CUPRINS CAPITOLUL 1 MEDIU DE AFACERI – DEFINIRE …………………………….……………………..2
CAPITOLUL 2 CARACTERIZARE GENERALĂ……………………………………………………………….3
CAPITOLUL 3 POZITIA INVESTITIONALĂ INTERNATIONALĂ A ROMÂNIEI………………………………..4
CAPITOLUL 4 CADRUL CONCURENTIAL…………………………………………………………………..6
CAPITOLUL 5 ROMÂNIA – STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE…………………………………….10
CAPITOLUL 6 ADMINISTRATIA PUBLICĂ SI BIROCRATIA………………………………………………..12
CAPITOLUL 7 SISTEMUL JURIDIC DIN ROMÂNIA………………………………………………………..13
CAPITOLUL 8 POPULATIA………………………………………………………………………………..15
CAPITOLUL 9 PERFORMANTA ECONOMICĂ……………………………………………………………..20
CAPITOLUL 10 MOTIVATII PENTRU A INVESTI ÎN ROMÂNIA…………………………………………….30
CAPITOLUL 11 CONCLUZII………………………………………………………………………………32
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………33
1
1. MEDIU DE AFACERI – DEFINIRE Ansamblul reglementărilor si valorilor juridice, administrative, morale, etice, care alcătuiesc cadrul extern de înfiintare si functionare într-o tară sau într-o anumită zonă, reprezintă mediul de afaceri corespunzător ariei respective. Europa Centrală si de Est este o parte importantă a Europei care datorită transformărilor cu care s-a confruntat ultimul deceniu are un impact semnificativ asupra afacerilor europene. Tranzitia către economia de piata a acestor tări în pofida costurilor sociale ridicate, a avut drept rezultat deschiderea unei mari regiuni economice caracterizată de piete libere si de crearea rapidă de firme noi. Cu toate acestea diferentele fată de Europa Occidentală sunt încă mari din punct de vedere a gradului de dezvoltare economică, a puterii de cumpărare a standardelor de viată, a tehnologiei, a culturii, implicînd necesitatea tratării lor în mod separat. După 1989, desi toate informatiile politice si-au declarat intentia de a crea în România un “mediu de afaceri atractiv si moral”, care să favorizeze dezvoltarea economică, atragerea capitalului străin competitiv si încurajarea acelui autohton, care să genereze progres si prosperitate pentru cetăteni, desi s-au făcut eforturi considerabile, se poate afirma că situatia actuală nu este pe deplin multumitoare. Una din caracteristicile definitorii ale evolutiei mediului de afaceri la scară modială – în a doua jumătate a secolului al XX-lea este tendinta de trecere de la internationalizare la globalizarea vietii economice. Prin începerea la 15 februarie 2000 a negocierilor de aderare la UE, România a intrat într-o nouă perioadă a relatiilor sale internationale. Încheierea în linii generale a procesului de privatizare, asigurarea liberalizării pietelor, au fost si sunt încă linii importante pe care România actionează în vederea apropierii, pînă la identificare, a mediului său de afaceri cu cel din UE. În noul mileniu, sub presiunea unui complex de forte de natură economică, tehnologică si politică, procesul internationalizării intră într-o nouă etapă, cea a emergentei unei economii globale, întemeiată pe un sistem de interdependente transnationale în comert, productie si domeniul financiar. „Noua economie mondială” se caracterizează printr-o nouă bază tehnologică, prin extinderea si diversificarea relatiilor de afaceri, modificarea raporturilor de forte în plan economic si politico-militar si o nouă modalitate de definire a relatiei dintre national si international.
2. CARACTERIZARE GENERALĂ 2
Localizare
• În sud-estul Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului Munţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării (1 075 km), cu ieşire la Marea Neagră (245 km); • Totalul graniţelor României însumează 3 150 km; • Vecini: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Ungaria.
Suprafaţă
• 238 391 kmp (locul 12 în Europa); • Structură: 61,7 la sută teren agricol (39,5 la sută arabil), 28,4 la sută păduri, 9,9 la sută alte terenuri.
Populaţie
• 21,5 milioane locuitori la 1 ianuarie 2009 (locul 9 în Europa); • Densitate: 90 locuitori/kmp; • Urbanizare: 55,1 la sută; • Structura etnică: 89,5 la sută români, 6,6 la sută maghiari, 3,9 la sută alte naţionalităţi; • Administrativ, România este împărţită în 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti, cu regim de judeţ), are un număr de 320 oraşe (din care 103 municipii) şi 2 856 comune; • Capitala: municipiul Bucureşti (1,9 milioane locuitori); • Limba oficială: limba română.
Forma de guvernământ • Republică; • Puterea legislativă: parlament bicameral; • Puterea executivă: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preşedintele ţării. Preşedintele ţării este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani. Moneda naţională • Leul (RON), cu subdiviziunea sa, banul; • Convertibilitate deplină a monedei naţionale; • Cursul monedei naţionale este stabilit zilnic pe piaţa valutară interbancară; moneda de referinţă este euro.
3. POZITIA INVESTITIONALĂ INTERNATIONALĂ A ROMÂNIEI Tabel . Principalii indicatori de îndatorare externă (în %) 2007
3
2008
Rezerva oficială / importul de bunuri şi servicii (luni de import)
6,1
5,7
Datoria externă pe termen mediu şi lung / PIB
31,3
37,1
Datoria externă pe termen mediu şi lung / exportul de bunuri şi
106,1
119,6
servicii Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung
23,2
29,3
La sfârşitul anului 2008, rezervele internaţionale ale statului administrate de Banca Naţională a României au totalizat 28,3 miliarde euro, cu 1,1 miliarde euro mai mult decât la 31 decembrie 2007. Această majorare a avut loc ca urmare a influenţelor de curs valutar (284,6 milioane euro) şi a influenţelor de preţ (836,5 milioane euro) aferente titlurilor de valoare aflate în portofoliul Băncii Naţionale a României şi aurului monetar. Datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut faţă de sfârşitul anului 2007 cu 31 la sută, ajungând la 50,7 miliarde euro, în urma unor intrări nete din credite externe de 12,8 miliarde euro. Nivelul datoriei externe a fost limitat de influenţele variaţiei cursului de schimb EUR/USD (634,3 milioane euro) şi ale unor conversii de datorie în investiţii directe (-176,7 milioane euro). Serviciul datoriei externe pe termen mediu şi lung în anul 2008 a însumat 12,4 miliarde euro, din care 10,4 miliarde euro au reprezentat rate de capital şi 2 miliarde euro dobânzi şi comisioane. Structura pe debitori a datoriei externe pe termen mediu şi lung reflect preponderenţa datoriei negarantate public (67,4 la sută), urmată de datoria public directă (18,2 la sută), datoria public garantată (3,4 la sută) şi depozitele pe termen mediu şi lung (11,0 la sută). Comparativ cu anul 2007, s-a înregistrat o creştere a ponderii datoriei negarantate public (cu 2,1 puncte procentuale) şi a depozitelor pe termen mediu şi lung (cu 2,7 puncte procentuale), concomitent cu reducerea ponderii datoriei publice directe (cu 3,0 puncte procentuale) şi a celei public garantate (cu 1,8 puncte procentuale). Structura pe creditori a datoriei externe pe termen mediu şi lung relevă faptul că s-a menţinut tendinţa de creştere a ponderii surselor private (de la 85,1 la sută la sfârşitul anului 2007 la 86,8 la sută la finele anului 2008), ca urmare a creditelor primite din partea băncilor private străine care au continuat să finanţeze sistemul bancar şi economia românească, concomitent cu scăderea ponderii organismelor multilaterale şi a surselor bilaterale la 12,6 la sută, respectiv la 0,6 la sută. Din punct de vedere al clasificării pe scadenţe, datoria externă pe termen lung la 31
4
decembrie 2008 deţinea ponderea majoritară (67,3 la sută) în datoria externă pe termen mediu şi lung, ca urmare a majorării ponderii datoriei private pe termen lung cu 4,2 puncte procentuale în perioada analizată. Structura pe valute a datoriei externe pe termen mediu şi lung la sfârşitul anului 2008 relevă preponderenţa monedei euro (69,3 la sută, în scădere cu 2,7 puncte procentuale faţă de 31 decembrie 2007), urmată de leu (16,0 la sută, în creştere cu 4,9 puncte procentuale), dolarul SUA (8,8 la sută, în scădere cu 3,3 puncte procentuale) şi de alte valute (5,9 la sută, în creştere cu 1,1 puncte procentuale). În ceea ce priveşte structura pe valute a serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung, în anul 2008 ponderea cea mai mare a revenit monedei euro (83,2 la sută), urmată de dolarul SUA (12,2 la sută) şi de alte valute (4,6 la sută). Datoria externă pe termen mediu şi lung reprezenta 37,1 la sută din PIB la finele anului 2008 (în creştere cu 5,8 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului precedent) şi 119,6 la sută din exporturile de bunuri şi servicii (în creştere cu 13,5 puncte procentuale). Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung s-a majorat de la 23,2 la sută la finele anului 2007 la 29,3 la sută la 31 decembrie 2008. Gradul de acoperire prin rezerva oficială a fost de 5,7 luni de importuri de bunuri şi servicii, comparativ cu 6,1 luni de importuri la sfârşitul anului 2007. Datoria externă pe termen scurt însuma 22,4 miliarde euro la finele anului 2008, soldul acesteia fiind cu 12,8 la sută mai mare faţă de sfârşitul anului 2007, ca urmare a intrărilor de capital pe termen scurt (2,4 miliarde euro). Serviciul datoriei externe pe termen scurt a totalizat 28,4 miliarde euro, datorită reînnoirii angajamentelor pe termen scurt, iar rata aferentă acestuia a atins pragul de 67 la sută la 31 decembrie 2008, cu 8,1 puncte procentuale mai mult faţă de finele anului 2007.
4. CADRUL CONCURENTIAL
5
Notabilă este observaţia Dr. Cristiana Cicoria privind fenomenul economic, în general: “Esenţa economiei de piaţă este efortul concurenţial al furnizorilor de a oferi cel mai bun produs şi al 29 cumpărătorilor de a face achiziţia optimă”1 . Asigurarea unui mediu concurential normal si nedistorsionat reprezintă pentru orice autoritate publică natională sau regională un obiectiv menit să confere companiilor mesaje, care să le permită să adopte strategii de afaceri în conditii de previzibilitate controlabilă si de corectitudine comportamentală. Politica în domeniul concurentei are, alături de politica comercială, cel mai puternic impact asupra comportamentului actorilor economici privati. Spre deosebire de cea mai mare parte a acquis-ului comunitar pentru care acordurile de asociere si de aderare la UE nu au statuat obligatii ferme de preluare, ci doar necesitatea de a depune eforturi pentru apropierea graduală a legislatiei, prevederile referitoare la concurentă sunt înscrise ca obligatii ferme, cu trimitere explicită la articolele relevante ale tratatelor constitutive ale arhitecturii integrative europene. Motivele pentru care aderarea la UE a contribuit la dezvoltarea activităţii Consiliului sunt determinate în cea mai mare parte de necesitatea adoptării standardelor comunitare, respectiv internaţionale şi a armonizării legislaţiei româneşti cu regulamentele şi instrucţiunile din UE2. De asemenea, un factor important îl constituie creşterea dimensiunilor pieţei şi implicit accentuarea concurenţei, faptul că după aderare vor fi mai multe firme, iar Consiliul va trebui să îşi redimensioneze activitatea pentru a păstra un mediu concurenţial normal. Aderarea va contribui şi la îmbunătăţirea şi dezvoltarea cooperării cu instituţiile UE şi autorităţi corespondente din statele membre şi implicarea experţilor străini, aspect care va ajuta România să-şi consolideze experienţa în problematica concurenţei. Este adevărat că aderarea la UE presupune şi modificări în ceea ce priveşte modul de partajare a deciziilor între Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană, care se astepta să devină cel mai important factor de decizie în materie de concurenţă. Cu toate acestea rolul Consiliului nu poate fi minimizat, în contextul în care dimensiunea comunitară va fi elementul de partajare între aspectele anticoncurenţiale care sunt de competenţa Comisiei şi cele care au intrat în sarcina Consiliului. Numai în materie de ajutor de stat, de la data aderării, competenţa monitorizării 1
CICORIA, C. “ Nonprofit organizations facing competition. The application of United Nations, European and German Competition Law to not-for-profit entities” ; Peter Lang, Frankfurt, 2006. 2 ALINA MIHAELA, DIMA, lect.univ. dr.; “Provocari concurentiale pentru mediul de afaceri din romania in contextul integrarii europene”; Academia de Studii Economice, Bucureşti.
6
procesului de acordare a ajutorului de stat au fost transferate de la autorităţile naţionale Comisiei Europene. Ameninţările includ factori care se află în afara controlului organizaţiei, care ar putea să pună instituţia într-o poziţie de risc. Cu cât sunt identificate mai bine ameninţările potenţiale, cu atât mai mult organizaţia va răspunde mai activ pentru a face faţă provocărilor. Din răspunsurile primite, o ameninţare pentru Consiliu este reacţia negativă a mediului de afaceri faţă de unele acţiuni cu conotaţie politică (cum ar fi acordarea unor ajutoare de stat ilegale prin intermediul unor măsuri fiscale cum se întâmplă în momentul de faţă pe piaţa ţigărilor din România, sau de exemplu aplicarea unor sancţiuni discriminatorii). Dar la fel de bine poate fi şi o reacţie negativă a unor instituţii internaţionale (cum ar fi OMC sau Comisia Europeană) în legătură cu nerespectarea unor obligaţii asumate prin tratate (obligaţii care au fost încălcate de mai multe ori, cum ar fi de exemplu aprobarea unor scheme de ajutor de stat incompatibile cu acquis-ul), finalizate cu aplicarea unor amenzi, excluderea din cadrul unor organizaţii, amânarea aderării etc. La aproape 3 ani după intrarea României în Uniunea Europeană, Consiliul Concurenţei îşi propune să aducă în discuţie principalele probleme identificate într-o serie de sectoare economice, sensibile concurenţial, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru consumatorul final3. În sectorul bancar există probleme legate de modalitatea de stabilire a comisioanelor interbancare, de nivelul mobilităţii consumatorilor şi a posibilităţii de alegere, determinat de nivelul de transparenţă al preţurilor sau de gradul de informare al populaţiei, de existenţa comisioanelor de rambursare anticipată a creditelor. Comerţul cu amănuntul, în special cel de produse alimentare, este un alt domeniu sensibil, cu influenţe directe prin nivelul preţurilor, asupra filierei de aprovizionare şi asupra consumatorilor finali. Au apărut şi aici o serie de zone vulnerabile, cum ar fi: puterea de negociere în relaţia producători-comercianţi cu amănuntul; modul de stabilire a preţurilor produselor şi politica de discount-uri practicată; potenţiale înţelegeri între marii comercianţi cu amănuntul şi producători, sectorul necesitând o atenţie permanentă şi din partea celorlalţi factori decidenţi. În sectorul concesiunilor, provocarea este ca acestea să se acorde în mod competitiv, eliminându-se orice privilegiu ce ar împiedica o concurenţă liberă pe piaţă, fie el şi în favoarea unei companii de stat.
“Piața unică, piața națională: politica de concurență în sectoarele cheie”; Consiliu Concurenței/Societatea Academică din România; 2009 3
7
În energie, există două riscuri pentru libera concurenţă: probabila înfiinţare a două companii „mamut” de energie, ce riscă să afecteze serios concurenţa pe piaţă şi să ridice probleme legate de ajutorul de stat, precum şi contractele opace ale producătorilor de stat cu parteneri care se bucură de tratament preferenţial. Sectorul farmaceutic este o provocare pentru regulile de concurenţă, fiind puternic reglementat prin politicile publice de sănătate. Există bariere nejustificate la intrarea pe piaţă a farmaciilor, monopolul farmaciilor de a comercializa medicamente fără prescripţie medicală, utilizarea „autorizaţiilor de dealer”, precum şi riscul unor înţelegeri verticale şi de formare a cartelurilor pe piaţă. Şi în sectorul profesiilor liberale s-au identificat o serie de zone vulnerabile legate de existenţa unor bariere la intrarea pe piaţă, de reguli specifice de desfăşurare a activităţii, precum şi de conferirea unor drepturi de monopol în prestarea anumitor activităţi. Legea concurentei nr.21/1996 si legislatia secundarã adoptatã de Consiliul Concurentei au rãmas în vigoare si dupã data aderãrii. Acestea continuă sã fie aplicabile practicilor/operatiunilor care afecteazã concurenta pe piata româneascã. Consiliul Concurentei si-a pãstrat competentele prevãzute de Legea concurentei nr.21/1996. În plus, autoritatea nationalã de concurentã a dobândit competenta de a aplica direct regulile comunitare în materie de concurentã. Dupã aderare, Consiliul Concurentei actionează în cadrul ECN – Reteaua Europeanã a Concurentei, alãturi de Comisia Europeanã si de autoritãtile nationale de concurentã din toate statele membre ale UE. În ceea ce priveste aplicarea efectivă a politicii ajutoarelor de stat, s-au făcut si se fac în continuare eforturi pe cale legislativă, cum ar fi: elaborarea hotărîrilor de gurvern, a regulamentelor si îndrumarilor pentru aplicarea politicii ajutoarelor de stat, promovarea regulilor de concurentă si ajutor de stat (instruirea agentilor economici, a reprezentantilor aparatului juridic, organizarea de conferinte regionale pe probleme de concurentă si ajutor de stat).
8
Reducerea ajutorului de stat national din perioada 2005-2007 fată de 2004 s-a datorat, în principal, interzicerii acordării ajutoarelor de stat în domeniul siderurgic si diminuării considerabile a ajutoarelor de stat acordate pentru salvarea si restructurarea agentilor economici aflati în dificultate. Sursă: “Profil – Concurential, Nr3-2009”, www.consiliulconcurentei.ro
9
5. ROMÂNIA - STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE Mai mult ca oricând în ultimele două decenii, evoluţiile internaţionale din anul 2008 au exercitat o influenţă majoră asupra sistemului financiar românesc. Amploarea şi complexitatea cauzelor crizei financiare mondiale, cauze profunde de natură macro şi microeconomică, adâncite de evoluţia ciclică a societăţii şi de globalizare, tind să accentueze potenţialul de captare a acestor efecte dacă echilibrele macroeconomice nu sunt restabilite într-un ritm rapid şi sustenabil. În plus, pentru România, convergenţa economică şi juridică pentru aderarea la zona euro rămâne cea mai mare provocare a următorilor ani, o prioritate care trebuie privită în dinamică, cel puţin din două perspective4: 1. contextul internaţional de evoluţie a României ca stat membru al UE, respective tendinţele pentru o nouă arhitectură financiară internaţională şi modificările semnificative din sfera sistemului monetar-financiar şi a relaţiilor internaţionale; 2. capacitatea de integrare europeană în structurile instituţionale comunitare şi convergenţa politicilor naţionale cu sistemul şi mecanismul de implementare a politicilor comunitare – cazul BNR. Contextul international. Având în vedere nivelul ridicat de integrare economică şi financiară, contextual economic mondial exercită o influenţă majoră asupra conducerii politicilor economice la nivelul UE. Banca Centrală Europeană, alături de alte instituţii europene şi de băncile centrale membre ale SEBC, printre care şi BNR, joacă un rol important în procesul de supraveghere multilaterală internaţională a politicilor macroeconomice. Climatul economic al anului 2008 şi al primului semestru din 2009 a fost dominat de turbulenţele financiare globale, transformate într-o criză de proporţii istorice cauzată, în principal, de excese de securitizare, intermediere financiară defectuoasă şi reglementări excesive sau insuficiente care au generat dezechilibre macro şi microeconomice profunde. Efectele sale negative au fost imediat transmise prin mecanisme de reglementare şi contabilitate, prin modele globalizate de afaceri, prin maniere de lucru transfrontaliere opace şi nesustenabile. Astfel, deşi turbulenţele au apărut iniţial în SUA, ulterior un număr mare de ţări dezvoltate şi emergente din Europa au fost influenţate în diverse forme şi dimensiuni de acestea, generând o amplă şi complexă discuţie despre viabilitatea şi funcţionalitatea actualei arhitecturi a sistemului internaţional monetar şi financiar. 4
BNR, “Raport Anual”, 2008, www.bnro.ro, accesat la 15.01.2010
10
Integrarea europeană în structurile instituţionale comunitare. Deteriorareaclimatului economic internaţional începând cu partea a doua a anului 2008 şi diminuarea veniturilor bugetare ca rezultat al actualei crize financiare au fost cauze majore care au condus la presiuni suplimentare asupra politicilor fiscale translatate în deficite bugetare mari, în special în acele state membre care s-au confruntat cu deteriorarea rapidă a dezechilibrelor macroeconomice. Este vorba de un grup de 11 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Olanda, Polonia, Suedia, Finlanda, Ungaria şi Marea Britanie – ultimele două aflate deja în procedura de deficit excesiv lansată în anul 2004, respectiv 2008, cu termen de corecţie 2009) care, deşi afectate de criza economică şi financiară globală au adoptat, pentru anul 2009, stimulente financiare menite să înlăture efectele crizei, conform Planului Economic de Refacere propus de CE şi adoptat de şefii statelor membre ale UE în luna decembrie 2008. Un al doilea grup de state member (Spania, Irlanda, Grecia, Letonia, Malta, Franţa şi România – ultimele două ţări au primit, în anul 2008, recomandări timpurii privind ajustarea politicilor economice) a înregistrat deficite bugetare mai mari de limita de 3 la sută din PIB pentru anul 2008 şi, potrivit art. 104-107 din Tratatul de la Maastricht, sunt în atenţia CE pentru următoarele etape: (i) Consiliul ECOFIN reunit la Praga în data de 10 martie 2009 a adoptat decizia de deschidere a procedurilor legislative pentru lansarea procedurii de deficit excesiv şi stabilirea datei-limită admise în vederea adoptării măsurilor corective în cazul a 4 state membre: Grecia, Spania, Irlanda şi Franţa, cu termene de corecţie în 2010 pentru Grecia, 2013 pentru Irlanda, respectiv 2012 pentru restul statelor; pentru Marea Britanie termenul limită s-a prelungit pentru anul fiscal 2013-2014; la data de 4 mai 2009, CE a deschis procedura de deficit excesiv şi pentru România; (ii) Consiliul ECOFIN a notificat statele membre respective să ia măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar şi (iii) acolo unde va fi cazul, impunerea de sancţiuni pentru o eventuală nerespectare a angajamentelor asumate pentru implementarea măsurilor convenite cu CE pentru reducerea deficitelor şi depăşirea termenului limită.
11
6. ADMINISTRATIA PUBLICĂ SI BIROCRATIA Ca urmare a aparitiei legei 69/1991 privind administratia public locală si a legii 189/1998, privind finantele publice locale, cu toate că în administratia locală s-au produs schimbări majore în ceea ce priveste autonomia locală, atît din punct de vedere al deciziei, cît si al resurselor financiare, din punct de vedere al eficientei operativitătii si al calitătii actului administrative, sunt încă multe de făcut. În întreaga administratie locală se constată încă existenta birocratiei, manifestată prin durata mare de procesare si decizie privind rezolvarea petitiilor de toate tipurile, eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de constructie, concesionarea terenurilor. Aceste aspect sunt amplificate si de lipsa unui sistem informational integrat generalizat (existent în prezent în stadiu de finalizare sau în curs de implimentare, doar la unele primării), în pregătirea slabă si lipsa de experientă a unor functionari publici). Organizarea necorespunzătoare a unor compartimente precum si lipsa unui program ferm de combatere a coruptiei a făcut ca acest fenomen să se manifeste încă sub diverse forme. Cu toate că marea majoritate a regiilor autonome au fost transformate în Societăti Comerciale, în scopul eficientizării activitătii acestora, se mai constată încă, deficiente în ceea ce priveste controlul calitătii serviciilor publice, ceea ce duce la risipa resurselor financiare. Un alt neajuns în activitatea administratiilor locale, îl reprezintă numărul mic de programe de finantare ale UE, accesate de acestea, aspect datorat, pe de o parte lipsei de pregătire profesională a functionarilor publici privind metodologia de accesare si gestionare a fondurilor comunitare, iar pe de altă parte circulatiei precare a informatiilor referitoare la acestea. Eficienta Guverului Sursă: IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK 2009
Graficul arată evolutia Eficientei Guvernului României timp de 5 ani, un indicator considerat relevant de către Institutul Internaţional pentru Managementul Dezvoltării (IMD) din Elvetia. 12
7. SISEMUL JURIDIC DIN ROMÂNIA Sistemul juridic din Romănia asigură baza legală pentru însăsi existenta componentelor mediilor de afaceri din Romănia si pentru reglementarea raporturilor dintre acestea. Pentru un mediu de afaceri atractiv, care să favorizeze investitiile străine, România are nevoie de o bază legislativă solidă si verificată, de un sistem juridic credibil si transparent. În acest sens, desi reglementarea dreptului de proprietate în România a fost îmbunătătită prin modificările aduse Constitutiei în 2003, se impun în continuare reforme în ceea ce priveste armonizarea legislatiei, reforma judiciară si mentinerea unui mediu de afaceri echitabil pentru toti investitorii, străini sau români. Institutiile abilitate sã asigure respectarea si aplicarea legii sunt Ministerul Justitiei si Ministerul Internelor si Reformei Administrative. În anul 2007, în România erau 4111 judecãtori, cu 12% mai multi decât în anul 2005. În anul 2007 s-a înregistrat o scãdere a numãrului de cauze penale si a celor civile intrate în instantele judecãtoresti. În anul 2007, din numãrul total de cauze înregistrate, 83,9% au fost cauze civile. Numãrul de cazuri penale si civile care au revenit în medie spre solutionare unui judecãtor a variat între 435 în anul 2005 si 373 în anul 2007. În perioada 2005-2007, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000 locuitori s-a redus, ajungând de la 304 în anul 2005 la 214 în anul 2007. Sursa: Inspectoratul General al Politiei Române din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor
2005
2006
2007
2008
Judecători
3671
3799
4111
4142
Cauze intrate la instantele judecătoresti (mii)
1597
1729
1532
1597
Penale (mii)
370
333
246
239
Civile (mii)
1227
1396
1286
1358
Persoane condamnate definitiv
65682
56705
46127
36795
Infractiuni contra persoanei
17411
15275
10195
7246
Infractiuni contra patrimoniului
29074
23620
19518
14837
Infractiuni silvice
2902
2377
1614
782
Infractiuni de serviciu 13
Dare de mită
76
67
89
58
Luare de mită
79
77
87
62
Trafic de influentă
98
92
61
48
Primire de foloase necuvenite
1
1
1
4
Infractiuni contra autoritătilor
351
303
224
196
Infractiuni economice
4
21
9
10
Infract. care aduc atingere unor relatii privind
2535
2054
1861
1240
convetuire socială Infract. la regimul circulatiei pe drumurile publice
8197
8046
8637
9042
Rata criminalitătii
304
263
214
171
(personae condamnate definitive la 100000 locuitori)
2005
2006
2007
2008
Infractiuni cercetate de politie, total (mii)
208
233
281
289
Rata infractionalitătii
963
1078
1305
1345
(infr. Cercetate de politie la 100000 locuitori)
8. POPULATIA
14
Economistul american de origine rusă Simon Kuznets (chiar autorul notiunii de PIB), recunostea în 1934 că “bunăstarea unei natiuni nu poate fi decît cu dificultate masurată doar prin marimea venitului national”. De accea consider importante datele ce privesc direct populatia. În perioada 2005-2008, structura veniturilor totale ale gospodãriilor se remarcã prin ponderea mare a veniturilor bãnesti în continuã crestere (de la 79,6% în anul 2005 la 83,1% în anul 2008). Veniturile în naturã înregistreazã în aceeasi perioadã o tendintã descrescãtoare, ajungând în anul 2008 la 13,8%, pe seama contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii.
În anul 2008, salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãnesti ale gospodãriilor (62,7%). O pondere importantã în structura veniturilor bãnesti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestatii sociale (26,0%). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãti independente si cele din proprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãnesti ale gospodãriilor.
15
Câstigul salarial real a înregistrat cãderi severe în primii ani ai tranzitiei (1991-1993), precum si în anul 1997, atingând în 1997 si 1999 valorile minime de 56,2% si respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începând cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a câstigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008 (date provizorii; au fost excluse din sfera de cuprindere unitãtile economice cu 0-3 salariati), care l-a depãsit pe cel din anul 1991 cu 46,1 puncte procentuale (127,6%).
16
În general, la conditii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor si bãrbatilor sunt aceleasi. Disparitãtile dintre salariile realizate de femei si de bãrbati pe diferite activitãti economice sunt determinate de diferentele de nivel de calificare si de pozitia ierarhicã la locul de muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbati a înregistrat fluctuatii determinate, în principal, de eficienta activitãtilor economice din diferite ramuri, respectiv de proportia femeilor care sunt încadrate în functii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre
salariul
mediu brut
al femeilor
si cel al
bãrbatilor
s-a
diminuat
de la 24%
în
1996,
17,6%
la
anul 2003
si,
respectiv,
7,8%
anul 2008.
17
anul în în
În
anul 2008, cheltuielile pentru consumul alimentar au detinut, pe ansamblul gospodãriilor, o pondere de 35,9% din totalul cheltuielilor bãnesti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 36,2%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de 27,9%. În perioada 2005-2008, produsele alimentare si bãuturile nealcoolice au detinut o pondere ridicatã în totalul cheltuielilor de consum. Totusi, acestea înregistreazã o tendintã descrescãtoare, dacã sunt asociate cu cresterea cheltuielilor cu locuinta, dotarea si întretinerea acesteia (de la 19,4% în anul 2005 la 20,4% în anul 2008), a celor pentru sãnãtate (de la 3,8% în anul 2005 la 4,1% în anul 2008).
18
Cele 3 tări cărora li se prevede în 2010 cel mai mare declin în ocupare fortei de muncă sunt România, Cipru si Slovenia.
Prognozele ocupării fortei de muncă pentru 2010, în raport cu anii 2008, 2009 Sursă “EUROCHAMBRES Economic Survey 2010, E U R O P E A N A N A LY S I S 1 7 t h E D I T I O N”
19
9. PERFORMANTĂ ECONOMICĂ
România, Cipru si Republica Cehă au înregistrat cea mai abruptă cădere a
încrederii
în
business
a
investitorilor. Încrederea în business în România a fost zdruncinată în 2009, investitorii au adoptat o atitudine mai atentă pentru anul viitor.
Prognozlele încrederii în business pentru 2010, în raport cu anii 2008, 2009 Sursă “EUROCHAMBRES Economic Survey 2010, E U R O P E A N A N A LY S I S 1 7 t h E D I T I O N”
20
Țările care au avut parte de cea mai mare scădere în Cifra de Afaceri Total au fost România, Cipru si Slovacia. Business-ul în România si Cipru are să devină mai prudent, tinând cont de prevederile pentru anul 2010, raportate la un 2009 dificil. De subliniat faptul că soldurile Ciprului si Solvaciei, cu toate că sunt cu mult sub anul 2008, sunt totusi peste media sondajului,
în
care
România
figurează cu mult sub aceasta.
Prognozele Cresterii Cifrei de Afaceri Totale pentru 2010, în raport cu anii 2008, 2009 Sursă “EUROCHAMBRES Economic Survey 2010, E U R O P E A N A N A LY S I S 1 7 t h E D I T ION”
21
În România, Cipru si Slovacia, prognozele ce tin de vînzările pe piata internă arată că aceste se vor diminua comparativ cu anul 2009, conform sondajelor. În timpul sondajului din ultimul an, business-ul înca nu era afectat de
recesiunea
economică,
odată cu timpul s-a schimbat si realitatea. În România, anul 2009 a prezentat o contractie a cererii pe piata internă, ca rezultat al concedierilor în masă si a reducerilor salariale.
Prognozlele Vînzărilor pe piata internă pentru 2010, în raport cu anii 2008, 2009 Sursă “EUROCHAMBRES Economic Survey 2010, E U R O P E A N A N A LY S I S 1 7 t h E D I T ION”
22
Recesiunea economică globală, a cauzat un declin general a exporturilor Europene pe parcursul anului 2009. La nivel global, situatia economică din SUA, a afectat in particular exporturile Europene, ceea ce se reflectă în aprecierea EURO fată
de
USD
si
în
competitivitatea Europei.
Prognozele încrederii în business pentru 2010, în raport cu anii 2008, 2009 Sursă “EUROCHAMBRES Economic Survey 2010, E U R O P E A N A N A LY S I S 1 7 t h E D I T I O N”
23
Asa arată Performanta Generală a României timp de 5 ani. România a pierdut 8 pozitii între cele 57 tări care au participat la studiu. Performantă Generală Sursă:
IMD
WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK 2009
24
PIB/locuitor, exprimat conform standardului puterii de cumpărare, a crescut în cadrul unui proces susţinut de recuperare a decalajului existent faţă de zona euro, ajungând în anul 2008 până la un nivel de aproximativ 40 la sută din PIB/locuitor în zona euro. Această evoluţie are loc pe fundalul unei convergenţe a structurii sectoriale a economiei. Produsul Intern Brut este de 200,1 mldr. $, în 2008, un nivel record, adică cu 7,1% peste cifra înregistrată în 2007. PIB înregistrează o corectie majoră, de 7,4% în primele nouă luni din 2009. Pentru întreg anul 2009, prognozele indică un declin economic de peste 6%, aceasta fiind prima scadere anuală din 2000 încoace, perioadă în care PIB-ul nominal al României s-a majorat de peste trei ori5.
În perioada 1.01 - 30.04.2009 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1182 milioane euro, în scădere cu 78,9% în raport cu aceeaşi perioadă din anul 2008. Influenţa determinantă asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale, care a însumat 1970 milioane euro, în scădere cu 66,5 la sută faţă de perioada ianuarie - aprilie 20086.
“Găsiți aici cei mai importanți indicatori statistici: PIB, Șomaj, Inflație, Investiții Străine directe, Indexul Imobiliar ZF , Creditul Neguvernamental, Exporturile, Datoria”; Revista “Ziarul Financiar”, din 20.08.2009 6 “Balanţa de plăţi şi datoria externă în perioada ianuarie-aprilie 2009”; Comunicat de presă din 17.06.2009 , www.bnro.ro 5
25
Gradul de deschidere a economiei (calculat prin relatia (importuri + exporturi de bunuri şi servicii)/PIB) s-a menţinut în ultimii ani în jurul valorii de 75 la sută, în condiţiile în care UE reprezintă principalul partener comercial al României, ponderea asociată fiind de aproximativ 70 la sută din totalul comerţului exterior.
Pe lângă indicatorii menţionaţi, este importantă şi analiza sectorului financiar. Acesta este integrat într-un grad ridicat în cel al Uniunii Europene, în contextul preponderenţei în structura acţionariatului băncilor comerciale de pe piaţa românească a capitalului străin, originar din zona euro. De asemenea, sectorul bancar s-a dezvoltat rapid, intermedierea financiară (credit neguvernamental/PIB) indirectă marcând creşteri importante, dar, cu toate acestea, se situează la niveluri inferioare celor din zona euro. Intermedierea financiară directă prin intermediul pieţei de capital este redusă, consemnând niveluri mult sub cele înregistrate în zona euro.
26
Orientarea politicii monetare este conformă cu angajamentele asumate de autorităţile române prin documentele programatice elaborate în procesul de pregătire a adoptării monedei euro în care a intrat România la 1 ianuarie 2007 (ediţiile succesive ale Programului de convergenţă); în consecinţă, aceasta răspundea cerinţei de a se atinge, în concordanţă cu calendarul prevăzut pentru adoptarea euro, un nivel al ratei inflaţiei compatibil cu criteriul de inflaţie al Tratatului de la Maastricht, precum şi cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor adoptată de BCE. Pe orizontul temporal de doi ani (tabel elaborat în 2008) vizat de politica monetară în cadrul actual al strategiei de ţintire directă a inflaţiei, ţintele anuale de inflaţie stabilite corespunzător acestei orientări de către BNR împreună cu guvernul s-au situat la nivelurile de 3,8 la sută ±1 punct procentual pentru 2008 şi, respectiv, de 3,5 la sută ±1 punct procentual pentru anul 2009.
27
Rata de creştere a creditelor acordate populaţiei a coborât în decembrie 2008 la 30,5 la sută, atingând astfel cea mai mică valoare din ultimii şapte ani; ajustarea descendentă a fost mai rapidă comparativ cu cea consemnată de creditele companiilor (a căror rată anuală de creştere a scăzut cu 14,2 puncte procentuale faţă de decembrie 2007, la 21,3 la sută). O evoluţie favorabilă din perspectiva structurii pe destinaţii a creditelor acordate populaţiei a reprezentat-o decelerarea relativ mai pronunţată a vitezei de creştere a creditelor pentru consum (până la 25,8 la sută), ponderea acestora în total reducându-se cu 2,8 puncte procentuale faţă de finele anului 2007 (până la 74,3 la sută). Prelungirea trendului crescător al ratei dobânzii de politică monetară s-a produs în condiţiile unei scăderi treptate a riscului pe care îl reprezenta fenomenul de substituţie a creditului în lei cu cel în valută; începând din februarie 2008, dinamica anuală a împrumuturilor în devize acordate populaţiei s-a diminuat continuu (ajungând în decembrie la 39,1 la sută – valoare de trei ori mai mică faţă de cea înregistrată la finele anului 2007). Această evoluţie s-a datorat inclusiv reducerii drastice a ratei de creştere a componentei denominate în franci elveţieni (pentru consum şi pentru locuinţe), în condiţiile în care băncile au renunţat aproape în totalitate în ultimele luni ale anului la creditarea în această monedă. Cu toate acestea, soldul împrumuturilor în valută şi-a majorat ponderea în totalul creditelor acordate acestui segment, ca urmare a înregistrării unor ritmuri superioare de creştere în raport cu componenta în lei, precum şi datorită efectului statistic generat de deprecierea leului. Performantă Generală Sursă: IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK 2009
28
Puncte tari: -
Remunerarea în sectorul serviciilor, Venit brut anual, inclusiv suplimentele cum ar fi primele,
-
Remunerarea managementului, Total salariul de bază, plus prime şi stimulente pe termen lung,
-
Satisfactia clientului,
-
Exod al inteligentei (a persoanelor bine-educate si calificate),
-
Forta de lucru fiminină, din procentajul total al fortei de lucru.
Puncte slabe: -
Aptitudini Financiare sunt disponibile imediat, (sondaj),
-
Nevoia de reforme economice şi sociale este în general bine-înţeleasă, (sondaj),
-
Credibilitate a managerilor în societate este mare, (sondaj),
-
Flexibilitatea şi adaptabilitatea oamenilor este mare atunci când se confruntă cu noi provocări, (sondaj),
-
Auditul şi practicile contabile sunt puse în aplicare în afaceri în modul adecvat, (sondaj),
29
10. MOTIVATII PENTRU A INVESTI ÎN ROMÂNIA Mediul de afaceri din România a beneficiat în ultimii ani de un suport legislativ menit să atragă investitii, fie din interior, fie din afară – investitorii străini, fiind astfel stimulati să se orienteze către România. Referindu-ne la investitorii străini, acestia nu vor face pasul spre România, decât în conditiile în care au certitudinea recuperării costurilor investitiilor si obtinerii unui profit rezonabil. Mai mult, fată de legislatia în vigoare, acestia caută să obtină încă de la început facilităti rezonabile. Seria de privatizări, soldate cu acordarea unor facilităti suplimentare fată de legislatia existentă, sunt relevante în acest sens. Astfel, s-a confirmat că interesul cîstigului si reducerea riscurilor pentru investitori sunt conditii esentiale care îl vor determina să ia decizia de a investi în România. Realizarea si promovarea unui cadru legislativ adecvat, operativ în mare parte în prezent, care să ofere facilităti în egală măsură investitorilor autohtoni si străini, conferă premizele unui mediu de afaceri prosper în România. Cu toate acestea, statul român, rămâne investit cu autoritatea si capacitatea de a verifica si monitoriza în orice moment activitatea agentului economic si de a controla modul de îndeplinire a clauzelor contractuale. Una dintre facilitătile majore acordate pentru investitiile directe constă în exceptarea de la plata taxelor vamale a utilajelor tehnologice, instalatiilor, echipamentelor, aparatelor de măsură si control, automatizări si produse software, achizitionate din import. Un exemplu al modului în care se materializează oferirea acestor facilităti este Ordinul nr. 228/1437 din 27 iulie, 2001, privind aprobarea listei cuprinzînd utilajele tehnologice, instalatiile, echipamentele, aparatele de măsură si control, automatizări si produse software, achizitionate din import, care sunt exceptate de la plata taxelor vamale, promovat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei si Finantelor Publice. Ordinul este promovat având la bază prevederile Legii nr.332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ în economie. Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea IMM-urilor a fost modificată ulterior prin OU nr 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiintarea si dezvoltarea IMMurilor. Desi se dovedeste încă o dată, dacă mai era necesar, că instabilitatea este unul dintre marile 30
vicii ale legislatiei românesti, această completare se doreste a aduce cîteva facilităti suplimentare celor pevăzute în varianta initială. Astfel: -
IMM-urile beneficiază de reduceri 50% pentru criteriile legate de Cifra de Afaceri si garantiile cerute în achizitii publice de bunuri materiale, lucrări si servicii;
-
IMM-urile sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, care se importă în vederea dezvoltării activitătilor proprii de productie si servicii care se achită din fonduri proprii sau din credite obtinute de la bănci românesti sau străine.
-
Cota-parte din profitul reinvestit de către IMM-uri nu se impozitează.
-
IMM-urile vor beneficia de reducerea impozitului de profit în proportie de 20% în cazul în care creează noi locuri de muncă, dacă se asigură cresterea numărului scriptic cu cel putin 10% fată de anul financiar precedent.
În aprilie 2002 a fost aprobată o nouă Lege a Privatizării, menită să accelereze acest proces, prevederile cele mai importante ale acesteia fiind: -
Creantele bugetare pînă în decembrie 2001 ale societătilor care trebuie privatizate vor fi anulate total sau partial.
-
În termen de 90 zile de la privatizarea, unitătile furnizoare de utilităti creditoare vor decide dacă anulează, reesalonează sau convertesc datoriile întreprinderilor privatizate în actiuni, pentru care investitorii vor primi drepturi de preemtiune.
-
Întreprinderile de stat vor fi vândute pentru cel mai bun pret, indiferent de pretul stabilit initial de către stat.
-
Guvernul va avea dreptul să aprobe vânzări pentru un EURO, dar selectarea cumpărătorului se va face pe baza altor conditii, cum ar fi angajamentele referitoare la investitii sau locuri de muncă;
-
Un regim special de administrare va fi instituit în timpul perioadei de privatizare, timp în care nu li se va permite unitătilor furnizoare de utilităti să întrerupă apovizionarea societătilor în curs de privatizare.
31
11. CONCLUZIE În ciuda stabilitătii politice din România, a disponibilitătii resurselor si a accesului la diverse piete, mediul de afaceri din România este în mare măsură neatractiv, rămas din multe puncte de vedere în urma altora din Europa Centrală si de Est. Principalele aspecte vizate pentru îmbunătătirea mediului de afaceri din România sunt: -
Consolidarea cadrului legal si a politicilor în perspectiva reluării cresterii economice durabile;
-
Reforma si consolidarea structurilor institutionale din România;
-
Eliminarea obstacolelor administrative si de reglementare a din calea afacerilor;
-
Impunerea si respectarea principiilor de transparentă, nediscriminare si concurentă loială.
32
BIBLIOGRAFIE 1. BONCIU, FLORIN; “Atragerea si monitorizarea investitiilor străine directe”; Editura
Știintifică, Bucuresti, 1997. 2. CICORIA, C. “ Nonprofit organizations facing competition. The application of United
Nations, European and German Competition Law to not-for-profit entities” ; Peter Lang, Frankfurt, 2006. 3. DIMA, ALINA MIHAELA, lect.univ. dr.; “Provocari concurentiale pentru mediul de
afaceri din romania in contextul integrarii europene”; Academia de Studii Economice, Bucureşti. 4. “Găsiti aici cei mai importanti indicatori statistici: PIB, Șomaj, Inflatie, Investitii Străine
directe, Indexul Imobiliar ZF , Creditul Neguvernamental, Exporturile, Datoria”; Revista “Ziarul Financiar”, din 20.08.2009. 5. NEGRIȚ OIU, MIȘ U; “Salt înainte. Dezvoltarea si investitiile străine directe.”; Editura
Expert, Bucuresti, 1996. 6. “EUROCHAMBRES Economic Survey 2010, EUROPEAN ANALYSIS 1 7 t h EDITION”. 7. “Raport Anual BNR, 2008”, Bucuresti, 2008. 8. “PIAȚA UNICĂ, PIAȚA NAȚIONALĂ: 2009, POLITICA DE CONCURENȚĂ ÎN
SECTOARELE CHEIE”. 9. “PROFIL: CONCURENȚA, nr.3/2009”. 10. “ROMÂNIA ÎN CIFRE 2008”, Institutul National de Statistică. 11. “ROMÂNIA ÎN CIFRE 2009”, Institutul National de Statistică.
33
