Frecarea in Natura Si Tehnica

Frecarea este un fenomen foarte des intalnit in natura si in tehnica. Unele efecte ale frecarii sunt utile, altele nu. Frecarea face posibil: Mersul fiintelor pe sol  – forta  forta de de frec frecar are e( )exer )exercit citat ata a de sol asup asupra ra piciorului care tinde sa se miste fata de sol, in spate, ne impinge inainte.

Echilibrul corpurilor pe suprafete usor inclinate – forta de frecare este orientata in sus, in sens invers componentei tangentiale a greutatii.

Franarea vehiculelor - pentru aceasta la periferia periferia rotii exista saboti (piese metalice speciale) care prin apasare pe marginea rotii franeaza rotatia rotii, sau placi de frana care apasa pe discul rotii.



 Aparitia diferitelor forme de de relief ale

Pamantului – exista forte de frecare nu numai intre solid si solid, ci si intre solid si fluid ( apa, aer ) care produc eroziunea rocilor mari alaturi de actiunea dizolvanta a apelor. 

Legarea nodurilor la sfori pentru ambalarea

marfurilor, tinerea cu degetele mainii a diferitelor obiecte. 

Inaintarea vehiculelor – forta de frecare

exercitata asupra rotii este orientata inainte( roata impinge asfaltul inapoi) si ea actioneaza ca forta de tractiune. 

Transmisia miscarii de rotatie prin roti dintate si curele de transmisie – cu roti late si curele late se pot transmite forte mari. Rotile dintate se folosesc frecvent la masini-unelte, vehicule etc.

1.1. Rostogolirea în condiţiile frecării uscate sau mixte





Pentru studiul pierderilor prin frecări în rulmenţi se vor adânci în primul rând aspectele frecării de rostogolire. Dacă pe suprafeţele de contact există o lubrifiere săracă şi când vitezele de rotaţie sunt reduse, va exista un regim de frecare uscată sau mixtă. Forţa de frecare elementară va avea direcţia rezultantei vitezelor relative de alunecare diferenţială, care, în cazul general, are componente pe direcţiile celor două axe ale elipsei de contact şi o componentă tangenţială datorată vitezei unghiulare de pivotare. Dacă nu se ţine seama de adeziunea ce are loc pe o porţiune a suprafeţei de contact, atunci, în prima aproximaţie, coeficientul de frecare va fi acelaşi pe întreaga zonă de contact şi va depinde de natura materialelor şi de starea suprafeţelor şi lubrifierea lor. Se pot calcula forţele şi momentele de frecare care apar în ecuaţiile de echilibru.



Momentul forţelor de frecare elementare în raport cu axa care trece prin centrul bilei, perpendiculară pe linia care defineşte unghiul de presiune. Similar cu momentul forţelor de frecare luat în raport cu axa Oy, existent numai în cazul când momentul giroscopic nu este

frânat de forţele de frecare. 

Calculul pierderilor prin frecare în rulmenţi, se poate trata mai uşor dacă se consideră independent mişcarea de rostogolire şi cea de pivotare. Pe lângă factorii menţionaţi anterior frecarea de rostogolire mai depinde şi de fenomenul de adeziune de pe o

anumită porţiune a zonei de contact. 

 În afară de pierderile prin frecare datorate alunecării relative dintre suprafeţele de contact, în procesul de rostogolire mai apar şi pierderi datorate histerezisului elastic.

Din cauza frecarii: -se tocesc piesele mobile ale masinilor -se dezvolta energie sub forma de caldura care duce la deformarea pieselor sau chiar la topirea lor Pentru a mari forta de frecare: -pe cauciucurile rotilor autovehiculelor se imprima reliefuri -curelele de transmisie se impregneaza cu sacaz Micsorarea efectelor frecarii se poate realiza prin : -polizarea suprafetelor de contact -ungerea cu lubrifianti a pieselor mobile -inlocuirea frecarii la alunecare cu frecarea de rostogolire( de exemplu, cu ajutorul rulmentilor de otel ) -lasand un “joc” intre suprafetele care se afla in contact -utilizarea la autovehicule a pernei de aer ( motoare speciale creeaza o patura de aer sub vehicul pe care acesta aluneca)