1.Lichide reale.Vîscozitatea.Formula reale.Vîscozitatea.Formula lui Newton.Sensul fzic al coefcientului de vîscozitate și unitățile de măsură (în S și !ractica "edicala#.
În lichidele și gazele reale forțele de atracție intermoleculare se opun deplasării relative a moleculelor vecine,determinînd apariția unei frecări interne numită vîscozitate – o proprietate caracteristică uidelor în timpul curgerii.Expresia forței de frecare este dată de formula lui e!ton " F$ %S &v'&) unde #$forta de frecare% &$ suprafata de contact% &v'& *gradientul de viteza% %+coe,icientul de viscozitate a-soluta) o constanta caracteristica uidului. 'oe(cientul de viscozitate a)soluta este numeric egal cu forta de frecare pe care o exercita un strat mono$molecular din interiorul uni uid asupra altui strat mono$ molecular cind gradientul vitezei relative este unitar. *nitatea de viscozitate in &+ este a.s, iar in '-& in /poise//, de o)icei folosindu$se, centipoise centipoise 01c23,314. ./eterminarea coefcientului de vîscozitate 0rin metoda lui stwald./educerea stwald./educerea ,ormulei de lucru)utilizînd le2ea lui !oiseuille.
oiseuille a sta)ilit că volumul de lichid 5 scurs într$un interval de timp t este dat de relația " 3r4&0'5%l 6 t.
#ie t timpul de curgere al lichidului cercetat si t7 – de curgere al apei distillate. 6eoarece lungimea si raza capilarului precum si volumele scurse V si V7 are loc relatia" 3r4&0'5%l 6 t$ 3r4&0'5%7l 6 t7 &impli(cind, &impli(cind, o)tinem" &0 t'%$&07t7' %7 'urgerea lichidului se face su) presiunea exercitata de greutatea proprie a coloanei de lichid, deci rezulta" &!$02h &!7$072h unde h este inaltimea coloanei. +nlocuind, o)tinem" 0 2 h t' % $ 0 7 2 h t7' %7) de unde
%' %7 $ 0'07 . t't7
5aloarea lui % poate ( usor calculata dupa formula " %$ %7 . 0t' 07t7 8.Le2ea lui Stoc9es./eterminarea coefcientului coefcientului de vîscozitate v îscozitate 0rin metoda lui Stoc9es./educerea ,ormulei de lucru.
umai pentru corpuri sau particule de forma sferica, care se misca cu viteza constanta printr$un uid, este vala)ila le2ea lui Sto9es, care are urmatorul enunt " 7#orta de rezistenta F opusa miscarii corpului este proportionala cu coe(cientul de vascozitate al uidului, raza corpului si viteza miscarii " Fr$:3 %rv;
8supra particulei actioneaza 9 forte" #orta de greutate" m2% forta lui 8rhimede Fa< si forta de rezistenta Fr. :iscarea particulei va deveni uniforma cind rezultanta acestor forte va deveni nula" m2=Fa=Fr$7.
4.>0licațiile vîscozimetriei în 0ractica medicală.
'unoașterea vîscozității soluțiilor coloidale este importantă în special în cazul su)stanțelor macromoleculare,cum ar ( al)uminele ,proteinele,deoarece permite uneori sta)ilirea naturii sistemului coloidal.6eterminarea valorilor coe(cientului de vîscozitate este utilă pentru de(nirea diagnosticului la diverse maladii,care afectează afecteaz ă starea unor lichide )iologice0sînge,ser,suc )iologice0 sînge,ser,suc gastric4.'reșterea gastric4.' reșterea vîscozității vîscozități i sîngelui total apare în " poliglo)ulii,leucemii, poliglo)ulii,leucemii,insu(ciențe insu(ciențe cardiace,hiperglicemii.&căderea vîscozității sîngelui total apare în " anemii , hipoproteinemii,după transfuzii de ser (ziologic sau plasmă. ?.!roducerea ultrasunetelor.@ece0ționarea ultrasunetelor. Altrasunetele sunt vi)ratii mecanice ale particulelor unui mediu elastic ce se
propaga in spatiu su) forma de unde longitudinale, frecventa carora e cuprinsa intre ; . 13< =z si 1313 =z. !roducerea ultrasunetelor se realizeaza cu a>utorul dispozitivelor dispozitivelor numite transductoare de tip piezoelectric sau magnetostrictiv . Efectul piezoelectric direct direct consta in aparitia diferentii de potential electric pe fetele unor cristale, su) actiunea unei presiuni din exterior. ?ransductor ?ransductorul ul magnetostrictiv magnetostrictiv se )azeaza pe modi(car modi(carea ea dimensiunilor dimensiunilor unui corp (eromagnetic, situate intr$un cimp magnetic exterior. @eceptionarea ultrasunetelor se face cu un dispozitiv care functioneaza in )aza e,ectului 0iezoelectric direct. *ndele ultrasonore duc la polarizarea cristalului piezoelectric si ca urmare la generarea cimpului electric alternativ. ropagarea undelor ultrasonore, prin medii elastice, are loc cu vitee ce depend de elasticitatea si densitatea mediului, (ind cuprinse intre 9 . 13; mAs si B . 139 mAs. 8vand o lungime de unda mica, ultrasunetele se propaga su) forma de uxuri inguste )ine orientate. :.B,ecte fzice ale ultrasunetelor.
Efectele (zice ale ultrasunetelor ultrasunetelor sunt" mecanice, termice, electrice, optice, chimice.
6in efectele mecanice fac parte" cavitatia, dispersia, precipitarea, degazarea lichidelor, coagularea. Cavitatia este un fenomen complex urmat de efecte secundare importante, apare
la propagarea ultrasunetelor cu energii mari in lichide. &ursele de ultrasunete pot emite oscilatii de energii considera)ile si cu presiuni de zeci de atmosfere. +n asa caz apar ruperi locale ale lichidului cu aparitia unor cavitati initial vidate, dar se umplu rapid cu gaze rare(ate sau cu vaporii lichidului.+n )ulele formate presiunea variaza cu zeci de atmosfere in ritmul impus de frecventa ultrasunetelor. #iecare zona a lichidului e supusa unor comprimari si dilatari excesive. Culele gazoase mici, umplute cu vapori, care se dilate rapid, apoi revin la un volum extrem de mic formeaza im0lozia. Ele provoaca unde de soc cu presiuni mari si produc ruperi de legaturi chimice, provoaca ionizari si duc la distrugerea microstructurii su)stantei. /is0ersia are loc la intensitati si frecvente relative mari. +radierea cu ultrasunete
permite formarea unor sisteme de dispersie. Efectul are loc (indca particulele su)stantei oscileaza cu amplitudini diferite, iar in lichide$datorita cavitatiei. !reci0itarea este fenomenul invers dispersiei si apare la intensitati mici ale
ultrasunetelor. &u) inuenta presiunii acustice se ampli(ca miscarea particulelor si duce la cresterea pro)a)ilitatii ciocnirilor si la formarea unor aggregate moleculare. /e2azarea lichidului are loc atunci cind cavitati relative sta)ile se unesc si se
ridica la suprafata lichidului, emitind gaze dizolvate. B,ectele termice se datoreaza energiei a)sor)ite de catre su)stanta, depinzind
de intensitatea si frecventa ultrasunetelor si de coe(cientul de a)sor)tie al su)stantei. B,ectele electrice constau in aparitia de tensiuni alternative in lichid ca urmare
a oscilatiei particulelor purtatoare de sarcini electrice. +n cavitati apar diferente de potential electric intre peretii lor si pot produce descarcari electrice in gazelle rare(ate. B,ectele o0tice constau in modicarea indicelui de refractie al su)stantei ca
rezultat al comprimarii si dilatarii succesive a mediului in care se propaga undele ultrasonore. 6istrugerea )ulelor in timpul cavitatiei e insotita uneori de emisia de radiatii ultraviolete. B,ectele chimice depend de temperatura mediului si de concentratia su)stantei.
&unt legate de cavitatie, constind in declansarea sau accelerarea unor reactii chimice. D.B,ecte -iolo2ice ale ultrasunetelor.
Efectele )iologice depend de caracteristicile undei ultrasonore" intensitate, frecventa, doza.
6in punct de vedere al efectelor )iologice ultrasunetele au fost clasate in 9 grupe" de intensitate mica 03,D$1,D Acm ;4, de intensitate medie 01,D$9Acm;4, de intensitate mare 09$13 Acm ;4. Fa intensitati mici, tesuturile nu sufera schim)ari morfologice, doar functionale. 8pare un current citoplasmatic ce stimuleaza procesele (ziologice. Fa intensitati medii curentii citoplasmatici devin puternici si impiedica desfasurarea normala a mecanismelor celulare. &e modi(ca permea)ilitatea celulara. Fa intensitati mari se produc modi(cari structurale ireversi)ile. ?esuturile em)rionare si in general celulele tinere sunt mai sensi)ile la iradierea cu ultrasunete decit celulele mature. t un )iosistem viu cavitatia e ft periculoasa datorita temperaturilor si presiunilor mar ice insotesc unda de soc a imploziei. Fa nivel molecular se produc oxidari si polimerizari, apar radicali li)eri. Fa nivel cellular se produce hemoliza, rupture si luxatii ale unor cili, se modi(ca permea)ilitatea mem)ranei, creste volumul mitocondriilor. 5.m0ortanța ultrasunetelor 0entru 0ractica medicală.nhalatorul ultrasonor./eterminarea vitezei sîn2elui (,olosind relația /o00ler#.
roprietățile pe care le posedă ultrasunetele și efectele produse de acestea la interacțiunea cu su)stanța favorizează la maxim utilizarea ultrasunetelor în diversii domenii,inclusiv în medicină și farmacie.8plicațiile în medicină pot ( grupate în 8plicații pasive – care utilizează ultrasunete de intensitate relativ mică,ce nu produce modi(cări de structură a materialului )iologic.rintre cele mai cunoscute sunt " diagnosticul prin ecogra(e ,explorarea sistemului arterial ,terapia cu ultrasunete. 8plicații active – în care energia ultrasunetelor produce modi(cări în structura mediului prin care se propagă.6in ele fac parte " formarea emulsiilor,curățirea diferitor piese,fărîmițarea su)stanțelor medicamentoase. +nhalatorul ultrasonor e destinat pentru pro(laxia si tratamentul sistemului respirator. 'onstructiv, aparatul include 9 elemente principale" $)locul electronic $camera de pulverizare $ transductorul piezoelectric. +n camera de pulverizare se toarna solutia unei su)st. medicamentoase pina la nivelul reperului de sus. 'apacul cu tu)ul de respiratie se plaseaza astfel ca cea mai
ingusta fanta sa coincide cu ori(ciul in pahar. 'amera se conecteaza la )locul electronic, apoi inhalatorul la priza curentului in retea. +n camera se o)serva formarea aerosolii, iar peste citeva sec. prin tu)ul de respiratie apare un get vizi)il de aerosol. :etoda ultrasonora )azata pe efectul 6oppler se explica prin faptul ca daca unda incidenta intilneste un mediu in miscare, unda reectata are o alta frecventa decit unda incidenta. 8stfel, se poate determina viteza de miscare a mediului, analizind frecventa undei reectate de pe hematii. :odi(carea frecventei ultrasunetului se poate calcula dupa relatia data de 6oppler" &, $ , v'c . cos 6 unde" ,+frecventa cristalului emitator% &, * variatia de frecventa suferita de unda incidenta% v+ viteza singelui% c+viteza ultrasunetului in mediul dat% 6+ unghiul format intre directia fasciculului ultrasonor si directia de deplasare a singelui .
8stfel viteza sangelui se poate calcula dupa relatia" v$ c' cos 6 . &,' ,
E.ensiunea su0erfcială.Coefcient de tensiune su0erfcială.Anitățile de măsură a coefcientului de tensiune su0erfcială în S și în 0ractica medicală.
#ortele de tensiune super(ciala iau nastere ca urmare a interactiunii moleculelor la frontiera dintre ; faze, tinzind sa micsoreze suprafata interfetei. e (ecare portiune a conturului suprafetei li)ere, aceste forte actioneaza perpendicular pe contur si tangential la suprafata lichidului. :arimea fortei de tensiune super(ciala, ce revine la o unitate de lungime a conturului suprafetei li)ere a lichidului este numita coefcient de tensiune su0erfciala G H G2#Al 'oe(cientul de tensiune super(ciala se poate de(ni si prin relatia" G$&w'&s) unde &w+ este variatia energiei li)ere%
&s+ variatia suprafetei stratului interfazic.
@ezulta ca valoarea coe(cientului de tensiune super(ciala este egala cu valoarea lucrului mechanic consumat pentru marirea suprafetei li)ere a lichidului cu o unitate. *nitatea de masura pentru coe(cientul de tensiune super(ciala este" $+n &+" HGI&+ 2 Am2JAm; $+n sistemul tolerat 0'-&4 H GI'-& 2dKnAcm 17.Fenomene ca0ilare.Formula lui La0lace.Bm-olia 2azoasă.
@idicarea lichidului aderent si co)orarea lichidului neaderent intr$un tu) capilar are loc su) actiunea presiunii suplimentare create de suprafata cur)a a meniscului. 5aloarea acestei presiuni depinde de raza de cur)ura r a meniscului si de tensiunea super(ciala a lichidului, conform ,ormulei lui La0laceH &!$ G ' r
6aca in lichidul din capilar se aa o )ula de gaz si presiunile la capetele capilarului sunt egale, atunci sunt egale si razele celor ; cur)uri. rin urmare si presiunile suplimentare sunt egale. 'ind o presiune din exterior pune lichidul in miscare are loc modi(carea am)elor meniscuri. @ezultanta acestor presiuni se opune presiunii din exterior. Fa un numar n de )ule de gaz aceasta presiune poate deveni egala cu valoarea presiunii din exterior sint in rezultat curgerea prin capilare se va stopa. 'ind mai multe )ule de gaz nimeresc in capilarele sistemului vascular sangvin se formeaza em-olia 2azoasa.
11."etode de determinare a coefcientului de tensiune su0erfcială.
Există cîteva metode de determinare a coe(cientului de tensiune super(cială,dintre care cele mai frecvent folosite sunt " metoda ruperii picăturilor 0 metoda relativă 4 și metoda desprinderii inelului 0metoda directă4. 1."etoda des0rinderii inelului * deducerea ,ormulei de lucru.
#ie un inel de metal pentru care lichidul cercetat este aderent. +nelul se aduce in contact cu suprafata li)era a lichidului% la inel adera un strat su)tire de lichid, asupra caruia actioneaza fortele super(ciale, care se compun intr$o rezultanta # t Fuind in consideratie faptul ca stratul mentionat are ; suprafete, forta rezultanta a tensiunii super(ciale se determina din relatia" Ft $ 3 r1 G = 3 r G $ 3 G (r1=r# unde"
G$coe(cientul de tensiune super(ciala% r1 – raza interioara a inelului% r; – raza exterioara a inelului% entru ca sa desprindem inelul de pe suprafata lichidului, tre)uie sa actionam cu forta #" #2#t 6eterminind aceasta forta, cu a>utorul unei )alante de torsiune si tinind cont de relatia de mai sus, o)tinem formula" G $ F' 3 (d1=d# unde d1 si d; sunt diametrele respective ale inelului. 18."etoda ru0erii 0icăturilor ( metoda stala2mometrică#+deducerea ,ormulei de lucru.
L picatura de lichid de masa m se va desprinde de gura capilarului daca greutatea picaturii devine egala cu forta de tensiune super(ciala" -2# sau mg2 G l –mg2; 3 r G ) unde r$raza raza capilarului, l2; 3 r – lungimea conturului gurii capilarului. 6aca notam cu " masa lichidului si cu n numarul picaturilor de masa m putem scrie" "$m.n. :asa unei picaturi se poate exprima in functie de densitatea p si volumul V al lichidului" :2p 5 m n2 p 5, deci m2 p 5An
+nlocuind pe m din ultima relatie, o)tinem" p 5An . g 2 ; M r G entru solutia de referinta vom avea" p 35An 3 . g 2 ; M r G 3 , unde G 7 $ coe(cientul de tensiune super(ciala al apei distilate% 5$volumul lichidului% p 3 $ densitatea apei distillate% n 3 – nr. picaturilor de apa distilata. +mpartind ultimele ; relatii, o)tinem" p n 3 A p 3 n 2 GA G 3 @elatia din care se poate exprima coe(cientul de tensiune super(ciala a solutiei" G 2 G 3 . n3p A np3 Stala2mometrul rau-e reprezinta un capilar (xat vertical intr$un stativ.
ortiunea de mi>loc a capilarului reprezinta un rezervor cu volumul 5, delimitat cu un reper superior 8 si unul inferior C. Fa extremitatea superioara se gaseste atasat un tu) de cauciuc, cu a>utorul caruia se aspira lichid in stalagmometru.
14.m0ortanța ,enomenelor de tensiune su0erfcială în 0ractica medicală.
Fichidele )iologice reprezintă soluții apoase saline , ce au coe(cient de tensiune super(cială mai mic decît al apei distilate.'oe(cientul de tensiune super(cială al serului sanguin la temperatura corpului este în >urul valorii de BN dKnAcm.5aloarea normală este modi(cată de prezența unor su)stanțe sau procese patologice.L metodă rapidă de punere în evidență a prezenței sărurilor și acizilor )iliari în urină este pro)a =aK.6eterminarea se face presurînd pe suprafața urinei dintr$un pahar Cerzelius un vîrf de cuțit de oare de sulf.6acă oarea de sulf se umizește și cade la fund , prezența unor constituenți tensioactivi este neîndoielnică.@ămînerea la suprafață a orii de sulf indică a)sența acestora. 1?.smoza.!resiunea osmotică.Le2ile osmozei.
6ifuzia solventului din compartimentul cu solutie mai diluata catre cel cu solutia mai concentrata se numeste fenomenul de osmoza. resiunea necesara pentru a impiedica transportul solventului catre solutie se numeste 0resiune osmotica a solutiei. Fegea concentratiei" resiunea osmotica a unei solutii diluate la temperature constanta este direct proportionala cu concentratia molara" os2O ? ': , O ?$constanta exprimata in .mAmol Fegea temperaturii" resiunea osmotica a unei solutii diluate la concentratie constanta este direct proportionala cu temperature a)soluta" os2 Oc ?, unde Oc" . m$;A 3O Fegea lui 5an/t =oP" resiunea osmotica nu depinde nici de natura solventului, nici de natura su)stantei dizolvate, ci doar de nr. de particule intr$o unitate de volum. resiunea osmotica poate ( calculata dupa Fegea lui :endeleev$'lapeKron" os 52niu @?, unde 5$volumul ocupat de solutie% @$constanta universala a gazelor% iu$numarul de moli% ?$temperatura a)soluta. Fegea lui 6alton" 0pt amestec de solutii4 resiunea osmotica totala este egala cu suma presiunilor osmotice a (ecarei solutii in parte.
1:."ăsurarea 0resiunii osmotice.smometrul /utrochet.Criosco0ul Iec9man.
Este confectionat dintr$un vas de sticla, al carui fund este inlocuit cu o mem)rana semipermea)ila. +n parte superioara vasul se prelungeste cu un tu) cu diametrul mic, situate pe un cadran gradat in milimetri. +n osmometru se introduce o solutie de zahar pina la nivelul inferior al tu)ului vertical si se scufunda intr$un vas cu apa distilata, care tre)uie sa (e la acelasi nivel cu al solutiei din interior. Fichidul din vasul interior va urca incet in tu)ul capilar. +naltimea maxima a coloanei determina presiunea osmotica a solutiei.06utrochet4 Exista o serie de metode indirecte de masurare a presiunii osmotice , )azate pe procedee de determinare a concentratiei molare a solutiilor, dupa care se calculeaza presiunea osmotica, insa cea mai utilizata metoda este crioscopia 0concentratia molara se determina dupa puntul de solidi(care al solutiei4 'rioscopul CecQman este prevazut cu un vas confectionat din sticla, in care se introduce amestecul racitor. +n acest amestec se introduce ; epru)ete din sticla, coaxiale. Epru)eta interioara e prevazuta cu ; )rate laterale si pe axa cu un dop perforat prin care se introduce in interior termometrul CecQman. &tratul de aer dintre cele ; epru)ete permite o racire lenta a solutiei. &tarea de suprafuziune se realizeaza agitind cu o )ara magnetica pusa in miscare de rotatie cu a>utorul unui magnet in forma de potcoava. :agnetul e (xat pe axa unui motor electric, alimentat la reteaua de curent. El este prevazut in partea superioara cu un rezervor suplimentar cu mercur, care comunica cu rezervorul inferior. :ercurul din acest rezervor se foloseste pentru a regla cantitatea de mercur din rezervorul inferior, ceea ce este necesar pentru a face posi)ila masurarea variatiei de temperatura in intervalul dorit.0CecQman4 1D.Soluții izotonice)hi0otonice)hi0ertonice.Fenomene de tur2escență)0lasmoliză și hemoliză 15."etode fzice de cercetare a 0ermia-ilității mem-ranelor.
$ :etoda osmotica, care consta in evidentierea vitezei de variatie a volumului celulelor introduse in solutiile hipotonice sau hipertonice. $:etoda indicatorilor, care se )azeaza pe nivelul de variatie a culorii continutului intracellular la patrunderea in celula a anumitor su)stante. $:etoda conducti)ilitatii electrice a mem)ranei. 'ind masurarile se efectueaza la frecvente >oase a curentului alternativ, conducti)ilitatea electrica este masura permea)ilitatii mem)ranei. 8ceasta metoda e utilizata numai in studiul permea)ilitatii mem)ranei pt ioni.
$:etoda atomilor marcati, care se )azeaza pe folosirea izotopilor radioactivi. atrunderea su)stantei in celula sau iesirea din celula poate ( inregistrata cu a>utorul controlului de radiatii ionizante. 8cest studio are o mare importanta mai ales pt farmacologie si toxicologie. Efectivitatea preparatelor farmaceutice deoinde in mare masura de permea)ilitatea mem)ranelor celulare pentru ele. 1E.m0ortanța osmozei 0entru medicină.!rinci0iul de ,uncționare a a0aratului J @inichiul artifcial J.
resiunea osmotică este factorul important,care asigură menținerea volumului și în consecință –arhitectura celulară,integritatea morfologică și funcțională a celulelor.Lsmoza intervine în schim)ul de su)stanțe dintre organisme și mediul am)iant,dintre celule și mediul extracelular.'alculul presiunii osmotice permite studiul funcționării diferitor sisteme (ziologice.5olumul celulei variază în dependență de concentrația mediului extracelular.8ceasta variație oferă un model pentru studiul fenomenelor de permea)ilitate a mem)ranelor celulare. @inichiul este unica glandă cu secreție hipertonică din organism.El concentrează surplusul de săruri în urină pe care o elimină în scopul menținerii apei necesare în organism , asigurînd reglarea presiunii osmotice.În cazul de insu(ciență renală , apare starea toxică numită uremie.Ea se datorează acumulării în sînge a ureei și altor produși toxici ai meta)olismului protidic,deoarece rinichiul )olnav nu le poate elimina.În aceste cazuri ,dezintoxicarea sîngelui de uree se poate face cu rinichiul arti(cial.6epurarea sîngelui se realizează printr$un proces de dializă.Fa )aza funcționării rinichiului arti(cial stă principiul dializei și parțial ultra(ltrarea. 8paratul rinichiului arti(cial este alcătuit din " 1.6ializator. ;.6ispozitiv pentru pregătirea și îndreptarea în dializator a soluției pregătite pentru dializă hipertonică. 9.&istemul perfuz – ce asigura circulația sîngelui prin dializator. <.:onitor. 6ializatorul este partea principală a rinichiului arti(cial.Elementul principal a dializatorului este mem)rana de dializă.El separă spațiul interior al dializatorului în ; compartimente0pentru sînge și soluția salină4,(ecare avînd intrarea și ieșire aparte. 'u a>utorul pompei de perfuzie instalată în sistemul arti(cial , sîngele )olnavului se pompează prin dializator unde și se curăță de su)stanțe toxice. R'ata)olit – produsul cata)olismului
R'ata)olism – proces )iologic de transformare a unor su)stanțe complexe speci(ce organismului în alte su)stanțe mai simple și nespeci(ce , pe care organismul le elimină – proces echivalent dezasimilării. R6ializa – proces de separare a unei su)stanțe cu dispersie coloidală de particulele cu dispersie moleculară , )azat pe proprietatea unor mem)rane de a reține numai particule coloidale. Rerfuzie – întroducerea lentă și continuă , picătură cu picătură a sîngelui sau a unei su)stanțe medicamentoasă în venă sau țesutul su)cutanat în scopuri terapeutice. 7.Blectro,oreza.Forțele care acționează asu0ra unei 0articule încărcate în mișcare într+un mediu su- acțiunea unui cîm0 electric. Fenomenul elctrocinetic, in care are loc miscarea orientate intr-un anumit mediu a perticulelor incarcate electric, independent de provinienta lor(ioni, prticule coloidale, alte particule si bule de gaz in suspensie), sub actiunea cimpului electric exterior, se numeste electroforeza. In dependenta de natura mediului in care are loc migrarea particulelor, purtatoare de sarcina, sub actiunea cimpului electric se difera: - Electroforeza in coloane de lichid - Electroforeza in corpuri poroase - Electroforeza in gel
1."o-ilitatea ionilor.Anitățile de măsură a mo-ilității în S și 0ractica medicală. arimea, care se exprima prin raportul dintre viteza miscarii orientate a unei particule incarcate intr-un cimp electric si intensitatea acestui cimp, se numeste mobilitatea particulei. !nitatile de masura in cadrul electroforezei: "#$I%m&'-s- "#pract%cm&'-s-
./eterminarea mo-ilității ionilor 0rin metoda electro,oretică./educerea ,ormulei de lucru. arimea, care se exprima prin raportul dintre viteza miscarii orientate a unei particule incarcate intr-un cimp electric si intensitatea acestui cimp, se numeste mobilitatea particulei. aca E%, atunci sensul fizic al mobilitatii se determina de expresia %', adica mobilitatea mobilitatea particulei este o marime numeric egala cu viteza miscarii ei uniforme, sub influenta cimpului electric a carui intensitate este unitara. *supra unei particule de masa m si sarcina +%e, intr-un cimp electric omogen cu intensitatea E , se exercita o forta Fe data de relatia: e- sarcina elementara - numarul sarcinilor elementare din particular irectia acestei forte corespunde directiei cimpului electric, cind particular poseda sarcina pozitiva, in caz contrar, directia cimpului si cea a fortei sunt de sens opus. $ub influenta acestei forte, particular, conform legii de baza a dinamicii, obtine o miscare accelerate. oncomitant creste si forta de
frecare pe care o exercita mediul inconurator asupra particulei. 'aloarea fortei de frecare poate fi determinate conform legii lui $to/es: r- este raza prticulei '- viteza particulei - coeficientul de viscozitate a mediului in care se misca particula. upa un scurt timp forta de frecare compenseaza forta electrica. in acest moment, miscarea accelerate se transforma in miscare uniforma. In acest caz e adevarata relatia: obilitatea particulei incarcate depinde numai de natura particulei, natura mediului, temperatura.
8.>0aratul de electro,oreză.rdinea e,ectuării lucrării.
4.Atilizarea metodelor electro,oretice în -iolo2ie și medicină. etoda electroforetica este folosita pentru separarea si analiza proteinelor individuale si a altor biopolimeri, a virusilor a structurilor celulare supramoleculare, precum si a celulelor intregi. -Imunoelectroforeza- este una dintre metodele frecvent utilizate in imunologie care consta in separarea electroforetica a unui amestec de anticorpi sau antigeni. - Fizioterapie- cu scop curative, care consta in utilizarea curentului electric continuu pentru a introduce substante medicamentoase(de obicei sub forma ioni). - Electroforeza este o metoda maora pentru separarea fractiunilor proteice din serul sanguin.
?.Bmiterea și a-sor-ția radiației electroma2netice de către atom.S0ectre de emisie și s0ectre de a-sor-ție.
?otalitatea radiatiilor de diferite lungimi de unda pe care un atom 0sau o molecula 4 este capa)il sa le emita , atunci cind li se furnizeaza energie din exterior,poarte denumirea de spectrul de emisie al atomului. ?otalitatea radiatiilor de diferite lungimi de unda a)sor)ite de un anumit atom 0 sau o molecula 4 atunci cind se examineaza intr$un spectru continuu poarta denumirea de spectre de a)sor)tie. &pectrele de emisie,cit si cele de a)sor)tie pot ( su) forma de linii,)enzi sau continue , avind o structura particulara,care depinde de compozitia chimica si starea (zica a su)stantei cercetate.*n spectru de emisie se caracterizeaza prin prezenta unor linii luminoase plasate pe fond intunecat.*n spectru de a)sor)tie se caracterizeaza prin existenta unor linii sau )enzi intunecate,plasate pe fondul unui spectru de emisie continuu.+ntre spectru de emisie si a)sor)tie ale unei su)stante,exista o corespondenta directa. :./i0ersia luminii."ersul razelor 0rin 0rismă.Formula 0entru un2hiul de deviație a razei monocromatice.
6ispersia luminii$este fenomenul prin care e!ton a demonstrate ca indicele de difractia al sticlei depinde de frecventa undei luminoase. risma optica $ 6ispozitiv la care deviatia cit si dispersia sunt inverse in raport cu lungimea de unda. @eteaua de difractie $ este un sistem format dintr$un număr mare de fante realizate într$un plan opac, fante ce sunt identice, paralele, apropiate Si egal depărtate între ele. ractic reTeaua dedifracTie se o)Tine prin trasarea unui mare număr de zgUrieturi pe o placă de sticlă, sau alt material transparent, pe metale, etc #iecare raza monocromatica la trecearea prin prisma este deviata de la directia initiala cu ununghi 6, a carui valoare pentru unghiuri de incidenta mici se calculeaza din relatia" 620n;$n148 n1$indicele de refractie a mediului % n;$indicele de refractie a materialului din care este confectionata prisma% 8$unghiul prismei%
D.Blemente constructive ale unui s0ectrosco0 cu două tu-uri.
&pectroscopul cu ; tu)uri este format dintr$o prisma optica si ; tu)uri $ colimatorul O si luneta F% risma optica serveste pentru o)tinerea dispersiei luminii.'olimatorul O este construit dintr$o lentila convergenta F1 si o fanta regla)ila # , asezata in focarul lentilei.'olimatorul trimete pe fata de incidenta a prismei un fascicul ingust de raze paralele , pe care le receptioneaza fanta care asigura o (nete liniilor spectrale o)servate si o luminozitate su(cienta.Funetul este format dintr$un sistem o)iectiv F; orientat spre prisma , si un ocular F9,prin care priveste o)servatorul. 5.Btalonarea s0ectrosco0ului."odul de lucru.
Etalonarea spectroscopului consta in sta)ilirea unei dependente intre diviziunele scarii gradate si lungimele de unda ale radiatiilor.#iecare linie spectrala se (xeaza
succesiv in dreptul indicatorului , inregistrind de (ecare data unghiul respectiv de pe scara gradata a spectroscopului.retul unei diviziuni pe scara orizontala este de 10grad4 , iar pe scara tam)urului $ 3,3;0grad4.8poi se construieste cur)a de etalonare pe hirtie milimetrica,plasind pe a)scisa unui sistem de axe rectangulare diviziunele scarii gradate , iar pe ordonata $ lungimele de unda respective.#iecarei perechi de valori ii corespunde un punct de pe gra(c. E.>naliza s0ectrală calitativă și cantitativă.m0ortanța analizei s0ectrale în 0ractica medicală.
:etoda (zică de analiză,utilizată pentru determinarea compoziției chimice a diferitelor su)stanțe,cu a>utorul spectrelor se numește analiză spectrală calitativă. 8naliza spectrală cantitativă se )azează pe faptul că intensitatea liniilor spectrale este proporțională cu concentrația elementului respectiv.entru efectuarea unei analize spectrale se utilizează aparate numite spectroscoape , dacă spectrul se studiază direct cu ochiul li)er sau spectrografe , dacă spectrul se înregistrează pe o placă fotogra(că sau pe un inscriptor. 8paratele de analiză spectrală sunt frecvent utilizate la cercetarea medico$)iologică pentru studiul structurii chimice a diverselor molecule organice.8naliza spectrală calitativă este larg folosită în domeniul medicinii pentru identi(carea urmelor de sînge și sta)ilirea cauzelor diverselor intoxicații. L variantă a analizei spectrale cantitative de emisie este metoda de dozare amfotometrică a unor ioni alcalini din produsele )iologice. 87.Bmisie s0ontană și stimulată.nversiunea 0o0ulațiilor.
'onform legilor mecanicii cuantince , energia electronului poate lua numai anumite valori discrete E1%E;%E9%... numite nivele energetice.*n atom sau o molecula in anumite conditii poate sa a)soar)a sau sa emita o anumita cantitatea de energie,fapt care poate cauza excitarea lui si respectiv trecerea de pe un nivel energetic inferior pe unul superior.8tomul sta in stare excitat aproximativ 13V$Ns.+n cazul atomilor cu mai multi electroni au fost identi(cate stari excitate in care electronul poate ramine un timp mai indelungat 13V$9s.8ceste stari se numesc stari metasta)ile si >oaca un rol in producerea fenomenului F8&E@$ului.6in cauze interne sau externe,atomul dezexcita electronul,revenind pe nivelul intial,emite un foton a carui energie este egala cu cea a fotonului a)sor)it.6ezexcitarea este un proces aleator si are caracter statistic.6aca electronul revine de la sine,spontan,pe nivelul energetic initial , fenomenul se numeste emisie spontana.*n alt electron aat pe un nivel metasta)il va reveni pe nivelul E , dupa un timp mai indelungat.6aca un astfel de electron este o)ligat,su) actiunea unei cauze externe,sa revina pe nivelul E , dupa un timp mai scurt,atunci fenomenul se numeste emisie stimulata.rocesul de ampli(care a radiatiei prin emisie stimulata se numeste fenomen Faser,iar
su)stanta carrei atomi permit producerea,acestui fenomen,se numeste mediu activ laser,care poate ( solid,lichid sau gazos. +nversiunea populatiilor reprezinta fenomenul prin care marea ma>oritatea a atomilor mediului activ laser se aa in stare energetica superioara.Ea presupune depopularea cu electroni a nivelelor energetice inferioare ale atomilor mediului activ laser si cresterea numarului de electroni pe nivele energetice superioare.
81.!om0aKul ,otonic.Volumul su-stanței active ca rezonator."ecanismul de ,uncționare a laserului cu 2az.
ompa>ul fotonic reprezinta procesul prin care are loc trasmiterea de energie necesara pentru realizarea inversiunii populatiilor.@ealizarea pompa>ului fotonic se poate face pe diferite cai"fotonica,electrica sau chimica.&ursa de energie care permite excitarea atomilor se numeste sursa de pompa>.6upa o)tinerea inversiuneii populatiilor,drept initiator al procesului de emisie stimulata poate servi chiar unul din fotonii emisi de un atom excitat al mediului activ laser,care stimuleaza producerea altor fotoni.entru a evita pierderea spre exteriorul mediului activ a primilor fotoni stimulati si totodata pentru a lungi traiectoria acestora prin mediul activ,se impune existenta unei cavitati rezonante,care o)liga fotonii sa ramina un timp mai indelungat in multimea de atomi excitati ,asigurind astfel o ampli(care a radiatiei. entru a o)tine inversiunea populatiilor , deseori in calitate de mediu activ laser,este folosit un amestec a doua gaze.ompa>ul fotonic se realizeaza prin descarcarea electrica in amestec.+n laserul cu heliu$neon rolul gazului de )aza apartine atomilor de neon , iar rolul gazului adaugat atomilor de heliu.rin ciocnire are loc transferul de energie de la atomi de heliu la atomii de neon.?ranzitiile stimulate in cavitatea rezonanta produc fasciculul laser.#erestrele Cre!ster >oaca un rol deose)it in constructia laserelor cu gaz , asigurind " R evitarea pierderilor energetice ale radiatiei la iesirea si intrarea in tu)ul de descarcare electrica% Rpolarizarea fasciculului laser intr$un anumit plan%Rschim)area tu)ului de descarcare electrica% 8.!ro0rietățile și caracteristicele 0rinci0ale ale radiației laser.>0licația radiației laser în cercetările -iofzice și 0ractica medicală.
'oerenta $ proprietatea colectiva a radiatiei, aceasta proprietate permite interactiunea intre pachetele de unde si conduce la aparitia fenomenelor de interferenta si difractie. :onocromaticitate $ proprietatea de a avea o singura lungime de unda pentru toti fotonii constituenti.
6irectionalitate$ proprietatea de a avea o directie )ine sta)ilita, pentru (ecare fascicule laser dupa o anumita distanta. &tralucirea $ proprietatea de a avea o densitate electrica mult superioara unei surse clasice de lumina.+nteractiunea radiatiei laser cu su)stanta poate produce o serie de efecte care depind de frecventa si intensitatea energetica a radiatiei laser. +nca de la inceputul aparitiei sale laserul si$a gasit numeroase aplicatii care an de an cuprind noi domenii de activitate 0meteorologie, prelucrarea si transmiterea informatiei, hologra(e,ci)ernetica etc.4. totodata se o)serva o crestere tot mai insemnata a aplicatiilor laserului in in domeniul medico$)iologic. +n medicina introducerea laserului permite dezvoltarea unor tehnici medicale care sa inlocuiasca mai eWcient tehnicile conventionale sau sa creeze noi modalitati de investigatie si tratament. 8stfel, cu a>utorul unui dispozitiv laser care emite in infrarosu se pot face determinariale diferitor su)stante din singe fara sa se apeleze la recoltarea pro)elor sanguine.+n chirurgie si microchirurgie laserul este folosit pentru tratarea glioamelor, la desprinderea unor tumori de la principalele vase de singe, la vaporizarea unor tumori din ventricule, la extirparea unor tumori cere)rale vascularizate intens, la excizia nevroamelor, la detasarea muschilor de os. @aza laser este folosita drept )isturiul classic, doar ca interventiile chirurgicale sunt nesingeroase si nu apar complicatii postoperatorii.+n oftalmologie laserul este folosit in retinopatia dia)etica ,la ocluzia vaselor retiniene, la prevenirea hemoragiilor, in chirurgia tumorilor pleoapei , la forme de cataracta si glaucom .8lte domenii in care se foloseste radiatia laser sunt, otorinolaringologia , dermatologia , ortopedia , traumatologie si terapie.. 88./i,racția luminiii.@ețeaua de di,racție.
6ifractia luminii reprezinta fenomenul de ocolire aparenta a unui o)stacol de catre o unda,cind dimensiunea o)staculului are acelasi ordin de marime cu lungimea de unda a undei incidente.R6irectia printr$o fanta$o unda incidenta cu viteza v , frecventa niu , si lungimea de unda 0lam)da4 , da nastere dupa trecere printr$o fanta,unei unde difractate,cu anumite proprietati.otrivit principiului lui =Kugens,(ecare portiune a fantei se comporta ca un izvor de lumina.+n acest fel,lumina dintr$o pozitie a fantei va interfera cu lumina dintr$o alta portiune a fantei,iar rezultatul va ( dependent doar de unghiul format. Este un fenomen complex, de compunere coerentă a radiaTiei provenită de la mai multe surse din spaTiu. În esenTă ea reprezintă ansam)lul fenomenelor datorate naturii ondulatorii a luminii, fenomene care apar la propagarea sa într$un mediu cu caracteristici eterogene foarte pronunTate. @eteaua de difractie cuprinde un numar mare de fante paralele situate la distante egale. Este un sistem format dintr$un număr mare de fante realizate într$un plan opac, fante ce sunt identice, paralele, apropiate Si egal depărtate între ele. ractic
reTeaua dedifracTie se o)Tine prin trasarea unui mare număr de zgUrieturi pe o placă de sticlă, sau alt material transparent, pe metale. @ețeaua de difracție este formată din fante înguste, rectilinii, paralele, echidistante foarte apropiate. Diferența de drum optic se scrie:
Determinarea maximelor , respectiv minimelor se face similar ca la interferen ță impunând condițiile:
84./eterminarea lun2imii de undă ) ,recvenței și ener2iei unei cuante de radiație laser.
$e )ancul optic , în suporturi speciale se instalează laserul,rețeaua de difracție și ecranul.6upă introducerea laserului se pune la punct sistemul optic.6istanța dintre rețea și ecran se sta)ilește astfel , încit pe ecran să se o)serve ta)loul de interferență ce conține maximile de ordinele 1,;,9. $'u a>utorul riglei se măsoară distanța F de rețea pînă la ecran și distanța & de la maximul central0n234 pîna la maximul de ordinul +
$@aportul &AF reprezintă valoarea numerică a tg Ø.*nde X este unghiul de difracție pentru maximul de ordinul ++.#olosind ta)ela funcțiilor trigonometrice se determină valoarea respectiva a sin X%
$6in formula rețelei de difracție " λ=d/n*sin se determină lungimea de undă a radiației laser λ1=d*sinØ unde d este constanta rețelei de difracție.
$'unoscînd lungimea de undă sî viteza luminii 0c29R13VY mAs4 se determină frecvența radiației laser din relația " v12cA λ1. $Energia unei cuante a radiației laser cu =e$e se determină din relația E12hRv10niu4 , unde h$constanta lui lancQ 0h2B,B;R13V$9< JRs4% $:asurările menționate mai sus se repetă pentru maximele de ordinal ++ și de ordinal +++. $@ezultatele o)ținute trec în ta)elZZ 8?.@adioactivitatea.i0urile de dezinte2rari nucleare.@adiațiile nucleare.
@adioactivitatea este un fenomen rezultat din dezintegrarea radioactiva a atomilor.Este un proces prin care nucleul unui atom se transforma spontan in alta specie de nucleu atomic. 6ezintegrarea alfa $ produce un nucleu al atomului cu numar de ordine cu ; mai mic si numar de masa cu < mai mic,conform expresie generale a reactiei " Energia particulelor alfa este )ine determinata. 6ezintegrarea Ceta $ produce un nucleu cu numar atomic cu 1 mai mare si cu acelasi numar de masa.Fa dezintegrarea C are loc transformarea unui neutron intr$ unproton si un electron,ultimul (ind expulzat ca particula Ceta.Expresia generala a reactiei este " 6ezintegrarea Ceta[0pozitroni4 $ se produce cind nucleul are un exces de protoni in raport cu numarul neutronilor.Expresia generala a reactie " 'ind pozitroni vine in contact cu electronii dintr$un mediu se produce o reactie de anihilare cu eli)erarea a doua cuante de radiatie gama. @adioactivitatea gama $ nu prezinta o emisie de materie provenita din nucleu, ci o emisie de energie su) forma de radiatie electromagnetica. @86+8\++FE"1 $ *'FE8@E $ emise de nuclee insta)ile 0radioactive4, la care numărul de neutroni e mai mare decUt numărul de protoni. rin comparaTie, cel mai sta)il nucleu este cel de =e, cu ;p Si ; n.; $ $ EFE'?@L:8-E?+'E $ cUmp electromagnetic generat prin suprapunerea unuicUmp electric peste unul magnetic, care oscilează în plane perpendiculare Si care sepropagă împreună su) formă de *6] EFE'?@L:8-E?+']. 8:.Le2ea dezinte2rării radioactive.Constanta de dezinte2rare.!erioada de înKumătățire.
6ezintegrarea radioactiva este un fenomen spontan , deoarece nu poate ( manevrat din exterior.e de alta parte , este un fenomen aleator , deoarece nu se poate prezice cind se va dezintegra un anumit nucleu nesta)il. Expresia matematica a acestei legi este " .umarul de nuclee nesta)ile descreste in timp dupa legea exponentiala,unde" $ numarul initial de atomi radioactivi% 0t4$ numarul de atomi radioactivi ramasi% t$timpul scurs de la inceputul experimentului% ^ $constanta de dezintegrare caracteristica (ecarei su)stante radioactive% erioada de in>umatatire reprezinta timpul dupa care se dezintegreaza o >umatate din cantitatea de su)stanta radioactiva initiala.?impul de în>umătățire al unei su)stanțe este o caracteristică invaria)ilă, intrinsecă a acesteia. 'a valoare a)solută, timpii de în>umătățire ai diferitelor su)stanțe sunt extrem de diferiți, începUnd de la trilionimi de secundă și a>ungUnd pUnă la cuadrilioane de ani și mai mult. 'onstanta de dezintegrare $ _________ 8D.>ctivitatea su-stanțelor radioactive.Anitățile de măsură.Fondul radioactiv.
Fucrind cu surse radioactive , este important sa cunoastem numarul de dezintegrari intr$o unitate de timp,produse in sursa data.8cest numar reprezinta o caracteristica importanta a preparatului radioactiv,numita activitate radioactiva084. *nitatea de masura a unei surse radioactive in &+ este )ec`uerel0C`4.L unitate mai frecvent utilizata in practica,ce corespunde activitatii unui gram de radiu,este numita curie0'i4" 1'i29,NR13V13C`. #ond radioactiv $ __________________________ 85./etectoare de radiații nucleare.Conturul Mei2er+"uller.
@adiatiile ionizante utilizate in diferite scopuri sunt puse in evidenta sau masurate cu a>utorul detectoarelor cuplate in sisteme auxiliare,ce permit inregistrarea si prezentarea lor su) forma de cur)e sau de impulsuri.+n dependenta de principiul de functionare sunt cunoscute mai multe tipuri de detectoare , printre care cele mai utilizate sunt detectoare care se )azeaza pe fenomenul de ionizare in gaze.*n astfel de detector este camera de ionizare si conturul lui -eiger$:uller.e linga acestea sint si detectoare )azate pe aparitia scintilatiilor si pe fenomenul de formare a perechilor electron$gol in cristale semiconductoare. 'onturul -eiger$:uller. 'onturul este format dintr$un condensator cilindric inchis intr$un tu) de sticla.8nodul este (r foarte su)tire,catodul este un cilindru metalic sau o pelicula metalica,
depusa pe peretele interior a tu)ului.Electrozii sunt legati la o diferenta de potential de citeva sute de volti.6in cauza constructiei sale,cimpul electric in vecinatatea anodului este foarte intens.Fa trecerea particulei nucleare incarcate,in gazul din interiorul conturului,se produc perechi ion$electron.Electronii sunt puternic accelerati in cimpul intens al (rului central si produc la rindul lor ionizari secundare.+n acest fel se formeaza o avalansa de ioni si electroni.+n circuit apare un curent de descarcare de scurta durata.'urentul care trece prin circuite produce la )ornele rezistorului @ o cadere de tensiune care se o)tine la trecerea unei particule incarcate prin contor. 8E./eterminarea ,ondului radioactiv și a activității unei su-stanțe radioactive utilizînd instalația I+4.
+nstalatia de tipul C$< este confectionata din ; )locuri")locul de )aza si )locul contoarelor.Clocul de )aza include dispozitivul pentru alimentarea contorului -eiger$:uller cu tensiune inalta si circuitele electronice,prevazute pentru numararea si inregistrarea impulsurilor.e panoul din fata sunt situate )utoanele de comanda cu inscriptie respective si comutatorul polaritatii.?ot pe acest panou pot ( citite indicatiile celor sase decatroane,ce servesc pentru inregistrarea impulsurilor. :odul de lucru" Rdupa conectarea in circuit electric se veri(ca calitatea functionarii dispozitivului de numarare. Rdupa un interval de <$D minute se opreste cronometrul si dispozitivul de calcul prin apasarea )utonului&top.6aca viteza impulsurilor indicate de decatroane este egala cu 9333 impulsAmin,aceasta con(rma o functionalitate corecta a dispozitivului. Rdupa efectuare acestui control,se trece la determinarea fondul radioactiv. Refectuind in continuare etapele speci(ce,timp de D minute,se inregistreaza numarul impulsurilor sosite de la contorul -eiger$:uller.:asurarile se repeta de citeva ori determinind de (ecare data numarul impulsurilor ce revin unui minut 5 2nAt. R@ezultatele o)tinute se inscriu in ta)el. 47.Scara radiațiilor electroma2netice.Lumina ne0olarizată și 0lan 0olarizată. 1.1)Scara radiatiilor electromagnetice,tipurile de lumina ndele electromagnetice ale caror lungimi de unda sunt cuprinse intre 1! nm si 1!"# nm alcatuiesc spectrul optic,o portiune mica din acest spectru $!!nm%&#!nm perceputa de oc'iul omului repre(inta spectrul vi(iil sau lumina,care poate fi de mai multe tipuri:
umina nepolari(ata% lumina in care oscilatia si directia vectorului + se afla intr%un plan perpendicular pe planul de propagare. umina planpolari(ata% lumina in care oscilatiile tuturor vectorilor de lumina au loc numai in plane paralele.
41.Fenomene fzice în care are loc 0olarizarea luminii./icroismul. umina naturala poate fi polari(ata prin refleie, refractia, dula refractie,interferenta. -efleia luminii este fenomenul de sc'imare a directiei de propagare a luminii la suprafata de separare a dou medii, lumina intorcindu%se in mediul din care a venit. pare la suprafata de separare intre doua medii optice. -efractia luminii este sc'imarea directiei luminii la trecerea dintr%un mediu transparent in altul. 0irefringenta este dula refractie Dicroismul este proprietatea unor sustante irefringente de a asori o ra(a mai mult decit alta.
4./is0ozitive de 0olarizare.!risma Nicol.!olaroidul. +risma icol% 2ristal de spat de 3slanda. 2ristalul se taie dupa diagonala mica, si fetele se lipesc cu alsam de 2anada. +rin difractie apar doua ra(e polari(ate cu planele de viratie. %-a(a ordinara se supune legii refractiei %-a(a etraordinara nu se supune legii refractiei 0al(amul 2anadian are pentru ra(a etraordinara un indice de refractie apropiat cu spatul de 3slanda, si ea va trece putin sc'imata prin icol. -a(a ordinara sufera refleie totala in +risma icol. +olaroidul% pelicula transparenta de celuloid cu un numar mare de cristale mici orientate de sustanta ani(omorfadicroica care polari(ea(a lumina si asoare ra(a ordinara.
48.Su-stanțe o0tic active.An2hiul de rotire s0ecifcă. nele sustante, datorita pre(entei unuia sau a mai multor atomi de 2 asimetrici, poseda proprietatea de a roti planul de polari(are a luminii incidente. stfel de sustante se numesc sustante optic active. Dava planul se roteste spre dreapta sustanta se numeste detrogira, daca roteste spre stinga se numeste levogira. 45este ung'iul de rotire specifica a sustantei optic active, care se determina conventional la temperatura de 6! !2 si pentru lungimea de unda 7=89.$ nm;linia galena D a flacarii de sodiu) si se notea(a astfel4 5 . ng'iul de rotire specifica 475 a sustantei optic active depinde de natura sustantei, de temperatura ei si de lungimea de unda a luminii ce trece prin ea.
44.Construcția 0olarimetrului.!olarimetria.
+olarimetria este a(ata pe masurarea ungiului cu care o anumita cantitate de sustanta optic activa roteste planul luminii polari(ate. paratele utili(ate pentru masurarea ung'iului de rotire al planului de viratie a luminii polari(ate se numesc polarimetre. 2el mai simlu polarimetru consta din doi nicoli identici polari(atorul + si anali(atorul . sustanta optic active se introduce in tuul . -otirea anali(atorului care este necesara pentru otinerea aceluiasi cimp, care a fost stailit in lipsa sustantei, ne da ung'iul cu care sustanta optic active a rotit planul de polari(are a luminii polari(ate. Deoarece nicolii sunt costisitori in unele polarimetre in calitate de polari(ator se folosesc polaroi(ii.
4?.m0ortanța luminii 0olarizate în cercetările -iolo2ice și 0ractica medicală. Se utili(ea(a la determinarea activitatii optice a alumunei din serul sangvin,cu scopul de a diagnostica cancerul,sau in clinica practica la determinarea concentratiei gluco(ei si aluminei in urina la olnavii de diaet. Se utili(ea(a pentru determinarea i(otropiei si an(iotropiei optice a diferitor elemente 'istologice precum si la verificarea lor: lame osoase,fire de colagen,cromatina,fire nervoase,fire mielinice,cartila>e osoase. ctualmente in laorator se pot otine sust optic active in afara actiunii organi(melor,numai prin fotosinte(a in lumina circulara polari(ata.
4:.>-sor-ția luminii.Le2ea lui Iou2er+Lam-ert.
Fumina avînd proprietăți dualiste și caracter electromagnetic se caracterizeză prin mai multe mărimi,precum uxul de lumină și intensitatea luminii.'antitatea de energie transportată de undă electromagnetică printr$o suprafață oarecare într$o unitate de timp se numește ux de lumină.'antitatea de energie transportată de undă de lumină într$o unitate de timp printr$o unitate de suprafață ,perpendicular pe direcția de propagare a undei se numește intensitate a luminii.Fa trecerea luminii printr$un strat de su)stanță , intensitatea se atenuează,din cauza rezultatului interacțiunii undei de lumină cu su)stanța prin care trece.#enomenul,în care are loc atenuarea intensității luminii la trecerea prin orice su)stanță în rezultatul transformării energiei de lumină în alte forme de energie,se numește a)sor)ție de lumină.Fegea a)sor)ției unui fascicul paralel de lumină monocromatică,într$un mediu omogen a fost descoperită de Couger și ela)orată de Fam)ert.'onform acestei legi " % 9 +coe(cientul monochromatic natural de a)sor)tie al su)stantei% (a#+intensitatea de lumina a)sor)ita de su)stantaș <(7#$ intensitatea luminii incidenta% (d# +intensitatea luminii care a trecut printr$un strat de su)stanta cu grosimea d% Fegea lui Couguer$Fam)ert $ sta)ileste ca intensitatea luminii, la trecerea printr$un strat desu)stanta omogena, se micsoreaza odata cu marirea grosimii stratului, dupa legea exponential,ceea ce inseamna ca straturile de su)stanta de aceeasi grosime, in conditii identice, a)sor)intodeauna aceeasi parte din intensitatea luminii incidente, indeferent de valoarea a)soluta a ei.
4D.Le2eau lui Ieer.Le2ea lui Iou2er+Lam-ert+Ieer.
Ceer a sta)ilit ca a)sor)tia luminii monocromatice in solutiile colorate are loc conform legii luiCouguer$Fam)ert, si ca coe(cientul monocromatic de a)sor)tie al solutiilor colorate depindedirect proportional de concentratie. &u)stituind formula Fegii lui Ceer in formula Fegii lui Couguer$Fam)ert o)tinem formula ce exprima Fegea lui Couguer$Fam)ert$Ceer"
45.Coefcientul de transmisie o0tică și etincția soluției.
@aportul dintre intensitatea luminii care a trecut prin su)stanta sau solutia data si intensitatealuminii incidente ce numeste coe(cient de transmisie optica0transmisie sau transparenta4 a su)stantei.
'oe(cientul de transmisie optica 0transparenta4 al su)stantei determina ce parte din uxul delumina trece prin su)stanta data si se exprima in b. Fogaritmul natural al marimii inverse coe(cientului de transmisie optica se numeste extinctia 0densitatea optica4 su)stantei.
Extinctia este o marime fotometrica ce caracterizeaza masura in care lumina este a)sor)ita desu)stantele prin care ea trece.
4E.Schema și 0rinci0iul de lucru al colorimetrului ,otoelectric."odul de lucru.
?7."etoda ,otocolorimetrică și a0licarea ei în medicină.
'olorimetria de concentratie reprezinta un caz particular al fotometriei si se aplica ladeterminarea concentratiei solutiilor colorate.:etoda fotocolorimetrica are o deose)ita importanta in studierea microelementelor0su)stantecare se contin in cantitati foarte mici in componenta singelui si in diferite tesuturi aleorganismului uman4. 'u a>utorul colorimetrului fotoelectric se poate determina concentratiamicroelementelor cu o exactitate cuprinsa in limitele013V<$13VY4gAl. ?1.m0edanța electric ă țesuturilor -iolo2ice./is0ersia im0edanței.Coefcient de 0olarizare.
+mpedanța electric țesuturilor )iologice $ ______ #enomenul variației impedanței țesuturilor vii în dependență de frecvența curentului electric se numește dispersia impedanței. -ra(c această dependență se reprezintă prin așa numita cur)ă de dispersie.+ntervalul de frecvențe în care se o)servă dispersia impedanței se numește domeniu de dispersie. 6eseori în loc de a construe cur)a de dispersie se determină numai așa numitul coeWcient de polarizare.
?. @adiațiile ionizante.@adiațiile ionizante cor0usculare și eletroma2netice.
@adiatiile ionizante sunt radiatii emise de su)stantele radioactive.@adiaTiile ionizante sunt de două tipuri"a4 radiaTii corpusculare",, neutroni, protoni, deuteroni)4 )4radiaTii electromagnetice" x,% a4 @adiaTiile reprezintă nuclee de heliu, alcătuite din ; protoni Si ; neutroni, au sarcina[; Si masa < u.a.m. @adiaTiile sunt electroni 0$4sau pozitroni 0[4 care provin dinnucleu în urma dezintregrării acestuia. rotonii, neutronii Si deuteronii sunt particule careapar prin dezintegrarea nucleului sau în urma unor reacTii nucleare. )4 @adiaTiile x 0@oentgen4 se pot produce în tu)urile 'oolidge prin frUnarea unor electroni acceleraTi 0dar ele există Si în radiaTiile cosmice4. @adiaTiile apar în urma unor dezintegrări radioactive sau se pot produce prin frUnarea unor electroni acceleraTi în sincrotroane. 6eci, radiaTiile ionizante apar, în general, atunci cUnd este prezentă o sursă de radiaTiioarecare, (e dispozitiv tehnic, (e su)stanTă radioactivă. ?8./oza de a-sor-ție.Anițățile de măsură.!uterea(de-itul# dozei de a-sor-ție și unitățile de măsură.
entru a putea măsura radiația ionizării s$a introdus noțiunea de doză de a)sor)ție. 6oza de a)sor)ție – cantitatea de energie a)sor)ită de o masă în rezultatul ionizării.Este mărimea fundamental a sistemului radio)iologic. 62!Am % m$masa de su)stanță sau țesut iradiat % !$energia a)sor)ită în această masă % -reu de măsurat energia de intrare și de ieșire. *nitatea de măsură în &+ a dozei a)sor)ite este -raK$ul 0JAQg4 ?4./oza de e0unere(doza de ioni#.Anitățile de măsură.!uterea(de-itul#dozei de e0unere.Anități de măsură.
entru a putea mai ușor a determina mărimea radiațiilor ionizante , s$a introdus noțiunea de doză de expunere .@ezultatul noțiunii radiației ionizante este formarea în su)stanță a ionilor.6eoarece (ecare ion are o anumită sarcină electric în su)stanță se formează o anumită cantitate de electricitate egală ci suma cantităților elementare a ionilor formați.6oza de expunere este egală cu cantitatea de electricitate care se formează în rezultatul ionizării într$o unitate de masă " 6e2Am.În &+ se măsoară în @oentgen0@4 , 1@2;,,DYR13V< 'AQg.6e)itul dozei este raportul dintre doza de radiație0expunere4 și timpul de iradiere t " β26eAt. 6e)itul dozei se exprimă în @As,respective @Amin și @Ah. ??.Le2ătura dintre doză de a-sor-ție și doza de e0unere.Coefcient de le2ătură.
Între doza de a)sor)ție și cea de expunere există următoarea relație " 6a2fR6e , 6a$doza de a)sor)ție%6e$doza de expunere% f$ coeWcient de proporționalitate 0depinde de tipul radiației4 ?:.Coefcientul de e,ectivitate -iolo2ică relativă./oza -iolo2ică.Anitățile de măsură.!uterea(de-itul# dozei -iolo2ice.Anitățile de măsură.
'oe(cientul de efectivitate )iologică relativă arată de cite ori efectivitatea acțiunii )iologice a tipului dat de radiație este mai mare decît a radiației sau -ama , pentru una și aceeași doză a)sor)ită. 6oza )iologică se de(nește prin relația " C2nR6 *nitatea de măsură a dozei )iologice în &+ este &ievert$ul , dar se mai folosește și rem$ul.@em$ul reprezintă doza )iologic primită de 1 g de țesut iradiat,cînd aceasta a)soar)e ,prin intermediul particulelor ionizante , energia de 133 ergi.6e)itul dozei )iologice este dată de relația ")2CAt , unitatea de măsură este &vAs 0@emAs4% ?D./ozimetria radiațiilor ionizante./eterminarea dozei -iolo2ice.
