ATESTAT MARKETING PROMOVAREA PE INTERNET
Nume: Videne George
ARGUMENT
Am ales „Promovarea pe internet” ca tema tema pentru aceasta lucrare pentru ca este un subiect de actualitate. Piata promovarii si publicitatii pe internet în Romania este inca la inceput dar avanseaza cu pasi repezi şi incet, incep să se vadă rezultatele şi avantajele acestui nou mediu de comunicare. Odată cu creşterea gradului de penetrare a calculatoarelor şi a internetului în România, creşte şi numărul potenţialilor clienţi ce utilizează internetul ca mijloc de informare, iar ca urmare a acestor două tendinţe, creşte şi numărul firmelor care investesc în promovarea on-line. Consider că mediul on-line prezinta foarte multe avantaje în comparaţie cu cel offline, avantaje dintre care se evidenţiază interactivitatea, gradul ridicat de noutate, o foarte bună ţintire a segmentelor vizate şi costurile reduse. Deasemenea putem spune că publicitatea este, fără îndoială, aproape la fel de veche ca şi comerţul. Dacă un produs este de vânzare, prima condiţie a supravieţuirii lui pe piaţă este ca acest lucru să fie cunoscut. Astăzi, în faţa unei concurenţe înverşunate a producătorilor, imaginea de firmă a ajuns să conteze mai mult decât produsul în sine. În ultimii 150 de ani, agenţiile de publicitate au exploatat la maxim deziluziile şi simpatiile simpatiile consumatorilor pentru a putea promova produsele clienţilor. În acest fel, agenţiile au fost acelea care au determinat clienţii să îşi modifice strategiile de marketing în funcţie de situaţiile sau stadiul în care se aflau consumatorii, evoluând astfel de la intermedierea spaţiilor media la controlarea viitorului celor mai mari corporaţii internaţionale. De-a lungul ultimilor ani, o nouă tehnologie din sfera comunicaţiei se extinde: reţelele interactive, care fac posibil ca individul să obţină şi să furnizeze informaţii în cantităţi mari către unul sau mai mulţi destinatari. Datorită faptului că informaţia procesată prin aceste reţele este digitală, aceasta poate fi duplicată, manipulată şi distribuită cu o uşurinţă fără precedent. Cea mai exstinsă reţea interactivă şi în acelaşi timp cea cu rata de creştere cea mai ridicată este Internetul, „reţeaua reţelelor”. Până în urmă cu câţiva ani, utilizarea internetului era limitată doar la oamenii de ştiinţă şi fanaticii tehnologiei, dar astăzi câştigă din ce în ce mai multă popularitate, cu o rată de neegalat de cea iniţială a celorlalte mijloace media. Partea cea mai expansivă a internetului, web-ul (world wide web) este folosită din ce în ce mai mult în scopuri comerciale de companiile atrase de costurile scăzute de răspândire a informaţiilor, posibilităţile de a se adresa unei audienţe globale şi oportunităţile de utilizare a interactivităţii noului mediu pentru crearea unui dialog cu publicul.
CUPRINS: 1.
ISTORICUL INTERNETULUI
1.1.
Ce este internetul?
1.2.
Internetul: istorie si evolutie
1.3.
Avantajele si dezavantajele folosirii internetului
1.4
Internetul in Romania
2.
INTERNETUL SI LUMEA AFACERILOR
2.1.
Marketing si afaceri prin internet
2.2.
Promovarea pe internet
2.3
Marketing afiliat pe internet
3.
PUBLICITATEA ON-LINE
3.1
De ce publicitatea online?
3.2
Evolutia publicitatii online in Romania
3.3
Exemple de buna practica
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I: ISTORICUL INTERNETULUI 1.1. Ce este internetul?
Internetul este o retea de computere aflate in intreaga lume. Aceasta structura de
comunicatie, conecteaza sute de milioane de oameni. Deseori numit si World Wide Web (www, in traducere aproximativa, retea intinsa in toata lumea), internetul ofera o usoara si rapida metoda de schimb de informatii, reprezentand coloana vertebrala a erei informationale actuale. Definiţia de mai sus este foarte generală şi mai necesită câteva completări: Internetul este un mijloc de comunicare, un mediu foarte eficient de expunere a ideilor
unei audienţe foarte mari. Internetul este o resursă de informare , un imens deposit de informaţii. Oricând ai
nevoie de o informaţie legată de orice domeniu vei putea găsi undeva publicat pe Internet o lucrare care să te ajute. Internetul este o comunitate, care face posibilă şi foarte eficientă comunicarea între
oameni cu aceleaşi preocupări. Internetul a apărut din dorinţa armatei americane de a comunica în cazul unui război, iar impulsul a fost nevoia SUA de a răspunde provocării Uniunii Sovietice care a lansat primul satelit artificial al Pământului în 1957. Armata americană avea nevoie de o reţea flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost întreruptă într-un punct, informaţia să poată fi redirecţionată către destinaţia iniţială. În primii ani precursorul Internetului a fost folosit doar în mediile academice şi militare. Din 1980 Internetul depăşeşte graniţele Americii, moment în care companiile au început să se implice în dezvoltarea şi utilizarea unui nou mod de comunicare şi acces la informaţii. Astfel, unii oameni de afaceri din SUA, căutând noi mijloace de a ajunge cât mai aproape de consumatori, şi-au întors privirile către Internet şi au decis că merită să investească bani în dezvoltarea şi promovarea acestuia. În 1990 un consorţiu de companii private a preluat adminstrarea reţelei Internet în urma unui acord cu guvernul SUA care prevedea deschiderea Internetului către activităţi comerciale. Economiştii şi chiar unii informaticieni erau sceptici în privinţa viitorului Internetului, considerând această iniţiativă ca fiind riscantă şi neprofitabilă. Această atitudine se datora faptului că Internetul trebuia să-şi găsească un loc în mediul foarte concurenţial al telecomunicaţiilor şi transmiterii de informaţii, mediu dominat de telefonie şi televiziune, ambele uşor de folosit şi având o largă audienţă. În anul 1990 Internetul s-a extins exponenţial, urmând evoluţia marilor inovaţii din istoria omenirii. Un deceniu mai târziu, oamenii obişnuiţi au început să folosească Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare – de la mesaje personale la tranzacţii comerciale, de la scopuri informaţionale până la cumpărături. Internetul le asigură atât marketerilor, cât şi consumatorilor, posibilitatea unui grad mult mai mare de interacţiune şi individualizare. În trecut firmele trimiteau mesaje standard, prin mijloace de comunicare standard – reviste, ziare, reclame – fără nici un fel de
individualizare sau de interacţiune. Astăzi, aceleaşi firme pot sa trimită mesaje individualizate iar clienţii înşişi pot sa le individualizeze şi mai mult; firmele pot să dialogheze cu grupuri mult mai numeroase decât în trecut . În România, faţă de alte ţări europene, Internetul a pătruns relativ încet. Chiar şi acum, comparativ cu ţările dezvoltate, pentru utilizarea personală este destul de puţin întrebuinţat. Dacă din punct de vedere al infrastructurii lucrurile au avansat destul de mult, din punct de vedere al resurselor informatice disponibile evoluţia este încă greoaie. Cu toate că majoritatea companiilor şi chiar unele structuri administrative au înţeles că prezenţa în Internet este foarte importană, încă nu există resurse şi depozite informaţionale româneşti semnificative. Din acest motiv traficul observat în reţea este mai mult de aducere de informaţie din exterior decât de export de informaţie sau de schimb de informaţie în cadrul ţării. În ultimii ani s-a înregistrat o ameliorare importantă în sectorul telecomunicaţiilor, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Accesul la internet se realizează prin intermediul a mai mult de 600 de furnizori de servicii.
1.2 Internetul: istorie şi evolutie 1962: se pun bazele Arpanet, stramosul Internetului de astazi. Arpanet a fost la origini un
proiect american, care asigura 3 servicii: telnet (remote login), ftp (transferul de fisiere) si remote printing (tiparirea de la distanta). In 1972, in Arpanet erau conectate… 40 de calculatoare (adica o retea de bloc in zilele noastre). 1978: Jobs si Wozniack prezinta Apple. Incepe revolutia PC-urilor. 1987: Internetul devine un mediu comercial 1989: Tim Bray lanseaza Open Text, primul motor de cautare online. 1990: Tim Berners-Lee inventeaza World Wide Web si dezvolta un browser web. In
acelasi an se lanseaza IMDB (functionand initial ca o lista de mailing). 1995: Se lanseaza Amazon, cel mai mare magazin online din lume, cu o capitalizare de
piata de 100 miliarde dolari. Amazon (denumit dupa celebrul rau din America de Sud) era initial o librarie online. 1996: Se deschide Hotmail, serviciul gratuit de email. 2000: Google (lansat in 1998) indexeaza pagina cu numarul 1 miliard
2004-2006: Se lanseaza o serie dintre cele mai populare servicii ale momentului: flickr si
facebook (2004), youtube (2005) si twitter (2006) 2011: Aproape 15% din intreaga populatie a Planetei este prezenta pe Facebook.
Iata si cateva statistici remarcabile, referitoare la evolutia Internetului:
In 1999, pretul unui Gigabyte era de 229$. In 2007 pretul era de 0.88$, iar in 2011 acesta a scazut sub 10 centi. Numarul device-urilor conectate la Internet depaseste numarul total al locuitorilor Planetei (7 miliarde). 270.000 cuvinte sunt scrise in fiecare minut pe Blogger.
1.3 Avantajele şi dezavantajele utilizării internetului În România internetul a pătruns relativ încet, multă vreme fiind considerat un lux inutil. Chiar şi acum, pentru uz personal, mai ales datorită costurilor foarte mari ale serviciilor telefonice, este destul de puţin utilizat. Dacă din punct de vedere al infrastructurii lucrurile au avansat destul de mult, din punct de vedere al resurselor informatice disponibile evoluţia este greoaie. În România, în acest moment, cumpăraturile efectuate prin intermediul internetului deţin încă o pondere scăzută. internetul, însă, începe sa devină o tendinţă, un obicei în comunicare şi informare. Statisticile din 2000 cu privire la numărul de utilizatori de internet din România aduceau în prim plan o cifră impresionantă: 1,2 milioane de utilizatori. Putem vorbi de o piaţa demnă de a fi luată în seamă de către furnizorii de produse şi servicii. Deja internetul nu mai este un moft. De la faza de documentare şi schimb de informaţii, românii au trecut încet-încet la utilizarea pur practică a spaţiului web începâd să facă cumpărături, plăţi on-line şi să stabilească legături de afaceri. Deja web-ul este luat cu adevărat în serios, căpătâd amploarea şi dimensiunile unei pieţe reale, chiar dacă această piaţă nu este dezvoltată pe măsura potenţialului său. Dimensiunile astronomice căpătate de „fenomenul internet” au la bază mai multe motivaţii. Dezvoltarea pieţei virtuale în ritm exponenţial a avut loc natural, odată cu dezvoltarea şi adaptarea sistemelor şi mecanismelor de piaţă la nivel de domeniu. De ceva timp au apărut şi shopping-ul comandat prin internet, ca să nu mai spunem de administrarea conturilor bancare sau de plata utilităţilor. O parte din viaţa noastră s-a transferat pe
această reţea gigantică de calculatoare şi ne-am obişnuit atît de mult cu „reţeaua” încât pentru unii a devenit dependenţă. În afară de magazinele virtuale, site-urile de firmă generează vânzări, chiar dacă acestea nu au loc on-line, care de multe ori au valori mult mai mari decât cele ale produselor vândute deja tradiţional pe internet. Estimările pentru anul 2005 sunt uluitoare. În condiţiile în care se păstrează ritmul de creştere de până acum, se discută de aproape 50 de milioane de dolari tranzacţionaţi pe internet într-un scop sau altul. În ultimii doi ani, site-uri-le româneşti, românii au cumpărat domenii (sau adrese) web în valoare de aproape jumătate de milion de euro. Acest aspect este un alt indicator al interesului acordat de către români faţă de internet şi mai înseamnă şi intenţia şi scopul fiecăruia de a avea cel puţin o pagină de internet, fie că avem de-a face cu o firmă, fie cu o persoană fizică. Dacă majoritatea companiilor şi chiar unele structuri administrative au înteles că prezenţa în Internet este foarte importantă, încă nu există resurse şi depozite informaţionale româneşti semnificative. Din acest motiv traficul observat în retea este mai mult de aducere de informatie din exterior decât de export de informaţie sau de schimb de informaţie în cadrul tării. Având în vedere intervalul mare de timp pentru care accesul din România la informaţii externe a fost oprit, fenomenul fiind destul de natural. În contextul internaţional actual de afaceri, academic şi tehnologic, fenomene ca globalizarea şi liberalizarea accesului la informaţie potentate de dinamica şi nivelul de performanţă al dezvoltărilor în domeniul comunicaţiilor şi al calculatoarelor, sunt deja lucruri comune. Dincolo de graniţe, în restul omenirii (cel puţin în acel rest către care ne orientăm). Internetul a devenit deja cea mai comodă sursă de informaţie. Există şi avantaje şi dezavantaje ale utilizării interetului câteva dintre avantajele utilizării intrenetului, adică internetul poate fii folosit ca un mijloc rapid si uşor accesibil de informare. Un alt avantaj este acela că poţi comunica foarte uşor cu persoane din ţari ar şi in acelaş timp cu persoane din străinătate. Internetul mai poate fi folosit ca un instrument de cercetare. În acelaş timp costurile internetului sunt foarte scăzute în comparaţie cu alte costuri ale altor mijloce de comunicare. Unde există avantaje trebuie să existe şi dezavantaje, desigur ele sunt mai puţine decât avantajele, mai jos fiind prezentate câteva dintre dezavantajele internetului. Consumatorii mai vârstnici sunt mai reticenţi în folosirea internetului, şi preferă mijoacele clasice de informare, dar si in acelaş timp sunt mai consevatori in a achizitiona produse de pe internet. Un alt dezavantaj îl constitue număul mare de oferte dar şi faptul că este imposibil de a intra în contact direct cu acele produsele. Reprezintă un mijloc rapid şi uşor accesibil, utilizat pentru informare de un număr din ce în ce mai mare de persoane. Este un instrument perfect de cercetare, având capacitatea de a măsura cu exactitate câte persoane au accesat o anumită pagină web sau un magazin virtual şi câte dintre ele au cumpărat un produs anume; reprezintă un mijloc de comunicare extrem de flexibil, ce are
capacitatea de a modifica imediat continutul mesajului, putând reacţiona imediat sub imboldul presiunii concurenţiale; prezintă avantajul că poate „transporta” mesaje publicitare complexe, ce pot conţine simultan text, imagine şi sunet în proporţia dorită (multimedia); deocamdata, costurile publicităţii pe internet sunt scăzute în comparaţie cu celelalte modalităţi de promovare de produs/serviciu/marcă; în actualul peisaj oferit de mass-media, internetul reprezintă canalul cu cea mai mare rază de acţiune ce poate fi utilizat pentru realizarea unor campanii de publicitate globale. Ca şi dezavantaje ale utilizării internetului în publicitate întâlnim consumatorii care nu sunt tineri care prezintă înca reticenţă în a utiliza internetul pentru achiziţii deoarece trebuie să-şi ofere numerele cărţilor de credit, iar siturile destinate tranzacţiilor şi comerţului nu sunt totdeauna suficient de sigure. Numărul mare de oferte şi imposibilitatea de a intra în contact direct cu produsul îi determină pe mulţi consumatori să prefere mijloacele clasice de informare şi achiziţie. Unii consumatori preferă achiziţionarea unui produs sau serviciu face-to-face în relaţia cu ofertantul/vânzătorul, le oferă mai multă încredere astfel şi au senzaţia de control asupra situaţiei.
1.4 INTERNETUL IN ROMANIA 1. Procentul gospodăriilor româneşti cu acces la internet: 42% din numărul total de
gospodării cu cel puţin un membru al familiei care are vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani. Am crescut , dar creşterea rapidă nu a însemnat şi educare rapidă, iar mediile ce ar putea ajuta la educarea populaţiei (presa şi televiziunea), sunt complet dezinteresate de aspectul educaţional al serviciilor pe care le oferă. 2. Procentul românilor care nu au folosit niciodată internetul: 57% din populaţia totală a României (16-74 ani). După cum se vede în imaginea alăturată, spre deosebire de alte ţări europene, procentul nostru este încă mare, dar a scăzut mult în ultimii ani şi probabil că în următorii ani va scădea sub 40%. Cu alte cuvinte, RDS şi Romtelecom mai au de lucrat în zona de internet la domiciliu. 3. Procentul românilor care intră pe internet de pe un laptop: 4% din numărul total de utilizatori de internet (16-74 ani). Sincer, eu mă aşteptam să fie cel puţin 10% acest procent, dar m-am înşelat. În 2007 era de 1% şi a crescut înceeeeet până la 4%, deşi ofertele la laptopuri au venit în valuri în 2010 (numai eu am văzut 5-6 reprize de reduceri la laptopuri, în anul care tocmai a trecut) 4. Procentul utilizatorilor români de internet, care accesează un serviciu de online banking: 3% din numărul total de utilizatori români de internet (16-74 ani). Şi aici am fost puţin surprins, trebuie să recunosc, pentru că cei mai mulţi dintre oamenii pe care îi
cunosc eu, folosesc un astfel de serviciu. Procentul ăsta o să tot crească în următorii ani, pentru că plăţile online sunt tot mai des folosite. 5. Procentul românilor care comandă online produse sau servicii pentru uz personal: 4% din populaţia totală a României (16-74 ani). Din nou, un procent foarte mic, dacă mă gândesc la câte lucruri am comandat eu online în 2010. Încă nu înţeleg plăcerea oamenilor de a-şi cumpăra produse IT, electronice, sau electrocasnice, mergând la magazin. Cu hainele pot înţelege, dar nu cu obiectele astea pe care le cumperi în funcţie de specs.
CAPITOLUL II: INTERNETUL SI LUMEA AFACERILOR 2.1 Marketing si afaceri prin Internet In lumea afacerilor de azi tehnologia este vazuta ca un important factor catalizator al proceselor de restructurare a activitatilor comerciale precum si astrategiilor de dezvoltare a companiilor Compani care activeaza in cele mai diverse domenii ( sectorul bancar, divertisment, telecomunicatii, distributie) isi modifica modul de derulare a afacerilor pt a profita de puterea noilor tehnologii. Pentru multe companii, prima incursiune in lumea comertului electronic consta in a se face prezente pe World Wide Web, cu scopul de a publica o oferta de locuri de munca, de produse sau de politici comerciale. Adeseori site-urile sunt dezvoltate ulterior cu scopul de a integra alte activitati ale companiilor cum ar fi de exemplu procesarea comenzilor. Comertul electronic permite companiilor sa imbunatateasca relatiile cu clientii,cu furnizorii si partenerii de afaceri. Implementarile cele mai utilizate se refera la cumparaturile online(online shopping). Cumparaturile on-line reprezinta una din pietele cu cea mai rapida crestere din economia moderna. Astazi vitrinele virtuale permit achizitionarea a tot ceea ce se pate gasi in magazinele conventionale, de fapt clienti pot face comenzile direct de la producator, ceea ce inseamna eliminarea intermediarilor si a costurilor legate de vanzarea cu amanuntul in magazine. Un numar mare de companii realizeaza econimii importante in activitatiile de vanzari, productie, desfacere tocmai prin implementarea solutiilor oferite de comertul electronic. Modul prietenos de utilizare a programelor de navigare si caracterul multimedia al continutului paginilor de Web au atras un larg interes din partea publicului. Cresterea interesului pentru Web si a celor care au acces la Internet a atras dupa sine insasi dezvoltarea Internetului.
,,Internetul va micsora lumea – schimband destinele oamenilor, ale companiilor si ale tarilor.” (Jhon Chambers-presedinte executiv al Cisco Systems).
Pana in prezent, comertul electronic are cifra de afaceri cuprinsa intre 10 si 20 de miliarde de dolari anual si se afla in perioada copilariei. Insa, deoarece numarul utilizatorilor de Internet este in crestere, comertul electronic va erupe cu siguranta. “Companiile care nu-si desfasoara activitatea pe Internet isi dau seama ca trebuie sa se conecteze la Internet altfel vor muri. Acest val al consolidarilor este abia la inceput.”
(Ethan Hooper-directorul filialei de fuziuni si achizitii de pe coasta de Vest a companiei Credit Suisse First Boston). Aceasta este o previziune din 1999. Astazi majoritatea oamenilor care cauta informatii despre o companie acceseaza Internetul, deci Ethan Hooper avea dreptate. Revista MoneyWorld a rezumat foarte sugestiv potentialul enorm pe care il are comertul electronic: ,,In multe privinte, Internetul este supermagazinul ideal deschis 24 de ore pe zi, sapte zile pe saptamana. Nu mai esti obligat sa te bati pentru un loc de parcare. Culoarele dintre rafturile magazinului nu mai sunt pline de cumparatori-nici chiar de sarbatori. Gama de produse este mult mai diversificata. Orice produs se afla in stoc. Preturile sunt mici. Nu sunt cozi la casa. Cumparaturile iti sunt livrate la domiciliu. Iar lista avantajelor poate continua.”
La sfârsit de mileniu, numeroase persoane si organizatii folosesc Internetul pentru a putea comunica usor, rapid si ieftin în lumea întreaga. Folosind reteaua Internet, ca mijloc de transport, sistemul WEB combinat cu multimedia ofera o retea hipermedia care a deschis posibilitati imense de exprimare si comunicare. Iar daca aceste posibilitati exista, atunci orice om de afaceri din lumea întreaga poate trece de la a visa la o afacere solida la a avea o companie de nivel national sau chiar international. Practic internetul a oferit acces la o piaț ă globală multor întreprinderi mici ș i mijlocii, care fără aportul Internetului nu ar fi avut niciodată posibilitatea de a se adresa unor clienți la scară planetară. Astfel Internetul a devenit ș i un important mediu de afaceri. Un studiu recent arata ca o treime din firmele mici care au folosit Internetul au obtinut rezultate financiare cu cel putin 10% mai bune fata de anul anterior. Unele întreprinderi mici au descoperit ca o investitie modesta într-un simplu site WEB poate provoca transformarea comertului electronic într-o componenta principala a planului de afaceri.
Comertul electronic poate oferi unei firme mici o serie de avantaje cum ar fi:
· extinderea teritoriala a vânzarilor · o comunicare flexibila cu clientii si furnizorii · extinderea capacitatii de atragere de noi clienti · reducerea birocratiei si a timpului pierdut cu corespondenta · eficienta si flexibilitatea interna a activitatii firmei · reactia mai rapida în raport cu solicitarile pietei
2.2 PROMOVAREA
PE INTERNET
In mare, pentru o promovare pe internet ai nevoie de urmatoarele elemente: a) Creearea unui website este necesara pentru a beneficia de promovarea online (Internet)
Creearea unui website in ziua de azi este necesara pentru promovarea produsului / firmei/serviciilor tale, el trebuie sa ofere informatii folositoare pentru clienti si potentiali clienti. Site-ul trebuie realizat cat mai aproape de potentialul tau client, pentru a-l determina sa te aleaga pe tine, fata de concurenti. b) SEO
În general, cele mai multe vizite se fac de la motoarele de cautare (in special Google), asa ca principala modalitate de a promova un magazin online este de avea o poziţie bună în rezultatele de căutare de pe aceste motoare. O poziţie bună în rezultatele de căutare, nu iti da numai posibilitatea de a avea un trafic crescut, dar site-urile care apar în partea de sus a motoarelor de cautare generează consumatorilor un sentiment mai mare de încredere. Pozitionarea buna in motoarele de cautare poate lua ceva timp, şi depinde de mai mulţi factori, inclusiv inbound link-uri şi utilizarea adecvată a cuvintelor cheie. c) Online Advertising
Publicitate online sau publicitate pe Internet se face, în principiu cu anunţuri text sau grafice introduse pe alte site-uri. Un mod eficient de a face publicitate online este prin intermediul programului Google AdWords, care ne permite să plasam anunţuri pe site-uri legate de tema afacerii tale, şi platesti numai pentru clik-urile pe care le fac catre magazinul online.
Un alt mod de a face publicitate online este prin scrierea de articole referitoare la produsele pe care le oferi (de exemplu sfaturi cu privire la utilizarea corectă a acestora) , cu o mica imagina si link catre magazinul online. Bineinteles ca promovarea pe retelele de socializare este la fel de importanta pentru crearea increderii potentialilor client c) E-mail marketing
O altă modalitate de a promova un magazin online este e-mail marketing-ul . De exemplu, poti avea un buletin informativ prin are anunti vechii clienti despre promotii sau produse nou lansate. d) Vânzări Promotionale
O altă modalitate de a promova magazinul este folosind promovarea vânzărilor, cum ar fi oferte speciale, reduceri, cupoane, tombole, concursuri, etc. De exemplu, poti da un produs gratuit la achiziţionarea unui produs diferit, sau trimite prin e-mail la clienţii existenti un cupon de discount care pot fi folosit atunci când achiziţionează unul din noile produse. e) O bună prezentare a produsului
O prezentare buna a produsului implică faptul că fiecare dintre produsele afişate în magazin are o descriere atractiva (ce scoate în evidenţă principalele caracteristici şi beneficii ale produsului), imagini de calitate, un pret corect şi o varietate mare de produse. f) Promovarea produselor pe alte site-uri
O altă modalitate de a promova magazinul online este promovarea produselor pe site-uri, cum ar fi portalurile ( Shopmania), site-uri de comparatii de preturi ( Compari , Price ) si site-urile de licitaţii (eBay, Okazii ) care permit afisarea si vanzarea produselor tale şi care ofera posibilitatea de a promova magazinul, astfel crescand si traficul de pe site-ul tau. g) Publicitate offline
Deşi magazinul online este un business a carui promovare poate fi realizata exclusiv pe Internet, noi spunem ca nu ar trebui să respingeti posibilitatea de a face publicitate offline. De exemplu, am putea face publicitate în mass-media traditionala, cum ar fi televiziunea, radioul şi presa scrisă, deşi există mai multe alternative cu costuri mai reduse, cum ar fi
anunţurile mici pe panourile publicitare sau postere, distribuirea de pliante, carti de vizita, etc.
2.3 Marketing afiliat prin Internet În tineretea sa, comertul electronic însemna sa ai un domeniu pe Internet si un banner si sa speri sa închei o vânzare. Situatia s-a complicat odata ce banner-ele au început sa bombardeze ecranele computerelor si lumea, enervata, a început sa le ignore. Companiile ce sperau în marketingul electronic au devenit mai inventive si au introdus noi modele de comert electronic. Unul din modele este: pune reclama ta în alte site-uri si mareste traficul si vânzarile "cu putin ajutor din partea prietenilor" . Acest concept de a pune reclama în site-uri specializate a fost premiza marketingului afiliat. Exista mai multe teorii în ceea ce priveste marketingul afiliat. Una din acestea sugereaza sase pasi importanti în construirea unui astfel de program: 1. Furnizati cu regularitate o situatie clara a încasarilor efectuate si a comisioanelor 2. Platile se fac cât se poate de des 3. Dati afiliatilor impresia ca fac parte dintr-o organizatie puternica 4. Adaugati valoare site-urilor afiliatilor 5. Oferiti premii si promotii din când în când 6. Gasiti o cale pentru a mari legaturile cu site-urile afiliatilor Este foarte important ca firmele afiliate sa-si dea seama ce importanta ai în program, fapt care îi motiveaza sa faca mai mult pentru program. De asemenea, companiile afiliate programului nu trebuie lasate sa uite ca au semnat o întelegere. De exemplu, în timp ce un e-mail este folosit pentru a aminti anumite aspecte ale întelegerii, o situatie completa a vânzarilor si a comisioanelor, fiind informatii despre bani, este aceea care motiveaza partenerii. Faptul ca platile se fac des, deci emiterea de cecuri cu valoare mica poate duce la cheltuieli ridicate, poate dauna afacerii. Cu toate acestea, s-a demonstrat ca efectuarea de plati dese catre parteneri este o modalitate cât se poate de buna pentru a avea o relatie favorabila cu partenerii. Proprietarii de retele cu membri afiliati trebuie sa dea tot timpul motive membrilor pentru ca acestia sa nu opteze pentru o alta retea. Trimiterea de note apreciative, includerea membrilor în noi afaceri si tratarea lor ca fiind o parte importanta din organizatie nu duce decât la fidelizarea membrilor afliati.
Aceste sugestii sunt foarte strâns legate de al cincelea concept, acela de a oferi premii si promotii din când în când. Toate aceste promotii si tactici nu sunt altceva decât metode aditionale pentru construirea unei comunitati si modalitati excelente de acrea loialitate. Previziunile ne arata ca viitorul comertului electronic este unul foarte sigur si, totodata, prosper pentru cei ce vor dezvolta asemenea sisteme. Acesta se datoreaza costurilor aditionale foarte scazute în comparatie cu cele din comertul traditional si, nu în ultimul rând, datorita confortului pe care îl ofera un asemenea sistem. Dar asta nu înseamna ca vor disparea toate pietele traditionale. Cu siguranta, pentru piata produselor de lux, dar si pentru produsele alimentare, momentul trecerii la comertul electronic trebuie sa mai astepte. Exista cel putin trei idei de baza în mediile comertului electronic: 1. Clientul sa aiba posibiliatea sa plateasca direct pentru un produs sau serviciu 2. Oferirea de produse si servicii gratis (de exemplu, hotmail sau downloaduri gratis) 3. Clientul sa fie "cumparat" pentru a petrece cât mai mult timp în mediul ecommerce
CAPITOLUL III : PUBLICITATEA ON-LINE 3.1
De ce publicitate on-line?
Din punct de vedere conceptual, publicitatea on-line poate fi definită ca o activitate de comunicare directă prin care organizaţia transmite unei audienţe generale sau specificate informaţii privind produsele şi serviciile sau mărcile sale, evenimentele în care este implicată sau despre sine însuşi. Eficacitatea acesteia, apreciată ca fiind mai ridicată prin comparaţie cu cea „tradiţională” este determinată de mai mulţi factori printre care calitatea mai bună a ţintei vizate (din punct de vedere al nivelului de instruire, al mărimii veniturilor şi al preocupărilor pentru problemele de ordin tehnic şi tehnologie), selectivitatea mai bună (determinată de dinamica siturilor web specializate, semnificativ mai accentuată în comparatie cu mediile de comunicare tradiţionale – presa, radioul, televiziune), desfăşurarea şi evaluare eficienţei acţiunilor de publicitate on-line mult mai rapide şi mai exacte, permiţând realizarea unor adaptări adecvate şi prompte ale acestora. Succesul publicităţii on-line depinde, în ansamblu, de buna cunoaştere a domeniului publicităţii, în general cât şi de cunoaşterea caracteristicilor internetului ca mod de comunicare.
Principalele motive pentru care companiile adoptă publicitatea on-line sunt: • Audienţa TV a migrat şi continuă să migreze către Internet. În cel mai recent studiu al Asociaţiei Editorilor de Presă On-line (OPA) se confirmă impactul pe care Internetul îl are asupra vieţii de zi cu zi. 45,6% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani apelează la Internet şi nu la televizor ca primă opţiune pentru informare, 34,6% aleg televiziunea iar radioul şi presa tiparită îşi împart 3,2% din subiecţi. • Internetul este mediul de comunicare cu cea mai rapidă creştere din istorie. În 1999 doar 1000 de companii utilizau Internetul; astăzi este prezent în mai mult de 35000 cu o rată de creştere de 10% pe lună. Internetul este prezent în mai mult de 200 de tări, legând peste 30000 de reţele şi utilizând peste 2000 de aplicaţii economice. • Caracteristicile demografice ale internauţilor sunt aproape ideale pentru oricare publicitar. Portretul robot al utilizatorului tipic de Internet este acela al unui tânăr (raportul între sexe este oarecum echilibrat) cu vârsta medie de 35 de ani, absolvent de învăţământ superior, stil de viaţă activ, cu venituri ridicate şi inflenţă în societate. • Eficienţa banner-elor publicitare de pe Web este mult mai mare decât cea din mediile tradiţionale. Principalele modele de publicitate on-line au ca support • Poşta electronică – fiind cea mai utilizată aplicaţie pe Internet, e-mail-ul oferă multiple posibilităţi de a face reclamă. •
Pagina web
• Tehnologiile «push» - reclama distribuită direct utilizatorului, fără a-l aştepta pe acesta. Cele mai răspândite elemente ale publicităţii pe web sunt banner-ele şi publicitatea interstiţială sau contextuală dar şi alte metode neconvenţionale de a stabili legături către situri. •
Publicitatea prin bannere
Banner-ul este practic « cartea de vizită electronică » a unei firme si poate constitui prima imagine de contact cu care o organizaţie se prezintă utilizatorilor de Internet. Banner-ele au fost prima formă de publicitate on-line şi continuă să fie cele mai populare ; se prezintă sub forma unei imagini sau a unei succesiuni de imagini, situat în partea de sus sau dejos a paginii sau într-un spaţiu rezervat insert-urilor publicitare. Sunt statice, dinamice(animate) sau interactive(Rich media). •
Publicitate interstiţială
Reprezentată de banner-ele tranziţionale – apar în fereastra principală a browser-ului, între două pagini web timp de 5-10 secunde. In locul paginii dorite este afişată o reclamă ce permite accesarea site-ului sau continuarea pe pagina dorită. Cel mai cunoscut tip de astfel de publicitate este fereastra pop-up, care apare în orice moment pentru a atrage atenţia asupra unui mesaj publicitar •
Publicitatea « îndrazneaţă »
Combină creativitatea cu agresivitatea, animaţia cu surpriza, noul cu imaginea brand-ului. Apare in mijlocul vizitării paginii ; imaginea « pluteşte » in pagină, întrerupe navigarea şi nu poate fi întrerupt până la terminarea secvenţei. Pe langă acestea se regăsesc numeroase alte tipuri de publicitate pe web : publicitatea « plutitutoare », publicitatea comparativă(admisă in SUA şi Marea Britanie însă interzisă în unele tăţi europene printre care şi România), publicitatea locală(afişată doar utilizatorilor din anumite zone geografice), legăturile de text, inserarea facilităţilor de căutare, sponsorizarea, jocurile, felicitările virtuale etc.
3.2
Evoluţia publicităţii on-line din România
Posibilitatile de reclamă online pentru site-urile româneşti sunt destul de limitate. Sunt de luat în considerare: motoarele de căutare, reţelele de bannere şi topurile. Revistele electronice şi grupurile de discutii sunt pe de o parte destul de puţine la număr, pe de altă parte au un număr prea mic de abonaţi (de ordinul sutelor). Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare, băncile, companiile de telefonie mobilă, de asigurări, trusturile de presă, firmele de ecommerce şi nu în ultimul rând, providerii de Internet. Principalele firme care îşi fac publicitate pe Internet se împart în două categorii: companii de It&C (Hp România, Orange, Rds, Connex) şi alte companii care şi-au transferat o parte din activitate pe Internet (Nokia, SonyEricsson, Xerox, Klm, Panasonic România). În România, cele mai importante campanii publicitare online derulate până în acest moment au fost susţinute de companiile Compaq, Xnet, Coca-Cola, Klm, Hp şi Ford. Cel mai mare volum de publicitate online a fost derulat prin agenţia McCann-Erickson, urmată de Ogilvy&Mather, Fcb, Dc Communication. Principalele surse de spaţii publicitare folosite pentru reclama online în România sunt Ad.ro şi negocieri directe cu site-uri. Piaţa de publicitate online va creşte în continuare în România, dar trebuie asigurată o transparenţă mai mare asupra acestei pieţe şi a beneficiilor folosirii reclamelor online ca modalitate de promovare (grupuri ţintă, reclamă targetată, posibilitatea filtrării adreselor IP, raport eficienţă/preţ).
Conţinutul internetului românesc şi calitatea informaţiilor lasă încă mult de dorit, motiv pentru care, peste 90% din site-urile vizitate de internauţii români nu sunt de domeniul.ro. Pe măsură ce conţinutul românesc se va dezvolta, va creşte şi publicitatea online. În comparaţie cu celelalte ţări din estul Europei, În prezent nu se poate vorbi de o adevarată piaţă de publicitate pe internet deoarece deabia acum companiile îşi construiesc site-uri, iar internetul românesc se umple de conţinut. Din acest motiv cheltuielile cu publicitatea pe internet în România nu au depăşit 0.1% din totalul cheltuielilor cu publicitatea în România. Cei mai mari consumatori de publicitate pe acest suport sunt firmele de calculatoare, băncile, companii de telefonie mobilă, de asigurări, trusturile de presă, firmele de ecommerce şi, nu în ultimul rând, providerii de Internet. Principalele firme care îşi fac publicitate pe Internet se împart în două categorii: 1. Companii de IT&C (Compaq, HP Romania, rate.ro, emania.ro); 2. Alte companii care şi-au transferat o parte din activitate pe internet (Nokia, Xerox, KLM). Reclamele pe internet au în genere un mesaj lapidar, de incitare a curiozităţii. Scopul lor este de a atrage atenţia către un site. Este un mediu special, iar publicitatea împrumută caracteristici apropiate de marketingul-direct. Avantajele oferite de acest suport investitorilor publicitari sunt: interactivitaea, posibilitatea ca informaţia să ajungă mult mai usor la publicul vizat, este ieftin, iar publicul poate fi repede fidelizat, mesajul publicitar poate fi mult mai bine individualizat, este prezent “zi-lumina” (citeste 24 din 24 de ore) şi nu e limitat geografic. Aspectul pozitiv al pieţei româneşti de publicitate pe internet este acela că bugetele alocate publicităţii pe internet sunt în creştere în comparaţie cu anul trecut, chiar dacă valoarea lor este mai mică decât valoarea celor din Ungaria sau Polonia.
3.3
EXEMPLE DE BUNA PRACTICA
BIBLIOGRAFIE: 1.) wikipedia.com 2.) revistaie.ase.ro 3.) TheEconomist.com 4.) wilsonweb.com 5.) limonade.ro 6.) klain.ro 7.) Delia Cristina Balaban – “Publicitatea de la planificarea strategică la implementarea media” 8.) Iulian Veghes Ruff, Bogdan Grigore – “Rela ţ ii publice şi publicitate” 9.) Neault, Emilia – “Web Marketing”
