xCursuri EXAMEN BIOCHIMIE 1.PROTIDE (PROTEINE).ASPECTE GENERALE,COMPONENTE SI RESURSE NATURALEProtidele constituie o categorie de substante naturale,cu structura complexa,care repr. suportul vietii pt. toate organismele vii.Toate tesuturile si organele au in structura lor diferite substante proteice,care sunt formate din unitati structurale de baza,ce poarta denumirea de AMINOACIZI.Proteinele se regasesc in tesuturile vegetale,animale,inclusiv in celulele microbiene,de multe ori intr-o forma simplificata (a.ac. liberi,nelegati intre ei).Sub aspect structural,toate proteinele au in componenta elementele C,O,H,N,iar unele mai pot contine si S,P si de asemenea bioelementele Fe,Cu,Zn,Mg,Mn,Cr,Co,I.Substantele proteice sunt absolut necesare pt. refacerea tesuturilor organismelor tinere.A.ac. esentiali sunt necesari pt. biosinteza proteinelor proprii fiecarui organism.Enzimele,in calitate de biocatalizatori, sub aspect structural,sunt de fapt proteine cu rol catalitic.Tot in categoria biocatalizatorilor se pot aminti hormonii cu structura polipeptidica,care contin diferiti a.ac. (insulina contine 51 a.ac.,cu rol in reglarea glicemiei).Produse alimentare bogate in substante proteice sunt:carne si produse din carne,subproduse (creier,ficat,rinichi,inima,limba),oua,lapte,branzeturi,cereale,soia,mazare,fasole. 2.CE SUNT Aminoacizii NATURALI?DIN CE SERIE FAC PARTE?CARE SUNT A.AC. ESENTIALI?A.ac. repr. unitatile structurale fundamentale ale tuturor protidelor,indiferent de natura acestora (simple/conjugate).Sunt substante organice natural,care rezulta in urma unor procese de biosinteza sau sinteza chimica.Datorita structurii lor,au capacitatea de a interactiona intre ei,generand o diversitate extrem de mare de compusi de tipul peptide,polipeptide,proteine,heteroproteine,hormone cu structura polopeptidica,substante cu proprietati antivirotice. Formula generala a unui a.ac. este R – CH – COOH NH2 Daca radicalul – R este diferit de atomul H,apare atomul de C – asimetric,care genereaza o serie de particularitati structural.Proteinele naturale contin numa a.ac. naturali,care fac parte din seria L: R NH2 – C – H COOH A.ac. esentiali sunt:arginina,fenilalanina,histidina,izoleucina,leucina,lisina,metionina,treonina, triptofanul,valina. 3.DATI 3 EX. DE A.AC. ESENTIALI SI PREZENTATI STRUCTURILE ACESTORA! CH3 Valina HOOC – CH – CH (Val) NH2 CH3 CH3 Leucina HOOC – CH – CH2 – CH (Leu) NH2 CH3 Treonina HOOC – CH – CH – CH3 (Thr)NH2 OH 4.PROPRIETATILE FIZICE ALE A.AC.!
A.ac. naturali sunt ℒ-a.ac. si care,sub aspect structural,fac parte din seria L.Sunt greu solubili in apa,dar se dizolva mult mai usor in alcooli (etanol).Au puncte de topire relativ ridicate,peste 120-200°C;daca sunt incalziti la temperaturi mai mari,a.ac. se descompun,iar structura lor e distrusa ireversibil.D.p.d.v. al gustului,unii a.ac. au gust dulceag (glicocol Gly),dulce-amarui (metionina Met) si masa molecular mare cu gust amar (triptofan Trp).A.ac.,datorita gruparilor functionale (gruparea carboxil –COOH si gruparea amino –NH2) prezinta caracter amfoter.Prin aducerea lor intr-o solutie,a.ac. disociaza: O R – CH – COOH + NaOH → R – CH - C NH2 NH2 ONa R – CH – COOH → R – CH – COO- → NH2 NH3+ R – CH – COOH + HCl → R – CH – COOH NH2 NH2 . HCl → R – CH – COOH NH3]+ Cl5.REACTIILE BIOCHIMICE DE DEGRADARE A A.AC.!DEZAMINAREA!EX. Reactiile biochimie ale a.ac. pot fi grupate in: reactii datorate gruparii aminice –NH2 reactii datorate gruparii carboxil –COOH reactii care au loc datorita prezentei functiunii aminice,dar si carboxil reactii la care a.ac. participa datorita radicalului –R Prin reactia de dezaminare (NH2↑),a.ac. pierd gruparea amino –NH2 sub forma de amoniac,care se elimina ca produs secundar.Exista: dezaminare oxidativa (O2): H3C – CH – COOH → H3C – C - COOH NH2 O [ℒ-alanina] [acid piruvic] dezaminare hidrolitica (H2O): CH3 CH3 HOOC – CH – CH → HOOC – CH – CH NH2 CH3 OH CH3 [valina Val] [acid ℒ-hidroxi-�-dimetil propionic] dezaminare reductiva (H2) : CH3 CH3 HOOC – CH – CH2 – CH → HOOC – CH2 – CH2 – CH NH2 CH3 CH3 [leucina Leu] [acid -dimetil butiric] Prin reactia de decarboxilare,a.ac. pierd gruparea carboxil –COOH sub forma de dioxid de carbon CO2, care se elimina.Aceasta reactie de decarboxilare prezinta importanta pentru tesuturile vii,inclusiv pentru produsele alimentare bogate in proteine.Reactia are loc cu o mare intensitate,sub actiunea unor enzime specifice,numite decarboxilaze: HOOC – CH – CH2 → H2C – CH2 NH2 OH NH2 OH [serina] [etanolamina/colamina] Prin reactia de transaminare are loc un transfer de grupari functionale intre un ℒaminoacid,care transfera gruparea aminica –NH2,si un ℒ-cetoacid,care la randul sau
transfera gruparea cetonica a.ac. respectiv.In uruma acestei reactii se formeaza un nou ℒ-aminoacid si un nou ℒ-cetoacid : R1 – CH – COOH + R2 – C – COOH → R1 – C – COOH + R2 – CH – COOH NH2 O ← O NH2 [ℒ-aminoacid] [ℒ-cetoacid] [ℒ-cetoacid] [ℒaminoacid] Reactiile de transaminare se intalnesc mai ales in tesuturile de origine animal,motiv pentru care ex. ficatul este unul din organelle unde aceste reactii se desfasoara cu o mare intensitate.Se remarca faptul ca aceste reactii sunt reversibile si catalizate de enzime specifice numite transaminaze sau aminotransferaze. GPT = glutanatpiruvattransaminaza catalizeaza urmatoarea reactie: HOOC – CH – NH2 H 3C HOOC – C = O H 3C CH2 + C=O → CH2 + CH – NH2 CH2 COOH ← CH2 COOH COOH COOH [acid glutamic] [acid piruvic] [acid ℒ - cetoglutaric] [alanina] Cele mai bogate tesuturi in decarboxilaze,dezaminaze si transaminaze sunt ficatul,rinichii,pancreasul si creierul.Aici,aceste reactii biochimice se desfasoara cu o mare intensitate,furnizand mereu compusi noi (a.ac.,cetoacizi,amoniac,amine),care vor fi folositi pentru sinteza compusilor proprii fiecarui organism viu in parte.Valorile biologice ale unor transaminaze ofera informatii importante privind starea de sanatate a tesutului hepatic. Prin reactia de formare a peptidelor si a proteinelor,a.ac. au capacitatea de a reactiona cu ei insisi la nivelul gruparilor carboxil si aminice.Prin aceasta reactie se elimina cate o molecula de apa pentru fiecare 2 a.ac. participanti: O R1 – CH – C + H2N – CH – COOH → R1 – CH – C – N – CH – COOH NH2 OH R2 NH2 O H R2 Cele mai simple peptide contin 2 a.ac. (identici sau diferiti) si se numesc dipeptide.Daca se leaga 3 a.ac. iau nastere tripeptide,unde,de cele mai multe ori,a.ac. care se leaga intre ei sunt diferiti.Daca sunt prezenti 4 a.ac. iau nastere tetrapeptide. 6.DECARBOXILAREA.CONDITII DE DESFASURARE A ACEASTEI REACTII! Prin reactia de decarboxilare,a.ac. pierd gruparea carboxil –COOH sub forma de dioxid de carbon CO2, care se elimina.Aceasta reactie de decarboxilare prezinta importanta pentru tesuturile vii,inclusiv pentru produsele alimentare bogate in proteine.Reactia are loc cu o mare intensitate,sub actiunea unor enzime specifice,numite decarboxilaze: HOOC – CH – CH2 → H2C – CH2 NH2 OH NH2 OH [serina] [etanolamina/colamina] 7.REACTIA DE TRANSAMINARE SI IMPORTANTA ACESTUIA IN ORGANISMELE VII! Prin reactia de transaminare are loc un transfer de grupari functionale intre un ℒaminoacid,care transfera gruparea aminica –NH2,si un ℒ-cetoacid,care la randul sau
transfera gruparea cetonica a.ac. respectiv.In uruma acestei reactii se formeaza un nou ℒ-aminoacid si un nou ℒ-cetoacid : R1 – CH – COOH + R2 – C – COOH → R1 – C – COOH + R2 – CH – COOH NH2 O ← O NH2 [ℒ-aminoacid] [ℒ-cetoacid] [ℒ-cetoacid] [ℒaminoacid] Reactiile de transaminare se intalnesc mai ales in tesuturile de origine animal,motiv pentru care ex. ficatul este unul din organelle unde aceste reactii se desfasoara cu o mare intensitate.Se remarca faptul ca aceste reactii sunt reversibile si catalizate de enzime specifice numite transaminaze sau aminotransferaze. Cele mai bogate tesuturi in decarboxilaze,dezaminaze si transaminaze sunt ficatul,rinichii,pancreasul si creierul.Aici,aceste reactii biochimice se desfasoara cu o mare intensitate,furnizand mereu compusi noi (a.ac.,cetoacizi,amoniac,amine),care vor fi folositi pentru sinteza compusilor proprii fiecarui organism viu in parte.Valorile biologice ale unor transaminaze ofera informatii importante privind starea de sanatate a tesutului hepatic. 8.SA SE PREZINTE TOATE PEPTIDELE CARE CONTIN A.AC. ALANINA SI SERINA! HOOC – CH – CH3 HOOC – CH – CH2 NH2 NH2 OH [Ala] [Ser] Ala + Ser → Ala – Ser H3C – CH – C – N – CH – COOH CH2 O H CH2 OH [alanilserina] Ser + Ala → Ser – Ala H2C – CH – C – N – CH – COOH OH NH2 O H CH3 [serilalanina] 9.GLUTATIONUL;ROLUL BIOCHIMIC IN ORGANISMELE VII! Glutationul este un tripeptid natural,foarte raspandit in organismele vii si indeplineste multiple roluri biologice.In regnul vegetal e prezent in cantitati mai mari (seminte de cereale incoltite).Se gaseste in drojdia de bere.In produsele de origine animala se gaseste in muschi,ficat,inima si rinichi.D.p.d.v. structural,glutationul contine 3 a.ac. diferiti,legati intre ei intr-o anumita ordine,care da si denumirea unica a acestui compus: - glutanilcisteinilglicol. HOOC – CH – CH2 – CH2 – C – N – CH – C – N – CH2 – COOH NH2 O H CH2 O H SH Glutationul a fost obtinut si prin sinteza,iar in stare pura se prezinta ca o pulbere alba,solubila in apa si alcool etilic.In solutie apoasa prezinta activitate optica (levogir: [ℒ]D20=-97°).In organismele vii,datorita gruparilor tiolice/sulfhidrice –SH libere,are proprietatea de a se oxida si reduce,participand la transportul atomilor de hidrogen si electroni in organism,care rezulta permanent din diferite reactii biochimice. a.2G – SH → G – S – S – G + 2H + 2e(f. redusa) (f. oxidata) b.G – S – S – G →glutationreductaza→ 2G - SH
(f. oxidata) (f. redusa) c.Datorita prezentei gruparilor tiolice/sulfhidrice –SH,glutationul joaca rolul de antidote atunci cand in organism apar particule de metale grele (Pb,Zn,Su,Hg),avand rolul de a neutraliza aceste particule grele,reducand toxicitatea lor. 10.CE SUNT VITAMINELE?CUM SE CLASIFICA? Vitaminele,ca si enzimele si hormonii,fac parte din categoria biocatalizatorilor,adica sunt substante sintetizate de organismele vii si controleaza reactiile biochimice,tesuturile si organele.Mai exact,se poate afirma faptul ca vitaminele sunt substante organice sintetizate de catre plante si numai intr-o anumita masura de microorganism si de organismele animale.Prezenta vitaminelor in organismele superioare si la om,permite mentinerea unui echilibru in ceea ce priveste integritatea unor tesuturi si organe (aparatul vizual,diferite mucoase,sistemul nervos,sistemul digestiv). Clasificarea internationala a vitaminelor imparte aceste substante,in functie de solubilitatea lor,in 2 mari categorii: A.Vitamine liposolubile: pot fi dizolvate in lipide sau in anumiti solventi organici ai lipidelor (benzen C6H6, acetona,sulfura de carbon,eter de petrol): vit. A (A1,A2) – petinoli vit. D (D2,D3,…) – califeroli vit. E – tacoferoli vit. F – acizi grasi esentiali (AGE),acizi grasi polinesaturati (AGPN) vit. K B.Vitamine hidrosolubile: in general se pot solubiliza in apa,dar si in unele solutii apoase: vit. B1 – tiamina vit. B2 – riboflavin vit. B6 – piridoxina vit. B12 – ciancobalamina (contine cobalt) biotina (ℒ;�) acidul folic (pentru sarcina) vit. PP – nicotinamida vit. C – acid ascorbic 11.VITAMINA SI PROVITAMINA A;STRUCTURA,SURSE NATURALE SI ROLUL IN ORGANISM! Vitamina A mai poarta denumirea de retinol,vitamina antiinfectioasa sau vitamina cresterii. Unele vitamine,ca si cele A si D,sunt prezente in mod natural in diferite produse,sub forma unor compusi inactivi.Aceste substante ajung in organism in urma unor reactii de transformare,sufera anumite modificari si trec in forma activa de vitamina.In cazul vitaminei A,formele inactive (provitaminele) se numesc caroteni.Reactia de transformare a carotenilor in vitamina A1 este o reactie de oxidare enzimatica care se produce la nivelul intestinului subtire,sub actiunea unei enzime numite carotenaza. Cel mai important carotene este �-carotenul.Reactia de transformare a �-carotenului in vitamina A e: Carotenul se gaseste in salata verde,varza,spanac,morcovi,macese,caise,piersici.Vitamina A se gaseste in uleiul de peste,untura de peste,ficat,lapte,unt,smantana,galbenus de ou.peste oceanic,branzeturi.
Vitamina A participa direct in procesul vederii si permite acomodarea usoara sau normal de la intuneric la lumina si invers;asigura integritatea mucoaselor;asigura o crestere normal la organismele tinere. 12.VITAMINA D;SURSE NATURALE,EX. SI ROLUL BIOCHIMIC IN ORGANISM! Si in aceasta categorie,la fel ca si la vitaminele A,exista compusi lipsiti de activitate biologica,provitamine D.Au fost identificati vitaminele D2,D3,D4,D5 si D6;corespunzator acestora se cunosc si provitaminele din care se formeaza.Pentru organismele superioare si om,importante sunt vitaminele D2 si D3;ceilalti compusi se intalnesc mai rar si sunt caracteristice regnului vegetal sau microorganismelor.Vitamina D se mai numeste si vitamina antirahitica. Sursele naturale sunt pestele oceanic (ton,hering),ficatul,galbenusul de ou,laptele,smantana, branzeturile,cascavalul. Rolul biochimic principal al vitaminelor D,mai ales D2 si D3,consta in prevenirea rahitismului la copii,astfel vitamina D asigura depunerea calciului si a fosforului la nivelul tesutului osos.Deficienta de vitamina D in organism la persoanele adulte determina o insuficienta de depunere de calciu la nivelul oaselor si poarta denumirea de osteoporoza,situatie care se caracterizeaza prin aparitia unor pori la nivelul oaselor.In situatiile mai grave se poate instala osteomalacia,caracterizata printr-o inmuiere a oaselor,fapt ce determina scaderea rezistentei.Vitaminele si provitaminele D constituie precursorii unor substante biologic active (acizi biliari,hormoni steroizi). 13.TOCOFEROLII;TIPURI REPREZENTATIVE DE COMPUSI NATURALI,PRINCIPALELE SURSE ALIMENTARE SI IMPORTANTA PENTRU ORGANISM! Vitamina E poarta denumirea de tocoferoli,vitamina fertilitatii sau vitamina antisterilitatii.Exista 4 forme reprezentative de vitamina E,identificate in diferite produse: R1 = R2 = R3 = metil (CH3) → ℒ-tocoferoli = 5,7,8 trimetiltocol R1 = R3 = metil ; R2 = -H → �-tocoferoli = 5,8 dimetiltocol R2 = R3 = metil ; R1 = -H → -tocoferoli = 7,8 dimetiltocol R3 = metil ; R1 = R2 = -H → -tocoferoli = 8 metiltocol Vitaminele E se gasesc in cantitati mari in germenii de grau,de unde se pot extrage.Alte surse naturale importante sunt unele uleiuri alimentare si in special uleiul de porumb,din germenii de porumb,din germenii de grau,de floarea soarelui,legumele cu frunza verde (salata verde,spanac,broccoli,varza), fructe,branzeturi,alone,nuci,migdale,arahide,seminte de floarea soarelui. Vitamina E,datorita structurii pe care o are,functioneaza si ca antioxidanti naturali,avand o actiunea protectoare asupra lipidelor;intervine si asigura functionarea normal a aparatului reproducator;participa la sintetizarea proteinelor,a acizilor nucleic si a proteinelor cu structura heminica. 14.VITAMINA B1;STRUCTURA,SURSE NATURALE SI ROLUL BIOCHIMIC! Vitamina B1 se mai numeste si tiamina sau vitamina anti beri-beri.In structura sa intra 2 componente heterociclice:un inel de pirimidina si un inel de tiazol: Ca surse alimentare,vitamina B1 se gaseste in cantitati importante in leguminoase (fasole,mazare,soia), germeni de grau,tarate de grau,orz,secara,nuci,alune,arahide,migdale,galbenus de ou,ficat de pasare/de porc/de vital,rinichi,limba. Vitamina B1 prezinta o importanta deosebita pentru organism,deoarece participa activ la degradarea glucidelor,a glucozei,in sensul ca intra in structura unei enzime care degradeaza acidul piruvic prin metabolizarea glucozei in metabolism:
15.VITAMINA B6; FORME ACTIVE ALE VITAMINEI,SURSE AGROALIMENTARE,PRINCIPALUL ROL BIOCHIMIC IN DEGRADAREA A.AC.! Vitamina B6 mai poarta denumirea de piridoxina si are in structura sa nucleul de piridina,pe care se gasesc anumiti substituienti care genereaza forme posibile ale acestei vitamine. Sursele alimentare cele mai importante sunt taratele de grau,fulgii de secara si orz,fasolea,mazarea,soia, drojdia de bere,ficatul,galbenusul de ou,alunele,nucile,migdalele,arahidele. Vitamina B6 sub forma de Piridoxal-5-fosfat PLPP/PALPOI participa in mod direct la toate reactiile biochimice de degradare a a.ac. (decarboxilare,transaminare,desulfurare). Prin reactia de decarboxilare,a.ac. pierd gruparea carboxil –COOH sub forma de dioxid de carbon CO2, care se elimina.Aceasta reactie de decarboxilare prezinta importanta pentru tesuturile vii,inclusiv pentru produsele alimentare bogate in proteine.Reactia are loc cu o mare intensitate,sub actiunea unor enzime specifice,numite decarboxilaze: HOOC – CH – CH2 → H2C – CH2 NH2 OH NH2 OH [serina] [etanolamina/colamina] Prin reactia de transaminare are loc un transfer de grupari functionale intre un ℒaminoacid,care transfera gruparea aminica –NH2,si un ℒ-cetoacid,care la randul sau transfera gruparea cetonica a.ac. respectiv.In uruma acestei reactii se formeaza un nou ℒ-aminoacid si un nou ℒ-cetoacid : R1 – CH – COOH + R2 – C – COOH → R1 – C – COOH + R2 – CH – COOH NH2 O ← O NH2 [ℒ-aminoacid] [ℒ-cetoacid] [ℒ-cetoacid] [ℒaminoacid] Reactiile de transaminare se intalnesc mai ales in tesuturile de origine animal,motiv pentru care ex. ficatul este unul din organelle unde aceste reactii se desfasoara cu o mare intensitate.Se remarca faptul ca aceste reactii sunt reversibile si catalizate de enzime specifice numite transaminaze sau aminotransferaze. Cele mai bogate tesuturi in decarboxilaze,dezaminaze si transaminaze sunt ficatul,rinichii,pancreasul si creierul.Aici,aceste reactii biochimice se desfasoara cu o mare intensitate,furnizand mereu compusi noi (a.ac.,cetoacizi,amoniac,amine),care vor fi folositi pentru sinteza compusilor proprii fiecarui organism viu in parte.Valorile biologice ale unor transaminaze ofera informatii importante privind starea de sanatate a tesutului hepatic. 16.ACIDUL ASCORBIC! Vitamina C se numeste si acid ascorbic sau vitamina antiascorbica.Necesarul zilnic e de 60-100 mg/24h. O=C HO – C HO – C HC HO – CH CH2OH [acid L-ascorbic] Vitamina C creste rezistenta organismului la infectii;previne aparitia scorbutului;ajuta la biosinteza colagenului.Sursele alimentare de origine animal
contin cantitati foarte mici de vitamina C,motiv pentru care ele nu sunt importante pentru organismul uman.Dintre legume si fructe se remarca citricele (5060mg/100g produs proaspat),coacazele negre (150-250 mg/100g produs proaspat),macesele(100-300mg),afinele,zmeura,capsunile(20-30mg),patrunjel frunze (50-70mg),salata verde,caisele,merele ionatan. 17.CE SUNT HORMONII?CLASIFICARE!CARE SUNT TESUTURILE CARE LE SECRETA?EX. Hormonii (alaturi de vitamine si enzime) fac parte din categoria biocatalizatorilor si se mai numesc efectori biochimici.Hormonii sunt substante chimice de natura organica,care sunt secretati direct in sange de catre celule specializate,uneori constituite in formatiuni anatomice distincte,numite glande endocrine.Actiunea hormonilor in organism este concretizata asupra unor organe sau tesuturi bine definite,numite tesuturi tinta. Hormonii se pot clasifica in 3 mari categorii: hormoni cu structura polipeptidica hormoni cu structura derivate din a.ac. hormoni cu structura steroidica Hormonii cu structura polipeptidica: - hormoni hipofizari (glanda hipofiza) hormoni elborati de glandele paratiroide hormoni pancreatici Hormonii hipofizari sunt secretati de glanda hipofiza (cea mai jmica glanda endocrina din organism 0,5-1 g;secreta cei mai multi hormoni aprx.11): Hormonul somatotrop (hormonul de crestere) STH e secretat de lobul anterior al hipofizei.Contine 191 resturi de a.ac.,stimuleaza sinteza de protein in organism.Deficitul de STH determina aparitia nanismului hipofizar,iar excesul duce la gigantism sau acromegolie. Hormonul adrenocorticotrop ACTH e secretat de adenohipofiza (lobul anterior al hipofizei),contine 39 a.ac. si actioneaza asupra cortexului suprarenalelor. Hormonul tireotrop TSH e o glicoproteida,tesutul tinta fiind glanda tiroida. 18.HORMONI CU STRUCTURA POLIPEPTIDICA!INSULINA! Insulina a fost descoperita de prof. Nicolae Paulescu.Structura sa chimica prezinta 2 catene polipeptidice cu: catena A cu 21 a.ac. si catena B cu 30 a.ac.Structura simplificata a insulinei este: In organism,insulina circula legata de ionii de zinc Zn2+.Sistemul fiziologic al secretiei si sintezei insulinei in organism este glucoza,dar biosinteza insulinei este stimulate si de GTH si glucagon.Adrenalina inhiba secretia de insulin.Scaderea secretiei de insulin determina o serie de tulburari care provoaca aparitia diabetului zaharat.Diabetul zaharat poate fi provocat si experimental,prin administrarea unor substante, cum este aloxanul. 19.PROTEINE SIMPLE!PROTEINE SOLUBILE!CLASIFICARE,EX.! Proteinele sunt substante macromoleculare azotate cu roluri structurale si functionale importante in toate organismele animale si vegetale. Diferitele proteine au aproape aceeasi compozitie elementara, continand în molecula carbon,hidrogen,oxigen,azot,sulf,adesea fosfor si uneori un metal (fier,cupru, magneziu,cobalt).Prin hidroliza totala,proteinele dau numai a.ac. Proteinele solubile fac parte din clasa holoproteidelor si contin: albumine (contin toti a.ac.,cu exceptia glicocolului) → legumelina (mazare,soia);leucozina (grau,secara); ovalbumina (albus de ou);lactaclbumina (lapte);ricina (toxalbumina prezenta in coaja semintelor de ricin);
globuline (solubilitate mai mica decat albuminele,dar se poate mari prin adios de NaCl) → legumina (mazare,fasole);faselina (fasole alba);edestina (canepa);amandina (migdale amare);lactoglobulina (lapte);ovoglobulina (ou); protamine (lipsesc a.ac. cu sulf) → clupeina (hering); prolamine (origine vegetala,contin cantitati importante de acid glutamic si prolina) → gliadina (grau, secara);zeina (porumb);hordeina (orz). 20.FOSFOPROTEIDE;COMPONENTE STRUCTURALE,EX.! Gruparea prostetica la fosfolipida este reprezentata prin resturi de acid fosforic – PO3H2.Cele mai reprezentative fosfolipide sunt: cazeinele (prezente in lapte sub forma de cazeinat de calciu solubil); ovovitelinele (prezente in galbenusul de ou,contin peste 2% fosfor si sunt associate cu lecitinele); fosfovitelinele (prezente in galbenusul de ou si contin aprox. 10% fosfor si peste 30% serina). 21.NUCLEOPROTEIDE! Nucleoproteidele sunt constituienti ai tuturor celulelor animale,vegetale,ai virusurilor si bacteriilor.In functie de acidul nucleic prezent (AND sau ARN),exista: deoxiribonucleoproteide (gruparea prostetica e un rest de acid deoxiribonucleic); ribonucleoprotide (gruparea prostetica e un rest de acid ribonucleic). 22.CE SUNT ENZIMELE?CUM SE STABILESTE DENUMIREA CORECTA A ACESTORA?2 EX.! Enzimele sunt proteine sau proteide fara de care celule vii nu pot infaptui reactii complexe intr-un timp scurt,la temperatura mediului inconjurator.Ele sunt substante care catalizeaza reactiile biochimice din organism,avand un rol esential in biosinteza si degradarea substantelor din materia vie,intalnindu-se in toate organismele animale,vegetale si in microorganisme,mai fiind denumite din aceasta cauza biocatalizatori.Fara enzime,procesele biochimice s-ar desfasura cu viteze foarte mici. 23.CLASIFICAREA INTERNATIONALA A ENZIMELOR!EX. DE 3 ENZIME CARE APARTIN LA 2 CLASE DIFERITE! Dupa Hoffmann Ostenhof 1953,enzimele sunt impartite in 5 clase principale,fiecare divizata in mai multe subclase: 1.hidrolaze 2.transferaze 3.oxido-reductaze 4.liaze si simpetaze 5.izomeraze si racemaze Dupa o clasificare mai noua (Union of Biochemistry Commission of Enzymes 1961),enzimele sunt impartite in 6 clase: 1.oxido-reductaze 2.transferaze 3.hidrolaze 4.liaze 5.izomeraze 6.ligaze 24.DECARBOXILAZE;EX.,REACTII BIOCHIMICE CATALIZATE DE ACESTE ENZIME! 25.CE ESTE METABOLISMUL,ANABOLISMUL SI CATABOLISMUL?
Organismele vii se caracterizeaza prin faptul ca prezinta un inalt grad de caracteristici proprii si se remarca prin existenta unor trasaturi fundamentale specific organismelor vii:autoreinnoire,autoevolutie si autoreproducere.Aceste trasaturi fundamentale se realizeaza prin intermediul metabolismului,astfel metabolismul repr. totalitatea transformarilor de substante,energie si informatie care au loc intr-un organism viu.Metabolismul e caracteristic tuturor organismelor vii,prezinta asemanari,dar si numeroase deosebiri,deoarece organismul viu isi desfasoara activitatea intr-un mediu adecvat din care isi obtine substantele necesare,energia,inclusiv informatia,pe seama carora isi asigura starea stationara, structural si functionala. Pentru orice organism viu,metabolismul se caracterizeaza prin existenta si desfasurarea a doua tipuri majore de transformari,care de multe ori se completeaza reciproc: Anabolismul repr. totalitatea reactiilor de biosinteza din organismele vii.Reactiile anabolice se caracterizeaza prin faptul ca decurg cu absorbtie de energie biochimica,deci au un consum de energie care de cele mai multe ori se obtine prin desfacerea legaturilor macroergice in ATP.Se poate afirma ca reactiile anabolice sunt reactii endergonice (reactii endoterme). Catabolismul cuprinde totalitatea proceselor de biodegradare din organismele vii.Reactiile catabolice sunt frecvent reactii de oxidoreducere sau de hidroliza ce au loc cu eliberare de energie.Se poate afirma ca procesele catabolice sunt procese exergonice.
