Cuprins Introducere ............................................ ................................................................... .............................................. .............................................. .......................................2 ................2 1.Alge marine ca sursă de produse alimentare .............................................. ..................................................................... ..........................3 ...3 2.Alge marine ca sursă de produse medicale............................................. .................................................................... ..............................6 .......6 3. Algele – Uzina subacvatică …………………………………………………………………10 6.Concluzii........................................... .................................................................. .............................................. .............................................. ..........................................1 ...................111 7.ibliogra!ie............................................ ................................................................... .............................................. .............................................. .....................................12 ..............12
Introducere 1
Algele constituie un grup diversificat din Regnul Protista, dar și unele organisme din Regnul Monera. Ca și plantele, algele sunt capaile de a reali!a procesul de fotosinte!" cu a#utorul pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din ap", s"ruri minerale, C$2folosind ca surs" de energie lumina solar" și %n pre!ența pigmentului verde clorofil",sinteti!ea!" sustanțe organice. Ma#oritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se %nt%lnescși pe uscat& pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor 'talul( poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este prote#at" de un perete din celulo!" și pectin". )ncitoplasm" se afl"
unul sau
c%teva nuclee,
mitocondrii,
reticul
endoplasmatic,
vacuole,dictio!omi, cloroplaste 'cromatofori(. Cromatoforii pot avea form" de cup", panglic", stea,spiral", num"rul oscil*nd de la unul p*n" la c*teva sute. Corpul algelor pluricelulare nu estediferențiat %n țesuturi și organe. )n func ție de dispo!iția celulelor , el poate fi filamentos saulamelar.Cu
numele
de
alge
sunt
denumite
at*t
organisme
procariote
'f"r"
nucleuindividuali!at(, c*t și organisme eucariote 'cu nucleu individuali!at(. +in categoria procariotelor fac parte algele alastre ver!i. +intre eucariote fac parte celelalte alge 'ver!i, rune, roșii, diatomee(. Populatia planetei va a#unge in 20-0 la 10 miliarde. untem din ce in ce mai multi si, cu siguranta, canici resursele de /rana oisnuite nu vor face fata unei asemenea cereri.pecialistii cauta alimente usor de produs, ieftine, sanatoase si nutritive. insasingurele care corespund pe deplin tuturor acestor cerinte sunt analele alge. Aceste plante primitive promit sa ne asigure supravietuirea, dar ce ne impiedica sa le consumam de pe acum Reputatia algelor este aceea de a a#uta la slait, fiind folosite cu precadere in diete si impac/etari pentru tratarea celulitei. +ar algele sunt comestiile, pline de sustante nutritive si cu virtuti terapeutice dintre cele mai specatculoase. Algele conin mari cantit"i de proteine, gr"simi i vitamine, unele dintre ele c/iar produc antiiotice naturale. le ne aduc iod, potasiu, sodiu i sustane cum ar fi agarul, care este folosit ca materie prim" %n industria alimentar".
1. Algele ca surse de produse alimentare 2
4ucatariile traditionale ale lumii contin sute de retete culinare in care algele suntpregatite intr o adevarata enciclopedie culinara a gustului si culorilor. Cel mai anale5emplu este ar/icunoscuta foaie de alge in care sunt rulate ucatile de sus/i. Altaalga cu vec/ime in ucatarie este cunoscuta pirulina. Alga +ulse 'Palmaria palmata( este rosie si e foarte cautata in rlanda si Canada fiind consumata in stare cruda, uscata sau gatita e5act ca spanacul. Alga purpurie 'Porp/iria( este o /ranatraditionala in Marea 4ritanie. 7aptuca de mare '8lva lactuca( este adaugata in orice supa si salata scotiana de mai ine de 1.000 de ani. ar algele din specia Alaria sunt consumate crude sau gatite in toata candinavia. Algele comestiile sunt acele alge care se pot folosi cu usurinta in prepararea /ranei. Acestea sunt folosite in ucatariile din !onele de coasta de pe intreg mapamondul. Algele sunt parte integranta a dietei in C/ina, 9aponia, si :orea din epoca preistorica. le sunt consumate in mod traditional si in uropa, in nordul si vestul rlandei, slanda, coasta france!a a Atlanticului si vestul ;orvegiei. Ma#oritatea algelor comestiile sunt de provenienta marina deorece ma#oritatea algelor de apa dulce sunt to5ice. 8nele alge marine, nonto5ice, contin aci!i care pot irita tractul digestiv, in timp ce altele pot avea efect la5ativ si efect de reglare a electrolitilor din organism. Algele marine au un continut ridicat de iod in comparatie cu alte alimente, fiind de departe cea mai importanta sursa naturala de iod. +atorita continutului de iod algele marine pot a#uta la ec/ilirarea metaolismului a#utand la mentinerea greutatii. Conin cantitati mari de fier, toate vitaminele comple5ului 4 '100 de grame de alge depasind necesarul !ilnic minim de vitamin 412(, vitaminele C si si sunt o sursa naturala de vitamina A si acid linolenic. unt foarte ogate in aci!i nucleici, cu actiune in regenerarea celulelor organismului. Clorofila din componenta lor are un efect regenerant. unt agent antiacterian eficient, continand sustante antiiotice cu proprietati actericide si cicatri!ante. C/iar daca e5ista diferente intre varietatea de alge comestiile eneficiile introducerii lor in dieta noastra este de necontestat. unt o sursa importanta de proteine si minerale, contin fire, insa au un aport caloric sca!ut si induc rapid starea de satietate, fiind un aliment ideal in curele de slaire. ;e a#uta sa slaim sanatos, diminuand tesutul adipos si contriuind la cresterea fermitatii si elasticitatii pieli.
C"lorella# denumita
si alga de smarald, este considerata alimentul integral perfect.
Pe langa faptul ca e o proteina completa, contine toate vitaminele din comple5ul 4, vitaminele C si si mineralele importante 'intre care fierul si !incul in cantitati mari(. a dovedit
ca stimulea!a sistemul
imunitar, imunatateste
digestia,
deto5ificaorganismul,
accelerea!a vindecarea, ofera protectie impotriva radiatiilor, a#uta la prevenirea
olilor 3
degenerative, in tratamentul candido!ei, atenuea!a durerile artriticesi, datorita continutului sau nutritional, contriuie la succesul a numeroase regimuri de slaire.
$pirulina, o alga verdealastra, este un antio5idant puternic datorita
continutului sau ogat
de clorofila 'cea mai ogata sursa naturala de clorofila( si fitocompusi, etacaroten 'foarte eficient in ca!urile de anemie si afectiuni cardiovasculare(. Contine minerale fier, calciu, !inc, potasiu si magne!iu, vitamina A,. pirulina este o proteina completa, naturala, usor asimilaila care are in compo!itia sa si fenilalanina, care actionea!a asupra centrilor nervosi din creier responsaili cu apetitul, diminuand sen!atia de foame si mentinand un nivel constant al gluco!ei %n singe.
%ombu& Laminaria japonica' 4
Printre cele mai raspandite alge comestiile se numara si o varietate de alga runa, cunoscuta su numele de =>omu= si su renumele de =osul oceanului=. i asta pentru ca, asemeni osului de vita, se foloseste pentru a prepara o supaa!a 'un =ouillon=, cum ar spune ucatarii din tara lui ?u@ 4ala/@(, foarte una pentru dieta eelusilor plapan!i, precum si a adultilor aflati in convalescenta. =:omu= e usor de recunoscut, avand forma unor panglici lungi 'de cativa metri, uneori(, de culoare runa. 5ista doua varietati de alga runa din aceasta familie, =das/i >omu=, care este ogata in fosfor, calciu 'de !ece ori mai mult decat in aceeasi cantitate de ran!a(, iod, proteine, vitaminele A, 41, 42, si =>arfuto >omu=, care se evidentia!a prin faptul ca este mai moale si gustul e mai putin aspru.
2.Algele ca sursă de produse medicale 5
Algele sunt folosite din cele mai vec/i timpuri ca /rana si ingredienti in produsecosmetice. Asiaticii consuma alge marine inca de acum -.000 de ani, considerandule delicatese. Acum 300 de ani, 6 specii de alge erau consumate !ilnic in 9aponia, ca asta!i sa se a#unga la 20 de specii. ;u este de mirare ca asiaticii au castigat mai multa sanatate si longevitate decat restul lumii. Care este secretul acestor organisme vegetale primitive, dar atat de inefacatoare omului Marea lor
calitate este continutul ogat
de compusi
minerali care actionea!a impotriva
procesului imatrinirii intregului organism. +upa numeroase de cercetari neintrerupte de 200 de ani incoace, multitudinea de vitamine, minerale si sustante active din alge au a#uns recomandate la nivel oficial. ;u pre!inta contraindicatii, dar numai daca e vora de alge comestiile. (revin aparitia cancerului
Cercetatorii au demonstrat eficacitatea e5traselor din alge in ca!ul infectiilor cudiverse tipuri ale virusului /erpetic, cu virusul gripal A si cu virusul B 1 'agentuletiologic al +A(. A devenit o certitudine faptul ca algele tonifica sistemul imunitar,contriuind in mare masura la legarea radicalilor lieri. +in aceasta cau!a, in pre!ent,medicii o utili!ea!a din ce in ce mai frecvent si pentru tratamentul ad#uvant al unor olimaligne. Printre cele mai cunoscute afectiuni pe care algele marine le previn sunt afectiunile cardiovasculare, renale, oculare si pulmonare.
Algele induc sen!atia de satietate foarte rapid, in timp ce aportul caloric este sca!ut. +in acest motiv, sunt recomandate de nutritionisti in curele de slaire. le repre!inta o modalitate de a slai sanatos, contriuind la diminuarea tesutului adipossi la cresterea fermitatii si a elasticitatii pielii. 8tili!area algelor in cosmetica a cunoscut un avint serios o data cu descoperirea unor sustante active care au un efect de intinerire. Ponderea clasicelor fructe de mare din farfurie scade in favoarea algelor. ar marile lanturi de restaurante naturiste au fost primele care sau conformat. Algele se folosesc si in tratamente spa, su forma de impac/etari pentru slait, pentru tratarea vergeturilor si a celulitei, dar si in terapii antistres. $data amestecate cu apa, 6
pudra speciala de alge, preparata special in laoratoarele de cosmetica, se transforma intro pasta ce se incal!este progresiv. fectul termic facilitea!a elierarea activilor marini. +iraculoasele alge din ,ibet
Algele ?alodium provin din iet si mult timp au fost considerate un secret. nuropa, au fost aduse din ndia, de un profesor universitar polone!, care a urmat acolo un tratament si sa vindecat complet de cancer la ficat in - ani. 7a plecare a primit algele in dar. ?alodium are culoarea ala. reuie lasata intrun vas plin cu lapte, pana cand laptele fermentea!a, apoi se strecoara si se ea continutul. ste util in cancer, prin stoparea cresterii celulei canceroase in organism, normali!ea!a perfect sc/imul de sustante, vindeca alergiile de orice natura, re!olva prolemele gastrointestinale, inclusiv ulcerul, prin normali!area florei intestinale, vindeca olile pulmonare, maladiile de ficat, ve!ica urinara si rinic/i, di!olva pietrele, tratea!aprocesele inflamatorii, fiind un antiiotic natural, curata corpul de to5ine, eliminare!iduurile metaolismului, inclusiv colesterolul rau, a#uta olnavii de diaet !a/arat, prin
normali!area
glicemiei,
intensifica activitatea
se5uala, intinereste
organismul,incetineste imatranirea celulelorD creste re!ervele interioare ale organismului, ridicatonusul, imunatateste memoria si atentia. 1-- de leacuri intro alga
7aminaria '7aminaria fle5icaulis, 7aminaria cloustoni( contine iod, saruri minerale'sodiu, potasiu, calciu, siliciu, magne!iu(, numeroase oligoelemente, glucide, mucilagii, vitaminele A, 4, C, +, , clorofila. Are proprietati tonifiante, reminerali!ante,normali!atoare ale circulatiei sanguine, antilipemice si antiarteriosclerotice. unt unein ca! de astenie, surmena#, de!ec/ilire endocrine, deminerali!are, tuerculo!a, ra/itism, tulurari de crestere la copii, /ipotiroidie, mi5edem, oe!itate, /ipercolesterolemie, arteriosclero!a, coronarite, reumatisme cronice, astm ronsic, enterocolite. u forma de ai generale, au efect enefic in maladii infectioase acute, inflamatii, dermato!e, 4C pulmonar evolutiv, decompensare cardiaca, /ipotiroidism, afectiuni psi/ice. Acestea sunt cele mai cunoscute alge. 7e puteti include ca suplimente nutritive si nu veti regreta, veti castiga in sanatate, putere si tinerete. Eamiti, viitorul este verde sau alastru, rosu, sau run, la fel ca nuanta salatelor marineF Medicamente care au fost mult timp folosite de oameni sunt %n ad*ncurile sale, %n apele de coast". Populațiile care locuiesc pe malul m"rilor și oceanelor, de mult timp folosesc alge de mare ca aliment și ca un medicament pentru tratarea sau prevenirea multor oli.
7
C/iar și la %nceputul secolului B din alge f"ceau medicamente pentru tratamentul /idrocefaliei. )n C/ina antic", var!a marin" tratau acese și diverse tumori. n ndia, ele au fost mult timp utili!at ca instrument %n tratamentul olilor glandelor endocrine. Alge marine are propriet"ți de a reglementa coagulare a s*ngelui si previne formarea de c/eaguri de s*nge. Și, proail, c" anume ea poate da medicamente pentru a %nlocui produsele c/imice. A fost mult timp cre!ut c" utili!area de alge %n alimente a#ut" la prelungirea tinere ții și de a v" prote#a de multe oli. pirulina sa ar"tat ine ca un tratament ad#uvant in oli, cum ar fi alergiile, artro!a, artrita, infecții ale tractului respirator superior, gastrit", depresie, oe!itate, diaet, anemie, to5icitatea metale grele, pancreatita, oli articulare cronic, ciro!a, ulcer stomac. Și c/iar cancer și +A . at" ce medicina ne poate da mare acumF Alge marine cel mai valoros este varec sau var!a marin", compus din acid alginic '60 la suta(. Acest acid are propriet" țile de pectina, care se g"se ște %n fructe și legume și are capacitatea de a atrage apa cu o greutate de trei sute de ori dec*t propria sa. Medicamente care ne ofer" natura, nu este %nc" pe deplin desc/ise, dar marea de mult timp ne vine %n a#utorul nostru, prelungirea vieții și %mun"t"țirea st"rii de spirit. G
Clorofila din componenta lor are un efect regenerant. ustantele antiiotice le confera proprietati actericide si cicatri!ante. n!imele pre!ente in mod natural a#uta digestia. pre e5emplu, sucul organic de >elp 'rlanda( a#uta la calmarea iritatiilor de la nivelul sistemului digestiv cum ar fi alonarea si constiparea. Consumul algelor incura#ea!a organismul sa elimine surplusul de grasime, fiind in acelasi timp un energi!ant usor de asimilat. ficiente in tratarea ca!urilor de infectii cu diverse tipuri ale virusului /epatic, virusul gripal A si virusul B. Comat imatranirea celulara prin antio5idantii continuti unt un supliment de energiei si vitalitate le tonifica sistemul imunitar
riscul de arterosclero!a si de infarct miocardic. Au proprietati tonifiante, reminerali!ante, normali!atoare ale circulatiei sanguine timulea!a metaolismul si accelerea!a arderea grasimilor, ceea ce inseamna ca, in loc sa pier!i masa musculara, pier!i din depo!itele adipoase. onifica activitatea glandelor endocrine, in special a tiroidei, /ipofi!ei si pancreasului. fectul lor energi!ant asupra ficatului facilitea!a eliminarea to5inelor sca!and astfel nivelul de stress al organismului, descura#and astfel formarea celulelor maligne unt in!estrate cu puteri antireumatismale, antigutoase, reminerali!anteD
Alga runa 7aminaria diminuea!a efectele devastatoare ale fumatului activ si pasiv. n 9aponia, C/lorella este declarata Ialiment de interes nationalJ Alga A
3.Algele – Uzina subacvatică
Algele sunt folosite in cantitati industriale ca materie prima pentru e5tractia iodului,romului si a manganului. Algele sunt e5trem de ogate in potasiu si iod, fiind 9
recomandate persoanelor care urmea!a tratament cu diuretice. Administrarea lor ca supliment natural poate corecta si unele insuficiente tiroidiene '/ipotiroidism(. Continand cantitati mari de fier, sunt considerate ca fiind cea mai adecvata sursanaturala de acest element. sunt foarte ogate in vitamine si aci!i nucleici, cu rol esential in regenerarea celulelor organismului. Contin toate vitaminele comple5ului 4, vitaminele C si si repre!inta o sursa naturala a vitaminei A si a acidului linolenic. Clorofila din componenta lor are un efect regenerant si un apreciail efect antiacterian. Algele contin sustante antiiotice cu proprietati actericide si cicatri!ante. Au
cele
mai
multe
proteine
usor
asimilaile
'60L(
dintre toate
vegetalele.Comparativ cu alte surse de proteine, aceste plante sunt ogate in fire si foarte sarace in grasimi.
Concluzii 5 1.Algele constitue o surs" alternativ" de /ran" .
10
2.
Algele m"rilor i oceanelor concentrea!" cel mai ine toate aceste og"ii pentru s"n"tatea i
frumuseea noastr" i de aceea, constituie %n !iua de a!i o veritail" arm" %mpotriva %m"tr*nirii. 3. Algele constituie o preocupare a lumii tiinifice, pentru
unicitatea compo!iiei lor.
. Algele marine constituie o important" resurs" natural" valorificail" %n .Algele
economia uman"
sunt folosite %n alimentație, ca %ngr"ș"minte organice, materie prim" pentru oținerea
coloranților, cosmetice și farmaceutice, comustiil etc.
ibliogra!ie5 1./ttp&OO.doctor.info.roOalgeleQcomestiile./tml 2./ttps&OOsites.google.comOsiteOeli5irultineretiiOfarmaciaverdeOalgele 3./ttp&OOmirceaeliade.i>ispaces.comOmportantaalgelor 11
./ttp&OO.armonianaturii.roOAlgelemarinesiimportantalor
inalimentatie./tmlSarticle+QT-articol 6./ttp&OO#urnalul.roOviatasanatoasaOtrupmintesufletOalgelesaulegumelemarii-UT-2./tml
12
