Zonarea vitei de vie. România se numără printre cele mai mari ţări viticole ale lumii. Cu o suprafaţă de243.000 mii ha vie (242.000 mii ha vii pe rod şi o mie ha vii tinere) ţara noastră se situeaă pe locul ! "n lume (3#$2% din suprafaţa viticolă mondială) şi locul & "n 'uropa. truurii de vin ocupă o suprafaţă de 22*.000 ha (!3#4% din suprafaţa viticolă totală) iar cei de masă $+.000 ha. , asemenea structură a suprafeţei influenţeaă "n mod direct nivelul producţiei. -in acest punct de vedere# România se situeaă la $.0$.$ milioane tone (locul $2 "n lume)# iar "n ceea ce priveşte producţia de vinuri &+ milioane hl anual (locul $3 "n lume). ,data cu intrarea in /niunea 'uropeana# Romania treuie sa respecte anumite reuli pentru a reusi alinierea alinierea la relementări din principalele ţări producătoare de struuri şi vinu vi nuri ri## cu cum m ar fi fi11 r ran anţa ţa## t tal alia ia## p pan ania ia## o ort rtu ual alia ia şi 5r 5rec ecia ia## al alee ,f ,fic iciu iulu luii nternaţional al 6iei şi 6inului# ca oranism de specialitate interuvernamental. -atorita -ato rita aderar aderarii ii Roma Romaniei niei la /niu /niunea nea 'uro 'uropeana peana## reel reelemnat emnatrile rile din dom domeniul eniul viticol treuie sa urmareasca cerintele impuse. 7stfel# ordinul 22& 8 3$.03.200+ a fost adoptat# aroandu9l pe cel din 2004# cu titlul :onarea soiurilor noile de vita de vie roditoare admise in cultura in arealele viticole din Romania. Romania are acum urmatoarele 3 one si $0 reiuni viticole1 A. Zona viticolă Intracarpatică
:ona :ona se caract caracter eri iea eaă ă prin prin reli relief eful ul domi domina nant nt delu deluro ross cu cea cea ma maii ma mare re altitudine medie (peste 400 m) şi climatul cel mai răcoros# comparativ cu celelalte one one vitico viticole. le. ;otuşi# tuşi# datori datorită tă adăpo adăposti stirii rii relati relative ve oferit oferităă de centu centura ra mon montan tană# ă# frecvenţa mare a versanţilor cu e
ainul ;ârnavelor# ;ârnavelor# 6alea alea =ureşului şi ecaşului. Relieful reiunii este foarte
frământat# cu altitudini cuprinse "ntre $*& şi &44 m şi cu orientare enerală sudică# sud9vesticâ. Reiunea este delimitată la sud de podoria eeş97pold (>ud. iiu)# iar la nord de podoria ?echinţa (>ud. @istriţa9Aăsăud)B se caracterieaă prin resurse heliotermice# "n eneral# reduse şi perioadă scurtă de veetaţie. ;oamnele sunt "n schim luni şi "nsorite# permiţând acumularea unor cantităti relativ mari de aharuri. olurile cu utiliare viticolă sunt1 rune arilo9iluviale# reosoluri# vertisoluri şi soluri antropice. Reiunea este specialiată "n producerea vinurilor ale de calitate# a vinurilor aromate şi a vinurilor materie primă pentru spumante. oiurile cultivate sunt1 etească reală# etească ală# =uscat ,ttonel# Rieslin italian# inot ris# ;raminer ro# Aeuurer. odoriile mai importante sunt1 ;ârnave# 7la# eeş 97pold# 7iud şi ?echinţa. iecare din acestea are in suordine cateva centre viticole# cu diverse directii de productie. -esi acestea s9au mentinut# soiurile noile de voita de vie admise in cultura au crescut. 7stfel# terminoloia de soiuri recomandate si autoriate
a
disparut# soiurile admise inloandu9le pe toate. e poate oserva o imoatire cu creatii noi romanesti# ale caror insusiri aroioloice# arotehnice si tehnoloice se muleaa pe potentialul eoclimatic al onei1 7stra# @lasius# elena. 7mur# ordana# ;impuriu de Clu> sunt cateva dintre noile soiuri romanesti introduse in cultura# proail cu scop e
a cunoscute sunt impartite conform cerintelor eoclimatice1 Cetatuia# napoca# omesan# plendid. B. Zona viticolă Pericarpatică
7ceastă onă este cea mai "ntinsă# corespunde centurii pericarpatice de dealuri Bau coline şi câmpiilor piemontane periferice acestora şi cuprinde peste &0 % din
uprafaţa viticolă a ţării. Relieful este predominant deluros cu e
7ceastă reiune este cea mai mare reiune viticolă a ţării# cuprinde circa D0.000 ha plantaţii viticole. 'a se "ntinde pe o lunime de peste 300 Em# "ncepând din sudul =oldovei (podoria Covurlui)# până "n A9' =oldovei (c.v. Flipiceni# >udeţul @otoşani) şi cuprinde plantaţiile din spaţiul predominant deluros9colinar# cuprins "ntre ucarpaţii =oldovei# 6alea rutului şi 6alea Giretului inferior. Relieful reiunii este frământat# cu altitudinea cuprinsă "ntre &0 şi 34& m. Climatul este temperat9continental# cu veri călduroase şi uscate# ierni luni şi aspre# primăverile moderate termic şi hidric# iar toamnele lânde şi predominant senine. ;emperatura medie a aerului este de !#3H C ("ntre D#D şi !#DH C). olurile cu utiliare viticolă sunt1 cernoiomuri camice# soluri cenuşii# soluri rune9podolite# soluri antropice# reosoluri# rendine şi psamosoluri. n =oldova se "ntâlnesc unele din cele mai vechi podorii ale ţării1 Cotnari# aşi# Fuşi# -ealurile @u>orului# ,doesti# Cotesti# :eletin# Colinele ;utovei# anciu. Reiunea este specialiată "n producerea vinurilor ale şi roşii de masă# a vinurilor ale şi roşii de calitate a vinurilor dulci naturale şi a vinurilor spumante. oiurile mai cultivate sunt1 etească ală# etească reală# 7liote# Rieslin italian# =uscat ,ttonel# 5rasă# râncuşă# ;ămâioasă românească# auvinon# Caernet auvinon# =erlot# ,porto etc. e poate oserva o imoatire cu creatii noi romanesti# ale caror insusiri aroioloice# arotehnice si tehnoloice se muleaa pe potentialul eoclimatic al onei1 7romat de asi# ,ana si Raluca pentru otinerea vinurilor ale# 7rcas pentru vinurile rosii. , direcţie secundară de producţie este cultura soiurilor pentru struuri de masă din rupa Chasselas# la care se adauă o serie de soiuri nou create1 5elu# aula#
;impuriu de Clu># 6ictoria# Aapoca# ilvania# Ienia etc# "n special pentru consumul local.
Regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaţilor
7ceastă reiune viticolă corespunde# "n cea mai mare parte# cu ona piemontană dintre 6alea ;rotuşului (7d>ud) şi 6alea rahovei (loieşti)# desfăşurată pe o lunime de 200 Em şi o lăţime de & 9 $0 Em. 7ceasta este reiunea cu cea mai mare omoenitate a condiţiilor ecoloice# cu cel mai mare procent al utiliării viticole pe unitatea de suprafaţă ("ntre 2& şi *& % din terenul aricol)# cu cea mai mare producţie de struuri la hectar din ţară şi cu cel mai tipic peisa> viticol din România. Relieful de câmpie piemontană# aplecată uniform sau "n trepte lari spre eu =are# ,revita# lenita# ;aru Kiu# oiana Crusetu. -intre acestea# cateva sunt centre viticole independente. Reiunea este specialiată "n producerea vinurilor ale şi roşii de calitate din soiurile# numindu9se mai nou Lpatria vinului rosuM1 etească ală# etească reală# 7liote# auvinon# inot ris# Rieslin italian# Caernet auvinon# etească neară# inot noir şi =erlot. -e asemenea# sunt introduse in cultura soiurile noi romanesti1 Aeru de -raasani# Aovac# ,livia# 7l aromat# Columna# -onaris#
7lutus. entru producerea vinurilor aromate# pe lana traditionalele =uscat ,ttonel si ;amaioasa Romaneasca# se mai asesc1 @usuioaca de @ohotin# Aeru 7romat# ara. n lee este mai nou introdus pentru aceasta reiune si directia de producere a vinurilor spumante. n sortimentul pentru vinuri spumante sunt introduse1 @urund =are# =erlot# inot Aoir# Chardonna# eteasca 7la# eteasca Reala# =uscat ,ttonel# inot ris# Rieslin italian si auvinon. n reiune se produc şi cantităţi "nsemnate de struuri pentru masă# "n special din rupa Chasselas la care se adauă soiurile =uscat de Famur# =uscat de 7dda# Coarnă ală# Coarnă neară şi @icane# completate de creatiile noi romanesti1 ;impuriu de ietroasa# ;ransilvania# 6ictoria# Ienia# ;amina# strita# ,tilia# elect# 7ur# Calina# Regiunea viticolă a Podişului etic
Reiunea corespunde# teritorial# aproape "n "ntreime cu marea unitate de dealuri şi coline cunoscute eorafic su numele de odişul (iemontul) 5etic. 'a se "ntinde pe o lunime de peste 200 Em ("ntre ;urnu9everin şi -âmoviţa) şi pe o lăţime medie de D0 Em# "ntre ucarpaţii 5etici de la nord şi Câmpia Română de la sud9vest. lantaţiile viticole sunt rupate "n podorii importante1 Gtefăneşti97reş# -răăşani# âmureşti# -ealurile Craiovei# laiurile -râncei şi everinului# cadrul natural "ndeplinind condiţii optime pentru cultura viţei de vie. Relieful podişului preintă o "nclinare enerală spre şi 9'# cu aspect deluros şi altitudini de 200 9 &00 m# mai mari "n partea nordică (400 9 &00 m)# care cooară "nsă până la 200 m spre 9'. Climatul este temperat# cu influenţe continentale est9europene# atenuate spre vest "n favoarea celor central9europene şi mediteraneene# la care se adauă adăpostul conferit de ara>ul Carpatilor =eridionali# astfel "ncât primăverile sunt timpurii# verile calde# toamnele lânde şi prelunite# şi iernile mai puţin aspre. olurile cu utiliare viticolă sunt mn9roşcate# cernoiomuri ariloiluviale# soluri antropice pe versanţi şi# mai rar# reosoluri şi planosoluri. Reiunea este specialiată "n producerea vinurilor roşii şi ale de calitate şi mai puţin a vinurilor ale de masă# dintr9o amă lară de soiuri1 Caernet auvinon# inot noir# =erlot# etească neară# auvinon# Rieslin italian# ;ămâioasă românească etc. 7ici se produc şi cantităţi mari de struuri pentru masă din epocile
9 6 de maturare1 erlă de Csaa# Cardinal# Chasselas# 6ictoria# =uscat de Famur# talia etc. Regiunea viticolă a dealurilor şi c!mpiilor Banatului
ituată "n sud9vestul României# "n triunhiul format de apa =ureşului cu =unţii @anatului şi frontiera cu uoslavia# această reiune cuprinde numai circa 4000 ha plantaţii viticole cu caracter insular# formând mai multe centre viticole1 Recaş# ilaiu# everin# Kamu =are# ;eremia# ;irol şi =oldova9Aoua. Relieful este variat1 dealuri piemontane cu versanţi preluni# care a>un până la $*0 9 $D0 m "n ona Recaşului# dealuri "nalte până la 320 m "n ona @uiaş9ilaiu# platouri "nalte pe terasa superioară a -unării (centrul viticol =oldova9Aouă)# terenuri plane# nisipoase "n Câmpia @anatului (centrul viticol ;eremia). Climatul este moderat9continental# cu nuanţă sumediteraneană# cu ierni lânde# veri calde şi toamne luni# asiurând condiţii optime pentru cultura viţei de vie. olurile cu utiliare viticolă sunt cernoiomuri ariloiluviale# rune9 eumeoaice# rune9luvice# reosoluri şi soluri nisipoase. Reiunea este specialiată "n producerea vinurilor ale şi roe de masă# a vinurilor ale şi roşii de calitate din soiurile1 Creaţă de @anat# =a>arca# urmint de =inis# Rieslin italian# eteasca reala# eteasca ala# urmint# ;raminer ro# inot ris# auvinon# ordana etc. oiurile rosii sunt evidentiate prin1 inot noir# @urund mare# Caernet auvinon# eteasca Aeara# =erlot. oiurile pentru struuri de masă au pondere redusă# destinate consumului local. e cultivă soiuri din epocile 9 6 de maturare1 Chasselas# =uscat de Famur# =uscat de 7dda# 6ictoria# ilvania. Regiunea viticolă a dealurilor şi c!mpiilor Crişanei şi Maramureşului
Reiunea este situată "n ona deluros9colinară şi de câmpie din nord9vestul României# cuprinsă "ntre =ureş la sud şi ;isa la nord# prote>ată la est de lanţul =unţilor 7puseni# cuprinde plantaţiile viticole din depresiunile ilvaniei# ,radei şi 7radului şi cele de pe nisipurile din Câmpia ;isei. Relieful este format din dealuri9coline piemontane# cu altitudini cuprinse "ntre 200 şi 400 m. Climatul este moderat9continental# datorită adăpostirii montane faţă de masele
reci de aer din nord9est şi deschiderii lari spre vest# cu o infuie de aer cald# care pătrunde pe valea ;isei# astfel "ncât iernile sunt# de reulă# scurte şi lânde# primăverile timpurii# verile potrivit de calde şi umede# toamnele luni şi suficient de călduroase# cre"nd condiţii avanta>oase pentru cultura viţei de vie. olurile cu utiliare viticolă sunt1 rune9luvice# rune9eumeoaice# cernoiomuri ariloiluviale# reosoluri şi psamosoluri. Reiunea este specialiată "n producerea vinurilor de calitate superioară# a vinurilor spumante# a vinurilor ale de masă şi mai puţin a vinurilor roşii (podoria =iniş) din soiurile1 etească reală# etească ală# urmint# Rieslin italian. =ustoasă de =ăderat# lordană# Cadarcă# @urund =are# Caernet auvinon# eteasca neara# inot noir# :Neielt etc. oiurile pentru struuri de masa sunt dupa cum urmeaa1=uscat de 7dda# =uscat de Famur# ilvania# 6ictoria. odoriile si centrele viticole mai importante sunt1 =iniş9=aderat# -iosi# ilvania# 6alea lui =ihai# eim# Falmeu. C. Zona viticolă "anubiano#Pontică
:ona "nreistreaă cele mai oate resurse heliotermice din ţară# iar solurile sunt constituite# "n ma>oritate# din cernoiomuri de stepă şi silvostepă formate pe loess# condiţiile pedoclimatice preentând o mare favorailitate pentru viticultură. 7ceastă onă este cea mai mare producătoare de struuri pentru masă# de o calitate deoseită# la care se adauă vinurile ale şi roşii# "ntr9o amă varietală lară. n spaţiul acestei one s9au individualiat patru reiuni1 Reiunea viticolă a nisipurilor din sudul ,lteniei# Reiunea viticolă a teraselor -unării# Reiunea viticolă din Câmpia Română şi Reiunea viticolă a odişului -oroei. Regiunea viticolă a nisipurilor din sudul $lteniei
7ceastă reiune se suprapune# "n principal# pe lara onă de nisipuri din sudul Câmpiei ,lteniei. Condiţiile pedoloice nu sunt dintre cele mai avanta>oase viticulturii. Climatul este "nsă favorail# suplinind "ntr9o anumită măsură carenţele sustratului. Relieful corespunde câmpiei de terase fluviale din sudul ,lteniei# terase care cooară "n trepte de la $309$&0 m. Climatul este de traniţie "ntre cel moderat9continental din centrul 'uropei şi cel
continental9elocie şi totuşi preferailă utiliării viticole# aici fiind cantonate principalele plantaţii din sudul ,ltenieiB a treia onă este# cu mici e
7ceastă reiune este situată# "n cea mai mare parte# pe terasele -unării din sud9 estul Câmpiei Române ("ntre ura ,ltului şi ura laiomiţei) şi cuprinde podoria 5reaca şi centrele viticole independente1 :imnicea. 5iuriu# /lmu9Călăraşi şi eteşti. Relieful aparţine teraselor -unării# flancate spre interior de Câmpia @urnaului (*09!0 m) şi Câmpia @ărăanului sudic (409*0 m)# iar spre eumătatea vestică a reiunii# cernoiomuri şi soluri ălane "n e
pentru viticultură. Reiunea are doua mari podorii ,strov si 5reaca si cateva centre viticole independente. Reiunea are ca direcţii principale de producţie oţinerea de vinuri ale si rosii de calitate si de masa si otinerea de struuri pentru masă. oiurile pentru vinuri ale1 Chardonna# eteasca ala# eteasca reala# inot 5ris# Rieslin italian# auvinon# iar din noile creatii romanesti putem mentiona1 Columna# -onaris. oiurile pentru vin rosu1 @urund =are# Ca. auvinon# =erlot# inot Aoir# n ceea ce priveste soiurile pentru struuri de masa# se cultivă soiuri din toate epocile de maturare# de la cele mai timpurii# la cele târii1 7fu 7li# 7uusta# cardinal# Chasselas -ore# 5reaca# italia# =uscat timpuriu de @ucuresti# elect# ;amina# 6ictoria# Ienia.
Regiunea viticolă a Colinelor "obrogei 9
ituată la sud9estul României# corespunde# "n "ntreime# odişului -oroei# delimitat "ntre -unăre# =area Aeară şi frontiera cu @ularia. articularităţile fiico9 eoraf"ce ale acestei reiuni viticole sunt determinate de relieful de platou# cu altitudine şi framentare sla9moderate# de "nvelişul loessic aproape eneraliat şi de climatul continental al stepei9silvostepei pontice# a cărui e
din soiurile1 auvinon# Chardonna# inot ris# Rieslin italian plus creatii noi Columna si Cramposie selectionata# respectiv inot noir# =erlot# Caernet auvinon si mai nou# Cristina. ;ot aici se oţin cantităţi mari de struuri pentru masă din toate epocile de maturare1 7fu 7li# =uscat 7dda# =uscat Famur# talia# 6ictoria etc. e suprafeţe mai mici se cultivă şi soiuri pentru stafide. -in punctul meu de vedere# modificarile aduse leii :onarii vitei de vie sunt de natura economica# climatica ( incalirea continua a atmosferei cu $ rad pe an# ceea ce permite cultivarea unor soiuri ce necesita resurse heliotermice mai mari in areale mai nordice) si leislative.
