RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE GENERALITĂŢI Importanţa examenelor de labor ator - completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective - confirmă sau infirmă diagnosticul clinic - reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului - confirmă vindecarea - semnalează apariţia unor complicaţii - permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de germeni patogeni Rolu l asi asi stentei
Asistenta trebuie să respecte următoarele următoarele reguli: - orarul recoltărilor - pregătirea psihică - informarea pacientului - pregătirea fizică - regim alimentar, repaus la pat, aşezarea în poziţie p oziţie corespunzătoare în funcţie de recoltare - pregătirea materialelor şi a instrumentelor necesare necesare recoltării - efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism - completarea imediată şi corectă a buletinului de analiză care va cuprinde: numele nu mele şi prenumele, numărul salonului şi al patului, natura produsului, analiza c erută, data recoltării si etichetarea produsului produsului prin scriere directă pe recipient sau pe etichete bine fixate de acesta - expedierea şi transportul produselor recoltate se va face astfel încât a cestea să ajungă la laborator în starea în care au fost prelevate din organism - să le trimită imediat, imediat, pentru a se evita alterarea produselor recoltate, recoltate, iar când se transportă în altă unitate u nitate să le le ambaleze corespunzător
■ DE ŞTIUT: - produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu substanţe antiseptice sau fixatoare; recipientele în care se recoltează se sterilizează la poupinel urmărindu-se - recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se va face în condiţii de perfectă asepsie şi urmărindu-se ca produsul recoltat să nu se suprainfecteze cu germeni proveniţi din aer, de pe instrumente, de la la bolnavi sau de la asistentă.
RECOLTAREA SÂNGELUI Sângele se recoltează pentru examene:
- hematologice - biochimice; - bacteriologice. - parazitologice - serologice. Recoltarea se face prin: - punctie capilara/înţepare : - la adult: pulpa degetului, lobul urechii - la copii: fata plantara a halucelui, călcâi
- puncţie venoasă; - puncţie arterială;
R E CO CO L T A R E A SÂ SÂN G E L U I V E N O S P E N T RU RU E X A M E N E L E H E M A T O L O GI GI C E Ex amene amene hematologice :
VSH,hemoglobina,hematocrit,globule obule albe,globule rosii,reticulocite,t rosii,reticulocite,trombocite,f rombocite,formula ormula - VSH,hemoglobina,hematocrit,gl leucocitara,timp leucocitara,timp de protrombina si indice Quick,timp de coagulare,timp de sangerare,timp de tromboplastina tromboplastina activata Indicatii
-
Examene de laborator hematologice Efectuarea de probe de compatibilitate compatibilitate Donarea de sange Flebotomie
Etape si timpi de executie 1. Pregatirea Pregatirea pacientul pacientul ui
- pregătire pregătire psihică: informarea pacientului cu 24 ore înainte, asupra necesitatii efectuării recoltarii si a scopului acesteia - pregătire fizică: se recomanda pacientului să nu mănânce ; să păstreze repaus fizic
2. Pregatirea materialelor necesare M ater ater ial e neces necesare – r ecoltar ea in si stem vacutai vacutai ner
-
seringă de 2 ml sterila soluţie de cifrat de Na 3,8% ace pentru puncţia venoasăvenoasă- ac epicranian(ac cu bizou scurt ,lungime de 2-3 cm,diametru 0,8-1,6 mm) seringa monovette cu ac incorporat,functionand cu piston de aspiratie aspiratie sau cu vid seringa de 10 ml stativ şi pipete Westergreen,eprubete tăviţă renală, garou, tampoane soluţii dezinfectante pentru tegumente : tinctura de iod , alcool 70° leucoplast,manusi de unica folosinta
3. Tehnica recoltarii - asistenta asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun si îmbracă mănuşi de unica folosinta - se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de Na 3.8% - stabilirea locului de punctie – punctie – pentru pentru a usura evidentierea venei se deschide si se inchide pumnul de cateva ori se palpeaza vena,se pozitioneaza mana in jos ,se tapoteaza traiectul venos .la nevoie se poate pune mana in apa calda in scopul dilatarii venelor slab vizibile - aplicarea garoului – garoului – garoul garoul se aplica cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul careia urmeaza sa se faca punctia venoasa - se antiseptizeaza tegumentele regiunii alese ,prin miscari circulare ,din ce ntru spre periferie .In cazul utilizarii solutiilor alcoolice se asteapta 30 sec. Pentru exercitarea efectului antiseptic antiseptic . - se punctioneaza vena si se aspira aspira pana la 2 ml de sange (1.6 ml) - se retrage acul si se aplica tamponul cu alcool - se introduce amestecul sânge-citrat sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent - îngrijeşte pacientul (vezi puncţia venoasă) transportul probelor biologice 4. Pregatirea produsului pentru laborator : etichetarea eprubetei si transportul la laborator
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
Sedimentarea: aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul ep rubetei sânge necoagulabil lăsat în repaus (fenomen fizic ; rapiditatea cu care se produce depunerea lor.)
- Test nespecific pentru aprecierea prezentei si evolutiei procesului inflamator - Principiu : agregarea si sedimentarea eritrocitelor se realizeaza cu o anumita viteza care poate fi masurata la diferite intervale de timp Westergren – citirea citirea valorii VSH la 1 sau 2 ore cu ajutorul unor - Cel mai frecvent se utilizeaza metoda Westergren – eprubete gradate plasate vertical .Sedimentarea eritrocitelor eritrocitelor se realizeaza in trei etape In primele minute se realizeaza agregate eritrocitare In prima ora sedimenteaza rapid si masiv ,dupa care se citeste prima valoare In a doua ora sedimentarea se face lent,dupa care se citeste a doua valoare La terminarea sedimentarii se disting trei starturi :plasma cu trombocite in partea superioara a tubului ,stratul leucocitar,coloana de eritrocite inferior. (1,6 ml) care se amesteca prin rasturnari - Recoltarea : se recolteaza sange venos in seringa de 2 ml (1,6 succesive cu 0,4 ml solutie de citrat de sodiu 3,8%Se mai poate recolta cu VSH Monovette cu piston de aspiratie sau cu aspiratie cu vid. Valori normale
- Barbat
- 1 ora - 3-8 mm - 2 ore 5-18 mm
- Femeie
- 1 ora 6-11 mm - 2 ore 6- 20 mm
- Sugari si copii mici - 9- 12 mm
Valori patologice
Crescute
Scazute
Infectii,tuberculoza,RAA Neoplazii Boli autoimune
Hepatita epidemica Alergii Afectiuni ce evolueaza cu poliglobulie : BPOC,CPC,malformatii cardiace congenitale
Infarct miocadic acut Leucemii Anemii Ultimile luni de sarcina Anticonceptionale Stratif icarea icarea in ur ma se sedimentari dimentari i
Plasma cu trombocite = inaltimea coloanei.Valoarea se citeste u nde coloana de eritrocite este densa: Culoare normala:usor tulbure ,roz/galbui Continut crescut de lipide :tulbure/laptos Hemoliza:rosu/maro Anemie:culoare deschisa Tombocitoza : tulbure Trombopenie ;transparent Stratul leucocitar Coloana de eritrocite Concentratie crescuta de Hb: rosu deschis Intoxicatie cu CO : visiniu
Globule rosii = eritrocite Valori normale Barbati : 4,7 mil +/3 500 000/mm Femei : 4,2 mil.+/3 500 000/mm Nou-nascuti: 5,5 mil 3 +/- 1 mil/mm
Hematocrit Valori normale Barbati – Barbati – 46 46 +/5% Femei – Femei – 41 41 +/- 5% Nou-nascuti : 54 +/- 10%
Copii; 4,7 mil +/3 500 000/mm
Sugari ; 35+/- 5% Copii :38+/- 5%
Hemoglobina Valori normale 14-17g% 12-15g% 25-16g%
12-14g %
Indicii eritrocitari normali
Reticulocite Val. Normale
Vol. Mediu eritrocitar 3 (VEM) =85-95 µ Hb.eritrocitara medie(HEM) = 27-32pg/GR Concentratia de Hb eritocitara medie(CHEM) = 32 – 32 – 34 34 gHb% Reticulocite = 0,5-1,5% Raport GR/GA= 500-1000/l
v.n.= 0,5-1,5%
Hemoleucograma ( HLG) : globule globule albe = leucocite= L= GA ,globule rosii = GR hemoglobina=Hb,hematocrit=Ht,leucograma ,trombocite = plachete = Tr
Interpretare Globule rosii
3
>6milioane/mm - poliglobulie : boala Vaquez( poliglobulie esentiala); secundara : hipoxie cronica ( BPOC,malformatii cardiace congenitale ,viata la altitudine ridicata0 ridicata0 anomalii ale hemoglobinei Anemie : scaderea Hb <12g% - femei si <14g% barbati Globule albe ,leucograma 3 Val normale = 4000-10 000/mm - adult 3 = 8000-12 000/mm – sugar sugar 3 = nou-nascut 12000-20 000/mm
Tipuri de leucocite - Granulocite ( 60%GA) prezinta diverse incluziuni citoplasmatice (granule continatoare de histamina,serotonina,kinine) care le diferentiaza in : Eozinofile – Eozinofile – 1-5% 1-5% Bazofile- 1% Mononucleare( polimorfonucleare segmentate,adulte ) 55% Nesegmentate < 1 % /leucocite mononucleate – mononucleate – 40% 40% - Agranulocite Limfocite – 30 30 % Limfocite –
Mononucleare -5 % In tesuturi specifice ,monocitele devin macrofage Leucograma ( formula leucocitara)
Nr
Nou-nascut
sugar
Copil- 6 ani
Adult
Leucocite Leucocite /mm Neutrofile nesegmentate Neutrofile segmentate Eozinofile Bazofile Limfocite Monocite
15000-30000 15000-30000 1-5% 30-70% 2-5% 0-1% 20-40% 2-8%
9000-15000 9000-15000 1-5% 25-30% 7% 1% 50-70% 6-8%
4000-1000 4000-1000 5% 30-60% 4% 1% 30-60% 4-8%
4000-9000 4000-9000 1-4% 50-70% 1-4% 0-1% 20-40% 4-8%
3 p este 1000/mm Leucocitoza reprezinta cresterea numarului total de leucocite peste
Val. Absolute adult 0-300 2500-6000 50-300 0-80 1200-2400 240-600
- Fiziologica : efort muscular intens ,prelungit.hemoconcentratie ,recoptare po stprandiala - Patologica: infectii ,afectiuni inflamatorii - Reactia leucemoida reprezinta cresterea importanta a numarului de leucocite ,tabloul hematologic sugerand leucemia ,dar neexistand acesata afectiune . Leucopenia reprezinta scaderea numarului total de leucocite sub 35 00/mm3
- Fiziologica : batrani ,surmenaj fizic - Patologica : tratament cu citostatice ,radioterapie ,infectii virale ,utilizarea indelungata de antibiotice ,boli autoimune,ciroza hepatica 3 Trombocite : val normala = 150 000-300 000/mm Trombocitopenia reprezinta scaderea numarului de trombocite sub 100 000/mm3:
-
Purpura trombotica trombocitopenica Coagulare vasculara diseminata Medicamente; chimioterapia,chinidina,diuretice tiazidice ,heparina Alcool Boli autoimune Afectiuni hepatice
Leucemii Trombocitopeniile cu scaderea numarului sub 50 000/mm sunt considerate severe cu risc important de hemoragie. Pseudotrombocitopenia este determinata de agregarea secundara cont actului trombocitelor cu EDTA ( 0,3% cazuri ) Trombocitoza reprezinta cresterea numarului de trombocite peste 300 000/mm3
- Primara - Secundara: hemoragii,deficit de fier,interventii chirurgicale ,splenectomie(tranzitorie),neoplazii,afectiuni inflamatorii cronice ,convalescenta dupa boli infectioase
Timp de protrombina si indice Ouick
Timpul de protrombina - timp Ouick exploreaza exp loreaza factorii II,V,VI,X ( complex protrombinic ) Necesita recoltarea a 2,7- 4 ml sange pe EDTA. Val normale = 10” – 15” – 15” Indicele de protrombina ( IQ) ; IQ = (TQ martor/TQ martor/TQ bolnav) x 100= 75-100% Test Koller consta in determinarea TQ dupa administrarea de vitamina K la un pacient cu TQ alungit. Valori patologice TQ – anomalii anomalii ale malabsorbtiei si utilizarii vitaminei K - Scaderea TQ – TQ – afectiuni afectiuni hepatice ,supradozaj de anticoagulante ,anomalii ale complexului protrombinic - Alungirea TQ – TQ si IQ sunt utilizati
- ca examen preoperator ,pentru evaluarea riscului hemoragic - urmarirea medicatiei anticoagulante ( trombostop,sintrom) utilizate in tratamentul tromboflebitelor ,tromboemboliei,infarctului miocardic si la pacientii cu proteze valvulare cardiace .Tinta terapeutica esteun IQ 25-35% ( TP 1,5 xN)
Timp de coagulare
timpul de coagulare pe lama – lama – exploreaza exploreaza coagularea sangelui capilar pe lama: pe o lama de ceas se pune
o picatura de ser fiziologic peste care se lasa sa cada a doua picatura de sange aparuta dupa punctia capilara.Val normala – normala – 8-10 8-10 minute timpul de coagulare in eprubeta – eprubeta – se se recolteaza 2 ml de sange venos care se introduce intr-o eprubeta de hemodializa care se pune intr-o baie de 37 grade C ,daca se lucreaza la laborator sau se tine in mana daca proba se lucreaza la patul bolnavului .Se porneste cronometrul cand sangele patrunde in seringa.
Citirea se face dupa 4 minute din minut in minut ,prin inclinarea tubului .Cronometrul se opreste ca nd sangele nu mai curge la inclinarea tubului.Valoare normala = 6-10 minute . LEE-White – valoare valoare normala:8-10 minute metoda LEE-White – Valori patologice : hemofilii,CID,tratament cu heparina
Timp de sangerare
Se utilizeaza metoda Duke : se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului cu eter ( nu cu alcool) apoi se inteapa cu un ac de seringa steril,la 3-4 mm adancime pentru a leza numai capilarele .se porneste cronometrul in momentul inteparii.Cu o hartie de filtru se tamponeaza din 3 0 in 30 secunde si se culeg picaturile care apar spontan. Se opreste cronometrul cand hartia de filtru nu se mai pateaza. Timpul de sangerare informeaza asupra a doi factori care intervin in heostaza : factorul si calitatea trombocitelor si starea peretelui vascular . Val normale : 2’2’-4’ Val patologice : peste 5’ ,datorita fie unei alterari vasculare,fie unei anomalii cantitative sau calitative calitative a trombocitelor .
Timpul de protromboplastina activata(APTT)
Se determina prin adaugarea la plasma p lasma citrata de fosfolipide ( cefalina) si a unui activator ( caolin) Val normala: 30-50 sec. Valori patologice : deficit de factori tromoplastinici ( XII,XI,IX,X,VII) ,hepatopatii,tratament cu heparina Se utilizeaza in monitorizarea tratamentului cu heparina: APTT = 1,5 -2 N Rezistenţa globulară - se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii - se evită hemoliza şi coagularea sângelui - sângele recoltat (5-6 ml) se trece imediat într-un balon: Erlenmeyer de 100 ml în care s-au pus 5-10 perle de sticlă - se agită uşor balonul timp de 5-10 5-10 minute cu mişcări circulare - sângele se defibrinează şi nu se mai coagulează - se trimite imediat la laborator
Rezistenţa globulară
0,42-0,34%
R E C OL OL T A R E A SÂ SÂN G E L U I P E N T R U E X A M E N E SE SE R O L O G I C E
Examenele serologice cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului. serul bolnavului. Aceste examene se utilizează pentru diagnosticarea bolilor infecţioase (tifos exantematic, febră tifoidă, sifilis). Recoltarea sângelui se face prin puncţie puncţie venoasă venoasă direct ::-în eprubetă (fără seringă), într -o -o cantitate de 5-10 mt După coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după 3o minute, se decantează serul într -o -o eprubetă direct sau prin aspirare cu o pipetă pip etă Pasteur sterilă. Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz. diagnosticul tifosului exantematic - R. Weill-Felix pentru diagnosticul - R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike şi R. de microfloculare pe lamă VDRL - în diagnosticul sifilisului
-
R, de fixare a complementului R Bordet-Wassermann, pentru diagnosticul sifilisului Dozarea antistreptolizinelor ASLO- diagnosticarea RAA - scarlatină R. Waler-Rose - diagnosticarea P.R. (poliartrita reumatoidă) R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnosticarea unor viroze R. Widal şi aglutinarea „Vi" - în diagnosticul febrei tifoide şi paratifoide
RECOLTAREA SANGELUI VENOS SI A PROBELOR DE URINA URINA PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE Recoltarea sangelui venos si a probelor de urina se utilizeaza pentru efectuarea unor examene de laborator in vederea completarii datelor furnizate de examenul clinic,si a elaborarii diagnosticului si a urmaririi evolutiei pacientului sub tratamentul recomandat. : : Ex amene amene biochi biochi mice - Glicemie,uree,creatinina,acid uric,rezerva alcalina,= RA, ionograma(electroliti plasmatici: Na,K,HCO3,Cl) ,colesterol,trigliceride,lipide, ,colesterol,trigliceride,lipide, TGP,TGO,GGT,bilirubina,amilaza,electroforeza, P.T.,calciu,magneziu,HDL cholesterol, LHL cholesterol,sideremiei( Fe) Recoltare – Recoltare – vezi vezi punctia venoasa Mentiune - Mentinerea timp indelungat a garoului ( recoltarea cu staza) poate modifica rezultatul unor analize albumin ,calciu ,potasiu Ht,Sangele are culoarea roz datorita hemolizei - Recoltarea fara heparina determina o falsa crestere a potasemiei,datorita eliberarii potasiului intracellular dupa coagulare. - Nu se face septizarea tegumentelor cu alcool sau solutii alcoolice in cazul recoltarii sangelui pentru stabilirea alcoolemiei. - In cazul recoltarii sangelui pt mai multe mu lte examene de laborator ordinea este urmatoarea: teste de coagulare , electroliti ,VSH,alte recoltari - In cazul contactului tegumentelor cu sangele acestea acestea se spala si se dezinfecteaza - In cazul in care exista suspiciunea unei boli ci transmitere parenterala se marcheaza eprubeta in vederea protectiei personalului sau se folosesc recipiente speciale . - Recoltarea sangelui pt examene biochimice se face dimineata pe nemancate .Se recolteaza 2-5 ml fara substanta anticoagulanta pt determinarea examenelor amintite mai sus - Analizele in urgentă urgentă se recolteaza de obicei pe heparina.Alte substante anticoagulante utilizate sunt reprezentate de : citrate de sodium ,florura de sodium,oxalat de potasiu,EDTA( etilendiaminotetraacetat) hirudina ( substanta anticoagulanta prezenta in glan dele salivare la liptoare si unii serpi veninosi ,care previne coagularea sangelui prin inhibarea actiunii enzimei trombina)
Determinarea fibrinogenului -
Reprezinta o proteina sintetizata de ficat a carei concentratie creste in afectiuni caracterizate prin inflamatie.Scaderea valorii fibrinogenului se intalneste in afectiuni hepatice . V.n = 2-4g/l: cantitatea de sange este 4,5ml + 0,5 anticoagulant sau 4ml sange recoltat pe ETDA
Determinarea glicemiei -
-
Integrata in analizele de uz curent Se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta sau se lucreaza din sange prelevat in eprubeta fara anticoagulant in conditii obisnuite O alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din sangele capilar folosind glucometrul.principiul metodei: se inteapa pulpa degetului cu acul,se sterge cu vata fara spirt prima picatura exprimata ,cea de-a doua picatura se recolteaza pe bamdeleta aparatului.Determinarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este o metoda destinata autocontrolului pacientilor diabetic si urgentelor; nu trebuie folosita pentru dia gnosticul diabetului zaharat. Glicemia a jeun ( recoltata recoltata dupa minim 8 ore de post) V.n.= 60-110mg/% Valori crescute 110-126mg% = glicemie bazala modificata mod ificata >126mg% = diabet zaharat
-
Val scazute < 50mg% = hipoglicemie: la pacienti diabetici in tratament cu insulina sau antidiabetice antidiabetice orale; la pacienti nediabetici: hipoglicemie functionala, insulinom , afectinui endocrine,insuficienta hepatica.
Determinarea ureii -
-
Ureea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este folosita pt apre cierea functiei renale a) In sange – sange – v.n.= v.n.= 15-45mg%( 3-10mmoli/l) .Se recolteaza in urgenta pe heparina,iar in conditii uzuale sange fara anticoagulant. Variatii fiziologice in functie de sex ,varsta,sarcina( scade in prima jumatate a sarcinii) ,dieta( crescuta unui aport proteic important),diureza . Valori crescute: afectiuni renale ,infectii,hemoragii,infarct miocardic,stari febrile. b) In urina v.n. = 15-35g/l Valori crescute – crescute – regim regim hiperproteic,febra,hipertiroidism,leucemii, Val.scazute- sarcina,faza oligo-anurica a insuficientei renale ,afectiune hepatica grava Se determina din urina din 24 ore ,fara a necesita un reactive special pt recoltare .
Determinarea creatininei -
-
-
Creatinina este derivatul deshidratat al creatininei rezultate din metabolismul muscular si este urilizat pt aprecierea functiei renale . a) In sange v.n.= 0,5-1,2 mg% adulti si copii 1-2mg% Se recolteaza pe heparina sau fara anticoagulant ; este un indicator mai sen sibil si mai specific al functiei renale decat ureeia ,nefiind influentata de efortul fizic sau regimul alimentar Val crescute – crescute – insuficienta insuficienta renala acuta si si cronica ,afectiuni caracterizate prin distructia proteinelor musculare( miopatii,polimiozita) b) In urina v.n = 0,5-1gr/l urina – val val crescute: eforturi fizice,hipercorticism,acromegalie Val scazute : imobilizare prelungita ,casecxie ,insuficienta renala cronica c) Clearance-ul creatininei – creatininei – investigheaza investigheaza rata filtrarii glomerulare Cl=UxV/P Cl = clearance(ml/minut) U= concentratia urinara a creatininei (mg/ml) P= concentratia palsmatica a creatininei( mg/ml) V= volum urinar (ml/minut) v.n= 90-130ml/minut
Determinarea acidului uric -
Acidul uric este substanta de deseu a catabolismului nucleo-proteic a) In sange v.n= 3-5mg% Se recolteaza in conditii uzuale pe sange fara anticoagulant . Val crescute – crescute – guta guta ,nephrite,leucemii tratate cu antimitotice ,radioterapia b) In urina v.n.= 0,5-1gr/24h 3 Se recolteaza pe hidroxid de sodiu si se trimit 5cm de urina la laborator Val cresute ; guta.leucemii,tratament cu corticoizi , Val scazute – scazute – insuficienta insuficienta renala cronica,faza oligo-anurica a insuficientei renale acute
Determinarea rezervei alkaline=RA -
Este folosita pt aprecierea echilibrului acidobazic .Reprezinta C O2 total ( puterea de combinare a CO2 = bicarbonat actual + CO2 dizolvat) v.n.= 23-27mEq/l - se recolteaza sange venos pe heparina fara staza
Val crescute : alcaloza metabolica in stenoza pilorica ,administrarea excesiva de alkaline si de bicarbonat ,alcaloza respiratorie ( hiperventilatie excesiva) in ventilatia mecanica asistata asistata prelungita ,septicemia cu bacteria gramm-negative ,nevroze anxioase,hipoxemie ) Val scazute – scazute – acidoza acidoza metabolica ( cetoacidoza diabetica, acidoza lactica, insuficienta renala cronica in stadiul uremic ,intoxicatii cu methanol,etanol,salicilati ,cetoacidoza de foame ); acidoza respiratorie ( acuta – acuta – edem edem pulmonary acut,pneumotorax,pneumoniii severe ; cronica- BPOC ,astm bronsic,bronsiectazii
Determinarea electrolitilor plasmatici -
-
Se utilizeaza explorarea echilibrului acidobazic .Pentru determinarea ionogramei sanguine sunt necesari 5-6 ml sange ,recoltat pe heparina cu unele precautii: bolnavul sa fie de preferinta p referinta a jeun,sa se evita staza sanguine prelungita,la locul recoltarii,sa nu sa determine ionograma din sangele hemolizat,recipientele in care se face recoltarea sa fie pregatite p regatite adecvat( nu se spala cu ser fiziologic) Val.n.= Na=135-145mEq/l K= 3,5-5-5mEq/l Val scazute scazute
– hiponatremii hiponatremii : varsaturi,diaree,transpiratii,dieta hiposodata asociata cu exces de diuretice ,insuficienta corticosuprarenala,alimentative parenterala prelungita ,polidipsie ,secretie inadecvata de ADH , - Hipopotasemii- varsaturi ,diaree, fistule ,aspiratii digestive prelungite ,exces de laxative sau diuretice ,adenoma Cohnn,ciroza hepatica ,sindrom nefrotic .alcaloza Val crescute crescute
-
-
Hipernatremii- suprimarea aportului de apa la pacientii inconstienti sau tarati ,administrare enterala de alimente hipertone,diaree apoasa,hiperventilatie prelungita ,arsuri extinse ,soc termic,accidente tehnice in cursul hemodializei ,sau dializei peritoneale Hiperpotasemii- insuficienta renala cronica,abuz de diuretice antialdosteronice ,acidoza ,transfuzii masive cu sange conservat
Determinarea colesterolului,trigliceridelor, HDL-colesterol, LDL- colesterol -
Determinarea acestor parametri este utilizata in aprecierea metabolismului lipidic si are o valoare deosibita in explorarea afectiunilor aterosclerotie. Evaluare biochimica a metabolismului lipidic nu se recomanda a fi efectata in cursul si in primele 3 luni dupa urmatoarele afectiuni: Infarct miocardic acut, stroke, traumatisme, sarcina, scadere ponderala importanta, brusca, administrarea unor medicamente. Pregatirea pacientului in vederea recoltarii: regim alimentar normocaloric echilibrat cu 2 saptamani inaintea determinarii, ecluderea alimentelor cu potential hiperlipemiant (preparate cortizonice, diuretice tiazidice, anticonceptionale, sedative) sau hipolipemiant. Sangele se recolteaza dimineata, pe nemancate evitandu-se staza venoasa prelungita. Aspirarea sangelui in seringa se face incet pentru a se evita formarea spumei, golirea seringii se face cu atentie si fara o presiune exagerata in eprubeta in care se afla anticoagulant EDTA sodic (1-2mg/l ml sange) pan a la trimiterea la laborator sangele se pastreaza la o temperature de +5 grade. Se poate ecolta si in eprubeta fara anticoagulant. Colesterol Colesterol ul ser ic total Vn 150-200 MG/100. Indicatii de determinare- evaluarea riscului de boara coronariana, Vn screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant. Valori crescute: hipercolesterolemii idiopatice, hipotiroidism, obstructii biliare, afectiuni renale, pancreatita cronica, Valori scazute, hipertiroidism, malnutritie, afectiuni hepatice severe, aport scazut de cholesterol, infectii. valoare normal = 40-150mg/100. 40-150mg/10 0. Indicatii de determinare: evaluarea riscului de boara Tr igl iceride seri ce coronariana, screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.
Valori crescute: crescute: dislipidemii dislipidemii familial, familial, boli hepatice, sindrom nefrotic, hipertiroidism, alcolism, guta, infarct miocardic ,afectiuni intercurente: Valori scazute, malnutritie, scadere ponderala recenta, - barbati= 35-55 mg/dl, femei 45-55mg/dl. H DL choles cholesterol terol Valori crescute: consum moderat de alcool, terapia orala estrogenica, exercitiul fizic intens. Valori scazute: infometare, obezitate, sedentarism, fumat, hipo si hipertiroidism, afectiuni hepatice, boli renale, LDL cholesterol. Valoare normal: <115mg/dl. Determinare metoda de calcul matematica LDL= cholesterol total- HDL cholesterol- triglyceridemie/5. Valori crescute: hipercolestrolemia familial, hipotiroidism, sindrom nefrotic, insuficenta renala cronica, anorexie, sarcina. Valori scazute: boli severe, terapie estrogenica orala.
