Amvic - Manual Tehnic in Sistem Amvic

prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU consultant de specialitate

ec. Marin CRUÞESCU coordonare lucrare

prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA consultant de specialitate

Dan Alexandru COSTACHE traducere manual tehnic

conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE consultant

ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã ec. Marilena TIHULCÃ machetare

MANUALUL TEHNIC AMVIC

Bucureºti 2006

PREFAÞÃ Cofrajele modulare termoizolante din polistiren ignifugat, sistem AMVIC® (ICF-insulated concrete forms) sunt de cea mai înaltã calitate, cele mai inovatoare ºi adaptabile cofraje disponibile la ora actualã pe piaþã. Preþurile competitive, distribuþia extinsã a produselor ºi suportul tehnic excelent sunt combinate pentru a furniza clienþilor noºtri o abordare simplã a unui produs final superior la un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asemãnãtoare. D a c ã u n a d i n î n t r e b ã r il e AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE dumneavoastrã nu are rãspunsul în STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu acest manual, vã rugãm sã asistaþi numãrul de depozit M 2005 10469 pentru clasa de la unul dintre seminarele de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice pregãtire Amvic (verificaþi în zona (cofraje din polistiren) dumneavoastrã pentru programare) sau contactaþi-ne ºi personalul nostru va rãspunde competent la întrebãrile dumneavoastrã. AMVIC se mândreºte sã ofere clienþilor sãi un nivel excepþional de servicii. Suport Tehnic Vã rugãm sã ne contactaþi pentru orice nelãmurire sau orice informaþie care e inclusã în acest manual sau dacã aveþi nevoie de altã asistenþã tehnicã. Suport tehnic Tel: 021 493 23 27-30 Fax: 021 493 23 26 email: [email protected] Site-ul Amvic www.amvic.ro Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaþii incluzând rapoartele testelor, buletinele tehnice ºi rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent pe site.

MULÞUMIRE Societatea Comercialã AMVIC S.R.L. mulþumeºte celor care au participat la realizarea acestui manual în limba românã. Mulþumiri speciale pentru: prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU consultant de specialitate

ec. Marin CRUÞESCU coordonare lucrare

prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA consultant de specialitate

Dan Alexandru COSTACHE traducere manual tehnic

conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE consultant

ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã ec. Marilena TIHULCÃ machetare

Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- ºi pe experienþa producãtorilor ºi utilizatorilor sistemului de realizare a construcþiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante din polistiren expandat ignifugat, sistem AMVIC ® (ICF-insulated concrete forms)

NEASUMAREA RESPONSABILITÃÞII Acest document are doar scop informativ. Informaþiile din acest document reprezintã abordarea AMVIC asupra problemelor discutate la data publicãrii. Opiniile exprimate nu trebuie sã fie interpretate ca fiind un angajament din partea AMVIC. Informaþiile cuprinse în acest manual nu pot înlocui reglementãrile tehnice în vigoare din domeniu. Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunoºtinþele profesionale. Toate structurile construite cu “Sistemul de Construcþie AMVIC” trebuie sã fie proiectate, avizate ºi realizate în conformitate cu reglementãrile ºi normele de costrucþie în vigoare de cãtre un inginer proiectant autorizat. În toate cazurile, reglementãrile ºi normele de proiectare ºi construcþie din domeniu sunt prioritare acestui manual. INFORM AÞIILE CONÞINUTE ÎN ACEST DOCUM ENT SUNT FURNIZATE CA ÎNDRUMARE, FÃRÃ SÃ SE SUBSTITUIE, SUB NICI-O FORMÃ, REGLEMENTÃRILOR ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.

CUPRINS Partea 1 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.2 - Unelte pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.4 - Lista materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

38 38 38 38 38

Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.2 - Cadre de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.2.1 - Alegerea lemnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

45 45 45 45 46

Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 6.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 6.3 - Scopul barelor de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 6.4 - Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 6.5 - Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oþel beton pentru armare . . . . . . . 48 6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (suprapunere) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere . . . . . . . . . . 49 6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare realizate prin turnarea succesivã a betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protecþia muncii . . . . . . . . . . . . . . . 51 Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.0 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.1 - Plasarea barelor de joantare în fundaþie sau placa la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.2 - Nivelarea fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3 - Trasare conturul pereþilor conform proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/Uºilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

53 53 53 54 55 55 56 56

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 8.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj 9

pe nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri . . . . . . . . . . . . . 59 8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 8.6 - Verificarea planeitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 8.8.1.1 - Intrãri ridicate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre . . . . . . . . . . . . . . . . 66 8.8.3 - Barele de armare din oþel beton în jurul deschiderilor din perete . . . . . . . 66 8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUMWALL) . . . . . . . . . . . 68 8.9.1 - Aplicaþii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 8.11 -Solidarizãri suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 8.12 - Strãpungerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 8.13 - Instalarea planºeului suspendat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 8.15 - Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, cãlãreþi ºi beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 8.16 - Sistemul de planºeu AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.2 - Realizarea fundaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.3 - Construcþia colþurilor scurte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora ........................................................... 9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt . . . . . 9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind cofraje AMVIC drepte . . . . . . . . . . . . . . . . 9.4 - Pereþi curbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.5 - Construcþia peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.7 - Marginile frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

81 82 82 84 86 88 89 89

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.2 - Fundamentele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.2.1 - Compoziþia betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3 - Calitatea amestecului de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.2 - Rezistenþa betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.3 - Lucrabilitatea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.4 -Întãrirea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

91 91 91 91 91 92 92 92 93

10

79 79 79 81

10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.4 - Adaosuri, aditivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.5 - Specificaþii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . .

94 94 94 95

Partea a 11-a - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 11.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 11.2 - Lista de verificãri preliminare turnãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 11.4 - Ritmul turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 11.6 - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 11.7 - Controlul calitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 11.7.1 - Tasarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 11.7.2 - Rezistenþa la compresie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 11.8.1 - Ce este vibrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 11.8.2 - Metode de vibrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 11.9.1 - Specificaþii recomandãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 11.10 - Terminarea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 11.11 - Dupã turnare: reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaþiei/subsolului conform normativelor din construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele AMVIC . . . . . 112 12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei . . . . . . . . . . . . 112 12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 12.6 - Finisajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.1 - Gips-carton de interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.2 - Stuc tradiþional (Exterior) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.3 - Izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

115 115 115 116 117 117

Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 11

B1.0 - Canada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 B1.1 - CCMC 13043-R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 B1.2.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 B1.2.2 - Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 1. Beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 2. Oþelul beton de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 B1.2.3.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 B1.2.4.1 Utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121 B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 Armãturã orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 Armãturã verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 B1.2.5.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi, din cofraje AMVIC, care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi amvic care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii drepþi în sistemAMVIC . . . . 125 B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 B2.0 - SUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 B2.1 - Metoda prescriptivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 B2.1.1 - Competenþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 B2.1.2 - Specificaþiile materialului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 B2.1.3 - Fundaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . 130 B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Presiunile vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Armãtura peretelui de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Cerinþele seismice ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 B2.1.6 - Legarea planºeului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje AMVIC de 90E de 10, 15, 20 ºi 25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Pereþi modelaþi cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm . . . . 149 12

Anexa D - Insectele ºi construcþii în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 D1.0 - Tipuri de insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 D1.1 - Insecte ºi construcþiile în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel . . . . . . . . . . . 153 D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia polistirenului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153 D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 D2.1 - Bariere fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor . . . . . . . . . 154 D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 D2.1.4 - Barierã fizicã din particule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 D2.1.5 - Plasa contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 D2.2 - Eliminarea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 D2.2.1 - Momeli pentru insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 D2.3 - Mãsuri administrative pe ºantier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 Anexa E - Instalarea utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.0 - Instalaþia electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.1 - Panoul principal de intrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.2 - Cablarea electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.3 - Conductele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.4 - Doze electrice îngropate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13

157 157 158 158 158 159 159 160 160

FIGURI Figura 1.1 - Cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ AMVIC din STYROPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din NEOPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni în cm. . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Figura 1.6 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanþierilor . . . . . . 34 Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând partea superioarã ºi cea inferioara a sistemului de conexiune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Figura 1.8 - Cofraj de colþ AMVIC la 90E având locaºul pentru tubul din polipropilenã sau barã din lemn, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Figura 4.1 - Trasarea conturului pereþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor colþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Figura 4.3 - Instalarea arãturii orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Figura 4.6 - Instalarea continuã a rândurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui . . . . . 43 Figura 4.8 - Instalaþi oþelul beton de armare vertical dupã ultimul rând de cofraje . . . . . . . . . . . . 43 Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9 - 1,2 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare plasate în betonul care nu s-a întãrit, pentru fixarea mecanicã a cosoroabei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Figura 5.2 - Cadru reprezentativ fãcut din lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Figura 5.3 - Constructie reprezentativã pentru cadrul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea ºi vibrarea betonului . . . . . . . 46 Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a barelor din oþel beton verticale printre cele orizontale . . . . . . 48 Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact. Lungimea minimã Lmin este datã de reglementãrile din domeniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de OB pentru armare. Lmin ºi D max sunt stabilite conform normativelor de proiectare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Figura 6.4 Legarea armãturii nivelului superior prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul inferior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de petrecere pentru legarea armãturii de la nivelul inferior cu armãtura de la nivelul superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Figura 6.6 - Capace ciupercã de plastic pe barele de OB ieºite în afarã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a peretelui AMVIC pe fundaþie de tip talpã cu cofraje de 20 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Figura 7.2 - Poziþia barelor de joantare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã pentru a însemna aºezarea zidului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Figura 7.5 - Folosirea unui profil U pentru a însemna aºezarea zidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Figura 7.6 - Profilul U acþioneazã ca un model pentru plasarea primului rând . . . . . . . . . . . . . . . 56 Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în interiorul perimetrului conturului peretelui . . . . . 57 Figura 8.2 - Oþelul beton de armare pre-tãiat ºi îndoit va creºte eficacitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor cofraj cu mâna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea grãmezilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru taierea orizontalã a cofrajului . . . . . . . . . . . 59 Figura 8.7 - Aºezarea cadrelor pentru uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 14

Figura 8.8 - Plasarea la început a colþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Figura 8.9 - Aºezarea cofrajelor drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Figura 8.10 - Tãierea cofrajului de complectare pentru o secþiune de perete . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Figura 8.11 - Potrivirea cofrajului tãiat în poziþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Figura 8.13 - Instalarea barelor orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Figura 8.12 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele . . . . . . . . . . . . . . . 61 Figura 8.14 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Figura 8.15- Aºezarea cofrajelor de colþ de 45 de grade pentru deschizãtura ferestrei . . . . . . . . . 62 Figura 8.16 - Aºezarea îmbinãrii de compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în primul rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Figura 8.17 - Verificarea nivelului dupã aºezarea celui de-al doilea rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Figura 8.18 - Adãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rând pentru aducere la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Figura 8.19 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un ferãstrãu de mânã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Figura 8.20 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraj la fundaþie/placã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Figura 8.21 - Umplerea cu spumã cu expandare controlatã sub un gol mare . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Figura 8.22 - Aºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Figura 8.23 - Instalarea cadrelor pentru uºi la nivelul duºumelei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Figura 8.24 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Figura 8.25 - Instalarea în perete a barelor de armare din oþel beton pentru buiandrugul uºii . . . 66 Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa unui rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Figura 8.27 - Aºezarea oþelului beton pentru armarea verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 Figura 8.28 - Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Figura 8.30 - Platforma ºi scândurile pentru schelã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Figura 8.32 - Proptirea din interior a colþurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Figura 8.31 - Bridã aºezatã în jurul unui picior vertical al stâlpului de susþinere, fixatã cu ºuruburi cu autofiletare în distanþieri, pe ambele pãrþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale deschiderilor pereþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Figura 8.35 - Umplerea golurilor dintre cofraje ºi a contururilor cu spumã adezivã . . . . . . . . . . . 70 Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru ºi cofraj la golurile din perete . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât ºi orizontal . . . . . . . . . . 70 Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui . . . . . . . . . . . . 71 Figura 8.39 - Solidarizarea suplimentarã pentru o îmbinare compensatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul unei deschideri în perete utilizând OSB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC pentru strãpungeri ºi sigilarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Figura 8.42 - Tãierea unui pãtrat în plãcile de OSB pentru instalarea ºuruburilor de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în polistirenul expandat, ignifugat între membrane . . . . . . . 74 Figura 8.44 - Partea decupatã la cald . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat, ignifugat ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Figura 8.46 - Lãsaþi betonul sã se întãrescã cel puþin 3 zile înainte de îndepãrtarea pieselor rectangulare de OSB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe adecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din interiorul ºi exteriorul panourilor din polistiren expandat, ignifugat pe o parte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 15

Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren expandat, ignifugat înainte de turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Figura 8.56 - Aºezaþi grinda din lemn pe poziþie într-un locaº pentru grindã . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Figura 8.57 - Planºeu în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Figura 8.58 - Soluþie AMVIC pentru planºeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Figura 8.59 - Detaliu sistem planºeu AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Figura 8.60 - Turnarea betonului pe formele asamblate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Figura 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a fundaþiei AMVIC ( tip talpã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi fundaþie în sistem AMVIC . . . . . . 80 Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din prefabricate uºoare . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu solidarizarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind cofraje de 90E pentru a crea un model neîntrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje de 90E cu model neîntrerupt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a închide capetele ºi a crea un colþ . . . . . . . . . . 83 Figura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã forme tãiate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 pentru a susþine colþul format . . . . . . . . . . . . . . . 83 Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gãurile fãcute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin ambele forme de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tãiat. Lambã ºi uluc în interior ºi crestãturile în exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Figura 9.15 - Îndoirea ºi fxarea cofrajului pentru perete curb în poziþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete curb . . . . . . . 84 Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din plastic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton orizontale pentru armare în timp ce fiecare rând de cofraje este aºezat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã a peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi legãturã . . . . . . . . . . . . 88 Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru cãrãmidã . . . 88 Figura 9.28 - Legãturi standard pentru cãrãmidã fixate în distanþierii AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 89 Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma capetelor în pantã ale frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren în vederea poziþionãrii pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Figura 9.31 - O placã preturnatã poziþionatã pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a componentelor amestecului debeton . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi traversa de beton pentru rezistenþa la încovoiere (dreapta). ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92 Figura 10.5 - Amestecul de beton cu o prãbuºire mare. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Figura 10.4 - Amestec de beton cu o prãbuºire micã. ©2006 Cement Association of Canada, EB1017 figura 16-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Figura 10.6- Graficul aratã efectul creºterii rezistenþei betonului de-a lungul timpului 16

© 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . 101 Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colþ de 90E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator extern pentru a omogeniza betonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenþei la compresiune, la 28 de zile de la turnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de imersiune cu motor pe benzinã . . . . . . . . . . . . . . 105 Figura 11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Figuro 11.9 - Plasarea corectã a vibratorului în beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112 Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide aplicate pe cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 113 Figura 12.4 - Membranã cu crampoane instalatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuialã în douã straturi suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115 Figura 13.2 - Finisaj Stuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru perete AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Figura 13.4 - Construcþie în sistem AMVIC finisatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã pe cofraj AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117 Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor folosind cupru pe partea superioarã a zidului de fundaþie. Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 Figura D1.2 - Scut metalic la colþ detaliat Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra insectelor conþinând lemn ca momealã . . . . . . 156 Figura E1.1 - Panou electric principal instalat în peretele exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un ferãstrãu cu lanþ . . . . 159 Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Figura E1.4 - Dozã cu bridã ataºatã la distanþier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 Figura E1.5 - Conductã sanitarã pozatã în polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160

17

TABELE Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumare pentru amestecurile de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC . . . . . . . 100 Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 Tabel 9.15.4.5.A Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie din beton izolant drepþi de 140 mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Tabel 9.15.4.5.B Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton de 190 mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Tabel 9.15.4.5.C Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton de 240 mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Tabel 9.20.17.5 Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor planºeului la pereþii drepþi AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Tabel 1.1 Limitele aplicabilitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Tabel 3.1 Limitele aplicabilitãþii pentru fundaþii pentru pereþii AMVIC 1,2,3 . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Tabel 3.2 Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de jos . . . . . . . . . . . . . . . 131 Tabel 3.3 Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de subsol . . . . . . . . . . . 131 Tabel 3.4 Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol, groºi de 140 mm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132 Tabel 3.5 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 191 mm . . . . . . 133 Tabel 3.6 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 241 mm . . . . . . 134 Tabel 4.1 Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii verticalã a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Tabel 4.2 Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . 136 Tabel 5.1 Presiunea exercitatã de vânt pentru determinarea dimensiunilor peretelui solid . . . . 138 Tabel 5.2 ACerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 Tabel 5.2 B Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Tabel 5.2 C Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt paralel) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile de proiect seismic C ºi D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 Tabel 6.1 Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune cu sarcinã lateralã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 Tabel C1.1 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm . . . . . . . . 144 Tabel C1.2 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Tabel C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 10 cm . . . 145 Tabel C1.4 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 15 cm . . . 146 Tabel C1.5 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 20 cm . . . 147 Tabel C1.6 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 25 cm . . . 148 18

Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de 10 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 Tabel C1.8 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de 15 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 Tabel C1.9 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul 20 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151

19

DEFINIÞII ªI TERMENI

Accelerator de prizã -aditiv folosit pentru a accelera întãrirea unui material compozit (beton, mortar, etc.), acþiune necesarã în perioade friguroase sau pentru intervenþii de urgentã. Accelerarea prizei se refera la mãrirea vitezei de întãrire a liantului principal din respectivul amestec. Adezivitate -proprietate a lianþilor de a adera la granulele prezente în materialul compozit (mortar, beton, etc) ºi prin întãrire de a transmite tensiuni mecanice între respectivele granule. Aditiv -substanþã ce se adaugã unui amestec pentru a-i îmbunãtaþi una sau mai multe proprietãþi, termen folosit în general în reþetele de preparare a betoanelor ºi mortarelor. Agregat mineral -granule, de diferite dimensiuni, de origine mineralã, obþinut fie prin excavare din râuri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit în special pentru prepararea betoanelor ºi mortarelor. Alungire -schimbarea lungimii unui element pe o anumitã direcþie; termenul este impropriu pentru cã se referã la elemente întinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformaþie sau deplasare, cu indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare). Apã -la acoperiºuri: versant, pantã, direcþie de scurgere a apei meteorice. Apã/ciment, raportul -raportul dintre masa apei ºi masa cimentului într-un amestec destinat, în general, preparãrii betoanelor ºi mortarelor; nu este luatã în considerare la calculul acestui raport decât apa care nu este absorbitã de agregate; raportul este important pentru rezistenþa betonului, în sensul în care un raport mic în condiþiile unei lucrabilitãþi ºi compactãri corespunzãtoare conduce la rezistenþe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitãþii a se vedea ºi aditivii). Arc -element de construcþie a cãrui axã are o formã curbã. Armãturã -(constr.) elemente (în general metalice) introduse într-un material cu rezistenþã slabe la întindere în vederea preluãrii ºi redistribuþiei eforturilor. Astereala -cãptuºealº de scânduri, aºezatã pe un schelet de lemn, care susþine un material, învelitoarea unui acoperiº. Axã -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor secþiunilor normale pe una dintre feþele longitudinale ale elementului de construcþie. Axã (principalã) de deformaþie -forma geometricã a axei corespunzãtoare formei deformate a elementului de construcþie; în construcþii este folositã ipoteza micilor deformaþii în marea majoritate de studiilor structurale; dacã elementul nu este liniar atunci termenul trebuie înlocuit cu suprafaþã de deformaþie, în cazul elementelor plane (plãci, grinzi perete, etc) sau cu o noþiune mai puþin concretã în cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundaþii izolate). Bariera de vapori - Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior catre exterior. Beton - Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de intarire. Pentru betonul 20

din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de intarire este format din bitum aditivat. Beton armat -beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dispers. Combinatii intre betonul armat cu bare si cel armat dispers pot exista. Beton asfaltic -agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat. Beton precomprimat -beton armat în care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de încãrcarea de exploatare. Boltã -element de construcþie de formã curbã; destinaþia sa este de a acoperi o anumitã suprafaþã; dacã este bine proiectatã ºi executatã o boltã boate transmite sarcini gravitaþionale la elementele de reazem doar prin reacþiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redusã a tensiunilor de întindere fac acest tip de element susceptibil în situaþii în care armarea cu oþel nu este posibilã, sau în situaþii în care armarea de suprafaþã poate de rezultate convenabile. Buiandrug -zonã de perete aflatã deasupra unui gol de uºã sau de fereastrã; buiandrugul poate sã aibã rol structural, eventual formând corp comun cu parapetul în cazul ferestrelor; în cazul solicitãrilor orizontale (seism, vânt) , buiandrugii suportã eforturi taietoare, în mod predominant, asemãnãtor grinzilor scurte. Cadru -ansamblu format din minimum doi stâlpi ºi o grindã, cadru plan -toate elementele sunt cuprinse într-un plan, substructurã de forma unei rame Cãldurã de hidratare -energia termicã degajatã în timpul reacþiei ciment-apã când începe formarea gelurilor solide specifice cimentului întãrit. Capacitate portantã -încãrcare maximã suportatã de cãtre un element, substructurã sau structurã; termenul trebuie folosit cu precauþie ºi în strictã corelaþie cu rolul elementului sau substructurii în interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de încãrcare, capacitatea portantã ºi tipul încãrcãrii fiind noþiuni nedisociabile. Caprã -[Beton armat] distanþier realizat din oþel beton în vederea asigurãrii distanþei proiectate între armãtura inferioarã ºi superioarã la plãcile din beton armat. Cenuºã zburãtoare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenatã în plan vertical prin fenomenul de convecþie; unele cenuºi zburãtoare pot conþine compuºi de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic; aceºti compuºi recomandã utilizarea lor alãturi de ciment pentru prepararea betonului. Ciment -material complex obþinut prin arderea ºi mãcinarea finã a unor argile speciale în amestec cu aditivi; se obþine astfel un liant hidraulic cu rezistenþe mari dupã întãrire; întãrirea se face în prezenþa apei, care în combinaþie cu compuºii silicoºi duce la formarea unor geluri solide; aderenþa faþã de agregatele minerale este foarte bunã, putând astfel fi utilizat în producerea betonului. gelurile rezultate au aderenþã foarte bunã ºi faþã de oþel, permiþand producerea de beton armat sau beton precomprimat; buna rezistenþã la agresivitate termicã ºi chimicã.

21

Cintru - cofraj curb destinat construcþiei (sau turnãrii) unui arc sau a unei bolþi; demontarea cofrajului se numeºte descintrare (neoficial). Cofraj -structurã indepedentã cu rolul de a susþine un amestec inþial vâscos, care se va întãri dupã turnare ºi a cãrui formã va fi datã de suprafaþa interioarã a cofrajului. Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereazã prin decofrare ºi rãmâne ca parte componentã a elementului obþinut dupã întãrirea amestecului vascos (în general, beton), cofrajul pierdut poate sau nu sã aibã un rol structural. Coamã -unghiul format la intersecþia a douã ape de acoperiº, la partea lor superioarã. Compozit -element de construcþie format din mai multe materiale, un material neomogen ar putea fi numit, de asemenea, material compozit. Compresiune -acþiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de construcþie. Consolã -element având un capãt încastrat ºi unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi. Contravântuire - substructura având rolul de a limita deplasãrile din încãrcãri orizontale. Corniºã -orice parte decorativã sau având ºi rol funcþional care se poziþioneazã deasupra unui alt element ºi îi depãºeºte planul vertical, având un rol de protecþie atmosfericã asupra respectivului element.

Cosoroabã -fiecare din bârnele aºezate orizontal deasupra pereþilor casei în lungul acoperiºului pentru a susþine cãpriorii. Declaraþie de conformitate -declaraþie fãcutã de un agent economic, prin care acesta atestã, pe propria rãspundere, cã un produs este conform unei norme sau altui document specificat. Deformaþie -deplasarea raportatã la unitate de lungime; deformaþia unghiularã -- mãsura schimbãrii mãrimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu formã iniþialã rectangularã; deformaþiile se mai numesc ºi deplasãri specifice ºi reprezintã corespondentul infinetesimal al deplasãrii (mãrime finitã). Deformaþie plasticã -deformaþie care nu se anuleazã atunci când încãrcarea înceteazã (se mai numeºte ºi deformaþie remanentã). Deschidere -distanþã între reazeme într-un plan transversal al unei structuri. Determinate, structuri static -structuri pentru care numãrul gradelor de libertate blocate (glb) este egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); noþiunea se aplicã ºi elementelor componente; dacã glb < glp, structura este un mecanism. Diafragmã -în cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fãrã bulbi sau sâmburi, ºi care poate prelua ºi încãrcãri orizontale prin eforturi de forfecare.

22

Dolie -unghiul format la intersecþia a douã ape de acoperiº, la partea lor inferioarã. Dom -cupolã circularã sau elipticã în plan, circularã sau dupã o altã curbã în secþiune verticalã; termenul are origine ecleziastã date fiind formele acoperiºurilor principale, tradiþionale la acest gen de construcþii în anumite stiluri sau curente. Dom geodezic -structurã de formã sfericã, realizatã de obicei din bare, având nodurile pe o suprafaþã sfericã. Efort -(1) integrala tensiunilor într-o secþiune transversalã; (2) integrala produselor tensiune x braþ-de-pârghie în cazul momentelor. Efort axial -integrala tensiunilor normale într-o secþiune; a se vedea Principiul secþiunilor din Rezistenþa materialelor ºi Teoria elasticitãþii ºi plasticitãþii. Empiric -formula sau metoda bazatã pe observaþii experimentale, fãrã bazã teoreticã. Eolian, generator -generator de curent electric folosind energia vântului; vântul poate fi natural sau poate fi un curent de aer într-un tub vertical înalt ºi format prin efectul de convecþie; ambele depind de fenomene naturale, dar costul investiþiei pare mai redus pentru primul tip. EPS -polistiren expandabil, ignifugat. Etrier -componentã de armare cu bare independente, cu rol de armare transversalã, la grinzi, nervuri ºi stâlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esenþial în asigurarea rezistenþei elementelor liniare ºi în creºterea ductilitãþii lor; folosirea lor în mod neglijent a cauzat cele mai multe prãbuºiri de structuri din beton armat. Fermã -element de construcþie plan format din bare, asimilat grinzii cu zãbrele; format din bare aºezate jos ("talpã inferioarã"), sus ("talpã superioarã") ºi bare verticale sau înclinate ("diagonale"), sistemul avand o rigiditate ridicatã pentru un consum redus de material. Fisurã -locul geometric al punctelor în care continuitatea materialului este intreruptã; fisura poate fi virtualã numai în cadrul studiilor structurale. Foraj -sãpãturã verticalã, cu adâncime mult mai mare în comparaþie cu diametrul; în construcþii, forajul este legat în general de studiul geotehnic ºi are rolul recoltãrii de probe de teren pe o linie verticalã ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu cât suprafaþa amplasamentului este mai mare, cu atât numãrul necesar de foraje este mai ridicat, datã fiind neomogenitatea solului; un alt tip de foraj, în ingineria civilã, este legat de detectarea ºi eventual exploatarea pânzelor freatice aflate la diverse adâncimi. Forþã -marime vectorialã; acþiune care produce deplasãri în sau pe frontiera unui mediu. Fosã septicã -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbþie (vidanjare) ºi care nu permite apelor uzate sã se scurgã în sol. Fundaþie -în general, sub-structurã cu rolul de a prelua sarcini de la o structurã ºi de a le transmite solului; termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specificã tipul ºi mãrimea sub-structurii în cauzã. 23

Fundaþie, cedare -cedarea sub-structurii fundaþiei din cauze cum ar fi tasãri diferenþiate sau ruperea terenului de fundare datoritã tensiunilor de forfecare. Fundaþie, continua -bloc de fundare în formã de reþea, utilizat în general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pereþi). Fundaþie, elasticã -fundaþie izolatã sau continuã la care elementul de transmitere a sarcinii cãtre sol este ºi componentã structuralã directã. Fundaþie, izolatã -fundaþie cu bloc de fundare de formã poligonalã (dreptunghi în general), sub stâlpi sau sub nodurile reþelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundaþia. Glaf -element care se monteazã la baza unei ferestre, pe porþiunea de zid interior, cu rol de protecþie a zidului, de izolare ºi decorativ; elementul corespunzãtor pentru exterior, denumit (mai de mult) solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior". Glulam -lamele din lemn care formeazã prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, în general, la eforturi de încovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentricã nu este exclusã. Grindã -element de construcþie supus la un efort preponderent de încovoiere dreaptã sau oblicã; eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare încep sã fie importante pentru anumite raporturi între dimensiunile (medii) ale secþiunii transversale ºi deschidere (distanþa între reazeme). Grindã cu zãbrele -reþea planarã de bare, conectate în diferite moduri, în aºa fel încât, dacã anumite restricþii constructive sunt respectate, rezultã eforturi de încovoiere foarte mici în bare ºi cu un consum mic de material; recomandate la deschideri mari ºi poduri. Grindã secundarã/principalã -grinzi aparþinând unui planºeu la care placa se considerã a fi susþinutã de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit încãrcãrile unor grinzi de dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarcã pe pereþi sau stâlpi (Partiþionare structuralã). Halã -construcþie cu spaþiul interior puþin compartimentat (spaþii libere cu suprafeþe mari); hala este asimilatã utilizãrii industriale dar cunoaºte ºi aplicaþii civile ºi agricole; dacã deschiderea este foarte mare (de exemplu în scopul adãpostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar. Higrometru -aparat pentru mãsurarea umiditãþii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru determinarea conþinutului de apã liberã (evaporabilã) dintr-un material. Higroscopic -material capabil sã atragã apa din mediul înconjurãtor, intrând sau nu în reacþie cu ea; vata mineralã poate atrage umiditate atmosfericã ce se condenseazã la suprafaþã dar fãrã a urma o reacþie chimicã; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat în reacþie cu ea, de unde deprecierea cimentului pãstrat în spaþii umede (pentru utilizare ulterioarã, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umpluturã). Hotã -dispozitiv destinat evacuãrii vaporilor cãtre exterior; poate conþine ventilatoare pentru evacuare forþatã; se monteazã deasupra sursei de vapori.

24

ICF -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat. Ignifugare -reducerea sensibilitãþii la acþiunea focului a unui element de construcþie. Igrasie -rezultatul acumulãrii de apã în porii materialelor componente a unei zidãrii prin absorbþia prin capilaritate. Impuritate -substanþã care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgurã în cazul sudurilor sau argilã în cazul betoanelor. Izotropie -caracteristicã (de cele mai multe ori ipoteticã) a unui material din care este constituit un element de construcþie de a avea proprietãþi elastice ºi plastice identice, în orice direcþie ar fi orientat un vector tensiune, în oricare punct al sãu. Îmbãtrânire -fenomen de degradare în timp a materialului, în general de scãdere a caracteristicilor elastice ºi de reducere a ductilitãþii. Îmbinare -legaturã reciprocã dintre douã elemente de construcþii; încastrarea ºi articulaþia reciprocã sunt acceptate ca îmbinãri; simpla rezemare a unui element peste (în) celãlalt nu reprezintã în mod propriu o îmbinare. Învelitoare -acoperiº; structurã sau subsubstructurã de închidere faþã de spaþiul exterior. ND -nedisponibil. ë [W/mK] -conductivitatea termicã. L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene. Lemn stratificat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este fãcutã trimiterea presupune utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizatã ºi prin alte procedee, de exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleaºi. Lichefiere -fenomen de reducere puternicã a rezistenþei la forfecare a solului în condiþiile existenþei apei ºi a acþiunilor dinamice (seism). Loess -depunere consolidatã de nisip eolian (purtat de vânt); se pare cã vârsta rocii este sfârºitul unei ere glaciare; rocã cu porozitate foarte ridicatã. Lucrabilitate -mãsurã a consistenþei (vascozitãþii) betonului prospãt ºi care poate fi mãsuratã simplu prin utilizarea aºa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare uºureazã pomparea ºi învelirea armãturilor iar una mai scãzutã duce în general la rezistenþe mai mari; lucrabilitatea se alege conform normativelor ºi se regleazã prin aditivarea betonului, mai degrabã decât prin adãugare de apã în exces. M iºcare acceleratã -acþiune dinamicã de tip inerþial aplicatã asupra unei construcþii; dinamica construcþiilor leagã în general noþiunea de miºcare acceleratã de acþiunea seismicã; în aceeaºi categorie mai pot intra ºi acþiuni din ºoc mecanic (ciocnire) respectiv explozii. Moloz -deºeuri obþinute în urma demolãrii unei construcþii sau a execuþiei unei construcþii noi; 25

printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit mãcar cu un statut de agregat, în general acesta conþinand silice active. Moment redus -[Beton armat] notat în literatura românã cu B; mãrime numericã cu ajutorul cãreia se apreciazã relaþia între tensiunea maximã pe secþiunea omogenã redusã ºi rezistenþa de calcul la compresiune a betonului. Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenþã redusã, realizat cu agregate care în general nu depãºesc sortul 0-3mm ºi folosit cu precãdere la lipirea unor blocuri în zidãrii sau la realizarea de pardoseli; accepþiunea este improprie în raport cu materialele moderne. Mozaic -placaj al unei suprafeþe realizat din elemente eterogene; marmurã, ceramicã, agregate colorate, sticlã ºi smalþul sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic constã din aranjamente artistice realizate prin lipire de suprafaþa de lucru a bucãþilor minerale alese; mozaic este denumit, impropriu, amestecul într-un beton de pardosealã a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin ºlefuirea suprafeþei materialului întãrit. Nacelã -structurã metalicã (în general), ridicatã sau având sistem propriu de tracþiune pe verticalã (cãþãrãtoare, auto-ridicãtoare) folositã ca mijloc de transport de materiale ºi/sau muncitori, fie la construcþii înalte fie la construcþii unde alte mijloace de transport pe verticalã nu sunt posibile; face obiectul unor omologãri speciale þn Romania (ISCIR); mãsurile de securitate a muncii trebuie atent studiate, în special în legãturã cu viteza vântului. Naos -(Navã) -- spaþiul central dintr-o bisericã, în succesiunea pronaos - naos - altar. Nedeterminate, structuri static -structuri pentru care numãrul de grade de libertate blocate depãºeºte numãrul de grade de libertate posibil, în funcþie de sistemul de referinþã ales (liniar, planar, spaþial); aceeaºi noþiune se aplicã ºi elementelor componente (nedeterminare interioarã) Neopor -materie primã pentru cofraje AMVIC. Nervurã -grindã secundarã, rezemând pe o grindã principalã, în cazul unui planºeu cu grinzi ºi nervuri; element de rigidizare dupa o dreaptã sau o curbã. Noroi bentonitic -argilã bentoniticã dizolvatã în apã, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pereþilor forajelor sau pereþilor mulaþi; noroiul bentonitic îºi datoreazã efectele tixotropice conþinutului mare de montmorilloniþi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie sã se facã prin tuburi, începând de la adâncimea maximã spre cota superioarã. OB -oþel beton. Ondulat -carton asfaltat ondulat; tablã ondulatã; procedeu pentru obþinerea unei rigiditãþi sporite la încovoiere pe direcþia ondulelor, aplicat asupra unei piese iniþial plane. Optimizare -proces de cãutare a soluþiei unei probleme în aºa fel încât anumite criterii (cost, rezistenþã, etc.) sã fie cât mai bine satisfãcute. OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este realizat sub forma unor panouri care conþin lemn de diferente esenþe (inclusiv moale); în cursul procesului de producþie se realizeazã tratarea cu o cearã a lemnului tãiat în "felii" (lungime pânã la 26

12 cm, lãþime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse ºi presarea straturilor respective, în anumite condiþii de presiune ºi temperaturã; se obþin panouri foarte rezistente la solicitãri mecanice, de diferite grosimi. Osmozã -ecilibrarea concentraþiilor unei substanþe solide dizolvatã în douã lichide separate printr-o membranã, membrana având proprietatea de a fi permeabilã într-un singur sens; solventul (de exemplu, apa) trece prin membranã ºi echilibreazã concentraþiile a douã soluþii (de exemplu, saline) despãrþite de respectiva membranã; osmoza inversã este folositã pentru desalinizarea apei de mare prin aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra soluþiei saline în aºa fel încât procesul sã fie inversat; procedeul este mult mai economic decãt cel al evaporaþiei ºi condensãrii artificiale; dacã sunt folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% în privinþa sãrurilor ºi la 100% în privinþa micro-organismelor. Oþel beton -oþel folosit pentru armarea betonului; caliatãþile clasice sunt OB37 cu suprafaþa netedã (lisã) ºi PC52 ºi PC60 (Profilat la Cald) cu suprafaþa striatã; PC90 poate fi folosit la beton cu precomprimare parþialã; alte denumiri generice vor apãrea probabil; partea numericp a denumirii calitãþii este în relaþie directã cu rezistenþa de calcul; rrlaþia este fie standardizatã fie indicatã de cãtre producãtor, fie conþinutã într-o normã sau agrement tehnic. Pazie -scândurã (ornamentalã) aºezatã vertical la capãtul din afarã al capriorilor unui acoperiº cu streaºina pentru a ascunde capetele acestora; marginea verticalã a unui cofraj; fâºie de tablã aºezatã la intersecþia unei învelitori pentru a împiedica pãtrunderea apei prin rostul de la intersecþie. Palplanºã -element executat din tablã de oþel (mai demult, din lemn de esenþã tare) prin profilare ºi folosit cu rol de structurã verticalã de susþinere a unei sãpãturi; sistemul mai cuprinde (pentru adãncimi mai mari) ºi ºpraiþuri. Panzã freaticã -suprafaþã de demarcaþie între douã straturi impermeabile prin care apa poate circula. Pardosealã -element de construcþie, în general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafeþe pentru circulaþie ºi asezatã într-un spaþiu interior. Perete -element vertical (sau aproape vertical), având rol principal de delimitare a spaþiului construit; poate avea ºi un rol portant (de preluare de sarcini verticale ºi orizontale). Picamer -(Din englezã, pick hammer) -- Ciocan cu vârf; este denumirea genericã ce a fost cãpãtatã de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vârf ascuþit acþionatã dinamic alternativ de un anumit mecanism, ceea ce conferã uneltei o putere sporitã de penetraþie; picamerul poate sparge materiale dure (beton, piatrã, etc.) fiind în mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care este bãtut cu frecvenþã ridicatã de cãtre piesa mobila. Pilon -element care preia o sarcinã predominant verticalã. Placã -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe verticalã a spaþiului construit ºi care are întotdeauna ºi un rol portant. Planºeu -ansamblul format din grinzi (opþional), nervuri (opþional) ºi plãci plane sau bolþi. Plasticã, articulaþie -secþiune în care, pe toatã înãlþimea ei, materialul nu mai poate rãspunde legii 27

lui Hooke, ca relaþie liniarã între tensiuni ºi deformaþii (în secþiunea respectivã nu mai pot fi preluate deformaþii elastice, orice efort suplimentar conducând cãtre rupere). Plintã -piesã din lemn, din piatra, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplicã la partea de jos a pereþilor unei încãperi pentru a-i apãra împotriva loviturilor ºi a umezelii, sau pentru a acoperi rostul dintre pardosealã ºi perete; partea de jos a unei clãdiri, a unei sobe, a unui zid, ieºitã mai în afarã ºi formând un mic soclu. Plumwall AMVIC -stâlp de susþinere ºi fixare sistem AMVIC. Pod rulant -tip particular de utilaj de ridicare, în forma unei grinzi cu secþiune simplã sau multiplã, grinda fiind mobilã pe o cale de rulare ºi dispunând de o maºinã de ridicare mobila în lungul ei. Poisson, coeficientul lui -coeficient de contracþie transversalã ºi caracteristicã de material; este luat în considerare oriunde se iau în calcul deformaþii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt între 0,2 ºi 0,3 dar alte valori sunt posibile pentru materiale diferite de oþel sau de betonul armat. Polietilenã -polimer utilizat în foarte multe aplicaþii; în funcþie de densitate, se împarte în categoriile: (a) densitate scãzutã (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") ºi (c) densitate ridicatã (HDPE: "high-density"); MDPE (cu densitatea variind între 925 ºi 940 kg/mc) ºi HDPE (cu densitatea variind între 941 ºi 965 kg/mc) au aplicaþii în construcþii. Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA.; substanþã cu proprietãþi adezive larg folositã în construcþii; Cunoscuta si sub denumirea de aracet. Polivinil, clorurã de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost scãzut, care în funcþie de substanþele de mixturã ºi/sau tratament, poate avea diferite proprietãþi mecanice; folosit la fabricarea de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu. Prefabricat -element de construcþie realizat în alt loc decât cel în care este situat ºantierul. Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers faþã de cele provenite din exploatarea elementului/substructurii/structurii construcþiei. Procent de armare -aria armãturii raportatã la aria secþiunii de beton ºi înmulþitã cu 100. Profil U -evident, formã a secþiunii transversale care imitã litera U; a se vedea ºi alte litere precum C ºi Z. R -rezistenþã termicã. Rãºinã epoxidicã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obþine prin condensarea fenolului cu acetonã, dupã care printr-o nouã condensare cu epiclorhidrinã se obþine rãºinã epoxidicã; proprietãþi mecanice excelente. Rãºinã formaldehidicã -familie de substanþe organice obþinute, de exemplu, prin condensarea de fenol cu formaldehidã, reacþie care conduce la "rãºini sintetice de mare valoare tehnicã, numite bachelite sau fenoplaste". 28

Rãsturnare -în sens structural, tendinþa de rotire a unei structuri în raport cu baza, provocatã de forþe orizontale ºi/sau de forþe gravitaþionale care produc moment în raport cu centrul de greutate al structurii ºi care nu mai poate fi preluat de cãtre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din Pisa). Reazem -blocaj real al deplasãrii pe o anumita direcþie. RICHTER, Scarã -metodã obiectivã de mãsurare a intensitãþii unui seism la epicentru elaboratã de cãtre cercetãtorul american Charles. F. RICHTER ºi publicatã în 1935. Riglã -termen asimilat cu o grindã fãcând parte dintr-un cadru. Ripare -procedeu de transport pe orizontalã a unui element de construcþie sau a unei substructuri în poziþia finalã în structurã; procedeul permite pãstrarea unei poziþii fixe a macaralei ºi este foarte util pentru structuri de mari dimensiuni, deºi nu reprezintã o soluþie universalã în asemenea situaþii. Rost -spaþiu liber sau dotat cu o garniturã între douã structuri; rol în combaterea efectelor termice sau dinamice asupra structurilor. Segregare -pierderea omogenitãþii amestecului de agregate la beton prin separarea pãrþii fine (cca. 0-3) de cea medie (cca. 3-16) ºi de cea cu granulaþie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat cu deficienþa calitativã a stratului de acoperire al armãturii (strat incomplet). Semineu -canal vertical ce asigurã evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor, prin convectie; cos de fum; element decorativ care susþine focarul de ardere ºi are o deschidere cãtre un canal vertical de evacuare prin convecþie. Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracþie atunci când cantitatea de apã conþinutã se modificã. Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenþã suplimentare ce se aflã în conlucrare cu solul ºi îmbunãtaþesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o astfel de metodã la fel cum soil nailing (baterea în "cuie" a solului) este folositã cu precãdere în Statele Unite. Soluri, lichefiere -a se vedea definiþia de la litera L. Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietãþilor de contracþie-umflare ale solului; printre metodele de stabilizare se aflã compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenuºã zburãtoare sau var. Stâlp -structurã de rezistenþã pentru preluarea sarcinilor verticale ºi a unor sarcini orizontale ºi transmiterea lor cãtre un suport aflat la baza sa; stâlpul poate consta dintr-o singurã barã, dintr-un ansamblu de bare (ex. stâlpii pentru susþinerea liniilor electrice aeriene) sau orice altã formã în care înalþimea este mult mai mare decât dimensiunile secþiunii transversale; sensibilitatea la pierderea stabilitãþii trebuie luata în considerare. Structura în cadre -în accepþiune generalã, structura din bare drepte care formeazã un model spaþial ortogonal (bare verticale ºi orizontale), dar variaþii pot sã existe.

29

Styropor -materie primã pentru cofraje AMVIC. ªarpantã -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susþine învelitoarea unui acoperiº (sau un alt element al unei construcþii) ºi permite realizarea formei acestuia. Taluz -mal. Tavan -element de construcþie cu rol de închidere orizontalã sau de separaþie; "tavanul fals" ascunde ansamblul elementelor de rezistenþã care susþin tavanul real; percepþia termenului este legatã de un element plan; termenul are ºi conotaþii regionale. Tensiune normalã -forþã perpendicularã pe un element infinitesimal de arie a unei secþiuni ºi uniform distribuitã pe acel element, elementul fiind supus unei solicitãri exterioare. Tensiune tangenþialã -forþã aflatã în planul unui element infinitesimal de arie a unei secþiuni a unui element sub solicitare exterioarã. Turn de rãcire -construcþie, în general de forma unui hiperboloid parabolic, în interiorul cãreia trebuie efectuatã rãcirea unor fluide industriale. Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere în operã a betonului aflat în stare fluidã, în vederea întãririi sub o anumitã formã; în general, forma este datã fie de un cofraj, fie de lucrãri executate în pãmânt, fie combinaþia celor douã. Þeavã -obiect foarte lung în raport cu dimensiunile secþiunii transversale, cu secþiune implicit circularã ºi care închide un anumit spaþiu; deºi constituie un element dupã punerea în operã, þeava este deseori privitã ca material de construcþie. U -coeficient de transfer termic. Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeazã regimul juridic, economic ºi tehnic al unui imobil, cerinþele urbanistice care urmeazã sã fie îndeplinite, precum ºi lista avizelor ºi acordurilor necesare în vederea autorizãrii executãrii lucrãrilor de construcþii. Vicii ascunse -de fapt, sunt niºte deficienþe ale unui bun, care îi afecteazã acestuia utilitatea, fãcând-o sã scadã; viciile se pot numi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai atentã ºi mai serioasã, pe care orice cumpãrãtor este obligat sã o facã fie personal, fie apelãnd la o persoanã de specialitate. Vutã -variaþie a secþiunii transversale care porneºte de la o extremitate a unui element de construcþie (grindã sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forþelor tãietoare mari în combinaþie cu posibile momente încovoietoare importante; termenul provine de la o traducere aproximativã din limba francezã a cuvântului “voute” care semnificã boltã. Zid de sprijin -element de construcþie care trebuie sã preia împingerea pãmântului ºi a cãrui fundaþie trebuie sã preia eventual ºi unele sarcini verticale, în afara greutãþii proprii. Zidãrie -element de construcþie cu dimensiuni în plan considerabil mai mari decât grosimea, cu rol de preluare a încãrcãrilor verticale dar ºi a încãrcãrilor orizontale care rezultã din acþiuni cum ar fi 30

vântul sau seismul; materialul de realizare porneºte de la beton armat ºi poate ajunge pânã la chirpici sau lut armat; din punct de vedere structural, zidãria poate fi consideratã portantã sau auto-portantã, dar în orice situaþie va conlucra cu restul structurii de rezistenþã, de aceea detaliile corespunzãtoare trebuie foarte bine analizate, mai ales în ceea ce priveºte posibilele acþiuni orizontale asupra construcþiei. Zidãrie de caramidã -zidãrie confecþionatã din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argilã arsã, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atât în rosturile orizontale cât ºi în cele verticale. Zidãrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuþia la funcþia de ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcþie portantã sau auto-portantã dar fãrã a avea o structurã proprie; a se deosebi de peretele-cortinã care are o structurã proprie.

31

Partea 1 - Introducere

Cofraje modulare înglobate, termoizolante expandat, ignifugat (EPS), sistem AMVIC ® 1 (ICF-insulated concrete forms)

din

polistiren

Cofrajele înglobate, modulare termoizolante din polistiren expandat, ignifugat, sistem AMVIC, sunt structuri cu greutate redusã realizate folosind douã panouri de polistiren expandat ignifugat având densitatea de 24 kg/m 3, grosimea fiecãrui panou este de 6,35 cm ºi sunt cuplate prin distanþieri din polipropilenã cu design unic ºi rezistenþã la impact. În timpul construcþiei formele sunt aºezate una lângã/peste cealaltã (gen lego) apoi umplute cu beton formând pereþi de susþinere durabili ºi solizi.

Figura 1.1 - Cofraje AMVIC Cofrajele din polistiren expandat, ignifugat AMVIC ® combinã eficacitatea izolaþiei termice a polistirenului expandat, ignifugat cu masa ºi rezistenþa structuralã a unui perete de beton armat. De asemenea este o soluþie “5 în 1" care are: T rezistenþã; T izolare termicã; T barierã de vapori; T bariera fonicã T solidarizare pentru peretele de beton (drywall) ºi pereþii laterali termoizolanþi exteriori din polistiren expandat, ignifugat . într-un singur pas.

Pereþii construiþi cu cofraje AMVIC au o rezistenþã la foc de pânã la 3 ore (pereþi de 15, 20 ºi 25 cm), o protecþie a transmisiei sunetului de minim 50 dB (unele montaje de pereþi depãºesc aceastã valoare) ºi o valoare a izolãrii termice de sub 0,27 W/m 2K. Izolarea specificata anterior este uniforma pe tot peretele, inclusiv la colþuri, neexistând punþi termice. Combinând performanþa valorii U a polistirenului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a betonului ºi rata redusã a permeabilitãþii la aer, pereþii AMVIC cu o izolaþie suplimentarã pot ajunge la o valoare de izolare U sub 0,15 W/m 2K (casã pasivã). Recent, S.C.AMVIC S.R.L. BRAGADIRU, a introdus în fabricaþie cofraje dintr-un nou material, NEOPOR, care asigurã un transfer termic U=0,22 W/m 2K. Culoarea acestuia este gri închis.

1

AMVIC este marcã înregistratã pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje din

polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul de depozit M 2005 10469

32

Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ AMVIC din STYROPOR

Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din NEOPOR

Distanþierii folosiþi la cofrajele AMVIC eliminã nevoia legãrii armãturii din oþel beton de mustãþile de petrecere de jos ºi permit plasarea mai eficient a armãturii pentru a asigura o capacitate structuralã superioarã .

Distanþierii sunt prefabricaþi folosind mai mult material brut decât produsele competitoare permiþând o finisare superioarã ºi o forþã de smulgere din peretele uscat a ºuruburilor cu autofiletare de 71 kg. Sunt de asemenea distanþaþi la 152 mm centraþi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 152 mm ºi la 200 mm centraþi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 200 mm rezultând o rigiditate mare, ceea ce þine pereþii drepþi ºi verticali în timpul montãrii lor ºi a turnãrii betonului. Distanþierii AMVIC unesc panourile din polistiren expandat ignifugat ºi au ca limitã o talpã de 38

Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.

33

mm care este încastratã la aproximativ 10 mm sub suprafaþa exterioarã a panourilor. Talpa are o înãlþime de 381 mm în toate blocurile, excepþie fãcând blocul de 254 mm care are o talpã de 584 mm. Când blocurile AMVIC sunt aºezate unele peste celelalte, tãlpile distanþierilor formeazã o reþea continuã orizontalã ºi verticalã care se foloseºte la executarea finisãrilor interioare fixate cu ºuruburi autofiletate (gips carton) ºi exterioare cum ar fi stucaturi, cãrãmidã ºi piatrã aparentã, perete lateral din lemn, caramidã aplicatã. (Pentru mai multe detalii vã rugãm sã consultaþi secþiunea de aplicaþii interioare ºi exterioare din acest manual).

Figura 1.5 - Secþiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni în cm.

Cofrajele AMVIC folosesc sistemul de conexiune nut ºi feder, dezvoltat de AMVIC, care prezintã scobituri mai adânci faþã de produsele concurente. Conexiunea se aflã la toate capetele blocului. De

Figura 1.6 - Vedere lateralã a cofrajului drept AMVIC care prezintã tãlpile distanþierilor asemenea asigurã continuitatea prevenind orice miºcare sau scurgere de lapte de ciment în timpul turnãrii betonului. Aceastã particularitate unicã permite cofrajului AMVIC sã fie asamblat rapid, uºor ºi fãrã a fi nevoie de adezivi sau legãturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de instalare uºor, mãreºte eficacitatea la locul de muncã ºi productivitatea muncitorilor, fapt care economiseºte timp ºi bani.

34

Cofrajele AMVIC cunt disponibile într-o varietate de dimensiuni permiþând realizarea pereþilor cu miezuri de beton (grosimi de diafragmã) de 100 mm, 152 mm, 200 mm ºi 254 mm. Formele drepte,

Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând partea superioarã ºi cea inferioara a sistemului de conexiune. colþuri de 90E, colþuri de 45E ºi formele curbe sunt disponibile într-o gamã largã de dimensiuni. NOTÃ În acest moment sunt fabricate la S.C. AMVIC S.R.L. din Bragadiru cofraje pentru pereþi din beton de 152 ºi 200 mm. La comandã se pot fabrica ºi cofraje pentru pereþi din beton de 254 mm.

Cofrajele de colþ AMVIC la 90E au un locaº unde poate fi introdus un tub pãtrat de polipropilenã sau lemn (tijã de colþ). Scopul lui este acela de a crea un punct de fixare pentru prinderea mecanicã, cum ar fi: finisaj perete de piatrã aparentã, fixare de rezistenþã, sau perete secundar care s-ar lega la panourile din polistiren expandat, ignifugat . Izolaþia termicã pe colþ este de 23 cm de polistiren expandat, ignifugat, fapt care nu creazã PUNTE TERMICÃ.

Figura 1.8 - Cofraj de colþ AMVIC la 90E având locaºul pentru tubul din polipropilenã sau barã din lemn,

AM VIC este cel mai bun sistem de cofraj disponibil la ora actualã pe piaþã. Preþurile competitive, distribuþia vastã a produselor ºi suportul tehnic profesionist sunt combinate pentru a furniza clienþilor un produs de calitate superioarã cu o instalare la preþ mai mic decât al sistemelor competitoare.

35

Partea a 2-a - Produse AMVIC 2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC Lãþimea miezului de beton

Produs

Volumul de beton din structurã

Volumul de beton pentru metrul pãtrat de perete

Suprafaþa ariei per structurã

1,2 x0,4 x0,22

0,05 m3

0,009 m 3

0,5 m2

152 mm

1,2 x 0,4 x 0,28

0,076 m3

0,014 m 3

0,5 m2

203 mm

1,2 x 0,4 x 0,33

0,101 m3

0,019 m 3

0,5 m2

254 mm

1,2 x 0,61 x 0,38

0,189 m3

0,024 m 3

0,74 m2

100 mm

(0,62 + 0,32) x 0,4 x 0,22

0,028 m3

0,007 m 3

0,38 m2

152 mm

(0,67 + 0,37) x 0,4 x 0,28

0,045 m3

0,01 m 3

203 mm

(0,72 + 0,42) x 0,4 x 0,33

0,064 m3

0,013 m 3

254 mm

(1,08 + 0,47) x 0,61 x 0,38

0,172 m3

0,017 m 3

100 mm

(0,53 + 0,23) x 0,4 x 0,22

0,028 m3

0,008 m 3

152 mm

(0,54 + 0,23) x 0,4 x 0,28

0,038 m3

0,011 m 3

0,31 m2

203 mm

(0,56 + 0,25) x 0,4 x 0,33

0,052 m3

0,015 m3

0,33m2

100 mm

Cofraj drept AMVIC

Cofraj de colþ 90E AMVIC

Cofraj de colþ 45E AMVIC

Dimensiunile structurii L x Î x l

-* Toate dimensiunile sunt luate pe baza perimetrului exterior al structurilor

36

0,42 m2

0,46 m2

0,94 m2

0,31 m2

Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC Cofraj cm

10

15

20

Greutatea unui cofraj

Cofraje pe pachet

Greutate pachet

Dimensiuni pachet

kg

buc

kg

m

tip drept

2,975

18

55,11

139x123x124

colþ de 90

1,634

24

40,80

127x127x123

colþ de 45

1,765

24

43,90

127x127x123

drept

3,005

15

46,71

139x125x124

colþ de 90

1,706

12

21,76

126x130x68

colþ de 45

1,800

12

22,90

126x130x68

drept

3,160

12

39,45

134x123x124

colþ de 90

1,943

12

24,71

126x151x75

colþ de 45

1,900

12

24,25

126x151x75

drept

4,000

6

25,40

127x114x118

colþ de 90

4,400

4

19,50

124x109x85

25

Tabelul 2.3 prezintã cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteazã distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea în stoc a accesoriilor, a uneltelor de construcþie ºi a echipamentului. Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC* Categoria Articolului

Unitãþi/Specificaþii tehnice

Unitãþi

Accesorii Spumã poliuretanicã

tub

Curaþãtor pentru pistol

8 buc 1 buc

Pistol cu spumã

pentru tub cu spumã cu expandare controlatã

1 buc

Legãturi colier din plastic cu autoblocare

100 pe pachet

6 pachete

Bandã latã pentru protejarea pãrþii superioare a peretelui

rolã de 100 m

2 role

Membrane rezistente la apã /umezealã (cu crampoane) Membranã cu crampoane

rolã

ªuruburi autofiletante cu pas mare, lungime 50-70mm

100 per cutie

Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall

complet (stãlp, 3 bride, ºuruburi cu autofiletare)

ªuruburi pentru beton (cuie din oþel pentru beton)

100 per cutie

Echipament individual de lucru

2 cutie 50 bucaþi

2 cutii 6 set

* Vã rugãm sa apelaþi sediul AMVIC sau distribuitorii locali pentru lista completã ºi actualizatã a accesoriilor ºi a altor unelte ºi echipamente de construcþii

37

Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii 3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Ferãstrãu de mânã, ferãstrãu pliabil pentru scurtãri sau ferãstrãu tradiþional; Ferãstrãu portabil electric; Ferãstrãu electric de masã (opþional); Ruletã; Maºinã de gãurit cu acumulatori ºi accesoriile adecvate (cu acumulatori 2 A); Perforator; Unelte pentru fierar betonist; Ciocan; Echer; Nivelã cu bulã de aer de 0,5 m; Nivelã cu bulã de aer de 2 m; Nivelã cu laser; Furtun pentru nivel; Firul cu plumb; Sfoara zidarului (suficientã pentru a înconjura întreaga structurã); Sfoarã pentru marcare (sfoarã de cretã); Presã de îndoit ºi tãiat armãturã din oþel beton; Scânduri pentru schelã.

3.2 - Unelte pentru turnarea betonului C C C C C C

Vibrator pentru beton cu lance de dimensiuni de la 25 la 32 mm ºi mâner flexibil de 3 pânã la 4,2 m; Mãnuºi din cauciuc; Cascã de protecþie; Sfat Unelte pentru finisarea betonului; Þineþi la îndemânã un vibrator Lopatã platã pentru curãþarea betonului vãrsat; pentru beton în cazul în care o sã ªorþ protecþie. aveþi nevoie de el.

3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor • • •

Cuþit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice); Ferãstrãu electric cu lanþ (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instalaþiei electrice ºi a instalaþiilor sanitare); pistol cu spumã ºi spuma necesarã.

3.4 - Lista materialelor ! ! ! ! !

Oþel beton de armare dupã necesitãþi ºi accesorii, legãturi, bride, ªuruburi cu autofiletante sau autoforante de 4 ºi 6 cm, pas mare, pentru fixarea ºi alinierea cofrajelor; ªuruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea tãlpii stâlpilor de susþinere la placa de beton; Materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm (cum ar fi 2x10, 2x6, etc.), lemn sau placaj pentru fabricarea cadrelor; Sârmã pentru legãturi; 38

! ! ! !

ªuruburi de ancorare, piuliþe ºi ºaibe; OSB sau placaj pentru crearea unei punþi între deschizãturile îmbinãrii sau distanþierilor îndepãrtaþi, pene pentru ºuruburile de ancorare, etc.; Spumã/adeziv cu dilatare controlatã pentru polistiren expandat, ignifugat ; Sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.

39

40

Partea a 4-a - Prezentarea generalã a construcþiei Ghid de construcþie în 10 paºi Pasul 1 - Traseazã conturul cofrajului ºi poziþia deschizãturilor pentru uºã ºi fereastrã, pe o fundaþie normalã sau o suprafaþã nivelatã, planã ºi rectangularã. Armãtura pentru joantare (petrecere/suprapunere) din oþel beton trebuie sã se prelungeascã în sus -de la fundaþie în interiorul cavitãþii cofrajului- dupa cerinþele proiectului ºi/sau reglementãrilor în construcþii. Pasul 2 - Începeþi cu plasarea cofrajelor de colþ la fiecare colþ, apoi aºezaþi cofrajele drepte cãtre centrul fiecarui segment de perete. La primul rând ºi urmãtoarele, folosiþi legãturi-þinute (coliere din plastic cu autoblocare) sau legãturi de sârmã pentru fixarea distanþierilor în vederea solidarizãrii cofrajelor ºi pentru a le þine laolaltã. Dupã aceasta, aºezaþi armãturile de OB orizontal poziþionându-le în clamele din partea de sus a distanþierilor din interiorul cavitãþii. Clemele þin în siguranþã, pe poziþie, armãtura de OB ºi eliminã nevoia legãrii cu sârmã.

Figura 4.1 - Trasarea conturului pereþilor

Pasul 3 - Instalaþi cel de-al doilea rând de cofraj inversând cofrajele de colþ, astfel încât cel de-al doilea rând de cofraj sa fie completat de primul, într-un model neîntrerupt. În acest stadiu verificaþi nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor. Dacã suprafaþa superioarã nu este la nivel, folosiþi pene de fixare sau scurtaþi la bazã, dupã necesitãþi. Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor colþ

Pasul 4 - Instalaþi cadrele (cofrajele) pentru ferestre ºi uºi în fiecare loc unde s-au lãsat golurile corespunzãtoare; taie ºi potriveºte cofrajele AMVIC în jurul lor. Cadrele sunt folosite pentru a þine betonul în cofraje. Pot fi folosite cadre din lemn.

Figura 4.3 - Instalarea arãturii orizontale

Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând de cofraj 41

Sfat Se recomandã cãptuºirea, pe exteriorul cadrului de uºã sau ferestrã, spre golul de turnare al betonului cu polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita formarea punþii termice beton-tâmplãrie. Se pot folosi resturi de la scurtarea cofrajelor.

Pasul 5 - Instalaþi rândurile urmãtoare de cofraj prin suprapunerea continuã a acestora, astfel încât toate îmbinãrile sã fie fixate atât deasupra cât ºi sub cofrajele suprapuse.

Pasul 6 - Odatã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de cofraj instalaþi sistemul de susþinere Plumwall AMVIC pe perimetrul întregii structuri pentru a vã asigura cã pereþii vor fi drepþi ºi verticali ºi pentru a vã permite reglarea aliniamentului înainte ºi în timpul turnãrii betonului. Sistemul de susþinere are ºi un al doilea rol, acela de a oferi un suport sigur pentru susþinerea scândurilor schelei.

Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile pentru ferestre ºi uºi

Atenþie Utilizarea lemnului în susþinerea pereþilor, în construcþia schelelor ºi a balustradelor nu este recomandatã deoarece se consumã foarte mult lemn, manoperã ºi, în concluzie, -bani

Pasul 7 - Pentru fiecare nivel, aºezaþi cofrajele pânã la înãlþimea proiectatã a zidului. Tãiaþi oþelul beton de armare la lungime ºi începeþi sã-l instalaþi prin deschizãtura din partea de sus a zidului, prin spaþiile dintre barele de oþel beton de armare orizontal.

Figura 4.6 - Instalarea continuã a rândurilor Lungimea armãturii verticale din oþel beton va fi cu aproximativ 5 cm peste înãlþimea zidului. Dupã ce se toarnã betonul în cofraje, în maxim 30 de minute (pânã sã înceapã betonul sã facã prizã) se introduc barele din oþel beton pentru realizarea mustãþilor de petrecere. Lungimea acestora va fi cea stabilitã prin proiect (minim 2x40 diametre oþel beton) , din care jumãtate va fi în beton.

42

Pasul 8 - Turnaþi betonul în pereþii pregãtiþi folosind o pompã de beton cu reducþie de debit. Betonul se toarnã pânã la o înãlþime de aproximativ 0,9-1,2 m în rânduri încercuind structura pânã ce se ajunge la partea superioarã a peretelui. În timpul turnãrii fiecãrui rând folosiþi un vibrator cu diametru mic pentru a vibra betonul ºi a îndepãrta toate pungile de aer din beton. Folosind aceatã metodã se poate turna pânã la un nivel pe zi. Pasul 9 - Nivelaþi betonul pânã când este plan la partea superioarã a cofrajului apoi plasaþi mustãþile de petrecere sau ºuruburile de ancorare în partea superioarã a betonului cât timp acesta este fluid. Aceste bare de joantare vor fi folosite apoi pentru realizarea legãturii cu nivelul superior ºi cu planºeul iar ºuruburi la instalarea plãcii de metal de deasupra (talpã de grindã) pentru instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zãbrele (pentru planºeele din lemn).

Pasul 10 - Îndepãrtaþi sistemul de susþinere odatã ce betonul s-a întãrit, apoi treceþi la urmãtoarele stadii ale construcþiei. Recomandãm îndepãrtarea stâlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea betonului.

Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui

Figura 4.8 - Instalaþi oþelul beton de armare vertical dupã ultimul rând de cofraje

Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare plasate în betonul care nu s-a întãrit, pentru fixarea mecanicã a cosoroabei

Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9 - 1,2 m

43

44

Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre ºi uºi 5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi Cadrele pentru ferestre ºi uºi sunt o parte esenþialã a procesului de construcþie în sistem AMVIC. Acest capitol prezintã principiile esenþiale ºi cele mai utilizate metode de realizare ºi instalare a cadrelor. Cel mai utilizat materiale pentru cadre este lemnul. Unii furnizori îºi fac propriile cadre folosind lemn în douã straturi.

Atenþie Constructorii în sistem AMVIC experimentaþi folosesc o mare varietate de metode pentru realizarea ºi instalarea cadrelor. Acest capitol este destinat constructorii neiniþiaþi.

Sfat În multe cazuri deschizãtura brutã specificatã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar fereastra însãºi este mai micã. În acest caz, al puþinilor fabricanþi de ferestre, deschizãtura neprelucratã este de mãrimea cadrului ferestrei deci este neceasarã o deschizãturã mai mare. VERIFICAÞI ÎNAINTE DE A ÎNCEPE!

5.2 - Cadre de lemn 5.2.1 - Alegerea lemnului Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barierã impermeabilã între cadru ºi suprafaþa betonului. Lemnul netratat trebuie sã fie de calitate superioarã, este mai uºor de lucrat cu el ºi bariera impermeabilã menþine cadrul drept. De aceea recomandãm ca în golurile de ferestre ºi uºi sã instalaþi polistiren expandat, ignifugat de 2-6 cm cu dublu rol: protecþie pentru a împiedica scurgerea de lapte de ciment ºi cel de-al doilea de a nu face punte termicã la prinderea ferestrelor ºi uºilor

Figura 5.2 - Cadru reprezentativ fãcut din lemn Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/uºi

45

5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn Când construiþi un cadru din lemn pentru cofrajul AMVIC cu baza mai mare de 152 mm se lasã o deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar ºi se va executa vibrarea acestuia. (Fig 5.3 ºi 5.4)

Figura 5.3 - Constructie reprezentativã pentru cadrul ferestrei

Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea ºi vibrarea betonului

46

Partea a 6-a - Armãtura de OB pentru pereþi 6.1 - Prezentare generalã Realizarea oricãrei structuri folosind cofrajele AMVIC cere constructorului o bunã pregãtire în ceea ce priveºte cunoaºterea principiilor fundamentale de realizare a armãturilor din oþel beton. Acest capitol al manualului va prezenta fundamentele armãturilor din oþel beton pentru pereþii în sistem AMVIC. 6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului Proiectantul trebuie sã menþioneze clar urmãtoarele informaþii pe planurile sale: 1. Secþiuni transversale ale tuturor pereþilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare secþiune transversalã trebuie sã arate clar pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit de 10,16 cm sau 15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm. 2. Fiecare secþiune transversalã trebuie sã prezinte înãlþimea fiecãrui perete de la toate nivelurile. 3. Dimensiunile barelor verticale ºi orizontale de OB de armare, spaþiul ºi clasa oþelului trebuie sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare secþiune transversalã a peretului sau într-o însemnare separatã pe alte foi. 4. Aºezarea OB de armare, în special cel vertical trebuie sa fie marcat clar (acesta poate fi descentrat înspre interior/exterior sau centrat în zid) 5. Proiectantul trebuie sã menþioneze tipul îmbinãrii prin petrecere (suprapunere) ºi lungimea fiecãrei secþiuni a peretelui unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe detalii vã rugam sã consultaþi îmbinarea cu ajutorul OB-ului de armare din secþiunea 6.6 a acestui capitol). 6.3 - Scopul barelor de armare Structurile din beton armat au în componenþa lor douã materiale diferite: a. Betonul; b. Oþelul beton (OB). Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru numai din beton necesitã o forþã de valoare relativ mare pânã se ajunge la distrugere. Totuºi betonul simplu este relativ slab la întindere (tipic el poate suporta o zecime (1/10) din forþa de comprimare în cazul întinderii). Oþelul beton de armare are o excelentã rezistenþã atât la solicitarea de compresiune cât ºi la întindere. De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de cãtre ingineri astfel încât betonul sã fie folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune iar oþelul beton de armare este folosit pentru toate eforturile de întindere ºi în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune. Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecþionatã mai ales în ultimul secol pentru siguranþã cât ºi pentru fezabilitatea economicã. Structurile din beton armat au avut un extraordinar palmares la unele dintre cele mai complicate structuri incluzând baraje, poduri ºi clãdiri înalte pe întreg cuprinsul globului.

47

6.4 - Armãtura orizontalã Distanþierii AM VIC de polipropilenã sunt proiectaþi precis pentru a poziþiona ºi fixa oþelul beton de armare pe poziþia sa fãrã a mai fi nevoie sã fie legat. Tipic prima poziþionare a armãturii orizontale este în crestãturile cele mai apropiate de panoul din polistiren expandat, ignifugat . A doua poziþionare a armãturilor orizontale este astfel încât sã fie plasatã în crestãtura aproape de centrul peretelui de beton. A treia poziþionare este plasatã în aceeaºi poziþie ca ºi prima linie. A patra poziþionare este plasatã în aceeaºi poziþie ca ºi a doua. Acest model de dispunere decalatã a armãturilor de OB este necesarã pentru a permite introducerea armãturilor verticale de sus în jos ºi a le strecura printre barele de oþel beton orizontale. În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al armãrii verticale ºi orizontale aplicat în rândul de jos ºi deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.

Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a barelor din oþel beton verticale printre cele orizontale

6.5 - Armãtura verticalã Armãtura verticalã este plasatã dupã ce pereþii din cofraje AMVIC au fost montaþi ºi ridicaþi în întregime. În cazul unui perete de mai multe niveluri armarea este plasatã dupã ridicarea fiecãrui nivel în parte. Barele de armare verticale sunt glisate în poziþie din partea superioarã, strecurate în armãtura orizontalã ºi fixate în locul potrivit în concordanþã cu planurile ºi specificaþiile tehnice ale proiectului. 6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi Mulþi pereþi vor avea goluri pentru ferestre sau uºi ori pentru ambele. Existenþa unui gol în peretele de beton armat creazã un efort suplimentar în jurul golului în special la colþuri. Marginile ferestrelor ºi ale, uºilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de încovoiere iar eforturile marginale depind de mai mulþi factori. 6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oþel beton pentru armare Barele de oþel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care armãtura de OB, necesarã, depãºeºte aceastã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul principal al petrecerii este de a transfera efortul fie de întindere fie de compresiune de la o bara de OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care sã respecte cerinþele normelor de proiectare sau de construcþii ºi/sau cerinþele specificaþiilor tehnice ºi ale planurilor proiectului.

48

6.7.1 - Tipuri de îmbinãri prin petrecere (suprapunere) Pentru intenþia ºi scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscutã sub numele de îmbinare prin petrecere (suprapunere). Îmbinarea prin petrecere (suprapunere) este caracterizatã prin bare din oþelbeton de armare suprapuse pe o anumitã lungime. Lungimea îmbinãrii trebuie sã fie calculatã conform reglemetãrilor din construcþie de un inginer proiectant ºi specificatã în planurile proiectului (obºnuit lungimea de suprapunere este mai mare de 40 de diametre). Sunt douã tipuri principale de îmbinare prin petrecere (suprapunere): 1.

Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact - Barele de armare TREBUIE sã fie în contact între ele ºi aºezate împreunã.

Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact. Lungimea minimã Lmin este datã de reglementãrile din domeniu. 2.

Îmbinare prin suprapunere fãrã contact - Barelor de armare li se permite sã fie îndepãrtate la o distanþã d max pe o lungime de petrecere Lmin calculate conform reglementãrilor din proiectare în vigoare, dar sã se pãstreze o distanþã de minim 15 mm de peretele de polistiren.

Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de OB pentru armare. Lmin ºi D max sunt stabilite conform normativelor de proiectare. 6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesitã o lungime minimã a îmbinãrii stabilitã la proiectare de cãtre inginerul care calculezã structura în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare. 49

Sfat Lungimea minimã a îmbinãrii prin suprapunere este proporþionalã cu diamentrul barelor de OB ºi se stabileºte conform reglementãrilor din construcþii.

6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare realizate prin turnarea succesivã a betonului Când un proiect are mai mult de un nivel de pereþi în sistem AMVIC, este necesar pentru constructor sã înþeleagã cum sã execute îmbinãrile prin suprapunere ale armãturii verticale între cele douã turnãri separate. Existã douã opþiuni, ambele fiind acceptate din punctul de vedere structural/ingineresc. Opþiunea 1 Prelungiþi barele de OB de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea prelungirii trebuie sã fie egalã cu lungimea îmbinãrii necesare specificatã de inginerul proiectant. Vã rugãm sã consultaþi figura 6.4 de mai jos pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului, furtunul pompei de beton se manevrezã dificil, din cauza barelor prelungite.

Figura 6.4 Legarea armãturii nivelului superior prin suprapunerea cu armãtura de la nivelul inferior

Opþiunea 2 Tãiaþi barele de OB de armare pentru nivelul inferior astfel încãt acestea sã iasã în partea superioarã a peretelui cu circa 5 cm. La scurt timp dupã turnarea betonului, plasaþi în betonul încã fluid bare de armare verticale cunoscute ºi sub numele de ancore (mustãþi de petrecere), în beton. Acestea trebuie sã se prelungeascã în zidul nou turnat, o lungime egalã cu lungimea de îmbinare specificatã de inginerul proiectant. Plasarea în Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de betonul încã fluid a barelor de OB pentru armare trebuie, de asemenea, sã iasã prin partea de sus a petrecere pentru legarea armãturii de la peretelui la aceeaºi lungime de îmbinare specificatã nivelul inferior cu armãtura de la nivelul superior de inginerul proiectant. 6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi Precizarea schemei de armare cu bare de oþel verticale ºi orizontale, este o sarcinã a inginerului proiectant al structurii de rezistenþã ºi depinde de mai mulþi factori. Aceasta depaºeºte scopul acestui manual tehnic.

50

6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protecþia muncii Pe toatã duratã executãrii construcþiei se vor respecta cu stricteþe normele de protecþia muncii generale ºi specifice domeniului. Barele de armare ieºite în afarã sunt periculoase ºi pot cauza rãni sau moartea. Urmãtoarele mãsuri diminueazã foarte mult posibilitatea expunerii la pericolul barelor de armare: C Protejaþi toate capetele barelor de beton de armare ieºite în afarã cu capac sau un jgheab de lemn, sau C Îndoiþi oþelul beton de armare astfel încât capetele expuse sa nu mai fie în poziþie verticalã C Când angajaþii lucreazã la orice înãlþime deasupra barelor expuse, protecþia/prevenirea cãzãturii este prima formã de apãrare împotriva “tragerii în þeapã”.

Figura 6.6 - Capace ciupercã de plastic pe barele de OB ieºite în afarã.

Toate barele de armare ieºite în afarã, pe care ºi în care angajaþii pot cãdea, trebuie sã fie protejate pentru a elimina riscul “tragerii în þeapã”

51

52

Partea a 7-a - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel

7.0 - Introducere Un perete în sistem AMVIC poate fi început fie de pe o fundaþie fie de pe o placã depinzând de proiect ºi de cerinþele inginereºti/arhitecturale. Existã avantaje ºi dezavantaje la ambele metode, fãrã a exista un avantaj clar pentru una sau cealaltã. Primul rând de cofraje pe placã Avantajul de a începe un perete AMVIC pe placã este cã aceasta oferã o suprafaþã planã ºi tare pe care se lucreazã ºi în care se ancoreazã sistemul de fixare. O suprafaþã robustã de lucru poate creºte eficienþa la locul de muncã. Primul rând de cofraje pe fundaþie Principalul avantaj de a începe de pe o fundaþie tip TALPÃ, este cã se oferã izolaþie termicã pe marginea plãcii. Marginea plãcii, unde este localizatã podeaua este locul prin care se pierde cea mai mare cantitate de cãldurã pe timp de iarnã. Izolând aceastã porþiune, pierderea de cãldurã este minimã ºi proprietarii caselor vor reduce foarte mult din cheltuieli. Aceastã metodã este de asemenea preferabilã dacã este folosit un sistem de încãlzire prin pardosealã, sau dacã finisajul final al podelei va fi beton bãiþuit ºi etanºat. La o casa obisnuita ca dimensiuni,de pe talpa fundatiei se poate pleca cu ELEVATIE formatã din cofraje cu lãþimea betonului de 20 cm. Aceastã soluþie asigurã economie de timp (3-4 zile de muncã) ºi materiale

Fundaþii ºi pereþi pentru un parter cu soclu Dacã se alege soluþia pentru un parter cu soclu, atunci peretele trebuie început în afara fundaþiei. În unele cazuri, constructorii vor hotãrî sã punã iniþial 2-3 rânduri de cofraje, ºi apoi sã instaleze sistemul de podea. Odatã ce podeaua a fost instalatã, continuaþi sã puneþi cofraje. 7.1 - Plasarea barelor de joantare în fundaþie sau placa la nivel Greutatea pereþilor în sistem AMVIC trebuie sã fie transferatã la fundaþie. Pentru aceasta este necesarã prezenþa în fundaþie a mustãþilor de petrecere din OB. Verificaþi cu inginerul proiectant în conformitate cu normele Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a peretelui AMVIC pe din construcþii alegerea celei mai bune fundaþie de tip talpã cu cofraje de 20 cm.

53

metode pentru situaþia concretã. Când turnaþi fundaþia sau placa la nivel, plasaþi mustãþi de armare dupã cerinþele inginerului proiectant ºi/sau normativele din construcþii. La colþurile de 90 de grade, începeþi prima mustaþã la 24,13 cm în interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaþi urmãtoarele mustãþi de petrecere la distanþa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanþierilor (Figura 7.2) Note Mustãþile de petrecere din fundaþie trebuie aºezate la distanþe divizibile cu 15,24 mm pentru a evita atingerea cu distanþierii.

Mustãþi de petrecere din fundaþie Sfat La majoritatea pereþilor, veþi folosi ºi cofraje scurtate, cofrajul va trebui tãiat ºi veþi avea o zonã în perete unde spaþiul dintre distanþieri nu este de 15,24 cm din cauza pãrþii tãiate. În acest caz, începeþi cu aºezarea barelor dejoantare din colþuri ºi înaintaþi spre partea tãiatã. (Nu este o problemã foarte mare dacã aveþi o bara care vine direct pe pozitia distanþierului. Dacã aceasta se întâmplã, puteþi îndoii bara într-o forma uºoarã de S ºi aceasta va degaja distanþierul.)

7.2 - Nivelarea fundaþiei Dupã turnarea fundaþiei ºi/sau plãcii la nivel, asiguraþi-vã cã partea finisatã superioarã are o denivelare de maxim 5 mm. (În general acesata este o cerinþã a reglementãrilor din construcþii). O nivelare foarte bunã a fundaþiei va face mai uºoarã instalarea primelor douã rânduri de cofraj. Nivelul poate fi verificat folosind o nivelã laser sau cu bulã. Dacã sunteþi în interiorul valorii de 5 mm peste tot, continuaþi cu aºezarea. Dacã nu, notaþi variaþia fiecarui colþ de pe fundaþie sau placã ºi ajustaþi cofrajele în stadiile ulterioare ale instalãrii.

Figura 7.2 - Poziþia barelor de joantare.

54

Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a fundaþiei ºi a plãcii la nivel

7.3 - Trasare conturul pereþilor conform proiectului Sunt câþiva paºi în trasarea conturului pereþilor conform proiectului. Trasarea este necesarã ºi trebuie marcat vizibil ºi corect conturul pereþilor pe fundaþie sau placã înainte de a începe instalarea cofrajelor AMVIC. Aceasta creºte eficienþa la locul de muncã ºi eliminã complicaþiile.

7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cretã) Înainte de a începe trasarea conturului de aºezare a peretelui, verificaþi cu grijã planurile clãdirii/proiectului pentru a determina aºezarea ºi dimensiunile adecvate ale grinzii de fundaþie. Folosiþi o sfoarã de cretã sau o coardã ºi însemnaþi aºezarea peretelui pe fundaþie/placa la nivel. Puteþi însemna fie suprafaþa exterioara fie cea interioarã a zidului. Majoritatea constructurilor au tendinþa de a însemna suprafaþa exterioarã din simplul motiv cã planurile clãdirii/proiectului indicã uºor aceastã informaþie. Aveþi grijã ca toate colþurile de 90 de grade sã fie poziþionate cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fãcutã mãsurând diagonalele sau laturi de 3-4-5 unitãþi (3 2+4 2=5 2 teorema lui Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate fi angajat pentru a stabili unghiurile corecte la locul de realizare al construcþiei incluzând unghiurile variabile ºi zidurile curbe. Folosirea profilului L/canalului U Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã O alternativã a folosirii sforii de cretã este folosirea unui pentru a însemna aºezarea zidului. profil L uºor pentru mãsurare sau o secþiune canal U pentru a însemna planul. Unghiul trebuie fixat de fundaþie/placa la nivel cu ºuruburi (cuie) pentru beton adecvate sau spumã adezivã. Când aºezaþi primul rând, profilul L/canalul U va servi ca un model de care puteþi lipi cofrajele ca în figurile 7.5, 7.6 de mai jos. 55

Totuºi, dacã doriþi sã aduceþi unele modificãri aºezãrii zidului dupã ce câteva rânduri de cofraj au fost puse, va fi greu sã îndepãrtaþi profilul metalic dupã ce a fost înºurubat sau lipit de fundaþia/placa la nivel din beton.

Figura 7.5 - Folosirea unui profil U pentru a însemna aºezarea zidului

Figura 7.6 - Profilul U acþioneazã ca un model pentru plasarea primului rând

7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/Uºilor Organizaþi-vã masurãtorile conform proiectului ºi însemnaþi centrul amplasãrii fiecãrei ferestre ºi uºi pe fundaþie/placã. De asemenea este util sã însemnaþi dimensiunea brutã a golului. 7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute Din proiectele dumneavoastrã, calculaþi cu grijã înãlþimea de plasare pentru baza fiecãrui gol brut. Aceastã linie este “linia de tãiere” pentru cofraj. Scrieþi alãturi pe placã dimensiunea golului brut al ferestrei. Aceasta este înãlþimea la care veþi tãia cofrajul ºi instala cadrul. Sfat Dacã instalarea cofrajele AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaþi linia de marcaj pentru a evita ºtergerea sau curãþarea ei.

Sfat Trasaþi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevãrat al zidului. Mai târziu dacã aveþi nevoie sã ajustaþi aºezarea zidului din orice motiv, atunci veþi mai putea vedea conturul însemnat.

56

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC 8.1 - Prezentare generalã Acestã parte a manualului vã explicã în detaliu paºii construirii unui proiect reprezentativ în sistem AMVIC. La sfârºitul acestui capitol, pereþii dumneavoastrã trebuie sã fie înãlþaþi ºi pregãtiþi pentru turnarea betonului. 8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor Odatã ce a fost trasat conturul pereþilor ºi au fost marcate poziþia ferestrelor ºi a uºilor este necesarã pregãtirea materialele ºi a uneltelor pentru a creºte la maxim eficienþa în timpul construirii. Un proiect reprezentativ în sistem AMVIC este mult mai uºor de construit din interiorul conturului construcþiei decât din afarã. Practici recomandate pentru creºterea eficienþei muncii: 1. Înainte sã înceapã instalarea este de preferat sã amplasaþi cât mai multe cofraje în interioru l p erim etru lu i conturului zidului. Aºezaþi-le unele peste celelalte dacã este necesar. Aceasta va minimiza deplasarea muncitorilor în timpul procesului de construire. 2.

Aºezaþi barele de armare din oþel beton, uneltele ºi echipamentul în interiorul p erim etrulu i co n tu ru lu i p ere te lu i Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în incluzând sistemele d e su sþinere, interiorul perimetrului conturului peretelui cleºtele/cuterul, ferãstraele de masã, schelele ºi scândurile ºi alte echipamente de care veþi mai avea nevoie.

3.

Pentru fiecare nivel, construiþi, înainte de a aºeza cofrajele, cadrele pentru ferestre ºi uºi, ºi aºezaþi-le în interiorul perimetrului pereþilor în vecinãtatea locului unde vor fi instalate. (Vã rugãm sã consultaþi partea 5.) Figura 8.2 - Oþelul beton de armare pre-tãiat ºi îndoit va creºte eficacitatea

Sfat Înainte de începerea construcþiei comandaþi bare pre-tãiate ºi îndoite de la furnizorul dumneavoastrã de oþel beton. Pentru colþurile de 90 de grade cereþi-le sã le taie ºi sã le îndoaie la dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de aºezare când ajung pe ºantier. OB de armare similar în formã de Z (Figura 8.2) este necesar pentru ieºirile pereþilor poate fi comandat la furnizorul dumneavoastrã de OB.

57

Sfat Încercaþi sã aºezaþi toate materialele ºi uneltele la o distanþã de cel puþin 1,8 m de peretele interior pentru a furniza spaþiu pentru echipamentul de fixare ºi aliniere.

Sfat Dacã cofrajele AMVIC vor fi depozitate pentru o perioadã prelungitã de timp la locul de muncã, protejaþi-le de praf, lumina solarã ºi vremea extremã prin depozitarea lor într-un mediu protejat.

Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor cofraj cu mâna

Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea grãmezilor

58

8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj pe nivel Înaintea aºezarii cofrajelor determinaþi înãlþimea exactã a pereþilor conform proiectului. Cofrajul AMVIC are o înalþime de 406,4 mm excepþie fãcând cofrajul de 254 mm care are o înãlþime de 609,6 mm. Dacã înãlþimea nivelului nu este divizibilã la 406,4 mm sau 609,6 mm aveþi douã opþiuni. Tãiaþi primul sau ultimul rând de cofraj orizontal. Este recomandatã tãierea primului rând deoarece capãtul tãiat va fi lipit de fundaþie sau placã ºi nu va afecta conexiunea urmãtoarelor rânduri. Dacã vã decideþi sã folosiþi aceastã metodã asiguraþi-vã cã pãstraþi distanþierii de polipropilenã care conecteazã cele douã panouri din polistiren expandat, ignifugat. (Figura 8.5)

Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru taierea orizontalã a cofrajului

Sfat Este recomandatã folosirea unui ferãstrãu circular deoarece tãierea distanþierilor manual poate fi obositoare ºi consumatoare de timp. (Figura 8.5)

Sfat Când folosiþi un ferãstrãu circular pentru tãieri, folosiþi unul cu discul de cel puþin 20 cm.

8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter) pereþii sunt turnaþi într-o singurã zi de la fundaþie sau placã pânã la planseu; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt aºezate ºi se toarnã beton câte un nivel pe etapã. Odatã ce un nivel este terminat, grinzile nivelului ºi planºeul vor fi instalate sau turnate înainte de a începe montarea cofrajele AMVIC pentru nivelul urmãtor ºi turnarea betonului. (În zona SUA ºi CANADA, de regulã planºeele la case sunt realizate cu grinzi din lemn sau metal). 8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj Odatã ce etapele pregãtiroare au fost încheiate, începeþi aºezarea primului rând de cofraje urmând paºii schiþaþi mai jos: 1.

Aºezaþi cadrele pentru uºi în locaþia însemnatã pe fundaþie sau placã. Instalaþi un sprijin temporar, pus în exterior pentru a le þine pe fiecare pe poziþie în siguranþã.

59

Figura 8.6 - Aºezarea cadrelor pentru uºi

Notã Unii constructori nu vor aºeza cadrele pentru uºã decât atunci când cel de-al doilea rând de cofraje a fost aºezat. Aceasta oferã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri înaintea instalãrii cadrului. Când folosiþi aceastã metodã, cadrele sunt instalate prin decuparea cofrajelor astfel încât sã se creeze o deschizãturã neprelucratã apoi fixaþi cadrul în poziþie. Aceastã metodã este acceptabilã însã poate creºte consumul de cofraje. 2.

3.

Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.2 de deasupra), extremitãþile din partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a furniza o suprafaþã platã de contact cu fundaþia. Unii constructori pot opta pentru lãsarea lor ceea ce este de asemenea acceptat. Începeþi aranjarea prin plasarea la început a colþurilor. Cofrajele de colþ vor fi plasate alernativ pentru rândurile urmãtoare.

Sfat Încercaþi diferite aºezãri ale cofrajelor de colþ pentru a reduce risipa.

4.

5.

Instalaþi cofraje drepte începând de la colþuri ºi mergând spre centrul peretelui sau cadrul uºii. Dacã o mustaþã (ancorã) din fundaþie sau placã atinge distanþierul, îndoiþi-o pentru a crea o curbã S în jurul distanþierului. Aceasta va ajuta la p rev e n irea presiun ii as u p ra cofrajelor ceea ce ar duce la dezaxarea pereþilor.

Figura 8.7 - Plasarea la început a colþurilor Tãiaþi la dimensiunea potrivitã ultimul cofraj din fiecare secþiune a peretelui. Ideal tãierea se va face la distanþe de 50,8 mm, centrul dintre douã conexiuni pentru a nu tãia talpa distanþierului). Aceasta va permite o aliniere corespunzãtoare a sistemului de conexiune. Unde este posibil ajustaþi uºor dimensiunile peretelui pentru a înlesni aceasta. Dacã nu este posibilã ajustarea dimensiunilor peretelui, un adaos de compensare va fi creat. (Vã rugãm sã Figura 8.8 - Aºezarea cofrajelor drepte consultaþi secþiunea 8.10.) Pãstraþi acest adaos de compensare în acelaºi loc când aºezaþi urmãtoarele rânduri de cofraje.

60

Notã Adaosurile de compensare au nevoie de fixãri suplimentare pentru a face faþã presiunii hidrostatice în timpul turnãrii betonului. Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10 pentru mai multe informaþii.

ATENÞIE: Conectaþi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (legãturi fermoar, coliere de plastic sau legãturi de sârmã). Un singur colier cu autoblocare la capãtul îmbinãrii este în general suficient. Plasaþi colierele cu autoblocare sau de sârmã înspre oricare margine (aproape de suprafaþa interioarã a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strângerea la centru va curba distanþierii ºi poate duce la ruperea spumei în acel loc creând o sursã de “explozie” în timpul turnãrii betonului. Firma AMVIC va asigura colierii necesari legarii cofrajelor la montaj.

Figura 8.9 - Tãierea cofrajului de complectare pentru o secþiune de perete

6.

Figura 8.10 - Potrivirea cofrajului tãiat în poziþie

Instalaþi armãturile orizontale din oþel betone conform proiectului sau ale reglementãrilor din domeniu. (Vã rugãm sa consultaþi partea a 6-a a manualului.)

Figura 8.11 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele

Figura 8.12 - Instalarea barelor orizontale 61

8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj

1.

Începeþi prin aºezarea cofrajelor de colþ. Fiecare cofraj de colþ are o laturã scurtã ºi o laturã lungã. Asiguraþi-vã cã montaþi colþurile din cel de-al doilea rând astfel încât latura lungã sã s e conecteze cu latura scurtã al primului rând. Aceasta va crea un model cu legãturã continuã de 304 mm în tre cele douã rânduri.

Figura 8.13 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj

2.

Aºezaþi cofrajele drepte spre centrul peretelui.

3.

Plasaþi cofrajul tãiat din acest rând în acelaºi loc ca ºi în primul rând. Aceasta va garanta cã îmbinarea de compensare/aºezare sã rãmânã pe aceeaºi verticalã.

4.

Apãsaþi cu putere pe cofraje pentru a vã asigura de o conexiune sigurã cu rândul de jos.

5.

Instalaþi armãturile orizontale din oþel beton dupã cerinþele proiectului.

Figura 8.14- Aºezarea cofrajelor de colþ de 45 de grade pentru deschizãtura ferestrei

62

Figura 8.15 - Aºezarea îmbinãrii de compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în primul rând

Notã Este foarte important sã aºezaþi adaosul de compensare aproximativ în acelaºi loc pentru fiecare secþiune a peretelui în timp ce aºezaþi rândurile. Aceasta va asigura prezenþa unui reper drept pentru solidarizãrile interioare ºi exterioare.

8.6 - Verificarea planeitãþii Odatã ce al doilea rând de cofraj a fost aºezat, plasaþi un placaj sau OSB pãtrat peste fiecare cofraj de colþ ºi verificaþi planeitatea rândului de cofraje. Dacã aveþi o denivelare mai mare de 5 mm va trebui fie sã adãugaþi pene din polistiren expandat, ignifugat la locurile joase fie sã tundeþi locurile înalte. Odatã ce pereþii au fost aºezaþi la nivel în interiorul valorii de pânã la 5 mm sunteþi gata sã fixaþi primul rând al cofrajului la fundaþie/placã.

Figura 8.16 - Verificarea nivelului dupã aºezarea celui de-al doilea rând

Folosiþi capete de polistiren ca adaosuri pentru aducerea la nivel a peretelui la îmbinãrile verticale.

Dacã trebuie sã tãiaþi primul rând de cofraj, introduceþi un ferãstrãu de mânã pe dedesubtul cofrajelor ºi tundeþi cât doriþi.

Figura 8.17 - Adãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rând pentru aducere la nivel 63

Figura 8.18 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un ferãstrãu de mânã

Odatã ce pereþii au fost aduºi la nivel cu toleranþa doritã, sunteþi gata sã fixaþi primul rând de cofraj la fundaþie/placã. Sfat Când adãugaþi/scurtaþi reþineþi cã ar trebui lucrat pe ambele pãrþi ale formei, pe interiorul ºi exteriorul peretelui.

8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã Asiguraþi-vã cã toþi pereþii sunt pe liniile lor de aºezare apoi folosiþi spumã adezivã cu expansiune lentã pentru a lipi baza p rim u lu i rân d la fu n d aþie/p la c ã . Introduceþi vârful pistolului cu spumã într-una din crestãturi la fiecare 150-300 mm de-a lungul fundaþiei ºi puneþi un mic volum de spumã adezivã sub cofraj de-a lungul întregului zid. Lãsaþi adezivului 10-60 minute sã se întãreascã.

Figura 8.19 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraj la fundaþie/placã Sfat Momentul ideal pentru fixarea primului rând de cofraje la fundaþie este chiar înainte de pauzã.

64

Când umpleþi cu spumã sub un gol mare, asiguraþi-vã cã întreaga zonã a fost umplutã. Tuburile profesionale cu spumã cu expandare controlatã, pistolul ºi tubul pentru curãþat pistolul sunt asigurate de firma AMVIC.

Figura 8.20 - Umplerea cu spumã cu expandare controlatã sub un gol mare 8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri Instalarea urmãtoarelor rânduri de cofraj este asemãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând de cofraj. Þineþi minte: 1. 2. 3.

4.

Începeþi din colþuri, alternând direcþia cofrajelor de colþ. Dupã plasarea colþurilor, aºezaþi cofrajele spre centrul peretelui. Pãstraþi îmbinarile de compensare/aºezare în acelaºi loc în timp ce peretele se ridicã. Ceea ce rãmâne din secþiunile peretelui trebuie sã-ºi pãstreze alinierea distanþierilor (indicate de ºanþul adânc de pe suprafaþele exterioare ale panourilor cofrajelor). Aºezarea armãturilor de OB orizontale dupã cerinþele proiectului.

Notã Distanþierii nu se vor alinia în locul în care existã îmbinãri de compensare/aºezare.

8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã Dacã aþi ales sã amânaþi instalarea cadrului de uºã pânã ce primele douã rânduri de cofraj au fost aºezate, trebuie fãcutã în acest moment. Tãiaþi cofrajele ºi fixaþi cadrul în poziþie, nu uitaþi sã lãsaþi un gol de 5 mm între cofraje ºi cadru pentru a permite ajustarea înaintea turnãrii betonului. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)

Figura 8.21 - Aºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã

Figura 8.22 - Instalarea cadrelor pentru uºi la nivelul duºumelei 65

8.8.1.1 - Intrãri ridicate Pentru uºi la nivelul al doilea sau uºi cu pragul ridicat, înãlþimea pragului uºii trebuie calculatã cu grijã înainte ca duºumeaua sã fie pe poziþie. Este o idee bunã sã instalaþi un prag în cofrajul în care va fi turnat betonul în poziþia necesarã pentru a furniza un punct de aºezare pentru fixarea uºii. 8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre Cadrele pentru ferestre ºi/sau uºi trebuie sã fie deja asamblate ºi gata pentru instalare. (Vã rugãm sã consultaþi partea 5 a manualului.) Baza cadrelor pentru fereastrã sunt plasate de obicei în cel de-al 3lea sau al 4-lea rând de cofraj ºi trebuie sã fie absolut la nivel. Dacã nu sunt, atunci tãiaþi-le sau adãugaþi-le dupã necesitãþi. Când decupaþi cofrajele lãsaþi o distanþã de 5 mm între cofraj ºi cadru pentru a permite ajustarea dupã ce toate rândurile din cofraje au fost aºezate ºi înainte ca betonul sã fie turnat. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.) Figura 8.23 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor 8.8.3 - Barele de armare din oþel beton în jurul deschiderilor din perete Instalaþi barele de armare din oþel beton în jurul ferestrei/uºii în timp ce aºezaþi cofrajele. Reducerea rezistenþei în zona deschiderilor din pereþi trebuie sã fie minimã. Barele din oþel beton vor preveni apariþia fisurile în pãrþile laterale ºi prag (zona de sub golul ferestrei/uºii). Pãrþile orizontale (zona de deasupra golul pentru uºã/fereastrã), cunoscute ºi sub numele de buiandrug al uºii necesitã armarea cu oþel beton suplimentar conform normativelor.

Figura 8.24 - Instalarea în perete a barelor de armare din oþel beton pentru buiandrugul uºii

8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj Rândul superior de cofraj necesitã atenþie specialã la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat în partea de sus. În timpul turnãrii betonului pãrþile superioare ale rândului din partea de sus a peretelui au tendinþa sã se curbeze spre exterior, ºi dacã nu sunt fixate corespunzãtor se pot dezaxa. Astfel conexiunea nu va mai fi aliniatã dacã va mai fi încã un nivel deasupra cu perete în sistem AMVIC.

66

Urmãtorii paºi se recomandã pentru fiecare rând superior al unui nivel: 1. Legaþi fiecare cofraj cu urmãtorul folosin d coliere di n p lastic cu autoblocare sau legãturi de sârmã solidarizând distanþierii ºi asigurându-vã cã sunt bine fixaþi. 2. Folosiþi o scândurã orizontalã pe suprafeþele superioare de la colþurile structurii. Fixaþi-le cu ºuruburi cu autofiletare în distanþierii din fiecare cofraj micºorând întinderile. 3. În cazul pragurilor lungi ºi înguste, instalaþi scânduri (gen pervaz) pe ambele suprafeþe ale peretelui de cofraj. Aceasta Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa ar trebui sã împiedice rândurile sã se unui rând curbeze spre exterior. 4. Dacã un alt rând de cofraj va fi instalat deasupra acestui rând superior temporar, protejaþi partea superioarã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecþie este profilul U metalic uºor de 6,5 cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele pãrþi peste panourile din polistiren expandat, ignifugat . Alternativ, poate fi folositã o bandã latã de 10 cm. 8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale Barele verticale din oþel beton pentru armare sunt aºezate dupã ce ultimul rând de cofraj pentru fiecare nivel a fost montat. În partea cea mai înaltã a peretelui, tãiaþi OB de armare în aºa fel încât sã depãºeascã nivelul betonului cu 50 mm.

Figura 8.27 - Aºezarea oþelului beton pentru armarea verticalã Barele de OB sunt introduse prin partea superioarã a peretelui ºi ºerpuite printre barele orizontale de OB care sunt deja instalate pe poziþie. Dacã existã un alt nivel deasupra peretelui în sistem AMVIC, atunci consultaþi Partea 6 secþiunea 67

6.6 a acestui manual pentru detalii referitoare la îmbinare ºi aºezare. Sfat Treceþi în revistã planurile de siguranþã pe ºantier ºi regulamentele de protecþie a muncii.

8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUM WALL) Sistemele de fixare ºi aliniere sunt necesare în timpul construirii în sistem AMVIC ºi îndeplinesc cele trei funcþii principale enumerate mai jos: 1. Asigurã cofrajele sã fie verticale ºi aliniate corespunzãtor de-a lungul fiecãrui perete. 2. Susþin pereþii aºezaþi împotriva vântului ºi a altor solicitãri laterale pânã ce betonul este turnat ºi capãtã destulã consistenþã. 3. Au rolul de schelã pentru muncitorii constructori care aºeazã rândurile de cofraj. Figura 8.28 - Sistem de susþinere ºi aliniere Plumwall AMVIC asigurã beneficiarilor sistemul de fixare cu stâlpi de susþinere PLUMWALL. 8.9.1 - Aplicaþii generale Urmãtoarele reguli de lucru se aplicã în general sistemelor de fixare ºi aliniere folosite cu cofrajele AMVIC, indiferent de categoria sau marca patentatã folositã: • Sistemul de fixare este instalat, de obicei, dupã ce cel de-al 3-lea sau al 4-lea rând de cofraj a fost aºezat. • În majoritatea cazurilor, sistemul de fixare este instalat numai în interiorul structurii Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui de pereþi, deoarece acolo este locul unde se desfãºoarã toatã activitatea. • Sistemul de fixare preia foarte bine împingerea, dar are limite la trasul peretelui. Deºi în general fixaþi o singurã laturã, dacã aveþi o secþiune de perete pe care nu o puteþi menþine verticalã prin altã metodã, va trebui sã instalaþi elemente de fixare pe ambele laturi pentru a alinia corespunzãtor peretele. Majoritatea sistemelor de aliniere ºi fixare sunt proiectate special pentru a permite aºezarea scândurilor pentru schelã ºi instalarea balustradelor. Scândurile ºi balustradele sunt furnizate de obicei cu stâlpii de sprijin sau procurate separat.

68

Figura 8.30 - Platforma ºi scândurile pentru schelã

Stâlpul de susþinerea este fixat cu o bridã care se aºeazã în jurul piciorului vertical. AMVIC recomandã folosirea bridelor deoarece ele se fixeazã cu ºuruburi cu autofiletare în doi distanþieri vecini realizând o rezistenþã a fixãrii superioarã. Dacã aþi lipit jos primul rând de cofraj ºi este ataºat ferm de fundaþie/placã începeþi instalarea bridelor în cel de-al doilea rând. Continuaþi fixarea bridelor la fiecare a doilea din celelalte rânduri, din douã în douã rânduri, exemlu al 2-lea, al 4-lea, al 6-lea etc.

8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare În funcþie de sistemul folosit ºi de normele de reglementare, existã cerinþe de distanþe minime pentru suportul care susþine schela. Urmând recomandãrile de mai jos vã asiguraþi cã vã aflaþi în interiorul limitelor acestor cerinþe.

Figura 8.31 - Bridã aºezatã în jurul unui picior vertical al stâlpului de susþinere, fixatã cu ºuruburi cu autofiletare în distanþieri, pe ambele pãrþi

Figura 8.32 - Proptirea din interior a colþurilor

Practici recomandate: •

Instalaþi doi stâlpi de susþinere la distanþa de 610 mm de colþ, câte unul pe fiecare parte.

•

Instalaþi câte un stâlp de sprijin la marginea fiecãrui gol de ferestrã ºi uºã.

•

Instalaþi stâlpii de sprijin de-a lungul segmentelor de perete la o distanþã de maxim 1,8 metri între ei.

•

La pereþii care se terminã fãrã a se învecina cu un colþ (perete întrerupt), instalaþi stâlpi de sprijin pe toate cele trei laturi.

69

Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale deschiderilor pereþilor

•

La pereþii-T, instalaþi cel puþin doi stâlpi de sprijin în opoziþie pe extremitatea T-ului, deoarece pereþii tind sã se umfle la îmbinãrile-T din cauza presiunii betonului în suportul T-ului.

Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri

8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului În aceastã etapã trebuie sã reverificaþi cadrele pentru ferestre ºi uºi pentru reglãrile finale premergãtoare turnãrii betonului. Se recomandã urmãtorii paºi: 1.

Asiguraþi-vã de alinierea ºi verticalitatea cofrajelor. La fiecare cadru pentru fereastrã sau uºã, verificaþi încã o datã dacã sunt drepte ºi verticale. Reglaþi dupã necesitãþi.

2.

Verificaþi existenþa ºi fixarea polistirenul expandat, ignifugat de 2 la 6 cm pe exteriorul cadrului, spre partea în care se toarnã betonul. Etanºaþi îmbinãrile dintre cadru ºi cofraj. Odatã ce cofrajele sunt drepte ºi îmbinate perfect, umpleþi golurile dintre ele ºi conturul dat de cofraje cu spumã adezivã cu expandare controlatã. Lãsaþi-o sã se întãreascã cel puþin 30 de minute. Spuma se aplicã numai cu pistolul.

Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru ºi cofraj la golurile din perete

Figura 8.35 - Umplerea golurilor dintre cofraje ºi a contururilor cu spumã adezivã

Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât ºi orizontal 70

3.

Solidarizaþi colþurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colþuri pe fiecare parte, instalaþi un colþar ce se poate fixa cu ºuruburi în cofraj. Aºezaþi colþarul prin suprapunere peste peretele cofrajului pentru a realiza îmbinarea perfectã a cadrelor cu acestea pe ambele pãrþi interior ºi exterior. Colþarul poate fi orice, exemplu: o bucatã de OSB sau placaj, etc.

4.

Instalarea legãturilor în cruce pentru toate cofrajele. Aceastea sunt necesare pentru a proteja cofrajele sã nu se îndoaie datoritã presiunii betonului. Instalaþi atãt distanþieri orizontali cât ºi verticali în toate golurile de uºi ºi ferestre. În general ar trebui sã existe cãte o rigidizare în cruce la cel puþin fiecare 610 mm. Pragurile de sus ale uºii de peste de 2,4 metri pot necesita susþineri suplimentare.

8.11 -Solidarizãri suplimentare Solidarizãrile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel puþin doi distanþieri intacþi sau un distanþier ºi un cofraj. Puteþi realiza aceastã solidarizare/clemã cu plãci de OSB, bucãþi rectangulare de lemn tãiate la dimensiunea corespunzãtoare etc. Solidarizãrile adiþionale sunt necesare pentru orice dar nu sunt limitate de urmãtoarele situaþii: •

Unde un distanþier intern a fost tãiat (pentru a potrivi în jur o barã sau alte elemente). Aceasta ilustreazã importanþa Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de însemnãrii cofrajului pe suprafaþa cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui interioarã în momentul tãierii unui distanþier astfel încât mai târziu sã fie clar cã distanþierul a fost tãiat.

•

Unde existã o îmbinare între cofraje pe o suprafaþã rezultatã în urma tãierii unuia dintre cofraje. O îmbinare între cofraje este atunci cand nu mai existã un model de legãturã neîntreruptã (nut-fedãr) între rândurile din cofraje AMVIC. Aici rigidizarea între cofraje într-un singur rând se repetã exact în acealaºi loc pentru rândurile ce urmeazã. Încercaþi sã evitaþi acest gen de îmbinare cat mai mult posibil.

•

Unde existã o îmbinare compensatã. O îmbinare compensatã este acolo unde sistemul de conexiune între rândurile de cofraj nu se aliniazã. Aceasta se întâmplã de obicei când aþi tãiat ultimul cofraj dintr-o secþiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. Puteþi observa de asemenea cã modelul de legãturã neîntreruptã pe îmbinarea compensatã este mai mic de 30,48 cm.

•

Unde marginile cofrajului îmbinã un cadru de fereastrã 71

Figura 8.39 - Solidarizarea suplimentarã pentru o îmbinare compensatã

sau uºã dacã se foloseºte cadru de lemn.

Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor (pervaz) în jurul unei deschideri în perete utilizând OSB Notã importantã Armarea ºi rigidizarea suplimentarã sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizãri va produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însuºi rezistã unei “explozii” cât timp distanþierii sunt intacþi ºi îmbinarea din oricare rând este solidarizatã atât deasupra cât ºi dedesubt, cu condiþia ca turnarea betonului sã se execute corespunzãtor.

8.12 - Strãpungerile Strãpungerile pentru utilitãþi Strãpungerile pentru utilitãþi trebuie sa fie realizate dupã ce un nivel a fost aºezat ºi înainte de turnarea betonului. În general toatã instalaþia electricã ºi tehnico-sanitarã este introdusã în interiorul pereþilor prin tãierea de canale în panourile din polistirenul expandat, ignifugat ºi apoi realizarea instalaþiei electrice ºi tehnico-sanitare propriu-zisã. Instalaþia electricã pentru accesoriile fixe exterioare este de obicei introdusã prin perete numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat. (Pentru detalii referitoare la instalaþia electricã etc. vã rugãm sã consultaþi Anexa E a acestui manual).

72

Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC pentru strãpungeri ºi sigilarea lor

Urmãtoarea listã conþine cele mai obiºnuite tipuri de strãpungeri întâlnite: • Accesoriu electric fix exterior • Ieºiri electrice exterioare ºi/sau accesorii fixe precum comanda pentru pompã, sisteme de irigare, etc. • Intrãri ºi ieºiri pentru instalaþie electricã de tensiune medie • Instalaþie electricã de tensiune scãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene standard, sisteme de alarmã, control al porþii, etc.) • Guri de evacuare pentru maºinile de uscat • Tubulaturã pentru ventilarea peretelui • Conducte de condens sau alt tip de furtunuri pentru coºuri de fum ºi aer condiþionat. • Conducte pentru apã • Robineþi pentru apã • Ventilatoare de spaþiu • Tuburi de evacuare (de exemplu când coºul de evacuare este în garaj ºi tuburile trec pe sub o podea înãlþatã) Sfat Prevedeþi sã instalaþi strãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.

În majoritatea cazurilor o bucatã de þeavã de ABS sau PVC introdusã prin perete poate fi folositã pentru trecere. Decupaþi o gaurã de dimesiunea þevii ºi introduceþi þeava complet în cofraj. Folosiþi spumã adezivã împrejurul þevii pentru a o fixa ºi etanºa. 8.13 - Instalarea planºeului suspendat Sistemele de planºeu sunt de obicei suspendate de grinzile de ramã sau grinzile care sunt ataºate mecanic la beton cu ºuruburi de ancorare sau cu o altã legãturã corespunzãtoare. 8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare Dimensiunea ºuruburilor de ancorare, distanþa dintre ele ºi ºablonul instalãrii trebuie specificate de inginerul proiectant deoarece sunt elemente esenþiale ale proiectului structural. Instalare 1.

Tãiaþi bucãþi de OSB sau placaj la dimensiunea de 200 x 200 mm ºi faceþi o gaurã cu burghiul în centru pentru ºurubul de ancorare.

2.

Instalaþi ºurubul de ancorare prin gaurã folosind piuliþe duble pe ambele pãrþi. Aveþi grjã ca ºuruburile de ancorare folosite sã aibã suficient filet pentru a permite montarea de piuliþe duble pe ambele pãrþi. La un OSB de Figura 8.42 - Tãierea unui 13 mm aveþi nevoie de aproximativ 83 mm de filet. pãtrat în plãcile de OSB pentru instalarea ºuruburilor de ancorare

3.

Tãiaþi o deschidere largã de 100 mm între distanþieri, pânã la înãlþimea maximã a grinzii.

73

Faceþi tãieturile de sus ºi de jos folosind un cuþit cald la 20-30 de grade permiþând betonului sã umple uºor cavitatea.

Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în polistirenul expandat, ignifugat între membrane 4.

Figura 8.44 - Partea decupatã la cald

Plasaþi OSB-ul ºi ºuruburile de ancorare în gãuri ºi ataºaþi cu patru ºuruburi autofiletante înºurubate în distanþieri, câte unul în fiecare colþ. ªuruburile pentru finisajele de piatrã aparentã sunt de asemenea bune.

Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat, ignifugat ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã

5.

Permiteþi betonului sã se întãreascã suficient dupã turnare înainte de tensionarea ºuruburilor de ancorare.

74

Figura 8.46 - Lãsaþi betonul sã se întãrescã cel puþin 3 zile înainte de îndepãrtarea pieselor rectangulare de OSB

6.

Instalaþi grinda, aºezând-o cu precizie pe ºuruburile de ancorare. Folosind un cofraj de referinþã, faceþi un marcaj drept în jos ºi faceþi gãuri cu burghiul puþin mai mari decât ºuruburile de ancorare. Plasaþi grinda. Instalaþi ºaibele ºi piuliþele necesare ºurubului de ancorare.

7.

Folosiþi agãþãtori standard pentru grinzi în vederea ataºãrii grinzilor pentru planºeu. Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe adecvate

8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele în sistem AMVIC Pot fi prevãzute grinzi din oþel sau grinzi de planºeu pentru a se sprijini pe pereþii în sistem AMVIC conform proiectului. Un locaº pentru grindã fãcut în interiorul peretelui va fi creat urmând urmãtorii paºi: 1.

Stabiliþi dimensiunile grinzii ºi înãlþimea la care va fi instalatã. Folosiþi o nivelã cu laser pentru a marca înãlþimile din interiorul panoului din polistirenul expandat, ignifugat .

2.

Pe partea peretelui unde va fi susþinut un capãt al grinzii tãiaþi o deschidere în interiorul ºi exteriorul panului din polistiren expandat, ignifugat . Aveþi grijã 75

Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din interiorul ºi exteriorul panourilor din polistiren expandat, ignifugat pe o parte

ca piesele decupate sã fie aliniate ºi mai mari decât dimensiunea realã a grinzii cu aproximativ 13 mm de jur împrejur. Aceasta va uºura plasarea grinzii în poziþie. 3.

Pe zidul opus, unde va fi sprijinit celãlalt capãt al grinzii decupaþi o piesã numai din interiorul pan oulu i din polistiren expandat, ignifugat . Deschiderea trebuie sã fie aliniatã cu cea de pe zidul opus ºi mai mare decât dimensiunea realã a grinzii cu aproximativ 13 mm de jur împrejur.

4.

Umpleþi complet golul dintre cele douã deschideri din perete, pe dinafarã, folosind polistiren expandat, ignifugat sau lemn Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren irosit. Deschiderea din celãlalt perete expandat, ignifugat înainte de turnarea trebuie de asemenea umplutã destul de betonului adânc în cavitatea peretelui pentru a furniza lungimea de încastrare necesarã.

5.

Dupã ce a fost turnat betonul ºi a cãpãtat destulã rezistenþã, desfaceþi umplutura de polistiren sau lemn pentru a elibera locaºul pentru grindã sau golurile create în perete.

6.

Aºezaþi grinda în poziþie ºi fixaþi-o. Sigilaþi zona dintre grindã ºi locaº, dupã necesitãþi.

8.15 - Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, cãlãreþi ºi beton.

Figura 8.56 - Aºezaþi grinda din lemn pe poziþie într-un locaº pentru grindã

Se realizeazã conform proiectului de rezistenþã. 8.16 - Sistemul de planºeu AMVIC Prezentare generalã Sistemul de planºeu AMVIC este modular, din forme cu greutate redusã, fãcutã din polistiren expandat (polistiren expandat, ignifugat ), care rãmâne în poziþie ºi care sunt folosite la construirea podelelor ºi a tavanelor din beton. Când este instalat adecvat sistemul are o forþã structuralã datã de betonul armat ºi izolaþia din polistiren expandat, ignifugat. Sistemul utilizeazã stâlpi de susþinere (popi) de 2,45 m de greutate redusã, care susþin sarcinile

Figura 8.57 - Planºeu în sistem AMVIC 76

temporare ale construcþiei pânã când betonul capãtã rezistenþa necesarã ºi elementele de polistiren devin o suprafaþã continuã pe care se pot realiza finisãrile interioare. Acest sistem complimenteazã perfect structura dumneavoastrã din cofraj înglobat din polistiren expandat ignifugat ºi împreunã ele furnizeazã o “învelitoare a clãdirii” completã structural ºi termic. Trãsãturi unice Sistemul de planºeu AMVIC foloseºte capacitatea de rezistenþã a planºeului cu grinzi dese din beton armat turnat în cofrajul realizat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile ºi planºeul sunt realizate într-o structurã monobloc într-o singurã etapã de turnare.

Figura 8.58 - Soluþie AMVIC pentru planºeu Golul realizat între elementele din polistiren creazã cofrajul pentru turnarea grinzilor ºi a planºeului. Aceastã variantã economiseºte mult material lemnos ºi manoperã. Calculul de rezistenþã va fi fãcut de cãtre un inginer autorizat care va þine cont de deschiderea planºeului ºi sarcina aplicatã acestuia. Total reversibil Sistemul de planºeu AMVIC este total reversibil ºi poate fi aºezat în oricare fel ceea ce reduce timpul de muncã ºi risipa pe ºantier. Elemente mici/compacte Faþã de alte produse competitive sistemul de planºeu AMVIC vine în elemente adaptabile, de greutate redusã ºi modulare. Aceasta înseamnã cã sistemul este mult mai uºor de folosit ºi manevrat odatã ce piesele au ajuns pe ºantier. În plus nu trebuie precomandate, dimensiunile necesare se pot ajusta pentru a se potrivi necesitãþilor dimensiunilor ale Figura 8.59 - Detaliu sistem planºeu AMVIC proiectului dumneavoastrã ºi formele rãmase pot fi folosite pentru alte proiecte. Oferã protecþie Când este folositã pentru acoperiº, placa de beton va da o foarte bunã protecþie termicã ºi fonicã. O 77

evaluare a rezistenþei la foc aratã cã acest sistem protejeazã pânã la 2 ore. 10 paºi pentru o instalare uºoarã 1. Montaþi stâlpii de fixare (popii) ºi panourile pe care se vor sprijini elementele din polistiren expandat ignifugat. 2. Instalaþi elementele din polistiren conform proiectului pentru formarea cofrajului unde vor fi turnate grinzile ºi planºeul. 3. Aºezaþi armãtura din oþel beton transversalã pentru armarea grinzilor. 4. Aºezaþi armãtura din oþel beton longitudinalã pentru armarea grinzilor. 5. Aºezaþi distanþierii pentru poziþionarea armãturii orizontale pentru placã. 6. Poziþionaþi armãtura orizontalã pentru placã. 7. Turnaþi betonul în cofraje astfel formate pornind de pe o laturã spre latura cealaltã. Figura 8.60 - Turnarea betonului pe 8. Urmãriþi cu un vibrator creion pentru vibrarea formele asamblate. adecvatã a betonului. 9. Neteziþi betonul pentru a crea o suprafaþã planã. 10. Lãsaþi betonul sã se întãreascã ºi continuaþi cu etapele ulterioare ale construcþiei. Avantaje: • timp de execuþie mic 5-7zile; • economie de material lemnos; • economie de cuie, scoabe, sârmã etc.; • manapora este mult redusã deoarece forma de turnare a grinzilor ºi a planºeului se obþine din forma panourilor de polistiren; • scândura de cofrare nu intrã în contact cu cimentul ºi poate fi refolositã pentru alte lucrãri 8.17 - Reglajele finale înaintea turnãrii betonului Verificaþi colþurile dacã sunt verticale. Reconfirmaþi poziþia verticalã a colþurilor. Asiguraþi-vã cã nu sunt necesari stâlpi de sprijin suplimentari pentru a îndrepta colþurile. Îndreptaþi pereþii. Fixaþi un ºurub la fiecare colþ ºi instalaþi o sfoarã bine întinsã în jurul perimetrului peretelui. Folosiþi un cofraj compensat (piesã de lemn 2x4) pus la colþuri, pe rândul superior al cofrajelor, în spatele sforii, folosind un alt cofraj sau o dimensiune echivalentã ca ghid pentru a aranja peretele pe linia sforii. Notã Unii constructori preferã sã aplece peretele spre interior (spre stâlpul de fixare) cu 0,5 cm, maxim un cm, la mijlocul segmentului de perete. Apoi, imediat dupã turnare, fixatoarele stâlpilor de susþinere sunt ajustate sã împingã perfect în linie segmentul de perete.

78

Partea a 9-a - Instalarea specialã a cofrajelor 9.1 - Prezentare generalã Acest capitol al manualului prezintã tehnici avansate de instalare ºi sisteme de pardoseli folosite de sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instalãri speciale sunt incluse mai jos, totuºi, dacã aveþi o situaþie specificã nemenþionatã aici, vã rugãm sã ne contactaþi pentru asistenþã. 9.2 - Realizarea fundaþiilor Sistemul de cofraje înglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite realizarea fundaþiilor pentru clãdiri în diferite variante. Apelând la acest sistem se face economie de timp, manoperã, material lemnos, cuie etc., toate acestea însemnând bani. AMVIC recomandã utilizarea acestor tipuri de fundaþii atât pentru realizarea construcþiilor cu pereþi turnaþi din beton în cofraje înglobate din polistiren ignifugat AMVIC cât ºi pentru construcþii cu pereþi în alte sisteme.

Prin aplicarea unor soluþii adecvate de hidroizolare sistemul AMVIC este ideal în cele mai grele situaþii de exploatare a construcþiilor, asigurând protecþia la apã, umezealã ºi, în plus, asigurând protecþia termicã. În continuare sunt prezentate câteva propuneri de soluþii pentru astfel de fundaþii. O soluþia pentru fundaþia constã în folosirea unor cofraje AMVIC de dimensiuni superioare peste care se poate continua cu pereþi realizaþi cu acelaºi sistem de cofraje sau pot fi construiþi pereþi de oricare alt tip. - Se utilizeazã cofraj cu grosimea betonului de 20 cm sau de 25 cm.

Figura 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a fundaþiei AMVIC ( tip talpã) Aceastã soluþie de fundaþie este recomandatã de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt de execuþie, izolaþia realizatã ºi economia de materiale (scâdurã, cuie, scoabe, sârmã, manoperã etc.).

79

Pentru realizarea fundaþiilor în trepte se poate apela la soluþia din figura 9.2

Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte

Fundaþia tipicã realizatã din cofraje AMVIC pentru o construcþie cu pereþi din bârne din lemn cu subsol sau demisol.

Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi fundaþie în sistem AMVIC

Pentru o construcþie cu pereþi prefabricaþi uºori soluþia oferitã este cea din figura 9.4. 80

Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din prefabricate uºoare

- Se utilizeaza cofraje pentru 20 cm grosimea betonului. 9.3 - Construcþia colþurilor scurte Colþurile scurte (ieºiturile spre în afarã) sunt întâlnite în general la construcþiile rezidenþiale. Depinzând de dimensiunile proiectului, cofrajele de colþ AMVIC de 90E pot fi folosite pentru a forma un colþ special. Se pot realiza colþuri ºi folosind cofraje drepte. 9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora Un colþ scurt poate fi construit folosind cel puþin douã cofraje de colþ de 90E. Paºii recomandaþi sunt daþi mai jos: 1. Instalaþi primul rând astfel încât laturile scurte ale ambelor cofraje sã se alinieze cum este ilustrat în figura 9.1. 2. Instalaþi cel de-al doilea rând ºi urmãtoarele rânduri ale cofrajelor de colþ în aceeaºi manierã alternând cofrajele. Aceasta va crea o îmbinare de cofraje. 3. Asiguraþi-vã cã îmbinarea cofrajelor este solidarizatã adecvat pe ambele pãrþi ºi la fiecare rând.

Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu solidarizarea acestora

Notã importantã Neexecutarea unei solidarizãri adecvat a îmbinarii cofrajelor poate duce la “explozie” în timpul turnãrii betonului. Folosiþi legãturi adiþionale cu coliere din plastic cu autoblocare, dacã este necesar.

81

9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt Aceastã metodã include cel puþin douã cofraje de colþ de 90E. Paºii recomandaþi sunt daþi mai jos: 1.

Instalaþi primul rând astfel încât latura lungã al unui cofraj de colþ ºi latura scurtã de la alt cofraj sã se învecineze dupã cum este ilustrat în figura 9.6.

2.

Instalaþi cel de-al doilea rând ºi pe cele consecutive alternând cofrajele pentru a c re a u n m o d e l Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind cofraje de 90E pentru a crea un model neîntrerupt. n eîntrerup t.(C o n s u ltaþi figura 9.6.)

Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje de 90E cu model neîntrerupt 9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind cofraje AMVIC drepte Colþuri mai scurte decât cele minime permise folosind cofrajele 90E pot fi realizate folosind cofraje AMVIC drepte. Paºi pentru crearea unui colþ scurt fãcut la comandã: 1.

Pentru a începe, aveþi nevoie de minim douã cofraje AMVIC drepte.

2.

Depinzând de tipul cofrajului folosit, decupaþi 100, 152, 203 sau 254 mm de la unul din panourile de polistiren al cofrajului drept.

3.

Puneþi formele în poziþie ºi lipiþi

Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la capãtul unui cofraj drept.

82

piesele tãiate pentru a umple capetele formelor ºi a crea un colþ de 90.E

Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a închide capetele ºi a crea un colþ

Figura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã forme tãiate 4.

Construiþi douã cofraje din lemn la 90E ºi plasaþi-le la colþurile fiecãrei laturi formate din cofrajele drepte (figura 9.11).

Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 pentru a susþine colþul format

5.

Faceþi o gaurã de 13 mm cu burghiul prin formele de lemn ºi panourile din polistiren expandat, ignifugat pornind de la aproximativ 304 mm de la fundaþie sau placã. Introduceþi

Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin ambele forme de lemn

Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gãurile fãcute

83

o tijã filetatã de 9,5 mm prin gãuri în formele de lemn. Folosiþi ºaibe plate ºi piuliþe pe ambele pãrþi pentru a fixa tija. 6.

Continuaþi sã tãiaþi ºi sã aºezaþi cofrajele pânã la înãlþimea doritã a peretelui. Plasaþi ºuruburile cu filet la aproximativ 400 mm vertical la centru. Dupã ce betonul a fost turnat ºi au trecut câteva ore, îndepãrtaþi formele de lemn ºi tãiaþi tija filetatã astfel încât sã rezulte o suprafaþã de beton netedã. Folosiþi spuma adezivã pentru a umple gãurile din panourile din polistiren expandat, ignifugat .

9.4 - Pereþi curbe Posibilitãþile de fabricare ale AMVIC permit realizarea de cofraje pentru perete curb pre-tãiate care permit ca rândurile sã se potriveascã uºor ºi ca instalarea sã meargã fãrã probleme cu un consum de manoperã minim. Cofrajele de îndoire pre-tãiate sunt de tip lambã ºi uluc tãiate în interiorul panoului din polistiren expandat, ignifugat ºi crestãturi de deschidere în exteriorul panoului din polistiren. Cofrajele pentru pereþi curbi pot fi realizate de un antreprenor pe ºantier folosind un cofraj AMVIC drept.

Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tãiat. Lambã ºi uluc în Instalarea formelor curbe interior ºi crestãturile în 1. Pe fundaþie/placã, puneþi un exterior. ºablon sau o placã de ghidare care sã se potriveascã razei dorite. 2.

Aplicaþi puþinã spumã adezivã pe partea de jos a formei de-a lungul lambei ºi ulucului ºi a crestãturii (pentru formele pre-tãiate), îndoiþi structura în forma doritã ºi instalaþi-o.

3.

Dupã aºezarea primului rând, verificaþi ca raza de curburã a peretelui sã fie conform cerinþelor proiectului.

4.

Sprijiniþi exteriorul formei folosind þevi rezistente pentru îndreptare sau stâlpi de fixare.

5.

Rigidizaþi foarte bine peretele înaintea turnãrii betonului.

Figura 9.15 - Îndoirea ºi fxarea cofrajului pentru perete curb în poziþie

Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete curb

Antreprenorii care opteazã sã taie cofrajele pe ºantier, sunt rugãþi sã consultaþi figurile 9.13 ºi 9.14 84

la fel ºi tabelele 9.1 pentru informaþii referitoare la dimensiunile razei ºi taierea cofrajelor.

Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept

Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar

Tabel 9.1 - Mãrimea decupãrilor în peretele interior al cofrajului drept pregãtit pentru curbare Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului [mm]

Raza exterioarã a peretelui [m]

100

152

200

254

0,90

44,2

54,1

ND

ND

1,00

39,8

48,7

57,5

ND

1,10

36,2

44,2

52,3

60,3

1,20

33,2

40,6

47,9

55,3

1,30

30,6

37,4

44,2

51,0

1,40

28,4

34,8

41,1

47,4

1,50

26,5

32,4

38,3

44,2

1,75

22,8

27,8

32,9

37,9

2,00

19,9

24,3

28,2

33,2

2,25

17,7

21,6

25,6

29,5

2,50

15,9

19,5

23,0

26,5

85

Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului [mm]

Raza exterioarã a peretelui [m]

100

152

200

254

3,00

13,3

16,2

19,2

22,1

3,50

11,4

13,9

16,4

19,0

4,00

10,0

12,2

14,4

16,6

5,00

8,0

9,7

11,5

13,3

6,00

6,6

8,1

9,6

11,1

8,00

5,0

6,1

7,2

8,3

10,00

4,0

4,9

5,8

6,6

12,00

3,3

4,1

4,8

5,5

14,00

2,8

3,5

4,1

4,7

16,00

2,5

3,0

3,6

4,1

NOTÃ- AMVIC asigurã la comandã cofraje decupate pentru raza de curburã solicitatã.

9.5 - Construcþia peretelui-T Pereþii-T necesitã o atenþie specialã înainte de turnarea betonului. Sunt esenþiale susþinerea ºi alinierea corespunzãtoare.

Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din plastic

Construirea pereþilor-T 1.

Localizaþi o intersecþie perete-T în timp ce aºezaþi primul rând

2.

Tãiaþi cofrajele AMVIC în mod corespunzãtor ºi îmbinaþi-le împreunã pentru a forma intersecþia-T. Folosiþi legãturi, coliere cu autoblocare (sau echivalente) pentru a solidariza 86

blocurile. 3.

Instalaþi bare pentru armare orizontalã din oþel beton incluzân bare de colþ îndoite la 9 0 E cu lu n g i m e a d e p e trec e re (suprapunerea) conform proiectului.

4.

Continuaþi sã aºezaþi rândurile urmãtoare de cofraj pânã când întreaga înãlþime a zidului a fost realizatã.

5.

Verificaþi aºezarea la nivel a pereþilor. Dacã pereþii sunt la nivel, faceþi jos o bordurã de spumã adezivã pe fiecare parte a cofrajelor la peretele-T.

Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton orizontale pentru armare în timp ce fiecare rând de cofraje este aºezat

6.

Pentru zidurile de la nivelurile de subsol sau demisol ºi la parter, TREBUIE sa se instaleze susþineri suplimentare pe partea exterioarã a intersecþiei. Absenþa unei susþineri adecvate poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

7.

Pentru nivelurile superioare unde nu existã o suprafaþã de teren pe care sã se ancoreze susþinerile exterioare, introduceþi legãturi de sârmã (sau echivalent) prin cofraje, de jur împrejur, pe fiecare parte a intersecþiei -T care se realizeazã. Nu tensionaþi încã legãturile. (Figura 9.22 dedesubt)

8.

Odatã ce peretele este format la înãlþimea doritã, introduceþi o Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã a peretelui-T bucatã de lemn de 3x30 cm în partea de jos a peretelui care trece, drept, printre cofraje ºi legãturã. Tensionaþi legãtura pentru a þine în loc lemnul. Asiguraþi-vã cã legãturile sunt instalate la fiecare rând. (Figura 9.22)

87

Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi legãturã Sfat Aveþi întotdeauna grijã cand turnaþi beton în secþiunile peretelui-T. Urmaþi indicaþiile din capitolul privind turnarea betonului.

Daca aveþi probleme cu armarea în T, puteþi utiliza distanþieri din oþel, cu dimensiunile 360x120 mm, câte 2 buc./nivel, pe care le aºezaþi: o bucatã transversal, iar cealaltã perpendicular. Grosimea oþelului se stabileºte prin calcul. 9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard Fie cã aþi folosit cofrajele AMVIC cu margine pentru suportul consolã sau cofraje fãcute la comandã, cãptuºeala aplicatã poate fi instalatã în aceeaºi manierã ca la o construcþie normalã pe suportul de margine.

88

Respectaþi cerinþele proiectului de construcþie pentru detalii reprezentative de hidroizolare cu margini care permite scurgerea apei (lãcrimar) ºi spaþiul minim de aer. Legãturile standard pentru cãrãmidã sunt înºurubate în distanþierii AMVIC. Cãrãmizii au legãturi cu suportul conform proiectului.

Figura 9.28 - Legãturi standard pentru cãrãmidã fixate în distanþierii AMVIC

9.7 - Marginile frontonului Marginile frontonului pot fi formate folosind una din cele douã metode prezentate în continuare. 1. Aºezarea în trepte a cofrajelor Formaþi marginea frontonului prin punerea în trepte a cofrajelor retrãgându-le în timp ce se aºeazã rândul urmãtor pânã la vârf. Opturaþi capetele verticale ale cofrajelor ºi turnaþi betonul. Dupã turnare restul peretelui este încadrat.

Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma capetelor în pantã ale frontonului

2 Tãierea cofrajelor

Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru cãrãmidã 89

Formaþi marginea frontonului tãind cofrajele la panta adecvatã a acoperiºului. Fixaþi lemnul pe ambele pãrþi ale cofrajelor astfel încât partea de sus a lemnului sã fie aliniatã cu partea de sus a cofrajelor. Aceasta dã un suport în plus cofrajului ºi creazã o suprafaþã pentru a fixa placajul. Înveliþi partea de sus a cofrajelor dacã este necesar. 9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol) Folosirea elementelor de planºeu cu miez gol este o modalitate rãspânditã la sistemul de realizare a planºeelor, constând în elemente prefabricate în care sunt înglobate miezuri tubulare din polistiren. Elementele sunt fãcute din beton de înaltã calitate. Ele sunt armate cu elemente pretensionate numai în direcþia în care se înconvoaie, ceea ce duce la un proces de producþie foarte economic. Notã Calculul de rezistenþã, proiectarea, sunt necesare pentru acest sistem de placã.

Instalarea sistemului de placã prefabricatã: 1.

Terminaþi zidul de beton la înãlþimea doritã.

2.

Fixaþi bare din oþel beton pentru joantare c o n fo rm p r o i e c t u l º i c e r i n þ e lo r producãtorului de elemente prefabricatã.

3.

Instalaþi plãcile prefabricate dupã ce pereþii au cãpãtat destulã rezistenþã.

4.

Turnaþi la cotã planºeul. Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren în vederea poziþionãrii pe un perete în sistem AMVIC

Figura 9.31 - O placã preturnatã poziþionatã pe un perete în sistem AMVIC

90

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului 10.1 - Prezentare generalã Aceastã secþiune a manualului acoperã fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului AMVIC trebuie sã treacã în revistã aceaste informaþii înainte de a merge mai departe la urmãtoarele secþiuni care se ocupã cu tehnicile de turnare a betonului recomandate pentru sistemul AMVIC. 10.2 - Fundamentele betonului 10.2.1 - Compoziþia betonului Betonul este un amestec de ciment ºi agregate. Cimentul leagã agregatul (nisip ºi pietriº sau piatrã sfarâmatã) într-o masã vâscoasã. Pasta de ciment (cunoscutã ºi sub numele de mortar) Pasta este compusã din ciment, aditivi ºi adaosuri minerale (materiale cimentoase Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a suplimentare), apã ºi aer oclus. Pasta de ciment componentelor amestecului debeton de obicei constituie aproape 25% pânã la 40% din volumul total de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins între 7% ºi 15% iar cel de apã între 14% ºi 21%. Conþinutul de aer se întinde pânã aproape de 8% din volumul betonului. Sunt disponibile multe tipuri de ciment dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe cel mai comun, cimentul Portland. În România Standardul SR EN 197-1:2002 prezintã Cimentul Portland cu rezistenþa iniþialã mare. Agregate (cunoscute ºi sub numele de umpluturã) Existã douã categorii de agregate folosite în beton: Agregate neprelucrate (pietriº) ale cãror dimensiuni ale particulelor variazã în dimensiuni de la 150 mm la aproximativ 1,3 mm. Agregate fine (nisip) care constau în nisip natural sau fabricat cu particule a cãror dimensiune variazã între 0,952 mm pânã la dimensiunea prafului. Selectarea agregatelor folosite în beton este importantã deoarece ele constituie aproximativ 60% pânã la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie sã aibã în componenþa lor particule cu rezistenþã adecvatã ºi rezistenþã la condiþiile de expunere ºi trebuie sã nu conþinã materiale care vor cauza reacþii chimice cu cimentul ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri etc.) ATENÞIE : Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maximã de 10 mm. 10.3 - Calitatea amestecului de beton

91

10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C) Cel mai important factor care determinã calitatea amestecului de beton este cantitatea de apã raportatã la cantitatea de ciment folositã (prin greutate), cunoscut ºi sub numele de raport apã/ciment. Apa este un ingredient decisiv în pasta de ciment, eaproduce întãrirea betonului prin procesul de hidratare. Aceasta este o reacþie chimicã în care se formeazã legãturi chimice cu moleculele de apã ºi devin hidraþi sau produºi de hidratare. Aceasta face pasta sã se întãreascã ºi sã se lege împreunã cu componentele betonului. Prea multã apã reduce rezistenþa betonului în timp ºi prea puþinã va face betonul nelucrabil. Betonul trebuie sã fie lucrabil pentru a putea fi turnat ºi modelat în diferite forme (ex pereþi, stâlpi, etc.). din cauzã cã betonul trebuie sã fie atât rezistent cât ºi lucrabil. Este necesar un dozaj atent între ciment ºi apã la stabilirea amestecului pentru beton. 10.3.2 - Rezistenþa betonului Existã douã tipuri de rezistenþã a betonului: la compresiune ºi la încovoire. Pentru cele mai multe cazuri structurale rezistenþa la compresiune este cea care îl intereseazã pe inginerul proiectant. Testul pentru rezistenþa la compresiune Testul pe cilindru este cel mai utilizat test pentru determinarea rezistenþei la compresiune a betonului în SUA, Canada ºi Europa continentalã, inclusiv în România. Un cilindru sau cub este turnat din beton ºi lãsat sã se întãreascã, timpul potrivit, (de obicei 28 de zile). Apoi este comprimat între douã suprafeþe paralele. Presiunea la rupere este consideratã la 28 de zile. Rezistenþa betonului folosit în cofrajele AMVIC variazã cel mai probabil între 17 MPa - 30 MPa (2300 psi - 4000 psi). Testul de rezistenþã la încovoiere Rezistenþa la încovoiere este rezistenþa betonului la îndoire ºi este mãsuratã de obicei folosind etalonul cu prismã de beton, rezematã pe douã suporturi. Majoritatea betonului folosit are o rezistenþã la încovoiere între 3,4 MPa - 4,8 MPa (500 psi - 700 psi ).

Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi traversa de beton pentru rezistenþa la încovoiere (dreapta). ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.

10.3.3 - Lucrabilitatea betonului Lucrabilitatea betonului se reflectã în uºurinþa transportãrii, turnãrii, îndesãrii ºi finisãrii betonului proaspãt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul apã/ciment, aditivi, agregate (repartizarea pe formã ºi dimensiune) ºi vârstã (nivelul de hidratare). Creºterea conþinutului de apã ºi adãugarea aditivilor va mãri lucrabilitatea.

92

Testul de tasare Lucrabilitatea este de obicei mãsuratã folosind testul tasãrii. Acesta este un con rãsturnat înalt de 305 mm ºi este deschis la ambele capete. Partea superioarã are un diametru de 100 mm ºi partea de jos are un diametru de 200 mm. Betonul proaspãt este plasat în con ºi îndesat cu o tijã de oþel ºi nivelat la partea superioarã a conului. Conul este îndepãrtat ºi plasat în vecinãtatea grãmezii de beton. Diferenþa dintre partea de sus a conului iniþial, tasat ºi partea de sus a proaspãtului model de beton, dupã scoaterea conului, este prãbuºirea. O mostrã relativ uscatã se va prãbuºi foarte puþin ºi va scãdea cu 25 la 50 mm, pe când o mostrã de beton relativ umedã se poate prãbuºi pânã la valoarea de 150 la 175 mm.

Figura 10.5 - Amestecul de beton cu o prãbuºire mare. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2

Figura 10.4 - Amestec de beton cu o prãbuºire micã. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2

10.3.4 -Întãrirea betonului Acesta este procesul prin care mediul înconjurãtor (temperatura ºi umiditatea), în care betonul proaspãt turnat se gãseºte pentru o perioadã specificã de timp, permite amestecului de beton sã îºi atingã rezistenþa proiectatã ºi durabilitatea. Procesul de hidratare în timpul cãruia apa ºi cimentul reacþioneazã ºi se produce întãrirea se petrece de obicei în douã etape. Prima etapã are loc repede ºi se terminã câte odatã în câteva ore când amestecul de beton esenþialmente se transformã într-o masã solidã. A doua etapã este mult mai lentã, în timpul acestui proces hidratarea continuã ºi betonul îºi mãreaºte rezistenþa. Aceasta poate dura pânã la câþiva ani. Fãrã apã, acest proces lung de hidratare s-ar opri. Imaginaþi-vã dacã am lãsa beton proaspãt turnat în aer liber. Umiditatea din interiorul amestecului de beton ar scãdea foarte repede pânã ce nu va mai fi 93

Figura 10.6- Graficul aratã efectul creºterii rezistenþei betonului de-a lungul timpului © 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2

suficientã pentru a susþine procesul de hidratare cauzând oprirea acestuia. Aceasta ar împiedica betonul sã obþinã rezistenþa proiectatã necesarã. Un mare avantaj pentru beton când se folosesc cofrajele AMVIC este acela cã apa rãmâne în sistemul de întãrire. Panourile din polistiren expandat, ignifugat închid masa de beton generând un mediu optim ºi prevenind pierderea apei din beton prin evaporare pentru o perioadã lungã de timp, spre deosebire de sistemele de cofraje convenþionale. Aceasta înseamnã cã betonul va continua sã se întãreascã ºi sã capete rezistenþã un timp îndelungat fãrã nevoia folosirii unor metode scumpe suplimentare de aditivare sau utilizarea agenþilor ca adaosuri suplimentare. NOTA : Din practicã s-a constatat cã la un interval de 180 zile de la turnare, betonul turnat în cofrajele AM VIC, este mai puternic decât cel turnat în cofraje clasice cu 150% . 10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) Aerul inclus constã în bule microscopice de aer introduse în beton prin adãugarea unor anumiþi aditivi. Bulele microscopice furnizeazã spaþiu prin pastã pentru a prelua presiunea hidraulicã atunci când betonul îngheaþã pe vreme rece. Fãrã bule, betonul poate crãpa când îngheaþã deoarece apa creºte cu 9% în volum cand se transformã în gheaþã. Aerul inclus are de asemenea proprietatea de a îmbunãtãþii lucrabilitatea betonului proaspãt. 10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) Aerul antrenat constã în goluri mari de aer care sunt prinse în beton în timpul amestecãrii ºi turnãrii. Aerul antrenat scade calitatea ºi rezistenþa betonului precum ºi rezistenþa specificã a betonului, de aceea trebuie întotdeauna sã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil prin utilizarea vibratorului. 10.4 - Adaosuri, aditivi Adaosurile sunt materiale altele decât cimentul, agregate ºi apa care sunt adãugate betonului fie înainte fie în timpul amestecãrii pentru a-i modifica proprietãþile cum ar fi lucrabilitatea, mãrimea perioadei de întãrire, raza de împrãºtiere, temperatura de maturare, timpul de întãrire sau culoarea. Existã douã tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot în piaþã: aditivi ºi adaosuri minerale. Tabelele 10.1 ºi 10.2 aratã utilitatea adaosurilor folosite în beton. Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor Tipul de amestec chimic

Efectul asupra amestecului de beton

Acceleratori

Accelereazã turnarea ºi dezvoltã rezistenþa timpurie

Amestecuri de înglobare a aerului

Îmbunãtãþeºte durabilitatea în medii de îngheþ-dezgheþ, reduce reactivitatea chimicã a sulfurii ºi a bazelor Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea

Reducãtori ai reactivitãþii bazelor

Reduce expansivitatea reactivitãþii bazelor

Inhibatori de coroziune

Reduce activitatea de coroziune a oþelului în mediu de clorurã

94

Reducãtori de permeabilitate

Scade permeabilitatea

Încetinitori

Întârzie timpul de întãrire

Super-plastifianþi

Beton fluid Reduce raportul apã/ciment Reduce cererea de apã (minim 12%)

Reducãtori de apã

Reduce cererea de apã cu cel puþin 5%

Agenþi de lucrabilitate

Creºte lucrabilitatea

Amestecurile minerale afecteazã natura betonului întãrit prin activitatea hidraulicã latentã sau activitatea puzzolanicã. Puzzolanii sunt materiale pulverulente ºi includ tufuri naturale ( cum ar fi cenuºa vulcanicã folositã la betonul roman), cenuºã zburãtoare ºi fum de silice. Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent Tipul amestecului mineral

Efectul asupra amestecului de beton

Cimentat

Proprietãþi hidraulice Înlocuirea parþialã a cimentului

Tuf vulcanic

Activitate de tuf Îmbunãtãþeºte practibilitatea, plasticitatea, rezistenþa la sulfuri Reduce reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cãldura caloricã a hidratãrii Înlocuirea parþialã a cimentului Umpluturã

Tuf vulanic ºi cimentat

La fel ca în categoriile cimentat ºi tuf vulcanic

Convenþional inert

Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea Umpluturã

10.5 - Specificaþii ale betonului pentru peretele în sistem AMVIC Urmãtorul tabel sugereazã specificaþiile amestecului de beton care va fi folosit la pereþii în sistem AMVIC. Acest tabel este numai un îndrumãtor ºi inginerul proiectant poate alege valorile date dupã necesitãþi. Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumare pentru amestecurile de beton Descrierea specificaþiei

Valoarea 100 mm

150 mm

200 mm

254 mm

Rezistenþã la compresie dupã minim 28 de zile de la turnare’

20 Mpa

20 Mpa

20 Mpa

20 Mpa

Prãbuºirea recomandat㒠’

150 mm

150 mm

125-150 mm

125-150 mm

Proporþia maximã recomandatã între apã ºi ciment A/C

0,55

0,55

0,55

0,55

Dimensiunea maximã recomandatã a agregatelor

10 mm

13 mm

19 mm

19 mm

Aerul oclus recomandat %

3-5%

3-5%

3-5%

3-5%

Tipul de ciment recomandat ’ ’ ’

Tip I

Tip I

Tip I

Tip I

’

Valorile date sunt valorile minime ’’ Valorile de prãbuºire date sunt optime pentru lucrabilitatea ºi presiunea hidrostaticã asupra cofrajelor în timpul turnãrii betonului ’’’ Alte tipuri pot fi folosite cu încuviinþarea ºi supravegherea unui inginer proiectant

95

96

Partea a 11-a - Turnarea betonului 11.1 - Prezentare generalã Aceastã parte a manulalului acoperã procesul de turnare ºi consolidare a betonului cu cele mai bune practici aplicative desprinse de-a lungul anilor. Aceastã informaþie este o resursã preþioasã pentru a vã ajuta pe dumneavoastrã sã încheiaþi un proiect cu succes. 11.2 - Lista de verificãri preliminare turnãrii Verificarea pereþilor G G G G G

Asiguraþi-vã cã pereþii sunt drepþi, aliniaþi, la unghi ºi la nivel; Verificaþi dacã sunt colþurile drepte ºi continue; Verificaþi dacã rândul superior al cofrajelor a fost fixat; Dacã va avea loc o a doua turnare, verificaþi dacã partea superioarã a cofrajelor a fost protejatã pentru a evita ca betonul sã umple sistemul de conexiune; Verificaþi dacã liniile de sfoarã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.

Sfat Trebuiesc fãcute copii suplimentare ale listei de verificãri de mai jos pentru a vã asigura cã totul este în ordine înaintea turnãrii betonului.

Verificarea deschiderilor din zid G G G

Verificaþi dacã deschiderile din perete sunt la înãlþimea corectã; Verificaþi dacã deschiderile pentru ferestre ºi uºi sunt corect localizate ºi dacã sunt verticale ºi aliniate; Verificaþi dacã ancorajul pentru materialul de cadru a fost aºezat.

Verificarea armarãturilor din oþel beton G G G

Verificaþi dacã OB vertical ºi orizontal de armare satisface cerinþele specifice proiectului; Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost instalate; Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea pragul de sus a uºilor/ferestrelor (buiandrugul) sunt instalate conform cerinþelor precizate de proiect.

Verificarea conexiunilor planºeului G G G

Verificaþi dacã toate conexiunile planºeului au fost instalate incluzând ºuruburile de ancorare, conexiunile etc.; Verificaþi dacã buzunarele pentru grinzi au fost pregãtite (dacã sunt necesare pentru operaþiune); Verificaþi dacã ºuruburile de ancorare de la plãcile grinzii de talpã ºi elementele de legare au fost localizate ºi sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.

Verificarea aliniamentului ºi a fixãrii

97

G G G G

Verificaþi dacã sistemul de aliniere ºi fixare a fost instalat cum trebuie ºi toate scândurile au fost fixate; Verificaþi dacã toate îmbinãrile-T au fost solidarizate adecvat; Verificaþi dacã toate îmbinãrile compensate, îmbinãrile aºezate sunt rigidizate adecvat; Pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m (10 feet) faþã de suprafaþa de suport asiguraþi-vã cã aveþi instalat un sistem adecvat de balustradã dupã cum o cer normele de protecþia muncii.

Verificarea strãpungerilor din perete G

Verificaþi dacã toate strãpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de ventilare etc.) au fost practicate ºi cã toate formele de susþinere au fost instalate.

Verificarea uneltelor, echipamenteler ºi materialelor G

G G G

Asiguraþi-vã cã aveþi douã vibratoare mecanice funcþionale la locul de muncã. Unul va fi folosit pentru a vibra betonul în timpul turnãrii în timp ce celãlalt va fi de rezervã în caz cã primul se va defecta; Asiguraþi-vã cã betonul comandat este corespunzãtor pentru metoda de turnare stabilitã prin proiec; Asiguraþi-vã cã aþi coordonat ºi confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton ºi beton; Asiguraþi-vã cã aveþi “trusa de intervenþie la explozie” pregãtitã, la îndemânã. (Consultaþi secþiunea 11.12).

Verificarea locului de muncã G

Verificaþi dacã ºantierul este curat ºi cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.

11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului Urmãtoarele sunt sugestiile, precauþiile ºi mãsurile de siguranþã recomandate pentru oricine manevreazã betonul moale. Folosiþi cãºti de protecþie Purtaþi cascã pentru protecþia capului. Un ºantier de construcþie prezintã o varietate de pericole care pot cauza rãni serioase la cap. Protejaþi-vã pielea Betonul umed proaspãt este un puternic abraziv al pielii. Poate cauza iritãri ale pielii, arsuri chimice ºi contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei. De aceea recomandãm sã: 1. 2. 3.

Purtaþi mãnuºi impermeabile, bluza cu mânecã lungã, pantaloni lungi ºi cizme de cauciuc. Folosiþi cãptuºealã impermeabilã pentru a vã proteja pielea, genunchii, coatele, sau mâinile de contactul cu betonul proaspãt în timpul finisãrii. Spãlaþi imediat cu apã curatã ochii ºi pielea care au venit în contact cu betonul proaspãt. 98

4.

Clãtiþi repede cu apã proaspãtã hainele saturate de la contactul cu betonul proaspãt.

Protejaþi-vã ochii Purtaþi ochelari de protecþie cu acoperire completã sau ochelari de siguranþã cu scuturi laterale în timpul turnãrii betonului. 11.4 - Ritmul turnãrii betonului Când betonul proapãt este turnat în cofrajele AMVIC, exercitã o presiune lateralã pe laturile panourilor din polistiren expandat, ignifugat . Intensitatea acestei presiuni depinde de câþiva factori incluzând: a. Viteza turnãrii betonului b. Greutatea unitãþii de beton c. Tipul cimentului d. Vâscozitatea betonului e. Temperatura betonului f. Înãlþimea turnãrii g. Adâncimea vibrãrii interne Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamentalã de formare (rezistenþã) de 41,4 KPa dupã cum a fost testatã conform secþiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din polistiren modular expandat. Tabelul 11.1 de mai jos ne aratã presiunea lateralã proiectatã pentru betonul proaspãt turnat care trebuie luatã în calcul pentru lucrãrile de pregãtire a pereþilor. Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern Presiunea lateralã asupra pereþilor cofrajelor, exercitatã de betonul vibrat

1, 2

50E F 10E C

70E F 21E C

La înãlþimea de turnare de 4,2 m (14 ft) [psf]

La înãlþimea de turnare de 4,2 m (14 ft) [psf]

Ritmul turnãrii [ft/hr]

Ritmul turnãrii [mm/h]

1

305

600

600

2

610

600

600

3

914

690

600

4

1219

870

5

1524

1050

3

3

Viteza de turnare recomandatã

660 720

1

- Presiunea maximã nu trebuie sã depãºeascã w * h, unde “w” este greutatea unitãþii de beton (lbs/ft 3 ) ºi “h” este înãlþimea maximã de turnare 2 - Bazat pe Tipurile I ºi III a densitãþii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m3 (150 pcf) ºi 178 mm vâscozitatea maximã, fãrã aditivi ºi o adâncime de vibrare de 1,2 m sau mai puþin 3 - Presiunea lateralã depãºeºte capacitatea de formare a cofrajului AMVIC

Ritmul recomandat de turnare pentru peretele în sistem AMVIC este între 915 la 1200 mm/h. Totuºi

99

ritmuri de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC de pânã la 1,5 m/h sunt posibile la temperaturi normale (21E C). Se impune o vitezã micã a pompãrii betonului 11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului Betonul poate fi turnat în diferite feluri depinzând de aplicaþie ºi de condiþiile specifice de la locul de muncã. Urmãtorul tabel rezumã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofraje AMVIC. Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofrajele AMVIC Metoda de turnare

Tipul de activitate care i se potriveºte cel mai bine

Avantaje

Note speciale

Pompa pentru beton

Folositã pentru a transporta betonul direct din punctul de descãrcare cum ar fi mixerele betonierelor în cofrajele AMVIC.

Sunt disponibile extensiile diferite ale pompei. Pompeazã betonul în flux continuu. Pompa poate miºca furtunul de repartizare a betonul vertical ºi orizontal. Pompa montatã pe camion are o mare mobilitate ºi este foarte adaptabilã la multe situaþii de turnare.

Pentru eficienþã maximã, planificaþi adecvat betonierele pentru a asigura o aprovizionare continuã a betonului cãtre pompã cu timpi de pauzã minimi. Folosiþi reducþiile de 7,62, 6,35 sau 5,08 cm ºi furtune flexibile la capãtul conductei pentru a reduce viteza de turnãre a betonului.

Macara ºi benã

Folositã în general pentru a transporta betonul deasupra nivelului solului direct în punctul de descãrcare în cofrajele AMVIC.

Furnizeazã o descãrcare curatã ºi existã multe dimensiuni disponibile pentru bene. Macaralele pot fi folosite sã transporte ºi alte materiale cum ar fi OB de armare.

Asiguraþi-vã cã bena are o manivelã pentru a controla ritmul descãrcãrii betonului. Selectaþi accesorii în partea de jos a benei pentru a satisface turnarea în pereþii AMVIC.

Jgheaburi de descãrcare pe camioanele betonierã

Pentru a transporta betonul la un nivel mai jos, de obicei sub nivelul solului direct de la punctul de descãrcare în cofrajele AMVIC.

Foarte economic ºi uºor de manevrat. Nu este nevoie de energie deoarece gravitatea face cea mai mare parte a acþiunii.

Pantele trebuie sã varieze între 1:2 ºi 1:3. Jgheabul trebuie fixat adecvat în toate poziþiile. Aranjamente ale finalului descãrcãrii sunt necesare pentru a preveni segregarea.

Bandã transportoare

Pentru a transporta betonul orizontal sau la un nivel mai mare sau mai mic. Poate fi folositã sã descarce betonul direct în cofrajele AMVIC dar de obicei este poziþionatã între principalul punct de descãrcare ºi punctul secundar de încãrcare.

Bandele transportoare au lungimi ajustabile ºi cu vitezã variabilã pentru înainte ºi înapoi. Poate transporta volume mari de beton pentru poziþii cu acces limitat.

Mãsuri suplimentare sunt necesare pentru a preveni segregarea. În condiþiile climatice extreme, lungimi mari ale benzii transportoare necesitã acoperire pentru a proteja betonului.

100

11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton Este foarte recomandat sã folosiþi o îndoiturã “S” dublã sau accesoriu 90E dublu la punctul de descãrcare a liniei pompei. Aceasta va ajuta la reducerea vitezei de scurgere a betonului la nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivitã este întotdeauna recomandat pentru controlarea vitezei scurgerii ºi din motive de siguranþã Mulþi antreprenori folosesc reducþii de 7 cm, 6 cm sau 5 cm cu un furtun flexibil. Chiar dacã reducþiile pot face turnarea betonului mai convenabilã, ele pot avea efectul creºterii presiunii ºi a vitezei de scurgere.

Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVIC

Este alegerea antreprenorului sã foloseascã oricare accesorii care îi sunt convenabile cât timp betonul este turnat la ritmul recomadat ºi fãrã a deteriora cofrajele. Sfat Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferatã ºi eficientã metodã.

Sfat Discutaþi turnarea cu operatorul pompei când daþi comada. Asiguraþi-vã cã furnizorul de beton angajat are accesoriile pentru pompã necesare cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reducþiile ºi furtunele flexibile.

Pentru livrarea betonului intocmiþi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul betonului, tipul pompei( solicitaþi numai cu braþ de 35-38 ml.),programul de livrare, buletinul de analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare sa nu depãºeascã 7,5 cm) 11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori În ziua turnãrii o echipã de minim 4 constructori este necesarã pentru lucru plus operatorul pompei. Cel puþin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrând furtunul ºi doi lucrând cu vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea ºi obturarea cofrajeor ferestrelor, curãþarea deversãrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc. 11.6 - Turnarea betonului Note importante! Þineþi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant ºi pe înãlþime de la 900 la 1200 mm maxim pe etapã de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de la 900 la 1200 mm pe orã un perete tipic înalt de 2,7 metri trebuie turnat într-un interval de minim 3 ore. Dacã folosiþi o pompã pentru beton, este important sã spuneþi operatorului sã arunce “prima parte de beton pompat” (sedimentul care iese iniþial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi în pompã.

101

Turnarea betonului în colþurile de 90E Este recomandabil sã începeþi turnarea betonului la un colþ ºi apoi sã parcurgeþi perimetrul peretelui, circular. Totuºi colþurile necesitã atenþie specialã în timpul turnãrii din cauza formei lor. Cofrajele de colþ faþã de cele drepte sunt întotdeauna supuse la o presiune lateralã mai mare din cauza aºezarii betonului. Soluþia este egalizarea presiunii betonului pe ambele pãrþi ale cofrajelor de colþ cât mai mult posibil. Trebuiesc urmaþi urmãtorii paºi: 1.

Începeþi prin a turna betonul de la o distanþã aproximativã de 0,6 la 0,9 metri de centrul colþului.

Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colþ de 90E

2.

Când umpleþi pereþii la înãlþimea cerutã, asiguraþi-vã cã turnaþi betonul aproximativ în acelaºi ritm pe ambele pãrþi ale cofrajului de colþ prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de descãrcare înainte ºi înapoi.

3.

Betonul nu ar trebui turnat pentru urmãtoarea elevaþie sau în jurul aceloraºi cofraje de colþ pânã nu a trecut cel puþin o orã.

4.

Asiguraþi-vã de consistenþa adecvatã a betonului.

Avertisment! NU permiteþi betonului sã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colþ. Aceasta poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

Turnarea betonului în jurul ferestrelor/uºilor ºi în secþiunile drepte 1.

De obicei, betoniºtii vor începe prin coborârea furtunului pompei ºi umplerea mai întâi a pãrþii de jos a cadrului ferestrei. Fiecare bazã a ferestrei trebuie vibratã folosind un vibrator pentru beton (consultaþi secþiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) ºi apoi obturaþi fereastra de umplere.

Sfat Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil sã prindeþi în cuie sau ºuruburi un înveliº de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca betonul sã iasã afarã sau sã se reverse când turnaþi de pe marginea de sus la urmãtoarele treceri.

102

Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei

2.

Cadrele de fereastrã ºi uºã nu trebuie umplute pe o singurã parte pe etapã de turnare. Umpleþi ambele pãrþi ale deschiderii folosind omiºcare înainte ºi înapoi. Evitaþi vãrsarea betonului pe partea de sus a ferestrei ºi uºii (cunoscutã ºi sub numele de buiandrug).

3.

Turnaþi betonul normal în secþiunile drepte pânã la înãlþimea doritã.

4.

În timp ce umpleþi pereþii la un buiandrug, asiguraþi o turnare continuã de-a lungul întregii lungimi fãrã a crea îmbinãri discontinue. Uniformizarea adecvatã a betonului în buiandrug trebuie sã fie o grijã extremã. Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator extern pentru a omogeniza betonul

Sfat Cu o reducþie de 50-76 mm la furtunul pompei, este posibil sã opriþi betonul o scurtã perioadã de timp punând mâna cu mãnuºa de cauciuc peste capãtul gurii furtunului ºi ducând repede furtunul pe cealaltã parte a ferestrei sau uºii.

103

5.

Opriþi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea colþ la aproximativ 0,6-0,9 m. Urmaþi recomandãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de colþ.

11.7 - Controlul calitãþii 11.7.1 - Tasarea Este recomandatã efectuarea unui test al tasãrii în teren la prima serie de beton care ajunge la locul de muncã. Dacã se constatatã cã tasarea este prea micã sau prea mare, informaþi furnizorul betonului sã corecteze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urmãtoarele serii de turnare. Aceasta vã va da o idee asupra consistenþei corecte a amestecului de beton pentru sistemul de perete AMVIC. Dacã este nevoie de o inspecþie specialã impusã de normativele în construcþii, atunci un inginer va fi la locul punerii în operã ºi acest test poate deveni o necesitate, nu o opþiune.

Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în teren

11.7.2 - Rezistenþa la compresie Este recomandat sã pãstraþi probe din betonul turnat în cilindri sau cuburi de dimensiuni reglementate. Probele vor fi testate mai târziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenþa la compresie, la 28 de zile dupã turnare, pentru a se asigura cã betonul folosit la un loc de punere în operã îndeplineºte condiþiile de rezistenþã la compresie specificatã conform cerinþelor proiectului. Dacã este necesarã o verificare specialã cerutã de normativele în construcþii atunci un inginer va fi la locul de punere în operã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru testarea rezistenþei la compresie devine o necesitatea ºi nu o opþiune.

Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenþei la compresiune, la 28 de zile de la turnare

104

11.8 - Vibrarea betonului 11.8.1 - Ce este vibrarea Vibrarea este procesul compactãrii betonului proaspãt turnat. Betonul TREBUIE sã fie vibrat pentru: 1. Eliminarea golurilor de turnare ºi a aerului captiv; 2. Modelarea betonului în interiorul cofrajelor ºi din jurul elementelor cuprinse în beton; 3. Asigurarea cã oþelul beton de armare este bine înglobat ºi legat de pasta de ciment. 11.8.2 - Metode de vibrare Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern ºi extern. Vibrarea internã 1. 2.

Muncitorul constructor foloseºte un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru beton. Aceasta este metoda preferatã pentru vibrarea corespunzãtoare. Manual, folosind tije de oþel ºi “mustind” betonul. Aceasta nu este o metodã practicã pentru folosirea cu cofrajele AMVIC ºi nu asigurã vibrarea adecvatã a betonului.

Notã importantã! Asiguraþi-vã cã folosiþi un vibrator de dimensiune potrivitã pentru a vibra betonul corect. Folosirea “mustirii manuale” pentru consolidarea betonului în pereþii cofrajele AMVIC trebuie EVITATÃ, se poate perfora cofrajul.

Consolidarea externã Aceastã metodã implicã ataºarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC. Chiar dacã aceastã metodã este acceptabilã, nu este la fel de eficientã ca o vibrare mecanicã internã. Notã importantã! Bãtutul uºor al exteriorului cofrajelor nu este o metodã a vibrãrii betonului acceptabilã în cazul cofrajelor AMVIC.

11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton 11.9.1 - Specificaþii recomandãri Vibratoarele constau în capete vibrante conectate la un motor de o tijã flexibilã. În interiorul capului, o greutate excentricã este conectatã la tija care se roteºte la vitezã mare, fãcând capul sã se învârtã într-o traiectorie circularã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu benzinã sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru variind de la 2 la 18 cm. Dimensiunile capului vibrant, ca ºi frecvenþa ºi amplitudinea în corelaþie cu lucrabilitatea betonului, afecteazã performanþele vibratorului.

Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de imersiune cu motor pe benzinã

Tabelul de mai josprezintã specificaþiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite cu 105

cofrajele AMVIC. Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul cofrajelor AMVIC Valoare

Cofraj de 10 ºi 15 cm

Cofraj de 20 ºi 25 cm

25 mm

38 mm

10000 rot/min

9000 rot/min

Raza maximã de acþiune

100 mm

152 mm

Introducerea la distanþã de

152 mm

228 mm

100 kg

225 kg

1,5 la 3 m 3/h

1,5 la 3,8 m 3/h

Diametrul maxim al capului vibratorului Frecvenþa (vibraþii pe minut)

Forþa centrifugã Rata de compactare 11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului

Practici recomandate: ! Vibrarea TREBUIE sã înceapã imediat dupã turnarea betonului proaspãt ºi înainte de a începe sã facã prizã; ! Scufundaþi complet capul vibratorului în beton în timpul vibrãrii; ! Introduceþi vibratorul vertical ºi lãsaþi-l sã se scufunde cât de repede posibil sub propria greutate la adâncimea doritã;

Figura 11.8 - Vibrarea betonului

! !

Þineþi vibratorul 5 - 15 secunde apoi ridicaþi-l încet, aproximativ 76 mm/sec urmãrind în urma miºcarea ascendente a aerului eliberat; Miºcaþi vibratorul ºi introduceþi-l la o distanþã de 1,5 ori raza de acþiune dupã cum este arãtat în diagrama din figura 11.8;

106

Figuro 11.9 - Plasarea corectã a vibratorului în beton

Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj

! !

!

Lãsaþi vibratorului sã pãtrundã 152 mm în rândul de beton anterior turnat pentru a asigura o legãturã adecvatã ºi a elimina discontinuitãþile; Turnaþi betonul în pereþi pe o înãlþime de 0,9 - 1,2 m pe orã. Pentru vibrarea adecvatã, fiecare rundã de turnare trebuie realizatã în rânduri de aceeaºi grosime cât timp capul vibratorului minus adâncimea de pãtrundere în stratul anterior turnat este de aproximativ de 152 mm; Opriþi vibrarea odatã ce suprafaþa devine lucioasã ºi nu mai ies bule de aer care se sparg la suprafaþa betonului.

Practici ce trebuie evitate: ! ! ! ! !

Nu folosiþi vibratorul sã deplasaþi betonul lateral. Aceasta va cauza segregare; Capul vibratorului nu trebuie sã atingã pãrþile cofrajelor. Trebuie sã fie în contact numai cu betonul; Nu scufundaþi capul vibratorului în jos în acelaºi loc mai mult de o datã; Nu þineþi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraîncãlzirea; Evitaþi introducerea capului vibratorului în partea de sus a grãmezilor de beton. Pentru aplatizarea unei grãmezi de beton, introduceþi capul în jurul perimetrului. Faceþi asta cu grijã 107

pentru a evita segregarea, Sfat ! !

Asiguraþi-vã cã tija flexibilã a vibratorului este destul de lungã pentru a se acoperi înãlþimea zidului care se toarnã. Asiguraþi-vã cã sunt destui muncitori pentru turnarea ºi vibrarea betonului. O echipã de doi oameni trebuie sã manevreze vibratorul pentru beton imediat dupã persoana care manevreazã furtunul pompei în timp ce fiecare strat este turnat.

11.10 - Terminarea turnãrii betonului Dacã un al doilea nivel va fi construit deasupra înãlþimii ce se toarnã, opriþi umplerea rândului superior de cofraj cu cel puþin 5 cm sub cofrajul din vârf. Vibraþi-l bine dar lãsaþi-l cu asperitãþi astfel ca a doua turnaresã aibã o suprafaþã rugoasã pentru o bunã legãturã mecanicã. O legãturã excelentã se va realiza lãsând betonul nefinisat. Dacã acesta este ultimul rând de cofraj care va fi turnat, atunci betonul trebuie netezit cu mistria, (recomandãm folosirea unei nivele laser în acest moment) iar ºuruburile de ancorare trebuie puse în betonul moale dupã terminarea turnãrii, aceasta în cazul fixãrii cu conectori mecanici ai cosoroabei. Recomandãm plasarea în betonul moale a ºuruburilor de ancorare în partea superioarã a peretelui ºi instalarea suporturilor dupã ce betonul s-a aºezat. Suporturile sau plãcile superioare pot fi instalate la lãþimea întreagã ºi se extind pânã la suprafaþa cofrajelor 33 la 30 cm sau pot fi înfundate în cavitatea cofrajului astfel încât polistirenul expandat, ignifugat se extinde nerupt pânã în spatele grinzii. Sfat Constructorul devine foarte aglomerat spre sfârºitul turnãrii. Marcaþi locaþiile ºuruburilor de ancorare pe pãrþile laterale ale cofrajului înainte de turnare ºi plasaþi-le pe schele în preajma locului unde vor fi instalate.

11.11 - Dupã turnare: reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi-l Imediat dupã ce turnarea este completã verificaþi colþurile pentru verticalitate ºi pereþii pentru aliniere. Existã un ecartament mic în care sistemul de fixare poate împinge ºi miºca peretele. Dacã este necesarã realinierea, ajustaþi sistemul de fixare. Sã aveþi 3 la 4 stâlpi de fixare pregãtiþi în cazul cã veþi avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil în vederea împingerii peretelui într-o zonã în care s-a produs un eveniment neaºteptat. 11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie” Pentru puþin probabilul eveniment al unei “explozii”, pregãtiþi trusa care conþine urmãtoarele: ! ! ! !

Câteva bucãþi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asemãnãtor. O cutie cu ºuruburi, cuie pentru beton. O bormaºinã complet încãrcatã. O scarã portabilã pentru a ajunge la orice înãlþime necesarã intervenþiei.

Înainte de începerea turnãrii instruiþi-vã echipa cum sã intervinã la o “explozie”.

108

Dacã are loc o “explozie” omul de la sol trebuie: ! ! !

!

sã facã semn cu mâna pompei ºi vibratorului. dacã peretele doar s-a umflat ºi nu s-a separat de distanþier, instalaþi o piesã de consolidare a formei în acel loc. Folosiþi o rigidizare suplimentarã pentru acest scop. Dacã polistirenul expandat, ignifugat este spart, îndepãrtaþi-l, curãþaþi betonul ºi reintroduceþi piesa spartã din polistirenul expandat, ignifugat asfel încât sã fie îmbinatã perfect cu peretele. Instalaþi una sau mai multe piese de OSB cu multiple ºuruburi în distanþierii intacþi sau cofraje pe ambele pãrþi ale locaþiei spãrturii.

109

110

Partea a 12-a - Protecþie împotriva umezelii sub nivelul solului 12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii Toate normele din construcþii cer ca pereþii sub nivelul solului sã fie protejaþi împotriva umezelii sau a apei. 12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei Aplicarea protecþiei contra umezelii va încetini sau întârzia apa ºi vaporii de apã sã penetreze prin fundaþia pereþilor. Când este aplicatã corect, protecþia contra umezelii poate pãstra subsoluri uscate cât timp nu este o presiune hidrostaticã datoratã apei din pãmânt. Aplicarea protecþiei contra apei opreºte apa din sol sã se infiltreze în fundaþia pereþilor. Protecþiile contra apei în cele mai multe cazuri sunt mai scumpe decât cele contra umezelii. Investiþia meritã pe deplin, luând în considerare costurile de reparaþie, dacã peretele de subsol începe sã aibã infiltraþii. 12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de construcþie Protecþia contra umezelii este necesarã pentru pereþii fundaþiei din sol unde presiunea hidrostaticã NU EXISTÃ. Dacã studiul geologic aratã cã existã condiþii de apariþie a presiunii hidrostatice, atunci zidurile de fundaþie închise vor fi protejate contra apei. Când pereþii sunt protejaþi împotriva apei, nu este necesarã protecþia contra umezelii. 12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaþiei/subsolului conform normativelor din construcþie O drenare adecvatã a subsolului este necesarã pentru toþi pereþii pe care se sprijinã sol ºi închid spaþiu locuibil. Scurgerea trebuie plasatã în jurul perimetrului peretelui de fundaþie sau dedesubtul fundaþiei sau nivelului plãcii. Scurgerile pot fi fãcute din plãci de drenaj, scurgeri cu rânduri de pietriº sau de piatrã spartã, þeavã perforatã sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descãrca apa prin metode gravitaþionale sau mecanice în sistemul de scurgere. Figura 12.1 ilustreazã un sistem tip “Scurgere Francezã” care a fost utilizat cu succes pentru construcþiile rezidenþiale în America de Nord ºi Europa.

Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice

12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat Urmãtoarele sugestii vã ajutã sã vã menþineþi subsolul uscat: 1.

Faceþi investiþii în plus ºi insistaþi asupra completei protecþii contra apei pentru fundaþia sau pereþii de la subsolul. Montaþi membrana impermeabilã pânã la 50-75 mm deasupra nivelului solului. 111

2.

Daþi pantã terenului din jurul casei astfel ca apa sã curgã DEPARTE de pereþii subsolului. De asemenea examinaþi trotuarele, curþile interioare ºi aleile. Acestea se pot tasa în timp ºi permit apei sã se scurgã înapoi spre pereþii subsolului dumneavoastrã (Vedeþi figura 12.2 mai jos).

3.

Extindeþi jgheaburile astfel ca apa sã curgã departe de structurã ºi sã nu se acumuleze în vecinãtatea pereþilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (Vedeþi figura 12.2 mai jos). Dacã jgheaburile sunt conectate la sistemul de canalizare, deconectaþi-le.

12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele AMVIC Existã 3 tipuri de membrane care pot fi aplicate pe cofrajele AMVIC incluzând membrane lichide, membrane “cojeºte ºi lipeºte” ºi membrane cu crampoane. Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje ºi dezavantaje. Înainte de a vã decide pe care sã o folosiþi, luaþi în considerare urmãtoarele: 1.

Disponibilitatea localã - Verificaþi la distribuitorul local AMVIC dacã este disponibil produsul potrivit;

Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat

2.

Informaþii tehnice ale produsului - Asiguraþi-vã cã produsul ales are informaþiile tehnice adecvate, instrucþiuni de instalare ºi îndeplineºte cerinþele normelor în construcþii;

3.

Garanþia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie sã aibã o garanþie a produsului împotriva deficienþelor acestuia;

4.

Garanþia instalatorului - Antreprenorul care realizezã instalarea trebuie sã ofere o garanþie a instalãrii pentru performanþã într-o anumitã perioadã de timp;

5.

Experienþa instalatorului - Este recomandat sã întrebaþi instalatorul cu privire la experienþa folosirii produselor disponibile;

6.

Preþ - Produse de o performanþã mai înaltã vor costa aproape întotdeauna mai mult. Cântãriþi cu grijã beneficiile contra costuri înainte de a lua o decizie asupra cãrui produs sã folosiþi.

Notã Întotdeauna urmaþi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaþiile în sistem AMVIC.

12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei Membranele lichide, bitum la rece, vin de obicei în gãleþi de 15 l fiecare. Depinzând de ce produs este folosit, membrana poate fi aplicatã folosind o mistrie, perie, rulou sau pulverizator.

112

Pentru a proteja membrana lichidã aplicatã de pietriºul ascuþit/greu din solul de umplere, AMVIC recomadã instalarea plãcilor protectoare sau a compozitelor de scurgere. Plãcile protectoare/ compozitele de scurgere vor fi aplicate peste membrana lichidã aplicatã ºi va avea beneficiile adãugate de protecþie suplimentarã contra umezelii ºi furnizeazã canale de aer pentru ca apa sã fie cãratã de gravitaþie de la fundaþie (este vorba de membranele din plastic cu crampoane).

Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide aplicate pe cofrajele AMVIC Avertisment! Membranele lichide aplicate ca protecþie contra umezeli/protecþie contra apei TREBUIE sã fie pe bazã de apã ºi fãrã alþi solvenþi. Urmaþi cerinþele de instalare ale producãtorului.

12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei Membranele din foi ondulate sunt aºezate în jurul pereþilor fundaþiei cu crampoanele spre polistirenul expandat, ignifugat pe cofrajele AMVIC creând un gol de aer între solul de umpluturã ºi pereþi. Acest gol de aer previne generarea presiunii hidrostatice directe asupra pereþilor astfel cã umezeala din sol nu poate pãtrunde spre interiorul subsolului. Când sunt instalate cum trebuie, membranele cu crampoane au succesul garantat.

Figura 12.4 - Membranã cu crampoane instalatã

12.6 - Finisajul Majoritatea normelor din construcþie din America de Nord ºi Europa cer ca finisajul peretelui exterior sã înceapã la o distanþã mai mare de 150 la 200 mm peste nivelul fundaþiei. Zona polistirenului expandat, ignifugat expusã, dintre fundaþie ºi finisajul peretelui exterior, trebuie protejatã prin acoperire. Un înveliº de finisare (înveliº cimentos) este cel mai adesea folosit pentru a acoperi polistirenul ºi a-l proteja de efectele mediului. Înainte de aplicarea înveliºului de tencuialã, polistirenul expandat, ignifugat trebuie curãþat de pãmânt sau alte resturi ºi uscat pentru a asigura aderenþa adecvatã. AMVIC recomandã folosirea tencuielii decorative cu plasã din fibre de sticlã. Înveliºul de tencuialã trebuie sã se suprapunã pe membrana de protecþie contra umezelii/apei cu 50 mm.

113

Paºi pentru aplicarea înveliºului de finisare: 1. 2. 3. 4. 5.

Pregãtiþi suprafaþa. Folosind o mistrie, întindeþi un rând subþire de înveliº de material de finisaj pe polistirenul expandat, ignifugat . Înglobaþi plasa de armare în masa de ºpaclu cât e încã moale. Aºteptaþi sã se întãreascã. Aplicaþi un al doilea rând de tencuialã ºi aºteptaþi sã se întãreascã. Suprafaþa terminatã va suporta: un start de amorsã un rând de vopsea de fond tencuiala decorativã, cu granulaþie micã, mijlocie sau mare

114

Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare 13.1 - Gips-carton de interior În prezent toate reglementãrile din construcþii din America de Nord ºi Europa cer ca peretele din polistiren expandat ignifugat sã fie separat de spaþiile de locuit din interior, orice spaþiu locuibil ºi unele spaþii sã fie protejate de o barierã la foc (protecþie contra focului) care va rezista 15 minute conform criteriului de testare specific. Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va îndeplini cerinþele barierei la foc, dupã cum e stipulat de normele din construcþii, este o placã de gips-carton de 12,7 mm cunoscutã ºi sub numele de perete uscat (Drywall). Distanþierii din polipropilenã ai cofrajelor AMVIC creazã aliniamente orizontale ºi verticale de care plãcile de gips-carton pot fi ataºate direct. Distanþa ºi dimensiunea ºuruburilor trebuie sã fie conform normelor din construcþii. Plãcile de gips-carton pot fi instalate vertical ºi orizontal. 13.2 - Stuc tradiþional (Exterior) Stucul este un sistem de îmbrãcare a peretelui pe bazã de ciment care poate fi folosit ca un finisaj exterior sau interior. Stucul tradiþional este aplicat peste stâlpi de lemn cu cãptuºealã, beton turnat pe poziþie ºi un înveliº de finisare. Plasa este ataºatã la distanþierii de polipropilenã AMVIC folosind ºuruburi aprobate pentru plãcile de gips-carton cu filet fin sau filet mare. În prezent existã douã tipuri principale de stuc folosite în America de Nord: Stuc cu înveliº tip copac Baza stucului este aplicatã în douã înveliºuri ºi urmatã de un al treilea înveliº. Fiecare din cele douã înveliºuri de bazã este gros de 10 mm rezultând într-un final stuc de 20 mm. Primul rând este cunoscut ca înveliº de bazã. Înveliºul se leagã în plasã din fir metalic, acoperind-o complet. Adâncituri verticale ºi orizontale sunt realizate în înveliº în timp ce se întãreºte. Adânciturile vor furniza o suprafaþa de aderenþã bunã pentru înveliºul ce urmeazã. Al doilea înveliº de bazã este cunoscut drept înveliºul cafeniu. Este legat în adânciturile din înveliºul de bazã ºi este adesea netezit ca pregãtire pentru înveliºul final.

Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuialã în douã straturi suport

Stuc într-un singur strat Note importante! 1.Când aplicaþi înveliºul de stuc, urmaþi întotdeauna indicaþiile producãtorului ºi/sau instrucþiunile tehnice. 2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi a uºilor pentru a asigura

115

controlul umezelii ºi infiltraþiilor. 3. Verificaþi construcþiile locale dacã sunt supuse urmãtoarelor reglementãri: a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii înainte de aplicarea plasei din fir metalic; b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaþiile stuc.

Baza stucului este aplicatã într-un singur înveliº gros de 10-16 mm. Un înveliº de finisare este apoi aplicat.

Figura 13.2 - Finisaj Stuc 13.3 - Izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj Izolaþia exterioarã ºi sistemul de finisaj (cunoscut de asemenea ca stuc sintetic) este o multi componentã de finisaj exterior pentru pereþi. Sistemul tradiþional a fost instalat peste un schelet de lemn cu protecþie potrivitã. Unii producãtori de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj au schimbat numele produselor lor pentru a le distinge pe cele cu aplicaþie la cofrajele din polistiren. Sistemele EIFS de îmbrãcare consistã în: Polistirenul expandat ignifugat care formeazã panourile cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit pentru aplicarea înveliºului de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj direct fãrã nevoia unei plãci adiþionale.

Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru perete AMVIC

Note importante! 1. Când aplicaþi înveliºul de polistiren expandat ignifugat , urmaþi întotdeauna instrucþiunile de instalare ale producãtorului ºi reglementãrile pentru instalare adecvatã. 2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi a uºilor pentru a asigura controlul umezelii ºi al infiltraþiilor. 3. Verificaþi normativele din construcþie pentru a garanta conformitatea cu oricare necesitãþi privitoare la aplicaþiile de izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj .

116

Înveliºurile de izolaþie exterioarã ºi sistemul de finisaj pentru perete, cum ar fi stucul, au multe texturi ºi culori care pot fi aplicate la înveliºul acrilic final pentru a produce efectul arhitectural dorit.

Figura 13.4 - Construcþie în sistem AMVIC finisatã

13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã Aplicaþiile de zidãrie sau cãrãmidã pot fi realizate pe pereþii în sistem AMVIC în aceeaºi manierã ca ramele obiºnuite de lemn sau construcþia din oþel. Un suport de margine este necesar pentru a prelua sarcina gravitaþionalã a aplicaþiei de zidãrie. Legãturile aplicaþiilor de zidãrie trebuie ancorate direct la distanþierii de polipropilenã AMVIC folosind ºuruburi aprobate cu filet fin sau filet brut. Distanþele orizontale ºi verticale ale legãturilor aplicaþiilor de zidãrie trebuie sã satisfacã cerinþele inginereºti ºi/sau Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã cerinþele construcþiei locale. AMVIC a pe cofraj AMVIC solicitat unei firme de consultanþã inginereascã un raport de analizã asupra legãturilor aplicaþiilor de zidãrie sub diferite condiþii de vânt ºi seismicitate. O copie a raportului este disponibilã la cerere ºi poate fi de asemenea downloadatã de pe website-ul nostru. (Raport structural al legãturilor de zidãrie AMVIC.) Cerinþele normativelor Urmaþi cerinþele reglementãrilor standard pentru construcþie pentru: a. Gãuri de drenaj. b. Scurgeri cu margini de picurare c. Specificaþii adecvate ale materialelor pentru legãturile zidãriei aplicate ancorate 13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibrã Peretele în sistem AMVIC poate de asemenea sã fie finisat cu scânduri de faþetare cum ar fi lemn, vinil ºi ciment fibrã.

117

Pentru produsele de finisare de lemn ºi ciment fibrã, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate pe suprafaþa polistirenului expandat ignifugat prin înºurubare directã în distanþierii de polipropilenã ai cofrajelor. Faþada de lemn sau ciment fibrã poate fi apoi instalatã peste cleme folosind cuie ºi ºuruburi aprobate. Finisajele de vinil, în cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin înºurubare directã în distanþierii de polipropilenã ai cofrajelor AMVIC fãrã cleme de fixare. Notã Urmaþi întotdeauna instrucþiunile de instalare date de producãtorul finisajelor pentru aplicaþiile specifice structurilor în sistem AMVIC.

Cerinþele normativelor Verificaþi cerinþele reglementãrilor din construcþii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii înainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibrã peste cofrajul AMVIC.

118

ANEXE Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC B1.0 - Canada Pentru construirea pereþilor cu sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren ignifugat expandat AMVIC, în prezent existã douã reglementãri de proiectare: 1. 2.

Raportul CCMC nr. 13043-R care poate fi folosit ca o referinþã pentru toate provinciile canadiene. Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 (National Building Code of Canada 2005 NBC 2005). Codurile provinciilor Canadei se bazeazã pe acestea.

Pereþii din beron armat sau simplu ce vor fi construiþi folosind sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren ignifugat expandat AMVIC ºi care sunt în afara limitelor aplicabilitãþii CCMC 13043-R ºi NBC 2005 vor fi proiectate ºi aprobate de un inginer proiectant autorizat. B1.1 - CCMC 13043-R Acest raport poate fi folosit ºi este recunoscut de cele mai multe departamente de construcþie ale administraþiilor locale, peste tot în Canada. Deoarece în momentul tipãririi acestui manual nu toate codurile de construcþie provinciale au avut timp timp sã adopte sau sã se adapteze la noul NBC 2005, acest raport va rãmâne o sursã de îndrumare în proiectare importantã care poate fi folositã uºor. Raportul este disponibil la cerere ºi poate fi downloadat, fie de pe site-ul AMVIC, fie de pe site-ul centrului canadian de materiale pentru construcþii (Canadian Construction Material Centre) de mai jos: www.irc.nrc-cnrc.gc.ca/ccmc/regprodevals.shtml B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 Urmãtoarele articole ºi/sau tabele sunt reproduse din NBC 2005 ºi vor avea referinþa specificã NBC 2005 de la care sunt obþinute. B1.2.1 - Aplicaþie Toate informaþiile conþinute în secþiunea B1.2 este aplicabilã la structuri care sunt prezentate în partea 9 -locuinþe ºi clãdiri mici ale NBC 2005. B1.2.2 - Materiale 1. Beton a) [NBC 2005 - 9.3.1.1 (4)] Pentru pereþi drepþi izolaþi din beton care nu depãºesc 2 niveluri ºi având o înãlþime de la un nivel la altul de maxim 3 m , în clãdiri cu structurã uºoarã, care conþin o singurã unitate de locuinþã, betonul ºi ranforsarea trebuie sã satisfacã partea a 4-a sau :

119

CAN/CSA-A23.1 “Materiale pentru beton ºi metode de construcþie cu beton” (Concrete Materials and Methods of Concrete Construction) ºi cu agregate de maxim 19 mm. b) [NBC 2005 - 9.3.1.6 (1)] Rezistenþa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie sã fie mai micã de 15 MPa pentru pereþi, coloane, ºeminee ºi hornuri, fundaþii, elevaþiile fundaþiei, traverse ºi stâlpi înclinaþii. 2. Oþelul beton de armare a)

În conformitate cu CAN/CSA-G80.18-M “Bare trase de oþel pentru armarea betonului” (Billet-Steel Bars for Concrete Reinforcement);

b)

Sã aibã o rezistenþã minimã de rupere de 400 MPa;

c)

Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 450 mm pentru barele (10M) ºi 650 mm pentru barele (15M).

B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie B1.2.3.1 - Aplicaþie Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.3 se aplicã la: [NBC 2005 - 9.15.1.1 (C)] Pereþi drepþi izolaþi din beton de fundaþie ºi fundaþie de beton nesupuse supraîncãrcãrii ºi: i) ii)

pe soluri stabile cu o presiune de portantã minimã de 100 KPa pentru clãdiri cu schelet uºor sau construcþie din forme drepte izolate din beton care nu sunt mai mari de 2 niveluri pe înãlþimea clãdirii, cu o înãlþime maximã de la un nivel la altul de 3 m, ºi care conþin o singurã unitate de locuinþã.

[NBC 2005 - 9.15.3.3] Lãþimea minimã a fundaþiei se va aplica la: 1.

2. 3.

Fundaþia suportã: a. elevaþia de fundaþie a pereþilor, pereþi izolaþi din beton sau cu beton b. pereþii de deasupra nivelului solului, pereþii izolaþi din beton sau construcþii cu schelet de lemn uºor c. construcþii cu niveluri ºi acoperiº cu schelet uºor din lemn Deschiderea grinzilor suportate nu depãºeºte 4,9 m Încãrcarea realã specificatã la oricare nivel suportatã de fundaþie nu depãºeºte 2,4 KPa

B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei Lãþimea fundaþiei NBC 2005 - Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale fundaþiei

120

Lãþimea minimã a fundaþiei [mm] Pereþi exteriori de sprijin (*1)

Pereþi interiori de sprijin (*2)

Zona minimã de fundaþie pentru coloane distanþate 3m (o.c.)

1

250

200

0,4

2

350

350

0,75

3

450

500

1,0

Nrumãrul de niveluri suportat

(*1) Ajustãri ale lãþimilor fundaþiei pentru pereþii exteriori [NBC 2005 - 9.15.3.5] Lãþimea fundaþie pentru pereþii exteriori arãtatã în tabelul 9.15.3.4 trebuie mãrite cu: 1. 65 mm pentru fiecare nivel de perete aplicat pentru construcþia cu schelet de lemn suportatã de elevaþia fundaþiei, 2. 130 mm pentru fiecare nivel de construcþie de perete suportat de elevaþia fundaþiei, 3. 150 mm pentru fiecare nivel de construcþie din perete drept izolant din beton suportat de elevaþia fundaþiei. (*2) Ajustãri la lãþimea fundaþiei pentru pereþii interiori [NBC 2005 - 9.15.3.6 (1)] Lãþimea minimã a fundaþie pentru sarcina interioarã purtatã de peretele arãtat în tabelul 9.15.3.4 trebuie mãritã cu 100 mm pentru fiecare nivel de construcþie suportat de fundaþie. [NBC 2005 - 9.15.3.6 (2)] elevaþia fundaþii fãrã sarcinã interioarã portantã nu trebuie sã fie mai micã de 200 mm în lãþime pentru pereþi de peste 5,5 m înãlþime ºi lãþimile trebuie mãritã cu 100 mm pentru fiecare 2,7 m de înãlþime adiþionalã. Lãþimea fundaþiei [NBC 2005 - 9.15.3.8] Lãþimea fundaþiei nu trebuie sã fie mai micã de: a) b)

100 mm, sau lãþimea proiecþiei fundaþiei dincolo de elementul suportat

B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei B1.2.4.1 Utilizare Aplicaþia acestui articol ºi/sau tabelelor date în secþiunea B1.2.4 este supusã urmãtoarelor condiþii: 1.

2.

[NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Formele modulare izolante pentru beton trebuie produse din polistiren potrivit cerinþelor de performaþã a CAN/ULC-S701 “Acoperire izolatoare termica de polistiren, plãci ºi þevi” pentru tipul 2, 3 sau 4 de polistiren. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (2)] Grosimea betonului în elevaþiile de fundaþie izolatoare drepte din beton nu trebuie sã fie mai micã de: a) 140 mm, sau 121

3.

b) grosimea betonului în peretele de deasupra [NBC 2005 - 9.15.4.2 (3)] elevaþiile de fundaþie fãcute din elemente modulare izolante pentu beton vor fi susþinute lateral în partea de sus ºi în partea de jos. Vã rugãm sã consulaþi articolul 9.15.4.3 ºi 9.15.4.4 pentru determinarea suporturilor din lateralã din partea de jos ºi de sus a pereþilor.

B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton Armãturã orizontalã [NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Amãtura orizontalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton a)

b)

constau din i) o barã 10 mm (10M) amplasatã la mai puþin de 300 mm de la partea superioarã a elevaþiei, ºi ii) bare 10 mm (10M) la 600 mm o.c. ºi sã fie poziþionatã i) în jumãtatea interioarã a secþiunii de perete ii) la cel puþin 30 mm de la suprafaþa interioarã a betonului

Armãturã verticalã [NBC 2005 - 9.15.4.5 (2)] Amãtura verticalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trabuie sã fie: a)

concordanþã cu i) Tabelul 9.15.4.5.A pentru pereþi de 140 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 152 mm] ii) Tabelul 9.15.4.5.B pentru pereþi de 190 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 203 mm] iii) Tabelul 9.15.4.5.C pentru pereþi de 240 mm [folosiþi pentru cofraje AMVIC de 254 mm]

b)

localizat în jumãtatea interioarã a secþiunii peretelui la cel puþin 30 mm de la suprafaþa interioarã a zidului de beton, ºi

c)

unde este întreruptã de deschiderile din perete, nu va fi plastã la mai mult de 600 mm de la fiecare parte a deschiderilor

122

Tabel 9.15.4.5.A Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie din beton izolant drepþi de 140 mm [cofraje AMVIC de 152 mm] Înãlþimea maximã a terenului finisat de deasupra nivelului final al planºeului subsolului [m]

Armãtura verticalã minimã Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului

1,35

10M at 400 mm o.c.

10M at 400 mm o.c.

10M at 400 mm o.c.

1,6

10M at 400 mm o.c.

10M at 380 mm o.c.

10M at 380 mm o.c.

2

10M at 380 mm o.c.

10M at 380 mm o.c.

10M at 380 mm o.c.

2,2

10M at 250 mm o.c.

10M at 250 mm o.c.

10M at 250 mm o.c.

2,35

Nedisponibil

10M at 250 mm o.c.

10M at 250 mm o.c.

2,6

Nedisponibil

10M at 250 mm o.c.

10M at 250 mm o.c.

3

Nedisponibil

Nedisponibil

10M at 250 mm o.c.

NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.B Armãturã verticalã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton de 190 mm [cofraje AMVIC de 203 mm] Armãtura verticalã minimã

Înãlþimea maximã a terenului finisat de deasupra nivelului final al planºeului subsolului [m]

2,44

2,75

3,0

2,2

nu se cere

10M at 400 mm o.c.

10M at 400 mm o.c.

2,35

Nedisponibil

10M at 300 mm o.c.

10M at 300 mm o.c.

2,6

Nedisponibil

10M at 300 mm o.c.

10M at 400 mm o.c.

3

Nedisponibil

Nedisponibil

10M at 400 mm o.c.

Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului

NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.C Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton de 240 mm [cofraje AMVIC de 254 mm] Armãtura verticalã minimã

Înãlþimea maximã a terenului finisat de deasupra nivelului final al planºeului subsolului [m]

2,44

2,75

3,0

2,2

nu se cere

10M at 400 mm o.c.

10M at 400 mm o.c.

2,35

Nedisponibil

10M at 300 mm o.c.

10M at 300 mm o.c.

2,6

Nedisponibil

10M at 300 mm o.c.

10M at 400 mm o.c.

3

Nedisponibil

Nedisponibil

10M at 400 mm o.c.

Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului

[NBC 2005 - 9.15.4.5 (3)] Îmbinãri “reci” în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trebuie întãriþi cu mai mult de o barã 15M plastã la nu mai mult de 600 mm ºi înglobatã 300 mm pe ambele pãrþi ale îmbinãrii.

123

B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului B1.2.5.1 - Aplicaþie Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.5 se aplicã la: [NBC 2005 - 9.20.1.1 (1) (B)] Pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu sunt în contact cu solul care; i) ii) iii)

au o înãlþime de la un nivel la altul de 3 m, sunt ridicaþi în cladiri cu mai puþin de 2 niveluri în înãlþime ºi conþin numai o singurã unitate de locuit, sunt ridicaþi în locaþii unde spectrul seismic al acceleraþiilor rãspunsului, Sa (0,2), este mai mic de 0,4

B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant [NBC 2005 - 9.20.17.1 (1)] Grosimea betonului în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu sunt în contact cu solul trebuie sã fie: a) mai mare de 140 mm, ºi b) constantã pe întreaga înãlþime a peretelui B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant Armãtura orizontalã [NBC 2005 - 9.20.17.2 (1)] Armãturã orizontalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de deasupra nivelului trebuie a) sã fie din i) o barã 10M plasata la mai puþin de 300 mm de partea superioarã a zidului, ºi ii) bare de 10M la 600 mm o.c. ºi b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui Armãtura verticalã [NBC 2005 - 9.20.17.2 (2)] Armãtura verticalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de deasupra nivelului trebuie sã fie: a) din bare 10M la 400 mm o.c. ºi b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui [NBC 2005 - 9.20.17.2 (3)] Armãtura verticalã necesarã din fraza de mai sus ºi întreruptã de golurile peretelui trebuie plasatã la mai puþin de 600 mm de la fiecare laturã a deschiderii.

124

B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi, din cofraje AM VIC, care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã [NBC 2005 - 9.20.17.3] 1. 2.

3.

4. 5. 6.

Nici un gol nu trebuie sã existe în limita a 1200 mm de la colþurilor de interior ºi exterior a pereþilor drepþi din cofraje AMVIC care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã. Porþiuni ale pereþilor de deasupra golurilor în pereþii prepþi AMVIC, care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã, trebuie sã aibã o grosime minimã a betonului de 200 mm pe toatã întinderea golului. Golurile care au mai mult de 600 mm dar mai puþin de 3000 mm în lãþime în pereþii prepþi AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã trebuie sã fie întãrite în partea superioarã ºi cea inferioarã cu o barã 10M. Golurile mai mari de 3000 mm în lãþime din pereþii drepþi AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã trebuie întãrite pe toate cele patru laturi cu douã bare 10M. Barele de armare descrise în frazele (3) ºi (4) trebuie sã se prelungeascã 600 mm dincolo de marginile golului. Întinderea cumulativã a golurilor în pereþii drepþi AMVIC care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã trebuie sã fie mai micã de 70% din lungimea oricãrui perete.

B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi amvic care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã 1. 2.

În pereþii drepþi din cofraje AMVIC care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã, buiandrugii trebuie prevãzuþi peste toate golurile mai mari de 900 mm. Buiandrugii descriºi în fraza de mai sus peste golurile mai mari de 1200 mm trebuie armaþi la forfecare cu distanþieri (bride) 10M la o distanþare maximã de jumãtate din distanþa de la partea de jos a barei cãtre partea de sus a buiandrugului.

B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii drepþi în sistemAMVIC [NBC 2005 - 9.20.17.5] 1. 2.

3.

Îmbinãrile pentru planºeu suportate pe o laturã a pereþilor drepþi din beton cu cofraj izolant trebuie sã fie sprijinite pe agãþãtori de îmbinãri fixate la dulapii de lemnul ai grinzii. Dulapii grinzii menþionate în fraza de mai sus trebuie sã fie mai mari de: a) 38 mm grosime, ºi b) adâncimea îmbinãrilor planºeului Trebuie folosite ºuruburile de ancorare pentru a fixa dulapii grinzii la pereþii drepþi din cofraje AMVIC ºi trebuie sã: a) fie încastrate în perete la o adâncime mai mare de 100 mm, ºi b) distanþaþi în concordanþã cu tabelul 9.20.17.5 (dedesubt)

NBC 2005 - Tabel 9.20.17.5 Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor planºeului la pereþii drepþi AMVIC Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare [mm]

Deschiderea clarã maximã a planºeului [m]

ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la

ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la

2,44

450

500 125

Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare [mm]

Deschiderea clarã maximã a planºeului [m]

ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la

ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la

3,0

400

450

4,0

300

400

5,0

275

325

B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC [NBC 2005 - 9.20.17.6] 1.

2.

Ancorarea acoperiºului sprijinit pe partea de sus a pereþilor drepþi AMVIC trebuie sã fie fixat la plãcile metalice de sus, care trebuie ancorate la perete cu ºuruburi de ancorare a) mai mari de 12,7 mm în diametru, ºi b) distanþate la mai puþin de 1200 mm o.c. ªuruburile de ancorare descrise în fraza de mai sus trebuie plasate în centrul peretelui drept AMVIC ºi trebuie încastrate la mai mult de 100 mm în beton.

B2.0 - SUA Existã douã principale surse pentru proiectarea pereþilor drepþi AMVIC în Statele Unite: 1. Metoda prescriptivã pentru cofraje izolante cu beton în construcþia rezidenþialã pregãtitã de NAHB (Asociaþia Naþionalã a Constructorilor de Case - National Association of Home Builders) ºi PCA (Asociaþia Ciment Portland - Portland Cement Association). Acest document este larg recunoscut pentru majoritatea statelor, ºi este stabilit în raportul ESR-1269 de reglementare a ICC AMVIC (Consiliul Codului Internaþional - International Code Council) fiind considerat drept o sursã aprobatã de reglementare în domeniu. 2. ACI 318 “Cerinþele codului de construcþie pentru beton structural” (Building Code Requirements for Structural Concrete) este folosit pentru pereþi care sunt în afara limitelor competente ºi de aplicabilitate a Metodei Prescriptive. Un inginer proiectant autorizat va aproba proiectul folosind aceastã resursã. B2.1 - Metoda prescriptivã Documentaþia metodei prescriptive poate fi downloadatã online de la urmãtorul link: www.huduser.org/publications/destech/cofraj2ed.html Articolele ºi/sau tabelele conþinute aici sunt reproduse din metoda prescriprivã ºi fiecare va avea referinþa specificã de la care au fost obþinute. B2.1.1 - Competenþa [Metoda prescriptivã 1.3] 1.

Prevederile metodei prescriptive se aplicã la construirea caselor izolate, pentru o familie ºi douã familii, caselor din oraº, ºi a altor locuinþe de o singurã familie cuprinse în limitãrile generale ale tabelului 1.1

126

Metoda prescriptivã - Tabel 1.1 Limitele aplicabilitãþii Atribut

limitare maximã

General numãrul de niveluri

2 niveluri deasuprea plus un subsol

viteza vântului proiectatã

241 km/h (150 mph) rafale de 3 secunde (209 km/h (130 mph) vitezã maximã)

încãrcarea din zãpada de la sol

3,4 kPa (70 psf)

categoria proiectului seismic

Zonele seismice 0, 1, 2, 3 ºi 4 (A, B, C, D1 ºi D2)

Fundaþii înãlþime de acoperire nebalansatã

2,7 m (9 feet)

densitatea echivalentã a solului

960 kg/m 3 (60 pcf)

valoarea presupusã a portanþei solului

96 kPa (2000 psf)

Pereþi greutatea unitãþii de beton

23,6 kN/m 3 (150 pcf)

înãlþimea peretelui (nesusþinut)

3 m (10 feet)

Niveluri încãrcarea proprie a nivelului

0,72 kPa (15 psf)

încãrcarea suplimentarã a primului nivel

1,9 kPa (40 psf)

încãrcarea suplimentarã a celui de-al doilea nivel (camerele de dormit)

1,4 kPa (30 psf9

deschiderea totalã a nivelului

9,8 m (32 feet)

Acoperiº panta maximã a acoperiºului

12:12

încãrcarea proprie a acoperiºului ºi a tavanului

0,72 kPa (15 psf)

încãrcarea suplimentarã a acoperiºului (sarcina zãpezii de la sol)

3,4 kPa (70 psf)

încãrcarea suplimentarã a mansardei

0,96 kPa (20 psf)

deschiderea totalã a acoperiºului (nesusþinut)

12 m (40 feet)

Pentru SI: 1 foot= 0,3048 m; 1 psf=47,8804 Pa; 1pcf=157,0877 N/m3=16,0179 kg/m3; 1 mph=1,6093 km/h

2.

Este necesar un proiect cu calcul ingineresc pentru casele construite de-a lungul liniei de coastã imediate, cu înclinare spre uragane, supusã valului de furtunã (ex: propietãþi de pe coasta plajei) sau într-o zonã seismicã periculoase (ex: categoria de proiect seismic E).

127

3.

Prevederile metodei prescriptive nu se aplicã la structuri neregulate sau porþiuni de structuri în categoriile de proiecte seismice C, D1 ºi D2.

B2.1.2 - Specificaþiile materialului Dimensiunea cofrajului [Metoda prescriptivã 2.1.1] 1.

Sistemele de pereþi drepþi ICF trebuie sã aibe o grosime a betonului de 140 mmpentru pereþii de subsol ºi 89 mm) pentru pereþii de deasupra nivelului.

Tasarea betonului [Metoda prescriptivã 2.2.1] Betonul deja amestecat pentru pereþii AMVIC trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM C 94 [13]. Tasarea maximã nu trebuie sã fie mai mare de 152 mm dupã cum e determinat în conformitate cu ASTM C 143 [11]. Dimensiunea maximã a agregatului nu trebuie sã fie mai mare de 19 mm. Excepþie: Tasarea maximã poate sã fie depãºite pentru amestecurile de beton aprobate, rezistente la segregare, îndeplinind cerinþele de rezistenþa la compresiune, ºi în concordanþã cu recomandãrile producãtorului de cofraje. Rezistenþa la compresiune a betonului [Metoda prescriptivã 2.2.2] 1.

Rezistenþa specificatã minimã la compresiune, fc’, trebuie sa fie de 17,2 MPa (2,500 psi) la 28 de zile determinatã în concordanþã cu ASTM C 31 [8] ºi ASTM C 39 [9].

2.

Pentru categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, rezistenþa minimã la compresiune a betonului, fc’, trebuie sã fie 20,64 MPa (3000 psi).

Oþelul beton de armare [Metoda prescriptivã 2.2.3] 1.

Oþelul beton de armare folosit în cofraj trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM A 615 [8], ASTM A 995 [15] sau ASTM A 706 [16].

2.

În categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, oþelul de armare trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM A706 [16] pentru oþelul uºor aliate.

3.

Rezistenþa de rupere minimã a oþelului de armare trebuie sã fie de 40,000 psi, Clasa 40 (300 Mpa) excepþie fãcând categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2 unde oþelul de armare trebuie sã aibe o rezistenþa la rupere minimã de 60,000 psi (Clasa 60) (414 MPa).

4.

Oþelul de armare trebuie sã fie acoperit cu minim 20 mm de beton.

128

Materiale -polistiren expandat, ignifugat [Metoda prescriptivã 2.3] 1.

Cofrajele izolante pentru beton trebuie sã fie construite din spumã plasticã rigidã îndeplinind cerinþele ASTM C 578 [17].

2.

Viteza de rãspândire a flãcãrilor la cofrajele de polistiren expandat, ignifugat care rãmân încorporate trebuie sã fie mai micã de 75 ºi rata de dezvoltarea a fumului la astfel de cofraje trebuie sã fie mai micã de 450, testatã în conformitate cu ASTM E 84.

B2.1.3 - Fundaþiile [Metoda prescriptivã 3.1] 1.

Dimensiunile minime pentru fundaþiile de beton trebuie sã fie aºa cum sunt stabilite mai departe în tebelul 3.1 (dedesubt)

Metodã prescriptivã - Tabel 3.1 Limitele aplicabilitãþii pentru fundaþii pentru pereþii AMVIC 1,2,3 Sarcina minimã de susþinere a solului (psf)

Numãrul minim de niveluri4

2000

2500

3000

3500

4000

Grosimea peretelui ICF drept 5,5 inch, 6-inch grilã, sau 6 inch grilã plasã 5 un nivel 6

15

12

10

9

8

douã niveluri 6

20

16

13

12

10

Grosimea peretelui ICF plat 7,5 inch, 8 inch grilã, sau 8 inch grilã plasã 5 un nivel 7

18

14

12

10

8

douã niveluri 7

24

19

16

14

12

Grosimea peretelui ICF plat de 9,5 inch

5

un nivel

20

16

13

11

10

douã niveluri

27

22

18

15

14

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1psf=47,8804 Pa -Grosimea minimã a fundaþiei trebuie sã fie mai mare de o treime din lãþimea fundaþiei, 152 mm, sau 279 mm o mustaþã de petrecere este necesarã în concordanþã cu Secþiunea 6.0. 2 -Fundaþiile trebuie sã aibe o lãþime care permite o proiecþie nominalã de 51-mm de la fiecare suprafaþã a betonului în perete la marginea fundaþiei. 3 - Valorile tabelului sunt bazate pe lãþimi de construcþie de 9,8 m deschiderea curatã a podelei ºi acoperiºului). 4 -Pereþii de subsol nu trebuie sã fie consideraþi ca un nivel în determinarea lãþimilor fundaþiei. 5 -Grosimea realã este datã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu grilã din oþel beton ºi plasã grilã.Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiunile reale ale grosimii grilei din oþel beton ºi a grilei plasã. 6 -Aplicabil pentru fundaþiile ICF drepte de 191-mm grosime sau de 241-mm grosime ce susþin niveluri de ICF drept cu grosime de 88,9-mm. 7 -Aplicabil, pentru fundaþiile ICF drepte de 241-mm grosime ce susþin niveluri de ICF drept cu grosime de 144mm. 1

129

2.

Fundaþiile ridicate pe sol cu o valoare a sarcinii mai micã de 96 KPa (2,000 psf) trebuie sã fie proiectate în concordanþã cu practicile proiectãrii inginereºti acceptate.

B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie [Metoda prescriptivã - 6.1] 1.

2.

3.

Nici o armãturã verticalã nu este necesarã (ex: mustaþã de petrecere) de-a lungul îmbinãrii între peretele de fundaþie ºi fundaþie în una din urmãtoarele situaþii: Înãlþimea umpluturii nu depãºeºte 1,2 m Placa de podea interioarã este instalatã în concordanþã cu Figura 3.3 înaintea umplerii. O sprijinire temporarã este instalatã la partea de jos a peretelui de fundaþie înainte de umplere ºi rãmâne pe loc în timpul construcþiei pânã ce placã de fundaþie interioarã este realizatã în concordanþã cu Figura 3.3 sau peretele este sprijinit de umpluturã pe ambele pãrþi (ex: perete suport). Pentru pereþii de fundaþie care nu îndeplinesc una din cerinþele de mai sus, armãturi verticale (ex: mustaþã de petrecere) trebuie instalat de-a lungul îmbinãrii dintre peretele de fundaþie ºi fundaþie distanþate la 1,2 m la centru în concordanþã cu Figura 6.1. Armãtura verticalã (ex: mustãþi de petrecere) trebuie sã fie prevãzitã pentru toþi pereþii de fundaþie pentru clãdirile localizate în regiuni cu rafale ale vîntului de 3 secunde ºi viteze mai mari de 209 km/h sau localizate în categorii de proiecte seismice D1 ºi D2 la 457 mm la centru.

Excepþie: Armãtura verticalã a peretelui de fundaþie plasatã la intervale de 1,2 m la centru trebuie sã se extindã 203 mm în fundaþie în loc de folosirea unor mustãþi de petrecere dupã cum este arãtat în Figura 6.1.

B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie Pereþi din spaþiu de jos [Metoda prescriptivã - 3.2.2] Aplicabilã la pereþi de 1,5 m sau mai scunzi cu o umpluturã pe înãlþime de 1,2 m pentru construcþii cu un singur nivel, cu încãrcarea nivelului de deasupra peretelui din spaþiul de jos. 1.

Pereþii ICF pentru spaþiile de jos trebuie sã fie susþinuþi lateral în partea de sus ºi partea de jos a peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.

2.

Un minim de o barã de nr. 4 trebuie sã fie plasat în interiorul a 305 mm al pãrþii superioare a peretelui de spaþiu de jos.

Armãturã verticalã trebuie sã fie ca în tabelul 3.2 (dedesubt). Pentru pereþii de spaþiu de jos care suportã peretele ICF de deasupra. Armãtura verticalã trebuie sã fie mai mare decât cea cerutã în tabelul 3.2 sau tebelul 4.2 în secþiunea urmãtoare.

130

Metodã prescriptivã – Tabel 3.2 Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de jos1,2,3,4,5,6 Grosimea peretelui7 Forma pereþilor de beton

Drept

Armãturã verticalã minimã densitatea maximã echivalentã

[inches]

[mm] 30 pcf

45 pcf

60 pcf

3,5

88,9

#3@16"; #4@32"

#3@18"; #4@28"; #5@38"

#3@12"; #4@22"; #5@28"

5,5

139,7

#3@24"; #4@48"

#3@24"; #4@48"

#3@24"; #4@48"

7,5

190,5

N/R

N/R

N/R

3

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m . 1

- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi). - N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã verticalã pentru perete - Când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi), se permite ca distanþarea barelor sã fie înmulþitã cu 1,5. Când se impune armarea, nu trebuie sã fie mai puþinã de o barã #4 la 1,2 m la centru. - Aplicabil numai la pereþi de spaþiu de jos cu înalþime de 1,5 m sau mai micã cu o înãlþime maximã a umpluturii de 1,2 m. - Interpolarea nu trebuie permisã - Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte de umplere. - Grosimea realã este arãtatã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu armãturã grilã sau grilã plasã. Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiuni ºi grosimi reale ale grilei ºi ale grilei plasã. - Aplicabil numai la construcþii cu un nivel cu sarcina nivelului deasupra peretelui spaþiului de jos.

2 3

4

5 6 7

8

Pereþii de subsol [Metoda prescriptivã - 3.2.3] 1.

Pereþii de subsol trebuie susþinuþi lateral în partea superioarã ºi cea inferioarã a peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.

2.

Armãtura minimã orizontalã trabuie sã fie cea din tabelul 3.3

Metoda prescriptivã - Tabel 3.3 Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de subsol Înãlþimea maximã a peretelui de subsol

Localizarea armãturii orizontale

[metri]

[feet]

0,8

2,4

O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a pãrþii superioare a peretelui de nivel ºi o barã nr.4 aproape la jumãtatea înãlþimii peretelui de nivel

0,9

2,7

O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a pãrþii superioare a peretelui de nivel ºi o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel

1,0

3,0

O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a pãrþii superioare a peretelui de nivel ºi o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m3 .

Cerinþele armãturii orizontale sunt pentru bare de armare cu o rezistenþã la rupere mai mare de 276 131

MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã la compresiune minimã de 17,2 MPa (2,500 psi). 3.

Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie ca în urmãtoarele tabele:

a) b) c)

Metoda prescriptivã tabel 3.4 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 152 mm Metoda prescriptivã tabel 3.5 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 203 mm Metoda prescriptivã tabel 3.6 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol AMVIC 254 mm

Metoda prescriptivã - Tabel 3.4 Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol, groºi de 140 mm 1,2,3,4,5 Înãlþimea maximã a peretelui

Înãlþimea.maximã a umpluturii6

Armãturã verticalã minimã Densitatea maximã echivalentã

[cm]

20,32

22,86

25,40

[feet]

[cm]

[feet] 45 pcf

60 pcf

10,16

4

#4@48"

#4@48"

#4@48"

12,70

5

#4@48"

#3@12"; #4@22"; #5@32"; #6@40"

#3@8"; #4@14"; #5@20"; #6@26"

15,24

6

#3@12"; #4@22"; #5@30"; #6@40"

#3@8"; #4@14"; #5@20"; #6@24"

#3@6"; #4@10"; #5@14"; #6@20"

17,78

7

#3@8"; #4@14"; #5@22"; #6@26"

#3@5"; #4@10"; #5@14"; #6@18"

#3@4"; #4@6"; #5@10"; #6@14"

10,16

4

#4@48"

#4@48"

#4@48"

12,70

5

#4@48"

#3@12"; #4@20"; #5@28"; #6@36"

#3@8"; #4@14"; #5@20"; #6@22"

15,24

6

#3@10"; #4@20"; #5@28"; #6@34"

#3@6"; #4@12"; #5@18"; #6@20"

#4@8"; #5@14"; #6@16"

17,78

7

#3@8"; #4@14"; #5@10"; #5@20";

#4@8"; #5@12"; #6@16"

#4@6"; #6@22" #6@12"

20,32

8

#3@6"; #4@10"; #5@6"; #5@14";

#4@6"; #5@10"; #6@16"

#4@4"; #6@12" #6@8"

10,16

4

#4@48"

#4@48"

#4@48"

12,70

5

#4@48"

#3@10"; #4@18"; #5@26"; #6@30"

#3@6"; #4@14"; #5@18"; #6@20"

15,24

6

#3@10"; #4@18"; #5@24"; #6@30"

#3@6"; #4@12"; #5@16"; #6@18"

#3@4"; #4@8"; #5@12"; #6@14"

17,78

7

#3@6"; #4@12"; #5@16"; #6@18"

#3@4"; #4@8"; #5@12"

#4@6"; #5@8"; #6@10"

20,32

8

#3@4"; #4@8"; #5@12"; #6@14"

#4@6"; #5@8"; #6@12"

#4@4"; #5@6"; #6@8"

22,86

9

#3@4"; #4@6"; #5@10"; #6@12"

#4@4"; #5@6"; #6@8"

#5@4"; #6@6"

8

9

30 pcf

10

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m3 . 1

2

- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã 132

la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru. - Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches. - Interpolarea nu trebuie permisã. - Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului. - Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.

3 4 5 6

Metoda prescriptivã - Tabel 3.5 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 191 mm 1,2,3,4,5 Înãlþimea maximã a peretelui

Înãlþimea.maximã a umpluturii6

Armãturã verticalã minimã Densitatea maximã echivalentã

[cm]

20,32

22,86

25,40

[feet]

8

[cm]

[feet] 30 pcf

45 pcf

60 pcf

10,16

4

N/R

N/R

N/R

12,70

5

N/R

N/R

N/R

15,24

6

N/R

N/R

N/R

17,78

7

N/R

#4@14"; #5@20"; #6@28"

#4@10"; #5@16"; #6@20"

10,16

4

N/R

N/R

N/R

12,70

5

N/R

N/R

N/R

15,24

6

N/R

N/R

#4@14"; #5@20"; #6@28"

17,78

7

N/R

#4@12"; #5@18"; #6@26"

#4@8"; #5@14"; #6@18"

20,32

8

#4@14"; #5@22"; #6@28"

#4@8"; #5@14"; #6@18"

#4@6"; #5@10"; #6@14"

10,16

4

N/R

N/R

N/R

12,70

5

N/R

N/R

N/R

15,24

6

N/R

N/R

#4@12"; #5@18"; #6@26"

17,78

7

N/R

#4@12"; #5@18"; #6@24"

#4@8"; #5@12"; #6@18"

20,32

8

#4@12"; #5@20"; #6@26"

#4@8"; #5@12"; #6@16"

#4@6"; #5@8"; #6@12"

22,86

9

#4@10"; #5@14"; #6@20"

#4@6"; #5@10"; #6@12"

#4@4"; #5@6"; #6@10"

9

10

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m3 . 1

2

3 4 5 6 7

- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru. - N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã - Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches. - Interpolarea nu trebuie permisã. - Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului. - Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înãlþimii umpluturii.

133

Metoda prescriptivã - Tabel 3.6 Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 241 mm 1,2,3,4,5 Înãlþimea maximã a peretelui

Înãlþimea.maximã a umpluturii6

Armãturã verticalã minimã Densitatea maximã echivalentã

[cm]

20,32

22,86

25,40

[feet]

[cm]

[feet] 30 pcf

45 pcf

60 pcf

10,16

4

N/R

N/R

N/R

12,70

5

N/R

N/R

N/R

15,24

6

N/R

N/R

N/R

17,78

7

N/R

10,16

4

N/R

N/R

N/R

12,70

5

N/R

N/R

N/R

15,24

6

N/R

N/R

N/R

17,78

7

N/R

N/R

#4@12"; #5@18"; #6@26"

20,32

8

N/R

#4@12"; #5@18"; #6@26"

#4@8"; #5@14"; #6@18"

10,16

4

N/R

N/R

N/R

12,70

5

N/R

N/R

N/R

15,24

6

N/R

N/R

#4@18"; #5@26"; #6@36"

17,78

7

N/R

N/R

#4@10"; #5@18"; #6@24"

20,32

8

N/R

#4@12"; #5@16"; #6@24"

#4@8"; #5@12"; #6@16"

22,86

9

N/R

#4@8"; #5@12"; #6@18"

#4@6"; #5@10"; #6@12"

8

9

10

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m3 . 1

2

3 4 5 6 7

- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru. - N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã - Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches. - Interpolarea nu trebuie permisã. - Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului. - Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.

Cerinþele seismice pentru pereþii de subsol [Metoda prescriptivã - 3.2.4] 1.

Pereþii de beton pentru fundaþie care susþine pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiecte de categoria seismicã C trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la 610 mm la centru (în ambele sensuri) sau la o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2 la 3.6 134

2.

Pereþii de beton pentru fundaþie care susþin pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiectele de categorii seismice D1 ºi D2 trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la o distanþare de 457 mm la centru (în ambele sensuri) sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2 la 3.6 ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului trebuie sã fie de 20,5 MPa (3,000 psi). Armãtura verticalã trebuie sã fie continuã cu armãtura verticalã a peretelui de deasupra nivelului. Alternativ, armãtura trebuie sã se extindã minim 40 de diametre în peretele ICF de deasupra nivelului, creând o lungime de petrecere cu armãtura peretelui de deasupra nivelului sau sã se extindã 610 mm terminându-se cu o îndoiturã la 90E de 15,24 în lungime.

B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei Presiunile vântului [Metoda prescriptivã - 4.1] 1.

Presiunea vântului luatã în calcul din tabelului 4.1 trebuie folositã pentru determinarea necesarului de armãturã verticalã a pereþilor.

Metoda prescriptivã - Tabel 4.1 Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii verticalã a peretelui Tebele pentru pereþii de deasupra nivelului1 Presiunea vântului Închis2

Parþial închis

Expunere3

Expunere 3

Viteza vântului B [km/h]

[mph]

[kN/m 2 ]

C [psf]

[kN/m 2]

D [psf]

[kN/m 2]

B [psf]

[kN/m 2 ]

C [psf]

[kN/m 2 ]

D [psf]

[kN/m 2]

[psf]

136.79

85

0.8622

18

1.1496

24

1.3891

29

1.1017

23

1.4849

31

1.7723

37

144.8

90

0.958

20

1.2933

27

1.5328

32

1.1975

25

1.6765

35

1.9639

41

160.9

100

1.1496

24

1.6286

34

1.8681

39

1.4849

31

2.0597

43

2.4429

51

177

110

1.3891

29

1.9639

41

2.2992

48

1.8202

38

2.4908

52

2.9219

61

193.1

120

1.6765

35

2.2992

48

2.7303

57

2.1555

45

2.9698

62

3.4967

73

209.2

130

1.9639

41

2.6824

56

3.1614

66

2.5387

53

3.4967

73

40.907

854

225.3

140

2.2513

47

3.1135

65

3.6883

77

2.9219

61

40.428

844

47.613

994

241.4

150

2.5866

54

3.5925

75

42.344

884

3.353

70

46.176

964

54.798

1144

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m2 ; 1 mph=1,6093 km/h 1

2 3 4

2.

- Acest tabel se bazeazã pe componentele ASCE 7-98 ºi exercitarea presiunii vântului folosind o înãlþime medie a acoperiºului de 10,7 m (35 ft) ºi o suprafaþã de referinþã de 0,9 m2 (10 ft2). - Clasificãrile închiderilor sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5. - Categoriile de expunere sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5. - Pentru presiuni ale vântului mai mari de 3,8 kN/m2 (80 psf), este nevoie ca proiectul sã þinã seama de reglementãrile ºi recomandãrile fabricantului.

Dacã se iau în considerare hãrþi cu vitezã ale vântului mai mari sau se proiecteazã estimând viteze ale vântului mai mari, proiectantul trebuie sã transforme viteza vântului în rafale de 135

vânt de 3 secunde în concordanþã cu Tabelul C1.1 pentru a se folosi cu tabelele date în aceastã secþiune. Metoda prescriptivã - Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului Vitezã vântului mai mare de

Rafalã de 3 secunde

[km/h]

113

121

129

145

161

177

193

209

[mph]

70

75

80

90

100

110

120

130

[km/h]

137

145

161

177

193

209

225

241

[mph]

85

90

100

110

120

130

140

150

Metoda prescriptivã - Tabel 4.2 Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra 1, 2, 3 Armãturã.verticalã minimã

Presiunea vântului luatã în calcu

Înãlþimea maximã a peretelui pe etaj

Perete ce susþine acoperiºul sau nu au încãrcare suplimentarã

Cadru uºor de susþinere a celui de-al doilea nivel ºi a acoperiºului

4, 5

Cadru uºor de susþinerea a celui de-al doilea nivel ICF ºi a acoperiºului

grosimea minimã a peretelui (incheas) [kN/m 2]

[psf] 20

30

40

50

60

[m]

[feet]

3,5

5,5

3,5

5,5

3,5

5,5

8

#4@48"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

9

#4@48"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

10

#4@38"

#4@48"

#4@40"

#4@48"

#4@42"

#4@48"

8

#4@42"

#4@48"

#4@46"

#4@48"

#4@48"

#4@48"

9

#4@32;” #5@48"

#4@48"

#4@34"; #5@48"

#4@48"

#4@34"; #5@48"

#4@48"

10

necesitã proiect

#4@48"

necesitã proiect

#4@48"

necesitã proiect

#4@48"

8

#4@30"; #5@48"

#4@48"

#4@30"; #5@48"

#4@48"

#4@32"; #5@48"

#4@48"

9

necesitã proiect

#4@42"

necesitã proiect

#4@46"

necesitã proiect

#4@48"

10

#4@32"; #5@48"

necesitã proiect

#4@34"; #5@48"

necesitã proiect

#4@38"

necesitã proiect

8

#4@20"; #5@30"

#4@42"

#4@22"; #5@34"

#4@46"

#4@24"; #5@36"

#4@48"

9

necesitã proiect

#4@34"; #5@48"

necesitã proiect

#4@34"; #5@48"

necesitã proiect

#4@38"

10

necesitã proiect

#4@26"; #5@38"

necesitã proiect

#4@26"; #5@38"

necesitã proiect

#4@28"; #5@46"

8

necesitã proiect

#4@34"; #5@48"

necesitã proiect

#4@36"

necesitã proiect

#4@40"

9

necesitã proiect

#4@26"; #5@38"

necesitã proiect

#4@28"; #5@46"

necesitã proiect

#4@34"; #5@48"

10

necesitã proiect

#4@22"; #5@34"

necesitã proiect

#4@22"; #5@34"

necesitã proiect

#4@26"; #5@38"

136

Armãturã.verticalã minimã

Presiunea vântului luatã în calcu

Înãlþimea maximã a peretelui pe etaj

Perete ce susþine acoperiºul sau nu au încãrcare suplimentarã

Cadru uºor de susþinere a celui de-al doilea nivel ºi a acoperiºului

4, 5

Cadru uºor de susþinerea a celui de-al doilea nivel ICF ºi a acoperiºului

grosimea minimã a peretelui (incheas) [kN/m 2]

[psf]

[m]

70

80

[feet]

3,5

5,5

3,5

5,5

3,5

5,5

8

necesitã proiect

#4@28"; #5@46"

necesitã proiect

#4@30"; #5@48"

necesitã proiect

#4@34"; #5@48"

9

necesitã proiect

#4@22"; #5@34"

necesitã proiect

#4@22"; #5@34"

necesitã proiect

#4@24"; #5@36"

10

necesitã proiect

#4@18"; #5@26"

necesitã proiect

#4@20"; #5@28"

necesitã proiect

#4@16"; #5@30"

8

necesitã proiect

#4@26"; #5@38"

necesitã proiect

#4@26"; #5@38"

necesitã proiect

#4@28"; #5@46"

9

necesitã proiect

#4@20"; #5@30"

necesitã proiect

#4@20"; #5@30"

necesitã proiect

#4@21"; #5@34"

10

necesitã proiect

#4@14"; #5@24"

necesitã proiect

#4@14"; #5@24"

necesitã proiect

#4@16"; #5@26"

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 m; 1 mph=1,6093 km/h 1

2 3 4

5

6

- Valorile din acest tabel sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de la nivel în inches. - Interpolarea nu trebuie permisã. - Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 88,9 mm cu maxim 1,6 atunci când oþelul beton de armare are o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru. - Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 139,7 mm cu maxim 1,5 atunci când oþelul beton de armare are o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m la centru. - Nu se permite un perete de 8,89 cm dacã sunt folosite margini de lemn pentru susþinerea sarcinilor nivelului ºi acoperiºului.

Armãtura peretelui de deasupra [Metoda prescriptivã - 4.1] 1.

2.

Armarea orizontalã a peretelui este necesarã sub forma unei bare nr. 4 în interiorul valorii de 305 mm de la partea superioarã a peretelui, o barã nr. 4 în interiorul valorii de 305 mm de la nivelul finisat, ºi o barã nr.4 în apropierea treimei în tot restul peretelui. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie conform Tabelului 4.2 dat de metoda prescriptive. Acest tabel poate fi folosit pentru AMVIC de 100 mm ºi 152 mm pentru pereþii de deasupra.

Cerinþele seismice ºi de vânt [Metoda prescriptivã - 4.1] 1. 2.

În categoria de proiect seismic C, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã fie o barã nr.5 la 610 mm la centru sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelul 4.2. În categoriile de proiect seismic D1 ºi D2, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã fie o barã nr.5 la o distanþare maximã de 457 mm la centru sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelul 4.2 ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului este 20,5 MPa 137

3.

(3,000 psi). Pentru presiunea vântului consideratã mai mare de 1,9 kPa (40 psf) sau categoria de proiect seismic C ori mai mare, toate armãrile verticale ale peretelui în cel mai de sus nivel ICF trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade. Îndoitura trebuie sã aibã o lungime minimã de 152 mm paralelã cu armãtura orizontal a peretelui ºi sã fie poziþionatã în interiorul valorii de 102 mm de la suprafaþa superioarã a peretelui ICF. În plus, armãrura orizontalã a peretelui, la colþurile exterioare ale clãdirii, trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade rezultând o lungime a îmbinãrii de suprapunere (joantare), minimã de 40 diametre, cu armãtura orizontalã a peretelui intersectat. Razele îndoiturilor nu trebuie sã fie mai mici de 102 mm.

Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice ºi de vânt [Metoda prescriptivã - 5.1] 1.

Dimensionarea peretelui solid pentru diferite presiuni ale vântului se face consultând tabelele 5.1, 5.2A, 5.2B ºi 5.2C.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.1 Presiunea exercitatã de vânt pentru determinarea dimensiunilor peretelui solid 1 Presiunea datã de viteza vântului () Viteza vântului (mph)

expunere2 B

C

D

km/h

mph

kN/m 2

psf

kN/m 2

psf

kN/m 2

psf

137

85

0.67

14

0.91

19

1.10

23

145

90

0.77

16

1.01

21

1.20

25

161

100

0.91

19

1.25

26

1.48

31

177

110

1.10

23

1.53

32

1.77

37

193

120

1.29

27

1.82

38

2.11

44

209

130

1.53

32

2.11

44

2.49

52

225

140

1.77

37

2.44

51

2.87

60

241

150

2.06

43

2.83

59

33.19

693

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m2 ; 1 mph=1,6093 km/h 1

2 3

- Valorile din tabel se bazeazã pe ASCE 7-98 Figura 6-4 presiunile vântului în raport cu viteza, pentru clãdirile joase folosind o înãlþime mijlocie a acoperiºului de 10,7 m (35 ft). - Categoriile de expunere sunt definite în Secþiunea 1.5. - Proiectul este necesar în concordanþã reglementãrile în domeniu ºi normele fabricantului.

138

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 ACerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular1, 2, 3, 4, 5 Presiunea vitezei proiectate (psf) Categoria pertelui

Llungimea peretelui lateral L (feet)

Panta acoperiºului

Lungimea minimã a peretelui solid la capãt (feet)

20

25

30

35

40

45

50

60

#1:12

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

5:12

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,25

4,50

7:12 4

4,00

4,25

4,25

4,5

4,75

4,75

5,00

5,50

12:12 4

4,25

4,50

4,75

5,00

5,25

5,50

5,75

6,25

#1:12

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,00

4,25

4,50

5:12

4,00

4,00

4,00

4,25

4,25

4,50

4,50

4,75

7:12 4

4,25

4,50

4,75

5,00

5,25

5,50

5,75

6,25

12:12 4

4,75

5,00

5,25

5,75

6,00

6,50

6,75

7,50

#1:12

4,00

4,00

4,00

4,00

4,25

4,25

4,50

4,75

5:12

4,00

4,00

4,25

4,50

4,50

4,75

5,00

5,25

7:12 4

4,50

5,00

5,25

5,50

6,00

6,25

6,50

7,25

12:12 4

5,00

5,50

6,00

6,50

7,00

7,25

7,75

8,75

#1:12

4,00

4,00

4,25

4,25

4,50

4,50

4,75

5,00

5:12

4,00

4,25

4,50

4,75

4,75

5,00

5,25

5,50

7:12 4

4,75

5,25

5,75

6,00

6,50

7,00

7,27

8,00

12:12 4

5,50

6,00

6,50

7,25

7,25

7,75

8,25

10

#1:12

4,00

4,25

4,25

4,50

4,75

4,75

5,00

5,50

5:12

4,25

4,50

4,75

5,00

5,25

5,50

5,75

6,00

7:12 4

5,25

5,75

6,25

6,75

7,25

7,75

8,25

9,25

12:12 4

6,00

6,75

7,50

8,00

8,75

9,50

10,25

11,50

#1:12

4,00

4,25

4,50

4,75

5,00

5,25

5,25

5,75

5:12

4,50

4,75

5,00

5,35

5,50

5,75

6,00

6,75

7:12 4

5,50

6,25

6,75

7,50

8,00

8,50

9,25

10,25

12:12 4

6,50

7,25

8,25

9,00

9,75

10,50

11,50

13,00

16

24

32

Nivelul superior din douã niveluri

40

50

60

2

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h 1

2

3 4

5

- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm, înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m (4 ft). - Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 ft). - Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m (30 foot). Pentru un perete de capãt al cladirii de 13,7 m (45 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,2. Pentru un perete de capãt al cladirii de 18,3m (60 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,4. - Interpolare liniarã este permisã.

139

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 B Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt perpendicular)1, 2, 3, 4, 5 Presiunea vitezei proiectate (psf) Categoria pertelui

Lungimea peretelui lateral L (feet)

Lungimea minimã a peretelui solid la capãt (feet) Panta acoperiºului

20

25

30

35

40

45

50

60

#1:12

4,00

4,25

4,50

4,75

5,00

5,25

5,25

5,75

5:12

4,50

4,75

5,00

5,25

5,50

5,75

6,00

6,75

7:12 4

4,50

5,00

5,25

5,75

6,00

6,25

6,75

7,25

12:12 4

5,00

5,25

5,75

6,25

6,50

7,00

7,25

8,25

#1:12

4,50

4,75

5,00

5,25

5,50

5,75

6,00

6,75

5:12

4,75

5,25

5,50

6,00

6,25

6,75

7,00

7,75

7:12 4

5,25

5,75

6,25

6,75

7,00

7,50

8,00

9,00

12:12 4

5,50

6,25

6,75

7,25

8,00

8,50

9,00

10,25

#1:12

4,75

5,00

5,50

5,75

6,25

6,50

6,75

7,50

5:12

5,25

5,75

6,25

6,75

7,25

7,50

8,00

9,00

7:12 4

5,75

6,50

7,00

7,75

8,25

9,00

9,50

10,75

12:12 4

6,25

7,00

7,75

8,50

9,25

10,00

10,75

12,25

#1:12

5,00

5,50

5,75

6,25

6,75

7,25

7,50

8,50

5:12

5,50

6,25

6,75

7,25

8,00

8,50

9,00

10,25

7:12 4

6,25

7,00

7,75

8,75

9,50

10,25

11,00

12,50

12:12 4

7,00

8,00

8,75

9,75

10,75

11,50

12,50

14,25

#1:12

5,50

6,00

6,50

7,00

7,50

8,00

8,50

9,50

5:12

6,00

6,75

7,50

8,25

9,00

9,75

10,50

11,75

7:12 4

7,00

8,00

9,00

10,00

10,75

11,75

12,75

14,50

12:12 4

7,75

9,00

10,00

11,25

12,25

13,50

14,75

17,00

#1:12

5,75

6,50

7,00

7,50

8,25

8,75

9,50

10,75

5:12

6,75

7,50

8,25

9,25

10,00

10,75

11,75

13,25

7:12 4

7,75

9,00

10,00

11,00

12,25

13,25

14,50

16,75

12:12 4

8,75

10,00

11,50

12,75

14,00

15,50

16,75

19,50

16

24

32

Primul nivel din douã nuveluri

40

50

60

2

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h 1

2

3 4

- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm, înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m. - Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m. - Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m. Pentru un perete de capãt al cladirii de 13,7 m ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,2. Pentru un perete de capãt al cladirii de 18,3m ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel cu 1,4. 140

5

- Interpolare liniarã este permisã.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 C Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt paralel)1, 2, 3, 4, 5 Presiunea vitezei proiectate (psf) Categoria pertelui

Nivelul superior din douã nuveluri

Primul nivel din douã nuveluri

Lungimea minimã a peretelui lateral (feet)

Lungimea peretelui lateral L (feet)

20

25

30

35

40

45

50

60

16

4

4

4

4

4,25

4,25

4,5

4,75

24

4

4,25

4,5

4,75

4,75

5

5,25

5,5

32

4,5

4,75

5

5,25

5,5

6

6,25

6,75

40

5

5,5

5,75

6,25

6,75

7

7,5

8,25

50

5,75

6,25

7

7,5

8,25

8,75

9,5

10,75

60

6,5

7,5

8,25

9,25

10

10,75

11,75

13,25

16

4,25

4,5

4,75

5

5,25

5,5

5,75

6,5

24

4,75

5,25

5,5

6

6,25

6,75

7

8

32

5,5

6

6,5

7

7,5

8

8,75

9,75

40

6,25

7

7,5

8,25

9

9,75

10,5

12

50

7,25

8,25

9,25

10,25

11,25

12,25

13,25

15,25

8,5

9,75

11

12,25

13,5

15

16,25

18,75

60 2

Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h 1

- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm, înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m. - Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m. - Valorile tabelului sunt pentru acoperiºul cu o înclinare maximã de 12:12. - Interpolare liniarã este permisã.

2

3 4 5

2.

Lungimea peretelui solid pentru categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2 trebuie sã fie conform tabelului 5.5.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile de proiect seismic C ºi D 1, 2 Lungimea minimã a peretelui fãrã goluri (procent) Tipul peretelui ICF ºi grosimea minimã a peretelui (inches)

Categorie de proiect seismic C

Un nivel sau nivelul superior al construcþiei cu douã niveluri

Susþinerea peretelui, a cadrului uºor al nivelului superior ºi a acoperiºului

Susþinerea peretelui nivelului superior ICF ºi a acoperiºului

20 procente

25 procente

35 procente

3

Categorie de proiect seismic D1

4

25 procente

30 procente

40 procente

Categorie de proiect seismic D2

4

30 procente

35 procente

45 procente

Pentru SI: 1 inch=2,54 cm; 1 mph=1,6093 km/h 1

- Procentajele de bazã sunt aplicabile pentru înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m, construcþie 141

2

3

4

3.

fronton cu cadru uºor, toate tipurile de perete ICF din categoria de proiect seismic C, ºi toate tipurile de perete ICF cu o grosime nominalã mai mare de 140 mmpentru categoriile de proiect seismic D1 ºi D2. Aceste procente sunt pentru greutatea maximã a finisãrilor interioare ºi exterioare ale peretelui aplicate la pereþii ICF mai uºoare de 0,38 KN/m3 (8 psf). - Pentru toþi pereþii, lungimea minimã cerutã a pereþilor fãrã goluri trebuie sã fie calculatã înmulþind valuarea procentualã din tabel cu dimensiunile minime a unui dreptunghi ce înscrie total planul contrucþiei. - Pereþii trebuie armaþi cu minim bare nr.5 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 609,6 mm la centru în fiecare sens, bare nr.4 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 406,4 mm la centru în fiecare sens. - Pereþii trebuie construiþi cu beton ce are rezistenþa la compresiune de minim 20,7 MPa (3,000 psi) ºi armaþi cu bare minim #5 (clasa 60, ASTM A706), distaþate la maxim 457,2 mm la centru în fiecare sens sau bare nr.4 (clasa 60, ASTM A706) distanþate la maxim 304,8 mm la centru în fiecare sens.

Trebuiesc folositã lungimea mai mare de perete fãrã goluri fatã de cea cerutã în tabelele 5.2A, 5.2B, 5.2C ºi 5.5.

B2.1.6 - Legarea planºeului [Metoda prescriptivã - 6.2.2] 1.

Grinda longitudinalã de lemn pentru cuplarea grinzilor transversale trebuie ancoratã la pereþii drepþi ICF în concordanþã cu tabelul 6.1.

Metoda prescriptivã - Tabel 6.1 Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune cu sarcinã lateralã) 1, 2, 3 Deschiderea maximã a planºeului fãrã sprijin intermediar 4 (feet)

Decalajul ºuruburilor de ancorare cu diametru de 1/2 inch

Decalajul ºuruburilor de ancorare cu diametru de 5/8 inch

Douã ºuruburi de ancorare de diametru 1/2 inch 6

Douã ºuruburi de ancorare de diametru 5/8 inch 6

8

18

20

36

40

10

16

18

32

36

12

14

18

28

36

14

12

16

24

32

16

10

14

20

28

18

9

13

18

26

20

8

11

16

22

22

7

10

14

20

24

7

9

14

18

26

6

9

12

18

28

6

8

12

16

30

5

8

10

16

32

5

7

10

14

Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare 122,5 mm

Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm - Lãþimea minimã nominalã a grinzii de lemn trebuie sã fie de 203 mm. Grosimea realã a scândurii de grindã trebuie sã fie de minim 38 mm. Scândura de grindã trebuie sã fie minim Clasa nr.2. 2 - Distanþa minimã a marginilor trebuie sã fie 51 mm pentru ºuruburi de ancorare cu diametru de 13 mm ºi de 64 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de 5/8. 1

142

3 4

5

6

2.

- Interpolarea este permisã pentru deschiderile planºeului. - Deschiderea planºeului corespunde cu deschiderea fãrã sprijin a deschiderii structurii planºeului (ex: grinde sau grinde cu zãbrele) între pereþii ce susþin sarcina sau grinda. - ªuruburile de ancorare trebuie sã se extindã prin grindã la centru grosimii peretelui plat ICF sau centrul grosimii de miez cu armare orizontalã sau verticalã (grilei grãtar) sau a sistemului de perete ICF cu armare tip plasã. - Distanþa minimã verticalã între ºuruburi trebuie sã fie 38 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de 13 mm ºi 51 mm pentru ºuruburile de ancorare de diametru 16 mm.

Vã rugãm sã consultaþi metoda prescriptivã Secþiunea 6 pentru cerinþe suplimentare privind proiectarea planºeului, acoperiºului ºi grosimii minime a peretelui pentru categoriile de proiect de presiuni mari ale vântului ºi categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2.

143

Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje AMVIC Tabel C1.1 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm Tabel C1.2 - Înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 25 cm Nr. de rânduri

Înãlþimea totalã pentru cofraje AMVIC de 10, 15, 20 cm

Înãlþimea totalã pentru cofraje AMVIC 25,4 cm

inch

m

inch

m

1

16

0.41

24

0.61

2

32

0.81

48

1.22

3

48

1.22

72

1.83

4

64

1.63

96

2.44

5

80

2.03

120

3.05

6

96

2.44

144

3.66

7

112

2.84

168

4.27

8

128

3.25

192

4.88

9

144

3.66

216

5.49

10

160

4.06

240

6.10

11

176

4.47

264

6.71

12

192

4.88

288

7.32

13

208

5.28

312

7.92

14

224

5.69

336

8.53

15

240

6.10

360

9.14

16

256

6.50

384

9.75

17

272

6.91

408

10.36

18

288

7.32

432

10.97

19

304

7.72

456

11.58

20

320

8.13

480

12.19

144

Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje AM VIC de 90E de 10, 15, 20 ºi 25 cm Pereþii se modeleazã folosind cofraje AMVIC de 90E întregi ºi cofraje tãiate cu câte 2,54 cm

Tabel C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 10 cm (3) Dimensiunea colþului Nr. crt.

interioar exterioar

exterioar exterioar

interior interior

interioar exterioar

varianta 1

(1) (2) (3)

exterioar exterioar

interior - interior

varianta 2

1

0.406

0.635

0.178

0.559

0.787

0.330

2

0.711

0.940

0.483

0.864

1.092

0.635

3

1.016

1.245

0.787

1.168

1.397

0.940

4

1.321

1.549

1.092

1.473

1.702

1.245

5

1.626

1.854

1.397

1.778

2.007

1.549

6

1.930

2.159

1.702

2.083

2.311

1.854

7

2.235

2.464

2.007

2.388

2.616

2.159

8

2.540

2.769

2.311

2.692

2.921

2.464

9

2.845

3.073

2.616

2.997

3.226

2.769

10

3.150

3.378

2.921

3.302

3.531

3.073

11

3.454

3.683

3.226

3.607

3.835

3.378

12

3.759

3.988

3.531

3.912

4.140

3.683

13

4.064

4.293

3.835

4.216

4.445

3.988

14

4.369

4.597

4.140

4.521

4.750

4.293

15

4.674

4.902

4.445

4.826

5.055

4.597

16

4.978

5.207

4.750

5.131

5.359

4.902

17

5.283

5.512

5.055

5.436

5.664

5.207

18

5.588

5.817

5.359

5.740

5.969

5.512

19

5.893

6.121

5.664

6.045

6.274

5.817

20

6.198

6.426

5.969

6.350

6.579

6.121

21

6.502

6.731

6.274

6.655

6.883

6.426

22

6.807

7.036

6.579

6.960

7.188

6.731

23

7.112

7.341

6.883

7.264

7.493

7.036

24

7.417

7.645

7.188

7.569

7.798

7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã Varianta 1 poziþia 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

145

Tabel C1.4 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 15 cm (3) Dimensiunea colþului Nr. crt.

interioar exterioar

exterioar exterioar

interior interior

interioar exterioar

varianta 1

(1) (2) (3)

exterioar exterioar

interior - interior

varianta 2

1

0.457

0.737

0.178

0.610

0.889

0.330

2

0.762

1.041

0.483

0.914

1.194

0.635

3

1.067

1.346

0.787

1.219

1.499

0.940

4

1.372

1.651

1.092

1.524

1.803

1.245

5

1.676

1.956

1.397

1.829

2.108

1.549

6

1.981

2.261

1.702

2.134

2.413

1.854

7

2.286

2.565

2.007

2.438

2.718

2.159

8

2.591

2.870

2.311

2.743

3.023

2.464

9

2.896

3.175

2.616

3.048

3.327

2.769

10

3.200

3.480

2.921

3.353

3.632

3.073

11

3.505

3.785

3.226

3.658

3.937

3.378

12

3.810

4.089

3.531

3.962

4.242

3.683

13

4.115

4.394

3.835

4.267

4.547

3.988

14

4.420

4.699

4.140

4.572

4.851

4.293

15

4.724

5.004

4.445

4.877

5.156

4.597

16

5.029

5.309

4.750

5.182

5.461

4.902

17

5.334

5.613

5.055

5.486

5.766

5.207

18

5.639

5.918

5.359

5.791

6.071

5.512

19

5.944

6.223

5.664

6.096

6.375

5.817

20

6.248

6.528

5.969

6.401

6.680

6.121

21

6.553

6.833

6.274

6.706

6.985

6.426

22

6.858

7.137

6.579

7.010

7.290

6.731

23

7.163

7.442

6.883

7.315

7.595

7.036

24

7.468

7.747

7.188

7.620

7.899

7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã Varianta 1 poziþia 2-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

146

Tabel C1.5 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 20 cm (3) Dimensiunea colþului Nr. crt.

interioar exterioar

exterioar exterioar

interior interior

interioar exterioar

varianta 1

(1) (2) (3)

exterioar exterioar

interior - interior

varianta 2

1

0.508

0.838

0.178

0.660

0.991

0.330

2

0.813

1.143

0.483

0.965

1.295

0.635

3

1.118

1.448

0.787

1.270

1.600

0.940

4

1.422

1.753

1.092

1.575

1.905

1.245

5

1.727

2.057

1.397

1.880

2.210

1.549

6

2.032

2.362

1.702

2.184

2.515

1.854

7

2.337

2.667

2.007

2.489

2.819

2.159

8

2.642

2.972

2.311

2.794

3.124

2.464

9

2.946

3.277

2.616

3.099

3.429

2.769

10

3.251

3.581

2.921

3.404

3.734

3.073

11

3.556

3.886

3.226

3.708

4.039

3.378

12

3.861

4.191

3.531

4.013

4.343

3.683

13

4.166

4.496

3.835

4.318

4.648

3.988

14

4.470

4.801

4.140

4.623

4.953

4.293

15

4.775

5.105

4.445

4.928

5.258

4.597

16

5.080

5.410

4.750

5.232

5.563

4.902

17

5.385

5.715

5.055

5.537

5.867

5.207

18

5.690

6.020

5.359

5.842

6.172

5.512

19

5.994

6.325

5.664

6.147

6.477

5.817

20

6.299

6.629

5.969

6.452

6.782

6.121

21

6.604

6.934

6.274

6.756

7.087

6.426

22

6.909

7.239

6.579

7.061

7.391

6.731

23

7.214

7.544

6.883

7.366

7.696

7.036

24

7.518

7.849

7.188

7.671

8.001

7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã Varianta 1 poziþia 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

147

Tabel C1.6 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj AMVIC de 90E 25 cm

(3)

Dimensiunea colþului Nr. crt.

interioar exterioar

exterioar exterioar

interior interior

interioar exterioar

varianta 1

(1) (2) (3)

exterioar exterioar

interior - interior

varianta 2

1

0.559

0.940

0.178

0.711

1.092

0.330

2

0.864

1.245

0.483

1.016

1.397

0.635

3

1.168

1.549

0.787

1.321

1.702

0.940

4

1.473

1.854

1.092

1.626

2.007

1.245

5

1.778

2.159

1.397

1.930

2.311

1.549

6

2.083

2.464

1.702

2.235

2.616

1.854

7

2.388

2.769

2.007

2.540

2.921

2.159

8

2.692

3.073

2.311

2.845

3.226

2.464

9

2.997

3.378

2.616

3.150

3.531

2.769

10

3.302

3.683

2.921

3.454

3.835

3.073

11

3.607

3.988

3.226

3.759

4.140

3.378

12

3.912

4.293

3.531

4.064

4.445

3.683

13

4.216

4.597

3.835

4.369

4.750

3.988

14

4.521

4.902

4.140

4.674

5.055

4.293

15

4.826

5.207

4.445

4.978

5.359

4.597

16

5.131

5.512

4.750

5.283

5.664

4.902

17

5.436

5.817

5.055

5.588

5.969

5.207

18

5.740

6.121

5.359

5.893

6.274

5.512

19

6.045

6.426

5.664

6.198

6.579

5.817

20

6.350

6.731

5.969

6.502

6.883

6.121

21

6.655

7.036

6.274

6.807

7.188

6.426

22

6.960

7.341

6.579

7.112

7.493

6.731

23

7.264

7.645

6.883

7.417

7.798

7.036

24

7.569

7.950

7.188

7.722

8.103

7.341

Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã Varianta 1 poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

148

Pereþi modelaþi cu cofraje AM VIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm

Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de 10 cm Dimensiunea proiecþiei deschiderii C

Dimensiunea deschiderii A exterior - exterior

Dimensiunea deschiderii B interior - interior

[m]

[m]

[m]

1

0.256

0.457

0.268

2

0.364

0.610

0.421

3

0.471

0.762

0.573

4

0.579

0.914

0.725

5

0.687

1.067

0.878

6

0.795

1.219

1.030

7

0.903

1.372

1.183

8

1.011

1.524

1.335

9

1.119

1.676

1.487

10

1.227

1.829

1.640

11

1.335

1.981

1.792

12

1.443

2.134

1.945

13

1.551

2.286

2.097

14

1.659

2.438

2.249

15

1.767

2.591

2.402

16

1.875

2.743

2.554

Nr. crt.

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã (2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt (3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

149

Tabel C1.8 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de 15 cm Dimensiunea proiecþiei deschiderii C

Dimensiunea deschiderii A exterior - exterior

Dimensiunea deschiderii B interior - interior

[m]

[m]

[m]

1

0.249

0.468

0.237

2

0.357

0.621

0.389

3

0.465

0.773

0.541

4

0.573

0.926

0.694

5

0.681

1.078

0.846

6

0.789

1.230

0.999

7

0.897

1.383

1.151

8

1.005

1.535

1.303

9

1.113

1.688

1.456

10

1.221

1.840

1.608

11

1.329

1.992

1.761

12

1.437

2.145

1.913

13

1.545

2.297

2.065

14

1.653

2.450

2.218

15

1.761

2.602

2.370

16

1.919

2.754

2.523

Nr. crt.

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã (2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt (3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

150

Tabel C1.9 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul 20 cm Dimensiunea proiecþiei deschiderii C

Dimensiunea deschiderii A exterior - exterior

Dimensiunea deschiderii B interior - interior

[m]

[m]

[m]

1

0.264

0.510

0.237

2

0.371

0.662

0.389

3

0.479

0.814

0.541

4

0.587

0.967

0.694

5

0.695

1.119

0.846

6

0.803

1.272

0.999

7

0.911

1.424

1.151

8

1.019

1.576

1.303

9

1.127

1.729

1.456

10

1.235

1.881

1.608

11

1.343

2.034

1.761

12

1.451

2.186

1.913

13

1.559

2.338

2.065

14

1.667

2.491

2.218

15

1.775

2.643

2.370

16

1.883

2.796

2.523

Nr. crt.

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã (2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt (3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

151

Anexa D - Insectele ºi construcþii în sistem AMVIC D1.0 - Tipuri de insecte Existã trei tipuri principale de insecte ce se gãsesc în prezent în America de Nord 1. 2. 3.

Insecte de lemn umed Insecte de lemn uscat Insecte subterane

Insecte de lemn umed Acestea sunt predominante în în regiunile cu umiditate mare, zonele împãdurite, in apropierea bãlþilor, lacurilor sau pe vãile râurilor ºi atacã în primul rând lemnul în descompunere. Eliminarea sursei de umezealã care conduce la descompunere, de obicei, va controla rãspândirea lor. Insecte de lem uscat Acest tip nu necesitã o sursã de umezealã semnificativã. Pot zbura direct în clãdiri ºi începe colonii în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficientã împotriva acestui tip. Insecte subterane Insectele subterane trãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperaturã ºi de asemenea de a obþine umezeala necesarã existenþei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta sursã de celulozã din cadrul aria de hrãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrataþi ai gardului, stâlpi de utilitãþi, carton, hârtie, scândurã fibroasã care sunt aproape de sol. Unde o sursã de lemn nu este în contact cu solul, insectele vor construi “tuburi adãpost” din pãmânt pe pereþii de fundaþie de beton sau în crãpãturile din beton prin care se pot deplasa cãtre ºi de la sursa de hranã ºi umezeala din sol. În afarã de intrãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crãpãturi în fundaþie de beton sau plãci, ºi prin spaþii din jurul þevilor de utilitãþi trecând prin fundaþiile de beton. Insectele subterane sunt cel mai important tip deoarece ele cauzeazã cele mai mari pagube structurilor clãdirii. În interiorul acestui grup de insectele sunt cele mai agresive ºi distructive din naturã. Aceste specii de insectele sunt în general mai mici în dimensiuni decât alte specii, dar pot consuma mai mult lemn ºi mai repede din cauza numãrului lor mare în colonii.

D1.1 - Insecte ºi construcþiile în sistem AM VIC Polistirenul expandat, ignifugat ºi betonul care intrã în componenþa cofrajelor AMVIC nu constituie o sursã de hranã pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte. Totuºi insectele subterane pot sãpa prin structura de polistiren expandat, ignifugat pentru a ajunge la zone ale structurii clãdirii unde pot exista surse de hranã precum ºarpanta acoperiºului, grinzile de lemn ale planºeului ºi pardoseala din lemn de esenþã tare.

152

Când pereþii în sistem AMVIC sunt folosiþi sub nivel în zone cu infestare foarte mare cu insecte, devine mai dificil depistarea existenþei lor deoarece insectele pot începe a sãpa prin polistirenul expandat, ignifugat începând de la nivelul inferior în sus cãtre acoperiº fãrã a fi descoperite. D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel Capacitatea insectelor subterane de a sãpa prin polistirenul expandat, ignifugat de sub nivelul solului duce la mãsuri suplimentare de protecþie a polistirenului aflatã sub nivel, în zonele considereate a fi foarte infestate. D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia polistirenului Controlul insectelor subterane. În zonele favorabile pagubelor insectelor conform tabelului R301.2(1) metode de protecþie trebuie sã fie oricare din urmãtoarele: 1. Tratamentul chimic al solului 2. Lemn tratat sub presiune în concordanþã cu normele din domeniu 3. Lemn natural rezistent la insecte 4. Bariere fizice precum scuturi de metal sau plastic contra insectelor 5. Orice combinaþie de mai sus Protecþia spumei de polistiren expandat În zonele unde probabilitatea infestãrii cu insecte este foarte mare, polistirenul expandat, ignifugat trebuie sã nu fie instalatã pe suprafaþa exterioarã sau în interiorul sau exteriorul zidurilor de fundaþie sau plãcii de fundaþie localizate sub nivel. Trebuie sã existe un spaþiu minim de cel puþin 152mm între plãcile de spumã instalate deaupra nivelului ºi expuse pãmântului. Excepþii: 1. 2. 3.

Construirea elementelor structurale ale pereþilor, planºeelor, tavanelor ºi acoperiºurilor se face în întregime din materiale necombustibile sau lemn tratat sub presiune. Dacã existã o metodã de protejare a polistirenul expandat, ignifugat ºi a structurii la pagubele insectelor subterane este furnizatã. Pe latura interioarã a pereþilor subsolului.

În locurile unde infestarea cu insecte este cunoscutã drept o problemã, toate cioatele, rãdãcinile ºi alte resturi de lemn trebuie îndepãrtate, în zone neexcavate sub o clãdire, de la nivelul solului pânã la o adâncime mai mare de 300 mm. În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte: a)

b)

spaþiul dintre elementele structurale de lemn ºi nivelul finisat de sol nu trebuie sã fie mai mic de 450 mm ºi toate pãrþile elementelor de susþinere trebuie sã fie vizibile pentru a permite inspecþia, sau elementele structurale din lemn, susþinute de elemente în contact cu solul sau expuse deasupra solului gol, trebuie sã fie tratate la sub presiune cu substanþe chimice care sunt toxice pentru insecte.

153

În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte ºi fundaþiile sunt izolate sau finisate într-o manierã care poate ascunde infestaþia insecte, a)

b)

o barierã de metal sau plastic trebuie instalatã prin izolaþie ºi prin oricare altã separare a materialelor finisate de deasupra nivelului solului finisat pentru a controla trecerea insectelor prin spatele sau prin izolaþie, separare sau materiale finisate, ºi toate pãrþile ansamblului de susþinere finisat trebuie sã fie vizibile pentru permiterea inspecþiei.

D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor Existã câteva metode pentru protejare contra insectelor a structurile de deasupra sau dedesubtul nivelului incluzând a plistirenului expandat, ignifugat. În continuare sunt prezentate mei comune metode folosite la ora actualã pe piaþã ºi sunt clasificate conform tehnicilor specifice de aplicare. D2.1 - Bariere fizice D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor Membrana izolantã este special proiectatã pentru zidurile AMVIC de fundaþie ºi poate fi folositã la protecþie împotriva apei cât ºi la protecþie împotriva insectelor. D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului Adãugarea substanþelor chimice în solul ce înconjoarã structura clãdirii a fost o trediþionalã ºi principalã metodã de controlare a insectelor. Tratamentul ulterior este necesar pupã perioade regulate pentru a þine continuu sub control orice populaþie de insecte de lângã structurã. Acolo unde nivelul pânzei freatice este foarte ridicat ºi poate exista un pericol ecologic ca agenþii chimici ajungã în aceasta aceastã metodã este au interzisã. D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor Scuturile metalice contra insectelor sunt bariere fizice pentru insecte care previn infestarea construcþia de cãtre insecte prin tuneluri invizibile. Când este instalat adecvat, scutul metalic contra insectelor va forþa insectele subterane sã construiascã tunele pe partea exterioarã a scutului care sunt uºor de detectat. Scuturile metalice sunt instalate pe partea superioarã a zidurilor de beton, ºi sunt fabricate din foi de metal care sunt desfãºurate ºi ataºate deasupra zidurilor de fundaþie. Marginile sunt îndoite la un unghi de 45 de grade. Scuturile de metal trebuie construite foarte strâns în jurul structurii ºi toate îmbinãrile trebuiesc bine sigilate. Îmbinãrile pot fi sigilate prin lipire, sau cu un compus bituminos asemeni cu smoala.

Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor folosind cupru pe partea superioarã a zidului de fundaþie. Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm

154

Figura D1.2 - Scut metalic la colþ detaliat Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urbanã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm

D2.1.4 - Barierã fizicã din particule O barierã fizicã din pietre de dimensiuni mai mici decât cele ale insectelor cum ar fi bazalt concasat, nisip silice, nisip natural, granit, cioburi de sticlã, calcar, cuarþ ºi nisip coral, pot fi folosite pentru a preveni trecerea insectelor. Existã trei cerinþe de bazã care trebuie sã existe pentru ca o barierã fizicã de dimesniunile insectelor sã fie eficientã: 1. 2. 3.

Dimensiunea granulelor trebuie sã fie destul de mici astfel încât atunci când sunt compactate împreunã, spaþiul dintre ele sã fie prea mic pentru ca insectele sã se poatã strecura. Granulele trebuie sã fie suficient de mari ºi grele asfel încât insectele sã nu le poatã ridica sau muta. Granulele trebuie sã fie prea tari pentru ca insectele sã le poatã mesteca.

Studiile curente au condus entomologii la dezvãluirea faptului cã dimensiunile particulelor între 1,4 2,8 mm sunt impenetrebile insectelor subterane. Barierele fizice de dimesiunea insectelor sunt folosite sub plãci, în jurul fundaþiilor, ºi în jurul instalaþiilor tehnico-sanitare pentru a crea o barierã fizicã împotriva insectelor. Un exemplu de barierã de dimensiunea fizicã de dimensiunile insectelor cu rezultate bune este bariera bazalticã împotriva insectelor fãcutã din bazalt concasat ºi/sau cernut.Aceasta este folositã la ora actualã pentru construcþii comerciale ºi rezidenþiale. D2.1.5 - Plasa contra insectelor Plasa contra insectelor este o plasã finã din fir de oþel inoxidabil care protejeazã zidurile de fundaþie ºi placa la nivel a structurii de strãpungerea insectelor. Deschizãtura grilei plasei este prea micã pentru ca insectele sã o strãpungã ºi prea tare pentru ca ele sã o mestece. Plasa contra insectelor nu 155

va omorî sau elimina insectele. Va preveni fizic structura clãdirii de invazia insectelor. Plasa contra insectelor poate fi instalatã în timpul cnstrucþiei la exteriorul zidurilor de fundaþie, sub placa la nivel, ºi în jurul þevilor sanitare care strãpung structura. Plasa contra insectelor poate fi instalatã numai de profesioniºti calificaþi care au fost instruiþi pentru intalarea plasei contra insectelor. D2.2 - Eliminarea insectelor D2.2.1 - Momeli pentru insecte Sistemele de momealã pentru insecte au fost dezvoltate pe baza comportamenului social al insectelor de a se îngriji ºi hrãni reciproc astfel transferând otravã chimicã în colonia de insecte ºi în cele din urmã eliminând-o. Lemnul ºi alte tipuri de celulozã se foloseºte în momelile pentru insecte, pentru a atrage insectele muncitoare care cautã hranã. Celuloza este îmbibatã cu o otravã cu acþiune lentã care nu poate fi detectatã de insecte. Otrava trebuie sã aibe o acþiune lentã deoarece insectele tind sã evite locurile unde se acumuleazã insecte bolnave ºi moarte. Insectele muncitoare se hrãnesc cu materialul tratat ºi îl carã la alþi membri ai coloniei, unde otrãveºte lent insectele ºi în cele din urmã reduce sau eliminã întreaga colonie. De obicei, în locuri special alese sunt introduse în sol aproape de structurã ºi în vecinãtatea locurilor cu n oscu te sau suspectate cu insectelor active se introduc astfel de momeli. Iniþial locurile conþin lemn netratat pentru a servi ca un dispozitiv de monitorizare. Odatã ce insectele l-au localizat ºi au început sã se hrãneascã cu el, lemnul este înlocuit cu o otravã chimicã cu acþiune lentã. În plus, pot fi instalate , în locuri situate deasupra solului în interiorul sau pe structurã în vecinãtatea lemnului avariar ºi a tunelurilor de adãpostire.

Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra insectelor conþinând lemn ca momealã

Momelile pentru insecte sunt folosite pentru controlarea infestaþiilor cu insecte mai bine decât o barierã care sã opreascã insectele sã strãpungã structura. D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi Acestea sunt asemeni momelilor pentru insecte prin faptul cã foloseºte comportamentul social pentru a rãspândi otrãvuri chimice cu acþiune lentã în colonia de insecte. Capcanele pentru insecte sunt plasate în locaþii corespunzãtoare în vecinãtatea structurii. Capcanele sunt verificate cu regularitare pentru prezenþa insectelor. O otravã chimicã cu acþiune lentã este aplicatã pe partea externã a corpului insectelor asemeni unui înveliº. Dupã tratament insectele sunt eliberate înapoi în coloniile lor. Insectele învelite carã cantitãþi de toxine mai mari decât insectele care se hrãnesc cu momealã. 156

Acest tip de insecte tratate acþioneazã ca un sistem de livrare, împrãºtiind toxina prin colonie. Curãþate ºi îngrijite de cãtre alþi membrii ai coloniei duce la înghiþirea pesticidelor de cãtre indivizii îmgrijitori. Dupã înghiþire pesticidele sunt distribuite mai departe prin comportamente de hrãnire reciprocã. Din cauza sistemului mai eficient de livrare, are rezultate mai bune în laborator ºi în condiþiile din teren decât sistemele cu momealã. D2.3 - Mãsuri administrative pe ºantier Urmãtoarele mãsuri trebuie luate în timpul construcþiei pentru a reduce probabilitatea infestãrii cu insecte a structurii clãdirii. Aceste mãsuri sunt complementare altor metode de prevenire ºi control a insectelor discutate mai sus ºi nu trebuie folosite sau considerate ca soluþii exclusive. 1. 2. 3. 4. 5.

6. 7.

ªantierele de construcþie trebuie curãþate de buturugi, rãdãcini sau alte materiale lemnoase care rãmân dedesubtul sau în jurul clãdirii. Toþi stâlpii, cofrajele ºi resturi ale construirii trebuie îndepãrtate de dedesubtul ºi din jurul clãdirii. Nu umpleþi peste astfel de resturi. ªantierul trebuie drenat bine astfel ca umezeala sã nu fie reþinutã sub, sau în jurul clãdirii. Canale de scurgere trebuie sã îndepãrteze apa de clãdire. Nici un lemn (suport de scarã, prãjinã sau alt lemn) nu trebuie sã iasã prin planºeele sau fundaþiile din beton. Fundaþiile trebuie sã fie din beton sau zidãrie ºi solul trebuie sã nu intre în contact cu lemnul ce rãmâne pe el. Asiguraþi-vã ca peretele de fundaþie este destul de înalt pentru a permite aºezarea de sol suficient deasupra ºi totuºi sã lase o deschidere de cel puþin 15-20 cm între partea de jos a peretelui lateral sau stuc ºi sol. Plãcile, planºeele de beton ºi îmbinãrile de fundaþii trebuie sigilate împotriva umezelii, ºi inspectate cu regularitate pentru a se lua, în timp util, mãsuri de sigilare. În zonele care sunt foarte infestate cu insecte, este recomandat sã îndepãrtaþi o fâºie de 20 cm de polistiren expandat, ignifugat de deasupra liniei de nivel pentru a expune betonul. Orice tub adãpost al insectelor va fi clar vizibil ºi mãsura de tratament necesarã poate fi adoptatã.

D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor 1.

Lemnul ºi celuloza este principala sursã de hranã a insectelor. Reducând sau eliminând elementele structurale din lemn din structura unei clãdiri, sporesc mult durabilitatea împotriva infestãrii cu insecte. Dacã lemnul nu poate fi eliminat, folosiþi lemn tratat sau lemn rezistent natural la insecte. 2. Luaþi în considerare folisirea a mai mult de o linie de apãrare din cele trei categorii diferite de metode de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte, discutate anterior (bariere fizice, înãbuºirea ºi administrarea ºantierului). 3. Întotdeauna apelaþi la serviciile unor operatori licenþiaþi/profesioniºi în controlul dãunãtorilor pentru a aplica metodele specifice de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte în special tratarea chimicã a solului, scuturilor metalice contra insectelor, momeli pentru insecte ºi capcane cu insecte cãrãuºi. 4. Monitorizaþi structura în locuri sensibile ºi inspectaþi dacã existã semne de infestare sau pagube produse insectelor. Aceasta trebuie fãcutã profesioniºti. Luaþi mãsuri de remediere când sunt descoperite insecte. Anexa E - Instalarea utilitãþilor E1.0 - Strãpungeri în peretele AMVIC 157

Instalatorul electric, sanitar, aerisire/evacuare etc. trebuie sã facã schiþa strãpungerilor prin pereþi. Aceasta este fãcutã dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) au fost aºezate ºi înaintea turnãrii betonului. Marcarea pentru strãpungerile instalaþiilor este de obicei efectuatã prin decuparea unei gãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) ºi introducerea unei þevi de PVC. Þeava de PVC serveºte ca un manºon pentru instalãrile ulterioarã a cablurilor, a conductelor, a instalaþiei electrice ºi a altor utilitãþi necesare structurii. Spumã adezivã poate fi folositã pentru a sigila golurile dintre þeava de PVC ºi panourile cofrajelor AMVIC. Note importantã! Toate manºoanele pentru strãpungeri trebuie instalate la un unghi în jos spre exteriorul clãdirii. Aceasta va asigura cã dacã apa se va acumula sau va fi prinsã în interior, se va scurge afarã. Manºoanele trebuie sigilate cu o cãlãfãtuire sau spumã impermeabilã dupã ce toatã instalaþia electricã a fist instalatã.

E2.0 - Instalaþia electricã E2.1 - Panoul principal de intrare Panoul electric principal pentru o clãdire este de obicei localizat în interior într-o camerã sau anexã independentã. Dacã panoul electric principal va fi instalat într-un perete exterior, construiþi echivalentul unui cadru de uºã cu dimensiunile potrivite. Înãlþimea cadrului trebuie sã fie îndeajuns asfel încât sã rãmânã un spaþiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a permite accesul electricianul uºor pentru ca a trage firele din partea de sus ºi a le miºca pentru a le poza în polistirenul cofrajul de deasupra. Cablarea poate fi fãcutã pânã la nivelurile superioare ºi mansardã. În situaþia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaþi traseul prin fundaþie/palcã permiþându-i sã intre în interiorul deschiderii fãcute de cadru. E2.2 - Cablarea electricã Cablarea este realizatã în pereþii cofrajului AMVIC dupã ce betonul a fost turnat, prin decuparea canalelor în panourile din polistiren expandat, ignifugat în care conductorii sunt pozate. Cea mai eficientã cale de decupare a canalelor este prin folosirea ferãstrãului cu lanþ cu un opritor de adâncime instalat. Figura E1.1 - Panou electric principal instalat în peretele exterior.

158

Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un ferãstrãu cu lanþ

Cablurile electrice sunt pozate în panourile din polistiren expandat, ignifugat . În plus, folosiþi spumã adezivã pentru a lipi conductorii la polistiren în locuri convenabile în aceeaºi manierã cum capsele sunt folosite la cablarea ºi pozarea convenþionalã. Folosiþi plãci protectoare împotriva cuielor deasupra cablãrii în locuri unde poate fi afectatã de ºuruburile cu autofiletare.

E2.3 - Conductele

Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren

Conductele sunt instalate în pereþii sistem AMVIC în aceeaºi manierã ca ºi instalaþia electricã prin decuparea unui canal în polistirenul expandat, ignifugat dupã ce pereþii au fost turnaþi. În cazul în care conductele vor fi pozate în beton, atunci vor fi aºezate înaintea turnãrii betonului incluzând cofretele, cutiile electrice ºi racordurile la care conductele vor fi branºate. E2.4 - Doze electrice îngropate Dozele electrice îngropate sunt instalate în cofrajele AMVIC dupã ce betonul a fost turnat prin decuparea unei adâncituri în panoul din polistiren folosind un cuþit fierbinte ajustat la adâncimea potrivitã. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosime 63,5 mm, 159

ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice. Dacã doza electricã necesarã este mai adâncã de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuatã înaintea turnãrii betonului dupã cum urmeazã: 1. Decupaþi un cep în panoul din polistiren expandat, ignifugat ºi împingeþi-l în cavitatea peretelui. Aceasta va crea un gol mai adânc în care doza electricã va fi instalatã. 2. Folosiþi spumã adezivã pentru a lipi cepul de spumã în poziþia doritã. Aceasta va opri cepul sã se miºte în timpul turnãrii betonului. 3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschideþi cepul de spumã prins în peretele de beton ºi instalaþi doza electricã pe poziþie. E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete Dozele electrice sunt þinute în peretele cofrajului de: 1. 2. 3

Fricþiunea cu polistirenul expandat, ignifugat Spuma adezivã Folosirea dozelor cu bride în faþã ºi înºurubarea prin bride în distanþierele de polipropilenã. Pentru dozele metalice cu bride, folosiþi ºuruburi pentru beton ºi perforaþi prin beton. Figura E1.4 - Dozã cu bridã ataºatã la distanþier

Notã importantã! NU FACEÞI alte gãuri în dozã decât cele marcate pe acestea.

E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare Instalaþiile tehnico-sanitare sunt pozate în aceeaºi manierã ca firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale în polistirenul expandat, ignifugat dupã turnarea betonului ºi pozarea conductelor. Spuma adezivã este folositã pentru a fixa conductele de scurgere pen poziþie. Dacã sunt necesare brãþãri sau dispozitive de fixare, ºuruburile pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora la beton. Conductele tehnico-sanitare mai mari ex: 76 mm sau conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea peretelui pentru a le potrivi în jgheaburile fãcute din lemn sau metal în care þevile sã fie ascunse ºi uºor accesate pentru întreþinere.

Figura E1.5 - Conductã sanitarã pozatã în polistiren

Nu este recomandatã plasarea conductelor tehnico-sanitare în pereþele din beton deoarece slãbeºte rezistenþa acestuia. Dacã este obligatoriu sã pozaþi conductele în beton pentru esteticã arhitecturalã, un inginer proiectant trebuie sã stabileascã aceste detalii.

160