A Fi Sau a Nu Fi Vegetarian

A FI SAU A NU FI… VEGETARIAN Vegetarianismul sau ameninţarea de a trăi veşnic de Valentina Dan, MPH

George Bernard Bernard Shaw (1856-1950) Dramaturgul George descria odată sfatul medicului personal atunci când i-a făcut cunoscută hotărârea sa de a elimina carnea din alimentaţie. Medicul s-a grăbit să-l prevină pe tânărul tânărul scriitor scriitor de atunci că, dacă va continua continua cu încăpăţânarea aceasta, îşi va da duhul curând, din cauza malnutriţiei.  „Mai bine mor, decât să mai   pun în gură o bucată de cadavru…” , a fost replica mucalită a lui Shaw. Iată ce spunea el, pe un ton ironic, atunci când, peste ani, împlinea 85 de ani:  „Mă apropii apr opii de vârsta de 85 de ani şi încă lucrez, la fel de intens cum am făcut-o întotdeauna. Am trăit destul de mult şi acum aş încerca să mor, dar pur şi simplu nu pot. Ştiu că un singur grătar  de porc m-ar termina, dar nu mă pot hotărî să-l  înghit. Sunt ameninţat să trăiesc veşnic – acesta este singurul dezavantaj al vegetarianismului”.

 Nu ştim pe ce considerente şi-a bazat Shaw decizia sa de a deveni vegetarian, într-un timp în care această orientare era atât de lipsită de popularitate, însă înclin să cred că sănătatea trupului şi a spiritului, elemente vitale creaţiei, au cântărit mult în balanţă. De fapt, sănătatea este principalul motiv, enunţat de vegetarienii din lumea întreagă, pentru care ei s-au decis la schimbare, în favoarea dietei vegetariene. Cu un secol în urmă, Albert Einstein afirma:  „Nimic nu va aduce un beneficiu mai mare în sănătatea rasei umane şi nu va creşte şansele perpetuării vieţii pe pământ, decât orientarea spre dieta vegetariană” . Datele ştiinţifice actuale confirmă acest adevăr. Şapte din zece compatrioţi de-ai noştri mor înainte de vreme, din cauza uneia din următoarele trei tipuri de boli ucigaşe: bolile cardiace, cancerul şi accidentul vascular cerebral. O alimentaţie complet vegetariană poate preveni cu până la 90% accidentele vasculare cerebrale şi cu până la 97% infarctul miocardic. Riscul de a se îmbolnăvi de cancer de  prostată, sân, sau colon colon este de 4 ori mai redus în cazul vegetarienilor vegetarienilor puri, faţă de cei ce consumă zilnic carne, lapte, brânză, ouă. Diabetul, obezitatea, osteoporoza, hipertensiunea şi bolile vezicii  biliare sunt, sunt, de asemenea, asemenea, aproape inexistent inexistentee la vegetarieni, vegetarieni, în comparaţie comparaţie cu omnivorii. omnivorii. În contextul românesc, hotărârea de a deveni vegetarian nu este una uşoară, pentru că ea vine în total dezacord cu tradiţia şi arta culinară românească. Mark Twain, celebrul scriitor american, și el vegetarian, spunea odată: “Este mai uşor să schimbi religia unui popor, decât să-i schimbi  dieta” … şi cred că avea dreptate. Mai mult decât oricare alt mod de socializare, masa, cu bucatele ei alese, este legată de familie, de prieteni, de evenimente deosebite din viaţă, de amintiri dragi. V-aţi gândit vreodată, de ce oare o anumită mâncare pregătită de mama, pe care o mâncam cu atâta plăcere când eram copii, nu mai are acelaşi gust acum, când suntem adulţi, chiar dacă reţeta este urmată întocmai? Pentru că mâncarea aceea preferată a devenit un simbol al acelui timp de vis  – copilăria copilăria – care s-a dus, dus, pentru a nu se mai întoarce întoarce niciodată… niciodată… Ceea ce complică şi mai mult lucrurile este faptul că foarte mulţi dintre noi consideră dieta vegetariană ca o dietă de regim, restrictivă, fără prea multă varietate şi cred că un meniu vegetarian este neapetisant, greu de preparat şi la fel de greu de ingurgitat. Lucrul acesta este cât se poate de fals! În weekend-ul trecut, eram la Mediaş, la sărbătorirea nunţii unor prieteni. O nuntă ca-n poveşti. Masa era plină cu delicatese: fructe de tot soiul; bucate alese din legume, zarzavaturi, nuci şi alune şi sucuri naturale cu pulpă de fructe, aromate şi delicioase. V-am dezamăgit cumva? Poate că era 1

 bine să vă fi spus de la început început că nu m-am referit la povestea cu Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana, Cosânzeana, ci la povestea Evei şi a lui Adam… Şabloanele pot fi schimbate! Tradiţiile pot să primească un alt curs, pot fi reorientate, mai ales atunci când este în joc nu numai sănătatea noastră, ci şi viaţa. Cineva trebuie să aibă curajul de a începe. Veniţi cu noi! ===================================== =====================

VEGETALE SAU CARNE? În concepţia yoghină şi în cea a unor religii, alimentaţia echilibrată lacto-vegetariană din care s-a exclus carnea va determina în timp o stare de sănătate excelentă. Suntem în mare măsură ceea ce mâncam, ne învaţă ştiinţa yoghină. Delicioasele Delicioasele preparate pe care le înghiţim cu poftă se regăsesc, în final, mai mult sau mai puţin transformate, continuând apoi să existe un timp, în fiecare din celulele noastre, influenţându-ne nu numai sănătatea, ci şi modul de a gândi şi trăirile spirituale. Cu mii de ani în urmă, înţelepţii yoghini au realizat imensa importanţă a hranei vegetariene pentru sănătate, sănătate, remarcând totodată efectele sale multiple atât asupra vitalităţii vitalităţii şi regenerării corpului cât şi asupra mentalului. Cercetările au pus în evidenţă faptul că anatomia omului nu este carnivoră, deoarece sistemul digestiv uman e adaptat pentru digestia fructelor, oleaginoaselor, cerealelor şi legumelor. Întocmai ca la maimuţele antropoide, lungimea intestinelor la om totalizează aproximativ de 12 ori lungimea corpului, ceea ce face evidentă digestia înceată a legumelor şi fructelor. Într-un articol publicat de curând în revista americană Medical Counterpoint , Williams Collins scrie: „Omul este înzestrat în mod evident cu o dentiţie care se aseamănă mai mult cu cea a erbivorelor decât cu dentiţia carnivorelor: animalele erbivore au incisivii ascuţiţi, pentru a reteza iarba, molarii cu suprafaţa plată  pentru a zdrobi legumele şi fructele, iar caninii scurţi şi rotunjiţi, rotunjiţi, inapţi să strivească sau să sfâşie carnea.” Carnivorele au o capacitate capacitate aproape nelimitată nelimitată de a asimila grăsimile saturate de colesterol. Câinii de exemplu, pot consuma 250 g de unt, împreună cu raţia lor de carne obişnuită, fără să apară nici cea mai mică schimbare în arterele lor. Această cantitate de colesterol este de aproximativ 100 de ori mai mare decât cea din regimul nostru alimentar obişnuit. La iepuri, se înregistrează înregistrează o schimbare uimitoare a pereţilor arteriali la o mărire cu numai 2g pe zi a cantităţii de colesterol. Eschimoşii, care trăiesc preponderent cu carne, îmbătrânesc foarte repede, având o medie de viaţă de numai 27 de ani şi jumătate. Kirghizii, trib nomad din Rusia Orientală, al căror  regim se compune preponderent din carne, îmbătrânesc la rândul lor prematur şi mor destul de repede, nedepăşind cel mai adesea vârsta de 40 de ani. În carnea animalelor ucise se generează mari cantităţi de toxine, cum ar fi acidul uric, fapt explicabil prin schimbările biochimice produse în timpul agoniei animalelor terifiate, care se zbat  pentru a-şi salva viaţa. Una din problemele cele mai grave ale secolului nostru este cancerul. Se cunoaşte deja că pericolul apariţiei acestei boli este mult mai crescut la persoanele consumatoare de carne. Unul dintre motivele care favorizează apariţia bolii canceroase este fi faptul că astăzi, industria alimentară, alimentară, pentru a împiedica degradarea rapidă a cărnii şi a o face să rămână roşie şi cu un aspect proaspăt mai mult timp, foloseşte în mod curent nitraţi şi alţi conservanţi artificiali, care afectează în timp sănătatea omului. Grăsimile animale, cum ar fi colesterolul, se depun pe pereţii vaselor sanguine şi, pe măsură ce  persoana care consumă carne îmbătrâneşte, îmbătrâneşte, diametrul acestor acestor vase se micşorează. micşorează. Presiunea asupra asupra inimii creşte, rezultând o vulnerabilitate cardiacă şi o creştere a tensiunii arteriale. În societatea noastră, una din două persoane consumatoare de carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau

2

vasculară, în timp ce aceleaşi aceleaşi boli sunt practic necunoscute în rândul vegetarienilor sau în ţările în care consumul de carne este foarte scăzut. Spre deosebire de plante, care au o membrană celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor repede atunci când circulaţia sângelui este oprită. Imediat ce viaţa încetează, proteinele animale se coagulează şi încep să secrete enzime autodistructive. Astfel, se formează o nouă substanţă, numită ptomaină. Carnea şi  peştele se descompun şi putrezesc rapid. Putrefacţia şi înmulţirea  bacteriilor  bacteriilor încep aproape imediat după moartea animalului. animalului. De aceea, obişnuinţa de a consuma carne creează otrăvuri violente în colon şi îmbătrâneşte prematur tractul intestinal. Este carnivorismul un obicei moral şi uman? În epoca de început a creştinismului, numeroase grupări religioase şi spirituale au propovăduit regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trăi fără a provoca suferinţă. Acestea s-au opus consumului de carne, considerându-l considerându-l un obicei barbar şi dăunător sănătăţii. Oricine a vizitat un abator ştie bine că animalele suferă foarte mult înaintea şi în timpul tăierii. Filozoful indian Sri Aurobindo explică  principiul  principiul enunţat de Mahatma Gandhi (ahimsa) de a nu face niciun rău fiinţelor fiinţelor vii, ceea ce înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cât mai redusă. Prin urmare, atâta timp cât avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu au de ce sa fie omorâte pentru a ne asigura nouă hrana. A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrană vie,  proaspăta, pură şi hrănitoare este mai uşor decât ne-am imagina. Sunt o mulţime de specialităţi specialităţi lacto-vegetariene lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat conţinut nutritiv nutritiv pe care nu am avut ocazia până acum să le gustăm, pentru că ne-a lipsit informaţia, am moştenit obiceiuri şi am fost condiţionaţi de  prejudecăţi.  prejudecăţi. Mulţi sunt chiar foarte uimiţi să descopere mâncăruri bogate în proteine, preparate numai pe bază de ingrediente vegetale. Sănătatea radiantă ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizică. Vom căpăta o evidentă bucurie în a pune în acţiune idei umanitare şi, odată cu aceasta, vom resimţi bunătatea copleşitoare ce emană din starea noastră permanentă de iubire, care va fi transmisă tuturor fiinţelor din jurul nostru. Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic,  psihic, moral şi spiritual. spiritual. Este demn de reţinut că nu există niciun argument ştiinţific ştiinţific valabil împotriva lui.

Vegetarianismul În goana actuală după vitamine şi minerale, este imposibil să nu fi întâlnit diferitele tipologii ale conceptului conceptului de vegetarianism: vegetarianism: veganii, lacto-ovo-vegetarienii, lacto-ovo-vegetarienii, lacto-vegetarienii, lacto-vegetarienii, ovo-vegetarienii, naturiştii, naturiştii, fructarienii, fructarienii, pesco-vegetarienii, pesco-vegetarienii, polo-vegetarienii. polo-vegetarienii. Termenul de vegetarian poate să facă referire la dieta veganilor (vegetarienii puri/stricţi, care exclud consumarea oricărui produs animal şi evită până şi purtarea hainelor confecţionate din acest tip de produse), sau poate însemna o dietă lacto-ovo-vegetariană (vegetarienii care nu consum consumăă carne carne,, dar accept acceptăă lapte laptele le şi ouăle ouăle). ). Semivegetarian este termenul ce defineşte o  persoană care nu consumă porc, vită, oaie, vânat, dar acceptă peştele ( pesco-vegetarieni) sau carnea de pui (polo-vegetarieni). Aşadar, atâta vreme cât vor exista interferenţe între omnivori şi vegetarieni, nu vom putea da o definiţie clară a ceea ce înseamnă să fii vegetarian. Dar trebuie să ştim că o dietă vegetariană echilibrată şi diversificată poate asigura necesarul de nutrienţi de care are nevoie organismul şi că există dovezi ştiinţifice ştiinţifice care atestă faptul f aptul că un vegetarian vegetarian este cu mult mai sănătos decât o persoană care consumă carne.  Noţiunea de vegetarian apare apare pentr pentruu prima prima dată dată la filoz filozofu ofull grec grec Pitago Pitagora, ra, care care consid considera era vegetarianismul condiţia esenţială pentru o viaţă armonioasă, prin abţinerea de la orice fel de carne. Termenul provine din latinescul „ vegetus”, care înseamnă „proaspăt, sănătos şi activ”. De la Pitagora şi până în prezent, sensul a cunoscut câteva modificări şi diviziuni dar, în general, 3

conceptul a rămas acelaşi. Astfel, un vegetarian adevărat îşi alcătuieşte o dietă în care introduce numai cereale, leguminoase, nuci, alune, seminţe, fructe, cu sau fără produse lactate şi ouă. Un vegetarian nu mănâncă niciun niciun fel de carne, fie ea peşte, pasăre, vânat, crustaceu sau moluscă. moluscă. Aşadar, conceptul de vegetarianism se subscrie unei diete compuse din mâncăruri pe bază de  plante, suplimentată suplimentată de unii cu ouă şi/sau produse lactate. lactate. În anul 1847, participanţii participanţii la primul Congres al Societăţii Vegetariene din Anglia au definit vegetarianul ca o persoană care refuză să consume orice fel de carne.

Superioritatea regimului ovo-lacto-vegetarian În condiţiile unui trend naturist şi promovării intense a unui stil de viaţă sănătos, care au luat amploare în ultimii ani, regimul ovo-lacto-vegetarian este pe val. Dincolo de moft, modă sau raţiuni estetice, studii ştiinţifice, exemple de netăgăduit ale unor grupuri semnificative de oameni ce urme urmeaz azăă un astf astfel el de regi regim, m, recu recupe peră rări ri mira miracu culo loas asee după după boli boli grav gravee şi chia chiarr exem exempl plee individuale celebre învestesc acest mod de viaţă cu calităţi de excepţie, situându-l cu mult peste alimentaţia bazată pe carne.

În ce constă alimentaţia ovo-lacto-vegetariană Alimentaţia ovo-lacto-vegetariană, spre deosebire de cea exclusiv vegetariană, admite, pe lângă produsele vegetale, consumul unor   produse de natură animală, respectiv respectiv lapte şi ouă în cantităţi cantităţi moderate. Adepţii acestui tip de vegetarianism afirmă că, nefiind atât de restrictiv ca cel strict 100%, acesta asigură organismului,  pe lângă necesarul nutritiv, şi varietate. varietate. Ca derivate ale acestui regim, există şi alimentaţia ovo-vegetariană, care exclude laptele (întâ (întâln lnit ităă la cei cei cu intol intolera eranţ nţăă lact lactică ică)) şi alime aliment ntaţi aţiaa lact lactoovegetariană, vegetariană, în care nu este permis consumul de ouă.

De ce să excludem carnea Există persoane care exclud carnea din alimentaţie din considerente morale sau religioase. Dincolo de aceste aspecte, acest obicei nu este nicidecum unul nociv pentru organism, aşa cum încearcă în mod eronat unii consumatori împătimiţi de carne să convingă, ci chiar dimpotrivă. Proteinele din carne sunt suplinite cu uşurinţă prin consumul de produse lactate şi ouă. Din cauza conţinutului ridicat în grăsimi, implicit acizi graşi saturaţi, carnea determină o creştere a nivelului de colesterol în sânge, îngreunând circulaţia sanguină şi funcţionarea normală a inimii. Din aceste considerente, trebuie limitat şi consumul anumitor anumitor produse lactate, cum ar fi untul sau laptele gras. De reţinut că în alimentaţia ovo-lacto-vegetariană, baza este constituită din vegetale, fructe şi legume, celelalte  produse fiind consumate cu moderaţie. moderaţie. Reamintim că dentiţia dentiţia şi aparatul digestiv uman sunt adaptate adaptate mai degrabă unei alimentaţii alimentaţii vegetariene, lucru care a rămas neschimbat în timp, în ciuda includerii masive a cărnurilor în alimentaţie. Din încălcarea frapantă a acestui dat natural, derivă multe consecinţe nefaste asupra organismului şi se creează mediul propice dezvoltării unor boli moderne, precum obezitatea sau cancerul.

Avantajele alimentaţiei vegetariene  Nenumărate studii ştiinţifice ştiinţifice au demonstrat fără drept de apel superioritatea superioritatea şi beneficiile unui stil de viaţă bazat pe alimente provenite din regnul vegetal, comparativ cu cel în care se consumă zilnic, sau în mod obişnuit, preparate din carne. - Riscul de cancer scade în rândul persoanelor care urmează o dietă vegetariană. vegetariană. Un studiu recent,  publicat în  American Journal of Clinical Nutrition a demonstrat o reducere considerabilă a îmbolnăvirilor de cancer în rândul consumatorilor de produse vegetale, comparativ cu cei care consumau carne. Se precizează însă că şi în rândul celor ce au inclus numai peşte (ca reprezenta r eprezentant nt al produselor carnivore) în alimentaţie s-au obţinut rezultate foarte bune. Acestea pot fi explicate, 4

între altele, prin conţinutul abundent în fibre vegetale şi caroten al dietei vegetariene, substanţe care protejează împotriva cancerului şi care lipsesc total din carne. - Numeroase studii publicate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii demonstrează că dieta vegetariană  previne bolile cardiovasculare. Singura Singura diferenţ diferenţăă dintre dintre grupuril grupurilee analiza analizate te este este consumul de carne, stilul de viaţă fiind, de altfel, asemănător. Aşadar, consumul de carne poate fi considerat răspunzător de creşterea riscului de infarct miocardic sau de ateroscleroză. osteoporoză, în - Femeile care urmează un regim vegetarian prezintă un risc scăzut de a suferi de osteoporoză, comparaţie cu cele care consumă cu regularitate carne. Se pare că un consum ridicat de grăsimi animale determină o eliminare semnificativă a calciului prin urină.

Vegetarianismul în diferite ţări În SUA, vegetarianismul este sinonim cu ovo-lacto-vegetarianis ovo-lacto-vegetarianismul; mul; Se spune că Marea Britanie este „paradisul veganilor”; În Germania, confuzia dintre vegetarianism şi pesco/polo-vegetarianism este des întâlnită; În Australia, în lista de ingrediente a produselor alimentare nu este obligatoriu obligatoriu să se precizeze dacă aromele utilizate sunt de origine animală sau nu, prin urmare vegetarienilor le este foarte greu să deosebească produsele corespunzătoare lor; În Asia, ca turist, nu-i uşor să găseşti preparate vegetariene. Când vine vorba de mâncatul în oraş, oferta e foarte săracă pentru un vegan, care nu va putea alege decât orez alb şi legume; În Japonia, vegetarienii sunt o raritate, deoarece preţul fructelor şi legumelor legumelor este foarte mare; aşadar, dacă în Europa ieşi mai ieftin devenind vegetarian, în Japonia nu prea îţi poţi permite; Indonezia este ideală pentru un vegetarian pentru că este foarte bogată în fructe tropicale; În India exist existăă un num număr ăr însem însemnat nat de veget vegetari arieni eni,, astfel astfel încât încât procur procurare areaa alime alimente ntelor  lor  corespunzătoare corespunzătoare nu reprezintă o problemă.    





 

Ştiaţi că… Vegetarianismul era apreciat de filozofii Greciei Antice. Veget Vegetari ariani anismu smull era mod modul ul de viaţă viaţă al lui Mahat Mahatma ma Gandhi (părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor  de revoltă nonviolente); a scris numeroase texte pe această temă. În 1945, sondajele arătau că în Anglia existau aproximativ 100.000 vegetarieni. În prezent, s-a ajuns la 10.000.000 persoane care au adoptat acest tip de dietă. În lunga listă a vegetarienilor celebri se numără: Confucius, Socrate, Plutarh, Platon, Virgiliu, Horaţiu, Ovidiu, Epicur, Leonardo da Vinci, Voltaire, Charles Darwin, William Shakespeare, Isaac Newton, Karl von Linné, Jean Jacques Rousseau, Blaise Pascal, Thomas Edison, Nikola Tesla, Mark Twain, George Washington, Benjamin Franklin, Franz Kafka, Richard Wagner, Lev Tolstoi, Lord Byron, Claudia Cardinale, Brad Pitt, Prince, Drew Barrymore, Kim Basinger, Alicia Silverstone, Silverstone, Alec Baldwin, Jerry Seinfeld, Robert Redford, Richard Gere, Pierce Brosnan, Woody Harrelson, Samuel L. Jackson, Peter Sellers, Dustin Hoffman, David Duchovny, Larry Hagman. ===============================================  





DE CE AM DEVENIT VEGETARIAN de Magor Csibi Pentru majoritatea oamenilor, oamenilor, vegetarianismul pare o „fiţă”. Un trend prin care unii se diferenţiază diferenţiază de ceilalţi sau vor să fie mai „şic” decât restul. Şi eu tot de la această preconcepţie am plecat când am aflat prima dată de vegetarianism. Am fost crescut cu carne, predominant de porc, mai târziu de pui şi n-am ratat nicio ocazie să arunc câte o remarcă răutăcioasă când mă întâlneam cu câte un vegetarian. vegetarian. Când ieşeam din ţară, râdeam cu prietenii prietenii de restaurantele restaurantele unde nu se găsea carne şi nu mi-aş fi putut imagina niciodată că s-ar putea trăi şi fără. Lucrurile s-au schimbat de când am 5

început o dietă strictă, cu multe legume crude. Atunci am descoperit că nu numai pâinea, carnea şi cartoful sunt alimente adevărate. Câteodată şi o salată verde te satură dar, evident, pentru asta e nevoie să treci peste o perioadă de acomodare. Când am ajuns în Parlamentul European, am început să înţeleg de ce mulţi de acolo au ales să nu mai mănânce carne. Atunci când citeşti mult prea multe dosare în Comisia pentru Agricultură sau Comisia de Mediu, ajungi să ai dubii în ceea ce priveşte calitatea unor produse alimentare. Dacă te mai duci şi la Grupul pentru Bunăstarea Animalelor Animalelor sau la discuţii despre Organisme Modificate Genetic şi clonare, ţi se taie pofta de tot. Aşa am păţit şi eu. De ce poluăm mai mult dacă mâncăm carne? Un studiu intitulat „Methane Emissions from Cattle” ,  publicat  publicat în  Journal of Animal  Science, ne spune că 6% din hrana digerată de vaci e transformată în metan, iar creşterea vacilor generează metan cam cât industria de  petrol şi gaze şi gropile de gunoi la un loc. Asta înseamnă că numai vacile emit 2% din totalul gazelor cu efect de seră. Dacă adăugăm hrana, transportul, îngrijirea lor şi prelucrarea cărnii, impactul este mult mai mare. O altă perspectivă vine de la Consiliul Ştiinţei şi Tehnologiei Agricole din Marea Britanie. Conform studiilor făcute de ei, se estimează că, pentru obţinerea unui kg de carne de  peşte, se folosesc 1-2 kg de hrană. Pentru un kg de carne de pasare, cantitatea hranei se ridică la 2,5 kg, pentru porc, între 4 şi 5,5 kg iar pentru vacă ajunge la 10 kg. Cred că de aici se vede destul de clar diferenţa de utilizare a resurselor şi faptul că la legume nu folosim decât… apă. Dacă tot veni vorba de câtă apă ne trebuie ca să creştem legume sau animale, răspunsul vine de la cercetătorul cercetătorul D. Pimentel. Pentru un kg de cartofi, de exemplu, ne trebuie 500 de litri de apă, pentru un kg de soia – 2.000, pentru un kg carne de pasare – 3.500, iar pentru un kg de carne de vacă –  100.000. Asta în contextul în care mulţi cercetători cercetători spun că resursa strategică a viitorului va fi apa. Ilustrativ pentru lipsa de apă este cazul Barcelonei, unde sunt trimise în fiecare an containere şi vapoare cu apă. De asemenea, creşterea intensivă a animalelor este o sursă majoră de poluare a solului şi a apei. De bunăstarea animalelor nici nu trebuie să mai vorbesc. Am văzut sau am auzit cu toţii de fermele în care pasările nu văd niciodată lumina zilei sau de vacile legate cu gâtul de  pământ, imobilizarea imobilizarea lor păstrând carnea fragedă. Deşi în Europa încă stăm bine şi nu prea găsim aceste extreme, nici la noi situaţia nu e roz. O altă îngrijorare a mea este problema antibioticelor. Animalele de fermă primesc foarte multe suplimente sub formă de hormoni de creştere sau antibiotice. Acestea le stimulează creşterea şi  previn apariţia unor boli. Specialiştii Specialiştii avertizează avertizează însă că aceste antibiotice antibiotice au consecinţe consecinţe grave,  printre care apariţia superbacteriilor superbacteriilor rezistente rezistente la antibiotice şi imunizarea organismului nostru la antibiotice. Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a publicat în aceste zile un studiu care relevă că 75% din carcasele de pui pentru rotisat din mai mult de 500 de abatoare din UE conţin bacteriile Campilobacter  şi Salmonella. Un alt studiu ne arată că în Marea Britanie, o mare  parte din cazurile de contaminare contaminare cu Campilobacter  nu răspund la tratament, din cauza dezvoltării dezvoltării rezistenţei la antibiotice. Tot aşa, n-am crezut că vegetarianismul slăbeşte. Dar mă uit la mine: am ajuns la 81-82 kg şi nu înţeleg ce se întâmplă. Fac mişcare exact ca înainte şi am slăbit! Poate că am pierdut din masa musculară din cauza lipsei de proteine? Nu cred, dar o să-l întreb pe doctorul nutriţionist care va  participa miercuri la o discuţie online online cu cititorii TOTB. Ceea ce ştiu sigur că e fals e afirmaţia că dacă nu mănânci carne te simţi rău, devii deprimat şi până la urmă te îmbolnăveşti. Eu, după aproape trei luni de vegetarianism, vă spun că mă simt excelent. Sunt mulţumit cu noua mea viaţă şi foarte precaut când vine vorba de industria cărnii, ca nu cumva să mă întorc de unde-am plecat. Probabil că de sărbători o sa mănânc puţină carne pregătită de mama, aşa, de poftă. Dar, cu siguranţă că acest aliment nu va mai fi prezent în mod regulat în meniul meu de acum încolo. ================================================ 6

HRANA VIE Cercetări recente au arătat că în mare măsură, ceea ce mâncăm ne determină calitatea vieţii. Ştim cu toţii că motoarele merg bine sau prost prost în funcţ funcţie ie de cali calitat tatea ea com combus busti tibi bilul lului ui folosi folosit. t. Un combu combusti stibi bill de cali calita tate te inferi inferioa oară ră duce duce la uzura uzura premat prematură ură a motorului şi depunerea de reziduuri pe căile de evacuare. În mod similar, alimentele, naturale, pure şi combinate adecvat, asigură funcţionarea funcţionarea optimă a corpului. Alimentele nepotrivite fiziologiei corpului corpului uman şi cele cele preparat preparatee necoresp necorespunză unzător tor sunt nocive, deoarece consumă resursele organismului în procesul digestiv, depun toxine în ţesuturi şi duc la apariţia bolilor de diverse tipuri. Puţini dintre noi realizează că alimentaţia determină performanţele noastre fizice, emoţionale şi mentale. O modalitate radicală de a pune capăt introducerii de toxine în corp şi de a-i asigura acestuia o energie debordantă este renunţarea la consumul de alimente prelucrate termic. Această nouă abordare a hrănirii a fost adoptată în ultimii ani de categorii tot mai largi de oameni, decişi să-şi ofere o viaţă sănătoasă şi un corp armonios. Rezultatele obţinute de ei sunt foarte încurajatoare. Toate alimentele care trec prin diferite stadii de prelucrare, cum ar fi: încălzirea, conservarea,  prepararea prin procese tehnologice tehnologice,, adăugarea de substanţe substanţe nenaturale etc. etc. ajung să fie distruse în diferite grade. Deşi o astfel de alimentaţie poate da senzaţia de saţietate, după ce este consumată,  produce diferite dereglări ale organismului şi solicită excesiv resursele acestuia pentru digestie şi  pentru eliminarea toxinelor toxinelor rezultate. rezultate. Din păcate, în mare parte, alimentaţia alimentaţia omului modern are aceste caracteristici. Practicieni renumiţi în domeniul terapiilor naturale, precum dr. W. Kollath, R. Breuss, E. Gunter, au prezentat în lucrările lor importanţa alimentaţiei. Deşi în moduri diferite, fiecare cercetător a descoperit acea categorie de alimente considerate „vii”. Este vorba despre aşanumita „hrană vie”, considerată a fi singura potrivită omului. Hrana vie este formată din alimente  pure, aflate cât mai aproape de starea lor naturală, naturală, neprelucrate neprelucrate sau prelucrate doar prin mijloace mecanice. Aceste alimente conţin substanţe vii: aminoacizi, oligoelemente, enzime, fermenţi şi vitamine necesare pentru a întreţine procesele metabolice din organism.

Hrană vie sau hrană moartă? Modul greşit de gândire în ceea ce priveşte viaţa în general şi hrana în particular este cauza generală a unor existenţe existenţe nefericite, măcinate de boli. Suntem fiinţe biologice, prin urmare, modul de hrănire trebuie să fie cel natural. Iată, în acest sens, câteva aspecte aspecte esenţiale de care ar trebui să ţinem cu toţii seama:     



dieta umană normală este cea frugivoră; fructele, plantele crude, suculente şi seminţele sunt o hrană delicioasă şi sănătoasă – hrană vie pentru oameni vii; folosirea focului pentru prepararea hranei este un act de distrugere, care creează toxine; carnea, seminţele şi cerealele prăjite sau coapte sunt cancerigene; toţi nutrienţii de care avem nevoie se găsesc în fructe, legume şi seminţe; nu este nevoie să omorâm animale şi să mâncăm cadavre ca să funcţionăm în parametri normali; un măr este mai hrănitor decât orice aliment pregătit la foc; alimentaţia simplă nu este deloc  plictisitoare,  plictisitoare, ea ne eliberează eliberează de senzaţii senzaţiile le tari, care îmbătrânesc îmbătrânesc prematur prematur organismul; organismul; corpul nostru ştie singur cum să se vindece, noi trebuie doar să îi permitem acest lucru prin hrănirea cu sucuri integrale vii de fructe şi legume sau doar cu apă şi apoi să ne odihnim,  pentru a-i permite permite să elimine elimine toxinele toxinele acumulate; acumulate; nu ne putem vindeca de o boală dacă vom continua să ne poluăm corpul cu medicamente de origine chimică şi cu alimente moarte; imensa majoritate a substanţelor din medicamente sunt o otravă pentru corp şi nu determină însănătoşirea reală, ci doar forţează organismul să se comporte într-un anume fel, pentru ca simptomele bolii să nu se mai manifeste vizibil, boala 7

 

continuând să lucreze nevăzută; doar corpul însuşi poate să-şi facă ordine în ograda sa, iar   pentru aceasta, aceasta, are nevoie nevoie de o hrană curată, curată, fără toxine, toxine, şi de condiţii condiţii propice; propice; nimeni nu trebuie să intre în panică atunci când se îmbolnăveşte; îmbolnăveşte; boala este modul natural prin care corpul ne semnalează că trebuie să-l curăţăm de toxine; o sănătate perfectă şi o viaţă fericită sunt drepturile noastre dobândite prin naştere şi ni le  putem asigura asigura în fiecare zi printr-o hrană vie, vie, fără toxine. toxine.

Beneficii evidente Hrana vie conferă o constantă stare generală de bine şi o euforie naturală prin aportul de energie pură, vitală. Somnul devine mai odihnitor şi mai eficient, ceea ce înseamnă că în mai puţine ore de somn, corpul se reface mai repede şi bine. Hrana vie ne măreşte capacităţile intelectuale, atenţia devine mai ascuţită şi gândirea mai clară. Cei care adoptă o dietă bazată pe hrană vie devin gradat mai activi şi mai entuziaşti, capătă o gândire pozitivă şi încredere în ei înşişi. De asemenea, stresul şi tensiunile vieţii de zi cu zi se reduc, sistemul imunitar se întăreşte şi îmbolnăvirile aproape dispar.

Care este problema cu mâncarea gătită? Gătitul alimentelor este un proces care distruge alimentele în momentul în care sunt supuse la căldură. Cu mult înainte de a apărea arsura pe suprafaţa alimentului, valorile sale hrănitoare sunt anihilate din cauza încălzirii. Orice hrană vie devine moartă odată cu expunerea la căldură. Proteinele încep să se „strângă”, să se coaguleze sau să se delamineze (îşi pierd structura care le menţinea forma). La temperaturile obişnuite de gătire, ele sunt complet jefuite de nutrienţi. Odată ajunse în tractul digestiv, proteinele gătite intră în putrefacţie rapidă (din cauza bacteriilor) şi dau naştere unor otrăvuri periculoase ca ptomaina, ptomaina, leucomaina, mercaptanii, amoniacul, sulfura de hidrogen, putrescina, cadaverina şi multe altele. Toate acestea sunt absorbite în sânge şi  provoacă numeroase boli. Gătitul face ca hrana să devină toxică. Toxicitatea este confirmată de dublarea (uneori triplarea) celulelor albe din sânge imediat după ce începe asimilarea hranei gătite. Celulele albe (leucocitele) reprezintă unul dintre componentele sistemului imunitar şi acţionează  pentru a izola izola toxinele. toxinele. Din păcate, păcate, ele nu reuşesc reuşesc întotdeauna... întotdeauna... Sute de cercetări descrise în cartea „Dietă, nutriţie şi cancer”, editată de Academia Naţională de Ştiinţă a SUA, demonstrează că gătitul care foloseşte încălzirea generează substanţe mutagene şi cancerigene care ajung în corpul uman. Fructele şi legumele în stare proaspătă conţin enzime pe care organismul le foloseşte în cursul proceselor metabolice. metabolice. Însă enzimele încep să se deterioreze la temperaturi de peste 38°C, la 54°C fiind distruse cu totul, astfel încât, dacă în alimentaţia noastră predomină mâncarea gătită, nu vom avea suficiente enzime în corp. Vitaminele sunt distruse cel mai uşor de căldură. Mineralele îşi pierd imediat contextul organic (viu) şi se întorc în starea moartă, inactivă. Într-o astfel de stare, ele sunt inutilizabile de către organism, care le elimină ca pe nişte deşeuri. Mineralele anorganice sunt foarte toxice. Iodul, de exemplu, este un nutrient esenţial, cu condiţia să fie în formă biologică vie. În stare anorganică, chimic pură, afectează craniul şi oasele. Fierul, în starea sa anorganică, provoacă hepatită şi hemocromatoză. Grăsimile încălzite sunt periculoase, pentru că au în componenţa lor acroleine, radicali liberi şi alte substanţe mutagene şi cancerigene. Hrana gătită nu numai că necesită un timp mult mai îndelungat de digestie (consumând astfel enorm din energia corpului) dar de multe ori este şi indigestă, ca în cazul proteinelor încălzite. Mâncarea gătită fermentează foarte repede şi, odată ajunsă în intestine, intră în putrefacţie, în timp ce hrana vie este aproape în totalitate absorbită înainte ca fermenţii bacterieni să înceapă procesul de putrefacţie. Acest lucru a fost pus în evidenţă de faptul că o persoană care se hrăneşte cu mâncare gătită are aproximativ 1 kg de bacterii intestinale, intestinale, iar cel care foloseşte exclusiv hrană vie are de câteva ori mai puţine. Aproape 20% din fecalele celor hrăniţi cu alimente gătite reprezintă  bacterii moarte, în timp ce hrana vie face f ace ca acest procent să fie uluitor de mic. Dacă fierbeţi sau 8

coaceţi un cartof şi-l puneţi alături de unul crud, întreg, acesta din urmă va rămâne neschimbat câteva săptămâni, săptămâni, după care va începe chiar să încolţească, încolţească, în timp ce cartoful gătit va fermenta în doar două zile. Aceasta vă poate da o idee despre ce se întâmplă cu mâncarea gătită ajunsă în intestine, unde timpul de două zile necesar putrefacţiei în aer liber este redus la numai două ore. Dacă nu v-am convins până acum de ceea ce se întâmplă în intestin cu mâncarea gătită, nu-mi rămâne decât să vă întreb sincer: aţi vomitat vreodată? Hrana moartă aduce boală şi apropie mult momentul morţii. Dar nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt! Dacă sunteţi curioşi, puteţi cumpăra câţiva şoricei sau hamsteri şi să hrăniţi o parte din ei numai cu hrană vie, iar cealaltă parte cu aceeaşi hrană, dar gătită. Va dura numai câteva săptămâni până semnele vor deveni evidente,  pentru că oricine poate poate face diferenţa între un hamster hamster viu şi unul mort. Dar mai bine vă schimbaţi schimbaţi dieta chiar din acest moment şi folosiţi numai hrană vie. Veţi vedea că ceea ce aţi citit aici devine realitate. Atenţie însă la primele săptămâni sau chiar luni, când corpul va avea tendinţa să se descotorosească descotorosească de toxinele acumulate de-a lungul anilor. Veţi avea la început simptome de boală aparentă şi stări de disconfort. Trecerea la noul tip de alimentaţie trebuie să se facă treptat. •

•

•

•

•

•

Alimentele bogate în vitamina A sunt: morcovul, roşiile, spanacul, salata, pătrunjelul verde, ceapa verde, mărarul – adică legumele galbene, portocalii şi verde închis. Alimentele bogate în vitamina E sunt: germenii de cereale, uleiurile presate la rece din soia,  porumbul, floarea floarea soarelui, măslinele. măslinele. Alimentele bogate în vitamina C sunt: citricele, ardeiul gras, hreanul, măceşele. Una din cele mai mari concentraţii de vitamina C o are pătrunjelul verde. Alimentele bogate în calciu sunt: nucile, morcovii, varza, guliile, guliile, merele, coada-calului, coada-calului, soia, smochinele. Alimentele bogate în fier sunt: spanacul, gălbenuşul de ou, cacaoa, stafidele, brânza tofu, migdalele şi caju. Alimentele bogate în Omega-3 sunt: alunele, seminţele de in, uleiul de soia sau de canola.

Cum gătiţi mâncarea crudă? Prin stoarcere, pasare, înmuiere sau deshidratare. Aşa că, o să vă descurcaţi de minune doar cu un storcător, un blender şi câteva borcane.

Detoxifierea este importantă Dacă v-aţi hotărât să consumaţi numai hrană vie, este foarte important să aveţi în vedere că, de îndată ce renunţaţi total la hrana gătită, corpul are tendinţa să înceapă procesul de detoxifiere. Cât durează acest proces? Depinde de câte toxine aţi acumulat, depinde de ce fel de viaţă aţi dus până în acel moment. În acest proces natural de eliminare a toxinelor pot apărea diverse manifestări. Printre cele mai întâlnite, se numără durerile de cap, greţurile, stomacul deranjat, mâncărimile, acneea, mirosul urât al corpului. Aceste simptome dispar de obicei după o scurtă perioadă de timp. Dacă ele sunt prea violente, puteţi face o trecere gradată, prin creşterea treptată a procentului de hrană vie şi scăderea corespunzătoare a părţii de alimente gătite la foc. Unii acuză o foame continuă, care este însă de natură psihică. Specialiştii în nutriţie recomandă activităţi activităţi ajutătoare: meditaţia, relaxarea sau alte practici spirituale, spirituale, dar mai ales luarea mesei întrun cadru plăcut, nestresant. Alimentele consumate în grabă sau sub stres nu satisfac foamea fizică şi nici pe cea psihologică. psihologică. Dieta vie nu trebuie să se limiteze la fructe şi legume. Adăugaţi cereale, cereale, nuci, seminţe şi mieji. Laptele trebuie băut crud (dacă aveţi încredere în furnizorul vostru). Consumaţi şi hrană vie bogată în proteine (fasole, linte, soia, cereale) şi uleiuri, nu vă limitaţi la fructe şi legume. La început persistă nevoia de alimente alimente nesănătoase. În locul dulciurilor, mâncaţi fructe uscate (caise, prune, curmale, smochine), fructe dulci (mango, piersici, struguri, banane), dar puteţi folosi şi miere. Pentru cei care simt nevoia unor alimente grase, se recomandă pasta de susan (tahini) în combinaţie cu miere sau fructe. O bună măsură pentru a păcăli mintea care tot cere alimente nesănătoase este gândul „ce consecinţe are consumul acestui aliment şi cât de rău mă voi simţi după aceea”. Eventual, vă puteţi face un jurnal în care să scrieţi ce fel de simptome aveţi şi cât de rău vă simţiţi când consumaţi alimentul nesănătos. Amintiţi-vă că sănătatea este mult mai importantă decât pofta de moment. 9

Pentru cei care se plâng de frig, acest simptom va dispărea cu timpul pentru că hrana vie aduce un aport de energie direct asimilabilă de organism iar digerarea sa nu consumă cantităţi uriaşe de energie, ca în cazul mâncării gătite. Un asemenea simptom indică o secreţie biliară insuficientă şi o digestie greoaie. Exerciţiile fizice, mersul rapid timp de 20 de minute zilnic sau masajul cu uleiuri vegetale nerafinate sunt doar câteva din metodele de remediere. Condimentele Condimentele (cimbru, ghimbir, ardei iute, piper, chimen, coriandru) pot şi ele rezolva senzaţia de frig. Reducerea numărului de mese duce la creşterea focului digestiv pentru că astfel stomacul are timp să se odihnească între mese. O altă metodă naturală pentru a amplifica focul digestiv şi a creşte temperatura normală a corpului pe cale naturală este practicarea de exerciţii Yoga. Oboseala cronică şi slăbiciunea sunt simptomele acumulării de toxine în organism. Oare dormiţi suficient? Sunteţi stresat? Aveţi o activitate sexuală haotică şi epuizantă? Toţi aceştia sunt factori care determină oboseala cronică. Evaluaţi-vă viaţa obiectiv şi eliminaţi cauzele oboselii. Consumul zilnic de zahăr rafinat duce la o oboseală continuă. Înlocuiţi zahărul cu miere, fructe dulci şi suc de morcovi morcovi iar, în cazuri cazuri extreme, extreme, consultaţi consultaţi medicul. medicul. Hipocrat Hipocrat spunea: spunea: „Aliment „Alimentele ele trebuie trebuie să fie medicame medicamentel ntelee voastre voastre iar medicame medicamentel ntelee voastre voastre să fie aliment alimentele” ele”.. El recomanda recomanda atât celor  celor   bolnavi, cât şi celor sănătoşi, o alimentaţie alimentaţie alcătuită alcătuită din crudităţi bine alese. Acestea ajută la eliminarea toxinelor. Astfel se recapătă forţa vitală pierdută printr-un regim de viaţă nesănătos. În încheiere, câteva sfaturi pentru un succes deplin cu hrana vie: Evitaţi obsesiile şi emoţiile negative precum ura, frica, egoismul, pentru că acestea sunt adevărate otrăvuri pentru minte şi implicit pentru corp. Conştientizaţi Conştientizaţi-vă -vă motivele puternice pentru a trece la această dietă. dietă. Cel mai  bine este să aveţi o relaţie relaţie emoţional-menta emoţional-mentală lă bună cu hrana hrana vie. Veţi fi răsplătiţi răsplătiţi înzecit! înzecit!

======================================= Un pic mai crud pentru dumneavoastră de Daniela Stoican Cel Cel ma maii nou nou tren trendd culi culina narr din din SUA SUA cuce cucere reşt ştee Mare Mareaa Britanie: preparatele să fie crude sau nimic gătit la peste 48°Celsius. Maeştrii bucătari se întrec în a face mugurii de  pin să pară un fel de parmezan şi sandviciul din cânepă un adevărat hamburger. Ce-i drept, „ravioli” de sfeclă arată îmbietor şi pe deasupra au şi gust bun, ţinând cont că nu sunt făcute cu paste făinoase. Sfecla roşie este pe post de învelitoare, în foiţe extrem de subţiri. Umplutura este o cremă „ricotta” din ierburi de acaju şi se serveşte cu salată de sparanghel şi cu smochine în oţet balsamic, stropite cu ulei din seminţe de dovleac. Sună gustos, nu-i aşa? Şi chiar este, lucru valabil şi pentru celelalte oferte din meniul de la Saf , primul restaurant cu preparate crude din Londra, deschis în aprilie 2008. Mâncare crudă? De fapt, toate felurile sunt gătite la sub 48° Celsius. Şi nu e vorba de carpaccio de vită sau de sashimi de ton, ci de legume organice crude, care sunt retrase de pe foc cu mult înainte de a ajunge la punctul de fierbere, precum şi de fructe sau alune. Aceste feluri sunt numite mâncare vie, fiind o ramură a curentului vegan (vegetarienii stricţi). Dar înainte de a fi catalogată drept o rămăşiţă a curentului hippy, trebuie spus că celebrul maestru bucătar american Charlie Trotter este adeptul acestei bucătarii. Conform acestor „crudofagi”, gătitul alterează proteinele din mâncare, făcându-le mult mai greu de digerat şi anulându-le proprietăţile. Ei afirmă că prin gătit sunt distruse între 50% şi 80% din vitamine şi minerale. Cât despre pesticide, acestea se separă în compuşi şi mai toxici în timpul gătitului, ca să nu mai vorbim de oxigenul pierdut şi de alte substanţe nocive eliberate. Şi mai important este faptul că enzimele, care stimulează longevitatea, sunt distruse atunci când mâncarea este încălzită la peste 48° Celsius.

10

Unul din restaurantele de marcă în domeniul preparatelor  crude este Roxanne's, în Larkspur, la nord de San Francisco care, în 2002, la un an de la deschidere, atrăsese un număr  impresionant impresionant de clienţi fideli datorită unor feluri preparate cu atâta măiestrie, încât nu se simţea că nu sunt gătite. Roxanne Klein, bucătar şi proprietar al localului, precum şi Michael, soţul şi partenerul său de afaceri, trecuseră cu 5 ani în urmă la o dietă compusă exclusiv din produse crude. „Ne-am gândit să încercăm regimul o lună. Dar, la capătul acelei perioade, organismele noastre au protestat vehement la ideea revenirii la alimentaţia tradiţională”, declara ea. Pe lângă energia şi starea de bine, ei au constatat şi că aveau nevoie de mai puţin somn. Deşi a prins la celebrităţi şi la pasionaţii de modă, microbul preparatelor crude nu s-a răspândit în Marea Britanie decât recent. „Cred că acum Londra e pregătită pentru acest tip de bucate”, spune Chad Sarno, bucătarul-şef al lanţului de restaurante Saf, un american de 31 de ani care a călătorit în întreaga lume, studiind ingrediente tradiţionale şi metode de preparare. „Preparatele crude vor  avea mereu nutriţia în centrul preocupărilor. Este un stil culinar care  poate fi îmbrăţişat de toată lumea, mai ales acum, când incidenţa incidenţa cazurilor de obezitate şi de diabet a ajuns la cote nemaiîntâlnite”, afirmă el. Există şi alte restaurante vegane în Londra, dar niciunul care să ofere preparate atât de gustoase şi de aspectuoase. Va avea succes acest nou restaurant? „Devine din ce în ce mai cunoscut. Îmi doresc să ajungă să se măsoare cu orice restaurant de top din Londra. Atunci când creez un fel de mâncare, poţi să fii sigur că e unul care n-a mai fost preparat nicăieri până atunci”, spune Sarno, lansând o provocare. Cum privesc alţi maeştri bucătari problema? Cu siguranţă ar avea câte ceva de învăţat, având în vedere că oferta vegetariană din marea majoritate a restaurantelor de top este jalnică. Dacă îl întrebi pe Sarno pe cine îl consideră el mentorul său, îl va numi pe Charlie Trotter. Nu pentru că oferă un meniu de preparate crude ce-ţi poate servi drept exemplu ca specialist, ci datorită modului în care sunt concepute reţetele, sănătatea fiind mai presus de orice altceva şi nu plăcerea gustativă cu orice preţ. În plus, nu pleci de acolo „plin”, nici chiar după 20 de feluri. Deşi devotat muncii sale, Sarno nu e deloc genul care să ţină predici. Este o persoană absolut normală. „Îmi place să  beau din când când în când, sunt un om obişnuit”, obişnuit”, spune el cu cu un zâmbet în colţul colţul gurii. gurii. A crescut într-o într-o gospodărie tipic americană, cu mâncare tipic americană. Doar când crizele de astm au devenit insuportabile insuportabile acum 12 ani, s-a îndreptat spre preparatele vegane şi crude. „Simptomele au dispărut  pur şi simplu”, spune el, ridicând din umeri. Sarno nu este nici măcar un bucătar cu studii în domeniu. A învăţat meserie din mers, lucrând cu alţi bucătari, apoi pentru case private (actorul Woody Harrelson se numără printre clienţii săi). După nouă feluri aduse doar pentru degustare, poţi ieşi pe uşă destul de semeţ şi total satisfăcut de consommé-ul de castraveţi, crochetele cu ciuperci sau lasagna de dovlecei. Tot ca o minune a alimentaţiei sănătoase, hainele nu se impregnează cu mirosul de mâncare venit din bucătăria deschisă. Saf dispune de un cuptor foarte mic (deoarece există şi patru preparate „gătite” în meniu) şi o bucătărie la subsol, suficient de mare pentru cei 10 bucătari ai săi. Întâmplător, printre ei nu se află niciun britanic, bucătarul-şef fiind sud-african. Alunele şi seminţele seminţele sunt înmuiate în apă timp de până la 10 ore înainte de utilizare. Astfel, sunt mai uşor de manipulat, mai nutritive şi cu un conţinut caloric mai redus. Mugurii de pin sunt deshidrataţi şi apoi măcinaţi, pentru a căpăta aspect de parmezan. Dispozitivul de deshidratare este o ustensilă necesară în trusa oricărui adept al  preparatelor  preparatelor crude, iar Sarno dispune de şapte! „Pare destul de complicat să găteşti crud acasă”, spun unii. „Prostii, niciuna din reţetele reţetele mele nu durează mai mult de 20 de minute s-o faci”, spune Kate Wood, autoare a trei cărţi de bucate dedicate preparatelor preparatelor crude. Kate, în vârstă de 37 de ani, este mama a trei băieţi „cruzi”. Copiii ei evită restaurantele fast-food, preferând un hamburger din 11

fibră de cânepă cu ketchup de coriandru, declară mama. E adevărat ca are un stil de viaţă cel puţin strict: nu pune nicio picătura de alcool în gură, practică yoga, merge numai cu bicicleta iar copiii ei învaţă la domiciliu, dar susţine că nimeni din familie nu a avut nevoie de medic în ultimii 3 ani. Londonezii au însă şi posibilitatea de a lăsa pe altul să se chinuiască în locul lor (cu gătitul, nu cu mâncatul). Pentru 22,50 de lire pe zi, firma Raw Fairies îţi livrează la domiciliu meniul dorit. Deschis din decembrie 2007, este primul serviciu de livrare de preparate crude din Marea Britanie, deşi deocamdată este limitat la zona centrală a Londrei. „Preparatele crude nu au prins foarte bine aici din cauza climei noastre. Lucrurile stau cu totul altfel pe plajele din Los Angeles, dar interesul creşte pe zi ce trece”, spune Midi Fairgrieve, nutriţionist şi co-fondator al Raw Fairies, care face 2000 de livrări pe zi din bucătăria sa, aflată în zona West End a Londrei. ===============================================

Micul-dejun Kollath, un aliment ideal Acum ştim că alimentaţia ideală trebuie să fie cât mai naturală şi pe cât posibil crudă. Adesea însă, stomacul celor neobişnuiţi cu dieta naturală tolerează greu hrana nepreparată termic, mai ales cerealele. Profesorul Werner Kollath (1892-1970), dietetician şi doctor în medicină, unul dintre  pionierii alimentaţiei alimentaţiei sănătoase din Germania, a descoperit descoperit metoda de a face cerealele integrale integrale mai uşor digerabile, fără folosirea focului. Prin adăugarea de fructe, seminţe, miere şi scorţişoară, acest mic dejun dobândeşte şi un gust plăcut, care-i completează valoarea alimentară excepţională.

Ingrediente - 3-4 linguri de făină integrală de cereale (grâu, ovăz etc.); pe cât  posibil, procuraţi-vă cereale organice, provenite din culturi netratate chimi chimic; c; puteţ puteţi, i, de asemen asemenea, ea, măcin măcinaa boabe boabe proasp proaspet ete, e, folosi folosind nd o simplă râşniţă de cafea - nuci, alune sau migdale mărunţite sau râşnite - stafide, curmale, smochine, prune uscate - nucă de cocos rasă r asă (opţional) - fructe: mere, banane, portocale, pere, fragi, cireşe, căpşuni, prune,  piersici, caise caise sau orice orice alte fructe de de sezon bine bine coapte. - miere şi scorţişoară

Preparare Seara, se pune făina integrală într-un vas din ceramică sau sticlă. Se adaugă 3-5 linguri de apă. Se amestecă bine şi se lasă la temperatura camerei până a doua zi dimineaţa. Pe timpul nopţii, făina va absorbi apa, devenind o pastă. În tot acest timp, are loc şi un proces de fermentaţie, căruia i se  poate atribui atribui o bună parte parte din valoarea valoarea dietetică dietetică a acestui acestui mic-dejun, precum şi digestibili digestibilitatea tatea sa. Într-un alt vas, se pun la înmuiat cca 20 g fructe uscate mărunţite, la alegere: nuci, smochine, stafide, curmale, prune uscate, seminţe de floarea soarelui decojite şi neprăjite etc. Minimal, se pot folosi doar câteva nuci. A doua zi dimineaţa, conţinutul celor două vase se amestecă, folosindu-se şi apa de la înmuierea fructelor. Se adaugă apoi un măr, ras în momentul servirii, pentru a evita oxidarea. Se pot folosi şi alte fructe, tăiate ori zdrobite, în funcţie de posibilităţi posibilităţi şi de inspiraţie. Se  pudrează apoi apoi acest amestec amestec cu scorţişoară. scorţişoară. Se poate poate adăuga şi puţină miere. miere. În altă dimineaţă, pasta de făină înmuiată de cu seara se poate combina cu un iaurt subţire (de  băut), zeamă de lămâie, puţin unt de arahide sau de migdale şi mărul ras. r as. Alteori, făina integrală  poate fi înlocuită înlocuită cu fulgi fulgi din germeni germeni de cereale, cereale, de asemenea asemenea înmuiaţi înmuiaţi de cu seară.

Consumarea regulată a micului dejun Kollath aduce următoarele beneficii: 

Stare de saţietate cel puţin 4 ore. Niciun fel de falsă foame dimineaţa şi absenţa senzaţiei de supraîncărcare a stomacului. 12



   

 

 



 

Reglarea armonioasă a greutăţii. Persoanele care doresc să piardă din greutate nu vor avea acea senzaţie acută de foame înaintea mesei de prânz şi se vor sătura chiar cu o raţie redusă; în schimb, cele ce vor să se împlinească în mod echilibrat, vor constata o îmbunătăţire a funcţiilor lor digestive şi vor lua în greutate. Constipaţia, factorul principal al autointoxicării, este eliminată. Semnele de oboseala şi de epuizare, care sunt indiciul unei acumulări de toxine, dispar. Performanţele fizice şi intelectuale cresc vizibil. Se instalează o stare de bine generalizată, rezultată dintr-un echilibru biologic mai bun. Apare o senzaţie de bucurie interioară şi o satisfacţie care îndepărtează orice dorinţă de a mai consuma excitante psihodinamice (cafea, tutun, alcool). Se măreşte puterea de concentrare, concentrare, deoarece aparatul digestiv nu mai este îngreunat de un micdejun greu. Se ştie că digestia acaparează cca 70% din energia nervoasă a corpului. Rezultă o mai bună rezistenţă la stres sau stări tensionale. Compoziţia sanguină se îmbunătăţeşte. Prin multiplicarea celulelor dermei, datorate unei mai  bune irigări a ţesuturilor subcutanate, tenul devine roz, fără erupţii. Furunculele, eczemele sau  pecinginile  pecinginile dispar. Părul redevine suplu şi plin de vitalitate, unghiile unghiile devin strălucitoare şi nu se mai rup. Sănătatea dinţilor se ameliorează. Dinţii care se dezgoleau reintră în alveolele lor. Scheletul este întărit, întărit, sudura fiind mai rapidă în caz de fracturi.

Acest mic dejun poate fi considerat şi ca o prăjitură, în care compoziţia şi gustul pot varia la infinit, după inspiraţie şi în funcţie de fructele de sezon. Vitaminele complexului B din făina integrală de grâu se adaugă vitaminelor şi mineralelor din fructe. Acizii organici ai fructelor   proaspete sunt neutralizaţi neutralizaţi de hidraţii de carbon ai grâului. Prepararea este simplă, pentru că nu necesită fierbere. Reţeta este avantajoasă şi pentru că dimineaţa nu avem prea mult timp la dispoziţie dispoziţie pentru pregătirea unui mic dejun cu adevărat hrănitor şi sănătos. Poftă bună! ===============================================

RISCURILE ŞI AVANTAJELE UNEI VIEŢI FĂRĂ CARNE autor: Richard Corliss (articol apărut în revista TIME/2002)  Ne plac grătarul, fripturica aromată de la cuptor, cârnăciorii serviţi la iarbă verde. Auzim însă multe opinii împotriva cărnii. E mai sănătos să devenim vegetarieni? Ar face asta planeta noastră mai sănătoasă? Sau e mai sănătos să mâncăm nestingheriţi carne? Şi ce se întâmplă cu copiii noştri, de unde facem rost de proteinele pe care le oferă carnea? Cinci motive pentru a consuma produse din carne: 1 – au gust bun 2 – ne fac să ne simţim bine 3 – este o tradiţie americană 4 – sprijină fermierii 5 – părinţii noştri au făcut-o Scuzaţi, astea sunt cinci motive pentru a fuma. Este mai complicat în ceea ce priveşte produsele din carne. Ele sunt produsele pe care cetăţenii americani le consumă aproape în fiecare zi: la cină, la cantină, pe terasă, la grătar cu muştar, la o paradă sau, de mii de ori pe an, cu un sos special, cu salată, brânză, murături, ceapă într-o chiflă cu susan. Carnea de vită este, spun spoturile publicitare de la TV, mâncarea „tipic americană” – simboluri servite fripte şi pline de noţiunea de moştenire naţională,  precum bărbatul din reclama Marlboro. Marlboro. În prezent însă, cirezile pe care le mână americanii par  depăşite de vremuri: pentru mulţi, carnea a devenit o obscenitate în bucătărie. Şi asta nu doar din cauza aditivilor, care sunt asociaţi consumului de carne, deşi o farfurie plină de hormoni, bacterii 13

E-coli sau temuta boală a vacii nebune sunt destul pentru a tăia pofta de mâncare a oricui. Motivul  principal este acela că cetăţenii americani, în principal cei tineri, au început să practice ceva ce le sperie părinţii: au început să mănânce şi legumele din farfurie. De asemenea, asemenea, seminţele şi florile! f lorile! În jur de 10 milioane de americani se consideră vegetarieni, conform unui sondaj al revistei TIME efectuat pe un eşantion de 10 000 de adulţi. Alţi 20 de milioane au încercat la un moment dat în viaţa lor să devină vegetarieni. Pentru a vă convinge de mândria tradiţională a cowboy-ului şi de spiritul de apărare pe care îl manifestă el, accesaţi site-ul lui Jody Brown, un văcar din Dakota de Sud, la www.ranchers.net şi citiţi sloganurile referitoare la produsele din carne: Vegetarienii nu trăiesc mai mult, ei doar arată mai bătrâni şi Dacă animalele nu trebuie mâncate, atunci de ce sunt făcute din carne? (Cineva ar putea pune aceeaşi întrebare, referindu-se la oameni). Pentru Brown şi generaţia sa de mâncători de carne, care nu îşi pun nicio întrebare, cina reprezintă ceva ce părinţii pun pe masă şi copiii bagă în stomac. Despre copiii săi, el spune: „Vrem ca ei să mănânce câte puţin din toate”. Astfel, se serveşte carne în fiecare seară în casa lui Brown, fără obiecţii din partea copiilor săi, Jeff-17 ani, Luke-13 ani şi Hannah-11 ani. Cu toate acestea, Jody admite că „dacă un vegetarian ar avea o pană în faţa casei mele, aş ieşi să îl ajut”. Pentru fermierul care trăieşte din vânzarea de carne sau pentru vegetarianul vegetarianul a cărui dietă ameninţă cu falimentul pe toţi cei ce sacrifică animale, animale, nimic nu mai este simplu. A trecut vremea inocenţei inocenţei sau a naivităţii naivităţii americane, când tunsorile, tunsorile, strângerile de mână, numele de familie şi uniformele de şcoală, fermele fermele şi grădinile zoologice, zoologice, cowboy-ii cowboy-ii şi fermierii nu aveau aveau aspect politic. politic. Acum totul este subiect de aprinse dezbateri. Şi niciun aspect al vieţii noastre de zi cu zi nu este supus unor  dezbateri mai aprinse decât este cel al consumului de produse din carne. Pentru milioane de vegetarieni, carnea este pur şi simplu un cuvânt compus din 5 litere. Carnea de viţel generează imaginea îngrozitoare a unei pruncucideri. pruncucideri. Mulţi copii, crescuţi sub influenţa unor  filme precum Babe sau Chicken Run, refuză să consume carnea eroilor preferaţi şi se întorc către ceea ce apărătorii animalelor numesc dieta nonviolentă. Dietele vegetariene reprezintă rezolvarea  bătăliei interioare din noi, punându-ne la dispoziţie dispoziţie un complex alimentar conform cu facerea de  bine: a fi vegetarian vegetarian înseamnă înseamnă a fi mai mai uman. Renunţaţi Renunţaţi la carne carne şi salvaţi salvaţi vieţi! Bineînţeles că una dintre vieţile pe care le-am salva sau cel puţin prelungi este cea personală. Şi aceasta deoarece a fi vegetarian înseamnă mai mult decât a nu mânca anume lucruri: înseamnă a mânca în mod inteligent. Nu trebuie să ai o concepţie anti-mâncare pentru a gândi astfel. Asociaţia Dieteticienilor Americani, un grup moderat, a concluzionat: „dietele vegetariene planificate cu atenţie sunt adecvate din punct de vedere nutriţional şi ajută în prevenirea şi tratarea unor boli”. Deci, ce ziceţi? Ar trebui să devenim cu toţii vegetarieni? Nu numai adolescenţii dar şi copiii mici, adulţii, atleţii, toţi? Ne va ajuta acest lucru să trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase? Este acesta un lucru bun pentru oameni de toate vârstele şi pentru cei ce lucrează în domenii de activitate dintre cele mai variate? Putem găsi regimul vegetarian perfect şi ne putem alinia la el? Şi, dacă  putem, avem voinţa voinţa să o facem? facem? Există tot atâtea motive pentru a deveni vegetarieni, câte vaci cu ochi blânzi şi câţi copii inocenţi sunt pe lume. Pentru minţile tinere şi impresionabile, a fi vegetarian sună inteligent, etic şi, cum spun aproape 25% din adolescenţii chestionaţi de Teenage Research Unlimited, „cool”. La fel cred şi studenţii. Un studiu condus de profesorii de psihologie Richard Stein şi Carol Nemeroff de la Universitatea de Stat din Arizona a relevat că, deşi fără dovezi certe, cei ce consumă numai salate au fost caracterizaţi ca având standarde morale mai ridicate şi ca fiind mai virtuoşi decât cei ce consumă carne. „Acum un secol, un regim bogat în produse din carne era considerat avantajos  pentru sănătate”, susţine Paul Rozin de la Universitatea Universitatea din Pennsylvania. Pennsylvania. „Copiii din ziua de azi sunt prima generaţie care trăieşte într-o cultură în care a fi vegetarian este la ordinea zilei, unde acest lucru este promovat în mod public, având ca motivaţii sănătatea şi protejarea mediului înconjurător”. înconjurător”. Iar copiii, după cum afirmă părinţii, sunt cei ce generează dezvoltarea dezvoltarea economiei de  piaţă. Acest Acest lucru explică în parte creşterea vânzărilor de burgeri vegetarieni din soia, grâu, orez, ciuperci, ceapă în supermarket-uri şi în reţelele reţelele de restaurante fast-food. Copiii, care devin vegetarieni într-un ritm mult mai alert decât adulţii, sunt probabil cei îşi educă  părinţii.  părinţii. Vânzările de alimente pentru vegetarieni vegetarieni s-au dublat. Restaurante Restaurante de rang înalt adaugă în meniurile lor preparate fără carne. Tot mai la modă, apar restaurante cu „mâncare vie” sau crudă, 14

cum ar fi Roxanne’s în Larkspur, California, unde nu se servesc produse din carne, peşte, pui sau lapte şi unde nimic nu este gătit la temperaturi mai mari de 118°F. „A mânca în restaurantul meu, spune Roxanne Klein, este ca şi cum ai merge într-o ţară nouă, pe care nu ai vizitat-o până atunci”. A fi vegetarian implică un sens mai larg. Vegetarienii se împart în mai multe categorii, de la cei care consumă consumă germeni, germeni, muguri, mlădiţe mlădiţe,, până la aşa-numiţ aşa-numiţii ii pesco-pol pesco-poloo -vegetarieni. Cei mai cunoscuţi sunt vegetarienii stricţi, numiţi vegani. Aceştia refuză să consume, să folosească sau să  poarte orice produs provenind de la animale. Ei nu mănâncă nici miere, pentru că recoltarea acesteia acesteia presupune oprimarea albinelor. Vedeta TV preferată cu opţiuni vegetariene, personajul de desene animate Lisa Simpson (8 ani), s-a îndrăgostit la un moment dat de un tip care se descria ca fiind fiind un vegetarian vegetarian de nivelul nivelul cinci: cinci: „nu mănânc mănânc nimic nimic din ce are umbră”. umbră”. Printre Printre vegetarieni vegetarieniii celebri se numără starul rock Moby şi membrul Congresului American din statul Ohio, Dennis Kucinich. Aceştia jură că nu mănâncă produse din carne la micul dejun şi insistă că se simt mult mai bine când îşi încep ziua cu orez brun şi tărâţe. Pentru cei convinşi cu adevărat – adică cei ce se abţin de la a consuma produse din carne, aşa cum se abţine un membru al organizaţiei Alcoolicii Alcoolicii Anonimi de la băutură – un semivegetarian semivegetarian nu este un vegetari vegetarian an adevărat adevărat.. Pentru Pentru ei, o denumire denumire precum precum aceea aceea de pesco-pol pesco-polo-veg o-vegeta etarian rian (adică (adică vegetarienii care consumă carne de peşte şi de pui) este un oximoron, cum ar fi „semivirgin”. Vegetarian Times, biblia acestui grup, defineşte dogma: „Pentru multe persoane care încearcă să devină vegetariene, puiul şi peştele pot constitui mâncăruri de tranziţie, dar ele nu sunt mâncăruri vegetariene. vegetariene. Cuvântul vegetarian defineşte o persoană care nu mănâncă niciun produs din carne, fie el peşte sau pui”. Clar? Nu, pentru mulţi dintre americani nu este clar. Într-un sondaj efectuat  pe un eşantion eşantion de 11 000 de indivizi, indivizi, 37% dintre cei care au răspuns „Da, sunt vegetarian” vegetarian” au spus de asemenea că au mâncat carne roşie cu 24 de ore înainte iar 60% mâncaseră carne, pui sau fructe de mare. Cei intervievaţi au crezut probabil că un vegetarian este o persoană care, din când în când, mănâncă legume ca garnitură lângă o friptură. Dacă mai mult de o treime din acest eşantion nu cunosc definiţia largă a cuvântului vegetarian, ne întrebăm cum pot ei să înţeleagă ceva mult mai greu: grija perpetuă şi alimentarea cu atenţie a corpului, indiferent de preferinţe. Ştim că fructele, legumele, seminţele, nucile sunt sănătoase. Numeroase studii arată că a consuma aceste alimente preponderent înseamnă a reduce riscul apariţiei unor  malad maladii ii croni cronice ce (incl (inclusi usivv boli boli ale ale artere arterelo lor, r, obezi obezitat tate, e, diabe diabett sau diferite tipuri de cancer) şi este un factor favorizant al longevităţii în lumea industrializată. Cunoaştem faptul că, în medie, noi consumăm  prea puţine fructe şi legume şi prea multe multe grăsimi saturate, dintre dintre care  produsele din carne şi lapte ocupă primele locuri. Ştim, de asemenea, că în lumea reală, adevăratele regimuri – vegetarian şi nonvegetarian  – după modul în care sunt respectate, respectate, merg de la cei ce le urmează cu sfinţenie, până la gurmanzi şi lacomi. Există consumatori de produse din carne care mănâncă mai multe legume decât vegetarienii şi, de asemenea, există vegetarieni care mănâncă mai multe grăsimi decât primii menţionaţi. Congresul Internaţional de Nutriţie Vegetariană, un eveniment de importanţă majoră în domeniu, s-a ţinut recent la Universitatea Loma Linda (California). Rapoartele de cercetare prezentate au avut rezultate încurajatoare: o dietă predominant vegetariană are efecte benefice asupra rinichilor  şi sistemului nervos în cazul bolnavilor de diabet şi, de asemenea poate rezulta şi într-o pierdere de greutate. S-a mai arătat că consumul de fructe şi legume poate încetini şi chiar inversa procesul de îmbătrânire a creierului precum şi al funcţiilor cognitive şi motorii, cel puţin la animalele testate. A reieşit, de asemenea, că persoanele în vârstă care consumă produse vegetariene au în corp un  procent mai bun bun de grăsimi. grăsimi. Este oare posibil ca dietele vegetariene vegetariene să influenţeze influenţeze negativ sănătatea unui individ? Aceasta este o problemă complexă. Există un regat absolut fantastic de plante în jurul nostru. E deci imposibil ca el să nu ne creeze posibilitatea de a ne hrăni complet. Dar oamenii de rând nu sunt experţi în  probleme de nutriţie. nutriţie. În timp ce unii vegetarieni vegetarieni înţeleg să îşi urmărească nivelul nivelul riboflavinei riboflavinei şi pe acela al vitaminelor D şi B12, mulţi dintre ei nu au nici cea mai vagă idee despre cum pot să facă 15

acest lucru. Sunt prezentate tot timpul dezbateri pe tema eficacităţii dietelor vegetariene. În anul 1998, expertul în probleme de îngrijire a copiilor dr. Benjamin Spock, care târziu în cursul vieţii sale a devenit vegetarian, a generat controverse susţinând că ar fi bine ca după vârsta de doi ani, copiii să fie crescuţi crescuţi cu un regim vegetarian, vegetarian, excluzându-se din dieta dieta lor chiar şi laptele şi ouăle. ouăle. Asociaţia Dieteticienilor Americani susţine că este posibilă creşterea copiilor în regim vegetarian cu precauţii luate în cazul sugarilor în primul an de viaţă. Alţi cercetători cercetători trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte faptul că sugarii ai căror părinţi sunt vegetarieni stricţi au nivelul de vitamina B12 şi Omega-3 scăzut, aceste substanţe substanţe fiind importante importante pentru dezvoltarea vederii şi creştere. Există întotdeauna posibilitatea ca teoria dietei vegetariene să fie greşit aplicată. Un cuplu din Queens, NY a fost condamnat anul trecut pentru înfometarea copilului copilului lor care a decedat din cauza unui regim strict de sucuri, nuci, ceai de plante, fasole, seminţe şi ulei de cod. La 16 luni, fetiţa cântarea abia 10 livre (cam 5 kg), mai puţin de jumătate din greutatea normală pe care ar fi trebuit să o aibă la această vârstă. Apărarea şi-a construit cazul pe premisa că „ei au modul lor de viaţă, sunt vegetarieni”. Cuplul a refuzat să cadă la o învoială şi îşi aşteaptă acum sentinţa în închisoare. Mulţi copii decid pe cont propriu să devină vegetarieni vegetarieni şi îşi declară această preferinţă de la vârste fragede. De cele mai multe ori, acesta este primul lor act rebel în cadrul familiei. Dar un copil mic se află într-un dezavantaj clar atunci când este forţat să consume un anumit tip de alimente, din moment ce nu poate nici prepara, nici cumpăra hrana şi nu poate citi eticheta alimentelor. Pentru el, părintele e cel care îl hrăneşte. Alicia Hurtado din Oak Park, Illinois a fost vegetariană jumătate din viaţa ei (are acum 8 ani) şi mama ei, Cheryle urmează în mare parte regimul adoptat de fiica sa. Cu toate acestea, Cheryle introduce în regimul fetiţei din când în când o supă de pui, din care face sos pentru paste. „Norocul meu se va termina atunci când va fi în stare să citească etichetele”, etichetele”, spune Cheryle. Când devin adolescenţi, adolescenţi, copiii ignoră etichetele etichetele produselor. Cercetările au arătat că cei mai mulţi adolescenţi americani au deficienţe de calciu. Pentru vegetarienii vegetarienii stricţi e foarte greu să obţină procentul optim de calciu fără o planificare a ceea ce mănâncă. Adolescenţii vegetarieni stricţi, care nu mănâncă corect, pot avea deficite de fier, calciu, anumite vitamine, seleniu şi iod. De 4 ani, Christina Economos conduce studiul de sănătate a tinerilor adulţi de la Universitatea Tufts, un studiu care urmăreşte stilurile de viaţă ale studenţilor. Ea a descoperit că, în general, „copiii care au fost influenţaţi de familie în respectarea unor regimuri sănătoase păstrează acest respect şi mănâncă sănătos, adoptă regimuri vegetariene sau sărace în grăsimi. Dar există un grup de studenţi care decid să devină vegetarieni trecând la fapte în mod incorect. Aceştia nu ştiu să se descurce în lumea vegetarienilor. Ei mănâncă multă pâine, brânză şi produse de patiserie şi, de asemenea, multă maioneză la salată. În acest fel, cantitatea de grăsimi saturate pe care aceştia o acumulează acumulează nu este mai scăzută decât a acelora care consuma carne roşie şi sunt mai predispuşi la a acumula cantităţi inadecvate de vitamina B12 şi proteine. Ei cred că sunt mai sănătoşi pentru că sunt oarecum vegetarieni vegetarieni dar, de fapt, modul lor de hrănire este departe de cel optim”. Asociaţia Dieteticienilor Americani a descoperit că regimurile vegetariene sunt mai comune  printre adolescenţii adolescenţii cu probleme de nutriţie dar că date recente indică indică faptul că o dietă vegetariană nu conduce în mod automat la tulburări nutriţionale. Se poate argumenta că mulţi dintre tinerii americani au deja astfel de probleme – preparatele tip fast-food, băuturile răcoritoare, dulciurile sunt generatoare ale obezităţii şi tulburărilor cardiace. De ce s-ar presupune că tinerii vor renunţa la obiceiurile lor nesănătoase doar pentru că devin vegetarieni? Cu toate acestea, susţine Simon Chaitowitz, membru al grupului de pro-vegetarieni şi apărători ai drepturilor animalelor numit Comitetul Medicilor Responsabili, copiii sunt mai câştigaţi dacă mănâncă hrană vegetariană ce  poate fi considerată considerată nesănătoasă, nesănătoasă, decât decât dacă mănâncă mănâncă produse de acest tip tip din carne. carne. După dr. Joan Sabate, preşedinta Conferinţei pe probleme de nutriţie de la Loma Linda, există  preocupări în ceea ce priveşte regimurile vegetariene adoptate de mamele care alăptează. alăptează. Când o  persoană se află în ceea ce ea numeşte „o stare de solicitare metabolică ridicată”, orice dietă care reduce cantitatea de mâncare îngreunează atingerea standardelor de nutriţie. Dar, pentru adultul sedentar de condiţie medie din societatea societatea occidentală, dieta vegetariană îndeplineşte toate nevoile nutriţionale şi previne diversele afecţiuni mai bine decât dieta carnivoră. Asemenea copiilor şi femeilor care alăptează, atleţii sunt un alt grup de persoane care trebuie să mănânce inteligent. Succesul lor depinde de energie, de rezistenţa la efort, de masa musculară, 16

factori care solicită substanţe nutritive care se găsesc cel mai des în produse din carne. Din acest motiv, puţini sportivi de performanţă sunt vegetarieni. „Dar, pe lângă aceasta motivaţie, susţine nutriţionista Suzanne Girard Eberle, autoarea cărţii  Nutriţia în sporturi solicitante, mulţi atleţi nu au nici cea mai vagă idee despre modul în care funcţionează corpul lor. Acesta este motivul pentru care dietele grase şi suplimentele alimentare li se par aşa de atractive”. Eberle observă faptul că o dietă vegetariană vegetariană urmată în mod corespunzător este bogată în fibre şi conţine grăsimi puţine. „Dar  „Dar  unde sunt caloriile? se întreabă ea. Atleţii de performanţă de nivel mondial au nevoie de peste 5000 de calorii zilnic. În decursul unei competiţii, se pot consuma cu uşurinţă 10 000. Îţi trebuie multă mâncare pe bază de plante pentru a obţine această cantitate cantitate de calorii. E greu să fii f ii şi atlet şi vegetarian vegetarian într-un mod care să nu fie dăunător”, e de părere doamna Eberle.  Nici pentru americanul de rând nu e uşor. De la adulţii de vârste mijlocii, mijlocii, până la cei cu vârste înaintate, pot apărea deficienţe în urma unei diete vegetariene (la fel cum pot apărea şi pe  parcursul unei diete diete ce include carne). Sunt la la ordinea zilei deficienţele deficienţele de vitamina vitamina D şi B12 şi de iod. Persoanele în vârstă tind să compenseze aceste deficienţe prin suplimente dar şi acestea  prezintă riscuri. Cercetătorii Cercetătorii au descoperit descoperit cazuri de vegetarieni bătrâni, bătrâni, care aveau un nivel foarte ridicat, chiar toxic, de iod în corp, pentru că luaseră o doză prea mare de suplimente. suplimente. Producătorii de carne recunosc faptul că dietele vegetariene pot fi sănătoase. Ei răspund şi cererii de produse din carne mai slabe. Comisia Naţională Naţională a Cărnii de Porc susţine că, faţă de acum 20 de ani, carnea de porc conţine conţine în medie cu 31% mai mai puţine grăsimi, grăsimi, cu 14% mai puţine calorii calorii şi cu 10% mai puţin colesterol. Ei menţionează de asemenea nevoia de vitamina B12. Kurt Graetzer,  preşedintele  preşedintele Programului de instruire în procesarea laptelui, laptelui, subliniază subliniază scăderea consumului de  produse lactate nu numai în rândul vegetarienilor stricţi, ci şi în rândul copiilor, care ar bea mai degrabă Snapple şi Fruitopia şi declară că „practic, suntem în situaţia de a creşte copii care vor  suferi cu siguranţă de osteoporoză”. osteoporoză”. Michael Jacobson, director al Centrului de Ştiinţe de Interes Public din Washington, consideră multe dintre argumentele producătorilor producătorilor de carne şi lactate ca disperate, adevărate poveşti, menite să sperie populaţia. „Se maschează de fapt interesele egoiste ale acestei industrii, industrii, susţine el, atunci când se subliniază deficienţele de vitamina B12 (care se găseşte din belşug în drojdia de bere, cereale sau soia), în timp ce mii de oameni mor prematur din cauza cantităţii cantităţii prea mari de grăsimi saturate pe care le acumulează din carne sau produsele lactate”. Într-adevăr, după declaraţiile lui David Pimentel, ecologist la Universitatea Cornell, americanul de condiţie medie consumă 112 g de proteine pe zi, adică o cantitate dublă faţă de cea recomandată de Academia Naţională de Ştiinţe. Ştiinţe. „Acest lucru are implicaţii în apariţia cancerului şi pune presiune asupra sistemului urinar. Împreună cu proteina din carne, corpul primeşte şi o cantitatefoarte mare de grăsimi, ceea ce creşte riscul afecţiunilor afecţiunilor cardiovasculare”, cardiovasculare”, susţine Pimentel. Pimentel. El argumentează că dietele vegetariene sunt mult mai benefice pentru mediu decât dietele care conţin produse din carne. „Hrana animalelor  americane (seminţele, (seminţele, cerealele) ar putea hrăni 800 de milioane de oameni şi, dacă ar fi exportată, ar aduce în vistieria SUA 80 de miliarde de dolari anual. Animalele hrănite cu seminţe consumă 100 000 de litri de apă pentru fiecare kg de carne pe care îl produc, în comparaţie cu 2000 de litri, cât sunt necesari boabelor de soia să ajungă la maturitate. Producerea de proteină animală solicită de asemenea o cantitate foarte mare de combustibil, de 8 ori mai mult decât cel pentru producerea de proteină vegetală. Altfel spus, o dietă carnivoră medie implică un consum echivalent cu un galon de benzină pe zi, dublul cantităţii necesare producerii unei diete vegetariene. Populaţia de vite, păsări, porci etc. etc. din SUA consumă de 5 ori mai multă hrană decât populaţia populaţia ţării. Iar acestea sunt în număr de 7 miliarde, adică 25 de animale pe cap de om!”, spune Pimentel. În spiritul corectitudinii, pentru crescătorul de vite Jody Brown şi specia sa pe cale de dispariţie,  prezentăm mai mai jos două argumente argumente în favoarea favoarea consumului consumului de carne: carne:

1. Un prim argument adus este acela că el ne-a dezvoltat ca specie. „Nu am fi evoluat niciodată dacă nu am fi consumat carne, susţine Katharine Milton, antropolog la Universitatea Berkeley, California. Primatele vegetariene (gorilele şi urangutanii) sunt mult mai puţin sociabile decât cimpanzeii cimpanzeii carnivori, motivul fiind faptul că hrănitul le ia mult mai mult timp. Umanoizii au făcut un îndrăzneţ salt înainte: acum 2,5 milioane de ani, ei sfărâmau oasele animalelor pentru a mânca 17

măduva. Consumau ţesutul muscular bogat în proteine, ficatul animalului, animalului, creierul, toate bogate în substanţe nutritive. nutritive. Şi mai important, umanoizii ştiau motivul pentru care mâncau aceste alimente: rezolvarea problemelor alimentare, folosind mintea. Umanoizii au evoluat datorită consumului ridicat de carne şi şi-au dezvoltat inteligenţa consumând glucoza pe care o găseau în fructe, rădăcini şi tulpini. Acest regim de carne şi glucoză a dat omului primitiv energie să muncească sau, mai degrabă, energie pentru a convieţui convieţui în societate, societate, pentru a cânta, pentru a dezvolta cultura, arta, războiul. Şi, în final, acum aproape 10.000 de ani, au avut energia de a dezvolta agricultura şi comerţul, sistem folosit în prezent de cei ce doresc să devină vegetarieni”.

2. Cel de-al doilea argument în favoarea consumului de carne este, ţineţi-vă bine, o problemă etică, de drepturi ale animalelor. Argumentul cel mai des folosit de vegetarieni, enunţat de Tom Regan, fondator al mişcării pentru drepturile animalelor, este acela că, pentru consum sunt omorâţi  porcuşorul Babe şi Ginger, personajul din Chicken Chicken Run. „Dar ce facem cu Bugs Bunny şi Mickey Mouse?” întreabă Steven Steven Davis, profesor în ştiinţe veterinare veterinare la Universitatea Universitatea de Stat din Oregon, indicând procentul de animale ucise în mod indirect, pe timpul recoltărilor şi al producerii de legume. Un studiu arată că simpla mutare a unei plantaţii ar duce la reducerea cu 50% a populaţiei de iepuri. Procentul creşte cu fiecare trecere a tractorului, cu fiecare semănare şi recoltare. Iepurii, şoarecii de câmp şi fazanii reprezintă victimele colaterale ale industriei vegetariene, susţine Davis. Prin contrast, animalele animalele care se hrănesc cu iarbă, cum ar fi vitele, produc alimente alimente şi nu este astfel necesară intrarea pe câmp cu tractoarele sau alte echipamente. Aplicând teoria lui Regan privind minimul de daune produse, Davis propune obţinerea întregii producţii de carne şi lactate de la animalele care se hrănesc cu iarbă, care pasc, şi anume, vitele şi mieii, înlocuind astfel carnea de  porc sau de pui. pui. În concordanţă concordanţă cu aceste aceste calcule, calcule, s-ar înregistra o scădere a mortalităţii mortalităţii animale cu 300 milioane de capete anual (numărând şi animalele de casă şi pe cele de pe câmp), o scădere mai  pronunţată decât în urma regimurilor vegetariene stricte. Întrebat ce crede despre argumentele lui Davis, Regan susţine că există o diferenţă: „Întrebarea reală este dacă dorim sau nu să sprijinim  procese de producţie care au ca unic scop uciderea animalelor. Adică ocupaţia producătorilor producătorilor de carne. Vegetarienii etici nu fac acest lucru”. Morala:  Nu există masă gratuită, nici chiar pentru vegetarieni. vegetarieni. În acest moment, omul este  poziţionat  poziţionat în vârful ciclului ciclului alimentar alimentar şi trebuie să aleagă să se hrănească cu fiinţele poziţionate sub el. „Poate să ia ceva timp, spune actriţa vegetariană Mary Tyler Moore, dar va veni probabil vremea când ne vom uita în urmă şi vom spune: Doamne, vă vine să credeţi că la începutul secolului secolului XXI oamenii încă se mai hrăneau cu animale? Pentru mulţi, carnea are încă un gust bun, dar, este posibil ca în viitor, tofu să devină mâncare tipic americană”. ==============================================

HRANA – adaptări biologice de Art Baker, autorul cărţii Găteşte mai puţin, simte-te mai bine!

Erbivorele (animale (animale care pasc: pasc: bizonii, bizonii, iepurii, iepurii, caii, caii, oile, caprele, cerbii, girafele) sunt înzestrate de natură  pentru o hrănire hrănire exclusiv cu cu frunze şi iarbă. iarbă. Granivorele (pasările (pasările)) prosperă prosperă datorită datorită seminţel seminţelor  or  diverselor plante. Carnivorele (pisicile, leii, tigrii, lupii) se hrănesc cu carne crudă, dar nici ele nu pot prospera cu o dietă  bazată exclusiv exclusiv pe carne. carne. Frugivorele (maimuţele) trăiesc bine cu fructe, vegetale suculente, rădăcini, muguri, nuci şi seminţe. Omnivorele (porcii mistreţi, urşii, ratonii) prosperă hrănindu-se cu toate tipurile de hrană crudă. Insectivorele (amfibienii) se hrănesc cu insecte.

18

Aceste tipuri de hrană, la care s-au adaptat din punct de vedere biologic speciile, sunt cele considerate ca derivând din suma totală a moştenirii lor biologice în milioane de ani de evoluţie. Să dăm câteva exemple: Ursul koala este adaptat să mănânce numai o anumită varietate de frunze (de eucalipt) şi nu bea apă. Gâtul lung îi permite girafei să se hrănească cu frunzişul copacilor. Ghearele şi colţii îi permit tigrului să ucidă şi să sfâşie prada. Vederea excelentă şi ghearele  puternice îl fac pe vultur vultur un prădător de temut temut pentru vânatul de la la sol. Carnivorele s-au s-au adaptat să mănânce alte animale. Non-carnivorele s-au adaptat să mănânce hrană vegetală. Mai mult decât orice, hrana determină trăsăturile trăsăturile şi caracteristicile caracteristicile creaturilor respective. respective.

Oamenii nu sunt o excepţie Este o premisă de bază a naturii ca oamenii, la fel ca şi celelalte creaturi, să aibă toate condiţiile condiţiile şi  produsele necesare pentru a-şi susţine viaţa şi sănătatea. sănătatea. Speciile Speciile din natură îşi restricţionează restricţionează instinctiv hrana la o varietate limitată, la care sunt adaptate în mod specific. Ar trebui să tragem concluzia că şi oamenii ar avea tendinţa să se hrănească doar cu acele alimente faţă de care sunt adaptaţi din punct de vedere fiziologic, pentru a trăi în parametri optimi. Specia umană ar trebui să fie studiată ca membră ai întregii comunităţi biologice a Terrei şi să fie comparată din punct de vedere anatomic şi fiziologic cu alte specii, pentru a ne lămuri asupra adevăratelor ei cerinţe alimentare. Când analizăm caracterul anatomiei şi fiziologiei umane în legătură cu dieta noastră naturală, trebuie să o facem în contextul natural, şi nu în mediul artificial al vieţii moderne. Astfel, hrana noastră naturală ar trebui să fie în concordanţă cu înzestrările noastre fiziologice, şi nu cea  pentru care am dobândit gust gust sau convingeri. convingeri.

Determinarea hranei noastre naturale nu este o chestiune de credinţă Tradiţia şi popularitatea sunt modurile cele mai nefericite pentru a determina o dietă adecvată. Schimbările în mediul nostru înconjurător nu ne modifică şi adaptările biologice, structura internă, sau nevoile naturale, pentru a instaura starea optimă. De-a lungul anilor, adaptările biologice au fost determinate de stres şi de necesităţi. Ele se dezvoltă lent, necesitând perioade de timp extrem de lungi pentru a se stabiliza. Mediul nostru puternic industrializat iniţiază mai degrabă adaptări sau ajustări sociale, decât schimbări fiziologice sau anatomice. anatomice. Trăind conform adaptărilor noastre naturale, putem face faţă stresului vieţii moderne mult mai bine decât dacă nu le respectăm. Atunci când decidem care alimente sunt mai bune, singura autoritate pe care ar trebui să ne bazăm este corpul nostru. Anatomia şi fiziologia fiziologia noastră sunt cele care decretează dacă hrana este acceptabilă sau nu. Determinarea dietei noastre naturale nu este o chestiune de credinţă: bazele dietei umane trebuie trebuie puse pe datele datele ştiinţif ştiinţifice ice referitoa referitoare re la caracter caracteristi isticile cile noastre noastre biologic biologice, e, biochimi biochimice, ce, anatomice şi fiziologice.

Sănătate versus profit: un conflict major de interese Suntem lăsaţi să credem că boala are o cauză misterioasă, sau că se afla dincolo de controlul nostru, fiind determinată genetic. Cei mai mulţi oameni sunt dornici de scuzele care evită datele ştiinţifice referitoare la dietă şi la cauza bolilor. Acest lucru le permite să mănânce inconştient, după cum le convine, alimente „gustoase” şi extrem de periculoase pentru sănătate. În SUA, industria care produce hrană de tip junk-food finanţează şi favorizează cele mai multe cercetări din instituţii şi universităţi. În ultimele decenii, cei mai mari sponsori de la Harvard  pentru cercetări legate de nutriţie au provenit din industria cărnii, zahărului şi produselor lactate: lactate: Institutul American pentru Carne, Coca Cola, Asociaţia Producătorilor de Trestie de Zahăr din Florid Florida, a, FritoFrito-Lay Lay,, Hershe Hersheyy Foods Foods,, McDon McDonal ald’s d’s,, Consi Consili liul ul Naţion Naţional al al Produ Produsel selor or Lacta Lactate te,, Consiliul Naţional al Cărnii, Oscar Mayer, General Mills, General Foods, Pillsbury, Fundaţia  pentru Studiul Zahărului, Asociaţia Naţională a Producătorilor Producătorilor de Dulciuri, Fundaţia Tuna. Societatea Americană de Nutriţie Clinică este sponsorizată de Coca Cola, NutraSweet, Nabisco, Borden şi de nenumărate companii farmaceutice. Nu avem aici un conflict de interese? Giganţii industriei industriei controlează recomandările privind hrana în SUA! Ei au folosit, timp de zeci de ani, false dogme referitoare la nutriţie, pentru a-şi promova produsele. Şcoala şi reclamele ne învaţă că 19

 produsele lactate şi carnea sunt vitale. Acesta este rezultat r ezultatul ul miliardelor de dolari cheltuiţi pentru influenţarea opiniei publice. Marile industrii sunt conduse de interesele financiare, nu de ştiinţă. Lobby-ul lor puternic exercită o imensă putere economică. Membrii aleşi sau numiţi ai guvernului, guvernului, stimulaţi de politic, dau recomandări nutriţionale în dezacord cu cercetările ştiinţifice privind nutriţia. Aceasta fiind o stare generalizată, nu vă aşteptaţi vreodată să primiţi sfaturi utile prin mass-media. Deşi ultimul studiu al hranei elaborat de USDA (United States Department of  Agriculture) nu mai pune accentul pe carne, pui şi alimentele bogate în grăsimi, publicarea lui a fost amânată 5 ani, timp în care au fost negociate poziţii mai puternice pentru aceste produse.

Etichetarea eronată şi înşelătoare a hranei şi menţinerea DZR-urilor la nivel scăzut Într-un recent sondaj de opinie la nivel naţional, doar 6% dintre cei intervievaţi mâncaseră în ziua anterioară 2 porţii de hrană vegetală şi 2 de fructe. Chiar dacă publicul urmase recomandările USDA din noul studiu al hranei, dieta lor era încă inadecvată în ceea ce priveşte nevoia de produse  proaspete pentru protecţia protecţia faţă de antioxidanţi. antioxidanţi. Noile îndrumări sunt tot prea ridicate în proteine proteine şi grăsimi şi prea joase în nutrienţi bazaţi pe plante şi fibre. De exemplu, într-o dietă axată pe  produse proaspete, trebuie să se consume zilnic 1500 mg de vitamina vitamina C, plus bioflavonoidele bioflavonoidele adiţionale. Oficial, Doza Zilnică Recomandată de vitamina C este de 60 mg (ridicol de joasă) la fel ca şi majoritatea nutrienţilor pe bază de plante. DZR-urile sunt menţinute joase, astfel încât alimentele procesate să nu apară ca fiind deficiente, cum sunt de fapt. Majoritatea informaţiilor nutriţionale comerciale şi a etichetelor de pe alimente sunt de asemenea eronate şi de-a dreptul înşelătoare. Producătorii de hrană procesată şi fast-food folose folosesc sc greut greutate ateaa şi mă mărim rimea ea unei unei porţi porţiii pentru pentru a calcu calcula la inform informaţ aţia, ia, prezen prezentâ tând nd minci minciuni uni cumpărătorilor. Adevărul este atât de distorsionat, cum nici nu vă imaginaţi. De exemplu, are laptele integral 4% grăsime? Calculaţi: laptele conţine 4 g grăsime la 100 g. Dar fiecare 100 g conţine 70 calorii. Laptele are 9 calorii pe fiecare gram de grăsime, astfel laptele integral conţine 50% din din calori caloriii proven provenin indd din grăsi grăsime. me. Chiar Chiar şi produs produsel elee lact lactate ate light light au multe multe grăsi grăsimi. mi. Manipulând Manipulând datele despre nutriţie nutriţie în ceea ce priveşte greutatea, greutatea, se acoperă nivelul de conţinut în grăsimi. Industria alimentelor din carne şi fast-food joacă acelaşi joc. În burgerul fără grăsime de la McDonalds, 45% din calorii provin din grăsime. În ciuda acestor dezinformări, acum ajung la public adevăruri directe despre nutriţie, deoarece mulţi mulţi oameni oameni caută caută răspunsur răspunsurii referitoa referitoare re la bolile bolile lor. Faptul rămâne: rămâne: dacă hrana animală animală este centrul dietei voastre, este imposibil să trăiţi în concordanţă cu copleşitoarele dovezi ştiinţifice referitoare referitoar e la adevărata sănătate s ănătate umană . Companiile întăresc întăr esc erorile de alimentaţie alim entaţie pe care oamenii oam enii le fac şi conving publicul că nu contează ce mănâncă. Orice hrană procesată, denaturată, denaturată, chimizată va asigura necesităţile corpului, atâta timp cât înghiţim în plus vitamine, minerale, antiacizi, remedii pentru dureri de cap şi alergii şi alte pastile. Mesajul transmis publicului este: e bine să continuaţi dieta prezentă, atâta timp cât luaţi suplimente şi produse farmaceutice. Şi aşa, toţi  prosperă pe seama bolilor celor inconştienţi. inconştienţi. Da, boala voastră este o afacere pentru alţii, fie f ie că sunteţi conştienţi sau nu de aceasta. Minciuna este atrăgătoare, deoarece e ceea ce doriţi să credeţi. Totuşi, mai degrabă decât deficienţele de nutriţie, marea majoritate a bolilor din SUA sunt rezultatul excesului de hrană biologic nepotrivită. Americanii au deficienţe în anumiţi nutrienţi, dar nu din cauza lipsei de hrană naturală integrală. Cauza deficienţelor lor este consumul unor  alimente devitalizate, supra-procesate, noi nefiind proiectaţi pentru acest tip de hrană. Antagoniştii nutriţionali nutriţionali fură din rezervele vitale de nutrienţi din corp şi contribuie la instalarea bolilor.

Nutriţia ştiinţifică versus nutriţia comercială Prima întrebare care se pune pentru o abordare mai degrabă ştiinţifică decât economică faţă de nutriţia umană: care este natura biologică a corpului uman? Care este hrana noastră naturală? Suntem cu adevărat carnivori, care îşi asigură nutrienţii necesari nu numai din carne crudă ci şi din sânge, oase, cartilagii, măruntaie provenite din vânat proaspăt? Suntem cu adevărat erbivori, care se hrănesc cu verdeţuri, ierburi, cereale neprelucrate, rădăcinoase etc., aşa cum fac vacile, oile şi caii? Suntem granivori precum pasările, care se hrănesc în principal cu seminţe de ierburi şi grăunţe? Suntem în mod natural omnivori, care se hrănesc sănătos, indiferent indiferent de hrana consumată? consumată? 20

Suntem frugivori, care se pot hrăni doar cu banane, struguri, portocale, pepeni şi mere la fiecare masă? masă? Sistemul Sistemul digestiv digestiv şi fiziolog fiziologia ia noastră noastră ne determin determinăă dieta dieta optimă. optimă. Înţelegâ Înţelegând nd procesul procesul fiziologic care însoţeşte digestia şi absorbţia hranei, se pot determina obiceiurile alimentare  potrivite.  potrivite. Princi Principa pale lele le proce procese se fizice fizice ale ale digest digestiei iei sunt sunt acele aceleaşi aşi pentru pentru toate toate fiinţ fiinţele ele uma umane, ne, indiferent de rasă, cultură şi localizare geografică. Aceste procese ar trebui studiate în relaţie cu sănătatea umană, pentru a dezvolta o ştiinţă precisă a nevoilor noastre adevărate, referitoare la nutriţie. Există o abundenţă de informaţii referitoare la fiziologia digestiei şi a absorbţiei hranei. Din păcate, oricât de modernă ar fi ştiinţa nutriţiei, aceasta depinde prea des de experimentele pe şoareci şi pe deficienţe induse artificial, în încercările de a determina nevoile umane de hrană. O abordare mai înţeleaptă pentru a determina cu adevărat natura dietei noaste este aceea de a studia anatomia şi fiziologia umană. Astfel, s-ar putea deduce caracteristicile hranei noastre potrivite, în concordanţă concordanţă cu natura şi alcătuirea anatomică anatomică a speciei umane. Această abordare nu ar depinde de experimente născocite, aplicate pe animale şi nici nu ar fi părtinită de interesele comerciale ale  producătorilor  producătorilor de carne, lactate, lactate, cereale şi junk-food, care dictează de decenii dieta noastră). Motivul Motivul acestei investigaţi investigaţiii nu ar fi profitul, profitul, ci sănătate sănătatea. a. Capacită Capacităţile ţile fiziologice fiziologice umane umane şi  predispoziţiile  predispoziţiile biologice biologice sunt baza corectă de la care ar trebui să se pornească în determinarea determinarea adevăratelor cerinţe ale dietei umane.

Gătit versus hrană crudă: care este diferenţa?  Nutriţioniştii  Nutriţioniştii de astăzi sunt subordonaţi subordonaţi conceptelor conceptelor celor patru grupe alimentare alimentare de bază şi  piramidei alimentare, alimentare, aşa cum au fost perpetuate de marea industrie din această ţară. Conform acestora, oamenii nu au o dietă fixă, ca alte animale şi sunt creaturi omnivore, care se pot hrăni cu mâncăruri gătite la aproape fiecare masă, pentru a-şi satisface cerinţele nutriţionale. Cu toate acest acestea, ea, cele cele 80 de milio milioane ane de speci speciii de pe acest acest Pământ Pământ se hrănes hrănescc exclu exclusiv siv cu alime alimente nte nepreparate termic. Numai oamenii le gătesc. Gătirea implică foc. Focul arde şi distruge ţesuturile vii, inclusiv nutrienţii, transformându-i în substanţe toxice . Nu este o coincidenţă că atacul de cord şi cel cerebral, cancerul, diabetul şi bolile cronice omoară oamenii cam la jumătatea potenţialului duratei lor de viaţă. În medie, speciile din natură trăiesc de 7 ori peste vârsta lor matură. Oamenii se maturizează la 20 de ani. Făcând calculele, calculele, durata de viaţă pentru oamenii cu o sănătate robustă ar trebui să fie de 100-140 de ani, dacă am trăi în fiecare zi conform legilor naturale de sănătate. Stilul de viaţă letargic şi caloriile goale, mult prea toxice, ale hranei la care nu suntem adaptaţi  biologic ne ucid la jumătatea vieţii. Distrugerea enzimelor face din mâncare doar o materie fără calitate, străina corpului şi greu de digerat. De aici vine şi dorinţa omului de a mânca mai mult  pentru a se sătura. sătura. Prin Prin supu supune nere reaa la temp temper erat atur urii înal înalte te,, înce începâ pând nd din din prim primel elee 3 minu minute te,, în alim alimen ente te au loc loc următoarele transformări chimice:        

100% din enzime sunt distruse funcţia fibrelor naturale este anulată carbohidraţii se caramelizează clorofila se degenerează degenerează 30-50% din vitamine şi minerale sunt distruse  pesticidele  pesticidele din vegetale vegetale sunt restructurate restructurate în componente componente şi mai toxice toxice grăsimea este deformată, generând substanţe care ulterior duc la dezvoltarea dezvoltarea de tumori şi cancer; acestea sunt acroleina şi benzpirenul – cel mai puternic agent cancerigen existent mâncarea digerată, ajungând în sânge, transportă mineralele mineralele anorganice prin sistem, fixându-se în artere, vene, încheieturi şi organele interne, ducând la pierderea flexibilităţii acestora şi la îmbătrânirea prematură

Suntem în mod natural mâncători de carne sau vegetarieni? Unii „nutriţionişti” afirmă că avem trăsături clare de carnivori şi numesc „colţi” dinţii noştri incisivi, incisivi, pentru a-şi susţine poziţia. poziţia. Dar, dacă priviţi diversele specii din regnul animal, fiecare are 21

dinţii ideali pentru a mastica un anume tip de hrană. Erbivorele au 24 de molari, 8 incisivi zimţaţi  pe maxilarul inferior şi un cer al gurii aspru. Maxilarul lor se mişcă vertical, vertical, lateral, faţă/spate, faţă/spate,  permiţându-le  permiţându-le să rupă şi să mărunţească iarba. iarba. Omnivorele au caninii caninii ca nişte colţi, ce le permit permit să sape după rădăcini. Frugivorele, precum cimpanzeii, au 32 de dinţi: 16  pe fiecare maxilar, incluzând incluzând 4 incisivi, incisivi, 2 canini, 4 premolari şi 6 molari. Aceşti dinţi sunt adaptaţi pentru a sparge nuci iar articulaţia uniformă a dinţilor le permite frugivorelor să zdrobească şi să mestece fructe. Carnivorele (de exemplu felinele), au canini bine dezvoltaţi, lungi, ascuţiţi, cilindrici şi separaţi de ceilalţi dinţi. Colţii şi caninii ascuţiţi care penetrează, omoară, şi sfâşie carnea, sunt o trăsătură a tuturo tuturorr carniv carnivore orelor lor adevăr adevărat atee (cu excep excepţi ţiaa păsări păsărilor lor de pradă) pradă).. Maxilarele puternice ale carnivorelor se mişcă numai pe verticală şi sunt sunt idea ideale le pent pentru ru sfâş sfâşie iere reaa cărn cărnii ii,, care care este este îngh înghiţ iţit ităă apro aproap apee nemestecată şi apoi digerată de sucurile lor gastrice, extrem de acide. Dinţii umani nu sunt creaţi pentru a sfâşia carnea, ca dinţii leilor, lupi lupilo lorr sau sau câin câinil ilor or,, ci se apro apropi piee ma maii degrabă de cei ai animalelor care se hrănesc cu fructe. Dinţii umani corespund aproape identic cu cei ai cimpanzeilor şi ai altor frugivore. La om, absenţa totală a spaţiilor dintre dinţi caracterizează arhetipul nostru frugivor. Caninii omului sunt scurţi, solizi şi uşor triunghiulari. Sunt mai puţin pronunţaţi şi dezvoltaţi decât cei ai urangutanilor, care rareori omoară şi mănâncă carne crudă în mediul lor natural. Caninii uman um anii nu seam seamăn ănăă defe defell cu cani canini niii lung lungi, i, rotu rotunz nzii şi ascu ascuţi ţiţi ţi ai carnivorelor adevărate. Dinţii omului nu sunt curbaţi şi ascuţiţi ca ai lupilor sau tigrilor şi nici largi şi plaţi ca ai speciilor speciilor care mănâncă iarbă şi grăunţe. De fapt, dinţii omului sunt ca cei ai maimuţelor care se hrănesc cu fructe, iar gura este potrivită pentru fructe şi legume suculente. Ar fi extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil pentru oameni, să mănânce carne crudă fără ajutorul cuţitului. A denumi incisivii umani colţi este, evident, o exagerare. De altfel, cercetătorii cercetătorii susţin că oamenii au putut să mănânce carne numai după ce au avut unelte şi au controlat focul. Vânătoarea de asemenea nu era posibilă decât cu ajutorul uneltelor. Însă primele unelte au apărut de-abia acum 2 milioane de ani, iar focul nu a fost folosit decât acum 800 000 de ani. De fapt, unii arheologi şi paleontologi cred ca am deţinut o metodă modernă, sistematică de vânătoare abia în urmă cu 60 000 de ani.

Anatomie comparată Carnivorele sunt dotate din naştere cu echipamentul anatomic necesar în detectarea, capturarea, uciderea şi sfâşierea prăzii. Câinii au maxilare puternice care creează răni adânci. Oamenii nu au gheare ascuţite pentru a rupe, nici colţi ascuţiţi pentru a sfâşia, nici ochii şi nici simţul olfactiv  bine dezvoltate dezvoltate pentru vânătoare. Corpul uman nu este creat pentru a alerga suficient de repede după pradă. Oamenii nu pot apuca animalele în gură, cum fac câinii, coioţii, lupii, şacalii, leii, tigrii sau pisicile. Noi doar putem crea răni superficiale cu mâinile, prin forţa brută. În schimb, oamenii au membre şi degete perfecte pentru a urca, a se întinde şi a apuca. Capacitatea noastră naturală de a culege este asemănătoare cu aceea a cimpanzeilor. Animalele fructivore din ordinul primatelor au de asemenea încheieturi mobile la umeri, coate şi mâini, ce permit mişcarea liberă în toate direcţiile. Frugivorele au mâini sensibile, care se pliază uşor, cu degetul mare opozabil şi cu unghiile plate, toate acestea fiind perfecte pentru a aduna fructe. Referitor la membrii altor specii, erbivorele au copite, care le permit să meargă uşor pe pajiştile cu iarbă, iar  carnivorele au gheare ascuţite, pentru a ataca violent prada. Animalele care trăiesc în copaci şi cele care culeg fructe au o vedere binoculară stereoscopică, ceea ce face vederea suficient de precisă  pentru a observa hrana. O altă comparaţie anatomică anatomică între specii se referă la structura pielii. pielii. Toate animale vegetariene au glande sudoripare din abundenţă. La carnivore, acestea sunt atrofiate şi inactive. inactive. Ele nu transpiră abundent, abundent, pentru a preveni o pierdere masivă de fluide, care ar determina

22

o precipitare concentrată de deşeuri de nitrogeni (din cauza consumului de carne crudă). Aceasta explică de ce persoanele care consumă carne suferă de căldură, în timp ce vegetarienii nu.

Fiziologia comparată a digestiei Lungimea canalelor alimentare diferă mult, în funcţie de specie şi hrană. Lungimea intestinului unui carnivor  este de 3-6 ori lungimea corpului. Carnivorele au nevoie de un intestin scurt, fără striaţii, care acţionează rapid, deoarece carnea crudă devine repede toxică şi nu poate fi reţinută mult timp în intestin fără să ducă la putrefacţia otrăvitoare pentru corp. Intestinul erbivorelor e plin de încreţituri, pentru a crea o suprafaţă mare, şi are de 30 de ori lungimea corpului. Iarba şi  plantele sunt brute şi pline de fibre, necesitând necesitând o digestie mai lungă pentru descompunerea descompunerea celulozei. În general, lungimea intestinului omnivorelor reprezintă de 6 ori lungimea trunchiului. Intestinul frugivorelor, inclusiv al oamenilor, este încreţit şi are de 12 ori lungimea corpului. Tractul digestiv uman este de cca 4 ori mai lung decât cel al carnivorelor. Intestinul carnivorelor  este scurt şi fără striaţii, pentru a descompune rapid hrana şi a o scoate din sistem înainte să  putrezească.  putrezească. Intestinul omului este încreţit, în scopul de a reţine hrana până când toţi nutrienţii au fost extraşi, ceea ce constituie constituie în acelaşi timp anatomia cea mai dezavantajoasă dezavantajoasă pentru digerarea şi  procesarea alimentelor alimentelor din carne. Intestinul lung al omului nu poate procesa rapid hrana săracă în fibre (carnea şi produsele lactate). În consecinţă, hrana de origine animală reduce capacitatea musculaturii musculaturii intestinului de a efectua mişcări peristaltice peristaltice (de contracţie contracţie şi relaxare) care să permită înaintarea înaintarea şi eliminarea conţinutului său, astfel încât apare inevitabil inevitabil putrefacţia (care se manifestă extern prin flatulenţă şi scaune urât mirositoare). Toate acestea duc la eliberarea în corp a unor   produşi toxici. În urma unei diete axate preponderent pe carne, se pot instala constipaţia constipaţia şi cancerul de colon, boli frecvente la marii consumatori de carne, ambele fiind rare sau inexistente când hrana e bogată în fibre şi axată pe fructe şi legume.

==============================================

„Meditează şi apoi totul, inclusiv hrana ta, se va schimba” – OSHO Mâncarea nu te face spiritual, însă dacă eşti spiritual, obiceiurile culinare ţi se vor schimba. Nu contează ce mănânci. Poţi să fii vegetarian dar violent şi de o cruzime extremă. Poţi să fii carnivor, dar plăcut şi iubitor. Ce mănânci nu contează. În India, există comunit comunităţi ăţi vegetari vegetariene ene dintotde dintotdeauna. auna. Jainişt Jainiştii ii trăiesc trăiesc numai numai cu hrană vegetală, mulţi brahmani mănâncă numai plante. Nu sunt viole violenţi nţi,, dar dar nici nici spiri spiritu tuali ali.. Jaini Jainişti ştiii sunt sunt cea mai materi materiali alistă stă comunitate comunitate din India, cea mai atrasă de posesiuni, de acumulare. De acee aceeaa au deve deveni nitt şi cei cei ma maii boga bogaţi ţi.. Ei sunt sunt evre evreii ii Indi Indiei ei.. O comunitate non-vegetariană din Occident nu este cu nimic diferită de aceste comunităţi vegetariene din India, dimpotrivă! Trebuie amintit un lucru important: dacă eşti violent şi vegetarian, atunci violenţa ta va găsi alte căi de a se exprima. E ceva natural deoarece, dacă mănânci hrană de origine animală, acest lucru îţi eliberează violenţa. Dacă cunoaşteţi vreun vânător, probabil că ştiţi că sunt cei mai blânzi şi prietenoşi oameni din lume. Întreaga lor violenţă este eliberată prin vânătoare. În schimb, un om de afaceri vegetarian nu va avea nici o cale de a-şi elibera violenţa, care devine o căutare pentru bogăţie şi putere şi se concentrează pe aceste două lucruri. Se întâmplă şi invers – i s-a întâmplat întâmplat lui Mahavira. Acesta provenea dintr-o familie de războinici, era un kshatriya, violenţa era ceva obişnuit pentru el. Un efort de meditaţie profundă şi o tăcere de 12 ani l-au schimbat interior. Când s-a schimbat esenţa, s-a schimbat şi expresia; când s-a schimbat interiorul, s-a schimbat şi caracterul. Dar schimbarea caracterului nu a fost punctul de 23

 pornire, ci consecinţa. consecinţa. Aşadar, vă spun: dacă deveniţi mai meditativi, meditativi, veţi deveni apoi şi vegetarieni de la sine. Nu trebuie să vă preocupe asta. Şi dacă aceasta se întâmplă, adică din meditaţie să vină preocuparea pentru hrana vegetariană, atunci e bine. Ea nu trebuie să vină prin decizie mentală. Dacă îţi spui, gândeşti, îţi argumentezi că mâncarea vegetariană te va ajuta spiritual, asta nu-ţi va fi de niciun folos. Îmbrăcămintea ta, mâncarea pe care o mănânci, modul tău de viaţă, stilul personal – totul se va schimba. Dar schimbarea asta nu este o cauză. Ea este în tine. Tot restul vine după aceea. Dacă vei medita suficient de mult şi profund, îţi va fi imposibil să răneşti o fiinţă pentru a-ţi asigura hrana. Nu e o problemă de argumentare, că ar scrie undeva, sau că ar spune cineva asta, nu e o problema de calcul, adică dacă mănânci mâncare vegetariană vei deveni spiritual; e ceva care se petrece de la sine. Nu e un truc, pur şi simplu chiar devii spiritual. Realizezi că e absurd să omori păsări şi animale doar pentru a mânca şi încet, încet vei renunţa la asta. Felul în care te îmbraci se va schimba. Treptat, îţi vor plăcea haine din ce în ce mai lejere. Cu cât mai relaxat vei fi interior, cu atât hainele îţi vor fi mai lejere. De la sine. Nu va fi o decizie pe care o vei lua în sensul ăsta. Pe măsură ce vei continua să porţi haine strâmte, te vei simţi inconfortabil, deoarece hainele strâmte aparţin unei minţi tensionate, pe când hainele lejere aparţin unei minţi relaxate. Schimbarea interioară este primul lucru care se petrece, restul este o consecinţă. Dacă schimbi ordinea, vei pierde şi vei deveni dependent de mâncare. Aşa cum sunt oamenii acum… Odată, a venit la mine un om. Era aplecat, slab şi palid, de parcă ar fi putut să moară în orice clipă, şi a spus: „Vreau să trăiesc numai cu apă.” De ce? „Pentru că, a spus el, orice altceva este un obstacol în calea spiritualităţii. Aşadar, vreau să trăiesc numai cu apă.” Omul ăsta va muri. E adevărat, au fost câţiva oameni care au trăit numai cu apă, dar asta a venit natural, nu a fost ceva experimentat. Ei au fost nişte ciudaţi, nişte accidente. Maşinăria şi chimia corpului lor a lucrat într-un mod diferit. S-a întâmplat, e adevărat – un om poate să supravieţuiască cu apă, dar nimeni nu poate experimenta acest lucru. Un om poate supravieţui numai cu aer, dar nimeni nu poate  practica asta. Într-o zi, poate ştiinţa va descoperi schimbarea chimică chimică ce face posibil acest lucru şi atunci fiecare va putea. Ştiinţa îţi poate schimba chimia organismului, să poţi supravieţui numai cu aer. Este posibil, însă lucrul ăsta nu poate fi practicat. Tot efortul e fără sens şi toata suferinţa inutilă. Cu toate astea, sunt şi oameni nebuni care încearcă lucruri de felul ăsta, însă nu se întâmplă niciodată doar dacă depui efort. A fost odată o femeie în Bengal. A trăit 40 de ani fără mâncare. Pur şi simplu s-a întâmplat. Soţul îi murise şi ea n-a putut mânca timp de câteva zile – de tristeţe, de supărare... Şi, dintr-o dată, a realizat că dacă nu mănâncă, se simte mai bine ca niciodată. Apoi şi-a dat seama că, în trecut, de câte ori mânca, se simţea rău şi acum, dintr-odată a devenit mai sănătoasă decât fusese vreodată. A mai trăit încă 40 de ani fără să mănânce nimic. Aerul îi era singura hrană. Au fost mai multe cazuri din acestea. O femeie în Europa a trăit 30 de ani fără să mănânce. A devenit sfântă, deoarece creştinii au considerat asta un miracol. Au examinat-o cu toate metodele ştiinţifice să vadă ce se întâmpla, dar n-au reuşit să descopere nimic. A părut un miracol dar, bineînţeles, nu a fost miracol. Yoga spune că există posibilitate ca organismul să se schimbe, chimia lui să se modifice. Acum faci lucrul ăsta printr-un canal, printr-un intermediar. Nu poţi „consuma” razele soarelui în mod direct, deoarece chimia organismului organismului tău nu este într-o stare care să permită asta; corpul nu e făcut  pentru a absorbi razele soarelui direct. Deci, mai întâi fructul absoarbe razele soarelui, care se transformă în vitamina C; mănânci fructul şi astfel vitamina C ajunge în corpul tău. Fructul e doar  un intermediar, el lucrează ca un „agent” care absoarbe razele soarelui şi apoi le dă corpului tău. Tu le poţi absorbi numai prin fruct, nu direct. Dar dacă fructul le poate absorbi direct, de ce n-ai  putea şi tu? Aşadar, într-o bună zi va apărea o descoperire ştiinţifică ştiinţifică ce va arăta că anumite schimbări ale corpului te vor ajuta să absorbi razele soarelui în mod direct. În momentul acela, fructele nu vor mai fi necesare. În viitor (şi nu mă gândesc foarte departe, ci în următorii 50 de ani) ştiinţa va trebui să descopere ceva de genul acesta, căci altfel umanitatea va muri, pentru că mâncarea nu va mai fi suficientă. Controlul naşterilor nu va mai ajuta, nimic nu va mai ajuta. 24

Populaţia Populaţia creşte şi creşte. Trebuie să se găsească o modalitate prin care să se renunţe la mâncare şi absorbţia razelor cosmice să fie posibilă. Cele câteva cazuri au fost o întâmplare dar, dacă i s-a  putut întâmpla unei singure fiinţe umane, atunci li se mai poate întâmpla şi altora, dar numai ca urmare a progresului ştiinţific. ştiinţific.  Nu încercaţi astfel de lucruri, nu sunt spirituale. spirituale. Chiar dacă ai putea consuma razele de soare în mod direct, n-ar fi nimic spiritual în asta. Crezi că dacă renunţi la fruct ca intermediar devii mai spiritual? Chiar dacă ai putea trăi numai cu apă, n-ai deveni automat mai spiritual.  Nu contează ce mănânci. Ceea ce eşti este un fenomen cu totul diferit. Şi când asta se schimbă, totul se schimbă. Însă schimbarea asta nu va veni din minte, ci din interiorul tău cel mai profund. Apoi lucrurile se vor schimba automat. Sexul va dispărea încetul cu încetul. Nu spun să fii un celibatar. Asta-i o prostie, pentru că dacă te străduieşti să devii celibatar, atunci mintea ta va deveni din ce în ce mai sexuală şi astfel va fi urâtă şi murdară; te vei gândi numai la sex. Freud spunea că 90% din oameni înnebunesc pentru că îşi reprimă sexualitatea. Nu spun să-ţi schimbi obiceiurile sexuale sau pe cele alimentare. Îţi spun să te schimbi pe tine, şi apoi toate celelalte lucruri se vor schimba. De ce e nevoie de atâta sex? Pentru că eşti tensionat şi sexul devine un mod de destindere. Tensiunile tale sunt eliberate prin sex. Dacă îl reprimi, vei rămâne tensionat. Dacă reprimi sexul, singura posibilitate de eliberare, ce se va întâmpla? Vei înnebuni. Mâncarea e cerută de organism, iar acesta respinge numai lucrurile care nu-i sunt necesare. Orice mănânci e, într-un fel, cerut de organism. Dacă mănânci hrană de origine animală, dacă mănânci mâncare non-vegetariană, mintea ta, corpul tău, tu cu totul eşti violent şi ai nevoie de acest tip de mâncare. Nu schimba asta, pentru că altfel violenţa ta va trebui să-şi găsească alt canal. Schimbate şi hrana ta se va schimba, modul în care te îmbraci se va schimba, activitatea ta sexuală se va schimba. Însă schimbarea trebuie să vina din interior, nu de la periferie. Toată turbulenţa este la  periferie. În adâncul tău nu e agitaţie. agitaţie. Eşti ca marea. Du-te şi priveşte marea. Zgomotul valurilor  este doar la suprafaţă. Pe măsură ce cobori în adâncuri, vezi din ce în ce mai mult calm. În adâncul cel mai adânc al mării, nu e nici măcar un singur val. Mai întâi, du-te adânc în marea ta, pentru a obţine o cristalizare calmă, pentru a ajunge la punctul unde nu ajunge nici o tulburare. Rămâi acolo. De acolo vin toate schimbările, toate transformările. Odată ce ai ajuns acolo, ai devenit maestru. Acum tot ce nu e necesar poate fi aruncat, fără nici un fel de luptă sau străduinţă. Ori de câte ori renunţi la ceva prin luptă, de fapt nu renunţi. Poţi să renunţi la fumat prin luptă, şi apoi vei începe să faci altceva în loc, pentru a înlocui fumatul. Mesteci gumă, ceea ce e acelaşi lucru, nu e nicio diferenţă. Asta înseamnă că ai nevoie sa faci ceva cu gura – fumat, mestecat, orice. Când gura lucrează, te simţi bine, pentru că tensiunile tensiunile sunt eliberate. Aşadar, de câte ori un om se simte tensionat, începe să fumeze. De ce oare prin fumat sau mestecat gumă se eliberează tensiunile? Uită-te la copilul mic. De câte ori se simte tensionat, tensionat, îşi bagă mâinile în gură, începe să-şi mestece mâna. Asta e o altă formă de fumat. Şi de ce se simte bine cu degetul în gură? De ce copilul se simte bine şi adoarme? Asta este strategia majorităţii copiilor de câte ori nu au somn, îşi bagă degetul în gură, se simt bine şi adorm. De ce? Pentru că degetul devine un substitut al sânului mamei. Mâncatul este relaxant. Nu poţi merge la culcare cu stomacul gol, e greu să adormi. Când stomacul e plin, te simţi adormit, corpul are nevoie de odihnă. Aşadar, de câte ori copilul ia sânul mamei în gură, laptele curge, are căldură şi iubire. Copilul este relaxat, nu se mai îngrijorează de nimic. Tensiunile au dispărut. Degetul este doar un înlocuitor al sânului. Nu-i dă lapte, este un înlocuitor fals, însă oferă o senzaţie asemănătoare. Când copilul creşte, dacă îşi suge degetul în  public, lumea crede că e prostuţ, aşa că ia o ţigară. Să fumezi o ţigară nu e prostie, e un lucru acceptat. E un înlocuitor al degetului, însă mult mai dăunător. În ţările în care hrănirea copiilor la sân e oprită, se va fuma mai mult. În Occident se fumează mai mult decât în Orient pentru că nici o mama nu e pregătită să dea sân copilului, forma s-a pierdut. În Occident, incidenţa fumatului e din ce în ce mai mare. Chiar şi copiii fumează. Am auzit odată o mamă spunându-i copilului ei: „Nu vreau să aflu de la vecini că ai început să fumezi. Să fii sincer şi, atunci când te vei apuca de fumat, să-mi spui.” Copilul răspunde: „Stai liniştită, mamă, deja m-am lăsat. De un an de zile. E un an de când nu mai fumez, aşa că nu-ţi mai face griji!” 25

Copiii fumează şi mamele nu ştiu. Asta se întâmplă deoarece hrănitul copiilor la sân s-a oprit. În toate societăţile societăţile primitive, un copil de 7, 8, 9 ani va continua să sugă. E o satisfacţie foarte mare în asta şi un înlocuitor nu e necesar. De-asta în societăţile primitive bărbaţii nu sunt aşa de interesaţi de sânii femeilor. Au avut destul – nu mai e nevoie! Femeile umblă fără să-şi mai acopere sânii.  Nu se pune problema problema ca cineva cineva să le atace. atace. Nu se uită nimeni nimeni la sânii lor. lor. Dacă ai fi primit sân timp de 10 ani la rând, te-ai fi saturat şi te-ai fi plictisit. Ai spune „Gata, stop!” dar copilul a încetat să mai primească sân înainte de vreme şi asta a lăsat o rană. Aşa încât toate ţările civilizate sunt obsedate de sâni. Chiar şi un bătrân pe moarte este obsedat de sâni, caută sâni. Pare o nebunie şi chiar este. Dar cauza principală e aici: copiii trebuie să primească sân, altfel vor rămâne dependenţi şi toată viaţa îl vor căuta. Nu te poţi lăsa brusc de fumat pentru că fumatul e legat de multe alte lucruri şi are şi alte implicaţii. Eşti tensionat şi, dacă renunţi la fumat, vei începe să faci altceva şi acel altceva poate fi chiar mai dăunător.  Nu fugi de probleme, rezolvă-le! rezolvă-le! Problema e că eşti tensionat tensionat şi, prin urmare, ideea ar trebui să fie să te destinzi şi nu să fumezi. Meditează! Relaxează-ţi tensiunile şi nu te preocupa de nimic. Îngăduie catharsis-ului să se întâmple. Când nu eşti tensionat, lucrurile acestea vor deveni absurde,  prosteşti şi vor dispărea. Dacă ceea ce mănânci se va schimba, modul tău de viaţă se va schimba. Dar eu insist asupra ta. Caracterul e secundar, comportamentul e secundar. Sinele tău esenţial e  principal.  principal. Nu acorda prea multă atenţie lucrurilor pe care le faci, acordă multă asupra a ceea ce eşti. Fiinţa ta trebuie să devină centrul preocupărilor tale, acţiunea va veni de la sine. Când fiinţa se schimbă, acţiunea o va urma. ===============================================

GÂNDIREA POZITIVĂ ŞI HRANA VIE Gândirea pozitivă Gândirea pozitivă este protectorul nostru. Ea ne apără de învrăjbire, învrăjbire, sărăcie, boală şi duşmănie. Folosind cât mai des verbul la prezent, nu la viitor, vă reactualizaţi reactualizaţi gândurile, le daţi viaţă, grăbiţi realizarea lor. Trebuie să fii stăpânul gândurilor şi forţelor tale şi nu sclavul lor. Dacă învăţăm să dori dorim m numa numaii bine binele le celo celorr din din jur jur vom vom trim trimit itee în  permanenţă gânduri de bine, vibraţii energetice energetice benefice, ajutându-ne ajutându-ne de fapt pe noi înşine. Viaţa noastră e tot aşa de limpede şi pură, după cum ne sunt gândurile. Suntem creaţia gândurilor  noastre şi, ca atare, arătăm aşa cum gândim. Prezentul este rezultatul gândurilor noastre. Orice gând, bun sau rău lasă o urmă adâncă în corpul nostru. Gândurile bune îi imprimă frumuseţe, sănătate. Gândurile rele, de invidie, de pesimism, de frică aduc riduri, boli, bătrâneţe, de aceea trebuie să alungăm gândurile deprimante de sărăcie, temerile de nenorocire şi văicărelile şi să le înlocuim cu gânduri pozitive, de încredere, putere, fericire. Manifestarea Manifestarea unor gânduri de mânie, de ură sau tristeţe creează forţe vătămătoare vătămătoare atât corpului, cât şi spiritului. Starea noastră mentală sau caracterul gândirii se reflectă în trăsăturile feţei şi în cele ale corpului. Figura noastră ne face agreabili sau nesuferiţi, atractivi sau respingători. Priviţi un om nemulţumit, tăcut, melancolic, posomorât şi veţi vedea pe chipul lui amprenta gândurilor sale. Gândurile noastre pozitive, de dragoste necondiţionată, neutralizează ura sau gândurile rele ale eventualului adversar. Gândurile negative ne consumă din energie şi pun foarte mulţi oameni în suferinţă. Când ne aflăm într-o stare negativă, absorbim, asemenea unui burete, toate gândurile negative din spaţiul înconjurător. De aceea, oamenii în permanenţă negativi seamănă cu un canal  prin care se scurg murdăriile. În cele din urmă, se înfundă ţevile şi nu mai permit trecerea curenţilor valoroşi. Asemenea oameni îşi pierd capacitatea de a emite gânduri pozitive.

26

Menţinerea Menţinerea cu precădere de gânduri negative, dăunătoare în memorie, provoacă depresie. Această  boală, odată înrădăcinată, înrădăcinată, nu poate fi vindecată uşor. Tot de minte depind fericirea şi tristeţea, tristeţea, sănătatea sănătatea şi boala. Maladiile Maladiile fizice întâlnite astăzi pot fi explicate explicate prin faptul că mulţi oameni buni şi evoluaţi au spiritul subjugat de gânduri inferioare. Cine se gândeşte la boala de care suferă, o va întreţine. Cea mai mare primejdie pentru vindecare este gândul negativ. negativ. Prin gânduri, hrănim o infecţie ce ar putea degenera într-o boală gravă. Omul care se gândeşte doar la griji şi se teme de condiţiile apăsătoare ale vieţii pune în mişcare forţe deprimante, care nu-i vor permite să se ridice, astfel încât zdrenţele se vor lipi de el, fără să mai poată scăpa. În marile oraşe există mii de izvoare de gândire impură. Aceste izvoare de gândire inferioară formează o mocirlă care te trage, încetul cu încetul, la fund. Nici chiar spiritul cel mai evoluat nu poate trăi într-o astfel de atmosferă, fără a se molipsi de ea.

Hrana vie Gradul de sănătate al omului este în raport direct cu felul său de hrănire. Ne îmbolnăvim pentru că nu ştim să ne hrănim. Singuri ne săpăm mormântul, cu dinţii. Sursa tuturor bolilor, a tuturor  suferinţelor acute sau cronice, este una singură: intoxicarea sângelui, iar aceasta se datorează felului în care ne alimentăm. Din cauza modului defectuos de hrănire, ne ucidem încet, dar sigur, din generaţie în generaţie. Cu cât hrana noastră este mai sofisticată, mai industrializată, mai elaborată, mai trecută prin foc, cu atât gradul nostru de intoxicare zilnică este mai mare. În corpul fiecăruia din noi există celule canceroase. Ele trăiesc, se hrănesc, şi se înmulţesc graţie hranei  pregătite prin foc. Când mâncăm hrană vie, celulele celulele canceroase se supără, rabdă de foame, se împuţinează, multe chiar mor. După o perioadă de hrană moartă, acestea se bucură, învie, se înmulţesc în progresie geometrică, îmbolnăvindu-ne de cancer, provocând chiar metastaze. Orice aliment ucis prin foc devine un corp străin, generator de boli şi de suferinţă fizică şi psihică, constituind hrana predilectă a viruşilor. În plus, alimentele gătite se mănâncă în cantitate de 4 ori mai mare decât dacă ar fi crude. Aşa se explică numărul mare de supraponderali. Toate alimentele alimentele fierte îşi pierd valoarea nutritivă – grăuntele semănat în pământ naşte viaţă, cel fiert putrezeşte! putrezeşte! Sângel Sângelee nostru nostru conţi conţine ne 80% valori valori bazic bazicee şi 20% acide acide.. În consec consecin inţă ţă,, alime alimenta ntaţi ţiaa noast noastră, ră, îndeosebi a bolnavilor, trebuie să păstreze nealterat raportul respectiv. Zarzavaturile Zarzavaturile crude, chiar şi cartofii cruzi, tărâţele şi laptele crud corespund procesului de mai sus. O astfel de alimentaţie  poate să neutralizez neutralizezee şi să distrugă distrugă otrăvurile otrăvurile acide excedentare. excedentare. Un organism viu trebuie hrănit numai cu hrană vie. Temperatura de pregătire a hranei nu trebuie să depăşească temperatura corpului nostru. Enzimele se distrug începând de la 38°C. Dacă folosim temperaturi mai mari de atât la prepararea hranei, el devine un cimitir viu pentru alimente moarte. Enzimele reprezintă microprocesorul întregului organism: asigură existenţa existenţa şi înmulţirea celulelor, celulelor, controlează toate funcţiile corpului, curăţă sângele şi înlocuiesc celulele moarte, canceroase etc., astfel încât, la 7 ani se înlocuiesc toate celulele corpului. Enzimele sunt distruse prin fierbere.

Sfaturi Dimineaţa: Se prepară în râşniţă o pulbere din: 2 linguriţe linguriţe boabe de soia, 1-2 castane comestibile, 2 linguriţe boabe de mei, 2 linguriţe linguriţe boabe de orez nedecorticat nedecorticat sau năut, după ce au fost spălate şi uscate. Pulberea se pune într-o cană de ceai aromat şi se amestecă cu: o jumătate de linguriţă de cacao, o linguriţă de miere, puţină zeamă de tărâţe, formându-se o pastă mai diluată sau mai vâscoasă, după preferinţă. În cana de ceai se mai pot pune 5-6 linguriţe din pulbere de germeni de grâu. Rezultă o pastă care se consumă cu: lapte proaspăt, iaurt, chefir, lapte prins făcut din lapte crud. Nu se va bea lapte fiert sau pasteurizat. pasteurizat. Se mai poate folosi, în locul lactatelor, ceai preparat la rece (se amestecă seara, într-un litru de apă, pulberea obţinută prin măcinarea mai multor plante şi fructe uscate) miezul a 3 nuci, 3 linguriţe grâu încolţit, încolţit, seminţe de floarea-soarelui şi de dovleac crude (previn constipaţia, care este primul avertisment de apariţie a unei boli în corpul fizic). Zeama de tărâţe se obţine astfel: într-un litru de apă, se pun seara 5-6 linguriţe de tărâţe de grâu; dimineaţa se strecoară şi se păstrează în frigider.

27

La prânz: Un castron mare de salată de crudităţi, mâncat în două reprize, într-un interval de maximum 3 ore de la preparare (după această perioadă, vegetalele vegetalele oxidează); salata se prepară prin amestecarea amestecarea tuturor rădăcinoaselor rădăcinoaselor rase, a frunzelor mărunţite, a legumelor de sezon. Astfel: În prima repriză, salata se face din ceea ce creşte de la nivelul solului în sus: salată, pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon, frunze de ridichi, frunze de sfeclă roşie, untişor, ştevie, lobodă, spanac, urzici, mentă, busuioc, cimbru, frunze de ţelină, păpădie, lăstari de orz, ovăz. Se amestecă cu: castraveţi, conopidă, gulie, ardei gras, gogoşar, dovlecei, dovleac, varză albă şi roşie. Frunzele trebuie să fie proaspete. Frunzele de ridichi au cele mai multe vitamine şi substanţe minerale; În a doua repriză, salata se face din ceea ce creşte sub nivelul solului: ţelină, morcovi, pătrunjel,  păstârnac, ridichi roşii şi negre, sfeclă roşie, hrean, ceapă, usturoi, cartof ras cu coajă, toate bine spălate. Se adaugă ulei vegetal extravirgin, brânză cu smântână, maioneză proaspătă. Salata de frunze se drege cu zeamă de lămâie sau de grepfrut şi cu fructe de cătină proaspete. La salata de rădăcinoase, se pune oţet de mere şi puţină miere. Aceste salate se pot consuma cu caş, telemea de vacă sau de oaie, măsline, icre frecate cu ulei  presat la rece, turte de făină integrală, integrală, tărâţe, grâu înmuiat de seara în apă, în loc de pâine. Pentru eliminarea pâinii, se pot introduce în salată boabe de: grâu, soia, mei, orez nedecorticat, năut, după ce au fost în prealabil înmuiate în apă 24 de ore. În încheierea mesei, se mai pot mânca 3 linguriţe linguriţe de grâu încolţit, seminţe de floarea-soarel f loarea-soarelui ui şi seminţe de dovleac crude. Seara: Se poate prepara reţeta de dimineaţă înlocuind nucile cu alune de pădure sau se poate consuma doar o jumătate de litru de lapte proaspăt sau prins, iaurt, chefir – cu turte de făină integrală sau grâu înmuiat în apă de seara până dimineaţa – în loc de pâine. Dintre toate alimentele, numai cartoful copt în cuptor îşi îmbunătăţeşte calităţile nutritive. De aceea, se recomandă să se facă o salată din cartofi copţi cu ceapă, măsline, ulei presat la rece, oţet de mere, miere. Această salată se consumă proaspătă, în ziua preparării, fără pâine. Se mai pot consuma cartofi copţi cu telemea sau unt românesc, fără pâine. Odată pe săptămână, se poate consuma peşte la cuptor, cu salată de rădăcinoase sau mămăligă cu telemea şi unt românesc sau cu brânză de vaci şi smântână. Pentru eliminarea toxinelor: - Se vor bea zilnic minimum 2 litri de lichide: zeamă de tărâţe amestecată amestecată cu zeama care se obţine  prin păstrarea în apă, de seara până dimineaţa, a cojilor rezultate din curăţarea rădăcinoaselor rădăcinoaselor care intră în salata de crudităţi. Se beau 2 pahare de 250 ml cu 30 de minute înainte de micul dejun şi alte 2 pahare între celelalte mese. - Nu se consumă mâncarea care a stat mai mult de 3 ore după ce a fost preparată; hrana vie se  prepară pentru o singură masă şi foarte apropiat apropiat în timp timp de momentul momentul consumului. consumului. - Se va evita consumarea fructelor la finalul meselor, ca desert. Masa de fructe se serveşte separat, cu 30 de minute înainte de servirea mesei sau după 2-3 ore de la încheierea acestora. Se mestecă  bine. Pepenele Pepenele se mănâncă mănâncă numai separat, separat, nu se amestecă amestecă cu fructele. fructele. - Se vor evita răcoritoarele şi băuturile carbogazoase, acestea acidifică organismul. - La fiecare masă se va mânca un singur fel de mâncare: o supă, o salată, peşte etc. - Nu se bea nimic în timpul mesei; apa se poate bea cu 20 de minute înaintea mesei sau la o  jumătate de de oră după masa masa de fructe, la 2 ore după amidonoase amidonoase şi la la 4 ore după proteine; proteine; - Laptele crud, proaspăt, nu se consumă cu alte alimente sau cu alte produse lactate. Prin fierbere, laptele îşi pierde calităţile, devenind mort. - Smântâna nu produce fermenţi cu niciun aliment. - Zahărul sau „moartea albă”, carnea, sarea extrafină, făina albă, margarina, conservele, alcoolul trebuie eliminate din alimentaţie. Zahărul se înlocuieşte cu miere, care conţine fier, cupru, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu, mangan. - Mâncătorii de carne trebuie să ştie că hrana lor favorită e cadavru, mortăciune, hoit şi conţine unde omega – vibraţia morţii. Oricare ar fi starea aparentă de prospeţime, descompunerea începe imediat imediat după moartea moartea animalul animalului. ui. La sacrific sacrificare, are, animalul animalul fabrică fabrică cea mai puternic puternicăă otravă: otravă: xantina, care nu dispare prin fierbere şi induce în corpul uman o stare lentă de boală. 28

- Gătiţi cu plăcere! Gândurile şi sentimentele cu care gătiţi, cu care vă aşezaţi la masă şi cu care mâncaţi hotărăsc folosul şi valoarea nutritivă pe care le au hrana respectivă pentru dv. Cea mai sănătoasă mâncare se transformă în otravă, dacă atmosfera în care gătiţi şi mâncaţi e tensionată. Sentimentele negative transmit stări negative. Este important ca acolo unde cresc, se depozitează, se vând sau se prepară alimentele să existe o vibraţie pozitivă. - Nu pregătiţi mâncare pentru alţii când sunteţi prost dispuşi, tensionaţi, sau când aveţi infecţii respiratorii, deranjamente stomacale etc. - Nu mâncaţi când sunteţi obosiţi sau nervoşi. Staţi înainte 10 minute întinşi pe canapea, relaxaţi. Dacă nu reuşiţi să eliminaţi gândurile negative, e mai bine să săriţi peste masa respectivă! Dacă mâncaţi când sunteţi bolnav, hrăniţi boala, nu pacientul! Cea mai sănătoasă mâncare, consumată cu amărăciune şi tensiune, acţionează asupra sângelui ca o otravă! - Mestecaţi îndelung fiecare înghiţitură, până ce bolul alimentar devine lichid. - În timpul mesei, nu se vorbeşte, nu se priveşte la televizor, nu se citeşte. - După ora 20, nu se mai mănâncă!

===============================================

SUSŢINĂTORI AI ALIMENTAŢIEI NATURALE Diverse scrieri istorice, pornind de la Herodot, Strabon şi alţi istorici „autorizaţi”, ne prezintă stilul stilul de viaţă viaţă al iniţiato iniţiatorilo rilorr şi susţinăt susţinătorilo orilorr principa principalelo lelorr curente curente filozofi filozofice ce din Grecia Grecia antică, antică, amintind şi de preceptele culinare ale acestora. În acest sens se susţine că, în principal, orficii greci şi mai ales traci, epicurienii, stoicii, platonicienii, platonicienii, neoplatonicienii neoplatonicienii şi alţi diverşi susţinători ai altor  curente filozofice, religioase sau metafizice aplicau principiul culinar al viului, prin alimentaţia netoxică, naturală, ca element de bază în viaţa lor. În acest sens, Dr. E. Bertholet , laure laureat at al Universităţii medicale din Lausane, în cartea  Fructele - valoarea lor nutritivă şi curativă, ne  prezintă aspecte aspecte mai puţin puţin cunoscute cunoscute din viaţa viaţa unor mari gânditori gânditori şi filozofi filozofi ai Antichităţii Antichităţii::

Orficii greci duceau o viaţă ascetică fără carne pentru a obţine purificarea trupească şi sufletească. Hesiod, în poemul  Lucrări şi zile, regreta Era de aur şi blestema fapta lui Prometeu, primul care a omorât o vită şi a adus focul din cer pentru a prepara mâncare din carnea acestui animal. Empedocle, ca şi Pitagora, a susţinut cu hotărâre interdicţia cărnii. Socrate a trăit idealul vieţii simple. De la el este expresia că mănânci numai ca să trăieşti, în timp ce alţii trăiesc numai ca să mănânce. Socrate se hrănea numai când îi era foame şi numai cu alimente folositoare sănătăţii. El avea o regulă de viaţă: „Vremurile grele sunt învăţători buni”. Platon pleda, de asemenea, pentru cea mai mare sobrietate la mâncare şi băutură. El considera că hrana care nu a trecut prin foc este cea mai bună şi lua într-o zi o singură masă, cu multe fructe . Printre deprinderile sale statornice erau şi zilele de post. Xenocrate, al doilea succesor al lui Platon la conducerea Academiei , a susţinut vegetarianismul. Diogene a pus în practică maximele filozofice ale învăţătorului său, Antistene, a cărui filozofie se  poate rezuma în ideea că omului nu-i rămâne decât alegerea între spirit şi frânghie. Diogene a dus o viaţă de o simplitate legendară; se hrănea cu ierburi, smochine uscate, măsline şi legume crude. El spunea: “Oamenii s-au moleşit şi sunt mai nefericiţi decât animalele, care beau apă şi se hrănesc cu plante”. Susţinea mereu: “Carnea şi vinul abrutizează abrutizează pe bătrâni şi moleşesc pe tineri ”. Plutarh, filozof şi moralist grec , era de asemenea vegetarian şi a scris în acest sens cartea  Despre mâncarea cărnii, în care se prezintă ca un apărător al animalelor torturate şi ucise de oameni: „Dacă sunteţi aşa de convinşi că animalele vă sunt destinate pentru mâncare, atunci mai întâi omorâţi voi acea 29

vietate a cărei carne vreţi să o mâncaţi; dar să o omorâţi cu mâinile şi dinţii voştri şi nu cu un cuţit, măciucă sau topor”. Plutarh spunea că oamenii nu-şi mai urmează adevărata menire şi au rămas în urma urma anima animalel lelor. or. El a văzut văzut legăt legătura ura cauzal cauzalăă între între necump necumpăta ătarea rea la mâ mânca ncare re şi băutu băutură ră şi decăderea moravurilor din timpul său.

Teofrast, mare naturalist, elev al lui Aristotel, spunea că mâncarea cărnii nu este necesară, pentru că înăbuşă îndemnurile superioare din om: „Îmbuibându-se, oamenii au pierdut amintirea vechii  pietăţi, au au căzut tot tot mai adânc în în excese, nemailăsân nemailăsândd nimic negustat negustat şi nemâncat nemâncat ”. Seneca, unul din marii filozofi stoici, a fost susţinătorul elocvent al vieţii simple. El era sigur că decadenţa din timpul său trebuie pusă pe seama exceselor şi senzualităţii fără limite. El spunea: „Pentru libertatea noastră interioară, trebuie să avem stomacul bine disciplinat”. disciplinat”. El nota că „odată cu numărul bucătarilor, creşte şi numărul bolnavilor”. Era convins că mâncatul cărnii deşteaptă instinctele inferioare ale omului, în timp ce regimul vegetarian purifică şi împrospătează spiritul . Pitagora, renumitul matematician şi filozof ezoteric al antichităţii, antichităţii, cerea discipolilor discipolilor săi să ducă o viaţă austeră. Hrana lor era compusă numai din vegetale ce nu erau trecute prin foc şi singura lor   băutură era apa. Prin acest regim sever, el urmărea să obţină o neobişnuită neobişnuită ascuţime a gândirii şi  puritatea sufletului sufletului . Modul de viaţă pitagoreic a devenit sinonim cu regimul naturist. După o  jumătate de mileniu, Juvenal promova acest regim, comparându-l cu modul de viaţă depravat al contemporanilor săi. Lui Pitagora i se atribuie şi următoarea afirmaţie, ca sinteză a crezului său  privind acţiunea hranei asupra corpului biologic şi spiritual: spiritual: „Doar hrana vie şi proaspătă îi va  permite omului omului să rămână sănătos, sănătos, să fie fie fericit şi să să simtă adevărul” adevărul” . Hipocrate, ca părinte al medicinii moderne, este cel care introduce conceptele de regimen (mod de viaţă organizat) şi vix medicatrix naturae (forţa vindecătoare a naturii), elemente fundamentale  pentru înţelegerea înţelegerea alimentaţiei alimentaţiei naturale. naturale. Mergând către vremuri mai apropiate de prezent, remarcăm cum, în germenii ştiinţei moderne, inclusiv ai cele medicale, se regăseşte şi se perfecţionează conceptul de viaţă şi hrană naturală. Astfel, englezul Thomas Sydenham, supranumit Hipocrate al Angliei (sec. VII), continuând linia  predecesorului  predecesorului său antic, recomanda remediile cele mai simple şi mai naturale, cele mai puţin toxice, definind boala printr-un concept fundamental, aparţinând medicinii naturale: „Boala nu este altceva decât efortul depus de corp pentru a scăpa de materiile morbide”. O exprimare asemănătoare a folosit şi un alt mare medic şi chimist al vremurilor trecute, trecute, Herman Boerhave, profesor de medicină la Universitatea din Leida prin anul 1700, care, în consens cu Hipocrate şi cu Hipocrate al Angliei, afirma că „slăbiciunile slăbiciunile pot apărea oriunde în corpul nostru ca urmare a unui tratament alimentar nenatural” . Prin urmare, el considera că „boala este vindecată cu ajutorul naturii, prin neutralizarea neutralizarea şi eliminarea materiilor materiilor morbide”. În perioada modernă, tot mai mulţi medici, biologi, anatomişti etc. au remarcat diferenţe de dentiţie, intestinale şi ale altor organe între corpul omenesc şi cel al animalelor carnivore. Aceste aspecte de anatomie şi fiziologie fiziologie comparată, ce sugerează clar apartenenţa matriţei corpului uman la tipul de nutriţie fără carne, sunt remarcate încă din secolul XVII de biologul Pierre Gassendi.

Sylvester Graham (1794-1851) a promovat intens calităţile nutriţiei cât mai naturale (în primul rând fără carne), încercând – şi realizând – obţinerea unei pâini de calitate superioară ce-i poartă numele, pâinea Graham, alături de biscuiţii speciali. Un distins membru al Colegiului Regal al Medicilor din Edinburgh – Marea Britanie, Britanie, dr. William Buchan, scrie în 1883 o interesantă carte de promovare a alimentaţiei apropiate de natură, în care  precizează:  precizează: “Sfătuiesc fiecare persoană, pacient sau medic, să acorde mai multă importanţă importanţă dietei alimentare şi diferitelor moduri de vindecare prin nutriţie, întrucât această parte a medicinii –  dietoterapia – este şi rămâne o metodă naturală foarte eficientă de vindecare a bolilor  .” 30

Cu puţin înainte de epoca lui Pasteur, într-o carte de avangardă despre patologia celulară, un cunoscut medic german, Rudolph Virchow, susţinea că sănătatea celulelor depinde de compoziţia lor chimică şi că această compoziţie chimică depinde, la rândul ei, de natura hranei absorbite de individ. De asemenea, Rudolph Virchow este unul din cei care au polemizat cu microbiologul şi chimistul chimistul francez Louis Pasteur pe marginea genezei bolilor infecţioase. Acestei dispute i se vor  alătura ulterior un alt mare microbiolog –  Claude Bernard, şi eminentul specialist englez în sănătate publică John Show Billings . Toţi aceşti oponenţi ai celebrului Pasteur au susţinut cu tărie că infecţia bacteriană este efectul mediului favorabil oferit de toxemia din organism , şi nu cauză a îmbolnăvirii. Cu toţii preconizau rezolvarea cauzală şi reală a infecţiei din corp prin neutralizarea toxemiei interne, practicând alimentaţia naturală. Mai aproape de noi, dr. med. Bircher-Benner , conducător al unei clinici elveţiene de terapie prin dietă naturală din Zürich, este considerat de mulţi ca cel ce a pus noi baze conceptuale şi practice ale nutriţiei naturale în medicina modernă, lansând conceptul de „hrană vitală completă ”. În acest sistem medical natural, teoretizat şi mai ales practicat de acest mare medic elveţian, s-au format o pleiadă de susţinători ai nutriţiei naturale, din care se desprinde figura binecunoscutului doctor  Ernst Gunther. În America, printre mulţi alţi medici naturişti (ca de exemplu celebrul dr. med. Max Gerson ) sunt de remarcat figurile a trei mari nutriţionişti naturişti, fondatori ai Catedrei de Medicină Dietetică din Goldwater Memorial Hospital a Universităţii Universităţii din Columbia: dr. J.H. Tilden (autor al lucrării  Explicaţia toxemiei ), dr. G.S.Weger şi dr. H. Bieler . Istoria medicinii cuprinde şi alţi cunoscuţi medici naturopaţi sau oameni de ştiinţă ce au promovat alimentaţia naturală ( dr. George Barbarin, şi William Tiller, din cadrul Universităţii Stanford). Unul din cei mai mari profesori şi doctori în ştiinţa purificării corpului şi în nutriţie a fost dr. medic John Tilden din Denver. Programul său medical a inclus postul şi o abundenţă de fructe, legume şi cereale . El a ajuns la 90 de ani şi a fost un medic activ până la sfârşitul vieţii. Un alt mare medic specializat în nutriţie a fost dr. John Hervey Kellog , care a fost timp de 60 de ani directorul faimosului Sanatoriu din Battle Creek, Michigan . Bennedict Lust a fost părintele şi fondatorul naturopatiei în SUA. El a înfiinţat la New York o mare şcoală de naturopatie şi a şcolarizat sute de doctori naturişti, care au răspândit învăţăturile sale în întreaga lume.

Prof. Arnold Ehret,  promotor al naturopatiei, a fost creatorul Sistemului Sistemului de vindecare prin dieta  fără mucus care conţinea o dietă strict vegetariană. vegetariană. Mulţi dintre foştii discipoli ai prof. Ehret, aflaţi în vârstă de 80-90 ani, se bucură încă de o sănătate viguroasă şi robustă, respectând acest plan. Iată şi un medic român al secolului XIX - dr. Pavel Vasici-Ungureanu ,  primul mare promotor promotor al alimentaţiei alimentaţiei vegetariene vegetariene din România modernă. modernă. Este nedreaptă aşternerea vălului uitării peste memoria acestui igienist epidemiolog ardelean, iniţiatorul şi susţinătorul primei reviste medicale ş coala. În această publicaţie, ardelene a secolului al XIX-lea:  Higiena şi şcoala. el aborda aborda probleme probleme de educaţi educaţie, e, creştere creştereaa prestigi prestigiului ului învăţăto învăţătorilo rilorr şi  populariza  populariza noile descoperiri din lumea ştiinţei. ştiinţei. A elaborat şi o lucrare ştiinţifică bine documentată: Vegetarianismul sau nutriţia din punct de vedere istoric, anatomo-fiziologic, dietetic, sanitar, economic, moral, estetic şi social. O altă contribuţie importantă pe care dr. Pavel Vasici-

Ungureanu a adus-o medicinii româneşti a fost traducerea lucrării lui d e a lungi viaţa. Cristoph W. Hufeland,  Macrobiotica sau măiestria de

„Am trecut la vegetarianism din motive de sănătate, apoi a devenit o alegere morală, iar acum e doar ca să enervez lumea.” (autor necunoscut) 31