Annex no. 18
Technical guidelines for rural roads rehabilitation sub-projects CAPITOLUL 1. 1.1.Definitie. Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia circulatia vehiculelor si a pietonilor.
1.2.Clasificarea drumurilor drumurilor si a strazilor ( dupa diferite criterii ) a. Din punct de vedere al destinatiei : drumuri publice drumuri de exploatare ( apartin unor intreprinderi sau unor persoane fizice )
clasificarea si incadrare incadrarea a drumurilor drumurilor din b. Din punct de vedere al importantei lor : (clasificarea Romania dupa importanta lor a fost legiferata prin HG.540 / 2000) drumuri publice de interes republican autostrazi ( se mai numesc si europene in cazul in care apartin unor trasee • continentale) E • nationale DN drumuri publice de interes local • drumuri judetene DJ • drumuri comunale DC • strazi - principale ( 2 benzi de circulatie ) - secundare ( 1 banda de circulatie ) c. Din punct de vedere functional : drumuri strazi STRAZILE sint drumuri publice in interiorul localitatilor, special amenajate, destinate circulatiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport in comun, a pietonilor, a ciclistilor, amplasarii retelelor tehnico-edilitare si asigurarii accesului la cladiri. Pe sectoarele de strazi fara canalizare scurgerea apelor se asigura prin santuri amenajate. Zona strazilor cuprinde: parte carosabila, acostament, sant (rigola), trotuare, spatii verzi, suprafete adiacente pentru parcari, suprafete de teren necesare amplasarii anexelor strazii. Deosebirile structurale intre strazi si drumuri constau in tipul sectiunii transversale si in dimensionarea sistemului rutier. Strazile in localitatile rurale pot fi principale sau secundare. Unele strazi pot fi inchise traficului auto. Pentru strazile rurale incadrarea in categorii si inchiderea pentru circulatie auto se face de catre Consiliul Local pe baza studiilor de
1
dezvolt dezvoltare are si organi organizar zaree a trafic traficulu uluii efectu efectuat at impreu impreuna na cu Politi Politiaa Rutier Rutiera, a, confor conform m Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.
Ex. Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale ( STAS 10144/1-90 )
1,00 1,00 0,75
5,50
0,75 1,00
1,00
7,00
0,25
1,00 0,75
3,50
0,75 1,00
5,00 d. Din punct de vedere al reliefului : drumuri de ses ( maxim 150 m altitudine ) drumuri de deal ( intre 150-300 m altitudine ) drumuri de munte ( peste 300 m altitudine ) e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica : drumuri de pamint drumuri pietruite
2
0,25
drumuri cu imbracaminti provizorii drumuri cu imbracaminti moderne f. Din punct de vedere administrativ : drumurile nationale ⇒ in administrarea MLPTL- AND RA drumurile judetene ⇒ in administrarea Consiliului Judetean drumurile comunale si strazile ⇒ in administrarea Consiliului Local
Din punct de vedere tehnic si metodologic, coordonator al intreagii retele de drumuri, indepl indeplini inind nd totodat totodataa si functi functiaa de ordona ordonator tor princi principal pal de credit creditee in calita calitatea tea lui de administrat administrator or al Fondului Fondului special special al drumurilor drumurilor publice publice este Ministerul Ministerul Lucrarilo Lucrarilor r Publice, Publice, Transportul Transportului ui si Locuintei.(cf. Locuintei.(cf. art.57 art.57 din Legea.82/98 Legea.82/98 si art. 1 alin. (3) din Normele metodologice MLPTL-MF 3705/ 21137/ 2001). g . Din punct de vedere tehnic Clasificarea se face in functie de intensitatea traficului = numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectiva de 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA). raportul intre volumul total anual de trafic MZA = numarul de zile ale anului
MZA se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule- etalon in 24 de ore si se determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si / sau inregistrarilor automate de circulatie. Autovehiculul –etalon este un autovehicul, in general conventional, in care se transforma prin echivalare (conform STAS 7348-88) diferitele vehicule care circula pe un drum. Autovehicul Autovehiculul ul –etalon –etalon se folose foloseste ste ca unitat unitatee de referi referinta nta pentru pentru dimens dimension ionare areaa si verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii portante a sistemului rutier. Autovehiculul –etalon are caracteristicile : - presiunea specifica transmisa transmisa de roata imbracamintii p = 0,5 N/mmp - diametrul suprafetei de contact D = 34 cm In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare* in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica V, IV. *Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna si conditiile atmosferice sint favorabile. Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un procent ridicat din numarul total al vehiculelor ( peste 80 % ).
3
Categoria functionala ( Clasa tehnica )
IV
MZA
Nr. Nr. vehic vehic ule ule etalon fizice < 750
Categoria drum
< 500
Numar benzi de circulat ie
Latimea
Viteza de proiectare ( km/h )
Inaltimea gabarit de libera trecere (m)
Latime pod ( m)
Platfor mei
Ses
deal
munte
2
Benzii de circul atie 3,00
7-12
60
40
30
5
7,8
2
2,75
7-12
50
40
25
5
7
1
4
5
50
40
25
5
5
DJ DC V ( 2 benzi )
V ( 1 banda )
< 750
< 750
< 500
< 500
DJ DC Strazi strazi
Elemente geometrice
UM
Razele minime ale curbelor in plan Razele minime in serpentine Declivitati longitudinale maxime Razele minime ale racordarii verticale convexe Razele minime ale racordarii verticale concave Distanta de vizibilitate
M M M M M M
Viteza de proiectare ( km/h ) 60 50 40 30 240 125 95 60 30 25 20 20 6,5 7 7 7,5 1600 1300 1000 800 2200 1500 1000 1000 230 140 110 70
25 35 20 8 500 500 60
4
CAPITOLUL 2 2.1. Infrastructura si suprastructura suprastructura Infrastructura drumului - totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.Inf relief.Infrastr rastructura uctura cuprinde cuprinde lucrarile lucrarile de pamant (terasamen (terasamente) te) inclusiv inclusiv lucrarile lucrarile de consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta (poduri, podete, tuneluri). Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi) executate executate in vederea vederea realizarii realizarii umpluturi umpluturilor lor (rambleuri) (rambleuri) si sapaturilo sapaturilorr (debleuri) (debleuri) din infrastructura drumurilor. Suprastructura Suprastructura drumului drumului – tota totali lita tate teaa lucr lucrar aril ilor or execu executa tate te cu scop scopul ul de a usur usuraa circul circulati atiaa prin prin reduce reducerea rea rezist rezistent entelo elorr datori datorita ta frecar frecarilo ilorr (rezi (reziste stenta nta de rulare rulare,, de rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare.
In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum :
CAPITOLUL 2 2.1. Infrastructura si suprastructura suprastructura Infrastructura drumului - totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.Inf relief.Infrastr rastructura uctura cuprinde cuprinde lucrarile lucrarile de pamant (terasamen (terasamente) te) inclusiv inclusiv lucrarile lucrarile de consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta (poduri, podete, tuneluri). Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi) executate executate in vederea vederea realizarii realizarii umpluturi umpluturilor lor (rambleuri) (rambleuri) si sapaturilo sapaturilorr (debleuri) (debleuri) din infrastructura drumurilor. Suprastructura Suprastructura drumului drumului – tota totali lita tate teaa lucr lucrar aril ilor or execu executa tate te cu scop scopul ul de a usur usuraa circul circulati atiaa prin prin reduce reducerea rea rezist rezistent entelo elorr datori datorita ta frecar frecarilo ilorr (rezi (reziste stenta nta de rulare rulare,, de rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare.
In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum :
Fig.1.1
Tot ce se gaseste deasupra orizontalei H-H constituie suprastructura drumului; ceea ce se afla sub aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului. Legatura intre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului. Patul drumului reprezinta partea superioara a terasamentului in general amenajata, pe care se aseaza sistemul rutier. Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata EFF’E’ este alcatuit dintr-un ansamblu de stratu straturi ri realiz realizate ate prin prin tehnol tehnologi ogiii adecvat adecvate, e, din divers diversee materi materiale ale de constr construct uctie ie si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata solicitarile din trafic si din conditiile climaterice, in limita deformatiilor admisibile. Complexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).
5
2.2. Elemente caracteristice ale drumului in plan Daca axa verticala M-N din figura 1.1 se deplaseaza de-a lungul drumului urmand tot timpul mijlocul lui, va descrie o suprafata ; suprafata este plana pe sectoarele in care drumul urmeaza o linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in cu rba. Axa drumul drumului ui reprez reprezint intaa inters intersect ectia ia supraf suprafete eteii genera generate te de linia linia MN cu supraf suprafata ata imbracamintei. Traseul Traseul drumului drumului reprezinta reprezinta intersectia intersectia suprafetei suprafetei generate generate de linia linia MN cu suprafata suprafata terenului natural, respectiv linia descrisa de punctul N. Traseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .Privite de sus, aceste linii se suprapun. In plan, intre 2 puncte A si B (fig.1.2), traseul unui drum – respectiv axa lui – este alcatuit din linii drepte numite aliniamente, racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de racordare.
Fig.1.2 Clasificarea curbelor : - in funct functie ie de ungh unghiul iul de de inters intersect ectie ie al alin aliniam iament entelo elorr pot fi fi : curbe interioare curbe exterioare (serpentine) - in fu functie de de ra raza curbe circulare (raza constanta) curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau radioide • parabola cubica
6
• •
-
-
lemniscata clotoida
in fu functie de de se sens curbe de acelasi sens curbe cu sens opus in funct functie ie de disp dispoz ozit itia ia in spat spatiu iu curbe izolate curbe succesive
Pentru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului/circulatiei, curbele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare , a carui carui lungime este 1,4 Vp < a r < 20 Vp - alegerea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa tehnica a drumului si de Vp. - trecerea treptata de la valoarea 0 in in aliniament a curburii , la la valoarea constanta ( 1/ ς = 1/ R ) pe arcul de cerc ( efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a fortei centrifuge Fc = c x 1/ ς = c x 1/R , unde c = constanta) .
2.3. Elemente caracteristice in profil longitudinal Profilul longitudinal al drumului se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) axei drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia rosie sau linia proiectului. proiectului. Profil Profilul ul longit longitudi udinal nal al terenul terenului ui natura naturall se obtine obtine prin prin desfas desfasura urarea rea si proiec proiectar tarea ea (reprezentarea) traseului drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si numeste si linia neagra sau linia terenului. In mod curent se foloseste expresia de profil longitudinal al drumului sectiunea verticala prin axa drumului , desfasurata pe un plan vertical, continind atit linia rosie cit si linia neagra si o serie de date necesare executiei (fig.1.3).
7
Fig.1.3 Realizarea Realizarea platformei platformei drumului drumului la cotele proiectului proiectului ( cotele liniei liniei rosii ) se face corectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) si lucr lucrar arii de arta arta ( podur poduri, i, viad viaduc ucte te,, tune tunele le ).Se ).Sect ctoa oare rele le oriz orizon onta tale le din din prof profil ilul ul longitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe daca drumul urca in sensul de mers si pante daca coboara. Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica a unghiului pe care il face cu orizontala si se numeste declivitate ( d ) si se masoara in %, cm\m, mm\m , m\km . 2.4. Elemente caracteristice in profil transversal Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular perpendicular pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv. Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4) Zona siguranta
Zona siguranta
Ampriza drumului (Az)
Platforma drumului (Pe) Acostament
Parte carosabila
Banda circulatie (Bc)
Banda circulatie (Bc) Taluz de rambleu
Acostament
B.i
B.i 1: m
Taluz de debleu
1: m Rigola Trepte de infratire 1m
Zona drumului (Zn)
Fig.1.4
parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie fisiee late latera rala la situ situat ataa intr intree marg margin inea ea part partii ii caro carosa sabi bile le si cea cea a acostamente = fisi platformei drumului .Ele servesc la - incadrarea incadrarea partii partii carosabile carosabile impiedicind impiedicind deplasarea deplasarea laterala laterala a materialului materialului din corpul drumului - asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 % - circulatia circulatia pietonilor pietonilor,, stationarea stationarea vehiculelor vehiculelor defecte, defecte, depozitarea depozitarea materialel materialelor or de intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii ( borne, parapete, table indicatoare )
8
benzi de incadrar benzi incadraree = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea carosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila de defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al depasirilor ben benzi zi de consol consolid idare are = inlo inlocui cuies escc uneor uneorii benz benzil ilee de inca incadr drar are, e, repr reprezi ezint ntaa consolidari mai slabe platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa caz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi ve rzi ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte carosa carosabil bila, a, trotua trotuare, re, piste piste pentru pentru cicli ciclisti sti,, acosta acostamen mente, te, santur santuri, i, rigole rigole,, taluzur taluzuri, i, banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta. supraf afat ataa incl inclin inat ataa a tera terasa same ment ntel elor or sau sau a tere terenul nului ui natu natura rall care care taluzuri = supr margineste lateral un rambleu sau debleu santuri = constr construct uctii ii anexe anexe drumul drumului ui sub forma forma de canal canal deschi deschiss ,cu sectiu sectiunea nea trapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice , cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau strazii, la marginea platformei banchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant, prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de pe taluz evitind impotmolirea santurilor gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si dimens dimensiun iunii astfel astfel stabil stabilite ite incit incit sa asigur asiguree trecer trecerea ea nestin nestinghe gherit ritaa a vehicul vehiculelo elorr cu dimensiuni normale. trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari mai bune intre acesta si corpul drumului panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, a suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ). Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie Zonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentru alte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesare asigur asigurari ariii vizibi vizibili litat tatii ii in curbe curbe si inters intersect ectii ii si supraf suprafete ete ocupat ocupatee de lucrar lucraril ilee de consolidare ale terenului drumului. Realizarea Realizarea de culturi culturi agricole agricole sau forestiere forestiere pe zonele de siguranta siguranta ale drumului drumului sint interzise. Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului. Pentru Pentru dezvol dezvoltar tarea ea capaci capacitat tatii ii de circul circulati atiee a drumur drumurilo ilorr public publicee in traver traversar sarea ea localitati localitatilor lor rurale, distantele distantele intre intre gardurile gardurile sau constructi constructiile ile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de: min.26 m pentru DN min. 24 m pentru DJ
9
min. 20 m pentru DC. Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.
In figura 1.5 a) sectiunea transversala reprezinta un rambleu.Un rambleu.Un drum sau o portiune de drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenului natural. In acest caz , pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau alt material de umplutura corespunzator) In figura 1.5 b) sectiunea transversala reprezinta un debleu. Un drum sau o portiune portiune de drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului ; debleul este deci sapatura executata execu tata in terenul natural pentru construirea drumului.
Fig.1.5
Profilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza in definitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura , profilul transversal se numeste mixt ; este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.6)
10
Fig.1.6
CAPITOLUL 3 3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA TERASAMENTELOR Lucrarile respective sint: - Colectarea si evacuarea apelor - Consolidarea si protejarea taluzurilor - Apararea malurilor - Sprijinirea masivelor de pamint
3.1.1. Colectarea si evacuarea apelor Lucrari Lucrarile le au scopul scopul de a evita evita degradar degradarea ea corpul corpului ui drumul drumului, ui, reducer reducerea ea capacitatii portante* portante* a terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin stagnari de ape, rutier de spalari, baltiri.(* capacitatea portanta = caracteristica de baza a complexului rutier a prelua incarcarile de trafic). Orice lucrare are la baza datele hidrologice, hidrologice, studiile topografice topografice si geotehnice precum si a datele culese de pe teren. Aceste Aceste lucrari lucrari se materi materiali alizeaz zeazaa in construc constructii tii anexe anexe care care se impart impart in functi functiee de destinatie in: 3.1.1.1. Lucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice: santuri la marginea platformei -
santuri de garda -
rigole la marginea platformei
-
rigole la bordura trotuarului
11
-
rigole de acostament
-
casiuri
-
lucrari de canalizare
-
canale de evacuare
-
puturi
3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor : drenuri transversale de acostament drenuri transversale de interceptie drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole strat drenant continuu 3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului: drenuri de adincime ( drenuri longitudinale, transversale, spice, forate , etc. ) drenuri de taluz masti drenante -
3.1.2. Lucrari de consolidare si protectie a taluzurilor 3.1.2.1.Lucrarile de consolidare sint cele care asigura stabilitatea corpului drumului. Se proiecteaza in functie de conditiile topo si geotehnice.Constau in: a.Plantari, insamintari( protectie vegetala) Insamintarea si creerea unui covor vegetal consta in insamintarea taluzului cu ierburi alese in functie de regiune, clima, sol. Plantele maresc coeziunea, reduc viteza de curgere a apei si efectul vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare.
iarba. Se 1) Insamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. adopta pentru taluzuri cu pante maxime 1÷ 1,5 si inaltimi mai mici de 5,0 m. Terenul vegetal se aseaza in trepte pe grosimi de 10÷ 20 cm. Unele tipuri de soluri impun imbracarea taluzului cu pamint vegetal. 2). Plantari de arbusti se recomanda pe terasamente uscate din cauza expunerii la vint si soare. Specia arbustului se stabileste impreuna cu unitatile silvice din zona. 3). Brazduirea simpla sau cu gardulete. a. Brazdele se pot aseza pa lat sau pe muchie la taluzuri cu pante maxim 1÷ 1 pentru deblee si maxim 1÷ 1,5 la ramblee. Brazdele se fizeaza cu tarusi de lemn moale. 4). Consolidarea cu nuiele se foloseste cind malul taluzului este in permanenta sub apa 3.1.2.2 .Lucrarile de protectie
a. Gardule Gardulete te din implet impletitu ituri ri de nuiele nuiele pe taru tarusi si batu batuti ti in pami pamint nt ( 15-2 15-20 0 cm inal inalti time me). ).Su Sunt nt prov proviz izor orii ii si prot protej ejaza aza talu taluzu zull pe timp timpul ul nece necesa sarr ca plan plante tele le insamintate sa se dezvolte suficient.
12
b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se brazduiesc. Metodele a si b. se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate de apele meteorice. Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 1÷ 15 cm inaltime din nuiele, intre care se aseaza pamant vegetal.
3.1.3. Lucrari de aparare a malurilor malurilor Se executa in taluzuri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra. a. Apararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda baza terasamentului. In functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem gard simplu sau dublu asezat pe fascine anrocamente de 150-300 kg/buc asezate pe pat de fascine suluri de fascine cu diametrul de 60, 80, 100 cm umplute cu bolovani
3.1.4. Sprijinirea terasamentelor terasamentelor Este necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii echilibrului natural al terasamentului si pentru asigurarea stabilitatii rambleelor asezate pe terenuri cu inclinare mare sau ramblee inalte.Se realizeaza prin: 3.1.4.1.Contrabanchete = constructii de pamint folosite la sprijinirea rambleelor inalte sau executate pe coaste abrupte sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la baza taluzului. Pot fi exterioare , la baza rambleului sau cuprinse in corpul rambleului.
constructii ce asigura sprijinirea sprijinirea unor masive de pamint. 3.1.4.2 Zidurile de sprijin sint constructii Se executa din zidarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, beton armat monolit sau prefabricat.Pot fi - de debleu sau de rambleu. 3.1.4.3. 3.1.4.3. Pamintu Pamintull armat armat este este un mate materi rial al de cons constr truct uctie ie rezu rezult ltat at din din asoc asocie iere reaa si conlucr conlucrare areaa unui material material necoezi necoeziv v sau slab slab coeziv coeziv,, capabi capabill sa suport suportee efortu eforturi ri de compresiune si de forfecare , cu un material de armare capabil sa preia eforturi de intindere. Armaturile sint din otel, beton, beton armat sau precomprimat, geosintetice, etc. Un masiv masiv de pamint pamint armat armat este este alcatu alcatuit it dintr dintr-o -o succes succesiun iunee de stratu straturi ri orizont orizontale ale de material granular ( natural sau artificial ) cu grosimea de 25-60 cm, intre care sint intercalat intercalatee armaturile armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire subtire numit ecran sau parament. ( realizat din elemente prefabricate din beton, beton armat, metal, materiale sintetice rigide ) si cu o lungime suficienta pentru a nu se produce smulgerea lor din masiv.Pamintul armat se incastreaza in terenul de fundare pe adincime relativ redusa = 0,10-0, 0,10-0,20 20 H ( H este este inalt inaltime imeaa sprij sprijini inirii rii realizat realizatee ), iar fundat fundatia ia ecranului ecranului se poate poate realiza din grinzi de beton simplu cu latimea de 0,35-0,40 m si grosimea de 0,15-0,20 m.La partea superioara se realizeaza un coronament prin intermediul caruia se fixeaza si capatul superior al ecranului ecranului de terasament sprijinit.Se sprijinit.Se va executa un strat drenant intre terasamentul sprijinit si masi si , daca este cazul , sub talpa masivului. Este o solutie economica, fiind de 2-3 ori mai ieftin decit zidurile de sprijin din beton.
13
CAPITOLUL 4 Materiale de constructie 4.1.Agregate naturale prelucrate (produse de cariera) Sunt Sunt exploat exploatate ate de obicei obicei in carier carieree deschi deschise se dupa analiz analizare areaa rezerv rezervelo elorr si calitatii agregatelor. Agregat Agregatele ele de carier carieraa pot fi fasonat fasonatee (piatr (piatraa ciopli cioplita) ta) sau nefaso nefasonat natee (piatr (piatraa bruta, piatra sparta, nisip de concasaj, filer etc. Sortimentele livrate de cariere sunt urmatoarele: -
piatra bruta, (blocuri neregulate) se foloseste la fundatii sau pavaje avand intre 100÷ 200 mm; - piatra sparta, cu dimensiuni intre 8÷ 120 mm, cu urmatoarele sorturi: savura (0÷ 8 mm), splitul (8÷ 40 mm), piatra sparta (40÷ 60 mm) si piatra sparta mare (rassel), cu 60÷ 90 mm. Piatra mare sparta se foloseste la fundatii, piatra sparta, splitul si savura la macadam si nisipul de concasaj la imbracaminti asfaltice; criblu criblura, ra, este este o piatra piatra spart spartaa concas concasata ata si granul granulata ata intre intre 3÷ 25 mm. Se folose foloseste ste la mixtu mixturi ri asfalt asfaltice ice si betoan betoanee de ciment ciment sau pentru pentru repara repararea rea acestora; nisipul de concasaj obtinut prin dubla concasare, avand intre 0÷ 3 mm si utiliz utilizat at la protec protectia tia macada macadamur murilo ilor, r, la mixtur mixturii asfalt asfaltice ice si la betoane betoane de ciment; - piatra fasonata este un material cioplit regulat pe minim 5 parti cu diverse sorturi: pavele, calupuri si borduri; filerul provine din cariere de calcar sau din stingerea varului, continand pulberi minerale (unele active) si utilizate la mixturi asfaltice.
4.2.Agregate naturale neprelucrate (produse de balastiera) Sunt exploatate din balastiere, de pe marginea sau albia raurilor sau prundisurilor sau din fostele funduri de ape (rauri, lacuri). Nisipurile se exploateaza din carierele de nisip de dune, de lacuri sau de mare. Produsele de balastiera necesare constructiilor de drumuri sunt urmatoarele: nisipul, agregat cu dimensiuni intre 0÷ 7 mm (intre 3÷ 7 mm se numeste margaritar); - pietrisul pietrisul,, agregat agregat cu dimensiuni dimensiuni [ntre 7÷ 70 mm (7÷ 15 mm se numeste margaritar); - balastul, agregat provenind din amestecul natural al nisipului si pietrisului. Conditiile tehnice pentru aceste agregate sunt: nisip pentru fundatii la pavaje de piatra (0÷ 7 mm); nisip pentru macadam (0÷ 7 mm si nisip argilos pentru colmatare (max.0,08 mm);
14
-
nisip pentru mortare asfaltice si covoare cu suspensie de bitum filerizat (0÷ 7 mm) cu granulozitate speciala; nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (0 ÷ 3 mm sau 0÷ 7 mm), cu granulozitate continua; - pietris pentru binder (7÷ 30 mm), cu granulozitate continua; pietr tris is pent pentru ru imbr imbrac acam amin inti ti din din beto beton n de cime ciment nt (7÷ 40 mm), cu - pie granulozitate speciala; - pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (10 ÷ 40 mm); - balast pentru fundatii (0÷ 70 mm, 40% nisip si 60% pietris); - balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (0÷ 70 mm, nisip 30÷ 50%), cu granulozitate continua.
4.3.Lianti pentru lucrari de drumuri Liantii Liantii sunt materiale materiale care pot lega intre ele alte materiale, materiale, formand amestecuri amestecuri ce se intaresc in urma unor fenomene fizico-chimice. Liantii pot fi: a) minerali ( in amestec cu apa formeaza paste visco-plastice care se intaresc in timp timp). ). Dupa Dupa modu modull de comp compor orta tare re in medi mediul ul umed umed ei se impa impart rt in 2 categorii : lianti hidraulici = ciment lianti nehidraulici= ipsos, var b) puzzolanici = cenusa de termocentrala, zgura de furnal inalt, tuful vulcanic . Se folosesc folosesc in in adaos cu var var sau ciment ciment la stabiliza stabilizarea rea agregatel agregatelor or naturale naturale pentru pentru realizarea realizarea straturil straturilor or inferioare inferioare . Efectul Efectul principal principal este este scaderea scaderea pretului pretului de cost al lucrarii. Pentru traficuri usoare este o solutie potrivita. c) hidrocarbonati : distilat din titei titei , • bitum care poate fi natural sau distilat amintim aici urmatoarele tipuri de bitumuri pentru lucrari de drumuri : - bitum neparafinos pentru drumuri (tratamente, reparatii si constructii noi cu betoane asfaltice); - bitum neparafinos pentru constructii (reparatii si constructii noi de podete); - bitum parafinos si emulsii (pentru tratamente si constructii noi); - bitum inmuiat (pentru tratamente superficiale); - bitum subtiat (taiat, pentru izolatii, stropiri si protectii la impietruiri si ca liant la mixturi asfaltice); -
emulsii de bitum (suspensii de bitum in apa 50% cu emulsionare 50%) ; • gudronul se obtine prin distilarea uscata a huilei . Este inferior ca si parametri cali calita tati tivi vi bitu bitumu mulu lui, i, si a fost fost inte interz rzis is la prep prepar arar area ea mixt mixtur uril ilor or asfa asfalt ltic icee si tratamentelor bituminoase bituminoase fiind toxic si inflamabil. inflamabil.
15
d) mixti = stabicol. Este un liant obtinut din amestecarea cimentului cu emulsii bituminoase . Pentru a stabiliza amestecul se mai adauga aditivi speciali ( substante tensioactive si polimeri organici ) Se foloseste foloseste pentru realizarea realizarea de straturi straturi rutiere rutiere cu rezistente rezistente superioare superioare datorita datorita faptului ca este mai stabil la variatiile variatiile de temperatura decit bitumul.
4.4. Materiale folosite la executia imbracamintilor imbracamintilor a) mixturi asfaltice , obtinute prin amestecarea agregatelor naturale cu bitum , pot fi : • betonul asfaltic ( B.A ) sint amestecuri de cribluri, nisip natural sau de concasaj, filer si bitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza la realizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelungata, pentru trafic greu si conditii climatice rele. • anrobate bituminoase ( An. B ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru ca se realizeaza cu agregate de balastiera si nu cu agregate concasate.
mortarul ul asfaltic asfaltic ( M.A ) are aceeasi aceeasi compozit compozitie ie ca si betonul betonul asfalt asfaltic, ic, mai putin • mortar agregatul mare ( nisip natural, nisip concasaj, filer , bitum, aditivi) . Dezavantajele sint : continut mare de bitum, rugozitate redusa, instabilitatea la temperaturi mari. Betoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot avea diverse compactitati: -
masticuri si chituri bituminoase (asfaltice), obtinute prin amestecuri de bitum bitum cu sau fara filer filer si corpur corpurii strain strainee (deseu (deseuri ri de cauciuc cauciuc,, fire fire de azbest, azbest, etc.). etc.). Se folosesc de regula la inchiderea rosturilor. • asfalt turnat ( A.T) . Este recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. Este un material complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentru imbracaminti pe poduri. b) betoane de ciment sint amestecuri de agregate naturale, ciment, ap a si diversi aditivi ( plastifiantii, antrenori de aer,acceleratori de priza si intarire ) . Imbracamintile rutiere rigide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe, mai greu de realizat tehnologic si aproape imposibil de reparat. Practic , la noi in tara nu s-a reusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.
CAPITOLUL 5 5.1.Structuri rutiere 5.1.1. Definitie : Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera este formata din mai multe straturi straturi realizate din diverse materiale, prin tehnologii tehnologii adecvate. Ea este este dimension dimensionata ata astfel astfel incit incit sa poata poata prelua prelua , pentru pentru o perioada perioada determinat determinataa , solicitarile din trafic si din conditiile climaterice , in limita deformarilor admise. 5.1.2. Clasificare.
16
Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile rutiere se impart in: suple ( imbracaminti bituminoase, macadam) rigide ( imbracaminti din beton de ciment ) mixte
STRUCTURI RUTIERE
Structuri rutiere suple
Structuri rutiere mixte
Structuri rutiere rigide
IMBRACAMINTE Straturi bituminoase Pietruire macadam
IMBRACAMINTE Straturi bituminoase
IMBRACAMINTE Beton de ciment simplu Beton de ciment armat
STRAT DE BAZA Anrobate bituminoase
STRAT DE BAZA Anrobate bituminoase Agregate naturale Stabilizate cu ciment
STRAT DE FUNDATIE (REZISTENTA) stru struct ctur urii ruti rutier eree supl suplee vechi balast stabilizat mecanic macadam,macadam bituminos bloc blocaj aj din piatra piatra bruta bruta sau din bolovani de rau pietruiri existente
STRAT DE FUNDATIE (REZISTENTA) agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lianti puzzolanici straturi din beton de ciment macadam cimentat pavaje ca straturi inferioare de fundatie,cele mentionate la structura supla
STRAT DE FUNDATIE (PORTANT) strat drenant din beton poros balast stabilizat mecanic agregate naturale stabilizate cu lianti pietruiri existente structura rutiera supla (in cazul ranforsarii)
STRAT DE PROTECTIE Anticapilar Antigel Anticontaminant Drenant
Secventele marcate
reprezinta nivele de abordare in Proiectul de Dezvoltare Rurala.
17
Sectiune transversala prin structura rutiera
a. Imbracamintea rutiera este situata la partea superioara a structurii rutiere si poate fi alcatuita din unul sau doua straturi . La drumuri de clasa tehnica IV si V proiectarea se opreste la nivelul stratului de baza asimilat stratului superior al fundatiei , de aceea realizarea acestui strat trebuie sa se faca din materiale mai rezistente deoarece primeste si solici solicitar taril ilee transm transmise ise prin prin imbrac imbracami aminte nteaa rutier rutieraa ( socuri socuri,, vibrat vibratii ii,, o parte parte din eforturile unitare tangentiale ) . Punctele Punctele slabe ale une uneii structur structurii rutiere rutiere care pot compro compromite mite tot comple complexul xul rutier sint contaminarea cu argila din patul drumului si sensibilitatea la actiunea apei. Pentru anihilarea acestor fenomene primele straturi de fundatie se numesc de protectie si pot fi anticapilar ( balast min. 15 cm , cota lui trebuie sa fie deasupra inaltimii capilare maxime ) antigel ( zgura expandata 0-7 mm, zgura granulata de furnal cls. A , min.12 cm) anticontaminant ( nisip 7 cm sau geotextile ) se aplica cind nu se executa strat de forma forma sau atunci cind celelalte celelalte straturi straturi de protectie protectie a fundatiei fundatiei nu indeplinesc indeplinesc si acest rol Geotextilele pot indeplini si rol drenant, in acest caz stratul se va executa pina la taluzurile santurilor cota sa fiind cu minim 15 cm mai sus decit cota fundului de sant drenant ( balast, min. 15 cm ) Modul de evacuare al apelor din straturile de protectie difera in functie de situatia existe existenta nta.. Pentru Pentru ramble rambleee realiz realizate ate din pamint paminturi uri necoezi necoezive ve sau permea permeabil bilee nu se prevede. b.Straturile
18
este stra stratu tull super superio iorr al tera terasa same ment ntul ului ui,, amena amenaja jatt pentr pentru u b1.St b1.Strat ratul ul de forma forma este uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el face parte din infrastructura. Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint d ate de caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenului de fundare natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatie Grosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm. Materialele din care se executa : - pamin pamintur turii coeziv coezivee imbunat imbunatati atite te cu adaosur adaosurii pentru pentru corect corectate ateaa granul granulozi ozitat tatii ii si stabilizate cu zgura granulata, cenusa de termocentrala, ciment, var materiale necoezive nisip, balast, deseu de cariera, zgura bruta bruta de furnal , etc. Ca mod de alcatuire a unui sistem rutier de clasa tehnica IV sau V voi detalia 2 scheme constructive ( conform STAS 6400/ 84 ) 1 ) – un strat inferior de balast 10 cm grosime un strat superior de balast amestec optimal 10 cm grosime strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece 2 ) - un strat inferior de balast 10 cm grosime - un strat superior superior de piatra piatra sparta sparta mare mare sort sort 63-90 63-90 sau piatra piatra sparta sparta amestec amestec optimal 12 cm grosime - strat de baza = imbracaminte = macadam semipenetrat la rece In general , straturile de fundatie pot fi alcatuite din agregate naturale ( nisip, balast, impietruiri vechi ) balast amestec optimal piatra sparta mare , sort 63-90 piatra sparta amestec optimal pamint stabilizat mecanic agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ( ciment ) agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici ( zgura granulata, cenusa de termocentrala, activanti- var, ciment ) blocaj de piatra bruta -
b.2.Straturi de fundatie din balast Executia lor necesita urmatoarele operatii astern asternere ereaa si nivela nivelarea rea agrega agregatul tului ui natura naturall la sablon sablon , manual manual sau mecani mecanic, c, in straturi de max.15 cm inainte de compactare. Adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare Proctor modificat Indesarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si vibrare Descar Descarcar carea ea din autoca autocamio mioane ane a agrega agregatel telor or natura naturale le se face face prin prin bascul basculare are,, de preferinta in mers, iar imprastierea acestora cu autogrederul sau buldozerul.
19
Compactarea se face cu compactoare vibratoare ( pentru un procent al echivalentului de nisip de min.40 % ), compactoare pe pneuri (pentru un procent al echivalentului de nisip de 25-40 % ) sau cu rulouri netede ( pentru pentru En < 25 % ) . Pentru drumuri de clasa tehnica IV sau V gradul de compactare realizat trebuie sa fie intre 95-98 %. b.3.Straturi de fundatie din piatra sparta
Executia straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 mm ( numita rassel ) necesita urmatoarele operatii asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pina la inclestarea acesteia . Compactarea se face cu compactor cu rulouri netede de 60 Kn , dupa care se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 100-140 Kn. Impanarea pietrei sparte cu split 16-25 mm, care se compacteaza si se raspindeste succesiv pe toata suprafata Innoroirea ,, sau colmatarea stratului de nisip sau savura urmata de o compactare corespunzatoare Acoperirea cu material de protectie ( nisip grauntos sau savura ) , in cazul in care asternerea stratului superior nu se face imediat In cazul in care stratul stratul superior superior este din macadam macadam nu se prevede prevede innoro innoroire ireaa ,, si protectia stratului de piatra sparta.
b.4. Straturi de fundatie din piatra sparta amestec optimal
Executia acestui tip de strat necesita urmatoarele operatii -
-
stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta sau de nisip si pietri pietriss pentru pentru realiz realizare areaa granul granulozi ozitat tatii ii ameste amestecul cului ui optim optimal al si determ determina inarea rea umiditatii optime de compactare Proctor modificat realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazut cu predozator cu 4 compartimente asternerea materialului cu raspinditorul-finisor si eventuala completare a cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in laborator compactarea stratului cu ajutorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare
c. Folosirea impietruirilor vechi in fundatia drumului sau in stratul de baza
20
Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea sistemului rutier se stabileste functie de latimea si grosimea acestora si de calitatea materialelor constituente , astfel in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare considerare in alcatuirea alcatuirea sistemulu sistemuluii rutier, dar se va scarifica si reprofila in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de d e dimensionare a sistemului rutier, in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteaza alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare impietrui impietruirea rea poate constitui constitui un substrat substrat de fundatie fundatie sau un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale care indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 66282 . In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimea reala reala a acesto acestorr stratu straturi ri si calita calitatea tea materi materiale alelor lor din alcatu alcatuire ireaa lor se stabil stabilesc esc prin prin recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator. d. Strat de baza din macadam
Macadamul este un strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara, cilindrata pina la fixare, apoi impanata cu split raspindit uniform, udata si cilindrata pina la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare pina la fixarea definitiva. Se poate folosi ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate a circulatiei care se incadreaza in clasa de trafic foarte usor. Elemente geometrice Grosimea prescrisa ca imbracaminte, min. 10 cm dupa cilindrare. Latimea trebuie sa depaseasca cu 0,25 m pe ambele parti p arti latimea partii carosabile. Profilul transversal in aliniament se executa sub forma unui acoperis cu 2 pante egale ( 3 % ) , si cu cu racor racordar daree prin prin arc arc de de cerc cerc in trei treimea mea mijloci mijlocie, e, in curbe curbe si si in in zonele zonele de amenajare aferente profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare. In profil longitudinal declivitatea este functie de viteza de proiectare dar max. 8 %. Recomandabil este 6 %. Materiale Material Macadam ca Macadam ca strat de baza imbracaminte Piatra sparta kg/mp 175-180 140-145 Split kg/mp 20-24 16-20 Savura sau nisip kg/mp 35-40 30-35 Nisip sau savura kg/mp 15-18 15-18 Apa l/mp 30-35 25-30
21
CAPITOLUL 6 6.1. Imbracaminti provizorii Ca imbracaminte provizorie cu o durata de exploatare de citiva ani( in jur de 7 ani )se recomanda: • macadam semipenetrat cu bitum ( M.P.5 ) • macadam penetrat cu bitum ( M.P.7 ) • macadam penetrat cu emulsie ( M.P.E.) • macadam protejat cu tratamente bituminoase .
6.1.1.Macadam semipenetrat cu bitum M.P.5 Penetrarea macadamului se realizeaza cu bitum tip D80/120 incalzit la temperatura de 160-180 C , stropirea facindu-se cu autostropitoare de bitum.
Material Piatra sparta 40-63 Split 16-25 Split 16-25 Criblura 3-8 Bitu M D80/ 120 Bit Bitum D180/ 180/20 200 0
Cantitati kg / mp 140-145 pentru formarea scheletului mineral 14-19 pentru impanarea scheletului mineral 25-31pentru acoperire dupa penetrare 20-25 pentru tratamentul de inchidere 3,5-4,3 pentru penetrare 1,21,2-1, 1,6 6 pen penttru trat ratamen amenttul de inchi nchide derre
Ca faza tehnologica, stropirea se face dupa cilindrarea splitului de impanare, imediat dupa stropire, inainte de racirea bitumului se asterne uniform splitul de acoperire, se cilindreaza dupa care se indeparteaza splitul in exces.Se executa tratamentul bituminos de inchidere. In cazu cazull in care care se util utiliz izeaz eazaa pent pentru ru execu executa tare reaa maca macadam damul ului ui roci roci acid acidee , pent pentru ru asigurarea adezivitatii liantului la acestea inainte de stropirea bitumului se executa o stropire cu lapte de var diluat ( cca 1l/mp ) Penetrarea macadamului se poate realiza in conditii bune si cu emulsie in locul bitumului. Semipenetrare inseamna o singura stropire cu liant, iar penetrarea 2 stropiri.
6.1.2.Macadam penetrat penetrat cu bitum M . P. 7 Dupa prima stropire stropire cu bitum se raspindeste raspindeste splitul, splitul, se cilindreaz cilindreaza, a, se indeparteaza indeparteaza prin maturare splitul in exces, si se aplica a 2-a stropire cu bitum cald,dupa care se asterne split splitul ul de acoper acoperire ire,, se cilind cilindrea reaza, za, se matura matura excesu excesull si se executa executa tratam tratament entul ul de inchidere.
22
Consumuri Materiale Piat Piatra ra spar sparta ta 40-6 40-63 3 Split 16-25 Split 16-25 Split 8-16 Criblura 3-8 Bitum D80/120 Bitum D 180-200
Cantitati
140140-14 145 5 pent pentru ru form formar area ea sche schele letu tulu luii mine minera rall 14-19 pentru impanarea scheletului mineral 25-31pentru acoperire dupa prima penetrare 19-25 pentru acoperire dupa penetrarea a 2-a 12-19 pentru tratamentul de inchidere 3,0-3,5 pentru prima stropire 2,0-2,5 pentru stropirea a 2-a 1,0-1,2 pentru tratamentul de inchidere
6.1.3. Macadam penetrat cu emulsie M.P.E Emul Emulsi siaa bitu bitumi mino noas asaa este este o disp disper ersi siee inti intima ma a bitu bitumu mulu luii in apa in prez prezen enta ta unui unui emulgator ( material tensioactiv care scade tensiunea interfaciala intre cele 2 faze ). Daca emulgatorul este o substanta bazica va rezulta o emulsie bituminoasa anionica, iar daca emulgatorul este o substanta acida va rezulta o emulsie bituminoasa cationica. Ruperea emulsiei bituminoase este un fenomen de separare a celor 2 faze ( bitum si apa ) in contact cu agregatele naturale . In functie de timpul de rupere se utilizeaza 3 tipuri de emulsii cationice cu rupere rapida ( pina la 30 minute ) cu rupere semilenta ( 30-60 minute ) cu rupere lenta ( peste 1 ora ) Pentru penetrarea macadamului se recomanda EBCR 60 ( emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida cu procent de bitum 60% ) sau EBCR 65 . Se executa 2 stropiri cu emulsie, tehnologia de executie fiind aceeasi ca la M.P.7. Consumuri
Material Piat Piatra ra spar sparta ta 40-6 40-63 3 Split 16-25 EBCR 60 EBCR 60 Split 16-25 Split 8-16 EBCR 60 Criblura 3-8
Cantitati kg/mp 150 150 pent pentru ru form formar area ea sch schel elet etul ului ui min miner eral al 11 pentru impanarea scheletului mineral 2 pentru prima penetrare 2,8 pentru a 2-a penetrare 10 pentru prima acoperire 10 pentru a 2-a acoperire 1,6 pentru tratamentul bituminos 8,5 pentru tratamentul bituminos
Macadamurile bituminoase se executa numai pe timp frumos si cald, inainte de inceperea sezonului rece.
23
6.1.4. Macadam protejat cu tratament bituminos bituminos Astfel de imbracaminti se realizeaza in scopul evitarii formarii prafului si noroiului, etansarii structurii rutiere si conservarii pietruirilor existente. Tratamentele bituminoase sint invelisuri subtiri realizate prin stropirea in mod uniform si continuu cu un liant hidrocarbonat( bitum cald sau emulsie) , urmata de acoperirea cu criblura care se fixeaza prin cilindrare.
6.2.Clasificarea tratamentelor bituminoase a ) dupa modul de punere in opera al liantului TB. Executate la cald. Se executa numai pe timp uscat si calduros, cu temperatura aerului mai mare de 8 C, liantul este bitum incalzit la temperatura de 170-190 C TB. Executate la rece . Liantul poate fi bitum taiat sau EBCR 60, EBCR65, EbmCR. Acest tip de TB se poate aplica pe suprafete umede dar nu pe ploaie la temperaturi de minim 5 C. b ) dupa scop TB. De etansare ( pentru inchiderea suprafetelor poroase ) TB. De intretinere ( pentru regenerarea suprafetelor uzate sau imbatrinite ) TB. De rugozitate ( pentru asprirea suprafetelor slefuite ) TB. De protectie ( pentru protejarea macadamului sau straturilor stabilizate cu lianti minerali sau puzzolanici ) c ) dupa tehnologie TB. Simple Simple = o singur singuraa stropi stropire re cu bitum, bitum, urmata urmata de raspin raspindir direa ea criblu criblurii rii si cilindrare TB. TB. Duble Duble sau sau mult multip iple le = doua doua sau sau mai mai mult multee stro stropi piri ri,, urma urmate te fieca fiecare re de raspindirea criblurii si cilindrare TB. Intarite = se executa cu agregatele bitumate in prealabil Alte avantaje pe care le au tratamentele tratamentele sint marirea rugozitatii, o buna drenare a apelor pluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formarea sa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar nu maresc capacitatea portanta.
6.3. 6.3. Imbr Imbrac acam amin inti ti bituminoase
proviz ovizor orii ii
alc alcatu atuite ite
din
trat tratam ameent ntee
Se pot aplica pe un strat suport alcatuit din: - pietruirea existenta - stra stratu turi ri de pamin pamintt sta stabi bili liza zate te chim chimic ic Aleg Aleger erea ea tipu tipulu luii de trat tratame ament nt (dubl (dublu u sau sau trip triplu lu,, simp simplu lu sau sau inta intari rit) t) se face face din din considerente tehnico-economice de administratorul drumului. Pregatirea stratului suport se face astfel:
24
-
pietruirile existente se vor scarifica, se aduce la cotele din proiect prin completare cu agregate naturale si se compacteaza straturile rutiere din paminturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaza si se egalizeaza cu mixturi asfaltice. Dupa remediere se matura , daca este cazul,iar pentru asigurarea acrosarii se aplica un strat de materiale pietroase. Agregatele naturale folosite pot fi -
criblura sort 6-10 si 10-14 - piatra sparta ( split ) sort 8-16 si 16-25 - pietris sortat sau concasat sort 7-16 si 16-31 Decizia privind tipul de agregat natural folosit se ia in functie de posibilitatile locale si considerente tehnico-economice. Ca liant se recomanda folosirea emulsiei , in special pe suport de impietruire sau din pamint stabilizat iar pe sectoare cu declivitati mai mari de 3 % se recomanda EBCR 65.
6.4. Modele de sisteme rutiere rutiere aplicabile in mediul rural rural 6.4.1. Sistem Rutier A: 1) pamint pamint stabil stabiliza izatt mecan mecanic ic 2) impermeabil impermeabilizare izare cu cu tratament tratament bitumin bituminos os simplu simplu la rece rece ( TB ) Operatii : 1) - scarificare adaus material granular amestecarea ,, in situ “ ( cu autogreder ) asternere+ reprofilare compactare - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei raspindirea pietrisului compactare transportul materialelor Durata de viata : 3-5 ani NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.
6.4.2. Sistem Rutier B: 1) pamint pamint stabil stabiliza izatt chimic chimic 2) impermeabil impermeabilizare izare cu tratam tratament ent bitum bituminos inos simplu simplu la la rece rece Operatii: 1) - scarificare adaus material chimic (var, ciment, lianti puzzolanici, clorura de calciu , etc. ) amestecarea ,, in situ “ ( cu autogreder ), in betoniera sau INS asternere+ reprofilare -
25
-
compactare - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei raspindirea pietrisului compactare transportul materialelor Durata de viata : 3-5 ani NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.
6.4.3. Sistem Rutier C: 1) strat strat balas balastt ( grosim grosimee intre intre 10-30 10-30 cm ) 2) TB sim simpl plu/ u/dub dublu lu la la rece rece Operatii: 1) – repr reprof ofil ilar aree asternere balast compactare - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. transportul materialelor 2) -raspindirea emulsiei raspindirea pietrisului compactare transportul materialelor Durata de viata : 7 ani NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate renunta la nici o operatie op eratie din cele enumerate.Grosimea stratului de balast rezulta din calculul de portanta .
6.4.4. Sistem Rutier D 1) strat drenant drenant ( nisip, nisip, balast balast,, geotextil geotextilee ) 2) macada macadam m semipe semipenet netrat rat la la rece rece ( MPE MPE ) Operatii: 1) - repr reprof ofil ilar aree asternere materiale in straturi compactare 2)- asternerea pietrei sparte compactare asternerea split de impanare compactare stropirea emulsiei pentru penetrare raspindirea split de acoperire dupa penetrare compactare stropire emulsie pentru tratament de inchidere -
26
-
raspindirea criblura criblura 3-8 pentru tratament de inchidere - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. transportul materialelor Durata de viata : min.7 ani NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate
6.4.5. Sistem Rutier E 1) strat anticonta anticontaminant minant , antigel, antigel, anticapilar anticapilar(( nisip, geotextil geotextil,, liant puzzolanic, puzzolanic, balast) 2) maca macada dam m MPE MPE Operatii: 1) – reprofilare asternere materiale in straturi compactare 2)- asternerea pietrei sparte compactare asternerea split de impanare compactare stropirea emulsiei pentru penetrare raspindirea split de acoperire dupa penetrare compactare stropire emulsie pentru tratament de inchidere raspindirea criblura criblura 3-8 pentru tratament de inchidere - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. transportul materialelor Durata de viata : min. 7 ani NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive. Stratul definit la 1) este in functie de tipul pamintului si a nivelului apei freatice .
6.4.6. Sistem rutier F 1) strat anticontaminant( nisip, geotextil, liant puzzolanic) 2) balast 1 3) TB TB simpl implu/ u/du dubl blu u Operatii: 1) – repr reprof ofil ilar aree asternere materialului compactare transportul materialelor 2) - astern asternere ereaa balastu balastului lui in in stratu straturi ri - compactare - benzi de incadrare din piatra bruta, bolovani de riu, borduri prefabricate, etc. transportul materialelor 3) -raspindirea emulsiei raspindirea pietrisului -
27
-
compactare transportul materialelor Durata de viata :min.7 ani NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate.Se aplica pe paminturi coezive. 2
28
