1
Arkadi & Boris Strugaţki
Hotelul „La crucea alpinistului”
Traducere din limba limba rusă de Valerian Valerian Stoicescu Stoicescu
2
„Aşa cum s-a comunicat, în districtul Vinga, în apropiere de oraşul Mur, a aterizat un aparat zburător din care au ieşit omuleţi galben-verzui, cu trei picioare şi opt ochi fiecare Avidă de senzaţie, senzaţie, presa de scandal s-a grăbit să-i declare vizitatori din cosmos !
(Din ziare)
3
CAPITOLUL UU Am oprit maşina, am coborât şi miam scos oc!elarii ne"ri# Totul era aşa cum po$estise %"ut# &otelul 'n culori "albene şi $erzi a$ea un sin"ur eta, iar deasupra $erandei trona 'n $ăzul tuturor tuturor o irmă irmă unebră* unebră* +A -./-0A -./-0A A AST// ST//4# 4# 5n năme6ii năme6ii 'nal6i şi puoşi, ala6i de o parte şi de alta a $erandei, erau 'nipte sc!iuri multicolore 7 am numărat şapte bucă6i, iar unul era cu clăpar# De acoperiş atârnau 6ur6uri tulburi şi inela6i, "roşi ca o mână# a ultima ereastră din partea dreaptă a parterului se i$i o a6ă palidă şin aceeaşi clipă uşa de la intrarea principală se desc desc!i !ise se şi pe $era $erand ndă ă 'şi 'şi ăcu ăcu apar apari6 i6ia ia un indi indi$i $id d c!el c!elbo bos, s, 'ndesat, ce purta o $estă roşcată, 'mblănită, 'mblănită, pusă peste o cămaşă de un alb orbitor, din nailon# Se apropie cu un mers "reoi şi lent şi se opri 'n a6a mea# A$ea o a6ă necioplită, roşie, şi "rumazul unui luptător de cate"oria "rea# ndi$idul nu se uita la mine# ri$irea lui melancolică, a6intită unde$a 'ntro parte, era plină de o demnitate tristă# 8ărăndoială, acesta era 'nsuşi Alec Sne$ar, stăpânul !otelului, al $ăii şi al 9âtule6ului de Sticlă# : Acolo# Acolo### ## rosti rosti cu o $oce $oce neaşt neaştept eptat at de "ra$ă "ra$ă şi 'năbuş 'năbuşită ită## /ite, ite, acolo sa 'nt 'ntâmpla plat, 'nt 'ntins inse mâna# na# 5n mână 6inea nea un tirbuşon# e $ârul ăla### ;am ;am 'nto 'ntors rs şi, şi, mii miind ndu umi mi oc!i oc!ii, i, mam mam uita uitatt la pere perettele ele $ertical, $ânăt şi 'nspăimântător la $edere, ce 'n"rădea $alea către $est, mam uitat la limbile palide de zăpadă, la creasta zim6 im6ată, cont contur ura ată lim limpede pede,, de par parcă ar i os ost pict picta ată pe supraa6a cerului de un albastru intens# : Sa rupt carabina, continuă patronul cu acelaşi "las las 'năbuşit# Sa prăbuşit spre moarte 'ntrun zbor $ertical de două sute de metri şi nu a a$ut nimic de care să se a"a6e pe piatra netedă# oate că a 6ipat# imeni nu la auzit# oate că sa ru"at# a ascultat doar Dumnezeu# Apoi a auns pe po$ârniş şi noi am auzit de aici a$alanşa, urletul iarei deşteptate, un urlet lămând şi lacom, iar pământul sa cutremurat când alpinistul sa prăbuşit cu z"omot 'mpreună cu patruzeci şi două de mii de tone de zăpadă cristalină### : -ea -ea căut căutat at acol acolo< o< am 'ntr 'ntreb ebat at,, uitâ uitând ndu umă mă la pere perete tele le sinistru# =
: erm ermit ite6 e6i imi mi să mă 'nto 'ntorc rc 'n trec trecut ut,, rost rostii prop propri riet etar arul ul,, aplecânduşi capul şi ducânduşi pumnul cu tirbuşon la runtea pleşu$ă# Totul era 'ntocmai 'ntocmai cum 'mi po$estise %"ut# Doar câinele câinele nu se zărea nicăieri, dar am obser$at o mul6ime din căr6ile lui de $izită pe zăpadă, lân"ă terasă şi 'n urul sc!iurilor# Am intrat 'n maşină şi am scos coşul cu sticle# : Salutări de la inspectorul %"ut, am spus şi imediat patronul se re'ntoarse din trecut# : -e om respectabil> spuse cu 'nsule6ire şi cu un "las cât se poate de obişnuit# -um o mai duce< : u se plân"e, am răspuns şi iam dat coşul# : Văd că nu a uita itat serile pe care lea petrecut lân"ă şemineul meu# : umai despre ele $orbeşte, am spus şi am dat să mă 'ntorc din nou la maşină, dar stăpânul mă 'nşăcă de mână# : ici iciun un pas pas 'napo 'napoi> i> rost rostii aspr aspru# u# De aste astea a se ocup ocupă ă ?ais ?aisa# a# ?aisa> urlă răsunător# e $erandă apăru deodată câine inele, un Saint int@ernard etraordinar, alb cu pete "ălbui, un animal masi$, de mărimea unui $i6el# Aşa cum dea ştiam, el era tot ce mai rămăsese de la Alpinistul răbuşit, dacă nu socotim câte$a câte$a mărun6işuri epuse 'n camera muzeu a !otelului# Tare mult aş i $rut să $ăd cum acest dulău cu nume emeiesc $a 'ncepe să descarce ba"aul meu, dar patronul mă 'ndrepta dea cu o mână ermă către casă# Am străbătut !olul 'ntunecat, unde se sim6ea mirosul cald al căminului stins şi lucea mat lacul măsu6elor oase, moderne, am ăcuto la stân"a pe coridor şi patronul 'mpinse cu umărul o uşă pe care care stăt stătea ea scris scris +@ir +@irou ou4# 4# Am ost ost aşeza aşezatt 'ntr 'ntru un n oto otoliliu u comod, coşul zăn"ănitor şi "âl"âitor a ost pus 'ntrun col6, iar patronul desc!ise pe masă un re"istru $oluminos# : 5naint inte de toate, permite ite6imi să mă prezint int, spuse indi$idul, cură6ând "riuliu cu un"!iile $ârul peni6ei# Alec Sne$ar, patr patron onul ul !ote !otelu lulu luii şi meca mecani nic# c# Dumn Dumnea ea$o $oas astr tră ă, desi desi"u "ur, r, a6i remarcat remarcat morile de $ânt de la ieşirea din 9âtule6ul de Sticlă<> : A, alea erau mori de $ânt<### : Da# ;otoa ;otoare re eolien eoliene# e# Sin"ur Sin"ur leam leam proiec proiecta tatt şi const construi ruit# t# /ite, cu mâinile astea# : u mai spune6i### am mormăit# : Da# Sin"ur# Bi 'ncă multe altele# C
: /nde să le duc< 'ntrebă 'n spatele meu o $oce stridentă de emeie# Am 'ntors capul# 5n uşă stătea o emeie bondoacă, 6inând "eamantanul meu 'n mână, o tânără la $reo douăzeci şi cinci de ani, roşie 'n obrai, cu oc!işorii albaştri lar" desc!işi, depărta6i# depărta6i# : Asta e ?aisa, 'mi spuse stăpânul# ?aisa> Acest domn mia trimis salutări de la domnul %"ut# 56i mai aduci aminte de domnul %"ut, ?aisa< Trebuie să 6il mai aminteşti# ?aisa roşi brusc şi, dând din umeri, 'şi acoperi a6a cu palma# : 5şi mai aminteşte, aminteşte, 'mi eplică patronul# patronul# ;ai 6ine minte### minte### 5n sârşit### să $ă instalez la numărul patru# 0ste cea mai bună cameră din !otel# ?aisa, du "eamantanul domnului### m m### : 9lebsEi, am spus# : Du "eam "eaman anta tanu null domn domnul ului ui 9leb 9lebsE sEii la nu numă măru rull patr patru> u>## #### ncredibil de proastă, spuse c!iar cu o oarecare mândrie când bond bondoa oaca ca disp dispăr ăru, u, 'n elu elull ei, ei, este este c!ia c!iarr un eno enome men# n### ## Deci Deci,, domnule 9lebsEi< Se uită la mine, aşteptând# : eter 9lebsEi, am dictat# nspector de poli6ie# 5n concediu# Două săptămâni# Sin"ur# atr atron onul ul scri scria a "ri "riul uliu iu toat toate e aces aceste te date date cu lite litere re mari mari şi strâmbe, iar 'n timp ce scria intră 'n cameră Saint@ernardul, 6ăcănind cu "!earele pe linoleum# -âinele se uită la mine, 'mi ăcu cu oc!iul şi, pe neaşteptate, se aruncă la podea, lân"ă sei, cu z"omot mare, de parcă ar i căzut un bra6 de lemne, apoi 'şi aşeză capul pe una din labe# l abe# : Acestai eli, spuse patronul, 'nşurubând capacul stiloului# Sapiens# 5n6ele"e tot 'n trei limbi europene# u are purici, dar năpârleşte# eli suspină şi 'şi puse capul pe cealaltă labă# : Să mer"em, spuse patronul, patronul, ridicându ridicânduse# se# Vă conduc conduc până la cameră# Am străbătut din nou !olul şi am 'nceput să urcăm scara# : ;asa la ora şase, spunea patronul# ute6i mânca totuşi la orice oră, de asemenea pute6i bea şi ce$a răcoritor# a ora zece seara 7 o cină uşoară# Dans, biliard, căr6i de oc, discu6ii lân"ă ocul din cămin# Am intrat pe coridorul de la etaul 'ntâi şi am cotito la stân"a# stân"a# atronul se opri c!iar lân"ă prima uşă# : Aici, spuse el cu aceeaşi $oce 'nundată de mai 'nainte# Vă ro"> Desc!ise uşa 'n a6a mea, iar eu am intrat# F
: Din Din acea acea zi 'n"r 'n"roz ozit itoa oare re şi de neui neuita tat# t### ## 'nce 'ncepu pu şi amu6 amu6ii brusc# cameră bună, deşi pu6in cam sumbră# Storurile erau lăsate, iar pe pat, nu se ştie de ce, se "ăsea un piolet# ;irosea a um de tutu tu tun n proa proasp spăt ăt## e spăt spătar arul ul oto otoliliul ului ui din din mil miloc ocul ul came camere reii se "ăsea o scurtă din pânză de cort, iar pe podea, alături de otoliu, zăcea aruncat un ziar# : &m### am spus nedumerit# -red că aici dea mai locuieşte cine$a# atronul tăcea# tăcea# ri$irea lui era 'ndreptată spre masă# e masă nu se "ăsea nimic deosebit, doar o scrumieră mare, din bronz, 'n care care se ala o pipă cu muştiuc muştiucul ul drept# drept# are arese se +Dun!i +Dun!ill4 ll4## Din pipă se ridica un iricel de um# : ocuieşte### spuse 'ntrun sârşit patronul# are locuieşte<### De altel, de ce nu< am "ăsit un răspuns şi am aşteptat continuarea# 9eamantanul meu nu se zărea nicăieri, 'n sc!imb 'ntrun col6 se "ăse "ăsea a un sac sac de $oia $oia 'n caro carour uri, i, cu nenu nenumă măra rate te ab6i ab6ibi bild ldur urii !oteliere# u era sacul meu de $oia# : Aici, Aici, conti continuă nuă patronu patronull cu o $oce $oce mai mai apăsa apăsată, tă, iată iată sunt sunt dea şase ani de la acea zi 'n"rozitoare şi de neuitat şi totul a rămas aşa cum lea lăsat 'nainte de ultima lui ascensiune### ;am uitat cu 'ndoială la pipa ume"ândă# : Da> spuse pro$ocator patronul# Asta era pipa /# /ite, asta era scurta scurta /# /# ar ăsta era pioletu pioletull /# +ua6i$ă +ua6i$ă şi şi pioletul4, pioletul4, i am spus 'n acea diminea6ă# 0l doar a zâmbit şi a clătinat din cap# +Doar nu $re6i să rămâne6i acolo pentru totdeauna>4 am ecla clam mat atun uncci şi mau trecut ecut iori ioriii ca de la o pres presim im6i 6irre "roazn "roaznică ică## „"our #uoi pas$% a răspuns 'n ranceză# ici până acum nu ştiu ce 'nseamnă asta### : Asta 'nseamnă +de ce nu<4, am remarcat# : atronul dădu trist din cap# : Aşa am şi bănuit### ar ăsta este sacul / de $oia# am dat $oie poli6iei să cotrobăie prin lucrurile lui### : ar acesta, uite, este ziarul /, am spus# Vedeam cât se poate de clar că era numărul de alaltăieri al Mesagerului de M&r : u, spuse patronul# Desi"ur, ziarul nu este al lui# : Bi eu am aceeaşi impresie, am căzut de acord# : Desi Desi"u "ur, r, ziar ziarul ul nu este este al lui, lui, repe repetă tă patr patron onul# ul# ar ar pipa pipa,, e$ident, nu a aprinso el, ci altcine$a# Am 'ndru"at ce$a despre lipsa de respect a6ă de mor6i# G
: u, mă contrazise "ânditor patronul# Aici totul este cum$a mai complicat# Aici totul este mai complicat, domnule 9lebsEi# Dar noi o să discutăm despre asta mai târziu# Să mer"em 'n camera dumnea$oastră# Totuşi, 'nainte de a ieşi, aruncă o pri$ire la toaletă, desc!ise şi 'nc!ise la loc uşile dulapului din perete, apoi se apropie de ereastră şi lo$i perdelele cu palmele# -red că tare mult ar mai i $rut să se uite şi pe sub pat, dar se ab6inu# Am ieşit 'n coridor# : nspectorul %"ut mia po$estit când$a, spuse patronul după o scur scurtă tă tăcer tăcere, e, că spec specia ialit litat atea ea lui este este aşa zişi zişiii +urs +ursar ari4 i4## Dumnea$oastră ce specialitate a$e6i, dacă, desi"ur, nu este un secret< Desc!ise 'n a6a mea uşa camerei cu numărul patru# : 0u am o specialitate plictisitoare, am răspuns# Delicte de ser$iciu, delapidări, raude, alsiicarea documentelor statale### -amera mia plăcut de la bun 'nceput# Aici totul strălucea de cură6enie, aerul era curat, pe masă niciun iricel de pra, iar dincolo de ereastra spălată se zăreau mun6ii $ine6ii şi o $ale 'nzăpezită# : ăcat, spuse patronul# : De ce< am 'nt 'ntreba rebatt dist istrat rat şi am arun unccat o pri$ pri$ir ire e 'n dormitor# dormitor# Aici 'ncă domnea ?aisa# 9eamantanul meu era desc!is, lucrurile erau aşezate cu "riă, iar ?aisa arana pernele# : De alt ltel, nu e păc păcat delo eloc, spu puse se stăpânu pânul# l# Dom Domnu nulle 9lebsEi, na6i a$ut ocazia să remarca6i remarca6i că necunoscutul este mult mai interesant decât cunoscutul< ecunoscutul trezeşte "ândul, ace ace să cur" cur"ă ă mai mai repe repede de sân" sân"e ele prin prin $ene $ene,, naşt naşte e ant antez eziiii uimitoare, promite, atra"e# ecunoscutul seamănă cu un ocule6 scânteietor 'n bezna nop6ii 'ntunecate# Bi odată de$enit cunoscut, el aun"e plat, cenuşiu, contopinduse nedesluşit cu undalul cenuşiu al cotidianului# : Dumn Dumnea ea$o $oas astr tră ă sunt sunte6 e6ii un poet poet,, domn domnul ule e Sn Sne$ e$a ar, am remarcat şi mai absent# : ăi cum altel, spuse patronul# Sim6i6i$ă ca acasă# 8ace6i $ă comod, odi!ni6i$ă, ace6i ce dori6i# Sc!iur iuri, un"uent, ec!i ec!ipa pame ment nt,, toat toate e aste astea a sunt sunt la dispo dispozi zi6i 6ia a du dumn mnea ea$o $oas astr tră ă şi dacă e cazul adresa6i$ă direct mie# ;asa e la şase, dar dacă dori6i să 'mbuca6i ce$a acum sau să $ă răcori6i 7 mă reer la băuturi 7 adresa6i$ă ?aisei# Am onoarea# A plecat# H
?aisa tot 'şi mai ăcea de lucru cu patul, aducândul aproape de per perec6 ec6iune iune,, miam am scos cos o 6i"a i"ară, ră, am aprin prinsso şi mam am apro propia piat de er ereas eastră# ră# 0ram sin" sin"ur ur## -er -erule binec inecu$ u$â ânt nta at, preabunule Dumnezeu, 'n sârşit eram sin"ur# Btiu, nu e bine să $orbeşti aşa, ba nici măcar so "ândeşti, dar cât este de complicat 'n $remurile noastre să aranezi 'n aşa el 'ncât să rămâi sin"ur măcar o săptămână, măcar o zi şi o noapte, măcar câte$a ore> u, 'mi iubesc copiii, 'mi iubesc so6ia, nu 'ncerc niciun sentiment duşmănos a6ă de rudele mele, iar cei mai mul6i dintre prietenii şi cunoştin6ele mele sunt oameni cu mult tact şi oarte plăcu6i 'n rela6ii# Dar când zi de zi, ceas de ceas ei roiesc ne'ncetat 'n urul meu, sc!imbânduse unul cu celălalt, şi nu eistă 'n niciun el nici cea mai mică posibilitate de a stopa această orotă, de a mă separa de to6i, de a mă 'ncuia, de a mă izola### am citit eu 'nsumi despre asta, dar iul meu sus6ine că prin princcipa ipalul lul la la"el "el al omenir eniriii 'n lumea umea cont ntem empo porrană este este sin"urătatea şi 'nstrăinarea# u ştiu, nu sunt si"ur# ri toate astea nu sunt decât nişte născociri poetice, ori aşa sunt eu 7 om ărI de noroc# 5n orice caz, două săptămâni de 'nstrăinare şi sin"urătate 7 este eact ceea ce 'mi trebuie# Bi să nu iu obli"at să ac ce$a, să ie doar ceea ce $reau să ac# Ji"ara pe care o umez este pentru că aşa $reau eu, nu pentru că 'mi ba"ă cine$a sub nas un pac!et cu 6i"ări# ar aia pe care nam so umez este pentru că nu $reau eu, nu pentru că madam %eltz nu suportă umul de 6i"ară# /n pă!ărel de brandK lân"ă şemineul 'ncins 7 doar 'n acel moment, nici mai de$reme, nici mai târziu, doar atunci când 'mi $a $eni mie c!eul să beau un pa!ar de brandK lân"ă ocul din cămin 7 astai bine# 5ntrade$ăr, nu $a i rău# Bin "eneral, am impresia că numi $a i rău aici# ar asta este pur şi simplu minunat, 'mi este bine cu mine 'nsumi, cu propriul meu corp, care 'ncă nu a 'mbătrânit, 'ncă este $i"uros, po6i săl pui pe nişte sc!iuri şi săl arunci uite, acolo colo,, pri prin toa toată $ale $alea a, spre pre mun un66ii $i $in ne6ii e6ii,, pest este zăpa zăpada da scâr6âitoare scâr6âitoare şi atunci totul $a i pe deplin minunat### : Să $ă aduc ce$a< 'ntrebă ?aisa# -e dori6i< ;am uitat la ea, iar ea strânse din umeri şi 'şi acoperi a6a cu palma# 8ata era 'mbrăcată 'ntro roc!ie pestri6ă, strânsă pe corp, umlată 'n spate şi 'n a6ă, cu un minuscul şor6ule6 de dantelă, iar la "ât "ât pu purt rta a un şira ira" de măr"el r"ele e mari, ri, din din lem lemn# Vârur ruril ile e picioarelor le a$ea pu6in c!ircite şi nu semăna cu niciuna dintre cunoştin6ele mele, iar asta era bine# L
: -ine locuieşte la $oi acum< am 'ntrebat# : /nde< : a $oi# 5n !otel# : 5n !otel< a noi, aici< ocuieşte aici### : -ine anume< : -ine< Domnul ;oses locuieşte aici cu so6ia# a unu şi doi# a el şi 'n camera trei# umai că ei nu locuiesc acolo# Sau poate că e cu iica# u e prea clar# 8rumoasă, la to6i li se scur" oc!ii după ea### : Aşa, aşa, am spus ca so 'ncuraez# : Domnul Simone mai locuieşte# /ite, aici, $iza$i# Sa$ant# Tot oacă biliard şi umblă pe pere6i# Btren"ar, numai că e cam abătut# e bază psi!ică# 0a roşi iarăşi şi 'ncepu să dea din umeri# : Bi mai cine< am 'ntrebat# : Domnul du @arnstoEr, @arnstoEr, !ipnotizator de la circ### : @arnstoEr< -!iar ăla< : u ştiu, poate ăla# &ipnotizator### Bi @rMn### : -ine e @rMn< : -u moto motoci cicl clet etă# ă# 5n pant pantal alo oni# ni# Tot Tot ştre ştren" n"ar ar,, deşi deşi oar oarte te tânăr# : Aşa, am zis# Astai tot< : ;ai locuieşte cine$a# arcă de curând a $enit# umai că el pur şi simplu### Stă, pur şi simplu# u doarme, nu mănâncă, stă ca de straă### : u 'n6ele", am recunoscut# : imeni nu 'n6ele"e# 'n6ele"e# Stă şi atât# atât# -iteşte ziarele# ziarele# Adineauri Adineauri a urat pantoii domnului du @arnstoEr# @arnstoEr# -ăutăm, căutăm peste tot 7 nu sunt pantoii# ar el ia dus 'n muzeu şi acolo ia lăsat# @a mai lasă şi urme### : -are< Tare mult aş i $rut să o 'n6ele"# : /de# Aşa le "ăseşti prin tot coridorul# @a şia mai luat şi obiceiul să mă sune# -ând de la o cameră, când de la alta# Vin, iar acolo nui nimeni# : 0i, 0i, bine bine,, am susp suspin inat at## u te 'n6e 'n6ele le", ", ?ais ?aisa# a# Bi nici nici nu nui i ne$oie# ;ai bine mă duc la duş# Am stri$it mucul 'ntro scrumieră curată precum o ecioară şi am plecat 'n dormitor după lenerie# Acolo am pus pe măsu6a de la căpătâiul patului un teanc de căr6i, 'n treacăt ie spus cred că leam cărat aici de"eaba, miam scos pantoii şi miam $ârât picioarele 'n papuci, apoi, luândumi prosopul de baie, am plecat la duş# ?aisa dea plecase, scrumiera de pe masă strălucea din 1N
nou de cură6enie precum o ecioară# e coridor nu se zărea nime nimeni ni,, de un unde de$a $a se auze auzeau au pocn pocnit itur urilile e bile bilelo lorr de bili biliar ard, d, prob probab abilil se dist distra ra ştre ştren" n"ar arul ul abăt abătut ut pe bază bază psi! psi!ic ică# ă# -um -um 'i spune### arcă Simone# /şa de la baie am "ăsito pe palierul scării, dar această uşă era 'ncuiată# /n timp am stat ne!otărât, răsucind 'ncet mânerul din material plastic# -ine$a trecu ără "rabă pe coridor, păşind "reoi# Desi"ur, Desi"ur, aş putea să cobor la baia de la parter, mam "ândit# Dar pot să nici nu cobor# entru 'nceput aş putea putea să dau o u"ă pe sc!iuri# sc!iuri# ri$eam distrat distrat o scară scară de lemn, emn, care, re, pro probabi babil, l, du duce cea a pe acope coperriş# iş# Sau, Sau, de pildă ildă,, puteam să mă urc pe acoperiş şi să admir pri$eliştea# Se spune că pe aici sunt nişte răsărituri şi apusuri incredibil de rumoase# Bi totuşi, ce porcărie că baia este 'ncuiată# i cine$a acolo< u, e linişte### Am mai tras o dată de mâner# 0!, 'n ine# Dăoncolo de baie# ;ai am timp# ;am 'ntors şi am plecat la mine 'n cameră# 5n camera mea se sc!imbase ce$a, am sim6it asta imediat# După o clipă am 'n6eles* mirosea a tutun de pipă, la el ca 'n camera muzeu# ;am uitat imediat la scrumieră# Acolo nu era nici nicio o pipă pipă ume ume"â "ând ndă, ă, 'n sc!i sc!imb mb se "ăse "ăsea a o "răm "rămă ăoa oară ră de scrum amest esteca ecat cu ire ire de tu tuttun un## St Stă ă ca de straă raă,, miam am amintit# u bea, nu mănâncă, lasă doar urme### 5n aces acestt mome moment nt cine cine$a $a căsc căscă ă 'n apro apropi pier ere, e, z"om z"omot otos os şi prelun"# Din dormitor ieşi leneş Saint@ernardul, se uită la mine zâmbi şi se 'ntinse# : A!a, deci tu ai umat aici< am spus# arăşi 'mi ăcu cu oc!iul şi clătină din cap# De parcă ar i iz"onit o muscă#
11
CAPITOLUL !OI Oudecând după urmele lăsate 'n zăpadă, cine$a mai 'ncercase aici să mear"ă pe sc!iuri 7 ăcuse $reo cincizeci de metri, căzând la ieca iecarre pas pas, apoi poi se 'nt nto orses rsese, e, scuu cuund ndâ ând ndu use se până până la "enu "enunc nc!i !i,, cărâ cărând nd 'n bra6 bra6e e sc!i sc!iur urilile e şi be6 be6ele, ele, scăp scăpân ându dul le, e, ridicândule şi din nou scăpândule, şi se părea că nici până acum nu se aşternuseră deasupra acestor !ârtoape şi cicatrici dureroase şi albastre blestemele 'n"!e6ate# 5n rest, 'n$elişul de zăpadă din $ale era curat, neatins, ca un cearşa scrobit, nou nou6# Am sărit pe loc, 'ncercând le"ăturile, am tras un c!iot şi am "onit 'n 'ntâmpinarea soarelui, mărind mereu $iteza, miindumi oc!ii de plăcere şi din cauza soarelui, aruncând din mine cu iecare epira6ie plictiseala birourilor superaumate, a !ârtiilor muce muce"ă "ăit ite, e, a tân" tân"ui uiri rilo lorr celo celorr ala ala6i 6i sub sub anc! anc!et etă ă şi a şei şeilo lorr cicălitori, plictiseala alnicelor polemici politice şi a bancurilor cu perdea rdea,, le!a e!amitea itea dat dată de "ri "riile ile mărun untte ale so6 so6iei iei şi de asalturile tinerei "enera6ii## i### străzile alnice şi murdare, cori corido doar arel ele e pu pu6i 6ind nd a cear ceară ă roşi roşie, e, botu boturi rile le pu pust stiiii ale ale sei seiur urililor or sinistre, asemănătoare unor tancuri scoase la luptă, tapetul bleu decolorat din sura"erie şi tapetul roz spălăcit al dormitorului, tape tapetu tull "alb "alben en,, stro stropi pitt cu cern cernea eală lă,, din din came camera ra copi copiililor or## #### cu ieca iecarre epi epirra6ie mă elib libera eram de mine ine 'ns 'nsumi umi 7 un omule6 ule6 birocratic, de 'naltă moralitate, un om ce respectă le"ile pânăn pânzele albe şi care are nasturi de culoare desc!isă, un so6 atent şi un tată eemplar, un to$arăş ospitalier şi o rudă amabilă 7, mă bucuram că toate astea dispar, speram că $or dispărea ără posi posibi bililita tate tea a reap reapar ari6 i6ie iei, i, că de acum acum 'nain 'nainte te totu totull $a i uşor uşor,, elastic, elastic, curat, cristalin, cristalin, 'ntrun 'ntrun ritm nebunesc, nebunesc, $esel, $esel, tânăr tânăr şi cât de bine e că am $enit aici### bra$o %"ut, deşteptule %"ut, '6i mul6umesc, %"ut, c!iar iar dacă uneori mai spar"i mutrele +ursarilor4 tăi### şi cât de zdra$ăn, 'ndemânatic şi puternic mai sunt 'ncă 7 pot, uite aşa, perect drept, o sută de mii de Eilometri perect drep6i, dar pot şi uite aşa, brusc la dreapta, la stân"a, să arunc de sub sc!iuri o tonă de zăpadă### şi doar nam mai mers pe sc!iuri dea de trei ani, de când neam cumpărat blestemata aia de căsu6ă nouă şi de ce naiba am ăcut asta, neam asi"urat un adăpost la bătrâne6e, toată $ia6a munceşti pentru bătrâne6e### e!, la dracuI cu toate astea, nu $reau să mă mai "ândesc acum 12
la ele, dracuI so ia de bătrâne6e, dracuI so ia de căsu6ă, la dracuI şi cu tine, eter, eter 9lebsEi, birocratul iubitor de le"i, Dumnezeu să te aibăn pază# Apoi primul $al de etaz se risipi şi am descoperit că stau lân"ă drum, că sunt ud, că "ââiam şi că eram pudrat din cap pânăn picioare cu zăpadă# 0ste pur şi simplu uimitor cât de repede dispar $alurile etazului# re şi zile 'n şir po6i să te răm rămâ ân6 n6i, i, să te umil umileş eşti ti,, să te plic plicti tise seşt ştii sau sau să cică cicăle leşt ştii pe cine$a, etazul 7 cum a $enit a şi dispărut# ată, mi sau 'nundat urec!ile din cauza $ântului### ;iam scos mănuşa, miam bă"at de"etu "etull mic 'n urec urec!e !e şi lam am răsucit ucit,, când deoda eodattă aud o !uru !u ruia ială lă 6ăcă 6ăcăni nito toar are, e, de parc parcă ă 'n $eci $ecină năta tate te ar i ater ateriz izat at un biplanor sporti$# Abia am reuşit sămi şter" oc!elarii, că a şi trec trecut ut ca $ânt $ântul ul pe lân" lân"ă ă mine, ine, nu bipl biplan anor orul ul,, des desi"ur i"ur,, ci o imensă motocicletă, din acelea moderne, care prăbuşesc pere6i şi distru" mai multe $ie6i decât to6i $iolatorii, euitorii şi uci"aşii lua6i la un loc# Am ost 'mproşcat cu zăpadă, oc!elarii mi sau 'nzăpezit din nou, dar totuşi am obser$at o siluetă slabă, 'nco$oiată, 'nco$oiată, un păr ne"ru, âlâitor, şi capătul 'ntins ca o scândură al unui ular roşu# entru conducerea ără cască, mam "ândit automat, o amendă de cincizec zeci de coroane şi ridi idicarea carnetului de conducere pentru o lună### e de altă parte, nici $orbă să i obser$at numărul de 'nmatriculare 7 nu puteam să $ăd nici măcar !otelul, ba 'ncă nici umătate din $ale 7, norul de zăpadă se ridicase până la cer# -e mă tot ba" unde numi ierbe oala<> ;am opintit 'n be6e şi am pornit spre !otel, 'n urma motocicletei, motocicletei, dea lun"ul drumului# -ând -ând am aun auns, s, moto motoci cicl clet eta a se răco răcore rea a 'n a6a a6a $era $erand ndei ei## Alături erau aruncate 'n zăpadă nişte mănuşi uriaşe din piele, de tip pâlnie# Am 'nipt sc!iurile 'ntrun nămete, mam cură6at şi iară iarăşi şi mam mam uita uitatt la moto motoci cicl clet etă# ă# -ât -ât de sini sinist stră ră est este totu totuşi şi maşi maşină nări ria a asta asta>> arc arcă ă $ăd $ăd că la anul !ote !otelu lull se $a numi numi +a +a crucea motociclistului4# Stăpânul $a lua de mână noul oaspete şi $a spune, spune, arătând arătând spre spre peretele peretele distrus* distrus* +Aici# +Aici# Aici a intrat intrat cu o $iteză de o sută douăzeci mile pe oră şi a străpuns clădirea de la un capă capătt la altu altul# l# Sa Sa cutr cutrem emur urat at pămâ pământ ntul ul atun atunci ci când când sa sa prăbuşit 'n bucătărie, tră"ând după el patru sute treizeci şi două de cărămizi###4 @ună treabă şi reclama, mam "ândit 'n timp ce urcam treptele# să intru acum la mine 'n apartament, iar la masa mea o să "ăsesc dea un sc!elet, 'ntro pozi6ie comodă, cu 13
un trabuc ume"ând 'ntre din6i, a$ând 'n a6ă specialitatea casei, lic!iorul din burete pestri6, 3 coroane litrul# 5n milocul !olului !olului stătea, stătea, inima"in inima"inabil abil de lun" şi "ârbo$it "ârbo$it,, un om 'mbrăcat 'ntrun rac ne"ru, cu pulpanele până la călcâie# Jinânduşi mâinile la spate, doenea se$er o iin6ă slabă şi suplă, de se se nede nedei ini nit, t, tolă tolăni nită tă "ra6i "ra6ios os 'ntr 'ntru un n oto otoliliu u adân adânc# c# 8iin 8iin6a 6a purt urta un ula ular roşu, pu puos, şi a$ea o a6 a6ă micu6 icu6ă ă şi pal palidă idă, ascunsă pe umătate de nişte oc!elari mari şi ne"ri, sub o claie de păr ne"ru şi ră$ăşit# -ând am 'nc!is uşa, lun"anul amu6i şi se 'ntoarse spre mine# urta papion, a$ea o a6ă etrem de mobilă, 'mpodobită cu un nas aristocratic# /n asemenea nas nu putea i decât 'n posesia unui sin"ur om, iar acest om nu putea i decât acea somitate# ;ă pri$i timp de o secundă, parcă nedumerit, apoi 'şi 6u"uie buzele şi se urni spre mine, 'ntinzândumi o palmă albă şi 'n"ustă# : Du @arnstoEr, "ân"uri el# a ordinele dumnea$oastră# : are are să ie ie c!ia c!iarr acel cel du @arns arnsto toEr Er<< am 'ntr 'ntreb eba at cu un respect sincer, strân"ândui mâna indi$idului# : -!iar acela, domnule, c!iar acela# -u cine am onoarea< ;am prezentat, sim6ind o timiditate prostească, sentiment care de re"ulă nu ne caracterizează pe noi, unc6ionarii poli6iei# Doar era e$ident, 'ncă de la prima $edere, că un astel de om nu şi poat poate e ascu ascund nde e $eni $enitu turi rile le şi că nu comp comple lete teaz ază ă ambi ambi"u "uu u declara6iile declara6iile de impozit# : -e rum rumus use6 e6e> e> "ân" "ân"ur urii du @arn @arnst stoE oEr, r, prin prinzâ zând ndu umă mă de re$er# /nde a6i "ăsito< @rMn, copilul meu, ia uite ce rumuse6e> 5ntre de"etele lui apăru o $ioletă albăstruie# Bi imediat se şi răspândi mirosul de $iolete# ;iam impus săl aplaud, deşi numi plac c!estiile astea# 8iin6a din otoliu căscă lar" "uri6a şi 'şi aruncă un picior peste bra6ul otoliului# : Din mânecă, spuse iin6a cu un bas ră"uşit# -e ne"!iobie, unc!iule> : Din mânecă> repetă abătut du @arnstoEr# u, @rMn, asta ar i ost prea elementar# Ar i ost, 'ntrade$ăr, o ne"!iobie# Debil şi nedemn pentru un cunoscător ca domnul 9lebsEi# Aşeză $ioleta pe palma desc!isă, se uită la ea, 'şi ridică sprâncenele şi $ioleta dispăru# Am 'nc!is "ura şiam scuturat capul# umi "ăseam cu$intele# : ;er"e er"e66i pe sc!iur !iurii ca un ade$ăra $ăratt maestr stru, dom domnule ule 9leb 9lebsE sEi, i, rost rostii du @arn @arnst stoE oEr# r# Vam Vam urmă urmări ritt de la ere ereas astr tră# ă# Bi trebuie să $ă spun, cu ade$ărată 'ncântare# 1=
: u mai spune6i, am mormăit# 0!, "oneam şi eu odată### : /nc!iu /nc!iule, le, 'ncepu 'ncepu deodat deodată ă iin6a iin6a din adâncu adâncuril rile e otoli otoliulu ului# i# ;ai bine ă o 6i"ară# Du @arnstoEr păru a se dezmetici# : Da> Da> spu pusse# erm ermite6 ite6i im mi să ac prez prezen enttările, ile, dom domnu nulle 9lebsEi* aici e @rMn, unicul copil al scumpului meu rate deunct### @rMn, copilul meu> -opilul ieşi 'n silă din otoliu şi se apropie# A$ea părul bo"at, ca de emeie, de altel, poate nu c!iar de emeie, 'n orice caz, de adolescent# icioarele, icioarele, 'ncorsetate 'n colan6ii elastici, erau sub6iri, ca de băiat, sau totuşi, poate eact in$ers, z$elte, ca de ată# Scurta era cu trei numere mai mare decât mărimea necesară# 5ntrun cu$ânt, aş i preerat ca du @arnstoEr sămi i prezentat copilul dra"ului său deunct pur şi simplu ca pe un nepot sau ca pe o nepoată# -opilul 'mi zâmbi cu indieren6ă, cu o "ură rozalie şi ină şi 'mi 'ntinse o mână z"âriată şi aspră# : 8rumos $am mai speriat noi, nu< 'ntrebă cu o $oce ră"uşită# Acolo, pe drum### : oi< ;am mirat# : Desi"ur, nu noi# @uceal# 0l ştie asta### a 'nzăpezit zit oc!elarii, spuse iin6a către unc!i# : 5n cazul nostru, eplică bine$oitor du @arnstoEr, @uceal nu este le"endarul cal al lui Aleandru ;acedon# 5n cazul nostru, @uceal este o motocicl icletă, o maşinărie deza"reabilă şi periculoasă, care mă omoară cu zile 'n ultimii doi ani şi care 'n inal, simt eu asta, mă $a bă"a 'n mormânt# : 6i"ară, 'i aminti copilul# Du @arnstoEr clătină abătut din cap şi dădu neputincios din mâini# -ând se apropie din nou, 'ntre de"etele lui ume"a o 6i"ară, pe care o 'ntinse copilului# -opilul trase din ea şi mormăi nemul6umit* : ar cu iltru### : Dumnea$oastră, probabil, $re6i să ace6i un duş după atâta "oană, mi se adresă du @arnstoEr# 5n curând $a i şi masa### : Da, am spus# Desi"ur# 5mi cer scuze# entru mine a ost o mare uşurare să pot u"i de această companie# ;au prins complet nepre"ătit# rice sar spune, una este un ma"ician celebru pe scenă şi alta este un ma"ician celebru 'n $ia6a particulară# ;iam luat rămas bun după cum sa nimerit şi mam "răbit spre etaul meu, sărind câte trei trepte deodată# 1C
-oridorul era tot atât de pustiu ca mai 'nainte, pocnetele bilelor de biliard se auzeau şi ele unde$a 'n depărtare# @lestemata de baie era tot 'ncuiată# ;am spălat cum am putut la mine 'n apartament, miam sc!imbat !ainele şi mam pră$ălit pe di$an cu o 6i"ară 'n "ură# ;ă cuprinse o oboseală plăcută şi c!iar am a6ipit pentru câte$a minute# ;ă trezi un 6ipăt şi un !o!ot sinistru 'ntretăiat de suspine ce răzbăteau de pe coridor# Am tresărit puternic# 5n acelaşi moment cine$a bătu la uşă şi $ocea $ocea ?aisei ?aisei mieună* mieună* +Vă ro", ro", la masă>4 masă>4 Am răspu răspuns ns 'n sensul sensul că da da, $in acum, miam dat os picioarele de pe di$an, pipăind cu ele panto pantoii ii şi am auzit auzit din depăr depărta tare* re* +Vă ro", ro", la masă> masă>4, 4, apoi 'ncă o dată +Vă ro", la masă>4, masă>4, urmat iarăşi de acelaşi 6ipăt 6ipăt scurt şi !o!ot iluzoriu# @a c!iar aş i putut să ur că am auzit zăn"ănitul unor lan6uri ru"inite# ;am pieptănat 'n a6a o"linzii şi am 'ncercat câte$a epresii aciale, cum ar i* o aten6ie distrată, bine$oitoare, 'nc!istarea bărbătească a proesionistului, simplitatea unuia "ata de a ace cunoş cunoştin tin6ă 6ă cu oricine oricine,, zâmbetu zâmbetull de tip +&m4# +&m4# u mi sa părut părut acceptabilă niciuna dintre epresii şi atunci nu mam mai obosit, am bă"at 'n buzunar 6i"ări pentru copil şi am ieşit pe coridor# Am ieşit şi am rămas 'mpietrit# /şa apartamentului de $iza$i era dată de perete# 5n cadrul uşii, sus, lân"ă mar"inea de sus a tocului stătea suspendat un tânăr, spriininduse spriininduse cu tălpile de una dintre laturile tocului, iar cu spatele de latura opusă a cadrului# ozi6ia lui absolut anormală părea totuşi irească# ;ă pri$ea de sus, râninduşi din6ii lun"i şi "ălbui, şi deodată mă salută milităreşte# milităreşte# : @ună ziua, am spus şi am ezitat pu6in# Vă aut< Sări os, a"il ca o pisică şi, continuând să mă salute milităreşte, milităreşte, luă 'n a6a mea pozi6ia de drep6i# : Am onoa onoare rea, a, insp inspec ecto tore re,, 'nce 'ncepu pu el# el# erm ermit ite6 e6i imi mi să mă prezint* locotenent maor 'n cibernetică, Simon Simone# : e loc repaus, am spus şi neam strâns mâinile# : De apt, apt, sunt izicia izician, n, spuse spuse tânărul# tânărul# Dar +'n cibernet cibernetică4 ică4 sună sună apro aproap ape e la el el de bine bine ca şi +de +de ina inant nter erie ie4# 4# ese ese ce$a ce$a amuzant# zbucni pe neaşteptate 'n acel !o!ot sinistru 'ntretăiat de suspine, 'n care se 'ntrezăreau subsolurile umede, petele de sân"e sân"e 'nc!e" 'nc!e"at at şi zăn"ăn zăn"ănitu itull lan6ur lan6urilo ilorr ru"ini ru"inite te pe sc!ele sc!elete tele le pironite# : -e ăcea6i acolo sus< am 'ntrebat, 'n$in"ândumi perpleitatea# 1F
: ;ă antrenam, răspunse# Doar sunt alpinist### : -u cruce< am ironizat şi imediat am re"retat pentru că peste mine se prăbuşi din nou a$alanşa !o!otului său sepulcral# : ui rău, pentru 'nceput nui rău, spuse şter"ânduşi oc!ii# u, eu sunt 'ncă $iu# Am $enit aici să mă târăsc pe stânci, dar nu pot să aun" până la ele# 5mpreur e numai zăpadă# Bi atunci mă ca6ăr pe uşi, pe pere6i### Tăcu brusc şi mă luă de bra6# a drept $orbind, am $enit aici să mă aerisesc# Surmena# A6i auzit de proiectu proiectull +;idas4< +;idas4< /ltras /ltrasecret ecret## atru ani ani ără concediu# concediu# Aşa Aşa că doctorii miau prescris o cură de plăceri senzuale# &o!oti iarăşi, dar dea aunseserăm la sura"erie# ;ă abandonă şi se repezi spre măsu6a cu aperiti$e# Jine6i$ă Jine6i$ă după mine, inspectore, 6ipă 'n u"ă# 9răbi6i$ă, altel prietenii şi apropia6ii -elui cu -ruce $or mânca toate icrele### Sura"eria era mare, cu cinci erestre# 5n milocul ei se "ăsea o masă mare, o$ală, pentru douăzeci de persoaneP un buet splendid, 'nne"rit de timp, strălucind din cupele lui de ar"int, nenu nenumă măra rate te o"li o"linz nzii şi stic sticlă lări rie e mult multic icol olor orăP ăP a6a a6a de masă masă era era apretată, $asele erau dintrun por6elan minunat, iar tacâmurile din ar"int a$eau 'ncrusta6iile umplute cu smal6 ne"ru, nobil# -u toate acestea, probabil, obiceiurile erau pe aici dintre cele mai democratice# 9ustările erau aranate pe măsu6a pentru aperiti$e 7 ce reuşeşti să mai apuci# e o altă măsu6ă, mai mică, ?aisa pusese supiere din por6elan, pline cu supă de le"ume sau carne 7 '6i ale"i sin"ur, sin"ur te ser$eşti# entru cei dornici să se răcoreasc ească ă, lân" lân"ă ă buet uet se "ăs "ăsea o bat baterie erie cu bra brand ndK, K, "in "in irlandez, bere şi specialitatea casei* lic!iorul din petale de loare de col6, aşa cum sus6inea %"ut# a masă se alau dea du @arnstoEr şi copilul deunctului său rate# Du @arnstoEr mesteca "ra6ios cu lin"ura de ar"int supa limpede din arurie şi se uita doenitor cu coada oc!iului la copil 7 cu coatele răsirate pe masă, acesta sorbea z"omotos supa de le"ume# 5n capul mesei trona o doamnă necunoscută, de o rumuse6e sclipitoare şi tainică# Să i a$ut $reo douăzeci sau poate $reo patruzeci de ani, umerii delica6i, bronza6i, cu nuan6e albăstrii, albăstrii, "ât de lebădă, oc!ii imenşi, 'ntredesc!işi, cu "ene lun"i, părul blond cenuşiu, strâns 'ntrun coc 'nalt cu o diademă inestimabilă 7 ără 'ndoială, era doamna ;oses şi, ără 'ndoială, nu aici era locul ei, table d'h(te d'h(te Astel de emei am $ăzut doar 'n la această această simplă simplă table 1G
oto"ra "raii, ii, 'n re$is e$isttele aris ristocrat ratice ice şi 'n superp perprrodu ducc6iil iile cinemato"raice# Stăpânul 'nconura masa şi se 'ndrepta dea spre mine cu o tă$i6ă 'n mână# e tă$i6ă 7 un pă!ărel de cristal cu lic!iorul de culoare neirească, albastră# : @otezul ocului> anun6ă stăpânul, apropiinduse# une6i$ă "ustări mai condimentate# ;am supus# ;iam pus măsline şi icre, mam uitat la stăpân şi miam pus murături# Apoi mam uitat la lic!ior şi am stors o umătate umătate de lămâie peste icre# To6i mă pri$eau# Am luat pă!ărelul, am epirat epirat aerul ('ncă o serie de birouri şi coridoare) şi am turnat lic!iorul 'n "ură# ;am cutremurat# ;ă pri$eau to6i aşa că mam cutremurat doar 'n "ând şiam muşcat umătate dintro murătură# Stăpânul icni# Bi Simone icni# Doamna ;oses rosti cu o $oce crist cristalină alină** +> ată ată un bărbat bărbat ade$ăra ade$ărat4# t4# Am zâmbit zâmbit şi am bă"at 'n "ură cealaltă umătate de murătură, re"retând amarnic că nu eistă eistă murăt murături uri cât pepene pepenele# le# +Aşa +Aşa da>4 spuse spuse răspic răspicat at copilul# : Doamna ;oses> spuse patronul# ermite6imi să $il prezint pe inspectorul 9lebsEi# -ocu -ocull blo blond cenu cenuşi şiu u din din capu capull mese meseii se 'ncl 'nclin ină ă pu pu6i 6in, n, iar iar "enele minunate se ridicară şi din nou se lăsară 'n os# : Domnule 9lebsEi> spuse patronul# Doamna ;oses# ;am 'nclinat# -u mare plăcere maş i 'ndoit până la pământ, dar burta 'mi luase ocP doamna 'mi zâmbi şi imediat i mediat mam sim6it mai bine# ;am 'ntors timid la "ustarea mea şi după ceam terminato mam dus la supă# atronul mă aşeză $iza$i de du @arnstoEr, astel că la dreapta mea se ala, din păcate mult prea departe, doamna ;oses, iar la stân"a mea, din păcate mult prea aproape, ştren"arul posomorât Simone, "ata oricâ icând să izbucnească 'n !o!ote# Discu6ia de la masă era diriată de patron# Sa $orbit despre eni"matic şi necunoscut, mai eact despre aptul că 'n ultimele zile 'n !otel se petreceau lucruri stranii# ;ie, ca unui nou $enit, mi sau sau prez prezen enta tatt lucr lucrur urilile e mai mai amăn amănun un6i 6it# t# Du @arn @arnst stoE oErr a conirmat că, 'ntrade$ăr, acum două zile iau dispărut pantoii, "ăsi6i abia spre seară 'n camera muzeu# Simone ne comunică, râzând, că 'i sunt citite ite căr6ile 7 'n "eneral, literatură de specialitate 7, iar pe mar"ini sunt ăcute adnotări 7 'n "eneral, total analabete# 0trem de 'ncântat, patronul po$esti despre 'ntâmplarea 'ntâmplarea de astăzi cu trabucul ume"ând şi ziarul, adău"ând 1H
că noaptea umblă cine$a prin casă# A auzit asta cu urec!ile lui, ba c!iar odată a $ăzut o siluetă albă care a trecut prin !ol, de la uşa uşa de intr intrar are e spre spre scar scară ă# 8ără 8ără aşi aşi da impo import rtan an6ă 6ă,, doa doamna mna ;oses conirmă bine$oitoare aceste airma6ii şi adău"ă că ieri noapte cine$a se uitase la ea pe ereastră# Du @arnstoEr ade$eri şi el aptul că umblă cine$a, dar el personal crede că este $orba doar despre ?aisa noastră cea bună, 'n orice caz lui aşa i sa părut# atronul spuse că aşa ce$a este total eclus, iar Simon Simone 6inu să precizeze că el doarme dus 'n timpul nop6ii, el nu a auzit nimic din toate astea# Totuşi, a obser$at dea de două ori că bocancii lui de sc!i sunt 'n permanen6ă uzi, de parcă noaptea cine$a ar aler"a cu ei prin zăpadă# Amuzândumă 'n sinea mea, am po$e po$est stit it 'ntâ 'ntâmp mpla lare rea a cu scru scrumi mier era a şi Sain Saint t@e @ern rnar ardu dul, l, iar iar copilul spuse ră"uşit 7 spre inormarea tuturor celor prezen6i 7 că, 'n "eneral, nu are nimic 'mpotri$a acestor "iumbuşlucuri, demu demult lt se obiş obişnu nuis ise e cu aces aceste te !ocu !ocus spo pocu cusu suri ri,, dar dar nu poat poate e suporta deel ca străinii să se tă$ălească 'n patul personal# Bi acestea iind zise, mă 6intui 6intui cu oc!elarii săi, 'n aşa el 'ncât mam bucurat că sosisem doar astăzi# Domnul izician 'ntrerupse atmosera de "roază ti!nită ce se aşternuse la masă# : 5ntro zi, $ine un căpitan 'ntrun oraş necunoscut, 'ncepu el, se opreşte la un !otel şi cere să $ină patronul### Amu6i brusc şi se uită 'mpreur# : ardon, re'ncepu el# u sunt si"ur că 'n prezen6a doamnei doamnei 7 aici el se 'nclină 'n direc6ia doamnei ;oses 7, precum şi pentru tine### ăă### a tineretului 7 el se uită la copil 7 ### ăă### : A, ce banc banc naşpa, naşpa, spuse spuse dispre6u dispre6uito itorr copilul# copilul# +Tot +Totul ul este este minunat, dar nu se 'mparte 'n două#4 Qstai< : -!iar ăsta> eclamă Simone şi izbucni 'ntrun !o!ot# : Se 'mparte 'n două< 'ntrebă zâmbitoare doamna ;oses# : u se 'mparte> se 'mbună copilul# : A!, nu se 'mparte< se miră doamna ;oses# Dar ce anume nu se 'mparte< -opilu ilul desc desc!i !isse "u "urra, dar dar du @arnsto nstoEr Er ăc ăcu o mişca işcarre imperceptibilă şi "ura copilului se pomeni erecată cu un măr mare şi rumen, din care copilul imediat muşcă poticios# : a urma urma urme urmei, i, lucr lucrur urii uimi uimito toar are e se petr petrec ec nu nu numa maii 'n !otelul nostru, spuse du @arnstoEr# 0ste suicient să ne amintim de aimoasele obiecte zburătoare neidentiicate### neidentiicate### 1L
-opilul 'mpinse cu z"omot scaunul, se ridică şi, continuând să 'nulece mărul, se 'ndreptă spre ieşire# aiba ştie> -âteodată 6i se pare că această siluetă z$eltă, bine propor6ionată, este cea a unei ete tinere, ermecătoare# 5nsă e de auns să de$ii mai suletist şi ata dispare, iar 'n locul ei apare 'n cel mai indecent mod mod un adol adoles esce cent nt obra obrazn znic ic şi deşă deşăn6 n6at at,, din din acei aceia a care care taie taie runză la câini pe plae şi care şi inectează narcotice 'n R-urile publice# ;ă tot "ândeam pe cine să 'ntreb dacă e băiat, dracuI săl ia, sau e ată, 'n timp ce du @arnstoEr continua să murmure# : ###9io ###9iorda rdano no @runo @runo,, domnil domnilor or,, nu a ost ost ars ars 'n zadar zadar## 8ără 8ără 'ndoială, cosmosul nu este populat doar de noi# roblema constă doar doar 'n dens densit itat atea ea dist distri ribu bu6i 6iei ei ra6i ra6iun uniiii 'n /n /ni$ i$er ers# s# -on -ono orm dieritelor e$aluări e$aluări ale sa$an6ilor 7 domnul Simone mă $a corecta dacă $oi "reşi 7, numai 'n 9alaia noastră pot eista până la un milion de sisteme solare populate# Dacă aş i ost matematician, domnilor, aş i 'ncercat pe baza acestor date să stabilesc măcar probabilitatea aptului ca ământul nostru să ie obiectul aten6iei ştiin6iice din partea### 0 enant săl 'ntreb c!iar pe du @arnstoEr, "ândeam# Bi apoi, cred că nici nu ştie# De unde să ştie< -opii şi copii# Astai toată treaba# Desi"ur, amabilului amabilului patron nici căi pasă# ?aisa e proastă# Săl 'ntreb pe Simone 7 asta 'nseamnă să suport 'ncă un $al de $eselie sepulcrală### Totuşi, cei cu mine< -emi pasă<### Să mai iau o riptură<### i ?aisa proastă, dar se pricepe la "ătit### : ###.e ###.ecun cunoa oaşt şte6i e6i,, murm murmura ura du @arns @arnsto toEr# Er### ## 9ându 9ândull că oc!i oc!i stră străin inii cerc cercet etea ează ză aten atentt şi amăn amănun un6i 6itt din din bezn bezna a -osm -osmos osul ului ui bătrâna noastră planetă 7 numai la acest "ând se şi umple ima"ina6ia### : Am calcul calculat, at, spuse Simone# Simone# Dacă Dacă ei ştiu ştiu să deoseb deosebeas ească că sistemele populate de cele nepopulate şi le cercetează doar pe cele populat populate, e, asta asta 'nseamnă 'nseamnă unu minus minus +e4 la puter puterea ea minus minus unu# : are c!iar aşa $a i< se 'n"rozi temperată doamna ;oses, "ratulândul pe Simone cu un zâmbet de admira6ie# Simo imone nec!e ec!eză ză## @a c!ia c!iarr se mişc işcă pe scaun caun## c!i c!iii i se umeziră# : -ât -ât $a i asta asta 'n $aloa $aloare re numeri numerică că<< 'ntreb 'ntrebă ă du @arns @arnsto toEr Er după ce atacul acustic luă sârşit# : Apro Aproima imati$ ti$ două două treimi treimi,, răspu răspunse nse Simon Simone, e, şter" şter"ând ânduş uşii oc!ii# 2N
: Dar Dar asta est este o pro probabi babili littate ime imensă nsă> se 'nl 'nlă ăcără du @arnstoEr# Să 'n6ele" deci că suntem aproape si"ur un obiect de obser$a6ie<> 5n acel moment uşa de la sura"erie 'ncepu să trosnească, să bubuie 'n spatele meu, de parcă ar i ost 'mpinsă cu umărul, cu o putere colosală# : Tra"e6io spre dumnea$oastră> 6ipă patronul# Spre dumnea$oastră, $ă ro"> ;am 'ntors şi 'n acelaşi moment uşa se desc!ise lar"# 5n pra" apăru o i"ură uimitoare# /n bărbat 'n $ârstă, masi$, cu o a6ă de buldo", 'mbrăcat 'ntrun simulacru absurd de camizol medie$al, de culoarea ce"ii, poalele până la "enunc!i# De sub camizol apăre păreau au pant pantal alon onii de un uni ior ormă mă cu $i $ipu puşt ştii auri auriii de "ene "enera ral# l# ndi$idul 6inea o mână la spate, iar 'n cealaltă 6inea strâns strâns o cană 'naltă din metal# metal# : l"a> răcni el, pri$ind 'nainte cu oc!i tulburi# Supa> Apăru Apăru un scurt moment de derută# derută# Doamna ;oses u"i 'ntro "rabă oarecum nedemnă spre măsu6a cu supe, patronul se urni de lân"ă buet şi 'ncepu să "esticuleze, ceea cear i 'nsemnat ca totul să ie "ata şi să se ser$ească 'n el şi c!ip, Simone bă"ă iute nişte cartoi 'n "ură şi 'şi !olbă oc!ii, străduinduse să nu !o!otească, iar domnul ;oses 7 pentru că, ne'ndoielnic, acesta c!iar dânsul era 7, tremurând triumător din obrai, 'şi cără cana spre scaunul alat $iza$i de doamna ;oses şi se aşeză, "ata"ata să nimerească alături# : Timpul Timpul,, domnil domnilor or,, astă astăzi zi e zăpadă zăpadă,, decla declamă mă el# 0ra 0ra beat beat turtă# Doamna ;oses puse 'n a6a lui supa, el se uită se$er 'n arurie şi mai trase o duşcă din cană# Despre cei $orba< 'ntrebă# : oi am dezbătut aici posibilitatea $enirii pe pământ a unor $izit izitat ator orii din din spa6 spa6iu iull cosm cosmic ic,, 'i epl eplic ică ă du @arn @arnst stoE oEr, r, cu un zâmbet plăcut# : a ce $ă reeri6i< 'ntrebă domnul ;oses, pri$indul suspicios pe deasupra cănii pe du @arnstoEr# u mă aşteptam la dumnea$oastră, dumnea$oastră, @aur### @arl### du> : , dar dar asta asta e cura curată tă teor teorie ie>> ecl eclam amă ă uşor uşor du @arn @arnst stoE oEr# r# Domnul Simone a calculat probabilitatea### probabilitatea### : ros rostii tii,, spuse spuse domnul domnul ;oses# ;oses# ;ărun6 ;ărun6işu işuri# ri# ;atema ;atematic tica a nu este o ştiin6ă### DaI ăsta cine mai e< 'ntrebă !olbânduşi către mine oc!iul drept# /n oc!i tulbure, neplăcut# 21
