RESPIRATIA 867. Care dintre urmǎtoarele organe are atât funcţie respiratorie cât şi fonatorie? A. fosele nazale; B. lima; C. faringele; !. laringele; ". tra#eea. 868. $istemul respirator nu cuprinde% A. faringe; B. laringe; C. esofag; !. plǎmâni; ". ron#ii. 86&. Corzile 'ocale se gǎsesc la ni'elul% A. oaselor nazale; B. faringelui; C. epiglotei; !. laringelui; ". tra#eei. 87(. )a ni'elul 'erterei *+, tra#eea% A. formeazǎ arorele ronşic; B. se împarte în douǎ bronhii; C. formeazǎ acinii pulmonari; !. se -mparte -n douǎ ron#iole respiratorii; ". pǎtrunde -n plamâni prin #il. 87. /lǎmânii au o capacitate totalǎ de% A. 0(( ml de aer; B. ((( ml de aer; C. 0(( ml de aer; !. 1((( ml de aer; ". 5000 ml de aer.
872. 3iecare plǎmân este -n'elit de o seroasǎ numitǎ% A. memranǎ respiratorie; B. memranǎ al'eolo4capilarǎ; C. pleurǎ; !. pericard; ". peritoneu. 871. 5nitatea morfo4funcţionalǎ a plǎmânului cuprinde% A. aleolele pulmonare; B. tra#eea; C. ron#iile; !. plǎmânul; ". pleura. 87+. $c#imul de oigen şi dioid de caron dintre organism şi mediu reprezintǎ% A. 'entilaţia pulmonarǎ; B. #ematoza; C. nutriţia celularǎ; !. reglarea 'entilaţiei; ". respira!ia. 870. espiraţia se realizeazǎ prin, cu ecepţia% A. mişcǎri de ridicare şi de coorâre ale diafragmului; B. ridicarea şi coorârea coastelor; C. presa abdominalǎ "presiunea po#itiǎ $are ridi$ǎ diafragmul în inspir%;
!. participarea muşc#ilor inspiratori, -n special muşc#ii gâtului; ". participarea muşc#ilor epiratori, muşc#ii drepţi adominali. 876. inut 'olumul respirator% A. este egal cu produsul dintre deitul respirator şi frec'enţa respiratorie; B. este cantitatea totalǎ de aer deplasatǎ -n arorele respirator cu fiecare respiraţie; C. se mai numeşte 'olum curent respirator; !. în diferite $ondi!ii& fi#iologi$e 'i patologi$e& alorile se pot modifi$a foarte mult;
". este unul din cele patru 'olume pulmonare care, adunate, reprezintǎ 'olumul maim pe care -l poate atinge epansiunea pulmonarǎ.
877. 9u se poate determina spirometric% A. 'olumul curent; B. olumul re#idual; C. 'olumul inspirator de rezer'ǎ; !. 'olumul epirator de rezer'ǎ; ". capacitatea 'italǎ. 878. :olumul de aer care rǎmâne -n plǎmâni şi dupǎ o epiraţie forţatǎ este de aproimati'% A. 0( ml; B. (( ml; C. 0(( ml; !. ((( ml; ". (500 ml. 87&. :olumul curent este% A. 'olumul de aer care aunge -n zona al'eolarǎ a tractului respirator -n fiecare minut; B. 'olumul de aer care rǎmâne -n plǎmâni şi dupǎ o epiraţie forţatǎ; C. olumul de aer inspirat 'i e)pirat în timpul respira!iei normale; !. cantitatea totalǎ de aer deplasatǎ -n arorele respirator -n fiecare minut; ". 'olumul de aer care umple cǎile aeriene pânǎ la ron#iile terminale şi nu participǎ la sc#imurile gazoase; 88(. :olumul rezidual este% A. egal cu produsul dintre 'olumul curent şi frec'enţa respiratorie; B. mǎsurail prin spirometrie; C. 'olumul de aer care poate fi epirat dupǎ o epiraţie forţatǎ; !. olumul de aer $are rǎm*ne în plǎm*ni dupǎ o e)pira!ie for!atǎ; ". 'olumul de aer care participǎ la 'entilaţia spaţiului mort. 88. Capacitatea 'italǎ este egalǎ cu suma dintre% A. olumul inspirator de re#erǎ& olumul $urent 'i olumul e)pirator de re#erǎ;
B. 'olumul curent şi 'olumul inspirator de rezer'ǎ; C. 'olumul curent şi 'olumul epirator de rezer'ǎ; !. 'olumul inspirator şi 'olumul epirator de rezer'ǎ; ". 'olumul inspirator de rezer'ǎ, 'olumul rezidual şi 'olumul epirator de rezer'ǎ.
882. Capacitatea pulmonarǎ totalǎ reprezintǎ% A. olumul ma)im p*nǎ la $are pot fi e)pansiona!i plǎm*nii prin efort inspirator ma)im;
B. 'olumul maim de aer care poate fi epirat forţat din plǎmâni, dupǎ epirarea 'olumului curent; C. cantitatea totalǎ de aer deplasatǎ -n arorele respirator -n fiecare minut; !. 'olumul maim de aer pe care o persoanǎ -l poate scoate din plǎmâni dupǎ o inspiraţie maimǎ; ". 'olumul total de aer care umple cǎile aeriene şi nu participǎ la sc#imurile de aer. 881. !eitul respirator al unui indi'id de 7(
". -n inspir, sternul se apropie de coloana 'erteralǎ. 886. 3osele nazale 4 selectaţi 'arianta greşitǎ% A. sunt situate su aza craniului; B. sunt situate deasupra ca'itǎţii ucale; C. formeazǎ ca'itatea nazalǎ; !. repre#intǎ o rǎsp*ntie între $alea respiratorie 'i $ea digestiǎ; ". sunt douǎ spaţii simetrice.
887. /resiunea al'eolarǎ 'ariazǎ -n timpul respiraţiei astfel% A. în inspir& presiunea aleolarǎ s$ade sub presiunea atmosferi$ǎ;
B. -n timpul unei inspiraţii normale de'ine 4 0 cm > 2 ; C. -n timpul unei inspiraţii normale, face ca -n plǎmâni sǎ pǎtrundǎ 0(( ml de aer; !. -n epir, creşte la @ 2 cm > 2 ; ". -n timpul epirului, ies din plǎmâni ((( ml de aer.
888. /resiunea parţialǎ a ? 2 -n aerul al'eolar este de (( mm>g, iar -n sângele care intrǎ -n capilarele pulmonare este de%
A. ( mm>g; B. +0 mm-g; C. 6( mm>g; !. 2( mm>g; ". 0( mm>g. 88&. $ângele arterial transportǎ 2( ml2 =ml din care% A. &( este transportat de #emogloinǎ şi ( este dizol'at -n plasmǎ; B. &0 este transportat de #emogloinǎ şi 0 este dizol'at -n plasmǎ; C. /&5 este transportat de hemoglobinǎ 'i (&5 este di#olat în plasmǎ;
!. 70 este transportat de #emogloinǎ şi 20 este dizol'at -n plasmǎ; ". 78,0 este transportat de #emogloinǎ şi 2,0 este dizol'at -n plasmǎ. 8&(. !ifuziunea gazelor respiratorii% A. reprezintǎ deplasarea aerului -n amele sensuri -ntre al'eolele pulmonare şi atmosferǎ; B. se mai numeşte 'entilaţie pulmonarǎ; C. reprezintǎ transportul 2 şi C2 prin sânge şi lic#idele organismului cǎtre şi de la celule; !. reprezintǎ difuziunea oigenului din sângele capilar -n al'eole şi -n sens in'ers a dioidului de caron; ". sensul difu#iunii a fi totdeauna orientat dinspre #ona $u presiune mi$ǎ.
mare
$ǎtre
#ona
$u
presiune
8&. eferitor la presiunea parţialǎ a oigenului 4 gǎsiţi enunţul eronat% A. -n aerul al'eolar, este de (( mm>g; B. -n sângele care intrǎ -n capilarele pulmonare, este de +( mm>g; C. la niel tisular& este de 10 mm-g; !. egalarea presiunilor parţiale, al'eolarǎ şi sang'inǎ, ale 2, se face -n (,20 secunde; ". cantitatea de 2 care se cominǎ cu #emogloina depinde de presiunea
parţialǎ a 2 plasmatic. 8&2. Ca'itatea nazalǎ nu se caracterizeazǎ prin% A. este formatǎ din douǎ spaţii simetrice; B. spaţiile care o formeazǎ se numesc fose nazale; C. fosele nazale sunt situate su aza craniului şi deasupra ca'itǎţii ucale; !. are fun$!ie fonatorie& prin $or#ile o$ale; ". din ca'itatea nazalǎ, aerul trece prin faringe. 8&1. 3enomenul de memranǎ >amurger este% A. fenomenul migrǎrii $lorului& $are are lo$ la nielul eritro$itelor ; B. transportul C2 dizol'at fizic -n plasmǎ; C. transportul C2 su formǎ de caramino#emogloinǎ; !. fenomenul migrǎrii sodiului, care are loc la ni'elul al'eolelor; ". cominarea C2 cu grupǎrile 9>2 terminale din lanţurile proteice ale #emogloinei. 8&+. espiraţia C#ene4$to
8&6. ripa% A. este o infecţie acutǎ acterianǎ; B. nu este o oalǎ contagioasǎ; C. este o boalǎ $u $ara$ter se#onier; !. 'accinarea antigripalǎ nu reduce numǎrul de cazuri de -molnǎ'ire; ". forme mai uşoare de oalǎ se -ntâlnesc doar la 'ârstele etreme.
8&7. $ângele arterial al unui indi'id care are 6 g de #emogloinǎ transportǎ% A. 20 ml32,dl; B. 2,++ ml2=dl; C. 6 ml2=dl; !. 2(,8+ ml2=dl; ". 8,76 ml2=dl. 8&8. C2 difuzeazǎ din celule -n capilare şi determinǎ creşterea presiunii sale parţiale cu% A. +( 4 +6 mm>g; B. 2( 4 20 mm>g; C. 2 4 0 mm>g; !. 5 4 1 mm-g; ". 4 2 mm>g. 8&&. "mfizemul pulmonar nu se caracterizeazǎ prin faptul cǎ% A. ilustreaza un proces pulmonar comple, ostructi' şi distructi'; B. de cele mai multe ori, este consecinţa fumatului -ndelungat; C. epirul este dificil deoarece aerul este DprinsE -n al'eole; !. denotǎ Daer -n ecesE la ni'el pulmonar; ". !esutul pulmonar este înlo$uit $u !esut fibros. &((. >ematia petrece -n capilarul pulmonar, -n medie% A. (,20 secunde; B. (,0 secunde; C. 0&5 se$unde; !. o secundǎ; ". ,20 secunde.
&(. p>4ul şi temperatura condiţioneazǎ cantitatea de 2 care se cominǎ cu #emogloina astfel% A. s$ǎderea p-4ului plasmati$ 'i $re'terea temperaturii determinǎ s$ǎderea $apa$itǎ!ii hemoglobinei de a lega o)igenul;
B. creşterea p>4ului plasmatic şi creşterea temperaturii determinǎ scǎderea capacitǎţii #emogloinei de a lega oigenul; C.
creşterea
p>4ului
plasmatic
şi
creşterea
temperaturii
determinǎ creşterea capacitǎţii #emogloinei de a lega oigenul;
!. scǎderea p>4ului plasmatic şi scǎderea temperaturii determinǎ scǎderea capacitǎţii #emogloinei de a lega oigenul; ". creşterea p>4ului plasmatic şi scǎderea temperaturii determinǎ scǎderea capacitǎţii #emogloinei de a lega oigenul. &(2. 9u este ade'ǎrat cǎ -n inspir% A. coastele se ridicǎ; B. diafragma cooarǎ; C. sternul se proiecteazǎ -nainte şi se -ndepǎrteazǎ de coloana 'erteralǎ; !. contracţia diafragmei trage -n os faţa azalǎ a plǎmânilor; ". retra$!ia elasti$ǎ a plǎm*nilor& a peretelui tora$i$ 'i a stru$turilor abdominale $omprimǎ plǎm*nii.
&(1. :entilaţia spaţiului mort nu cuprinde% A. faringele; B. laringele; C. tra#eea; !. ron#iile; ". aleolele. &(+. Arorele ronşic nu are -n structura sa% A. ron#ii; B. ron#iole; C. ducte al'eolare; !. $aitǎ!i pleurale; ". sǎculeţi al'eolari. &(0. :entilaţia al'eolarǎ este% A. cantitatea totalǎ de aer deplasatǎ -n arorele respirator -n fiecare minut; B. olumul de aer $are a6unge în #ona aleolarǎ a tra$tului respirator în fie$are minut;
C. 'olumul de aer care 'entileazǎ spaţiul cuprins -ntre pleura 'isceralǎ şi cea parietalǎ; !. 'entilaţia spaţiului mort; ". 'olumul de aer care rǎmâne -n plǎmâni şi dupǎ o epiraţie forţatǎ. &(6. !eitul respirator este% A. suma dintre 'olumul inspirator de rezer'ǎ, 'olumul curent şi 'olumul epirator de rezer'ǎ; B. suma dintre capacitatea 'italǎ şi 'olumul rezidual; C. produsul dintre olumul $urent 'i fre$en!a respiratorie; !.produsul dintre minut4'olumul respirator şi frec'enţa respiratorie;
". produsul dintre 'olumul curent şi 'olumul spaţiului mort 'entilator. &(7. CFile respiratorii sunt reprezentate de urmFtoarele structuri, cu ecepţia% A. ca'itatea nazalF; B. laringe; C. esofag; !. faringe; ". tra#ee. &(8. Fspântia -ntre calea respiratorie şi cea digesti'F este reprezentatF de% A. ca'itatea nazalF; B. laringe; C. glotF; !. faringe; ". esofag. &(&. *ra#eea se -mparte -n douF ron#ii, la ni'elul 'erterei% A. *2; B. *1; C. T+; !. *0; ". *6. &(. /rincipalele organe ale respiraţiei sunt% A. ca'itFţile nazale; B. faringele; C. laringele; !. ron#iile; ". pl7m*nii.
&. eferitor la pleurF, urmFtoarele enunţuri sunt ade'Frate, cu ecepţia% A. fie$are pl7m*n este înelit de o membran7 mu$oas7 numit7 pleur7; B. foiţa parietalF a pleurei cFptuşeşte pereţii toracelui; C. foiţa 'isceralF a pleurei acoperF plFmânul; !. -ntre cele douF foiţe ale pleurei eistF ca'itatea pleuralF; ". -n ca'itatea pleuralF se aflF o lamF finF de lic#id pleural.
&2. Gn structura acinului pulmonar nu intrF% A. ron#iola respiratorie; B. bronhia terminal7; C. canalul al'eolar; !. sFculeţul al'eolar; ". al'eolele pulmonare. &1. !in punct de 'edere funcţional, respiraţia prezintF urmFtoarele etape, cu ecepţia% A. 'entilaţia pulmonarF; B. umplerea aleolelor $u s*nge o)igenat; C. difuziunea 2 şi C2 -ntre al'eolele pulmonare şi sânge; !. transportul 2 şi C2 prin sânge şi lic#idele organismului; ". reglarea 'entilaţiei. &+. Gn timpul inspiraţiei% A. diafragma se relaeazF; B. retracţia elasticF a peretelui toracic comprimF plFmânii; C. retracţia elasticF a structurilor adominale comprimF plFmânii; !. $ontra$!ia diafragmei trage în 6os fa!a ba#al7 a pl7m*nilor; ". contracţia diafragmei ridicF faţa azalF a plFmânilor. &0. rilaul costal 4 alegeţi 'arianta falsF% A. în po#i!ia de repaus& a$esta este as$ensionat; B. -n poziţia de repaus, acesta permite sternului sF se apropie de coloana 'erteralF; C. când grilaul costal se ridicF, acesta proiecteazF -nainte sternul; !. diametrul antero4posterior se mFreşte cu aproimati' 2( -n inspiraţia maimF faţF de epiraţie; ". muşc#ii care determinF ridicarea grilaului costal sunt, -n special, muşc#ii gâtului.
&6. /resiunea pleuralF 'ariazF cu% A. 'ariaţiile tensiunii arteriale; B. 'ariaţiile presiunii pulsului; C. fa#ele respira!iei; !. 'ariaţiile presiunii atmosferice; ". fazele digestiei.
&7. eferitor la presiunea al'eolarF, selectaţi 'arianta greşitF% A.este presiunea din interiorul al'eolelor pulmonare; B. pentru a permite p7trunderea aerului în pl7m*ni& presiunea aleolar7 trebuie sa fie egal7 $u presiunea atmosferi$7;
C. -n timpul unei inspiraţii normale, presiunea al'eolarF de'ine 4 cm >2; !. presiunea al'eolarF creşte la aproimati' @ cm >2 -n timpul epiraţiei; ". presiunea al'eolarF negati'F uşoarF H 4 cm >2? I este suficientF pentru ca, -n timpul
inspiraţiei, -n plFmâni sF pFtrundF aproimati' 0(( ml de aer. &8. $urfactantul este% A. stratul suţire de lic#id care acoperF la eterior al'eolele; B. forţa elasticF pulmonarF; C. forţa de recul pulmonarF; !. li$hidul tensioa$ti $are $7ptu'e'te la interior pere!ii aleolari; ". tensiunea superficialF a al'eolelor. &&. :olumul ma6im de aer pe care o persoanF -l poate scoate din plFmâni dupF o inspiraţie maimF se numeşte%
A. 'olum inspirator de rezer'F; B. 'olum rezidual; C. capacitate pulmonarF totalF; !. $apa$itate ital7; ". 'olum epirator de rezer'F. &2(. Capacitatea pulmonarF totalF este% A. suma dintre capacitatea 'italF, 'olumul inspirator de rezer'F şi 'olumul rezidual; B. suma dintre 'olumul inspirator de rezer'F şi 'olumul epirator de rezer'F; C. suma dintre 'olumul curent şi 'olumul rezidual; !. suma dintre $apa$itatea ital7 'i olumul re#idual; ". suma dintre 'olumul inspirator de rezer'F, 'olumul epirator de rezer'F şi 'olumul rezidual. &2. :olumul de aer care rFmâne -n plFmâni şi dupF o epiraţie forţatF se numeşte% A. 'olum curent; B. 'olum inspirator de rezer'F; C. 'olum epirator de rezer'F; !. 'olum 'ital; ". olum re#idual.
&22. $e descriu urmFtoarele capacitFţi pulmonare, cu ecepţia% A. capacitatea inspiratorie; B. $apa$itatea e)piratorie; C. capacitatea reziduala funcţionalF; !. capacitatea 'italF; ". capacitatea pulmonarF totalF. &21. :olumele pulmonare 4 alegeţi 'arianta falsF% A. olumul re#idual repre#int7 $antitatea suplimentar7 de aer $are poate fi e)pirat7 în urma unei e)pira!ii for!ate& dup7 e)pirarea unui olum $urent; B. 'olumul inspirator de rezer'F este un 'olum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste 'olumul curent;
C. 'olumul epirator de rezer'F este de circa 0(( ml; !. 'olumul curent este 'olumul de aer inspirat şi epirat -n timpul respiraţiei normale; ". 'olumele pulmonare adunate reprezintF 'olumul ma6im pe care -l poate atinge e6pansiunea pulmonarF.
&2+. inut4'olumul respirator 4 gFsiţi enunţul greşit% A. mai este denumit şi deitul respirator; B. este cantitatea totalF de aer deplasatF -n arorele respirator -n fiecare minut; C. este egal cu produsul dintre 'olumul curent şi frec'enţa respiratorie; !. -n diferite condiţii fiziologice şi patologice, 'alorile se pot modifica foarte mult; ". este egal $u 0&5 l,min& la o fre$en!7 respiratorie de (/,min.
&20. :entilaţia spaţiului mort este% A. 'olumul de aer care participF la sc#imurile de gaze respiratorii; B. unul dintre factorii maori care determinF presiunile parţiale ale o6igenului şi dio6idului de caron -n al'eole; C. olumul de aer $are umple $7ile aeriene p*n7 la bronhiile terminale;
!. 'olumul de aer care aunge -n zona al'eolarF a tractului respirator;
". -n medie de +,0 4 0 l=min. &26. :olumul curent este -n medie% A. 500 ml; B. 0(( ml; C. 2((( ml; !. 10(( ml; ". 0((( ml. &27. Cele douF spaţii simetrice care formeazF ca'itatea nazalF se numesc% A. piramide nazale; B. oase nazale; C. fose na#ale; !. narine; ". orificii narinare. &28. $istemul respirator cuprinde cFile respiratorii şi% A. cutia toracicF; B. pl7m*nii; C. mediastinul; !. diafragmul; ". pleura. &2&. )aringele are funcţie respiratorie şi% A. ecretorie; B. 'iratorie; C. metaolicF; !. fonatorie; ". digesti'F. &1(. *ra#eea% A. este un organ sub form7 de tub; B. continuF faringele; C. are o lungime de 4 2 cm; !. se -mparte -n douF ron#iole; ". are funcţie fonatorie, prin corzile 'ocale. &1. 5ltimele ramificaţii ale arorelui ronşic sunt% A. ron#iolele loulare; B. bronhiolele respiratorii; C. ductele al'eolare; !. saculeţii al'eolari; ". al'eolele pulmonare.
&12. 5nitatea morfo4funcţionalF a plFmânului este% A. loul pulmonar; B. loulul pulmonar; C. parenc#imul pulmonar; !. al'eola pulmonarF; ". a$inul pulmonar. &11. emrana al'eolo4capilarF% A. se mai nume'te membran7 respiratorie; B. la ni'elul ei au loc sc#imurile de lic#ide dintre al'eole şi sânge; C. este formatF din capilarele din urul al'eolelor -mpreunF cu conţinutul al'eolar; !. -n'eleşte fiecare plFmân; ". intrF -n structura arorelui ronşic. &1+. emrana al'eolo4capilarF este alcFtuitF din urmFtoarele elemente, cu ecepţia% A. endoteliu capilar; B. interstiţiu pulmonar; C. epiteliu al'eolar; !. pseudopode; ". surfactant. &10. 3actorii care influenţeazF rata difuziunii gazelor prin memrana al'eolo4capilarF sunt urmFtorii, cu ecepţia% A. presiunea parţialF a gazului -n capilarul pulmonar; B. presiunea li$hidului tensioa$ti "surfa$tant%; C. presiunea parţialF a gazului -n al'eolF; !. coeficientul de difuziune a gazului; ". dimensiunile memranei al'eolo4capilare.
&16. eferitor la difuziunea oigenului 4 alegeţi 'arianta corectF% A. se face din sângele capilar spre aerul al'eolar; B. dup7 $e traersea#7 membrana aleolo4$apilar7& mole$ulele de 32 se di#ol7 în plasm7;
C. presiunea parţialF a 2 -n aerul al'eolar este de +( mm>g; !. presiunea parţiala a 2 -n sângele care intrF -n capilarele pulmonare este de (( mm>g;
". niciun enunţ corect. &17. arginea de siguranţF este% A. timpul de (,70 secunde petrecut de #ematie -n capilarul pulmonar; B. timpul -n care se produce egalarea presiunilor parţiale, al'eolarF şi sang'inF; C. un inter'al de (,20 secunde; !. un interal de 0&50 se$unde; ". inter'alul de timp care asigurF o preluare adec'atF a C2 -n condiţii de stres. &18. !ifuziunea 4 alegeţi 'arianta greşitF% A. este etapa procesului respirator care urmeazF dupF 'entilaţia al'eolarF; B. procesul are loc doar -n condiţiile -n care eistF o diferenţF de presiune; C. sensul pro$esului a fi totdeauna orientat dinspre #ona $u presiune mare;
mi$7
$7tre
$ea
$u
presiune
!. difuziunea oigenului se face din al'eole -n sângele capilar; ". difuziunea dioidului de caron se face din sângele capilar cFtre al'eole. &1&. Aerul al'eolar 4 selectaţi enunţul eronat% A. $u fie$are respira!ie este înlo$uit total $u aer atmosferi$; B. aerul atmosferic care pFtrunde -n cFile aeriene este umezit -nainte de a aunge la al'eole; C. din aerul al'eolar este etras oigenul; !. primeşte permanent dioid de caron din sângele pulmonar; ". aerisirea la ni'el al'eolar este foarte importantF pentru pre'enirea sc#imFrilor ruşte ale concentraţiei sang'ine a gazelor.
&+(. eferitor la difuziunea C2 4 alegeţi 'arianta incorectF% A. C2 difuzeazF de 2( de ori mai repede decât 2 ; B. C2 este de 20 de ori mai soluil -n lic#idele organismului decât 2; C. egalarea presiunilor par!iale ale 832 în aleole 'i în s*nge se fa$e în 0&5 se$unde;
!. presiunea parţialF a C 2 -n sângele din capilarele pulmonare este de +6 mm>g;
". presiunea parţialF a C 2 -n aerul al'eolar este de +( mm>g. &+. !ifuziunea C2 se face% A. dinspre atmosferF spre aerul al'eolar; B. dinspre aerul al'eolar spre sângele din capilarele pulmonare; C. dinspre ţesuturi spre capilarele pulmonare; !. dinspre ţesuturi spre atmosferF; ". dinspre s*ngele din $apilarele pulmonare spre aleole. &+2. /resiunea parţialF a C2 -n sângele 'enos este mai mare decât -n sângele arterial cu% A. 5 4 1 mm-g; B. 0 4 6 mm>g; C. ( 4 0 mm>g; !. 2( 4 1( mm>g; ". 1( 4 +( mm>g. &+1. Gn mod normal, 'aloarea #emogloinei este de% A. 2 4 0 g=dl sânge; B. 0 4 ( g=dl sânge; C. (2 4 (5 g,dl s*nge; !. 0 4 2( g=dl sânge; ". 2( 4 20 g=dl sânge. &++. 3iecare moleculF de #emogloinF se poate comina cu maimum% A. o moleculǎ de 2 ; B. 2 molecule de 2 ; C. 1 molecule de 2 ; !. + mole$ule de 32 ; ". 0 molecule de 2 . &+0. eferitor la transportul 2 4 gFsiţi enunţul greşit% A. 32 din plasm7 se $ombin7 ireersibil $u ionii de fier din stru$tura hemoglobinei;
B. fiecare gram de #emogloinF se poate comina cu maimum ,1+ ml de 2; C. sângele arterial transportF 2( ml 2 = dl; !. cantitatea de 2 care se cominF cu #emogloina este condiţionatF de p>4ul plasmatic; ". creşterea temperaturii determinF scFderea capacitFţii #emogloinei de a lega oigenul.
&+6. )a ni'el tisular, presiunea parţialF a 2 este de% A. 2( mm>g; B. +0 mm-g; C. 6( mm>g; !. 8( mm>g; ". (( mm>g. &+7.5rmFtorul procent de 2 este transportat de #emogloinF prin sângele arterial% A. 0( ; B. 7( ; C. /&5 ; !. ,0 ; ". 2( . &+8. 3iecare (( ml de sânge eliereazF la ţesuturi, -n repaus% A. 0 ml 2; B. ml 3 2 ; C. 0 ml 2; !. 2( ml 2; ". 20 ml 2. &+&. >emogloina redusF imprimF sângelui 'enos o culoare caracteristicF% A. roşie aprinsF; B. roşie4portocalie; C. roşie4runF; !. ro'ie4iola$ee; ". roz. &0(. eferitor la transportul C2 prin sânge 4 gFsiţi enunţul greşit% A. C2 poate fi transportat dizol'at fizic -n plasmF; B. C2 poate fi transportat su formF de caramino#emogloinF; C. C2 poate fi transportat su formF de icaronat plasmatic; !. presiunea partialF a C 2 -n sângele 'enos este cu 0 4 6 mm>g mai mare faţǎ de sângele arterial; ". 832 difu#ea#7 din $apilare în $elule 'i determin7 $re'terea presiunii sale par!iale.
&0. eglarea 'entilaţiei se realizeazF de cFtre centrii ner'oşi din% A. mFdu'a spinFrii; B. bulb 'i punte; C. talamus; !. cereel; ". emisferele cererale. &02. uşc#ii care determinF coorârea grilaului costal sunt% A. muşc#i inspiratori; B. -n special muşc#ii gâtului; C. mu'$hi e)piratori; !. -n special muşc#iul diafragm; ". -n special muşc#iul mare pectoral. &01. /resiunea pleuralF este% A. presiunea din spaţiul cuprins -ntre pleura 'isceralF şi plFmâni; B. presiunea din spaţiul cuprins -ntre pleura parietalF şi torace; C. egalF cu cea atmosfericF; !. poziti'F @ cm > 2 peste presiunea atmosfericF; ". mai mi$7 de$*t presiunea atmosferi$7. &0+. :entilaţia al'eolarF 4 alegeţi 'arianta greşitF% A. este olumul de aer $are umple $7ile aeriene p*n7 la bronhiile terminale& în fie$are minut;
B. este 'olumul de aer care participF la sc#imurile de gaze respiratorii; C. este unul din factorii care determinF presiunile parţiale ale 2 şi C2 -n al'eole; !. reprezintF o parte din minut 'olumul respirator; ". 'aloarea sa medie este de +,0 4 0 l=min.