1
Arkadi & Boris Strugaţki
Piciul
Traducere din limba rusă de Valerian Valerian Stoicescu
2
PUSTIU ŞI LINIŞTE — Ştii, îmi spuse Maika, am o presimţire, aşa, cam prostească. ram l!n"ă "lider. a stătea în picioare şi se uita la nisipul în"#eţat în care care lo$ea cu tocul. %&am ştiut ce să&i răspund. %u presimţeam nimic, deşi în "eneral nici mie nu&mi plăcea pe aici. Mi'indu&mi oc#ii, am pri$it aisber"u aisber"ull ce răsărea răsărea deasupra deasupra ori(ontului, ori(ontului, o st!ncă st!ncă "i"antică "i"antică de (a#ăr, un canin colţos e)tre trem de rece, de un alb orbito itor, încremenit, intact, lipsit de obişnuitele sclipiri şi licăriri $ii, în*ipt în acest ţărm plat şi anemic acum o sută de mii de ani, #otăr!t să răm!nă aici încă o sută de mii spre in$idia tuturor con*raţilor săi ce rătăceau într&o plutire eternă pe supra*aţa oceanului. +la'a netedă, "ri "ălbuie, sclipea în miriade de sol(işori de brumă. a drea dreapt pta, a, ocea oceanu null plum plumbu buri riu, u, cu răsu răsu*l *lăr ării de meta metall în"# în"#eţ eţat at,, încreţit în cute răcoroase, la ori(ont ne"ru ca tuşul, ne*iresc, mort. a st!n"a, deasupra i($oarelor *ierbinţi şi a mlaştinii, se aşter şternu nuse se o ceaţ ceaţă ă "ri, "ri, stra strati ti*i *ica cată tă,, prin prin care care se într între( e(ăr ărea eau u $!r*urile dealurilor ca ţepii unei perii "i"antice, dincolo de ele în& "răm "rămăd ădin indu du&s &se e st!n st!nci ci întu întune neca cate te şi păta pătate te de (ă (ăpa padă dă ce se întindeau de&a lun"ul ţărmului c!t $edeai cu oc#ii. -easupra lor, pe un cer senin şi în"#eţat de o mo#oreală $ineţie, se cuibărise un soare micuţ şi "eros. Vande#u(e ieşi din "lider, îşi trase imediat peste cap "lu"a îmblănită şi se apropie de noi. noi. — Sunt "ata, anunţă el. nde&i /omo$0 Maika ridică scurt din umeri şi, su*l!nd în pumni, îşi încăl(i de"etele în"#eţate. — +robabil c&o să apară imediat, spuse neatentă. — (i încotro0 l&am întrebat pe Vande#u(e. ar pe lac0 Vande#u(e îşi dădu puţin capul pe spate, îşi scoase în a*ară bu(a de 'os şi mă pri$i somnoros pe deasupra $!r*ului nasului, întocmai ca o cămilă bătr!nă bătr!nă cu perciuni de r!s. — 3 să te plictiseşti sin"ur pe aici, mă compătimi compătimi el. Va trebui totuşi să suporţi, nu&i aşa0 — 4red că da, i&am răspuns. Vande#u(e îşi dădu şi mai mult capul pe spate şi cu aceeaşi în"!m*are de de cămilă se uită uită la aisber". 5
— Mda, spuse resemnat. Seamănă mult cu +ăm!ntul, numai că nu este acelaşi lucru. Şi ăsta e neca(ul cu *aptele identic terestre. Tot timpul te simţi păcălit. Te simţi *urat. -ar şi cu asta te poţi obişnui. %u&i aşa, Maika0 Maika nu răspunse. stă(i se întristase de tot sau poate, din contră, se în*uriase. -ar asta i se înt!mplă deseori, aşa&i place. 6n spatele nostru, cu un ("omot uşor, se despică membrana intrării, iar pe nisip sări /omo$. Se apropie în "rabă de noi şi, în timp ce se înc#eia din mers la şubă, întrebă scurt7 — 8ata0 — 8ata, îi răspunse Vande#u(e. 6ncotro astă(i, 8#enadi0 Tot pe lac0 — -eci aşa, spuse /omo$, moşmondindu&se cu înc#i(ătoarea de la "!t. -upă cum am înţeles, Maika, astă(i ai pătratul şai(eci şi patr patru. u. +unc +uncte tele le mele mele77 ţărm ţărmul ul apus apusea ean n al lacu laculu lui, i, înăl înălţi ţime mea a şapte, înălţimea doispre(ece. 3rarul îl preci(ăm pe drum. +opo$, pe dumneata te ro" să dai drumul la radio"rame. e&am lăsat în cabina de comandă. 9inem le"ătura prin "lider. 6ntoarcerea la opts optspr pre( e(ec ece e (e (ero ro (e (ero ro după după timp timpul ul loca local. l. -acă -acă înt! înt!r( r(ie iem, m, te anunţăm. — clar, am (is cam *ără c#e*. %u prea&mi plăcuse menţionarea acestei posibile înt!r(ieri. Maika se apropie în tăcere de "lider. /omo$ se înc#eie în *ine la şubă, o nete(i cu palma în dreptul pieptului, apoi apoi se îndreptă şi el spre "lider. Vande#u(e îmi str!nse umărul7 — 4asc 4ască ă oc#i oc#iii c!t c!t mai mai puţi puţin n la toat toate e peis peisa' a'el ele e as aste tea, a, mă s*ă s*ătui. tui. +e c!t c!t posi posibi bil, l, stai stai numa numaii acas acasă ă şi cite citeşt şte. e. %u în"# în"#iţ iţii răbdări pră'ite. Se căţără *ără "rabă în "lider, se aşe(ă în *otoliul pilotului şi îmi *ăcu cu m!na. Maika îşi permise în s*!rşit să (!mbească şi *lutură şi ea m!na. /omo$ dădu din cap *ără să se uite la mine. :ubloul se înc#ise. 8liderul se urni silenţios din loc şi ţ!şni drept înainte, spre înălţimi; un punct ne"ru ce dispăru de parcă nici nu e)istase. Sunt si"ur. m stat un timp cu m!inile ad!nc în*ipte în bu(unarele şubei şi&a şi &am m pri$ pri$it it cum cum trud trudes escc băie băieţi ţiii mei. mei. %oap %oapte tea a munc muncis iser eră ă de minun inune, e, sl slăb ăbis iser eră, ă, erau erau traş traşii la *aţă *aţă de obose boseal ală, ă, iar iar acum acum (ăceau cu ener"ocaptatoarele desc#ise la ma)imum, în*ulec!nd cu po*tă supica searbădă, liliac#ie, cu care îi #rănea astrul debil. %u mai a$eau alte "ri'i. Şi nici că le mai păsa de altce$a, nici măcar de mine, cel puţin p!nă c!nd nu li se termina pro"ramul. <
6ntr 6ntr&a &ade de$ă $ăr, r, de *iec *iecar are e dată dată c!nd c!nd mă nime nimere ream am în ra(a ra(a lui lui $i(uală, "răsanul Tom îşi aprindea luminiţa rubinie de pe *runte, semnal pe care puteam să&l consider ori un salut ori o plecăciune respectuoasă respectuoasă şi în acelaşi timp absentă, deşi ştiam *oarte bine că asta înseamnă pur şi simplu7 =Şi la mine, ca şi la ceilalţi, totul e&n re"ulă. %e îndeplinim sarcinile. $eţi noi ordine0> %&a$eam. 6n sc#imb a$eam multă sin"urătate. Şi&n plus de asta liniştea, o linişte morm!ntală. %u era însă acea linişte de $ată care îţi astupă urec#ile, ca în laboratorul acustic, şi nici pacea minunată a unei seri păm!ntene la ţară, c!nd tăcerea îţi clăteşte bl!nd creierul şi ţi&l răcoreşte, lini linişt ştea ea cont contop opir irii ii cu tot tot ce es este te mai mai bun bun pe lume lume.. Tăce Tăcere rea a acestei planete era aparte, îţi răscolea toate *ibrele corpului, era transparentă şi s*redelitoare ca $idul, liniştea unei lumi imense şi complet pustii. M&am uitat în 'ur cu o pri$ire #ăituită. +oate că n&ar *i trebuit să mă e)prim aşa. +oate că era mai bine să *i spus pur şi simplu7 =M&am =M&am uitat în 'ur>. Şi totuşi nu mă uitasem uitasem aşa, oricum, oricum, ci c#iar ca un om #ăituit. 4iberii trudeau *ără ("omot. +e cer, soarele $ine $ineţi ţiu u p!lp p!lp!i !ia a lini linişt ştit. it. Treb Trebui uia a să term termin in într într&u &un n *el *el cu toat toate e astea. ş *i putut să mă #otărăsc, în s*!rşit, să mă îndrept spre ais isbe ber" r".. +!nă +!nă acol acolo o erau erau cinc cincii kilo kilome metr tri, i, dar dar inst instru rucţ cţiu iuni nile le standard inter(iceau cate"oric celor de ser$iciu să se îndepărte(e de na$ă la mai mult de o sută de metri. +robabil că în alte împre'urări ar *i *ost al dracului de tentant să risc şi să încalc instrucţiunile. -ar nu aici. ş putea să mă îndepărte( şi la cinci kilometri şi la două(eci şi cinci, tot nu s&ar înt!mpla nimic, nici cu mine, nici cu celelalte (eci de na$e amplasate pe toate coordonatele climaterice ale planetei, la sud de mine. %ici un monstru s!n"eros nu $a sări din aceşti mărăcini str!mbi ca să mă de$o de$ore re(e (e,, pent pentru ru simpl implul ul moti moti$ $ că nu e)is e)ista tau u as ast* t*el el de creaturi. -inspre ocean nu se $a năpusti niciun tai*un sălbatic care să ridice na$a şi s&o arunce peste aceste st!nci sumbre. ici nu se înre"istrea(ă nici tai*unuri, nici cutremure. %u $or e)ista nici apeluri de ur"enţă trimise de la ba(ă cu instrucţiuni pentru alarme biolo"ice, ele *iind lipsite de sens aici, unde nu sunt $iruşi, nici bacterii periculoase pentru or"anismele multicelulare. +e această planetă nu e)istă nimic în a*ară de ocean, st!nci şi arbuşti pitici. %u e deloc tentant t entant să înc!lci instrucţiunile, (ău aşa. ?
Şi nic nici să le e)ecuţ ecuţii nu e int interes eresa ant. nt. +e oric ricare plane lanetă tă cumsecade, $reau să (ic o planetă biolo"ic acti$ă, prost oi *i să stau, uite aşa, cu m!inile în s!n, la a treia (i după ateri(are. ş *i aler"at acum ca un căpiat. +otri$irea, pornirea şi controlul (ilnic al re"la'elor pa(nicului cercetaş, or"ani(area @.S..A.&ului în 'urul na$ei şi al şantierului. si"urarea sus numitei @one de Securitate bsolută Aiolo"ică contra atacului subteran. a *iecare două ore controlul şi sc#imbul *iltrelor7 cele e)terne şi interne de la bord şi cele cele pers person onal ale; e; amen amena' a'ar area ea se sepu pulc lcra rală lă pent pentru ru depo depo(i (ita tare rea a tuturor deşeurilor, inclusi$ *iltrele *olosite; la *iecare patru ore sterili(area, de"a'area şi de(acti$area sistemelor de conducere ale ale cibe ciberm rmec ecan anis isme melo lor; r; cont contro rolu lull in*o in*orm rmaţ aţii iilo lorr prim primit ite e de la roboţii sanitari propulsaţi dincolo de "raniţele @.S..A.&ului... Şi alte mărunţişuri, cum ar *i7 sondele meteo, cercetarea seismică, e$ita e$itare rea a peri perico cole lelo lorr de natu natură ră speo speolo lo"i "ică că,, tai* tai*un unur uri, i, surp surpăr ări, i, dislocări carstice ice, turbioa ioane, incendii *orestiere, erupţii $ulcanice... Mi&am ima"inat cum în costumul meu de sca*andru, transpirat, ner$os, nedormit şi de'a puţin sonat, spăl cone)iunile ner$o r$oase ale "ră "răsanulu nuluii Tom Tom în tim timp ce pa( pa(nic nicul cerce erceta taşş patrulea(ă sus, deasupra capului meu, şi îmi comunică pentru a două(ecea oară, cu perse$erenţa unui idiot, că a apărut, uite acolo, sub un buştean, o broască în*iorătoare, pestriţă, de specie necunoscută lui, iar în căşti îmi (um(ăie semnalele alarmate ale roboţilor sanitari, e)trem de tulburaţi că au descoperit un $irus băştinaş ce dă o reacţie nestandardi(ată în anali(a Aaltermant( şi ca atar tare, teoretic, ic, este capabil să spar"ă biobloc locada. Vande#u(e, aşa cum îi stă bine unui medic şi căpitan, se a*lă în na$ă şi mă in*ormea(ă în"ri'orat că a apărut pericolul scu*undării în mlaştină, în timp ce /omo$, /omo$, cu calmul lui "lacial, îmi comunică prin radio că motorul "liderului a dispărut, *iind în*ulecat de nişte insecte mici ca *urnicile şi care în momentul de *aţă au început să "uste şi din sca*andrul lui... **B... -ar pe o asemenea planetă bine bineîn înţe ţele less că nu m&ar m&ar *i lua luat. M&au M&au trim trimis is tocm tocmai ai aici aici,, unde unde instrucţiunile sunt inutile. m (ăbo$it în *aţa #ubloului, mi&am scuturat tălpile de nisip, am stat puţin cu palma lipită de corpul cald şi $iu al na$ei, după care am împins membrana cu de"etul. 6n na$ă era linişte, totuşi liniştea casei, a unui apartament pustiu şi intim. m aruncat şuba de pe mine şi am trecut direct la pupitrul de control. %u m& am oprit la tabloul meu de comandă, am $ă(ut şi aşa că totul t otul era C
în re"ulă şi imediat m&am aşe(at la staţia radio. Dadio"ramele Dadio"ramele erau pe măsuţă. m desc#is codi*icatorul şi am introdus te)tul. 6n prima radio"ramă, /omo$ comunicase la ba(ă coordonatele presupuselor =staule>, menţiona despre mormolocii aruncaţi ieri în lac şi îl s*ătuia pe /itamura să nu se "răbească cu şop!rlele. Toate astea erau mai mult sau mai puţin de înţeles, dar din a doua doua radio radio"r "ram amă, ă, cea cea adre adresa sată tă cent centru rulu luii in*o in*orm rmaţ aţio iona nal, l, am priceput doar că lui /omo$ îi arde bu(a după datele re*eritoare la *actorul i"rec pentru umanoidul binormal cu inde)ul pe patru ni$eluri7 un total de nouă ci*re şi paispre(ece litere "receşti. ra o )eno )enops psi# i#ol olo" o"ie ie supe superi rioa oară ră,, impe impene netr trab abil ilă, ă, din din care care eu, eu, ca oricare umanoid normal cu inde)ul (ero, n&am priceput o iotă. Şi nici nu trebuie. m cules te)tul şi, desc#i(!nd canalul au)iliar, am transmis toat toate e comu comuni nică cări rile le prin printr tr&u &un n si sin" n"ur ur impu impuls ls.. m înre înre"i "ist stra ratt radio"ramele şi brusc mă *ul"eră ideea că e timpul să trimit raportul. dică ce înseamnă propriu (is raportul0... =8rupa D&2, lucrări de construcţie după standardul cincispre(ece, reali(area at!tor procente, data, semnătura.> 8ata. Trebuie să mă ridic şi să mă duc la tabloul meu de comandă pentru a pri$i "ra*icul reali(ărilor. m înţeles de ce am simţit ne$oia să *ac raportul. %u el era important, dar *iind totuşi un ciberte#nician destul de e)perimentat, simţisem o de*ecţiune *ără să aud sau să $ăd ce$a. 4a şi în (iua precedentă, Tom se oprise din nou, nitam& nisam. a *el ca ieri, am apăsat iritat clapa apelului de control7 =4e s&a înt!mplat0>. Tot ca şi ieri, semnalul de înt!r(iere se stinse imediat şi se aprinse luminiţa rubinie7 =a noi totul e&n re"ulă. %e e)ecutăm sarcinile. $eţi noi ordine0>. &am ordonat să reîn reînce ceap apă ă munc munca a şi am aprin prinss $ide $ideo& o&ec ecra ranu nul. l. Eack Eack şi De) De) munc unceau eau cu r!$nă $nă, iar iar Tom Tom se urn urnis ise e şi el el,, deş eşii în prim primel ele e secunde o *ăcuse cam straniu, parcă într&o r!nă. Se îndreptă însă imediat. — Se pare, am (is cu $oce tare, că ai cam obosit, *răţioare. r trebui să te mai curăţ. m răs*oit a"enda de lucru a lui Tom. +ro*ila)ia era *i)ată pentru astă seară. asă c&o să ră(batem noi cum$a p!nă diseară. 4e părere ai0 Tom nu mă contra(ise. n timp m&am uitat la ei cum muncesc, după care am stins $ideo&ecranul7 aisber"ul, ceaţa de deasupra mlaştinii, st!ncile întunecate... ş $rea să mă lipsesc de toat toate e as aste tea. a. Dapo Daport rtul ul însă însă l&am l&am trim trimis is şi&a şi&am m luat luat le le"ă "ătu tura ra F
imediat cu D&C. Vadik răspunse imediat, de parcă numai asta a$ea de *ăcut. — i, cum mai e pe acolo pe la $oi0 ne&am întrebat reciproc. — +e la noi nimic deosebit, am răspuns. — a noi au crăpat şop!rlele, îmi comunică Vadik. — Vai de $oi, l&am depl!ns. Şi dacă nu $&ar *i pre$enit /omo$, ele$ul pre*erat al doctorului Mbo"a7 =%u $ă "răbiţi cu t!r!toarele>. — -aG cine s&a "răbit0 protestă Vadik. -acă $rei să ştii, atunci a*lă că ele pur şi simplu nu pot re(ista aici. rşiţă, nu "lumăB — Vă scăldaţi0 &am întrebat in$idios. Vadik tăcu. — %e mai scu* scu*un undă dăm m din din c!nd c!nd în c!nd c!nd,, răsp răspun unse se într într&u &un n t!r(iu. — -e ce0 — prea pustiu, îmi răspunse. +arc&ar *i o cadă înspăim!ntătoare, înspăim!ntătoare, uriaşă... uriaşă... %u cred că ai să înţele"i asta. n om normal nu&şi poate ima"ina o cadă at!t de idioată. m înotat pe aici $reo cinci kilometri, la început totul era în re"ulă, dar de cum mi&am înc#ipuit că aici nu e un ba(in, ci un ocean, şi că în a*ară de mine nu mai e)istă nicio altă creatură $ie... %u, moşule. %&ai să înţele"i. ra "ata "ata să mă înec. — Mda, am mormăit. -eci şi pe la $oi e la *el... m mai trăncănit $reo c!te$a minute, p!nă c!nd ba(a l&a c#emat pe Vadik şi atunci ne&am luat rămas bun în "rabă. &am căutat apoi pe D&H. :ans n&a răspuns. ş *i putut, bineînţeles, să&i c#em pe D&1, D&5, D&< ş.a.m.d. p!nă la D&12, să trăncănim despre pustietate, că&i *ără $iaţă, dar la ce bun0 -acă stau să mă "!ndesc, e inutil. m înc#is staţia radio şi m&am mutat la tabloul de comandă. n timp am stat pur şi simplu. +ri$eam ecranele şi mă "!ndeam că treaba pe care o *acem are o dublă utilitate7 îi sal$ăm pe pantieni de la o dispariţie totală şi ine$itabilă, scăpăm planeta asta de pustietate, de liniştea morţii, de non&sens. +e urmă îmi trecu prin minte că pantienii sunt totuşi o rasă destul de ciudată dacă )enopsi#olo"ii noştri consideră că această planetă li se potri$eşte cel mai bine. 6nt!i o să i aducă aici, ici, e$id e$iden entt nu pe toţi toţi,, doar doar c!te c!te doi doi trei trei repr repre( e(en enta tanţ nţii din din *iecare trib, $or $edea această pla'ă în"#eţată, acest aisber", oceanul în"#eţat şi pustiu, cerul $!năt şi "ol, $or $edea toate astea şi $or e)clama *ericiţi7 =)celentB )act ca acasăB>. %u&mi $ine să cred. +robabil însă că la sosirea lor de'a nu $a mai *i at!t I
de pust pustiu iu77 lacu lacuri ri cu peşt peşte, e, $!na $!natt în tu*i tu*işu şuri ri,, pe malu malurri melc melcii comestibili. +oate că şi şop!rlele $or supra$ieţui cum$a... Şi apoi trebuie spus că în situaţia lor pantienii nu prea au de ales. -acă, de e)emplu, s&ar şti că Soarele nostru $a e)ploda din moment în moment şi $a rade de pe +ăm!nt tot ce este $iu, probabil că nici eu nu aş *i capricios. +oate că mi&aş spune7 =%u&i nimic. 3 să ne descurcăm într&un *el>. -e alt*el, nici nu&i întreabă pe pantieni. Tot nu înţele" nimic, nu cunosc cosmolo"ie, nici măcar *ormele cele mai primiti$e. +oate că nici nu $or a*la că s&au mutat pe altă planetă... Şi dintr&o dată am simţit că aud ce$a. Mă încerca sentimentul că aş *i si sim mţit ţit strec trecur ura atul tul unei nei şop!r p!rle le,, poa poate şi din din cau(a u(a discuţiei cu Vadik, iar sunetul propriu (is oricum abia se au(ise şi *use *usese se comp comple lett necl neclar ar.. 6ntr 6ntr&u &un n colţ colţ înde îndepă părt rtat at al came camere reii de comandă ticăi ce$a şi imediat se au(i de unde$a susurul apei. a limita in*erioară a audio *rec$enţei se (bătea şi (um(ăia o muscă prinsă într&un păien'eniş, b!(!iturile *iind însoţite de mormăieli repe(ite, iar pe coridor începu să *u"ă din nou şop!rla. 4!nd m& am ridicat am simţit cum îmi înţepenise "!tul de at!ta încordare. %eatent, am atins a"enda de pe mar"inea tabloului de comandă şi aceasta se prăbuşi cu un ("omot in*ernal pe podea. Jredon!nd un marş trium*al, am ieşit pe coridor în pas de de*ilare. Şi toate astea numai din cau(a liniştii; a pustiului şi a liniştii. 6n *iecare seară, Vande#u(e ne e)plica aceste stări cu lu) de amănunt nunte e. 3mul 3mul nu e ca natu natura ra.. %u supo uportă rtă $idu $idull şi caută ută perm perman anen entt să să&l &l umpl umple e cu ce$a ce$a real real,, iar iar dacă dacă nu reuş reuşeş eşte te îl încarcă cu $edenii şi îşi ima"inea(ă sunete. 6n aceste trei (ile se pare că au(isem su*icient de multe sunete ima"inate. ra de aşteptat să&nceapă şi $edeniile... Mărş Mă rşăl ăluia uiam m pe cori corido dor, r, pe l!n" l!n"ă ă cabi cabine nele le pust pustii, ii, pe l!n" l!n"ă ă bibliotecă şi depo(itul de armament, iar în dreptul cabinetului medic edical al am si simţ mţit it un miros iros sl slab ab proa proasp spăt ăt şi&n i&n acel acelaş aşii timp timp nepl neplăc ăcut ut,, ce$a ce$a as asem emăn ănăt ător or amon amonia iacu culu lui. i. M&am M&am opri opritt şi am adulmecat aerul. ra un miros cunoscut, dar încă nu&l recu recuno noşt ştea eam. m. m stre strecu cura ratt capu capull în =4#i =4#iru rur" r"ie ie>. >. Tot Tot timp timpul ul conectat şi "ata de acţiune, ciberc#irur"ul Ko =caracatiţă> albă, imensă, ce stătea sp!n(urată de ta$anL mă pri$i rece cu oc#ii lui imenşi, $er(i, apoi îşi ridică m!inile mecanice "ata de acţiune. Miro Mi rosu sull era era mult mult mai mai pers persis iste tent nt aici aici.. m cupl cuplat at $ent $entila ilaţi ţia a de a$arie şi am mărşăluit mai departe. 4a să $e(i ce mi s&au ascuţit H
simţurileB a mine, oricum ai lua&o, mirosul n&a *ost niciodată bun de ce$a... Mi&am înc#eiat marşul de patrulare în bucătărie. Şi aici erau multe mirosuri, dar contra lor nu a$eam nimic de obiectat. 3rice s&ar (ice, în bucătărie nu se poate *ără ele. +e alte na$e, ori eşti în cabina de comandă ori la bucătărie, tot aia e. a mine n&a *ost şi nici nu $a *i $reodată aşa. -oar am şi eu re"ulile mele. 4urăţenie curăţenie, dar la bucătărie trebuie să miroasă *rumos, "ustos şi îmbietor, că doar aici trebuie să alcătuiesc meniul de patru ori pe (i şi asta, bă"aţi de seamă, cu o lipsă totală de apetit, pentru că liniştea, pustiul şi po*ta de m!ncare sunt lucruri incompatibile. lcă lcătu tuir irea ea meni meniul ului ui mi&a mi&a luat luat nu mai mai puţi puţin n de trei trei(e (eci ci de minute. 3 'umătate de oră "rea, în care am *ăcut şi eu ce&am putut. m =aprins> apoi bucătarul, i&am tălmăcit meniul şi am plecat să $ăd cum se descurcă băieţii mei. 6ncă din pra"ul camerei de comandă am obser$at apariţia unei S.. Toate cele trei ecrane ale tabloului de comandă indicau o opri oprire re tota totală lă.. M&am M&am repe repe(i (itt la pupi pupitr tru u şi am cupl cuplat at $ide $ideo& o& ecranul. Mi&a sărit inima din loc. Şantierul era pustiu. %u mi se mai înt!mplase aşa ce$a niciodată şi de *apt nici n&am cre(ut $reodată că poate *i posibil. Mi&am scuturat capul şi am *u"it spre ieşire. 4ine$a îmi *urase ciberii... Vreun meteorit rătăcit... +oat +oate e l&a l&a lo$i lo$itt pe Tom Tom în noad noadă. ă... .. înne înnebu buni nitt pro" pro"ra ram mul.. ul.... mposibil, imposibilB... M&am năpustit în eclu(ă şi am smuls o şubă de acolo. %u nimeream m!necile, înc#i(ătoarele dispăruseră cine ştie pe unde şi p!nă m&am luptat cu şuba, prec precum um baro baronu null Munc Munc## ##au ause sen n cu blan blana a înne înnebu buni nită tă,, în *aţa *aţa oc#ilor mei se derula o ima"ine în*ricoşătoare7 cine$a in$i(ibil şi inima"inabil îl ducea pe Tom al meu ca pe un căţeluş, ceilalţi ciberi t!r!ndu&se şi ei supuşi, direct în ceaţa mlaştinii *ume" *ume"!nd !nde, e, scu*un scu*und!n d!ndu& du&se se într&u într&un n băle" băle"ar ar brun brun şi dispăr dispăr!nd !nd pentru totdeauna. m tras un şut în membrană şi am sărit a*ară. Totul începu să plutească în *aţa oc#ilor. 4iberii erau aici, l!n"ă na$ă. Se în"#esuiau l!n"ă #ubloul depo(itului de măr*uri, toţi trei împin"!ndu&se uşor unul în altul, *iecare încerc!nd parcă să intr intre e prim primul ul.. .... -ar -ar as asta ta era era impo imposi sibi bil, l, era era însp înspăi ăim! m!nt ntăt ător orBB 6ncercau să se ascundă c!t mai repede în depo(it, să se *erească de ce$a, să se sal$e(e... 4unoşteam acest *enomen, =turbarea> unui robot, c#iar dacă este e)trem de rar, însă niciodată nu mai au(isem că poate apărea la un robot constructor. %er$ii mei *iind 1
totuşi încordaţi la ma)imum, eram pre"ătit să $ăd şi asta, c#iar dacă mai apoi nu s&a înt!mplat nimic. Tom mă obser$ă şi, încet!nd să se mai a"ite, îşi aprinse semn se mnal alul ul77 =şt =ştep eptt ordi ordine ne>. >. &am &am must mustra ratt cu un "est "est #otă #otăr! r!t7 t7 =6nt =6ntoa oarc rce& e&te te la ba(ă ba(ă şi cont contin inuă uă e)ec e)ecut utar area ea pro" pro"ra ramu mulu lui> i>.. scultător, Tom cuplă pe =înapoi>, se răsuci şi se îndreptă spre plat*ormă. Eack şi De) îl urmară, iar eu am rămas tot l!n"ă #ublou; mi se uscase "!tle'ul, "enunc#ii îmi erau moi şi doream nespus de mult să mă aşe(. -ar -ar n&am n&am *ăcu *ăcut& t&o. o. M&am M&am cont contro rola latt suma sumar7 r7 şuba şuba înc# înc#ei eiat ată ă anapoda, urec#i în"#eţate, transpiraţie rece pe obra'i şi *runte. 6ncet, străduindu&mă să&mi controle( mişcările, mi&am şters *aţa, m&am &am înc înc#ei eia at cor corect, ect, am tra tras "lu"a lu"a pe oc#i şi mi&am &am pus mănuşile. Mi&e ruşine să recunosc, dar mi&era *rică. -e *apt, erau numai rămăşiţele unei *rici trecute, amestecate cu ruşine. n ciberte#nician ce se speriase de ciberii proprii. +uteam să 'ur că nu $oi $oi po$e po$est stii nici niciod odat ată ă nimi nimicc desp despre re acea aceast stă ă înt! înt!m mplar plare, e, nimănui. Jir&ar să *ie, şi acum îmi mai tremurau picioarele, încă moi, dar cel mai mult simţeam ne$oia să mă întorc în na$ă unde, liniştit şi ordonat, să descopăr semni*icaţiile înt!mplării. +oate era ne$oie şi de ce$a îndrumare te#nică... -e *apt, cred că n& a$eam cura'ul să mă apropii de băieţii mei... Mi&am îndesat m!inile în bu(unare şi m&am îndreptat #otăr!t spre plat*orma de construcţii. Aăieţii trudeau ca şi cum nu s&ar *i înt!mplat nimic. Tom, ca de obicei, îmi ceru politicos noi ordine. Eack lucra la *undaţiile dispeceratului. -escriind (i"(a"uri pe o porţiune *inisată a pistei de ateri(are, De) se ocupa de curăţenie. Totuşi ce$a nu era în re"ulă cu pro"ramul. pro"ramul. păruseră nişte pietre pe pistă... %u&şi a$eau rostul aici, materialul de construcţie *iind în cantităţi su*iciente. -a. -e c!nd se oprise Tom, acum o oră întrea"ă, ciberii lucrau, dar o *ăceau aiurea. 4ren"i aruncate pe pistă... M&am aplecat, am ridicat o crean"ă şi, lo$indu&mi ci(ma cu ea, m&am plimbat încolo şi&ncoace. %&ar *i mai bine să&i opresc c#iar acum, *ără să mai aştept termenul pro*ila)iei0 4e naiba, doar n&oi *i =ciop!rţit> pro"ramul0 mposibil. m aruncat crean"a deasupra pietrelor culese de De) şi m&am îndreptat spre na$ă.
11
LINIŞTE ŞI VOCI 6n următoarele două ore am *ost at!t de ocupat, înc!t nu m& au mai deran'at nici liniştea, nici $idul. +entru început m&am s*ătuit cu :ans şi Vadik. +e :ans l&am tre(it şi acesta, buimac de somn, nu *ăcea altce$a dec!t să m!r!ie şi să în"aime absur bsurdi dită tăţi ţi,, ce$a ce$a desp despre re o ploa ploaie ie şi tens tensiu iune nea a scă( scă(ut ută. ă. %u puteam obţine nimic de la el. +e Vadik a trebuit mult timp să&l con$in" că nu "lumesc şi că nu&mi bat 'oc de el. Mi&era însă din ce în ce mai "reu s&o *ac, su"rumat tot mai des din cau(a r!sului ner$os. 6n s*!rşit, l&am încredinţat că nu&mi arde de "lume şi că am cu totul alte moti$e pentru r!s. tunci de$eni serios şi îmi spuse că şi la el un ciber şe* se opreşte uneori brusc, dar asta nu&i de mirare7 căldura, sistemul încă nu s&a acomodat, deşi lucr lucrea ea(ă (ă în limi limite tele le norm normel elor or te#n te#nic ice. e. -eci -eci,, poat poate e din din cau( cau(a a *ri"ului0 Nsta să *ie moti$ul0... -eocamdată nu ştiam. -e *apt, speram să a*lu de la Vadik, care imediat luă le"ătura cu =isteaţa> %inon de la D&I. m anali(at această posibilitate în trei. Jără nici ici un re(ult (ulta at însă însă.. =s =stea teaţa> ţa> %ino inon mă s*ă s*ătui tui atunc tuncii să&l conta ntacte( te( pe in"in n"iner eru ul şe* ciber iberte te#n #nic icia ian n al ba(e ba(ei, i, care îş îşii storsese creierii cu aceste sisteme de construcţii şi era, ca să (ice (i cem m aş aşa, a, crea creato toru rull lor. lor. #, #, merc merci, i, aş aşa a ştia ştiam m şi eu. eu. %u&m %u&mii sur!dea deloc ideea de a da bu(na la Şe* după consultaţii, la nici trei (ile de muncă independentă şi încă *ără nicio soluţie ca lumea. 4#iar niciuna. +e scur scurt, t, m&am m&am aş aşe( e(a at la pupi pupitr trul ul meu meu de coma comand ndă, ă, am des*ăcut pro"ramul şi am început să&l puric7 instrucţiune după instrucţiune, ciclu după ciclu, subrutină după subrutină. Trebuie să recunosc că n&am "ăsit nicio "reşeală. -e partea pro"ramului alcăt lcătui uită tă numa numaii de mine mine şi şi&n &na ainte inte eram eram "ata "ata să răsp răspun und d cu capul, acum puteam să răspund şi cu presti"iul meu. Mai nasol era însă cu c!mpurile standard. Multe dintre ele îmi erau puţin cunoscute cunoscute şi dacă m&aş *i an"a'at an"a'at să le $eri*ic din nou pe *iecare *iecare în parte, *ără&ndoială *ără&ndoială că nu aş *i îndeplinit "ra*icul de lucrări. tunci m&am #otăr!t să *ac un compromis. Temporar, am e)clus din din pro" pro"ra ram m toat toate e c!mp c!mpur uril ile e parţ parţia iall inut inutil ile, e, am si sim mpli* pli*ic icat at pro"ramul p!nă la limita lui e)tremă, l&am introdus în sistemul de comandă şi doar am pus de"etul pe butonul de pornire, c!nd mi&am dat seama brusc că de o $reme încoace iar aud ce$a, ce$a complet straniu şi ne*iresc, dar e)trem de cunoscut. 12
+l!n"ea un copil. nde$a departe, la capătul celălalt al na$ei, dinc incolo de o mulţ ulţime ime de uşi, uşi, pl!n" l!n"ea ea dis ispe pera ratt un copi copila laşş, s*!şietor, cu suspine. n prunc micuţ, mic de tot, n&a$ea mai mult de un an. m ridicat m!inile şi mi&am astupat urec#ile cu palmele. +l!nsetul încetă. Jără să las m!inile în 'os am dat să mă ridic. m constatat însă cu surprindere că stau în picioare de o bună bucată de $reme, cu urec#ile astupate, că mi se lipise cămaşa de spate şi că rămăsesem cu "ura căscată. %u se mai au(ea niciun sc!ncet. ceeaşi linişte, ca de obicei blestemată, şi doar musca din păien'eniş (um(ăia într&un colţ in$i(ibil. m scos bati batissta din din bu(un u(una ar, am des espă pătu turi rit& t&o o uşo uşor şi mi&am &am şters ters meti meticu culo loss *run *runte tea, a, obra obra'i 'ii. i. poi poi,, *ăc! *ăc!nd nd c!ţi c!ţi$a $a paşi paşi pe l!n" l!n"ă ă pupitru, am pliat la *el de uşor batista. %&a$eam niciun "!nd în cap. m bătut darabana pe carcasa calculatorului şi am tuşit discret. Totul părea în re"ulă, au(eam tot. M&am îndreptat înapoi spre *otoliu şi dintr&o dată copilul începu să pl!n"ă din nou. %u mai ştiu c!t timp am stat nemişcat ca un st!lp şi am ascultat; mai în"ro(itor era *aptul că&l au(eam *oarte clar, ba c#ia c#iarr real reali( i(a am că nu es este te mieu mieuna natu tull lips lipsit it de noim noimă ă al nou nou născ născut utul ului ui şi nici nici b!(! b!(!it itul ul unui unui bond bondoc ocel el de $reo $reo patr patru u cinc cincii anişo nişori ri.. 9ipa 9ipa şi susp suspin ina a un prun pruncc inca incapa pabi bill să mear mear"ă "ă şi să $orbească, dar care de'a nu mai era su"ar. m un nepot tot aşa7 un an şi ce$a... Sone Soneri ria a radi radioe oemi miţă ţăto toru rulu luii răsu răsună nă at!t t!t de as asur ur(i (ito torr şi de neaşteptat că&mi sări inima din loc. Spri'inindu&mă de pupitru, m& am apropiat de staţia radio şi am conectat o pe recepţie. 4opilul pl!n"ea în continuare. — 4um o mai duci0 mă întrebă Vadik. — %icicum. — %u ţi&a ieşit nimic0 — %u. m obser$at că acopăr micro*onul cu m!na. — 4e se aude aşa de prost0 se miră Vadik. +!nă la urmă ce $ei *ace0 — +ăi, cum s&o nimeri, am mormăit şi nici măcar nu ştiam ce $orbesc. +runcul continua să pl!n"ă. 3 *ăcea mai încet, dar tot at!t de clar. — 4e&i cu tine, Stasi0 se în"ri'oră Vadik. Te&am tre(it sau ce0 Mai mult dec!t orice aş *i $rut să&i spun7 ...scultă, Vadka, aici la mine pl!n"e tot timpul un copilaş. 4e să *ac0>. Totuşi, am a$ut bunul simţ de a intui cum o să *ie înţeleasă toată po$estea. -e aceea am tuşit şi&am (is7 15
— u(i, te sun peste o oră. Dăsare ce$a pe aici, dar încă nu sunt pe deplin con$ins. — Ai&i&ne, aprobă în"!ndurat Vadik şi întrerupse le"ătura. m mai (ăbo$it puţin l!n"ă staţia de radioemisie, apoi am re$enit la punctul meu de comandă. 4opilaşul mai suspină de c!te$a ori şi tăcu. Tom iar stătea. -in nou se oprise cu*ărul ăsta stricat. Eack şi De) stăteau şi ei. m apăsat cu toate puterile butonul apelului de control. %iciun e*ect. 6mi $enea să pl!n", dar mi&am amintit că sistemul nu era cuplat. Sin"ur îl decuplasem acum două ore, c!nd mă apucasem de pro"ram. :alal lucrător am mai a'unsB 4e&ar *i să comunic totul la ba(ă şi să cer înlocuirea0 r *i păcat... păcat... 4e dracu... M&am surprins aştept!nd într& o înco încord rdar are e "roa "roa(n (nic ică, ă, ca şi c!nd c!nd totu totull stăt stătea ea "ata "ata "ata "ata să reînceapă. m înţeles că dacă $oi continua să răm!n aici, în camera de comandă, şi $oi ciuli mereu urec#ea, n&o să mai *ac nimic altce$a dec!t să ascult. 4u si"uranţă că aici a$eam şi ceB... m desc#is #otăr!t =pro*ila)ia>, am scos din ra*t o trusă cu instrumente şi mai că n&am rupt o la *u"ă. m încercat să mă stăp!nesc, reuşind ast*el să&mi îmbrac şuba mult mai repede. erul în"#eţat îmi arsese *aţa, tre(indu&mă de tot. 4u nisipul scr!şnindu&mi sub tălpi, m&am îndreptat spre şantier, direct spre Tom, *ără să mai pri$esc înapoi. %u mă mai uitam în 'ur. isber"uri, ceţuri, oceane nu mă mai interesau acum. 6ncercam să nu în"#it răbdări pră'ite şi să le înlocuiesc cu obli"aţiile mele directe, c#iar dacă mă cam săturasem de at!ta în"#iţit, în timp ce sarcinile erau tot at!tea ca la început, ba poate c#iar mai multe. 6nainte de toate am $eri*icat re*le)ele lui Tom. rau e)cepţionale. =+er*ect>, am spus cu $oce tare, am scos din trusă bisturiul şi dintr&o sin"ură mişcare, ca la e)amen, am des*ăcut craniul lui Tom. ucram cu plăcere, poate c#iar cu disperare, repede, precis, calculat, ca o maşină. +ot spune un sin"ur lucru7 în $iaţa mea n&am lucrat aşa. -e"etele şi *aţa îmi în"#eţaseră, în"#eţaseră, trebuia să respir cu "ri'ă, ast*el înc!t bruma să nu se aşe(e pe c!mpul de operaţii, dar nici prin cap nu&mi trecea să ba" ciberii în atelierul de reparaţii al na$ei. 6mi era din ce în ce mai uşor, nu mai au(eam nimic straniu, ba c#iar uitasem că mai pot au(i ce$a ciuda iudatt şi&n i&n două două r!ndur ndurii am *u"it "it spre pre na$ă na$ă după după pie iesse de sc#imb pentru sistemul de coordonare al lui Tom. — 3 să *ii nou nouţ, $orbeam complet destins. cum n&o să mai tra"i c#iulul, te *ac eu bine, bătr!nelul meu, te pun eu pe 1<
picioare. 3m te *ac... Tare ai $rea să *ii om, nu&i aşa0 #e, mie&mi mie&mi (iciB Aine mai e să *ii om, să te iubească toţi, să te de(mierde, să te păstre(e cu "ri'ă... -ar ce tot spun0 4um o să de$ii om cu un asemenea bloc a)iomatic0 %ici la circ n&o să *ii bun. 3 să *ii plin de îndoieli, o să ca(i mereu pe "!nduri, în$ăţ!nd totodată să te scarpini în nas cu un aer e)trem de preocupat. =3are merită0 -ar la ce *olosesc toate astea0 +entru ce toate aceste piste şi *undaţii0> ar acum, dră"uţule... — Şura. Şura... .. "emu "emu alătur alăturii de mine mine o $oce $oce ră"uş ră"uşită ită de *emeie *emeie.. nde eşti, Şura0... Mă doare... m încremenit. ram în burta lui Tom, prins din toate părţile de um*l um*lăt ătur uril ile e uria uriaşe şe ale ale muşc muşc#i #ilo lorr lui lui şi doar doar pici picioa oare rele le îmi îmi at!rnau a*ară. M&a cuprins brusc o "roa(ă de nedescris, ca în cele mai în*iorătoar în*iorătoare e coşmarur coşmaruri. i. +ur şi simplu simplu nu ştiu cum m&am stăp!nit să nu mă tă$ălesc prin nisip, *ul"erat de o cri(ă de iste isteri rie. e. 4!t$ 4!t$a a timp timp cred cred că mi&a mi&am m pier pierdu dutt cuno cunoşt ştin inţa ţa,, multă multă $reme n&am mai au(it nimic; doar #olbam oc#ii în *aţa mea, *ără să mai înţele" ce$a, pri$ind supra*aţa rami*icaţiilor unui ner$, de($ăluite de o luminiţă $erde. — 4e s&a înt!mplat0 nde eşti0 %u $ăd nimic, Şura... #!r!ia *emei emeia, a, copl copleş eşit ită ă de o dure durere re insu insupo port rtab abil ilă. ă. cine cine$a $a aici aici.. .... Dăspunde, ŞuraB Mă doare în"ro(itorB 'ută&mă, nu $ăd nimic... 8emea şi pl!n"ea, repet!nd mereu acelaşi lucru şi parcă&i $edeam *aţa sc#imonosită, acoperită de transpiraţia morţii, iar în "emetele ei de'a nu mai era nici ru"ă, nici durere, ci în$erşunare, dorinţă, ordin. Simţeam aproape *i(ic cum de"etele ei crispate, reci ca "#eaţa, se întind ca nişte "#eare spre creierul meu, să&l apuce, să&l cuprindă, să&l str!n"ă. proape inconştie ien nt, încleşt!nd dinţii p!nă la con$ulsie, am pipăit cu m!na st!n"ă o supapă pneumatică şi am apăsat din răsputeri. 4u un şuierat năpr năpra asnic nic, ar"onu "onull comprim prima at ţ!ş ţ!şni a*ar *ară, iar iar eu apăs păsam, apăsam disperat, mătur!nd, distru"!nd, *ăc!nd pra* şi pulbere $ocea ră"uşită din creierul meu, simţind în acelaşi timp cum asur(esc, sen(aţie ce&mi pro$oca o nespusă uşurare. 6ntr&un t!r(iu am reali(at că stau l!n"ă Tom, că "erul mă tăia la oase în timp ce su*lam în de"etele în"#eţate, repet!nd *ericit7 =+er =+erde dea a so sono noră ră,, e clar clar00 +erd +erdea ea so sono noră ră.. ...> .> Tom Tom stăt stătea ea ad!n ad!ncc înclinat pe partea dreaptă, iar în 'urul meu lumea era ascunsă de un uriaş nor imobil de brumă şi nisip în"#eţat. scun(!ndu&mi palmele în"#eţate la subsuori, l&am ocolit pe Tom şi am obser$at că 'etul de ar"on *ormase la mar"inea 1?
terenului o "roapă imensă. m (ăbo$it puţin la mar"inea ei, repet!nd obsesi$ ce$a despre o perdea sonoră, simţind de'a că trebuie să mă opresc din acest automatism $erbal şi reali(!nd că stau în "er *ără şubă. Mi&am amintit că o aruncasem c#iar în acest loc, unde acum era "roapa, şi încercam să mă "!ndesc dacă dacă nu a$us a$uses esem em ce$a ce$a impo import rtan antt în bu(u bu(una nare re.. %u, %u, îmi îmi era era imposibil să&mi amintesc şi atunci, d!nd din m!nă a le#amite, am *u"it spre na$ă într&o "oană nesi"ură. 6nainte de toate, am luat din c#eson altă şubă, apoi m&am îndreptat spre cabina mea. a intrare am tuşit ca şi cum aş *i pre$ pre$en enit it pe cine cine$a $a că tocm tocmai ai intr intru, u, am pătr pătrun unss înău înăunt ntru ru şi imediat m&am aruncat în pat, cu *aţa la perete, în$elindu&mă cu şuba p!nă peste cap, înţele"!nd per*ect că toate aceste acţiuni erau erau lips lipsit ite e de se sens ns.. Ştia Ştiam m că $eni $enise sem m în cabi cabină nă pent pentru ru un anume scop, dar uitas tasem pentru ce. Mă culca lcasem şi mă acoperisem cu şuba $r!nd parcă să arăt cui$a că tocmai pentru asta $enisem aici. +arcă eram nebun. M&am bucurat c!nd, $enindu&mi puţin în *ire, am înţeles că isteria mea se mani*estase numai prin aceste acţiuni complet ne$ino$ate. 6n "eneral, îmi era clar că o cam terminasem cu munca pe aici, nici $orbă să mai pot lucra în cosmos. 6mi părea al naibii de rău. Şi de ce să n&o recunosc, îmi era ruşine că nu re(istasem nici măcar la prima treabă practică încredinţată, deşi, în aparenţă, *usesem trimis pentru început în locul cel mai liniştit şi nepericulos. 6mi era ciudă că a'unsesem aşa o epa$ă, cu ner$ii la păm!nt. Mă simţeam tot mai st!n'enit că odată a$usesem *aţă de /aspar Manukian numai sentimente de milă şi mai ales de satis*acţie c!nd acesta nu trecuse testele din din proi proiec ectu tull =rc =rca> a>,, dato datori rită tă unei unei se sens nsib ibil ilită ităţi ţi ner$ ner$oa oase se mai mai accentuate. Vedeam $iitorul în cele mai ne"re nuanţe7 liniştea sanatori sanatoriilor, ilor, e)aminări e)aminări medicale, medicale, di*erite di*erite proceduri proceduri,, întrebăril întrebările e psi#olo"ilor puse cu multă prudenţă, a$alanşa de compătimire şi milă, ilă, ra*a ra*ale lele le dist distru ru"ă "ăto toar are e de comp compăt ătim imir ire e şi milă milă ce pot pot dăr!ma oric!nd un om... m aruncat cu o smucitură şuba de pe mine şi m&am ridicat. =Aine, m&am adresat eu liniştii şi $idului. M&aţi în$ins. %u sunt un 8arbo$ski. Trebuia să trec şi prin asta... -eci aşa... 4#iar astă(i îi $oi po$esti totul lui Vande#u(e, iar m!ine, probabil, $or trimite şi înlocuitorul>. a naiba, ce #arababură pe terenB Tom imobili(at, "ra*icul nerespectat, "roapa asta stupidă c#iar l!n"ă pistă... Mi& am amintit brusc de ce $enisem în cabină, am tras sertarele 1C
biro biroul ului ui şi am "ăsi "ăsitt cris crista talo lo"r "ra* a*ul ul cu înre" înre"is istr trar area ea marş marşur urilo ilorr militare ale irucane(ilor, apoi l&am prins cu "ri'ă de lobul urec#ii drepte. =4ortina sonoră>. 6nş*ăc!nd şuba sub braţ, am trecut din nou prin eclu(ă, am respirat de c!te$a ori ad!nc ca să mă liniştesc, am conectat cristalul şi am ieşit a*ară. cum era mai bine. 6n 'urul meu tunau *an*arele barbare, (ăn"ănea bron(ul, acoperind bubuitul tobelor; în$ăluite în pra*ul portocaliu, le"iunile Telemului străbăteau străbăteau cu paşi "rei stră$ec#iul Satam; ardeau turnuri, acoperişurile se prăbuşeau în timp ce, cu în"ro(itoare *luierături care parali(au re*le)ele duşmanului, apăreau dra"onii de luptă, spăr"ătorii de (iduri. 6nco 6ncon' n'ur urat at şi copl copleş eşit it de aces aceste te ("om ("omot ote e mile milena nare re,, m&am m&am cu*undat din nou în măruntaiele lui Tom şi, *ără să mai *iu deran'at, am dus la bun s*!rşit re$i(ia. Eack şi De) astupaseră "roapa, iar eu tocmai umpleam măruntaiele lui Tom cu ultimii litri de ar"on, c!nd am obser$at deasupra pla'ei o pată nea"ră ce creştea impetuos. 8liderul. M& am uita uitatt la ceas ceas77 opts optspr pre( e(ec ece e *ără *ără două două minu minute te,, ora ora loca locală lă.. De(istasem. cum puteam să opresc tobele şi timpanele şi să "ăsesc din nou răspunsul la întrebarea7 merita oare să apele( la Vande#u(e sau la ba(ă, c!nd nu este c#iar at!t de uşor de "ăsit un înlocuitor0 3 Situaţie )cepţională poate cau(a perturbarea acti$ cti$it ităţ ăţii ii pe într întrea ea"a "a plan planet etă. ă. Vor Vor $eni $eni tot tot *elu *elull de com comis isii ii,, $eri*icări, controale, interminabile re$eri*icări, treaba $a l!nce(i, în timp ce Vadik $a *i prost dispus ca dracul. Şi cum mă $a pri$i docto doctorul rul )enops )enopsi#o i#olo" lo",, membru membru al 4omco 4omconul nului, ui, împut împutern ernici icitul tul spec specia iall al proi proiec ectul tului ui =rc =rca> a>,, 8#en 8#enad adii /omo /omo$, $, stea steaua ua ştii ştiinţ nţei ei actuale, ele$ul pre*erat al doctorului Mbo"a şi noul colaborator al însuşi marelui 8arbo$ski0... 8arbo$ski0... 4e mai, totul trebuie bine "!ndit. +ri$eam "liderul ce se apropia şi mă "!ndeam7 =Totul trebuie "!nd "!ndit it *oar *oarte te minu minuţi ţios os.. +ent +entru ru as asta ta am la disp dispo( o(iţ iţie ie o se sear ară ă întrea"ă şi apoi apoi am o presimţire că astă(i $om lăsa lăsa totul baltă. a urma urmei, su*erinţele personale mă pri$esc doar pe mine, iar plec plecar area ea mea de'a de'a nu mai mai es este te o prob proble lemă mă pers person onal ală ă, ci a tuturor. +erdeaua sonoră s&a comportat e)celent, aşa că mai am!năm>... Toate aceste "!nduri îmi dispărură din cap de cum am $ă(ut *eţel eţele e lui lui Vand Vande# e#u( u(e e şi Ma Maik ika. a. /omo /omo$, $, nesc nesc#i #imb mbat at,, se uita uita primpre'ur cu un aer de $ec#i stăp!nitor al acestor ţinuturi ce&l plic plictis tisis iser eră ă înde îndea' a'un uns. s. Ma Maik ika, a, $ine $ineţi ţie, e, păre părea a *oar *oarte te boln bolna$ a$ă. ă. /omo$ sărise de'a pe nisip şi mă întrebă scurt de ce nu răspund 1F
la radioapeluri Kaici pri$irea îi alunecă pe cristalo*onul prins de urec#ea meaL. @!mbi dispreţuitor şi, *ără să mai aştepte $reun răsp răspun uns, s, intr intră ă în na$ă na$ă.. Vand Vande# e#u( u(e e ie ieşi şi înce încett din din "lid "lider er şi se apropie de mine, d!nd trist din cap şi semăn!nd mai mult ca oric!nd cu o cămilă bătr!nă şi bolna$ă. ar Maika rămase tot pe locul ei, nemişcată, posomor!tă, cu bărbia ascunsă în "ulerul de blană. 3c#ii ei păreau a *i de sticlă, iar pistruii roşcaţi parcă se înne"riseră. — S&a înt!mplat ce$a0 am întrebat speriat. Vand Vande# e#u( u(e e se opri opri în *aţa *aţa mea mea. 6şi 6şi ţine ţinea a capu capull drep drept, t, cu ma)ilarul de 'os adus înainte. Mă luă de umăr şi mă scutură uşor. nima îmi că(u p!nă&n călc!ie. %u ştiam ce să mai cred. Mă scutură din nou şi&mi spuse7 — n lucru *oarte trist, Stasi. m "ăsit o na$ă prăbuşită. m în"#iţit cu noduri şi&am întrebat7 — -e&a noastră0 — -a. Maika se t!rî a*ară din "lider şi, epui(ată, îmi *ăcu semn cu m!na, apoi se îndreptă spre na$ă. — Morţi0 am întrebat. — -oi, răspunse Vande#u(e. — 4ine0 — -eoc -eocam amda dată tă nu ştim ştim.. %a$a %a$a es este te $ec# $ec#e. e. cci ccide dent ntul ul s&a s&a petrecut cu mulţi ani în urmă. Mă luă de cot şi am urmat&o împreună pe Maika. M&am mai lini linişt ştit it puţi puţin. n. a înce începu put, t, norm normal al,, cre( cre(us usem em că se prăb prăbuş uşis ise e care$a din e)pediţia noastră. Şi, totuşi... — %u mi&a plăcut niciodată planeta asta, îmi scăpă. m intrat în eclu(ă, ne&am de(brăcat şi Vande#u(e începu să& şi cureţe meticulos şuba de spinii şi brusturii ce se prinseseră de ea. %u l&am mai aşteptat şi m&am dus la Maika. Stătea "#emuită pe pat, cu *aţa la perete. +o(a îmi era cunoscută şi atunci mi&am (is7 (i s7 =it =ite e ce, ce, să *ii *ii calm calm,, *ără *ără lacr lacrim imii şi comp compăt ătim imir iri> i>.. M&am M&am aşe(at l!n"ă masă, am bătut darabana şi am întrebat&o pe Maika cu un aer e)trem de preocupat7 — u(i, u(i, na$a na$a era era într& într&ad ade$ e$ăr ăr $ec# $ec#e0 e0 Vand Vander er spun spune e că s&a s&a prăbuşit acum c!ţi$a ani. şa&i0 — şa e, răspunse Maika, după o mică pau(ă. m pri$it o cu coada oc#iului. Mi se rupea su*letul, dar am continuat la *el de preocupat7 1I
— 4!ţi... adică... mulţi ani0 @ece0 -ouă(eci0 +are o prostie. +laneta a *ost descoperită doar acum doi ani... Maika nu răspunse. -in nou am bătut darabana pe masă şi am continuat să $orbesc, dar pe un ton mai scă(ut7 — -eşi, -eşi, desi"u desi"ur, r, puteau puteau *i printr printre e primi primiii e)plor e)plorato atori, ri, dintre dintre acei cercetaşi independenţi... Şi (iceai că sunt doi, parc&aşa am înţeles0 ici se ridică brusc şi se aşe(ă cu *aţa la mine, proptindu&şi palmele în aşternut. — -oi, ţipă ea. -a, doiB Auştean nesimţit ce eştiB... AutucB — StaiB am rămas eu perple). 4e&i cu tine0... — -e ce ai $enit aici0 continuă ea aproape în şoaptă. -u&te la roboţii tăi. %&ai dec!t să discuţi cu ei c!ţi ani au trecut, ce *el de prostie pare, de ce sunt doi şi nu trei şi nu şapte... — Stai un pic, Maika, am întrebat o disperat. m $rut altce$a... 6şi în"ropă *aţa în palme şi în"ăimă7 — $eau toate oasele rupte... dar încă nu muriseră, încercaseră să mai *acă ce$a... +leacă, te ro". Vin şi eu în cur!nd... 6n cur!nd... M&am ridicat încet şi am plecat. Voiam s&o îmbrăţişe(, să&i spun ce$a bl!nd şi liniştitor, dar p!nă acum nu mai încercasem niciodată să console( pe cine$a. Mă a*lam pe coridor, c!nd am început brusc să tremur. M&am oprit şi am aşteptat să mă liniştesc. 4e (iB Şi de ce nu po$estesc nimănui nimic0 +oate că nici nu trebuie. m desc#is oc#ii şi am obser$at că în pra"ul cabinei stă Vande#u(e şi se uită la mine. — 4um e Maika0 întrebă încet. )presia *eţei mele îl lămuri deplin, pentru că dădu trist din cap şi se ascunse în cabina lui. ar eu... m&am t!r!t p!nă la bucătărie. -in obişnuinţă. şa era obiceiul, ca imediat după întoarcerea "liderului la ba(ă să ne aşe(ăm cu toţii la masă. -ar astă(i, se $ede treaba, totul $a *i alt*el. 4e, parcă mai poate *i $orba de m!ncare... M&am răstit la bucătar, cre(!nd că a încurcat meniul. Săracu de el, nu "reşise cu nimic. Masa era "ata, "ustoasă ca de obicei, dar astă(i totul părea nelalocul său. Maika, bineînţeles, nu $a m!nca nimic... Totuşi ar trebui s&o *acă... pe l!n"ă meniul obişnuit, am mai comandat bucătarului un 'eleu de *ructe cu *rişcă, special pentru ea, *iind de alt*el sin"ura delicatesă pe care ştiam că o adoră. +entru /omo$ am #otăr!t7 nimic în plus. -upă o scurtă 1H
c#ib(uinţă am stabilit acelaşi meniu şi pentru Vande#u(e. +entru orice e$entualitate am mai adău"at şi c!te$a pa#are de $in, nece necesa sare re întă întări riri riii su*l su*let etel elor or.. .... +e urmă urmă m&am m&am retr retras as în sa sala la comen(ilor şi m&am aşe(at la tabloul meu de lucru. Aăieţii mei lucrau şnur. Maika nu mai era în cabină. Vande#u(e şi /omo$ alcătuiau o radio"ramă ur"entă către ba(ă. -iscutau în contradictoriu. — sta nu&i in*ormare, aco$, aco$, protesta /omo$. Ştii mai bine ca mine că e)istă o *ormulare cu puncte precis stabilite7 starea na$ei şi a compartimentelor ei, posibilele cau(e ale prăbuşirii, rămăşiţele "ăsite, preci(ări ce sunt de o importanţă deosebită ş.a.m.d.... — i drept dreptate ate,, accept acceptă ă Vande Vande#u( #u(e. e. -ar acum acum recuno recunoaş aşte te şi tu, tu, 8#en 8#enad adi, i, că acea aceast stă ă *orm *ormul ular are e e $ala $alabi bilă lă numa numaii pent pentru ru planetele acti$e biolo"ic. 6n această situaţie concretă... — tunc tuncii mai bine ine nu trim trimit item em nim nimic. ic. uă uăm c#ia c#iarr acum "liderul şi mer"em acolo. 4ompletăm pe loc procesul $erbal. Vande#u(e clătină din cap. — %u, 8#enadi. Mă opun cate"oric. ic. 4omis isiia tre trebuie să cuprindă minimum trei persoane. S&a întunecat de'a şi nu $om mai putea cerceta amănunţit mediul încon'urător... Şi apoi, ast*el de lucruri se *ac cu capul limpede, nu după o (i isto$itoare. 4e părere ai, 8#enadi0 /omo$ îşi subţie bu(ele, str!n"!ndu&le puternic, apoi dădu uşor cu pumnul în masă. — 3*, ce "#inionB spuse înciudat. — Trebur Treburile ile as astea tea sunt sunt întotd întotdeau eauna na intemp intempest esti$e i$e,, îl conso consolă lă Vande#u(e. %u&i nimic, m!ine dimineaţă mer"em toţi trei... — -eci a(i nu mai comunicăm nimic0 îl întrerupse /omo$. — sta n&am $oie s&o *ac. Şi&n *ond, ce are dacă nu comunicăm0 Scul!ndu&se, /omo$ îşi duse m!inile la spate şi se uită de sus la Vande#u(e. — 4um de nu înţele înţele"i, "i, aco$ aco$,, răspu răspunse nse /omo$, /omo$, $i(ibi $i(ibill iritat iritat.. %a$a este de tip $ec#i, necunoscută, 'urnalul de bord şters, din moti$e obscure... -acă trimitem in*ormarea în #alul ăsta O el înş*ăcă *oaia de pe masă şi o *lutură în *aţa lui Vande#u(e O Sidoro$ o să creadă că nu $rem sau nu putem să *acem sin"uri e)pe e)pert rti( i(a. a. -eci -eci încă încă o "ri' "ri'ă ă pe capu capull lui7 lui7 *orm *ormar area ea unei unei noi noi comisii, "ăsirea altor oameni, i("onirea curioşilor... %e $om "ăsi şi noi într&o situaţie penibilă şi cara"#ioasă. 8!ndeşte&te un pic. 2
6n ce se $a trans*orma munca noastră, dacă se $or perinda pe aici o "rămadă de =pierde $ară> nesu*eriţi0 — :m, mormăi Vande#u(e. 4u alte cu$inte, nu $rei străini la noi în sector. şa&i0 — 6ntocmaiB Vande#u(e ridică din umeri. — Aine, bine... Se "!ndi puţin, luă *oaia de la /omo$ /omo$ şi scrise scrise c!te c!te$a $a cu$i cu$int nte e în te)t te)t.. şa şa mer"e er"e00 D&2 D&2 cătr către e ba(ă ba(ă,, citi citi el repede. r"ent. 6n pătratul o sută doi s&a "ăsit o na$ă păm!nteană. +răbuşită. -e tip +elican, număr de înre"istrare, în na$ă rămăşiţele a doi umanoi(i, probabil un bărbat şi o *emeie, 'urnalul de bord şters, o e)perti(ă amănunţită... ici Vande#u(e ridică $ocea şi îşi sublinie spusele, înălţ!ndu&şi arătătorul într&un "est semni*icati$... $om începe m!ine. 4e (ici, 8#enadi0 /omo$ se balansă c!te$a secunde, secunde, c!nd ridic!ndu&se în $!r*ul picioarelor, picioarelor, c!nd lăs!ndu&se pe călc!ie, apoi spuse "!nditor7 — Jie... o lăs lăsăm aşa. Trimitem orice, numai să nu ne deran'e(e nimeni. eşi brusc din cabină şi atunci Vande#u(e se întoarse spre mine. — Stas Stasi, i, trim trimit ite e as asta ta,, te ro". ro". 4red 4red că a $enit enit şi timp timpul ul să m!ncăm, ce (ici0 Se ridică şi rosti "!nditor una dintre *ra(ele lui eni"matice7 alibi să *ie, că se "ăsesc cada$re. m ci*rat radio"rama şi am trimis&o pe *rec$enţa de ur"enţă. %u îmi era bine deloc. -oar cu un minut în urmă, ce$a parcă îmi intrase în subconştient şi mă r!c!ia, st!nd acolo ca o ţeapă. m mai (ăbo$it în *aţa radioemiţătorului, ascult!nd. i, da, acum era cu totul altce$a. lt*el asculţi c!nd ştii că na$a e plină cu oameni. +e coridorul inelar trece "răbit /omo$. Totdeauna mer"e aşa, de parc parcă ă se "răb "răbeş eşte te tot tot timp timpul ul unde unde$a $a,, deşi deşi es este te conş conşti tien entt că poate să n&o *acă; *ără el, oricum nu se începe nimic. -e unde$a se aude o bolboroseală7 Vande#u(e. Maika îi răspunde şi $ocea ei este din nou cea obişnuită ită7 cu re"is isttre înalte, su"er!nd independenţă şi si"uranţă; probabil se liniştise între timp, sau cel puţin uţin se stăp! tăp!ne nea a. %ici ici $orbă rbă de lini linişşte, te, pusti ustiu u sa sau u muşte uşte capturate în păien'enişuri... Mi&am dat seama ce mă deran'a7 $ocea *emeii muribunde din delirul meu şi *emeia ce murise în astro as trona$ na$a a prăbuş prăbuşită ită... ... o coincide coincidenţă nţă,, desi" desi"ur. ur... .. 3ricum 3ricum,, o co& incidenţă ne$erosimilă. ne$erosimilă. 21
VOCI ŞI FANTOME 3ric!t ar *i de mirare, am dormit buştean. -imineaţa, ca de obicei, m&am tre(it cu o 'umătate de oră mai de$reme dec!t ceilalţi şi am *u"it la bucătărie să $ăd care&i mersul cu micul de'un. -e acolo, $al&$!rte' p!nă la cabina de comandă pentru băieţii mei, apoi *u"a la "imnastică. Soarele încă nu se ridicase deasupra munţilor, dar se luminase bine. ra *oarte *ri". Mi se lipi lipise seră ră nări nările le,, "ene "enele le îmi îmi în"# în"#eţ eţas aser eră ă şi mişc mişcăm ăm m!in m!inil ile e din din răsp răsput uter eri; i; *ăce *ăceam am "enu "enu*l *le) e)iu iuni ni,, şi&n şi&n "ene "enera rall mă "răb "răbea eam m să a'un" c!t mai repede înapoi în na$ă. Şi atunci l&am obser$at pe /omo$. +esemne că a(i se sculase mai de$reme dec!t mine. Jusese cine ştie pe unde, iar acum se întorcea în (ona şantierului. 4ontrar obiceiului, mer"ea încet. +ăşea în"!ndurat şi absen bsent, t, lo$i lo$ind ndu& u&şşi pici picior orul ul cu o rămu rămuri rică că.. -e'a -e'a term termin inas asem em "imnastica, c!nd a a'uns *oarte aproape de mine. Mă salută. %ormal, am procedat la *el şi tocmai $roiam să mă =arunc> în na$ă, c!nd mă opri cu o întrebare7 — Spune&mi, +opo$. 4!nd răm!i aici sin"ur, te îndepărte(i de na$ă0 — 4um adică0 ra o mirare nedisimulată, nu at!t din cau(a întrebării, c!t mai ales datorită interesului pe care&l mani*esta 8#enadi /omo$ pentru modul în care&mi petrec timpul. Delaţiile mele cu /omo$ nu sunt tocmai limpe(i. %u prea îl a"ree(. — Vrea Vreau u să spun spun.. .... dacă dacă mer" mer"ii unde unde$a $a.. -e e)em e)empl plu, u, spre spre mlaştină... sau spre dealuri... %u suport stilul ăsta de a $orbi cu cine$a7 să te uiţi oriunde, numai la el nu. Mai ales c!nd eşti îmbrăcat într&o şubă "roasă cu "lu" "lu"ă, ă, iar iar inte interl rloc ocut utor orul ul tău tău se "ăse "ăseşt şte e într într&u &un n cost costum umaş aş de sport, pus direct pe pielea "oală. -ar ce să&i *aci... 8#enadi /omo$ răm!ne 8#enadi /omo$, iar eu, cuprin(!ndu&mi umerii şi dans!nd pe loc, îi răspund7 — %u. Şi aşa nu îmi a'un"e timpul. %ici $orbă de plimbări. 3bser$ă, în s*!rşit, că sunt pe cale să în"#eţ şi, politicos, îmi arată arată intrarea cu cren"uţa, cren"uţa, spun!ndu&m spun!ndu&mi7 i7 =Vă ro". *ri">. *ri">. -ar în eclu(ă mă opri din nou7 — Doboţii nu se îndepărtea(ă de na$ă şi şantier0 — Doboţii0 %u&nţele"eam unde $rea să a'un"ă. %u. -e ce0 — %u ştiu... Mă uit şi eu la materialele de construcţie. 22
Spri'ini cren"uţa de perete şi se apucă să&şi desc#eie şuba. 6ncepusem să mă ener$e(. -acă, într&un *el sau altul, i(butise să descopere ce$a nere"uli pe şantierul meu, atunci, una la m!nă, nu e treaba lui, şi apoi ar *i putut să mi&o spună *ără at!tea ocolişuri... a urma urmei ce&i cu intero"atoriul ăsta0... — Materialel Materialele e de construcţ construcţie ie pentru pentru ciberinst ciberinstalaţ alaţia ia de acest tip, am e)plicat eu c!t mai sec, sunt acele materiale ce se "ăsesc în momentul de *aţă sub ciberinstalaţie. 6n ca(ul de *aţă, nisip. — Şi pietre, adau"ă nepăsător, a"ăţ!ndu&şi şuba în cuier. Deuşi să mă scoată din sărite. :otăr!t lucru, îşi bă"a nasul unde nu&i *ierbea oala, aşa că i&am răspuns s*idător7 — -aB -acă e)istă, atunci şi pietre. +entru prima oară se uita în oc#ii mei. — Mi&e i&e team eamă că m&ai &ai înţ înţel eles es "reş "reşit it,, +opo +opo$, $, spus puse cu o neobişnuită delicateţe. %&am de "!nd să mă amestec în treburile dumitale. +ur şi simplu au apărut oarece nedumeriri şi atunci m& am adresat ţie pentru că eşti sin"urul în măsură să le re(ol$i. i, asta&i cu totul altce$a. 4!nd mă iei cu *rumosul, pot şi eu să *iu alt*el. — -esi"ur, n&au a$ut ne$oie şi de pietre, am spus. -ar ieri, sistemul s&a dere"lat puţin şi maşinile au împrăştiat aceste pietre în tot şantierul. 4ine ştie de ce au *ăcut asta0 -upă aceea, e$ident, au curăţat totul. probă, d!nd din cap. — -a, am obser$at. 4e de*ecţiuni erau0 &am po$estit în două $orbe cam ce se petrecuse ieri, ocolind, desi"ur, c#estiunile intime. sculta şi dădea din cap. +e urmă înş*ăcă cren"uţa, îmi mulţumi pentru e)plicaţie şi plecă. Şi doar în su*ra"erie, m!nc!nd *rişcă cu lapte rece, am reali(at că de *apt tot nu ştiam ce nedumeriri a$ea *a$oritul doctorului Mbo"a şi cum reuşisem să i le re(ol$. -ar oare reuşisem0 M&am oprit oprit din mestecat şi mi&am ridicat pri$irile spre /omo$. %u, se $ede că n& am reuşit. 6n "eneral, 8#enadi /omo$ arată ca un om de pe altă lume. Veşnic cercetea(ă ori(onturile îndepărtate şi se "!ndeşte absent la ce$a ce$a prop propri riu, u, prob probab abil il al drac dracul ului ui de înă înălţăt lţător or.. De$i De$ine ne pe păm!nt doar în ca(urile c!nd cine$a sau ce$a, înt!mplător sau intenţionat, se pune de a curme(işul cercetărilor lui. tunci, cu o m!nă m!nă *erm *ermă, ă, dese deseor orii nemi nemilo los, s, înde îndepă părt rtea ea(ă (ă obst obstac acol olul ul şi se ridică din nou pe 3limp. 6n orice ca(, cam aşa se $orbeşte despre 25
el, cu toate că p!nă acum n&am obser$at nimic din toate astea. Totuşi, indi$idul se ocupă de problema psi#olo"iei e)traterestre şi nu oricum, ci cu succes, luptă în primele r!nduri şi nu se mena'ea(ă deloc, a'un"!nd ast*el unul dintre cei mai de seamă *uturolo"i ai planetei noastre, aşa că i se pot ierta multe, iar manierele lui pot *i pri$ite cu mai multă în"ăduinţă. 6n *ond, nu toţi pot *i at!t de *ermecători precum 8arbo$ski sau doctorul Mbo"a. +e de altă parte, în ultimele (ile mi&am amintit tot mai des, totodată uimit şi amăr!t, de po$estirile entu(iaste ale Tatianei, care lucrase un an între" cu /omo$. +robabil se îndră"ostise de el, pentru că îl lăuda mereu7 un om de o rară comunicati$itate, spiritual etc. şa îl şi numea7 su*letul societăţii. ar eu cu niciun c#ip nu reuşeam să&mi ima"ine( societatea care să aibă un ast*el de su*let. -eci, 8#enadi /omo$ mi se părea $eşnic $enit de pe altă lume. (i însă, la micul de'un, se întrecuse pe sine. Scutura încontinuu solniţa, săr!ndu&şi abundent m!ncarea şi, după ce o "ustă, aruncă distrat *ar*uria pe tobo"anul crematoriului, încurcă muştarul cu untul şi unse ast*el delicioasele *ri"ănele, muşcă din ele şi le trimise liniştit după *ar*uria cu m!ncare. %u răspunse la întrebările lui aco$ Vande#u(e, în sc#imb se a"ăţă ca o lipitoare de Maika, întreb!nd&o dacă la rele$eu rămăseserăm toţi împreună şi dacă nu cum$a ne&am despărţit $reun moment. neori, pe neaşteptate, se uita ner$os în 'ur, ba c#iar o dată sări de la masă şi se năpusti pe coridor, de unde se întoarse peste c!te$a minute e)trem de liniştit7 continuă să un"ă cu muştar *ri"ănelele p!nă c!nd bietul muştar îi *u smuls din m!nă. Maika era şi ea ner$oasă. Dăspundea tăios, pri$ea numai în *ar*urie şi nu (!mbi nici măcar o dată tot de'unul. -e alt*el, o înţele"eam per*ect. ş *i *ost şi eu la *el de ner$os înaintea unei ast*el de acţiuni. a urma urmei, suntem de aceeaşi $!rstă, dar are mai multă e)perienţă dec!t mine; nu însă din aceea de care $a a$ea ne$oie astă(i. 4e mai încolo şi încoace, /omo$ era ner$os, Maika şi Vande#u(e nu erau nici ei mai bre'i şi, pri$indu&i, am început să dau şi eu semne de nelinişte. M&am con$ins că nu pot ridica problema participării mele la e)perti(a de a(i, o propunere *iind complet deplasată acum. m înţeles că iar mă $a aştepta o (i întrea"ă de muncă în linişte linişte şi $id şi am început să mă ener$e( ener$e( şi eu. tmos*era de la masă de$eni apăsătoare şi încordată. Şi 2<
atunci, Vande#u(e, în calitatea lui de comandant şi medic al na$ei, se #otărî să însenine(e atmos*era. Se îndreptă de spate, ridi ridic! c!nd ndu& u&şi şi capu capul, l, scoa scoase se bărb bărbia ia înai înaint nte e şi ne pri$ pri$ii lun" lun" pe deasupra nasului. +erciunii lui de r!s se (b!rliră. +entru început spuse c!te$a bancuri din $iaţa astronauţilor. Aancuri $ec#i şi cam răsu*late, ce mă obli"ară să (!mbesc c#inuit. Maika nu reacţiona în niciun *el, în sc#imb /omo$ se comportă destul de ciudat. scultă aten tent şi serios, d!nd din cap la poantele tele bancurilor, apoi îl pri$i în"!ndurat pe Vande#u(e şi rosti plin de importanţă7 — Ştii, aco$, cu perciunii tăi, ţi s&ar potri$i de minune nişte ciucuri la urec#i. ra *rumos spus şi poate că în alte împre'urări m&aş *i bucurat de in"enio(itatea acestor cu$inte de spirit, dar acum mi se păru complet lipsit de bun simţ. Vande#u(e era însă de altă părere. @!mbi satis*ăcut şi îşi răs*iră cu de"etul îndoit perciunii7 înt!i în st!n"a, apoi în dreapta, după care începu următoarea istorioară. istorioară. — Vine un păm!ntean păm!ntean pe o planetă planetă ci$ili(ată, ci$ili(ată, intră în contact contact cu indi$i(ii de acolo şi le o*eră ser$iciile lui în calitate de cel mai mare spe specia cialist list păm păm!ntea ntean n în cons constr trui uire rea a şi e)p e)ploa loatare tarea a le"endarului perpetuum mobile de speţa înt!i. Aăştinaşii, normal, normal, cască oc#ii în "ura acestui mesa"er al super raţiunii şi, urm!ndu& i s*aturile, încep imediat lucrările. 6l construiesc. -ar perpetuumul mobile nu *uncţionea(ă. +ăm!nteanul începe să în$!rtă roţile şi să se t!rască printre ti'e şi roţi dinţate, cert!ndu&i pe abori"eni pentru nerespectarea proiectului. =Te#nica $oastră, (ice tipul, e cam înapo napoia iată tă.. it ite, ansa nsamblur bluril ile e astea tea treb trebui uie e neapă eapărrat re*ăcute, iar acelea de acolo, sc#imbate complet. 4e (iceţi0> 4e era să mai (ică, încep modi*icările şi sc#imbările radicale. Şi de cum terminară, apare o rac#etă păm!nteană a Sal$ă l$ării7 in*i in*irm rmie ieri riii îl prin prind d pe in$e in$ent ntat ator or şi îi *ac *ac in'e in'ecţ cţia ia de ri"o ri"oar are, e, doctorul le pre(intă băştinaşilor scu(ele cu$enite şi rac#eta îşi ia (borul. ocalnicii, st!n'eniţi şi abătuţi, se uitară ruşinaţi unul în oc#ii celuilalt, apoi încep să se împrăştie, c!nd deodată $ăd că maşinăria porneşte să *uncţione(e. -a, dra"ii mei, s&a pus pe lucru şi continuă s&o *acă şi astă(i, la mai bine de o sută cinci(eci de ani de la pornire. Mi&a plăcut această istorie simplă, deşi se $edea de la o poştă că nu era ade$ărată; *oarte probabil ca Vande#u(e s&o *i născocit pe loc. Spre marea mea uimire, istorioara îi plăcu şi lui /omo$ la *el de mult. ult. 6ncă ncă de pe la mi'lo 'locul cul po$ po$es esti tirrii încet ncetă ă să mai 2?
pri$ pri$ea easc scă ă is isco codi dito torr masa masa în căut căutar area ea muşt muştar arul ului ui şi îş îşii aţin aţinti ti pri$ pri$ir iril ile e as asup upra ra lui lui Vand Vande# e#u( u(e e p!nă p!nă c!nd c!nd aces acesta ta term termin ină ă de po$e po$est stit it,, apoi apoi conc conc#i #ise se că ideea ideea ires irespo pons nsab abil ilit ităţ ăţii ii unei uneia a din din părţile contactului i se pare interesantă din punct de $edere teoretic. teoretic. =3ricum, teoria "enerală "enerală a contactelo contactelorr cu alte ci$ili(aţii ci$ili(aţii nu a ţinut seama p!nă acum de această posibilitate, deşi, încă de la începutul secolului două(eci şi unu, un oarecare Sc#trau# propunea includerea sc#i(oi(ilor în componenţa ec#ipa'elor de pe na$ele cosmice. 6ncă de pe atunci se ştia că un sc#i(oid are ca dominantă "enerală capacitatea de asociere imparţială7 în timp ce un om normal caută $r!nd&ne$r!nd să "ăsească într&un #aos de neînc#ipuit ce$a ar#icunoscut, un stereotip, sc#i(oidul, dimp dimpot otri ri$ă $ă,, nu num numai că $ede $ede totu totull aş aşa a cum cum es este te,, ci poat poate e compune stereotipuri noi ce decur" direct din natura misterioasă a #aosului cercetat. -e alt*el, continuă /omo$ în*lăcăr!ndu&se uşor, această tră trăsătură capătă pri prin *rec$enţa ei tit titlul de cara caracte cteri rist stic ică ă "ene "enera rală lă pent pentru ru sc#i sc#i(o (oi( i(ii ii di*e di*eri rite telo lorr tipu tipuri ri de raţiuni, iar pentru că, teoretic, nu este deloc e)clusă posibilitatea ca obie obiect cti$ i$ul ul cont contac actu tului lui să *ie *ie tocm tocmai ai un sc#i sc#i(o (oid id,, i$in i$indu du&s &se e ast*el situaţia în care o sc#i(otimie nedescoperită la timp să ducă la implicaţii "ra$e în decursul contactului, contactului, iată de ce problema pe care o aborde(i, aco$, pare să *ie demnă de o oarecare atenţie ştiinţi*ică. Vande#u(e, (!mbind satis*ăcut, satis*ăcut, anunţă că&i dăruieşte această idee lui /omo$ şi ne atrase atenţia că sosise timpul de plecare. a aces aceste te cu$i cu$int nte, e, Ma Maik ika, a, tran transp spus usă ă şi as ascu cult lt!n !ndu du&l &l cu "ura "ura căscată pe /omo$, se o*ili imediat. m pălit şi eu. -iscuţiile despre sc#i(oi(i mi&au tre(it numai "!nduri neplăcute. Vande#u(e şi Maika ieşiseră de'a din su*ra"erie, c!nd /omo$, (ăbo$ind niţel în pra", se întoarse brusc, mă prinse tare de cot şi cercet!ndu&mă în"ri'orător de atent cu oc#ii săi cenuşii, reci, şopti repede7 — -e ce te&ai întristat, Stasi0 S&a înt!mplat ce$a0 m rămas perple). Mă surprindea clar$i(iunea cu ade$ărat supranaturală a acestui specialist în materie de sc#i(oi(i. m reuşit totuşi să mă stăp!nesc în aceste momente c!nd prea multe lucruri păreau decisi$e pentru mine. +ri$indu&l pie(iş, l&am întrebat cu o $oce $oce su"rumată de de uimire7 — a ce $ă re*eriţi, 8#enadi urie$ici0 +ri$irea lui încă îmi mai cerceta *aţa, c!nd mă întrebă mult mai încet şi repe(it ca prima dată7 2C
— 9i&e *rică să răm!i sin"ur0 Mă în*ipsesem însă bine în şa. — -e ce să&mi &mi *ie *ie *ric *rică ă0 m&am &am mira irat. 4red red că e)a e)a"er "eraţi, ţi, 8#enadi urie$ici. %u mai sunt, totuşi, un copil... 6mi eliberă cotul. — %&ai $rea totuşi să $ii cu noi0 m ridicat din umeri. — 4um să nu $reau0 4u cea mai mare plăcere. 6nsă ieri, ştiţi prea bine, am a$ut nişte de*ecţiuni la roboţi. 4red că totuşi ar *i mai bine să răm!n. — JieB... rosti cam ne#otăr!t. Se întoarse brusc şi ieşi. m rămas în su*ra"erie, decis să&mi limpe(esc #arababura din cap. Mă simţeam ca după un e)amen luat cu brio. Şi&au luat rămas bun de la mine, *lutur!ndu&şi m!inile, apoi au decolat. %u i&am mai condus cu pri$irea şi, întorc!ndu&mă imed imedia iatt în na$ă na$ă,, am luat luat un ster stereo eocr cris ista talo lo*o *on. n. Mi Mi&a &am m blin blinda datt urec#ile cu el şi m&am prăbuşit în *otoliu, în *aţa tabloului de comandă. rmăream munca băieţilor mei, primeam şi citeam radio"rame, am discutat cu Vadik şi %inon Kcu această oca(ie m& am liniştit de tot, au(ind că şi la Vadik urlă mu(icaL. M&am apucat de curăţenie prin camere, am alcătuit un meniu bo"at, socotind absolut necesară întărirea moralului; toate acestea în tumultul şi urletul *an*arelor şi mieunatul neco*oanelor. 6ntr&un cu$!nt, îmi omoram timpul, metodic şi *ără milă, cu utilitate pentru mine şi cei din 'ur. Şi&n tot acest timp omor!t, mă rodea insistent un "!nd c#inuitor7 cum a a*lat /omo$ de slăbiciunea mea şi ce $rea să întreprindă în le"ătură cu asta. 4e să mai $orbim, mă încolţise. %edumeririle lui după $i(itarea şantierului, discuţia despre sc#i(oi(i, ciudata con$orbire de la intrarea în su*ra"erie... 4e naiba, doar sin"ur mi&a propus să (bor cu el. clar că se teme să mă lase sin"urB... 4#iar aşa, oare să obser$e totul0 Totuşi, Vande#u(e Vande#u(e nu remarcase remarcase nimic... 4u ast*el de "!nduri se scurse cea mai mare parte a (ilei mele de muncă. a ora cincispre(ece, mult mai de$reme dec!t mă aş aşte tept ptam am,, se înto întoar arse se "lide "lideru rul. l. bia bia am a$ut a$ut timp timp să să&m &mii smul" stereocristalo*onul de la urec#i şi să&l ascund, că toată trup trupa a a şi nă$ă nă$ăli litt în na$ă na$ă.. &am &am înt! înt!m mpina pinatt în ecl eclu(ă u(ă, cu o amabi mabili lita tate te reţi reţinu nută tă,, bine bine stud studia iată tă.. %u i&am i&am într întreb eba at nim nimic esenţial, interes!ndu&mă numai dacă $rea cine$a să măn!nce. cum, la drept $orbind, îmi era şi un pic de teamă că după bubuiturile şi $acarmul celor şase ore trecute, $oi $orbi un pic 2F
cam tare, bănuială con*irmată de alt*el de Maika Kspre bucuria mea arăta satis*ăcătorL, care mă pri$i oarecum uimită. /omo$ mă cercetă şi el rapid din cap p!nă în picioare şi *ără să spună un cu$!nt se re*u"ie imediat în camera sa. — Să m!ncă m!ncăm0 m0 mă întreb întrebă ă Vande# Vande#u(e u(e "!ndit "!nditor. or. Ştii, Ştii, Stasi, Stasi, acum trebuie să mă reped p!nă în sala comen(ilor să scriu raportul e)perti(ei. %u cre(i că ar *i tocmai potri$it dacă mi&ai aduce între timp un pă#ărel cu tonic0 &am &am apro aproba bat, t, apoi apoi Vand Vande# e#u( u(e e plec plecă ă în sa sala la come comen( n(il ilor or.. 6mpreună cu Maika ne&am dus în su*ra"erie unde am pre"ătit două pa#are cu tonic, unul pentru tru Maika, celălalt pentru tru Vande nde#u(e #u(e.. 4!nd 4!nd m&am &am înto întors rs,, Ma Maik ika a umb umbla pri prin salon lon cu pa#arul în m!nă. Mda, era mult mai liniştită dec!t a(i dimineaţă, deşi se simţea o oarecare ner$o(itate în comportamentul ei. 4a s&o liniştesc complet, am întrebat&o7 — i, ce mai e cu na$a0 Maika luă o în"#iţitură bună, îşi linse bu(ele şi ocolindu&mi pri$irea, rosti7 — Ştii, Stasi, toate astea nu sunt înt!mplătoare. m aşteptat o să continue, dar rămase tăcută. — 4e nu e înt!mplător0 am întrebat&o. — Totul tulB Sc#iţă un "est cu pa#arul. 3 lume castrată. 3 neputinţă palidă. 3 să&ţi aduci aminte de $orbele mele7 nici na$a nu s&a accidentat aici înt!mplător, nici noi n&am "ăsit&o t&o înt!mplător şi în "eneral toate născocirile noastre, proiectul, în s*!r s*!rşi şit, t, toat toate e as aste tea a or să se dest destra rame me pe acea aceast stă ă planet planetuţă uţăBB Termină $inul şi puse pa#arul pe masă. %u sunt respectate re"ulile elementare de securitate, ma'oritatea lucrătorilor de aici nu sunt dec!t ple$uşcă. şa... ca tine, ca mine... de alt*el... %umai că planeta este biolo"ic pasi$ă. Şi dacă asta ar *i toată a*acereaB 3rice om în(estrat cu o brumă de bun simţ înţele"e c#iar de la început că ce$a nu e în re"ulă aici. 4!nd$a era $iaţă pe planeta asta, dar de cum a scăpărat steaua O într&o clipă s&a term termin inat at totu totul. l. Aiol Aiolo" o"ic ic pasi pasi$ă $ă00 -aB -aB -ar -ar în sc#i sc#imb mb,, necr necrot otic ic acti$ă. a *el $a *i şi +anta peste c!ţi$a ani. +omişori str!mbi, iarbă pipernicită şi totul îmbibat de o moarte stră$ec#e. Mirosul morţii, înţele"i0 Aa, c#iar mai rău, mirosul *ostei $ieţiB %u, Stasi, ai să&ţi aminteşti de ce îţi spun acum... +anteenii nu se $or adapta aici, nu se $or bucura niciodată. 3 casă nouă pentru întrea"a omenire0 %ici $orbăB %u o casă nouă, ci un castel $ec#i, plin de sta*ii... 2I
m tresărit. a obser$ă şi interpretă "reşit. — Ji Jiii pe pace pace,, spus puse ea (! (!m mbin bind amar. Sunt unt 3./. 3./. +ur +ur şi simplu încerc să&mi e)prim simţămintele şi presimţirile. Văd că nu mă înţele"i, dar ima"inea(ă&ţi şi sin"ur cam ce presimţiri am, dacă pe limbă îmi stau numai cu$inte de "enul ăsta7 necro(ă, sta*ii... 6ncepu iar să se a"ite prin salon, apoi, oprindu&se în *aţa mea, continuă7 — +e de altă parte, desi"ur, parametrii planetei sunt minunaţi, rar de "ăsit în 4osmos. cti$itatea biolo"ică aproape de (ero, atmos*era, #idros*era, clima, balanţa termică O totul ca la carte, numai bun pentru proiectul =rca>. -ar poţi să&mi tai şi capu capull dacă dacă pe aici aici a călc călcat at $reu $reunu null din din or"a or"ani( ni(at ator orii ii aces aceste teii ba(aconii şi, c#iar dacă a *ost care$a, înseamnă că s&a arătat total lipsit de simţul şi mirosul $ieţii... Se înţele"e că sunt cu toţii lupi bătr!ni, plini de cicatrici, au trecut prin (eci de iaduri... simţul pericolului îl au în per*ectă stareB -ar pe astea... pocni din de"ete şi, sărăcuţa de ea, c#iar se sc#imonosi în neputinţa de a se e)prima c!t mai con$in"ător. -e alt*el, n&am de unde să ştiu, poate care$a dintre ei o *i simţit ce$a rău, dar cum să e)plici asta celor care nu au *ost aici0 Tu, însă, sper că mă înţele"i măcar un pic0 Mă pri$ea *i) cu oc#ii ei $er(i, dar e$itam şi neînţele"!nd minţeam7 — %u tocmai. dică, pe unde$a ai dreptate... — Ve(i, spuse ea, nici măcar tu nu mă înţele"i. Aine, destul despre asta. Se aşe(ă pe masa din *aţa mea şi lo$indu&mă brusc cu de"etul în obra(, r!se. M&am descărcat şi acum mi&e mult mai bine... 4u /omo$, ştii şi tu, nu prea poţi să stai de $orbă, iar cu Vande#u(e mai bine să nu te amesteci... Te des*iinţea(ă c!t ai clipi... 6nco 6ncord rdar area ea ce înc# înc#e" e"a a disc discuţ uţia ia noas noastr tră ă scă( scă(u u imed imedia iatt şi con$ con$or orbi bire rea a se tran trans* s*or ormă mă într într&o &o pălă pălă$r $ră" ă"ea eală lă uşoa uşoară ră.. m început să mă pl!n" de neplăcerile pe care le a$usesem ieri cu băieţii şi i&am po$estit cum înota Vadik, sin"ur în tot oceanul. m întrebat&o apoi cum îi mai mer" treburile cu c$artiruirile>, Maika răsp răspun unse se că marc marcas aser eră ă patr patru u locu locuri ri dest destul ul de bune bune.. 6n alte alte condiţii, orice pantian şi&ar *i petrecut aici toată $iaţa cu mare plăcere, dar pentru că toată această născocire era predestinată eşecului, nu mai a$eam ce discuta. &am amintit Maikăi că ea *uses usese e înto întotd tdea eaun una a marcat rcată ă de scepti epticcis ism m, pro probabi babill unu unul 2H
înnăscut, şi că acest scepticism era de *iecare dată departe de a *i 'usti*icat. 'usti*icat. Maika Maika mă contra(ise, contra(ise, ne*iind $orba de un scepticism scepticism înnăscut, ci de un scepticism al naturii. 6mi spuse că, în "eneral, sunt un peştişor şi un ţ!nc care în *ond ar trebui să stea în po(iţie de drepţi în *aţa ei, Maika cea e)perimentată. tunci i&am replicat că un om ade$ărat, cu o e)perienţă bo"ată de $iaţă, nu $orbeşte niciodată în contradictoriu cu un ciberte#nician, pentru că acest ciberte#nician este de re"ulă a)a na$ei, în 'urul căreia se *ac toate mişcările continue ale $ieţii. Maika îmi răspunse că ma'oritatea a)elor a)elor de rotaţie sunt în *ond nişte noţiuni ima"inare, nerepre(ent!nd nimic altce$a dec!t nişte locuri "eometrice ale unor puncte... +e urmă, începu o discuţie în$erşunată despre di*e di*ere renţ nţa a posi posibi bilă lă într între e =a)a =a)a de rota rotaţi ţie> e> şi =a)a =a)a de $!rt $!rte' e'>. >. +ălă +ălă$r $ră" ă"ea eam m dest destul ul de tare tare şi prob probab abil il că acea aceast stă ă disc discuţ uţie ie apărea, pri$ită din e)terior, destul de nostimă, încercam să a*lu ce "!nduri are Maika, 'udec!nd totodată dacă n&ar *i *ost mai bine să mă ocup c#iar acum de pro*ila)ia tuturor sistemelor de asi si"u "ura rare re a se secu curi rită tăţi ţii. i. &ad &ade$ e$ăr ărat at că aces aceste te si sist stem eme e erau erau pro"ramate pentru pre$enirea unui pericol biolo"ic, dar în ca(ul unui pericol necrotic îmi era imposibil să mă pronunţ asupra e*icienţei lor. -acă mă "!ndesc însă mai bine, sub piatra stătută nu cur"e apa şi, în "eneral, dacă mer"i mai încet a'un"i mai departe. 6n conclu(ie, conclu(ie, c!nd Maika începu să caşte "ura şi să se pl!n"ă de oboseală, am trimis&o la o scurtă odi#nă înainte de masă, iar eu, îna înainte nte de toa toate, te, am căut căuta at la bib biblio liotec tecă un dic dicţio ţionar nar e)pl e)plic icat ati$ i$.. M&am M&am uita uitatt la se semn mni* i*ic icaţ aţia ia cu$! cu$!nt ntul ului ui =nec =necro roti tic> c>.. )plicaţia îmi lăsă o impresie destul de proastă şi atunci m&am #otăr!t să încep imediat pro*ila)ia. 6nainte de asta, m&am abătut totuşi pe la sala comen(ilor să $ăd cum mai lucrea(ă băieţii mei. &am &am "ăsi "ăsitt acol acolo o pe Vand Vande# e#u( u(e e e)ac e)actt în mome moment ntul ul c!nd c!nd îş îşii aduna "ri'uliu re*eratul e)perti(ei. =6l duc acum lui /omo$, spuse el $ă(!ndu&mă, apoi o să i&l arăt şi Maikăi, după care, în *ine, $om a$ea cu toţii o discuţie. 4e (ici, $ii şi tu0> &am spus să mă c#eme şi că mă $a "ăsi în camera de asi"urare a securităţii. Mă pri$i curios, dar nu spuse nimic şi ieşi. M&au M&au c#em c#emat at după după două două ore. ore. Vand Vande# e#u( u(e e mă anun anunţă ţă prin prin inter*on că e)perti(a *usese anali(ată de toţi membrii comisiei şi mă întrebă dacă $reau s o citesc şi eu. Aineînţeles că aş *i $rut, dar dar eram eram în *ocu *ocuri ri cu pro* pro*il ila) a)ia ia,, pa(n pa(nic icul ul cerc cercet etaş aş stăt stătea ea pe 'umătate 'umulit, iar eu eram lac de transpiraţie. m încropit de 5
ur"enţă un răspuns în sensul că nu $oi $eni să citesc e)perti(a, dar că ne"reşit $oi *i pre(ent la discuţie de cum îmi $oi termina treburile. +e scur scurt, t, c!nd c!nd am apăru părutt în sa salo lon, n, masa masa se înc# înc#ei eias ase e şi discuţia începuse. m luat nişte supă şi, aşe(!ndu&mă într&un colţ, am început să măn!nc. — %u pot pot accept cepta a ipote pote(a (a meteo eteorritic itică ă *ără *ără a *ace *ace niş nişte prec preci( i(ăr ări, i, prot protes esta ta Vand Vande# e#u( u(e. e. =+el =+elic ican anii> ii> sunt sunt bine bine prot prote' e'aţ aţii contra meteoriţilor, 8#enadi. — %u te cont contra ra(i (ic, c, răsp răspun unse se /omo /omo$, $, uit! uit!nd ndu& u&se se abse absent nt la supra*aţa mesei şi sc#imonosindu&se de("ustat. :ai să pres presu upune punem m totu totuşşi că atac tacul meteo eteorritic itic a a$ut $ut loc loc c#ia #iar în momentul ieşirii na$ei din #iperspaţiu. — -a, -a, si"u si"urr că da, da, că(u că(u de acor acord d Vand Vande# e#u( u(e. e. 6n aces acestt ca(, ca(, bineînţeles... -ar probabilitatea... probabilitatea... — Mă uimeşti, aco$. Motorul propulsor al na$ei era complet des* des*ii iinţ nţat at.. -ita -itama maii "aur "aura a dint dintr& r&o o part parte e în ceal cealal altă tă,, cu urme urme e$idente de de"radare termică. 4red că oricărui oricărui om normal i&ar *i clar7 =a *ost un meteorit>. Vande#u(e părea ne*ericit. — Ain Aine.. e..., cedă cedă el. Ji Jie e şi aşa cum spui. pui.... -ar -ar dumne umnea ata, ta, 8#enadi, nu poţi să înţele"i *iindcă nu eşti pilot... +ur şi simplu nu reali(e(i c!t e de puţin probabil. n meteorit uriaş, cu o ener"ie imensă, c#iar în momentul ieşirii na$ei din #iperspaţiu... %ici măcar nu ştiu cu ce aş putea să compar această in*imă probabilitate. — Aun. Şi ce propui0 Vande#u(e ne pri$i pe toţi căut!nd un spri'in şi, ne"ăsindu&l, spuse7 — &n re"ulă. şa să *ie. Totuşi, insist ca propo(iţia să aibă o nuanţ uanţă ă subc ubcon'un n'unccti$ă ti$ă.. Să (icem icem77 =J =Ja aptel ptele e e)p e)puse use impu impun n presupunerea că...> — mpun tra"erea unor conclu(ii, îl corectă /omo$. — Tra" Tra"er erea ea unor unor conc conclu lu(i (ii, i, se încr încrun untă tă Vand Vande# e#u( u(e. e. Aine Aine,, 8#enadi, dar despre ce conclu(ii poate *i încă $orba0 %umai presupuneriB Se impune presupunerea că na$a a *ost lo$ită c#iar în momentul apariţiei din #iperspaţiu de un meteorit ce înma"a(ina o ener"ie uriaşă. 4am aşa le $ăd eu şi propun să *iţi de acord. /omo /omo$ $ răma rămase se c!te c!te$a $a se secu cund nde e pe "!nd "!ndur uri, i, mi'i mi'ind ndu& u&şi şi de c!te$a ori oc#ii, apoi spuse7 51
— 3./. Trec la următoarea corectură. — 3 clipă, îl întrerupse Vande#u(e. -ar tu, Maika0 Maika ridică din umeri. — a drept $orbind, nu simt di*erenţa. 6n mare, sunt de acord. — rmă rmăto toar area ea modi modi*i *ica care re,, se "răb "răbii neră nerăbd bdăt ător or /omo /omo$. $. %u mai e necesară opinia ba(ei în pri$inţa rămăşiţelor umane. -e *apt, cred că nu mai e ca(ul să menţionăm acest aspect în re*eratul e)perti(ei. Vom trimite o radio"ramă specială în care $om arăta că rămăşiţele piloţilor au *ost puse într&un container, acoperite cu material plastic sticlos, şi că în cel mai scurt timp posibil $or *i trimise la ba(ă. — TotuşiP obiectă cam de(orientat Vande#u(e. — m să mă ocup m!ine de asta, îl între trerupse /omo$. +ersonal. — %&ar *i mai bine să.i în"ropăm aici0 şopti Maika. — %&am nimic împotri$ă, răspunse imediat /omo$. -e re"ulă însă, în ast*el de ca(uri rămăşiţele sunt trimise pe +ăm!nt... +o*tim0 se întoarse el spre Vande#u(e. Vande#u(e rămase cu "ura desc#isă, e(ită, dar apoi dădu din cap şi spuse7 — %imic. — +e scur scurt, t, conc conclu lu(i (ion onă ă /omo /omo$, $, prop propun un să scoa scoatem tem aces acestt punct din re*erat. şti de acord, aco$0 — -a. -ar tu Maika0 Maika e(ita şi aici o înţele"eam. Se *ăcea totul cam prea o*icial. drept, nu ştiu cum ar *i trebuit să se procede(e, totuşi asemenea #otăr!ri #otăr!ri nu se iau prin $ot. — Jo Joar arte te bine bine,, rost rostii /omo /omo$ $ ca şi c!nd c!nd nu s&ar s&ar *i înt! înt!mp mpla latt nimi nimic. c. cum cum re*e re*eri rito torr la cond condiţ iţii iile le şi cau( cau(el ele e morţ morţii ii pilo piloţi ţilo lor. r. De(ultatele autopsiei şi *otomaterialele mă satis*ac întru totul şi pro propun pun în cons consec ecin inţă ţă urm următoar toarea ea *or *ormula ulare pent pentrru te)t te)tul ul e)perti(ei7 =+o(iţia cada$relor indică *aptul că moartea piloţilor a sur$enit datorită i(birii na$ei de solul planetei. Aărbatul a murit înaintea *emeii, răm!n!ndu&i timp doar pentru a şter"e 'urnalul de bord... %u a mai *ost capabil să iasă din *otoliul pilotului. Jemeia, dimpotri$ă, a mai trăit un timp şi a încercat să părăsească părăsească na$a. Moartea a dobor!t&o însă în eclu(ă>. — :m, *ăcu neîncre(ător Vande#u(e. %u prea e cate"oric, ce (ici, 8#enadi0 4#iar dac&ar *i să ne luăm numai după anali(a autopsiei, împotri$a căreia nu a$eţi nimic de obiectat, şi este 52
e$ident că biata *emeie nu era capabilă să se t!rască p!nă la eclu(ă. — 4u toate astea, era acolo, preci(ă sec /omo$. — Tocmai din aceste moti$e..., începu sistematic Vande#u(e, pun!ndu&şi m!inile la piept. — ite ce e, aco$, spuse /omo$. %imeni nu ştie de ce poate *i capabil omul în situaţii limită. Mai ales o *emeie. minteşte&ţi de istoria Martei +riesdeQ. du&ţi aminte de istoria /olesnicencăi. du&ţi aminte de istorie în "eneral, aco$. Se aşternu tăcerea. Vande#u(e stătea. — +e mine nu mă miră deloc *aptul că a reuşit să a'un"ă în eclu(ă, se au(i $ocea Maikăi. ltce$a nu înţele". -e ce a şters 'urnalul0 Jusese o i(bitură cumplită, e normal ca omul să moară... — i, poate că..., că..., e(ită e(ită Vande Vande#u( #u(e. e. 4red 4red că aş aşa a e. "oni( "oni(a, a, b!'b!ia căut!nd tabloul de comandă, o *i a"ăţat $reo c#eie... — +rob +roblem lema a 'urn 'urnal alulu uluii de bord bord,, spus spuse e /omo /omo$, $, es este te pusă pusă la capitolul =*apte de o însemnătate deosebită>. +ersonal, nu cred că această eni"mă $a *i de(le"ată $reodată... dacă într&ade$ăr este o eni"mă şi nu o con'unctură de *apte înt!mplătoare. -eci să continuăm, şi&a adunat el repede *oile ră$ăşite din *aţă. -e *apt, nu mai am obser$aţii. Se pare că micro*lora şi micro*auna terestre au dispărut, sau în orice ca( nu e)istă urme... şa... :!rtii personale... %u e treaba noastră să&i e)aminăm minuţios, şi apoi au a'uns în asemenea #al că putem strica totul. M!ine îi pun la conser$at şi&i aduc aici... -aB +opo$, e)istă aici ce$a care ţine ţine de compete petenţ nţa a dum dumnea$o ea$oa astr stră. 4uno unoaşteţ şteţii util utila a'el ele e cibernetice ale na$elor din seria =+elican>0 — -a, -a, si si"u "urr că da, da, am răsp răspun uns, s, d!nd d!nd repe repede de *ar* *ar*ur uria ia la o parte. — Ji Jiţi ţi bun, bun, îmi îmi arun aruncă că el o *oai *oaie e de #!rt #!rtie ie,, a$eţ a$eţii aici aici list lista a tutu tuturo rorr cibe ciberm rmec ecan anis isme melo lorr "ăsi "ăsite te.. Veri Veri*i *ica caţi ţi dacă dacă nu lips lipseş eşte te ce$a... m luat lista. Toţi mă pri$eau şi aşteptau. — -a, am spus, cred că e completă. )istă pană şi cercetaşii iniţ iniţia iato tori ri,, ăş ăşti tia a mere mereu u sunt sunt lips lipsă. ă... .. sta sta nu mai mai înţe înţele le". ". 4e& nseamnă7 =Dobot de repartiţie, trans*ormat în utila' de cusut0>. — aco$, e)plică te ro", ordonă /omo$. Vande#u(e îşi înalţă pri$irile şi îşi împinse bărbia în *aţă. — Ştii, Stasi, spuse un pic cam "!nditor. cam "reu să e)plici ce$a. +ur şi simplu trans*ormarea unui ciber într&un utila' de 55
cusut. n utila' care coase, înţele"i0 4ine$a dintre ei, bănuiesc că *emeia, a$ea un #obbQ mai puţin obişnuit. — a, m&am mirat. -ar *usese cu si"uranţă un ciber pentru reparaţii0B — Jără&ndoială, spuse Vande#u(e. — tunci lista e completă, am (is, înapoindu&i lista lui /omo$. 4#iar prea întrea"ă, ceea ce se înt!mplă cam rar. +robabil că n& au ateri(at niciodată pe planete di*icile. — Mulţumesc, mi se adresă /omo$. 4!nd o să stabilim $arianta *inală a re*eratului şi $om trece totul pe curat, am să te ro" să semne(i la capitolul =+ierderile ciberneticii în$ec#ite>. — -ar n&au *ost pierderi, l&am contra(is. /omo$ nu mă ba"ă în seamă, iar Vande#u(e îmi e)plică7 — sta&i denumire irea capitol tolului. =+ierderile cibe iberneticii în$ec#ite>. i să să semne(i că nu nu e)istă pierderi. — -eci aşa... se #otărî /omo$, adun!ndu&şi într&un top *oile răsp!ndite. m să te ro" acum, aco$, să stabileşti ordinea *inală, după care $om semna şi poate $om trimite c#iar a(i radio"rama. ar acum, dacă nimeni nu mai are nimic de adău"at, eu am plecat. %u mai era nimic de adău"at şi atunci plecă. Vande#u(e se ridică, o*t!nd din "reu, c!ntări în palmă re*eratul, se uită la noi şi, d!ndu&şi capul pe spate, se retrase şi el. — clar că Vander e nemulţumit, am remarcat şi mi&am pus *riptură în *ar*urie. — %ici %ici eu nu sunt sunt mulţum mulţumită ită.. ieşit, ieşit, cum$a, cum$a, nedemn nedemn... ... %u ştiu ştiu cum cum să să&ţ &ţii e)pl e)plic ic,, poat poate e spun spun copi copilă lări rii, i, nai$ nai$it ităţ ăţi. i... .. dar dar ar trebui... trebuia să păstrăm totuşi un minut de recule"ere... Şi&n loc de asta, #ei rup, s&au pornit7 situaţia rămăşiţelor, pierderile ciberte#nicii, parametrii parametrii topo"ra*ici... +tiuB +arc&am *i la şcoală, la lecţiile practice... ram întru totul de acord cu ea. — şa e c!nd /omo$ nu permite nimănui să desc#idă "ura, continuă răutăcioasă. ui îi e clar totul, nimic nu e de neînţeles, dar în *ond nu este c#iar aşa. %ici cu meteoritul nu prea e clară problema, ce să mai $orbim de 'urnalul de bord. %u cred că totul e at!t de limpede pentru elB 4red că ascunde ce$a şi Vander l&a simţit, numai că nu ştie cum să&l a"aţe... sau consideră, poate, că nu ăsta e esenţialul... — -a, -a, s&ar s&ar pute putea a să nu *ie *ie es esen enţi ţial alul ul.. .... am mormă ormăit it cam cam ne#otăr!t. 5<
— -ar -ar nici nici eu nu (i (icc că aces acesta ta&i &i es esen enţia ţialu lulB lB mă de(a de(apr prob obă ă Maika. +ur şi simplu nu&mi place cum se poartă /omo$. %u&l înţele". Şi&n "eneral, nu&l în"#itB Toţi mi&au împuiat capul cu el, iar eu mă *răm!nt şi număr (ilele care mi&au mai rămas să lucrăm împreună... împreună... %&am să mai lucre( în $iaţa mea cu elB — i, i, #ai #ai că n&a n&a mai mai răma rămass c#ia c#iarr at!t at!t de mult mult.. .... am spus spus împăciuitor. -oar -oar $reo două(eci două(eci de (ile... şa şa ne&a ne&am m desp despăr ărţi ţit. t. Ma Maik ika a plec plecă ă să să&ş &şii *acă *acă ordi ordine ne prin prin măsurătorile şi =ca(ările> ei, iar eu m&am îndreptat spre sala comen(ilor, unde mă aştepta o mica surpri(ă7 Tom îmi comunică term termin inar area ea lucr lucrăr ăril ilor or de *und *undaţ aţie ie şi îmi îmi prop propus use e să apre apreci cie( e( re(ultatele. Mi&am pus şuba şi am dat *u"a la şantier. Soarele apusese de'a, iar amur"ul de$enea tot mai pre"nant. n amur" straniu, $iolet înc#is, ca de cerneală. %u e)ista lună, dar dar în sc#i sc#imb mb,, ce auror uroră ă bore boreal alăB ăB J! J!şi şiii "i"a "i"ant ntic ice e de lumi lumină nă spectrală *luturau tăcute pe deasupra oceanului ne"ru, pulsau, $ibrau şi tresăreau, ca bătute de $!nt, cu sclipiri albe, $er(i, tranda*irii, pentru ca brusc să se stin"ă, lăs!ndu&ţi în oc#i pete neclare de lumină, ca apoi să reapară tot at!t de brusc, *ăc!nd să dispară stelele şi amur"ul, color!nd totu totull în cele mai nenaturale, dar pure culori. 4eaţa de deasupra mlaştinii de$enea roşi roşie e alba albast stră ră,, aisb aisber er"u "ull înde îndepă părt rtat at sclip sclipea ea ca un c#i# c#i#li limb mbar ar imens, iar pe litoral începu "oana impetuoasă a umbrelor $er(ui. Jrec Jrec!n !ndu du&m &mii în$ în$erşu erşuna natt obra obra'i 'iii şi nasu nasull ce în"# în"#eţ eţas aser eră, ă, $eri*icam, în această lumină miri*ică, *undaţiile reali(ate. reali(ate. Tom mă urmărea cu insistenţă şi îmi comunica ser$iabil ci*rele necesare, iar c!nd se stin"ea aurora boreală îşi aprindea, nu mai puţin ser$ se r$ia iabi bil, l, proi proiec ecto toar arel ele. e. Şi, Şi, ca de obic obicei ei,, stăr stărui uia a acea acea lini linişt şte e morm! morm!nta ntală, lă, destră destrăma mată tă doar doar de scr!ş scr!şnet netul ul nisipu nisipului lui în"#eţ în"#eţat at sub tocurile mele. +e urmă, am au(it $oci7 Maika şi Vande#u(e ieşiseră la aer curat, să admire spectacolul ceresc. Maika preţuia mult mult auro aurora ra bore boreal ală ă O sin" sin"ur urul ul lucr lucru u care care&i &i *ăce *ăcea a plăc plăcer ere e pe această planetă. ram destul de departe de na$ă, cam la $reo sută de metri, şi nu&i (ăream, au(indu&le în sc#imb *oarte clar $ocile. -e alt*el, la început, nu le&am dat atenţie. Maika po$estea ce$a e$a des espr pre e $!r* $!r*ur uril ile e dis istr trus use e ale pom pomilo ilor, iar iar Vand Vande e#u(e #u(e mormă mormăia ia despre despre ero(iu ero(iunea nea c$asio c$asior"a r"anic nică ă a bordul bordului; ui; probab probabilil disc discut uta au din din nou nou desp despre re cau( cau(el ele e şi împr împre' e'ur urăr ăril ile e dist distru ru"e "eri riii =+elicanului>. 6n discuţia lor era însă ce$a straniu. Depet, la început nu prea& i bă"ăm în seamă, dar într&un t!r(iu am înţeles. Vorbeau ca şi 5?
cum nu s&ar *i ascultat unul pe altul. -e e)emplu, Vande#u(e spunea7 =nul dintre motoare era bun, alt*el n&ar *i putut să mane$re(e în atmos*eră...> Maika o ţinea pe a ei7 =%u, aco$, nu mai mai mult mult de (e (ece ce&c &cin inci cisp spre re(e (ece ce ani. ani. ită ită&t &te e numa numaii la aces aceste te sedimente...> m cobor!t la una dintre *undaţii să&i $eri*ic ba(a, iar c!nd am urca urcatt înap înapoi oi,, disc discuţ uţia ia parc parcă ă se mai mai le le"a "ase se;; de$e de$eni nise se în sc#imb şi mai de neînţeles. +arcă e)ersau repetiţia unei piese. — Şi asta ce o mai *i0 întrebă Maika. — ş *i spus că&i o 'ucărie, răspundea Vande#u(e. — a *el aş *i spus şi eu. -e ce0 — :obbQ. %imic surprin(ător. un #obbQ *oarte răsp!ndit. 6n "en "eneral, ral, par parcă era erau dis discuţii uţiille noa noastr stre de la ba(ă ba(ă,, în aşteptarea *ormării *ormării "rupelor de plecare. Vadim, să (icem, (i cem, urla pe neaşteptate, de se cutremura cantina7 =4ăpitaneB M&am #otăr!t să arunc Rcoada na$ei şi să intru în #iperspaţiu>, la care un altul replica imediat ironic7 =-e acord, căpitaneB %umai să nu&ţi uiţi şi Rcapul, căpitaneB> ş.a.m.d. 4iudata discuţie dintre Maika şi Vander se întrerupse. Se au(i clar *!ş!itul membranei şi se aşternu din nou tăcerea. m controlat şi ultima *undaţie, l&am lăudat pe Tom pentru buna e)ecuţie şi i&am ordonat să&l pună pe Eack la treabă, pentru etapa următoare. urora boreală se stinse şi în be(na aşternută nu se mai (ărea nimic, în a*ara luminilor de bord ale ciberilor mei. Simţind cum $!r*ul nasului meu stă "ata "ata să crape şi să se desprindă, am luat&o la trap spre na$ă, am b!'b!it în căutarea intrării şi am sărit în eclu(ă. clu(a O iată ce$a minunat. nul dintre cele mai plăcute locuri, poate şi *iindcă este prima încăpere a na$ei; locul cald şi ocrotitor ce&ţi redă dulcele sentiment că te a*li din nou acasă, după ce te&ai întors din locuri străine, în"#eţate, ameninţătoare. -in întuneric la lumină. Mi&am aruncat şuba şi, "em!nd, m&am îndreptat spre sala comen(ilor, în timp ce&mi ce&mi *recam ener"ic ener"ic palmele. Vande#u(e stătea de'a acolo, încon'urat de #!rtiuţele lui şi, cu capul plecat, transcria plictisit şi m!#nit re*eratul. Maşina de ci*rat ciripea $ioi sub de"etele lui. — ar băieţii mei au terminat t erminat de'a *undaţiile, m&am lăudat eu. — #a, *ăcu Vande#u(e. — 4am despre ce 'ucării poate *i $orba0 l am întrebat. — Eucării..., repetă absent Vande#u(e. Eucării0 întrebă *ără să întrerupă ciripitul maşinii. aa, 'ucăriile... +use alături o *oaie terminată şi luă alta. 5C
m aşteptat puţin şi i am amintit7 — 4e 'ucării0 — 4e 'ucării0... repetă cu $oce "ra$ă Vande#u(e şi, d!ndu&şi capul pe spate, se uită la mine. 4e întrebare întrebare mai e şi asta0... Ve(i tu... de alt*el, cine ştie ce 'ucării sunt... colo, la =+elican>... artă&mă, Stasi, înt!i să termin, ce (ici0 M&am *urişat în $!r*ul de"etelor la tabloul meu de comandă şi l&am urmărit un pic pe Eack cum începe să ridice pereţii staţiei meteo, apoi, tot tiptil, am ieşit din sala comen(ilor şi m&am dus la Maika. 4amera Maikăi Maikăi era luminată cu tot ce era posibil, iar ea stătea turceşte pe pat, *iind de asemenea *oarte ocupată. +e masă, pe pat, pe 'os se întindeau ade$ărate cearşa*uri de #!rtii lipite între ele, #ărţi, planuri de amplasare, aero*oto"ra*ii *ăcute armonică, însemnări şi notiţe, iar Maika cerceta totul pe r!nd, not!ndu&şi ideile, înş*ăc!nd c!teodată c!teodată lupa sau sticla cu suc a*late alături pe un scaun. +ri$ind&o un timp pe Maika, am p!ndit momentul c!nd sticla părăsi scaunul şi m&am aşe(at repede, aşa că, atunci c!nd Maika puse sticla înapoi *ără să se uite, nimeri direct în m!na mea întinsă. — Mulţumesc, am spus şi am luat o în"#iţitură. Maika ridică pri$irile. — &a a, tu eşti0 rosti nemulţumită. 4e&i cu tine0 — m $enit doar aşa, *ără nicio treabă, am spus bine dispus. Te&ai săturat săturat de plimbare0 — %ici "!nd, mă contra(ise, lu!nd înapoi sticla. Stau aici ca o os!ndită, ieri seară n&am muncit deloc, iar acum s&au adunat o mulţime... 4e plimbare0 6mi dădu sticla şi am băut automat din ea, simţind o uşoară nelinişte. Şi dintr&o dată îmi că(u o perdea de pe oc#i. Maika era îmbrăcată mai sumar7 în blu(a ei pre*erată, cea pu*oasă, şi în şort. +e cap îşi pusese un batic, iar de sub el se obser$a părul ud. — i *ăcut duş0 am întrebat prosteşte. Dăspunse ce$a, dar de'a înţelesesem totul. M&am ridicat. m pus cu "ri'ă sticla pe scaun şi am mormăit ce$a, nu mai ţin minte ce. %ici nu ştiu cum am reuşit să a'un" pe coridor şi apoi în camera mea. %u ştiu de ce am stins lumina de sus şi am aprins $eio(a de noapte, apoi m&am întins pe pat şi m& am întors cu *aţa la perete. Tremuram din nou. 6mi amintesc că mi se în$!rteau în cap cr!mpeie de "!nduri, de "enul7 =cum, cu si"uranţă, totul e pierdut, e inutil, de*initi$ şi ire$ocabil>. M&am 5F
surprins că iar ciulesc urec#ea. Şi au(eam din nou ce$a, ce$a imposibil. M&am ridicat brusc, am desc#is noptiera, am luat un somni* ni*er şi l&a l&am pus sub limbă imbă.. ar m&am &am culc ulcat. +e per pereţi eţi tropăiau şop!rlele, ta$anul întunecat prinse a se în$!rti încet, $eio(a c!nd se stin"ea, c!nd lumina insuportabil de tare, muşte muribunde muribunde (um(ăiau (um(ăiau neputincio neputincioase ase pe la colţuri. colţuri. +arcă $enise $enise şi Maika, mă pri$ea neliniştită, apoi mă acoperi cu ce$a şi dispăru, după care apăru şi Vadik, se aşe(ă la picioarele mele şi se răsti supărat7 =4e stai tolănit0 Te aşteaptă o întrea"ă comisie şi tu tr!ndă$eşti0...> tr!ndă$eşti0...> =Trebuie să $orbeşti mai tare, inter$eni %inon, nu $e(i că are ce$a la urec#i şi nu aude0>. %etulburat, cu *aţa imobilă, le&am spus că totul e o prostie. M&am sculat din pat şi am intrat cu toţii în =+elicanul> a$ariat, unde tot ce era or"anic *usese distrus. Stăruia un miros "reu de amoniac, ca atunci, pe coridor. Şi totuşi parcă nu era =+elicanul>, ci mai de"rabă un şantier unde băieţaşii mei se mişcau de colo colo pe l!n"ă pista de ateri(are ce sclipea puternic în soare, iar mie îmi era teamă din ce în ce mai mult că Tom o să stri$ească două mumii, aşe(ate de a curme(işul drumului. -e *apt, toţi credeam că sunt mumii, c!nd de *apt erau Vande#u(e şi /omo$, dar asta nu trebuia să mai obser$e nimeni, pentru că $orbeau între ei şi doar eu îmi dădeam seama. -e Maika însă nu te poţi ascunde. =3are nu $edeţi că i&e rău0>, (ise supărată şi puse pe "ura şi nasul meu un batic ud, îmbibat cu amoniac. ra c!t pe aci să mă înec, m&am scuturat şi m&am ridicat în capul oaselor. $eam oc#ii desc#işi şi&n lumina $eio(ei am obser$at imediat în *aţa mea un om. Stătea l!n"ă pat şi, aplec!ndu&se, mă pri$i atent, direct în *aţă. 6n lumina slabă, părea înc#is la culoare, aproa proape pe ne"r ne"ru u O o si silu luet etă ă str! str!mb mbă ă, #alu #aluci cina nant ntă, ă, *ără *ără *aţă *aţă,, undu unduit itoa oare re,, *ără *ără o con* con*i" i"ur uraţ aţie ie clar clară ă, cu o scli sclipi pire re la *el de şo$ăielnică şi neclară pe pieptul şi umărul ei. Ştiind si"ur cum se $or termina toate astea, am întins m!na şi l&am străbătut ca prin $ă(du#. Silueta începu să se unduiască puternic, prinse a se topi şi dispăru *ără urmă. M&am întins pe spate şi am înc#is oc#ii. Ştiaţi că un bei al"erian are sub nas un cucui ucui00 4#ia #iar sub nas nas... ram ram ud le leo oarcă rcă şi mă înăbu năbuşe şea am. proape mă su*ocam.
5I
