prof. univ. dr. ing Miha i VOICULESC U consultant de specialit ate
ec. Marin CRU Þ ESCU coordonare lucrare
prof. univ. dr. ing Gheorghe OPR EA consultant de specialit ate
Dan Alexandru COSTACHE traducere manual tehnic
conf. univ. dr. i ng. Nicolaie COSTA CHE
ec. Aurelia GRIG ORESC U corectur ã
consultant
ec. Marilena TIHULC Ã machetare
MANUALUL TEHNIC AMVIC
Bucure ºti 2006
PREFA ÞÃ Cofrajele modulare termoizolan te din polistiren ignifugat, sistem AMVIC® (ICF-insulated concrete forms) sunt de cea mai înalt ã calitate, cele mai inovatoare ºi adaptabile cofraje disponibile la ora actual ã pe pia þã. Pre þurile competitive, distribu þia extins ã a produselor ºi suportul tehnic excelent sunt combinate pentru a furniza clien þilor no ºtri o abordare simpl ã a unui produs final superior la un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asem ãnãtoare. D acã
una din întreb
ãrile
AMVIC este marc ã înregistrat ã la OFICIUL DE
dumneavoastr ã nu are r ãspunsul în STAT PENTRU INVEN Þ II ª I M Ã RCI cu acest manual, v ã rugãm sã asista þi nu m ã rul de depozit M 2005 10469 pentru clasa de la unul dintre seminarele de produse Cl:19: Materiale de construc þie nemetalice preg ãtire Amvic (verifica þi în zona (cofraje din polistiren) dumneavoastr ã pentru programare) sau contacta þi-ne ºi personalul nostru va rãspunde competent la întreb ãrile dumneavoastr ã. AMVIC se mândre ºte sã ofere clien þilor s ãi un nivel excep þional de servicii. Suport Tehnic Vã rugãm sã ne contacta þi pentru orice nel ãmurire sau orice informa þie care e inclus ã în acest manual sau dac ã aveþi nevoie de alt ã asisten þã tehnic ã. Suport Tel: 021tehnic 493 23 2 7-30 Fax: 021 493 23 26 email:
[email protected] Site-ul Amvic www.amvic.ro Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informa þii incluzând rapoartele testelor, buletinele tehnice ºi rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent pe site.
M UL Þ UMIRE Societatea Comercial ã AMVIC S.R.L. mul þumeºte celor care au participat la realizarea acestui manual în limba român ã. Mu lþumiri speciale pentru:
prof. univ. dr. i ng M ihai VOICULES CU consultant de specialit ate
ec. Marin CRU Þ ESCU coordonare lucrare
prof. univ. dr. ing Gheorghe OPR EA consultant de specialit ate
Dan Alexandru COSTACHE traducere manual tehnic
conf. univ. dr. ing. Nico laie COSTA CHE consultant
ec. Aurelia GRIGORESCU corectur
ã
ec. Marilena TIHULC Ã machetare
Lucrarea se bazeaz ã pe traducerea -Technical Manual AMVICºi pe experien þa produc ãtorilor ºi utilizatorilor sistemului de realizare a construc þiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante din polistiren expandat ignifugat, sistem AMVIC ® (ICF-insulated concrete forms)
NEASUMAREA RESPONSABILIT
ÃÞ II
Acest document are doar scop informativ. Informa þiile din acest document reprezint ã abordarea AMVIC asupra problemelor discutate la data public ãrii. Opiniile exprimate nu trebuie s ã fie interpretate ca fiind un angajament din partea AMVIC. Informa þiile cupri nse în acest m anual nu pot înlocui reglement ãrile tehnice în vigoare din domeniu. Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cuno
ºtinþele profesionale. Toate structurile
þie AMVIC” ºi realizate construite cu cu “Sistemul de Construc trebuie fie proiectate, în conformitate reglement de costruc de c ãtreavizate un inginer proiectant ãrile ºi normele þie sîn ãvigoare autorizat. În toate cazurile, reglement ãrile ºi normele de proiectare ºi construc þie din domeniu sunt prioritare acestui manual.
INFORMA Þ IILE CON Þ INUTE ÎN ACEST DOCUMENT SUNT FURNIZATE CA ÎNDRUMARE, F Ã R Ã S Ã SE SUBSTITUIE, SUB NICI-O FORM Ã , REGLEMEN T Ã RILOR ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.
CUPRINS Partea 1 -Introducere .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
32
Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . .. . .. . .. .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . 2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
36 36
Partea a 3-a - Unelte, materiale ºi accesorii .. ... .. .. ... ... ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... 3.1- Uneltep entrui nstalareac ofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
38 38
3.2 betonului . . . . .ãþilor . . . . . ..... . . . . . ...... . . . . . . ...... . . . . . . ...... . . . . . . ...... . . . . . . .. 38 38 3.3 --Unelte Unelte pentru pentru turnarea preg ãtirea traseelor. utilit 3.4 - Lista materialelor . .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . . 38 Partea a 4-a - Prezentarea general ã a construc þiei ......
.....
......
......
......
......
... 41
Partea a 5-a - Golurile pen tru ferestre ºi uºi ...... ....... ...... ...... ....... ...... .... 45 5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi ...... ...... ...... ...... ....... ...... ...... . 45 5.2 - Cadre de lemn .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 45 5.2.1 - Alegerea lemnului . . .. . .. . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . 45 5.2.2- Construireac adrelord inl emn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Partea a 6-a - Arm ãtura de OB pentru pere þi ...... ...... ...... ...... ....... ...... .... 47 6.1 - Prezentare general ã ................................................... 47 6.2 - Condi þiile de baz ã ale proiectului . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . .. .. 47 6.3 --Scopul barelor de armare .............................................. 6.4 Arm ãtura orizontal ã .................................................. 6.5 - Arm ãtura vertical ã ................................................... 6.6 - Arm ãtura pentru golurile din pere þi ...... ...... ...... ....... ...... ...... . 6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din o þel beton pentru armare . . . . . . . 6.7.1 - Tipuri de îmbin ãri prin petrecere (suprapunere) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.7.2 - Cerin þe minime pentru lungimea îmbin ãrii prin suprapunere . . . . . . . . . . 6.8 - Îmbin ãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare realizate prin turnarea succesiv ã a betonului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 6.9 - Proiectarea arm ãturii de o þel beton pentru pere þi ...... ...... ....... ...... ... 6.10 - Lucr ãrile de armare a betonului ºi mãsurile de protec þia muncii . . .. . .. . . . . . . . . Partea a 7-a - Preg ãtirea funda þiei ºi a pl ãcii la nivel .. .. .. .. ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... 7.0 - Introducere .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 7.1 - Plasarea barelor de joantare în funda þie sau placa la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.2 - Nivelarea funda þiei ................................................... 7.3 - Trasare conturul pere þilor conform proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.3.1 - Trasarea conturului de a ºezare a peretelui . . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. 7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/U ºilor .................................... 7.3.3 - Trasarea di mensiunilor golurilor brute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
47 48 48 48 48 49 49 50 50 51 53 53 53 54 55 55 56 56
Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 8.1 - Prezentare general ã ................................................... 57 8.2 - Organizarea: pozi þionarea materialelor ºi a uneltelor .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 57 8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea în ãlþimii peretelui ºi num ãrul de rânduri de cofraj 9
pe nivel ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 8.3.1 - Construc þie cu un singur nivel sau cu m ai multe niveluri . . . . . . . . . . . . . 8.4 - A ºezareap rimului rândd ec ofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.5 - A ºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.6 - Verificarea planeit ãþii ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... 8.7 - Fixarea primului rând la funda þie/plac ã ................................... 8.8 - A ºezarea celui de-al treilea ºi a urm ãtoarelor rânduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru u ºã ................... 8.8.1.1 - Intr ãri ridicate .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 8.8.2 - D ecuparea c ofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre . . . . . . . . . . . . . . . .
59 59 59 62 63 64 65 65 66 66
8.8.3 - Barele de armare din o þel beton în jurul deschiderilor din perete . . . . . . . 66 8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 8.8.5 - Instalarea barelor de armare verticale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67 8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui ( PLUMWALL) . . . . . . . . . . . 68 8.9.1 - Aplica þii generale .. ... ... .. .. .. ... ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... 68 8.9.2 - Distan þarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 69 8.10 - Preg ãtirea c ofrajelor p entru t urnarea b etonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 8.11 -Solidariz ãris uplimentare .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 71 8.12 - Str ãpungerile .. .. ... ... .. .. .. .. ... .. .. .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... . 72 8.13 - Instalarea plan ºeului suspendat .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 73 8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 8.14 - Loca º (ºliþ) pentru grind ã - Grinda de plan ºeu este legat ã direct la peretele în sistem AMVIC ..... ...... ...... ....... ...... ...... ...... ...... ...... .... 75 8.15 - Pl ãcile/plan ºeele cu plas ã tip Buz ãu, cãlãreþi ºi beton. .. .. ... ... ... .. .. .. .. . 76 8.16 - Sistemul de plan ºeu AMVIC ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 76 8.17 - Reglajele finale înaintea turn ãriib etonului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . Partea a 9-a - Instalarea special ã ac ofrajelor .. ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... ... .. .. 9.1 - Prezentare general ã .................................................. 9.2 - Realizarea funda þiilor ..... ....... ...... ...... ...... ...... ...... ...... . 9.3 - Construc þia col þurilor scurte .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 9.3.1 - Col þuri scurte folosind cofraje de col þ de 90 E cu o combinare a acestora ........................................................... 9.3.2 - Col þuri scurte folosind cofraje de col þ de 90 E cu model neîntrerupt . . . . . 9.3.3 - Col þuri scurte f ãcute folosind cofraje AMVIC d repte . . . . . . . . . . . . . . . . 9.4 - Pere þic urbe ..... ...... ...... ....... ...... ...... ...... ...... ...... ... 9.5 - Construc þia peretelui-T .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 9.6 - Instalarea c ãrãmizii aplicate standard . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . . 9.7 - Marginile frontonului . . .. . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . 9.8 - Sistemul de plan ºeu prefabricate (miez gol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
81 82 82 84 86 88 89 89
Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.1 - Prezentare general ã .................................................. 10.2 - Fundamentele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.2.1 - Compozi þiab etonului .. .. .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... ... .. .. 10.3 - Calitatea amestecului de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.1 - Raportul ap ã/ciment (A/C) .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 10.3.2 - Rezisten þa betonului .. ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... ... .. .. 10.3.3 - Lucrabilitatea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.4 -Înt ãrirea betonului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .
91 91 91 91 91 92 92 92 93
10
78 79 79 79 81
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.4 - Adaosuri, aditivi . .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . . 10.5 - Specifica þii ale betonului pentru peretele în sistem AMV IC . . . . . . . . . . . . . . . . . . Partea a 11-a - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.1 - Prezentare general ã .................................................. 11.2 - Lista de verific ãri preliminare turn ãrii ................................... 11.3 - Sfaturi de siguran þã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.4 - Ritmul turn ãriib etonului .. ... ... .. .. ... ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. .
94 94 94 95 97 97 97 98 99
11.5 - Metode ºi e chipamente p entru t urnarea b etonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucr ãtori ............................ 11.6 - Turnarea betonului . . . . . .. . .. . .. . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. 11.7 - Controlul calit ãþii .................................................. 11.7.1 - Tasarea .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 11.7.2 - Rezisten þa la compresie .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 11.8 - Vibrarea betonului . . . . . .. . .. . .. . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. 11.8.1 - Ce este vibrarea . . .. . . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . 11.8.2 - Metode de vibrare . . .. . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. 11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.9.1 - Specifica þii recomand ãri ..................................... 11.9.2 - Îndrum ãri pentru vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.10 - Terminarea turn ãriib etonului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 11.11 - Dup ã turnare: reverifica þi cã peretele a r ãmas drept ºi în caz de nevoie ajusta þi
100 101 101 101 104 104 104 105 105 105 105 105 106 108
................................................................ 11.12 - Preg ãtirea pentru o “explozie” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
108 108
Partea a 12-a - Protec þie împotriva u mezelii sub n ivelul solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.1 - Cerin þele reglement ãrilor în construc þii ................................. 111 12.1.1 - Protec þie contra umezelii ºia apei ..... ...... ...... ...... ...... 111 12.1.2 - Protec þie contra umezelii sau protec þie contra apei conform normelor de construc þie ................................................. 111 12.1.3 - Sistemul de drenare a funda þiei/subsolului conform normativelor din construc þie ................................................. 111 12.1.4 - Recomand ãri pentru men þinerea unui subsol uscat . . . . . . . . . . . . . . . . 111 12.2 - Protec þia contra umezelii ºi protec þia contra apei pentru cofrajele AMVI C . . . . . 112 12.3 - Sisteme lichide de p rotec þie contra umezelii/protec þie contra apei . . . . . . . . . . . . 112 12.5 - Sisteme de memebran ã cu crampone de protec þie contra umezelii/apei ................................................................ 113 12.6 - Finisajul .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 113 Partea a13-a - Finisaje interioare ºie xterioare .. .. .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... ... .. . 13.1 - Gips-carton de interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.2 - Stuc tradi þional (Exterior) .. .. . .. .. .. . .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. 13.3 - Izola þie exterioar ã ºi sistem de finisaj .. .. . .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. 13.4 - Aplica þii de zid ãrie ancorat ã .......................................... 13.5 - Finisaje cu lemn, vinil ºi ciment fibr ã ..................................
115 115 115 116 117 117
Anexa B - Proiectarea pere þilor modela þi cu cofraje AMVIC . . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . . 119 11
B1.0- Canada ... ... ... ... ... ... .... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 119 B1.1 -CCMC 13043-R .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 119 B1.2 - Codul na þional de construc þie al Canadei 2005 . . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . . 119 B1.2.1 - Aplica þie ................................................. 119 B1.2.2 - Materiale .. .. . .. . .. . .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. 119 1.Beton ... ... ... ... ... .... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 119 2. Oþelul beton de armare . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. 120 B.1.2.3 - Talp ã ºi eleva þie ........................................... 120 B1.2.3.1 - Aplica þie ...... ....... ...... ...... ....... ...... ... 120 B1.2.3. 2.- Dimensiunile minime ale funda þiei ..... ...... ...... .... 120 B1.2.4 - Eleva þiile funda þiei ......................................... 121 B1.2.4.1U tilizare .. .. . .. .. .. .. . .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. 121 B.1.2.4.2 - Arm ãturã pentru pere þii de funda þie drep þi izolan þi din beton ................................................... 122 Armãturã orizontal ã ................................... 122 Armãturã vertical ã .................................... 122 B1.2.5 - Pere þi de deasupra nivelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 B1.2.5.1 - Aplica þie ...... ....... ...... ...... ....... ...... ... 124 B1.2.5.2 - Grosimea pere þilor drep þi din beton cu cofraj modulat izolant ................................................... 124 B1.2.5.3 - Arm ãtura pentru pere þii drep þi din beton cu cofraj modulat izolant ................................................... 124 Armãtura orizontal ã ................................... 124 Armãtura vertical ã .................................... 124 B1.2.5.4 - Deschideri în pere þi drep þi, din cofraje AMVIC, care nu sunt ã suplimentar cu sarcin ......................... 125 B1.2.5.5încãrcaþi - Buiandrugi peste golurile dinã pere þii drep þi amvic care sunt încãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã ......................... 125 B1.2.5.6 - Încadrarea suportat ã pe pere þii drep þi în sistemAMVIC . . . . 125 B1.2.5.7 - Ancorarea încadr ãrii acoperi ºului la partea de sus a pere þilor drep þi AMVIC ..... ....... ...... ...... ...... ...... ...... ... 126 B2.0 -SUA ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 126 B2.1 - Metoda prescriptiv ã ................................................ 126 B2.1.1 - Competen þa ............................................... 126 B2.1.2 - Specifica þiile materialului . . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . 128 B2.1.3 - Funda þiile ................................................ 129 B2.1.3. 1 - Conexiune P erete de funda þie - Funda þie ...... ...... .... 130 B2.1.4 - Cerin þele peretelui de funda þie ................................ 130 B2.1.5 - Pere þi de deasupra n ivelului funda þiei .......................... 135 Presiunilev ântului .. .. .. .. .. .. . .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. 135 Armãtura peretelui de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Cerin þele seismice ºi de vânt ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 137 Cerin þe de proiectare pentru golurile din pere þi date de solicit ãrile seismice ºi de vânt ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 138 B2.1.6 - Legarea plan ºeului ...... ...... ...... ...... ...... ...... ..... 142 Anexa C - Dimensiunile pere þilor modela þi cu cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Dimensiunile pere þilor la unghi de 90 E modela þi cu cofraj e AMVIC de 9 0 E de 10, 15, 20 ºi 25 cm .......................................................... 145 Pere þi modela þi cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm . . . . 149 12
Anexa D - Insectele ºi construc þii în sistem AMVIC .. .. . .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. 152 D1.0 - Tipuri de insecte .. .. . .. . .. . .. .. .. . .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. 152 D1.1 - Insecte ºi construc þiile în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 D1.2 - Cerin þe de proiectare ºi polistirenul expandat, ignifugat sub nivel . . . . . . . . . . . 153 D1.2.1 - Codul reziden þial interna þional 2003, controlul insectelor ºi protec þia polistirenului . .. . .. . .. .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. 153 D2.0 - Protec þia contra insectelor ºi controlarea lor . . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . 154 D2.1 - Bariere fizice .. .. .. . .. . .. .. .. . .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . 154 D2.1.1 - Sistem de protec þie contra apei ºi barier ã contrai nsectelor . . . . . . . . . 154 D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D2.1.4 - Barier ã fizic ã dinp articule .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . D2.1.5 - Plasa contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D2.2 - Eliminarea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D2.2.1- Momeli pentrui nsecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . D2.2.2 - Capcane pentru insecte c ãrãuºi ...... ....... ...... ...... ...... D2.3 - M ãsuri administrative pe ºantier ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. D2.4 - Recomand ãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
154 154 155 155 156 156 156 157 157
Anexa E - Instalarea utilit ãþilor ..... ...... ....... ...... ...... ...... ...... ...... ... E1.0 - Str ãpungeri în peretele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.0 - Instala þia electric ã .................................................. E2.1 - Panoul principal de intrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E2.2 - Cablarea electric ã ............................................
157 157 158 158 158
E2.3 .. îngropate .. .. .. .. ... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .. E2.4 --Conductele Doze electrice E2.4.1 - Ata ºarea dozei electrice la perete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E3.0 - Instala þii tehnico-sanitare . .. . .. .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . .. .. ..
159 159 160 160
13
FIGURI Figura 1.1 - Cofraje AMVIC . . .. . .. . .. . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . 32 Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ AMVIC din STYROPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC d in NEOPOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Figura 1.5 - Sec þiuni transversale ale cofrajelor AMV IC, dimensiuni în cm. . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Figura 1.6 - Vedere lateral ã a cofrajului drept AMVIC care prezint ã tãlpile distan þierilor . . . . . . 34 Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând partea superioar ã ºi cea inferioara a sistemului de conexiune. . . . . . .. . . .. . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . 35 þ ºul ã ã Figura 1.8 - Cofraj 90 E având din polipro lemn, ...... de col ...... AMVIC ...... la ...... ...... loca...... pentru ...... tubul...... ...... pilen ...... sau ......bar din 35 Figura 4.1 - Trasarea conturului pere þilor ..... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ... 41 Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor col þ ...................................... 41 Figura 4.3 - Instalarea ar ãturiio rizontale .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 41 Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile pentru ferestre ºi uºi ... ... ... ... .... ... ... ... . 42 Figura 4.6 - Instalarea continu ã a rândurilor .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 42 Figura 4.7 - Instalarea sistemului de sus þinere ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui . . . . . 43 Figura 4.8 - Instala þi oþelul beton de armare vertical dup ã ultimul rând de cofraje . . . . . . . . . . . . 43 Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9 - 1,2 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare plasate în betonul care nu s-a înt ãrit, pentru fixarea mecanic ã a cosoroabei ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... .. ... .. ... ... .. .. .. ... ... .. .. .. .. .. ... 43 Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/u ºi ...... ...... ...... ....... ...... .... 45 Figura 5.2 - Cadru reprezentativ f ãcut din lemn .. .. .. .. ... .. .. .. .. .. ... ... .. ... ... .. .. 45 Figura 5.4 5.3 -- Deschidere Constructiela reprezentativ pentru pentru cadrul ferestrei . . . . . . . b. etonului . . . . . . . . .. .. .. .. .. .. .. 46 46 Figura baza cadrului ãferestrei turnarea . . .ºi. vibrarea Figura 6.1 - Plasarea între þesut ã a barelor din o þel beton verticale printre cele orizontale . . . . . . 48 Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact. Lungimea minim ã Lmin este dat ã de reglement ãrile din domeniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) f ãrã contact a barelor de OB pentru armare. Lmin ºi D maxsunt stabilite conform n ormativelor de proiectare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Figura 6.4 Legarea arm ãturii nivelului superior prin suprapunerea cu arm ãtura de la nivelul inferior ....................................................................... 50 Figura 6.5 - Folosirea must ãþilor de petrecere pentru legarea arm ãturii de la nivelul inferior cu armãtura de la nivelul superior . . .. . .. . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . 50 Figura 6.6 - Capace ciuperc ã de plastic pe barele de OB ie ºite în afar ã. ... ... ... ... ... ... .. 51 Figura 7.1 - Sec þiune reprezentativ ã a peretelui AMVIC pe funda þie de tip talp ã cu cofraje de 20 cm. ....................................................................... 53 Figura 7.2 - Pozi þia barelor de joantare. . . . . . . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . 54 Figura 7.3 - Nivelarea suprafe þei superioare a funda þiei ºi a pl ãcii la nivel . . . . . .. . .. . .. . .. . . 55 Figura 7.4 - Folosi þi o sfoar ã de cret ã pentru a însemna a ºezarea zidului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Figura 7.5 - Folosirea unui profil U pentru a însemna a ºezarea zidului . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . 56 Figura 7.6 - Profilul U ac þioneaz ã ca u n m odel p entru p lasarea p rimului rând . . . . . . . . . . . . . . . 56 Figura 8. 1 - Ampl asar ea co frajelor AMVI C în int eriorul per imet rulu i cont urul ui per etelui . . . . . 57 Figura 8.2 - O þelul beton de armare pre-t ãiat ºi îndoit va cre ºte eficacitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Figura 8.3 - Deplasarea gr ãmezilor cofraj cu mâna . . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . 58 Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furc ã pentru deplasarea gr ãmezilor .. .. ... .. .. .. .. .. . 58 Figura 8.5 - Folosirea unui fer ãstr ãu circular pentru taierea orizontal ã a cofrajului . . . . . . . . . . . 59 Figura 8.7 - A ºezarea cadrelor pentru u ºi ...... ...... ...... ...... ....... ...... ...... . 59 14
Figura 8.8 - Plasarea la început a col þurilor ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... Figura 8.9 - A ºezarea cofrajelor drepte . . .. . . . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . Figura 8.10 - T ãierea cofrajului de complectare pentru o sec þiune de perete . . .. . .. . . . . . . . . . Figura 8.11 - Potrivirea cofrajului t ãiat în pozi þie ...................................... Figura 8.13 - Instalarea barelor orizontale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Figura 8.12 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele . . . . . . . . . . . . . . . Figura 8.14 - A ºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Figura 8.15- A ºezarea cofrajelor de col þ de 45 de grade pentru deschiz ãtura ferestrei . . . . . . . . . Figura 8.16 - A ºezarea îmbin ãrii de compensare aproximativ în acela ºi loc ca ºi în primul rând .......................................................................
60 60 61 61 61 61 62 62 63
Figura 8.17 - Verificarea nivelului dup ã aºezarea celui de-al doilea rând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Figura 8.18 - Ad ãugarea penelo r din polisti ren expandat, ignifugat la primul râ nd pen tru adu cere la nivel ..... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... 63 Figura 8.19 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un fer ãstr ãu de mân ã .................. 64 Figura 8.20 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraj la funda þie/plac ã ....................................................................... 64 Figur a 8.21 - Um plerea cu spum ã cu expandare controlat ã sub un gol mare . . . . . .. . .. . .. . .. 65 Figura 8.22 - A ºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru u ºã ............................ 65 Figura 8.23 - Instalarea cadrelor pentru u ºi la nivelul du ºumelei ... ... ... ... ... ... ... ... . 65 Figura 8.24 - Construirea rândurilor din co fraje în jurul cadrelor ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Figura 8.25 - Instalarea în perete a barelor de ar mare din o þel beton pentru buiandrugul u ºii ... 66 Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafa þa unui rând .. ... ... .. ... ... .. .. .. .. .. ... . 67 Figura 8.27 - A ºezarea o þelului beton pentru armarea vertical ã ........................... 67 Figura 8.28 - Sistem de sus þinere ºi aliniere Plumwall . . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. 68 Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 ºi scândurile Figura schel ...ã .................................... Figura 8.30 8.32 -- Platforma Proptirea din interior apentru col þurilor ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 68 69 Figura 8.31 - Brid ã aºezat ã în ju rul unui p icior v ertical al st âlpului de sus þinere, fixat ã cu ºuruburi cu autofiletare în distan þieri, pe ambele p ãrþi ...... ...... ...... ....... ...... .... 69 Figura 8.33 - Proptirea pe ambele p ãrþi ale deschiderilor pere þilor ..... ...... ...... ...... . 69 Figura 8.35 - Umplerea golurilor dintre cofraje ºi a contururilor cu spum ã adeziv ã ........... 70 Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Figura 8.36 - Instalarea col þarului între cadru ºi c ofraj la golurile d in p erete . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât ºi orizontal . . . . . . . . . . 70 Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbin ãri de cofraje pe ambele p ãrþi ale peretelui . . . . . . . . . . . . 71 Figura 8.39 - Solidarizarea suplimentar ã pentru o îmbinare compensat ã ................... 71 Figura 8.40 - Instalarea rigidiz ãrilor (pervaz) în jurul unei deschideri în perete utilizând OSB ....................................................................... 72 Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC pentru str ãpungeri ºi sigilarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Figura 8.42 - T ãierea unui p ãtrat în pl ãcile de OSB pentru instalare a ºuruburilor de ancorare ....................................................................... 73 Figura 8.43 - T ãierea deschiz ãturii în polistirenu l expanda t, ignifugat între membrane . . . . . . . 74 Figura 8.44 - Partea decupat ã la cald ..... ...... ...... ...... ...... ...... ...... ...... 74 Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat, ignifugat ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatr ã aparent ã ................. 74 Figura 8.46 - L ãsaþi betonul s ã se înt ãresc ã cel pu þin 3 zile înainte de îndep ãrtarea pieselor rectangulare de OSB .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 75 Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuli þe adecvate .. .. .. .. .. .. .. ... ... .. ... ... 75 Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din interiorul ºi exteriorul panourilor din polistiren expandat, ignifugat pe o parte .. .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . . 75 15
Figura 8.55 - Ump lerea golului cu polistiren expandat, ignifugat înainte de turnarea betonului ....................................................................... 76 Figura 8.56 - A ºezaþi grinda din lemn pe pozi þie într-un loca º pentru grind ã ................ 76 Figura 8.57 - Plan ºeu în sistem AMVIC .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 76 Figura 8.58 - Solu þie AMVIC pentru plan ºeu ......................................... 77 Figura 8.59 - Detaliu sistem plan ºeu AMVIC ....................................................................... 77 Figura 8.60 - Turnarea betonului pe formele asamblate. ....................................................................... 78 Figura 9.1 - Solu þia tipic ã de realizare a funda þiei AMVIC ( tip talp ã) ... ... ... ... ... ... ... 79 Figura 9.2 - Solu þie propus ã pentru o funda þie în trepte .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 80 Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi funda þie în sistem AMVIC . . . . . . 80 Figura 9.4 - Eleva þia pentru o construc þie cu pere þi din prefabricate u ºoare ..... ...... ...... 81 Figura 9.5 - Col þ scurt f ãcut cu cofraje de 90 E cu solidarizarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Figura 9.6 - Vedere în plan a dou ã colþuri scurte f ãcute folosind cofraje de 90 E pentru a crea un modeln eîntrerupt. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 82 Figura 9.7 - Un col þ scurt f ãcut cu cofraje de 90 E cum odel neîntrerupt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la cap ãtul unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a închide capetele 83 ºi a crea un col þ .......... Figura 9.9 - Punerea în pozi þie a celor dou ã forme t ãiate ..... ...... ...... ...... ...... ... 83 Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 pentru a sus þine col þul format . .. . .. . .. .. .. .. 83 Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate p rin g ãurile f ãcute ........................... 83 Figura 9.13 - Tija filetat ã introdus ã prin ambele forme de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-t ãiat. Lamb ã ºi uluc în interior ºi crest ãturile în exterior. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 84 ºi fxarea þie un Figura perete C curb în pozipentru ......perete...... 84 Figura 9.15 9.16 -- Îndoirea Câteva rându ri de cofrajului cofraj pre-tpentru instalate curb ...... . . . . . . ... 84 ãiat AMVI Figura 9.17 - Preg ãtirea pentru curbare a unui cofraj drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dup ã tipar ..... ...... ...... ...... ...... . 85 Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un perete-T. F olosi þi leg ãturi metalice sau din plastic .. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 86 Figura 9.20 - Instalarea barelor de o þel beton orizontale pentru armare în timp ce fiecare rând de cofraje este a ºezat ........................................................ 87 Figura 9.21 - Sus þineri instalate pe partea exterioar ã a peretelui-T .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. . 87 Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm 88 ºi leg ãturã ............ Figura 9.27 - A ºezarea c ãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru c ãrãmidã . . . 88 Figura 9.28 - Leg ãturi standard pentru c ãrãmidã fixate în distan þierii AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 89 Figura 9.29 - T ãierea cofrajelor în forma capetelor în pant ã ale frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Figura 9.30 - Manevrarea unei fâ ºii prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren în vederea pozi þionãrii pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Figura 9.31 - O plac ã preturnat ã pozi þionat ã pe un perete în sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativ ã a componentelor amestecului debeton . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton pentru rezisten þa la compresie (stânga) ºi traversa de beton pentru rezisten þa la încovoiere (dreapta). ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15. . .. . .. . .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . . 92 Figura 10.5 - Amestecul de beton cu o pr ã buºire mare. ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7f igura1 6-2 .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 93 Figura 10.4 - Amestec de beton cu o pr ãbuºire mic ã. ©2006 Cement Association of Canada, EB1017f igura1 6-2 ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 93 Figura 10.6- Graficul arat ã efectul cre ºterii rezisten þei betonului de-a lungul timpului 16
© 2 006 C ement A ssociation o f C anada, EB101-7 figura 1 2-2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVI C . . . . . . . . . . . . 101 Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un col þ de 90 E ................................ 102 Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator extern pentru a omogeniza betonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Figura 11.5 - Efectuarea testului tas ãrii în teren .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 104 Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezisten þei la compresiune, la 28 de zile de la turnare .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 104 Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de imersiune cu motor pe benzin ã .............. 105 Figura 11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Figuro 11.9 - Plasarea corect ã a vibratorului în beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din c ofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Figura 12.2 - Recomand ãri pentru un subsol uscat . . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . . . . 112 Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide aplicate pe cofrajele AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . 113 Figura 12.4 - Membran ã cu crampoane instalat ã ..................................... 113 Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuial ã în dou ã straturi suport . . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . . 115 Figura 13.2 - Finisaj Stuc .. .. .. .. .. . .. . .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . 116 Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru perete AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Figura 13.4 - Construc þie în sistem AMV IC finisat ã .................................. 117 Figura 13.5 - Construc þie de c ãrãmidã aplicat ã pe cofraj AMVIC . . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . . 117 Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor folosind cupru pe p artea superioar ã a zidului de funda þie. Dreptul de autor 1998-2005, P rogramul de entomologi e urban ã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 Figura D1.2 - Scut metalic la col þ detaliat Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie to www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm . . . . . . .urban . . . . . . . .ã,. Universitat . . . . . . . . . ea . . .din . . .Toron . . . 155 Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra insectelor con þinând lemn ca momeal ã ...... 156 Figura E1.1 - Panou electric principal instalat în peretele exterior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 Figura E1.2 - Decup area unui canal în panoul din polistiren folosind un fer ãstr ãu cu lan þ .... 159 Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Figura E1.4 - Doz ã cu brid ã ataºatã la distan þier ..................................... 160 Figura E1.5 - Conduct ã sanitar ã pozat ã în polistiren . .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . .. . .. . 160
17
TABELE Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Tabelul 10.3 - Specifica þii de îndrumare pentru amestecurile de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pere þi vibra þi intern ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 99 Tab el 11.2 - Cele ma i comun e me tode p entru turnarea betonului în cofrajele AMVI C . . . . . . . 100 þii Tabel 11.3 - Specifica cofrajelor AMVICrecomandate .. .. .. .. ..pentru .. .. tipul .. .. de .. ..vibrator .. .. ..de..imersiune .. .. .. ..de.. folosit .. .. ..în..cazul .. .. .. . Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale funda þiei ................................... Tabel 9.15.4.5.A Arm ãturã vertical ã pentru pere þii de funda þie din beton izolant drep þi de 140 mm ................................................................... Tabel 9.15.4.5.B Arm ãtur ã vertical ã pentru pere þii de funda þie drep þi izolan þi din beton de 190 mm ................................................................... Tabel 9.15.4.5.C Arm ãturã vertical ã pentru pere þii drep þi izolan þi de funda þie din beton de 240 mm ................................................................... Tabel 9.20.17.5 Distan þarea maxim ã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor plan ºeului la pere þii drep þiAMVIC ...... ...... ...... ...... ...... ...... ..... Tabel 1.1 Limitele aplicabilit ãþii .................................................. Tabel 3.1 Limitele aplicabilit ãþii pentru funda þii pentru pere þiiAMVIC 1,2,3 ...... ....... ... Tabel 3.2 Arm ãtur ã minim ã pentru perete vertical ICF pentru spa þiu de jos .. .. .. .. .. .. .. . Tabel 3.3 Arm ãtur ã pentru pere þi minim ã orizontal ã pentru pere þii ICF de subsol . . . . . . . . . . .
106 120 123 123 123 125 127 129 131 131
Tabel 3.4...................................................................... Arm ãtur ã vertical ã minim ã pentru pere þii drep þi ICF, pentru subsol, gro ºi de 140 mm 132 Tabel 3.5 Arm ãtur ã vertical ã minim ã în pere þii drep þi ICF din subsol gro ºi de 191 mm . . . . . . 133 Tabel 3.6 Arm ãturã vertical ã minim ã în pere þii drep þi ICF din subsol gro ºi de 241 mm . . . . . . 134 Tabel 4.1 Presiunea minim ã a vântului de calcul pentru stabilirea arm ãturii vertical ã a peretelui ...................................................................... 135 Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Tabel 4.2 Arm ãtur ã vertical ã minim ã pentru peretele drept ICF de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . 136 Tabel 5.1 P resiunea exercit at ã de vânt pentru de termin area dim ensiun ilor peretelui solid . . . . 138 Tabel 5.2 ACerin þe ale lungimii minime a cap ãtului peretelui solid pentru pere þi drep þi ICF (vânt perpendicular .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 139 Tabel 5.2 B Cerin þe ale lungimii minime a cap ãtului peretelui solid pentru pere þi drep þi ICF (vânt perpendicular) .. .. .. . .. . .. .. .. . .. .. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .. . .. .. . 140 Tabel 5.2 C Cerin þe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pere þi drep þi ICF (vânt paralel) ...................................................................... 141 Tabel 5.5 Procentul minim a lungimii peretelui exterior f ãrã goluri categoriile de proiect seismic C ºiD ................................................................. 141 Tabel 6.1 Cerin þele de conexiune a grinzii de plan ºeu - perete ICF (conexiune cu sarcin ã lateral ã) ...................................................................... 142 Tabel C1.1 - În ãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi20 cm ..... ... 144 Tabel C1.2 - În ãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMV IC d e 25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Tabel C1.3 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90 E pentru cofraj AMVIC de 90 E 10 cm .. . 145 Tabel C1.4 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90 E pentru cofraj AMVIC de 90 E 15 cm .. . 146 Tabel C1.5 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90 E pentru cofraj AMVIC de 90 E 20 cm .. . 147 Tabel C1.6 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90 E pentru cofraj AMVIC de 90 E 25 cm .. . 148 18
Tabel C1.7 - Dimeniunile col þului de perete la 45 E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de 10 cm .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. Tabel C1.8 - Dimeniunile col þului de perete la 45 E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul de 15 cm .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. Tabel C1.9 - Dimeniunile col þului de perete la 45 E pentru perete modelat cu cofraje AMVIC de 45 E cu miezul 2 0 cm .. .. ... ... .. .. .. ... .. .. .. ... ... .. .. .. .. .. ... ... .. ...
19
149 150 151
DEFINI Þ II ª I TERMENI Accelerator de priz ã -aditiv folosit pentru a accelera înt ãrirea unui material compozit (beton, mortar, etc.), ac þiune necesar ã în perioade frigur oase sau pentru interven þii de urgent ã. Accelerarea prizei se refera la m ãrirea vitezei de înt ãrire a liantului principal din respectivul amestec. Adezivitate -proprietate a lian þilor de a adera la granulele prezente în materialul compozit (mortar, beton, etc) ºi prin înt ãrire de a transmite tensiuni mecanice între respectivele granule. Aditiv -substan þã ce se adaug ã unui amestec pentru a-i îmbun ãtaþi una sau mai multe propriet ãþi, termen folosit în general în re þetele de preparare a betoanelor ºi mortarelor. Agregat mineral -granule, de diferite dimensiuni, de srcine mineral ã, obþinut fie prin excavare din râuri fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit în special pentru prepararea betoanelor ºi mortarelor. Alungire -schimbarea lung imii unui element pe o anumit ã direc þie; termenul este impropriu pentru cã se refer ã la elemente întinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deforma þie sau deplasare, cu indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare). Ap ã -la acoperi ºuri: versant, pant ã, direc þie de scurgere a apei meteorice. A pã /ciment, raportul -raportul dintre masa apei ºi masa cimentului într-un amestec destinat, în general, prepar ãrii betoanelor ºi mortarelor; nu este luat ã în considerare la calculul acestui raport decât apa care nu este absorbit ã de agregate; raportul este important pentru rezisten þa betonului, în sensul în care un raport mic în condi þiile unei lucrabilit ãþi ºi compact ãri corespunz ãtoare conduce la rezisten þe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilit ãþii a se vedea ºi aditivii).
Ar c -element de construc þie a c ãrui ax ã are o form ã curb ã. Ar m ã tur ã -(constr.) elemente (în general metalice) introduse într-un material cu rezisten la întindere în vederea prelu ãrii ºi redistribu þiei eforturilor. Astereala -cãptu ºealº de scânduri, a ºezat ã pe un schelet de lemn, care sus învelitoarea unui acoperi º. A xã -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor sec longitudinal e ale elementului de construc þie.
þã slabe
þine un material,
þiunilor normale pe una dintre fe þele
Ax ã (principal ã ) de deforma þie -forma geometric ã a axei corespunz ãtoare formei deformate a elementului de construc þie; în construc þii este folosit ã ipoteza micilor deforma þii în marea majoritate de studiilor structur ale; d ac ã elementul nu este liniar atunci termenul trebuie înlocuit cu sup rafa þã de deforma þie, în cazul elementelor plane (pl ãci, grinzi perete, etc) sau cu o no þiune mai pu þin concret ã în cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei funda þii izolate).
Bariera de vapori - Element de constructie care se opune circulatiei vaporilor de apa din interior catre exterior. Beton - Material compozit constit uit din agregate minerale si u n agent de intarire . Pentru betonul 20
din ciment, agentul de intarire este format din apa si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de intarire este format din bitum aditivat.
Beton armat -beton simplu in care s-au introdus armaturi -- in general bare din otel; in cazul introducerii de fibre, betonul se calsifica beton armat dis pers. Combinatii intre betonul armat cu bare si cel armat dispers pot exista. Beton asfaltic -agregate in amestec cu un liant pe baza de bitum (liant bituminos). Face parte din categoria materialelor compozite. Poate fi armat. Beton precomprimat -beton armat în care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de încãrcarea de exploatare. Bolt ã -element de construc þie de form ã curb ã; destina þia sa este de a acoperi o anumit ã suprafa þã; dacã este bine proiectat ã ºi executat ã o bolt ã boate transmite sarcini gravita þionale la elementele de reazem doar prin reac þiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redus ã a tensiunilor de întindere fac acest tip de element susceptibil în situa þii în care armarea cu o þel nu este posibil ã, sau în situa þii în care armarea de suprafa þã poate de rezultate convenabile. Buiandrug -zonã de perete aflat ã deasupra unui gol de u ºã sau de fereastr ã; buiandrugul poate s ã aibã rol structural, eventual formând corp comun cu parapetul în cazul ferestrelor; în cazul solicit ãrilor orizontale (seism, vânt) , buiandrugii suport ã eforturi taietoare, în mod predominant, asem ãnãtor grinzilor scurte. Cadru -ansamblu format din minimum doi stâlpi ºi o grind ã, cadru plan -toate elementele sunt cuprinse într-un plan, substructur ã de forma unei rame C ã ldur ã de hidratare -energia termic ã degajat ã în timpul reac þiei ciment-ap ã când începe formarea gelurilor solide specifice cimentului înt ãrit. Capacitate portant ã -încãrcare maxim ã suportat ã de cãtre un element, substructur ã sau structur ã; termenul trebuie folosit cu precau þie ºi în strict ã corela þie cu rolul elementu lui sau substructurii în interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de înc ãrcare, capacitatea portant ã ºi tipul încãrcãrii fiind no þiuni nedisociabil e. Capr ã -[Beton armat] distan þier realizat din o þel beton în vederea asigur ãrii distan þei proiectate între armãtura inferioar ã ºi superioar ã la pl ãcile din beton armat. Cenu ºã zbur ã toare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenat ã în plan vertical pri n fenomenul de convec þie; unele cenu ºi zbur ãtoare pot con þine compu ºi de siliciu cu o comportare de liant slab hidraulic; ace ºti compu ºi recomand ã utilizarea lor al ãturi de ciment pentru prepararea betonului.
Ciment -material complex ob þinut prin arderea ºi mãcinarea fin ã a unor argile speciale în amestec cu aditivi; se ob þine astfel un liant hidraulic cu rezisten þe mari dup ã întãrire; înt ãrirea se face în prezen þa apei, care în combina þie cu compu ºii silico ºi duce la formarea unor geluri solide; aderen þa faþã de agregatele minerale este foarte bun ã, putând astfel fi utilizat în producerea betonulu i. gelurile rezultate au aderen þã foarte bun ã ºi faþã de oþel, permi þand producerea de beton armat sau beton precomprimat; buna rezisten þã la agresivitate termic ã ºi chimic ã.
21
Cintru - cofraj curb destinat construc þiei (sau turn ãrii) unui arc sau a unei bol þi; demontarea cofra jului se nu me ºte descintrare (neoficial). Cofraj -structur ã indepedent ã cu rolul de a sus þine un amestec in þial vâscos, care se va înt ãri dup ã turnare ºi a cãrui form ã va fi dat ã de suprafa þa interioar ã a cofrajului. Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereaz ã prin decofrare ºi rãmâne ca parte component ã a elementului ob þinut dup ã întãrirea amestecului vas cos (în general, beton), cofrajul pierdut poate sau nu sã aibã un rol structural. Coam ã -unghiul format la intersec þia a dou ã ape de acoperi º, la partea lor superioar ã. Compozit -element de construc þie format din mai multe materiale, fi numit, de asemenea, material compozit.
un material neomogen ar putea
Compresiune -acþiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de construc þie. Consol ã -element având un cap ãt încastrat ºi unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi. Contravântuire - substructura având rolul de a limita deplas ãrile din înc ãrcãri orizontale. Corni ºã -orice parte decorativ ã sau având ºi rol func þional care se pozi þioneaz ã deasupra unui alt element ºi îi dep ãºeºte planul vertical, având un rol de protec þie atmosferic ã asupra respectivului element.
Cosoroab ã -fiecare din bârnele a ºezate orizontal deasupra pere þilor casei în lungul acoperi ºului pentru a sus þine c ã priorii. Declara þie de conformitate -declara þie fãcutã de un agent economic, prin care acesta atest ã, pe propria r ãspundere, c ã un produs este conform unei norme sau altui document specificat . Deforma þie -deplasarea raportat ã la unitate de lungime; deforma þia unghiular ã -- mãsura schimb ãrii mãrimii unghiului drept a unui element infinitesimal cu form ã iniþialã rectangular ã; deforma þiile se mai numesc ºi deplas ãri specifice ºi reprezint ã corespondentul infinetesi mal al deplas ãrii (m ãrime finit ã). Deforma þie plastic ã -deforma þie care nu se anuleaz ã atunci când înc ãrcarea înceteaz ã (se mai nume ºte ºi deforma þie remanent ã). Deschidere -distan þã între reazeme într-un plan transversal al unei structuri. Determinate, structuri static -structuri pentru care num ãrul gradelor de libertate blocate (glb) este egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); no þiunea se aplic ã ºi elementelor componente; dac ã glb < glp, structura este un mecanism. Diafragm ã -în cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau f sâmburi, ºi care poate prelua ºi înc ãrcãri orizontale prin eforturi de forfecare.
22
ãrã bulbi sau
Dolie -unghiul format la intersec þia a dou ã ape de acoperi º, la partea lor inferioar ã. Dom -cupol ã circular ã sau eliptic ã în plan, circular ã sau dup ã o altã curb ã în sec þiune vertical ã; termenul are srcine ecleziast ã date fiind formele acoperi ºurilor principale, tradi þionale la acest gen de construc þii în anumite stiluri sau curente. Dom geodezic -structur ã de form ã sferic ã, realizat ã de obicei din bare, având nod urile pe o suprafa þã sferic ã. Efort -(1) integrala tensiunilor într-o sec þiune transversal ã; (2) integrala produselor tensiune x braþ-de-pârghie în cazul momentelor. Efort axial -integrala tensiunilor normale într-o sec þiune; a se vedea Principiul sec Rezisten þa materialelor ºi Teoria elasticit ãþii ºi plasticit ãþii.
þiunilor din
Empiric -formula sau metoda bazat ã pe observa þii experimentale, f ãrã bazã teoretic ã. Eolian, generator -generator de curent electric folosind energia vântului; vântul poate fi natural sau poate fi un curent de aer într-un tub vertical înalt ºi format prin efectul de convec þie; ambele depind de fenomene naturale, dar costul investi þiei pare mai redus pentru primul tip. EP S -polistiren expandabil, ignifugat. Etrier -component ã de armare cu bare independe nte, cu rol de armare transversal ã, la grinzi, nervuri ºi stâlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esen þial în asigurarea rezisten þei elementelor liniare ºi în cre ºterea ductilit ãþii lor; folosirea lor în mod neglijent a cauzat cele mai multe pr ã buºiri de structuri din beton armat.
Ferm ã -element de construc þie plan format din bare, asimilat grinzii cu z ã brele; format din bare aºezate jos ("talp ã inferioar ã"), sus ("talp ã superioar ã") ºi bare verticale sau înclinate ("diagonale"), sistemul avand o rigiditate ridicat ã pentru un consum redus de m aterial . Fisur ã -locul geometric al punctelor în care continuitatea materialului este intrerupt fi virtual ã numai în cadrul studiilor structurale.
ã; fisura poate
Foraj -sã pãtur ã vertical ã, cu adâncime mult mai mare în compara þie cu diametrul; în construc þii, forajul este legat în general de studiul geotehnic ºi are rolul recolt ãrii de probe de teren pe o linie vertical ã ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu cât suprafa þa amplasamentului este mai mare, cu atât num ãrul necesar de foraje este mai ridicat, dat ã fiind neomogenitatea solului; un alt tip de foraj, în ingineria civil ã, este legat de detectarea ºi eventual exploatarea pânz elor freatice aflate la diverse adâncimi. Fo rþã -marime vectorial ã; acþiune care produce deplas ãri în sau pe frontiera unui mediu. Fo s ã septic ã -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorb þie (vidanjare) ºi care nu permite apelor uzate s ã se scurg ã în sol. Funda þie -în general, sub-structur ã cu rolul de a prelua sarcini de la o structur ã ºi de a le transmite solului; termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specific ã tipul ºi mãrimea sub-structurii în cauz ã. 23
Funda þie, cedare -cedarea sub-structurii funda þiei din cauze cum a r fi tas ãri diferen þiate sau ruperea terenului de fundare datorit ã tensiunilor de forfecare. Funda þie, continua -bloc de fundare în form ã de re þea, utilizat în general pentru structuri cu diafragme (ziduri, pere þi). Funda þie, elastic ã -funda þie izolat ã sau continu ã la care elementul de transmitere a sarcinii c sol este ºi component ã structural ã direct ã.
ãtre
Funda þie, izolat ã -funda þie cu bloc de fundare de form ã poligonal ã (dreptunghi în general), sub stâlpi sau sub nodurile re þelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun funda þia. Glaf -element care se monteaz ã la baza unei ferestre, pe por þiunea de zid in terior, cu rol de protec þie a zidului, de izolare ºi decorativ; elementul corespunz ãtor pentru exterior, denumit (mai de mult) solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior". Glulam -lamele din lemn care formeaz ã prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, în general, la eforturi de încovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentric ã nu este exclus ã. Grind ã -element de construc þie supus la un efort preponderent de încovoiere dreapt ã sau oblic ã; eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare încep s ã fie im portante pentr u anumite raporturi între dimensiunile (medii) ale sec þiunii transversale ºi deschidere (distan þa între reazeme). Grind ã cu z ã brele -reþea planar ã de bare, conectate în diferite moduri, în a ºa fel încât, dac ã anumite restric þii constructive sunt respectate, rezult ã eforturi de încovoiere foarte mici în bare consum mic de material; reco mandate la deschideri mari ºi poduri.
ºi cu un
Grind ã secundar ã /principal ã -grinzi apar þinând unui plan ºeu la care placa se consider ã a fi susþinut ã de grinzi de dimensiune redusa (secundare), care transmit înc ãrcãrile unor grinzi de dimensiune mai mare (grinzi principale), grinzi care descarc ã pe pere þi sau stâlpi (Parti þionare structural ã). Ha lã -construc þie cu spa þiul interior pu þin compartimentat (spa þii libere cu suprafe þe mari); hala este asimilat ã utiliz ãrii industriale dar cunoa ºte ºi aplica þii civile ºi agricole; dac ã deschiderea este foarte mare (de exemplu în scopul ad ã postirii de avioane) denumirea proprie devine hangar. Higrometru -aparat pentru m ãsurarea umidit ãþii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru determinarea con þinutului de ap ã liber ã (evaporabil ã) dintr-un material. Higroscopic -material capabil s ã atrag ã apa din mediul înconjur ãtor, intrând sau nu în reac þie cu ea; vata mineral ã poate atrage umiditate atmosferic ã ce se condenseaz ã la suprafa þã dar f ãrã a urma o reacþie chimic ã; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat î n reac þie cu ea, de unde deprecierea cimentului p ãstrat în spa þii umede (pentru utilizare ulterioar ã, trebuie cernut prin site fine iar reziduul poate fi utilizat numai ca material de umplutur ã). Ho tã -dispozitiv destinat evacu ãrii vaporilor c ãtre exterior; poate con þine ventilatoare pentru evacuare for þatã; se monteaz ã deasupra sursei de vapori.
24
IC F -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat. Ignifugare -reducerea sensibilit ãþii la ac þiunea focului a unui element
de construc þie.
Igrasie -rezultatul acumul ãrii de ap ã în porii material elor componente a unei z id ãrii prin absorb þia prin capilaritate. Impuritate -substan þã care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgur sudurilor sau argil ã în cazul betoanelor.
ã în cazul
Izotropie -caracteristic ã (de cele mai multe ori ipotetic ã) a unui material din care este constituit un element de construc þie de a avea propriet ãþi elastice ºi plastice identice , în orice direc þie ar fi orientat un vector tensiune, în oricare punct al s ãu. Îm bã trânire -fenomen de degradare în timp a materialului, în general de sc elastice ºi de reducere a ductilit ãþii.
ãdere a caracteristicilor
Îmbinare -legatur ã reciproc ã dintre dou ã elemente de construc þii; încastrarea ºi articula þia reciproc ã sunt acceptate ca îmbin ãri; simpla rezemare a unui element peste (în) cel ãlalt nu reprezi nt ã în mod propriu o îmbinare. Învelitoare -acoperi º; structur ã sau subsubstructur ã de închidere fa þã de spa þiul exterior. ND -nedisponibil. ë
[W/mK] -conductivitatea termic ã.
L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene. Lemn stratif icat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este f utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizat exemplu mecanice, dar principiile sunt acelea ºi.
ãcu tã trimiterea presupune ã ºi prin alte procedee, de
Lichefiere -fenomen de reducere puternic ã a rezisten þei la forfecare a solului în condi þiile existen þei apei ºi a ac þiunilor dinamice (seism). Loess -depunere consolidat ã de nisip eolian (purtat de vânt); se pare c ã vârsta rocii este sfâr ºitul unei ere glaciare; roc ã cu porozitate foarte ridicat ã. Lucrabilitate -mãsurã a consisten þei (vascozit ãþii) betonului prosp ãt ºi care poate fi m ãsurat ã simplu prin utilizarea a ºa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare u ºureaz ã pomparea ºi învelirea armãturilor iar una mai sc ãzutã duce în general la rezisten þe mai mari; lucrabilitatea se alege conform normativelor ºi se regleaz ã prin aditivarea betonului, mai degrab ã decât prin ad ãugare de apã în exces.
M iº care accelerat ã -acþiune dinamic ã de tip iner þial aplicat ã asupra unei construc þii; dinamica construc þiilor leag ã în general no þiunea de mi ºcare accelerat ã de ac þiunea seismic ã; în aceea ºi categorie mai pot intra ºi acþiuni din ºoc mecanic (ciocnire) respectiv explozii. Moloz -deºeuri ob þinute în urma demol ãrii unei construc þii sau a execu þiei unei construc þii noi; 25
printr-un procedeu de filtrare, molozu l ar putea fi refolosit m ãcar cu un statut de agregat, în general acesta con þinand silice active.
Moment redus -[Beton armat] notat în literatura român ã cu B; m ãrime numeric ã cu ajutorul c ãreia se apreciaz ã relaþia între tensiunea maxim ã pe sec þiunea omogen ã redus ã ºi rezisten þa de calcul la compresiune a betonului. Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezisten þã redus ã, realizat cu agregate care în general nu dep ãºesc sortul 0-3mm ºi folosit cu prec ãdere la lipirea unor blocuri în zid ãrii sau la realizarea de pardoseli; accep þiunea este improprie în raport cu materialele moderne. Mozaic -placaj al unei suprafe þe realizat din elemente eterogene; marmur ã, ceramic ã, agregate colorate, sticl ã ºi smal þul sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic const ã din aranjamente artistice realizate prin lipire de suprafa þa de lucru a buc ãþilor minerale alese; mozaic este denu mit, impropriu, amestecul într-un beton de pardoseal ã a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin ºlefuirea suprafe þei materialului înt ãrit. Nacel ã -structur ã metalic ã (în general), ridicat ã sau având sistem propriu de trac þiune pe vertical ã (cãþãrãtoare, auto-ridic ãtoare) folosit ã ca mijloc de transport de materiale ºi/sau muncitori, fie la construc þii înalte fie la construc þii unde alte mijloace de transport pe vertical ã nu sunt posibile; face obiectul unor omolog ãri speciale þn Romania (ISCIR); m ãsurile de securitate a muncii trebuie atent studiate, în special în leg ãturã cu viteza vântului. Naos -(Nav ã ) -- spa þiul central dintr-o biseric ã, în succesiunea pronaos - naos - altar. Nedeterminate, structuri static
-structuri pentru care num ãrul de grade de libertate blocate
depãºeºte num ãrul de grade de libertate p osibil, în func þie de sistemul de referin þã ales (liniar, planar, spaþial); aceea ºi noþiune se aplic ã ºi elementelor componente (nedeterminare interioar ã)
Neopor -materie prim ã pentru cofraje AMVIC. Nervur ã -grind ã secundar ã, rezemând pe o grind ã principal ã, în cazul unui plan ºeu cu grinzi ºi nervuri; element de rigidizare dupa o dreapt ã sau o curb ã. Noroi bentonitic -argilã bentonitic ã dizolvat ã în ap ã, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pere þilor forajelor sau pere þilor mula þi; noroiul bentonitic î ºi datoreaz ã efectele tixotropice con þinutului mare de montmorilloni þi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie s ã se fac ã prin tuburi, începând de la adâncimea maxim ã spre cota superioar ã. OB -oþel beton. Ondulat -carton asfaltat ondulat; tabl ã ondulat ã; procedeu pentru ob þinerea unei rigidit ãþi sporite la încovoiere pe direc þia ondulelor, aplicat asupra unei piese ini þial plane. Optimizare -proces de c ãutare a solu þiei unei probleme în a ºa fel încât anumite criterii (cost, rezisten þã, etc.) s ã fie cât mai bine satisf ãcute. OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este realizat sub forma unor panouri care con þin lemn de diferente esen þe (inclusiv moale); în cursul procesului de produc þie se realizeaz ã tratarea cu o cear ã a lemnului t ãiat în "felii" (lungime pân ã la 26
12 cm, l ãþime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse ºi presarea straturilor respective, în anumite condi þii de presiune ºi temperatur ã; se ob þin panouri foarte rezistente la solicit ãri mecanice, de diferite grosimi.
Osmoz ã -ecilibrarea concentra þiilor unei substan þe solide dizolvat ã în dou ã lichide separate printr-o membran ã, membrana având proprietatea de a fi permeabil ã într-un singur sens; solventul (de exemplu, apa) trece prin membran ã ºi echilibreaz ã concentra þiile a dou ã solu þii (de exemplu, saline) desp ãrþite de respectiva membran ã; osmoza invers ã este folosit ã pentru desalinizare a apei d e mare prin aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra solu þiei saline în a ºa fel încât procesul sã fie inver sat; p rocedeul este mult mai economic dec ãt cel al evapora þiei ºi condens ãrii artificiale; dacã sunt folosite membrane de calitate (esteri d e celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% în privin þa sãrurilor ºi la 100% în privin þa micro-organismelor. O þel beton -oþel folosit pentru armarea betonului; caliat ãþile clasice sunt OB37 cu suprafa þa neted ã (lisã) ºi PC52 ºi PC60 (Profilat la Cald) cu suprafa þa striat ã; PC90 poate fi folosit la beton cu precomprimare par þialã; alte denumiri generice vor ap ãrea probabil; partea numericp a denumirii calit ãþii este în rela þie direct ã cu rezisten þa de calcul; rrla þia este fie standardizat ã fie indicat ã de cãtre produc ãtor, fie con þinut ã într-o norm ã sau agrement tehnic. Pazie -scândur ã (ornamental ã) aºezat ã vertical la cap ãtul din afar ã al capriorilor unui acoperi º cu strea ºina pentru a ascunde capetele acestora; marginea vertical ã a unui cofraj; fâ ºie de tabl ã aºezatã la intersec þia unei învelitori pentru a împiedica p ãtrunderea apei prin rostul de la intersec þie. Palplan ºã -elemen t executat din tabl ã de oþel (mai demult, din lemn de esen þã tare) prin profilare ºi folosit cu rol de structur ã vertical ã de sus þinere a unei s ãpãturi; sistemul mai cuprinde (pentru adãncimi mai mari) ºi ºpraiþuri. Panz ã freatic ã -suprafa þã de demarca þie între dou ã straturi impermeabile prin care apa poate circula. Pardoseal ã -element de construc þie, în general comp ozit, cu rol de asigurare a unei suprafe þe pentru circula þie ºi asezat ã într-un spa þiu interior. Perete -element vertical (sau aproape vertical), având rol principal de delimitare a spa construit; poate avea ºi un rol portant (de preluare de sarcini verticale ºi orizontale).
þiului
Picamer -(Din englez ã, pick hammer) -- Ciocan cu vârf; este denumirea generic ã ce a fost c ãpãtatã de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vârf ascu þit ac þionat ã dinamic alternativ de un anumit mecanism, ceea ce confer ã uneltei o putere sporit ã de penetra þie; picamerul poate sparge materiale dure (beton, piatr ã, etc.) fiind în mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care este b ãtut cu frecven þã ridicat ã de cãtre piesa mobila. Pilon -element care preia o sarcin ã predominant vertical ã. Plac ã -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe vertical ºi care are întotdeauna ºi un rol portant.
ã a spa þiului construit
Plan º eu -ansamblul format din grinzi (op þional), nervuri (op þional) ºi plãci plane sau bol þi. Plastic ã , articula þie -secþiune în care, pe toat ã înãlþimea ei, materialul nu mai poate r ãspunde legii 27
lui Hooke, ca rela þie liniar ã între tensiuni ºi deforma þii (în sec þiunea respectiv ã nu mai pot fi preluate deforma þii elastice, orice efort suplimentar conducând c ãtre rupere).
Plint ã -pies ã din lemn, din piatra, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplic ã la partea de jos a pere þilor unei înc ãperi pentru a-i ap ãra împotriva loviturilor ºi a umezelii, sau pentru a acoperi rostul dintre pardoseal ã ºi perete; partea de jos a unei cl ãdiri, a unei sobe, a unui zid, ie ºitã mai în afar ã ºi formând un mic soclu. Plumwall AMVIC -stâlp de sus þinere ºi fixare sistem AMVIC. Pod rulant -tip particular de utilaj de ridica re, în forma unei grinzi cu sec þiune simpl ã sau multipl ã, grinda fiind mobil ã pe o cale de rulare ºi dispunând de o ma ºinã de ridicare mobila în lungul ei. Poisson, coeficientul lui -coeficient de contrac þie transversal ã ºi caracteristic ã de material; este luat în considerare or iunde se iau în calcul deforma þii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt între 0,2 ºi 0,3 dar alte valori sunt posibile pentru materiale diferite de o þel sau de betonul armat. Polietilen ã -polimer utilizat în foarte multe aplica þii; în func þie de densitate, se împarte în categoriile: (a) densitate sc ãzutã (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") ºi (c) densitate ridicat ã (HDPE: "high-density" ); MDP E (cu densitatea varii nd între 925 ºi 940 kg/mc) ºi HDPE (cu densitatea variind între 941 ºi 965 kg/mc) au aplica þii în construc þii. Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA.; substan þã cu propriet ãþi adezive larg folosit ã în construc þii; Cunoscuta si sub denum irea de aracet . Polivinil, clorur ã de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost sc ãzut, care în func þie de substan þele de mixtur ã ºi/sau tratament, poate avea diferite propriet ãþi mecanice; folosit la fabricarea de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu. Prefabricat -element de construc þie realizat în alt loc decât cel în care este situat Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers fa exploatarea elementului/substructurii/structurii construc þiei.
ºantierul.
þã de cele provenite din
Procent de armare -aria arm ãturii raportat ã la aria sec þiunii de beton ºi înmul þitã cu 100. Profil U -evident, form ã a sec þiunii transversale care imit ã liter a U; a se vedea ºi alte litere precum C ºi Z. R -rezisten þã termic ã. R 㺠in ã epoxidic ã - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se ob þine prin condensarea fenolului cu aceton ã, dup ã care printr-o nou ã condensare cu epiclorhidrin ã se ob þine r ãºinã epoxidic ã; propriet ãþi mecanice excelent e. R 㺠in ã formaldehidic ã -familie de substan þe organice ob þinute, de exemplu, prin condensarea de fenol cu formaldehid ã, reac þie care conduce la "r ãºini sintetice de mare valoare tehnic ã, numite bachelite sau fenoplaste". 28
R ã sturnare -în sens structural, tendin þa de rotire a unei structuri în raport cu baza, provocat ã de for þe orizontale ºi/sau de for þe gravita þionale care produc moment în raport cu centrul de greutate al structurii ºi care nu mai poate fi preluat de c ãtre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din Pisa). Reazem -blocaj real al deplas ãrii pe o anumita direc þie. RICHTER, Scar ã -metod ã obiectiv ã de mãsurare a intensit ãþii unui seism la epicentru elaborat de cãtre cercet ãtorul american Charles. F. RICHTER ºi publicat ã în 1935.
ã
Rigl ã -termen asimilat cu o grind ã fãcând parte dintr-un cadru.
Ripare -procedeu de transport pe orizontal ã a unui element de construc þie sau a unei sub structur i în pozi þia final ã în structur ã; procedeul permite p ãstrarea unei pozi þii fixe a m acarale i ºi este foarte util pentru structuri de mari dimensiuni, de ºi nu reprezint ã o solu þie universal ã în asemenea situa þii. Rost -spaþiu liber sau dotat cu o garnitur sau dinamice asupra structurilor.
ã între dou ã structuri; rol în combaterea efectelor termice
Segregare -pierderea omogenit ãþii amestecului de agregate la beton prin separarea p ãrþii fine (cca. 0-3) de cea medie (cca. 3-16) ºi de cea cu granula þie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat cu deficien þa calitativ ã a stratului de acoperire al arm ãturii (strat incomplet). Semineu -canal vertical ce asigur ã evacuarea gaz elor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor, prin convectie; cos de fum; element decorativ care sus þine focarul de ardere ºi are o deschidere c ãtre un canal vertical de evacuare prin convec þie. Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contrac conþinut ã se modific ã.
þie atunci când cantitatea de ap
ã
Soluri, armare -meto de care introduc una sau mai mu lte structur i de rezis ten þã suplimentare ce se aflã în conlucrare cu solul ºi îmbun ãtaþesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o astfel de metod ã la fel cum soil nailing (baterea în "cuie" a solului) este folosit ã cu prec ãdere în Statele Unite. Soluri, lichefiere -a se vedea defini þia de la litera L. Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea propriet ãþilor de contrac þie-umflare ale solului; printre metodele de stabilizare se afl ã compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenu ºã zbur ãtoare sau var. Stâlp -structur ã de rezisten þã pentru preluarea sarcinilor verticale ºi a unor sarcini orizontale ºi transmiterea lor c ãtre un suport aflat la baza sa; stâlpul poate consta dintr-o singur ã barã, dintr-un ansamblu de bare (ex. stâl pii pentru sus þinerea liniilor electrice aeriene) sau orice alt ã formã în care înal þimea este mult mai mare decât dimensiunile sec þiunii transversale; sensibilitatea la pierderea stabilit ãþii trebuie luata în considerare. Structura în cadre -în accep þiune general ã, structura din bare drepte care formeaz ã un model spaþial ortogonal (bare verticale ºi orizontale), dar varia þii pot s ã existe.
29
Styropor -materie prim ã pentru cofraje AMVIC.
ª arpant ã -schelet f ormat din piese din lemn, din metal sau beton armat, car e sus þine învelitoarea unui acoperi º (sau un alt element al unei construc þii) ºi permite realizarea formei acestuia. Taluz -mal. Tavan -element de construc þie cu rol de închidere orizontal ã sau de separa þie; "tavanul fals" ascunde ansamblul elementelor de reziste n þã care sus þin tavanul real; percep þia termenului este legat ã de un element plan; termenul are ºi conota þii regionale. Tensiune normal ã -for þã perpendicular ã pe un element infinitesimal de arie a unei sec uniform distribuit ã pe acel element, elementul fiind supus unei solicit ãri exterioare. Tensiune tangen þial ã -for þã aflat ã în planul unui element infinitesimal de ari element sub solicitare exterioar ã.
þiuni ºi
e a unei sec þiuni a unui
Turn de r ã cire -construc þie, în general de forma unui hiperboloid parabolic, în interiorul c trebuie efectuat ã rãcirea unor fluide industriale.
ãreia
Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere în oper ã a betonului aflat în stare fluid ã, în vederea înt ãririi sub o anumit ã formã; în general, forma este dat ã fie de un cofraj, fie de lucr ãri executate în p ãmânt, fie combina þia celor dou ã.
Þ ea vã -obiect foarte lung în raport cu dimensiunile sec þiunii transversale, cu sec þiune implicit circular ã ºi care închide un anumit spa þiu; de ºi constituie un element dup ã punerea în oper ã, þeava este deseori privit ã ca material de construc þie.
U -coeficient de transfer termic. Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaz ã regimul juridic, economic ºi tehnic al unui imobil, cerin þele urbanistice care urmeaz ã sã fie îndeplinite, precum ºi lista avizelor ºi acordurilor necesare în vederea autoriz ãrii execut ãrii lucr ãrilor de construc þii. Vicii ascunse -de fapt, sunt ni ºte deficien þe ale unui bun, care îi afecteaz ã acestuia utilitatea, fãcând-o s ã scad ã; viciile se pot numi ascunse atunci când nu se p ot descoperi l a o cercetar e cât mai atent ã ºi mai serioas ã, pe care orice cump ãrãtor este obligat s ã o fac ã fie personal, fie apel ãnd la o persoan ã de specialita te. Vu tã -varia þie a sec þiunii transversale care porne ºte de la o extremitate a unui element de construc
þie
þelor t ãietoare mari (grind ã sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate for în combina þie cu posibile momente încovoietoare importante; termenul provine de la o traducere aproximativ ã din limba francez ã a cuvântului “voute” care semnific ã boltã.
Zid de sprijin -element de construc þie care trebuie s ã preia împingerea p ãmântului ºi a cãrui funda þie trebuie s ã preia eventual ºi unele sarcini verticale, în afara greut ãþii proprii. Zid ã rie -element de construc þie cu dimensiuni în plan considerabil mai mari decât grosimea, cu rol de preluare a înc ãrcãrilor verticale dar ºi a înc ãrcãrilor orizontale care rezult ã din ac þiuni cum ar fi 30
vântul sau seismul; materialul de realizare porne ºte de la beton armat ºi poate ajunge pân ã la chirpici sau lut armat; din punct de vedere structural, zid ãria poate fi considerat ã portant ã sau auto-portant ã, dar în orice situa þie va conlucra cu restul structurii de rezisten þã, de aceea detaliile corespunz ãtoare trebuie foarte bine analizate, mai ales în ceea ce prive ºte posibilele ac þiuni orizontale asupra construc þiei.
Zid ã rie de caramid ã -zidãrie confec þionat ã din blocuri paralelipipedi ce din diverse materiale ( argil ã arsã, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei atât în rosturile orizontale cât ºi în cele verticale. Zid ã rie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribu þia la func þia de ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu func þie portant ã sau auto-portant ã dar f ãrã a avea o structur ã proprie; a se deosebi de peretele-cortin ã care are o structur ã proprie.
31
Partea 1 - Introducere Cofraje modulare înglobate, termoizolante din polistiren expandat, ignifugat (EPS), sistem AMVIC ® 1 (ICF-insulated concrete forms) Cofrajele înglobate, modulare termoizolante din polistiren expandat, ignifugat, sistem AMVIC, sunt structuri cu greutate redus ã realizate folosind dou ã panouri de polistiren expandat ignifuga t având densi tatea de 24 kg/m 3, grosimea fiec ãrui panou este de 6,35 cm ºi sunt cuplate prin distan þieri din polipropilen ã cu design unic ºi rezisten þã la impact. În timpul construc þiei formele sunt a ºezate una lâng ã/peste cealalt ã (gen lego) apoi umplute cu beton formând pere þi de sus þinere durabili ºi solizi.
Figura 1.1 - Cofraje AMVIC Cofraje le din polistir en expandat, ignifug at AMVIC ® combin ã eficacitatea izola þiei termice a polistirenului expandat, ignifugat cu masa ºi rezisten þa structural ã a unui perete de beton armat. De asemenea este o solu þie “5 în 1" care are: rezisten þã ; T T T T T
ã; izolare barier ãtermic de vapori; bariera fonic ã solidarizare pentru peretele de beton (drywall) ºi pere þii laterali termoizolan þi exteriori din polisti ren expanda t, ignifugat . într- un singur pas .
Pere þii construi þi cu cofraje AMVIC au o rezisten þã la foc de pân ã la 3 ore (pere þi de 15, 20 ºi 25 cm), o protec þie a transmisiei sunetului de minim 50 dB (unele montaje de pere þi dep ãºesc aceast ã valoare) ºi o valoare a izol ãrii termice de sub 0, 27 W/ m 2K . Izolarea specificata anterior este uniforma pe tot peretele, inclusiv la col þuri, neexistând pun þi termice. Combinând performan þa valorii U a polistirenului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a betonului ºi rata redus ã a permeabilit ãþii la aer, pere þii AMVIC cu o izola þie suplimentar ã pot ajunge la o valoare de izolare U sub 0, 15 W/ m 2K (ca sã pasiv ã ). Recent, S.C. AMVIC S.R.L. BRAGA DIRU , a introdus în fabrica þie cofraje dintr-un nou material, NEOPOR , care asigur ã un transfer termic U= 0, 22 W/ m 2K . Culoarea acestuia este gri închis.
1
AMVIC este marc ã înregistrat ã pentru clasa de produse Cl:19: M ateriale de c onstruc þie nemetalice (cofraje din
polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVEN
ÞII ªI M ÃRCI cu num ãrul de depozit M 2005 10469
32
Figura 1.2 - Cofraj reprezentativ AMVIC din STYROPOR
Figura 1.3 - Cofraj reprezentativ AMVIC din NEOPOR
Distan þierii folosi þi la cofrajele AMVIC elimin ã nevoia leg ãrii arm ãturii din o þel beton de must ãþile de petrecere de jos ºi permit plasarea mai eficient a arm ãturii pentru a asigura o capacitate structural ã superioar ã . Distan þierii sunt prefabrica þi folosind mai mult material brut decât produsele competitoare permi þând o finisare superioar ã ºi o for þã de smulgere din peretele uscat a ºuruburilor cu autofiletare de 71 kg. Sunt de asemenea distan þaþi la 152 mm centra þi pe lungimea cofrajului pentru blocuri le de 152 mm ºi la 200 mm centra þi pe lungimea cofrajului pentru blocurile de 200 m m rezultând o rigiditate mare, ceea ce þine pere þii drep þi ºi verticali în timpul mont ãrii lor ºi a turn ãrii betonului. Distan þierii AMVIC unesc panourile din polistire n expandat ignifug at ºi au ca limit ã o talp ã de 38
Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.
33
mm care este încastrat ã la aproximativ 10 mm sub suprafa þa exterioar ã a panourilor. Talpa are o înãlþime de 381 mm în toate blocurile, exc ep þie fãcând blocul de 254 mm care are o talp ã de 584 mm. Când blocurile AMVIC sunt a ºezate unele peste celelalte , tãlpile distan þierilor formeaz ã o reþea continu ã orizontal ã ºi vertical ã care se folose ºte la executarea finis ãrilor interioare fixate cu ºuruburi autofiletate (gips carton) ºi exterioare cum a r fi stucaturi, c ãrãmidã ºi piatr ã aparent ã, perete lateral din lemn, caramid ã aplicat ã. (Pentru mai multe detalii v ã rugãm sã consulta þi sec þiunea de aplica þii interioare ºi exterioare din acest manual).
Figura 1.5 - Sec þiuni transversale ale cofrajelor AMVIC, dimensiuni în cm. Cofraje le AMV IC folosesc sistemul de conexiune nut ºi feder, dezvol tat de AMV IC, care prezint ã scobituri mai adânci fa þã de produsele concurente. Conexiunea se afl ã la toate capetele blocului. De
Figura 1.6 - Vedere lateral ã a cofrajului drept AMVIC care prezint ã tãlpile distan þierilor asemenea asigur ã continuitat ea prevenind orice m i ºcare sau scurger e de lapte de ciment în timpul turn ãrii betonului. Aceast ã particula ritate u nic ã permite cofrajului AMVIC s ã fie asamblat rapid, uºor ºi fãrã a fi nevoie de adezivi sau leg ãturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de instalare u ºor, mãreºte eficacitatea la locul de munc ã ºi productivitatea muncitorilor, fapt care economise ºte timp ºi bani.
34
Cofrajele AMVIC cunt disponibile într-o varietate de dimensiuni permi þând realizarea pere þilor cu miezuri de beton (grosimi de diafragm ã) de 100 mm, 152 mm , 200 mm ºi 254 mm . Formele drepte ,
Figura 1.7 - Vedere laterala a cofrajul drept AMVIC prezentând partea superioar ã ºi cea inferioara a sistemului de conexiune. colþuri de 90 E , col þuri de 45
E
ºi formele curbe sunt disponibile într-o gam ã largã de dimensiuni.
NOT Ã În acest moment sunt fabricate la S.C. AMVIC S.R.L. din Bragadiru cofraje pentru pere din beton de 152 ºi 200 mm. La comand ã se pot fabrica ºi cofraje pentru pere þi din beton de 254 mm.
þi
Cofrajele de col þ AMVIC la 90 E au un loca º unde poate fi introdus un tub p ãtrat de polipropilen ã sau lemn (tij ã de col þ). Scopul lui este acela de a crea un punct de fixare pentru prinderea mecanic ã, cum ar fi: finisaj perete de piatr ã aparent ã, fixare de rezisten þã, sau perete secundar care s-ar lega la panourile din polistiren expandat, ignifugat . Izola þia termic ã pe col þ este de 23 cm de polistiren expandat, ignifugat, fapt care nu creaz ã PUNTE TERMIC Ã.
Figura 1.8 - Cofraj de col þ AMVIC la 90 E având loca ºul pentru tubul din polipropi len ã sau bar ã din lemn,
AMVIC este cel mai bun sistem de cofraj disponibil la ora actual ã pe pia þã . Preþurile competitive, distribu þia vast ã a produselor ºi suportul tehnic profesioni st sunt combinate pentru a furniza clien þilor un produs de calitate superioar ã cu o instalare la pre þ mai mic decât al sistemelor competitoare.
35
Partea a 2-a - Produse AMVIC 2.1 - Produse pentru sistemul AMVIC Tabel 2.1 - Cofraje înglobate din polistiren expandat ignifugat AMVIC Lãþimea miezului de beton
Produs
100mm
Cofraj drept AMVIC
Cofraj de colþ 90 E AMVIC
Cofraj de colþ 45 E AMVIC
Dimensiunile structurii L x Î x l
1,2x0,4x0,22
Volumul de beton din structur ã
0,05m
3
Volumul de beton pentru metrul p ãtrat de perete 3
0,009m
Suprafa þa ariei per structur ã 2
0,5m
152mm
1,2x0,4x0,28
0,076m
3
0,014m
3
0,5m
2
203mm
1,2x0,4x0,33
0,101m
3
0,019m
3
0,5m
2
254 mm
1,2 x 0,61 x 0,38
0,189m
3
0,024m
3
0,74m
2
100 mm
(0,62 + 0,32) x 0,4 x 0,22
0,028m
3
0,007m
3
0,38m
2
152 mm
(0,67 + 0,37) x 0,4 x 0,28
0,045m
3
0,01m
203 mm
(0,72 + 0,42) x 0,4 x 0,33
0,064m
3
0,013m
3
254 mm
(1,08 + 0,47) x 0,61 x 0,38
0,172m
3
0,017m
3
100 mm
(0,53 + 0,23) x 0,4 x 0,22
0,028m
3
0,008m
3
152 mm
(0,54 + 0,23) x 0,4 x 0,28
0,038m
3
0,011m
3
0,31m
2
203 mm
(0,56 + 0,25) x 0,4 x 0,33
0,052m
3
0,015m
3
0,33m
2
-* T oate dimensiunile sunt luate pe baza perimetrului exteri or al structu rilor
36
0,42 m 2
3
0,46 m 2
0,94m
2
0,31 m 2
Tabel 2.2 - Pachete de cofraje AMVIC Cofraj cm
Greutatea unui cofraj tip
kg
drept 10
1,634
24
colþ de 45
1,765
24
3,005 1,706
12
colþ de 45
1,800
12
20
3,160 1,943
12
colþ de 45
1,900
12
drept
4,000
139x123x124
40,80
127x127x123
43,90
127x127x123
46,71
12
colþ de 90
m
55,11
15
colþ de 90
Dimensiuni pachet
kg
18
colþ de 90
drept
Greutate pachet
buc
2,975
drept 15
Cofraje pe pachet
139x125x124
21,76
126x130x68
22,90
126x130x68
39,45
6
134x123x124
24,71
126x151x75
24,25
126x151x75
25,40
127x114x118
25 colþ de 90
4,400
4
19,50
124x109x85
Tabelul 2.3 prezint ã cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteaz ã distribuitorul local AMV IC pentru a discuta despre disponib ilitatea în stoc a accesoriilor, a uneltelor de construc þie ºi a echipamentului. Tabel 2.3 - Accesorii pentru sistemul AMVIC* Unit ãþ i/Specifica þiitehnice
CategoriaArticolului
Unit ãþ i
Accesorii Spum ã poliuretanic ã
tub
Cura þãpentru tor pistol
buc 8 buc1
Pistol cu spum ã
pentru tub cu spum ã cu expandare controlat ã
Leg ã turicolierdinplasticcuautoblocare
100pepachet
Band ã lat ã pentru protejarea p ãr þii superioare a peretelui
rol ã 100 dem
1 buc 6pachete role 2
Membrane rezistente la ap ã /umezeal ã (cu crampoane) ã cu Membran crampoane ª uruburiautofiletantecupasmare,lungime50-70mm
rol 100percutie
Sistem de sus þinere ºialinierePlumwall ª uruburi pentru beton (cuie din o þelpentrubeton)
2cutie
complet (st ãlp, 3 bride, ºuruburi cu autofiletare) 100percutie
ã
50 buca þi 2cutii
Echipament individual de lucru set 6 * V ã rug ã m sa apela þi sediul AMVIC sau distribuitorii locali pentru lista complet ã º i actualizat ã a accesoriilor ºi a altor unelte ºi echipamente de construc þii
37
Partea a 3-a - Unelte, materiale
ºi accesorii
3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Ferãstr ãu de mân ã, fer ãstr ãu pliabil pentru scurt ãri sau fer ãstr ãu tradi þional; Ferãstr ãu portabil electric; Ferãstr ãu electric de mas ã (opþional); Ruletã; Maºinã de gãurit cu acumulatori ºi accesoriile adecvate (cu acumulatori 2 A); Perforator; Unelte pentru fierar betonist; Ciocan; Echer; Nivelã cu bul ã de aer de 0,5 m; Nivelã cu bul ã de aer de 2 m; Nivelã cu laser; Furtun pentru nivel; Firul cu plumb; Sfoara zidarului (suficient ã pentru a înconjura întreaga structur ã); Sfoarã pentru marcare (sfoar ã de cret ã); Presã de îndoit ºi tãiat arm ãturã din o þel beton; Scânduri pentru schel ã.
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului C
C C C C C
Vibrator pentr u beton cu lance de dimensiuni de la 25 la 32 mm ºi mâner flexibil de 3 pân ã la 4,2 m; Mãnuºi din cauciuc; Casc ã de protec þie; Sfat Unelte pentru finisar ea betonului; Þ ineþi la îndemân ã un vibrator Lopat ã plat ã pentru cur ãþarea betonului v ãrsat; pentru beton în cazul în care o s ã ªor þ protec þie. ave þi nevoie de el.
3.3 - Unelte pentru preg ã tirea traseelor utilit ãþ ilor • • •
Cuþit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice); Ferãstr ãu electric cu lan þ (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instala ºi a instala þiilor sanitare); pistolcu spum ã ºi spuma necesar ã.
þiei electrice
3.4 - Lista materialelor ! !
!
!
!
Oþel beton de armare dup ã necesit ãþi ºi accesorii, leg ãturi, bride, ªuruburi cu autofiletante sau autoforante de 4 ºi 6 cm, pas mare, pentru fixarea ºi alinierea cofrajelor; ªuruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea t ãlpii stâlpilor de sus þinere la placa de beton; Materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm (cum ar fi 2x10, 2x6, etc.), lemn sau placaj pentru fabricarea cadrelor; Sârm ã pentru leg ãturi; 38
! !
! !
ªuruburi de ancorare, piuli þe ºi ºaibe; OSB sau placaj pentru crearea unei pun þi între deschiz ãturile îmbin ãrii sau distan þierilor îndep ãrtaþi, pene pentru ºuruburile de ancorare, etc.; Spum ã/adeziv cu dilatare controlat ã pentru polistiren expandat, ignifugat ; Sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.
39
40
Partea a 4-a - Prezentarea general ã a construc þiei Ghid de construc þie în 10 pa ºi Pasul 1 - Traseaz ã conturul cofrajului ºi pozi þia deschiz ãturilor pentru u ºã ºi fereastr ã, pe o funda þie normal ã sau o suprafa þã nivelat ã, plan ã ºi rectangular ã. Arm ãtura pentru joantare (petrecere/suprapunere) din o þel beton trebuie sã se prelungeasc ã în sus -de la funda þie în interiorul cavit ãþii cofrajului- dupa cerin þele proiectului ºi/sau reglement ãrilor în construc þii. Pasul 2 - Începe þi cu plasarea cofrajelor de col þ la fiecare col þ, apoi a ºezaþi cofrajele drepte c ãtre centrul fiecarui segment de perete. La primul rând ºi urm ãtoarele, folosi þi leg ãturi-þinute (coliere din plastic cu autoblocare) sau leg ãturi de sârm ã pentru fixarea distan þierilor în vederea solidariz ãrii cofrajelor ºi pentru a le þine laolalt ã. Dup ã aceasta, a ºezaþi arm ãturile de OB orizontal pozi þionându-le în clamele din partea de sus a distan þierilor din interiorul cavit ãþii. Clemele þin în siguran þã, pe poziþie, arm ãtura de OB ºi elimin ã nevoia leg ãrii cu sârm ã. Pasul 3 - Instala þi cel de-al doilea rând de cofraj inversând cofrajele de col þ, astfel încât cel de-al doilea rând de cofraj sa fie completat de primul, într-un model neîntrerupt. În acest stadiu verifica þi nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor. Dac ã suprafa þa superioar ã nu este la nivel, folosi þi pene de fixare sau scurta þi la baz ã, dup ã necesit ãþi.
Figura 4.1 - Trasarea conturului pere þilor
Figura 4.2 - Plasarea la început a cofrajelor col þ
Pasul 4 - Instala þi cadrele (cofrajele) pentru ferestre ºi uºi în fiecare loc unde s-au l ãsat golurile corespunz ãtoare; taie ºi potrive ºte cofrajele AMVIC în jurul lor. Cadrele sunt folosite pentru a fi folosite cadre din lemn.
Figura 4.3 - Instalarea ar ãturii orizontale
þine betonul în cofraje. Pot
Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând de cofraj 41
Sfat Se recomand ã cãptu ºirea, pe exteriorul cadrului de u ºã sau ferestr ã, spre golul de turnare al betonului cu polistiren expanda t, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita formarea pun þii termice beton-tâmpl ãrie. Se pot folosi resturi de la sc urtarea cofrajelor.
Pasul 5 - Instala þi rândurile urm ãtoare de cofraj prin suprapunerea continu ã a acestora, ast fel înc ât toate îmbin ãrile s ã fie fixate atât deasupra cât ºi sub cofrajele suprapuse.
Pasul 6 - Odat ã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de cofraj instala þi sistemul de sus þinere Plumwall AMVIC pe perimetrul întregii structuri pentru a v ã asigura c ã pere þii vor fi drep þi ºi verticali ºi pentru a v ã permite reglarea aliniamentului înainte ºi în timpul turn ãrii betonului. Sistemul de sus þinere are ºi un al doilea rol, acela de a oferi un suport sigur pentru sus þinerea scândurilor schelei.
Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile pentru ferestre ºi uºi
Aten þie Utilizarea lemnului în sus þinerea pere þilor, în construc þia schelelor ºi a balustradelor nu este recomandat ã deoarece se consum ã foarte mult lemn, manoper ã ºi, în concluzie, -bani
Pasul 7 - Pentru fiecare nivel, a º ez a þi cofrajele pâ n ã la în ã lþimea proiectat ã a zidului. Tãiaþi oþelul beton de armare la lungime ºi începe þi sã-l instala þi prin deschiz ãtura din partea de sus a zidului, prin spa þiile dintre barele de o þel beton de armare orizontal.
Figura 4.6 - Instalarea continu ã a rândurilor Lungimea arm ãturii verticale din o þel beton va fi cu aproximativ 5 cm peste în ãlþimea zidului. Dupã ce se toarn ã betonul în cofraje, în maxim 30 de minute (pân ã sã înceap ã betonul s ã facã priz ã) se introduc barele din o þel beton pentru realizarea must ãþilor de petrecere. Lungimea acestora va fi cea stabilit ã prin proiect (minim 2x40 diametre o þel beton) , din care jum ãtate va fi în beton.
42
Pasul 8 - Turna þi betonul în pere þii preg ãtiþi folosind o pomp ã de beton cu reduc þie de debit. Betonul se toarn ã pânã la o în ãlþime de aproximativ 0,9-1,2 m în rânduri încercuind structura pân ã ce se ajunge la partea superioar ã a peretelui. În timpul turn ãrii fiec ãrui rând folosi þi un vibrator cu diametru mic pentru a vibra betonul ºi a îndep ãrta toate pungile de aer din beton. Folosind aceat ã metod ã se poate turna pân ã la un nivel pe zi. 4.7 - Instalarea sistemului deperetelui sus þinere Pasul 9 - Nivela þi betonul pân ã când este plan la Figura ºi îndrepare în jurul perimetrului partea superioarã a cofrajului apoi plasa þi must ãþile de petrecere sau ºuruburile de ancorare în partea superioar ã a betonului cât timp acesta este fluid. Aceste bare de joantare vor fi folosite apoi pentru realizarea leg ãturii cu nivelul superior ºi cu plan ºeul iar ºuruburi la instalarea pl ãcii de metal de deasupra (talp ã de grind ã) pentru instalarea grinzilor sau a grinzilor cu z ã brele (pentru plan ºeele din lemn).
Pasul 10 - Îndep ãrtaþi sistemul de sus þinere odat ã ce betonul s-a înt ãrit, apoi trece þi la urm ãtoarele stadii ale construc þiei. Recomand ãm îndep ãrtarea
Figura 4.8 - Instala þi oþelul beton de armare vertical dup ã ultimul rând de cofraje
stâlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea betonului.
Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare plasate în betonul care nu s-a înt ãrit, pentru fixarea mecanic ã a cosoroabei
Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de 0,9 - 1,2 m
43
44
Partea a 5 -a - Golurile pentru ferestre
ºi u º i
5.1 Cadrele pentru ferest re º i u º i Cadrele pentru ferestre ºi uºi sunt o parte esen þialã a procesului de construc þie în sistem AMVIC. Acest capitol prezint ã principiile esen þiale ºi cele mai utilizate metode de realizare ºi instalare a cadrelor. Cel mai utilizat materiale pentru cadre este lemnul. Unii furnizori î ºi fac propriile cadre folosind lemn în douã straturi.
Aten þie Constructorii în sistem AMVIC experimenta þi folosesc o mare varietate de metode pentru realizarea ºi instalarea cadrelor. Acest capitol este destinat constructorii neini þia þi.
Sfat În multe cazuri deschiz ã tura brut ã specificat ã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar fereastra îns 㺠i este mai mic ã . În acest caz, al pu þinilor fabrican þi de ferestre, deschiz ã tura neprelucrat ã este de m ã rimea cadrului ferestrei deci este neceasar ã o deschiz ã tur ã mai mare. VERIFICA ÞI ÎNAINTE DE A ÎNCE PE!
5.2 - Cadre de lemn 5.2.1 - Alegerea lemnului Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barier
ã impermeabil ã între cadru ºi suprafa þa
betonului. Lemnul netratat trebuie s ã fie de calitate superioar ã, este mai u ºor de lucrat cu el ºi bariera impermeabil ã menþine cadrul drept. De aceea recomand ãm ca în golurile de ferestre ºi uºi sã instala þi polistiren expandat, ignif uga t de 2-6 cm cu dublu rol: protec þie pentru a împiedica scurgerea de lapte de ciment ºi cel de-al doilea de a nu face punte termic ã la prinderea ferestrelor ºi uºilor
Figura 5.2 - Cadru reprezentativ fãcut din lemn Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/u ºi
45
5.2.2 - Construirea cadrelor din lemn Când construi þi un cadru din lemn pentru cofrajul AMVIC cu baza mai mare de 152 mm se las ã o deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar ºi se va executa vibrarea acestuia. (Fig 5.3 ºi 5.4)
Figura 5.3 - Constructie reprezentativ ã pentru cadrul ferestrei
Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea ºi vibrarea betonului
46
Partea a 6-a - Arm ã tura de OB pentru pere þi 6.1 - Prezentare general ã Realizarea oric ãrei structuri folosind cofrajele AMVIC cere constructorului o bun ã preg ãtire în ceea ce prive ºte cunoa ºterea principiilor fundamentale de realizare a arm ãturilor din o þel beton. Acest capitol al manualului va prezenta fundamentele arm ãturilor din o þel beton pentru pere þii în sistem AMVIC.
6.2 - Condi þiile de baz ã ale proiectului Proiectantul trebuie s ã menþioneze clar urm ãtoarele informa þii pe planurile sale: 1. Sec þiuni transversale ale tuturor pere þilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare sec þiune transversal ã trebuie s ã arate clar pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit de 10,16 cm sau 15,24 cm ori 20,32 cm respecti v 25,4 cm. 2. Fiecare sec þiune transversal ã trebuie s ã prezinte în ãlþimea fiec ãrui perete de la toate nivelurile. 3. Dimen siunile barelor verticale ºi orizontale de OB de armare, spa þiul ºi clasa o þelului trebuie sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare sec þiune transversal ã a peretului sau într-o însemnare separat ã pe alte foi. 4. Aºezarea OB de armare, în special cel vertical trebuie sa fie marcat clar (acesta poate fi descentrat înspre interior/exterior sau centrat în zid) 5. Proiectan tul trebuie sã menþioneze tipul îmbin ãrii prin petrecere (suprapunere) ºi lungimea fiecãrei sec þiuni a peretelu i unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe detalii v ã rugam sã consulta þi îmbinarea cu ajutorul OB-ului de armare din sec þiunea 6.6 a acestui capitol).
6.3 - Scopul barelor de armare Structuri le din beton armat au în componen þa lor dou ã materiale diferite: a. Betonul; b. þelulObeton (OB). Betonul simplu este un material r ezistent la compresiune. Comprimar ea unui cub sau cilindru numai din beton necesit ã o for þã de valoare relativ mare pân ã se ajunge la distrugere. Totu ºi betonul simplu este r elativ sla b la înti nder e (ti pic el po ate supo rta o z ecime ( /1 10) din fo r þa de comprimare în cazul întinderii). Oþelul beton de armare are o excelent întindere.
ã rezisten þã atât la solicitarea de compresiune cât
De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de c
ºi la
ãtre ingineri astfel încât betonul s ã
þelul beton de armare este fie folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune iar o folosit pentru toate eforturile de întindere ºi în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune. Proiectarea structurilor din beton arm at a fost perfec þionat ã mai ales în ultimul secol pentru siguran þã cât ºi pentru fezabilitat ea economic ã. Structurile din beton armat au avut un extraordinar palmares la unele dintre cele mai complicate structuri incluzând baraje, poduri ºi clãdiri înalte pe întreg cuprinsul globului.
47
6.4 - Arm ã tura orizontal ã Distan þierii AMVIC de polipropilen ã sunt proiecta þi precis pentru a pozi þiona º i fixa o þelul beton de armare pe pozi þia sa f ã rã a mai fi nevoie s ã fie legat. Tipic prima pozi þionare a arm ãturii orizontale este în crest ãturile cele mai apropiate de panoul din polistiren expandat, ignifugat . A doua pozi þionare a arm ãturilor orizontale este astfel încât s ã fie plasat ã în crest ãtura aproape de centrul peretelui de beton. A treia pozi þionare este plasat ã în aceea ºi pozi þie ca ºi prima linie. A patra pozi þionare este plasat ã în aceea ºi pozi þie ca ºi a doua. Acest model de dispunere decalat ã a arm ãturilor de OB este necesar ã pentru a permite introducerea armãturilor verticale de sus în jos ºi a le strecura printre barele de o þel beton orizontale. În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al armãrii verticale ºi orizontale aplicat în rândul de jos ºi deasupra, folosi nd cofrajul AMVIC de 15,24 cm.
Figura 6.1 - Plasarea între þesut ã a barelor din o þel beton verticale printre cele orizontale
6.5 - Arm ã tura vertical ã Ar m ã tura vertical ã este plasat ã du pã ce pere þii din cofraje AMVIC au fost monta þi º i ridica þi în întregime. În cazul unui perete de mai multe niveluri armarea este plasat ã du pã ridicarea fiec ã rui nivel în parte. Barele de armare verticale sunt glisate în pozi þie din partea superioar ã, strecurate în arm ãtura orizontal ã ºi fixate în locul potrivit în concordan þã cu planurile ºi specifica þiile tehnice ale proiectului. 6.6 - Arm ã tura pentru golurile din pere þi Mu lþi pere þi vor avea goluri pentru ferestre sau u ºi ori pentru ambele. Existen þa unui gol în peretele de beton armat creaz ã un efort suplimentar în jurul golului în special la col þuri. Marginile ferestrelor ºi ale, u ºilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de încovoiere iar eforturile marginale depind de mai mul þi factori.
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din o
þel beton pentru armare
Barele de o þel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care arm ãtura de OB, necesar ã, dep ãºeºte aceast ã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul principal al petrecer ii este de a transfe ra efortul fie de întindere fie de compresiune de la o b ara de OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care s ã respecte cerin þele normelor de proiectare sau de construc þii ºi/sau cerin þele specifica þiilor tehnice ºi ale planurilor proiectului.
48
6.7.1 - Tipuri de îmbin ã ri prin petrecere (suprapunere) Pentru inten þia ºi scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscut numele de îmbinare prin petrecere (suprapunere).
ã sub
Îmbinarea prin petrecere (suprapunere) este caracterizat ã prin bare din o þelbeton de armare suprapuse pe o anumit ã lungime. Lungimea îmbin ãrii trebuie s ã fie calculat ã conform reglemet ãrilor din construc þie de un inginer proiectant ºi specificat ã în planurile proiectului (ob ºnuit lungimea de suprapunere este mai mare de 40 de diametre) . Sunt dou ã tipuri principale de îmbinare prin petrecere (suprapunere): 1.
Îmbinare prin p etrecere (supr apun ere ) în co ntact - Barele d e armare TR EBUIE s ã fie în contact între ele ºi aºezate împreun ã.
Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact. Lungimea minim ã L este dat ã de reglement ãrile din domeniu. min
2.
Îmbin are prin suprapunere f ãrã contact - Barelor de armare li se permite s ã fie îndep ãrtate la o distan þã d max pe o lun gime de petrecere L mincalculate conform regleme nt ãrilor din proiectare în vigoare, dar s ã se pãstreze o distan þã de minim 15 mm de peretele de polisti ren.
Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) OB pentru armare. f ãrã contact a barelor de Lmin ºi D max sunt stabi lite conform nor mati velor de pr oiectare.
6.7.2 - Cerin þe minime pentru lungimea îmbin ã rii prin suprapunere Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesit ã o lungime minim ã a îmbin ãrii stabilit ã la proiectare de c ãtre inginerul care calculez ã structura în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare. 49
Sfat Lungimea minim ã a îmbin ã rii prin suprapunere este propor º i se stabile º te conform reglement ã rilor din construc þii .
þional ã cu diamentrul barelor de OB
6.8 - Îmbin ã ri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare realizate prin turnarea succesiv ã a betonului Când un proiect a re mai mult de un nivel de pere þi în sistem AMVIC, este necesar pentru constructor s ã înþeleag ã cum s ã execute îmbin ãrile prin suprapunere ale arm ãturii verticale între cele dou ã turn ãri separate. Exist ã dou ã opþiuni, ambele fiind acceptate din punctul de vedere structural/ingineresc.
Op þiunea 1 Prelungi þi barele de OB de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea prelungirii trebuie sã fie egal ã cu lungimea îmbin ãrii necesare specificat ã de inginerul proiectant. V ã rugãm sã consulta þi figura 6.4 de mai jos pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului, furtunul pompei de beton se manevrez ã dificil, din
Figura 6.4 Legarea arm ãturii nivelului superior prin suprapunerea cu arm ãtura de la nivelul inferior
cauza barelor prelungite.
Op þiunea 2 Tãiaþi barele de OB de armare pentru nivelul inferior astfel înc ãt acestea s ã iasã în partea superioar ã a peretelui cu circa 5 cm. La scurt timp dupã turnarea betonului, plasa þi în betonul înc ã fluid bare de armare verticale cunoscute ºi sub numele de ancore (must ãþi de petrecere), în beton. Acestea trebuie s ã se prelungeasc ã în zidul nou turnat, o lungime egal ã cu lungimea de îmbinare specificat ã de inginerul proiectant. Plasarea în betonul înc ã fluid a barelor de OB pentru armare trebuie, de asemenea, s ã iasã prin partea de sus a
Figura 6.5 - Folosirea must ãþilor de petrecere pentru legarea arm ãturii de la nivelul inferior cu arm ãtura de la nivelul ºi lungime de îmbinare specific at ã peretelui la aceea superior de inginerul proiectant.
6.9 - Proiectarea arm ã turii de o þel beton pentru pere þi Precizarea schemei de armare cu bare de o þel verticale ºi orizontale, este o sarcin ã a inginerului proiectant al structurii de rezisten þã ºi depinde de mai mul þi factori. Aceasta depa ºeºte scopul acestui manual tehnic.
50
6.10 - Lucr ã rile de armare a betonului
º i m ã surile de protec þia muncii
Pe toat ã durat ã execut ã rii construc þiei se vor respecta cu stricte þe normele de protec þia muncii generale º i specifice domeniului. Barele de armare ie ºite în afar ã sunt periculoase ºi pot cauza r ãni sau m oartea . Urmãtoarele m ãsuri diminueaz ã foarte mult posibilitatea expunerii la pericolul barelor de armare: C
C
C
Proteja þi toate capetele barelor de beton de armare ie ºite în afar ã cu capac sau un jgheab de lemn, sau Îndoi þi oþelul beton de armare astfel încât capetele expuse sa nu mai fie în pozi þie vertical ã Când angaja þii lucreaz ã la orice înãlþime deasupra barelor expuse, protec þia/prevenirea c ãzãturii este prima formã de ap ãrare împotriva “tragerii în þeapã”.
Figura 6.6 - Capace ciuperc ã de plastic pe barele de OB ie ºite în afar ã.
Toate barele de armare ie ºite în afar ã, pe care ºi în care angaja þii pot c ãdea, trebuie s ã fie protejate pentru a elimina riscul “tragerii în þeapã”
51
52
Partea a 7-a - Preg ã tirea funda þiei ºi a pl ã cii la nivel 7.0 - Introducere Un perete în sistem AMVIC poate fi început fie de pe o funda þie fie de pe o plac ã depinzând de proiect ºi de cerin þele inginere ºti/arhitecturale. Exist ã avantaje ºi dezavantaje la ambele metode, f ãrã a exista un avantaj clar pentru una sau cealalt ã.
Primul rând de cofraje pe plac ã Avantajul de a începe un pere te AMVIC pe plac ã este c ã aceasta ofer ã o suprafa þã plan ã ºi tare pe care se lucreaz ã ºi în care se ancoreaz ã sistemul de fixare. O suprafa þã robust ã de lucru poate cre ºte eficien þa la locul de munc ã.
Primul rând de cofraje pe funda þie Principalul avantaj de a începe de pe o funda þie tip TALP Ã, este c ã se ofer ã izola þie termic ã pe marginea pl ãcii. Marginea pl ã cii, unde este localizat ã podeaua este locul prin care se pierde cea mai mare cantitate de c ã ldur ã pe timp de iarn ã . Izolând aceast ã por þiune, pierderea de cã ldur ã este minim ã º i proprietarii caselor vor reduce foarte mult din cheltuieli. Aceast ã metod ã este de asemenea preferabil ã da cã este folosit un sistem de înc ã lzire prin pardoseal ã , sau dac ã finisajul final al podelei va fi beton b ã iþuit º i etan º at. La o casa obisnuita ca dimensiuni,de pe talpa fundatiei se poate pleca cu ELEVATIE format ã din cofraje cu l ãþimea betonului de 20 cm. Aceast ã solu þie asigur ã economie de timp (3-4 zile de munc
ã) ºi materiale
Funda þii º i pere þi pentru un parter cu soclu Dacã se alege solu þia pentru un parter cu soclu, atunci peretele trebuie început în afara funda þiei. În unele cazuri, constructorii vor hot ãrî sã punã iniþial 2-3 rânduri de cofraje, ºi apoi s ã instaleze sistemul de podea. Odat ã ce podeaua a fost instalat ã, continua þi sã pune þi cofraje.
7.1 - Plasarea barelor de joantare în funda þie sau placa la nivel Greutatea pere þilor în sistem AMVIC trebuie s ã fie transferat ã la funda þie. Pentru aceasta este necesar ã prezen þa în funda þie a must ãþilor de petrecere din OB. Verifica þi cu inginerul proiectant în conformitate cu normele Figura 7.1 - Sec þiune reprezentativ ã a peretelui AMVIC pe din construc þii alegerea celei mai bune funda þie de tip talp ã cu cofraje de 20 cm. 53
metode pentru situa þia concret ã. Când turna þi funda þia sau placa la nivel, plasa þi must ãþi de armare dup ã cerin þele inginerului proiectant ºi/sau normativele din construc þii. La col þurile de 90 de grade, începe þi prima musta þã la 24,13 cm în interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasa þi urm ãtoarel e mu stãþi de petrecere la distan þa de 15,24 cm pentru a evi ta atinger ea distan þierilor (Figura 7.2) Note Must ãþile de petrecere din funda þie trebuie a ºezate la distan þe divizibile cu 15,24 mm pentru a evita atingerea cu distan þierii. Must ãþi de petrecere din funda þie Sfat La majoritatea pere þilor, ve þi folosi º i cofra je scurtate, cofrajul va trebui t ã iat º i ve þi avea o zon ã în perete unde spa þiul dintre distan þieri nu este de 15,24 cm din cauza p ã r þ ii tã iate. În acest caz, începe þi cu a º ezarea barelor dejoantare din col þ uri º i înainta þi spre partea t ã iatã . (Nu este o problem ã foarte mare dac ã aveþi o bara care vine direct pe pozitia distan þierului. Dac ã aceasta se întâmpl ã, pute þi îndoii bara într-o forma u º oar ã de S º i aceasta va degaja distan þierul.)
7.2 - Nivelarea funda þiei
Dup ã turnarea funda þiei ºi/sau pl ã cii la þ ã cã partea finisat ã nivel, asigura superioar ã are oi-vdenivelare de maxim 5 mm. (În general acesata este o cerin þã a reglement ã rilor din construc þii). O nivelare foarte bun ã a funda þiei va face mai u ºoa r ã instalarea primelor dou ã rânduri de cofraj.
Nivelul poate fi verificat folosind o nivel ã laser sau cu bul ã. Dac ã sunte þi în interiorul valorii de 5 mm peste tot, continua þi cu a ºezarea. Dac ã nu, nota þi varia þia fiecarui col þ de pe funda þie sau plac ã ºi ajusta þi cofrajele în stadiile ulterioare ale instal ãrii.
Figura 7.2 - Pozi þia barelor de joantare.
54
Figura 7.3 - Nivelarea suprafe þei superioare a funda þiei ºi a pl ãcii la nivel
7.3 - Trasare conturul pere þilor conform proiectului Sunt câ þiva pa ºi în trasarea conturului pere þilor conform proiectului. Trasarea este necesar ã ºi trebuie marcat vizibil ºi corect conturul pere þilor pe funda þie sau plac ã înainte de a începe instalarea cofrajelor AMVIC. Aceasta cre ºte eficien þa la locul de munc ã ºi elimin ã complica þiile.
7.3.1 - Trasarea conturului de a
º ezare a peretelui
Folosind sfoara de marcaj (sfoar a de cret ã ) Înainte de a începe trasarea conturului de a ºezare a peretelui, verifica þi cu grij ã planurile cl ãdirii/proiectului pentru a determina a ºezarea ºi dimensiunile adecvate ale grinzii de funda þie. Folosi þi o sfoar ã de cret ã sau o coard ã ºi însemna þi aºezarea peretelui pe funda þie/placa la nivel. Pute þi însemna fie suprafa þa exterioara fie cea interioar ã a zidului. Majoritatea constructurilor au tendin þa de a însemna suprafa þa exterioar ã din simplul motiv c ã planurile clãdirii/proiectului indic ã uºor aceast ã informa þie. Ave þi grij ã ca toate col þurile de 90 de grade s ã fie pozi þionate cum prevede proiectul. Aceasta poate fi f ãcutã mãsurând diagonalele sau laturi de 3-4-5 unit ãþi (3 2+4 2=5 2 teorema lui Pitagora) pentru unghiu l drept. Un topograf poate fi angajat pentru a stabili unghiurile corecte la locul de realizare al construc þiei incluzând unghiurile variabile ºi zidurile curbe.
Folosirea profil ului L/canalului U Figura 7.4 - Folosi þi o sfoar ã de cret ã O alternativ ã a folosirii sforii de cret ã este folosirea unui pentru a însemna a ºezarea zidului. profil L u ºor pentru m ãsurare sau o sec þiune canal U pentru a însemna planul. Unghiul trebuie fixat de funda þie/placa la nivel cu ºuruburi (cuie) pentru beton adecvate sau spum ã adeziv ã. Când a ºezaþi primul rând, profilul L/canalul U va servi ca un model de care pute þi lipi cofrajele ca în figurile 7.5, 7.6 de mai jos. 55
Totu ºi, dac ã doriþi sã aduce þi unele modific ãri aºezãrii zidului dup ã ce câteva rânduri de cofraj au fost puse, va fi greu s ã îndep ãrtaþi profilul metalic dup ã ce a fost în ºurubat sau lipit de funda þia/placa la nivel din beton.
Figura 7.5 - Folosirea unui profil U pentru a însemna a ºezarea zidului
Figura 7.6 - Profilul U ac þioneaz ã ca un model pentru plasarea primului rând
7.3.2 - Marcarea Ferestrelor/ U º ilor Organiza þi-v ã masur ã torile conform proiectului º i însemna þ i centrul amplas ã rii fiec ã rei ferestre º i u º i pe funda þie/plac ã . De asemenea este util s ã însemna þi dimensiunea brut ã a golului. 7.3.3 - Trasarea dimensiunilor gol urilor brute Din proiec tele dumneavoastr ã, calcula þi cu grij ã înãlþimea de plasare pentru baza fiec ãrui gol brut. Aceast ã linie este “linia de t ãiere” pentru cofraj. Scrie þi alãturi pe plac ã dimensiunea golului brut al ferestrei. Aceasta este în ãlþimea la care ve þi tãia cofrajul ºi instala cadrul. Sfat Dac ã instalarea cofrajele AMVIC va dura m º tergerea sau cur ãþ area ei.
ai mult de o zi, proteja þi linia de marcaj pentru a evita
Sfat Trasa þi linia de marcaj l a 1,5 cm de conturul ad ev ã rat al zidului. Mai târziu dac ã aveþi nevoie s ã ajusta þi a º ezarea zidului din orice motiv, atunci ve þi mai putea vedea conturul însemnat.
56
Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AM
VIC
8.1 - Prezentare general ã Acest ã parte a manualului v ã explic ã în detaliu pa ºii construirii unui proiect reprezentativ în sistem AMVIC. La sfâr ºitul acestui capitol, pere þii dumneavoastr ã trebuie s ã fie în ãlþaþi ºi preg ãtiþi pentru turnarea betonului.
8.2 - Organizarea: pozi þionarea m aterialel or º i a un eltelor Odat ã ce a fost trasat conturul pere þilor ºi au fost marcate pozi þia ferestrelor ºi a uºilor este necesar ã preg ãtirea materialele ºi a uneltelor pentru a cre ºte la maxim eficien þa în timpul construirii. Un proiect reprezentativ în sistem AMVIC este mult mai u ºor de construit din interiorul conturului construc þiei decât din afar ã. Practici recomandate pentru cre ºterea eficien þei muncii: 1. Înainte s ã înceap ã instalarea este de preferat sã amplasa þi cât mai multe cofraje în interiorul perimetrului conturului zidului. A ºezaþi-le unele peste celelalte dac ã este necesar. Aceasta va minimiza deplasarea muncitorilor în timpul procesului de construir e. 2.
Aºezaþi barele de armare din o þel beton, uneltele ºi echipamentul în interiorul perimetrului conturului peretelui Figura 8.1 - Amplasarea cofrajelor AMVIC în incluzând sistemele de sus þinere, interiorul perimetrului conturului peretelui cleºtele/cuterul, fer ãstraele de mas ã, schelele ºi scândurile ºi alte echipamente de care ve þi mai avea nevoie.
3.
Pentru f iecare nivel, construi þi, înainte de a a ºeza cofrajele, cadrele pentru ferestre ºi uºi, ºi aºezaþi-le în interiorul perimetrului pere þilor în vecin ãtatea locului unde vor fi instalate. (Vã rugãm sã consulta þi partea 5.) Figura 8.2 - O þelul beton de armare pre-t ãiat ºi îndoit va creºte eficacitatea
Sfat Înainte de începerea construc þiei comanda þi bare pre-t ã iate º i îndoite de la furnizorul dumneavoastr ã de o þel beton. Pentru col þurile de 90 de grade cere þi-le s ã le taie º i s ã le îndoaie la dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de a º ezare când ajung pe º antier. OB de armare similar în form ã de Z (Figura 8.2) este necesar pentru ie º irile pere þilor poate fi comandat la furnizorul dumneavoastr ã de OB.
57
Sfat Încerca þi s ã a º eza þi toate materialele º i uneltele la o distan þã de cel pu þin 1,8 m de p eretele inte rior pentru a furniza spa þiu pentru echipamentul de fixare ºi aliniere. Sfat Dac ã cofrajele AMVIC vor fi depozitate pentru o perioad ã prelungit ã de ti mp la locul de mun c ã , proteja þ i-le de praf, lumina solar ã º i vremea extrem ã prin depozitarea lor într-un mediu protejat.
Figura 8.3 - Deplasarea gr ãmezilor cofraj cu mâna
Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furc ã pentru deplasarea gr ãmezilor
58
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea în pe nivel
ã lþimii peretelui º i num ã rul de rânduri de cofraj
Înaintea a ºezarii cofrajelor determina þi înãlþimea exact ã a pere þilor conform proiectului. Cofrajul AMVIC are o înal þime de 406,4 mm excep þie fãcând cofrajul de 254 mm care are o înãlþime de 609,6 mm. Dac ã înãlþimea nivelului nu este divizibil ã la 406,4 mm sau 609,6 mm aveþi dou ã opþiuni. Tãiaþi primul sau ultimul rând de cofraj orizontal. Este recomandat ã tãierea primului rând deoarece capãtul t ãiat va fi lipit de funda þie sau plac ã ºi nu va afecta conexiunea urm ãtoarelor rânduri. Dacã vã decide þi sã folosi þi aceast ã metod ã asigura þi-vã cã pãstra þi distan þierii de polipropilen ã care conecteaz ã cele dou ã panouri din polistiren expandat, ignifugat. (Figura 8.5)
Figura 8.5 - Folosirea unui fer ãstr ãu circular pentru taierea orizontal ã a cofrajului
Sfat Este recomandat ã folosirea unui fer ã str ã u circular deoarece t ã ierea distan þierilor manual poate fi obositoare º i consumatoare de timp. (Figura 8.5) Sfat Când folosi þi un fer ã str ã u circular pentru t ã ieri, folosi þi unul cu discul de cel pu þin 20 cm.
8.3.1 - Construc þie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter) pere þii sunt turna þi într-o singur ã zi de la funda þie sau plac ã pâ n ã la planseu ; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt a ºezate ºi se toarn ã beton câte un nivel pe etap ã. Odat ã ce un nivel este terminat, grinzile nivelului ºi plan ºeul vor fi instalate sau turnate înainte de a începe montarea cofrajele AMVIC pentru nivelul urm ãtor ºi turnarea betonului. (În zona SUA ºi CANADA, de regul ã plan ºeele la case sunt realizate cu grinzi din lemn sau metal).
8.4 - A º ezarea primului rând de cofraj Odat ã ce etapele preg ãtiroare au fost încheiate, începe þi aºezarea primului rând de cofraje urmând pa ºii schi þaþi mai jos: 1.
Aºezaþi cadrele pentru u ºi în loca þia însemnat ã pe funda þie sau plac ã. Instala þi un sprijin temporar, pus în exterior pentru a le þine pe fiecare pe pozi þie în siguran þã. 59
Figura 8.6 - A ºezarea cadrelor pentru u ºi
Notã Unii constructori nu vor a º eza cadrele pentru u ºã decât atunci când cel de-al doilea rând de cofraje a fost a º ezat. Aceasta ofer ã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri înaintea instal ã rii cadrului. Când folosi þi aceast ã metod ã, cadrele sunt instalate prin decuparea cofrajelor astfel încât s ã se creeze o deschiz ã tur ã neprelucrat ã apoi fixa þi cadrul în pozi þie. Aceast ã metod ã este acceptabil ã îns ã poate cre º te consumul de cofraje . 2.
3.
Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând. (V ã rugãm sã consulta þi sec þiunea 8.2 de deasupra), extremit ãþile din partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a furniza o suprafa þã plat ã de contact cu funda þia. Unii constructori pot opta pentru l ãsarea lor ceea ce este de asemenea acceptat. Începeþi aranjarea prin plasarea la început a col alernativ pentru rândurile urm ãtoare.
þurilor. Cofrajele de col þ vor fi plasate
Sfat Încerca þi diferite a º ez ã ri ale cofrajelor de col þ pentru a reduce risipa .
4.
Instalaþi cofraje drepte începând de la col þuri ºi mergând spre centrul peretelui sau cadrul u ºii. Dac ã o musta þã (ancor ã) din funda þie sau plac ã atinge distan þierul, îndoi þi-o pentru a crea o curb ã S în jurul þierului. presiunii distan Aceasta va asupra ajuta la prevenirea cofrajelor ceea ce ar duce la dezaxarea pere þilor.
5.
Tãiaþi la dimensiunea potrivit ã ultimul cofraj din fiecare sec þiune a peretelui. Ideal tãierea se va face la distan þe de 50,8 mm, centrul dintr e dou ã conexiuni pentru a nu t ãia talpa distan þierului). Aceasta va permite o aliniere corespunz ãtoare a sistemului de conexiune. Unde este posibil ajusta þi uºor
Figura 8.7 - Plasarea la început a col þurilor
dimensiunile aceasta. Dac ãperetelui nu este pentru posibil aã înlesni ajustarea dimensiunilor peretelui, un adaos de compensare va fi creat. (V ã rugãm sã Figura 8.8 - A ºezarea cofrajelor drepte consulta þi sec þiunea 8.10.) P ãstraþi acest adaos de compensare în acela ºi loc când a ºezaþi urm ãtoarele rânduri de cofraje.
60
Notã Adaosurile de compensare au nevoie de fix ã ri suplimentare pentru a face fa þã presiunii hidrostatice în timpul turn ã rii betonului. V ã rug ã m s ã consulta þi sec þiunea 8.10 pentru mai multe informa þii.
ATEN Þ IE : Conecta þi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (leg ãturi fermoar, coliere de plastic sau leg ãturi de sârm ã). Un singur colier cu autoblocare la cap ãtul îmbin ãrii este în general suficient. Plasa þi colierele cu autoblocare sau de sârm ã înspre oricare margine (aproape de suprafa þa interioar ã a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strângerea la centru va curba distan þierii ºi poate duce la ruperea spum ei în acel loc creând o surs ã de “explozie” în timpul turn ãrii betonului. Firma AMVIC va asigura colierii necesari legarii cofrajelor la montaj.
Figura 8.9 - T ãierea cofrajului de complectar e pentru o sec þiune de perete
6.
Figura 8.10 - Potrivirea cofrajului tãiat în pozi þie
Instalaþi arm ãturile orizontale din o þel betone conform proiectului sau ale reglement domeniu. (V ã rugãm sa consulta þi partea a 6-a a manualului.)
Figura 8.11 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele
Figura 8.12 - Instalarea barelor orizontale 61
ãrilor din
8.5 - A º ezarea celui de-al doilea rând de 1.
cofraj
Începeþi prin a ºezarea cofrajelor de col þ. Fiecare cofraj de col þ are o latur ã scurt ã ºi o latur ã lung ã. Asigura þi-vã cã monta þi colþurile din cel de-al doilea rând astfel încât latura lung ã s ã s e conecteze cu latura scurt ã al primului rând. Aceasta va crea un model cu legãturã continu ã de 304 mm între cele dou ã rânduri.
Figura 8.13 - A ºezarea celui de-al doilea rând de cofraj
2.
Aºezaþi cofrajele drepte spre centrul peretelui.
3.
Plasaþi cofrajul t ãiat din acest rând în acela ºi loc ca ºi în primul rând. Aceasta va garanta c ã îmbinarea de compensare/a ºezare s ã rãmânã pe aceea ºi vertical ã.
4.
Apãsaþi cu putere pe cofraje pentru a vã asigura de o conexiune sigur ã cu rândul de jos.
5.
Instalaþi arm ãturile orizontale din o þel beton dup ã cerin þele proiectului.
Figura 8.14- A ºezarea cofrajelor de col þ de 45 de grade pentru deschiz ãtura ferestrei
62
Figura 8.15 - A ºezarea îmbin ãrii de compensare aproximativ în acela ºi loc ca ºi în primul rând Notã Este foarte important s ã a º eza þi adaosul de compensare aproximativ în acela sec þ iune a peretelui în timp ce a º eza þi rândurile. Aceasta va asigura prezen pentru solidariz ã rile interioare º i exterioare.
º i loc pentru fiecare þa unui reper drept
8.6 - Verificarea planeit ãþ ii Odat ã ce al doilea râ nd de cofraj a fost a ºezat, plasa þi un placaj sau OSB p ãtrat peste fiecare cofraj de col þ ºi verifica þi planeitatea rândului de cofraje. Dac ã aveþi o denivelare mai mare de 5 mm va trebui fie s ã adãugaþi pene din polistiren expandat, ignifugat la locurile joase fie s ã tunde þi locurile înalte. Odat ã ce pere þii au fost a ºezaþi la nivel în interiorul valorii de pân ã la 5 mm sunte þi gata s ã fixaþi primul rând al cofrajului la funda þie/plac ã.
Figura 8.16 - Verificarea nivelului dup ã aºezarea celui de-al doilea rând
Folosi þi capete de polistiren ca adaosuri pentru aducerea la nivel a peretelui la îmbin ãrile verticale.
ã ãstr Dacã trebuie tãiaþi primul cofraj, introduce þi un sfer ãu de mân rând ã pe de dedesubtul cofrajelor ºi tunde þi cât dori þi.
Figura 8.17 - Ad ãugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rând pentru aducere la nivel 63
Figura 8.18 - Ajustarea primului rând de cofraje cu un fer ãstr ãu de mân ã
Odat ã ce pere þii au fost adu ºi la nivel cu toleran þa dorit ã, sunte þi gata s ã fixaþi primul rând de cofraj la funda þie/plac ã. Sfat Când ad ã uga þi/scurta þi re þine þ i cã ar trebui lucrat pe ambele p ã r þi ale formei, pe interiorul exteriorul peretelui.
8.7 - Fixarea primului rând la funda
þie/plac ã
Asigura þi-vã cã toþi pere þii sunt pe liniile lor de a ºezare apoi folosi þi spum ã adeziv ã cu expansiune lent ã pentru a lipi baza primului rând la funda þie/plac ã. Introduce þi vârful pistolului cu spum ã într-una din crest ãturi la fiecare 150-300 mm de-a lungul funda þiei ºi pune þi un mic volum de spum ã adeziv ã sub cofraj de-a lungul întregului zid. L ãsaþi adezivului 10-60 minute s ã se înt ãreasc ã.
Figura 8.19 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rând de cofraj la funda þie/plac ã Sfat Momentul ideal pentru fixarea primului rând de cofraje la funda
64
þie este chiar înainte de pauz ã .
ºi
Când umple þi cu spum ã sub un gol mare, asigura þi-vã cã întreaga zon ã a fost umplut ã. Tuburile profesionale cu spum ã cu expandare controlat ã, pistolul ºi tubul pentru cur ãþat pistolul sunt asigurate de firma AMVIC.
Figur a 8.20 - Um plerea cu spum ã cu expandare controlat ã sub un gol mare
8.8 - A º ezarea celui de-al treilea º i a urm ã toarelor rânduri Instalarea urm ãtoarelor rânduri de cofraj este asem ãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând de cofraj. Þineþi minte: 1. 2. 3.
4.
Începeþi din col þuri, alternând direc þia cofrajelor de col þ. Dupã plasarea col þurilor, a ºezaþi cofrajele spre centrul peretelui. Pãstra þi îmbinarile de compensare/a ºezare în acela ºi loc în timp ce peretele se ridic ã. Ceea ce rãmâne din sec þiunile peretelui trebuie s ã-ºi pãstreze alinierea distan þierilor (indicate de ºanþul adânc de pe suprafa þele exterioare ale panou rilor cofrajelor). Aºezarea arm ãturilor de OB orizontale dup ã cerin þele proiectului.
Notã Distan þierii nu se vor alinia în locul în
care exist ã îmbin ã ri de compensare/a º ezare.
8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru u
ºã
Dacã aþi ales s ã amâna þi instalarea cadrului de u ºã pânã ce primele dou ã rânduri de cofraj au fost aºezate, trebuie f ãcutã în acest moment. T ãiaþi cofrajele ºi fixa þi cadrul în pozi þie, nu uita þi sã lãsaþi un gol de 5 mm între cofraje ºi cadru pentru a permite ajustarea înaintea turn ãrii betonului. (V ã rugãm sã consulta þi sec þiunea 8.10.)
Figura 8.21 - A ºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru u ºã
Figura 8.22 - Instalarea cadrelor pentru u ºi la nivelul du ºumelei 65
8.8.1.1 - Intr ã ri ridicate Pentru u ºi la nivelul al doilea sau u ºi cu pragul ridicat, în ãlþimea pragului u ºii trebuie calculat ã cu grijã înainte ca du ºumeaua s ã fie pe pozi þie. Este o idee bun ã sã instala þi un prag în cofrajul în care va fi turnat betonul în pozi þia necesar ã pentru a furniza un punct de a ºezare pentru fixarea u ºii.
8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre Cadrele pentru ferestre ºi/sau u ºi trebuie s ã fie deja asamblate ºi gata pentru instalare. (V ã rugãm sã consulta þi partea 5 a manualului.) Baza cadrelor pentru fereastr ã sunt plasate de obicei în cel de-al 3lea sau al 4-lea rând d e cofraj ºi trebuie s ã fie absolut la nivel. Dac ã nu sunt, atunci t ãiaþi-le sau ad ãugaþi-le dupã necesit ãþi. Când decupa þi cofrajele l ãsaþi o distan þã de 5 mm între cofraj ºi cadru pentru a permite ajustarea dup ã ce toate rândurile din cofraje au fost a ºezate ºi înainte ca betonul s ã fie turnat. (V ã rugãm sã consulta þi sec þiunea 8.10.) Figura 8.23 - Construirea rândurilor din cofraje în jurul cadrelor ferestrelor
8.8.3 - Barele de armare din o þel beton în jurul deschiderilor din perete Instala þi barele de armare din o þel beton în jurul ferestrei/u ºii în timp ce a ºezaþi cofrajele. Reducerea rezisten þei în zona deschiderilor din pere þi trebuie s ã fie minim ã. Barele din o þel beton vor preveni apariþia fisurile în p ãrþile laterale ºi prag (zona de sub golul ferestrei/u ºii). P ãrþile orizontale (zona de deasupra golul pentru u ºã/fereastr ã), cunoscute ºi sub numele de buiandrug al uºii necesit ã armarea cu o þel beton suplimentar conform normativelor.
Figura 8.24 - Instalarea în perete a barelor de armare din o þel beton pentru buiandrugul u ºii
8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj Rândul superior de cofraj necesit ã aten þie special ã la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat în partea de sus. În timpul turn ãrii betonului p ãrþile superioare ale rândului din partea de sus a peretelui au tendin þa sã se curbeze spre exterior, ºi dac ã nu sunt fixate corespunz ãtor se pot dezaxa. Astfel conexiunea nu va mai fi aliniat ã dacã va mai fi înc ã un nivel deasupra cu perete în sistem AMVIC.
66
Ur m ã torii pa º i se recomand ã pentru fiecare rând superior al unui nivel: 1. Legaþi fiecare cofraj cu urm ãtorul folosind coliere din plastic cu autoblocare sau leg ãturi de sârm ã solidarizând distan þierii ºi asigurându-v ã cã sunt bine fixa þi. 2. Folosiþi o scândur ã orizontal ã pe suprafe þele superioare de la col þurile structurii. Fixa þi-le cu ºuruburi cu autofiletare în distan þierii din fiecare cofraj mic ºorând întinderile. 3. În cazul pragurilor lungi ºi înguste, instala þi scânduri (gen pervaz) pe ambele suprafe þe ale peretelui de cofraj. Aceasta Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafa þa ar trebui s ã împiedice rândurile s ã se unui rând curbeze spre exterior. 4. Dacã un alt rând de cofraj va fi instalat deasupra acestui rând superior temporar, proteja þi partea superioar ã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protec þie este profilul U metalic uºor de 6,5 cm. Are dime nsiunile exacte pentr u a trece pe ambele p ãrþi peste panourile din polistiren expandat, ignifugat . Alternativ, poate fi folosit ã o band ã latã de 10 cm. 8.8.5 - Instalarea barelor de armare
vertic ale
Barele verticale din o þel beton pentru armare sunt a ºezate du pã ce ultimul rând de cofraj pentr u fiecare nivel a fost montat . În partea cea mai înalt ã a peretelui, t ãiaþi OB de armare în a ºa fel încât s ã dep ãºeasc ã nivelul betonul ui cu 50 mm.
Figura 8.27 - A ºezarea o þelului beton pentru armarea vertical ã Barele de O B sunt introduse prin partea superio ar ã a peretelui ºi ºerpuite printre barele orizontale de OB care sunt deja instalate pe pozi þie. Dacã exist ã un alt nivel deasupra peretelui în sistem AM 67
VIC, atunci consulta þi Partea 6 sec þiunea
6.6 a acestui manual pentru detalii referitoare la îmbinare
ºi aºezare.
Sfat Trece þi în revist ã planurile de siguran þã pe º antier º i regulamentele de protec þie a muncii.
8.9 - Instalarea sistemului de
aliniere º i fix are a perete lui ( PLUM WALL )
Sistemele de fixare ºi aliniere sunt necesare în timpul construirii în sistem AMVIC ºi îndeplinesc cele trei func þii principale enumerate mai jos: 1. Asigurã cofrajele s ã fie verticale ºi aliniate corespunz ãtor de-a lungul fiecãrui perete. 2. Susþin pere þii aºezaþi împotriva vântului ºi a altor solicit ãri laterale pân ã ce betonul este turnat ºi capãtã destul ã consisten þã. 3. Au rolul de schel ã pentru munc itorii constructori care a ºeazã rândurile de cofraj. Figura 8.28 - Sistem de sus þinere ºi aliniere Plumwall AMVIC asigur ã beneficiarilor sistemul de fixare cu stâlpi de sus
þinere PLUMWALL.
8.9.1 - Aplica þii generale Urmãtoarele reguli de lucru se aplic ã în general sistemelor de fixare ºi aliniere folosite cu cofrajele AMVIC, indiferent de categoria sau marca patentat ã folosit ã: • Sistemul de fixare este instalat, de obicei, dupã ce cel de-al 3-lea sau al 4-lea rând de cofraj a fost a ºezat. • În majoritatea cazurilor, sistemul de fixare Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui este instalat numai în interiorul structurii de pere þi, deoarece acolo este locul unde se desf ãºoar ã toatã activitatea. • Sistemul de fixare pr eia foarte bine împingerea, dar are limite la trasul peretelui. De ºi în general fixa þi o singur ã latur ã, dac ã aveþi o sec þiune de perete pe care þi menþiþine ã metod ã, va nu o pute vertical prin pe altambele trebui s ã instala elemente de ãfixare laturi pentru a alinia corespunz ãtor peretele. Majoritatea sistemelor de aliniere ºi fixare sunt proiectate special pentru a permite a ºezarea scândurilor pentru schel ã ºi instalarea balustradelor. Scândurile ºi balustradele sunt furnizate de obicei cu stâlpii de sprijin sau procurate separat.
68
Figura 8.30 - Platforma ºi scândurile pentru schel ã
Stâlpul de sus þinerea este fix at cu o brid ã care se a ºeazã în jurul piciorului vertical. AMVIC recomand ã folosirea bridelor deoarece ele se fixeaz ã cu ºuruburi cu autofiletare în doi distan þieri vecini realizând o rezisten þã a fix ãrii superioar ã. Dacã aþi lipit jos primul rând de cofraj ºi este ata ºat ferm de funda þie/plac ã începe þi instalarea bridelor în cel de-al doilea rând. Continua þi fixarea bridelor la fiecare a doilea din celelalte rânduri, din dou ã în dou ã rânduri, exemlu al 2-lea, al 4-lea, al 6-lea etc.
8.9.2 - Distan þarea pentru sistemul de aliniere
º i fixare
În func þie de sistemul folosit ºi de normele de reglementa re, exist ã cerin þe de distan þe minime pentru suportul care sus þine schela. Urmând recomand ãrile de mai jos v ã asigura þi cã vã aflaþi în interiorul limitelor acestor cerin þe.
Figura 8.31 - Brid ã aºezatã în jurul unui picior vertical al stâlpului de sus þinere, fixatã cu ºuruburi cu autofiletare în distan þieri, pe ambele p ãrþi
Figura 8.32 - Proptirea din interior a colþurilor
Practici recomandate: •
Instalaþi doi stâlpi de sus þinere la distan þa de 610 mm de col þ, câte unul pe fiecare parte.
•
Instalaþi câte un stâlp de sprijin la marginea fiec ãrui gol de ferestr ã ºi uºã.
•
Instalaþi stâlpii de sprijin de-a lungul segmentelor de perete la o distan þã de maxim 1,8 metri între ei.
•
La pere þii care se termin ã fãrã a se învecina cu un col þ (perete întrerupt), instala þi stâlpi de sprijin pe toate cele trei laturi.
69
Figura 8.33 - Proptirea pe ambele p ãrþi ale deschiderilor pere þilor
•
La pere þii-T, instala þi cel pu þin doi stâlpi de sprijin în opozi þie pe extremitatea T-ului, deoarece pere þii tind s ã se umfle la îmbin ãrile-T din cauza presiunii betonului în suportul T-ului.
Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri
8.10 - Preg ã tirea cofrajel or pentru turnarea betonului În aceast ã etap ã trebuie s ã reverifica þi cadrele pentru ferestre ºi uºi pentru regl ãrile finale premerg ãtoare turn ãrii betonului. Se recomand ã urmãtorii pa ºi: 1.
Asiguraþi-vã de alinierea ºi verticalitatea cofrajelor. La fiecare cadru pe ntru fereas tr ã sau u ºã, verifica þi înc ã o dat ã dacã sunt drepte ºi verticale. Regla þi dup ã necesit ãþi.
2.
Verificaþi existen þa ºi fixarea polistirenul expandat, ignifugat de 2 la 6 cm pe exteriorul cadrului, spre partea în care se toarn ã betonul. Etan ºaþi îmbin ãrile dintre cadru ºi cofraj. Odat ã ce cofrajele sunt drepte ºi îmbinate perfect, umple þi golurile Figura 8.35 - Umplerea dintre ele ºi conturul dat de cofraje cu spum ã adeziv ã cu golurilor dintre cofraje ºi expandare control atã. Lãsaþi-o sã se înt ãreasc ã cel pu þin 30 de a contururilor cu spum ã minute. Spuma se aplic ã numai cu pistolul. adeziv ã
Figura 8.36 - Instalarea col þarului între cadru ºi cofraj la golurile din perete
Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete atât vertical cât ºi orizontal 70
3.
Solidarizaþi col þurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru col þuri pe fiecare parte, instala þi un col þar ce se poate fixa cu ºuruburi în cofraj. A ºezaþi col þarul prin suprapunere peste peretele cofr ajului pentru a realiza î mbina rea perfect ã a cadrelor cu acestea pe ambele pãrþi interior ºi exterior. Col þarul poate fi orice, exemplu: o bucat ã de OSB sau placaj, etc.
4.
Instalarea leg ãturilor în cruce pentru toate cofrajele. Aceastea sunt necesare pentru a proteja cofrajele s ã nu se îndoaie datorit ã presiunii betonului. Instala þi atãt distan þieri orizontali cât ºi verticali în toate golurile de u ºi ºi ferestre. În general ar trebui s ã existe c ãte o rigidizare în cruce la cel pu þin fiecare 610 mm. Pragurile de sus ale u ºii de peste de 2,4 metri pot necesita sus þineri suplimentare.
8.11 -Solidariz ã ri suplimentare Solidariz ãrile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel pu þin doi distan þieri intac þi sau un distan þier ºi un cofraj. Pute þi realiza aceast ã solidarizare/clem ã cu pl ãci de OSB, buc ãþi rectangulare de lemn t ãiate la dimensiunea corespunz ãtoare etc. Solidariz ãrile adi þionale sunt necesare pentru orice dar nu sunt limitate de urm ãtoarele situa þii: •
Unde un distan þier intern a fost t ãiat (pentru a potrivi în jur o bar ã sau alte elemente). Aceasta ilustreaz ã importan þa Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbin ãri de însemn ãrii cofrajului pe suprafa þa cofraje pe ambele p ãrþi ale peretelui interioar ã în momentul t ãierii unui distan þier astfel încât mai târziu s ã fie clar c ã distan þierul a fost t ãiat.
•
Unde exist ã o îmbinare între cofraje pe o suprafa þã rezultat ã în urma t ãierii unuia dintre cofraje. O îmbinare între cofraje este atunci cand nu mai exist ã un model de leg ãtur ã neîntrerupt ã (nut-fed ãr) între rândurile din cofraje AMVIC. Aici rigidizarea între cofraje într-un singur rând se repet ã exact în aceala ºi loc pentru rândurile ce urmeaz ã. Încerca þi sã evita þi acest gen de îmbinare cat mai mult posibil.
•
Unde exist ã o îmbinare compensat ã. O îmbinare compensat este acolo unde sistemul de conexiune între ã rândurile deã cofraj nu se aliniaz ã. Aceasta se întâmpl de obicei când a þi tãiat ultimul cofraj dintr-o sec þiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. Pute þi observa de asemenea c ã modelul de leg ãtur ã neîntrerupt ã pe îmbinarea compensat ã este mai mic de 30,48 cm.
•
Unde marginile cofrajului îmbin ã un cadru de fereastr ã 71
Figura 8.39 - Solidarizarea suplimentar ã pentru o îmbinare compensat ã
sau u ºã dacã se folose ºte cadru de lemn.
Figura 8.40 - Instalarea rigidiz ãrilor (pervaz) în jurul unei deschideri în perete utilizând OSB
No tã important ã Armarea º i rigidizarea suplimentar ã sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidariz ã ri va produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însu º i rezist ã unei “explozii” cât timp distan þierii sunt intac þi º i îmbinarea din oricare rând este solidarizat ã atât deasupra cât º i dedesubt, cu condi þia ca turnarea betonului s ã se execute corespunz ã tor. 8.12 - Str ã pungerile Strã pungerile pentru utilit ãþi Strãpungerile pentru utilit ãþi trebuie sa fie realizate dupã ce un nivel a fost a ºezat ºi înainte de turnarea betonului. În general toat ã instala þia electric ã ºi tehnico-sanitar ã este introdus ã în interiorul þilor prin pere t ãierea ignifugat de canale înºipanourile din polistirenul expandat, apoi realizarea instala þiei electrice ºi tehnico-sanitare propriu-zis ã. Instala þia electric ã pentru accesoriile fixe exterioare este de obicei introdus ã prin perete numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat. (Pentru detalii referitoare la instala þia electric ã etc. v ã rugãm sã consulta þi Anexa E a acestui manual). 72
Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC pentru str ãpungeri ºi sigilarea lor
Urmãtoarea list ã conþine cele mai obi ºnuite tipuri de str ã pungeri întâlnite: • Accesoriu e lectric fix exterior • Ieºiri electrice exterioare ºi/sau accesorii fixe precum comanda pentru pomp ã, sisteme de irigare, etc. • Intrãri ºi ieºiri pentru instala þie electric ã de tensiune medie • Instalaþie electric ã de tensiune sc ãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene standard, sisteme de alarm ã, control al por þii, etc.) • Guri de evacuare pentru ma ºinile de uscat • Tubulaturã pentru ventilarea peretelui • Conducte de condens sau alt tip de furtunuri pentru co ºuri de fum ºi aer condi þionat. • Conducte pentru ap ã • Robineþi pentru ap ã • Ventilatoare de spa þiu • Tuburi de evacuare (de exemplu când co ºul de evacuare este în garaj ºi tuburile trec pe sub o podea în ãlþatã) Sfat Prevede þi s ã instala þi str ãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare. În majoritatea cazurilor o bucat ã de þeavã de ABS sau PVC introdus ã prin perete poate fi folosit ã pentru trecere. Decupa þi o gaur ã de dimesiunea þevii ºi introduce þi þeava complet în cof raj. Folos i þi spum ã adeziv ã împrejurul þevii pentru a o fixa ºi etan ºa.
8.13 - Instalarea plan º eului suspendat ã sau grinzile care sunt ata ºate Sistemele de plan ºeu sunt de obicei suspendate de grinzile de ram mecanic la beton cu ºuruburi de ancorare sau cu o alt ã legãtur ã corespunz ãtoare.
8.13.1- Grinzi instalate cu
º uruburi de ancorare
Dimensiunea ºuruburilor de ancorare, distan þa dintre ele ºi ºablonul instal ãrii trebuie specificate de inginerul proiectant deoarece sunt elemente esen þiale ale proiectului structural.
Instalare 1.
Tãiaþi buc ãþi de OSB sau placaj la dimensiunea de 200 x 200 mm ºi face þi o gaur ã cu burghiul în centru pentru ºurubul de ancorar e.
2.
ã folosind Instalaþi prin piulideþe duble peºurubul ambeledepancorare ãrþi. Ave þi gaur grjã ca ºuruburile ancorare folosite s ã aibã suficient filet pentru a permite montarea de piuli þe duble pe ambele p ãrþi. La un OSB de Figura 8.42 - T ãierea unui 13 mm ave þi nevoie de aproximativ 83 mm de filet. pãtrat în pl ãcile de OSB pentru instalarea ºuruburilor de ancorare
3.
Tãiaþi o deschidere larg ã de 100 mm între distan þieri, pân ã la în ãlþimea maxim ã a grinzii. 73
Face þi tãieturile de sus ºi de jos folosind un cu þit cald la 20-30 de grade permi þând betonului sã umple u ºor cavitatea.
Figura 8.43 - T ãierea deschiz ãturii în polistirenul expandat, ignifugat între membrane 4.
Figura 8.44 - Partea decupat ã la cald
Plasaþi OSB-ul ºi ºuruburile de ancorare în g ãuri ºi ata ºaþi cu patru ºuruburi autofiletante înºurubate în distan þieri, câte unul în fiecare col þ. ªuruburile pentru finisajele de piatr ã aparent ã sunt de asemenea bune.
Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din polistirenul expandat, ignifugat ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatr ã aparent ã
5.
Permiteþi betonului s ã se înt ãreasc ã suficient dup ã turnare înainte de tensionarea ºuruburilor de ancorare.
74
Figura 8.46 - L ãsaþi betonul s ã se înt ãresc ã cel pu þin 3 zile înainte de îndep ãrtarea pieselor rectangulare de OSB
6.
Instalaþi grinda, a ºezând-o cu precizie pe ºuruburile de ancorare. Folosind un cofraj de referin þã, face þi un marcaj drept în jos ºi face þi gãuri cu burghiul pu þin mai mari decât ºuruburile de ancorare. Plasa þi grinda. Instala þi ºaibele ºi piuli þele necesare ºurubului de ancorar e.
7.
Folosi þi agãþãtori standard pentru grinzi în vederea ata ºãrii grinzilor pentru plan ºeu.
Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu adecvate
ºaibe ºi piuli þe
8.14 - Loca º ( º li þ) pentru grind ã - Grinda de plan º eu este legat ã direct la peretele în sistem AMVIC Pot fi prev ãzute grinzi din o þel sau grinzi de plan ºeu pentru a se sprijini pe pere þii în sistem AMVIC confor m proiectului. Un loca º pentru grind ã fãcut în interiorul peretelui va fi creat urmând urm ãtorii pa ºi: 1.
Stabiliþi dimensiunile grinzii ºi înãlþimea ã. Folosi la care pentru va fi instalat o nivel ãdin cu laser a marca în þiãlþimile interiorul panoului din polistirenul expandat, ignifugat .
2.
Pe partea p eretelui unde va fi sus þinut un capãt al grinzii t ãiaþi o deschidere în interiorul ºi exteriorul panului din polistiren expandat, ignifugat . Ave þi grij ã 75
Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din interiorul ºi exteriorul panourilor din polistiren expandat, ignifugat pe o parte
ca piesele decupate s ã fie aliniate ºi mai mari decât dimensiunea real ã a grinzii cu aproximativ 13 mm de jur împrejur. Aceasta va u ºura plasarea grinzii în pozi þie. 3.
Pe zidul opus, unde va fi sprijinit cel ãlalt capãt al grinzii decupa þi o pies ã numai din interiorul panoului din polistiren expandat, ignifugat . Deschiderea trebuie sã fie aliniat ã cu cea de pe zidul opus ºi mai mare decât dimensiunea real ã a grinzii cu aproximativ 13 mm de jur împrejur.
4.
Umpleþi complet golul dintre cele dou ã deschid eri din perete, pe dinafar ã, folosind polistiren expanda t, ignifugat sau lemn Figura 8.55 - Umplerea golului cu polistiren irosit. Deschiderea din cel ãlalt perete expanda t, ignifugat înainte de turnarea trebuie de asemenea umplut ã destul de betonului adânc în cavitatea peretelui pentru a furniza lungimea de încastrare necesar ã.
5.
Dupã ce a fost turnat betonul ºi a cã pãtat destul ã rezisten þã, desface þi umplutura de polistiren sau lemn pentru a elibera loca ºul pentru grind ã sau golurile create în perete.
6.
Aºezaþi grinda în pozi þie ºi fixa þi-o. Sigila þi zona dintre grind ã ºi loca º, dup ã necesit ãþi.
8.15 - Pl ã cile/plan º eele cu plas ã tip Buz ã u, cã lã re þi º i beton.
Figura 8.56 - A ºezaþi grinda din lemn pe pozi þie într-un loca º pentru grind ã
Se realizeaz ã conform proiectului de rezisten þã.
8.16 - Sistemul de plan º eu AMVIC Prezentare general ã Sistemul de plan ºeu AMVIC este modular, din forme cu greutate redus ã, fãcutã din polistiren), expandat (polistiren expandat, ignifugat care r ãmâne în pozi þie ºi care sunt folosite la construirea podelelor ºi a tavanelor din beton. Când este instalat adecvat sistemul are o for þã structural ã datã de betonul armat ºi izola þia din polistiren expandat, ignifugat. Sistemul utilizeaz ã stâlpi de sus þinere (popi) de 2,45 m de greutate redus ã, care sus þin sarcinile
Figura 8.57 - Plan ºeu în sistem AMVIC 76
temporare ale construc þiei pân ã când betonul cap ãtã rezisten þa necesar ã ºi elementele de polistiren devin o suprafa þã continu ã pe care se pot realiza finis ãrile interioare. Acest sistem complimenteaz ã perfect structura dumneavoastr ã din cofraj înglobat din polistiren expandat ignifugat ºi împreun ã ele furnizeaz ã o “învelitoare a cl ãdirii” complet ã structural ºi termic.
Tr ã s ã turi unice Sistemul de plan ºeu AMV IC folose ºte capacitatea de rezisten þã a plan ºeului cu grinzi dese din beton armat turnat în cofrajul realizat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile ºi plan ºeul sunt realizate într-o structur ã monobloc într-o singur ã etap ã de turnare.
Figura 8.58 - Solu þie AMVIC pentru plan ºeu Golul realizat între elementele din polistiren creaz
ã cofrajul pentru turnarea grinzilor ºi a plan ºeului.
Aceast ã variant ã economise ºte mult material lemnos ºi manoper ã. Calculul de rezisten þã va fi f ãcut de cãtre un inginer autorizat care va þine cont de deschiderea plan ºeului ºi sarcina aplicat ã acestuia.
Total reversibil Sistemul de plan ºeu AMVIC este total reversibil ºi poate fi a ºezat în oricare fel ceea ce reduce timpu l de munc ã ºi risipa pe ºantier.
Elemente mici/compacte Faþã de alte produse competitive sistemul de plan ºeu AMVIC vine în elemente adaptabile, de greutate redus ã ºi modulare. Aceasta înseamn ã cã sistemul este mult mai u ºor de folosit ºi manevrat odat ã ce piesele au ajuns pe ºantier. În plus se nu pot trebuie precomandate, dimensiunile necesare ajusta pentru a se potrivi necesit ãþilor dimensiunilor ale pro iectului dumneavoastr ã ºi formele r ãmase pot fi folosite pentru alte proiecte.
Figura 8.59 - Detaliu sistem plan ºeu AMVIC
Ofer ã protec þie Când este folosit ã pentru acoperi º, placa de beton va da o foarte bun ã protec þie termic ã ºi fonic ã. O 77
evaluare a rezisten þei la foc arat ã cã acest sistem protejeaz ã pânã la 2 ore.
10 pa ºi pentru o instalare u º oar ã 1. Monta þi stâlpii de fixare (popii) ºi panourile pe care se vor sprijini elementele din polistiren expandat ignifugat. 2. Instala þi elementele din polistiren conform proiectului pentru formarea cofrajului unde vor fi turnate grinzile ºi plan ºeul. 3. Aºezaþi armãtura din o þel beton transversal ã pentru armarea grinzilor. 4. Aºezaþi arm ãtura din o þel beton longitudinal ã pentru armarea grinzilor. 5. Aºezaþi distan þierii pentru pozi þionarea arm ãturii orizontale pentru plac ã. 6. Pozi þiona þi armãtura orizontal ã pentru plac ã. 7. Turna þi betonul în cofraje astfel formate pornind de pe o latur ã spre latura cealalt ã. Figura 8.60 - Turnarea betonului pe 8. Urm ãriþi cu un vibrator creion pentru vibrarea formele asamblate. adecvat ã a betonului. 9. Netezi þi betonul pentru a crea o suprafa þã plan ã. 10. L ãsaþi betonul s ã se înt ãreasc ã ºi continua þi cu etapele ulterioare ale construc þiei. Avantaje: • timpdeexecu þie mic 5-7zile; • economie de material lemnos; • • •
economie de cuie, scoabe, sârm ã etc.; manapora este mult redus ã deoarece forma de turnare a grinzilor ºi a plan ºeului se ob þine din forma panourilor de polistiren; scândura de cofrare nu intr ã în contact cu cimentul ºi poate fi refolosit ã pentru alte lucr ãri
8.17 - Reglajele finale înaintea turn
ã rii betonului
Verifica þi colþurile dac ã sunt verticale. Reconfir ma þi pozi þia vertical ã a col þurilor. Asigura þi-vã cã nu sunt necesari stâlpi de sprijin suplimentari pentr u a îndrepta col þurile. Îndrepta þi pere þii. Fixa þi un ºurub la fiecare col þ ºi instala þi o sfoar ã bine întins ã în jurul perimetrului peretelui. Folosi þi un cofraj compensat (pies ã de lemn 2x4) pus la col þuri, pe rândul superior al cofrajelor, în spatele sforii, folosind un alt cofraj sau o dimensiune echivalent ã ca ghid pentru a aranja peretele pe linia sforii. Notã Unii constructori prefer ã sã aplece peretele spre interior (spre stâlpul de fixare) cu 0,5 cm, maxim un cm, la mijlocul segmentului de perete. Apoi, imediat dup ã turnare, fixatoarele stâlpilor de susþinere sunt ajustate s ã împing ã perfect în linie segmentul de perete.
78
Partea a 9-a - Instalarea special ã a cofrajelor 9.1 - Prezentare general ã Acest capitol al manualului prezint ã tehnici avansate de instalare ºi sisteme de pardoseli folosite de sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instal ãri speciale sunt incluse mai jos, totu ºi, dac ã aveþi o situa þie specific ã nemen þionat ã aici, v ã rugãm sã ne contacta þi pentru asisten þã.
9.2 - Realizarea funda þiilor Sistemul de cofraje înglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite realizarea funda þiilor pentru cl ãdiri în diferite variante. Apelând la acest sistem se face economie de timp, manoper ã, material lemnos, cuie etc., toate acestea însemnând bani. AMVIC recomand ã utilizarea acestor tipuri de funda þii atât pentru realizarea construc þiilor cu pere þi turna þi din beton în cofraje înglobate din polistiren ignifugat AMVIC cât ºi pentru construc þii cu pere þi în alte sisteme. Prin aplicarea unor solu þii adecvate de hidroizolare sistemul AMVIC este ideal în cele mai grele situa þii de exploatare a construc þiilor, asigurând protec þia la ap ã, umezeal ã ºi, în plus, asigurând protec þia termic ã. În continuare sunt prezentate câteva propuneri de solu þii pentru astfel de funda þii. O solu þia pentru funda þia const ã în folosirea unor cofra je AMV IC de dimensiuni superioar e peste care se poate continua cu pere þi realiza þi cu acela ºi sistem de cofraje sau pot fi construi þi pere þi de oricare alt tip. - Se utilizeaz ã cofra j cu grosimea betonului de 20 cm sau de 25 cm.
Figura 9.1 - Solu þia tipic ã de realizare a funda þiei AMVIC ( tip talp ã) Aceast ã solu þie de funda þie este recomandat ã de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt de execu þie, izola þia realizat ã ºi economia de materiale (scâdur ã, cuie, scoabe, sârm ã, manoper ã etc.).
79
Pentru realizarea funda þiilor în trepte se poate apela la solu þia din figura 9.2
Figura 9.2 - Solu þie propus ã pentru o funda þie în trepte Funda þia tipic ã realizat ã din cofraje AMVIC pentru o construc subsol sau demisol.
þie cu pere þi din bârne din lemn cu
Figura 9.3 - Perete din bârne construit pe perete de subsol ºi funda þie în sistem AMVIC
Pentru o construc þie cu pere þi prefabrica þi uºori solu þia oferit ã este cea din figura 9.4. 80
Figura 9.4 - Eleva þia pentru o construc þie cu pere þi din prefabricate u ºoare
- Se utilizeaza cofraje pentru 20 cm grosimea betonului.
9.3 - Construc þia col þurilor scurte Colþurile scurte (ie ºiturile spre în afar ã) sunt întâlnite în general la construc þiile reziden þiale. Depinzând de dimensiunile proiectului, cofrajele de col þ AMVIC de 90 E pot fi folosite pentru a forma un col þ special. Se pot realiza col þuri ºi folosind cofraje drepte.
9.3.1 - Col þuri scurte folosind cofraje de col þ de 90 E cu o combinare a a cestora Un col þ scurt poate fi construit folosind cel puþin dou ã cofraje de col þ de 90 E . Paºii recomanda þi sunt da þi mai jos: 1. Instalaþi primul rând astfel încât laturile scurte ale ambelor cofraje s ã se alinieze cum este ilustrat în figur a 9.1. 2. Instalaþi cel de-al doilea rând ºi urm ãtoarele rânduri ale cofrajelor de colþ în aceea ºi manier ã alternând cofrajele. Aceasta va crea o îmbinare de cofraje. 3. Asiguraþi-vã cã îmbinarea cofrajelor este adecvat pe ambele pãrþi solidarizat ºi la fiecareãrând.
Figura 9.5 - Col þ scurt f ãcut cu cofraje de 90 E cu solidarizarea acestora
Notã important ã Neexecutare a un ei solidariz ã ri adecvat a îmbinarii cofrajelor poate duce la “explozie” în timpul turn ã rii betonului. Folosi þi leg ã turi adi þionale cu coliere din plastic cu autoblocare, dac ã este necesar.
81
9.3.2 - Col þuri scurte folosind cofraje de col þ de 90 E cu model neîntrerupt Aceast ã metod ã include cel pu þin douã cofraje de col þ de 90 E . Paºii recomanda þi sunt da þi mai jos: 1.
Instalaþi primul rând astfel încât latura lung ã al unui cofraj de col þ ºi latura scurt ã de la alt cofraj s ã se învecineze dup ã cum este ilustrat în figura 9.6.
2.
Instalaþi cel de-al doilea rând ºi pe cele consecutive alternând cofrajele pentru a Figura 9.6 - Vedere în plan a dou ã colþuri scurte f ãcute folosind crea un model cofraje de 90 E pentru a crea un model neîntrerupt. neîntrerupt.(Consulta þi figura 9.6.)
Figura 9.7 - Un col þ scurt f ãcut cu cofraje de 90 E cu model neîntrer upt
9.3.3 - Col þuri scurte f ã cute folosind cof raje AM VIC drepte Colþuri mai scurte decât cele minime permise folosind cofrajele 90 AMVIC drepte.
E
pot fi realizate folosind cofraje
Paºi pentru crearea unui col þ scurt f ãcut la comand ã: 1.
Pentru a începe, ave nevoie de minim dou ã cofra je AMþi VIC drepte.
2.
Depinzând de tipul cofrajului folosit, decupa þi 100, 152, 203 sau 254 mm de la unul din panourile de p olistir en al cofrajului drept.
3.
Puneþi formele în pozi þie ºi lipi þi
Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la cap unui cofraj drept. 82
ãtul
piesele t ãiate pentru a umple capetele formelor
Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentr u a închide capetele ºi a crea un col þ
Figura 9.9 - Punerea în pozi þie a celor dou ã forme t ãiate 4.
Construiþi dou ã cofraje din lemn la 90 cofrajele drepte (figura 9.11).
E
ºi a crea un col þ de 90. E
ºi plasa þi-le la col þurile fiec ãrei laturi formate din
Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 pentru a sus þine col þul format 5.
Faceþi o gaur ã de 13 mm cu burghiul prin formele de lemn ºi panourile din polistiren expandat, ig nifugat pornind de la apr oximativ 304 mm de la funda þie sau plac ã. Introduce þi
Figura 9.13 - Tija filetat ã introdus ã prin ambele forme de lemn
Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin g ãurile f ãcute
83
o tij ã filetat ã de 9,5 mm prin g ãuri în formele de lemn. Folosi ambele p ãrþi pentru a fixa tija. 6.
þi ºaibe plate ºi piuli þe pe
Continuaþi sã tãiaþi ºi sã aºezaþi cofrajele pân ã la în ãlþimea dorit ã a peretelui. Plasa þi ºuruburile cu filet la aprox imativ 400 mm vertical la cent ru. D up ã ce betonul a fost turnat ºi au trecut câteva ore, îndep ãrtaþi formele de lemn ºi tãiaþi tija filetat ã astfel încât s ã rezulte o suprafa þã de beton neted ã. Folosi þi spuma adeziv ã pentru a umple g ãurile din panourile din polistiren expandat, ignifugat .
9.4 - Pere þi curbe Posibilit ãþile de fabricare ale AMVIC permit realizarea de cofraje pentru perete curb pre-t ãiate care permit ca rândurile s ã se potriveasc ã uºor ºi ca instalarea s ã mearg ã fãrã probleme cu un consum de manoper ã minim. Cofrajele de îndoire pre-t ãiate sunt de tip lamb ã ºi uluc t ãiate în interiorul panoului din polistiren expandat, ignifugat ºi crest ãturi de deschidere în exteriorul panoului din polistiren. Cofrajele pentru pere þi curbi pot fi realizate de un antreprenor pe ºantier folosi nd un cofra j AM VIC drept.
Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tãiat. Lamb ã ºi uluc în Instalarea formelor curbe interior ºi crest ãturile în 1. Pe funda þie/plac ã, pune þi un exterior. ºablon sau o plac ã de ghidare care s ã se potriveasc ã razei dorite. 2.
Aplicaþi puþinã spum ã adeziv ã pe partea de jos a formei de-a lungul lambei ºi ulucului ºi a crest ãturii (pentru formele pre-tãiate), îndoi þi structura în forma dorit ã ºi instala þi-o.
3.
Dupã aºezarea primului rând , verifica þi ca raza de curbur ã a peretelui s ã fie conform cerin þelor proiectului.
4.
Sprijiniþi exteriorul formei folosind þevi rezistente pentru îndreptare sau stâlpi de fixare.
5.
Rigidizaþi foarte bine peretele înaintea turn ãrii betonului.
Figura 9.15 - Îndoirea ºi fxarea cofrajului pentru perete curb în pozi þie
Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj pre-tãiat AMVIC instalate pentru un perete curb
Antreprenorii care opteaz ã sã taie cofrajele pe ºantier, sunt rug ãþi sã consulta þi figurile 9.13 ºi 9.14 84
la fel ºi tabelele 9.1 pentru infor ma þii referitoare la dimensiunile razei
ºi taierea cofrajelor.
Figura 9.17 - Preg ãtirea pentru curbare a unui cofraj drept
Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dup tipar
Tabel 9.1 - M ãrimea decup ãrilor în peretele interior al cofrajului drept preg
ã
ãtit pentru curbare
L ãþ imea decup ãrii pentru curbarea cofrajul ui [mm]
Raza exterioar ã a peretelui [m]
100
152
200
254
0,90
44,2
54,1
ND
ND
1,00
39,8
48,7
57,5
ND
1,10
36,2
44,2
52,3
60,3
1,20
33,2
40,6
47,9
55,3
1,30
30,6
37,4
44,2
51,0
1,40
28,4
34,8
41,1
47,4
1,50
26,5
32,4
38,3
44,2
1,75
22,8
27,8
32,9
37,9
2,00
19,9
24,3
28,2
33,2
2,25
17,7
21,6
25,6
29,5
2,50
15,9
19,5
23,0
26,5
85
L ãþ imea decup ãrii pentru curbarea cofrajul ui [mm]
Raza exterioar ã a peretelui [m]
100
152
200
254
3,00
13,3
16,2
19,2
22,1
3,50
11,4
13,9
16,4
19,0
4,00
10,0
12,2
14,4
16,6
5,00
8,0
9,7
11,5
13,3
6,00
6,6
8,1
9,6
11,1
8,00
5,0
6,1
7,2
8,3
10,00
4,0
4,9
5,8
6,6
12,00
3,3
4,1
4,8
5,5
14,00
2,8
3,5
4,1
4,7
16,00
2,5
3,0
3,6
4,1
NOT Ã- AMVIC asigur ã la comand ã cofraje decupate pentru raza de curbur
ã solicitat ã .
9.5 - Construc þia peretelui-T Pere þii-T necesit ã o aten þie special ã înainte de turnarea betonului. Sunt esen alinierea corespunz ãtoare.
þiale sus þinerea ºi
Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un perete-T. Folosi þi leg ãturi metalice sau din plastic Construirea pere þilor-T 1.
Localizaþi o intersec þie perete-T în timp ce a ºezaþi primul rând
2.
Tãiaþi cofrajele AMVIC în mod corespunz ãtor ºi îmbina þi-le împreun ã pentru a forma intersec þia-T. Folosi þi leg ãturi, coliere cu autoblocare (sau echivalente) pentru a solidariza 86
blocurile. 3.
Instalaþi bare pentru armare orizontal ã din oþel beton incluzân bare de col þ îndoite la 9 0 E cu lungimea de petrecere (suprapunerea) conform proiectului.
4.
Continuaþi sã aºezaþi rândurile urm ãtoare de cofraj pân ã când întreaga în ãlþime a zidului a fost realizat ã.
5.
Verificaþi aºezarea la nivel a pere þilor. Dacã pere þii sunt la nivel, face þi jos o bordur ã de spum ã adeziv ã pe fiecare parte a cofrajelor la peretele-T.
Figura 9.20 - Instalarea barelor de o þel beton orizontale pentru armare în timp ce fiecare rând de cofraje este a ºezat
6.
Pentru zidurile de la nivelurile de subsol sau demisol ºi la parter, TREBUIE sa se instaleze sus þineri suplimentare pe par tea exteri oar ã a intersec þiei. Absen þa unei sus þineri adecvate poate cauza o “explozie” în timpul turn ãrii betonului.
7.
Pentru nivelurile su perioare unde nu exist ã o suprafa þã de teren pe care s ã se ancoreze sus þinerile exterioare, introduce þi leg ãturi de sârm ã (sau echivalent) prin cofraje, de jur împrejur, pe fiecare parte a intersec þiei -T care se realizeaz ã. Nu tensionaþi înc ã legãturile. (Figura 9.22 dedesubt)
8.
Odatã ce peretele este format la înãlþimea dorit ã, introduce þi o Figura 9.21 - Sus þineri instalate pe partea exterioar ã a peretelui-T bucat ã de lemn de 3x30 cm în partea de jos a peretelui care trece, drept, printre cofraje ºi leg ãturã. Tensiona þi leg ãtura pentru a þine în loc lemnul. Asigura þi-vã cã legãturile sunt instalate la fiecare rând. (Figura 9.22)
87
Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm legãturã
ºi
Sfat Ave þi întotdeauna grij ã cand turna þi beton în sec þiunile peretelui-T . Urma þi indica þiile din capitolul privind turnarea betonului. Daca ave þi probleme cu armarea în T, pute þi utiliza distan þieri din o þel, cu dimensiunile 360x120 mm, câte 2 buc./nivel, pe care le a ºezaþi: o bucat ã transver sal, iar ceala lt ã perpendicular. Grosimea oþelului se stabile ºte prin calcul.
9.6 - Instalarea c ã rã mizii aplicate standard Fie c ã aþi folosit cofrajele AMVIC cu margine pentru suportul consol ã sau cofraje f ãcute la comand ã, cãptu ºeala aplicat ã poate fi instalat ã în aceea ºi manier ã ca la o construc þie normal ã pe suportul de margine.
88
Respecta þi cerin þele proiectului de construc þie pentru detalii reprezentative de hidroizolare cu margini care permite scurgerea apei (l ãcrimar) ºi spa þiul minim de aer. Leg ãturile standard pentru c ãrãmidã sunt în ºurubate în distan þierii AMVIC. C ãrãmizii au leg ãturi cu suportul conform proiectului.
Figura 9.28 - Leg ãturi standard pentru cãrãmidã fixate în distan þierii AMVIC
9.7 - Ma rginile front onului Marginile frontonulu i pot fi formate folosind una din cele dou ã metode prezentate în continuare.
1. A º ezarea în trepte a cofrajelor Forma þi marginea frontonului prin punerea în trepte a cofrajelor retr ãgându-le în timp ce se a ºeazã rândul urmãtor pân ã la vârf. Optura þi capetele verticale ale cofrajelor ºi turna þi betonul. Dup ã turnare restul peretelui este încadrat.
Figura 9.29 - T ãierea cofrajelor în forma capetelor în pant ã ale frontonului
2 T ã ierea cofrajelor
Figura 9.27 - A ºezarea c ãrãmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru cãrãmidã 89
Forma þi marginea frontonului t ãind cofrajele la panta adecvat ã a acoperi ºului. Fixa þi lemnul pe ambele p ãrþi ale cofrajelor astfel încât partea de sus a lemnului s ã fie aliniat ã cu partea de sus a cofrajelor. Aceasta d ã un suport în plus cofrajului ºi creaz ã o suprafa þã pentru a fixa placajul. Înveli þi partea de sus a cofrajelor dac ã este necesar.
9.8 - Sistemul de plan º eu prefabricate (miez gol) Folosirea elementelor de plan ºeu cu miez gol este o modalitate r ãspândit ã la sistemul de realizare a plan ºeelor, constând în elemente prefabricate în care sunt înglobate miezuri tubulare din polistiren. Elementele sunt f ãcute din beton de înalt ã calitate. Ele sunt armate cu elemente pretensionate numai în direc þia în care se înconvoaie, ceea ce duce la un proces de produc economic. Notã Calculul de rezisten þã, proiectarea, sunt necesare pentru acest sistem de
þie foarte
plac ã .
Instalarea sistemului de plac ã prefabricat ã: 1.
Terminaþi zidul de beton la în ãlþimea dorit ã.
2.
Fixaþi bare din o þel beton pentru joantare conform proiectul º i cerin þelor produc ãtorului de elemente prefabricat ã.
3.
Instalaþi plãcile prefabricate dup ã ce pere þii au c ãpãtat destul ã rezisten þã.
4.
Turnaþi la cot ã plan ºeul. Figura 9.30 - Manevrarea unei fâ ºii prefabricate, cu goluri cu miezul din polistiren în vederea pozi þionãrii pe un perete în sistem AMVIC
Figura 9.31 - O plac ã preturnat ã poziþionat ã pe un perete în sistem AMVIC
90
Partea a 1 0-a - Elementele generale privind bazele betonului 10.1 - Prezentare general ã Aceast ã secþiune a manualului acoper ã fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului AMVIC trebuie s ã treac ã în revist ã aceaste informa þii înainte de a merge mai departe la urm ãtoarele secþiuni care se ocup ã cu tehnicile de turnare a betonului recomandate pentru sistemul AMVIC.
10.2 - Fundam entele beto nului 10.2.1 - Compozi þia betonului Betonul este un amestec de ciment ºi agregate. Cimentul leag ã agregatul (nisip ºi pietri º sau piatr ã sfarâmat ã) într-o mas ã vâscoas ã.
Pasta de ciment (cunoscut ã º i sub numele de mortar) Pasta este compus ã din ciment, aditivi ºi adaosuri minerale (materiale cimentoase Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativ ã a suplimentare), ap ã ºi aer oclus. Pasta de ciment componentelor amestecului debeton de obicei constituie aproape 25% pân ã la 40% din volumul total de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins între 7% ºi 15% iar cel de ap ã între 14% ºi 21%. Con þinutul de aer se întinde pân ã aproape de 8% din volumul betonului. Sunt d isponibile multe tipur i de ciment dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe c mai comun, cimentul Portland.
el
În România Standardul SR EN 197 -1:2002 prezint ã Cimen tul Portland cu rezist en þa ini þialã mare.
Agregate (cunoscute ºi sub numele de umplutur ã) Exist ã douã categorii de agregate folosite în beton: Agregate neprelucrate (pietri º) ale c ãror dimensiuni ale particulelor variaz ã în dimensiuni de la 150 mm la aproximativ 1,3 mm. Agregate fine (nisip) care constau în nisip natural sau fabricat cu particule a c variaz ã între 0,952 mm pân ã la dimensiunea p rafului .
ãror dimensiune
ã Selectarea agregatelor folosite important 60% pân ã la 75% din volumul total în de beton beton.este Agregatele trebuie deoarece s ã aibãeleîn constituie componenaproximativ þa lor particule cu rezisten þã adecvat ã ºi rezisten þã la condi þiile de expunere ºi trebuie s ã nu con þinã materiale care vor cauza reac þii chimice cu cimentul ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri etc.) ATEN ÞIE : Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maxim ã de 10 mm.
10.3 - Calitatea amestecului de beton
91
10.3.1 - Raportul ap ã /ciment (A/C) Cel mai important factor care determin ã calitatea amestecului de beton este cantitatea de ap ã raportat ã la cantitatea de ciment folosit ã (prin greutate), cunoscut ºi sub numele de raport apã/ciment. Apa este un ingredient decisiv în pasta de ciment, eaproduce înt ãrirea betonului prin procesul de hidratare . Aceasta este o reac þie chimic ã în care se formeaz ã legãturi chimice cu moleculele de ap ã ºi devin hidra þi sau produ ºi de hidratare. Aceasta face pasta s ã se înt ãreasc ã ºi sã se lege împreun ã cu componentele betonului. Prea mult ã apã reduce rezisten þa betonului în timp ºi prea pu þinã va face betonul nelucrabil. Betonul trebuie s ã fie lucrabil pentru a putea fi turnat ºi modelat în diferite forme (ex pere þi, stâlpi, etc.). din cauz ã cã betonul trebuie s ã fie atât rezistent cât ºi lucrabil. Este necesar un dozaj atent între ciment ºi apã la stabilirea amestecului pentru beton.
10.3.2 - Rezisten þa betonului Exist ã dou ã tipuri de rezisten þã a betonului: la compresiune ºi la încovoire. Pentru cele mai multe cazuri structurale rezisten þa la compresiune este cea care îl intereseaz ã pe inginerul proiectant.
Testul pentru rezisten þa la compresiune Testul pe cilind ru este cel mai utilizat test pentru determinarea rezisten þei la compresiune a betonului în SUA, Canada ºi Europa continental ã, inclusiv în România. Un cilindru sau cub este turnat din beton ºi lãsat s ã se înt ãreasc ã, timpul potrivit, (de obicei 28 de zile). Apoi este comprimat între dou ã suprafe þe paralele. Presiunea la rupere este considerat ã la 28 de zile. Rezisten þa betonului folosit în cofrajele AMVIC variaz ã cel mai probabil între 17 MPa - 30 MPa (2300 psi - 4000 psi).
Testul de rezisten þã la încovoiere Rezisten þa la încovoiere este rezisten þa betonului la îndoire ºi este m ãsurat ã de obicei folosind etalonul cu prism ã de beton, rezemat ã pe dou ã suporturi. Majoritatea betonului folosit are o rezisten þã la încovoiere între 3,4 MPa - 4,8 MPa (500 psi - 700 psi ).
Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton pentru rezisten þa la compresie (stânga) ºi traversa de beton pentru rezisten þa la încovoie re (dreapta). ©2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.
10.3.3 - L ucrabilitat ea betonului Lucrabilitatea betonului se reflect ã în uºurin þa transport ãrii, turn ãrii, îndes ãrii ºi finis ãrii betonului proasp ãt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul ap ã/ciment, aditivi, agregate (repartizarea pe form ã ºi dimensiune) ºi vârst ã (nivelul de hidratare). Cre ºterea con þinutului de ap ã ºi adãugarea aditivilor va m ãri lucrabilitatea.
92
Testul de tasare Lucrabilitatea este de obicei m ãsurat ã folosind testul tas ãrii. Acesta este un con r ãsturnat înalt de 305 mm ºi este deschis la ambele capete. Partea superioar ã are un diametru de 100 mm ºi partea de jos are un diametru de 200 mm . Betonul proasp ãt este plasat în con ºi îndesat cu o tij ã de oþel ºi nivelat la partea superioar ã a conului. Conul este îndep ãrtat ºi plasat în vecin ãtatea gr ãmezii de beton. Diferen þa dintre partea de sus a conului ini þial, tasat ºi partea de sus a proasp ãtului model de beton, dupã scoaterea conului, este pr ã buºirea. O mostr ã relativ uscat ã se va pr ãbuºi foarte pu þin ºi va sc ãdea cu 25 la 50 mm, pe când o mostr beton relativ umed ã se poate pr ã buºi pân ã la valoar ea de 150 la 175 mm.
ã de
Figura 10.5 - Amestecul de beton cu o pr ã buºire mare. ©2006 Cement Associatio n of Canada, EB101-7 figura 16-2
Figura 10.4 - Amestec de beton cu o pr ã buºire micã. ©2006 Cement Associatio n of Canada, EB101-7 figura 16-2
10.3.4 -Înt ã rirea betonului Acesta este procesul prin care mediul înconjur ãtor (temperatura ºi umiditatea), în care betonul proasp ãt turnat se g ãseºte pentru o perioad ã specific ã de timp, permite amestecului de beton s ã îºi ating ã rezisten þa proiectat ã ºi durabilitatea. Procesul de hidratare în timpul c ãruia apa ºi cimentul reac þioneaz ã ºi se produce înt ãrirea se petrece de obicei în dou ã etape. Prima etap ã are loc repede ºi se termin ã câte odat ã în câteva ore þialmente când amestecul de ãbeton se transform ã într-o mas solid ã.esen A doua etap ã este mult mai lent ã, în timpul acestui proces hidratarea continu ã ºi betonul î ºi mãreaºte rezisten þa. Aceasta poate dura pân ã la câ þiva ani. F ãrã apã, acest proces lung de hidratare s-ar opri. Imagina þi-vã dacã am lãsa beton proasp ãt turnat în aer liber. Umiditatea din interiorul amestecului de beton ar sc ãdea foarte repede pân ã ce nu va mai fi 93
Figura 10.6- Graficul arat ã efectul cre ºterii rezisten þei betonului de-a lungul timpului © 2006 C ement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2
suficient ã pentru a sus þine procesul de hidratare cauzând oprirea acestuia. Aceasta ar împiedica betonul s ã obþinã rezisten þa proiectat ã necesar ã. Un mare avantaj pentru beton când se folosesc cofrajele AMVIC este acela c ã apa r ãmâne în sistemul de înt ãrire. Panou rile din polistiren expandat, ignifugat închid masa de beton generând un mediu optim ºi prevenind pierderea apei din beton prin evaporare pentru o perioad ã lung ã de timp, spre deosebire de sistemele de cofraje conven þionale. Aceast a înse amn ã cã betonul va continua s ã se înt ãreasc ã ºi sã capete rezisten þã un timp îndelungat f ãrã nevoia folosirii unor metode scumpe suplimentare de aditivare sau utilizarea agen þilor ca adaosuri suplimentare.
NOTA : Din practic ã s-a constatat c ã la un interval de 180 zile de la turnare, betonul turnat în cofraj ele AM VIC, este mai puternic decât cel turnat în cofraje clasice cu 150% . 10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) Aerul inclus const ã în bule microscopice de aer introduse în beton prin ad ãugarea unor anumi þi aditivi. Bulele microscopice furnizeaz ã spaþiu prin past ã pentru a prelua presiunea hidraulic ã atunci când betonul înghea þã pe vreme rece. F ãrã bule, betonul poate cr ã pa când înghea þã deoarece apa creºte cu 9% în volum cand se transform ã în ghea þã. Aerul inclus are de asemenea p roprietatea de a îmbun ãtãþii lucrabilitatea betonului proasp ãt.
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) ã în goluri mari ºi turn ãrii. Aerul de aer þa care sunt prinse în beton în timpulþaamestec Aerul antrenat antrenat const scade calitatea ºi rezisten betonului precum ºi rezisten specific ã aãrii betonului, de aceea trebuie întotdeauna s ã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil prin utilizarea vibratorului.
10.4 - Adaosuri, aditivi Adaosurile sunt materiale altele decât cimentul, agregate ºi apa care sunt ad ãugate betonului fie înainte fie în timpul amestec ãrii pentru a-i modifica propriet ãþile cum ar fi lucrabilitatea, m ãrimea perioadei de înt ãrire, raza de împr ãºtiere, temperatura de maturare, timpul de înt ãrire sa u culoarea . Exist ã douã tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot în pia þã: aditivi ºi adaosuri minerale. Tabelele 10.1 ºi 10.2 arat ã utilitatea adaosurilor folosite în beton. Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent T ip u ld ea m e st ecch imi c Acceleratori
ºi utilitatea lor
E fe ct ula sup raa m est ec ulu idebe t on Accelereaz ã turnarea ºi dezvolt ã rezisten þa timpurie
Amestecuri de înglobare a aerului
Îmbun ãt ãþ e ºte durabilitatea în medii de înghe þ-dezghe þ, reduce rea ctivitatea chimic ã a sulfurii ºi a bazelor Îmbun ãt ãþ e ºte lucrabilitatea
Reduc ãtori ai reactivit ãþ ii bazelor
Reduce expansivitatea reactivit ãþ ii bazelor
Inhibatori de coroziune
Reduce activitatea de coroziune a o
94
þelului în mediu de clorur ã
Reduc ãtori de permeabilitate
Scade permeabilitatea
Încetinitori
Întârzietimpuldeînt
Super-plastifian þi
Beton fluid Reduce raportul ap ã/ciment Reduce cererea de ap ã (minim 12%)
Reduc ãtori de ap ã
Reduce cererea de ap ã cu cel pu þin 5%
Agen þidelucrabilitate
ã rire
Cre ºte lucrabilitatea
Amestecurile minerale afecteaz ã natura betonului înt ãrit prin activitatea hidraulic ã latent ã sau activitatea puzzolanic ã. Puzzolanii sunt material e pulverule nte ºi includ tufuri naturale ( cum ar fi cenu ºa vulcanic ã folosit ã la betonul roman), cenu ºã zbur ãtoare ºi fum de silice. Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent Tipulamesteculuimineral
Efectulasupraamesteculuide beton
Cimentat
Propriet ãþ i hidraulice Înlocui rea p ar þialã a cimentului
Tufvulcanic
Activitatedetuf Îmbun ãt ãþ e ºte practibilitatea, plasticitatea, rezisten þa la sulfuri Reduce reactivi tatea bazelor, permeabil itatea, c ãldura caloric ã a hidrat ãrii Înlocui rea p ar þialã a cimentului Umplutur ã
Tuf vulanic ºi cimentat
La fel ca în categ oriile cimentat ºi tuf vulcanic
Conven þionalinert
Îmbun ãt ãþ e ºte lucrabilitatea Umplutur ã
10.5 - Specifica þii ale betonului pentru peretel e în sistem AM VIC Urmãtorul tabel sugereaz ã specifica þiile amestecului de beton care va fi folosit la pere þii în sistem AMVIC. Acest tabel este numai un îndrum ãtor ºi inginerul proiectant poate alege valorile date dup ã necesit ãþi. Tabelul 10.3 - Specifica þii de îndrumare pentru amestecurile de beton Descrierea specifica þiei
Valoarea
Rezisten þã la compresie dup ã minim 28 de zile de la turnare
100mm
150mm
200mm
254mm
20Mpa
20Mpa
20Mpa
20Mpa
Pr ãbu ºirea recomandat ã Propor þia maxim ã recomandat ã între ap ã ºciment i A/C
150 mm 150 mm 125-150 mm 0,55 0,55 0,55
Dimensiunea maxim ã recomandat ã aagregatelor Aeruloclusrecomandat% Tipuldecimentrecomandat
10mm 3-5%
TipI
13mm 3-5% TipI
19mm
19mm
3-5% TipI
125-150 mm 0,55
3-5% TipI
Valorile date sunt valorile minime Valorile de pr ã buºire date sunt optime pentru lucrabilitatea ºi presiunea hidrostatic ã asupra cofrajelor în timpul turn ãrii betonului Alte tipuri pot fi folosite cu încuviin þarea ºi supravegherea unui inginer proiect ant
95
96
Partea a 11-a - Turnarea betonulu i 11.1 - Prezentare general ã Aceast ã parte a manulalului acoper ã procesul de turnare ºi consolidar e a betonului cu cele mai bune practici aplicative desprinse de-a lungul anilor. Aceast ã informa þie este o resurs ã preþioasã pentru a vã ajuta pe dumneavoastr ã sã încheia þi un proiect cu succes.
11.2 - Lista de verific ã ri preliminare turn ã rii
Verificarea pere þilor G G G G
G
Asigura þi-vã cã pere þii sunt drep þi, alinia þi, la unghi ºi la nivel; Verifica þi dac ã sunt col þurile drepte ºi continue; Verifica þi dac ã rândul su perior al cofrajelor a fost fixat; Dacã va avea loc o a doua turnare, verifica þi dac ã partea superioar ã a cofrajelor a fost protejat ã pentru a evita ca betonul s ã umple sistemul de conexiune; Verifica þi dac ã liniile de sfoar ã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.
Sfat Trebuiesc f ã cute copii suplimentare ale listei de verific ã ri de mai jos pentru a v ã asigura c ã totul este în ordine înaintea turn ã rii betonului.
Verificarea deschiderilor din zid G G
G
Verifica þi dac ã deschiderile din perete sunt la în ãlþimea corect ã; Verifica þi dac ã deschiderile pentru ferestre ºi uºi sunt corect localizate ºi dac ã sunt verticale ºi aliniate; Verifica þi dac ã ancorajul pentru materialul de cadru a fost a ºezat.
Verificarea armar ã turilor din o þel beton G G
G
Verifica þi dac ã OB vertical ºi orizontal de armare satisface cerin þele specifice proiectului; Verifica þi dac ã barele de OB pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost instalate; Verifica þi dac ã barele de OB pentru armarea pragul de sus a u ºilor/ferestrelor (buiandrugul) sunt instalate conform cerin þelor precizate de proiect.
Verificarea conexiunilor plan º eului G G
G
ºuruburile de Verifica dac ã toateetc.; conexiunile plan ºeului au fost instalate incluzând ancorare,þiconexiunile Verifica þi dac ã buzunarele pentru grinzi au fost preg ãtite (dac ã sunt necesare pentru opera þiune); Verifica þi dac ã ºuruburile de ancorare de la pl ãcile grinzii de talp ã ºi elementele de legare au fost localizate ºi sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.
Verificarea aliniamentului
º i a fix ã rii
97
G
G G G
Verifica þi dac ã sistemul de aliniere ºi fixare a fost instalat cum trebuie ºi toate scândurile au fost fixate; Verifica þi dac ã toate îmbin ãrile-T au fost solidarizate adecvat; Verifica þi dac ã toate îmbin ãrile compensate, îmbin ãrile a ºezate sunt rigidizate adecvat; Pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m (10 feet) fa þã de suprafa þa de suport asigura þi-vã cã aveþi instalat un sistem adecvat de balustrad ã dupã cum o cer normele de protec þia muncii.
Verificarea str ãpungerilor din perete G
Verifica þi dac ã toate str ã pungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de ventilare etc.) au fost practicate ºi cã toate formele de sus þinere au fost instalate.
Verificarea uneltelor, echipamenteler G
G
G
G
º i materialelor
Asigura þi-vã cã aveþi dou ã vibratoare mecanice func þionale la locul de munc ã. Unul va fi folosit pentru a vibra betonul în timpul turn ãrii în timp ce cel ãlalt va fi de rezerv ã în caz c ã primul se va defecta; Asigura þi-vã cã betonul comandat este corespunz ãtor pentru metoda de turnare stabilit ã prin proiec; Asigura þi-vã cã aþi coordonat ºi confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton ºi beton; Asigura þi-vã cã aveþi “trusa de interven þie la explozie” preg ãtitã, la îndemân ã. (Consulta þi secþiunea 11.12).
Verificarea locului de munc ã G
Verifica þi dac ã ºantierul este curat ºi cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.
11.3 - Sfaturi de siguran þã pentru manevrarea º i a º ezarea betonului Urmãtoarele sunt sugestiile, precau þiile ºi mãsurile de siguran þã recomandate pentru oricine manevreaz ã betonul moale.
Folosi þi c 㺠ti de protec þie Purta þi casc ã pentru protec þia capului. Un ºantier de construc þie prezint ã o varietate de pericole care pot cauza r ãni serioase la cap.
Proteja þi-v ã pielea ãt estecauza Betonul umed proasp poate un puternic abraziv pielii.. Poate cauza irit ºi contactul prelungit arsuri de gradulaltrei
ãri ale pielii, arsuri chimice
De aceea recomand ãm sã: 1. 2. 3.
Purtaþi mãnuºi impermeabile, bluza cu mânec ã lung ã, pantaloni lungi ºi cizme de cauciuc. Folosiþi cãptu ºealã impermeabil ã pentru a v ã protej a pielea, genunchii , coatele, sau mâinile de contactul cu betonul proasp ãt în timpul finis ãrii. Spãlaþi imediat cu ap ã curat ã ochii ºi pielea care au venit în contact cu betonul proasp ãt. 98
4.
Clãtiþi repede cu ap ã proasp ãtã hainele saturate de la contactul cu
betonul proasp ãt.
Proteja þi-v ã ochii Purta þi ochelari de protec þie cu acoperire complet ã sau ochelari de siguran þã cu scuturi laterale în timpul turn ãrii betonului .
11.4 - Ritmul turn ã rii betonului Când betonul proap ãt este turnat în cofrajele AMVIC, exercit panourilor din polistiren expandat, ignifugat .
ã o presiune lateral ã pe laturile
Intensitatea acestei presiuni depinde de câ þiva factori incluzând: a. Vitezaturn ãrii betonului b. Greutatea unit ãþii de beton c. Tipul cimentului d. Vâscozitatea betonului e. Temperaturab etonului f. Înãlþimea turn ãrii g. Adâncimea vibr ãrii interne Cofraj ele AMV IC au o capacitat e fundamental ã de formare (rezisten þã) de 41,4 KPa dup ã cum a fost testat ã conform sec þiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din polistiren modular expandat. Tabelul 11.1 de mai jos ne arat
ã presiunea lateral ã proiectat ã pentru betonul proasp ãt turnat care
trebuie luat ã în calcul pentru lucr ãrile de preg ãtire a pere þilor. Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pere
þi vibra þi intern
Presiunea lateral ã asupra pere þilor cofrajelor, exercitat ã de beto nul vibrat
1, 2
50 E F 10 E C
70 E F 21 E C
La în ãlþimea de turnare de 4,2 m (14 ft) [psf]
La în ã lþimea de turnare de 4,2 m (14 ft) [psf]
Ritmul turn ãrii [ft/hr]
Ritmul turn ãrii [mm/h]
1
305
600
600
2
610
600
600
3
914
690
4
1219
870 3
660
5
1524
1050 3
720
Viteza de turnare recomandat ã
600
1
- Presiunea maxim ã nu trebuie s ã dep 㺠easc ã w * h, unde “w” este greutatea uni t ãþ ii de beton (lb s/ft 3) ºi “h” este înãlþimea maxim ã de turnare 2 - Bazat pe Tipurile I ºi III a densit ãþ ii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m 3 (150 pcf) ºi 178 mm vâscozitatea maxim ã, f ãr ã aditivi ºi o adâncime de vibrare de 1,2 m sau mai pu þin 3 - Presiunea lateral ã dep 㺠eºte capacitatea d e formare a c ofrajului AMVIC
Ritmul recomandat de turnare pentru peretele în sistem AMVIC este între 915 la 1200 99
mm/h. Totu ºi
ritmuri de turnare a betonului pentru peretel e din cofraje AMVIC de pân ã la 1,5 m/h sunt posibile la temperaturi normale (21 E C). Se impune o vitez ã micã a pomp ãrii betonului
11.5 - Metode º i echipamente pentru turnarea
betonului
Betonul po ate fi turnat în diferit e feluri depinzân d de aplica þie ºi de condi þiile specifice de la locul de munc ã. Urm ãtorul tabel rezum ã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în cofraje AMVIC. Tabel 11.2 - Cele m ai comune metode pentru turnar ea betonului în cofrajele AMVIC Metoda de turnare
Tipul de activi tate care i se potrive ºte cel mai bine
Pompa pentru beton
Folosit ã pentru a transporta beto nul direct din punctul de desc ãrcare cum ar fi mixerele betonierelor în cofrajele AMVIC.
Sunt disponibile extensiile diferite ale pompei . Pompeaz ã betonul în flux continuu. Pompa poate mi ºca furtunul de repartizare a betonul vertical ºi orizontal. Pompa montat ã pe camion are o mare mobili tate ºi este foarte adaptabil ã la multe situa þii de turnare.
Pentru eficien þã maxim ã, planifica þi adecvat betonierele pentru a asigura o aprovizionare continu ã a betonului c ãtre pomp ã cu timpi de pauz ã minimi. Folosi þi reduc þiile de 7,62, 6,35 sau 5,08 cm ºi furtune flexibile la cap ãtul conductei pentru a reduce vi teza de turn ã re a betonului .
Macara ºi ben ã
Folosit ã în general pentru a transporta betonul deasupra nivelului solului direct în punctul de desc ãrcare în cofrajele AMVIC.
Furnizeaz ã o desc ã rcare curat ã ºi exist ã multe dimensiuni disponibile pentru bene. Macaralele pot fi folosite s ã transporte ºi alte materiale cum ar fi OB de armare.
Asigura þi-vã cã bena are o manivel ã pentru a controla ritmul desc ãrc ãrii betonului. Selecta þi accesorii î n partea de jos a benei pentru a satisface turnarea în pere þii AMVIC.
Jgheaburi de desc ã rcare pe camioanele betonier ã
Pentru a transporta betonul la un nivel mai jos, de obicei sub nivelul solului direct de la punctul de desc ãrcare în cofrajele AMVIC.
Foarte economic ºi u ºor de manevrat. Nu este nevoie de energie deoarece gravitatea face cea mai mare parte a ac þiunii.
Pantele trebuie s ã varieze între 1:2 ºi 1:3. Jgheabul trebuie fixat adecvat în toate pozi þiile. Aranjamente ale finalului desc ãrc ãrii sunt necesare pentru a preveni segregarea.
Band ã transportoare
Pentru a transporta betonul orizontal sau la un nivel mai mare sau mai mic. Poate fi folosit ã sã descarce betonul direct în cofrajel e AMVIC dar de obicei es te poz iþionat ã între principalul punct de desc ãrcare ºi punctul secundar de înc ã rcare.
Bandele transportoare au lungimi ajusta bile ºi cu vitez ã variabil ã pentru înainte ºi înapoi. Poate transporta volume mari de beton pentru pozi þii cu acces limitat.
M ã suri suplimentare sunt necesare pentru a preveni segregarea. În condi þiile climatice extreme, lungimi mari ale benzii trans porto are necesit ã acoperire pentru a proteja betonului.
Avantaje
100
Notespeciale
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru
beton
Este foarte recomandat s ã folosi þi o îndoitur ã “S” dubl ã sau accesoriu 90 E dublu la punctul de desc ãrcare a liniei pompei. Aceasta va ajuta la reducerea vitezei de scurgere a betonului la nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivit ã este întotdeauna recomandat pentru controlarea vitezei scurgerii ºi din motive de siguran þã Mu lþi antreprenori folosesc reduc þii de 7 cm, 6 cm sau 5 cm cu un furtun flexibil. Chiar dac ã reduc þiile pot face turnare a betonului mai convenabil ã, ele pot avea efectul cre ºterii presiunii ºi a vitezei de scurgere.
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul în cofrajele AMVIC
Este alegerea antreprenorului s ã foloseasc ã oricare accesorii care îi sunt convenabile cât timp betonul este turnat la ritmul recomadat cofrajele. Sfat Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferat
ºi f ãrã a deteriora
ã º i eficient ã metod ã .
Sfat Discuta þi turnarea cu operatorul pompei când da þi comada. Asigura þi-v ã cã furnizorul de beton þiile º i angajat are accesoriile pentru pomp ã necesare cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reduc furtunele flexibile . Pentru livrarea betonului intocmi þi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul betonului, tipul pompei( solicita þi numai cu bra þ de 35-38 ml.),programul de livrare, buletinul de analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare sa nu dep ãºeasc ã 7,5 cm)
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucr În ziua turn ãrii o echip ã de minim Cel pu þin trei membri ai echipei su vibratorul. Un membru al echipei ferestrelor, cur ãþarea devers ãrilor,
ã tori
4 constructori este necesar ã pentru lucru plus operator ul pompei. nt necesari pe schele: unul manevrând furtunul ºi doi lucrând cu este necesar la sol pentru umplerea ºi obturarea cofrajeor descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.
11.6 - Turnarea betonului Note importante! Þ ine þi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant º i pe în ã lþime de la 900 la 1200 mm maxim pe etap ã de turnare. Folosind rit mul de turnare recomandat de la 900 la 1200 mm pe or ã un perete tipic înalt de 2,7 metri trebuie turnat într-un interval de minim 3 ore. Dac ã folosi þi o pomp ã pentru beton, este important s ã spune þi operatorului s ã arunce “prima parte de beton pompat” (sedimentul care iese ini þial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi în pomp ã.
101
Turnarea betonului în col þurile de 90
E
Este recomandabil s ã începe þi turnarea betonului la un col þ ºi apoi s ã parcurge þi perimetrul peretelui, circular. Totu ºi colþurile necesit ã aten þie special ã în timpul turn ãrii din cauza formei lor. Cofrajele de colþ faþã de cele drepte sunt întotdeauna supuse la o presiune lateral ã mai mare din cauza a ºezarii betonului. Soluþia este egalizarea presiunii betonului pe ambele p ãrþi ale cofrajelor de col þ cât mai mult pos ibil. Trebui esc urma þi urm ãtorii pa ºi: 1.
Începeþi prin a turna betonul de la o distan þã aproximativ ã de 0,6 la 0,9 metri de centrul col þului.
Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colþ de 90 E
2.
Când umple þi pere þii la în ãlþimea cerut ã, asigura þi-vã cã turna þi betonul aproximativ în acela ºi ritm pe ambele p ãrþi ale cofrajului de colþ prin mutarea fur tunului pompei sau a pun ctului de desc ãrcare înainte ºi înapoi.
3.
Betonul nu ar trebui turnat pentru urm ãtoarea eleva þie sau în jurul ace lora ºi cofraje de col þ pân ã nu a trecut cel pu þin o or ã.
4.
Asiguraþi-vã de consisten þa adecvat ã a betonului.
Avertisment! NU permite þi betonului s ã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de col poate cauza o “explozie ” în timpul turn ã rii betonului.
þ. Aceasta
Turnarea betonului în jurul ferestrelor/u ºilor ºi în sec þiunile drepte 1.
De obicei, betoni ºtii vor începe prin coborârea furtunului pompei ºi umplerea mai întâi a pãrþii de jos a cadrului ferestrei. Fiecare baz ã a ferestrei trebuie vibrat ã folosind un vibrator pentru beton (consulta þi sec þiunea 11 .7 pentru detalii privitoare la v ibrarea betonului) ºi apoi obtura þi fereastra de umplere .
Sfat Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil s ã prinde þi în cuie sau º uruburi un înveli º de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca
betonul s ã ias ã afar ã sau s ã se reverse când turna þi de pe marginea de sus la urm ã toarele treceri .
102
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei
2.
Cadrele de fereastr ã ºi uºã nu trebuie umplute pe o singur ã parte pe etap ã de turnare. Umple þi ambele p ãrþi ale deschiderii folosind omi ºcare înainte ºi înapoi. Evita þi vãrsarea betonului pe partea de sus a ferestrei ºi uºii (cunoscut ã ºi sub numele de buiandrug).
3.
Turnaþi betonul normal în sec þiunile drepte pân ã la în ãlþimea dorit ã.
4.
În timp ce umple þi pere þii la un buiandrug, asigura þi o turnare continu ã de-a lungul întregii lungimi f ãrã a crea îmbin ãri discontinue. Uniformizarea adecvat ã a betonului în buiandrug trebuie s ã fie o grij ã extrem ã. Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator extern pentru a omogeniza betonul
Sfat Cu o reduc þie de 50-76 mm la furtunul pompei, este posibil s ã opriþi betonul o scurt ã perioad ã de timp punând mâna cu m ãnuºa de cauciuc peste cap ãtul gurii furtunului ºi ducând repede furtunul pe cealalt ã parte a ferestrei sau u ºii.
103
5.
Opriþi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea col þ la aproximativ 0,6-0,9 m. Urma þi recomand ãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de col þ.
11.7 - Controlul calit ãþ ii 11.7.1 - Tasarea Este recomandat ã efectuarea unui test al tas ãrii în teren la prima serie de beton care ajunge la locul de munc ã. Dac ã se constatat ã cã tasarea este prea micã sau prea mare, informa þi furnizorul betonului s ã corect eze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urm ãtoarele serii de turnare. Aceasta v ã va da o idee asupra consisten þei corect e a amestecului de beton pentru sistemul de pere te AM VIC. Dacã este nevoie de o inspec þie special ã impus ã de normativele în construc þii, atunci un inginer va fi la locul punerii în oper ã ºi acest test poate deveni o necesitate, nu o op þiune.
Figura 11.5 - Efectuarea testului tas ãrii în teren
11.7.2 - Rezisten þa la compresie Este recomandat s ã pãstra þi probe din betonul turnat în cilindri sau cuburi de dimens iuni reglementate. Probele vor fi testate mai târziu de un laborato r de beton certificat pentru rezisten þa la compresie, la 28 de zile dup ã turnare, pentru a se asigura c ã betonul folosit la un loc de punere în oper ã îndepline ºte condi þiile de rezisten þã la compresie specificat ã conform cerin þelor proiectului. Dacã este necesar ã o verificare special ã cerut ã de normativele în construc þii atunci un inginer va fi la locul de punere în oper ã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru testarea rezisten þei la compresie devine o necesitatea ºi nu o opþiune.
Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezisten þei la compresiune, la 28 de zile de la turnare
104
11.8 - Vibrarea betonului 11.8.1 - Ce este vibrarea Vibrarea este procesul compact ãrii betonului proasp ãt turnat. Betonul TREBUIE s ã fie vibrat pentru: 1. Eliminarea golurilor de turnare ºi a aerului captiv; 2. Modelarea betonului în interiorul cofrajelor ºi din jurul elementelor cuprinse în beton; 3. Asigurarea c ã oþelul beton de armare este bine înglobat ºi legat de pasta de ciment.
11.8.2 - Metode de vibrare Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern
ºi extern.
Vibrarea intern ã 1. 2.
Mu ncitorul constructor folose ºte un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru beton. Aceasta este metoda preferat ã pentru vibrarea corespunz ãtoare. Manual, folosind tije de o þel ºi “mustind” betonul. Aceasta nu este o metod ã practic ã pentru folosirea cu cofrajele AMVIC ºi nu asigur ã vibrarea adecvat ã a betonului.
Notã important ã! Asigura þi-v ã cã folosi þi un vibrator de dimensiune potrivit ã pentru a vibra betonul corect. Folosirea “mustirii manuale” pentru consolidarea betonului în pere þii cofrajele AMVIC trebuie EVITAT Ã , se poate perfora cofrajul.
Consolidarea exte rn ã Aceast ã metod ã implic ã ataºarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC. Chiar dac ã aceast ã metod ã este acceptabil ã, nu este la fel de eficient ã ca o vibrare mecanic ã intern ã. Notã important ã! B ã tutul u º or al exteriorului cofrajelor nu este o metod cofrajelor AMVIC.
ã a vibr ã rii betonului acceptabil ã în cazul
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton 11.9.1 - Specifica þii recomand ã ri Vibratoarele const au în capete vibran te conectate la un motor de o tij ã flexibil ã. În interiorul capului, o greutate excentric ã este conectat ã la tija care se rote ºte la vitez ã mare, f ãcând capul s ã se învârt ã într-o traiectorie circular ã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu benzin ã sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru varii nd de la 2 la 18 cm. D imensiunile capului vibrant, ca ºi frecven þa ºi amplitudinea în corela þie cu lucrabilitatea betonului, afecteaz ã performan þele vibratorului.
Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de imersiune cu motor pe benzin ã
Tabelul de mai josprezint ã specifica þiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite cu 105
cofra jele AM VIC. Tabel 11.3 - Specifica þii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit în cazul cofrajelor AMVIC Valoare
Cofrajde10 cm
Diametrulmaximalcapuluivibratorului
ºi 15
25mm
Frecven þa (vibra þiipeminut)
Cofraj de 20 ºi 25 cm 38mm
10000rot/min
9000rot/min
Raza maxim ã de ac þiune
100 mm
152 mm
Introducerea la distan þã de
mm 152
mm 228
For þa centrifug ã
100kg
Ratadecompactare
1,5la3m /h
225kg 3
1,5la3,8m /h
3
11.9.2 - Îndrum ã ri pentru vibrarea betonului Practici recomandate: Vibrarea TREBUIE sã înceap ã imediat dup ã turnarea betonului proasp ãt ºi înainte de a ! începe s ã facã priz ã; Scufunda þi complet capul vibratorului în beton în timpul vibr ãrii; ! Introduce þi vibratorul vertical ºi lãsaþi-l sã se scufunde cât de repede posibil sub propria ! greutate la adâncimea dorit ã;
Figura 11.8 - Vibrarea betonului
!
Þineþi vibratorul 5 - 15 secunde apoi ridica
!
urma mi ºcarea ascendente a aerului eliberat; Miºcaþi vibratorul ºi introduce þi-l la o distan þã de 1,5 ori raza de ac þiune dup ã cum este ar ãtat în diagrama din figura 11.8;
106
þi-l încet, aproximativ 76 mm/sec urm ãrind în
Figuro 11.9 - Plasarea corect ã a vibratorului în beton
Figura 11.10 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj
!
!
!
Lãsaþi vibratorului s ã pãtrund ã 152 mm în rândul de beton anterior turna t pentru a asigura o leg ãturã adecvat ã ºi a elimina discontinuit ãþile; Turna þi betonul în pere þi pe o în ãlþime de 0,9 - 1,2 m pe or ã. Pentru vibrarea adecvat ã, fiecare rund ã de turnare trebuie realizat ã în rânduri de aceea ºi grosime cât timp capul vibrator ului minus adâncimea de p ãtrundere în stratul anterior turnat este de aproximativ de 152 mm; Opri þi vibrarea odat ã ce suprafa þa devine lucioas ã ºi nu mai ies bule de aer care se sparg la suprafa þa betonului.
Practici ce trebuie evitate: ! !
! ! !
Nu folosi þi vibratorul s ã deplasa þi betonul lateral. Aceasta va cauza segregare; Capul vibratorului nu trebuie s ã ating ã pãrþile cofrajelor. Trebuie s ã fie în contact numai cu betonul; Nu scufunda þi capul vibratorului în jos în acela ºi loc mai mult de o dat ã; Nu þineþi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraînc ãlzirea; Evita þi introducerea capului vibratorului în partea de sus a gr ãmezilor de beton. Pentru aplatizarea unei gr ãmezi de beton, introduce þi capul în jurul perimetru lui. Face þi asta cu grij ã 107
pentru a evita segregarea,
Sfat !
!
Asigura þi-v ã c ã tija flexibil ã a vibratorului este destul de lung ã pentru a se acoperi în ã lþimea zidului care se toarn ã . Asigura þi-v ã c ã sunt destui muncitori pentru turnarea º i vibrarea betonului. O echip ã de doi oameni trebuie s ã manevreze vibratorul pentru beton imediat dup ã persoana care manevreaz ã furtunul pompei în timp ce fiecare strat este turnat.
11.10 - Terminarea turn ã rii betonului Dacã un al doilea nivel va fi construit deasupra în ãlþimii ce se toarn ã, opri þi umplerea rândului superior de cofraj cu cel pu þin 5 cm sub cofrajul din vârf. Vibra þi-l bine dar l ãsaþi-l cu asperit ãþi astfel ca a doua turnares ã aibã o suprafa þã rugoas ã pentru o bun ã legãturã mecanic ã. O leg ãturã excelent ã se va realiza l ãsând betonul nefinisa t. Dacã acesta este ult imul rând de cofr aj care va f i turnat, atunci betonul tr ebuie netezit cu m istria, (recomand ãm folosirea unei nivele laser în acest moment) iar ºuruburile de ancorare trebuie puse în betonul moale dup ã terminarea turn ãrii, aceasta în cazul fix ãrii cu conectori mecanici ai cosoroabei. Recomand ãm plasarea în betonul moale a ºuruburilor de ancorar e în partea superioar ã a peretelui ºi instalarea suporturilor dup ã ce betonul s-a a ºezat. Suporturile sau pl ãcile superioare pot fi instalate la l ãþimea întreag ã ºi se extind pân ã la suprafa þa cofrajelor 33 la 30 cm sau pot fi înfundate în cavitatea cofrajului astfel încât polistirenul expandat, ignifugat se extinde nerupt pân ã în spatele grinzii. Sfat Constructorul devine foarte aglomerat spre sfâr º itul turn ã rii. Marca þi loca þiile º uruburilor de ancorare pe p ã r þile laterale ale cofrajului înainte de turnare º i plasa þi-le pe schele în preajma locului unde vor fi instalate.
11.11 - Dup ã turnare: reverifica þi c ã peretele a r ã mas drept º i în caz de nevoie ajusta þi-l Imediat dup ã ce turnarea este complet ã verifica þi colþurile pentru verticalitate ºi pere þii pentru aliniere. Exist ã un ecartament mic în care siste mul de fixare poate împin ge ºi miºca peretele. Dac ã este necesar ã realinierea, ajusta þi sistemul de fixare. S ã aveþi 3 la 4 stâlpi de fixare preg ãtiþi în cazul cã veþi avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplim entar ajustabil în vederea împingerii peretelui într-o zon ã în care s-a produs un eveniment nea ºteptat.
11.12 - Preg ã tirea pentru o “explozie” Pentru pu þin probabilul eveniment al unei “explozii”, preg ! ! ! !
ãtiþi trusa care con þine urm ãtoarele:
Câteva buc ãþi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asem ãnãtor. O cutie cu ºuruburi, cuie pentru beton. O borma ºinã complet înc ãrcatã. O scar ã portabil ã pentru a ajunge la orice în ãlþime necesar ã interven þiei.
Înainte de începerea turn ãrii instrui þi-vã echipa cum s ã intervin ã la o “explozie”. 108
Dacã are loc o “explozie” omul de la sol trebuie: ! !
!
!
sã facã semn cu mâna pompei ºi vibratorului. dacã peretele doar s-a umflat ºi nu s-a separat de distan þier, instala þi o pies ã de consolidare a formei în acel loc. Folosi þi o rigidizare suplimentar ã pentru acest scop. Dacã polistirenul expanda t, ignifugat este spart, îndep ãrtaþi-l, cur ãþaþi betonul ºi reintroduce þi piesa spartã din polistirenul expanda t, ignifugat asfel încâ t s ã fie îmbinat ã perfect cu peretele. Instala þi una sau mai multe piese de OSB cu multiple ºuruburi în distan þierii intac þi sau cofraje pe ambele p ãrþi ale loca þiei sp ãrturii.
109
110
Partea a 12-a - Protec þie împotriva um ezelii sub nivelul solului 12.1 - Cerin þele reglement ã rilor în construc þii Toate normele din construc þii cer ca pere þii sub nivelul solului s ã fie proteja þi împotriva umezelii sau a apei.
12.1.1 - Protec þie contra umezelii º i a apei Aplicarea protec þiei contra umezelii va încetini sau întârzia apa ºi vaporii de ap ã sã penetreze prin funda þia pere þilor. Când este aplicat ã corect, protec þia contra umezelii poate p ãstra subsoluri uscate cât timp nu este o presiune hidrostatic ã datorat ã apei din p ãmânt. Aplicarea protec þiei contra apei opre ºte apa din sol s ã se infiltreze în funda þia pere þilor. Protec þiile contra apei în cele mai multe cazuri sunt mai scum pe decât cele contra umezelii. Inv esti þia merit ã pe deplin, luând în considerare costurile de repara þie, dac ã peretele de subsol începe s ã aibã infiltra þii.
12.1.2 - Protec þie contra umezelii sau protec þie contra apei conform normelor de construc Protec þia contra umezelii este necesar NU EXIST Ã.
þ ie
ã pentru pere þii funda þiei din sol unde presiunea hidrostat ic ã
Dacã studiul geologic arat ã cã exist ã condi þii de apari þie a presiunii hidrostatice, atunci zidurile de funda þie închise vor fi protejate contra apei. Când pere þii sunt proteja þi împotriva apei, nu este necesar ã protec þia contra umezelii.
12.1.3 - Sistemul de drenare a funda
þiei/subsol ului conform normativelor din construc þie
O drenare adecvat ã a subsolului este necesar ã pentru to þi pere þii pe care se sprijin ã sol ºi închid spa þiu locuibil. Scurgerea trebuie plasat ã în jurul perimetrului peretelui de funda þie sau dedesubtul funda þiei sau nivelului pl ãcii. Scurgerile pot fi f ãcute din pl ãci de drenaj, scurgeri cu rânduri de pietri º sau de piatr ã spart ã, þeavã perforat ã sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor desc ãrca apa prin metode gravita þionale sau mecanice în sistemul de scurgere. Figura 12.1 ilustreaz ã un sistem tip “Scu rgere Francez ã” care a fost utilizat cu succes pentru construc þiile
Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea
reziden þiale în America de Nord ºi Europa.
presiunii hidrostatice
12.1.4 - Recomand ã ri pentru men þinerea unui subsol uscat Urmãtoarele sugestii v ã ajutã sã vã menþineþi subsolul uscat: 1.
Faceþi investi þii în plus ºi insista þi asupra completei protec þii contra apei pentru funda þia sau pere þii de la subsolul. Monta þi membrana impermeabil ã pânã la 50-75 mm deasupra nivelului solului. 111
2.
Daþi pant ã terenului din jurul casei astfel ca apa s ã curg ã DEPARTE de pere þii subsolului. De asemenea examina þi trotuarele, cur þile interioare ºi aleile. Acestea se pot tasa în timp ºi permit apei s ã se scurg ã înapoi spre pere þii subsolului dumneavoastr ã (Vede þi figura 12.2 mai jos).
3.
Extindeþi jgheaburile astfel ca apa s ã curgã departe de structur ã ºi sã nu se acumuleze în vecin ãtatea pere þilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (Vede þi figura 12.2 mai jos). Dacã jgheaburile sunt conectate la sistemul de canalizare, deconecta þi-le.
12.2 - Protec þia contra umezelii ºi protec þia contra apei pentru cofraj ele AM VIC Exist ã 3 tipuri de membrane care pot fi aplicate pe cofrajele AMVIC incluzând membrane lichide, membrane “coje ºte ºi lipe ºte” ºi membrane cu crampoane. Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje ºi dezavantaje. Înainte de a v ã decide pe care sã o folosi þi, lua þi în considerare urmãtoarele: 1.
2.
Disponibilitatea local ã - Verifica þi la distribuitorul local AMVIC dac ã este disponibil produsul potrivit;
Figura 12.2 - Recomand ãri pentru un subsol uscat
Informaþii tehnice ale produsului - Asigura þi-vã cã produsul ales are informa þiile tehnice adecvate, instruc þiuni de instalar e ºi îndepline ºte cerin þele normelor în construc þii;
3.
Garanþia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie s împotriva deficien þelor acestuia;
ã aibã o garan þie a produsului
4.
Garanþia instalatorului - Antreprenorul care realizez ã instalarea trebuie s ã ofere o garan þie a instal ãrii pentru performan þã într-o anumit ã perioad ã de timp;
5.
Experienþa instalatorului - Este recomandat s ã întreba þi instalatorul cu privire la experien þa folosirii produselor disponibile;
6.
Preþ - Produse de o performan þã mai înalt ã vor costa aproape întotdeauna mai mult. Cânt ãriþi cu grij ã beneficiile contra costuri înainte de a lua o decizie asupra c ãrui produs s ã folosi þi.
Notã
Întotdeauna urma þ i procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplica
12.3 - Sisteme lichide de protec
þiile în sistem AMVIC.
þie contra umezelii/prot ec þie contra apei
Membranele lichide, bitum la rece , vin de obice i în g ãleþi de 15 l f iecare. Depinzând de ce produs este folosit, membrana poate fi aplicat ã folosind o mistrie, perie, rulou sau pulverizator.
112
Pentru a proteja membrana lichid ã aplicat ã de pietri ºul ascu þit/gr eu din solul de umplere, AMVIC recomad ã instalarea pl ãcilor protectoare sau a compozitelor de scurgere. Pl ãcile protectoare/ compozitele de scurgere vor fi aplicate peste membrana lichid ã aplicat ã ºi va avea beneficiile adãugate de protec þie suplimentar ã contra umezelii ºi furnizeaz ã canale de aer pentru ca apa s ã fie cãratã de gravita þie de la funda þie (este vorba de membranele din plastic cu crampoane).
Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide aplicate pe cofrajele AMVIC Avertisment! Membranele lichide aplicate ca protec þie contra um ezeli/protec þie contra apei TREBUIE s ã fie pe baz ã de ap ã º i f ã r ã al þi solven þi. Urma þi cerin þele de instalare ale produc ã torului.
12.5 - Sisteme de memebran ã cu crampone de protec þie contra um ezelii/ape i Membranele din foi ondulate sunt a ºezate în jurul pere þilor funda þiei cu crampoanele spre polistirenul expandat, ignifuga t pe cofraj ele AMVIC cr eând un gol de aer între solul de umplutur ã ºi pere þi. Acest gol de aer previne generarea presiunii hidrostatice directe asupra pere þilor astfel c ã umezeala din sol nu poate p ãtrunde spre interiorul subsolului. Când sunt instalate cum trebuie, membranele cu crampoane au succesul garanta t.
Figura 12.4 - Membran ã cu crampoane instalat ã
12.6 - Finisajul Majoritatea normelor din construc þie din America de Nord ºi Europa cer ca finisajul peretelui exterior s ã înceap ã la o distan þã mai mare de 150 la 200 mm peste nivelul funda þiei. Zona ã, dintre þie ºi finisajul polistirenului expandat, Un ignifugat expus exterior, protejat ã prin acoperire. înveli º de finisare (învelifunda º cimentos) este cel peretelui mai adesea folosittrebuie pentru a acoperi polistirenul ºi a-l proteja de efectele mediului. Înainte de aplicarea înveli ºului de tencuial ã, polistirenul expandat, ignifugat trebuie cur ãþat de pãmânt sau alte resturi ºi uscat pentru a asigura aderen þa adecvat ã. AMVIC recomand ã folosirea tencuielii decorative cu plas ã din fibre de sticl ã. Înveli ºul de tencuial ã trebuie s ã se suprapun ã pe membrana de protec þie contra umezelii/ apei cu 50 mm .
113
Paºi pentru aplicarea înveli ºului de finisare: 1. 2. 3. 4. 5.
Preg ãtiþi suprafa þa. Folosind o mistrie, întinde þi un rând sub þire de înveli º de material de finisaj pe polistirenul expandat, ignifugat . Înglobaþi plasa de armare în masa de ºpaclu cât e înc ã moale. A ºtepta þi sã se înt ãreasc ã. Aplicaþi un al doilea rând de tencuial ã ºi aºtepta þi sã se înt ãreasc ã. Suprafaþa terminat ã va suporta: un start de amors ã un rând de vopsea de fond tencuiala decorativ ã, cu granula þie mic ã, mijlocie sau mare
114
Partea a13-a - Finisaje interioare ºi exterioare 13.1 - Gips-carton de interior În prezent toate reglement ãrile din construc þii din America de Nord ºi Europa cer ca peretele din polistiren expandat ignifugat s ã fie separat de spa þiile de locuit din interior, orice spa þiu locuibil ºi unele spa þii sã fie p rotejate de o barier ã la foc (protec þie contra focului) care va rezista 15 minute conform criteriului de testare specific. Cel mai comu n tip de material de finisaj interior care va îndeplini cerin þele barierei la foc, dup ã cum e stipulat de normele din construc þii, este o plac ã de gips-carton de 12,7 mm cunoscut ã ºi sub numele de perete uscat (Drywall). Distan þierii din polipropilen ã ai cofrajelor AMVIC creaz ã aliniamente orizontale ºi verticale de care plãcile de gips-carton pot fi ata ºate direct. Distan þa ºi dimensiunea ºuruburilor trebuie s ã fie conform normelor din construc þii. Pl ãcile de gips-carton pot fi instalate vertical ºi orizontal.
13.2 - Stuc tradi þional (Exterior) Stucul este un sistem de îmbr ãcare a peretelui pe baz ã de ciment care poa te fi folosit c a un finisaj exterior sau interior. Stucul tradi þional este aplica t peste stâlpi de lemn cu c ãptu ºealã, beton turnat pe pozi þie ºi un înveli º de finisare. Plasa este ata ºatã la distan þierii de polipropilen ã AMVIC folosind ºuruburi aprobate pentru pl ãcile de gips-carton cu filet fin sau filet mare. În prezent exist ã douã tipuri principale de stuc folosite în America de Nord:
Stuc cu înveli º tip copac Baza stucului este aplicat ã în dou ã înveli ºuri ºi urmat ã de un al treilea înveli º. Fiecare din cele dou ã înveli ºuri de baz ã este gros de 10 mm rezultând într-un final stuc de 20 mm. Primul rând este cunoscut ca înveli º de baz ã. Înveli ºul se leag ã în plas ã din fir metalic, acoperind-o complet. Adâncituri verticale ºi orizontale sunt realizate în înveli º în timp ce se înt ãreºte. Adânciturile vor furniza o suprafa þa de aderen þã bunã pentru înveli ºul ce urmeaz ã. Al doilea înveli º de baz ã este cunoscut drept înveli ºul cafeniu. Este legat în ad âncituril e din înveli ºul de baz ã
Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuial ã în dou ã straturi suport
ºi este adesea netezit ca preg ãtire pentru înveli ºul final.
Stuc într-un singur strat Note importante! 1.Când aplica þi înveli º ul de stuc, urma þi întotdeauna indica þiile produc ã torului º i/sau instruc þiunile tehnice. º i a u º ilor pentru a asigura 2. Verifica þi detaliile produc ã torului pentru izolarea ferestrelor
115
controlul umezelii º i infiltra þiilor. 3. Verifica þi construc þiile locale dac ã sunt supuse urm ã toarelor reglement ã ri: a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii înainte de aplicarea plasei din metalic; b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplica þiile stuc.
fir
Baza stucului este aplicat ã într-un singur înveli º gros de 10-16 mm. Un înveli º de finisare este apoi aplicat.
Figura 13.2 - Finisaj Stuc
13.3 - Izola þie exterioar ã º i sistem de finisaj Izola þia exterioar ã ºi sistemul de finisaj (cunoscut de ã de asemenea ca stuc sintetic) este o multi component finisaj exterior pentru pere þi. Sistemul tradi þional a fost instalat peste un schelet de lemn cu protec þie potrivit ã. Unii produc ãtori de izola þie exterioar ã ºi sistem de finisaj au schimbat numele produselor lor pentru a le distinge pe cele cu aplica þie la cofrajele din polistiren. Sistemele EIFS de îmbr ãcare consist ã în: Polistirenu l expandat ignifugat care formeaz ã panourile cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit pentru aplicarea înveli ºului de izola þie exterioar ã ºi sistem de finisaj direct fãrã nevoia unei pl ãci adi þionale.
Figura 13.3 - Finisaj tipic pentru perete AMVIC
Note importante!
1. Când aplica þi înveli º ul de polistiren expandat ignifugat , urma þi întotdeauna instruc þiunile de instalare ale produc ã torului º i reglement ã rile pentru instalare adecvat ã . º i a u º ilor pentru a asigura 2. Verifica þi detaliile produc ã torului pentru izolarea ferestrelor controlul umezelii º i al infiltra þiilor. 3. Verifica þi normativele din construc þie pentru a garanta conformitatea cu oricare necesit ãþ i privit oare la aplica þiile de izola þie exterioar ã º i sistem de finisaj .
116
Înveli ºurile de izola þie exterioar ã ºi sistemul de finisaj pentru perete, cum ar fi stucul, au multe texturi ºi culori care pot fi aplicate la înveli ºul acrilic final pentru a produce efectul arhitectural dorit.
Figura 13.4 - Construc þie în sistem AMV IC finisat ã
13.4 - Aplica þii de zid ã rie ancorat ã Aplica þiile de zid ãrie sau c ãrãmidã pot fi realizate pe pere þii în sistem AMVIC în aceea ºi manier ã ca ramele obi ºnuite de lemn sau construc þia din o þel. Un suport de margine este necesar pentru a prelua sarcina gravita þional ã a aplica þiei de zidãrie. Leg ãturile aplica þiilor de zid ãrie trebuie ancorate direct la distan þierii de polipropilen ã AMVIC folosind ºuruburi aprobate cu filet fin sau filet brut. Distan þele orizontale ºi verticale ale legãturilor aplica þiilor de zid ãrie trebuie s ã satisfac ã cerin þele inginere ºti ºi/sau Figura 13.5 - Construc þie de c ãrãmidã aplicat ã cerin þele construc þiei locale. AMVIC a pe cofraj AMVIC solicitat unei firme de consultan þã inginereasc ã un raport de analiz ã asupra leg ãturilor aplica þiilor de zid ãrie sub diferite condi þii de vânt ºi seismicitate. O copie a raportului este disponibil ã la cerere ºi poate fi de asemenea downloadat ã de pe website-ul nostru. (Raport structural al leg ãturilor de zid ãrie AMVIC.)
Cerin þele normativelor Urma þi cerin þele reglement ãrilor standard pentru construc þie pentru: a. de cu drenaj. b. Gãuri Scurgeri margini de picurare c. Specifica þii adecvate ale materialelor pentru leg ãturile zid ãriei aplicate ancorate
13.5 - Finisaje cu lemn, vinil
º i ciment fibr ã
Peretele în sistem AMVIC poate de asemenea s vinil ºi ciment fibr ã.
ã fie finisat cu scânduri de fa þetare cum ar fi lemn,
117
Pentru produsele de finisare de lemn ºi ciment fibr ã, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate pe suprafa þa polistirenului expandat ignifugat prin în ºurubare direct ã în distan þierii de polipropilen ã ai cofrajelor. Fa þada de lemn sau ciment fibr ã poate fi apoi instalat ã peste cleme folosind cuie ºi ºuruburi aprobate. Finisajele de vinil, în cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin în polipropilen ã ai cofrajelor AMVIC f ãrã cleme de fixare. Notã Urma þi întotdeauna instruc þiunile de instalare date de produc specif ice structurilor în sistem AM VIC.
ºurubare direct ã în distan þierii de
ã torul finisajelor pentru aplica
þiile
Cerin þele normativelor Verifica þi cerin þele reglement ãrilor din construc þii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii înainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibr ã peste cofrajul AMVIC.
118
ANEXE Anexa B - Proiectarea pere þilor modela þi cu cofraje AMVIC B1.0 - Canada Pentru construirea pere þilor cu sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren ignifugat expandat AMVIC, în prezent exist ã douã reglement ãri de proiectare: 1.
Raportul CCMC n r. 13043-R ca re p oate f i folosit ca o referin þã pentru toate provinciile canadiene.
2.
Codulna þional de construc þie al Canadei 2005 (National Buil ding Code of Canada 2005 NBC 2005). Codurile provinciilor Canadei se bazeaz ã pe acestea.
Pere þii din beron armat sau simplu ce vor fi construi þi folosind sistemul de cofraje pierdute termoizo lante din polisti ren ignif ugat expandat AMVIC ºi care sunt în afara limitelor aplicabilit ãþii CCMC 13043-R ºi NBC 2005 vor fi proiectate ºi aprobate de un inginer proiectant autorizat.
B1.1 - CCMC 13043- R Acest raport poate fi folosit ºi este recunoscut de cele mai multe departamente de construc þie ale administra þiilor locale, peste tot în Canada. Deoarece în momentul tip ãririi acestui manual nu toate codurile de construc þie provinciale au avut timp timp s ã adopte sau s ã se adapteze la noul NBC 2005, acest raport va r ãmâne o surs ã de îndrumare în proiectare important ã care poate fi folosit ã uºor. Raportul este disponibil la cerere ºi poate fi downloada t, fie de pe site-ul AMVIC, fie de pe site-ul centrului c anadian de material e pentru constr uc þii (Canadian Construction Material Centre) de mai jos: www.irc.nrc-cnrc.gc.ca/ccmc/regprodevals.shtml
B1.2 - Codul na þional de construc þie al Canadei 2005 Urmãtoarele articole ºi/sau tabele sunt repr oduse din NBC 2005 ºi vor avea referin þa specific ã NBC 2005 de la care sunt ob þinute.
B1.2.1 - Aplica þie Toate informa þiile con þinute în sec þiunea B1.2 este aplicabil ã la structuri care sunt prezentate în partea 9 -locuin þe ºi clãdiri mici ale NBC 2005.
B1.2.2 - Materiale 1. Beton a) [NBC 2005 - 9.3.1. 1 (4)] Pentru pere þi drep þi izola þi din beton care nu dep ãºesc 2 niveluri ºi având o înãlþime de la un nivel la altul de maxim 3 m , în cl ãdiri cu structur ã uºoar ã, care con þin o singur ã unitate de locuin þã, betonul ºi ranforsarea trebuie s ã satisfac ã partea a 4-a sau :
119
CAN/CSA-A23.1 “Materiale pentru beton ºi metode de construc þie cu beton” (Concrete Materials and Methods of Concrete Construct ion) ºi cu agregate de maxim 19 mm. b) [NBC 2005 - 9.3.1.6 (1)] Rezisten þa la compresie a betonului armat dup ã 28 de zile nu trebuie sã fie mai mic ã de 15 MPa pentru pere þi, coloane, ºeminee ºi hornuri, funda þii, eleva þiile funda þiei, traverse ºi stâlpi înclina þii.
2. O þelul beton de armare a)
b) c)
În conformitate cu CAN/CSA-G80.18-M “Bare trase de o þel pentru armarea betonului” (Billet-Steel Bars for Concrete Reinforcement); S ã aibã o rezisten þã minim ã de rupere de 400 MPa; Sã aibã o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 450 mm pentru barele (10M) mm pentru barele (15M).
ºi 650
B.1.2.3 - Talp ã º i eleva þie B1.2.3.1 - Aplica þie Articolele ºi/sau tabelele date în sec þiunea B1.2.3 se aplic ã la: [NBC 2005 - 9.15.1. 1 (C)] Pere þi drep þi izola þi din beton de funda þie ºi funda þie de beton nesupuse supraînc ãrcãrii ºi: i)
pe soluri stabile cu o presiune de portant ã minim ã de 100 KPa
ii)
pentrucl ãdiri cu schelet u ºor sau construc þie din forme drepte izolate din beton care nu sunt mai mari de 2 niveluri pe în ãlþimea cl ãdirii, cu o în ãlþime maxim ã de la un nivel la altul de 3 m , ºi care con þin o singur ã unitate de locuin þã.
[NBC 2005 - 9.15.3.3] L ãþimea minim ã a funda þiei se va aplica la: 1.
2. 3.
Fundaþia suport ã: a. elevaþia de funda þie a pere þilor, pere þi izola þi din beton sau cu beton b. pere þii de deasupra nivelului solului, pere þii izola þi din beton sau construc þii cu schelet de lemn u ºor c. construcþii cu niveluri ºi acoperi º cu schelet u ºor din lemn Deschiderea grinzilor suportate nu dep ãºeºte 4,9 m Încãrcarea real ã specificat ã la oricare nivel suportat ã de funda þie nu dep ãºeºte 2,4 KPa
B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale funda þiei Lãþimea funda þiei NBC 2005 - Tabel 9.15.3.4 Dimensiunile minime ale funda
120
þiei
Lãþimea minim ã a funda þiei [mm] Pere þi exteriori de sprijin ( *1)
Pere þi interiori de sprijin ( *2)
Zona minim ã de funda þie pentru coloane distan þate 3m (o.c.)
1
250
200
0,4
2
350
350
0,75
3
450
500
1,0
Nrum ãrul de niveluri suportat
(*1) A ju s t ã ri ale l ãþ imilor funda þiei pentru pere þii exteriori [NBC 2005 - 9.15.3.5] L ãþimea funda þie pentru pere þii exteriori ar ãtatã în tabelul 9.15.3.4 trebuie mãrite cu: 1. 65 mm pentru fiecare nivel de perete aplicat pentru construc þia cu schelet de lemn suportat ã de eleva þia funda þiei, 2. 130 m m p entru fiecare n ivel d e construc þie de perete suportat de eleva þia funda þiei, 3. 150 m m p entru fiecare n ivel d e construc þie din perete drept izolant din beton suportat de eleva þia funda þiei.
(*2) A ju s t ã ri la l ãþ imea funda þiei pentru pere þii interiori [NBC 2005 - 9.15.3.6 (1)] L ãþimea minim ã a funda þie pentru sarcina interioar ã purtat ã de peretele ar ãtat în tabelul 9.15.3.4 trebuie m ãritã cu 100 mm pentru fiecare nivel de construc þie suportat de funda þie. [NBC 200 5 - 9.15.3.6 (2)] eleva þia funda þii f ãrã sarcin ã interioar ã portant ã nu trebuie s ã fie mai mic ã de 200 mm în l ãþime pentru pere þi de peste 5,5 m în ãlþime ºi lãþimile trebuie m ãritã cu 100 mm pentru fiecare 2,7 m de în ãlþime adi þional ã.
L ãþ imea funda þiei [NBC 2005 - 9.15.3.8] L ãþimea funda þiei nu trebuie s ã fie mai mic ã de: a) b)
100 mm,sau l ãþimea proiec þiei funda þiei dincolo de elementul suportat
B1.2.4 - Eleva þiile funda þiei B1.2.4.1 Utilizare Aplica þia acestui articol ºi/sau tabelelor date în sec þiunea B1.2.4 este supus ã urmãtoarelor condi þii: 1.
2.
[NBC 20 05 - 9.15.4.1 (1)] Formele modular e iz olante pentru beton trebu ie produ se din polistiren potrivit cerin þelor de performa þã a CAN/ULC-S701 “Acoperire izolatoare termica de polistiren, pl ãci ºi þevi” pentru tipul 2, 3 sau 4 de polistir en. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (2)] Grosimea betonului în eleva þiile de funda þie izolatoare drepte din beton nu trebuie s ã fie mai mic ã de: a) 140 mm,sau 121
3.
b) grosimea b etonului în pe retele d e d easupra [NBC 2005 - 9.15.4.2 (3)] eleva þiile de funda þie f ãcute din elemente modulare izolante pentu beton vor fi sus þinute lateral în partea de sus ºi în partea de jos. V ã rugãm sã consula þi articolul 9.15.4.3 ºi 9.15.4.4 pentru determinarea suportu rilor din lateral ã din partea de jos ºi de sus a pere þilor.
B.1.2.4.2 - Arm ã tur ã pentru pere þii de funda þie drep þi izolan þi din beton Ar m ã tur ã orizontal ã [NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Am ãtura orizontal ã în pere þii drep þi izolan þi de funda þie din beton a)
b)
constau din i) obar ã 10 mm (10M) amplasat ã la mai pu þin de 300 mm de la partea superioar eleva þiei, ºi ii) bare 10 mm (10M) la 600 mm o.c. ºi s ã fie pozi þionat ã i) înjum ãtatea interioar ã a sec þiunii de perete ii) lacelpu þin 30 mm de la suprafa þa interioar ã a betonului
ãa
Ar m ã tur ã vertical ã [NBC 2005 - 9.15.4.5 (2)] Am ãtura vertical ã în pere þii drep þi izolan þi de funda þie din beton trabuie sã fie: a)
concordanþã cu i) Tabelul 9.15 .4.5.A pentru pere þi de 140 mm [folosi þi pentru cofraj e AMVIC d e 152 mm] ii) Tabe lul 9.15.4.5.B pentru pere þi de 190 mm [folosi þi pentru cofr aje AMVIC de 2 03 mm] iii) Tabelul 9.15.4.5.C pentru pere þi de 240 mm [folosi þi pentru cofraje AMVIC de 254 mm]
b)
localizat în jum ãtatea interioar ã a sec þiunii peretelui la cel pu þin 30 mm de la suprafa þa interioar ã a zidului de beton, ºi
c)
unde este întrerupt ã de deschiderile din perete, nu va fi plast ã la mai mult de 600 mm de la fiecare parte a deschiderilor
122
Tabel 9.15.4.5.A Arm ãtur ã vertical ã pentru pere þii de funda þie din beton izolant drep þi de 140 mm [cofraje AMVIC de 15 2 mm] Înã lþimea maxim ã a te renului finisat de deasupra nivelului final al plan ºeului subsolului [m]
Arm ã tura vertical ã minimã În ãlþimea maxim ã a perete lui nesus þinut al subsolului
1,35
10Mat400mmo.c.
10Mat400mmo.c.
10Mat400mmo.c.
1,6
10Mat400mmo.c.
10Mat380mmo.c.
10Mat380mmo.c.
2
10Mat380mmo.c.
10Mat380mmo.c.
10Mat380mmo.c.
2,2
10Mat250mmo.c.
10Mat250mmo.c.
10Mat250mmo.c.
2,35
Nedisponibil
10Mat250mmo.c.
10Mat250mmo.c.
2,6
Nedisponibil
10Mat250mmo.c.
10Mat250mmo.c.
3
Nedisponibil
Nedisponibil
10Mat250mmo.c.
NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5. B Arm ãturã vertical ã pentru pere þii de funda þie drep þi izolan þi din beton de 190 mm [cofraje AMVIC de 20 3 mm] În ãlþimea maxim ã a terenului finisat de deasupra nivelului final al plan ºeului subsolului [m] 2,2
Arm ãtura vertical ã minimã În ãlþimea maxim ã a perete lui nesus þinut al subsolului 2,44
2,75
nusecere
10Mat400mmo.c.
3,0 10Mat400mmo.c.
2,35
Nedisponibil
10Mat300mmo.c.
10Mat300mmo.c.
2,6
Nedisponibil
10Mat300mmo.c.
10Mat400mmo.c.
3
Nedisponibil
Nedisponibil
10Mat400mmo.c.
NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5. C Arm ãturã vertical ã pentru pere þii drep þi izolan þi de funda þie din beton de 240 mm [cofraje AMVIC de 25 4 mm] În ã lþimea maxim ã a te renului finisat de deasupra nivelului final al plan ºeului subsolului [m] 2,2
Arm ãtura vertical ã minimã În ãlþimea maxim ã a perete lui nesus þinut al subsolului 2,44
2,75
nusecere
10Mat400mmo.c.
2,35 2,6
Nedisponibil Nedisponibil
10Mat300mmo.c. 10Mat300mmo.c.
3
Nedisponibil
Nedisponibil
3,0 10Mat400mmo.c. 10Mat300mmo.c. 10Mat400mmo.c. 10Mat400mmo.c.
[NBC 2005 - 9.15.4.5 (3)] Îmbin ãri “reci” în pere þii drep þi izolan þi de funda þie din beton trebuie întãriþi cu mai mult de o bar ã 15M plast ã la nu mai mult de 600 mm ºi înglobat ã 300 mm pe ambele pãrþi ale îmbin ãrii.
123
B1.2.5 - Pere þi de deasupra nivelului B1.2.5.1 - Aplica þie Articolele ºi/sau tabelele date în sec þiunea B1.2.5 se aplic ã la: [NBC 2005 - 9.20.1.1 (1) (B)] Pere solul care;
þii drep þi din beton cu cofraj izolant care nu sunt în contact cu
i) ii)
auoîn ãlþime de la un nivel la altul de 3 m, sunt ridica þi în cladiri cu mai pu þin de 2 niveluri în în ãlþime ºi con þin numai o singur ã unitate
iii)
de locuit, sunt ridica þi în loca þii unde spectrul seismic al accelera þiilor r ãspunsului, Sa (0,2), este mai mic de 0,4
B1.2.5.2 - Grosimea pere þilor drep þi din beton cu cofraj modulat izolant [NBC 2005 - 9.20.17.1 (1)] Grosimea betonului în pere sunt în contact cu solul trebuie s ã fie: a) mai mare de 140 mm, ºi b) constant ã pe întreaga în ãlþime a peretelui
þii drep þi din beton cu cofraj izolant care nu
B1.2.5.3 - Arm ã tura pentru pere þii drep þi din beton cu co fraj modulat izolant
Arm ã tura orizontal ã [NBC 2005 - 9.20.17.2 (1)] Arm ãturã orizontal ã în pere þii drep þi din beton cu cofraj izolant de deasupra nivelului trebuie a) sã fie din i) obar ã 10M plasata la mai pu þin de 300 mm de partea superioar ã a zidului, ºi ii) bare de 10M la 600 mm o.c. ºi b) s ã fie plasate în mijlocul treimii sec þiunii peretelui
Arm ã tura vertical ã [NBC 2005 - 9.20.17.2 (2)] Arm ãtura vertical ã în pere þii drep þi din beton cu cofraj izolant de deasupra nivelului trebuie s ã fie: a) din bare 10M la 400 mm o.c. ºi b) s ã fie plasate în mijlocul treimii sec þiunii peretelui [NBC 200 5 - 9.20.17.2 (3)] Arm ãtura vertical ã necesar ã din fraza de mai sus ºi întrerupt ã de golurile peretelui trebuie plasat ã la mai pu þin de 600 mm de la fiecare latur ã a deschiderii.
124
B1.2.5.4 - Deschideri în pere þi drep þi, din cofraje AMVIC, care nu sunt înc suplimentar ã
ã rc a þi cu sarcin ã
[NBC 2005 - 9.20.17.3] 1. 2.
3.
4. 5. 6.
Nici un gol nu trebuie s ã existe în limit a a 1200 mm de la col þurilor de interior ºi exterior a pere þilor drep þi din cofraje AMVIC care nu sunt înc ãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã. Porþiuni ale pere þilor de deasupra golurilor în pere þii prep þi AMVIC, care nu sunt înc ãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã, trebuie s ã aibã o grosime minim ã a betonului de 200 mm pe toat ã întinderea golului. Golurile care au mai mult de 600 mm dar mai pu þin de 3000 mm în l ãþime în pere þii prep þi AMVIC care sunt înc ãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã trebuie s ã fie înt ãrite în partea superioar ã ºi cea inferioar ã cu o bar ã 10M. Golurile mai mari de 3000 mm în l ãþime din pere þii drep þi AMVIC care sunt înc ãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã trebuie înt ãrite pe toate cele patru laturi cu dou ã bare 10M. Barele de armare descrise în frazele (3) ºi (4) trebuie s ã se prelungeasc ã 600 mm dincolo de marginile golului. Întinderea c umulativ ã a golurilor în pere þii drep þi AMVIC care nu sunt înc ãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã trebuie s ã fie mai mic ã de 70% din lungimea oric ãrui perete.
B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pere suplimentar ã 1. 2.
þii drep þi amvic care sunt înc ã rca þi cu sarcin ã
Înpere þii drep þi din cofraje AMVIC care sunt înc ãrcaþi cu sarcin ã suplimentar ã, buiandrugii trebuie prev ãzuþi peste toate golur ile mai mari de 900 m m. Buiandrugii descri ºi în fraza de mai sus peste goluri le mai mari de 1200 mm trebuie arma þi la forfecare cu distan þieri (bride) 10M la o distan þare maxim ã de jum ãtate din distan þa de la partea de jos a barei c ãtre partea de sus a buiandrugului.
B1.2.5.6 - Încadrarea suportat ã pe pere þii drep þi în sist emAM VIC [NBC 2005 - 9.20.17.5] 1. 2.
3.
Îmbinãrile pentru plan ºeu suportate pe o latur ã a pere þilor drep þi din beton cu cofraj izolant trebuie s ã fie sprijinite pe ag ãþãtori de îmbin ãri fixate la dulapii de lemnul ai grinzii. Dulapii grinzii men þionate în fraza de mai sus trebuie s ã fie mai mari de: a) 38 mm grosime, ºi b) adâncimea îmbin ãrilor plan ºeului Trebuie folosite ºuruburile de ancorare pentru a fixa dulapii grinzii la pere þii drep þi din cofraje AMVIC ºi trebuie s ã: a) fie încastrate în pe rete la o a dâncime mai mare de 100 m m, ºi
b) distan þaþi în concordan þã cu tabelul 9.20.17.5 (dedesubt) NBC 2005 - Tabel 9.20.17.5 Distan þarea maxim ã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor plan ºeului la pere þii drep þi AMVIC Distan þarea maxim ã a ºuruburil or de ancorare [mm]
Deschiderea clar ã maxim ã a plan ºeului [m]
ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distan þaþi la
ºuruburi de ancorare de 16 mm distan þa þi la
2,44
450
500 125
Distan þarea maxim ã a ºuruburil or de ancorare [mm]
Deschiderea clar ã maxim ã a plan ºeului [m]
ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distan þaþi la
ºuruburi de ancorare de 16 mm distan þa þi la
3,0
400
450
4,0
300
400
5,0
275
325
B1.2.5.7 - Ancorarea încadr ã rii acoperi º ului la partea de sus a pere þilor drep þi AMVIC [NBC 2005 - 9.20.17.6] 1.
2.
Ancorarea acoperi ºului sprijinit pe part ea de sus a pere þilor drep þi AMVIC trebuie s ã fie fixat la pl ãcile metalice de sus, care trebuie ancorate la perete cu ºuruburi de ancorare a) mai mari de 12,7 mm în diametru, ºi b) distan þate la mai pu þin de 1200 mm o.c. ªuruburile de ancorare descrise în fraza de mai sus trebuie plasate în centrul peretelui drept AMVIC ºi trebuie încastr ate la mai mult de 100 mm în beton.
B2.0 - SUA Exist ã douã principale surse pentru proiectarea pere þilor drep þi AMVIC în Statele Unite: 1. Metoda prescriptiv ã pentru cofraje izolante cu beton în construc þia reziden þialã preg ãtitã de NAHB (Asociaþia Na þional ã a Constructorilor de Case - National Association of Home Builders) ºi PCA (Asocia þia Ciment Portland - Portland Cement Associati on). Acest document este larg recunoscut pentru majoritatea statelor, ºi este stabilit în raportul ESR-1269 de reglementare a ICC AMVIC (Consiliul Codului Interna þional - International Code Council) fiind considerat drept o surs ã aprobat ã de reglementare în domeniu. 2. ACI 318 “Cerin þele codului de construc þie pentru beton structural” (Building Code Requirements for Structural Concrete) este folosit pentru pere þi care sunt în afara limitelor competente ºi de aplicabilitate a Metodei Prescriptive. Un inginer proiectant autorizat va aproba proiectul folosind aceast ã resurs ã.
B2.1 - M etoda prescript iv ã Documenta þia metodei prescriptive poate fi downloadat ã online de la urm ãtorul link: www.huduser.org/ publications/des tech/cof raj2ed.ht ml Articolele ºi/sau tabelele con þinute aici sunt reproduse din metoda prescripri v ã ºi fiecare va avea referin þa specific ã de la care au fost ob þinute.
B2.1.1 - Competen þa [Metoda prescriptiv ã 1.3] 1.
Prevederile metodei prescriptive se aplic ã la construirea caselor izolate, pentru o familie ºi douã familii, caselor din ora º, ºi a altor locuin þe de o singur ã familie cuprinse în limit ãrile generale ale tabelului 1.1
126
Metoda prescriptiv ã - Tabel 1.1 Limitele aplicabilit ãþii Atribut
limitare maxim
ã
General numãruldeniveluri viteza vântului proiectat ã încãrcarea din z ãpadadelasol categoria proiectului seismic Funda þii înãlþime de acoperir e nebalansat ã
2nivelurideasupreaplusun subsol 241 km/h (150 mp h) rafal e de 3 secun de (209 km/h (130 mph) vitez ã maxim ã) 3,4kPa(70psf) Zonele seismice 0, 1, 2, 3
ºi 4 (A, B, C, D1 ºi D2)
2,7 m (9 feet)
densitatea echivalent ã asolului
3 960kg/m (60 pcf)
valoarea presupus ã a portan þei solului
96 kPa (2000 psf)
Pere þi greutate a unit ãþiidebeton înãlþimea peretelui (nesus þinut)
3 23,6kN/m( 150 pcf)
3m(10feet)
Niveluri încãrcarea proprie a nivelului
0,72 kPa (15 psf)
încãrcarea suplimentar ã a primului nivel
1,9 kPa (40 psf)
încãrcarea suplimentar ã a celui de-al doilea nivel (camerele de dormit)
1,4 kPa (30 psf9
deschiderea total ã anivelului
9,8m(32feet)
Acoperi º panta maxim ã a acoperi ºului
12:12
încãrcarea proprie a acoperi ºului ºi a tavanului
0,72 kPa (15 psf)
încãrcarea suplimentar ã a acoperi ºului (sarcina z ãpezii de la sol)
3,4 kPa (70 psf)
încãrcarea suplimentar ã a mansardei deschiderea total ã a acoperi ºului (nesus þinut)
0,96 kPa (20 psf) 12 m (40 feet)
Pentru SI: 1 foot= 0,3048 m; 1 psf=47,8804 Pa; 1pcf=157,0877 N/m3=16,0179 kg/m3; 1 mph=1,6093 km/h
2.
Este nec esar un p roiect cu calcul ingineresc pen tru casele construite de-a lung ul liniei de coast ã imediate, cu înclinare spre uragane, supus ã valului de furtun ã (ex: propiet ãþi de pe coasta plajei) sau într-o zon ã seismic ã periculoase (ex: categoria de proiect seismic E). 127
3.
Prevederile metodei p rescriptive n u s e aplic ã la structuri neregulate sau por þiuni de structur i în categoriile de proiecte seismice C, D1 ºi D2.
B2.1.2 - Specifica þiile materialului Dimensiunea cofrajului [Metoda prescriptiv ã 2.1.1] 1.
Sistemele de pere þi drep þi ICF trebuie s ã aibe o gro sime a betonului de 140 mmpentru pere þii de subsol ºi 89 mm) pentru pere þii de deasupra nivelului.
Tasarea betonului [Metoda prescriptiv ã 2.2.1] Betonul deja amestecat pentru pere þii AMVIC trebuie s ã îndeplineasc ã cerin þele ASTM C 94 [13]. Tasarea maxim ã nu trebuie s ã fie mai mare de 152 mm dup ã cum e determinat în conformitate cu ASTM C 143 [11]. Dimensiunea maxi m ã a agregatului nu trebuie s ã fie mai mare de 19 mm. Excep þie: Tasarea maxim ã poate s ã fie dep ãºite pentru amestecurile de beton aprobate, rezistente la segregare, îndeplinind cerin þele de rezisten þa la compresiune, ºi în concordan þã cu recomand ãrile produc ãtorului de cofraje.
Rezisten þa la compresiune a betonului [Metoda prescriptiv ã 2.2.2] 1.
Rezistenþa specificat ã minim ã la compresiune, fc’ , trebuie sa fie de 17,2 MPa (2,500 psi) la 28 de zile determinat ã în concordan þã cu ASTM C 31 [8] ºi ASTM C 39 [9].
2.
Pe ntru c ategoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, rezisten þa minim ã la compresiune a betonului, fc’ , trebuie s ã fie 20,64 MPa (3000 psi).
O þelul beton de armare [Metoda prescriptiv ã 2.2.3] 1.
Oþelul beton de armare folosit în cofraj trebuie s ASTM A 995 [15] sau ASTM A 706 [16].
2.
În categoriile proiecte seismice D2,aliate. o þelul de armare trebuie s ã îndeplineasc ã cerin þele ASTMdeA706 [16] pentru o D1 þelul uºiºor
3.
Rezistenþa de rupere minim ã a oþelului de armare trebuie s ã fie de 40,000 psi, Clasa 40 (300 Mpa) excep þie f ãcând categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2 unde o þelul de armare trebuie sã aibe o rezisten þa la rupere minim ã de 60,000 psi (Clasa 60) (414 MPa).
4.
Oþelul de armare trebuie s ã fie acoper it cu minim 20 m m de b eton.
128
ã îndeplineasc ã cerin þele ASTM A 615 [8],
Materiale -poli stiren expandat, ignifugat [Metoda prescriptiv ã 2.3] 1.
Cofrajele izolante pentru beton trebuie s ã fie construite din spum ã plastic ã rigid ã îndeplinind cerin þele ASTM C 578 [17].
2.
Viteza de r ãspândire a fl ãcãrilor la cofrajele de polistiren expandat, ignifugat care r ãmân încorporate trebuie s ã fie mai mic ã de 75 ºi rata de dezvoltarea a fumului la astfel de cofraje trebuie s ã fie mai mic ã de 450, testat ã în confor mitate cu ASTM E 84.
B2.1.3 - Funda þiile [Metoda prescriptiv ã 3.1] 1.
Dimensiunile minime pentru funda þiile de beton trebuie s ã fie a ºa cum sunt stabilite mai departe în tebelul 3.1 (dedesubt)
Metod ã prescriptiv ã - Tabel 3.1 Limitele aplicabilit ãþii pentru funda þii pentru pere þii AMVIC 1,2,3 Sarcina minim ã de sus þinere a solului (psf)
Num ãrul minim de niveluri 4
2000
Grosimea peretelui ICF drept 5,5 inch, 6-inch gril un nivel
6
15
2500
3000
3500
ã, sau 6 inch gril ã plas ã 12
10
9
4000
5
8
6
douã niveluri 20 Grosimea peretelui ICF plat 7,5 inch, 8 inch gril un nivel
7
douã niveluri
18 7
16 13 12 ã, sau 8 inch gril ã plas ã 5 14
24
12
19
Grosimea peretelui ICF plat de 9,5 inch nivel un
20
douã niveluri
16 27
10
16
8
14
12
5
13 22
10
11 18
10 15
14
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1psf=47,8804 Pa 1 -Grosimea minim ã a funda þiei trebuie s ã fie mai mare de o treime din l ãþ imea funda þiei, 152 mm, sau 279 mm o musta þã de petrecere este necesar ã în concordan þã cu Sec þiunea 6.0. 2 -Funda þiile trebuie s ã aibe o l ãþ ime care permite o proiec þie nominal ã de 51-mm de la fiecare suprafa þã a betonului în perete la marginea funda þiei. 3 - Valorile tabelului sunt bazate pe l ãþ imi de construc þie de 9,8 m deschiderea curat ã a podelei ºi acoperi ºului). 4 -Pere þii de subsol nu trebuie s ã fie considera þi ca un nivel în determinarea l ãþ imilor funda þiei. 5 -Grosimea real ã este dat ã pentru pere þii drep þi în timp ce grosimea nominal ã este dat ã pentru pere þii cu gril ã din o þ el beton ºi plasã grilã.Consulta þi Sec þiunea 2.0 pentru dimensiunile reale ale grosimii grilei din o þel beton ºi a grilei plasã . 6 þin niveluri de ICF -Aplicabil pentru funda þiile ICF drepte de 191-mm grosime sau de 241-mm grosime ce sus drept cu grosime de 88,9-mm. 7 -Aplicabil, pentru funda þiile ICF drepte de 241-mm grosime ce sus þin niveluri de ICF drept cu grosime de 144mm.
129
2.
Fundaþiile ridicate pe sol cu o valoare a sarcinii mai mic ã de 96 KP a (2,000 psf) tre buie s ã fie proiectate în concordan þã cu practicile proiect ãrii inginere ºti acceptate.
B2.1.3.1 - Conexiune Perete de funda [Metoda prescriptiv ã - 6.1] 1.
þie - Funda þie
Nici o arm ãturã vertical ã nu este necesar ã (ex: musta þã de petrecere) de-a lungul îmbin ãrii între peretele de funda þie ºi funda þie în una din urm ãtoarele situa þii: Înãlþimea umpluturii nu dep ãºeºte 1,2 m Placa de podea interioar ã este instalat ã în concordan þã cu Figura 3.3 înaintea umplerii. O sprijinire temporar ã este instalat ã la partea de jos a peretelui de funda þie înainte de umplere ºi r ãmâne pe loc în timpul construc þiei pân ã ce plac ã de funda þie interioar ã este realizat ã în concordan þã cu Figura 3.3 sau peretele este sprijinit de umplu tur ã pe ambele p ãrþi (ex: perete suport). Pentrupere þii de funda þie care nu îndeplinesc una din cerin þele de mai sus, arm ãturi verticale (ex: musta þã de petrecere) trebuie instalat de-a lungul îmbin ãrii dintre peretele de funda þie ºi funda þie distan þate la 1,2 m la centru în concordan þã cu Figura 6.1. Armãtura vertical ã (ex: must ãþi de petrecere) trebuie s ã fie prev ãzitã pentru to þi pere þii de funda þie pentru cl ãdirile localizate în regiuni cu rafale ale vîntului de 3 secun de ºi viteze mai mari de 209 km/h sau localizate în categorii de proiecte seismice D1 ºi D2 la 457 mm la centru. -
2.
3.
Excep þie: Arm ãtura vertical ã a peretelui de funda þie plasat ã la in terval e de 1,2 m la centru trebuie sã se extind ã 203 mm în funda þie în loc de folosirea unor must ãþi de petrecere dup ã cum este ar ãtat în Figura 6.1.
B2.1.4 - Cerin þele peretelui de funda þie Pere þi din spa þiu de jos [Metoda prescriptiv ã - 3.2.2] Aplicabil ã la pere þi de 1,5 m sau mai scunzi cu o ump lutur ã pe în ãlþime de 1,2 m pentru construc þii cu un singur nivel, cu înc ãrcarea nivelului de deasupra peretelui din spa þiul de jos. 1.
Pereþii ICF pentru spa þiile de jos trebuie s ã fie sus þinuþi lateral în partea de sus ºi partea de jos a peretelui în concordan þã cu sec þiunea 6.0.
2.
Un minim de o bar ã de nr. 4 trebuie s ã fie plasat în interiorul a 305 mm al p ãrþii superioare a peretelui de spa þiu de jos.
Armãtur ã vertical ã trebuie s ã fie ca în tabelul 3.2 (dedesubt). Pentru pere þii de spa þiu de jos care suport ã peretele ICF de deasupra. Arm ãtura vertical ã trebuie s ã fie mai mare decât cea cerut ã în tabelul 3.2 sau tebelul 4.2 în sec þiunea urm ãtoare.
130
Metod ã prescriptiv ã – Tabel 3.2 Arm ãturã minim ã pentru perete vertical ICF pentru spa þiu de jos 1,2,3,4,5,6 Forma pere þilor de beton
Drept
Grosimeaperetelui
7
Arm ãtur ã vertical ã minimã densitatea maxim ã echivalent ã
[inches]
[mm] pcf 30
pcf 45
3,5
88,9
#3@16";#4@32"
#3@18";#4@28";#5@38"
5,5
139,7
#3@24";#4@48"
#3@24";#4@48"
7,5 190,5 N/R Pentru SI: 1 f oot=0,3 048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3. 1
pcf 60 #3@12"; #4@22"; #5@28" #3@24";#4@48"
N/R
N/R
þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) - Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezisten ºi beton cu o rezsten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,5 00 psi). - N/R indic ã faptul c ã nu este necesar ã arm ãtur ã vertical ã pentru perete - Când este folosit o þel beton de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 414 Mpa (60,000 psi), se permite ca distan þarea barelor s ã fie înmul þitã cu 1,5. Când se impune armarea, nu trebuie s ã fie mai pu þinã de o bar ã #4 la 1,2 m la centru. - Aplicabil numai la pere þi de spa þiu de jos cu înal þime de 1,5 m sau mai mic ã cu o în ãlþime maxim ã a umpluturii de 1,2 m. - Interpolarea nu trebuie permis ã - Pere þii trebuie sus þinuþi lateral în partea de sus înainte de umplere. - Grosimea real ã este ar ã tat ã pentru pere þii drep þi în timp ce grosimea nominal ã este dat ã pentru pere þii cu arm ãtur ã grilã sau gril ã plas ã. Consulta þi Sec þiunea 2.0 pentru dimensiuni ºi grosimi reale ale grilei ºi ale grilei plas ã . - Aplicabil numai la construc þii cu un nivel cu sarcina nivelului deasupra peretelui spa þiului de jos.
2 3
4
5 6 7
8
Pere þii de subsol [Metoda prescriptiv ã - 3.2.3]
1.
P e re þii de subsol trebuie sus þin u þi lateral în partea superioar ã º i cea inferioar ã a peretelui în concordan þã cu sec þiunea 6.0 .
2.
A rm ã tura minim ã orizontal ã trabuie s ã fie cea din tabelul 3.3
Metoda prescriptiv ã - Tabel 3.3 Arm ãtur ã pentru pere þi minim ã orizontal ã pentru pere þii ICF de subsol Înã lþimea maxim ã a peretelui de subsol
Localizarea arm ã turii orizontale
[metri]
[feet]
0,8
2,4
O bar ã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a p ãr þii super ioare a peret elui de nivel ºi o bar ã nr.4 aproap e la jum ãtatea în ãlþimii peretelui de nivel
0,9
2,7
O bar ã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a p ãr þii super ioare a peret elui de nivel ºi o bar ã nr.4 aproape de treimea leg ãturii cu peretele de nivel
1,0
3,0
O bar ã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm a p ãr þii super ioare a peret elui de nivel ºi o bar ã nr.4 aproape de treimea leg ãturii cu peretele de nivel Pentru SI: 1 f oot=0,3 048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.
Cerin þele arm ãturii orizontale sunt pentru bare de armare cu o rezisten 131
þã la rupere mai mare de 276
MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezisten þã la compresiune minim ã de 17,2 MPa (2,500 psi).
3.
A r m a r eav e rtica l ã a peretelui trebuie s ã fie ca în urm ã toarele tabele :
a) b) c)
Metoda prescriptiv ã tabel 3.4 - Pentru folosirea cu pere þi de subsol AMVIC 152 mm Metoda prescriptiv ã tabel 3.5 - Pentru folosirea cu pere þi de subsol AMVIC 203 mm Metoda prescriptiv ã tabel 3.6 - Pentru folosirea cu pere þi de subsol AMVIC 254 mm
Metoda prescriptiv ã - Tabel 3.4 Arm ãturã vertical ã minim ã pentru pere þii drep þi ICF, pentru subsol, groºi de 140 mm 1,2,3,4,5 Înã lþimea maxim ã a peretelui
În ãlþimea.maxim ã a umpluturii 6
Arm ãtur ã vertical ã minimã Densitatea maxim ã echivalent ã
[cm]
[feet]
[cm]
[feet]
10,16
4
#4@48"
#4@48"
#4@48"
12,70
5
#4@48"
#3@12"; #4@22"; #5@32"; #6@40"
#3@8"; #4@14"; #5@20"; #6@26"
15,24
6
#3@12"; #4@22"; #5@30"; #6@40"
#3@8"; #4@14"; #5@20"; #6@24"
#3@6"; #4@10"; #5@14"; #6@20"
17,78
7
#3@8"; #4@14"; #5@22"; #6@26"
#3@5"; #4@10"; #5@14"; #6@18"
#3@4"; #4@6"; #5@10"; #6@14"
10,16
4
#4@48"
12,70
5
#4@48"
15,24
6
17,78
30 pcf
20,32
22,86
25,40
8
9
45 pcf
#3@8"; #4@14";
#3@10"; #4@20"; #5@28"; #6@34"
#5@28"; #6@36" #3@6"; #4@12"; #5@18"; #6@20"
#5@20"; #6@22" #4@8"; #5@14"; #6@16"
7
#3@8"; #4@14"; #5@10"; #5@20";
#4@8"; #5@12"; #6@16"
#4@6"; #6@22" #6@12"
20,32
8
#3@6"; #4@10"; #5@6"; #5@14";
#4@6"; #5@10"; #6@16"
#4@4"; #6@12" #6@8"
10,16
4
#4@48"
12,70
5
#4@48"
#3@10"; #4@18"; #5@26"; #6@30"
#3@6"; #4@14"; #5@18"; #6@20"
15,24
6
#3@10"; #4@18"; #5@24"; #6@30"
#3@6"; #4@12"; #5@16"; #6@18"
#3@4"; #4@8"; #5@12"; #6@14"
17,78
7
#3@6"; #4@12"; #5@16"; #6@18"
#3@4"; #4@8"; #5@12"
#4@6"; #5@8"; #6@10"
20,32
8
#3@4"; #4@8"; #5@12"; #6@14"
#4@6"; #5@8"; #6@12"
#4@4"; #5@6"; #6@8"
#4@4"; #5@6"; #6@8"
#5@4"; #6@6"
10
#3@4"; #4@6"; #5@10"; #6@12" Pentru SI: 1 f oot=0,3 048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.
2
#4@48"
#3@12"; #4@20";
22,86
1
#4@48"
60 pcf
9
#4@48"
#4@48"
þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) - Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezisten ºi beton cu o rezsten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,50 0 psi) - Distan þarea barei este permis s ã fie multiplicat ã cu 1,5 când este folosit o þel beton de armare cu o rezisten þã
132
la rupere minim ã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebui e s ã fie mai micã de o bar ã #4 la 1,2 m la centru. - Criteriul de deviere este L/240, unde L este în ã lþimea peretelui de subsol în inches. - Interpolarea nu trebuie permis ã. - Pere þii trebuie sus þinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului. - Consulta þi Sec þiunea 1.0 pe ntru defini þia înîlþimii umpluturii.
3 4 5 6
Metoda prescript ivã - Tabel 3.5 Arm ãturã vertical ã minim ã în pere þii drep þi ICF din subsol gro ºi de 191 mm 1,2,3,4,5 În ãlþimea maxim ã a peretelui
Înã lþimea.maxim ã a umpluturii 6
Arm ãtur ã vertical ã minimã Densitatea maxim ã echivalent ã
[cm]
[feet]
[cm]
[feet] 30 pcf
45 pcf
60 pcf
10,16
4
N/R
N/R
12,70
5
N/R
N/R
N/R
15,24
6
N/R
N/R
N/R
17,78
7
N/R
#4@14"; #5@20"; #6@28"
#4@10"; #5@16"; #6@20"
10,16
4
N/R
N/R
N/R
12,70
5
N/R
N/R
N/R
15,24
6
N/R
N/R
#4@14"; #5@20"; #6@28"
17,78
7
N/R
#4@12"; #5@18"; #6@26"
#4@8"; #5@14"; #6@18"
20,32
8
#4@14"; #5@22"; #6@28"
#4@8"; #5@14"; #6@18"
#4@6"; #5@10"; #6@14"
10,16
4
N/R
N/R
N/R
12,70
5
N/R
N/R
N/R
15,24
6
N/R
N/R
#4@12"; #5@18"; #6@26"
17,78
7
N/R
#4@12"; #5@18"; #6@24"
#4@8"; #5@12"; #6@18"
20,32
8
#4@12"; #5@20"; #6@26"
#4@8"; #5@12"; #6@16"
#4@6"; #5@8"; #6@12"
#4@10"; #5@14"; #6@20" Pentru SI: 1 f oot=0,3 048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.
#4@6"; #5@10"; #6@12"
#4@4"; #5@6"; #6@10"
20,32
22,86
25,40
8
9
10
22,86
1
2
3 4 5 6 7
9
N/R
þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) - Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezisten ºi beton cu o rezsten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,50 0 psi) - Distan þarea barei este permis s ã fie multiplicat ã cu 1,5 când este folosit o þel beton de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 414 Mp a (60, 000 psi). Armarea nu trebuie s ã fie mai micã de o bar ã #4 la 1,2 m la centru. - N/R indic ã faptul c ã nu este necesar ã arm ãtur ã - Criteriul de deviere este L/240, unde L este în ã lþimea peretelui de subsol în inches. - Interpolarea nu trebuie permis ã. - Pere þii trebuie sus þinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului. - Consulta þi Sec þiunea 1.0 pe ntru defini þia înãlþimii umpluturii.
133
Metoda prescriptiv ã - Tabel 3.6 Arm ãturã vertical ã minim ã în pere þii drep þi ICF din subsol gro ºi de 241 mm 1,2,3,4,5 În ãlþimea maxim ã a peretelui
Înã lþimea.maxim ã a umpluturii 6
Arm ãtur ã vertical ã minimã Densitatea maxim ã echivalent ã
[cm]
[feet]
[cm]
[feet] 30 pcf
20,32
22,86
25,40
45 pcf
60 pcf
10,16
4
N/R
N/R
12,70
5
N/R
N/R
N/R N/R
15,24
6
N/R
N/R
N/R
17,78
7
N/R
10,16
4
N/R
N/R
N/R
12,70
5
N/R
N/R
N/R
15,24
6
N/R
N/R
N/R
N/R
#4@12"; #5@18"; #6@26"
8
9
10
17,78
7
N/R
20,32
8
N/R
10,16
4
N/R
N/R
12,70
5
N/R
N/R
N/R
#4@12"; #5@18"; #6@26"
#4@8"; #5@14"; #6@18" N/R
15,24
6
N/R
N/R
#4@18"; #5@26"; #6@36"
17,78
7
N/R
N/R
#4@10"; #5@18"; #6@24"
20,32
8
N/R
#4@12"; #5@16"; #6@24"
#4@8"; #5@12"; #6@16"
22,86
9
N/R
#4@8"; #5@12"; #6@18"
#4@6"; #5@10"; #6@12"
Pentru SI: 1 f oot=0,3 048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3. 1
2
3 4 5 6 7
þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) - Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezisten ºi beton cu o rezsten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,50 0 psi) - Distan þarea barei este permis s ã fie multiplicat ã cu 1,5 când este folosit o þel beton de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebui e s ã fie mai micã de o bar ã #4 la 1,2 m la centru. - N/R indic ã faptul c ã nu este necesar ã arm ãtur ã - Criteriul de deviere este L/240, unde L este în ã lþimea peretelui de subsol în inches. - Interpolarea nu trebuie permis ã. - Pere þii trebuie sus þinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului. - Consulta þi Sec þiunea 1.0 pe ntru defini þia înîlþimii umpluturii.
Cerin þele seismice pentru pere þii de subsol [Metoda prescriptiv ã - 3.2.4] 1.
Pereþii de beton pentru funda þie care sus þine pere þi ICF la nivelul de deasupra în proiecte de categoria seismic ã C trebuie arma þi cu minim o bar ã nr.5 la 610 mm la centru (în ambele sensuri) sau la o distan þare mai mic ã dacã este cerut ã de tabelele 3.2 la 3.6 134
2.
Pereþii de beton pentru funda þie care sus þin pere þi ICF la nivelul de deasupra în proiectele de categorii seismice D1 ºi D2 trebuie arma þi cu minim o bar ã nr.5 la o distan þare de 457 mm la centru (în ambele sensuri) sau o distan þare mai mic ã dacã este cerut ã de tabelele 3.2 la 3.6 ºi rezisten þa minim ã la compresiune a betonului trebuie s ã fie de 20,5 MPa (3,000 psi). Arm ãtura vertical ã trebuie s ã fie continu ã cu arm ãtura vertical ã a peretelui de deasupra nivelului. Alternativ, arm ãtura trebuie s ã se extind ã minim 40 de diametre în peretele ICF de deasupra nivelului, creând o lungime de petrecere cu arm ãtura peretelui de deasupra nivelului sau s ã se extind ã 610 mm terminându- se cu o îndoitur ã la 90 E de 15,24 în lungime.
B2.1.5 - Pere þi de deasupra nivelului funda þiei Presiunile vântului [Metoda prescriptiv ã - 4.1] 1.
Presiunea vântului luat ã în calcul din tabelului 4.1 trebuie folosit ã pentru determinarea necesarului de arm ãturã vertical ã a pere þilor.
Metoda prescript ivã - Tabel 4.1 Presiunea minim ã a vântului de calcul pentru stabilirea arm vertical ã a peretelui Tebele pentru pere þii de deasupra nivelului 1
ãturii
Presiunea vântului Închis Viteza vântului
2
Par þial închis
Expunere3
Expunere 3
BCDBCD [km/h]
[mph]
[kN/m]22
[psf]
[kN/m]
[psf]
[kN/m] 222
[psf]
[kN/m]
[psf]
[kN/m]
[psf]
[kN/m]
2
[psf]
136.79
85
0.8622
18
1.1496
24
1.3891
29
1.1017
23
1.4849
31
1.7723
37
144.8
90
0.958
20
1.2933
27
1.5328
32
1.1975
25
1.6765
35
1.9639
41
160.9
100
1.1496
24
1.6286
34
1.8681
39
1.4849
31
2.0597
43
2.4429
51
177
110
1.3891
29
1.9639
41
2.2992
48
1.8202
38
2.4908
52
2.9219
61
193.1
120
1.6765
35
2.2992
48
2.7303
57
2.1555
45
2.9698
62
3.4967
73
209.2
130
1.9639
41
2.6824
56
3.1614
66
2.5387
53
3.4967
73
40.907
854
225.3
140
2.2513
47
3.1135
65
3.6883
77
2.9219
61
40.428
844
47.613
994
241.4
150
2.5866
54
3.5925
75
42.344
884
3.353
70
46.176
964
54.798
1144
Pentru SI: 1 psf =0,0479 kN/m 2; 1 mph=1, 6093 km/h 1
2 3 4
2.
- Acest tabel se bazeaz ã pe componentele ASCE 7-98 ºi exercitarea presiun ii vântului folo sind o în ã lþime medie a acoperi ºului de 10,7 m (35 ft) ºi o suprafa þã de referin þã de 0,9 m 2 (10 ft2). - Clasificãrile închiderilor sunt a ºa cum sunt definite în Sec þiunea 1.5. - Catego riile de expunere sunt a ºa cum sunt definite în Sec þiunea 1.5. - Pe ntru presiuni ale v ântului mai mari de 3,8 kN/m 2 (80 psf), este nevoi e ca proiectul s ã þinã seama de reglement ã rile ºi recomand ãrile fabricantului.
Dacã se iau în considerare h ãrþi cu vitez ã ale vântului mai mari sau se proiecteaz ã estimând viteze ale vântului mai mari, proiectantul trebuie s ã transforme viteza vântului în rafale de 135
vânt de 3 secunde în concordan aceast ã secþiune.
þã cu Tabelul C1.1 pentru a se folosi cu tabelele date în
Metoda prescriptiv ã - Tabel C1.1 Transformarea vitezei vântului Vitez ã vântuluimaimarede
[km/h]
113
[mph] Rafal ã de3secunde
[km/h]
121
70 137
[mph]
129
75 145
85
145
80 161
90
161
90 177
100
177
100 193
110
193
110
120
209
120
225
130
140
209 130 241 150
Metoda prescriptiv ã - Tabel 4.2 Arm ãturã vertical ã minim ã pentru peretele dre pt ICF d e deasupra 1, 2, 3 Arm ãtur ã.vertical ã minim ã 4, 5 Presiunea vântului luat ã în calcu
Înãlþimea maxim ã a peretelui pe etaj
Perete ce sus þine acoperi ºul sau nu au încãrcare suplimentar ã
Cadru u ºor de sus þinere a celui de-al doilea nivel ºi a acoperi ºului
Cadru u ºor de sus þinerea a celui de-al doilea nivel ICF ºi a acoperi ºului
grosimea minim ã a p eretelui (incheas) [kN/m 2]
[psf] 20
30
40
50
60
[m]
[feet]
3,5
5,5
3,5
5,5
3,5
5,5
8
#4@48"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
9
#4@48"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
10
#4@38"
#4@48"
8
#4@42"
#4@48"
#4@46"
#4@48"
9
#4@32;” #5@48"
#4@48"
#4@34"; #5@48"
#4@48"
#4@34"; #5@48"
#4@48"
10
necesitã proiect
#4@48"
necesitã proiect
#4@48"
necesitã proiect
#4@48"
8
#4@30"; #5@48"
#4@48"
#4@30"; #5@48"
#4@48"
#4@32"; #5@48"
#4@48"
9
necesitã proiect
#4@42"
necesitã proiect
#4@46"
necesitã proiect
#4@48"
10
#4@32"; #5@48"
necesit ã proiect
#4@34"; #5@48"
necesit ã proiect
#4@38"
necesitã proiect
8
#4@20"; #5@30"
#4@42"
#4@22"; #5@34"
#4@46"
#4@24"; #5@36"
#4@48"
9
necesitã proiect
#4@34"; #5@48"
necesit ã proiect
#4@34"; #5@48"
necesit ã proiect
#4@38"
10
necesitã proiect
#4@26"; #5@38"
necesit ã proiect
#4@26"; #5@38"
necesit ã proiect
#4@28"; #5@46"
8
necesitã proiect
#4@34"; #5@48"
necesit ã proiect
#4@36"
necesitã proiect
#4@40"
9
necesitã proiect
#4@26"; #5@38"
necesit ã proiect
#4@28"; #5@46"
necesit ã proiect
#4@34"; #5@48"
10
necesitã proiect
#4@22"; #5@34"
necesit ã proiect
#4@22"; #5@34"
necesit ã proiect
#4@26"; #5@38"
136
#4@40"
#4@48"
#4@42"
#4@48"
#4@48"
#4@48"
Arm ãtur ã.vertical ã minim ã 4, 5 Presiunea vântului luat ã în calcu
Înãlþimea maxim ã a peretelui pe etaj
Perete ce sus þine acoperi ºul sau nu au încãrcare suplimentar ã
Cadru u ºor de sus þinere a celui de-al doilea nivel ºi a acoperi ºului
Cadru u ºor de sus þinerea a celui de-al doilea nivel ICF ºi a acoperi ºului
grosimea minim ã a p eretelui (incheas) 2
[kN/m ]
[psf]
[m]
70
80
[feet]
3,5
5,5
3,5
5,5
3,5
5,5
8
necesitã proiect
#4@28"; #5@46"
necesit ã proiect
#4@30"; #5@48"
necesit ã proiect
#4@34"; #5@48"
9
necesitã
#4@22";
necesit ã
#4@22";
necesit ã
#4@24";
proiect
#5@34"
proiect
#5@34"
proiect
#5@36"
10
necesitã proiect
#4@18"; #5@26"
necesit ã proiect
#4@20"; #5@28"
necesit ã proiect
#4@16"; #5@30"
8
necesitã proiect
#4@26"; #5@38"
necesit ã proiect
#4@26"; #5@38"
necesit ã proiect
#4@28"; #5@46"
9
necesitã proiect
#4@20"; #5@30"
necesit ã proiect
#4@20"; #5@30"
necesit ã proiect
#4@21"; #5@34"
10
necesitã proiect
#4@14"; #5@24"
necesit ã proiect
#4@14"; #5@24"
necesit ã proiect
#4@16"; #5@26"
Pentru SI: 1 foot=0, 3048 m; 1 inch=25, 4 m; 1 mph=1,6093 km/h 1
2 3 4
5
6
- Valorile din acest tabel sunt bazate pe barele de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezisten þã minim ã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi) - Criteriul de deviere este L/240, unde L este în ãlþimea peretelui de la nivel în inches. - Interpolarea nu trebuie permis ã. - Se permite s ã fie m ãritã distan þarea arm ãrii pentru pere þi de 88,9 mm cu maxim 1,6 atunci când o þelul beton de armare are olarezisten ã fie mai mic ã de o bar ã #4 la 1,2 m centru. þa minim ã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie s - Se permite s ã fie m ãritã distan þarea arm ãrii pentru pere þi de 139,7 mm cu maxim 1,5 atunci când o þelul beton de armare are o rezisten þa minim ã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie s ã fie mai mic ã de o bar ã #4 la 1,2 m la centru. - Nu se permite un perete de 8,89 cm dac ã sunt folosite margini de lemn pentru sus þinerea sarcinilor nivelului ºi acoperi ºului.
Ar m ã tura peretelui de deasupra [Metoda prescriptiv ã - 4.1] 1.
2.
Armarea orizontal ã a peretelui este necesar ã sub forma unei bare nr. 4 în interiorul valorii de 305 mm de la partea superioar ã a peretelui, o bar ã nr. 4 în inter iorul valorii de 305 mm de la nivelul finisat, ºi o bar ã nr.4 în apropierea treimei în tot restul peretelui. Armarea vertical ã a peretelui trebuie s ã fie conform Tabelului 4.2 dat de metoda prescriptive. Acest tabel poate fi folosit pentr u AMV IC de 100 m m ºi 152 mm pentru pere þii de deasupra.
Cerin þele seismice º i de vânt [Metoda prescriptiv ã - 4.1] 1. 2.
În categoria de proiect seismic C, armarea minim ã vertical ã ºi orizontal ã trebuie s ã fie o bar ã nr.5 la 610 mm la centru sau o distan þare mai mic ã dacã este cerut ã de tabelul 4.2. În categoriile de proiect seismic D 1 ºi D2, armarea minim ã vertical ã ºi orizontal ã trebuie s ã fie o bar ã nr.5 la o distan þare maxim ã de 457 mm la centru sau o distan þare mai mic ã dacã este cerut ã de tabelul 4.2 ºi rezisten þa minim ã la compresiune a betonului este 20,5 MPa 137
3.
(3,000 psi). Pentru p resiunea v ântului c onsiderat ã mai mare de 1,9 kPa (40 psf) sau categori a de p roiect seismic C ori mai mare, toate arm ãrile verticale ale peretelui în cel mai de sus nivel ICF trebuie terminate cu o îndoitur ã la 90 de grade. Îndoitura trebuie s ã aibã o lungime minim ã de 152 mm paralel ã cu arm ãtura orizontal a peretelui ºi sã fie pozi þionat ã în interiorul valorii de 102 mm de la suprafa þa superioar ã a peretelui ICF. În plus, arm ãrura orizontal ã a peretelui, la col þurile exterioare ale cl ãdirii, trebuie terminate cu o îndoitur ã la 90 de grade rezultând o lungime a îmbin ãrii de suprapunere (joantare), minim ã de 40 diametre, cu armãtura orizontal ã a peretelui intersectat. Razele îndoiturilor nu trebuie s ã fie mai mici de 102 mm.
Cerin þe de proiectare pentru golurile din pere þi date de solicit ã rile seismice º i de vânt [Metoda prescriptiv ã - 5.1]
1.
Dime nsi onar ea pe ret elu i sol id pen tr u d if eri te pre siu ni ale v ântu lui se fac e c ons ult ând tabelele 5.1, 5.2A, 5.2B º i 5.2C.
Metoda prescript ivã - Tabel 5.1 Presiunea exercitat ã de vânt pentru determinarea dimensiunilor peretelui solid 1 Presiunea dat ã de viteza vântului () Viteza vântului (mph)
expunere 2 B
km/h
mph
kN/m
137
85
145
2
C psf
kN/m
0.67
14
90
0.77
161
100
177
2
D 2
psf
kN/m
psf
0.91
19
1.10
23
16
1.01
21
1.20
25
0.91
19
1.25
26
1.48
31
110
1.10
23
1.53
32
1.77
37
193
120
1.29
27
1.82
38
2.11
44
209
130
1.53
32
2.11
44
2.49
52
225
140
1.77
37
2.44
51
2.87
60
241
150
2.06
43
2.83
59
33.19
693
Pentru SI: 1 psf =0,0479 kN/m 2; 1 mph=1, 6093 km/h 1
2 3
ã peaASCE -joase Valorile din tabel bazeaz Figura 6-4mpresiunile ºului folosind o în ãse lþime mijlocie acoperi7-98 de 10,7 (35 ft). vântului în raport cu viteza, pentru cl - Categoriile de expunere sunt definite în Sec þiunea 1.5. - Proiectul este necesar în concordan þã reglement ãrile în domeniu ºi normele fabricantului.
138
ãdirile
Metoda prescriptiv ã - Tabel 5.2 ACerin þe ale lungimii minime a cap ãtului peretelui solid pentru pere þi drep þi ICF (vânt perpendicular 1, 2, 3, 4, 5 Presiunea vitezei proiectate (psf) Categoria pertelui
Llungimea peretelui lateral L (feet)
Lungimea minim ã a peretelui solid la cap ãt (feet) Panta acoperi ºului
20
25
30
35
40
45
50
60
# 1:12
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
5:12
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,25
4,50
7:12 4
4,00
4,25
4,25
4,5
4,75
4,75
5,00
5,50
16 12:12
4
4,25
4,50
4,75
5,00
5,25
5,50
5,75
6,25
# 1:12
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,00
4,25
4,50
5:12
4,00
4,00
4,00
4,25
4,25
4,50
4,50
4,75
24 7:12
4
4,25
4,50
4,75
5,00
5,25
5,50
5,75
6,25
12:12 4
4,75
5,00
5,25
5,75
6,00
6,50
6,75
7,50
# 1:12
4,00
4,00
4,00
4,00
4,25
4,25
4,50
4,75
5:12
4,00
4,00
4,25
4,50
4,50
4,75
5,00
5,25
32 7:12 Nivelul superior din douã niveluri
40
4
4,50
5,00
5,25
5,50
6,00
6,25
6,50
7,25
12:12 4
5,00
5,50
6,00
6,50
7,00
7,25
7,75
8,75
# 1:12
4,00
4,00
4,25
4,25
4,50
4,50
4,75
5,00
5:12
4,00
4,25
4,50
4,75
4,75
5,00
5,25
5,50
4,75
5,25
5,75
6,00
6,50
7,00
7,27
8,00
7:12
4
12:12
4
5,50
6,00
6,50
7,25
7,25
7,75
8,25
10
# 1:12
4,00
4,25
4,25
4,50
4,75
4,75
5,00
5,50
5:12
4,25
4,50
4,75
5,00
5,25
5,50
5,75
6,00
7:12 4
5,25
5,75
6,25
6,75
7,25
7,75
8,25
9,25
50 12:12
4
6,00
6,75
7,50
8,00
8,75
9,50
10,25
11,50
# 1:12
4,00
4,25
4,50
4,75
5,00
5,25
5,25
5,75
5:12
4,50
4,75
5,00
5,35
5,50
5,75
6,00
6,75
5,50
6,25
6,75
7,50
8,00
8,50
9,25
10,25
6,50
7,25
8,25
9,00
9,75
10,50
11,50
13,00
60 7:12
4
12:12 4
Pentru SI: 1 psf =0,0479 kN/m 2; 1 mph=1, 6093 km/h 1
2
3 4
5
- Valorile din tabel sunt pentru barele de o þel beton de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rez isten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,500 psi) - Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm, înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m (4 ft). - Valorile din tabel sunt pentru o în ã lþime maxim ã a perete lui nesus þinut de 3,0 m (10 ft). - Valoril e sunt bazate pe o deschidere a peretelui de cap ã t a cl ãdirii de 9,1 m (30 foot). Pentru un perete de cap ã t al cladirii de 13,7 m (45 ft) ºi o înclinarea a acoperi ºului mai mare de 7:12, înmul þiþi valorile din tabel cu 1,2. Pentru un perete de cap ã t al cladirii de 18,3m (60 ft) ºi o înclinarea a acoperi ºului mai mare de 7:12, înmul þiþi valorile din tabel cu 1,4. - Interpolare liniar ã este permis ã.
139
Metoda prescript ivã - Tabel 5.2 B Cerin þe ale lungimii minime a cap ãtului peretelui solid pentru pere þi drep þi ICF (vânt perpendicular) 1, 2, 3, 4, 5 Presiunea vitezei proiectate (psf) Categoria pertelui
Lungimea peretelui lateral L (feet)
Lungimea minim ã a peretelui solid la cap ãt (feet) Panta acoperi ºului
20
25
30
35
40
45
50
60
# 1:12
4,00
4,25
4,50
4,75
5,00
5,25
5,25
5,75
5:12
4,50
4,75
5,00
5,25
5,50
5,75
6,00
6,75
7:12 12:12 4
4,50
5,00
5,25
5,75
6,00
6,25
6,75
7,25
5,00
5,25
5,75
6,25
6,50
7,00
7,25
8,25
# 1:12
4,50
4,75
5,00
5,25
5,50
5,75
6,00
6,75
5:12
4,75
5,25
5,50
6,00
6,25
6,75
7,00
7,75
5,25
5,75
6,25
6,75
7,00
7,50
8,00
9,00
5,50
6,25
6,75
7,25
8,00
8,50
9,00
10,25
# 1:12
4,75
5,00
5,50
5,75
6,25
6,50
6,75
7,50
5:12
5,25
5,75
6,25
6,75
7,25
7,50
8,00
9,00
16 4
24 7:12
4
12:12
32 7:12
4
4
5,75
6,50
7,00
7,75
8,25
9,00
9,50
10,75
12:12 4
6,25
7,00
7,75
8,50
9,25
10,00
10,75
12,25
# 1:12
5,00
5,50
5,75
6,25
6,75
7,25
7,50
8,50
5:12
5,50
6,25
6,75
7,25
8,00
8,50
9,00
10,25
7:12 4
6,25
7,00
7,75
8,75
9,50
10,25
11,00
12,50
7,00
8,00
8,75
9,75
10,75
11,50
12,50
14,25
# 1:12
5,50
6,00
6,50
7,00
7,50
8,00
8,50
9,50
5:12
6,00
6,75
7,50
8,25
9,00
9,75
10,50
11,75
7,00
8,00
9,00
10,00
10,75
11,75
12,75
14,50
7,75
9,00
10,00
11,25
12,25
13,50
14,75
17,00
# 1:12
5,75
6,50
7,00
7,50
8,25
8,75
9,50
10,75
5:12
6,75
7,50
8,25
9,25
10,00
10,75
11,75
13,25
7,75
9,00
10,00
11,00
12,25
13,25
14,50
16,75
8,75 12:12 Pentru SI: 1 psf =0,0479 kN/m 2; 1 mph=1, 6093 km/h
10,00
11,50
12,75
14,00
15,50
16,75
19,50
Primul nivel din dou ã nuveluri
40
12:12
4
50 7:12 4 12:12
60 7:12
4
4
4
1
2
3 4
- Valorile din tabel sunt pentru barele de o þel beton de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rez isten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,500 psi) - Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm, înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m. - Valorile din tabel sunt pentru o în ã lþime maxim ã a perete lui nesus þinut de 3,0 m. ãt a cl ã dirii de 9,1 m. Pentru un perete de cap ãt al - Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de cap cladirii de 13,7 m ºi o înclinarea a acoperi ºului mai mare de 7:12, înmul þiþi valorile din tabel cu 1,2. Pentru un perete de cap ãt al cladirii de 18,3m ºi o înclinarea a acoperi ºului mai mare de 7:12, înmul þiþi valorile din tabel cu 1,4. 140
5
- Interpolare liniar ã este permis ã.
Metoda prescript ivã - Tabel 5.2 C Cerin þe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pere ICF (vânt paralel) 1, 2, 3, 4, 5 Presiunea vitezei proiectate (psf) Categoria pertelui
Nivel ul s uperior din dou ã nuveluri
Primul nivel din dou ã nuveluri
þi drep þi
Lungimea minim ã a peretelui lateral (feet)
Lungimea peretel ui lateral L (feet)
20
25
30
35
40
45
50
60
16
4
4
4
4
4,25
4,25
4,5
4,75
24 32
4 4,5
4,25 4,75
4,5 5
4,75 5,25
4,75 5,5
5 6
5,25 6,25
5,5 6,75
40
5
5,5
5,75
6,25
6,75
7
7,5
8,25
50
5,75
6,25
7
7,5
8,25
8,75
9,5
10,75
60
6,5
7,5
8,25
9,25
10
10,75
11,75
13,25
16
4,25
4,5
4,75
5
5,25
5,5
5,75
6,5
24
4,75
5,25
5,5
6
6,25
6,75
7
8
32
5,5
6
6,5
7
7,5
8
8,75
9,75
40
6,25
7
7,5
8,25
9
9,75
10,5
12
50
7,25
8,25
9,25
10,25
11,25
12,25
13,25
15,25
8,5
9,75
11
12,25
13,5
15
16,25
18,75
60 2
Pentru SI: 1 psf =0,0479 kN/m ; 1 mph=1, 6093 km/h 1
- Valorile din tabel sunt pentru barele de o þel beton de armare cu o rezisten þã la rupere minim ã de 276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rez isten þã minimã la compresiun e de 17,2 MPa (2,500 psi) - Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm. Pentru un perte plat cu grosime 139,7 mm, înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid mai mic de 1,2 m. - Valorile din tabel sunt pentru o în ã lþime maxim ã a perete lui nesus þinut de 3,0 m. - Valorile tabelul ui sunt pentru acoperi ºul cu o înclinare maxim ã de 12:12. - Interpolare liniar ã este permis ã.
2
3 4 5
2.
Lun gi mea pe re te lu i so li d p ent ru ca tego rii le d e p ro ie ct se is mic C, D1 º i D2 trebuie s ã fie conform tabelului 5.5.
Metoda prescriptiv ã - Tabel 5.5 Procen tul minim a lungimii peretelu i exterior f ãrã goluri categoriile de proiect seismic C ºi D 1, 2 Lungimea minim ã a peretelui f ãr ã goluri (procent) Tipul peretelui ICF ºi grosimea minimã a peretelui (inches) Categorie deproiect seismicC
3
Un nivel nivelulþiei superior al sau construc cu dou ã niveluri
Susþinerea a cadrului u ºorperetelui, al nivelului superior ºi a acoperi ºului
þinereasuperior Sus peretelui nivelului ICF ºi a acoperi ºului
20 procente
25 procente
35 procente
25 procente
30 procente
40 procente
Categorie deproiect seismicD2 4 30 procente Pentru SI: 1 inch=2,54 cm; 1 mph=1,6093 km/h
35 procente
45 procente
Categorie deproiect seismicD1
1
4
- Procentajele de baz ã sunt aplicabile pentru în ãlþ ime maxim ã a peretelui nesus þinut de 3,0 m, construc þie 141
2
3
4
3.
ºi toate tipurile de perete fronton cu cadru u ºor, toate tipurile de perete ICF din categoria de proiect seismic C, ICF cu o grosime nominal ã mai mare de 140 mmpentru categoriil e de proiect seismi c D1 ºi D2. Aceste procente sunt pentru greutatea maxim ã a finisãrilor interioare ºi exterioare ale peret elui apl icate la pere þii ICF mai u ºoare de 0,38 KN /m 3 (8 psf ). - Pentru to þi pere þii, lungimea minimã cerut ã a pere þilor f ãr ã goluri trebuie s ã fie calculat ã înmulþind valuarea procentual ã din tabel cu dimensiunile minime a unui dreptunghi ce înscrie total planul contruc þiei. - Pere þii trebuie arma þi cu minim bare nr.5 (clasa 40 sau 60) distan þate la maxim 609,6 mm la centru în fiecare sens, bare nr.4 (clasa 40 sau 60) distan þate la maxim 406,4 mm la centru în fiecare sens. - Pere þii trebuie construi þi cu beton ce are rezisten þa la compresiune de minim 20,7 MPa (3,000 psi) ºi arma þi cu bare mi nim #5 (clasa 60, ASTM A706), dista þate la maxim 457,2 mm la centru în fiecare sens sau bare nr.4 (clasa 60, ASTM A706) distan þate la maxim 304,8 mm la centru în fiecare sens.
Trebuiesc folosit ã lungimea mai mare de perete f ãrã goluri fat ã de cea cerut ã în tabelele 5.2A, 5.2B, 5.2C ºi 5.5.
B2.1.6 - Legarea plan º eului [Metoda prescriptiv ã - 6.2.2] 1.
Grinda longitudinal ã de lemn pentru cuplarea grinzilor transversale trebuie ancorat drep þi ICF în concordan þã cu tabelul 6.1.
ã la pere þii
Metoda prescriptiv ã - Tabel 6.1 Cerin þele de conexiune a grinzii de plan ºeu - perete ICF (conexiune cu sarcin ã lateral ã) 1, 2, 3 Deschiderea maxim ã a plan ºeului f ãr ã sprijin intermediar 4 (feet)
Distan þarea maxim ã a ºuruburilor de ancorare 122,5 mm Decalajul ºuruburilor
Decalajul ºuruburilor
Douã ºuruburi de
de ancorare diametru de 1/2cuinch
de ancorare diametru de 5/8cuinch
ancorare diametru 1/2 de inch
Douã ºuruburi de 6
ancorare de diametru 5/8 inch
8
18
20
36
40
10
16
18
32
36
12
14
18
28
36
14
12
16
24
32
16
10
14
20
28
18
9
13
18
26
20
8
11
16
22
22
7
10
14
20
24
7
9
14
18
26
6
9
12
18
28
6
8
12
16
30
5
8
10
16
6
32 5 7 10 14 Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm 1 - L ãþ imea minim ã nominal ã a grinzii de lemn trebuie s ã fie de 203 mm. Grosimea real ã a scândurii de grind ã trebuie s ã fie de minim 38 mm. Scândura de grind ã trebuie s ã fie minim Clasa nr.2. 2 - Distan þa minimã a marginilor trebuie s ã fie 51 mm pentru ºuruburi de ancorare cu diametru de 13 mm ºi de 64 mm pentru ºuruburil e de ancorare cu diametrul de 5/8. 142
3 4
5
6
2.
- Interpolarea este permis ã pentru deschiderile plan ºeului. - Deschiderea plan ºeului corespunde cu deschiderea f ãr ã sprijin a deschiderii structurii plan ºeului (ex: grinde sau grinde cu z ã brele) între pere þii ce sus þin sarcina sau grinda. - ª uruburile de ancorare trebuie s ã se extind ã prin grind ã la centru grosimii peretelui plat ICF sau centrul grosimii de miez cu armare orizontal ã sau vertical ã (grilei gr ãtar) sau a sistemului de perete ICF cu armare tip plas ã . - Distan þa minimã vertical ã între ºuruburi trebuie s ã fie 38 mm pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de 13 mm ºi 51 mm pentru ºuruburil e de ancorare de diametru 16 mm.
Vã rugãm sã consulta þi metoda prescriptiv ã Secþiunea 6 pentru cerin þe suplimentare privind proiectarea plan ºeului, acoperi ºului ºi grosimii minime a peretelui pentru categoriile de proiect de presiuni mari ale vântului ºi categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2.
143
Anexa C - Dimensiunile pere þilor modela þi cu cofraje AMVIC Tabel C1.1 - În ãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMVIC de 10, 15, ºi 20 cm Tabel C1.2 - În ãlþimea peretelui vertical pentru cofraje AMV IC de 25 cm Nr. de rânduri
În ãlþimea total ã pentru cofraje AMVIC de 10, 15, 20 cm
În ãlþimea total ã pentru cofraje AMVIC 25,4 cm
inch
m
inch
m
1
16
0.41
24
0.61
2
32
0.81
48
1.22
3
48
1.22
72
1.83
4
64
1.63
96
2.44
5
80
2.03
120
3.05
6
96
2.44
144
3.66
7
112
2.84
168
4.27
8
128
3.25
192
4.88
9
144
3.66
216
5.49
10
160
4.06
240
6.10
11
176
4.47
264
6.71
12
192
4.88
288
7.32
13
208
5.28
312
7.92
14
224
5.69
336
8.53
15
240
6.10
360
9.14
16
256
6.50
384
9.75
17
272
6.91
408
10.36
18
288
7.32
432
10.97
19
304
7.72
456
11.58
20
320
8.13
480
12.19
144
Dimensiunile pere þ ilor la unghi de 90 cm
E
modela þi cu cofraj e AM VIC de 90
E
de 10, 15, 20 º i 2 5
Pere þii se modeleaz ã folosind cofraje AMVIC de 90 E întregi ºi cofraje t ãiate cu câte 2,54 cm
Tabel C1.3 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90
E
pentru cofraj AMVIC de 90
E
10 cm (3)
Dimensiunea col þului Nr. crt.
interioar exterioar
exterioar exterioar
interior interior
interioar exterioar
1
0.406
0.635
0.178
0.559
2
0.787
0.330
0.711
0.940
0.483
0.864
1.092
0.635
3
1.016
1.245
0.787
1.168
1.397
0.940
4
1.321
1.549
1.092
1.473
1.702
1.245
5
1.626
1.854
1.397
1.778
2.007
1.549
6
1.930
2.159
1.702
2.083
2.311
1.854
7
2.235
2.464
2.007
2.388
2.616
2.159
8
2.540
2.769
2.311
2.692
2.921
2.464
9
2.845
3.073
2.616
2.997
3.226
2.769
10
3.150
3.378
2.921
3.302
3.531
3.073
11
3.454
3.683
3.226
3.607
3.835
3.378
12
3.759
3.988
3.531
3.912
4.140
3.683
13
4.064
4.293
3.835
4.216
4.445
3.988
14
4.369
4.597
4.140
4.521
4.750
4.293
15
4.674
4.902
4.445
4.826
5.055
4.597
16
4.978
5.207
4.750
5.131
5.359
4.902
17
5.283
5.512
5.055
5.436
5.664
5.207
18
5.588
5.817
5.359
5.740
5.969
5.512
19
5.893
6.121
5.664
6.045
6.274
5.817
20 21
6.198 6.502
6.426 6.731
5.969 6.274
6.350 6.655
6.579 6.883
6.121 6.426
22
6.807
7.036
6.579
6.960
7.188
6.731
23
7.112
7.341
6.883
7.264
7.493
7.036
24
7.417
7.645
7.188
7.569
7.798
7.341
varianta 1
(1) (2) (3)
exterioar exterioar
interior - interior
varianta 2
Varianta 1 ºi 2 pozi þia 1-Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã Varianta 1 pozi þia 2 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mo del de leg ãtur ã neîntrerupt Dimensiunile r o ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesar ã tãierea
145
Tabel C1.4 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90
E
pentru cofraj AMVIC de 90
E
15 cm (3)
Dimensiunea col þului Nr. crt.
interioar exterioar
exterioar exterioar
interior interior
interioar exterioar
1
0.457
0.737
0.178
0.610
2
0.889
0.330
0.762
1.041
0.483
0.914
1.194
0.635
3
1.067
1.346
0.787
1.219
1.499
0.940
4
1.372
1.651
1.092
1.524
1.803
1.245
5
1.676
1.956
1.397
1.829
2.108
1.549
6
1.981
2.261
1.702
2.134
2.413
1.854
7
2.286
2.565
2.007
2.438
2.718
2.159
8
2.591
2.870
2.311
2.743
3.023
2.464
9
2.896
3.175
2.616
3.048
3.327
2.769
10
3.200
3.480
2.921
3.353
3.632
3.073
11
3.505
3.785
3.226
3.658
3.937
3.378
12
3.810
4.089
3.531
3.962
4.242
3.683
13
4.115
4.394
3.835
4.267
4.547
3.988
14
4.420
4.699
4.140
4.572
4.851
4.293
15
4.724
5.004
4.445
4.877
5.156
4.597
16
5.029
5.309
4.750
5.182
5.461
4.902
17
5.334
5.613
5.055
5.486
5.766
5.207
18 19
5.639 5.944
5.918 6.223
5.359 5.664
5.791 6.096
6.071 6.375
5.512 5.817
20
6.248
6.528
5.969
6.401
6.680
6.121
21
6.553
6.833
6.274
6.706
6.985
6.426
22
6.858
7.137
6.579
7.010
7.290
6.731
23
7.163
7.442
6.883
7.315
7.595
7.036
24
7.468
7.747
7.188
7.620
7.899
7.341
varianta 1
(1) (2) (3)
exterioar exterioar
interior - interior
varianta 2
Varianta 1 ºi 2 pozi þia 1 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã Varianta 1 pozi þia 2-Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mod el de leg ãtur ã neîntrerupt Dimensiunile r o ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesar ã tãierea
146
Tabel C1.5 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90
E
pentru cofraj AMVIC de 90
E
20 cm (3)
Dimensiunea col þului Nr. crt.
interioar exterioar
exterioar exterioar
interior interior
interioar exterioar
1
0.508
0.838
0.178
0.660
2
0.991
0.330
0.813
1.143
0.483
0.965
1.295
0.635
3
1.118
1.448
0.787
1.270
1.600
0.940
4
1.422
1.753
1.092
1.575
1.905
1.245
5
1.727
2.057
1.397
1.880
2.210
1.549
6
2.032
2.362
1.702
2.184
2.515
1.854
7
2.337
2.667
2.007
2.489
2.819
2.159
8
2.642
2.972
2.311
2.794
3.124
2.464
9
2.946
3.277
2.616
3.099
3.429
2.769
10
3.251
3.581
2.921
3.404
3.734
3.073
11
3.556
3.886
3.226
3.708
4.039
3.378
12
3.861
4.191
3.531
4.013
4.343
3.683
13
4.166
4.496
3.835
4.318
4.648
3.988
14
4.470
4.801
4.140
4.623
4.953
4.293
15
4.775
5.105
4.445
4.928
5.258
4.597
16
5.080
5.410
4.750
5.232
5.563
4.902
17
5.385
5.715
5.055
5.537
5.867
5.207
18 19
5.690 5.994
6.020 6.325
5.359 5.664
5.842 6.147
6.172 6.477
5.512 5.817
20
6.299
6.629
5.969
6.452
6.782
6.121
21
6.604
6.934
6.274
6.756
7.087
6.426
22
6.909
7.239
6.579
7.061
7.391
6.731
23
7.214
7.544
6.883
7.366
7.696
7.036
24
7.518
7.849
7.188
7.671
8.001
7.341
varianta 1
(1) (2) (3)
exterioar exterioar
interior - interior
varianta 2
Varianta 1 ºi 2 pozi þia 1 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã Varianta 1 pozi þia 2 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mo del de leg ãtur ã neîntrerupt Dimensiunile r o ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesar ã tãierea
147
Tabel C1.6 - Dimeniunile col þurilor de perete de 90
E
pentru cofraj AMVIC de 90
E
25 cm
(3)
Dimensiunea col þului Nr. crt.
interioar exterioar
exterioar exterioar
interior interior
interioar exterioar
1
0.559
0.940
0.178
0.711
2
1.092
0.330
0.864
1.245
0.483
1.016
1.397
0.635
3
1.168
1.549
0.787
1.321
1.702
0.940
4
1.473
1.854
1.092
1.626
2.007
1.245
5
1.778
2.159
1.397
1.930
2.311
1.549
6
2.083
2.464
1.702
2.235
2.616
1.854
7
2.388
2.769
2.007
2.540
2.921
2.159
8
2.692
3.073
2.311
2.845
3.226
2.464
9
2.997
3.378
2.616
3.150
3.531
2.769
10
3.302
3.683
2.921
3.454
3.835
3.073
11
3.607
3.988
3.226
3.759
4.140
3.378
12
3.912
4.293
3.531
4.064
4.445
3.683
13
4.216
4.597
3.835
4.369
4.750
3.988
14
4.521
4.902
4.140
4.674
5.055
4.293
15
4.826
5.207
4.445
4.978
5.359
4.597
16
5.131
5.512
4.750
5.283
5.664
4.902
17
5.436
5.817
5.055
5.588
5.969
5.207
18 19
5.740 6.045
6.121 6.426
5.359 5.664
5.893 6.198
6.274 6.579
5.512 5.817
20
6.350
6.731
5.969
6.502
6.883
6.121
21
6.655
7.036
6.274
6.807
7.188
6.426
22
6.960
7.341
6.579
7.112
7.493
6.731
23
7.264
7.645
6.883
7.417
7.798
7.036
24
7.569
7.950
7.188
7.722
8.103
7.341
varianta 1
(1) (2) (3)
exterioar exterioar
interior - interior
varianta 2
Varianta 1 ºi 2 pozi þia 1 ºi 2 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã Varianta 1 pozi þia 3 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mo del de leg ãtur ã neîntrerupt Dimensiunile r o ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale ºi nu este necesar ã tãierea
148
Pere þi modela þi cu cofraj e AM VIC de 45
E
cu miezul de beton de 10, 15
Tabel C1.7 - Dimeniunile col þului de perete la 45 E cu miezul de 10 cm
E
º i 20 cm
pentru perete modelat cu cofr aje AMVIC de 45
Dimensiunea proiec þiei deschiderii C
Dimensiunea deschiderii A exterior - exterior
Dimensiunea deschiderii B interior - interior
[m]
[m]
[m]
1
0.256
0.457
0.268
2
0.364
0.610
0.421
3
0.471
0.762
0.573
4
0.579
0.914
0.725
5
0.687
1.067
0.878
6
0.795
1.219
1.030
7
0.903
1.372
1.183
8
1.011
1.524
1.335
9
1.119
1.676
1.487
10
1.227
1.829
1.640
11
1.335
1.981
1.792
12
1.443
2.134
1.945
13
1.551
2.286
2.097
14
1.659
2.438
2.249
15 16
1.767 1.875
2.591 2.743
2.402 2.554
Nr. crt.
(1) Pozi þia 1 ºi 2 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã (2) Pozi þia 3 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mo del de leg ãtur ã neîntrerupt (3) Dimensiunile ro ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesit ã t ãierea
149
Tabel C1.8 - Dimeniunile col þului de perete la 45 E cu miezul de 15 cm
E
pentru perete modelat cu cofr aje AMVIC de 45
Dimensiunea proiec þiei deschiderii C
Dimensiunea deschiderii A exterior - exterior
[m]
[m]
[m]
1
0.249
0.468
0.237
2
0.357
0.621
0.389
3
0.465
0.773
0.541
4
0.573
0.926
0.694
5
0.681
1.078
0.846
6
0.789
1.230
0.999
7
0.897
1.383
1.151
8
1.005
1.535
1.303
9
1.113
1.688
1.456
10
1.221
1.840
1.608
11
1.329
1.992
1.761
12
1.437
2.145
1.913
13
1.545
2.297
2.065
14
1.653
2.450
2.218
15
1.761
2.602
2.370
16
1.919
2.754
2.523
Nr. crt.
Dimensiunea deschiderii B interior - interior
(1) Pozi þia 1 ºi 2 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã (2) Pozi þia 3 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mo del de leg ãtur ã neîntrerupt (3) Dimensiunile ro ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesit ã t ãierea
150
Tabel C1.9 - Dimeniunile col þului de perete la 45 E cu miezul 20 cm Nr. crt.
Dimensiunea proiec þiei deschiderii C
E
pentru perete modelat cu cofr aje AMVIC de 45
Dimensiunea deschiderii A exterior - exterior
Dimensiunea deschiderii B interior - interior
[m]
[m]
[m]
1
0.264
0.510
0.237
2
0.371
0.662
0.389
3
0.479
0.814
0.541
4
0.587
0.967
0.694
5
0.695
1.119
0.846
6
0.803
1.272
0.999
7
0.911
1.424
1.151
8
1.019
1.576
1.303
9
1.127
1.729
1.456
10
1.235
1.881
1.608
11
1.343
2.034
1.761
12
1.451
2.186
1.913
13
1.559
2.338
2.065
14
1.667
2.491
2.218
15
1.775
2.643
2.370
16
1.883
2.796
2.523
(1) Pozi þia 1 ºi 2 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu o îmbinare a ºezat ã (2) Pozi þia 3 -Dimensiunea minim ã necesar ã pentru un col þ scurt cu un mo del de leg ãtur ã neîntrerupt (3) Dimensiunile ro ºii indicã folosirea cofrajelor AMVIC la dimensiuni naturale care nu necesit ã t ãierea
151
Anexa D - Insectele ºi construc þii în sist em AM VIC D1.0 - Tipuri de insecte Exist ã trei tipuri principale de insecte ce se g ãsesc în prezent în America de Nord 1. 2. 3.
Insecte de lemn umed Insecte de lemn uscat Insecte subterane
Insecte de lemn umed Acestea sunt predominante în în regiunile cu umiditate mare, zonele împ ãdurite, in apropierea bãlþilor, lacurilor sau pe v ãile râurilor ºi atac ã în primul rând lemnul în descompunere. Eliminarea sursei de umezeal ã care conduce la descompunere, de obicei, va controla r ãspândirea lor. Insecte de lem uscat Acest tip nu necesit ã o surs ã de umezeal ã semnificativ ã. Pot zbura direct în cl ãdiri ºi începe colonii în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficient ã împotriva acestui tip. Insecte subterane Insectele subterane tr ãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperatur ã ºi de asemenea de a ob þine umezeala necesar ã existen þei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta surs ã de celuloz ã din cadrul aria de hr ãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrata þi ai gardului, stâlpi de utilit ãþi, carton, hârtie, scândur ã fibroas ã care sunt aproape de sol. Unde o surs ã de lemn nu es te în contact cu solul, insectele vor construi “tuburi ad ãpost” din p ãmânt pe pere þii de funda þie de beton sau în cr ãpãturile din beton prin care se pot deplasa c ãtre ºi de la sursa de hran ã ºi umezeala din sol. În afar ã de intr ãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin cr ãpãturi în funda þie de beton sau pl ãci, ºi prin spa þii din jurul þevilor de utilit ãþi trecând prin funda þiile de beton. Insectele subterane sunt cel mai important tip deoarece ele cauzeaz ã cele mai mari pagube structurilor cl ãdirii. În interiorul acestui grup de insectele sunt cele mai agresive ºi distructive din natur ã. Aceste specii de insectele sunt în general mai mici în dimensiuni decât alte specii, dar pot consuma mai mult lemn ºi mai repede din cauza num ãrului lor mare în colonii.
D1.1 - Insecte º i construc þiile în sist em AM VIC Polistirenul expandat, ignifugat ºi betonul care intr ã în componen þa cofrajelor AMV IC nu constituie o surs ã de hran ã pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte. Totu ºi insectele subterane p ot s ã pa prin structura de polistiren expandat, ignifugat pentru a ajunge la zone ale structurii cl ãdirii unde pot exista surse de hran ã precum ºarpanta acoperi ºului, grinzile de lemn ale plan ºeului ºi pardoseala din lemn de esen þã tare.
152
Când pere þii în sistem AMVIC sunt folosi þi sub nivel în zone cu infestare foarte mare cu insecte, devine mai dificil depistarea existen þei lor deoarece insectele pot începe a s ã pa prin polistirenul expanda t, ignifugat începând de la nivelul inferior în sus c ãtre acoperi º fãrã a fi descoperite.
D1.2 - Cerin þe de proiectare º i polistirenul expandat, ignifuga t sub nivel Capacitatea insectelor subterane de a s ã pa prin polistir enul expandat, ignifugat de sub nivelul solului duce la m ãsuri suplimentare de protec þie a polistirenului aflat ã sub nivel, în zonele considereate a fi foarte infestate.
D1.2.1 - Codul reziden þ ial interna þional 2003, controlul insectelor
º i protec þia polist irenului
Controlul insectelor subterane . În zonele favorabile pagubelor insectelor conform tabelului R301.2(1) metode de protec sã fie oricare din urm ãtoarele: 1. Tratamentul chimic al solului 2. Lemn tratat sub presiune în concordan þã cu normele din domeniu 3. Lemn natural rezistent la insecte 4. Bariere fizice precum scuturi de metal sau plastic contra insectelor 5. Orice combina þie de mai sus
þie trebuie
Protec þia spumei de polistire n expandat În zonele unde probabilitatea infest ãrii cu insecte este foarte mare, polisti renul expanda t, ign ifugat trebuie s ã nu fie instalat ã pe suprafa þa exterioar ã sau în interiorul sau exteriorul zidurilor de funda þie sau pl ãcii de funda þie localizate sub nivel. Trebuie s ã existe un spa þiu minim de cel pu þin 152mm între pl ãcile de spum ã instalate deaupra nivelului ºi expuse p ãmântului.
Excep þii: 1. 2. 3.
Construirea elementelor structurale ale pere þilor, plan ºeelor, tavanelor ºi acoperi ºurilor se face în întregime din materiale necombustibil e sau lemn tratat sub presiune. Dacã exist ã o metod ã de protejare a polistirenul expandat, ignifugat ºi a structurii la pagubele insectelor subterane este furnizat ã. Pe latura interioar ã a pere þilor subsolului.
În locurile unde infestare a cu insecte este cunoscut ã drept o problem ã, toate cioatele, r ãdãcinile ºi alte resturi de lemn trebuie îndep ãrtate, în zone neexcavate sub o cl ãdire, de la nivelul solului pân ã la o adâncime mai mare de 300 mm. În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte: a)
b)
spaþiul dintre elementele structurale de lemn ºi nivelul finisat de sol nu trebuie s ã fie mai mic de 450 mm ºi toate p ãrþile elementelor de sus þinere trebuie s ã fie vizibile pentru a permite inspec þia, sau elementele structurale din lemn, sus þinute de elemente în contact cu solul sau expuse deasupra solului gol, trebuie s ã fie tratate la sub presiune cu substan þe chimice care sunt toxice pentru insecte.
153
În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte poate ascunde infesta þia insecte, a)
b)
ºi funda þiile sunt izolate sau finisate într-o manier
ã care
o barier ã de metal sau plastic trebuie instalat ã prin izola þie ºi prin oricare alt ã separare a materialelor finisate de deas upra nivelului solului finisat pentru a controla trecerea insectelor prin spatele sau prin izola þie, separare sau materiale finisate, ºi toate p ãrþile ansamblului de sus þinere finisat trebuie s ã fie vizibile pentru permiterea inspec þiei.
D2.0 - Protec þia contra insectelor º i controlarea lor Exist ã câteva metode pentru protejare contra insectelor a structurile de deasupra sau dedesubtul nivelului incluzând a plistir enului expandat, ignifugat. În continuare sunt prezentate mei comune metode folosite la ora actual ã pe pia þã ºi sunt clasificate conform tehnicilor specifice de aplicare.
D2.1 - Bariere fizice D2.1.1 - Sistem de protec þie contra apei º i barier ã contra insectelor Membrana izolant ã este special proiectat ã pentru ziduril e AMVIC de funda þie ºi poate fi folosit ã la protec þie împotriva apei cât ºi la protec þie împotriva insectelor.
D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului Adãugarea substan þelor chimice în solul ce înconjoar ã structura cl ãdirii a fost o tredi þional ã ºi principal ã metod ã de controlare a insectelor. Tratamentul ulterior este necesar pup ã perioade regulate pentru a þine continuu sub control orice popula þie de insecte de lâng ã structur ã. Acolo unde nivelul pânzei freatice este foarte ridicat ºi poate exista un pericol ecologic ca agen chimici ajung ã în aceasta aceast ã metod ã este au interzis ã.
D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor Scuturile metalice contra insectelor sunt bariere fizice pentru insecte care previn infestarea construc þia de c ãtre insecte prin tuneluri invizibile. Când este instalat adecvat, scutul metalic contra insectelor va for þa insectele subterane s ã construiasc ã tunele pe partea exterioar ã a scutului care sunt u ºor de detectat. Scuturile instalate pe fabricate partea superioar ã metalice a zidurilorsunt de beton, ºi sunt din foi de metal care sunt desf ãºurate ºi ata ºate deasupra zidurilor de funda þie. Marginile sunt îndoite la un unghi de 45 de grade. Scuturile de metal trebuie construite foarte strâns în jurul structurii ºi toate îmbin ãrile trebuiesc bine sigilate. Îmbin ãrile pot fi sigilate prin lipire, sau cu un compus bituminos asemeni cu smoala.
Figura D1.1 - Scut metalic contra insectelor folosind cupru pe partea superioar ã a zidului de funda þie. Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urban ã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm 154
þii
Figura D1.2 - Scut metalic la col þ detaliat Dreptul de autor 1998-2005, Programul de entomologie urban ã, Universitatea din Toronto www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm
D2.1.4 - Barier ã fizic ã din particule O barier ã fizic ã din pietre de dimensiuni m ai mici decât cele ale insectelor cum ar fi bazalt concasat, nisip silice, nisi p natural, granit, cioburi de sticl ã, calcar, cuar þ ºi nisip coral, pot fi folosite pentru a preveni trecerea insectelor. Exist ã trei cerin þe de baz ã care trebuie s ã existe pentru ca o barier ã fizic ã de dimesniunile insectelor s ã fie eficient ã: 1. 2. 3.
Dimensiunea granulelor trebuie s ã fie destul de mici astfel încât atunci când sunt compactate împreun ã, spa þiul dintre ele s ã fie prea mic pentru ca insectele s ã se poat ã strecura. Granulele trebuie s ã fie suficient de mari ºi grele asfel încât insectele s ã nu le poat ã ridica sau muta. Granulele trebuie s ã fie prea tari pentru ca insectele s ã le poat ã mesteca.
Studiile curente au condus entomologii la dezv ãluirea faptului c ã dimens iunile particulelor între 1,4 2,8 mm sunt impenetrebile insectelor subterane. Barierele fizice de dimesiunea insectelor sunt folosite sub pl ãci, în jurul funda þiilor, ºi în jurul instala þiilor tehnico-sanitare pentru a crea o barier ã fizic ã împotriva insectelor. ã de insectelor ã de Un exemplu de ãbarier dimensiunea fizic din dimensiunile cu rezultate este bunefolosit este ã bariera bazaltic împotriva f ãcutã bazalt concasat insectelor ºi/sau cernut.Aceasta la ora actual ã pentru construc þii comerciale ºi reziden þiale.
D2.1.5 - Plasa contra insectelo r Plasa contra insectelor este o plas ã finã din fir de o þel inoxidabil care protejeaz ã zidurile de funda þie ºi placa la nivel a structurii de str ã pungerea insectelor. Deschiz ãtura grilei plasei este prea mic ã pentru ca insectele s ã o str ã pung ã ºi prea tare pentru ca ele s ã o mestece. Plasa contra insectelor nu 155
va omorî sau elimina insectele. Va preveni fizic structura cl
ãdirii de invazia insectelor.
Plasa contra insectelor poate fi instalat ã în timpul cnstruc þiei la exteriorul zidurilor de funda þie, sub placa la nivel, ºi în jurul þevilor sanitare care str ã pung structura. Plasa contra insectelor poate fi instalat ã numai de profesioni ºti califica þi care au fost instrui þi pentru intalarea plasei contra insectelor.
D2.2 - Eliminarea insectelo r D2.2.1 - Momeli pentru insecte Sistemele de momeal ã pentru insecte au fost dezvoltate pe baza comportamenu lui social al insectelor de a se îngriji ºi hrãni reciproc astfel transferând otrav ã chimic ã în colonia de insecte ºi în cele din urmã eliminând-o. Lemnul ºi alte tipuri de celuloz ã se folose ºte în momelile pentru insecte, pentru a atrage insecte le muncitoare care caut ã hran ã. Celuloza este îmbibat ã cu o otrav ã cu ac þiune lent ã care nu poate fi detectat ã de insecte. Otrava trebuie s ã aibe o ac þiune lent ã deoarece insectel e tind s ã evite locurile unde se acumuleaz ã insecte bolnave ºi m oarte. Insect ele muncitoare se hr ãnesc cu materialul tratat ºi îl car ã la alþi membri ai coloniei, unde otr ãveºte lent insectele ºi în cele din urm ã reduce sau elimin ã întreaga colonie. De obicei, în locuri special alese sunt introduse în sol aproape de structur ã ºi în vecin ãtatea locurilor cunoscute sau suspectate cu insectelor active se introduc astfel de momeli. Ini þial locurile con þin lemn netratat pentru a servi ca un dispozitiv de monitorizare. Odat ã ce insectele l-au localizat ºi au început s ã se hr ãneasc ã cu el, lemnul este înlocuit cu o otrav ã chimic ã cu acþiune lent ã. În plus, pot fi instalate , în locuri situate deasupra solului în interiorul sau pe structur ã în vecin ãtatea lemnului avariar ºi a tunelurilor de ad ãpostire.
Figura D1.3 - Introducerea unei capcane contra insectelor con þinând lemn ca momeal ã
Momelile pentru insecte sunt folosite pentru controlarea infesta þiilor cu insecte mai bine decât o ba structura.
D2.2.2 - Capcane pentru insecte c
rier ã care s ã opreasc ã insectele s ã str ãpung ã
ã rã u ºi
Acestea sunt asemeni momelilor pentr u insecte prin faptul c ã folose ºte comportamentul social pentru a r ãspândi otr ãvuri chimice cu ac þiune lent ã în colonia de insecte. Capcanele pentru insecte sunt plasate în loca þii corespunz ãtoare în vecin ãtatea structurii. Capcanele sunt verificate cu regularitare pentru prezen þa insectelor. O otrav ã chimic ã cu ac þiune lent ã este aplicat ã pe partea extern ã a corpului insectelor asemeni unui înveli º. Dup ã trata ment insectele sunt eliberate înapoi în coloniile lor. Insectele învelite car ã cantit ãþi de toxine mai mari decât insectele care se hr ãnesc cu momeal ã. 156
Acest tip de insecte tratate ac þioneaz ã ca un sistem de livrare, împr ãºtiind toxina prin colonie. Curãþate ºi îngrijite de c ãtre al þi membrii ai coloniei duce la înghi þirea pesticidelor de c ãtre indivizii îmgrijitori. Dup ã înghi þire pesticidele sunt distribuite mai departe prin comportamente de hr ãnire reciproc ã. Din cauza sistemului mai eficient de livrare, are rezultate mai bune în laborator ºi în condi þiile din teren decât sistemele cu momeal ã.
D2.3 - M ã suri administrative pe ºantier Urmãtoarele m ãsuri trebuie luate în timpul construc þiei pentru a red uce probabili tatea infest ãrii cu insecte a structurii cl ãdirii. Aceste m ãsuri sunt complementare altor metode de prevenire ºi control a insectelor discutate mai sus ºi nu trebuie folosite sau considerate ca solu þii exclusive. 1. 2. 3. 4. 5.
6. 7.
ªantierele de construc þie trebuie cur ãþate de buturugi, r ãdãcini sau alte materiale lemnoase care r ãmân dedesubtul sau în jurul cl ãdirii. Toþi stâlpii, cofrajele ºi resturi ale construirii trebuie îndep ãrtate de dedesubtul ºi din jurul clãdirii. Nu umple þi peste astfel de resturi. ªantierul trebuie drenat bine astfel ca umezeala s ã nu fie re þinut ã sub, sau în jurul cl ãdirii. Canale de scurgere trebuie s ã îndep ãrteze apa de cl ãdire. Nici un lemn (suport de scar ã, pr ãjinã sau alt lemn) nu trebuie s ã iasã prin plan ºeele sau funda þiile din beton. Fundaþiile trebuie s ã fie din beton sau zid ãrie ºi solul trebuie s ã nu intre în contact cu lemnul ce rãmâne pe el. Asigura þi-vã ca peretele de funda þie este destul de înalt pentru a permite aºezarea de sol suficient deasupra ºi totu ºi sã lase o deschidere de cel pu þin 15-20 cm între partea de jos a peretelui lateral sau stuc ºi sol. Plãcile, plan ºeele de beton ºi îmbin ãrile de funda þii trebuie sigilate împotriva umezelii, ºi inspectate cu regularitate pentru a se lua, în timp util, m ãsuri de sigilare. În zonele care sunt foarte infestate cu i nsecte, este recomandat s ã îndep ãrtaþi o fâ ºie de 20 cm de polistiren expandat, ignifugat de deasupra liniei de nivel pentru a expune betonul. Orice tub ad ã post al insectelor va fi clar vizibil ºi mãsura de tratament necesar ã poate fi adoptat ã.
D2.4 - Recomand ã ri pentru controlul º i prevenirea insectelor 1.
2.
3.
Lemnul ºi celuloza este principala surs ã de hran ã a insectelor. Reducând sau eliminând elementele structurale din lemn din structura unei cl ãdiri, sporesc mult durabilitatea împotriva infest ãrii cu insecte. Dac ã lemnul nu po ate fi eliminat, folosi þi lemn tratat sau lemn rezistent natural la insecte. Luaþi în considerar e folisirea a ma i mult de o linie de ap ãrare din cele trei categorii diferite de metode de control ºi prevenire a infest ãrii cu insecte, discutate anterior (bariere fizice, înãbuºirea ºi administrarea ºantierului). Întotdeaunaa pela þi la serviciile unor operatori licen þiaþi/profesioni ºi în controlul d ãunãtorilor
ºi prevenire ãrii cu pentru achimic aplica metodele specifice de control a infest insecte în specialºi tratarea ã a solului, scuturilor metalice contra insectelor, momeli pentru insecte capcane cu insecte c ãrãuºi. 4. Monitorizaþi structura în locuri sensibile ºi inspecta þi dac ã exist ã semne de infestare sau pagube produse insectelor. Aceasta trebuie f ãcutã profesioni ºti. Lua þi mãsuri de remediere când sunt descoperit e insecte. Anexa E - Instalarea utilit ãþ ilor
E1.0 - Str ã pungeri în peretele AMVIC 157
Instalatorul electric, sanitar, aerisire/evacuare etc. trebuie s ã facã schi þa str ã pungerilor prin pere þi. Aceasta este f ãcutã dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) au fost a ºezate ºi înaintea turn ãrii b etonului. Marcarea pentr u str ã pungerile instala þiilor este de obicei efectuat ã prin decuparea unei g ãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) ºi introducerea unei þevi de PVC. Þeava de PVC serve ºte ca un man ºon pentru instal ãrile ulterioar ã a cablurilor, a conductelor, a instala þiei electrice ºi a altor utilit ãþi necesare structurii. Spum ã adeziv ã poate fi folosit ã pentru a sigila golurile dintre þeava de PVC ºi panourile cofrajelor AMVIC. Note important ã!
Toate man º oanele pentru str ã pungeri trebuie instalate la un unghi în jos spre exteriorul cl ã dirii. Aceasta va asigura c ã dac ã apa se va acumula sau va fi prins ã în interior, se va scurge afar ã . Man º oanele trebuie sigilate cu o c electric ã a fist instalat ã .
ã lã fã tuire sau spum ã impermeabil ã dup ã ce toat ã instala þia
E2.0 - Instala þia electric ã E2.1 - Panoul principal de intrare Panoul electric princi pal pen tru o cl ãdire este de obicei localizat în interior într-o camer ã sau anex ã independent ã. Dac ã panoul electric principal va fi instalat într-un perete exterior, construi þi echivalentul unui cadru de u ºã cu dimensiunile potrivite. În ãlþimea cadrului trebuie s ã fie îndeajuns asfel încât sã rãmânã un spa þiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a permite accesul electricianul u ºor pentru ca a trage firele din partea de s us ºi a le mi ºca pentru a le poza în polistirenul cofrajul de deasupra. Cablarea poate fi f ãcutã pânã la nivelurile superioare ºi mansard ã. În situa þia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realiza þi traseul prin funda þie/palc ã permi þându-i s ã intre în interiorul deschiderii fãcute de cadru.
E2.2 - Cablarea electric ã Cablarea este realizat ã în pere þii cofrajului AMVIC dup ã ce betonul a fost turnat, prin decuparea canalelor în panourile din polistiren expandat, ignifugat în care conductorii sunt pozate. Cea mai eficient ã cale de decupare a canalelor este prin folosirea fer ãstr ãului cu lan þ cu un oprito r de adâncime instalat.
158
Figura E1.1 - Panou electric principal instalat în peretele exterior.
Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul din polistiren folosind un fer ãstr ãu cu lan þ
Cablurile electrice sunt pozate în panourile din polistiren expandat, ignifugat . În plus, folosi þi spum ã adeziv ã pentru a lipi conductorii la polistiren în locuri conve nabile în aceea ºi manier ã cum capsele sunt folosite la cablarea ºi pozarea conven þional ã. Folosi þi plãci protectoare împotriva cuielor deasupra cabl ãrii în locuri unde poa te fi afectat ã de ºuruburile cu autofiletare.
E2.3 - Conductele
Figura E1.3 - Pozarea cablurilor electrice în panourile din polistiren
Conductele sunt instalate în pere þii sistem AMV IC în aceea ºi manier ã ca ºi instala þia electric ã prin decuparea unui canal în polist irenul expandat , ignif ugat dup ã ce pere þii au fost turna þi. În cazul în care condu ctele vor fi pozate în beton, atunci vor f i a ºezate înaintea turn ãrii betonului incluzând cofretele, cutiile electrice ºi racordurile la care condu ctele vor fi bran ºate.
E2.4 - Doze electr ice îngropate Dozele electrice îngropate sunt instalate în cofrajele AMVIC dup ã ce betonul a fost turnat prin decuparea unei adâncituri în panoul din polistiren folosind un cu þit fierbinte ajustat la adâncimea potrivit ã. Panourile din polistiren expan dat, ignifug at ale cofrajel or AMVIC au grosime 63,5 mm, 159
ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice. Dacã doza electric ã necesar ã este mai adânc ã de 63,5 mm, atunci instalare a trebuie efectuat ã înaintea turn ãrii betonului dup ã cum urmeaz ã: 1. Decupaþi un cep în panoul din polistiren expandat, ignifugat ºi împinge þi-l în cavitatea peretelui. Aceasta va crea un gol mai adânc în care doza electric ã va fi instalat ã. 2. Folosiþi spum ã adeziv ã pentru a lipi cepul de spum ã în pozi þia dorit ã. Aceasta va opri cepul sã se mi ºte în timpul turn ãrii betonului. 3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschid e þi cepul de spum ã prins în peretele de beton ºi instala þi doza electric ã pe pozi þie.
E2.4.1 - Ata º area dozei electrice la perete Dozele electrice sunt þinute în peretele cofrajului de: 1. 2. 3
Fricþiunea cu polistirenul expandat, ignifugat Spuma adeziv ã Folosirea d ozelor cu b ride în fa þã ºi înºurubarea prin bride în distan þierele de polipropilen ã. Pentru dozele metalice cu bride, folosi þi ºuruburi pentru beton ºi perfora þi prin beton.
Figura E1.4 - Doz ã cu brid ã ataºatã la distan þier
Notã important ã! NU FACE ÞI alte g ã uri în doz ã decât cele marcate pe acestea.
E3.0 - Instala þii tehnico-sanitare Instala þiile tehnico-sanitare sunt pozate în aceea ºi manier ã ca firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale în polistirenul expandat, ignifugat dup ã turnarea betonului ºi pozarea conductelor. Spuma adeziv ã este folosit ã pentru a fixa conductele de scurgere pen pozi þie. Dacã sunt necesare br ãþãri sau dispozitive de fixare, ºuruburile pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora la beton. Conductele tehnico-sanitare mai mari ex: 76 mm sau conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea peretelui pentru a le potrivi în jgheaburile f ãcute din lemn
Figura E1.5 - Conduct ã sanitar ã
sau în care þevile s ã fie ascunse ºi uºor accesate pentru întremetal þinere.
pozat ã în polistiren
Nu este recomandat ã plasarea conductelor tehnico-sanitare în pere þele din beton deoarece sl ãbeºte rezisten þa acestuia. Dac ã este obligatoriu s ã poza þi conductele în beton pentru estetic ã arhitectural ã, un inginer proiectant trebuie s ã stabileasc ã aceste detalii.
160
