Tehnici de comunicare orală şi scrisă Tehnici de comunicare orală şi scrisă Cursul îşi propune:
Să răspundă unor provocări ale societăţii actuale în cadrul căreia comunicarea eficientă a devenit nevoie şi necesitate. necesitate . Să f amiliarizeze amiliarizeze profesorii cu perspectiva cu perspectiva ştiinţifică ştiinţifică asupra comunicării comunicării;; Să dezvolte abilităţi de receptare a mesajelor în diverse situaţii de comunicare comunicare;; Să dezvolte abilităţi de utilizare corectă corectă a limbajului verbal, verbal, nonnon-verbal şi paraverbal în actul comunicării;; comunicării Să dezvolte competenţe de comunicare/asc comunicare/ascultare ultare eficientă, eficientă , Să faciliteze însuşirea unor tehnici de comunicare eficientă orală şi scrisă. Motto: “ Capacitatea de a exprima o idee este aproape la fel de importantă ca ideea î nsăşi” nsăşi”
(Bernard Baruch) Ce este comunicarea? comunicarea?
o provocare constantă pentru psihologia socială; o activitate; satisfacerea nevoilor personale; legătura între oameni; oameni; dialog; ... Comunicarea este procesul de trimitere, receptare şi interpretare a mesajelor prin care noi relaţionam unii cu ceilalţi şi ne adaptam la mediul înconjurător. Omul comunică tot timpul: timpul: acasă – cu – cu familia, la şcoală – cu colegii şi elevii, în parcuri, cu prietenii, pe stradă, stradă, în magazine etc. etc. A comunica înseamnă a pune ceva în comun. comun . Între oameni a comunica înseamnă a pune în comun idei, fapte, emoţii şi sentimente, opinii. Acestea circulă sub formă de mesaje. A comunica înseamnă a emite, transmite şi recepţiona mesaje. mesaje. Omul emite mesaje când vorbeşte, scrie, indică un obiect sau o imagine, zâmbeşte, se încruntă, răspândeşte un anumit miros etc. Omul recepţionează mesaje când ascultă, citeşte, priveşte, pipăie, miroase, gustă. Comunicarea e artă sau ştiinţă? ARTĂ – comunicarea presupune talent, maleabilitate, implicare afectivă. ŞTIINŢĂ – comunicarea presupune presupune o foarte bună stăpînire a teoriei comunicării, dar care poate fi îmbunătaţită doar prin practică, exerciţiu, observaţie. Cît de importantă este comunicarea? comunicarea ? *75% dintr-o zi de lucru vorbim şi ascultăm *75% din ce auzim, auzim imprecis i mprecis *75% din ceea ce auzim, precis uităm uit ăm în următoarele trei săptămâni. E bine să ştim: 75% din timpul de lucru se consumă pentru consumă pentru comunicare: Observaţi: 10% scriem 15% citim 35% vorbim 40% ascultăm Comunicarea Comunicarea este primul instrument spiritual al omului în procesul procesul socializării sale. Ştiaţi că: Oamenii reţin informaţia astfel: 10% din ceea ce citesc, 20 % din ceea ce aud, 30 % din ceea ce văd, 50 % din ceea ce aud şi văd, 70 % din ceea ce repetă verbal şi scriu, 90 % din ceea ce repetă verbal şi experimentează ?
Reţineţi! Comunicarea este inevitabilă; Comunicarea este un proces permanent; Comunicarea este ireversibilă; Comunicarea se bazează pe informaţie ; Comunicarea presupune să ai un partener ; Comunicarea implică procese de acomodare şi ajustare a comportamentelor. Comunicarea reprezintă un sistem de transmitere a unor mesaje Modelul general al comunicării umane COMPONENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE:
Emiţătorul – o persoană sau un grup sau o organizaţie care transmite un mesaj altei persoane sau grup de persoane; Mesajul – totalitatea cuvintelor, imaginilor şi simbolurilor transmise de emitator şi destinate receptorului; Codificarea – transformarea mesajului într-un mod care să exprime simbolic ideea sau conceptul care trebuie să ajungă la receptor; Canalul de comunicare - mijlocul prin care mesajul codificat urmează să ajungă la receptor – ziar, revistă, panou stradal; există două tipuri de canale: personale / impersonale Decodificarea – interpretarea de către receptor a simbolurilor codificate de emiţător Receptorul – cel căruia îi este adresat mesajul; destinatarul mesajului; Răspunsul – reacţiile receptorului după expunerea la mesaj, Feedbackul (reacţia inversă) - partea din raspuns care se întoarce la emitent; Zgomotul sau perturbaţiile – interferenţele ce pot conduce la o percepere incorectă a mesajului, orice element care distorsionează procesul comunicării.
Feed-back F eed-back -ul este o componentă a comunicării. Este un raspuns non -verbal sau verbal emis de receptor prin
care confirmă că a primit mesajul. Sesizarea acestor răspunsuri influentează decisiv comportamentul şi acţiunea celor care le recepţionează. E bine a da şi a primi feed -back direct: “A da” • Începeţi iîtotdeauna cu ceva pozitiv • Fiţi concret • Referiţi-vă la ceva ce poate fi schimbat • Fiţi descriptiv şi mai puţin evaluativ • Oferiţi feed -back-ul la persoana întîi • Feed-back-ul pe care îl of eriţi poate spune ceva şi despre voi “A primi” • Nu fiţi defensiv si iîcercaţi să acceptaţi ceea ce vi se spune • Cereţi părerea mai multor persoane înainte de a accepta sau respinge feed - back-ul.
Identificaţi în textul dat care sînt componentele procesului de comunicare: - Bună vreme, mo ş Martine! - Bună vreme, măi copile! - Încotro cu noaptea-n cap? - La ora ş , să-mi iau un brad! - Bradul un’ să-l pui, mă rog?! - În pădure, în bîrlog! - P ăi, în codru brazi nu ai?! - Am, da-mi pare r ău să-i tai! Niveluri de comunicare
Comunicarea umană se poate desfăşura pe cinci niveluri distincte: Comunicarea intrapersonală….este comunicarea individului uman cu sine însuşi, atunci când îşi ascultă vocea interioară. Astfel el se cunoaşte şi se judecă pe sine. Se întreabă şi îşi răspunde. Gândeşte, analizează, reflectează. Evaluează decizii. Repetă mesajele destinate altora. Comunicarea interpersonală….permite dialogul cu celălalt. Ne ajută să-i cunoaştem pe ceilalţi. Ne cunoaştem mai bine pe noi prin imaginea lor despre noi. Ne ajută să stabilim, întreţinem, distrugem relaţii umane (prieteni, iubite, familie, cunoştinţe noi). Cadrul lor individul petrece o mare parte din viaţa socială şi profesională. Se împărtăşesc cunoştinţe, experienţe, se rezolvă probleme, apar idei noi (consiliu de administraţie, cerc de prieteni) Comunicarea publică….orice gen de cuvântare, expunere, prezentare sustinută în faţa unui auditoriu de mai mult de 3 persoane. Comunicarea de masă….este cea prin care informăm pe sau suntem informaţi, panicaţi, amuzaţi, stresaţi de alţii prin intermediul comunicărilor de masă şi în afara unei relaţii interpersonale. Comunicarea în grup…asigură schimburile în interiorul micilor grupuri umane. Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi nivelul de comunicare corespunzător: 1. Tudor susţine un proiect în faţa clasei sale, alcătuită din 15 elevi. Nivelul de comunicare este: 2. Roxana îi povesteşte Lilianei despre excursia planificată pentru vacanţa de iarnă. Nivelul de comunicare este: 3. Gabriela se întreabă ce ar putea face ca să se împace cu prietena ei, Mihaela. Nivelul de comunicare este: 4. Cezar urmăreşte la televizor o relatare despre inundaţiile care s -au abătut asupra României. Nivelul de comunicare este: a) Comunicarea intrapersonală. b) Comunicarea interpersonală. c) Comunicarea în grup. d) Comunicarea publică. e) Comunicarea de masă. ale comunicării: L ogic, Paraverbal, Nonverbal Într-o comunicare orală informaţia este percepută şi reţinută: 7% - logic (datorită cuvintelor);- Ce spui? 38% - paraverbal (ton, volum, viteză de rostire...) - Cum spui? 55% - nonverbal (expresia facială, poziţia, mişcarea, mimica, gesturile, îmbr ăcămintea etc.). Cuvintele sunt cu adevărat mijlocul de comunicare cel mai puţ in eficient. Ele sunt cele mai expuse la intrepretări greşite şi cel mai adesea prost înţelese. Neale Donald Walsch Factorii care perturbă comunicarea Forme
ASCULTĂTORUL Creierul răspunde cu o idee bazată pe experienţa proprie
VORBITORUL
Are o idee bazată pe experienţa proprie Descrie ideea cu ajutorul sunetelor/ semnelor
Bariere externe fizice şi/ sau semantice
Sunetele activează nervul acustic al ascultătorului
Filtre în mintea vorbitorului: exprimarea Filtre în mintea ascultătorului: înţelegerea
Factori semantici:
vocabularul incomplet sau prea tehnicist; gramatica / greşeli gramaticale sintaxa / construcţiile verbale prea complicate sau după modelele altor limbi; conotaţiile emoţionale ale unor cuvinte pot conduce la polarizarea atenţiei sau suprasemnificarea unor fragmente de mesaj.
Factori interni (I):
Percepţia - experienţa noastră anterioară poate influenţa conţinutul unui mesaj; Implicarea afectivă – afectează atât vorbitului, cât şi auditoriul; Frica de situaţie neplăcută provocată de conţinutul mesajului;
Factori interni (II):
Presupuneri subiective referitoare la poziţia celor implicaţi în comunicare Evaluarea prematură Ascultarea selectivă Stereotipii Emoţiile Cum să transmitem mesaje clare, inteligibile? Folosind canale multiple; Exprimându-ne complet şi specific; Asumând responsabilitatea personală pentru mesaj; Simplificând limbajul; Menţinând credibilitatea; Obţinând feedback. Cum să primim şi să înţelegem cu acurateţe mesajele ?
Ascul tând ; Ascul tând activ Ascultarea este procesul intelectual şi emoţional în care primitorul procesează fizic, emoţional şi intelectual
mesajele emitentului, în căutarea semnificaţiei acestora. Ascultarea activă presupune abţinerea de la evaluarea cuvintelor vorbitorului, încercarea de a vedea lucrurile din perspectiva vorbitorului şi prin demonstrarea clară a încercării de a înţelege.
