Zoe Petre_Cetatea Greaca 432

31

, åci til o p aer at nurf noc nî , åc i ç måcr a mer ås vi t acifi n mes et s E. 31r oli neÆ åt ec aer a nuda nî t ov e d e necsi e nu aer ei r cs - e d , t paf e d , et se – r ati r oj a mt ov nurt ni r p ,i at e nuht el p åm i r pxe es å nar ev us åÆ ni ov i ur åc a , ri e hc as uot ar k uo me d ,i ul u- so me d a åci nr et upt ot a a nî m åcove er ac li hcs Ei ul el er aot åg u R ni d ur bel ec l usr ev – ei Æ ar c o me d e d t nei pi c ni i ul ut pec noc a åci t s arfi r e p er a m i r pxe a m ir P . el as eli r eg nî rf nî uc i ç elii r ot ci v uc ,) e nui Æ c af e d l us nes nî( si es at s el as el a uc , eci til o pii Æ ei v aer ei r cse d nî , ci ni o b - z år i ul ut cilf noc l a r ai hc ,i ul ut cilf noc l a r al ubacov i unu aÆ nat s noc et çe devo d muc aç a ,l ai Æ nese do m nî åcifi do m es unt ov ni r pii r åt nurf nî ai ç ås nî ar ut a n r a D. ås aoi r ot ci v åt a mal c or p et se ae , et ati nu år ug ni s o uc ås aor e mun i a met se er e bat å uo d el ec ert ni d a n u åc ad , er ac å p ud ii nui Æ cif aer e nup m i ni r p – 21r å mun ni r p s or ugi r er aos å m ås åli bi t pecs us i ç åt c art s ba i a m ec nî ec ni d eri d nî g o- rt ni r p – sel ai a m;ii r por pt nî siî er aci ne mr et nî ei Æ ul ove o et ç ao nuc r at ne mel e msi nace m t sec a , r ugi se D . es aor e muni a mii nui Æ c af eaisr oåtsci uvl tp um ipseci anî mn u Eb? åatl peudl eniî ulibibri tziavers pi icçsi ar enaul etÆ nurn f enrî es ås ec e d er a mr u ni r p: ci nr et upi a mi ç et sel e, sor e mun i a m et se i r up ur g å uo d el ec ert ni d l un u åc a D. ag nî t s al i Æl ali ec , at paer d al ii nu, es- udnî p ur ger , ci zif uar apes es esr ev daii ni po å uo d r ol ecii r ot å ni Æ s us, at r apS aL ?i nui Æ caf i er åceif i eÆ r of a ,i et p ul aer e pec nî e d et ni a nî , er a ul ave o un åc a d , un e di ç a d e d aer ar å mun et se avectl a ec åc urt ne P. aet at ec azi vi d d nî ci r o uaet up er ac r oli r åt nurf noc a l oc at ce ps ni r p er a m il b us åt s aec a nil pe d e p å m i r pxe r ati r oj a ml ut ov , 11 ael - Vl al ul oces nî å nai net a ai not ori e hc uc åt ad o t azi cer p, ael -II Vl al ul oces ni d r ol e mr of er ai z aco uc at r a p S al t azil a mr o F . ti muÆl u me n åz aet r å pe d nî es e ni ci ç col e p e nî mår e ni c e dev es ,i e dail I l a ael - 2l al ut nî c ni di el ec ae ne mes a , er ac nî i r å nuda nî , nat no ps t upec nî al li ba bor p åt aÆi hc S .i ul ut ov aer at nev ni et se eci til o p å necs nî i r e nup i et sec a l ut ovi p , åÆ nat s ni å m i tl u nÎ . t ati ve e d r oç u e un er ar ei åc nî nî sr ucsi d ni d aer e dåc , adailI nî åc nî , r a D. 01 åt azil a uti r eif ås ei ubert aer at n urf noc aeec a e di a mc ot i ç , ei r por p

9- 734- 965- 379 NBSI or. ari me n. www or. ari me n @ar uti de :li a m- e it ç er uc u B, 83- 62. P. C:iiÆ r åc l ubul C 62. 12. 413, 22. 12. 413: xaf el e T it ç er uc u B, 1 r ot ces , 53.r n ut a T a po P.rt S, o C &ari me N. C. S : er az ufi D . åsi zr et ni et s e ii r uti de l udr oca år åf ii r åÆ r ol eÆi nar g ar af a nî aer azil ai cr e mo C

0002, ari me Nar uti d E © R ANI GA MI I Ç L AE R E RT NÎ

ÅC AER G AETATE C E RTEP E OZ

a net A, el opor c Aal e d l uez u M, 476 år oh C: eiÆ art s ul I I HCS VOJ REP NAD:i eiÆ cel oc at r e po C

RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

euristicå a teatrului în înÆelegerea universului politic grec se impun ca fireçti; acest spectacol de gradul doi, în acelaçi timp izomorf çi complementar cu agon-ul politic, devine un instrument privilegiat al anchetei noastre14. Aceastå complexå punere în scenå a contradicÆiilor çi a anxietåÆilor care definesc pînå la urmå umanitatea politicå – adicå, de cele mai multe ori, omenirea pur çi simplu –, dramatizarea surselor de conflict care ameninÆå corpul politic atît în centrul, cît çi la marginile sale, prin excluderea, mereu problematicå, mereu înfåÆiçatå ca problematicå, a femeilor, a tinerilor, a stråinilor, este pînå la urmå particularitatea culturalå cea mai frapantå a lumii greceçti. De altfel, de fiecare datå cînd acest spectacol politic al cetåÆii este întrerupt brutal de forÆe care îl confruntå cu realitåÆi violente, cetatea îçi regåseçte buna sa funcÆionare printr-o punere în scenå superioarå prin complexitate çi artificiu. Crizele tiranice care au sfîçiat lumea greacå la sfîrçitul epocii arhaice sînt un exemplu atît de evident, încît îmi este suficient så reamintesc teatralitatea instaurårii lor15 çi simbolismul invadator al råsturnårii tiranilor: culte publice pentru Zeus pentru Eleutherios çi pentru Eleutheria, eroizare çi culte publice tiranoctoni, în sfîrçit, la Atena, ostracismul, acest tiranicid mimat çi simbolic. Între toate aceste spectacole ingenioase existå, fårå îndoialå, o înrudire constitutivå, care ne obligå så ne gîndim cå nu ne este dat så sesizåm realitatea cetåÆii fårå a-i înÆelege imaginarul. Existå, în sfîrçit, alte componente ale istoriei cetåÆii care ar putea fi mai bine surprinse în aceastå perspectivå teatralå: de exemplu, aceea a rolului cetåÆii în lumea elenisticå çi în cea romanå. Caracterul în bunå måsurå fictiv çi retoric al vieÆii acestor cetåÆi în lumea dominatå de Alexandru çi de succesorii såi nu ar trebui så fie perceput ca o negare a realitåÆii cetåÆii clasice. Aproape dimpotrivå, el poate oferi o ilustrare perfectå a funcÆiei – esenÆialå în perspectiva noastrå – de gestionare a conflictelor prin punerea lor în scenå, inclusiv prin reprezentarea atentå a raporturilor dintre libertatea cetåÆilor 16

SOCIETATEA POLITICÅ

ColecÆie coordonatå de CRISTIAN PREDA

41

. sil o p i er åci r o a e ni s e d e ni g a m i åtl a åt s aec a ,i ul ui o b - z år a åti ç åt r å p m î aÆ nel oi v nî sel a i a m aet ati n u et çes - åger i çî aet at ec , ui cifi r c as nî ål p m î t nî es muc aç A . åci til o pi ce d, åcs ae n - e mo et ati nu moc o sil o p ni d c af er ac ei Æ ubi rt si d e d i ç er ar apes e d eli r uti r å necs nî d nî nup, t ot et se p e d eli bi zi v , r ol er atl a l ur uj nî , r ol er a ut c nas aÆ af nî i c , r ol el er et si m m i mun ås t at ec nî ma un ec aeec d nucsa er ei Æi ni e di r uti r avetî c r ao d e dn u, er c as r ol et ni c ni l ut er ces nî un: r oli ri v -i r p e nupxe es aet at ec er ac nî ii Æ a ps nî ,i ås r oli r b me m aet atil age i ç å mrif aer muc , el a m i na e d åÆ af i ç i ez e d åÆ af iç å m i t po aÆ nat si d d nî rt s å p , r oli ne mao ii Æ åt ec l ut ut at s uer e må mrif aer , eti ç åt r åp m î i eÆ nel oi v l al oc at ce ps t sec a ,l ui cifi r c a S. r oli ez et a ni hc nî elii cifi r c as nî i ç tî c , åcil pxe el i ç åz ai e met nî el er ac eli r uti mnî ,i r ot å br ås nî tî t a, åli bi zi v -i d ni i ç åci nu ac å mrif a es er ac sil o p o e d er at ec nî år åf åt as ne p moc ,l ef tl a e d , et se , åci til o p aer et a bz e d e d åti ut -i t s noc ,ii Æ åt ec l upr oc nî åcil o b m i s år ut p ur åt s aec A . et at ec nî et ati cr exe r oli r ut art si g a m

RANI GA MI I Ç L AE R E RT NÎ

ÅCAE R G AETATE C

ert e P e o Z

i–eisÆoarteorr Delinli dugteerr cåetidclilupsxoe m iåarfei–ntaermceo-drtnnuî eåtÆsne uenreat ear ac i o n al å nî p s n uj a a er ac åc aer g et at ec o- rt ni d vi t a mr o n t ca l u m i r p , ei Æ aci fi n mes e d as aet r a p ås nî er a er ac dr az a h n u, r oli ri r e pocse di ul udr az a h åti r ot a dli ba bor p , åc l ut paf li bacr a mer l ut ot uc et s E. at sec a l una t a påcs a- el er ac år ut art si g a m o r ot å mr u l una ati cr e xe r ov åc ,i z åt s a t udr ei p ua ec aeec e niî magi t çî c r ov åc d nî ci r o ar e ps t o p er ac ,i nui Æ c af urt ne pi ç tî c i zi vi d ni urt ne p tî t a åli bal av et se åÆ na nr etl a åt s aec a : e nup us es i i ç aer et up åti cr e xe , uås l ud nî r al , er acei F . “ er aotii v at a d„ uer e m åt si xe , ae ni d egr uce d er ac ae nui Æ c a nî i ç aer et abz e d nî i ç ac , r oli r ut art si ga mai Æ at or nî r ai , åÆ nar e ps år åf er eg nî rf nî åt si xe un, ei r ot ci v o et se t ov al er e n up us eci r o åc a d åc urt ne P. p m i t er pse d abr ov et se : eci t abl åsii r åt nurf nî avi rt - op m î , åli bi xelf i ç å dil os p m i t i ç al ec a nî , ei Æ cet or p o eif ås e msi nace met sec a ac ec af l ai Æ nese r ot c af tl a n U . m i na nut ov nu eif ås e dni t l e , ei degart e d et acove el ae di ii Æ åt ec ae mul nî , åc a d r ai hc , r ati r oj a mt ov nu et se r oti uri b sot ar k t sec a ERT EP E OZ

CETATEA GREACÅ – ÎNTRE REAL ÇI IMAGINAR

Versul din Eumenidele lui Eschil în care cetåÆenii sînt chemaÆi la solidaritatea implicatå de mache, båtålia cu duçmanul comun, ca antonim pentru înfruntårile sålbatice ale påsårilor care månîncå din propria lor carne, dovedeçte cå, dincolo de cuvintele care opun în mod irevocabil råzboiul çi råzboiul civil, existå perceperea faptului cå cetåÆenii au acces la stasis doar prin condiÆia lor de råzboinici, dar çi sentimentul cå råzboiul „bun“, cel care adunå toÆi fiii în ajutorul cetåÆii care i-a hrånit, este o alternativå puternicå la discordie. Råzboiul este locul unde dorinÆa de luptå, Ares-ul nemilos çi setea de victorie, pot çi trebuie så-çi gåseascå funcÆia lor politicå çi legitimå. Existå înså, cel puÆin în epoca clasicå, în primul rînd la Atena, un instrument simbolic al cetåÆii care o confirmå a contrario. Aici, spectacolul politic însuçi este pus sub semnul întrebårii printr-o punere în scenå de gradul doi: este vorba de teatru. FuncÆia catharticå a spectacolului, prin care cetatea în întregul såu îçi regåseçte solidaritatea, contemplînd, cutremuratå de milå çi de groazå, punerea în scenå a propriilor violenÆe virtuale, sau

Lucrare apårutå cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII

exorcizînd acestepînå violenÆe prindestul deriziune çi prin rîsul în comun, råmîne la urmå de greu de explicat numai în termenii unei psihologii colective sau în cei ai antropologiei ritualurilor. Dacå acceptåm, totuçi, så recunoaçtem caracterul politic prin excelenÆå al teatrului, dar çi teatralitatea constitutivå a politicului – adicå omologia fundamentalå dintre teatru çi cetate, faptul cå aceastå punere în scenå expiatorie a violenÆei politice prelungeçte, reia, redefineçte teatralitatea esenÆialå prin care cetatea însåçi se construieçte ca reprezentare a conflictelor - înÆelegem mai bine de ce agon-ul dramatic este o funcÆie esenÆialå a instituÆiilor politice ale cetåÆii. Desigur, violenÆa teatrului este, în tragedie ca çi în teatrul comic, o violenÆå prin procurå. Dar, dacå acceptåm cå drama nu este un complement al cetåÆii, ci reversul såu, contrariul såu simbolic, dacå acceptåm o viziune teatralå a universului cetåÆii, atît funcÆia catharticå çi formativå a teatrului în cetate, cît çi funcÆia 15

9

8

ii ni g a m i aeri uti t s nocer et çer å mr u er ac l usr e me D. ael - V l ai ul ul oces el e nif al , eci til o pi eif oz olif eli r ut upec nî åp ud tl u m å nî p åÆ nes ba ni r p i a mc ot s ni r pr us e d r oç u i a m l ec if a e d do mt sec a åz aert s åpi çî sil o p e d ae nui Æ o N . 4 sil o p e d et api hc urt nî i r us å met s uj i el ec ai eÆ nes ba el a uas i ul usec xe el ai ni ga m i tî ce d avectl a t nî s un,ii Æ e p - s ao ar ove di ç- er ac l ec , mefil o Pi ul ar et çe p , ecri Ci er aot -ij år v l ut uni Æ nî et atil a m i na er ps aer ace nul a , r oli gaf ot ol l ut uni Æ nî aer ati U. åcs aez nîl b m î o ås l a ut neve t ut upif r a aet at ec r ao d er ac e p åci t a bl ås ar ut a n åt sefi na maec åf , r oli ez t a ni t se dl ui cifi r c as dnî z uf er i r ol ut sec ni dnî t pecc a r ai hc uas ,i ul up m î c ac n u m d nî r o ngi , åt ser g a åÆ ai v o e d nui ç , åc nî at si xe un, ni Æ upl ec , uas , at si xe un aet at ec er ac nî ,i e ne muki o el er at o h al e d i mul i e nu aer ac ove ni r p , uås l ui r art noc ni r p aese da ae devert nî es ) sil o p( aet at ec , aeesi d O uc d nî pec nî , åc me n ups ås t nat r o p m i e d l ef al ås nî et se ; 3i ci ni o bz år- r oli neÆ åt ec i ul u- so ht e l a r ot åce d uj i ç r ovzi l uci n u ar e aet at ec , uet ri T urt ne p , åc uas , 2i cil o b m i s i Æ arf ,i ot e ngi s ak uar e i ås ii neÆ åt ec

n u : ci t si t at s er e dev e d t c n up ni d ni Æ up l ec , åci r ot er åbar ge di a mer ap sil o p e d ål at ne mai r oget ac uasl ut pec noc t ac uj i f av lî l ai dr o m i r p l ul or , r oli cer g a åvi t cel oc uas ål a udi vi d ni ae nui Æ c a nî , åc a d aer a bert nî ,l ef tl a e D . si cer pi a måtl ovz e d es åt c art s ba r ol ai Æ c nuf , et nav as uas el ai cif o el et xet nî , åc a d r ai hc , åz ufi d åÆ ai v åt s aec a åcs ai årt ås , t ner uc l uj a b m il nî , å uni t noc i ç i c , el a udi z er ii Æ at o noc elii r por p el e nî åt r ao p åc i a mun un et pec noc et seca åc urt ne P. el et pec noc åz ael at s ni i çî t cart s ba ci til op l ur al ubac ov er ac nî l ut ne mo m nî d nî t ec nî e n c oj t sec a , es upo uas et ner ef r et ni eci t na mes er ef s r otl u mi a ml ucoj ni r ptî ce d sel eÆ nî if et ao p un er acii b m il l al ai Æ nese t nî v uc n u et se at sec a , el oces e d p m i t : ei r ot si ot or p åg n ul o åt si xe sil o p e dii nui Æ o n aer ar o bal e nî i c å C. el as r ol esr us i ç r ol esi mer p a , t pec noc e d et no ma nî , aeri uti t ser åli bas ne psi d ni er a p , aeec a e D. åci n u ei Æi nif e d o a d el a urt ne p un åc ad, es nurt åpert nî r ol elii Æ acifi n mesi clî cse d a urt ne p r ac å m, r a ni ga m i nî evi secc us r ol eli r år uat s ni nî i ç r ol ii Æ åtil aer a åci nor c ai d aet ati s ne d nî megel eÆ nî el ås

i om rtz ,urf eurgi n sier D .-enl oacs,ecl oelinhuccralAi uçrtelni Æeåpti,liåcbi t m ai tpnm canei r niårspei, eulibreu p : oi r art noc a sel ai a mås ael eÆ nî t as ål a- s sil o p e d ål at ne m ai r oget ac , r ati t ne di t aci der p eci r o uc ål p m î t nî es muc aç a , åc e de per et r aof a maes må d e n,ii gol o met si pe et cef -r e p m i i et secal u mur d e p megr e mås måt pecc a åca D .ii r ot si el as ii gert nî ae m i z n uf or pi ç aet ati s ne d t ne mo mer aceif nî ei uti t ser er ac ,i Æ acifi n mes e di ç i Æ nacifi n mes e dr et s ul c nu ac , åxel p moc år ut c urt s o ac i c , – t pec noc al ål at ne m ai r oget ac al e d – år ae nil åvi t ce psr e p o- rt nî un åci t na ae mul urt ne p ål ai c ur c e nui Æ o n åt saeca me dev ås r asece n er a mr u ni r p et s E. å mo not ua et ati t ne ac tî ce d el as el et - ne decet na uc l ugol ai d ni d d nî r uc i a met çei årt l ut nî v uc , eci til o p i eif oz olif l usr ucsi d nî , åt azil a ut pec noc , åt azil - ai ce ps as aer azili t u nî r ai h C. c ovi n u t pec noc i un u a åsi cer pi ç åt nat s noc aer azili t u al e d dni nr o ptî ce d,) sil o p( ii Æ åt ec a åvi t cel oc i ç ål abol g er at nez er per o e d ei Æ c nuf nî d nî r uc i a mua noi Æ c a,i na mor ii Æ ar åp m î uas er a Ml ec ur d - naxel A, nai seli muas nai net al u- so me d, er acer ao t egr eve

ieieiur botersti eerl aceet pcieiçb, oågenr u plsetdr aaofbreoi rvotetsiseo edl enîscnîi celneutua esrelaca i a mr asece n, vi t al u muc sr e me d nu:i ul une mr et l a m i tl u ui dat s i ut sec a ar p us a et çer po es un er ac sr e me di unu aer at po da åli t ui a maeec a e d er ap , t pec noc tl a i ur åci r o a aec nî et ao p i ç ac , sil o p i ul ut pec noc azil a na nÎ . el a ut pec nocer p, t ci rt s s nes nî , åc a d r ai hc ,ii v e d tî t a el as elii mesil o p, ei z aco er aceif uc , sil o p i ul ut nî v uc ei uti t ser ås ili ba pac , ni Æ up i a m uas tl u mi a m, t nî s i e – å nr et a ma b m il ar e e hcev ac aer g er ac urt ne p r ol ec aet r a p ni d et ati e nat no ps åtl u mi a m uc ål ai o d nî år åf – åc urt ne P . et xet noc el as r ol el pi tl u m a i ç t nî v uc i ut sec a i ul us nes a , åf r o m i r ul p i ç åz ufi d i çe d , ål a noi Æ c n uf er egel eÆ nî o i ç ut ot ua , ert s ao n el eli z nî åcs aeti c i - ås å uni t noc er ac i eci ç ac ,i ci t naii r ot uA . a nuae dt ot urt ne p åt ad o ecil pxe el ås er ac åci n u ål u mr of o- rt nî el aer r oli Æ åt ec a et at ei r av ati ni f ni azi upe a e d el ec aolji met çevi r p ec nî ael - VI l a i ç ael - Vl a el el oces ni d e nei net a el et er ce d uat c a der er ac i ec tî ce d e ni b i a m måt s un åc i ç , ecifi ce ps i eÆ ner efi d a aeec a i ç


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

ai poporului lor çi ai cosmosului, organizeazå spectacolul unei autoritåÆi „nepereche“ în lumea oamenilor. Cetatea – cetatea greacå, înainte de cea romanå – are înså particularitatea cu totul unicå de a fi nu reprezentarea unei puteri singulare care triumfå definitiv prin victoria sa asupra haosului, asemenea regelui Marduk, cel care triumfa periodic împotriva monstrului Tiamat, ci punerea în scenå a unui agon, a unei întreceri, care opune pe oameni semenilor lor çi care are ca råsplatå çi premiu puterea politicå în polis. Dincolo de porÆile cetåÆii, haosul stå mereu la pîndå, dar cetatea însåçi este un ansamblu de reguli de înfruntare çi de alternanÆå. InstituÆiile cetåÆii nu mai comemoreazå ciclic, în ceremonii religioase, victoria care-l consacrå pe rege; ele organizeazå în fiecare zi spectacolul strict politic al divizårii çi înfruntårii între egali, puterea fiind partea cîçtigåtorului, tot aça cum concursurile panelenice pun în scenå spectacolul unui råzboi între campioni veniÆi din toate colÆurile lumii greceçti. Alunecarea inverså, de la jocuri la spectacolul politic, victoriile olimpice funcÆionînd deseori ca preambul la exercitarea tiranicå a unei puteridintre instaurate prin viclenie dovedeçte omologia cele douå planuri.çiÇi,violenÆå, dacå întrecerile atletice sînt un råzboi stilizat, instituÆiile politice ale cetåÆii sînt stilizarea råzboiului civil. Modul în care cetatea înfåÆiçeazå înfruntårile, în primul rînd prin scoaterea în evidenÆå a raporturilor de forÆe între magistraÆi çi Consiliu, între acest Consiliu çi adunarea cetåÆenilor, în dezbateri, publice prin definiÆie, care înlocuiesc prin cuvinte violenÆa facÆiunilor adverse, tot aça cum ea înfåÆiçeazå deciziile la care poate duce acest duel al discursurilor, prin afiçarea vizibilå a inscripÆiilor care rezumå opiniile opuse çi decizia finalå a demos-ului, poate fi citit ca o punere în scenå a stårii de stasis. Prin punerea în scenå a violenÆei imaginare çi prin dezbaterea politicå, cetatea evitå, ceas de ceas, violenÆa realå care pîndeçte aceste adunåri de pairi, unde, dupå pråbuçirea palatelor miceniene, nu mai existå un arbitru unic çi atotputernic care så-çi impunå legea 12

Cuvînt înainte

Prezenta culegere de studii adunå laolaltå texte pe care le-am conceput çi le-am scris de-a lungul a mai bine de treizeci de ani: unele mai naive, altele – cum se çi cuvenea unei acumulåri constante de experienÆå çi de reflecÆie – mai sofisticate. Ceea ce m-a surprins alcåtuind acest volum este înså cå, pedrept sau nu, nu må simtstînjenitå de nici unul dintre ele. Este o mare bucurie, çi, dorindu-mi, fireçte, ca eventualii cititori så nu må contrazicå întru totul, råmîn oricum cu aceastå satisfacÆie a lucrului corect çi cît mai bine fåcut. Am låsat de-o parte oarecum aleator cîteva, puÆine de altfel, dintre studiile pe care le-am publicat din 1962 pînå azi: douå articole despre sofiçti, primele tipårite, pentru cå mi s-au pårut mai pedante decît restul (la debut, oricine, cred, vrea så arate peste måsurå ce çtie); un text mai amplu despre „Cei çapte...“, despre care am publicat oricum un comentariu împreunå cu buna mea prietenå Liana Lupaç; un text despre Broaçtele lui Aristofan, în speranÆa unei exploråri mai ample a universului comediei. Am låsat oricum multe proiecte începute çi neterminate, dar nici ideea de Opera omnia nu m-a ispitit, la drept vorbind, prea mult: superstiÆie? Nu am modificat aproape deloc textele faÆå de prima lor ediÆie, în afarå de faptul cå, exceptînd trei dintre ele, este vorba de traducerea lor în limba românå – o muncå pe care mai tînårul meu prieten Alexandru Niculescu çi-a asumat-o cu un devotament afectuos çi cu o råbdare de benedictin pentru care nu am cuvinte så-i mulÆumesc. Aça cum mulÆumesc Editurii Nemira çi lui Cristian Preda pentru iniÆiativa alcåtuirii acestui volum; fårå concursul lor perseverent, aceastå carte nu ar fi existat. Am intervenit pe alocurea, doar acolo unde textul sau notele mi se påreau din cale-afarå de stufoase pentru un cititor fårå o formaÆie de clasicist. Nu pretind cå, în aceastå formå, studiile mele s-ar adresa nemijlocit unui alt public decît cel cåruia le-au fost sortite iniÆial. Dar råmîne un fapt acela cå temele investigate se referå sistematic la fapte de culturå, al cåror interes intrinsec pentru un public mai divers decît clubul mult prea exclusiv prin dimensiunile sale, al clasiciçtilor. 5

7

01

ac åli ci fi d e dl ef al et se – t ai r e net r a p, et ati nu moc , et at - ei cos , t at s – m i xor pi ul uneg aer egel a åc , eli bac at a ni i ç el a ut pec noc , eci nuii Æi nif e di e nu aer al u mr of al s nuj a a- s un,i o n al å nî pl et ot si r Ai ç not al P al e d, åc a maes e de per a d met up e n, sil o p e d ae n ui Æ o n et çevi r p ec aeec nÎ . eci r ot si r ol et pec noc l a er azili t u e d l udo mr ai hc e nups aet up ma , ai Æ c nuf ,i ç ås nî ar ut a n t paf e d åz aezi v i ç , e ni s nî el e t nî s muc aç a, er al uci tr ap ert sao n el eÆ ni t ço nuc e d, ai cer G e d ol oc ni d , et ati hci t nA e d ol oc ni d i c , eci t na r ol er aovzi l ur oi r et ni nî åz ae uti s i a m es un ii r et a bz e d l a t cei bo l ut ar åve da , åci t na et at ec e d i ul ut pec noc aer egel eÆ nî urt ne p – åÆ nat r o p m i å ni Æ up aer p er a ec uas – er a un ec i ç er a ec et ç år åt o h es d nî c i c nut a , r as o di ut sec a aeri ut -i t s noc aL. et ajil ge nif t o p un ec , ådot e me d el as elii Æi z o p - user p r ai hc , as aet r a pi ç er a r ad, sil o p er pse di ei Æ ucsi d i ul ur as o d l ur oi r et ni nî et r a p nî åz ae uti s es ae : ål b ud i ç ut ot et se i r et a bz e d e d l ef t s a i e n u aci t a mel bor P . 1 ert s ao n r ol e nil pi csi d

,i ul uz nor b aco pe ni d r ol et al ap aer e dåc åp ud; 8j arti br a e d e msi nace mr ot seca aÆ nes bai ç aeri ç ubår p ni dt ucs å n a- s åc aer g aet at e C. r ol et cilf noc a er a noi t seg e d msi nace m uås l ui r por p e n upor p , åci t a bl ås i ç å m i ti gel e n aÆ nel oi v iç å m i ti gel aÆ nel oi v ert nî çer g år åf ei Æ c ni t si d o dnî Æi mr e p , er ac met si s nu et se t at s eci r O. 7“ et at ei cos nî i ul ut cilf noc aer et ç ao n ucer„ et se i ul uci til o pl a l ar ug ua ni l ut se G . et ati r a dil os e d e msi nace mr ot sec a aer al at s ni nî i ç aer at nev ni nî tî ce d ål a ni gi r o i a met se un åci t na aet at ec i r ei åci n ,l ef tl a e D. 6t e uqa N-l a di V err ei P ai r cs muc aç a , åci g art-i t na å ni ç a mo ac åz ae noi Æ c n uf aet at ec : r oli r åt - n urf nî a i ç i eÆ nel oi v a er a m il b us e d et ner e oc e met si s t nî s ii Æ åt ec el a el aer elii Æ uti t s ni i çes nî ; åci vi c et ati r adil os al ti t çi nil e n d n uf or pi ç t p ur ert nî e nl e pa n u, ei gol oe di o li bai r av ni do mnî i ç dnî r l u m i r p nî et seii Æ åt ecl ur a ni ga m i r ao d un ,li hcs E i ul el a e n mel os eli r ul e pa al c oli hcr A i ul i ai ot e ngi s ak al e d, e paor pa e di a m m i vi r p åc a D . 5 nol o S aj e d ae nups muc , ai b uo mo n: å m i ti gel åÆ nel oi v ac tî ce dl ef tl ai Æ åti nu moc i e nul ur oi r et ni nî ez e noi Æ c a ås

aåisruotpsti son fî aå“råu citti tnoaceteadt etc„nee dmioulmutepreaccneiofc aailÆi eniiÆf eudcisiçdås n nîî , – l et ot si r A uc un åc ad – seg nal uo Ce dl et s uF uc ni Æ upl ec dnî pec nî ,l ef t s A.ii r por p t nî s i - er ac el evi t ce psr e p e di ç i o n el et paf e d ei Æ c nuf nî ii ne mr et åcs ae nif e der i ç- ås egel eÆ nî i ci r ot si e d ei Æ ar e neg er aceif åc et çe devo d er et abze d åt saeca ; et ati hci t nA agaert nî urt ne p l ai c ur c t pec noc i ut sec a l ur as o d ni d r ol esei p r or ut ut a , a n u etî c a n u, aer a ul er ni r p sil o p e di ç ås nî ae nui Æ o n e paor pae dnî i a mez e ni maxe ås e nupor pi ç- er ac er et abz e d o åt as nal t sof a t nece R

ecu :aeÆ dni ecli orit varåf cri odlieir påt m nî uerfc naî eaeicç,li eai Ædn r eoscesi doam åcniît,aebtlsåes aaertbatm år a pa ås c af el as el ezi r c d nî c i c n ut a tî ce d e ni b i a m åt a doi ci n et çe nif e d es un aet at e C. er age ni e ai r por p nî ac nur a et ao p o er ac er aot åÆ ni ne ma et atil a ut ri v o ii Æ åt ec al aezr ui ç ås nî nî åt si xe åc , ai deg art uc , nai net a ael - V l al ul oces ni d d nî pec nî , ti cil pxe i a mi o pa, ti cil p m i do mnî t upec nî al , et ç ao nucer av åc aer g aeri d nî g , ti çrîf s nÎ .i ul ut pec noc a åcovi nu eri nif e d eci r o åli cifi d ec af at s aec a ni r pi ç – ii Æ åt ec ar af a nî år utl uc åt si xe un – vi t ci rt ser e d mert xe s nes nuii r utl uc l ef t s a åd, el a m i na e d åÆ af et se ar ut a n ec aeec mo e d åÆ af et se aet at ec er ac å p ud,l et ot si r Ai ul l a no ki til o p noozl ur bel e C.ii r ut a n es upo ii r utl uc ai ç ås nî aÆ neset ni hc , åt ai geli vi r p ai ser pxe sil o p ni dl ef t s a d nî c åf , åci t a bl ås ar ut a n e d åÆ af åt at pert er aÆ nat si d o- rt ni r pii Æ åt ecii r åt nev ni ai r ot si åz aet al er er ac “ åp ud„ nui ç “ e d et ni a nî „ nut ucert uåsl ui r por p nî et ç ao n - ucer ai cer G: “ år aoi ni do„ e dnups år iî “ ave dnutl a„ i uL . åÆ nat r o p m i as at ar åve da , åvi t ce psr e p åt s aec a nî , et çes åg i çî el as el e m i not na al e d d ni nr o p ii Æ åt ec

ii Æ åt ec l ul ocat ce pS : er ec udort ni e d col nÎ

ERT EP E OZ

ZOE PETRE


Cercetarea lumii antice are particularitatea unei foarte severe discipline çi a unei tradiÆii academice multiseculare. Tocmai de aceea, exigenÆele de informare çi regulile interpretårii sînt excepÆionale ca rigoare çi acribie. Cu atît mai mult se cuvine så fie respectate aceste norme interne constrîngåtoare dacå autorul propune – aça cum må flatez cu gîndul cå am fåcut-o în paginile care urmeazå – o lecturå mai puÆin ortodoxå a faptelor de civilizaÆie anticå, ceea ce impune mai multå, nu mai puÆinå stricteÆe în argumentare. Cartea aceasta este compuså din cercetåri pe care le-am întreprins mai bine de 30 de ani, aça cå adunå çi un numår corespunzåtor de datorii de gratitudine ale autoarei. Am deprins regulile foarte stricte ale meseriei de la profesori de excepÆie, cårora le-am exprimat în repetate rînduri, çi în paginile care urmeazå, recunoçtinÆa mea. O datorie aparte de gratitudine pe care trebuie s-o evoc e cea faÆå de entitatea colectivå a SocietåÆilor de Studii Clasicedin România. Din 1956, acest grup care a reunit, mai bine de trei decenii, competenÆe ilustre çi entuziasmul fidel al tuturor celor care credeau în importanÆa studiului lumii greco-romane a reprezentat pentru generaÆia mea un spaÆiu de excelenÆå çi un spaÆiu de libertate fårå de care nu ne-am fi putut forma. De multå vreme, Studiile Clasice– societatea, dar çi revista ei, care a publicat cu generozitate cele mai multe dintre contribuÆiile adunate în acest volum – sînt reprezentate în chip eminent de profesorul I. Fischer, cåruia se cuvine så-i mulÆumesc aici pentru dåruirea cu care s-a îngrijit mereu de progresul çtiinÆific al fiecåruia dintreçinoi. Lor se cuvine înså så le adaug aståzi pe cei care mi-au fost alåturi, fårå afecÆiunea råbdåtoare a cårora aceste pagini nu ar fi putut så fie nici gîndite, nici scrise. Mai întîi cei dispåruÆi: tatålui meu, Emil Condurachi, i-am dedicat – ca profesor – un studiu cuprins în chiar acest volum, dar se cuvine så-l amintesc aici pentru infinita afecÆiune çi încredere profesionalå çi umanå cu care mi-a fost mereu aproape. Çi lui Grigore Moisil, unchiul meu, i-am închinat cîteva pagini, cu admiraÆie çi dragoste. Le alåtur aici numele mamei mele, Florica Moisil, care, pînå în 1977 cînd ne-a påråsit, mi-a Æinut locul cu o dåruire unicå în mii de obligaÆii familiale çi casnice, al soÆului meu, Aurelian Petre, care m-a încurajat cu o admiraÆie nemeritatå dar constantå. Nu le sînt mai puÆin îndatoratå celor prezenÆi – cei doi fii ai mei, Dan çi Dinu, care au suportat de multe ori cu înÆelegere çi stoicism absenÆele mele din spaÆiul matern, çi care, cu timpul, mi-au devenit interlocutori intransigenÆi çi extrem de stimulativi. Aç fi fericitå dacå nu doar aceastå paginå liminarå le-ar fi o lecturå agreabilå. Bucureçti, 7 aprilie 2000

labilitatea puterii în lumea conduså de basilees, atît de dureros resimÆitå de Hesiod, dovedind incapacitatea elitelor råzboinice de a stabili, ele singure, o lege unanim recunoscutå, a impus inventarea unui ansamblu de instituÆii care så Æinå seama de realitåÆile divizate ale puterii. Aceste instituÆii au sancÆionat o nouå împårÆire a rolurilor politice, atît între nobili råzboinici çi oamenii de rînd, cît çi în interiorul elitei, supuså regulilor din ce în ce mai stricte ale colegialitåÆii çi anualitåÆii instituÆiilor puterii. Ele çi-au asumat astfel råspunderea pentru orice surså majorå de confruntare: administrarea spaÆiului, care era în primul rînd påmînt arabil, chora – juråmîntul arhonÆilor atenieni, prin care aceçtia se angajau så garanteze proprietåÆile cetåÆenilor în timpul anului lor de exercitare a puterii, exprimå foarte clar aceastå vocaÆie esenÆialå a cetåÆii – dar çi Æesåturå urbanå, spaÆiu public, cåi de acces çi fortificaÆii. Aceleaçi instituÆii çi-au asumat råspunderea timpului – succesiune normatå de sacrificii çi sårbåtori religioase, de magistraÆi cu mandat anual, çi, cel puÆin la Atena, calendarul lunar al pritanilor – pentru a ajunge, printr-un comemorative sistem de publicare a decretelor, ca çi prin monumentele çi ceremoniile colective, la o asumare a råspunderii memoriei:phoinikomnamones la Argos çi grammateis la Atena sau în alte pårÆi stau mårturie pentru aceasta. Toate aceste inovaÆii sînt råspunsuri specific greceçti la ameninÆarea unui conflict violent care poate, în orice moment, så destrame Æesåtura fragilå a comunitåÆilor omeneçti, çi probabil cå în acest sens Nicole Loraux are dreptate så spunå cå cetatea s-a nåscut din stasis9. Aç spune chiar mai mult. Toate formele de putere anterioare experienÆei greceçti sînt puneri în scenå ale unei puteri fårå alternativå, imposibil de contestat fårå a risca tulburarea ordinii cosmice: puterea regilor din Orientul Apropiat, vicari ai zeului, puterea faraonilor egipteni, puterea prinÆilor, wanakes, din epoca micenianå, a regilor asirieni çi persani – un lung cortegiu de suverani aleçi de cåtre zei, dacå nu zei ei înçiçi, ståpîni 11

92

, r ugi se d, er a un doi se Hi ul l a og E. et azil a nosr e pi ei ser pxe a år oj a mai Æ av o ni i ç i ei Æi z o p moc el a eci gol ae neg i r o eci dos - par , el a noi Æi dart eli Æ åtil ado mert nî ae nui s net e dt a ni mo d , ci t e o p i ul usr ucsi d a åt nel avi b ma aer ar ut c urt s e d nup - ser oc iî ee doi se h ar e po åt ni z er per l - er ac e pii Æ åti nel e el a e nui xelf er e di ç es aoi gil er , eci ti mr olii Æi dart a er a ul aveer e dl a nosr e pi ul ut r of E.i ei Æi z o p moc l a l a mr of l unal p e pi ç år us å mål age nî åt sefi na mes i ç , åt nar ag aet ati vi t cel oc i ç ål a udi vi dni ai mo not ua ert nî ,l ai cosl ec uc r ali m i s åz aer - ut c urt s es ui r oti d ua-t e o pl ut r o par , t al u mr of l ef t s A . 44“ år al upo p ai Æi t s uj al l e pa nu al m i d nî g e n ås ec af e n ec aeec„ , åci t ar c ot si r a al et ut e d e pacs ås dnî cr ec nî år al upo p er a nuda o- rt nî aer ati cer egel eÆ nî b us eli z i ç i c nu M åc i e met l ut se d uc e n up us - er p t ut up a- s ; er at ne mugr a o et se doi se Hi ul ar e po , 34 nai nol os pi t e d ci til o p sr ucsi d n u ås nî i f a år å F . sr ucsi d e dii nui Æ o nl a ci r of at e mcol e d , t ceri dl ur et c ar ac tl u mi a mi ç dnî zi cer pii r åci nu mocl al ar o t na ni mo der pl ut ce ps a – åz aeser da es i ai ur åc ui r oti d ua i nuluudsnrîenviunpuulseurspniesr eur spsreudcersail dugetniçisniiiÆca,tinidvei dmuetaçsi nat nm îu s un ai nogoe Ti ci ni ç eli z i ç i c nu Mi ci n, r åve dart nÎ . t r o par er at a nu nup user p r ol ar ut c urt si ç a mr of i ç tî c , eci doi se h r ol e me o p ai r et a mtî t A . aet ati vi t cel oc uc ti cil p m i t r o par nu e d åt a noi Æi d noc tî ce d , t paf nî , åt si xe un i ç åt azi t ul - os baif et ao p un ei mo not ua åt saec a, å maes å nub e D . et aÆ ni ne ma uer e måc a d r ai hc , eli bai v eci mo n - oce-l ai c os i Æ åtil aer i e n u , el a uti ri ps i ei Æ aer c l unal p e p , e d nupsår er aci ul uti ma ål a nosr e p, å mo not ua er ar obal e e d i Æ åti c a pac i e n u a davo d t nî s i ul el e meo p; 24i Æi net ço mz e d r o n u l a port nazi ml u msi m i se p uas atl over å m i r pxe uni ç 14r o l i Æ o l i h l a t e o p nu et se un doi se H .i e r oli Æ ne no p moc ii Æ åtil at ot l a li bar a p moc l ai c os t ut at s nu åcil p m i sil o p e d åci til - o p-l ai cos ar ut c urt s muc aç a t ot , t paf i ut sec a aÆ nii t ç noc åm i r pxe ei uti t s noc es ås åt s ec ii Æ åt ec el a el ae di eli ri ut - åcl A. 04 si me hT ,i ul aciif e d i ne mao ert ni d eli r ut r o par nî t at nez er per , s ue Z et se er ac i ul u- so msoc l a r ot azi n - agr o l ui pi c ni r p e d åÆ af aer e nup us e d et a noi Æi d noc t nî s RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

1958 çi idem, „Gemeinde und Herrschaft. Von den Grundformen griechischer Staatsordnung, I“, SAWW 235(3), 1970, cu råspunsul lui V. Ehrenberg, „Von den Grundformen griechischer Staatsordnung“, SHAW 1961 = Polis und Imperium, Zürich, 1965, pp. 105-138. O contribuÆie marxistå deosebit de nuanÆatå aduce J.-P. Vernant, „Remarques sur la lutte de classe dans la Grèce ancienne“, Eirene 4, 1965, pp. 5-19. 3. J.-P. Vernant, op. cit., p. 7. 4. E evident cå un terminus ad quem al acestui proces nu poate fi stabilit; cf. M. Austin çi P. Vidal-Naquet,Economies et sociétés en Grèce ancienne , Paris, 1972, p. 54 çi urm. (NA: Pe tot parcursul volumului, secolel e menÆionate sînt înaintea erei creçtine, dacå nu existå o altå menÆiune.) 5. Cum se çti e, cuvîntu l polis apare în epopee, dar nu cu înÆelesul lui ulterior , ci într-un sens geografic çi mai ales militar (citadelå); cf. Il . 2, 12; 9, 419; 13, 815; 15, 737; Od. 22, 230 etc. Ve zi V. Ehrenbe rg, Die Rechtsidee im frühen Griechentum , Leipzig, 1921, p.131; W. Hoffmann, „Die Polis bei Homer“, în Festschrift... Bruno Snell, München, 1956, pp.153-165 (= Zur griechischen Staatskunde , ed. F. Gschnitzer, Darmstadt, 1969, pp.123-13 8). 6. Vezi mai ales remar cabilele analize ale lui M.I. Finley,

Lumea lui de Odiseu (trad. rom.), Bucureçti, pp. 71-140. 7. Tentativa a urca mult în timp srcinil1968, e cetåÆii, recent întreprinså (vezi H. van Efienterre çi H. T rocmé, „Autorité, justice et liberté aux srcines de la Cité grecque“, RPh. 154, 1969, pp. 405-434), mi se pare un exerciÆiu anistoric: oricît ar fi de lacunare cunoçtinÆele noastre despre structurile fundamentale ale societåÆii cretane, sistemul palaÆial råmîne un dat fundamental al acestei societåÆi çi un atare sistem este incompatibil cu cetatea. 8. M.I. Finley, „Homer and Mycen ae: Property and Tenure“, Historia 6, 1957, pp. 133-159 (cu observaÆiile lui P. VidalNaquet, Annales(ESC) 18, 1963, p. 712 çi urm. çi Archives Européennes de Sociologie 6, 1965, p. 717); G.S. Kirk,The Homeric Poems as History, Cambridge Ancient History 22, cap. 39 b, Cambridge, 1965, M.I. Finley, Early Greece: The Bronze and Archaic Ages , Londra, 1970, pp. 71-89. 9. J.-P. Vernant, Les srcines de la pensée grecque , Paris, 1965, pp. 33-43. 10. O discuÆie foarte nuanÆatå a problemelor continuit åÆii çi discontinuitåÆii în domeniul religiei çi cultelor la P. Lé32


„aliate“ çi monarhii atotputernici ai momentului. Pentru cå cetatea este aceea care primeçte çi publicå „scrisorile“, nu edictele regilor elenistici sau ale imperatorilor romani; cetatea este aceea care le consacrå acestora, prin vot, culte çi sanctuare, çi care le oferå daruri aça-zis benevole – care se ocupå, de fapt, de punerea emfaticå în scenå a prieteniei çi a reciprocitåÆii în interiorul unui raport de forÆe vizibil asimetric, dar care trebuie så fie gestionat cu subtilitate la nivelul imaginarului. Doar atunci cînd acest spectacol al puterii se va reduce la un singur actor înveçmîntat în purpura imperialå, în faÆa unor spectatori care nu pot face altceva decît så-i adore imaginea, violenÆa efectivå va prelua çtafeta violenÆei simbolice a teatrului politic, ducînd, pe drumurile însîngerate ale uzurpårilor, ale råzboaielor civile, ale persecuÆiilor, spre fastul Imperiului Roman tîrziu. Gåsindu-çi refugiul pe lîngå adunårile de råzboinici care-i înconjurau pe regii „barbari“, sau în circ, în confruntarea dintre facÆiunile de „albaçtri“ çi de „verzi“ din BizanÆ, în veselia intermitentå a procesiunilor carnavaleçti çi în turniruri, punerea în scenå çi histrionismul esenÆial al politicului, a fost så el inventat çi organizat de cetatea greacå,aça nu cum vor înceta fie reinventate, pentru a reapårea, din plin, la începuturile epocii moderne; ceea ce politica înfåÆiçeazå aståzi, de la votul universal pînå la imaginile folclorice ale dezbaterilor televizate, nu este, pînå la urmå, decît o altå formå a teatralitåÆii inevitabile care îmblînzeçte violenÆa prin imitaÆie, mimesis, çi prin spectacol. Note 1. Acest articol dezvoltå o intervenÆie la masa rotundå asupra cetåÆii greceçti organizatå de cåtre Cathérine Darbo-Peschanski cu ocazia celui de-al XVIII-lea Congres InternaÆional de Istorie (Montréal 1995); pentru stadiul în care se aflå discuÆia asupra acestei probleme, vezi Cathérine Darbo-Peschanski, „La cité grecque“, în Actes du XVIII-e Congrès International d’Histoire , Montréal, 1995, 17

03

, arf ni ,ii r åt nezer per ae mer V =( 752- 542 . pp , 9791 , 81 HRR, “. è . n. v a el cèi s e-I V ud e uqcer g eés ne p al s na d ega m i t e ecifi t r A. noi t at nesér per al e d eg â n U„ , ert e P e o Z. 51 . 6891 , ar d no L- sel eg n A s o L- yel e kr e B, yr oe hTl aci til o P dna y de g ar T keer G,) . de( ne b u E. P. J i z ev ,i ei de g art a eci t si r ue ii r ol av a åti ci l pxe

i a mc ot åcil p m i åci til o p-l ai c os et atil aer åt s aec a e d ti c ol -ji me n et agel ii nui xelf er ai ç ii Æ åt ec ai Æi r a pa r a D. sil o p e d r oli r ut c urt s l a t azil at si r ce n åc nî ui dat si unu e dnupser oc a – ei mi a mun uni ç – t ur å p a- s i mr oli r åt celf er l unal p e p er at at s noc åt s aec ai ç , åvi t c a åÆ r of o ac tî ce d åbar ge d i a met net al dnof nî r apa evi t cel oc eli Æ åtil at ne mi ç aet ati v -i t cel oc – er ali m i s et r a p nî i ç , et r a p nî eti r efi di åc e pi ç i ni ci r p ni d – ås nî i r uz ac el e b ma nî ; et ati nu moc al i ul ud -i vi d ni a e mo not uaii r ol av i ç i eÆ nei r e pxe ai r åt r o par i e nu aÆ net si xe , doi se H al i ç , r e mo H al i ç , t at at s noc mA . s us i a me d ai Æ agi t - sev ni ni d egr uce d er ac t ce ps a tl a i unu ar p us a ai Æ net a megart a ås ås nî i r o d mA. m i ti gel if a er ap es i n ert s ao n ii r åt ecr ec l usr e me d , er at a ac et ucs o nucer si el o p r o nu aeri uti t s noc e d åt a ni mo d et se eci a hr a ii c o pe a åc aer g ae mul , er al uci t r a pii Æ ul ove i ç eÆ net si sr e p e d, eci gol o nor c i ç el ai Æ a ps ii Æ ai r av e d ol oc ni d , e mer v åtî c i ç – muc a i r po ma- e ni r åÆ na uni r at a r o nu ar p us a un, aet sec a et aot u C. må m i t se b us el un er ac e pi ç åt r o p moc el l aer ci r ot si

ne, pt e; 6u8q 9 ieçt r eaiofdéagearrat m a 1N-,lsiardia PV,. 2P ei çdét gnaartntr e Ve.htP-y. M J t reif eahturyt M e d esi r cs el ai Æ nese e mul ov å uo d el ec sel a i a mi z e V. 41 . “ s ni gi r O„ , gr e b ner h Ei ç i z e V. 31 . 11. p, 5991,i t çer uc u B, eri ot si H’ d se dut É sell ev uo N nî , “ nr e do M d na t nei c n A ; si s at S f o dn E e hT„ , ert e P eo Z; 82- 5. pp, 2991) 1( 53 S Q, “ ei t ar co mé d al : noi t nev ni e n U„ , t e uqa N-l a di V . P ; 011- 98 . pp , 0991 , 22 ni a muh er neg e L , “ et ov ud e nnei né ht a e uqi t e mhti r a’ l r uS . éi ti o m al t e t uot el , éti r oj a m a L„ , x uar o L el oci N al “ åci til o p åci t e mti r a„ åt s aec a er pse d ål p ma i a mei Æ ucsi d O. 21 . mr ui ç 311. p,... e uqc er g éti c aL , zt ol G. G aj e d i z ev ,li vi c i ul ui o bz år l a vi t never p ui de mer ac t ov er pse d; 181- 461. pp, 9491, 44. hP C, “ set o V e ht g ni t n uo Cf o ni gi r O e hT„ , nesr a L . O. A . J i z ev , eci t na i ei cer G a åci fi ce ps ei Æ uti t s ni ,i ul ut ov aer at nev ni er pse D. 11 . es upo r ol eli r usr ucsi d aev a r ov eci t c ar p eÆ ni ces noc ec sel a i a mi c ,i Æl ali ec e p eg ni v nî iî i t çi nog at or p ert ni d er ac i a mun un r ol l ut ov ni r p cs år åt o h, eci til o pii r et a bz e d l ut å pac al , er ac ii neÆ åt ec i ç , et r a pa ui Æ a ps n u- rt nî år aoç åf - se d es er ac e nui Æ ca o el p met noc ås tî ce d avectl a c af un er ac , urt aet e d esei p i e n uii r ot at ce ps ert nî ål ati pac åÆ ner efi d o

leudsetcroarpp åetlr ace de pe pe,t eatci rsontesti niir ået deri pçr etmtni ri eerdåcielreoÆlnaer efi d Æ - c i d t s o p e di ç us nî l ur et c ar ac e d et r ap o- e d e p dnî ni Æ , eÆ na uni ç evr ezer esaor e mun åtr o p moc i ci a me nupor p o er ac e p år ut cel åt saecai ç, år utl uci ç ei r ot si e d et paf r o nu a åci t et ni s er at nezer p eci r o ac , ål ai o dnî år å F. åt azil at nei r o aec nî uas åci rt e moeg atr a nî el a noi Æi dart e me hcs i ç ei Æ av - o ni ert nî l ut r o par t ce ps ai ç al ec a b us azil a na aet up r a- s muc aç a t ot ,i hg nut sec a b us åti vi r pif et ao p, 64 ål a ni gi r o l ut ot uc åvi t cel oc et atil a noi Æ c nuf o i ç 54 el a nosr e p r ol evi t - ai Æi ni a åli bacr a mer ei Æ ubi rt noc o p m i t i çal ec a nî dnî nup - user p, ul p mexe e d, eci t e bafl aii r ei r cs aer at pad A. er ali m is i Æ åti nif a dnî vel er ei Æ azili vi c e d et paf r otl a ar p usai ç ås ni t xe if aet up r a at s aeca ai Æ agi t sev ni i ç, eci mo noce-l ai cosi eÆ net - si xe l unal p e p et na ni mo d eli r ut r o par uc el ai Æ nese år ut - c urt s e di Æ åti nif a, r adaç a, cse devo d eci a hr aii co pel ugar p nî i t çecer gii mul el a ei ser pxei ç eri dnî g e d eli Æ åtil ado M . et ar o bal eer evi t cel oc i nui c pel eÆ nî i e nu a er a m i r pxe e d åt azil a udi vi dni i ç ål a nosr e p aet atil a do m ås nî et se l e ; el a udi vi d ni t nar g alf ii ser pxe i e nul usel eÆ nî

.) 401- 48. p


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

pp. 462-464. Cele mai vii dezbateri recente sînt cele organizate de Centrul de la Copenhaga: vezi M. T. Hansen (ed.), The Ancient Greek City-State, Copenhaga, 1993; idem (ed.), Sources for the Ancient Greek City State , Copenhaga, 1995; cf. çi O. Murray çi S. Price (ed.), The Greek City-State from Homer to Alexander , Oxford, 1990; Chr. Meier, Introduction à l’anthropologie politique de l’Antiquité classique, Paris, 1984; idem, Politik und Ahnmut, Berlin, 1987. 2. Archil. fr. 81, 12; 24 (Lassèrre-Bonnard). 3. Tyrt., 9 D, v. 15-17 çi passim; fr. 7 D, 15 çi urm., cf. fr. 8 D, 31-34; vezi çi W. Jaeger, „Tyrtaios über die wahre APETH“, SB. Berlin, Phil.-Hist. Kl. 23, 1932, pp. 537-568 (idem, Scripta Minora, II, pp. 75-118). 4. P. Vidal-Naquet , „Valeurs religieuses et mythi ques de la terre et du sacrifice dans l’Odyssée“ (1970), în Le Chasseur Noir. Formes de pensée et formes de société en Grèce ancienne, Paris, 1981, pp. 39-68. 5. Sol. fr. 24 D. 6. P. Vidal-Naquet, OEdipe à Athènes, în Sophocle, Tragédies, Paris [Coll. Folio], 1973, p. 17, reluat în J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Mythe et Tragédie 2, Paris, 1986. 7. Cl. Lefort çi M. Gauchet, „Sur la démocratie: le politique et l’institution du social“, Textures, 1971, 2-3, p. 9, citat de Nicole Loraux, „L’oubli dans la cité“, Le temps de la reflexion 1, 1980, p. 218. 8. Vezi mai ales J.-P. Vernant, Les srcines de la pens ée grecque, Paris, 1962, p. 41. 9. Nicole Loraux, loc. cit. 10. Pentru diferenÆele esenÆiale dintre cor çi cetate, care nu-mi scapå deloc, trebuie våzut mai ales P. Vidal-Naquet, op. cit. J. Ober çi B. Strauss, „Drama, Politics, Rhetorics, and the Discourse of the Athenian Democracy“, în J. Winkler çi Froma I. Zeitlin (ed.), Nothing to do with Dionysos? Princeton, 1992, au propus, dintr-o perspectivå inverså faÆå de cea care constituie esenÆa ipotezei mele, teatrul ca paradigmå a spectacolului politic, deci piaÆa publicå (agora) våzutå ca o scenå pe care actorii politici se înfruntå sub ochii cetåÆenilor obiçnuiÆi care i-ar fi spectatorii. Çtiu prea bine în ce måsurå isegoria era un drept chiar la Atena (vezi asupra acestui subiect remarcile lui Nicole Loraux, „Aux srcines de la démocratie. Sur la transparence démocratique“, Raison présente 49, 1979, pp. 3-13); existå înså 18


o reevaluare a aceluiaçi raport în sensul accentuårii elementelor comunitare çi de exerciÆiu colectiv al puterii; nici epopeea homericå, nici opera lui Hesiod nu conÆin elementele unei asemenea reechilibråri a raportului teoretic între individ çi colectivitate. Aceasta înseamnå înså cå apariÆia instituÆiilor çi ideilor cetåÆii nu sînt urmarea unei evoluÆii lineare de mentalitate çi a unei inerÆii a conceptelor, ci expresia unei restructuråri ideologice pricinuite de transformåri petrecute în afara acestora. De altminteri, mentalitåÆi çi comportamente egalitare continuå så dåinuie, în plinå epocå istoricå, în zone „marginale“ ale lumii greceçti 47 sau în comunitåÆi „apolitice“ cum ar fi cetele de piraÆi48, fårå så ducå la apariÆia conceptului de polis. Pe de altå parte, epopeea sau poemele hesiodice reflectå, în mare, un raport real de forÆe în care autoritatea comunitåÆii este mai degrabå virtualå, în vreme ce manifestårile prevalent comunitare ale primelor expresii literare sau juridice legate depolis51 reflectå måcar în parte à rebours, råsturnat, alcåtuirile unui stat consfinÆind statutul dominant al aristocraÆiei. MentalitåÆile, nobiliare ori populare, sînt restructurate în cadrul conceptului. arhaic de polis, devenind elemente ale unei ideologii Note 1. V. Ehrenberg, JHS 57, 1937, p. 152 çi urm. = Polis und Imperium, Zürich, 1965, p. 89 çi urm. 2. Categoria istor icå de polis are çi ea o istorie destul de complicatå (çi de îndelungatå), çi din cauza dificultåÆilor implicite în definirea unei realitåÆi cu un ritm de evoluÆie neobiçnuit de rapid în raport cu perioadele precedente, çi datoritå faptului cå mai toate argumentårile se situeazå numai pe terenul formelor de suprastructurå çi conçtiinÆå, fårå a lua în discuÆie f u n c Æ i a, esenÆialå oricårei forme de stat, de exprimare çi de consfinÆire a unor raporturi sociale. Pentru dezbaterea mai recentå, vezi V. Ehrenberg, op. cit. çi Der Staat der Griechen, Zürich, 1965, cu recenzia lui H. Schaefer, JS 77, 1960, p. 422 çi urm.; F. Gschnitzer, Abhängige Orte im griechischen Altertum [Zetemata, 17] 31

52

s al g d nî d , doi se Hi un u i er e po , ål a udi vi d ni aÆ nel ec xe ert åc d nî z ni t eci t ar cot si r ai ci t e i e nu a ei ser pxe , aee po pe me n upo ås i ti psi aet up r a- e n åt upec nocer p ei rt e m is O.ii c o pe a år ar etil ai ser pxe nî t r o par i ut sec a aÆ net si xe måt at s noc , åÆ af e d aer at ecr ec nî er e dåcer p uc åz aeser - et ni e n ec l ec et se er ac , t ce ps a å mr u ni d t sec a b uS . åz aer e neg el ae er ac e p eli r åt - celf er i ç eli r ut c urt s ar p us urt ne p i ç i t çecer g ii Æ åt ei c os a år aoi r etl u ai Æ ul ove urt ne p i ç evi t acifi n mes e mr of nî muc a e p e d åc nî er a pa ai et sec aii Æ ne no p moc i ç et ati n - u moc ert nî ) t uc åf er e d t ne na mr e p i ç( t uc åf er t ne na m -r e p ur bili hce e d p m i t i ç al ec a nî i ç e nui s net e dl ut r o pa R . åvi si ce d e sec or p t sec a al “ eci r e mo h ii c o pe„ ai Æ ubi rt - noc ;ii Æ åt ec az e neg nî l at ne ma d n uf t paf n u åt ni z er per , ål ai cos i ç åci mo noce ål ul ec ac , åt ne d ne pe d ni aÆ net si xe eti mr e piî , år ug ni s , er ac i ul ur ei f i ei gr ul at e mii n ui z ufi d elii Æi d noc nî so ki o pi t e d ii Æ åt ei r por p a – i åc eti r efi d e p – aeri uti t s no C. eci t er oet i ç el ai c os i eÆ nii t ç noc l a l ec nî i ci n,i eÆ net si xe l ui ne mo d nî i ci n r ot åt åt s e ni s e d et se un l a udi vi d ni l ut ne mel e er ac nî i ç , å ni mo d o er ac åci t o pse d aet ati r ot uai ç ål ai r oti r et aet ati nu moc ert nî et çeli bat s es ål at ne madnuf ai Æ al er er ac nî , el at nei r o el et at s e di t çecer g eli Æ åt ei cos et çe bes oe d , et ati nu moc i ç so ki o ,i ne mr et i o d r ol ec ae nui s net i ç l ur bili hc E. å mo not ua et ati vi t cel oc o e d åt at nar ag ,i ul ut nî må p ar p us a ål a udi vi d ni aet at ei r p - or p ås nî e nî mår i ri ut åcl a i o n i et sec a a , åti cil pxe e d s nuj ae dnî t c nup nu al å nî p, asi mer P.i e necy Mi çi ul ut nei r O el a eci hr ar ei el et at s uc t r o par nî l a ni gi r o ul b mas na n u d ni uti t s noc i ç ii Æ åt ec ecifi ce ps , et at celf er i ç el aer , r olii Æ - al er r or ut ut ar p us a es- ud nî z ni t xe ae ,i ul ul os ar p us a et at ei r por p e d uo n t r o par nu al åt ati m il if et ao p un sil o p e d a mr of åt ni z er per o er ac e p ai Æ av o ni , r ugi se D . 41 å mo not uai ç åci hr at ua åÆ ni dnet uc el aili maf ii r ådo psog ,i o ki o li bat s ni e dl ut se d pi hc nurt nî d nî p ur g , el a noi ger i Æ åti n u moc r o n u aeri uti t s noc al ti ubi rt noc ua , eci t si r et - c ar ac uar e el el aili maf i r up ur g eti r efi d ert nî et ati r ot ua e d er asr e psi d avi t al er i ç aÆ ne d ne pe d ni ar or åc , el ar ot - s a p t na ni mo der pi r ubi rt r o nu aer al at s ni i ç aer e dnurt åp

42

, et r a p åtl a e d e p ,i ç tî c ii ri uÆ ei v ar p us el a et ci rt s el eti m il nî e nee hai Æ åti nu moc r o nu aer al ozi tî t a, e nei neci mii mul el a eci hr ar ei r oli r ut c urt s aer a ni m il e åp ud: ai et sec aii Æ ne n - o p moc i ç et ati n u moc ert nî l a ni gi r o l ut ot uc t r o par nu e p et ai e met nî si el o p e d aeri uti t s noc et se sec or pi ut sec a l a l a nif l ut atl uz e R. t ati m il e d e dli bi s o p m i e paor pa et se et r a p nî t ne mel e i ur åceif ai Æ ubi rt noc er ac nî , eci til o pi ç el ai cos , eci mo noceii Æ ei v el a er dac i o n e d er ar o bal e o- rt nî åz aer es ni es , 31 et nat r o p m i i a mel ec ert ni d etl uc r o nu a et ati uni t noc ali bacr a mer uc d ni çrîf s i ç 21 el at ne ma d - nuf eli ci nhet uc dnî pec nî , el evi n eti r efi d al i çi Æ åti s net ni eti r efi d e d eÆ net si sr e p,i ne d ni t ut er pi a m,i ç r ad aci t A ac ,i ei z av ni el a el api c ni r p r oli åc ar af a nî esa mår e no Z. 11 uo n l ut ot uc t upec nî nu e nei r o d-t s o pii Æ åt ei c os s up m i if ås er ac ål ar get ni år ut p ur o e di br ov met up un,i ç ut o T . 01i t çecer g r oli Æ åti nu moc aet atil at ne mnî , åt aÆ nat si dl ut ot uc , el ac åt s aec a e p r ao d e ni ver , 9r ol etl uc l a i ç i ul uti ml ui ne mo d nî l ar get ni åt ar - ef s nart , å nai neci met ati nar ev us e d ai Æ pec noc, r oli r åt celf er leruancal epdeåpr,åfat suiaÆeacpas uncut aelcei triol oCp. i8iaÆtlutoivtzseniditçuteluapi cifors aii-Æsaluen r r oli o n åz aeer c i ç eci r e mo h ii c o pe a åli bi g nat i a m aec aet atil aer ei uti t s noc , eci mo noce-l ai cos i r ut r o par e d pi t t sec a ni d uaegr uce d er ac et na ni mo d eci til o p r oli r ut c urt s a i ç , e nei neci mii co pe åcifi ce ps , el ai Æ al a p i ei mo noce a åli bai de meri ai Æi r apsi D. åc aer g aet at ec et se er ac et ati n - u moc e dl a ni gi r o pi t i ut sec a aer azil at si r c al , er azi nol oc aer a mi ç å nai r o d ai z av ni ert nî ås ni r p uc ac o pe ,i t çecer g i ei Æ azili vi c el a “ colji me d r oli r uc aev„ a åvi t age n ai Æ ubi rt noc t azi cer p e d r oç u i a m, åt a d macoe d ni Æ up l ec , er a P .ii Æ c ude d el e nutî ce d al u m - r of t o p es un ar or åc ar p us a i ç , el es nî el e er ucs bo år us - å mer a m nî esec or p r o nul a t atl uz er , sil o p e d el at ne m i ç el aer eli r ut c urt s åz aet seg ai er åc l usr uce d nî aec et se “ år ucs bo åco pe„ åt s aec a åc t ar åve da ni Æ upi a me u N . 7ii Æ åt ec ar af a nî åc nî et se , et ati nu moc e d åÆ af un , so ki o e d åÆ af åz ae uti s es at sec a er ac al aÆ nat si d e d et aot e d et ni a nî e d ni pe d i ul udi vi d ni l a l ai c os l ut ut at s er ac nî , at s aec a ae mul , 6 si eli s ab e d et ati r ul p o e dii Æ åti r ot ua


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

de a fi al oamenilor çi al påmîntului, se amplificå pînå la dimensiunile unui principiu cosmic al lipsei de måsurå, al nedreptåÆii, al Råului-Hybris32. InfluenÆatå ori nu de cosmogonii çi apocalipse orientale33, aceastå perspectivå teologicå transfigureazå elemente ale unei crize proprii lumii rurale greceçti la începuturile arhaismului. Faptul cå Dike, Eunomia çi Eirene – ca çi opusul lor, Hybris – sînt divinizate, råmîne un fapt esenÆial çi pentru înÆelegerea problematicii cåreia poemele îi råspund, çi pentru sensul råspunsului însuçi. Dimensiunea universalå a råului este în acelaçi timp un semn al acuitåÆii çi dramatismului prefacerilor pe care poemele le reflectå, dar çi al unui tip de gîndire care dezvoltå, cum s-a spus odatå, „conceptul de hybris (çi, aç adåuga, corelat acestuia, ideea de Dike) mai degrabå sub specie pietatis decît sub specie iuris“34, pentru cå nu existå încå un domeniu politic structurat care så reglementeze dreptatea çi nedreptatea, care så se interpunå între oameni çi univers. Dar domnia absolutå a haosului çi nedreptåÆii este doar o ameninÆare posibilå35 într-un timp mitic-etiologic, nu o realitate a unui timp ireversibil 36. Lumea ambiguå a „celor care månîncå pîine“ conÆine, alåturi de manifeståri ale acestui principiu al dezordinii, çi virtualitatea unei existenÆe dominate de dreptate. Imaginea diviniza tå a Dike-i, fiicå a lui Zeus suveran, are în poeme funcÆia preeminentå a unui principiu nou de organizare a materiei mitice, în întregime reevaluatå în raport cu acest criteriu fundamental37. Cei ce trudesc påmîntul pot så refacå – cu preÆul unei supuneri aproape ascetice la marile ritmuri ale universului pe care zeii le revelå –, fiecare pentru sine, raportul firesc cu o rînduialå exprimatå de Dike. Colectivitatea umanå pare a lipsi din acest raport 38, care råmîne un act religios personal; faptul înså cå el este posibil pentru fiecare denotå o anume autonomie spiritualå39 semn – credem – al unei autonomii sociale esenÆiale pentru experienÆele de mai tîrziu ale lumii greceçti. æåranul lui Hesiod are oarete a lui, proprie, alta decît a basileilor, dar nu mai prejos decît ea; amîndouå 28

CETATEA ARHAICÅ

32

62

l ut ce ps a b usi ç so ki o e d ci mo noce-l ai cos t ce psa b us åt a n -i mo d ; 5t at s i unu aÆ net si xe e d m i br ov ås åti mr e p e n ås er ac åÆ ner e oc i ç msi nog at na e dl udar g åc nî s ni t a ua- n eci r e mo hii c o pe el a el ai c os eli r ut c urt s , r åve dart nÎ .i r åzil at si r c i et sec a l a me uqt so p s uni mr et nu dnî t nez er per “ åci r e mo h aco pe„ , 4i ei cer G el a e noz etl u mi a m el ec urt ne p li bat pecc a me uq et na s uni mr et n u ei uti t s noc , er a m nî ael -III Vl a i ul uc aev a et at å muj a uo d a,i r åzi nol ocii r a meli r ut upec nî , ci gol o nor c er e dev e d t c n up ni d , åc m i t oc os , et ce ps a e b ma et sec a b uS.ii Æ åti r ot ual a) t ati m il e dtî ci r o( vi t cel oc ui Æi cr e xe nu d nî t r o p moc aet at ec , s nes t sec a nî – er et up e d et na ni mo d r oli r ut r o par ai Æ ar ugif noc e di ç , 3 ui r oti r et i unuii r åt aol pxe l ul o po no mdnî ni Æ e d et ati nu moc o, s ups a- s muc , dniif aet at ec , t ce ps a t sec a b us – et at ei r por p e d r oli r ut r o par a åt na ni mo d ai Æ ar ugif noc e d p m i t i ç al ec a nî a maes å ni Æ ås ei ubert aet sec a, årt s ao n ai ni po nÎ . 2i çes nî eci r ot si i ei r oget ac el a eri nif e d e d elii r eti r c e d , et aot e d et ni a nî , e d ni pe dl e ; ci r ot si tî c , ci gol o nor c tî t a , å maes

e p , esel a i a mel ec el e baor e d et r a p er a åc no n me mag A i ul ågi rt s iî ti sr e T . r oli or e i e m i af i ç r ol et paf i ç år ef noc o ii Æ åti n u moc aÆ nez er p er ac e p i ei Æ nar ag a åti cil p m i aÆ nii t ç noc cse dev o d aee po pe åz aert s å p el e mr u r or åc el a er ai mut uc eli ci t c ar p ; vi s a p i ç li bajil ge n ås nî e un r o t r a m e d at secal ul o R. ås acai ç,i o bz år al i ç, r ol i ei r ol g i ç ii Æ åti vi t c a l ur ot r a må bar ge di a met se aet ati nu moc i ç , åtr aec es uas dr oca e d daci e; et a mr ut nî s r ol eli rî r åt o hi ç t atl ucs a et se r ol l ut nî v uc , s ar e g e di ç e mi t e d et r a p ua er ac i ec t nî s i E. r oli eli s a bl a t na ni mo dl up ur g e dii r åt r åp - e d nî ar us å me p åz ae uli d es t r o par t sec a , t ne di v E . et r a p ec af er ac ni dl up ur g i ç di vi d ni ert nî – ae nui s net i ç – ai Æ al er tî c , et ati r ot ua e d el a udi vi d ni el et ne mat r o p moc tî t a un cser åt nî 91 er atili m r ol et eci ç i ul u- eg anno ng ap moc l u met si s e d a maes d nî ni Æ el pi tl u met ne mel e i ç , 81 åt ul os ba un, åvi t ar a p moc et se sot ar k e di ç ås nî ae nui Æ o N. ai ut sec a el eti m il e d ol oc ni di ç r a di oli hp ,i ori at e h , r ol r oli ç år av ot i ç r oli eli s a bl a t ai gel -i vi r p i ul up ur g l ur oi r et ni nî i ç år atili mei Æ ar c o me d e d

.åt npeucbneocd e, edt åsÆeaf uiinÆ åetirl aabeerrta neîl aåzt usaaceici ÆaåtailrloiursetnnuapsaåålRapi c - ni r p asi mer p e p åz ai e met nî es åÆ af e d aer at ecr ec e mer v åtî c – sil o p e d ii nui Æ o ni ul us nes i ç i ei Æi r a pa aer at ecr ec urt ne p nup es er ac i r åbert nî el e m i r p ni d a nui ç et se ae ; åc aer g ai r ot si nî eci a hr aii co pe l a ci r ot si i ul ucol aeri nif e d urt ne p el at ne ma d n uf eli r å bert nî ni d a n u et se at s aec a , t ne di v E. 1 ?esi R sil o P e ht di D ne h W, vi t acifi n mes pi hc nî , al uti t ni es eci a hr ai ei cer G ai r ot si al gr e b ner h Er ot ci V i ul el a ii Æ ubi rt noc et ucso n uc i a mel ec ert ni d A N

l e nåozpaemu -etnnufe åm ten otcn,iei cncetae, peåcicrreotm soehciai Æaåtåeci cnioosbaz åårl aÆt net sm i axd e , 71 aet ati nu moc ar o ngi a r ap er acii Æ agil bo e di ç et atil ati pso e d el a nosr e pii Æ al er e d met si s i unul ui e met e p er ali m is i r up ur g etl a uc eli r ut r o par å maes uc i a måz ae ut necc a r aili bo n so ki o i un u a å nai di t oc aÆ net si xe åc a D. et at å n - mes nî e d åti s pil et se un er ati nu moc åÆ ni r ef er e d r ol et ne m - el e aeri uni å d ,i ci r e mo hii eli s a b t nî s muc si e ne goi d i ç i o ht ag a r o n ul a t ci rt s i ul ui de ml urt nuål nî r ai hc ,i ç ut o T . 61“ evi ti t e p moc r oli r ol av„ l ui gi t ser p e d et acof us e paor pa t nî s – t necer ui d ut s li bacr a mer i un u aer al u mr of a ul er a urt ne p – “ er ar e pooc e d eli r ol av„ ; 51 nu moc l user et ni e d åt ap ucoer pi r oer ar a aer p et se at saec a, el aer ii mul ae n - e mes a år us å må nub nî ; r oli eli s ab ai r ol g i ç aer et up et se r e mo H e d eti u ms ål p ii mul a åt na ni mo d aet atil ae R . s us i a m mae br ov er ac e dii Æ åtil a ud el e n mes åz aert s åp doi se Hi ul el e meo p i ç , åci r e mo h aee po pe i ç ,i e l ul ef nî ,i c åc , ål ai cifi t r a ås nî et çe dev o d es at s aec a ai rt e m i S . åt ni z er per l - er ac e p r al upo p l ui de m nî ii v i a mer ati n u moc ii Æi dart r o nu

U

sil o p e d i ul ut pec noc ii r å mr of el a esi mer P

ERT EP E OZ


care „noi Æi le dåm dupå pradå / æie-naintea oricui“ 20: privilegiul existå, dar este conferit de comunitate, toi Achaioi / protistoi didomen . Înainte de a fi împårÆitå, prada e xyneia keimena 21, çi basileul este delegatul colectivitåÆii22, chiar dacå „le primeçte, împarte cîteva çiçi opreçte cele mai multe“ 23. Basileii împart dreptatea, dar comunitatea laudå hotårîrea dreaptå ( epainei ) çi o recunoaçte (gnoosi)24. Rolul de premiså al acestor elemente de autoritate comunitarå în constituirea ideologiei legate de polis a fost subliniat într-un chip convingåtor çi nuanÆat. Nu råmîne mai puÆin adevårat înså cå ele råmîn secundare çi virtuale – în lumea eroilor lui Homer ca çi în cea realå – çi cå råmîne de încercat måca r o explicaÆie a condiÆiilor în care aceastå virtualitate a devenit o cale realå de evoluÆie. În acest stadiu încå, faptul cå atari persistenÆe comunitare råzbat în epopee în pofida parÆialitåÆii aristocratice a acesteia dovedesc cå mentalitatea aristocraÆiei în formare absoarbe elemente ale unor sancÆiuni çi comportamente Æinînd de o autoritate colectivå incomplet uzurpatå. Acest fapt nu miaspectul se pare adramatic, fi independent – cel puÆin în perspectivå – de de crizå, înglobînd întregul univers al existenÆei umane, pe care îl vådeçte procesul de instaurare a proprietåÆii çi a garanÆiilor ei instituÆionale la începutul epocii arhaice 25. Martorul cel mai elocvent al acestor ståri de fapt çi de spirit este opera lui Hesiod 26. Prefacerile unei lumi pe cale så se nascå27 genereazå, pentru Hesiod, imaginea unui univers uman precar, a unei existenÆe definite ca ambigue 28; chipul dureros çi neliniçtit în care poetul din Ascra resimte absenÆa unei autoritåÆi garante a celor mai elementare reguli de comportament social çi moral (dovadå a unui dificil proces de gestaÆie a dreptului 29), suferinÆa neîncetatå a unei vieÆi mereu ameninÆate de såråcie çi lipsuri30 devin semne ale pråpastiei de netrecut între lumea îndoielnicå a muritorilor çi cea a zeilor, ordonatå de Dike31. NedreptåÆile unei existenÆe bîntuite de griji çi conflicte, tulburate de statornicirea unui alt fel 27

54

63

e dev es ec aeec , eci ni obz år r oli r åt nezer per l ur oi r et ni nî r ai h C. ar ut nevai ç l ui o bz år , eri c ul årt s uc i ç t ceri d, åz aeçi Æ - åf nî er ac i nui Æ ar a ni e nul ut xet b us nî et at pi r ce d ei ubert ec ii Æ a mr of ni e d ei r oget ac aec a ni d, r ol el a m i na aer et çer c i ç i ul ut nî må p ac nu muc , ci t ar c ot si r a r a di ci n, ådar pi ci n et se un er ac ai Æ ågo b uc , as aer a noi Æ c nuf i ç l u- so ki o uc , et r a p c af el E. 81 esil Ui ul l a ul pi r e pi ul us ol ubaf l ul b mas - na uc t r o par nî tî ce d et çeti c es un ei Æ acifi n mes åt ar åv - e dai er åc a,ii esi d O a åt ne no p moc o tî ce d åt ni z er per un c a mel e Ti ul eli r ut nev a, m i t ni maer åsli t uni e paor pa, r a D . t nevc ol e ål ai o d nî år åf et se , 71 sil o p ert åc e d et azili bat s ,ii Æ åt ei r por p a er eti ms nart e d r ol e msi nace maer al at s ni e d er aot åz nupsår aco pe nî i a mcot , et aÆ ni ne mai ri net ço m i e nui ei r ot si aeri t sev o p nî ec al p moc es aeesi d O åc t paf l ul p m i S . åci ni o bz år a mgi dar a p tî ce d åt ar e bil e d ni Æ up i a mr ad, år aili maf i a m, eci r e mo hii mul a åÆ af åtl a o åcove er ac – 61 eÆi nvi p i ç e mr ut , eri net ç o mi ç ert sez , t nî må p i ç åc nu m– e nei di t oc eli ni ga m i å d nuba er ac nî i nui Æ ar a n i e n u l ut xet b us i ç å maes e d r ol et paf aeri c ul årt s ert nî

... “ x ua me d e uq nei b e d s ul p ar ua y li , ti or d el t nesi d i uq x uec r a p t e so no p ua eé uov t se ei v al t no d x uec r a p si of al à eét ce pser t se ell e i S... é ki D e uq sr uoces ert ua’ d t ni o p, t na dr ocsi d sr evi nut ec s na D. si or sel t e sr uet -l uci r g a sel ,i ol ht se , sel bo n sel t e i oli e d, s ni ali v sel , s d nar g sel t e seti t e p sel , noi t c nof r uel r a p t nes o ppo’ s si a m, et ôc à et ôc t net si xe oc uo ég nal é me d no m n u t se ... e doi sé H’ d e d no me L„ ai r cs ) 64. p, eés ne pt e e ht y M, t na nr e V nî , “ sec ar se d e uqi doi sé h e ht y me L„( t na nr e V. P-. J. r oli eli s ab et aser da . mr ui ç 522 . v uc – s ol ht se i ç s ot si r a na pi ul u mo ai Æi nif e d – 592- 392 . v i ç )i ot a na ht a na ke ht e ne hti or a por p i oe ht at or di h set er a’ d set( . mr u i ç 982 . p O,. se H sel a i a m.f C. 04 . 611- 411. pp, 5691, si r a P, e uqc er g eés ne p al e d se ni gi r o se L , t na nr e V. P-. J al , et ati nar ev us e d r oli r uti r l a ci hr ar ei l u met si s ni d ee doi se hi ei nogo msocii r e d ni r pse d ) r ol eti m il i ç( i ul us nes a er at er pr et ni ali bacr a mer .f C. 93 .) 541. p , 6691, ne hc nü M, 2ei hposoli hP dnu g nut hci D,l e k ne ar F. H i ç i z ev ; 23- 92 . p O ,. se H .f c( er e der c nî e n åt nevc ol e uc eti vi r p t nî s ar og ai ç sil o P . mr ui ç 13 . p , sos ynoi D, eri a m - nae J. Hi z ev ; 93- 63. pp,) 0791. pi t er( , noi gil er al s nad c er g

, et r a p åtl a e d e p,li bi t pecr e p e dl ef al et se l uj al ace. Dåti z e unl ut e o p ,i ci t se mo d “ii Æ ne d net er p„ i ç i o bz år al ti c åt år esil U ert nî , no n me mag Ai ç eli h A ert nî : ci ni o bz år l ui gi t - ser p uc t r o par nî år a d n uces i ç åt atl uc o i ç ut ot et se ae e ni s nî , 51 eci ti mi r ol av uc åti t sev ni et se ai Æ ågo bi ç åc a d r ai h C. eli hA et se er ac t ul os ba ci ni o bz år l ec a e dt a nr ac nî ci or e l ut ut at s i ç no n me mag A åti cr e xe o er ac e p ei Æ ågo b ni d åt avi r e d av muc i ç åti net ç o maer et up ert nî i nui s net i e n u a ei r ut r å mac ti ti c if et ao pl e åc urt ne p , uås l ul ef nî et çe dev o d o a dail I ni d l art nec l ut cilf no C. e m i gert nî nî n upar p us es un ii hr ar ei å uo d et sec a åc i ç ,i o bz år e d åÆ af as aÆ nat si d e d ei Æ c n uf ,i ul ur a ni g a m i ae ni dr o nî i a mun i ç eif ,i ç et se t ut at s t sec a åc t ar åve da ni Æ up i a met se un, 41 so ki o e d åÆ af as aÆ nat si d e d ei Æ c nuf et se di vi dni i ur åceif l a l ai c os l ut ut at s ,i ul ul aer ae ni dr o nî åc , et at per d uc , ei r cs t ut up a- s åc ad,i ç , eci r e mo hii mul l a l ai Æ nese j avil c nu åz ae hcr a m“ ci ni o bz år if un a uas if a„ : el ai c os i r ol av e d al ec a e pi ç tî c , el ar o mi r ol av e dl u met - si s tî t a ee po pe nî åz ai e met nî l ui o bz år åc urt ne P

çrt u e inrçe4G8. 5L. npî ,Ot,e. n i ot sc -einnoécgereLel,irreogt nåablruåosBi .ç A. i m sreeHG..f cL e– deentiuutm i r å br es al et r a p ai un r ac å mi ci n,i ul a d urt uc , r ug ni s et se doi se Hi ul l unar åÆ ,) 204- 993. p O,. se H.f c( et ati m il ael ec a i ç , et at å ni cev å n ub e d i r ut r o par al ii z ul a avetî c e d år af A . åt ai nil b us åt a d o un t s of a doi se H å m i r pxe o et atil at ne m r or åc a ar ol ec a a åci til o p i ç åci mo noce-l ai c os aer al ozI . 83 . e ki Dl ui r eti r c e d ei Æ c n uf nî , r ol et srî v i ul uti m ii r år o bal eer aer aol av d nii nil b us , 64- 44 . pp ,. ti c . po , t na nr e V. P-. J i ul aer at er p - r et ni i ç i z e V. 309- 109 . hT i ç ,i aki d – e ki D) et r a p nî r ao d dnî zi c ni oc( l ul p uc e d ei Æ c nuf nî et azi nagr o, 582- 312. p O.f C. 73 .) 61- 7. pp, 0791, 21.l C.t S, “ doi se H al ci ti mi ul up m i t el a et ce ps A„ , aci o N a ni m i S e d t a ul er p( 32. p, eés ne pt e e ht y M , t na nr e V nî , “ secar se d e uqi doi sé h e ht y me L„ , t na nr e V. P-. J . 63 . 92. p,. ti c . po , e nnei t e D. M. 53 . mr ui ç 322. p, 4591 , 212 HR , “ ei a nno m al e d se ni gi r o se d e uqi ht é t ce ps a’ l e D„ ,lli W. d Ei z ev – i ul u meo pl a t na ni mo dl ut ce ps aif a er a p t ne murt s ni er at ai un u aÆ n e s b a t paf nÎ .) vi secxe . mr ui ç 38. p, 0591, 46 RC, “ sesr e P s usr ev doi se H„ , se br o F R. B. P i ç .f c( “ ci di r uj t ne murt s ni „ n u e d ac agr E e d et çe br ov


ZOE PETRE

trebuie så le adåugåm enorma metaforå a epopeii, care minimizeazå sau oculteazå ceea ce e non-eroic la srcinea privilegiului, çi întemeiazå astfel imaginarul aristocraÆiei cetåÆilor. Note 1. Fie çi numai abundenÆa acestei producÆii ar fi fåcut o astfel de investigaÆie aproape imposibilå fårå generoasa primire din partea FundaÆiei Hardt, care mi-a oferit, cu ocazia unei luni petrecute la Vandoeuvres în iulie 1980, nu numai mijloace de informare complete, ci çi calmul atît de propice reflecÆiei: sînt bucuroaså cå pot aduce çi pe aceastå cale mårturia gratitudinii mele. Obiectul acestei note nefiind un „stadiu al chestiunii“ homerice, må limitez, deocamdatå, så reamintesc cå, dupå articolul Homeros al lui A. Lesky, RE Suppl. 11, 1967, col. 687-845, bibliografia istoricå este adunatå de publicaÆii detaliate, dintre care cele mai complete råmîn „Forschungsberichte“ anuale din Arch. Anzeiger. Cf. çi A. Heubeck, Die homerische Frage. Ein Bericht über die Forschung der letzten Jahrzehnte , Darmstadt, 1974, precum çi bibliografia comentatå pe care Vidal-Naquet a redactat-o pentruLecele douå ediÆii în limbaP.francezå ale cårÆii lui M.I. Finley, monde d’Ulysse (Paris, 1969 çi 1978). 2. Chiar astfel formulat, punctul de plecare al acestor consideraÆii este evident; în general interpretarea urmeazå teza formulatå din 1954 de cåtre M.I. Finley,Le monde d’Ulysse, ed. a doua, revåzutå çi adåugitå, Paris, 1978; cf. çi P. VidalNaquet, „Économie et Société dans la Grece ancienne: l’oeuvre de Moses I. Finley“, Archives européennes de sociologie 6, 1965, pp. 114-120; G.S. Kirk, „The Homeric Poems as History“, în Cambridge Ancient History, fasc. 39(b), Cambridge, 1975. Dacå acest articol vorbeçte, în continuare, despre Iliada çi Odiseea ca monumente ale epocii arhaice, aceasta se întîmplå doar sub aspectul lor global de o p e r e çi nu sub acela de i n f o r ma Æ i e pe care epopeea ne-o oferå. 3. Profund înnoite prin punctele de vedere ale lui Milman Parry, L’Épithète traditionelle dans Homère; les formules et la métrique d’Homère , Paris, 1928 (vezi acum çi A. Parry (ed.), The Making of the Homeric Verse. The Collected 48

ERT EP E OZ


vêque, Continuités et innovations dans la religion grecque de la première moitié du I-er millénaire , pp. 148-149, 1973, pp. 23-50. 11. Cf. M. Austin çi P. V idal-Naquet, loc. cit. 12. M.I. Finley, loc. cit. 13. Ipotezele formulate încå din 1925 de M.P. Nilsson (The Minoan-Mycenaean Religion and its Survival in Greek Religion, Lund, 1925) au fost confirmate în chip remarcabil de cercetårile mai noi (chiar dacå limitat de domeniul cultelor çi cu nuanÆe uneori deosebite). Cf. idem, Geschichte der griechischen Religion , I3, 2, München, 1961, pp. 257-305. 14. Pentru definiÆia termenului cf. M.I. Finley, Lumea lui Odiseu (trad. rom.), Bucureçti, 1968, pp. 71-140; E. Benveniste, Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Paris, 1968, vol. I, p. 295 çi ur m.; M. Austin çi P. VidalNaquet, op. cit. , pp. 54-57. Predominarea oikos -ului nu exclude persistenÆa altor forme de ståpînire çi exploatare a solului – obçtii parÆial dependente (sau nu), forme familiale devålmaçe etc., pentru care informaÆia este foarte vagå (cf. Il. 15, 174-210; Hes., Op. 379 çi urm.; Th. 603 çi urm.; Th., 1, 15-17; Pl., Lg. 3, 680 e-681 b; Arist., Pol . 1252 b 16 çi urm.; Plu., De amore fraterno, 483 C-E, toate discut abile), dar care pot fi presupu se: cf. W. Kamps, Heredes. Cherostai, Hantmahal. Étude comparative sur les srcines de l`herédité [Archives d,`hist. du droit oriental, 3], Paris, 1947, p. 237 çi urm., citat de M. Detienne, Crise agraire et attitude religieuse chez Hésiode [Coll. Latomus, 68], Bruxelles, 1963, pp. 23-27. 15. B. Snell, Poetry and Society, Bloomin gton, 1961, p. 17 çi urm., fåcea observaÆia cå lim bajul epic nu cunoaçte compuse r e a l e, cu syn- , care så indice o acÆiune cu adevårat comunå, exemplificînd cu Il. 10, 224, unde accentul cade asupra unor fapte adåugîndu-se una celeilalte, nu asupra unei unitåÆi de acÆiune. Pasajul Il., 17, 267 çi urm., în care aheii se adunå în jurul fiului lui Menoitios avînd hena tymon, comentat de Snell ca „unitate de vederi“, este izolat. 16. A.W.H. Adkins, Merit and Responsibility , Oxford, 1960, p. 37 çi urm., pentru ierarhia home ricå a valorilor. 17. L. Gernet, „Les nob les dans la Grèce antique“, Annales , 1938, pp. 36-43 (= Gernet, Anthropologie , pp. 333-343); M.I. Finley, op. cit. , pp. 103-106, 126 çi urm. OpoziÆia 33

53

, 55. p, set si e G se d g nukc e dt n E ei D,ll e nS. B – . 35. p, 7491 ,il o pa N, aci t na ai c er G all e di r otti r c sil ge d ai r ar ett el e aci t eo p e noi sser pse’ll e n ogi t s ac e apl o C. si r by H, e d nar Gl e d . C. 43 . 6691,ffi dr a C, t s a E r ae N e ht dna doi se H, t ocl a W. P i ul a er ar c ul at necer . v , doi se H i ul ar p us a el at nei r o r ol eÆ ne ul f ni a å mel bor p ag aert nî urt ne P . 1 . n i ç 532 . p , e uqc er g eés ne p al e d noi t a mr of al r usi ass E,l h uhc S. M-. P,. mr ui ç 951. p, 0191 , nil r e B,tr ebo R. C... nokail ht ene G nî , “ nr et hcel hcseg ne hcs ne M f nüf ne d nov t hci de Gs ad d nu agr E s doi se H„ , r eye M. M. d E. 33 .ti c . c ol , e nnei t e D. M ;) . mr u i ç 05 . p , 5591 , 2 e nèg oi D ,l a M ud t e et uh C al e d e uqi ht y m noi t at nesér per aL ,l oci t r a uås l ui r por p d nî ul er( .ti c . c ol , r er e a hc S . R ; “ noi ti dr e p e d ti r pse’ l „ ac ee doi se h si r byh et çe nif e d er ac , 71. p,.ti c . po , t e nr e G. L.f C. 23 . 13- 82. pp,.ti c . po , e nnei t e D. M; 84. p, 5691 , si r a P , e uqc er g eés ne p al e d se ni gi r o seL , t na nr e V . P-. J. 13 . ass al aht e d ei el p, no kak ai ag r ag ne mei el p: 101. v .f c , 746; 836- 536 ;. mr ui ç 894 ;. mr ui ç 993 ; 203 ; 782 ; 871- 671 . p O,. se H. 03 . mr ui ç 662. p, 4091 ,dsinrî za Pni.t..xellii çmadf naîl ciel dpéAti .r amdriluosi çaL4,1zt.olp G ,. tiGci .ulpoel ,atiei znrulecGn.ocL i ul l ui r at ne moc i ç 423- 713 ,. mr u i ç 881 . p O ,. se H. 92 . 44- 91. pp, eés ne p t e e ht y M, t na nr e V nî , “ sec ar se d e uqi d - oi sé h e ht y meL„ , t na nr e V. P-. Ji ç 97- 77 . pp , 8591 , si r a P , et ar c o S à er è mo H’ d r uei r ét ni e dno m ud er ut c urt s al t e e uqi t na e mmo h’ L, r er e a hc S. Ri ul aer at er pr et ni i ç ) r ol et srî v l uti m– ar o d na P – uet e mor P aÆ nevces( 102- 24. p O,. se H.f C. 82 . 0391, ar d noL , seg A- el ddi M keer G e ht f o y dut S A . doi se Hf o dl r o W e hT , nr u B . R. A. 72 . 13- 82. pp, 3691 , sell e x ur B ,] 86 , s u mot a L .ll o C[ e doi sé H ze hc es uei gil er esi r c t e eri ar g a esi r C, e nnei t e D. Mi ul ii r åt ecr ec elii z ul c noc e d å bar ge di a m, ae dev av es muc , es- ud nii por pa , åti r efi d et r a p nî et se årt s ao n ai ni p O. at si z er et ao p un ei c olji m i ç åci m aet at ei r por p er ac uc t r o par nî ,i ul ui no m i rt a p a er azi vi d e d l ar osecc us l u met si s e d et ar e neg , et s av er ar g a ezi r c i e n u l uxelf er et se doi se Hi ul atl over åc år e di s noc lli W. d E.) 42- 21. pp doi se Her pse d( 05- 5. pp, 7691, 95 AER , “ nei nécy mnal p- er èi rr a’ l t e e doi sé H, er è mo H: cer g r ei c nof em i gér ud se ni gi r o x uA„ ,lli W. d E o-t uc åf a ) 7191 , si r a P , ec èr G ne el ar o mt e e uqi di r uj eés ne p al e dt ne me ppol evé d el RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

64

- z år aer aol av e dii Æ åti r ot uai ç i ei Æ ågo b aÆ ne d ne pe d eri c ul - årt s uc a mrif a aee po p E. el as ii r ev a l unî påt s e ueli s ab nu er ac nî pi hc i ç al ec a nî – uås i ul u- so ki o l a nî påt s l e i ç et se doi se Hi ul “l unar åÆ„ åc,i ç ut ot , t ar åve da ni Æ upi a m et se un; åz aezil ai r et a mo at sec a er ac e p ai Æ ågo b år åf i ç so ki o år åf t al unaif r a uor e tl ai ur åci r ol a uas , esil Ui ul l a , no n me mag Ai ul l ut ut at s åc t ar åve da et s E.ii neÆ åt ec i Æ ot ert nî eti Ær åp m î t nî s un, et ai cosa t nî s er ac, ci ni o bz år l ui gel -i vi r pi ç i eÆ ne d necse dl ui geli vi r p, eri Æ r å p m î i ç er agl uvi d i ç et se aet at ec el as eli r ut upec nî al åc a d , åc urt ne P . t acifi n mes nu uni ç t nacifi n mes nu et se l ui o bz år ,i Æ r å p el e b ma e d, åc l ut paf er pse d i c , et ne d ne pe d ni uas evi secc us e pat e er pse d a br ov et se un : doi se H e d eti uti t s ni elii Æi z o po uc et at - nurf noc tî ce d ei Æ acifi n mes at ar åve da åt åpac i ç- un eci r - e mo h eÆ nel avi hce et sec A. 22 ai bi ç sot ar k ert ni d aet ati c - or pi cer åz ae hcr a mer ac l ai Æ nese t ad nu et se ,i at se hc a m i hpi , åci ni o bz år aer et upi ç , ni ess anai hpi ,ii Æ åti nar ev us l ui pi c ni r p ert nî aet ati t ne d ni , ee po pe nî ec p m i t nî , åt a n -i mo d eif ås i ubert r a er ac ,ii r us å me n a å mr of o , si r byh o et se e ni s nî l ui o bz år doi se H urt ne P . åtl axe r e mo H ec aeec i a mcot åt set noc doi se H åc t ne di ve et se – 12r oi r et xe et se iî er ac et ati r ot ua e d ui pi c ni r p n u e d åÆ af ai ut sec a l a t a no dr o b us t ut at s ,i o bz år i ç ii Æ åti nar ev us l ui pi c ni r p ert nî åt acr a m ei Æ c nuj si d :ii mul a åci doi se h ae nui zi v nî t a uni m i d åcr a p i ç dil a p et se ci r e mo h l usr evi nu å ni mo d er ac l ui o bz år åc urt ne p sel a i a mi ç – ar cs A ni d i ul ut e o p ar e po nî t ne mo ml u m i r p ni d t at år a et se adailI nî t atl uco et se ec aeec åc urt ne p, eci r e mo h el e me o p uc t r o par nî r at ne mel p moc i ç s upo et se doi se Hi ul r oli c nu M l ut xet , å mr u al å nî p , er e dev e d t c n up t sec a ni D . ci pe i ul ut nî c l ut xet b us nî t arfi cse d eif ås , åvi rt o p m i d, ei ubert – 02 aet atil a m i na uc , ai ci t åbl ås uc,l una muni uc åz ae ni cev nî es ci or el ut ne matr op moc er ac al ati m il , 91 seeli s ab ua o er ac e pii r et up el a i ç i ul ut ut at s el a er ati nu moc eti m il – ci or e i ul u- so ht e el eti m il e d i ç eci ni obz år i ei Æ c nuf el eti m il e d ågael es ec aeec t ot ; et çeçrî vås o er aci ul uor e ai ç å maes e di et paf aer azi r ol av et se t ai de m i ERT EP E OZ


public – privat este mai evidentå în Odiseea, cf. Od. 2, 32, 443; 3, 82; 4, 314; 20, 264 çi urm. Vezi Ch. G. Starr, The Origins of Greek Civilization, New York, 1961, p. 336. 18. E. Benveniste, op. cit., II, p. 71 çi urm.; cf. çi p. 23 çi urm. (basileus). 19. Admirabil reconstituit de H. Jeanmaire,Couroi et Courètes, Lille, 1939; cf. çi L. Gernet, loc. cit. 20. Il. 2, 220 çi urm. (trad. Murnu). 21. Cf. Il. 1, 124 çi urm.; 9, 328 çi urm. 22. Il. 1, loc. cit. 23. Il. 9, 335; situaÆia se verificå în practicile legate de jocuri; cf. studiile revelatoare ale lui L. Gernet cu p rivire la aceste episoade în epopee: „Jeux et Droit (Remarques sur le XXIII chant de l’Iliade“ , RD, 1948, p. 177 çi urm. = Droit et Société en Grèce ancienne, Paris, 1955, pp. 9-18). 24. Il . 23, 539 çi urm. çi comentariul lui L. Gernet, loc. cit . Pentru formele prejuridice de manifestare a comunitåÆii garante cf. idem, „Note sur la notion de délit privé en droit grec, Droits de l’antiquité et sociologie juridique“ , în Mélanges Levy-Bruhl [Publ. de l’Institut de Droit romain de l’Université de Paris, 17], Paris, 1959, pp. 393-405. 25. Fårå îndoialå, noÆi unea de proprietate este o abstracÆi une

boinicå çi de monopolul ei, exact în epoca în care aceste raporturi se inversau, çi cînd privilegiul funciar, garantat de instituÆiile cetåÆii, devenea temeiul esenÆial al identitåÆii cetåÆeanului23. Cititå astfel, mai degrabå ca discurs asupra råzboiului decît ca mårturie, mai curînd ca „oglindå a prinÆilor“ decît ca reflectare a unei epoci, epopeea spune, în fapt, ceea ce spun aproape peste tot în Grecia nobilii care-çi exercitå puterea în cetatea aflatå la începuturile sale: hippeis sau eupatridai, autoritatea lor se înfåÆiçeazå ca anterioarå cetåÆii çi pretinde cå decurge dintr-un principiu diferit de cel pe care-l instaureazå cetatea – din funcÆia lor råzboinicå, mai ales, çi din srcinea lor aparte– legitimînd astfel monopolul puterii pe care ei o exercitå. Peste tot în Grecia, aristoi îçi exaltå precåderea în raport cu cetatea, afirmîndu-se ca nobilime, ale cårei calificåri aparte sînt ereditare çi anterioare politicului24. Epopeea înrådåcineazå într-un trecut eroic çi råzboinic aceastå imagine; ea spune cum, atît de departe cît se poate urca în timp, se întîlnesc generaÆii succesive çi ilustre de basilees isotheoi çi de nobili råzboinici25. Aceastå

doar parÆial societate (cf., [Münchener E.F. Brueck, Totenteil undelaboratå Selgerät în imaceastå griechischen Recht Beitr. zur Papyrusforschung und antiken Rechtsgeschichte, 9], München, 1926, p. 39 çi urm., citat de Detienne, Maîtres, p. 84, n. 14), çi dreptul asupra påmîntului trebuie så fi fost måcar tot atît de puÆin formalizat; totuçi, W.G. Forrest , op. cit., p. 46 çi urm., exagereazå, credem, reducînd dreptul arhaic de proprietate la o uzanÆå netulburatå de facto . ExperienÆa societåÆilor arhaice pare a indica o mult mai timpurie definire „prejuridicå“ a dreptului de proprietate asupra solului. Cf. pentru Atica remarcabila contribuÆie a lui L. Gernet, „Horoi hypothécaires“, în Studi in onore di U. E. Paoli , FlorenÆ a, 1955, p. 346 çi urm. = Genet, Anthropologie, pp. 360-370. 26. Tratarea lui Hesiod ca „poet al nemulÆumiÆilor“ este un loc comun al interpretårii poemelor sale; pentru unele detalii cf. infra, p. 12 çi urm. Cea mai interesantå încercare de a raporta opera lui Hesiod la o stare definitå a societåÆii greceçti arhaice, nu la o „nedreptate“ genericå (dupå interpretarea remarcabilå a lui L. Gernet, Recherches sur

perenitate a stråluciriihesiodicå eroice, confruntatå ciclul vîrstelor çi cu anxietatea a srcinilor,cu instaureazå o imagine a unui univers strålucitor çi egal cu el însuçi, de la care aristocraÆia se reclamå la începuturile cetåÆii. Împreunå cu arta geometricå ajunså la akme, cu inaugurarea jocurilor panelenice, compunerea poemelor monumentale în secolul al VIII-lea instaureazå mecanisme de identificare esenÆiale pentru ideologia aristocraticå. Eroizarea råzboiului, dimensiunea miticå a bogåÆiilor çi a descendenÆei au aceastå capacitate de a çterge tot ceea ce, în cetatea pe cale så se nascå, se nåçtea sub semnul participårii tuturor çi al împårÆirii, çi de a exalta excelenÆa unei aristocraÆii care legitimeazå astfel statutul såu aparte. Metaforelor care fac din puternicii acestei epoci „cei mai buni“, „ståpînii cailor“ – acestor metafore pe care ironia unor vremuri mai lucide le va denunÆa, uneori cu un singur cuvînt 26 (dar asta, cum ar spune Pierre Vidal-Naquet, este o altå istorie) – acestor metafore, deci,

34

47

14

04

år ut al åt s aec a e d åli bas no pser i o pa o- d nî c åf ,ii Æ åt ec ai r ot si - ot or p nî et r apa c ol nuii e po pe d ni ubi rt aiî t nî i a m , å mel bor p åt s aec a åcs ael oc o es ås et çei unçi bo e S . r ot ci p e di ç tî c de a e d tî t a åji r g uc t ati ve msi nor c a na nu et se ael -III Vl al ul oces nî ii Æ ar cot si r ai çai el - ec a a åci til o p ae nui s ne m i d r a d – l ut ucert el - ud nî zi or e åcr a me d e ni g a m i o år ef o el ar or åc ili bo n i r ati d na moc r o nur ol eÆ negi xe, r ugi se d, e dnups år , åci rt e moeg atr ai ç ac , aee po p E ?i Æ åti e nar o p met noc i et sec a ai r ut r å m m i s åger ås muc , ci til o p- er ptî ce d, z ac nubi a ml ec nî ,i ce d et se un er ac t xet nurt nî – r ai hc evi t ar oce d, el a ni gr a måbar ge d i a mt nî s eci til o pii Æ åti r ot ua el a i ni g a m i åcove er ac e daos -i pe avetî c el ec er ac nî , 7 ål e dati c i r o etl u mi a mel ec e d å n maes nî sil o p er ac nî t xet n u- rt nî : er at at s noc åt s aec a nî åt nat r o p m i ei Æ ci dart noc o , å maes å nub e d, åt si x E .ii Æ åt ec i ei Æi r a pa år aoi r et na uni ç , å nar o p met noc et se eci r e mo h r ol e meo p aer e nup moc :li bat ucsi d ni t paf t sec a å mrif al ei ç , t nez er p et se l u msi nor c ni s r a D . åci ril ai z e o p ,li bai r av ni , et se

- ne m i dar p us t ucert nu, at s aec a ni r p r ai hc ,i ç e g A kr a D ni d ål ar o ai Æ aer c år us å mae ne mes a nî åz aezi r ol av er ac ei z ol pxe åt s aec a c ol er a ,ii Æ åt ec elii Æ uti t s ni i ç eli r ut c urt s åz aezil at si r c es er ac nî l ut ne mo m nî t c axe ,i ç ut ot ec e d : åt ne di ve et sei ul uci r ot si l ef t sa e nup es er ac aer abert nî åc urt ne p, åci t a mel bor p ås nî et se år aoi r et na åci pe ai Æi dart uc ci r e mo hi ul une mo nef ai Æ al er , åvi t ce psr e p åt s aeca ni D .ii e po pe i ul uf mui rt l ut ne mo mnî r ai hc , ael -III Vl al ul oces nî ) sil o p( ii Æ åt ec aeri uti t s noc åz ae hcr a mer ac åci til o p e ni dr o å uo n åt s aec a nî ei Æi z nart e di co pe i e nul ali bal l ux ulf åz aezili b - at s er ac , ål a noi Æ uti t s ni ai Æ nev ni uc t r o par nî ågol a nai ç å nar o p met noc t ci rt s et se år a ni g a m i ei Æ c urt s noc åt s aec A .ii mul ar p us a i t çecer g ii nui zi v el a el ai Æ nese el et ad, et çei - urt s noc , tl u mi a ma b , åz ae xif el at ne muno mr oli e po pe ai Æ c urt s no C.ii Æ åt ec l a na mul usr evi nui ç ci til o pl ui Æ aps åz aezi nagr o er ac i c o pe i e nui ç i ul ut nez er p sel a i a mtî c , el e mr of uai i çî el e er ac ni di ul ut ucert tî t a un e d nups år ,i ul ur a ni g a m i l usr evi n u åz ae no dr o , år ut ceti hr a åli baz

ezc uaaåecri agzoil dooei d -etetçila nai esserapexed elr ac enîp,iiåÆl åat u rie,pi cei cai zeadrt,i nçoåcr are åc urt ne p sel ai a m, åli bat ucsi d e dl ut se d er adr o ba a m ir p al er a p , r oli Æ åt ec i ei cer G a år ar etil er at sefi na m å m ir p i ç er aoi r et na eci pe ii Æi dart i e n ul a r al or oc p m i t i ç al ec a nî , eci r e mo h r ol e me o p a et ati t ne di ål b ud åt s aec A . t ur åpsi di ç ci or e t ucert nuii Æ åt ec el a i r up m i t r ol e m i r pl ui cif e ne b nî d nî cove , t ar e bil e d msi a h - r a n u i ç ås nî ae ni r p l ef n u- rt nî et se aee po pe : er ati u e d et azi ti met at å muj e p i ci nhet i ç et cei bo al ii z ul a uc et ar åser p t nî s el e me o p åc uas , t a ueç nî l ul ac uas l ur eif ål aeçer g ni d tî ce d åz ae noi Æ ne m un aeesi d O uas a dail I åc l ut paf al ati m il es a e d et r ape d et se eci r e mo hii e po pe a åt nazi a hr a ar ut al , er e dev e d t c n up t sec a ni D ?ael -III Vl ai ul ul oces l a åci or e ei Æ nev ni i ç ei Æ c urt s noc e dt r of e s ne m i t sec a e dnupsår ec aL ?es aol ub - af i ri t ni ma e d nar ce t sec a ni r p aco pe i e uae dev i çî ec e d , ei Æi r apsi d e d el ac e pii Æi dart i e nuii ne mr et nî – åcsae dnî ger el ås , t paf e d – åcs aeÆ os nî el ås aec ål p el evi si ce di ç i o n eÆ nei r e pxe aetî t a uai årt er aci ne mao r ot sec a ec e D?t a noi s

-riotuspeecnialoaldantîlnuecim t ruan,oåtmn , taavraosbealr eaz,ildanumcreofslr our eåtccar,iai ÆCaer c . mådoce d o ås ei ubert er ac e p er aÆ nat si d o , ei Æ av o ni o , år ut p ur o , r ol aet atil ac ni r p i ç eli nui s ne m i d ni r p, dnî cr a m, åz aer e p ucer o t paf e d er ac e p år aoi r et na ei Æi dart o e uni t noc ås r a p el e b mA. åc o pe r ol ai r por p e d åÆ af i ç tî c , t ucert e d åÆ af tî t a er ali m i s i r ut -r o par nî åci rt e moeg at r ai ç ål at ne muno maci pe t nî s er ac er oj a met paf å uod el ec åz ae uti s,i ce d, eÆ ne dnopser oc et seca – el as r oli ni ga m i a uas i ul ut xet a åt ai de m i åÆ ner aps nart o al ec ud aet up r a un i ul uci rt e moeg a åt c art s ba e d tî t a aec uc pi t i ç al ec a e d åci t et se o åc urt ne p, eci r e mo h r ol e meo p a åvi a ni ç åt ceri d år ut cel o dnî ci zr et ni ,l ef tl a e d t nevcol e e dl ut se d t ne mugr a – eÆ ne dno pser oc et sec A . ee po pe ert åc e di a mcot es ups t nî s åÆ nel ec xe i er åc a , å maes e d et paf i er åc el a åÆ ne d - necse d o- rt nî t c n uf e d l uli bo n åz ae uti s , 6 ci or e l utl uc e d i ç år ar e n uf aer at nez er per e d i ç ni Æ er ac , ar o hpke e d uas si se ht or p e d el e necs : er acifi t ne di e d e msi nace m i ç ael ec a i ç år ali m i s er aot a no dr o et ati c a pac o coj nî nup


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


prietatea individualå a unui råzboinic, nu mai este instrumentul råzboinic dat în folosinÆå de cåtre principe unei clase de combatanÆi regali, ci un instrument strict ideologic, o emblemå çi un semn de prestigiu. În acelaçi mod, la fel de imaginar, tradiÆia veocå, prin 12, utilizarea epitetelor sale transformate în formule epice autoritatea „regilor divini“; am putea så plasåm aceste reprezentåri ale suveranitåÆii råzboinice printre obiectele homerice cu pedigree, cum propunea un autor så numim antichitåÆile aheene care subzistå în epopee13. Recuperarea lor în poemele monumentale – comparabilå cu maniera de utilizare a supravieÆuirilor dintr-o epocå anterioarå la întemeierea cultelor poliade sau eroice – pune, totuçi, un alt tip de problemå decît supravieÆuirea lor de-a lungul epocii „obscure“, pentru cå este vorba, de aceastå datå, despre integrarea acestor date într-un orizont de gîndire care are tot mai mult în centrul såu politicul. Or, epopeea este centratå, aça cum çtim foarte bine, nu pe polis, ci pe råzboi – mai mult, pe un råzboi supradimensionat. Pentru cå, dacå într-adevår existå douå

41. Plu., Apophthegm. Lac. 223 A. 42. Vezi F. Solmsen, Hesiod and Aeschylus, p. 91; W. Donlan, „The Tradition of Anti-aristocratic Thought in Early Greek Poetry“, Historia 22 (2), 1973, pp. 145-154, încheia o cercetare cu argumentele cåreia sîntem doar parÆial de acord, cu concluzia foarte judicioaså „The social historian may well caution himself against emphasizing the weakness and discontent of the ’masses’... and should stress more the positive forces which produced so much important social economic and political changes“. 43. Cf. H.T. Wade-Gery, „Hesiod“, Phoenix 3(3), 1949, p. 90. 44. B.A. van Groningen, Hésiode et Persès [Medelingen d. Kon. Ned. Akad. Van Wettenschaften, Afd. Lett., N.R., ser. 20, 6], Amsterdam, 1957, p. 3; M. Detienne, op. cit. , p. 62 çi urm. 45. Cf. Lillian H. Jeffery, The Local Scripts of Archaic Greece, Oxford, 1963. 46. Claire Préaux, „Du linéaire B créto-mycéni en aux ostraca grecs d’Egypte“, CE 34, 1959, pp. 79-85; J.-P. Vernant, Les srcines de la pensée grecque , Paris, 1965, p. 47. 47. A. Aymard, „Sur l ’assemblée macédonienne“, REA 50, 1950, p. 127 çi urm. 48. Cf. Y. Garlan, La guerre dans l’antiquité, Paris, 1973, p. 38

tipuri de råzboi în incomparabila poemele homerice – år zboiul troian, cu strålucirea sa, cu sa grandoare, cu desfåçurarea sa excepÆionalå de forÆe, de ispråvi çi comportamente eroice, dar çi, risipite în trama naraÆiunii, acele incursiuni de jaf care durau o såptåmînå sau o zi, råzboaie amphi boelasie, pentru prada de boi, prin dimensiunile lor mai degrabå meschine, acestea din urmå corespund fårå nici o îndoialå istoriei tråite a acelor vremuri; în schimb, nu este greu så ne dåm seama cå råzboiul eroic, înfruntarea conducåtorilor de care çi a råzboinicilor diogeneis , este, în planul faptelor, cel mai puÆin adevårat. Aceastå proiecÆie supradimensionatå, inventarea unui råzboi a cårui strålucire nu se regåseçte deloc, sau prea puÆin, în realitatea tråitå a lumii greceçti a începutului primului mileniu, nu poate fi våzutå doar ca un fapt estetic; dilatarea imaginarå a ispråvii råzboinice, a ordinii råzboinice a lumii este, de bunå seamå, expresia unei ideologii.

49. Cf. çi urm. mai cu seamå textele inter pretate de B. Snell, „Zur Soziologie des archaischen Griechentums“, Gymnasium 65, 1958, p. 48 çi urm., care absolutizeazå înså aspectul de discontinuitate al noÆiunilor çi reprezentårilor.

44

93

24

el e b ma åc urt ne P. el at ne muno mii ci pel af r o mozi ne mo n - ef ac i ç r a d , 5r ol r oli r ati d na moc i ç r oli t çi mar ec i ei Æ a n -i g a m i ar p us a ee po pe e d cs ur b et ati cr e xe i eÆ ne ulf ni a ådavo d o ac , r ugi se d, åt at er pr et ni if et ao p et ati r ut a mal t alf a i ul uci rt e moeg el a es av eli r a me p t ar ugif i ul ur oce d ai Æi r a pa , nal p tl a n u- rt nÎ . å decer p o er ac ai Æi dart i ç åci r e mo h aee po pe ert nî ,i ci hg ni Æ upl ec uas ,ili bat s t o p es ec eli r ut r o par uc , el e al åc uder es ås år åf r a d, er aoi r - et na eÆ nei r e pxe e pt ai e met nî , ei Æ nev ni e di ç er ar o bal e e d d nuces l evi n ac , eli bar a p moc t cef r e p t nî s i ul uci rt e moeg a ål at ne muno mai z ol pxe , åti b us aeri Æ ågo b m î : 4 er ali m is el udo mi çi r u mti r , e ni d uti t ai çaeeca o dnî m i r pxe , å nu moc åci t et se o al es uder if t o p un , å nar o p met noc e paor pa et se e mka i er åc a , åci rt e moeg at r a i ç ee po pe ert nî etili bat s t s of ua er ac eli r ei por pa , åvi t ce psr e p åt s aec a ni d et a ni maxe , åc urt ne P. ci or e t ucert i unu el a å maes e d el et paf , e mer v i ç aeec a nî , åti cr e xe o er ac e p ai Æ a ni cs af al eri vi r p uc ii r ut r å mr otl a år ut ål a es l e , tl u mi a m; ael -III V l a i ul ul oces ai r ot si nî t al ozi r ac å m uas ti unçi bo t paf nu

, år ucs bo acope nî tî t a, å nai di t oc dnî r uci a met atil aer o et se l ui o bz år , r ugi se D. aeesi d O nî i ç , dnof nî ,l ai Æ nese e d tî t a , adailI nî t ne di ve e d tî t a ,ii e po pe l a ci ni o bz år l ur et c ar ac , der c , e ni bi a ml ec megel eÆ nî åvi t ce psr e p åt s aec a ni D . ae e pi niji r ps es a åt ar e di s noc ar e aet at ec ,ii ne mr et d nî sr ev ni , åvi rt o p m id ; et at ec e p e niji r ps es ås ai ubert un åci pe aet ati m i ti gel : år aoi r et na ar e iî åc urt ne p sil o p e d et ne d ne pe d ni i Æ åti m -i ti gel i e nu el a i ç ci or e t ne decer pi unu elii Æ nar ag aer ef o el aee po pe , åci a hr a aet at ec nî eci t ar c ot si r a ii Æ åti r ot ua el a el a noi Æ uti t s ni el e mr of uazil at si r c es er ac nî l ut ne mo m nî r ai hc ; et ati uni t noc o ac tî ce dl ef tl a åti årt if aet up uer g uc ,i t çecer g i ei r ot si a åÆ nel ecxe ni r p ai Æ av o ni i o n urt ne p et se er ac ,i ul uci til o p a er ar uat s ni åt s aec a åc urt ne P ? ui r up m i t i ul u msi a hr a l ur a ni g a m i nî ci or e i ul u- s o pe aer ar get ni i ç aet atil ati v t a ni mr et e d ua er ac eli nui Æ ar ert ni d, ni Æ upl ec , a nu, ci til o p- er p uåsl ur et car ac nî , t c axe i a m,i ç l e do mt sec a nî met ç ao nucer ås ,ii Æ åt ec aer atl ovz e d uc r ol ii Æ åti e nar o p met noc a d ui c nî ci til o p

ilfuoacete unpi rrpai çuancc,i erleasmoelihn l ui nsenemom indef n,i rdipp, aerni sç lniî braari uhdC uås . cer g ui r up m i t i ul u msi a hr a ai r ot si nî er at a ac må uti s el ås ei ubert er ac e p, 3 ei Æ pecxe e d er e po t nî s el e , t ar o bal e i ç d n uc e s ne mo nef nu åci r e mo h aee po pe ni d ec af ec aeec t ot ni r p , eci pe ii r åzil a mr of a åt nav as aer azili t u ni r p, åsaoi dnar g r ol ar ut ceti hr a ni r pi ç åÆ ner eoc ni r P . t art si ger nî if r a- el l udr az a h er ac e p el a noi Æi dart et r a i e nu el a e nat no ps er e po ,ii r es i et sec a el a eti unçi bo es udor p t nî s un el at ne muno me me o p å uo d el ec i ç ut ot , et ago b et r aof er aoi r et na el ar oii Æi dart i e nu aer a nunuc nî åt ni z er per aeesi d Oi ç tî c adail I tî t a åc , er e dev e d t c nup t sec a ni d , ci nl ei o d nî e n et se åc a d ; e g A kr a D ni d eti årt i ei r ot si eli ri t ni ma al e d d ni nr o p i or e ert nî i o bz år i un u a år a ni g a m i ai r ot si et çei urt s nocer aee po pe ,i ne mao e d i ç i r ol av e dii hr ar ei ,ii Æ uti t s ni , et ne mat r o p moc nî l ai Æ nese et se ec aeec urt ne p, åc ci nl ei o dnî e n et se ,i r ud nî r r ot sec a aer aot ua i ç år å mun es er ac ert nî ,i ci r ot si e d t a n mes nî r å mun nu urt ne p åc a d r a D. 2i na e di cez å uo d r oli m i tl u aer at ecr ec e d – i ci a ec af et ao p es tî ce d eÆ na un etl u m

- emrepnluepdsoåsmcnolu neîc,iirçe, om i reopf o pmeaiaae nmcuopt m -ot h al ruolm eir aaci Æiedpai reitÆ åacg - or et ni ii ne mr et måsr ev ni ås , åti m il al , er ao aet up r a- s u N. ezer e p ucer l - ås egel eÆ nî er ac e pi ç åci dnever es åco pe åt s aec a er ac al e dt ucert i unu aeri t ni ma ui r up m i t i ul u m - si a hr a a maes e p t nei t ç noc do m nî uai er er ac i r ol av e d ii hr ar ei i e nu ai ç i Æ åtil at ne mi e nu a åt a mus a åÆ net si sr e p o i c , e g A kr a D ni d r oli r åt nez er per a er al uci t r a p ii Æ r e ni i e nu a dav o d et se un at s aec a , eri c ul årt s uc åt si sr e p eci pe elii Æ nev noc , ael -III V l a l ul oces nî , åc a D .i eÆ net - si sr e p el e msi nace me d , ål age år us å m nî i ç , ae ne mes a e d i c ,i ei Æ av o ni el e msi nace me d i a mun un a maes ae d ås muci r o ei ubert l uci r ot si åc urt ne p ,li t s e d år ugif o e l ul a udi z er , t ar åve da uc åt si xe uni ci n aÆ necsi ni mer , ci r - ot si er e dev e d t c nup ni d, åc ,l ef tl a e d, s ups ei uber T . åt acil pxe eif ås i ç ut ot ei ubert i e dail I ar ugr ev na e d “ åÆ necsi ni mer„ o åc i ç , el es nî el e ni r p acil pxe t o p es un eci or e i et seg el a eci t et se elii Æ nev noc ,i ul uci r ot si l a er e dev e dl ut c n up ni d, åc avr es bo es a år åf – eci pe i ei Æi d - art el a el at ne muno mr ol e meo p a åt nazi a hr a ci t a met si s


ERT EP E OZ


Homer arhaizant, Homer arhaic

NTRE problemele homerice, aceea a raportului dintre epopee çi istorie suscitå în continuare interesul foarte viu al cercetårii, aça cum o bibliografie, chiar sumarå, a lucrårilor recente care trateazå – din apropiere sau de departe – acest subiect o dovedeçte cu prisosinÆå1. Concluziile atît de divergente la care ajung aceste studii nu par så descurajeze elanul autorilor lor, deçi, atît din punct de vedere metodologic, cît çi din acela al dificultåÆilor inerente lecturii unui text atît de bogat, sarcina istoricului confruntat cu epopeea este una dintre cele mai dificile. Aceasta cu atît mai mult cu cît restituirea orizon-

cît çi în epoca arhaicå. Putem, totuçi, så-i recunoaçtem dimensiunile pe care epopeea i le conferå? Atît absenÆa aproape generalå a fortificaÆiilor, cît çi såråcia inventarelor funerare cu caracter råzboinic 8 se opun unui asemenea transfer. Existå, evident, tentaÆia de a evoca epoca micenianå, dar, chiar dacå nu consideråm, aça cum o fac aici, cå ruptura dintre civilizaÆia aheea nå çi epoca eroicå este evidentå çi ireversibilå, råmîne, aça cum spuneam mai sus, faptul cå nici o problemå nu se rezolvå dacå o etichetåm drept reminiscenÆå; mai curînd se complicå. Pentru cå o societate care uitase atît tactica carelor de luptå miceniene, cît çi dominaÆia cvasi-religioaså a prinÆilor wa-na-kes nu putea så-çi aminteascå, fårå greç, çi mai ales fårå motiv, acel cod atît de precis al virtuÆilor çi valorilor råzboinice pe care epopeea îl transmite contemporanilor – çi posteritåÆii. Existå poate un fond micenian – înceÆoçat de dispariÆia cadrului såu instituÆional – în hiperbolizarea råzboiului epic: amintirea pe jumåtate mitizatå a suveranitåÆii råzboinice a prinÆilor din Micene sau Pilos a putut juca un rol în imaginarul unei epoci „obscure“ în care afir-

turilor în într-adevår, care poemele homerice îçi agåsesc aici este, miza esenÆialå acesteisubstanÆa literaturi – nu înseamnå epuizarea dezbaterii despre „Homer çi istorie“: de fapt, istoricul trebuie så dea seama çi de fenomenul epic ca fapt de civilizaÆie, çi aceasta de la începuturile sale pînå în epoca pe care o putem atribui compunerii çi difuziunii celor douå poeme monumentale, ca så nu mai vorbim despre destinul ulterior, unic çi strålucit, al epopeii în imaginarul grec – care este çi el un alt capitol de istorie. Poemele homerice, Iliada çi Odiseea , compuse în forma lor monumentalå cåtre mijlocul sau în timpul celei de-a doua jumåtåÆi a secolului al VIII-lea, evocå un trecut reconstruit cu ajutorul unor formule çi episoade luate dintr-o moçtenire tradiÆionalå care se leagå, cel puÆin prin esenÆa sa, de epoca post-micenianå çi prepoliticå a Greciei; acesta este, dupå pårerea mea, un punct de vedere demonstrat cu prisosinÆå – cu mult mai

marea basileiai locale revendica autoritate de tip de palaÆial, fårå a putea refacefårîme – nicidemåcar a-çi aminti – structurile profunde pe care se sprijinea puterea unui wa-na-ka micenian. S-ar putea foarte bine ca epoca eroicå så fi fabricat, pornind de la aceste supravieÆuiri 9, ci fragmentare, nu numai miturile sale de suveranitate çi o anumitå imagine a puterii; o asemenea continuitate, în acelaçi timp parÆialå çi imaginarå, nu este imposibilå, iar basilees care se dau dreptanaktes, deçi exercitå într-o manierå radical diferitå o putere mult mai fragmentarå, mai condiÆionatå çi mai fragilå decît aceea a prinÆilor din epoca bronzului, seamånå destul de mult cu ceea ce se întîmplå cu persistenÆele civilizaÆiei materiale miceniene în timpul Dark Age: tipuri de arme continuînd sau, mai exact, reinventînd forme heladice10; care de luptå 11, a cåror prezenÆå în mormintele de la începutul mileniului I nu reia mai mult decît epopeea o adevåratå tradiÆie a carelor miceniene, pentru cå acest obiect, devenit pro-

Î

38

43

25

- åger p,i t çi nol oc r oli o n a er eti m i rt i ç er at cel es e di nui Æ c a i e n u el e msi nace m m i uti t s nocer ås ei ubert , a nar eti de M t abårt s er ac r olii Æi de pxel ul adnuf e P. el ai nol oci ç tî c e nat -il o port e mtî t a , r oli Æ åt ec l a vi t cel oc l ur et c ar ac åt a dot ot å mrif ai ç nupuser p er acii zi ce d e d xel p moc nu ås nî åcil p m i i r åzi nol oc r ol e m i r pl a t azil a noi Æ uti t s ni r et car ac t sec A. ui n - e mo d t sec a nî eci gol oe hr aii r åt ecr ec el a e mr ef i a mel ec ni d ii z ul c noc ,i ai ki o pa r ol e m i r p l a r ar g a t na ni mo der p l ur et c ar ac uc å nuer p m î , r åve dart nî , t nî s ci til o p er e dev e dt c nup ni d e mr of ni i ç e nat no ps evi t ai Æi ni i e nur ol e mr u aÆ nes bai ç el ai nol oci r ei e met nî r ol e m i r pl a t azi nagr ol ur et - c ar a C.ii r por pt nî siî er ac el at ne mr olii r oget ac a eri nif e d e d , nar o p met noc i ç vi s net xe oc , sec or p n ui ç i c , sil o p o åz ae mr of er ac r olii Æ uti t s ni aer azil at si r ci a mun un e ni s uc ec uda aer azi nol oc et se er ac ii Æ åt ec a “ eri or„ åt s aec A . eci t naii r åzi nol oc l a ci r ot si i ul une m - o nef i ul ui d ut s mo e d i ç t nav as e d as aÆ ai v ni d et r a p er a mo t a ni hc nî a-i ç , el as eli r ei r cs e d ol oc ni d r ai hc , er ac i rt ço nii r osef or p ert ni d al ec a,i hc ar ud no Cli mEi ul i ni gap

. 112, 41. d O. 12 . 01, 61 e acil bupi er e adner eg e d at pec e ar p,. dI ; 51.l o S,. ul P.f c ; 2, 6. ht A,. t si r A. 02 . mr ui ç 241, 3. t d H. 91 . mr ui ç 524. p, 3, 5691 ,) CSE( sel ann A, “ ét éi cos t e e uqi til o p, ei rt é moég : e uq da hcr a ecèr G n E„ , e nnei t e D . M.f c ;) yr b ma h C( 922 . r n . pose A. 81 . 2, 9, 3. doll o p A. 71 . 13- 3. pp, 9791,) 1( 9 S Q, “ el bi sso p m i éti c al uo ni t sef ua s p uol se L„ , or b nev S. J i ç e nnei t e D. M. 61 . mr ui ç 51 b 5621.l o P,. t si r A. 51 . mr ui ç 9 a 9131.l o P,. t si r A. 41 . 9 at o ni ç . mr ui ç 051. p, err e u G ,) . de( t na nr e V nî , “ at r a p S„ , yel ni F . I. Mi ul elii Æ celf er .f C. 31 . 85, 6. t d H. 21 . 49, 9. t d H. 11 .) 336. C( 3, 1, 41. rt Si ç .f c ; me di bi , me dI . 01 . 54, 5. t d H. 9

e datåusr tcisvi art u orpt n ereappdensî ri uM neertesf er eåttnail eupm au orc p -etaseedcnaî iciadm c .i aÆ m a aj e d ei f ar g oil bi b a mr o ne al i r ud nî r avetî c ag uå da a e d aet at r e bil muc a uai i m î åc a D.) sil o p( ii Æ åt ec a e nui s napxe e d er acçi m at s av nî et acil p m i aet sec a et aot t s of ua do mec nî ,i ul ur a ni g a m i r olii r oget ac a i ç r oli Æ åtil at ne m a , el ai c os r ol e ne mo nef aÆ ne ulf noc al , å nr aecsi d ås åcr aec nî er ac åci r ot si ai Æ celf er urt ne p t ar ef er p ner et nu e mer v åtl u me d et se i t çecer g ii r åzi nol oc AI R OT S

I

i t ç ecer g ii nol oc r ol e m i r p acope nî i ul ur a ni ga m i el a i r ut c urt s i ç i ul ul aer el a i r ut c urt S


ZOE PETRE

post-homerice mai ales ca epitet al zeilor. Manifestårile acestui tip de putere nu au aproape nici o relaÆie cu problematica „clasicå„, aristotelicå, a regalitåÆiibasileia ( ); matricea ei este de un alt tip çi dintr-o altå vreme. TradiÆia acumuleazå în jurul tiranilor simbolurile regale, exemple fiind carul lui Pisistrate23 sau purpura îmbråcatå – ni se spune – de cåtre cei trei tirani ai Eritreii, Ortyges, Iros çi Echaros 24. Descifrînd legenda lui Policrate, Louis Gernet vedea în inelul pe care tiranul l-a aruncat în mare un substitut simbolic al puterii, un sigiliu regal sacrificat într-o imitare a unei ordalii de suveranitate25. Simonide vorbeçte despretiranii purtåtori de sceptru, semn regal prin excelenÆå26. Pe de altå parte, începînd cu primul text care menÆioneazå tiranul, cel al lui Archiloch 27, bogåÆia – o bogåÆie impresionantå çi depåçind orice måsurå comunå este complementul obiçnuit al tiraniei. Policrate este un exemplu în acest sens, la fel Pisistrate, care reintrå în Atena împodobit cu strålucirea pe care i-o conferå aurul tracic. MagnificenÆa ofrandelor Cypselizilor sau ale tiranilor sicilieni, fastul pe care îl pune în joc Clistene la cåsåtoria fiicei sale, sînt mårturii ale unei bogåÆii 28

fabuloase– dar . Reprezentant excesiv al unei ostentaÆii nobiliare pe care tiranii nu o tolereazå niciodatå la alÆii – tiranul îçi afirmå astfel puterea sa singularå. Pentru cå, de la Hesiod la Pindar çi la Platon, bunurile fårå numår, abundenÆa aproape miraculoaså a bogåÆiei, mai ales a aurului, este un semn çi un privilegiu regal29. GaranÆie de suveranitate çi de abundenÆå, aceastå bogåÆie este deseori acordatå nu numai zeilor ci çi poporului. Gestul tradiÆional al darului suveran çi funcÆia regalå de (re)distribuitor al bogåÆiei sînt reluate de cåtre tirani, distribuitori ai metalelor preÆioase, ai påmîntului, ai apei. Existå adesea un raport între începuturile emisiunilor monetare în lumea greacå çi tiranie. Primul tiran, care este totodatå un rege, Pheidon din Argos, trece drept „inventatorul“ monedei30; ipotezele cu privire la iniÆiativele monetare ale lui Cypselos 31, Policrate32, Pisistrate33 sau ale primilor tirani ai Efesului34 mi se par cel puÆin verosimile. De altfel, momentul tiranic este 64


Papers of M. Parry , Oxford, 1971), studiile cu privire la raporturile dintre tradiÆia oralå çi epopeea homericå nu au încetat så aparå: e.g. C.M. Bowra, Heroic Poetry, Londra, 1952; A.B. Lord, Singer of Tales, Cambridge, Mass., 1960; G.S. Kirk (ed.), The Language and Background of Homer, Cambridge, 1964; idem, Homer and the Oral Tradition , Cambridge, 1976. Pentru specificitatea lui Homer vezi bibliografi a comentatå a lui J.P. Holoka, „Homeric Originality. A Survey“, CW 66, 1973, pp. 257-293 çi A. Heubeck, „Homeric Studies Today“, ca çi întreaga culegere editatå de B. Fenik, Homer. Tradition and Invention , Leida, 1978 (studiul lui A. Heubeck se gåseçteîn volumul V, la pp. 1-17). Vezi çi referinÆele citate infra , n. 13; pentru o vedere de ansamblu, admirabil nuanÆatå, vezi P. Vidal-Naquet, „L’Iliade sans travesti“, prefaÆå la Homere , Iliade , Paris [Folio], 1975. 4. Cf. R. Ham pe, Die Gleichnisse Homers und die Bildkunst seiner Zeit, Tübingen, 1952; J.A. Moutsopoulos,Homer and Geometric Art, Atena, 1957, pp. 65-93; G.S. Kirk, op. cit., p. 144 çi urm. çi, de o manierå mai generalå, W. Schadewaldt,Von Homers Welt und Werk, Stuttgart, 1965. Pentru arheologia epocii submiceniene çi geometrice trebuie våzutå, bineînÆeles, cartea lui A. Snodgrass, The Dark Age of Greece , Edinburgh, 1971; cf. çi J. Coldstream, Greek Geometric Pottery, Londra, 1968. 5. A.M. Snodgrass, op. cit., pp. 429-435. 6. M. Andronikos, Totenkult. Archaeologia Homerica , Göttingen, 1968; Donna C. Kurz çi J. Boardman, Greek Burial Customs, Londra, 1971, pp. 45-53. Cf. çi Th. Hadzisteliou-Price, „Hero-Cult and Homer“, Historia 23, 1973, pp. 129-144. 7. W. Hoffman, „Die Polis bei Homer“ (1956), în F . Geschnitzer (ed.), Zur Griechis chen Staatskunde [Wege der Forschung 96], Darmstadt, 1969, pp. 123-158; cf. çi S. Deger, Herrschaftsformen bei Homer , Viena, 1970, ca çi întreaga carte a lui M.I. Finley, op. cit. 8. Cf. P. Courbin, „La guerre en Grèce à haute époque d’après les documents archéologiques“, în Vernant (ed.), Guerre , p. 29 çi urm. Constatåri similare cu privire la obiceiurile funerare l-au fåcut pe A.M. Snodgrass, op. cit., p. 391, så se îndoiascå de faptul cå Homer ar transmite informaÆii pertinente pentru epoca obscurå; dar vezi observaÆiile lui M.I. Finley, „Retour au monde d’Ulysse“ (1974), în idem, 49

26

. 882. V,. r A uas , 77, 03, 5. t d H al see hc api o h,. g. e ,.f C. 62 .l e das kl o V n u et se i ci r e mo h r oli Æ nat a b moc as a måc e de p m il åz aert s - no me d er ac , 192- 182. pp, 5791, 75 oil K, “ r e mo Hi e bl e d A d nu kl o V„ , vei er d nA. V. Ji ul azil a na ni d e ni b et r aof åtl uz er i o bz år al ii r å pi ci t r a p l a t ai geli vi r p ci nr et up l ur et c ar a C. 52 . 443- 333. pp, ei gol o por ht n A , me di nî , “ e uqi t na ecèr G al s nad sel bo n se L„ , t e nr e G. Li ze V. 42 . 13- 52. pp, 8691, 7 e neri E, “ eceer Gt nei c nA ni d na Lf o ytili ba neil A e hT„ , yel ni F.I. Mi ul elii Æ ar e di s noc i z e V. 32 . mr ui ç 32. p, 8691,il o pa N,i ci r e mo i meo p i e n or ov al e àt ei c o S , el e M. Ai ul ai Æ art s no me d .f C. 22 . 14- 31. pp, 1891, si r a P, 6sc er G sel ze hc eés né p t e e ht y M, me di nî , “ el ar ut c urt s esyl a na’ d i ass E : sec ar se d e uqi doi sé h e ht y m e L„ , t na nr e V . P-. J. 12 . mi ss ap i ç 131- 59. pp, 1891, si r a P, se uqs a m, sor é h, s noi L: ål a m i na ae mul uc r oli or e r olii Æ al er nolli e br uo G- ppa nhc S ei nn A e d åt ar c as noc åzil a na at nel ec xe i z ev t cei b us t sec a urt ne P. 02

i ul el a uas 8 serti hp mAi ç s a madoaLi nei seli mr oli zi el e N el a , 7 noyci S ni d e net sil C i unu el a i ç et ao p , et art si si P i unu el a eci gol ae neg elii Æ net er p ,) 6i nei dacr a r oli ger a åciif o uc ti r ot åsåc,i ul ur uadi p El a nari t , sel cor Pi ul l a uas 5 å dili ht ne P o uc et çer ot ås åc es er ac s o katti Pi ul l uz ac nî ac( el ager el es ac uc et ai e hc nî el ai no m i rt a mel eÆ nail a åg nîl e P. aet atil ager uc et ati uni t noc e dl ef i unu aer at uåc urt ne p t nevcol e et se t a mal cor pif el a e dl ut paf i ç us nî ; eci gol ae neg ii Æ net er p et sec a uar e e m i ti gel e d tî c m i t ç ås , t ne mo m urt ne p r ac å m, åÆ nat r o p m i er a aer p u N4 ådi r doc as aÆ ne d - necs a etl axe ås et art si si P e p eg ni p m î lî er ac t ne m i t nes i ç ai ul eca aÆ nezer p urt ne p ei r utr å muat s 3r oli z ai hcca B asac uc el as eli r ut ågel i ç “ s ol es py Ci ul ai r åli poc„ er pse d åÆ net - si s ni atî t a uc eti dnî psår eli ri si r ot si ,i ez uac eli ove n urt ne p et aci r baf uas el ae R . „l ager„ mae n n u- rt ni d – d ni cse d åc d ni t er p uas – d ni cse d er ac ii nari t t nî s i çor e mu N . 2ii Æ åtil ager a åci ti mae ni ga m i al e d dni nr o p åvi t acifi n mes e d i ç åci t a met si s e d l ut se d år ei na m o- rt nî åz aezi nagr o es aet sec a åc i ç , ecil o b m is elii Æ a uti s uat uåci çi ç nî ii nari t åc eci dni ås er ap er ac, år ugi s ii ça åm t esiiÆixeda–rtåÆo needdsinumbsananritdi råuttssi exge ei çdi–çi ent apraift eadl u ereil vci u rn p nuu c i t çevop åt si xe åc ad: r ol i ei r ot si el a r ai hci c,i nari t al eri vi r p uci ei Æi dart ii ri uti t s noc el a et ce ps a eti munai a mun uni ze p - m il a urt ne p – ae maer er å p åp ud – et azili t uif t o p ni dr o t sec a e d et pa F. a net A al et art si si Pi ul ii r ecr aot nî a å necs nî aer e n up nî er c as ii r ot ås åc i e nu a i ç i r å nort nî i e nu a , et ar cil o Pi ul a dnegel nî et ati nar ev us e d eil adr oi ç r oli r ul - ob m i s a eri t ni ma: 1i nari t al eri vi r p uc ai Æi dart nî “ el ager„ r ol e met a i r a me dl ut se di eÆ nevcerf ar p us a ai Æ net a aeg - årt a t e nr e Gsi uoL, el as elii d ut s ert ni d etl u mi a m N

Î

ci nari t l ut ne matr op mo C


ZOE PETRE


op. cit., pp. 177-198 (pasajul din Snodgrass este comentat la pp. 197-198). 9. J.-P. Vernant, Les srcines de la pensée grecque , Paris, 1964. 10. P. Courbin, op. cit. 11. Idem, ibidem; cf. çi J.K. Anderson, „Greek Chariot-Borne and Mounted Infantry“, AJA 79, p. 175 çi urm., care deduce înså de aici un argument în favoarea realismulu i lui Homer. 12. T.B.L. Webster, From Mycenae to Homer, Londra, 1964. 13. Problema formulelor homerice çi a transformårilor lor a fost inovatå în aceçti ultimi ani prin studiile lui A. Hoekstra, Homeric Modifications of Formulaic Prototypes , Amsterdam, 1965, çi J.B. Hainsworth, The Flexibility of the Homeric Formula, Oxford, 1968; cf. çi idem, „Structure and Content in Epic Formulae“, CQ 14, 1964, pp. 155-164; M.N. Nagler, „Towards a Generative View of the Oral Formula“, TAPhA 98, 1967, pp. 269-281; A. Hoekstra, „Aèdes anciens et poètes ionies“, în Le monde grec. Hommage à Claire Préaux, Bruxelles, 1975, pp. 25-32. 14. M.I. Finley, op. cit., pp. 60-89. 15. L. Gernet, „La notion my thique de la valeur en Grèce “, în idem, Anthropologie, pp. 93-139.

Amphiklos din Chios 9, purtåtor al unui nume regal, fac aluzie la regalitåÆi legendare din care tiranii pretind cå descind în mod legitim. În scrisoarea adresatå lui Solon de Pisistrate – text în mod evident apocrif çi tradiv, dar care påstreazå totuçi o mårturie a judecåÆii antichitåÆii asupra tiraniei – se spune cå Pisistrate ar fi scris: „Fiind un descendent al lui Codros… nu am primit decît privilegiile pe care atenienii au jurat så le ofere lui Codros çi pe care totuçi le-au abolit mai tîrziu... Nu revendic nimic altceva decît privilegiile care erau altådatå acordate regilor“10. Într-un pasaj capital dinPolitica, Aristotel constata cå singurul mijloc de a salva tirania era de a o face „mai regalå„: tyrannidos soteria poiein auten basilikoteran11, scria el. Ceea ce la Aristotel poate så treacå drept o construcÆie pur logicå (pentru cå, spune el în esenÆå, ceea ce pierde regalitatea este cå ea se apropie de tiranie, iar ceea ce o poate salva pe aceasta din urmå este de a se apropia de regalitate) se regåseçte în faptele multor tirani, iar Stagiritul, care-çi exemplificå el însuçi teza, çtie acest lucru. Lista tiranilor arhaici desemnaÆi de izvoare este destul de importantå: Cypselos çi Periandru

16. La consideraÆi citate ale lui „Der M. I.soziologische Finley, se poate adåuga analizaile luideja H. Strasburger, Aspekt der homerischen Epen“,Gymnasium 60, 1953, pp. 102-107, care subliniazå dubla naturå a eroului, Ritter und Grossbauer in einer Person (p. 107), referindu-se la J. Hasebroeck, Griechische Wirtschafts-und Gesellschaftsgeschichte, Tübingen, 1931, p. 10. 17. Vezi P.W. Rose, „Class Ambivalence in the «Odyssey»“ , Historia 24, 1975, pp. 129-149, çi, pentru ansamblul problemei, Ed. Will, „Aux srcines du régime foncier grec: Homère, Hésiode et l’arrière-plan mycénien“, REA 59, 1957, pp. 5-50. 18. Vezi P. Vidal-Naquet, „Valeurs religieuses et mythiques de la terre et du sacrifice dans l’Odysée“, acum în idem, Le Chasseur noir. Formes de pensée et formes de société dans le monde grec, Paris, 1981, pp. 39-68. 19. Cf. L. Gernet, „Jeux et droit“ (1948), în idem,Droit et société dans la Grèce ancienne, Paris, 1955, pp. 9-18; M. Detienne, „En Grèce archaïque. Géométrie, Politique et Société“, Annales (ESC)1965, pp. 425-441; idem,Maîtres, pp. 81-92.

14,Sicyon la Corint , „regi“ MyronaialPisatidei II-lea la Damophon, Cadmos, çiPantaleon Skythes 15çi, Amphiklos la Chios 16, Amphicrates la Samos17, Pittakos 18 19 la Mitilene , Theron la Agrigent , Gelon la Siracuza 20; din Suda çtim cå Eupolis dådea titlul de rege chiar çi lui Pisistrate 21. Desigur, nu e vorba så demonstråm cå tiranii purtau în mod oficial titlul de rege. Dar faptul în sine cå se låsau cu plåcere numiÆi basileis oferå totuçi o vagå sugestie de continuitate (pe care cuvîntul recent tyrannos nu o conÆine) çi mai ales, o ordine de mårime, ca så spunem aça, a aspiraÆiilor tiranice. În dedicaÆia celebrului auriga din Delfi, Polyzalos se proclamå din neamul celor care Gelas…anasson22, „domnitori peste cetatea Gela“, fåcînd astfel mai evident caracterul excepÆional al unei puteri definite în timpuri imemoriale ca o regalitate legendarå, fårå nici o relaÆie cu norma çi cu natura autoritåÆii civice:anax descinde din titlul princiar micenian wanaka, este titlul care îl deosebeçte în epopee pe Agamemnon, anax andron, çi dåinuie în textele

50

12

13

63

75

65

i Æ arf i o d r ol ec l a i ç r oli r ucs oi D l a di ar i un u l up m it nî et ar ut pac el e mr ut i Æ r å p m î a urt ne p i ås ii ç år av ot e d sel a , r oli zi t er a hp A l u mae n ni d s a dI åc et çet sev o p at o dce nA. e ni d utili m i s e di ni ga m i i e nu et ar get ni r oli Æ åti r - a psi d a ei r ot ci dart noc ei Æ c n uj noc åt s aec a åz aer eg us i i z å r p i i r i Æ r å p m î e l i r u d o m e r pse d et sev o p O 61 . år a dil os e ni d utili m i s e d r oli r åt nez er per åt ar get ni et at -il age ni o åz ae m i ti gel i ç i ç ås nî ae ni r p åz ai e met nî ål a m -i ni met ati r ap åt s aec a i ç , sor el k nu er a er aceif ecer aoe d ,i oi o mo h, ae ne mes a t nî s ai t çec A.i r at ei r por p-i neÆ åt ec e d i ul upr oc a åvi t atil ac et ati nego mo e d r oli ni ga m i , t a mr o n i ce d ,li bar us ne moc t ne mel e ac ,l - ud nî r get ni , so ht e ge m at ak , vi t ati t nac r ao d d niif ac l ui geli vi r p åt ni z er p ål a m -i ni mei ri o mosi åt s aec A. åti r efi d et se ar ot sec a aÆ af ar p us åc a d r ai hc , t ol nu er a er aceif : 51 s o ht e ge m at akset nap no hci e s uosi na s uor el k s uot not or p ot i e i ak , r oli r ut ol ae m i r å mac år a mi r p aet atil age ni aeti mda no di e hP åc e n- udnî mr of ni , e mr o nr ot seca a åcifi ce ps ai Æ acifi n mes, ae m aer er å p å p ud , ei ul åvz e d i ul uti ri g at S l a t at art i ç al ec A

,i et r a p S ii ger al m i d nî g e n un ås muc , 11 ei Æ as ne p moc t per di or el ki Æl u mi a met çe m i r p ai nnoll o p A ni d ur d nav E dnî ci c nut A. åt p ul e dl up m î c e p r oli v år psi i ç r ol i ul ug nar er aot åz nupser oc , t nadna moc e d åti ubi rt a, ås ael a aet r ap ,i os e d aet r a p, aer e g i ç ar p us ae d e p r a d,ii ci ni o bz år i Æ ot uc d nî r al ,il age i or el k nî eti Æ r å p m î eli r ut pac ni di Æ r os al ås art ,i ci ni o bz år e d r ol aet r ap:i o bz år e d adar p ni di Æ r åp å uo d uer e m uae m i r p i ci r e mo h ii eli s a b : t xet noc t sec a nî r ot al ever if un a urt ne p r aili maf aer p eri ubi rt si d e d pi t nu,l ef tl a e d, åc ove a E. 01 et ai c os a uar e el , t nevcerf e dl ef al , er ac , es aoi gil er r olii geli vi r p a aec uc å nuer p m î ,i r un - ub r ot sec a a år ati der e aer eti ms nart e d åti Æ os nî i r oese d t s of i f ås ei ubert – å dar p ni d åti r ef noc ,i os e d , ås ael a aet r a p , so ne met i ç sor el k – eri ubi rt a ål b ud åt s aec A .i ås i a urt ne pi ç e ni s urt ne pi r ut nî må p etl a e d ae nupsi d åc urt ne p i ç i o pa , å dar p åt s aec a ni d åt ai geli vi r p et r a p o esi m i r p l e åc urt ne p d nî r l u m i r p nî :i Æi r a bi s al e d åt a ul i o bz år e d adar p ni d 9“ si ht ar Ci ul uî r a et aces i ei bl a aer ei por pa ni d ...l u- so ne met „ ai ht ar Ci e ne ht A ar c as noc

.a41eagcietlil oarP unicsdjboasiaçpiaçcaliercaat eåi r epf oer pe-isi enreaÆ cåtael cr oelirtnn eîet åyl hapam -i ni met ati r a pi ç aeec a er e dev nî uaev a ,i or el ki ot or p e d aer a ni årt s nî uaeci zr et ni er ac uas , “ et at ec uas ål e dati c i ç c ol ti muna n u ert nî ti ni f e d ui Æ a ps n u- rt nî „ et at ei r por p e d mu m i xa m n u uaeli bat s er ac ,l et ot si r A e d et a noi Æ - ne m“ eli t u et r aof i gel eli hcev„ : ei t ahc se ni d i r ut nî må p e d aeri d nî bo d år e bil dnî s ål , sil o p e d er ei por pa ni d r oli r ut - nî må p aeri ubi rt si d åz ael ort noc er ac i Æ åt ec es aor e mun nî et çes åger es msi nace mi ç al ec A ?31 eci nel e nap eli r ucoj al e di nei no me dec al ii r ot åg ni v nî åz aer eg us el i n er ac e p , nu moc ni d eti çei i r ev a r o nu aÆ net si xe acil pxe aet up ma muc l ef tl A. si ki oi r e p ni d r ol eç ar o l ui r oti r et nî i Æ åt ei r por p , ci vi c l ut ol et se p, å ni Æ e d ås t ai t r a ps nu ac , ul p me xe e d , aci dei p m î un ci m i n; ål a m i ni met atil age o , t paf e d, ae i ç t sof if ås ei ubert i or el k ert ni d aet atil age , atr apS al t o T ?21i ei ti si s l ur dac nî åti r ef o aer ac nî mni d, el b ud r ad, el age e dl ef al ii Æ r o p åuo d uae m i r p ,i Æl al r ol ec a uc ål age sor ugi r ei Æ r o p o ae m i r p t ai t r a ps er acei f e d n u e n u moc el ese mal , er ac

oc.l ealiiinrolotoi ct cl uetropl se d ierti tasoepv,otpoideorneuHl ueodr eåt, astuaelierro eDl laiefntosl A åÆ af s ul p nî eti r ef o t s of if el ås r ap aet at ec tij ul s ua er ac i a t s i k i o år uc ub es er ac e d ej a nosr e p etl a es aor e mun uas et ai geli vi r p eli r unu B. er ati r a p eli r åt nez er per nî åt ar get ni et se et atil aer åt s aec a er ac ni r p el ec aolji mi ç i c ,i neÆ åt ec r oli o n a – l ef tl a e d åt net si s noc et r aof – aet atil age ni r ao d, t paf e d, ei ul åvz e d un el ai nol oc eli r ei e met nî nî åt ai g - eli vi r p er art sez nî e d, es aor e mun e dl ut se d, eli r uz a C ?eci a hr aii Æ åt ec a ei gol oe di o,i ci a e d d ni nr o p,i ç – 8r oli r ei - e met nî a ei gol oe di o i ci a acifi t ne di aet up r a- s un, el ar - ug ua ni i nui si mor p r ot sec a aer azil aer r åve dart nî ecil p m i ås at s aec a ac år åf , åz ai Æi ni el er ac aet ati r ot ua ert åc e di ai o mo hi aki esi i et i pe et a mal cor p eif ås å uni t noc el ai n - ol oc i r ei e met nî es aor e mun, er a ni gi r o i Æ åti r api er åci r o a e di par ii r ådar ge d a d ui c nî , åc a D ?eci a hr a r oli r ei e met nî eli Æ åtil aer i ç ii r åzi nol oc l usr ucsi d ert nî åÆ na per csi d o er pse d uas , evi dr at ii pot u er pse d,i ç ut ot , abr ov eif å S . 7 e natil o port e meli Æ åti vi t cel oc nî tî ce d et ao pl at ur bi a m ,l ui geli vi r p caf er i ç er al evi n e d åÆ ni dnet eci r o åz aes ne p moc


ZOE PETRE

cetåÆenii al cåror privilegiu comun esteproprietatea civicå, guvernatå de acelaçi drept çi beneficiind de aceleaçi garanÆii politice. Kleros-ul este acela care materializeazå solidaritatea statutului economic cu statutul politic al cetåÆenilor: de aceea discursul de întemeiere, ca çi practica înfiinÆårilor de colonii, a cåror temå dominantå este distribuirea påmînturilor çi mecanismele sale, reprezintå un capitol esenÆial nu numai în istoria, ci çi în imaginarul cetåÆii greceçti. Note 1. Archil. fr. 89, D; fr. 81, 12, 24 çi 28 (Lassère-Bonnard); vezi B. Snell, „Zur Soziologie des archaischen Griechentum“, Gymnasium 65, 1958, p. 98 çi urm.; idem, Poetry and Society, Bloomington, 1961, p. 38 çi urm. 2. Archil. fr. 56 D; cf. Schol. ad Ar. V. 29; Pl., Plt. 297 e. 3. Vezi concluzi ile monumentalei publicåri a såpåturil or de la Megara: G. Vallet, Fr. Villard, P. Auberson, Megara Hyblaea, 1, 2 vol., Roma, 1976, precum çi precizårile lui R. Martin, L’urbanisme dans la Grèce ancienne 2, Paris, 1974, p. 308 çi urm. çi idem, „Problèmes d’urbanisme dans les cités grecques de Sicile“, Kokalos 18-19, 19721973, p. 348 çi urm. 4. A. Wasowicz, Olbia Pontique et son territoire , Besan ØonParis, 1975, p. 131. 5. D. Adameçteanu, Suddivisioni di terra nel Metapontino, în Finley (ed.), Terre, p. 49 çi urm. 6. Pentru vocabularul întemeierilor parita re vezi mai ales D. Asheri, Distribuzioni di terre nell’antica Grecia, Torino, 1966, çi B. Boreck, Survivals of Some Tribal Ideas in Classical Greece , Praga, 1965; împotriva supraevaluårii acestor fapte vezi mai ales M. I. Finley, „The Alienability of Land: A Point of View“, Eirene 7, 1968, p. 28 çi passim; E. Lepore, „Per una fenomenologia dei rapporti tra città e territorio“, Atti del VII Convegno di Studi sulla Magna Graecia, Taranto, 1967 , Napoli, 1968, p. 5 çi urm.; cf. çi Ed. Will, Korinthiaka, Paris, 1955, p. 618. 7. E. Lepore, „Problemi dell’orga nizzazione della «chora » coloniale“, în Finley (ed.), Terre, p. 17 çi urm. 8. E. Lepore, op. cit., vorbeçte despre propagandå. 60

ERT EP E OZ


tirile, cålåtoria çi primejdiile sale, sau, în sfîrçit, episoadele stabilirii pe un påmînt nou, cu gesturile constitutive ale instalårii – delimitarea viitoarei cetåÆi çi a teritoriului acesteia, întemeierea sanctuarelor çi a incintei, instituirea normelor care vor guverna noua comunitate. Fiecare dintre aceste acte presupune, dacå nu o participare efectivå a corpului civic la acÆiunea politicå, cel puÆin o elementarå solidaritate a cetåÆenilor çi o supunere, cel puÆin elementarå çi ea, la deciziile presupuse a fi colective. Nedispunînd de altå forÆå publicå decît nucleul de råzboinici ai cetåÆii, cetåÆile din aceastå primå epocå sînt obligate så-çi asigure o participare solidarå a majoritåÆii locuitorilor, fårå de care orice întreprindere colonialå ar fi fost ameninÆatå încå înainte de realizarea ei. De aceea, probabil, mediul colonial este cel în care se cristalizeazå primele expresii ale unei ideologii a solidaritåÆii civice. Archiloc, poetul- oikistes, este acela care inventå cuvinte noi pentru a transmite acestenoi realitåÆi:xunonie, comunitatea care include, dar çi depåçeçte vechile solidaritåÆi, çi care-çi numeçte concetåÆeniikasignetoi çi symmachoi, fraÆi çi camarazi de arme, în råzboiul comun al cetåÆii1. Tot Archiloc este primul, pare, prin care excelenÆå ar fi imaginat metafora cetåÆii-corabie, locse comun al retoricii politice ulterioare2, topos al solidaritåÆii ale cårui conotaÆii nu mai au nevoie de comentariu. AcestAdelsdichter, poetul nobil care nåscoceçte sloganurile fraternitåÆii civice, este imaginea însåçi a unei epoci çi a unei istorii în care aristocraÆia deÆinåtoare a puterii se preface måcar cå o împarte cu ceilalÆi çi participå astfel din plin la crearea cadrelor comunitare ale imaginarului politic: fiindcå aceastå roire organizatå çi politicå a cetåÆilor Greciei care este colonizarea aparÆine în primul rînd domeniului puterii çi al autoritåÆii, çi esteînainte de toate expresia iniÆiativei celor care le deÆin în cel mai înalt grad în vechile cetåÆi – nobilii urmaçi ai basileilor din epopee. Este ceea ce dovedesc çi cele mai timpurii trasee urbane ale primelor colonii. Traseul urban de la Megara Hyblaia din secolele VIII çi VII, de pildå, realizat, fårå nici o îndoialå, din iniÆiativa çi sub autoritatea nobililor 53

55

85

, atl a al i z o al e d nup m i es er ac “ii Æ at padar e pi h„ e di ç tî c er at pa da e d eli Æ åti c a pac ni e d tî t a ni Æ er ac , p ur g nî er ar g -i me eci r o urt ne p eci t si r et c ar ac el e msi nace mi ç i t çi nol oc r oli m i r p elii geli vi r p åc urt ne p , d n uf or pi a mi ç un åc a d ; e ni gi r o e d eli Æ åt ec nî i ç ac d nuf or p e d tî t a t ot i ci a åz ae n - oi Æ c a i ul ut nî må p a år atil age eri ubi rt si d eci r o åz ael una er ac i r ot c af ii ç or e mu N. el ai nol oc ii n ui s na pxe ae ni gi r o al år es alf a es er ac eli nui s net i ç eli Æ åtil age ni , år ar g a åzi r c e d aer at s , er a me d ol oc ni d , ez eti deer es ås e de per s n uj a ua el e åc , åÆ nat s ni å m i tl u nî , et çe dev o d ec aeec – el o port e mr ol l udnî r al ni ve dii nol oc e dt natr op m i r å mun nu åc t paf l ul p m i s t acove eif ås t nei cif us et se , er atil age r oli ri ubi rt si d aet atil aer ål ai o d nî al e nup a urt ne p:ii r ot si i et sec a el a et er c noc el et paf uc e met r ot sec a l udr oc az e d et se r ol eli r ut upec nî al r olii nol oc ai r ot si nî i ei ri o mosi r ol e met aer acifi t ne di e d åÆ af i nr e do mr oli ci r ot si a ec a net er e der c nî e n o åti cs us ec aeec , åÆ nat s ni å m i tl u nÎ . ei r ot si åtl a o et se at s aec a r ad – er ei ve d o dniif ac åti Æ m i ser eci s al c ii Æ åt ec aer atl ovz e d uc ei Æi z o po nî , sil o p

- ad nuf ål uger o , t a mr o nl ef nurt nî i ç cil b upl ui geli vi r p ni d ec af er ac i çi ai o mo hi aki esi i et i pel a ut ri v ec af es er ac ii Æ ubi rt si di e nu a åvi t uti t s noc aet ati ugi b mai çi c , åt a mal c - or p ae ni d utili m i s l oci r e p nî nup er ac evi z uba et ne mat - r o p moc i a mun un l ef t s a dåvert nî e S . åt at set noc et se i ul ur oti ui gel ai zi r co pi i c , aegel u N. ui pi c ni r p nî i ci n, t paf nî i ci n t at set noc et se un s o ma S ni d r oli neÆ åt ec s oi r d - nai a Me dt ur ec cil b upl ui geli vi r p; eli bal ort noc ni i r unub r o n u a åt er ces aer ei r por pa i ç åt a mal c or p aet ati r a p ert nî i c , ui geli vi r pi ç set osi ert nî et çeli bat s es un ai Æi z o po , et o dce na et sec a et aot nÎ . 02 er e bil t a mal c or p a- el er ac e p eli r ut nî måp ucii Æ al uce ps t uc åf if r a nol o S åc aet sevo p es , ae ne mes a e D. es n ucs a i r un ub s ol ud uarf do m nî ai r por pai ç- a ni r p es upec nî l ur ot al si gel åcl ut paf , cil b up e d l ef al , ei ul åvz e d er ac ai ut sec al a r asr ev da nui ç aet ati r ap cil b up å mal c or p er ac t si nog at or p nu å necs nî e nup al ubaf , 91t o dor e H e d åti t sev o p s oi r d nai a Mi ul ai r ot si nî i ç a C. 81 åci a hr a aet at ec nî set osi uc år ut ågel nî e mer v am i tl u nî åt at ucsi d se d e dtî t a, “r ot al si gel i ul up ul „ i el ubaf

enirrppsiecd,iei rÆ caevlof enir nei rm ipråpl ipem nî tunîae, sel ausn ealtesraaeocvaz,i earla,tiarearipseågmert , not al P i ul ae mer v nî , åz ael u mr of åci til o p aer et a bz e d åc a D. r ol et ni v uc a aec e d i ç tî c , r ol eç ar o ai g ol oe hr a e d tî t a et at set a ecil b upi ç er ati r api r åt nez er per el ec a nî ez eÆ -i hcs es ås er a p ae , eci a hr a r oli Æ åt ec l a at si xe a e d do m ac un åc a d , eri d nî g e d do mac r ai , – t ai de m i i never i ov ar or åc ar p us a, ål ai o dnî år åf , eÆ na un uc – åci a hr a aco pe nî at r a p S al ni Æ upl ec t at si xe i f ås ei ubert ae : ai ri o mosi , ci m i n ni d, t at nev ni a ael - VI l a l ul oces un, ti çrîf s nÎ . er ati r a pi ç et s uj i ri Æ r åp m î i e nu a åcil b up aer et çao nucer åcil p m i er ac et ni v uc urt ne p aÆ ni r ef er p nî i ç tî c ,i ul ui Æ aps aer azi t a met si s nî tî t a er aps nart el as eli r ut - upec nî al aet at ec å d o-i ç er ac e p et ati nego mo e d ae ni g -a m i åc måt at s noc ås ei ubert , et ac ove aj e d eci gol oe hr a elii r ut r å mer e dev nî mev a , et r a p åtl a e d e p , åc a D . sor el ki ul un - e mr et l a ci t na mes l up m î c gert nî å ni mo d – i ul ut nî må p a d nî r l u m i r p nî – et a mr o n i ç ecil b up ii ri Æ r å p m î ae ni g -a m i åc i ç , r ati r ap pi t e di ne mr et e d er ar e mol ga o åt si xe

arco,nåvai tåst engeunsa em t reapof eretatsenuareftnaoticl aåtgseaniecuAc. erniats -ailraarporm oli eç m al e d aet atil age ni ez eç nal ce d ås er ap ae tî c nî do mae ne m - es a nurt nî åz aezil at ne murt s ni i ç o r a d, åz aer uat s ni o l e , åvi rt o p m i d ;ii Æ åti r a pl a r asr ev da nu et se un s adI . åvi z uba er ei r por pa e d t ne murt s ni nu r oç u e d tî t a åti neve d,i Æ åti r api et sec a l a r a ni ga m i i ul ur et c ar ac aer aÆ nune di ç tî c , e ni d uti t cer oc e d i ç et ati m i ti gel e d el eÆ ner a pa tî t a e ni Æ noc åt a nr ut e d ei ri o mosi o er pse d eri t sev o p åt s aec a ; uo b ni d t r ef s n u, å dar p ni d et at å muj – li bati hce j at r a p n u åcifi n mes er ac r oli r ut seg ar p us a i ul ut xet aÆ net si s ni åcr a mer es , r oli åc nî ml a nog ai ut sec a ai nori e d ol oc ni D. 71 adar p åt aot uc t acel p a s a dI ,i r ut r ef s å uo d el e m i r p r ug ni s d ni Æi hg nî ; “ii z år p l ut ser ai ås aeli o d l a ac i ç år ut pi rf ni d as aet r apl u m i r pt ac nî me d a ni mr et av er ac ai ul ec a a eif ås ådar p ni d et at å muj o ac„ dnî r åt o h, el age ae ne mesa e dii Æ r o p urt a p, er e m urt a p nî t pi rf uo b nui ç el age i Æ r åp å uo d nî el e mr ut ti Ær åp m î al e : åli bati hce as aÆ ner apa ni r p ås aoi neg ni et r aof ei Æ ubi rt si d o t a ni g a m i a ,i zi t er a hp A


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


(aristoi), care, ca peste tot în lumea greacå, deÆin çi aici puterea, dovedeçte existenÆa unei divizåri srcinare a teritoriului civic în spaÆiu public çi spaÆiu privat, o funcÆie de la srcine definitå çi specificå a centrului civic, precum çi o ritmicitate caracteristicå în distribuirea locuirii 3. Nu sîntem încå în vremea urbanismului isonomic per strigas – uneori, în anumite colonii, la Olbia ponticå de exemplu4, nu se va ajunge niciodatå aici; nu este mai puÆin adevårat înså, cå aceastå primå imagine în care cetatea se înfåÆiçeazå pe sine este o imagine de ordine colectivå çi similitudine, çi cå în secolul al VI-lea, cînd planul urban „în tablå de çah“ se va introduce la Megara Hyblaia, la Paestum, la Camarina sau în altå parte, va fi vorba nu atît despre o revoluÆie urbanisticå totalå, cît despre o dezvoltare care precizeazå o sintaxå srcinarå a spaÆiului politic. Dacå ar fi fost vorba despre un fenomen exclusiv urban, l-am fi putut atribui, cel puÆin pentru începutur ile sale, unei ideologii a paritåÆii nobiliare, deçi nu putem fi siguri cå echivalenÆaastoi-aristoi funcÆiona peste tot aça cum ni se spune cå se întîmpla la Atena. Totuçi, avînd în

mentalå a similitudinii. Oamenii se deosebesc de lupul din fabulå prin conduita lor „culturalå“, care îi învaÆå så legifereze ca normå publicå ceea ce animalul smulgea în secret ca privilegiu tåinuit çi ipocrit. Aceste relatåri amintesc, fårå îndoialå, în multe privinÆe, istoria tråitå a similitudinii ( homoiotes ) arhaice, dupå care existå cetåÆeni recunoscuÆi public nu ca fiind aparte, ci doar ca avînd mai multe pårÆi: polykleroi, aça cum îi numea deja Odiseea21. Privitå din aceastå perspectivå, istoria colonizårii se laså cititå la douå niveluri: cel al faptelor çi cel al discursurilor de întemeiere. La Metapont au fost descoperite, într-adevår, urme de kleroi, dar ceea ce arheologia atestå aici este o imagine a paritåÆii; nimic nu dovedeçte, într-adevår, cå fiecare din loturile egale de la Metapont avea alt proprietar, çi arheologia nu ne poate spune cîÆi kleroi deÆinea fiecare dintre cetåÆenii Metapontului. Într-o lume în care proprietatea ruralå este îndeobçte fragmentatå, unde întîlnim mai degrabå mari proprietari decît mari proprietåÆi; într-o lume unde acelaçi personaj poate avea çi un temenos, çi un kleros, sau unde oricine

vederecårezultatele cercetårii teritoriului se pare aceastå distribuÆie, pe care ammetapontin, putea-o numi proto-isonomicå, se referå atît lapolis cît çi la chora sa5. Aceste sugestii se alåturå, pe de altå parte, unei terminologii speciale, centrate pe tema paritarå a lotului, pe care textele o utilizeazå constant pentru a desemna distribuirile funciare care însoÆesc peste tot instalårile coloniale. Fragilitatea unei reconstituiri a faptelor colonizårii pornind de la etimologiile vocabularului såu a fost nu de puÆine ori relevatå6. De altfel, chiar atunci cînd ne limitåm la vocabular, nu putem crede cå el a fost receptat fårå devalorizare, çi cå, de fiecare datå cînd se vorbea, în secolul al VIII-lea sau în cel de-al VII-lea, despre kleros sau despre lachos , reprezentarea vie, concretå çi constantå a lotului egal çi a tragerii la sorÆi apårea în mintea locutorilor; pînå la urmå, nici noi, cînd vorbim de soartå, nu ne gîndim automat la tragerea la sorÆi. rTebuie totuçi så constatåm cå, måcar la nivelul discursului,

poate ajunge loturilor så fie polykleros , nu avemvorbeçte de ce sådecredem cå egalitatea de la Metapont egalitatea cetåÆenilor metapontini ca proprietari. În ciuda materialitåÆii sale, adevårul acestor descoperiri este de domeniul discursului çi al ideologiei. Reprezentårile paritare care minimizeazå privilegiul prin publicare çi prin prezentarea sa ca fiind cantitativ pot så funcÆioneze ca ideologie pentru cetatea arhaicå, ale cårei tensiuni le oculteazå. Ele îi revelea zå çi infrastructura, deoarece – çi asta încå de la începutul epocii cetåÆilor – în ciuda diferenÆelor, uneori enorme, de putere çi de bogåÆie, de prestigiu çi de atitudine, care-i separå pe aristoi de popor, ceea ce au în comun nobilii çi oamenii de rînd este faptul de a fi proprietari în calitate de cetåÆeni çi cetåÆeni în calitate de proprietari ai unui lot în chora. La acest nivel profund, la care cetatea se defineçte ca fiind o colectivitate asigurîndu-çi monopolul asupra unui teritoriu, existå într-adevår o similitudine între

54

59

77

- oeg l u m i r pi ç r ad,f oz olif l u m i r p sel a hT ni d ec af ei Æi dart agaert nÎ . er e dev e dt c nupt sec a ez er o bor oc ås r ap eci t a m - et a mii rt e moeg et c art s ba i a mi el ec el a eci t er oet ii ser p - xe el e m i r p i ç åci til o p ai Æ cel f er ert ni d eli r ut r o pa R . g nuuahc s natl e Wi o ni et sec a ar p us aii Æ åt ec i eÆ nei r e pxe i ul ui ne mo d a et ati r oi r p e dl ef nu åz aer eg us r oli cer g el a er ati n u moc i r åt nez er per el e m i r p nî eci rt e moeg ii Æi ut ni eti muna r o n u aÆ net si xe , “ el cèi s ud ti r pse’ l „ e d ol oc ni D . et ne ni t r e p t ar åve da uc t nî s ei g ol o mo åt s aec a i ç , r ai hc ål ar etil i r oe n u , åvi t al er ni Æ up l ec , et ati e nar o p met noc åt saeca år uså mec nî måbert nî e n åsi ç ut ot e ni v uc e S . nil p ni d åpi ci t r ap åci til o p aeri d nî g er ac al , ui r por pli t s nui ç ål a ut - cel et ni år ef s o mt a o ael -I Vl a i ul ul oces år ef noc åci rt e m - oeg si t ne m a mr of åt s aec a ,ii ri d nî g el a et c art s ba el e mr of nî , ecif oz olif i ei Æ celf er a i ç r oli ci t a met a m ai Æi r apa ni r p , e nif nî , 01 e n up m i o-i ç ar ut pl ucs er ac e p år eves a nil pi c - si d ni r p, åt r a nî , r ol e mul ov i ç i ei r et a mar p us a åf mui rt l ut cei or pi ç ai rt e moeg e d nu, år ut ceti hr a nî åli bi t pecr e P . ael -I V l a i ul ul oces ai Æ celf er nî ci rt e moeg i ul ul e do m a er aot a dav ni e paor pa aÆ nez er p et se i ci a åz aeser et ni e n ec aee C. 9i t çecer g r oli Æ åt ec a åci til o p aci t c ar p t ar åpae n un i ç , ai gol oe di åz ai e met nî r oli neÆ åt ec ii ni d utili m i s a met åc i ç , år a ni ga m i sel ai a met se et atil age åt s aec a åc cse devo d ås ,iil at e d etl u mi a muc i ç et r ap åtl a nî , t acr ec nî mA . ci rt e moeg t ar ut c urt s r a ni g a m i n u al i ç j a b m il n u al er eti m i rt c af , 8i ai o mo h i aki esi i et i pe – e ni d utili m i s e di ç et atil age e dii pi c ni r p e p i ai ki o pa eli o n ez ei e met nî ås åz aej ag na es er ac , el ai nol oc r olii Æ a mal c or p ii ne mr et r ai hc i ç , 7ii Æ åtil age a ei rt e m - oeg i ç aeec a åc ove år al ug nat cer aeÆ er r or åc a i r ut ol nî l ui r oti r et et r a p m î i ç- er ac , å ni t no pat e mar o h C. 6 nego mo ci vi ci ul ui Æ aps a år atil age eri ubi rt si d o åz aet ne m i r e pxe eli Æ - åt ec, t ne di cc O ni dl ai nol ocl ui de mnî t ot et se p: ci rt e moeg msi nabr ui unu el e met ai er , år ugil ai bl O al åci t no p ai bl O al e d , åc o pe åt s aec a ni d r oli Æ åt ec a åti urt s nocer ae ni g -a m i i ç å nî P .ii Æ åt ec r ol e mel bor p a å m i t po ai Æ ul os ert åc t at nei r o, t nei t ç noc sr e me d nu, ael -I Vl al ul oces nî , e ni ve d RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

86

åc i ç 37i ul ug uçel ci v i a i t çil ai ce ps l a noi Æi dart do m nî t nî s ii nari t åc i t ni maer met up e n ,ii t seg us al e n- ud nî t -i m il i ç ,i ç ut o T .l ui ci fi t r a et çevi r p ec aeec nî ai rt se å m åt a d o åc nî l ef t s ai ç- ud nî t sefi na m, åd negel al e d d ni nr o p ti urt s noc l or nut nei t ç noc å mus al e åc ad måbert nî e n ås ci nr a daz if r A.l ager l uti måz ae m i ml unari T.li t s ni r pi ç cil o b m i s l ut seg ni r pi c , ci til o pt al uci t r a sr ucsi d nurt ni r p ,l a noi Æ uti t s noc nal p nî un,ii Æ åt ec ae mul e d å ni årt s aer p , sel a i a m,i ç åt at r åpe d nî aer p et atil ager o e d ei por pa es i e ; “i r ot ar uat ser„ – if aet up r a uni ç – t nî s unii nari t :ii Æ ut -i t s ni i e nul a, r ugi se d, uni ç , ti mi unul a r oti net ç o M . 27 et ati nar ev us e d eci ti mi nui Æ o ni e nu el a r oti n - et ç o mac å mrif a es l unari t , t azl upxe et se d nî c i c n ut a i ç å nî p , åc må mrif a ås eti mr e p e n t na nr e V. P-. J i ul azil - a na;i ul u msi c art so eli Æ åti r al uci tr ap ni r p åÆ ne di ve nî s up et se ur c ul t sec a i ç , et r a pa åÆ nii f o l e ni d ec af si many d as ai r por p , aet sec a et aot u C . et c ude pa d ni urt s noc a pa i ç e de no m d nî t å b ai Æ ågo b , r ol e me d i a i r ot åce d uj d ni uti t s ni aet at per d et r a p m î l unari t : ci nari t l ut ne m - at r o p moc el as eli n ui xelf ni åg ua da et ç a n es a e d sr uc i Æelåbt eorcpaeedmåuÆl afåicutl nute ndîi vm eåept sel Ea.iiçi riieÆt åut pei relpaori çp iinîÆ ået ceics eal ec im r ol e mel bor p a er a ni mo der p o i ç i ul u- so me d a åvi t al er et ati r ut a m i o åci d ni , ti me d ei Æ c nuf nî t al uci t r a , cil o b - m i s uås l uj a b m il , eci nari t i ei Æ ul os l u msi a hr a i ç ål a m - r of aet ati ugi b ma , r e mef e l ur et c ar ac muc aç a , ål ai c os i ç år ar ga azi r c uc t r o par nî er a d n uces åc nî t nî s ii r et up azi r c i ç aci til o p er ac nî , el abol g i ci t a mel bor pi e nu d nup - ser oc er ac i ne mr et nî t al u mr of et se i ul u msi a hr a a el ar - ur ii mul azi r c al ci nari t l us nups år , et r a p åtl a e d e P . r oli Æ ar cot si r a l a l ec e d ti r efi dl ut ot uc ui de m nurt ni d etî r ovzi ål ai c os et at per d e d eÆ negi xe r o nui ç , å n u moc ar us å me d ol oc ni d et at ali d , er aili bo n l a noi Æi dart eti ud noc r o n u p m i t i ç al ec a nî å d nupser oc ås r a p r ol eli n ui Æ c a ert ni d etl u mi a m el e C . r oli nari t eli bar ov af i ei Æi dart el a i ç ci nari t i ul ut ne mat r o p moc el a et ai geli vi r p e met å uo d i ci a mev a åc er a p es i m, r O . 17i ul ut nî måpii c nu ma,t neti moc noc,i ç et at per d e dii e di a er aot av o n er azi r ol av o- rt ni r p åz aezi r et c ar ac es e nui sr ev åt s aec A. ti mi ut sec a a eci doi se hii n ui sr ev e paor pae d nî e dl ut se d e d nupser oc et ati nar ev us e di ul uti ma “ åci nari t ERT EP E OZ


Acelaçi Eudemos, citat de aceastå datå de cåtre Derkyllides, ne spune cå Thales a fost primul care ar fi descoperit cå perioada solstiÆiilor „nu este întotdeauna egalå“, ouk ise aei symbainei 20. Ar fi tentant så reconstituim un context „politic“ al acestei observaÆii astronomice çi så o apropiem de universul lui Anaximandru, guvernat de dike, justiÆia astrelor21. Chiar dacå aceastå primå cosmologie politicå råmîne o purå ipotezå, recurenÆa temelor de egalitate çi de circularitate în astronomia lui Thales nu este mai puÆin sugestivå. Pentru a încheia deci, mi se pare cå modelului geometric în reflecÆia politicå îi corespunde un model politic în reflecÆia geometricå. ExigenÆa, la început politicå, a unei cetåÆi omogene, circularitatea idealå a unei agora a egalilor, alinierea egalitarå dekleroi, loturile de påmînt ale cetåÆenilor, fac så se desprindå, din idealul difuz de similitudine, care implicå diferenÆe calitative între „cei asemenea“, noÆiunea abstractå deegalitate politicå,prin care deosebirile dintre cetåÆeni devin cantitative çi comensurabile. Aceastå experienÆå este fermentul care suscitå un nou cîmp de reflecÆie, în care problemele egalitåÆii çi

unul dintre cele mai privilegiate contexte sociologice posibile pentru inventarea monedei. Fårå a contesta aspectul economic al efectelor – fie ele çi îndepårtate – ale apariÆiei monedei, ceea ce a a fost numit „aspectul etic“ al inventårii monedei, çi care mi se pare cå este o dimensiune esenÆialå a problemei 35, nu este în contradicÆie cu imaginea tiranului care reparå nedreptåÆile, care acordå bogåÆia, dar o acordå în conformitate cuDike. Oricum ar fi, tiranii cel puÆin au reformat moneda çi au distribuit-o. TradiÆia påstratå de Aristotel în ConstituÆia atenienilorvorbeçte clar despre fondurile distribuite micilor proprietari atici de cåtre Pisistrate 36 çi s-a presupus – pe bunå dreptate, dupå pårerea mea – cå, înainte de el, Cypselos ar fi utilizat pentru aceleaçi scopuri cel puÆin o parte din fondurile de care dispunea 37. Or, aceastå distribuire are çi ea partea ei de simbol çi de prestigiu (så nu uitåm cå, la srcine, metalul preÆios sub formå de monedå are douå utilizåri privilegiate: cea juridicå çi cea religioaså 38) çi se înscrie printre manifestårile tiranice ale funcÆiei de suveranitate. Asemenea distribuÆiilor monetare, dåruirea de alimente – se spune cå Theagene din Megara ar fi cåsåpit

demersurile abstracte ale discursului un rol decisiv; atît teoria matematicågeneralizat a formelorjoacå asemenea çi a egalitåÆii geometrice, cît çi imaginea unui cosmos reconstruit pornind de la noÆiuni de echidistanÆå, de egalitate çi de reciprocitate aparÆin acestui nou orizont al gîndirii. Cîndva, chiar la naçterea cetåÆilor, lumea greacå transformase scrisul sacru al scribilor din Orient într-un instrument de publicare a actelor cetåÆii22; acum, logicii intuitive çi culegerilor de probleme practice transmise în çcolile egiptene sau babiloniene le urmeazå o çtiinÆå a demonstraÆiei deductive, care divulgå verigile raÆionamentului çi dovedeçte proprietåÆile formelor abstracte, chiar în momentul în care cetatea îçi asumå experienÆa cotidianå a persuasiunii çi a discursului23. Desigur, dezvoltarea matematicilor trebuie så fi conferit discursului în – çi despre polis – o claritate mai riguroaså çi proiecÆii mai îndråzneÆe çi mai bine construite. La un alt nivel, isomorfismul dintre temele politice çi

39 – exprimå toate turmele nobililor, distribuind demos carnea animalelor ucise un anume fel -ului de continuitate a funcÆiei distributive a ospeÆelor regale. Aceastå funcÆie distributivå este cu atît mai pregnantå în cazul împårÆirii de påmînt. Puterea suveranå a tiranilor asupra påmîntului cetåÆilor lor este reamintitå prin tradiÆiile cu privire la visele sau la tendinÆele incestuoase ale mai multora dintre ei; întreaga tradiÆie a Oneirocriticelor antice traduce acest tip de naraÆiuni ca prevestire de suveranitate asupra påmîntului patriei 40. Dar, mai ales, avînd în vedere valorizarea socialå çi religioaså a påmîntului în întreaga mentalitate arhaicå, confiscarea çi acordarea de påmînt devin acte de o importanÆå enormå çi care trebuie så facå manifest un drept cu adevårat suveran; desacralizarea proprietå Æii asupra påmînturilor nu se aflå în epoca arhaicå decît la primele sale începuturi. Desigur, distribuirile de påmînt råspund unei crize sociale çi economice cît se poate de realå, dar ele angajeazå

80

65

76

87

ae nui sr ev„ åc l ut paf t ner efi dni e un, ci nari t i ul une mo nef a el ai c os i ei Æ acifi n mes aer ei cer pa urt ne p , åc i ç , a d åc der c , et çevi r p å mec aeec nÎ ?å met åt s aec a et r a pe di a m ec ud er ao met uP. å nar ev us ei Æi t s uj e di ç ci t ef or p r åve da e d, åÆ ne dnuba e d er aot as ne psi di ç er aot å ni Æ e d et atil ager e d i ni g a m i i e n u aÆ net si sr e p ec udart er ac i ul unari t a i ni ga m i i e nu aeri uti t s noc et çeçrî v åse d es i ce dl ef t s A . et ati nar ev us e di ul uti maÆ nese r ai hc nî ei r cs nî o åc aer g aet atil at ne mer ac e pii Æ c n uf i e n ui a at s aec a ni r pi ç i r oti net ço m– i Æ pel eÆ nî i r ot ai de mi ç i rti br a , so katti P uas ur dnai r e Pi ul ae ne mesa,i r uvar o mr ol e nubi a i r ot år å pa i ç i r ai Æi t s uj , et art si si Pi ul ae ne mes a , et at per d e di r ot as ne psi d,i nari t al eri vi r p uc ai Æi dart nî åÆ net si s ni åli bacr a mer o uc e ni ver t ne mel e m i tl ut sec A. 07i ei Æi t s uj aer ati cr e xe nî åli bas ne psi d ni ar e er ac ai e ht el A i el ec a aer e ni Æ e d – ii Æ åtil ager a eci ti mi ei Æ c nuf l a t ce ps a tl ai unu es- ud nî r ut ål a ,i nari t r oti muna a åci gol o mser hc ae nui s - a p , et r a p nî ni Æ up l ec , et çer u mål ec aeec – “ r åve da e d ii r oti nî påt s„ e d et ni ma ec uda l unari t ,l ef t s A.) 96 uet si r A uas e di ne m i p Ei ul i ne mes a , r e na soi e ht , eci t ef or p el as

,i çes nî ii Æ åt ec a et avo ni l aci dar i ci t a mel bor pi e nu e dnup - s år r oli ne mr et a ei Æ ul ove åt s aec A. c oj nî et se cer g ci til - o pi ul ur a ni ga m i ai r ot si ni d, vi si ce d t ar åve da uc ,l oti pac gert nî nu, åco pe åt s aec a ni d r ol e mr of er ai r ogesi al i ç ai m - o nosi al ,i oi o mo h, “ ae ne mes a„ r ol ec aet at ec al e d: ael -I V l ai ul ul oces l usr uc nî gr ucr ap el ii Æ åt ec et a no dr o b us el at - ne melii r oget ac er ac e p r oli r å mr of s nart l ai ç us nî l uz ei m et se l age al ae ne mes a al e d ai Æ ul ove , r O. 41“i osi ,il age e d ) ti unçi bo( i ul une mr et l ucol nî ,i oi o mo h, er ali m i s r oli r ur c ul l a i hcev i a ml ec el e mun„ d ni s ol of ,l ecsosi i hg n ui rt i unu az ab al e d r oli r ui hg nu aet atil age t art s no me dif r a sel a hT , s ul c or P e d t ati c , so me d u E å p u D. e met et sec a i a mc ot cses åger es er ac nî ii Æ art s no me d eti muna i ubi rt a i - a nî åm i na nu et se ai Æi dart ,i ul unai seli Ma åci t a met a mar e po al eri vi r p uc i ni d uti t r ec ni r ol es aor e mun a d ui c nÎ . 31ii Æ åtil age el ai ç i eÆ nat si di hce el a,i ul ut art åp el ai ç i ul ucr ec el a “ er atil age„ eli Æ åt ei r por p ni d i ç et c art s ba elii pi c ni r p ni d ås ude d ci t a met a m, ål ae di et at ec o at cei or p åÆ nii t ç å uo n åt s aec a

,erliort åurciazderuprtnnueipçtigolmounmesrerj ahcnonsrue, pa( d8u6Ssi åkpauBdt,ii çm–u7n6asrolpeusD ni d ol o p A i ul i ul ul p met l ur uj ni d ur c as i ul ui r oti r et aer acifi r up ei ubi rt a iî ur bel ec dosi pe n u – r ot acifi r up nui ç us nî l e et se , 66 ai na nr ac A ni d sot yli hp mA, r ot åci z er p n u e d i ne d ni t ut er p ti Æ os nî et se l E . 56r al uc ar o c ol i ç 46i e net Ai ai r a dnegel r oli ger a ål a noi Æi dart åÆ ni deçer ,ii Æ åt - ec l a ur c as urt nec , 36 el o por c A e p et çei uc ol l e ,i e ne ht A l a l a nosr e p t aj et or p: nari t i ç et ati ni vi d ert ni d et r apa e d l ut se dii Æ al er i e nul ul p me xe l ef tl a e d et se et art si si P . 26 et atili t r ef e dl ager l a uti r , ei magor ei h o uc t ar a p moc if t ut up a et art si si Pi ul at n uni ç l ur ac uc l udosi p E. aÆ ne d nuba i ç aet ati d nucef uat nar ag ii ger er ac nî r a d negel l up m i t i ç r oli nari t l up m i t ert ni d el eÆ ne d no pser oc åt a d o åc nî l ef t s a es - dnii nil b us , et art si si Pi ul ae mer v er pse d ae nups es – r ua e d at srî v åci da – s o nor Ci ul at srî v , soi b uo nor Ki pe o H . 16)i sel o p si at no ne mo hcer ap nai r o pue noi e deti pe not not nap i ak et nai mo nue( “ er asece n r oli r unub r or ut ut aÆ ne d nuba i ç ai mo nue p m i t i ç al ec a nî r oli Æ åt ec ar ucor p„ , 06t a nr ev ug l ef t s a i ul ut uni Æ i ez e d åti ur å d aÆ ne d n uba i ç er a nr ev ug

,eiisÆaåi teecmetålinîbancaiilspelai ; m åcli u tfiloozpoliefi ,rtaeel -moVel ga le u dl opictesti nimduini anen iu n - et a urt ne p åc et çe dåv “ sel a hT uo n nu„ e p ac , åt art åpi ç år al ucri c p m i t i ç al ec a nî ,i Æ åt ec ii o ni ul ut cei or pl ur ot ua e p åt ul as lî , naf ot si r Ai ul eli r ås åP nî , er ac ai Æ a mal c x E . 21l oces l ugert nî åz aezi r et c ar ac er ac er atil age i ç eci rt e m - oeg r ol e mr of er a år ef s o mt a aec a uc ti c ul årt s do m nî år ut ågel nî ås up t s of a , sei noI nose m, s oe T al ti uti t s ni noi r et uel uo Bi unul ur uj nî r ol r oli Æ åt ec aer acifi nu, r oli çr e p at si z er åt ao p ås ii nei noi ac urt ne p, s upor pif r al uf oz olif er ac åp ud, t o dor e Hi ul a, år bel ec , ai Æ a mr of ni ; e nei noi nap i r ei e met nî auo d ai e nui ul ut cei or pl ur ot ua t sof if r ai ç us nî sel a hT , – ui Æ r e a L e negoi D urt ne p ni Æ up l ec – åci nl ei o d - nî e n et se åci til o p ei Æi dart i er åc a iili maf ert s uli i e nu l a t ne d necse D. 11 eci vi c r ol eti ud noc i ul ui ne mo d e ni Æ r apa er ac ai hpos i e n ul a urt se a mac si r cse d et se e n sel a hT ,i Æ pel eÆ nÎ et paÇ r ol ec el a , eli bai r av l ef tl a e d , el et sil nî t nez er p uer e M.ii Æ åt ec i ul ur a ni g a m i ai r ot si e di r ut ås årt etl u mi a m ni r p ågael es – l ef tl a e d åt ucso nuc t cef r e p m i e dl ut se d – i ul unai seli Maet atil a nosr e P.i ei cer Gl a urt e m


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


un întreg sistem de ideologie socialå çi de noÆiuni de prestigiu mitic care caracterizau comportamentul tiranilor. Despre Pittakos ni se povesteçte cå çi-a împårÆit temenos-ul pe care cetatea i-l dåruise41 (însuçi faptul de a deÆine un temenos nu-i este propriu unui magistrat obiçnuit, ci doar unui basileu din epopee sau unui personaj care a întemeiat, a mîntuit, a ocrotit în chip excepÆional cetatea). S-a presupus – pe bunå dreptate, dupå pårerea mea – cå împårÆiri de påmînturi ar fi fost fåcute çi de cåtre Cypselos, Theagene, poate çi de cåtre Pisistrate 42; mai tîrziu, Gelon împarte påmînturi la 10.000 de noi cetåÆeni ai Siracuzei 43. Este de altfel evident, pe de-o parte, cå pentru Solon noÆiunea de tiranie este legatå indisolubil de cea a unei redistribuiri a påmînturilor44, pe de altå parte cå problema acordårii de påmînturi noi determinå multe acÆiuni tiranice – ext inderea teritoriului în cazul lui Phalaris din Agrigent 45, colonizåri intense ale Cypselizilor46, ale Pisistratizilor47 çi ale tiranilor sicilieni48. Archiloch asocia deja ideii de tiranie, pe lîngå bogåÆie, „lucrårile demne de un zeu“49: Theon erga, cuvinte care ne fac så ne gîndim la Apollonion-ul de la Selinunt.

precum çi inovaÆiilor logice pe care le implicå drumul care pleacå de la reprezentåri difuze ale similitudinii pentru a ajunge la abstracÆia cuantificatå a egalitåÆii. Tot lui Thales i se atribuie demonstrarea teoremei egalitåÆii triunghiurilor care au o laturå comunå çi unghiurile adiacente egale15 – deci o argumentare a egalitåÆii, poate çi a participårii – ca çi definiÆia geometricå a diametrului16, în care este uçor så regåsim temele circularitåÆii, ale centrului, echidistanÆei çi pårÆilor egale, atît de familiare dezbaterilor politice ale acelei vremi. Chiar dacå persistå îndoiala cu privire la paternitatea acestor teoreme; chiar dacå demonstraÆiile lui Thales – pe care de altfel nu le cunoaçtem direct – nu corespund decît ca schiÆå canonului clasic al Elementelor lui Euclid 17, råmîne totuçi adevårat cå tradiÆia atribuie constant fondatorului geometriei teoretice un anumit tip de probleme: plecînd de la operaÆiile de comparare, aceste teoreme instaureazå o demonstraÆie matematicå a raporturilor de similitudine çi de egalitate çi o definiÆie riguroaså a spaÆiilor omogene, a cåror relaÆie cu geometria politicå mi se pare evidentå, atît sub aspec-

Întemeietori de oraçe, ridicînd ziduri såpînd apeducte, dedicînd temple çi coloçi, tiranii sînt,çiaproape peste tot, la Atena 50 sau la Samos51 ca çi în Sicilia 52, iniÆiatorii unei dezvoltåri urbanistice explozive çi fårå precedent, ale cårei proporÆii manifestå o ostentaÆie a puterii fårå legåturå cu norma comunå. Pe de altå parte, frecvenÆa lucrårilor de aducÆiune a 53, Theagene54, apelor, menÆionate în legåturå cu Periandru Pisistrate 55, Policrate56 çi Theron57, råspundea fårå îndoialå unor preocupåri de urbanizare; se poate totuçi presupune cå, mai ales într-o zonå cu climå mediteraneeanå, dåruirea acestei substanÆe vitale comportå çi o semnificaÆie simbolicå, legatå de tema foarte frecventå a abundenÆei din vremea tiranilor. Vremea tiranilor trece drept o epocå de fertilitate çi de bunåstare, atît în Atica din timpul lui Pisistrate 58 cît çi în cîmpia agrigentinå, administratå cu înÆelepciune de cåtre Theron 59. Gelon, va scrie mai tîrziu Diodor, reluînd chiar în termenii såi raportul tradiÆional, hesiodic çi solonian, dintre buna

18. tul lor logic, cît çi sub cel ideologic Naçterea însåçi a geometriei çtiinÆifice nu este, de altfel, în ansamblul såu, independentå de existenÆa politicå çi de elaborårile conceptuale pe care ea le-a suscitat. Între constituirea unui sistem de propoziÆii abstracte asupra relaÆiilor dintre numere çi figuri geometrice, pe de-o parte, çi delimitarea mai riguroaså a locului pe care fiecare categorie de indivizi îl ocupå în polis, utilizînd în mod curent categorii generale – çi abstracte – precum ceÆåtean, sclav, libertate, isonomie; sau legislaÆia ca sistem de norme care implicå, instituie chiar, o folosire cotidianå a generalizårii çi a cantitativului, afinitatea de naturå mi se pare evidentå. Pe de altå parte, geometria apare ca un ansamblu de demonstraÆii riguros înlånÆuite, care fac public raÆionamentul chiar în momentul în care revendicarea isegoriei întemeiazå discursul politic çi logica a ceea ce a fost numit atît de potrivit „cuvîntul laicizat“ al cetåÆii 19.

66

79

37

. ti c . c ol , sertî a M, e nnei t e D. Mi ul a åti c ul årt s ai Æ art s - no me di z ev , e ki D – ei r ot ani vi d ai e ht el A ai Æ al er urt ne P. 07 . 63 a 459, 1, 03.r P,. t si r A al ci r e neg ne mr et ac se di ka B; 34, 9; 69; 77; 02, 8. t d H. 96 . et art si si Pi ul l ur ot åci zer p, sot yli hp mA uc si ka B el e mun åz ai c - osa D 421. ghT,].l P[ . 055. p, 2,.ti c . po, evr e B. H: art no C. 131. p ,.ti c . po , nossli N . P . Mi z e V . sogol o mser hc e d ne h ; uot art si s -i e P not e hti pe : si ka B. v. s . di uS ; 7 , 01 x aP ,.r A.l o hc S . 86 . mr ui ç 312. p,] 21 sol D[ noll o p A’ d sel p met se L , y br uo C. Fi z ev ; 1, 401 , 3 . hT ; 46 , 1 . t d H. 76 . 26, 1. t d H. 66 . 872- 262. pp, 0391, 34 GER, dr aci P. h Ci zev ; 27, 5. t d H. 56 ) a be T urt ne p 5, 61, 9. s ua P.f c( 945- 745, 2.l I . 46 . 03.l o S,. ul P; 1, 41. ht A,. t si r A; 95, 1. t d H. 36 . 953- 443. pp, ei gol o p - or ht n A, t e nr e G nî , “ s nar yt e d seg ai r a M„ , t e nr e G. L . 26 . 1, 83, 11. S. D. 16 . D 3. rf .l o S; mr ui ç 22. p O,. se H. 06 . mr ui ç 2, 52, 11. S. D. 95 . 01. mi C ; 42.t si r A,. ul P; B 922,. hcr appi H,].l P[ ; 7, 61. ht A,. t si r A. 85 . 431. p, 1,. ti c . po , evr e B. H;. mr ui ç 3, .5026, ,131. tS.d D H. 7 65 . so nuor kae nn E. v. s ,. hcyse Hi ç . r c o pr a H. 1 , 41 , 1 . s ua P ; 5 , 51 , 2 . hT . 55 . mr ui ç 836. p, 8591, 28 HCB, x ua D. G;. mr ui ç 323. p, 8591, 26 AJ A ,l oo pr e d na V. E: eci gol oe hr a e mr u; 2, 14; 1, 04, 1. s ua P. 45 . 111- 801.l oc ER, e neri e P. v. s , el e a We d. J . F. 35 . d 51, 2. O.i P.l o hc S; 2, 21. P ,.i P .f c ;. mr ui ç 1, 28 , 31 ; 7 , 62 ;. mr ui ç 1 , 52 , 9 . S. D. 25 . 06; 93, 3. t d H. 15 . 1691, sei r et s y Mnai ni s uel E e ht dna si s uel E, s anol y M. G;. mr u i ç 901 . p , 7491 , 64 AJ A, r oo ms ni D. B. W;. mr ui ç 66 ,. mr u i ç 45 . p , 1391 , 2ne ht A nov ei hpar go po T , hci e d uJ . W. 05 . 405- 174 . pp, 1791 , 04 CA, e br a baL. J.f c ; dr a nno B- er èss aL 51. rf .li hcr A. 94 ) a nti Aii Æ åt ec aer ei e met nî( 862, 6 . rt S; 2- 1, 84, 11. S. D; 501 . rf , 1 . P ,.i P ;) ar e m i Hi ç nor e hT( 3 , 94 ; 6 , 84 , 11 . S. D. 84 . 006, 31. rt S;. mr ui ç 49, 4. t d H. 74 . 314. p, 4591, 6 oil C ell ev uo N,lli W. d E.f c ; 3, 32, 5. s ua P;. mr ui ç 564, 454]. n myc S[ ; 2, 03, 1. hT; 54, 8 . t d H; 254, 01; 523, 8. rt S; 7, 75 F, 09 Hr GF,. ma D. ci N. 64

27

. eti r ec uc r oli Æ åt ec ar p us a el a nosr e p eli r ut per dl ef t s a ua mri f a i çî ii nari t åc e der c , 495 . p , 2 ; 031 . p , 1 . ti c . po , evr e B. H. 2- 1 , 801 , 91 . S. D; 3, 1, 5. neayl o P; 235. Hr GF, 72 so dni L ni d aci nor C. 54 . ti c . c ol ,lli W. d E.f c ; D. mr ui ç 91, 32 rf .l o S. 44 . 341 . p, 1,. ti c. po , evr e B. H; 3, 27, 11. S. D. 34 . mr ui ç 874. p,. ti c . po ,lli W. d E. 24 . r eff eo H 642. p, 4. rf . S. D. 14 . ei Æ pecxe e d as aer et up at s aec a ni r p r ai hc i ç- ud nî t sefi na m, r oli r uubat i ç r olii Æ ci dr et ni l a r oser gs nart n u et se , t e nr e G. L åz aer eg us muc aç a ,l unari T. n 453 . p , ei gol o por ht n A, t e nr e G nî , “ s nar yt e d seg ai r a M„ , t e nr e G. Li ç . mr ui ç 591. p,.ti c . po , t r uocl e D. M .f c ;’ er et uP‘ , ai et ar K et çe mun es , si v nî å n uer p m î es l e er ac uc aec , ur d nai r e Pi ul a ma m, et r a p åtl a e d e p; t nî måp – å ma m ål a noi Æi dart aÆ nel avi hce et çeli bat s) kc a P( 15, 1.r kori e n O, r odi m - et r A;) ur d nai r e P( 69, 1. L. D.f c ;) s ai ppi H( 701, 6. t d H. 04 . mr ui ç 52 a 5031.l o P,. t si r A. 93 . 7. n, 004. p, 9591, si r a P,l hur B- yvéL.l é M nî , “ cer g ti or d ne évi r p til é d e d noi t o n al r us et o N„ , t e nr e G. L . 83 . mr ui ç 054. p, 5591, si r a P, se uqi dé mserr e ug x ua se ni gi r o se d , e ht ni r o C e d noi t asili vi c al t e eri ot si h’l r us se hcr e hc e R. akai ht ni r o K,lli W. d E ert åc e d et at er pr et ni i ç et at -i c ej as a p, a 765- e 665, 8. R,.l P.f c ; b 3131.l o P,. t si r A. 73 . 2, 61. ht A,. t si r A. 63 . mr ui ç 5. p, 5591, 71, a- 5 a ai r es , NR, me di ;. mr ui ç 902. p, 4591, 212, HR,lli W. d E. 53 . mr ui ç 62. p,. ti c . po , na mtl e S. h C. 43 . mr ui ç 94. p, 5591, 2s ni o C keer G, na mtl e S. h C; 34. p, 6591, 65 CN, y aar K. M. C. 33 . 8591, 63 mue ane ht A,i hc ar ud - no C. mE.f c ;. mr ui ç 106 . p ; 351 . p , 2 N H, dae H. B. 23 . 205- 594 . pp,. ti c . po ,lli W. d E. 13 . so ksil e bo . v. s ME ; 673 ; 853 , 8 . rt S ; 03 .r aP . mr a M; 721 , 6 . t d H. 03 . mr ui ç 72. p, 9691, si r a P, 2eés ne p t e e ht y M, t na nr e V nî , “ sec ar se d e uqi doi sé h e ht y me L„ , t na nr e V . P-. J ;. ti c . po , t e nr e G. L; 81- 1. pp, 6591, 941 R HR, s a mua D. F.f C. mr ui ç c 314. R,.l P;. mr ui ç 1, 1. O,.i P;. mr ui ç 811. p O,. se H. 92 . mr ui ç 08.l oc , 5.l pp uS, ER,i o hpl e D. v. s , r e bo hc S. P i z ev ;. mr u i ç 52 , 9 . S. D, ar e m i H al e d ai r ot ci v å p ud r oli zi n - e mo ni e D el e d narf o urt ne p ; 12 s ui a G,. t e uS ; A 09 . ne M.l P


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

politicå, cît çi în istoria reflecÆiei asupra cetåÆii, revelînd o conçtiinÆå mai clarå a autonomiei universului civic çi o valorizare caracteristicå a capacitåÆilor de concepÆie çi de acÆiune ale cetåÆenilor în organizarea domeniului public. InstituÆiile ce Æin de întemeierea cetåÆilor – fie ea realå sau imaginarå – nu mai sînt imuabile, çi cetatea însåçi le înnoieçte: vechile solidaritåÆi de sînge çi de genos devin elemente ale vieÆii private, påstrînd mai ales funcÆia lor religioaså, iar cetatea creeazå raporturi noi desolidaritate strict politicå: cetatea este aceea care hotåråçte asupra statutelor çi obligaÆiilor publice ale fiecåruia dintre membrii såi. ConstituÆiile timocratice, cum era aceea instauratå de Solon, înlocuiesc distincÆiile gentilice printr-o ierarhie estimativå, comensurabilå, a statutelor instituite deliberat de cåtre comunitatea civicå, prin vot. În ansamblul reconstrucÆiilor proiective ale cetåÆii propuse în secolul al VI-lea, s-a putut constata, ca o tråsåturå distinctivå çi comunå, o aplicare constantå a limbajului çi a soluÆiilor geometrice la problemele cetåÆii 1. Reprezentåri bazate pe noÆiunile decentru, echidistanÆå, egalitate çi circularitate reapar, aça cum s-a remarcat, în proiectelealde ale acestei epoci puterile, – de la arbitrajul cirenian luireformå Demonax, care depune „care aparÆinuserå înainte regilor,es meson, în mijloc, pentrupopor“2, la proclamaÆia lui Maiandrios, care pune es meson ten archen çi instituie isonomia3; reforma clistenianå, construind instituÆiile cetåÆii pornind de la un model zecimal dintre cele mai complexe çi de la o nouå valorizare a imaginilor de circularitate, omogenitate çi echidistanÆå, ce se poate regåsi çi în dispunerea spaÆiului public, dezvoltå 4. în mod deliberat acelaçi tip de „geometrie politicå“ Asemenea reprezentåri ale spaÆiului omogen nu apar pentru prima oarå, pe cît se pare, abia în secolul al VI-lea: centrul, to meson , al cercului de råzboinici care participå la împårÆirea pråzii de råzboi sau la dezbateri evocå, începînd cu epopeea, aceleaçi imagini de egalitate çi de isegoria , chiar în cadrul societåÆii puternic ierarhizate a basileilor5. Dar ceea ce în Iliada era un subtext, un dat implicit al existenÆei cotidiene çi al limbajului, 76


deseori tradiÆia îi face så intervinå cu iscusinÆå, metis , tocmai în legåturå cu simboluri ale regalitåÆii (carul lui Pisistrate, inelul lui Policrate, ofrandele „regale“ ale lui Cypselizilor etc.). Pe de altå parte, tocmai în epoca tiranilor apar çi începuturile sp e c t a c o l u l u i dramatic; Solon, se pare, condamna reprezentaÆia tragicå ca surså pentru vicleçugurile lui Pisistrate 74 înglobîndu-le în aceeaçi sferå a artificiului. N-am putea oare gîndi cå tiranul punea în scenå, ca så zicem aça, regalitatea çi cå mima mitul în acelaçi mod spectacular ca çi contemporanul såu, poetul tragic? Poate cå Aristotel nu-çi alege la întîmplare termenii atunci cînd afirmå cå un tiran care vrea ca puterea sa så dureze „trebuie, în tot ce face sau ceea ce pretinde cå face, så joace bine rolul regal “ (ta d’alla ta men poiein ta de dokein hypokrinomenon to basilikon kalos)75. TradiÆionalistå çi novatoare deopotrivå, tirania ar fi participat astfel la desacralizarea puterii çi a politicului care, peste tot dupå cåderea tiranilor (constituÆia clistenianå nu este decît exemplul cel mai elocvent în aceastå privinÆå), trece în mod decisiv de partea convenÆiei, deci a artificiului, çi a normei construite, instituitå printr-un act contemporan çi public al corpului civic. În aceastå perspectivå, marcheazå tranziÆia de la puterea sacråsfîrçitul çi de latiraniei mitul politic la raÆionalitatea dezbaterii çi a cetåÆii.. Note 1. Louis Gernet, „La notion mythique de valeur en Grèce“, în Gernet, Anthropologie , pp. 92-137; „Mariages de tyrans“, ibidem, pp. 344-359. 2. Cea mai amplå dintre tentativele de a restitui într-o imagine coerentå tråsåturile personajului regal din miturile greceçti (tråsåturi care ne-au parvenit ca tot atîtea membra disiecta ) mi se pare aceea a lui M. Detienne, Les maîtres de vérité dans la Grèce archaique , Paris, 1967, pp. 39-45, care urmeazå sugestiile lui L. Gernet, „La notion mythique de la valeur en Grèce“, în Gernet, Anthropologie , pp. 92-137. Este foarte dificilå, fårå îndoialå, clasarea riguroaså çi utilizarea informaÆiei istorice cu privire la tirani, în care este aproape imposibil så distingem realitatea de mit çi de distorsiunile 69

17

;. mr u i ç 321 , 3 . t d H , et ar cil o P urt ne p ; 2 , 51 . ht A . t si r A ; 46 , 1 . t d H, et art si si P urt ne p ; d- c 826 , 41i ç c- b 372 , 6 . ht A ; 91, 8. S. D; 9 F, 665 Hr GF,. e a m i T al e d et aÆ na mor eli r åt al er i ç 031- 621, 6. t d H, et si r ag Ai ul ai r ot ås åc ; 6, 9, 2. s uaP, noyci S ni d e net sil C urt ne p ; 91- 5 , 71 , 5 . s ua P ; at a me ht ana no dil es py K . v. s , di uS dupa ,. di D; 871 F , 07 Hr GF ,. r o hp E : ur d nai r e P urt ne p ;. ti c . c ol ,. ul P ; 41 , 1 t d H ,i fl e D ert åc i ul el e d narf o urt ne p; 3, 2, 5. s ua P; 31.r o . ht yP,. ul P; 873; 853, 8. rt S;. mr u i ç 13 a 6431 , 2 , 2 . c e O,] . t si r A[ , ai p myl O al e d r ua ni d l us ol - oci ç s ol es py C urt ne p,. g. e , måti c ; å d nuba el el p mex E. 82 . 1, 31, 1. hT.f C. dr a nno B- er èss a L 51 rf .li hcr A. 72 . D 96, 3. rf . no m i S. 62 . 731- 29. pp, ei gol o por ht n A, t e nr e G nî , “ ecèr G ne r uel av al e d e uqi ht y mnoi t o n aL„ , t e nr e G. Li z ev ;. mr ui ç 14, 3 t d H. 52 . t azi ci r ot si ti mnu er pse d a br ov et se åc e der c er ac ,. mr ui ç 24 . p , 1691 , nno B, aci acr a ai c er G all e ni tl uc e i nog a , err e u G, hcil er B. A.f C. 1 F, 124 Hr GF,. r ht yr E s ai ppi H. 42 . 953- 443. pp, ei gol o por ht n A, t e nr e G nî , “ s nar yt e d seg ai r a M„ , t e nr e G . L i z e V . 06 , 1 , t o dor e H al er at al er a m i r P . 32 . 495. p, 2,.ti c . po , evr e B. H. 22 . s ueli s ab. v. s ,. di uS. 12 . mi ss api ç 3, 3.24, 2111,. 3S. PD;; 6136,11, .7O . t,.di H P. 0 92 1 . 03, 623, 4 ac e ar G at o dc e n A; 3i c e ar G. mmar G; 31, 863 x ar hT . noi D.l o hc S.f c – “r oli nei neli ti ml a eger„ sokatti Pi ul l åt at e p cse m - unlî ii zrî t ii r ot ua ; r al upo p cet nî c nu s udor per et se e d n u, 41 . paS.t pes . v no C,. ul P d upa D 03. r n, 6, 2.r g.r yl . ht n A. 81 . 3. n, 953. p, 1, 1, 4291, nil r e B- gi z pi e L , 2 et hci hc se G e hc si hc ei r G, hc ol e B. J . K.f c ; 95 , 3 . t d H. 71 . 9. n, ar pus i z e V. 61 . mr ui ç 361, 7. t d H. 51 . mr ui ç 0571.l oc , asi P. v. s ER, r eye Mt se nr Ei z ev ; 3, 61, 5.f c ;. mr ui ç 2, 22, 6. s uaP; 312. p, 2 GHF 6.rf . t noP dil car e H. 41 . 1, 16 F, 09 Hr GF,. ma D. ci N. 31 . 25, 3. t d H; 1, 85 F, 09 Hr GF,. ma D. ci N; 29, 5. t d H. 21 . 01 a 4131.l o P,. t si r A. 11 . 35, 1. L. D. 01 . 81 b 5031.l o P,. t si r A; 1 F, 293. Hr GF, s ui h C noI . 9 . mr ui ç 824. p, 7391, 1, 5, netfi r hc S e ni el K,f r o d - nell eo M- zti wo mali Wnov. U.f c; 25 F, 09 Hr GF,. ma D. ci N. 8 . sil o po ht r O et çe mun es , s ogr A ni d eger l u m i r p uc nar o p met noc , ui bes u Ei ul at sil ni d eger ael - 11 l a- e d l ec :i ul unari t el a eci g ol ae neg ii Æ net er p

. mr ui ç 93 a 4131.l o P ,. t si r A. 57

. 06 , 1. L. D. 47 . mr ui ç 193. p, 9691, 28 GER , t na nr e V. P-. Ji ç e nnei t e D. Mert åc e d åti nif e d et se – i ul unari t l a l ob m i s – ae pl uV. mr ui ç 91. p, 6591 AR, eri a mnae J. Hsel ai a m i ç , 58 . p , 2591 , si r a P , 2 anur aV- arti M,li z mu D. G.f c ; et ati nar - ev us e d eci ti mii n ui Æ o n a åt ne no p moc o et se si t e mi ç ,l ef tl a e D.) nol e G( 3, 12, 11. S. D;) et art si si P( 2, 12, 1. ne ayl o P;.l o hc s i ç e ba R, 3 , 1. v nI ,. go mr e H.f c ; 61. ngil a m.r e H e d,. ul P ; 4 , 41 . ht A,. t si r A; 06 , 1 . t d H;) s o katti P( . mr ui ç 183 . p , 5591 , si r a P , se uqi dé m serr e ug x ua se ni gi r o se d , e ht ni r o C e d noi t asili vi c al t e eri ot si h’l r us se hcr e hc e R . akai ht ni r o K ,lli W. d E ;. mr u i ç 251. p,.ti c . po , eg a P. Di ç FLP) 11 D( 96. rf . cl A.f c ; so katti P . v. s . di uS ; 47 , 1 . L. D; 51 . ngil a m.r e H e d ,. ul P ;. mr u i ç 995 , 31. rt S;. mr ui ç 49, 5. t d H;) ur dnai r e P( 871 F, 07 Hr GF,. r o hp E ;) sol es py C( . mr ui ç 13 a 6431, 2, 2. c e O,]. t si r A[ ,. g. e,i z ev ; r oli r - ug uçel ci v i a i rt çe a ml a noi Æi dart do m nî t nî s ii nari T . 37 . 131- 221. pp, ei dég art t e e ht y M , t e uqa N-l a di V/t na nr e V nî , “i o R- e pi d Œ’ d e uqi t a mgi né er ut c urt s al r uS . t ne mesr ev ner t e éti ugi b mA„ , t na nr e V . P-. J . 27 . mi ss api ç 74- 34. pp,.ti c . po , t na nr e V. P-. J . 17


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

Politicå çi geometrie la sfîrçitul epocii arhaice greceçti

ulterioare produse la atîtea niveluri (cf., e.g., Ed. Will, Korinthiaka. Recherches sur l’histoire et la civilisation de Corinthe, des srcines aux guerres mdiques , Paris 1955, p. 378 çi urm.). Studiul lui J.-P. Vernant, „Ambiguité et renversement. Sur la structure énigmatique d’Œd ipe-Roi“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 101-131, pune în evidenÆå în mod admirabil raporturile complexe care fac din tyrannos termenul de comparaÆie al eroului mitic çi al eroului tragic. Încerc în studiul de faÆå så våd, dintr -o altå perspectivå, dacå comportamentul tiranic nu råspunde la sugestii ale regalitåÆii mitice – iar, din acest punct de vedere, tiranul poate la fel de bine så fie un erou, pentru cå eroul însuçi nu este de multe ori decît nu rege nerecunoscut çi råtåcitor. 3. Hdt. 5, 92; Nic. Dam.,FGrH 90, F 57, 1-7; cf. Plu., Conv. sept. sap. 21; D.L. 1, 94, 1; Heraclid. Pont. fr. 144 Wehrli; M. Delcourt, Œdipe ou la légende du conquérant , Paris, 1944, p. 16 çi urm., precum çi R. Crahay, La littérature oraculaire chez Hérodote, Paris, 1956, p. 237 çi urm., considerå istoria Labdei ca fiind cu totul legendarå. R. Drews, Historia 21 (2), 1972, pp. 129-144, crede cå este vorba despre o poveste inseratå în istorie, despre o invenÆie a lui Cypselos, un homo novus dornic så-çi legitimeze puterea. DiscuÆia la H. Berve,Die Tyrannis bei den Griechen, 1, München, 1967, p. 15 çi urm.;

FÎRÇITULepocii arhaice se caracterizeazåprintr-o remarcabilå efervescenÆå în reelaborarea structurilor instituÆionale ale cetåÆii; natura lor contradictorie – exprimînd în acelaçi timp puterea nobililor çi autoritatea unui grup mai extins de proprietari-cetåÆeni– tinde acum spre o formå mai definitå, corespunzînd cristalizårii – focalizårii, aç spune – raporturilor sociale fundamentale

2, p. 522peçiCypselos urm. Realå sau putere inventatå, aceastå ascendenÆå îl califica pentru – vezi L. Gernet, „Fostérage et légende“, în idem, Droit et société dans la Grèce ancienne , Paris 1955, pp. 19-29 çi „La loi de Solon sur le Testament“, ibidem, p. 131 çi urm. Cf. çi E. Will, loc. cit. 4. Hdt. 5, 65; [Pl.], Hipparch. 228 B; Plu., Sol. 10, 6 çi urm.; D.L. 1, 49; 53. Cf. M. P. Nilsson, Cults, Myths, Oracles and Politics , Lund, 1951, p. 63; Claude Mossé, La tyrannie dans la Grèce antique , Paris, 1969, p. 72, reaminteçte cultul consacrat stråmoçilor Pisistratizilor. 5. D.L. 1, 81; cf. Sapph. fr. 71 PLF çi comentariul lui D. Page, Sappho and Alcaeus, Oxford, 1955, pp. 135, 149. 6. D.L. 1, 94, 1. 7. A. Gitti, Atti. Acad. Linc. Ser. 6, 2, 138, 1926, p. 550 çi urm. (urmîndu-l pe F. Lübert, Commentatio de Pindaro Clisthenis Sicyonii institutorum censore, Bonn, 1884, p. 13) îi atribuie lui Clistene iniÆiativa redactårii unei liste a regilor din Sicyon, mai veche çi fårå legåturå cu lista regilor din Argos (Eus., Chron. 2, ed. Schoene, pp. 11-56; Syncellos 1, 181, 3); aceastå preocupare s-ar putea lega, eventual, çi de unele

în polis. O delimitare clarå, poate çi mai abstractå, categoriilor çi claselormai sociale, oopoziÆie mai marcatå întrea libertate çi sclavie, definirea juridicå mai completå çi mai omogenå a statutelor civice, sînt tot atîtea fenomene decisive pentru acest proces alecårui consecinÆe în planul organizårii politice a cetåÆii çi a puterii pot fi recunoscute cu uçurinÆå. În formele foarte diverse pe care le ia acest efort, çi care cuprind, în etape diferite çi în puncte foarte diferite ale lumii greceçti, manifeståri aparent fårå legåturå, care merg de la reapariÆia cultelor extatice la generalizarea legilor scrise, çi de la aceasta la uzurparea tiranicå sau la arbitrajele publice – regåsim totuçi, din ce în ce mai definitå, o capacitate nouå de proiectare a universului politic, de reconstruire mentalå a acestuia. ApariÆia unei întregi serii de proiecte reformatoare, care propun – çi, uneori, reuçesc – o reorganizare a ansamblului instituÆiilor cetåÆii, marcheazå o etapå nouå atît în istoria

70

S

În memoria lui Gr. C. Moisil, cåruia aceastå geometrie heterodoxå poate nu i-ar fi displåcut.

75

39

i ç r olii Æ uti t s ni a ål a noi Æ nev noc ar ut a n ,ii Æ åti r ot ua el a et er ces eli r ut r oser ei ul åvz e d er ac et ne mel e aetî t a t ot åt ai – et nel oi v ,i r oe nu,i ç evi sec xe i r et upi e nu aer ati cr e xe i ç aeri r ec uc nî et r a pa et ati z oi neg ni o ; r ol aÆ net si xe i ç ås nî ni r p åt age ni ç r oli nari t aci til o p e d åt a mrif a p m i t i ç al ec a nî åvi t a mr o n åÆ negi xe o ; el a noi Æi dart et ne mat r o p moc i ç ii Æ avo ni ert ni d, et at ec i ç di vi d ni ert ni d ås aol uc at ce ps aer at n urf noc , r ol i eÆ nese a i ç et ati r ot ua e d r oli n ui Æ o n a år al ci a mei Æ pecr e p O. åcaer g ai Æ celf er nî ui ne mo di ut sec a ai Æ ul ove urt ne p ål ai Æ nese et se er ac , eci til o p ii r et up a i ç ås nî ii r ut a n a ei Æ ucsi d nî er e nup o, ui cifi t r a e d år e po ac i a mcot ,i ç ut ot åti cs us a E.l a noi Æ uti t s ni l ui ne mod nî ci m in åz aevo ni un ai nari t et se er ac ei Æ uti t s ni - no n åt s aec A . 24i ul unari t a ål a m i na az at s o pi i ç i c , c oli hcr Ai ul al ubaf ni d – l ef tl a e d, s ni v nî – l uor e r ao d et se un not al P i ul a sol adr e k i ç soli ki o p ae pl uv : sol o d,i ul ucil t eri ç el eÆi cseci hg es ai nari t et se er ac et atil ager e d e daÆ af i et sec a l ut år åd nÎ . 14 et ati ci t net ua e d as as pil urt ne p åti uÆ er psi d r a d , et ati z oi neg ni urt ne p åt ari mda , r oce d n ui ç å daÆ af o , et ati r ot ua e d ei Æ ati m i o et se år ar o p met as aet ati nar - ev uS.i ul ui cifi t r a aet r a p e d e m i gert nî nî et se , 04) nael ci v i ç ci nhet i o bz år i unu el a et c af et r a ni di ce d( ii bår oc ni d i ç mucer p ,i Æi t ål pi r a necr e m ni d , år at e no mei Æ ågo b ni d – e di di c uT e ni b et r aof et ç ao nucer av o muc – åti ut åcl a, as aer et up r ai ,li eo’l - e p mort nî åti urt s noc e åÆ ner a pa i er åc a e ni g a m i o tî ce d et se unl e , åri ps ni lî er ac r oser gs nart l uor e e d åÆ a F . 93 ei magor ei h i ç f mui rt e d as ai Æ ati m i al i r o åÆ ni ne ma lî er ac et at net a el esl af al , et art si si P al å m- ud ni d nî g ,l oc at ce ps ni r p r ai hc e n ups ç a – ui cif -i t r a ni r p aer et up et çe d nî bo di çî l unari T . åz aeç at e d es , at s aeca ni r pi a mcot , er ac e dt ne matr op moc e dl a noi Æi dart pi t nu ui cifi t r a ni r p åti m i l E. ur c ul t sec a e ni b aer p ei t ç i ç – eger n u et se unl unari t r a D. 83 cse ne mo e d ol oc ni d i r et ç ao n uc i e n u l a r ot å ni Æ e d , ei Æ åg o b e d r ot as ne psi d , “ eger i ul unub„ l al ec – r ad negel l e do mnu ci nari t l ut ne m - at r o p moc nî m i s åger ås , et r a p åtl a nî , s upor p mA . ni e ko d ot i ul el aii ne mo d etl al el ec i ç ac i Æ åce d uj i ç ar ol ec a l ef t s a e n up us es er ac

48

e d as aet atil ac e d åt a ni mo d – i er e po a tî t a er a ul aveer o åt set a åc urt ne p , eÆ ni vi r p etl u m nî , åci t si r et c ar ac ae i ç et se i t çi t r a e d i r ut å n mes r ol e m i r p ai Æi r a p A . ai r et a må ni mo d er ac i ul ui cifi t r al ai ç ) si t e m( eci t c ar pi eÆ negil et ni l uf mui rt , nor dna ael k e d i r ut ål a , e ni Æ er , t å pac al å nî p åsi r cs åt a doer v t s of i f ås år åf , er ac ii r ot si i e n ui a i ç , ee po pe ni d r oli ci ni o bz år a aec tî ce d eti r efi d l ut ot uc i r ut nev a i e n u i a i or e e d et sil t nî s aet sec a ; urt n uå ni d e p el aog z nor b e d r ol et cei bo a er a nr ut e d l ue dec or p ti r e pocse d ua uas år ei rt a m i r p ti urt s noc ua er ac r ol ec – esl af uas el aer åc a d åÆ nat r o p m i er a un – el eti ç uer åz aer o me moc , 3i nui s ne m i di ç r å mun nî cser o ps er ac ,i at er ue hi ot or p e d el egaol at ac : åci nhet ai Æ nev ni e d åÆ af ael -I Vl ai ul ul oces a et r apa aet atili bi s nes e d åt at set a e et atil at ne måt saec A . 2 mo nî er e der c nî å uo n o i ç ii Æ åti vi t aer c a er a ul ave åm i r p o åz aezil aer i ul u msi a hr al uti çrîf s ,i ul uli bi zi ver p el a et s ug nî el er at o h nî , r a D. 1 el as el et c a e d åÆ af i ul ut neg a aÆ ne dne pe d e di ç,ii nui Æ ca a et ati mrif ni o ac åti Æ m i ser , eri n t- ecivret sdiinîr aåti enantuslnuorcoierdetl nuit sneî dtîecreeddeårticcnrî e xneoees duent aelcreaåm c urt ne p – r ol el eti m il i ç ac å nel e aeri d nî g urt ne p eci t si r et - c ar ac e dtî t a t ot t nî sii Æ avo ni et sec A.ii ri neve dl a t nega ac ti r e pocse d et se at sec a,i ul aer azil aer al l a noi Æ ar l ut cei or p al e d , elii ne mo d et aot nî :i ul u mo el a er aot aer c r oli Æ åti c - apac a er azi r ol av a uo n et sei t çecer gi ei Æ azili vi c ai r ot si nî eci a hr a ii co pe l uti çrîf s åz ae hcr a mer ac el a ut cel et ni i ei Æ - ul over el a eci pi t i a mel ec eli r ut ås årt ert ni d A N

U

. n. e.î ael-I Vl a l ul oces ni d åcaer g aeri d nî g nî e ni ga mi i ç ui cifi tr A .ii r åt nezer per ae mer V


ZOE PETRE

afinitate de srcine, cît çi o relaÆie constantå între progresul economiei urbane, cel alinstrumentelor mentale de abstractizare çi de proiectare, çi valorizarea artificiului. Tîrzie çi derivatå în raport cu autarkeia naturalå a srcinilor, chrematistica este definitå de Aristotel ca fiind o „stare secundå“ a economiei, tot aça cum reprezentarea çi artificiul sînt o „stare secundå“ a lumii naturale. Trebuie totuçi så distingem între srcinea unui tip de gîndire, aça cum este acela care valorizeazå artificiul çi creaÆia umanå46, çi difuziunea sa, care nu ar putea så fie privitå ca o consecinÆå cantitativå çi mecanicå, ca så spunem aça, a dezvoltårii activitåÆilor urbane. George Thomson scria cå filozofia ca desubstanÆiere a materiei corespunde monedei ca dematerializare a valorii 47; aceasta nu explicå de ce grecii au inventat în acelaçi timp moneda çi filozofia. Pentru cå, aça cum am încercat så aråt cu privire la un aspect bine determinat al dezvoltårii reflecÆiei greceçti la sfîrçitul epocii arhaice, nu este vorba despre o succesiune de fenomene care så ordoneze în timp o serie cauzalå, mergînd de la dezvoltarea economicå a categoriilor urbane la emanciparea lor politicå, çi specificitate de aici cåtre acestei o inovare a gîndirii. Dimpotrivå, ceea ce då epoci este sincronismul restructurårilor la toate nivelurile, într-un ansamblu ale cårui transformåri economice nu sînt întotdeauna primele care apar: la Atena, de pildå, progrese importante în meçteçuguri çi comerÆ se pot constata doar cåtre mijlocul secolului al VI-lea, în timp ce mårturiile cu privire la o mentalitate nouå çi la o reflecÆie care se degajeazå din vechile cadre sînt evidente cel mai tîrziu în epoca reformei cenzitare ( timesis) a lui Solon 48. Existå, pe de altå parte, un aspect çi mai neliniçtitor, dacå pot spune aça, pentru o soluÆie atît de linearå a faptelor: în acest proces care transformå experienÆele existenÆei urbane dintr-un fenomen marginal al reflecÆiei greceçti într-o componentå care restructureazå gîndirea arhaicå, un moment esenÆial este acela în care reprezentårile din sfera aparenÆei çi artificiului påtrund în sfera categoriilor mentale centrate în jurul ideii de polis: ade96


demersul gîndirii çtiinÆifice indicå existenÆa unui model comun, pe care am propus deja så-l regåsim în focalizarea raporturilor çi statutelor sociale; fårå a zåbovi aici asupra unei probleme care depåçeçte cu mult cadrul acestui studiu, mi se pare totuçi evident cå experienÆa cetåÆii, cu instituÆiile çi cu raporturile pe care le instituie, cu practica çi cu imaginarul såu, råmîne condiÆia necesarå çi mediul particular de cristalizare a unei gîndiri çtiinÆifice. Poate cå Diogene LaerÆiu nici nu çti a cîtå dreptate avea scriind cå în viaÆa lui Thalesmeta ta politika tes physikes egeneto theorias 24. Note 1. J.-P. Vernant, Les srcines de la pensée grecque , Paris, 1962; idem, „Géométrie et astronomie sphérique dans la première cosmologie grecque“, in Vernant, Mythe et pensée, pp. 145-158; idem, „Espace et organisation politique en Grèce ancienne“, în Vernant,Mythe et pensée, pp. 159-181; Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène; M. Detienne, „En Grèce archa ïque: Géométrie, politique, société“, Annales (ESC) 1965, 3, p. 425 çi urm. 2. Hdt. 4, 159-161; cf. F. Chamoux, Cyrène sous la monarchie des Battiades, Paris, 1953, p. 104 çi urm.; Lev êque/VidalNaquet, Clisthène, pp. 63-68. 3. Hdt. 3, 142, 2; Levêque/Vidal-Naquet,Clisthène, pp. 24-32. 4. Iidem, ibidem. 5. Vezi L. Gernet, „Jeux et droit. Remarques sur le XXII Ie chant de l’Illiade“, în idem, Anthropologie, p. , J.-P. Vernant, op. cit. çi M. Detienne, op. cit., Detienne, Maîtres, pp. 81103; idem, „La phalange: problèmes et controverses“, în Vernant (ed.), Guerre, pp. 119-142. 6. Vezi R. Martin, L’urbanisme dans la Grèce ancienne2, Paris, 1964; idem, „Problèmes d’urbanisme dans les cités grecques de Sicile“, Kokalos 18-19, 1972-1973, p. 348 çi urm.; A. Wasowicz, Olbia pontique et son territoire. L’aménagement de l’espace, BesanØon-Paris, 1975. 7. D. Adameçteanu, „Le suddivi sioni di terre nel Metapon tino“, în Finley (ed.), Terre, p. 49 çi urm. 8. SEG 9, 3, r. 279; cf. Th. 1, 27, 1; vezi D. Asheri, Distribuzioni di terre nell’antica Grecia, Torino, 1966. 81

49

r ol e met l ur uj nî ael -I Vl ai ul ul oces i ei Æ celf er el aii ne mo d el eti r efi d ert ni dl u msif r o mosi , er a ni maxe å m i r p o aL . åt ner eoc e dl ut se d ar o nu år a p ås åc nî et ao p, aif oz olif i ç el eÆ nii t ç d ni e met nî er aot aer c el as eli Æ åtili bi no psi di ç r oli Æ åt ec aÆ ai v nî åci til op as aet ati r ut a må m i r pxei çî , t ago bi a mec nî ec ni d, nabr u so me di er åc l a , “ et si t necs a ner„ ii cer Gi e n u ae ni g a m i iç , t as art at ag,i r oe nu, er api a ml u mur d,ii ri dnî g el aii Æ avo ni al eci mo noce- oi cosii Æ avo ni al e D. eci a hr aii co pel uti çrîf s å ni mo d er ac el a ut cel et ni elii Æ ul over i ç , ael -I Vl al ul oces nî ,i t çecer g r oli Æ åt ec a el ai cr e moci ç el a nazi t r ai et ne no p moc aer atl ovz e d ert nî ii Æ åti e nar o p met noc ål az uac er aol av o ådr oc a er ac aeec a år å mun es “ cer g i ul ul oc ari m„ a er azi c -i r ot si o urt ne p es upor p se di a ml ec elii Æ ul os ert ni r P . ei r oet i ç t pec noc , so mo n ni r p et azi r et c ar ac et srî vi e nu eli r ut upec nî ,i ul uci t -il o p ar ef s nî ,l ef t s a åz aeÆi hcs aer at nez er per i ç t azi til o p l ui ci fi t r A . åvi t ati t nac aeri d nî g i ç ae nui Æ c art s ba , ae ni g -a m i i ç l ul e do måz aezi r ol av er ac , åci til o p ei Æ celf er e d pi t .ii r ut a n ar p us a elii r oet t al u mr of a) sel a hT( eci til o p el ec å p ud: 1 A 11 7. r kosr o V = 32, 1. L. D. 42 . 91 at o n, ar pus t ati c ci t ei vos i ul ut at art a aec i ç ac ,.ti c . c ol , e nil K si rr o Mi ul ai Æi z o p et se i ei cer G aer aov af nî åt naç nart i a m; 11- 9 . pp ,. ti c . po ,i ka br uo B . N ert åc e d t a m i r pxe et se t aÆ na un et r aof er e dev e d t c n up n u, åc aer g aÆ nii t ç i ç r oli ci t a met a mel a el at nei r o el et ne mel e ert ni d ai Æ al er urt ne P. 32 .ti c . c ol , 2691, si r a P, e uqc er g eés ne p al e d se ni gi r o se L , t na nr e V. P-. J ;. mr ui ç 97 . p , 9591 , 43 E C, “ et pyg E’ d akart so x ua nei nécy m- ot ér c B eri aé nil u D„ , x uaér P.l Ci z e V. 22 . mr ui ç 191. p, si r a P, 2e uqc er g eés ne p al e d noi t a mr of al r us i ass E,l huhc S. M. Pi ç .f c ; 851- 541 . pp , eés nept e e ht y M, t na nr e V nî , “ e uqcer g ei gol o msoc er èi mer p al s na d e uqi r é hps ei mo nort s a t e ei rt é moé G„ , me di ; 031 - 021 . pp ,. ti c . po , t na nr e V. P-. J ; 0691 , ar d no L , r e dna mi x - an Af o nori e p A e hT, na mgil e S. P; 0691, kr oY we N, ygol o m - so C keer Gf o ni gi r O e ht dna r e dna mi x an A , nha K. H.f c ; 871- 651. pp, 7591, 24. hP C, “ sei g ol o mso C keer Gyl r a E ni eci t s uJ d na ytil a uq E„ , s ot s al V. G; 0691 , a mo R, 1 , ar o ni M RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

9. Cf. E. Lepore, „Problemi dell’ organizzazione delle chora coloniale“, în Finley (ed.), Terre , pp. 15-47; vezi çi D. Asheri, op. cit., p. 41, nota 3; cf. p. 26, nota 5; E. Lepore, „La città e il suo territorio“, în Atti del VII Conv. di Studi sulla M. Grecia , Napoli, 1968, pp. 67-158. Vezi, în acest volum, pp. 52-61, „Structuri ale realului...“ 10. Cf. J. Charboneaux, R. Martin, F. Villard, La Grèce archaique [L’Univers des Formes], Paris, 1969. 11. Vezi B. Snell, „Zur Geschichte vom Gastmahl der Sie ben Weisen“, în Festschrift... Ida Kapp, München, 1954, p. 111 çi urm.; J.-P. Vernant, Les srcines de la pensée grecque , Paris, 1962, p. 68 çi ur m.; cf. çi G.B. Kerferd, „The First Greek Sophists“, CR 1950, p. 8 çi urm. 12. Hdt. 1, 170; cf. Levêque/Vid al-Naquet, Clisthène. 13. Ar., Av. 1001-1009 cu comentariul din Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène, p. 130, nota 8. 14. Procl., in Euc. 250, 20 = Vorsokr.7 11 A 20. 15. Idem, ibidem, 299, 1 = Vorsokr.7 11 A 20. 16. Idem, ibidem, 157, 10 = Vorsokr.7 11 A 20. 17. Cf. M. Kline, Mathematical Thought from Ancient to Modern Times , New York, 1972, p. 28; N. Bourbaki, Eléments d’histoire des mathématiques, Paris, 1960, p. 10. 18. Toate geometriile teor etice – în sensul de demonstraÆ ie a unui sistem de teoreme coerente – au început sub influenÆa explicitå a matematicilor greceçti (vezi e.g. M. Kline, op. cit., p. 22 çi urm.; A.P. Iuskevi (ed.), Istoriia matematiki , 1, Moscova, 1927, p. 196 çi urm.). Aceasta reduce problema la domeniul istoric al condiÆiilor generale necesare pentru cristalizarea unei gîndiri matematice autonome. 19. Despre relaÆia dintre demonstraÆia matematicå çi discursul politic vezi excelenta paginå a lui N. Bourbaki, op. cit. , p. 11; cf. çi A.P. Iuskevi, op. cit. , p. 60, unde se subliniazå relaÆia generalå dintre apariÆia unei gîndiri çtiinÆifice çi procesul de laicizare al gîndirii provocat de dezvoltarea democraÆiei. Pentru o analizå a fenomenului general vezi mai ales Detienne, Maîtres, pp. 105-143, de la care împrumut çi expresia „cuvînt laicizat“. 20. Derkyllides 198, 14 = Vorsokr.7 11 A 17. 21. Anaximand., = Vorsokr.7 12 B 1; B 5; cf. A 9; A 10; A 11; vezi R. Mondolfo, Problemi del pensiero antico , Bologna, 1935, p. 35; W. Jaeger, „The Praise of Law“, în Scripta 82

i-çr ealviecdat cnîsseseorl aofc ,erciolnaelri tr-tuspoopcisi Æeudti t snn eodcneåpueodneit,såecau,rett nnegp ; åci til o p as aet atil a nif ni r p e nupo es i ai er åc å nai t ni r oc ai mo nue uc åli bar a p moc et se å nai net sil c ai mo nosi ,l a m -r of i mun aet up ma-l er ac e p, er e dev e d t c nup t sec a ni D . åci til o p aÆ ai v åz aet ne mel ger er ac e mr o n e d eti urt s noc , et ner e oc e met si s e d aer ar uat s ni i ç ii Æ åt ec el a el a noi Æ - uti t s ni r ol e msi nace maer acifi r al c t ot et se p t ati cs us ua eci nari t r oli r u m i ger l uti çrîf s r ai hc i ç aÆ net si xe åc l ut paf age n met up un r ad; ai et sec a a år asece n åz uac o t sof if ås åc nî er ap ae i çe d – 44i ei Æ ar co me d ai Æi r a pa urt ne p åt nei c -if us e nui Æ ar o et se un ai nari t åc e ni b et r aof ei t ç e S . åti cr exe o er ac i ul ec aer e peci r p e di ç eti s ol of el ec aolji me d – g uçet çe meci r o ac – i c , eti net ço mii Æi dart e d i ç i Æ ut ri v e d ul b mas na nu e d e d ni pe d i a m un er ac ii r et up a e nhc et o måvr es bo , eci nari t r ol et ne mat r o p moc l a ci or e l uli t s e d i ç 34 ai na mol age me d ol oc ni D. cil b up i ul ui ne mo di ai r ag uçet çe mr o nu aÆ net si xe å mrif ai çi ul uc -i til o p el a el at ne melii r oget ac åz aezil ar c ase d ai nari t , ui r ot -i z nart ui cifi t r A. å na mu ae nui Æ c a e d åÆ af r ol aÆ ne dne pe d ERT EP E OZ


reprezentårii, imaginii çi artificiului, pe care tocmai l-am amintit, poate så parå un argument care întåreçte acest punct de vedere. Într-adevår, cum så nu ne gîndim la dezvoltarea economiei urbane atunci cînd constatåm valorizarea capacitåÆilor pe care o asemenea economie le pune în joc – creaÆie artificialå, savoir-faire tehnic, proiecÆie çi model? ProducÆia meçteçugåreascå, prin esenÆa ei chiar, se bucurå de o relativå independenÆå faÆå de naturå. InovaÆia çi artificiul nu-çi au locul în universul mental al cultivatorilor, pentru care, aça cum se întîmplå pentru Hesiod, munca este o ascezå ordonatå de ritual. Ele capåtå înså importanÆå în lumea meçteçugarilor, unde domneçte metis, abilitatea ingenioaså a meçterului prevåzåtor. Însuçi tipul de activitate practicat de cåtre meçteçugar permite çi un control aparte asupra timpului real, resimÆit ca succesiune ireversibilå çi ordonatå a unei serii cauzale care pleacå de la proiect çi ajunge la opera finitå, trecînd prin kairos , momentul favorabil ce trebuie înhåÆat çi f olosit cu abilita te: categorii ale timpului, ale cauzalitåÆii, relaÆii între finalitatea acÆiunii çi mijloacele pe care ea le întrebuinÆeazå – experienÆa artizanalåcreatoare este o componentå esenÆialå în perceperea valorilor ale fiinÆei umane. Pe de altå parte, cum så nu apropiem dedublarea acestui simbolism deliberat al creaÆiilor arhaismului tîrziu, de celebrul pasaj din Aristotel despre dubla naturå a obiectului creat artificial? Valoare dedublatå – una familiarå çi naturalå, oikeia, cealaltå, cea de schimb, metabletike, ce se regåseçte çi la srcinea chrematisticii, care nu este nici ea naturalå,ou physei, „ci mai degrabå îçi are srcinea într-o anume experienÆå ( empeiria) çi întrun anume meçteçug ( techne)“. Expresia privilegiatå a acestei valori artificiale este schimbul para physin, nenatural, çi bogåÆia exprimatå prin monedå. Aceastå convenÆie purå care e moneda – nomos pantapasi physei d’outhen, pe de-a-ntregul convenÆional çi deloc natural, este, la limitå, o formå absurdå de bogåÆie, atopon plouton45. Aceastå reflecÆie a Stagiritului asupra valorii comerciale çi a monedei ca anti-naturå sugereazå atît o 95

98

88

- ot ua a åti o nnî åÆ nii t ç noc o åcil p m i er ac – el as ii r ut a n i ç ås nî a ei Æ pecr e p o ,l ai Æi ni ,i ç – ii r åt nez er per a er azi r ol av å uo n o ,i ei Æ azili vi c el a ii ne mo d etl a uc å nuer p m î , åt set a e mel bor p r ot sec a ar p us a ael -I Vl a i ul ul oces ai Æ celf er åc l ut paf et se t ne d ul c noc e dl ut se di ç ut ot er ap esi mec aee C . 42 el as eli r ut upec nî al åt alf a si se mi mer pse dii r oet i e nu ai çii ni ga m i a, ål ati pac t ar åve da uc , åci t a mel bor p agaert - nî uil at e d nî i ci a uai er ås z e noi Æ net ni un , t ne di v E . ser gor pi ut sec a el a eli bas ne psi dni et ne murt s ni t nî s aer at - nezer per i ç 32 år ali m i s ae ni ga m i , eri r e pocse d o et sel user g - or p er ac nî na mu sr evi nut sec a nÎ . 22 el e ni bi a mår e poc - se d, no ni e ma ni s uo ksi r ue hpe ii ne mao åc dnii r cs , cif oz olif l ui ne mo d nî i at er ue hi ot or p urt ne p el as ii co pe ai Æ ari mda t paf e d e nups nart nof ol o C ni d l ut e o P . 12 er et ç ao nuc e d ecacif e t ne murt s ni i ce d – “i ul ur åve da ae ne mesa„ e ni ga m i , naf o ne Xi ul l u- so ko d uc cse d ur nî es ,i ul ul aer a er et ç ao n - uc å n ub i a m o ti mr e p er ac i ç ae mul åt ni z er per er ac , er b mu et sec A. 02“ g ai ot i ç ådi mari p ert ni dl ec uc i ç al ec a et se er b mu å uo d el ec ert ni d l ut r o par , å ni mul e d az ar

ti uti t s nocer li bari mda sr ucr ap n u – si z- ui r por pl ut per d al t per d- er p ti mun a- s ec aeec al e d egr e mer ac l u mur d : eci di r uj ii ri d nî g l a l ec et se ,ii Æ av o ni i ç ael ec a urt ne p ei r ut r å måt s ,l ef tl a e d , er ac ,l ai Æ nese ui ne mo d n U .i ç al ec a åt ad er aceif e d et se el as ii nui Æ c al ut cei bo i ç l ul e do me pec noc er ac l ut cei b us ert ni dl ut r o par åc l ut paf al c udaer e n, el as elii Æ c nuf uc å mr of noc i a mi Æ åt ec i e nu a, åci til o p ei rt e moeg o al e d d ni nr o p, aer ei e met nî , r ol evi t - ce psr e p a uas r ol e mul ov a ,ii Æ åt uer g a år e bil aer azili t u , ci t et se er e dev e d t c nup ni d mo not uai ç t ner eoc sr evi nu i un u el a i ç eci ma ni d i r åt nez er per i e nu el eÆ negi xe e d a maes dnî ni Æ , el a mr of ii Æ al er e di ç e mr o n e d ul b mas na nu åp ud – z nor b nî uas årt ai p nî – ci mot a nai ul ut ad aer e nup - moce R . e ni d uti t a e d et ati nif a å d nuf or p o åt si xe , el et - cef e d at cer oc el a urt ne p eci vi c r olii Æ uti t s ni aer ar o bal eer nupor pi ç åz ae ni ga m i er ac , e net sil C uas sel a hTi ç i e mo d -i per c a et ar e bil e di r åbr uc i e n u el et cef e åz ael ucl ac er ac l ut ceti hr a ert nÎ .i e l ugert nî nî aet at ec et se er ac vi t cel oc ci til o p t cei b us i ut sec a i ei mo not uai ç ii Æ åti vi t aer c a år al c

lt eafrttssanoåzm aeedm raaric peepciarf uio hegr n l el cut nåî påac i rao,f aedli em acui ertpiåeurobdmeu al gai ot nut pif nî i a ec å p ud„ muc et çet ni maer iî hr at ul P l u t e h c n a B i ul ni d uås l ur ot uc ol r et ni ; 91 e ni d utili m i s ed i nui Æ o n d nî zili t u ei Æ ar ap moc ni r p åz ae decor pi ç , eli r ugif t nî s er ac i ul usr evi nu el a eci rt e moeg el e do met sec a åz ai d - ut s sel a hT .if oz olif r oli m i r p el a el a ut cel et ni eli r usr e m - e d nî i ç , ei t ç es e ni b muc , et çes åger es ii r åt nez er per a er azil at ne murt s ni -i s avc åt s aec a, åÆ nii t ç noc åt s aec A .ii r åt nezer per ae mer v , 81 noi t - at nesér per al e d e g â’l et çe mun t e nr e G ec aeec åz aer - uat s ni i ç åci di r uj er p ai Æ auti s åz ae mi m er ac i r udec or p e d ul b mas na nu e nup user p, ael -I Vl a l ul oces nî ai cer G nî t ot et se p åvi t cef e ,i ul ut per d aer azil ar e ne G. 71 ec nat - si d al e d dner p ti r pse’ L .i hc él f er e msil o b mys nu t se ,l et e mmoc ét pecc a,l et e mmoc unnoc er e msil o b mys eL: ai r csl e ,ii gel ae nui Æ c a uc i ul ut per d- er p r oli r ul o b m i s a ål ai Æ nese aet ati cacif e dnî r ap mo C. t per d e d r ol e mr of a eÆ nii t ç noci o n i e n u aer ar uat s ni i ce d,i e mut uc a er azili t s o , acr a mer o i ç us nî l e muc aç a , åcil p m i – t e nr e G si uoLi ul ar e po ni r p

i-iat smneoi Æcpael crxeapnolimebaD l iaeulr p Æ auts l unjî arntiubpruasealr pe,d61–åent aaizinleat esirl icçaiu es upor p r ao d åc a d åÆ nat r o p m i er a un – e mr of er etl u m e d et a mal cor p, ci t a met a mi ul ul e do mai ç evi t cei or p r oli Æ - åti c apac aer azi r ol av , ål ar get ni er avo ni e dl ut r of e : ci til o p l ui ne mo d nî er ali m i s eÆ ni d net arfi cse dt o p es, år ut ceti hr a nî uas år ut pl ucs nî åti Æ m i s ec af es el as eli r åt nez er per i ç l ar ut a nl usr evi nu ert ni di ei Æ al er a år al c i a måÆ nii t ç noc o , t år a ås t acr ec nî ma muc aç a, er ac nî l ut ne mo mnî r ai hc , ecer aoe D.i c o pe i et sec a a åci til o p “ ai Æ aer c„ i ç eci t si t r a elii Æ aer c ert nî et ne di ve e dl ut se dii gol o moi ce d åt si x E . 51 e mer v aec a ni di et r ai ç ii r ut ceti hr a ar p us a elii Æ pec noc nî er aogi r a uo ni ç , ael -I Vl a l ul oces ar e muc , r oli r ot a m - r of er a i co pe i e n u el a evi t a mr o n el eÆ negi xe ert nî ,l ef tl a e d, åt si xe muc aç a t ot , 41 åli b ul osi d ni ei Æ al er o åt si xe åci t -il o p as aer azi r ol av i ç i ul ut cei b us a ål a ut cel et ni aer azi r - ol av ert nÎ . ei mo not ua å uo n oi ul udi vi dni år ef noc er aci ç , r olii Æ av o ni si hcse di a mec nî ec ni d ci til o p ur dac i unu ar af a nî ael -I Vl a i ul ul oces i ei Æ azili vi c a åcifi ce ps ai Æ aer c egel eÆ nî aet up ma un, e m i z nuf or p nî i a mi ç dnî gr e M


ZOE PETRE

modelul universului construit de cåtre Anaximandru 34; imitaÆia plasticå este solidarå, ca çi poezia, cu o mentalitate care recunoaçte valoarea tehnicilor imaginii – çi care, de altfel, inventå în aceeaçi epocå spectacolul propriu-zis, adicå teatrul. Departe de mine ambiÆia zadarnicå de a relua problema – enormå çi mereu spinoaså – a srcinilor dramei atice; dar mi se pare foarte evident cå apariÆia spectacolului este fenomenul caracteristic pentru o epocå care descoperå valoarea – çi, aç spune, chiar legitimitatea – imitårii deliberate, a aparenÆei çi a spectaculosului. DistanÆa dintre dramå çi mitul care se aflå la srcinile sale stå mårturie pentru o libertate a invenÆiei çi a artificiului comparabilå cu cea care se afirmå în curbura unei crepidome; de la procedurile juridice, care, aça cum scria L. Gernet, mimeazå ritualul, la tragedie, care pune în scenå mitul, sau la reformatorii care propun proiectele unei cetåÆi noi, regåsim aceeaçi conçtiinÆå a imaginii, aceeaçi valorizare a capacitåÆilor proiective çi a artificiului35. Într-adevår, domeniul politicului este departe de a fi stråin de acest elan „mimetic“ al secolului. Deja Solon, reformator çi poet totodatå, oferea în elegii o imagine poeticå a actelor sale politice, mimînd, la un alt nivel, propriul såu personaj – çi s-a putut scrie, pe bunå dreptate, cå el a fost „primul personaj histrionic“ din istoria Atenei36. Dar „spectacolul politic“ oferit de tiran, mimînd regalitatea çi uimind mulÆimile cu acea faÆadå fastuoaså care imita cu iscusinÆå suveranitatea, este cu adevårat demn de aceastå epocå a reprezentårii. Aristotel va scrie cå tiranul care vrea într-adevår så-çi consolideze puterea trebuie så joace bine rolul unui rege, ten basileian hypokrinoumenon kalos37; dacå hypokrinein trimite direct la lumea teatrului çi la tehnica unui hypokrites , actorul, ne putem gîn di, pe de a ltå parte, la kala erga ale lui Cleomene çi Epicles de la Siracuza. Aceastå imagine a regalitåÆii artificiale care este tirania presupune, într-adevår, o tehnicå a puterii recunoscutå ca atare çi o secularizare a suveranitåÆii prin imitare deliberatå, 92

ERT EP E OZ


produs al unui meçteçug superior, çi nu de caracterul såu sacru, simbolic sau preÆios – cît çi a creatorului såu, meçteçugarul, care iese acum din anonimat pentru a proclama victoria ingeniozitåÆii sale asupra materiei. O dedicaÆie din Milet, datatå în primul sfert al secolului al VI-lea, atestå inventarea unei formule ce poate pårea banalå, datoritå frecvenÆei sale ulterioare, dar care este de fapt foarte semnificativå: hoi Anaximandro paides to Mand [romacho? topolloni | emeas ane ]thesan. Epoiese de Terpsikles (Fiii lui Mandromachos au dedicat (aceastå statuie) lui Apollon. Terpsikles a sculptat-o 4). Aceastå echivalenÆå dintre dedicant çi artist, ca çi distincÆia implicitå dintre opera de artå realizatå de acesta din urmå çi obiectul consacrat de dedicant, våde çte într-adevår o nouå percepÆie nu numai a statutului obiectului de artå, ci çi a statutului creatorului såu. InscripÆia de la baza templ ului lui Apollon de la Siracuza – Kleom[en]es epoiese topeloni | ho Knidieida Kepiklestyl/Feia kala Ferga5 (Kleomenes a construit templul pentru Apollon, iar Epicles a înålÆat coloanele, lucrare prea frumoaså) – exprimå într-adevår rolul decisiv al reuçitei ingenioase în aceastå valorizare a meçterului superior pe caretehnicå noi îl numim artist. Victoria asupra materiei çi izbînda a coloanelor, kala erga6, legitimeazå semnåtura celor doi arhitecÆi. Polisemie a operei de artå, care nu mai este un obiect simbolic univoc çi capåtå din ce în ce mai låmurit calitatea de imagine artificialå; techne valorizatå prin desåvîrçirea rezultatelor a cåror realizare ea o permite çi, prin ale sale kala erga, valorizarea maestrului înzestrat cu o excepÆionalå iscusinÆå, çi care a creat (epoiese) opera – aceleaçi elemente distinctive se regåsesc la srcinea cåutårilor formale în sculptura aticå a secolului al VI-lea. Pentru cå problema esenÆialå a acestei efervescenÆe artistice – unicå atît prin intensitatea, cît çi prin rezultatele sale – este, în ultimå instanÆå, cucerirea autonomiei spaÆiale a sculpturii ca reprezentare 7. Smulgîndu-se din linearitatea proprie arhaismului înfloritor, operele majore ale acestei çcoli – de la Kouros-ul de la Dipylon la sculp85

78

09

.i e ii r et up el a i ç s o murf urt ne pi ul ut - s ug el a ,i e i ei Æ ågo bi ç ii Æ åt ei p el a , eci vi c ii Æ åti nu moc el a e n mes ac evi t cel oci ei Æ ari mda nup m i esi ç å nu moc ei ni po o åti cs us et ne muno met sec a , et at ec e d et aci di R. åt ne d -i ve et se ci vi c l usr evi n u nî r ol ai Æ r es ni , evi t cel oc ii Æ ac -i de d uas er a ut c nas er pse d tî c ; ecil b upi r ucol nî es upxe t nî s et avi r p el e d narf o i ç r ai h C .ii Æ åt ec el et ne muno m , ael -I Vl a l ul oces nî , t nî s i r å mr of s nart i et sec a l user gor p åt set a er ac i r år c ul eli r a måc l ut paf i ç us nî uc d nî pec nî – es aor e mun et r aof t nî s ii Æ åt ec ae mul e d i ul uti ri ps a er aot avo n ål ae nz år d nî åt s aec a ågael er ac elii Æ al e R .i ul ut nî v uc l a t el p moc i a ml ec l us nes nî ii r åt nez er per el e mel bor p al eri vi r p uc et nei t ç noc ii Æ celf er i e nu a åbor p, nu moc i ul uÆ m i s ai ç ii r ut a n a, aç a nups ås ac , “ el a ut cel et ni „ ii Æ cer oc i e nur asece n et sej ar uc tî c met ç ao nucer ås , r åve dart nî , ei uber T.i er e po aeri çrî v - åse d eti mr e p er ac i ul ui cifi t r a ai ç ci t a met a mi ul ul e do m a ,i ul ut cei or p a er azi r ol av o , ei r et a me d åÆ af et at r e bil å uo n o l ef t s a åt set a åÆ nii t ç å n ub uc åt ac urt år ut a n

l ef t sa dnî t set a, 72i ez e dt ari ps ni ) si t na m( i ul ut ef or pl al eci ç i ul ur ag uçet çe ml al ec ert nî i ul ut eo pl ug uçet çe måcove , åz - ae nr ac nî l - er ac ci t eopi ul ui cifi t r a ai ç r åve da e d r ot åt r up i ul ut nî v uc a et r apa et ati cil p ud åt s aec ai a mcot åt ni zer per er ac , nol o S. ådnuf noc es ai Æ aer c i ç l ui cifi t r a e dnu, g ni t a es aÆ ner apai ç l ut ar åve da e dnul ur at o h al r ai hc t nevcerf i a mec nî ec ni d et çesåger esl ut eop –i ul eger l a naese moci ç r ad, t nar e ni ti çai r ese m– ci r e mo hi ul udeal a r osecc uS . ci t eo pi ul ut nî v uc l ut ut at s urt ne p åcil p m i el er api ci tr ap åt saec a er ac e p el eÆ ni ces noc et aot uc , nil p ni d ei ubi rt noc – et r apa sogr uoi me d t sec a ,l ut eo p i ç – i ul ut nî v uc at r a ,ii r åt nez er per i ç i ul ui cifi t r a r ol eÆ nei r e pxe a er at nace d åt saeca aL.i Æ ceti hr ai çi r ot pl ucs ert åc e d et al e do mel ec t nî s muc aç a , eli ba pl a pi ç et er c - noc i a mes al åz aeti m il es un – 62 et çe br ov er ac er pse d r oli ni g a mi a ål a una m aer al e do m åc ove d nî c i c n ut a ni e hpar g i ç ri e hc el et ni v uc åli bacr a mer åÆ nevcerf o uc åt e per ,i ez er pse d 81t ne mgarf l ur bel ec nî , er ac , naf o ne X t paf e d aer ef er es er ac al aec – ii r åt nezer per a åcsaer åg uç

iåcti snaheectae;t31uices omno duicpiear cmaerl eucbrerutcni– dåcai tnpuoåeciilz pulai i eçpåtetnaezvanb i , noll o p Ai ul l ul p met , 045 al e p, ti urt s noc ua er acii Æ ceti hr a , t ni r o C al åc e ni b ei t ç es, ul p mexe nutî ce d måd un ås a C .i ul ui cifi t r a ai ç es aoi neg ni ii Æ ul os r o nu a et ar e bil e di a m ec nî ec ni di r åzili t ui e nui ç ci t a met a mi ul ul e do m,i ul ut - cei or pii r åtl ovz e d) eli r uf mui rt i ç( elii Æ avo ni åz aer ot a di çî at s aec a år us å mec nî et çe devo d ui zrî t i ul u msi a hr a aco pe ni d ii r ut ceti hr a aer atl ovz e d , msif r o mo port na e d åt ac - s a mi r oe nuif et ao p r ol e mul ov i ç i ul u mti r el a et c art s ba r ol e mel bor p a ei Æ pecr e p åt s aec a år ut pl ucs nî åc a D .i ul u- so mso kl a , vi t acil pxe i ç ti urt s noc , t c art s ba l e do m n u t nî s er ac , “ r oli nei ci zif „ el a e ni rt c o d r ol e m i r p ae ne mes a – i ul ui cifi t r a l a i ç et c art s ba ii r åzil ar - e neg l a ,i ei Æ nev noc i ul ui ne mo di ce d e ni Æ r a pa mo not ua l a mr of j a b m il i un u aeri urt s noc ;i e i ul ut xet b us el et - ne mel e ni dl unu r ao di c , et r ai et sec a aet atil a nif muce d -i ci n et se un e na mu eci mot a na r ol e mr of aer at nez er per åc urt ne p – år ut a n e d åÆ af åd nî cser c et atil e dif åci t et o pi o uc nu moc nî ci m i n er a un at s aec a ,i t çecer g i et r a ai Æ acif

-iettrçaei m unaruuiti anLui. Æ cerefpr enpul eurÆaerl eP .å5c2l“ nuitspuafoiioapm oct outoteti soier yuigrciaf r ag i pe ,i na b urt ne p c af o el e ; år us å m ae ne mes a nî ali måc aov or p er ac ii Æ at ne mal c udor pi e mef et sec a åc ad , ue ml uli poc , ari met u N„ : et cef r e p e d tî t a ii Æ ati m i i e nu l usr ever ål aevi al ås nî et aocs i et o dce na at nao P. åg nîl p ås ui t ç un er ac r ad, åt ar åve da e d et ao p es tî c et se er er ud r or åc a , r ol e d ur el a el ec tî ce d et na noi Æ o me i a mtl u m t nî s ei sef or p e d r ol er aoti co b elii Æ at ne mal åc aer at at s noc et se er acel p e d t c nupi ur åc l a gol ai d n u å necs nî e n up – ael -I Vl a- e dl ec ni d uas ael -II Vl a l ul oces ni d ez et a d ås e ni b et r aof et ao p er ac – åci pose ai Æ cel oc ni d ål ubaf O ?åt paer d ai nil tî ce d åt paer di a m, uås l ul ef nî ,i e mo di per c ar ubr uc er ao et se un: t azili t ui ç t ucso nuc if et ao p l e åc urt ne p , t ar åve da i a mi ç åc nî ,l ef n u- rt nî ,i ç “l ur åve da uc r ot å nå mes a„ et se ,l ui cifi t r a,l ar ut a n- no n l ul e do M. el aer ii mul ar p us a ål a ut cel et ni aeri nî påt s nî åz ae dil os noc i çî l u mo , t nei t ç noc msil o b m i s t sec a ni r p , as ae nui Æ ar e d et at cei or p e n mes e dl usr evi n u ni r P .l e do mi ut sec al a r ot aer c , na mui ul ut cei b us i ei mo n


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


8 – alcåtuiesc o serie turile lui Antenor, Endoios çi Kritios coerentå prin progresele sale în descoperirea unei noi viziuni a formelor, dominatå de problemele modelårii volumelor çi ale clarobscurului, ale perspectivei çi ale raccourci-ului – deci de inventarea plinå de ingeniozitate a unor mijloace tehnice ale re-producerii artistice. Între ceea ce Bianchi Bandinelli numea „l’inessorabile unità che fa sacre le statue del pieno arcaismo“ 9 çi ritmul dinamic al operelor stilului sever, se înscrie explozia imaginii-simbol çi mutaÆia „idolului“ în eikon , imagine mimeticå. Printr-o serie de progrese în tehnica reprezentårii – colorismul sau raccourci-urile – arta arhaismului tîrziu învaÆå så ståpîneascå formele çi, prin intermediul lor, spaÆiul çi universul10. Aceastå cucerire a unui limbaj artistic autonom, care defineçte tranziÆia de la arta arhaicå spre „clasicismul“ secolului al V-lea, se realizeazå deci prin techne çi prin artificiu, utilizate în mod deliberat. Un fragment din Canonul lui Policlet – care sintetizeazå în multe privinÆe experienÆa unui secol de cåutåri pe care opera sa îl încununeazå – subliniazå limpede importanÆa decisivå a

existenÆa contiguitåÆii – çi a ambiguitåÆilor – unei condiÆii pe care el însuçi çi-o asumå. Çi Simonide, cel care faceså înainteze atît de mult reflecÆia asupra problemelor imaginii çi ale ståpînirii cuvîntului poetic, nu sesfieçte så clameze cå muza sa este ergastis, mercenarå, çi cå tehnica poetului – asemenea oricårei alteia – poate çi trebuie så primeascå unmisthos28. Sofistavant la lettre, poetul din Keos 29 asociazå deci temele artificiului, ale educaÆiei prin imagine çi ale valorii lor monetare, într-un unic efort de secularizare a cuvîntului poetic care seînrudeçte îndeaproape cu celelalte experienÆe intelectuale ale secolului såu. Comentariul polemic – çi deformant – al lui Platon la versurile lui Simonide despre aparenÆå çi Aletheia (personificare a adevårului) evocå aceastå exuberanÆå a artificiului: „Fiindcå to dokein , aça cum demonstreazå înÆelepÆii, este mai puternic decît Alet heia, çi fiindcå el decide asupra fericirii, trebuie så må întorc cu totul de aceastå parte. Voi trasa deci în jurul meu ca un fel de faÆadå (prothyra) çi de decor ( schema), o imagine pictatå (skiagraphia ) a virtuÆii, çi voi trage dupå mine vulpea agerå çi ingenioaså a preaînÆeleptului Archiloc“ 30.

detaliului a unei tehnici greç: to se eunaçte para : frumosul mikron diaprecis pollonçiarithmon ginetai11fårå din detaliul obÆinut prin nenumårate calcule. Pentru scriitorii antici – de la Xenocrate la Pliniu cel Båtrîn çi de la Quintilian la Pausanias – care se ocupå de artå dintr-un punct de vedere cu totul literar, dominat de o foarte caracteristicå modalitate descriptivå, precum çi de o mentalitate destul de puÆin conçtientå de distanÆele care- l separå pe artist de meçteçugar 12, reuçita unei opere se måsoarå prin desåvîrçirea ei çi prin virtuozitatea executantului. În ciuda calitåÆii lor de artiçti, uneori chiar de geniu, calitate evidentå pentru noi, maeçtrii sculpturii atice din secolul al VI-lea nu se puteau îndepårta prea mult de aceastå valorizare a priceperii lor, techne, chiar dacå ei înçiçi o recunoçteau ca pe un mijloc çi nu ca pe scopul suprem al operelor pe care le creau. Trebuie subliniat pe de altå parte cå, spre deosebire de aproximårile empirice cu privire la semni-

Termenii tehnici ude tilizaÆi de Platon – prothyra (faÆada), schema (decorul teatru), skiagraphia (desenul în perspectivå care creeazå iluzia profunzimii) – au o relaÆie foarte preciså cu problemele dezvoltårii artei plastice, mai ales cu cea a picturii, în secolul al IV-lea31; dar srcinile acestor probleme se plaseazå într-o perioadå mult anterioarå, care este tocmai aceea a lui Simonide. Experimentårile din arhaismul tîrziu asupra temelor reprezentårii: imitarea miçcårii çi instrumentalizarea clarobscurului, descoperirile tehnice care creeazå, cu bunå çtiinÆå, iluzia plasticå, acel „symbolisme réfléchi“ al unei arte care aratå ceea ce nu existå, sînt într-adevår cuceriri contemporane cu to dokein al lui Simonide. Aceastå cåutare a unui dramatism vizualizat prin imagine, spectaculosul çi teatralismul sculpturii – vehementå în lumea occidentalå a coloniilor siciliene, mai disciplinatå la Atena, dar persistentå peste tot32 – se înrudeçte atît cu „pictura care vorbeçte“ a poetului din Keos33, cît çi cu

86

91

901

001

- noc r o n ui ç i e di e di r åcçi mi e n ui ez et o pi er et up å d ec aeec – esel eÆ nî z ac eci r o nî – i c ni z ol avetî c al es uder r ai hc , et at ne moc , et ati cil pxe t s of i f ås ei ubert – ål a noi Æ uti t s - noc i ç åci til o pi e at na ni mo d åz ai nil b us ec aeec , ei Æi dart e dt uni Æ er t sof a unl e , 31 at si xe t ut up ai e mr of er l a, r ar ga , ci mo noce t ce ps a n u åc a d r ai hc , åc urt ne p , eci til o p eli e di sel ai a m– i e mr of er el a el ai Æ nese eli e dI . 21 s ar og asI i ul r oli nazi t r ap ai ç r oli nei no me dec al a åt ag uj noc ae nui s - er p al , r oli r ot åc ud noc aÆ nes ba nî r ai hc , at si z er åt ao p ås tî c nî åt s ai z ut ne e di ç å di par e d tî t a e n ui z e da o , 11 et ati r - oj a me d et at pecc a i r åcifi t s uj år åf i ç e ni s nî , eti cs us ås år us å mnî t s of if r a un e nei net sil c i ei Æ uti t s noc l a met si s i ul ut acil p moc l a Æ nune l ul p m i s , er e d ni r pert nî åt s aec a nÎ . 01 no me d not i at ezi ri at e hsor p, “ el as ii nui Æ c af l u- so me d er ut ål a„ ås , t o dor e He nups e n, ti t ubzi if r a e net sil C, 9 eci t - ar c ot si r a elii ri at e h ati c ni er ac , s ar og asI i ul ae n ui Æ c af uc t at nurf no C. ui pi c ni r p e dii Æ ar al ce d e n mel os d nî covor p i ç i Æl al r ol ec ai z er ei ç ar o nul u msi oge dnî Æ nune d, ar og a nî i r et abz e d egi r pa e di ç ecil b upi r usr ucsi d e d eti Æ os nî et aot

. eliil at e d et çevi r p ec aeec nî ar og ati P i ul ai t negili d er pse d , 95 , 43 HN,. nil P i ç .f c ;. mr ui ç 101 , 49 . pp ,. ti c . po ,ill e ni d na B-i hc nai B. R ert åc e d t at ne moc i ç t ati c 2 B . rf 7.r kosr o V ,. t el cyl o P. 11 . me di bi , me dI . 01 . 88. p,.ti c . p O. 9 . e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V/e uqeve L i z ev , e nei net sil c i e net A a ål a ut cel et ni ar ef so mt a uc r o net nAi ul r ol er e po ai Æ al er urt ne P. 87, 67, 46. pp, 2791,i r a B, aci ss al c et r a’ll e d àti ci r ot S , me di nî , “ aci ss al c et r a’ ll e d ati ci r ot S„ ,ill e ni d na B i hc nai B . R .f c , s oi o d n E i ul a i ç r o net n A i ul a – ti uti t s nocer e d uer g e dl ut se d – ai Æ ubi rt noc er pse D. 8 . 131- 111. pp, “ oi s arr a P„ i ç mucer p, 4 at o n, ar pus t ati c l ui d ut si ç , mul ov i ç al ec a nî .f C .) 701- 34 . pp( 2791 nî i r a B al t ur å pa a ei Æi de a uo d a i ur åc a m i no mo l u mul ov nî t a ul er , aci ss al c et r a’ll e d àti ci r ot S ,ill e ni dna Bi hc nai B. Ri ul l a ui d ut sl uli bacr a mer ni d er e dev e d el et c nup t at po da ma eci t aii r ut pl ucs el e mel bor p urt ne P. 7 . mr ui ç 51. p, 9691, si r a P, e uqï ahcr a ec èr G aL , dr alli V. F, ni t r a M. R, x uae nno br a h C. J nî , ni t r a M. R. 6 . ei Æ ucsi d i ç eif ar goil bi b uc , 3 . r n az uc ari S,.ti c . po , yr eff e J . H naili L . 5

,åiiÆ neit nsioz em re daecicanlr eutcul put, 8cislfonkoetcsi eçosr apr osguaoshItielulpruoloit ncasziutr bape ad l ut se d ti neve d, r oli zi noe mcl Al af eçi ul uli t asr ev a åci til o p eri t r ev noc a di par e ni b et r aof a ni g a m i met up e n, et r a p åtl a e d e p , r a D. cil b up l ui ne mo d e d ae ni Æ i ås ii net ei r p ert ni dii nui ç e net sil C uae d nî g ec t ot un åc e ni b et r aof e nups aet up r a- S ?i Æl ali ec r a D.i e l ur ot ua e p et çevi r pl - ec aeec nî ni Æ upl ec , åt ar e bil e d nil pe d e p e nui Æ c a o al m i dnî g e n ås å n maes nî ec aeec , å mr of er nî åt uni Æ noc er av o ni e d aÆ ni ov , r ot åg ni v noc , åz ai nil b us ui d ut s i ç al ec a , et r ap åtl a e d e P. til os ni ci m i ni ce d aev a r a- n a net A al e ni d ut -i t a ae ne mes a o : ael -I Vl a i ul ul oces a et at å muj a uo d a nî et at ec a uo n al eri vi r p uc eci t er oet ei Æi z o p e d r oli r å ul ae nui z ufi di ç l ur å mun, et r ap o- e d e p, åÆ ne di ve nî et aocs ,t e uqa N-l adi V. Pi ç e uqêve L. P e d si r cs,t ati c aj e dl ui dut S . a mel bor p me nup ås ni Æ up l ec , måvl oz er o ås un åc a d , ti mr e p e n er ac et ne mel e avetî c i ç ut ot åt si x E .i ul uli ba bor p l ui ne mo d nî me nî mår ås i Æ agil bo uer e m met nî s i ç ,li cifi d ni Æ upl ec et se i r å bert nî et sec a al s nups år n u åc t ne di ve et s E

t e dD ;. mr ui ç 441. p, 3791,i r a B, 2 aci ss. a8l 0c 1et.rpa’,llserdtî àati cM i i r, oetnSn,eim nî , “ ott arti r l e d e noi z nev ni’ l e el cot si me Ti d a mr e’ L„ ,ill e ni d - na Bi hc nai B. R;. mr ui ç 26 . p ,. ti c . po , yr ef f e J . H naili L i z ev i ul une mo nef a ål ar e neg ai Æ acifi n mes urt ne P. ct e 8, 51 , 5, 4.ll ySi ç .f C.) 72. r n t eli M, 6. r n e hpa nA, 3. r n az uc ari S , 3 . r n) aili ci S nî( soxa N, 2 . r n ac a htI , 51 . r n t ni r o C, 3 . r n s ogr A , 22 i ç 01 . r n aee b u E, 42 . r n aci t A .f c( es aor e mun i a mt ne di ve t nî s , ael - Vl ai ul ul oces er aoi r et na,i ul ut naci de d el e mun år åf eli r ut å n me S . 9 i ç 6 . r n az uc ari S ,.ti c . po , yr ef f e J . H naili L , r oli zi ne mo ni e D ai Æ aci de d. g. e .f c – o-t aÆ -i hcs mai a mcot er ac e p, et atil at ne mi çaeec a urt ne p et ne n -i t r e p t nî s aet ati r oj a mi çe d , ci gol o nor c l ui pi c ni r p at ce pser a urt ne pl oces i ut sec a i ul uti çrîf s er aoi r etl u el et xet t azili t u ma un; 04. r n aci t Ai ç 4. r n t ner a T, 8. r n si t nup O a di r co L ,.ti c . po , yr eff e J. H naili L: ael -I Vl al ul oces ni dii Æ pi r cs ni i ert etl a nî i ç et çes åger es , esei o pe ani e d o h – e ke ht e na ani e d o h, ål u mr of i ç aeec A. 575- 006 nî åt at a d, 32. r nt eli M, 1691 , dr of x O, ec eer G ci ahcr Af o st pi r c Sl ac o L , yr ef f e J . H naili L. 4 . 62. p , 1791, o ni r o T, e hci nc et el e e not al P, o nai b ma C. G;. mr ui ç 03 , 41 . pp , 9691 , nil r e B, nessi wdneg uT se hc si not al p dnu , e b u K . J ; 3 2 9 1 , g i z pi e L se hc si t si hpo S. ET ERA dnu EN HCET


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


multe privinÆe ispititoare – de a atribui acestei epoci o primå versiune a dezbaterii dintre Otanes, Megabyzos çi Darius cu privire la cea mai bunå formå de guvernare22 prezintå anumite dificultåÆi, între care în special utilizarea, în însåçi contextura discursului, a unor noÆiuni familiare atenienilor din vremea lui Pericle, dar care nu erau încå utilizate în vocabularul politic al contemporanilor lui Aristagoras23. Pe de altå parte, problema unei influenÆe decisive exercitate de cåtre evoluÆia constituÆionalå a cetåÆilor ioniene asupra dezvoltårii cetåÆilor din Grecia continentalå çi în special asupra Atenei nu poate fi puså în maniera categoricå çi univocå pe care o mai putea adopta, de exemplu, un autor ca Wilamowitz24. Elaborarea politicå – atît sub aspectul practic, cît çi sub acela al teoretizårii – din cetåÆile asiatice, elaborare „sufocatå“ – dupå formularea lui S. Mazzarino – „de interpretarea orientalå a raportului constituÆional ca raport de vasalitate între Marele Rege çi vicarul såu, tiranul din cetate“ 25, pare, dimpotrivå, så se afle cu un pas în urmå faÆå de Atena. De altfel, nu putem regåsi un sincronism perfect nicichiar

vårata valorizare a lui to dokein începe cu acel edoxe tei polei al decretelor ateniene, pentru a ajunge la teoria lui Protagoras despredoxa poleos. Dacå modelul fundamental a ceea ce s-a numit atît de adecvat „l’éclatement de la pensée mythique“ estedomeniul cetåÆii49, unde så plasåm punctul de joncÆiune între inovarea categoriilor mentale çi inovarea reprezentårilor çi a imaginarului politic? Faptul cå activitåÆile urbane – precum çi cei care le exercitå pentru a tråi de pe urma lor – råmîn de-a lungul întregii AntichitåÆi la marginea cetåÆii 50 se poate într-adevår så nu fi împiedicat difuziunea unui nou instrumentar mental, elaborat pornind de la experienÆele meçteçugurilor çi comerÆului; el se opune, totuçi – cel puÆin într-o anumitå måsurå –, „politizårii“ acestui sistem de reprezentåri. Pînå la urmå, domeniul politicului are, prin el însuçi, o anumitå prioritate în experimentarea artificiului çi a modelelor: întemeieri coloniale, împårÆiri de påmînturi, restructuråri urbane folosesc, fie çi numai implicit, încå din secolul al VIII-lea, o primå variantå a creativ itåÆii politice conçtiente de sine, çi o anumitå libertate de opÆiune care oferå mijloace de control asupra viitorului. NoÆiunea

în evoluÆiapare cetåÆilor ioniene: dezvoltarea Miletului, de exemplu, så fi fost mai rapidå decît aceea a Efesului unde, tocmai în aceastå vreme, Heraclit se confrunta cu probleme de tip „solonian“, ceea ce explicå contrastul dintre îndråzneala inovaÆiilor sale din filozofia naturii çi aparentul conservatorism al gîndirii sale politice26. În aceastå diversitate de ritmuri çi de soluÆii, locul gîndirii politice ateniene în timpul primului deceniu al secolului al V-lea se laså cu greu definit. Credem cå nu este vorba doar despre o absenÆå, de altfel incontestabilå, a izvoarelor, ci çi despre un moment de rågaz dupå explozia reformelor clisteniene, despre o clipå de echilibru în timpul cåreia structura politicå a cetåÆii permite maturizarea forÆelor çi temelor care, cîteva decenii mai tîrziu, vor instaura la Atena democraÆia cea mai completå cunoscutå de Antichitate. Încå dominatå de puternica personalitate seniorialå a unora dintre cei mai stråluciÆi reprezentanÆi ai familiilor aristocratice din Atena, aceastå

însåçi de în cetåÆean, aça cum se precizeazå ea cotidian din ce îndece mai bine epoca legislatorilor, este un model abstracÆie çi de artificiu, care face dintr-un numår anumit de indivizi çi de existenÆe concrete o claså definitå mai mult prin virtualitåÆile sale decît prin determinårile sale reale. Alåturi de legislaÆie, çi chiar de acea „stilizare a cutumei“ – ca så-l citåm din nou pe L. Gernet –, focalizarea statutelor socio-politice instaureazå un sistem construit din definiÆii generale care este din ce în ce mai clar recunoscut ca atare: exemplul constituÆiilor timocratice este, cred, destul de elocvent în aceastå privinÆå. DisjuncÆia instituÆionalizatå dintre munca concretå a producåtorului – asimilat, cel puÆin în imaginar, cu sclavul – çi calitatea virtualå de proprietar care, singurå, defineçte cetåÆeanul, cuantificarea timocraticå, care recunoaçte o omogenitate principialå – çi teoreticå – a corpului civic, folosind, de fapt, o primå logicå binarå, aceea a lui „a fi sau a nu fi cetåÆean“ – çi o „demateria-

112

97

99

011

,] 62 ,. dbl pp uS, s ugol oli hP[ g null et seg ar F r e ni e et hci hc se G r uz neg nuhc usr et n U. set er ue h sot or P , r e ht n üg ni el K . A. 3 . mr ui ç 981. p, si r a P ,. rf . dart , ec èr G al e d s p met sr ei mer p seL , yel ni F. I. M.f C. 2 . 4791, si r a P, sc er Gse d si t é MaL. ec negill et ni’l e d ses ur seL , t na nr e V. P-. J i ç e nnei t e D. Mi z ev ,i ul uci nhet el a el at ne m r olii r oget ac elii Æ acil p m i er pse D . mr u i ç 14 . p , ei dég art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V/t na nr e V nî , “ e uqcer g ei dég art al s na d ét nol ov al e d se hc ua b É„ , me di i ç .f c ;. mr ui ç 563. p , 5791 , si r a P , et si nev ne B eli mÉ r uo P . ét éi c o S . sr uoc si D . e ug naL ,). de( iil a t e avet si r K ail uJ nî , “ e nnei c na ecèr G ne noi t c a’ l e d t e t neg a’ l e d sei r ogét a C„ , t na nr e V. P-. J i z e V. 1

et o N . r ol eÆ ner a pa a åt ner e oc ni i ç er aot ål eç nî ae mul nî å nuer p - m î ali xe el a urt ne p – åci til o p aci nhet i ç el a nazi t r a eli ci nhet ert ni d e ni gi r o e di ç år ut a n e d aet ati nif a et ç ao n - ucer av er ac aeec a et se å nai ci not al p aif oz olif , xo dar a p e dl ef nurt ni r P. r ol ii Æ åti vi t aer c ai çi t çer åg uçet çe mr ol eÆ - nei r e pxe ii r ol av a – ael -I Vl a l ul oces nî , et ao p , åli bi so p åac n li eÆ eniîr oetcisir eor åpcsoa-errt bnî mu uj aaei rça, 3nî5iim Æeåtdencî åîr a– neirgeagem ål åasuenganm eg ni pser ci til o pi ul usr evi n u aeri nî påt s et se er ac et r apa åci nhet åt s aec A. as aeri ci t se mo di ç å n maes nî i ul ui cifi t r a aer azi til o p : er aogi r nî t agi t çî c a ec aeec et ati c avi v ni d t udr ei p a,i ul unai di t oc r oli ci nhet es upo, åÆ nat s ni å m i tl u nî ,i ç vi t atil ac et ai Æ ner efi d t nî s eci til o p ii r et up eli ci n - het er ac nî ai hr ar ei , ael -I Vl a i ul ul oces aÆ nar e b uxe uc åt ar a p moc , r a D.ii r åt nez er per r ol e mel bor p ar p us a ui zrî t i ul u msi a hr a ai Æ celf er acil p m i ec aeec , eci til o p eli r ol av e d åt a ni mo d er a no dr o o- rt nî , r al c å m i r pxe åci s al c aeri d - nî G. et er c noc el as i eÆ net si xe el a er al uci t r a p eli ci nhet no ki til o p nooz i ul el a el a ut cel et ni r ol eÆ nei r e pxe ar af a nî åc nur a åci til o p, e nhc et , aer e peci r p å m i ti gel ac at pecc a a e di ç us nî l ut paf ec e mer v nî ,i el ar o mi ç i ul ur åve da el a et ul os ba eli r ol av e d er aogi v uc år apes el r ad,ii nui Æ c a ai ç i ul usr ucsi d a ec acif e aet ati z oi neg ni , eci til o p r oli ci nhet aer - aol av a mal cor p a ni r p et çeçrîf s åci s al c aet at ec , 25ii Æ åt ec ae ni gr a m al i o gr uoi me d e p i - ud ni nogzi i ul ugr ui me D l uti måz aeer c er ac , not al Pi ç ac :l e do mac ai el er ac e p RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

unti r o d er avo ni e di ç er ec af er p e dt ne mo mnul ef t s a t nî s e nei net sil c r ol e mr of er aci t a mel bor p e di Æ a ni mo dii nA . 61ii ci t A el a e noz etl al el ec e d åÆ af e na br u el e me d t ne di ve do m nî azi r ov af , p m i t i ç al ec a nî , er ac i ç , “i ei rt a pl a s ar g l ut nî må p ni d ål age et r a p o„ åbi a ås er ec el a år åf evi t c a r ol eli r ut per d et çevi r p ec aeec nî ii neÆ åt ec l ef t s a dnî zil age , eci a hr a eli r å ni m i r csi d e ni m il e ås er ac å mr of er o e d t aser et ni eif ås år us å m nî i a ml ec , ui pi c ni r p nî ni Æ upl ec ,l ef tl a e d ar e nabr ul u- so me D . 51 nol o S e d et ar ug ua ni r oli nui Æ c al ui e met e p åt nat -r o p m i i a mec nî ec ni d ae neve d et ati vi t c a r or åc a,i Æ nai c -r e moc ,i r ot agi v a n,i r ag uçet çe mi ç muc a e p e d åc nî et aop r a d , r oli nari t ae mer v nî i r ut nî må p år esi m i r p er ac uas ai et hc asi es e di Æ avl as ii colji mi ç i ci mi r at ei r por p – ii Æ åt ec aÆ ai v nî ei ser pxe o aer ec åci mo noce åÆ ne dne pe dni r or åc a – åvi rt opoe di o ni çi hcev –i neÆ åt ec e d åt natr op m i åsa mo al d nî r uc i a m m i d nî g e n I Vi ul uc aev el e nif al , åvi rt o p m i D . et at ei r por p e d eli r ut r o par e d åt c ni t si d åci til o p et atil age o r aod dnî r ec, eci mo noce eli r åci dnever ati u åt adoi ci nt ut upif ruar-t nenPo.l aosSaiÆun l eaneetm rearpva nnii dr pei cçåi rcå, suåalslsuut duenri Æl nu-oscoetmçeedvi råcp ec aeec nî i a mun un et çe nif e d es å nai net a åt ar c o me d ai gol oe di – ii Æ åt ei r por pl a al ec a b us , sel ai a mi ç , vi s ul c ni , el et ce ps a et aot b us ii neÆ åt ec i Æ ot ert nî i Æ åtil age i e nul a – ci pot u, r ugi se d – l ul ae di l ef t sa dnî no dnabai ç ,i ul uci til o p a , åti nif e d muc a , ar ef s nî 41i ul ul oces l ut upec nî al e d er at -il age r oli r åci d never l a t ai Æ ner efi de nl ui ne mo d ni d es- ud - nî s al pe d åc å n maes nî at s aec A. r oli neÆ åt ec a eci til o pii Æ åt -il age aer aci dnever er pse d abr ov ar e – “ er al upop„ et nai r av i et seca a åt c axe aer al u mr of t sof if r a er aci r o – åt acifil p m is i a maec r ol ae nui sr ev nî ; t e uqa N-l a di V. Pi ç e uqêve L . P ert åc e d es ni r pert nî ezil a na i et nel ecxe l ut cei bo ti uti t s - noc ua e nei net sil c i e mr of er elii Æ acil p m i , er azi t c art s ba e dli bacr a mer l evi n nu al , “ åcif oz olif „ r ol ae nui sr ev nÎ ?eci til o pi r usr ucsi d e d r ot ua ac e net sil C e p i ç må ni g a m i l - un ås ec e d , r oli nei mas t aser da cil b up sr ucsi d n u- rt nî i ei r ogesi eli Æ ut ri v at ne m - ugr a s oi r d nai a M åc a D. e net sil C e d et ai Æi ni eli r us å m d nî ci fi t s uj i ç d ni Æ os nî , åcil b up aer et a bz e d nî i r åt n urf ERT EP E OZ


lizare“ a categoriilor socio-politice – par så fie într-adevår o cauzå necesarå, dacå nu çi suficientå, a reelaborårii cadrelor mentale ale cetåÆii. Dacå trebuie så izolåm un factor care så fie determinant în aceastå revoluÆie intelectualå – din care nu am explorat decît un singur aspect –, aç propune ca el så fie cåutat la acest nivel profund ale relaÆiilor socio-economice constitutive ale cetåÆii çi în structurile dinamice ale unei societåÆi axate pe definirea politicå a unui anumit mod de deÆinere a påmîntului, mai curînd decît în domeniul interstiÆial al economiei urbane. Cåci economia urban å råmîne un domeniu interstiÆial çi, în fond, derivat el însuçi din evoluÆia particularå a aceloraçi structuri agrare srcinare ale cetåÆii. Atît colonizarea, în secolul al VIII-lea, cît çi dezvoltarea unei producÆii de mårfuri în secolul al VI-lea, nu sînt decît soluÆii la problemele proprietåÆii civice çi ale statutului ei: Atena a ajuns så dezvolte o economie urbanå doar pentru cåa refuzat aservirea generalizatå a Æåranilor çi pentru cå a instaurat un clivaj clar definit între cetåÆean, proprietar liber, çi sclav, producåtor dependent51. Sparta, care nu a încetat så

numai de cadrele politice ale cetåÆii, ci çi de cadrele sale imaginare. Afirmarea practicå a suveranitåÆii cetåÆenilor în raport cu structura cetåÆii trebuie så fi fost însoÆitå de o teoretizare a acestei suveranitåÆi; poate acesta este contextul în care se poate data decretul de la Salamina, al cårui preambul ar putea cåpåta astfel o semnificaÆie majorå – edoxe toi demoi, poporul a gåsit cu cale 17. Cu toate cå, asemenea democratizårii constituÆionale, ideologia democratå avea încå de parcurs un drum destul de lung pînå la cristalizarea sa definitivå, argumentele majore ale viitoarelor dezbateri se contureazå acum, în acest efervescent sfîrçit de secol a cårui mentalitate nouå çi îndråzneaÆå se aflå la srcinea gîndirii politice a secolului urmåtor. Începutul acestui secol nu pare så continue cu o intensitate egalå, cel puÆin nu la Atena, elaborarea unei ideologii democrate. Desigur, aceastå epocå este martora unor încercåri de rezolvare a unor probleme similare în alte pårÆi ale lumii greceçti. Este vorba în primul rînd despre cetåÆile ioniene, a cåror revoltå este determinatå mai ales de cauze politice 18, pentru cå primul gest de

practice de aservirea generalizatå, marea de absentå çi în materie economie urbanå, çi este în materie concepte. Aceastå comunitate de srcine, mai curînd decît o relaÆie de la cauzå la efect, ar putea explica mai bine çi receptivitatea specialå a mentalitåÆii colective din cetåÆile Greciei în secolul al VI-lea faÆå de experienÆele intelectuale ale vieÆii urbane – precum çi ceea ce am numit politizarea acestor experienÆe. Pe de altå parte, consecinÆele acestei valorizåri politice a artificialului çi a construitului sînt destul de contradictorii. Integrarea categoriilor mentale ale reprezentårii în reflecÆia politicå este o componentå esenÆialå atît a reformelor cît çi a teoriilor despre polis în epoca clasicå, care nu ar fi avut nici o legitimitate fårå aceastå presupoziÆie a unei acÆiuni posibile, raÆionale çi eficace a cetåÆenilor asupra instituÆiilor lor çi a „cåutårii mai binelui“ e( pheuriskousin ameinon) politic. Dar aceastå absorbÆie, la rîndul ei, nu legitimeazå experienÆele tehnice

19; nesupunere Aristagoras a råsturna tirania ce depindea al delui Marele Rege çieste de adeinstaura isonomia mai mult, tirania nu va mai fi restauratå nici dupå eçecul revoltei cetåÆilor ioniene20. Argumentele invocate în aceste circumstanÆe au fost, fårå îndoialå, cunoscute destul de repede la Atena, undeAristagoras „s-a înfåÆiçat poporului“ evocînd poate nu numai bogåÆia çi slåbiciunea militarå a Asiei21, ci çi spectrul tiraniei. Rostit în adunarea unei cetåÆi al cårei tiran, fugarul Hippias, tråia încå la curtea Marelui Rege, acest argument era mai degrabå element ar çi deloc lipsit de greutate. Totuçi, problema influenÆelor exercitate de cåtre curentele de idei din cetåÆile ioniene asupra gîndirii ateniene trebuie så fie examinatå cu multå prudenÆå, pe de-o parte din cauza izvoarelor lacunare – pentru cå Herodot, de data aceasta într-adevår „råutåcios“, ridiculizeazå çi minimalizeazå revolta cetåÆilor ioniene, ceea ce nu uçureazå cercetarea asupra faptelor, ca så nu mai vorbim despre aceea asupra ideilor. Încercarea – în

98

111

401

. d 823- b 613.t r P,.l P, s ar og at or P i ul l usr ucsi d nî i ç ac ,li hcs E al uet e mor P i ul l uti m.f C. 35 . 73- 32. pp, 9791, 81.l C.t S, “ e uqcer g éti c al s nad s nei ci nhcet se d t ut at s ud so por p À. et ceti hcr a’ l uo s oi no hpor T„ , ert e P e o Z; 5791 , si r a P , nasi t r a’l e d se ht y mel : el adé D, x uor c u D -i si t nor F esi oç nar F,.ti c . c ol , t e uqa N-l a di V. Pi ç e nnei t e D. M i z ev , sil o p nî i t çer åg uçet çe mii c n u mel a el at ne melii r og - et ac er pse D – .ti c . c ol , o nai b ma C. Gi ç .f c ; r oli nazi t r a l a nai ci not al pi ul ut ut at s eli Æ åti ugi b ma al eri vi r p uc ii t seg us et nat r o p m i avetî c ,i t çer uc u B ni d ei r ot sI e d aet atl uc a F al 5791 ei r b met pes nî åt at nez er p , not al P i ul eli ge L nî i ogr uoi me d er pse d t e uqa N-l a di V. Pi ul i eÆ ni r ef noc z er ot a D. 25 . mr ui ç 32. p, 3691 ei gol oi c os e d se nneé por ue sevi hcr A , “ yel ni F . I . M e d er v ueo’ l : e nnei c na ecèr G ne ét éi c os t e ei mo noc É„ , t e uqa N-l a di V. P ;. mr ui ç 951 . p , 5691 DR nî , “ sett e d r uo p e d uti vr es aL„ , me di ;. mr ui ç 332. p, 4691 , 6 HSS C , “ mo deer F d na yr ev al S nee wt e B„ , yel ni F .I. M ;. mr ui ç 063 . p , ei gol o por ht n A, t e nr e G nî , “ seri acé ht o py h i or o H„ , t e nr e G. L i ç .f c ; 111- 901 , 19- 98 ,. mr u i ç 67 . pp ,. ti c . po , t e uqa N-l a di V. Pi ç ni t s uA. M. mr ui ç 57 . p , 2691 , ec nev or P ne- xi A , e uqi mo noc é eri ot si h’ d el anoi t anr et ni ec ner éf noc e mèi x ue D nî , “ e uqï a hcr a ecèr GaL„ ,lli W. d Ei z e V. 15

ÅCI S AL C AETATEC

irduniaçBi5h6c1n.aipB . R i ç r ezti e whc S. 2. 1Bai tuol ne,liairdputsseitçat.ifccil;l.e n m p , 5791, si r a P,. rf . dart , e uqi t na ei mo noc é’ L, me di ; 706- 795. pp , 0791,) 0715( 811 st r Af o yt ei c o Sl ayo R e ht f o. nr uoJ, “ dl r o W t nei c n A e ht ni sl at e M„ , yel ni F.I. M; 2791 , ar d noL , yt ei c o S na mo R dna keer G ni ne mstf ar C , dr of r u B . A ;. mr u i ç 22. p, 2791, si r a P, e nnei c na ec èr G ne sét éi c os t e sei mo noc É , t e uqa N-l a di V . P i ç ni t s uA . M;. mr u i ç 613 . p , 2 eés ne p t e e ht y M, t na nr e V;. mr ui ç 613 . p , 7691 , si r a P , e nnei c na eri ot si h’ d se dut É, me di nî , “ e uqï a hcr a ecèr G al s na d ell e n - oi ti dart ei cr at ua t e li av art ud ei hcr ar éi H„ , me di ;. mr ui ç 92 . p , 8491 , 14 . hc ys P. nr uoJ , “ e uqï a hcr a ecèr G al s na d li av art e d ee di’ L„ , dr a my A. A et ati c ei ubert r oli r ag uçet çe m l al ar o mi ç l ai cos l ut ut at s er pse dii d ut s el es aor e mun ert nÎ . 05 . 931- 811. pp, 2691 , si r a P , e uqc er g eés ne p al e d se ni gi r o se L , t na nr e V . P-. J . 94 . 504- 393. p, 9591 , si r a P ,l hur B- yvéL . M à st r eff o seg nal é M nî , “ cer g ti or d ne évi r p til é d e d noi t o n al r us et o N„ , me di ni d el ec i ç mucer p ,. ti c . c ol , ei gol o por ht n A , t e nr e G nî , “ e nnei c na ecèr G ne ti or dér p t e ti or D„ , t e nr e G. Li ul elii Æ ar e di s noc sel a i a m.f C. 84 . 513; 792. pp.f c , 003. p, 2691 , ar d noL , 2 , yt ei c o S keer Gt nei c n A ni sei dut S, nos mo hT. G. 74 ERT EP E OZ

ZOE PETRE


diferenÆå de profunzime între aceastå sancÆiune care aproba anumite aspecte ale reformei çi mentalitatea care se manifestase odinioarå, de exemplu, în Marea Rhetrå, care subordona întreaga organizare a cetåÆii spartiate voinÆei Pithianului: så ne gîndim la o evoluÆie, sau mai curînd la o revoluÆie a gîndirii politice çi religioase? Fårå îndoialå, nu este vorba încå de o polis definitå ca o structurå exclusiv umanå, aça cum, mai tîrziu, o va proclama Protagoras3; dar cetatea clistenianå nu se mai laså integratå în ierarhia religioaså tradiÆionalå, pe care Solon încå o mai identifica cu eunomia. Ea este mai curînd expresia unei lumi concepute filozofic ca subordonatå în totalitatea sa unor legi generale4, çi în care nu cetatea este subordonatå religiei, ci religia este aceea care slujeçte cetatea. Nåscutå dintr-o dublå evoluÆie, din aceea a gîndirii greceçti vom Mythos zum Logos , pentru a relua titlul unei sinteze care a devenit clasicå 5, dar çi din aceea a unui sistem de guvernare ce s-a desacralizat treptat6 – un dublu fenomen fåcut posibil de însåçi dezvoltarea societåÆii greceçti care face desuete atît relaÆiile sociale arhaice cît çi expresiile lor politice çi ideologice –

12. Despre condiÆia artistului în mentalitatea anticå, vezi B. Schweizer, „Der bildende Künstler und der Begriff des Künstlerischen in der Antike“, N. Heidelb. Jb., NF., 1925, p. 28 çi urm.; R. Bianchi Bandinelli, „L’artista nell’antichità classica“, în idem, Archeologia e cultura , Milano-Napoli, 1961, p. 46 çi urm. 13. R. Martin, op. cit., p. 175 çi urm. 14. Cf. çi H. Fra enkel, Dichtung und Philosophie des frühen Griechentums 2, München, 1962, p. 380; M.I. Finley, loc. cit. 15. J. Charbonneaux, în idem, R. Martin, F . Villard, op. cit. , p. 19. 16. Levêqu e/Vidal-Naquet, op. cit. ; cf. çi J.-P. Vernant, Les srcines de la pensée grecque , Paris, 1962, pp. 118-139; M. Detienne, „En Grèce archaïque: Géométrie, Politique et Société, Annales (ESC), 1965, p. 425 çi urm.; Zoe Petre, „Politique et géométrie à la fin de l’âge archaïque grec“, Analele Univ. Buc. – Istorie 27, 1978, p. 3 çi urm. 17. L. Gernet, „Droit et prédroit en Grèce ancienne“, în Gernet, Anthropologie, p. 247; cf. pp. 241-248 çi passim; dar vezi deja idem, Recherches sur le développement de la pensée juridique et morale en Grèce. Étude sémantique , Paris, 1917, p. 432 çi urm. 18. Idem, „Droit et prédroit en Grèce an cienne“, în Gernet,

aceaståînlaicizare a gîndirii çi a mentalitåÆii îmbracå, ultimii ani ai secolului al VI-lea, forcivice ma vizibilå a unei mutaÆii politico-ideolo gice. Reforma clistenianå apare nu numai ca un transfer de putere de la un grup social cåtre alte grupuri – transfer råmas de altfel incomplet 7 –, ci çi ca o radicalå restructurare a valorilo r ideale – a cåror ierarhie este contestatå çi råsturnatå prin prefacerea instituÆiilor cetåÆii. Pentru studiul nostru, problema ar fi mai ales så çtim dacå a fost vorba despre o reformå constituÆionalå, ale cårei consecinÆe în planul ideilor politice erau implicite, sau despre o dezbatere ideologicå care a însoÆit o inovare conçtientå çi deplin asumatå a structurilor cetåÆii. În ipoteza unei asemenea acceptåri explicite, explicitate chiar, a unui nou tip de cetate, råmîne de discutat cît de profund a påtruns aceastå voinÆå novatoare în conçtiinÆa atenienilor atunci cînd se pronunÆau împotriva lui Isagoras çi a oligarhilor, pentru Clistene çi reformele sale.

din acest pasaj, Anthropologie , p.încercînd 247; am împrumutat så exprim, çititlul în acest studiului fel, datoria meu intelectualå pe care am contractat-o, deja de multå vreme, faÆå de opera de excepÆie a acestui mare maestru. 19. Thal., Vorsokr.7 fr. A 20; cf. çi A 17; am încercat så scot în evidenÆå implicaÆiile acestor fragmente în studiul citat supra, nota 16. 20. Thal., Vorsokr.7 fr. A 21 = Plu., Symp. 2, 147 A; cf. Plin., NH, 36, 82. 21. Xenoph ., Vorsokr.7 fr. 34-35; cf. çi A. Rivier, „Sur les fragments 34 et 35 de Xenophane“, RPh 30, 1956, p. 51 çi urm.; H. Fraenkel, Wege und Formen frühgriechischen Denkens2, München, 1962, p. 338 çi urm. 22. Xenoph., Vorsokr. 7 fr. 18. 23. Fr. 35. 24. Despre relaÆia dintre imaginea artisticå, reflecÆia poeticå çi mimesis vezi Max Treu, Von Homer zur Lyrik, München, 1955, pp. 297-298; K. Kérényi, „AGALMA, EIKON, EIDOLON“, în Demitizzazione ed imagine , Archivio di Filosofia, Padova, 1962, p. 169 çi urm.; Detienne, Maîtres, p. 108 çi urm.

108

101

301

. el at ne mii r oget ac r oli o n aeri uti t s noc ni r p i ç å b m il e d el et paf ni r p et at set a eci nhet r ol eÆ nei r e pxe i ul us nes a et at ei c os ag aert nî ert åc e d er egel eÆ nî o al e d et çe nr o p er ac ,i r ag uçet çe mer pse d ei Æi dart o al i c ,. mr ui ç 21. p, 6591, 84 AR, “ s ue Z e d e uqi g - a mét uay or al t e a né ht A’ d ec nassi a n a L„ , eri a mnae J . H i ul l a,li bacr a mer l ef tl a e d,l ui d ut s al ut sop muc aç a, r oli r ag - uçet çe m d nî ni Æ r a pa , åt c ni t si d ei Æi dart o al ,i Æ åtil at ne m r ot seca ae ni gi r o urt ne p r ac å mi ci n, cse d nî g å munl ef tl a e D. 64 . 41 a 8521 - 82 b 6521.l o P,. t si r A. 54 . mr ui ç 224;. mr ui ç 46. pp, 2791, si r a P, el c èi s e V eL, 1 ,t nei r O’l t e c er g e dno meL, me di ; 316. p,.ti c . po,lli W. d E.f C. 44 . 15. p, ar d no L ,t se uq no C bar A e ht ot yt ei c o S t nei c n A, yel ni F . I. M al e d ne mr et t sec a t at u mur p mî mA. 34 . mr ui ç 24. p,.ti c . po , t na nr e V. P-. Ji ç e nnei t e D. M;. mr ui ç 183. p , 5591 , si r a P , akai ht ni r o K,lli W. d E;. mr ui ç 251 . p , 5591 , dr of x O, s ue acl A dna o hppaS, eg a P. D.f c ; eg a P 96 . rf . cl A. 24 . mr ui ç 421. p, ei dégart t e e ht y M, t e uqa N-l adi V /t na nr e V nî , “i o R- e pi d EO’ d e uqi t a mgi né er ut c urt s al r uS . t ne mesr ev ner t e éti ugi b mA„ , t na nr e V. P-. Ji ç mucer p,. mr u i ç 204. p, 7191, si r a P, e uqi t na més e dut É. ec èr G ne el ar o m t e e uqi di r uj eés ne p al e dt ne me ppol evé d el r us se hcr e hc e R ,e dmesedig;ai. rrmar uM„i ,çt e4n4r 3e .Gp . L, eaij geodl iozpeovr,htnanriAt ,itçernorseerGgsnîn,a“rtslnuaorryte ert nî åt si xe er ac el eÆ ne dnopser oc er pse D. nol o Si ul ii cr a mer l a t si z et naf t ne di ve i ul ur et c ar ac ad ui c nî åt si z b us åci t e m i m aet ati nif a ; aer et up ez e m i m ås et art si si P t aÆ åv nî if r a urt aet al : ei nari t i ç ei deg art ert ni d ai Æ al er urt ne p s nes tl a nu e nupor p, 06, 1, ui Æ r e aL e negoi Dert åc e d åt at al er at o dce nA. 14 . 1, 31, 1. uhT. 04 . 2, 12, 1. ne ayl o P ; 61 . ngil a m.r e H e d ,. ul P ; 4 , 41 . ht A ,. t si r A ; 06 , 1 . t d H. 93 . 175- 365. pp, 5791 , ma dr et s mA-i t çer uc u B , 2791 er bot c o 7- 2 , ac o pa N-j ul C . “ e neri E„ se uqi ss al c se dut é’ d el anoi t anr et ni ec ner éf no C eII X al e d set c A nî , “ e uqi nnar yt t ne met r o p moc e L„ , ert e P e o Z. 83 . mr ui ç 93 a 4131. ht A,. t si r A. 73 . mr ui ç 31. p, ei dég art t e e ht y M , t e uqa N-l adi V /t na nr e Vi ç me di nî , “ ei dégart al e d e uqi r ot si h t ne mo me L„ , t na nr e V. P-. Ji ç i z ev , ei deg art i ç åci t ar co me d aet at ec ert ni d ai Æ al er urt ne p; 75. p, 7691,. ss a M, eg di r b ma C , y de g ar T keer Gf o mr o F yl r a E dna ni gi r O e hT , esl E. F. G. 63 . seorr ev A i ul aer at uå C, segr o B. L. J i ul aeri t sevo p nî vi t seg us et r aof åt ac ove et se l urt aet åz ai e met nî er ac eri d nî g e d ai Æ av o nI . 53 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

25. Aesop., nr. 310 (Chambr y); cf. çi sibaritul neîndemînatic evocat de cåtre Aristofan, Viespile , 1427-1431, a cårui moralitate este asemånåtoare. 26. Xenoph., Vorsokr.7 fr. 15. Cf. çi Anaxag.,Vorsokr.7 fr. A 102 – printre foarte numeroasele comentarii la acest text celebru, aç vrea så reamintesc consideraÆiile lui D.M. Pippidi, Formarea ideilor literare în antichitate2, Bucureçti, 1971, p. 24 çi urm. 27. Sol. fr. 1 D, 49-54. 28. Cf. Simon. fr. 146/651 Page; Pi., I. 2, 5 çi urm.; P.-M. Schuhl, „Socrate et le travail rétribué“, în idem,Imaginer et réaliser, Paris, 1963, p. 37 çi urm.; în ceea ce priveçte semnificaÆia operei lui Simonide vezi Detienne, Maîtres, p. 105 çi urm. Niçte cuvinte ale lui Goethe dintr-o scrisoare cåtre Krafft, din 1779 – citatå în legåturå cu virtuozitatea artizanalå confruntatå cu adevårata artå de cåtre R. Bianchi Bandinelli, „Parrasio“, în idem,Storicità dell’arte classica2, Bari, 1973, p. 121 – reiau tema muzei venale: „Auch der Künstler wird nie bezahlt, sondern der Handwerker.“ 29. C.M. Bowra, „Simonide and Scopas“, CPh. 29, 1934, p. 230 çi urm.; idem, Greek Lyric Poetry2, Londra, 1956, p. 326 çi urm.; G. Perotta çi B. Gentili,Polinnia. Poesia greca arcaica2, Messina-FlorenÆa, 1965, p. 307 çi urm.; Detienne, Maîtres, p. 117. 30. Pl., R. 36 B-C. 31. secolul Despre raportu al IV-lea rileçiacestui despre pasaj sensul cu problemel termenilore picturii tehniciîn utilizaÆi de Platon cf. P.-M. Schuhl, Platon et l’art de son temps 2, Paris, 1952, p. 9 çi urm. çi mai ales R. Bianchi Bandinelli, „Osservazioni storico-artistiche a un passo del Sofista di Platone“, în idem, Archeologia e cultura, MilanoNapoli, 1962, p. 153 çi urm.; cf. idem, „Parrasio“, în idem, Storicità dell’arte classica2, Bari, 1973, p. 111 çi urm. 32. Cf. J. Charbonneaux, în idem, R. Martin, F. Villard,op. cit., pp. 113-116; 151 çi urm. 33. C.M. Bow ra, op. cit., p. 363; Detienne, Maîtres, p. 106. 34. Anaximand., Vorsokr.7, fr. A 1 (= D.L. 2, 1-2); de altfel, cele trei descoperiri ale lui Anaximandru citate aici de Diogene LaerÆiu sînt opere de reprezentare – gnomon-ul (pe care de fapt el nu le-a inventat, ci l-a reglat pentru Grecia) instrumentalizeazå umbra, aça cum o fåcea toiagul lui Thales, citat supra; perimetron-ul påmîntului çi mårii pe care el lea desenat (egrapsen), precum çi sfera celestå sînt imagini, bi- sau tridimensionale, ale unui univers reconstruit prin deducÆie raÆionalå. Despre sfera lui Anaximandru, cf. J.-P. Vernant, op. cit., p. 133; despre harta sa, Levêque/ Vidal-Naquet, Clisthène, loc. cit. 102

Despre elaborarea gîndirii democratice ateniene între 510 çi 460 î.e.n.

R

EVOLUæIA constituÆionalå realiz atå la sfîrçitul secolului al VI-lea de cåtre gruparea conduså de Clistene a adus cu sine o restructurare ideologicå plinå de consecinÆe pentru dezvoltarea ulterioarå a gîndirii politice greceçti. Idealul democratic, ale cårui diferite tråsåturi se schiÆaserå deja de multå vreme în meditaÆia politicå a gînditorilor, a legislatorilor sau a poeÆilor, chiar dacå råzleÆ çi fragmentar, pare acum så se degajeze într-un mod destul de exploziv ca o entitate coerentå, dacå nu chiar definitiv cristalizatå. Profunzimea modificårilor mentalitatea civicåfi atenianå în momentul reformeidin clisteniene nu poate måsuratå decît implicit, mai ales din cauza absenÆei documentelor contemporane. Totuçi – çi aceasta se poate demonstra cu uçurinÆå confruntînd semnificaÆia tråsåturilor caracteristice ale noii constituÆii cu ansamblul de concepÆii arhaice asupra raportului dintre cetate çi univers – inovaÆiile radicale aduse de ultimii ani ai secolului al VI-lea se aflå nu numai la srcinea dezvoltårii constituÆionale a cetåÆii democratice, ci çi la aceea a direcÆiilor specifice ale gîndirii politice atenienedin secolul urmåtor. Delimitarea unui spaÆiu çi a unui timp „laicizate“1, sau, mai degrabå, constituirea, în aval de vechile relaÆii, consacrate çi resimÆite religios, ale consanguinitåÆii, a unui spaÆiu/timp exclusiv politic, însemna practic renunÆarea la subordonarea directå a cetåÆii faÆå de lumea guvernatå de cåtre zei. Desigur, pentru toate acestea a fost asiguratå aprobarea zeului din Delfi2, dar existå o asemenea 107

521

611

. 1, 02. di bi ,. dI . 9 . 1, 12 ,. ht A,. t si r A. 8 . 851- 651. pp, 0691, dr of x O, 2 noi t uti t s no C nai ne ht A e ht f o yr ot si H A, tt e ngi H. C, ul p me xe e d ,i z e V. 7 . mr ui ç 123. p , 8881 si r a P , e uqi t na éti c aL , seg nal uo C e d l et s uF . D. N. 6 . 0491, t r agtt ut S, sogo L muz so ht y M mo V, el t se N. W. 5 . e nar o p met noc uar e i - ec ecif oz olif elii r oet uc e nei net sil c i e mr of er l ul e do mert ni d r olii Æ al er ar p us a ,. mr ui ç 19 . p , e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V/e uqêve L . 4 . åt ne di ve et se ,). mr u i ç b 761 . t hT ,.l P( soel o p axo d ac åt a m i r pxe ,i ul ut per d ai r oet nî i ez e d åÆ af ii Æ åt ec aÆ ne d ne pe d nI . 3 . 6, 12. ht A,. t si r A. 2 . e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V/e uqêve L. 1

et o N . 88 e msi nogat na r oli o n i a er ar ut a me d sr uc nî ii ne mr eg er o ngi ås i ç t ucs å n a- s ae er ac ni d el ai cos et p ul e di ç eÆ nel oi v e d eri uri ç nî ag nul eti u ås d nî cr ec nî , å ni nes e ni g a m i åt s aec a ii Æ åti r et s o p eti ms nart av aet at ec ,i ås r oli Æ e o p a , e n ui Æ c a e di ås r oli n - e mao a,i ås r oli r oti dnî g aecov ni r P. eci sal ci e net Al uti ri ps a nuae dt ot urt ne p a pi hc urt nî av er ac i ul ec a ånai p mil o ae ni d uti t a ni r p åt azil o b m i s å nar ev us er aot ai de m, r ol e m - si nog at na i ç r ol et cilf noc ar p us ae d et a uti s i Æ åt ec i e n u a el ae di i ni g a m i i e nu aer aer c , eci til o pi ei gol oe di l unal p nî , å ni mr et e di r ot c af e d ul b mas na t sec A. el ai c os i r up ur g r ol eti r efi d el eser et ni ert nî ,ii Æ åt ei r por p aer azi t r a per nî ur bili hce ti muna nu å ni Æ ne mås acr ec nî er ac, åt nei t ç noci ç år at n ul ov åci til o p o e d d nî ni Æ et ne mel e e d ei r es o- rt ni d i ç r a d , el ai cos eÆ r of e dl aer l ut r o par al ii Æ åt ec a eci til o p ii r ut c urt s aer at pa da ni d vi t cei bo do m nî atl uz er et atil -i bat s åt s aec A . ur bili hce e d t ne mo m n u et ç ao n uc aet - at ec , –78i ei r ogesi aeri uti t s ni i ç et ao p, 68 ecil b up r olii Æ c nuf aeri ubi rt er , 58i ul u- so me dii Æ åti nar ev us aer e d ni t xe i ç ci t -il o p r ot c af aci ul ugapoer A aer a ni m il e – el aci dar e mr of er el el a pi c ni r p t at po da a ec å p ud , t a mr u ua-i er ac i ec ni d RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

48. J. Labarbe, op. cit. , pp. 85-88, despre opoziÆia faÆå de Temistocle. 49. Plu., Arist. 22, 1. 50. Vezi U. von Wilamowitz-Moellendorf,Aristoteles und Athen , 1, p. 124, n. 4. 51. Este vorba, dupå toate probabilit åÆile, despre o încercare a istoricilor din secolul al IV-lea çi a succesorilor lor de a-l face pe Aristide så aparå ca çi cum ar fi fost un çef democrat; cf. çi Arist., Ath. 24, p. 1; Busolt-Swoboda, Gr. Staatskunde, p. 888, n. 6; Hignett, op. cit., p. 175. 52. Cf. gestul simb olic al lui Cimon, Plu. , Cim. 5, 3. 53. Plu., Cim. 16, 1, despre numele fiilor lui Cimon (cf. Them. 32, 2 – numele fiicelor lui Temistocle); existå aici un adevårat „råzboi al numelor“; ibid., 4, 5 – Stesimbrotos din Thasos ( = fr. 4) despre virtuÆile „peloponesiene“ ale lui Cimon. 54. Theopomp. Hist., fr . 89, FGrH , 115 ( FHG, 1, 94); Arist., Ath. 27, 3; Plu., Cim. 10, Per. 9, 2; Schol. Ael. Arist. 46, Dindorf, 3, p. 446. 55. Plu., Cim. 8, 5-7; Thes. 36, 3; Paus. 1, 17, 2; Harp. s.v. Polygnotos ( = Suid. s.v.); Schol. Ar. Pl. 627. 56. Acum este momentu l în care Critios çi Nesiotes înlocuie sc opera distruså a lui Antenor – St. Brunnssäcker, The Tyrant-Slayers of Kritios and Nesiotes, Lund, 1955. 57. V. Ehrenberg, „Ori gins of Democracy“, Historia , 1, 1950, p. 531. 58. Suprapunerea temei lui Tezeu cu cea a tiranoctonilor pe reprezentårile de pe vase ni se pare un indiciu în acest sens. Cf. Ch. Kardana, AJA, 1951, pp. 293-300 çi Levêque/ Vidal-Naquet, Clisthène, p. 119. E. Ruschenbusch, Historia 7(4), 1958, pp. 408-418, nu dateazå apariÆia temei „democraÆiei“ lui Tezeu mai devreme de 421/420. 59. Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène , loc. cit. ; meritå remarcatå observaÆia lui Plutarh (Thes. 36, 3) asupra amplasårii Theseion -ului en mesei tei polei ; dacå acceptåm demonstraÆia lui P. Levêque çi P. Vidal-Naquet cu privire la valoarea „civicå“ a centrului cetåÆii (op. cit., p. 13 sq.), importanÆa politicå a noului sanctuar devine çi mai evidentå. 60. G. Thomson, Aeschylos und Athen , trad. germ., Berlin, 1957, p. 246. 61. Plu., Cim . 10, 7: ho de ten men oikian tois politais prytaneion apodeixas koinon. ComparaÆia între Cimon çi atenienii „de odinioarå“ pare så provinå dintr-un elogiu contemporan cu Lakiadul. 128

r a sel coe Ni ul l uif åc i e met nui ci n år åf d nî z ni t er p el cot - si me T e d åÆ af aet atili t s o at sefi na mav i çî år ar etil ai Æi d - art åc al ec ai ç mucer p, eci t ar c o me di nui Æ c af ez ej ar uc nî ås t acr ec nî ua i o bz år å p ud se no pol e P nî el as eli n ui Æ c a åc l ut paf ii Æ avr es bo et sec a al måg uå da åc a d , åc et ao P . åcs ai o d nî es ås er ac l u m i tl u ar e l e å mert xe et ati v ar g i ur åc a e d t ne mo m nurt nî ii Æ åt ec at r aos ez eÆ ni der c nî i - ås ati z e un åc i ç ,li mui a mi ul ec i ul u- so me d eli Æ åti c apac e d t nei t ç noc nil pe d e p ar e l e åc ni Æ up l ec et çe dev o d , 54i na i Æl u me d p m i t et ati c a net åli bari mda uc åt a mr ui ç åt ner eoc, as aci til o p åc met çao nucer ås ei ubert , a ni mal a S al e di ul ur ot åg ni v nî el a e m i t ni r olii ni po ar p us a i r e nup - user p mec af ås i nz år d nî a år å F. eli r ur c ul tl u maer p ecif -il p m i s ås acsi r r a ii çr e p uc l ut cilf noc nî ei get art s å nub i a maec al eri vi r p uc ei ni po o al el asii ci til o pi ei Æ acifi n mes aer ec uder r a d , 44“t ar c o me d di t r a p e d f eç„ n u er pse d ac el cot si me T er pse d m i br ov ås ti vi rt o pe ni ce d et s E . e nei net sil c i ei Æ uti t s noc aer az -il aci dar eci d never ås 874 åp ud eti mr e p av iî er ac , år at -ili mi opa , ål ai cos i ç åci mo noce dnî r l u m i r p nî , aer e dnop åårcunîsåaem viaçauenelcua- snîo emneeidnreat aDi.iiÆuålt eaiecroasr oanågcii o-meacniafdraaeenri gaac n îi m ez e mr of e d ås i ce d åcsi r r ol r oli Æ nat nez er per l a i ç iili maf r oli hcev i ul ul or aer azi t ul os b A.i at ezi ri at e hsor p no me d not ai ubert åc i ç t nei cif us ar e i a m un ål et neil c o aev a a e d l ut paf åc aj e d es art s no me d e net sil Ci ul aÆ nei r e px E.i Æ ar c - ot si r a t at s e d r oli ne mao a , ål ai o d nî år åf åli bar e di s noc ,ii Æ åti r ot ua az uac ni d tî t a un at s aec ai ç , ci til o p mar gor p i unul a un r a d ,i Æ åtil at ne mi e n ul a ser gor p n u; eci t ar c - o me dii Æ åtil at ne ml a ser gor p nu, ae maer er åp åp ud,i ce d åm i r pxe 384- 984ii na ni d r ol et ne m i neve ae nui secc uS . 34 åti uti t s noc ae ni dr o e d åÆ af ei Æi z o po nî ti cil p m i i ç e ni s nî ar e er ac r al upo pt ci rt s r ol l ur et c ar ac , aÆ nel uri v dr ei pi çî r a d , r ol ii m i hcev az uac ni d d nuf or p uoce nu åz aert s å pii Æi dart et sec a, naeÆ åt ec e di eÆ nii t ç noc a er a mr of e d et ne murt s ni eti neve d , t at s e d et al ort no C . åci til o p aet atil age al r ol aer ec uder e d år us å måti muna o- rt nî “ eti ci t se mod„ ti såger ua- s el e e nei net sil c r ol e mr of er l ut ne mo m nî : åt r aos i ç aeec a år esi r ef us er atil age r oli r åc -i dnever el aii Æi dart eli hce V. r at at set noc uas ci hr a nal ur et ERT EP E OZ


epocå de început a secolului clasic nu are nici motive noi care så impunå progrese notabile în democratizarea gîndirii politice çi a instituÆiilor. Dupå depåçirea momentului crizei clisteniene, Atena nu pare så se regåseascå divizatå în partide sau måcar în grupåri politice stabile, în ciuda informaÆiilor lui Aristotel27. Demos-ul, satisfåcut de posibilitåÆile pe care i le oferea reforma, nu era încå suficient de dezvoltat pentru a påstra unitatea de acÆiune çi de gîndire din anii precedenÆi. De altfel, aristocraÆia avea, virtual, mult mai multe çanse de a constitui o fermå opoziÆie politicå – amintirea unei dominaÆii aproape absolute, ideologie çi mentalitate comune etc. Dar existau çi elemente care împiedicau constituirea unei unitåÆi politice eficace: lupta facÆiunilor nobiliare care fåcuse ravagii cel puÆin pînå la sfîrçitul secolului al VI-lea28 çi care marcase mentalitatea competitorilor, o ideologie care se dezagrega deja în vremea lui Theognis. În aceste condiÆii, aristocraÆii atenieni par så se fi acomodat cu noile cadre ale cetåÆii care, chiar dacå nu mai recunoçteau dominaÆia lor ca grup, ofereau un teren mult mai vast pentru faptele çi ambiÆiile unei glorii individuale. Cu toate acestea, nu pot adera cu totul la unele teze recent formulate; nici la cea a lui R. Sealey, care nu vede nici o diferenÆå între lupta politicå din prima jumåtate a secolului al V-lea çi cea de la începutul celui de-al VI-lea29, nici la cea a lui C. Hignett, dupå care singurul domeniu al confruntårilor politice la Atena între 500 çi 480 era acela al raporturilor cu Imperiul Persan30. Cred cå trebuie så fi existat, dincolo de orientårile contradictorii din politica externå, confruntåri de politicå internå, çi cå, dupå Clistene, existå çi o autonomie în curs de formare a demos-ului ca entitate politicå caremodificå din punct de vedere calitativ datele luptei dintre facÆiunile aristocratice. Fårå a exagera în nici un fel gradul de maturizare al demos-ului urban, trebuie totuçi så ne gîndim la faptul cå înaintarea perçilor în Egeea çi în Pont afecta mai ales aceastå parte a populaÆiei ateniene; pe de altå parte, dominaÆia persanå dovedindu-se incom113

511

621

- c ar ac dr ei pi çî år al upo p år utl uc e d uas tl uc e d et ne m - el e et sec a , åci vi c , år aoi r e p us er aol av o cse d nî bo d åc l ut paf i ç us nî ni r p; r ef s nart ul p m i s nutî ce dtl u mi a mi ci a åt si x E. eri uti t s noc e d el ac e p eci t ar c o me d ii Æ åt ec ar ut - c urt s ar p us nî år al upo p år utl uc e d t ne mel e i unu aer ar - o pr oc nî uo n ni d åci fi n mes at s aec a ; ei gr util o ii de moc e d r olii Æ at nez er per ai ger o hc ni d es- ud nî c åf , r olii sy noi D eli r ul avi t sef a net A al uazi nagr oer es , 684 nî ,i ul ut at no hr a i e mr of er ac o pe nî i a mc ot , åc må noi Æ ne mås li t uni et se un åc et ao P . er ali m i s i r ol av åcs ae d nî ger ås , ui zrî t i a m , acr ec nî avli hcs Ei ul ar e po, nal ptl a nurt nÎ . eci t ar co me d ii ri d nî g el a et ne mel e i neve dl ef t s a uaet up er ac i ç , age n el er ac eci t ar c ot si r a ii Æ åt ec a ål at ne mi ç åci til o p ar ut - c urt s å decer p er ac ,i hcev et r aof i r oe nuii Æi dart – et ar c - o me dii Æ åt ec l user et ni nî i ç el er dac nî , r oi r e p us nal p nu e p – a ul aveer a e d er acr ec nî ar ug ni s et se un at s aec a åc urt ne p; si sor el k ni r pii r egel a a åci t ar c o me d ai Æ acifi n mes ac et nat r o p m i e dl ef al t nî s , 24zt ol G. Gert åc e d å ni mul nî es up,i Æ r os al ii r egart el a es aoi gil er elii Æ acil p mI . ti gapoer a

ac er a pa i a m un as aeri d nî g i ç et ati n u å n ubi a mo et çes - åger sef E ni d i ul uf oz oli f ar e po , åvi t ce psr e p åt s aec a ni D. 62 . 332. p,. ti c . po , o ni r azz a M. S. 52 . 2. n, 58. p, 1, ne nell e Hr e d e bual Gr e D; 17. p , 9091,. dak A. ss uer P. hb A,f r o d nell eo M- zti wo mali Wnov . U. 42 . åt a nr ut s år eif ås el ac e p ar e at s aec a er ac nî l ut ne mo mnî r ai hc s udor p, ei nari t al eri vi r p uc r oli r et a bz e dl a uoce n uif r al usr ucsi d er ac å p ud , 82. p, e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V/e uqêve L ert åc e d et aÆ n une i ez et o pi aer at pecc a åli cifi d ec af se nat O i ul l usr ucsi d nî i a mc ot r a pa i e di å uo d et sec a åc l ut pa F.) 701 . p ,] F UC[ , 3 .l ov , seri ot si H , et o dor é H nî , eci t o N , d nar ge L . E-. hP i ç i z ev( ael - V l a i ul ul oces l ut upec nî urt ne p “ e nr e do m„ aer p r a p er ac – ) 03 , 08 , 3( at nap at i ne oll o p ot – se nat O i ul i ul usr ucsi d ai z ul c noc i ç ac ,) 01 , 08 , 3( so nyht ue na i ul unari t ii Æ åtili bas no pseri l ut ne mugr a sel a i a m .f C. 32 . 28- 08, 3. t d H. 22 . 79, 5. t d H. 12 . 1. n, 81. p , 7291 , gi z pi e L- nil r e B, 1 , 2, 2 et hci hc se Ge hc si hc ei r G, hcol e B. J. K;. mr ui ç 24, 5. t d H. 02 . mr ui ç 73, 5. t d H. 91

ieÆ rdoi sç aelt n iiorhergaaret ddånÆî Ænenli edcexr ec nîni råpz aeecti tuabrecdotesirraac eluii Æncecneufd i unu a åci t ar co me d aÆ ni dnet t age n e d uer g er ap esi N . 14ii r ål p m î t nî ar ot ad et ao p es un, åt p ur ert nî e n e paor pa , åti us o ei uti t s noc el e åci ç us nî l ut paf , – 04l uhr a mel o p uc ei Æ ar ap moc nî ec acif e i a met ne mel e ac r oli get art si ei Æi z o p aer a dil os noc ,i n ui Æ c af ert nî åt p ul – i r udo meti r efi d nî t at er pr et ni if et ao p t al ozi t a ul et ne m i neve et sec a ert ni d er aceif åc a d r ai h C . 93i na i t çec a nî åli bat a d , si cl a h C al et ar c o me d e mr of er i e nu t a dr oc a l ur ot uj a i ç ag uå da aet up ma , el c ot si me T i ul a el av a n ii gel elii Æ acil p m i e d åt a nunuc nî , åti us åt s aec a aL . et nat r o p m i e dl ut se d e pat e avetî c egr ucr ap e nei net a eci til o pii Æ ei v aer azi t ar co m - e d, 83i ul ut at no hr a a mr of er e d t ai de m i åt a mr u, 73i ul u m - si c art s o ii gel – avi t ai Æi ni uc r ai hc un åc a d – aer acil pa uc d nî uni t noc , e dai tli Mi ul l usec or p uc r ai hc d nî pec nÎ . er al upo pii r ot ci v i e nu el eÆ ni ces noc ert nî es ul c ni t cef r e p i f t o p ec ,i ul u- so me d i ei Æi z o p a eri r åt nî o åz aer eg us er ac et ne mel e avetî c ei ao bz år å uo d el ec ert ni di e net A a åci til o pi ç ål a noi Æ uti t s noc ai r ot si nî åt si xe , ti çrîf s nÎ

, et ne di cc O e et nei r O ar F , o ni r azz a M..Sm ; r2u3i9ç1 ,3i 4r 2a .Bp, ,a6ci 4t 9n1a ai r ot s i di mel bor P nî , “ ot eli Mi d ar og at si r A„ , si t c na S e d. G. 81 . 94. p , e nè ht sil C , t e uqa N-l a di V/e uqêve L .f c ; 11 . r n ,I HG , do T. 71 . mr ui ç 23. p,.ti c . po , si we L . M. D. 61 . åt naser et ni e d mert xe er a p es i m,ii ci t A ai Æ al upo p ni d et nat r o p m i i Æ r å pi e n u a åcs aer åg uçet çe maet ati vi t c a ert åc aer at nei r o urt ne p , o-t uv a a å nai nol os ai et hc asi es er ac e p aÆ nat r o p m i al eri vi r p uc , 27. p,.ti c . po,lli W. d Ei ul ai t seg uS. 51 . åt nar e po i ç åt cer oc eri besoe d uc er a p es i m, p m i t i ç al ec a nî åci til o pi ç åci mo n - oce , et c ni t si dni åc nî er atil agei r åci dnever i e nu aee di ; 37. p , 2691 , ec nev or P- ne- xi A, e uqi mo noc É eri ot si H’ d el anoi t an - r et nI ec ner éf no C eII nî , “ e uqï a hcr a ecèr G a L„ ,lli W. d E. 41 .) 2, 041, 6. t d H( s o n me L i ç ) 2 , 77 , 5 . t d H( si cl a h C,) 11 . r n,I HG, do T( a ni mal a S al e d e nei net a eli nui Æ c a et çet ni maer er ac ,.ti c . c ol , si we L. M. D.f C. 31 . 2, 02,. ht A. t si r A;. mr ui ç 27, 6. t d H. 21 . 83. p,) 1( 21 ai r ot si H, si we L . M. D s nes t sec a nî i z e V. 11 .i at ezi ri at esor p no me d not se ne ht si el K o h e d so ne muosse – 66 , 5 . t d H. 01


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


patibilå cu democraÆia, era firesc ca cei care profitaserå de pe urma democratizårii clisteniene så fie adversarii concesiilor fåcute Imperiului Persan31. În alte pårÆi decît la Atena, filo-persanii se recrutau atît dintre nobilii din Thesalia, cît çi dintre opozanÆii oligarhi din Argos. Victoria de la Marathon çi circumstanÆele particulare în care atenienii au obÆinut-o demonstreazå, aça cums-a observat32, existenÆa unui sentiment popular anti-persan. Existå poate unele indicii cu privire la formularea în planul ideilor a acestei suprapuneri între concepÆia democraticå – sau cel puÆin anti-tiranicå – çi atitudinea opuså înaintårii perçilor. Expresia cea mai clarå a acestei identificåri – atribuitå de Herodot lui Megabyzos – Demoi men nyn, hoi Persesi kakon noeusi, houtoi chrasthon33 (poporul de rînd e cel ce duçmåneçte pe perçi, çi nu oamenii cu stare) poate fi fructul unei lungi experienÆe, depåçind chiar sfîrçitul råzboaielor medice. Dar existå douå informaÆii care leagå cultul lui Zeus Eleutherios, devenit, dupå 480, simbolul însuçi al victoriei împotriva perçilor, de libertatea politicå çi de cåderea tiranilor. Cea mai importantå dintre ele provine din relatarea lui Herodot cu

oligarhicå (cf. de exemplu P. Bise, La politique d’Héraclite d’Ephèse , Paris, 1925), ci mai curînd ca fåcînd parte dintr-o etapå a reflecÆiei asupra problemelor cetåÆii deja depåçitå la Atena, unde societatea – deci çi problemele teoretice ale acesteia – au evoluat într-un ritm mai rapid. 27. Arist., Ath. 28, 2-3. 28. R. Sealey, Historia 9, 1960, p. 135 çi urm. 29. R. Sealey, loc. cit.; cf. observaÆiile fåcute de Claude Mossé, (AC 33 2), 1964, p. 401 çi urm. 30. C. Hignett, op. cit., p. 177 çi urm. 31. Aceasta se poate presupune independent de atitudinea lui Clistene însuçi, ceea ce slåbeçte argumentaÆia lui Hignett, op. cit., p. 178, întemeiatå în primul rînd pe interpretarea actelor politice ale Alcmeonidului dupå 508. 32. Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène, p. 113, n. 2. 33. Hdt. 3, 82. 34. Hdt. 3, 142. 35. Pind., O. 12, 1 çi urm.; vezi U. von Wilamowitz-Moellendorf, Pindaros, p. 305. 36. M. Pohle nz, La liberté grecque, trad. fr., Paris, 1956, pp. 17 çi 23. 37. Nu voi relua îndelungata discuÆie asupr a datei legii ostracismului, discuÆie ilustratå prin autoritatea unor autori ca

privire lalaîncercarea – eçuatå delui altfel – de aMaiandrios instaura isonomia Samos dupå cåderea Policrate: începe prin consacrarea simbolicå a unui altar dedicat lui 34. Zeus Eleutherios çi cere sacerdoÆiul pe viaÆå al acestuia Aceastå informaÆie ar putea fi coroboratå de invocaÆia adresatå de Pindar lui Tyche, fiica lui Zeus Eleutherios, la moartea tiranului Thrasydaios35. M. Pohlenz, care discutå cele douå pasaje citate, crede cå aici a avut loc un transfer tîrziu al noÆiunii de libertate din domeniul anti-persan la acela al cetåÆii36. Dar nu vedem de ce nu ne-am putea gîndi la o dublå miçcare a ideii de libertate, schiÆatå în domeniul revendicårilor isonomice – poate chiar radicalizatå la Atena, unde aceste revendicåri au fost duse mai departe çi mai profund decît în alte pårÆi – generalizatå apoi printr-o deplasare în domeniul rezistenÆei anti-persane, cu care, de altfel, idealului anti-tiranic nu-i lipseau legåturile, pentru a redeveni, dupå 478, o temå a meditaÆiei asupra structurii interne a cetåÆii.

Beloch, Seeck, Carcopino, etc. limitez o(lap.evocarea argumentelor destul Busolt de solide aleMå lui Hignett cit., pp. 159-163, unde se aflå çi bibliografia problemei) în favoarea unei datåri a legii în 488/7. 38. C. Hignett, op. cit., pp. 178-192. 39. J. Labarbe, La loi navale de Thémistocle , Paris, 1957, p. 178 çi urm. 40. C. Hignett, loc. cit. 41. G. Glotz, Histoire grecque , 2, p. 53, sublinia caracterul sistematic al ostracizårilor între 488/7 çi 483/2. 42. Id., La cité grecque, Paris, 1925, p. 249. 43. Vezi în acest sens interesantele sugestii ale lui Ed. Wi ll, Korinthiaka, Paris, 1955, p. 219 çi urm. 44. Arist., Ath. 28, 2. 45. Probabil din 493/2; pentr u arhontatul lui Temisto cle vezi V. Ehrenberg, Ost und West, Wien, 1935, pp. 114 çi urm., 223 çi urm. 46. Plu., Them. 1, 1. 47. C.A. Robinson Jr., AJPh. 66, 1945, p. 243 çi urm. çi 67, 1946, p. 325 çi urm.

114

127

121

021

et se aet at ec , nos mo hT i ul az et o pi å p ud , åc urt ne P .i r uz ac å uo d el ec nî ti r efi d ,i ul ut nî må do nz e d az uac ni d sel ai a m, e na bet i ei goli rt ar p us a eÆ ner ef ni mec af ås eti m - r e p e n un ai t ser Or ai ,i r åt er pr et ni ae ne mes a i e nul unij -i r ps nî ål a mr of ådavo d o i ci n åt si xe un me nupsi d er ac e dl ut xet nî r a D. r oli zi rt Ai ei goli rt a ål art nec å mel bor p o , ni Æ upl ec år us å måti muna o- rt nî , ae ni d t uc åf a i ç us nî l ut eo p åc urt ne pi ç e net sil Ci ul ae mer v nî ci til o p åt ar c as - noc eses uf ai bai ul u- so neg aer eg urt si d åc urt ne p,i Æ åtil - at ne me d ei Æi z o po åt s aec a al ili bi s nes åc nî uar e i ç us nî l e i ç li hcs Ei ul ai Æ ar e neg åc et ao p ; et cilf noc ae ne mes a r o nu aÆ net si xe age n et ao p es uN. 07i ei t ser O aci t a mel bor p l ef t s a d nî r ugif er p na bet l ul ci c , sil o p al et atil ager al e di ç t at s al so neg al e dt azil aer l user gor p e d et acovor p eci gart r ol et cilf noc a åÆi hcs o er pse di ci a a br ov et se åc ai z ul c noc al eg nuj a ei Æ ucsi d nî a mar d et r a p aec åf er ac ni di ei goli rt nos mo hT. Gert åc e d åt ar c as noc ådi par er a ni maxe O . 96 ei Æ acifi n mes e d ti s pil r ugi se d et se un – si r byh e d år al uci t r ap å mr of o aet ço nucer til po h

,ii Æ åt ec ar af a nî t alf a åt a doi ci N. r ef er å mer ac al eli r åt ec -r ec nî t acifi t ne di i ul ec r oi r e p us tl u muc er azil ar e neg e d nal p nurt nî ec udor p es er ac , eci vi c i eÆ nii t ç noc a er ar o b - al eer e d sec or p ul p ma nurt nî i c , t ai de m i l ut ne m i neve nî un et aj ag na r a d; et aj ag na er e po t nî s el e , ål ai o dnî år å F . el a noi z aco eci til o p et sefi na me dl ut ut at s al åc uder el ås eg nuj a , – 56 ci til o p et aj ag na er e po dniif ac elii degart ar e d -i s noc a e d aet ati sece n – e ni s nî åt s uj et r aof åz et o al e d åcael pi çe d, er ac 46 nosi v a D. A. Ji ul el ez egexe al , ul p mexe e d , cse d nî g å M. åt a no d na ba i r oe nu er a p er ac er at ec - r ec e d å dot e mo al ae m ae nui z e da ai nil b us a urt ne p i o pa , åzil a na e d el e mr oli r åcr ec nî l a ci t et o pi l ur et c ar ac acifi t s uj a urt ne p sel ai a met ne decer p eli r udnî r si r cs ma , et atili ba uas åÆ net e p moc ae mai r por p al eri vi r p uc ei z uli o i ci n aev a a år å F.l - ud nî zil ai vi rt i ç as ai mo not ua d nî r - o ngi t ner eoc ci t eo p sr evi nu nu ali t u mun a e d uuni t noc l ut r of e i ç i c , er at ne mel e ii Æ uacer pi a mun un e nup user p – eli bi s o pi r åt er pr et ni e d åt nat ur e di r oe nu e ni d uti tl u m o år ef o er ac , sel a i a mli hcs Ei ul ar e po ni d – ei deg art

lauvti retoopperm îatcatnîpeurildongî rlou–c acti taa:recl oati csiorsai rci unipourbzgårroil eutli u rielfoi gdr oa ål ae di aer aol av al eri vi r p uc i ul ut e o p elii Æ pec noc urt ne p ei r ut r å m uat s er ac iil at e d el e n u e ni Æ noc å na bet ai deg - ar T . 86 et at ec e d åÆ af i ul ur ot åc ud noc ii Æ åtili bas no pser a mel bor p e pt axa ci gart t cilf noc nu åtl ovz e d – 76) ? 3/464( el er aot åg u Ri ç ) 764( i e be T art noc et paç i e C – i o n al å nî p s n uj a ua er ac i r ot å mr uii na ni d e mar d å uo d el e C . 66“ å nai no m i c„ ar e ni d el et cilf noc uc i ç el c ot si me Ti ul el a eci til o p eli e di uc år ut ågel nî me nup o åc ad ei Æ acifi n mes nî ågi t çî c er ac ei Æ pec noc ,i cer g i ç i çr e p ert ni d, ai cer Gi ç ai s A ert ni di ei Æ - al er a år aoi r e p us ei Æ pec noc o al eg nuj al ut eop; r olii r e p m i ii r å dar ge d a åcif oz olif er at er pr et ni o er ef o ås i ç i c , ai Æ ub -i rt noc s uda a-i ç,i åsii neÆ åt ec noc e di r ut ål a,i ç us nî l ut eo p er ac al ei r ot ci v o etl axe ås r ao d e d ni t un r oli çr e Pii r e dåc l al asr evi nul us ne S. ci til o p e d åt a nger p m i et se li hcs Ei ul ar e po, eci t eo pii r åzil ar e negl a m i xa ml ut c nup nî åt alf A . at ag a- e d eti m i r pi e di r o nul a r ot acifi sr ev ul p m i s e dl ug nar al tî r o bocif et ao p unl ut eo p

.oe- rntanimduij eai sÆiadpniou c naÆunaesereai tçeårspnrî etågnini tåac åtsntei dni evemi, ciet da emtasr E d s net ni t r of e nurt nî l uil at e d et çeç åpe d er aci ç er agi t sev ni e d ec aolji mel as elii r por p, sr evi nu uås l ui r por p er a er ac åci t e o p ei Æ aer c o er pse d i c , å d nag a por p e d et xet r o nu aer azil a na er pse d a br ov et se un åc urt ne p ; el as r oli Æ åt -l ucifi d r or ut ut a i ç i e mel bor pl a t acil e di ul ur et c ar ac a å nil pe d aÆ nii t ç noc uc ei Æ agi t sev ni åt s aec a dni r pert nÎ . as ae mer v ni d r oli r et abze dl uoce ni Æ up l ec ,li hcs Ei ul ar e po nî , acifi t ne di met up åc der c;ii Æ ar e neg i et sec a el a el at ne mad nuf e mel bor p avetî c al ever et ao p n mel os t nî v uci ur åcl a r ol ii nar op met noc ert ni dl unu ni Æ up l ec åt si xe , etl aif Ei ul r oli nazi t r ap eli e di i ç eli cov meg ni t si d ås m i ç uer i a m un åc ad r ai hc , r a D. 36 el as eli nui Æ c a et aot urt ne pii Æ åt ec aÆ af nî li bas no pser i ç li bi t p ur oc ni , t art si g - a me di ç naeÆ åt ec e d uo n pi t i unu ae ni ga m i i uti t s nocer met up åc a d ai b A . et ar c o me d r oli r åci d never l a ci t er oet l ut ce ps a al eri vi r p uc ei z ul c noc o i ci n e paor pa ti mr e p e n un me nupsi d er ac e dii Æ a mr of ni el e ni Æ up åc t ar åve da et s E. ael - VI l a l ul oces ni d r oli ci r ot si ii Æ åti r oj a ma , r ai hc


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


såi cei mai progresiçti. Pentru cå, fårå îndoialå, el credea în progres, cu credinÆa profundå doveditå în monologul lui Prometeu, unde este recreat anevoiosul drum al omului cåtre civilizaÆie 81, sau chiar de sensul general al trilogiilor sale care se încheie cu instaurarea unui kosmos drept çi raÆional. Acest drum dureros al oamenilor çi al cetåÆilor care se ridicå dintr-o lume a nedreptåÆii, sfîçiatå de antinomii tragice, haoticå çi sîngeroaså, spre un univers de o luminoaså armonie, care ar putea concilia vechile cutume cu noile legi, este evident mai ales în ampla dezvoltare a Orestiei 82. Relativa ambiguitate a gîndirii lui Eschil în comparaÆie cu radicalismul pe care-l putem decela la o parte dintre contemporanii såi este perceptibilå în mod special în aceastå trilogie, evocînd, la mai puÆin de patru ani dupå reforma lui Efialte, întemeierea miticå a unui Areopag cåruia însåçi Athena îi încredinÆeazå rolul de apåråtor al cetåÆii sale. Çi totuçi, Orestia nu este o operå care så exalte trecutul. Reforma Areopagului – care, aça cum s-a remarcat 83, påstrase funcÆia (dar nu autoritatea) pe care i-o atribuia poetul – pare så fi fost mai curînd o temå de meditaÆie pentru

fi fost un homo novus46, accentuînd astfel latura „plebee“ a politicii sale, în sfîrçit, dacå acceptåm ipoteza dupå 47, care reforma arhontatului s-ar fi datorat iniÆiativei sale am putea så reconstituim o carierå politicå dominatå nu numai de grija pentru creçterea puterii ateniene în exterior, ci çi de o constantå iniÆiativå în democratizarea structurilor politice ale cetåÆii. Oricum ar sta lucrurile în privinÆa lui Temistocle, evenimentele din anii 483/2-478 au jucat un rol foarte important în radicalizarea conçtiinÆei politice a demos -ului atenian. Strålucita mårturie de superioritate oferitå de flotå afirma capacitatea civicå a unui grup nou, diferit din punct de vedere social de hopliÆi, proprietari mijlocii interesaÆi în påstrarea ca atare a constituÆiei clisteniene; în acelaçi timp, o puternicå unitate popularå trebuie så se fi reconstituit în jurul iniÆiativelor lui Temistocle, pe care le-a fåcut så triumfe mai întîi împotriva unei ferme opoziÆii interne48, apoi împotriva duçmanului persan. În sfîrçit, aceste evenimente nu puteau så nu producå o crizå a conçtiinÆei civice, pentru atenuarea cåreia cîteva oracole din Delfi nu erau suficiente. Aceasta pentru cå

Eschil, general a cårui al concluzie nu la se care îndepårta preaEste mult de sensul inovaÆiilor asistase. probabil cå, în cetatea idealå spre care încerca så îndrume gîndirea contemporanilor såi, el ar fi preferat armonizarea conflictelor çi concordia luptei, nu triumful absolut al unuia dintre adversari84; dar imaginea durabilå a unui kosmos politic întemeiat pe puterea legitimå a tutur or cetåÆenilor corespunde, cel puÆin în tråsåturile sale esenÆiale, imaginii ideale de sine pe care cetatea democraticå va încerca så o impunå în cursul deceniilor urmåtoare. Pentru cå ambiguitatea concepÆiilor lui Eschil reflectå, pînå la ur må, ambiguitatea fundamenta lå a structurii interne a Atenei, contradicÆia insurmontabil å a determinårii sale esenÆiale: pentru cå Atena este o democraÆie – deci supuså unei transformåri aproape neîncetate – dar o democraÆie întemeiatå pe sclavaj çi pe exploatare, deci aspirînd la stabilitate çi temîndu-se de miçcare. Dupå ce a depåçit momentul conflictelor violente din anul 462 çi

tactica fundamentale navalå adoptatå de atenieni nega valori tradiÆionale – apårarea teritoriului cetåÆii, a påmîntului atic, a mormintelor stråmoçilor, a sanctuarelor – çi provoca o dezrådåcinare, dureroaså deçi temporarå, a întregii cetåÆi. Fårå a avea proporÆiile, durata çi gravele consecinÆe ale fenomenului similar din anii råzboiului peloponesiac, rezistenÆa de la Salamina a putut avea çi semnificaÆia unei deplasåri de valori çi mentalitåÆi; consacratå în mod strålucit prin victoria obÆinutå, identitatea cetåÆii cu voinÆa cetåÆenilor – a tuturor cetåÆenilor, chiar a celor mai umili – apårea triumfåtor din ruinele încå fumegînde ale Acropolei. Fårå a putea måsura toate consecinÆele tacticii îndråzneÆe a lui Temistocle în planul spiritului, am convingerea cå ea a pregåtit måcar terenul pentru transformåri ulterioare ale conceptului de polis. Fårå îndoialå, nu este vorba aici så acceptåm ca atare informaÆia lui Plutarh dupå care, încå în timpul

124

117

911

221

åci hr agil o , åt ar e do m ae ni d uti t a uas uås i ul ur osecc us l ui gi t ser pi ç tî c , ci gart uåsl uti çrîf s e di ç etl aif E e d åti nrî t s ar utî t a ti ubi rt nocif ås ei ubert er ac al , år a nuc al e dl ut se d år ei na m o- rt nî åti uti t s nocer if et ao p di t r ap i ut sec a a “ å naeel ci r e p- er p„ ai r ot sI . ael - VI l al ul oces nî ui zrî t ånî p, er e p - ur ert nî år åf e paor pa, åti r å mr uif et ao p åci til o p et ati vi t c a i ur åc a, t ar co me d di tr ap nurt nî , aei ç, åt azil at si r c ei Æi z opo o et n urf nî ås ei ubert nai no m i c ci hr agil o l udi t r ap åc åz uac ni d e dnuf or pi a mt nî s ål a noi Æ uti t s noc er ar ut c urt ser å uo n åt s aec a cseÆ os nî er ac el et cilf no C. et nei cif us uar e i a mi - unii Æ åt ec el a e nei net sil c el er dac ai ur åc , r oi r e p us l evi n nui ce d eg ni t al e ; 26i ul ui o bz år el a eli bati ve ni el eÆ ni c - es noc e d ci gol oe di - oci til o p nal p nî , e nei net a e m i ti r a m i ei no mege h el eÆ ni ces noc e d, ci mo noce nal p nî , t al u m it s et se – nabr ui ul u- so me d a sel ai a m– i ul u- so me d a er atl ov - z e d e d secor pl uxel p moc ,i na r ot sec al up m i t nî , r a D . eci gol oe di ec aolji m uc i ç åt azil aer åci hr agil o åci til o p o , åt ad o åc nî , eci d ni ås i ç e nei net sil c r ol e mr of er i ul uti ri ps å nupo es ås er api åsii neÆ åt ec ert ni d

- nar e ps r art no C. s ogr A ni d el eger år ef er es er ac al “ r oli n - ei gr a ai Æ uti t s noc„ e d t a nr ac nî ,l ae di l uo ni ç , r ol e di a na D a aeec a et se er ac ,i ul ut at S ar p us a ei Æ pec noc e hcev o ert ni dl ut cilf noc e d åt av ar ga et se – åt ati m il e d e ni b – el er - aot åg u R ni d åci g art ai Æ a uti s r a D. 47l aili maf t per dl uo n i ç l ui hcev ert nî t cil f noc i un u a er at celf er o if r a ai goli rt åt aot åc , nos mo hT. G uc å nuer p m î , a mrif a met up åc der c u N.i ei deg art l ul b mas na nî l at ne di cc a i ci n , t al ozi i ci n et se un gr e b ner h E e dt acov ni l uj as a p åc urt ne p;i e mar d a er e pec noc e d e mel bor p er pse d i c , 37t ai de m i ci til o p ser et ni nu er pse d, ae maer er å p å p ud, abr ov et se u N . ål a ut c a e d mert xe , å uo n e nui s ne m i d o el er aot - åg u R ni d ci g art i ul ut cil f noc åg ua da ec aeec , 264 ni d el aci dar el e mr of er aet åger pi ås r oli nazi t r a p a i ç etl ai f E i ul ae nui Æ c a er ac nî ii na e d r ol e di a na Di ei goli rt at a d li bi s nes ei por pa, 27 aj e dti br ov ma er ac er pse d ail acs adi d e d ås up m i , er at a d a uo N . ei Æ ar c o me d e d i ul ut pec noc a , åci t s arfi r e p , er al u mr of a m i r p d niif ac t at er pr et ni ). mr ui ç 306( el er aot åg u R ni dj as a pi unu ar p us a ai Æ net a

rauegrnai ssalaipu r o.t16u“ar obliunseiÆi Æåtåteeccl laanciul bmu e dnuåtaseat eatci A ocpli uleunrattinrecp d niif ac ås ac ai r por p„ år a p ås ec af a e d i ç 06 år aili bo n l a noi Æi dart åÆ necifi nu mo åcsa ner ås ecaf a e d er acr ec nî o ac i ç i c , ei gog a me d o ac i a mun un åt at er pr et ni if aet up r a no m i Ci ul åti ubi rt a e nysor hpol age m, et r ap åtl a e d e p ; 95i m i no pe e d å nai net sil c at sil ni d aes pil e muni ur åc l a uor el ur ug ni s ar e uez e T åc urt ne p, å nai net sil c-i t na åci m - el o p o al eri vi r p uc ii ci dni i ç et ao p åt si x E. 85 noti egot si r A i ç s oi do mr a H uar e i or e i er åc i a , 75“ sr ee p f o ytil a uqe„ e d l us nes uc ai mo nosi o uc , r oli nei no m i c aeri d nî g nî , acifi t ne di es – ii Æ åt ec ar p us a åt ul os ba ai Æ a ni mo d r oli zi rt - ap uE avr ez er er ac ei Æ ar co me d- o d ues p o – ueze T e d åti ut -i t s ni t s of a åc ae der c es er ac er pse d aec , ai etil o p soi rt ap åc et ao P ?esr evi d i nui Æ c a r ot sec a a å nu moc år ut ås årt oer v ai Æ ne di ve er ao aet up r a- S. 65i not co nari t e p ar o noi - a e d aji r g nî , 55 uez e Ti ul i ul utl uc aer ar uat ser nî , 45i ul ud - ai kaL “ aet ati z or e neg„ i ç “ aeÆ el bo n„ nî , 35 no m i Ci ul ae ni d - uti t a nî i ç et a nr ac nî – r oli nei no me dec al el a er al uci t r a p r oli Æ ut ri v l a i ç i et r a p Sl ui gol e : e met avetî c eg ni t si d a e d

Dufrfo etsrniagoif r nOu-t ratl nuÎti t ni ,aaej geådrtt aati cgr emba-nl eerrhaE c .e pV,, uyi cdaurtcsosm oem . å uo n e nui s - ne m i d o ,ii Æ åt ec a ål a ut c a aci t a mel bor p nî i e aer ar es ni ni r p ,l ef t s a åt å pac i zi c a dba L ert ni dl u m i tl ut at n urf noc et se er ac uc åci gart a mel bor P. 17 ei bar oc-ii Æ åt ec l uni t se d urt ne p li bas no pser i ç – uc r a dil os , “i c a mrî c i ul un ub„ l uvi t o mti al ni r p et at c n up t nî s el ai c ur c ii zi ce d i ur åc el a ,i ul uor e l u msi vi c ni r p t ali bo nnî i ç t a n ma d mae n i unul a , e paor pa r at nul ov ,i ul uti çrîf s ai r ot sI . eti m il el as el e m i tl u al å nî p s ud eci vi c i ei r ot a d l a t ne m i t nes n ui ç “ vi t c urt s noc„ ui cifi r c as nu, sil o p e d åÆ af , et se et r ao mer ps el coet E e p eg ni p m î l - er ac åvi t c urt si d ae nui sap r ai , r atil os i un ul a al ec a et se uni ul uor e l uni t se D.ii Æ åt ec a eli bas - no pser ii r å nr ev ug a met e d åt a ni mo d åci g art ei Æ a uti s o tî c , t cil f noc nu tî t a un i ci a åt si xe ; et ar uat s ni ii Æ åt ec a å mar d o et se – i e be T art noc et paç i e C – me nupsi di a m er ac e d å mar d ar ug ni s , eli r ur c ul at s r a muci r O. åz et ni s e di ç er ar get ni e di åc i e nu aer at uåc nî ålf a es li hcs E, t ot et se p e paor pa , r o ;i ul u- so neg aer eg urt si d e p åt ai e met nî


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


råzboiului, Aristide (çi nu Temistocle, cum ar fi fost logic) ar fi propus un decret care så acorde tuturor cetåÆenilor dreptul de a fi aleçi în orice funcÆie49; un asemenea radicalism subit era deplasat atît în raport cu atitudinea çi afilierile conservatoa re ale lui Aristide, cît çi cu atmosfera politicå a acelor ani50, iar pasajul citat nu poate fi utilizat decît pentru a aråta, încå o datå, cå în conçtiinÆa autorilor antici chiar exista o strînså legåturå între cel de-al doilea råzboi medic çi democratizarea Atenei 51. Gravitatea restructurårilor interne de dupå råzboi este confirmatå în alt fel; ea devine perceptibilå, într-un mod aparent paradoxal, prin constituirea çi activitatea unei grupåri active de oligarhi, conduse çi încarnate de Cimon, çi care face toate eforturile pentru a domina viaÆa politicå la Atena. Cred cå începînd din acest moment, acÆiunea acestui grup politic este destul de consecventå, de organizatå çi de stabilå pentru ca så putem vorbi despre un partid (se înÆelege de la sine cå nu este vorba despre înaltul grad de coeziune çi despre celelalte implicaÆii ale cuvîntului în accepÆiunea sa modernå). Acceptînd de timpuriu 52 politica maritimå çi expansionistå

Æelor exprimate de cor, acesta nu poate så rezolve el însuçi dilema tragicå creatå de Rugåtoare. Într-adevår, el le explicå: „Voi nu sînteÆi açezate la vatra mea; dacå pîngårirea este pentru Argos, pentru întreaga cetate, fie ca poporul întreg så încerce så-i gåseascå leac. Cît despre mine, nu aç putea så-Æi promit ceva înainte de a comunica faptele tuturor argienilor.“75 Corul îi opune o definiÆie personalå a Statului: „Tu eçti cetatea, tu eçti sfatul; çef unic, tu eçti ståpînul altarului, vatrå comunå a Æårii“76 – definiÆie respinså de rege: „Nu este uçor så iei hotårîri; nu te adresa mie pentru a lua o hotårîre. æi-am spus-o deja: oricare ar fi puterea mea, nu aç putea face nimic fårå popor“ ( ouk aneu demou tade | praxaim’ an )77. În sfîrçit, la un moment în care acÆiunea ajunge la o tensiune remarcabilå, corul, care a înÆeles de unde trebuie så vinå decizia, întreabå: „Spune-ne, la ce se opreçte decizia luatå, de ce parte mîna puternicå a poporului a înfåptuit majoritatea?“ ( demou kratousa cheir | hopos plethynetai)78. Aceastå perifrazå pentru demokratia apare în voca-

care rezulta din råzboi – mai mult, devenindînpromotorii acesteia –, Cimon çi partizanii lui încearcå acelaçi timp så modifice în favoarea grupårilor conservatoa re raportul de forÆe generat de aceastå politicå. Utilizînd expansiunea maritimå çi liga care, dincolo de prestigiu, le oferea çi mijloacele de a atenua fricÆiunile interne, pentru cå ele aduceau fonduri çi dådeau de lucru la o bunå parte dintre theÆi, îndepårtîndu-i pe alÆii de Atena; utilizînd de asemenea Areopagul într-o manierå obscurå, dar care sufoca evoluÆia democraticå a cetåÆii, dacå e så o judecåm în funcÆie de evenimentele ulterioare, încercînd, în fine, så orienteze politica externå atenianå spre o alianÆå din ce în ce mai strînså cu Sparta, partidul cimonian a trebuit så se manifeste destul de activ pe planul propagandei politice. Nu çtim practic nimic despre operele lui Melanthios çi Archelaos, care ar fi putut cel puÆin sugera terminologia propagandei cimoniene. Existå totuçi posibilitatea

bularul aproape în momentul care Efialte instilupta pentru atragic impune reforme radicale înînfuncÆionarea tuÆiilor Atenei. Acest fapt mi se pare chiar çi în sine elocvent, deopotrivå pentru atitudinea lui Eschil çi pentru amploarea dezbaterii ateniene. Cred înså cå sensul acestei noi realitåÆi politice, puterea demos-ului, Æinteçte direct spre tema magistratului responsabil – tema crucialå în dezbaterea suscitatå de Efialte în aceçti ani premergåtori reformei Areopagului, temå crucialå çi pentru meditaÆia politicå a poetului 79. Poate cå el nu trebuie så fie identificat cu partizanii activi ai lui Efialte – deçi relatarea lui Plutarh despre concursul din 468 80 påstreazå amintirea unei ostilitåÆi a lui Cimon faÆå de el, ostilitate politicå, çi nu stilisticå, de vreme ce nepotul lui Cimon „Koalemos“ (prostånacul) era îndeobçte mîndru çi el de virtuoasa sa ignoranÆå. Oricum ar sta lucrurile, Eschil pare så se apropie, în multe privinÆe, de puncte de vedere ale contemporanilor

118

123

141

i c nut a , åci t si nel e aco pe nî sel a i a mi ç ael - VI l a l ul oces ni d dnî pec nî li bar e di s noc do mnî åb m i hcs es ai Æ a uti S .l ar e neg nî åc nu mal er aoti r ef er eli Æ åtil at ne murt ne p et se tî c , r oli nei c -i nhet l ut ut at s urt ne p t ne ni t r e p e dl ef al eif ås er ap un i r art ei p r oli r et çe ml a l ec uc l age ui r al as nu et çe m i r pl ut - ceti hr a, ael - Vl al ul oces nî åcl ut paf i ce D. 01“ et ati z oi neg ni ni r p d nî r uc i a mi ç et at uer g år åf åt uc åf eses uf ac nu måc urt ne p„ i r udj ar g r ol es ao m i af aer aÆ år uc urt ne p el c ar e He p åcs aet ål pl - ås esaz uf er s ai g uA el eger åcl ef tl a e d åz aet al er s ai nas uaP, ui zrî t i a mtl u M. er acifil ac åtl a nî uci nei ci nhet i e i ç t nî s er ac , r oli t çif os aser da al er aoti ov uår elii Æ celf er ni d år a ps nart ås er a p un, åt uce xe o er ac i ul ec aÆ net e p - moc e d a maes d nî ni Æ i c , s upe d ci zif l ut r of e uc t r o par nî un åti ubi rt er eif ås ei ubert åc nu mo åc aee dI . ui zrî t i a mr ai hc i ci ni ç , ael - Vl a l ul oces nî a nuae dt ot nî ål p m ît - nî es un ec aeec ; eti ubi rt er if d nî t up ac et ucs o nucer eif ås i ubert r a år aoi r e p us i ul aer acifil ac i ç aÆ net e p moc , r oli r ot år c ul t adi ul ec r oi r e p us t e n ui r al as nu åcs ae m ir p ås l ut ceti hr a ac urt ne p, åÆ nat s ni å m i tl u nÎ . evi t al er r ol r oli r u mut na uc a i ç )i o ht si m( ecil b up r olii r al as a ,i e net A a aeec a ac et at ec o- rt nî , aÆ net si xe e d måti u ås måcsi r , r oli Æ ceti hr a a år aoi r ef ni ai Æi dnoc art s no me d a urt ne pi ul - ui r al as l a vi t al er l u mut na uc måzili t u ås mer v åc a D . 9 so ht si mac i z e p å mhar d o ,i ei ç , cse m i r pii nati r p:ii Æ åt ec r oli Æ art si ga mai Æ azi n me dni uc i ç i c , t acifil ac r ot år c ul i unul al ec uc r ao d ci t ne di et se un ui r al as i ut sec a l u mut na uc , ti çrîf s nÎ . 8 uo ht si m noi al - ahpe k e d et ni a nî , t ar a pes t a noi Æ ne met se , noi gr y Pi ul l a l ec i ç ac , uås l ui r al as r ai , 7 s uet a mmar g uc i ç ål p m î t nî es muc aç a , åt ac ub al uni ç na e p ti t ål p et se l e :l ur e hgl ud ac t ut at s i ç al ec a er a unl ut ceti hr a, aet sec a et aot u C . 6il o bo 5 et çe m ir p ,i ul ur ei t naç l a s uet a mmar go pyh, noi gr y P ec p m i t nî , r e hg -l udi unu ae ne mes a,i z e p å mhar d o et çe m i r p socoli hcr A l ut ceti hr a ,i ul u- noi et hcer E aer at uce xe urt ne p , 6/704 nî : t acifil ac r ot år c ul i unul a al ec a e p et çeç åpe dl - un uås l ui r al as, åci s al c aco pe nÎ . t ai r al as et sel ut ceti hr a åcl ut paf et se t ati c se di a ml e C.i ul ut ceti hr al a, t acifil ac naeÆ åt ec e d i ç r o ner pert na e d, t ut at s l ul b ud åt celf er et c a et sec A RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

231

; å nar o p met noc ar e iî er ac åci til o p aet atil aer ni d i r ut ås - årt el e nu at u mur p m î ae i çe d, ei pot u o ar e ål ai o dnî år å F . so mado ppi H ert åc e d es upor pi ei Æ uti t s noc aet atili bai v z ert s no me d ås c ol e d n upor pi m î un åc urt ne p er at a ac åz aeser et ni å muni ul uti ri gat S elii Æ cei bo r ad, el et ce psa et aot b us e paor pali baci ti r c met si s t sec a et çes åg l et ot si r A . t av o ni v l ai Æ r a p , t avo ni ve n, t av o ni v :) åÆ nat s ni å m i r p nî et ace d uj el esecor p nî( i ul ui r uj el a s nups år e di Æ åtili bi so p i ert – r oli nî rt å bl a mer p us l a nubi rt i unu aer aer C – . 6 .) er e di c u mo , eri b ugå p , ui g artl u( eci di r uj r ol eÆ e ps a åti t r a pi rt aer azi vi D– . 5 . es al c i ert r ol ec ii r b me md nî z ni r p uc er a n uda o ert åc e di çel ai Æ art si g a mni r pii Æ åt ec aer a nr ev u G– . 4 . 01) ai di( t avi r p t nî måpi ç ) ai so me d( cil b upt nî måp,) ar ei h( ur c as t nî må p:ii Æ åt ec i ul ui r oti r et a åti t r a pi rt aer azi vi D– . 3 .)i ci ni o b - z år i ç i r otl uci r g a ,i r ag uçet çe m ( r ol elii Æ a p uc o e d ei Æ c nuf nî , es al ci ert nî r oli neÆ åt ec aeri Æ r å p mÎ – . 2 . 9ii mecez al r oli neÆ åt ec i ul ur å mun aer ati m i L –. 1 : e muna i ç , ål ae di aet at ec er pse d s o ma do ppi Hi ul el a el at ne ma d n uf i e di avetî c åz ae noi Æ ne m,l ef tl a e dt ucso nuc e ni b,l et ot si r Ai ul i ul ut a muz er l ut xe T. eci til o p el as r oli e di a er a ni maxeer o al ati m il i ov å m,i ul unai seli Mel a el a noi Æ uti t s noc elii r oet i ç i eif oz olif l ul b mas na ert nî – t at si xe if ås i ç ut ot ei ubert er ac – eli r ut ågel i uti t s nocer ås i ç i r e nup user p et sec a uc et r a pe d i a mgr e mås li bi s o p m i er a p es i m mu C .iil ei o d nî l a i ç i ul uli bi so pl ui ne mo d , t net si xe- no ni ç t net si xe ert nî , ez er ol pxe ås er a p ,ii Æ åc - e d uj ar p usa, ål pi rt t ot , as ai r oet ec p m i t nî ,ii Æ åt ecl ui de m -r et ni ni r p åt uni Æ bo,i ul ul a udi vi dni ai çi ul uni vi d ai no mr a e pt ai e met nî so mso ki unu ae ni ga m i ,i ert i erfi c ai ses bo e d ol oc ni d, ar eg us aet up r a – t avi r pi ç cil b up, ur c as t nî måp – ii Æ åt ec r oli r ut nî måp a åti t r api rt aer azi vi d; t ui t ç e d uer g et r aof er a p es i m ni s yhp nel o h net i r e p iif oz olif i et sec a el a el a nosr e p i ç evi t c ni t si d el et ne mel e , el et a no dr ooc ERT EP E OZ


Cît de ambiguå este condiÆia acestor specialiçti în construcÆii, care adaugå la tensiunile srcinare dintre ingeniozitatea çi inteligenÆa artizanului çi finalitatea practicå a muncii sale, paradoxurile unei munci tehniceinteresînd prin însåçi natura sa politicul? Arhitectul este, desigur, un meçteçugar, dar, spre deosebire de ceilalÆi tehnicieni, care nu sînt niciodatå recunoscuÆi ca atare în çi de cåtre cetate, arhitectul se bucurå de privilegiul neobiçnuit de a fi într-un fel apropiat çi asimilat politicului prin natura însåçi a calificårii sale tehnice. Spre deosebire de meçteçugurile legate de ceramicå, de meçteçugul Æesåtorului sau de cel al cizmarului, care sînt importante pentru cetåÆeni ca particulari, cunoaçterea practicåtechne ( ) a arhitectului este importantå pentru polis, çi-l apropie în mod neaçteptat pe arhitect de magistrat çi de funcÆionar; arhitectul nu este cetåÆean în calitatea sa de tehnician, dar ca tehnician el se apropie de magistraÆi; statutul de arhitect, care reuneçte condiÆia aservitå çi inferioarå a salariatului cu aceea, liberå prin excelenÆå, a cetåÆeanului care îçi exercitå competenÆa, exprimå mai clar decît orice altceva ambiguitåÆile statutului de meçteçugar, degradat de

62. Cf. Ari st., Pol. 1304 a, 17. 63. Despre såråcia çi corectitudinea lui Efialte – Arist.,Ath. 25, 1 (dokon kai adorodoketos kai dikaios pros tenpolin), precum çi Plu., Cim. 10, 8; Ael., VH 11, 9; 13, 39. Dokon din textul lui Aristotel ar putea fi o aluzie la un efort de propagandå în sensul noii mentalitåÆi civice. De comparat cu acuzaÆiile îndreptate împotriva AreopagiÆilor, Arist.Ath., loc. cit. 64. J.A. Davison, Ancient Societies and Institutions. Studies presented to Victor Ehrenberg on his 7 5th birthday, Oxford, 1966, p. 95 çi urm. 65. Ibidem, p. 96. 66. Vezi G. de Sanctis, Storia dei Greci ..., 2, 5, 1960, cap. 3, § 4. 67. Acceptåm datarea im puså de didascalia din POxy. 2256, fr. 3, 1 (dupå 468, poate 464/3). 68. Problema îl preocupa deja în vrem ea în care compunea Perçii – cf. v. 213 – (Xerxes) – kakos de praxas ouch epeuthynos polei. 69. A., Th. 397-399; 519 çi urm. 70. G. Thom son, op. cit., pp. 328-333. 71. Metafora revine în versurile 62-64, 208-210, 652, 758-761, 795 çi urm. 72. Vezi supra, p. 51, n. 67.

muncacusao coloraturå çi eroizat de ingeniozitatea sa. Erou este al unei metis politicå aparte, arhitectul unul dintre rarii tehnicieni recunoscuÆi de cetate. Pe bunå dreptate, pentru cå monumentele pe care le ridicå sînt în acelaçi timp indispensabile cetåÆii çi simbolice pentru puterea acesteia. Valoarea de semne ale prestigiului politic pe care o au marile construcÆii din epoca arhaicå çi din cea clasicå este recunoscutå de izvoare în mod explicit, fie cå este vorba despre mårturii cu privire la activitatea constructivå a tiranilor 31, fie despre monumente ale epocii de aur ateniene. „Ceea ce a adus Atenei faimå çi frumuseÆe mai presus de toate, ceea ce a provocat cea mai mare surprindere stråinilor, ceea ce constituie unica mårturie pentru Grecia cå tradiÆionala ei putere çi antica sa prosperitate nu sînt minciuni, sînt monumentele ridicate de cåtre Pericle“, scria Plutarh32. Temple çi edificii publice, apeducte sau chiar ziduri de incintå, ale cåror funcÆii utilitare pot så

73. H.D.F. Nu esteKitto, vorbaGreek despreTragedy rel aÆiile 3, dintre 1961, p. Atena 7. çi Argos – vezi 74. G. Thom son, op. cit., pp. 320-325. 75. Supp. 365-369. 76. Supp. 370-373. Meritå subliniatå insistenÆa cu care se vorbeçte despre vatra comunå, deosebitå de vatra domesticå; cf. L. Gernet, Cahiers internationaux de sociologie , 1951, pp. 21-43. Pasajul trebuie så fie apropiat de prytanis -ul din v. 371 çi de interpretarea citatå mai sus, p. 50, a pasajului din Plu., Cim. 10, 7. 77. Supp. 395-399. Un råspuns atît de apåsat – v. 395 – la akritos din v. 371 stå marturie pentru importanÆa problemei (ouk eukriton to krima: me m’hairou kriten). 78. Supp. 603 çi urm. 79. ApariÆia acestei teme nu este atestatå cronologic, dupå çtiinÆa mea, înainte de Eschil; problema responsabilitåÆii mi se pare de altfel a fi una specificå a democraÆiei deja constituite, ea putîndu-se doar cu mare dificultate pune înainte de afirmarea plenarå a cetåÆii , faÆå de care era responsabil magistratul.

144

129

131

241

i f uaet up er a C.ii r ut a n a ii r oet i e n ul ur al or oc d niif ac åci til o p aif oz olif ar e di s noc ,i ås ii nar o p met noc i ç ii r osece d - er pi ç ac , so mado ppi H åc t ne di ve et se t upec nî al e D . el as ii ri dnî g a åt ad nuf or pa i a mer at er pr et ni o måcr ec nî ås eti mr e p e ni ul unai seli M el a el a noi Æ uti t s noc i ç eci di r uj r olii r oet l ut a muz er , – i ås ii ç at ni a nî e p åt si ver nî ecert i - a e d – l et ot si r Ai ul l upocs er e dev nî d nî v a , åc i ç t ar åve da et se r a D. el ci r e P i ul l a net ei r pi ul usor ugi rf i çi ul uci rt necxe a år a mus etr aof e ni g -a m i o ti ms nart e n, aci til o P ni d t ati c aj e dl uj as a p et çes - åg es ar or åc ae ni gi r o al , el er aovzi åc t ar åve da et s E . 8 åcope aeca nî er al c aer p t sof if ås r ap un er ac ii Æ c ni t si d ar e po a år åf , 7e nui Æ o n aci ç ål ai r et a met atil aer ac) sil o p( ii Æ åt ec aet ati nu dnî r e di s noc el asii ri dnî g aer a mr of a ni maxe a e d dnî r uci a m i c , 6 ål ae di ei Æ uti t s noc e dl ut cei or pt ar eg us a-i er ac aec et se t ceti hr a e d as aÆ nei r e pxe åcad uas, 5ii r oet elii r por pi ç- udnî c -il pai ul ueri Pl unal p t asart al e åc adi t ç a e d tî t a et se un a mel bor P. 4 ni s yhp nel o h net i r e p... soi gol ai ov es åc urt ne p ,eedni asl eecpaåecspaliebniifsendesesetåçselçeåapcerdeclînîtlsiefnt asabri çuuet odtiiçÇt.c3fetoizholrifa e d uås el e muner r ai , e di par åbar ge di a mi r å ni maxe i e nu l ut cei bo i eci bo e d c af el as el ez et , 2 å nai net a g nur äl kf u A urt ne p ci pi t t nat nez er per nu ac ael - V l a i ul ul oces i a i ci til o pii nei ci t er oet ert nî t a uti s eif ås ei ubert l e ,l et ot si r A i ul el a eci r oget ac r olii Æ a mrif a a er a mr u ac,i çe D. 1i nr e do m r oli r ot åt ecr ec a aec e p i ç tî c ,i ci t na r oli r ot ua ai Æ net a tî t a nil p ni d t ati cs us a t eli M ni d so mado ppi H, e neel ci r e p i e net A el a et naser et ni i a mel ec ert ni d J A N OS RE

P

eci t ar co me d ii Æ åt ec el e mel bor p i ç t eli M ni d s o ma doppi H

- cerf : zi ve d ac uas , 61i ei Æ c urt s noc el a esi cer p el e pat e al er aoti r ef er , åci nhet t ci rt s ei Æ at ne muco d ac sel ai a måt ac - ove et se e hpar g nys r or åc a, r oli Æ ceti hr aii c nu mel a er aot - aer c uas el a ut cel et ni r oli Æ åtil ac aer et ç ao nucer t ar å pae n cse devo d uni ul ut cei or p a el e dif ii r åt ucexe aet ati vi t agil bo i ç et ati r ot ua åt s aec a åc r ao d , t ar åve da i a mci m iN . 51r oli Æ ceti hr a åti r ef noc ål ai ce ps et ati r ot ua e d åli bati ve ni ei ser p m i o åti ms nart ås ac urt ne p et at e per se d e d l ut se d t nî s not keti hcr a o h i e uel e k na i t o ht ak l upi t e d el el u mr of r ai , åt a mal c or p se d et r aof et se i ul ut - ceti hr ai ul ut cei or pii r åt ucexe aet ati vi t agil bo , et r a p åtl a e d e P. 41r oli r ucol b aer azil age , r ol el ad aer axif ,i ul ub mul p aer a nr ut : et acil e d i a mr ol ec r oli n ui Æ ar e po aer at uce xe uc år ut ågel nî t a noi Æ ne mi r oese d et se l ut ceti hr A . 31r olii Æ ubi rt er a ei hr ar ei eci r o e d t ne d ne pe d ni at s a i ç , – i r ot pl ucs ,i r ot ci p – i t çi t r a i Æl al -r ol ec l ai ul ec ,li babor p,i ç i c , r oli r ot år c ul l ai ul ec i a mun un r oi r e p us ar e i ul ut ceti hr a l a l ar o ml ut ut at s åc , ael - V l al ul oces ni d dnî pec nî ni Æ upl ec , cse devo d, et ne muco d nî i t çil ai ce psi t çec a al eri vi r p uc r oli nui Æ ne mel a er al uci t r ap el et xet noci ç aÆ nevcerf åtl al aec e d,i ul ut ceti hr al u- so ht si m i ç r oli Æ art si ga m ai Æ azi n me d ni ert ni d r oli ni d utili m is a , aj e d o-t al a n mes ma er ac e p, aÆ net si xe et r ap o- e D. et at ec nî i ul ut ceti hr a i ul ui gi t ser pi ç i ul ut ut at s ar p us a vi si ce d do m nî åz ae noi Æ c a un, ae maer er åp å p ud, er ac i ç , år ad - nucesl ef nurt nî ei Æ ul ove o er pse d abr ov et sei ç ut o T .i r ot c urt s noc ert ni di Æ art sez nî i a mr ol ec t nel at i ç er a nî me d nî , er acifil ac e d eti r efi d e dar g nat no ps cso nucer es i ç ,i Æi s ucsi i a m i r ot år c ul ac r ao d, col b nî i Æ ar e di s noc t nî s i a mun ai t çec A .i nei ci nhet e p et çevi r pi - ec aeec nî r oli Æ åtil at ne ma åli bi t - pecr e p ei Æ ul ove o cse devo d, 21 soi Æi b mai a mt cei or pi unu aer at uce xe ,l a noi z aco, åz aeÆ ni der c nî esil ar or åcii r et çe m e d åÆ af i Æ ai r al as i ç il ai cif o ii Æ ceti hr a urt ne p eti r efi d , el et - ut at s i ç tî c , 11r oli Æ ceti hr a el a el ec i ç r oli r ot år c ul elii r al as ert ni d eli r ei Æ ner efi d tî t a :ii Æ c urt s noc er pse d uas i o bz år er pse d, eÆ na nif er pse d abr ov et se åc eif , et natr op m i i a mec nî ec ni d t nî s ii Æ åt ec r olii Æ c nuf el a eci nhet el et ce ps a dnî c ERT EP E OZ

ZOE PETRE


80. Plu., Cim. 8, 7-9; cf. Marm. Par. 56. 81. A., Pr. 441-506. 82. Armonia instauratå pri n modul în care se încheie Eumenidele se opune clar haosului din primele douå tragedii unde dreptatea este dublå, deci nulå, unde valorile existenÆei sînt întoarse pe dos – cf., de exemplu, virilitatea Clitemnestrei: Ag. 360, 363, 1661; Ch. 668 çi urm., 888 etc. çi comentariile lui G. Thomson, Comm. Oresteia , 1, p. 17 çi Vernant, Mythe et pensée, p. 128 çi urm. 83. G. Glotz, Histoire grecque, 2, p. 138; un raport direct între funcÆiile atribuite de Eschil Areopagului çi Arist.,Ath. 25, 2 – hapanta perieileto ta epitheta – e greu de stabilit cu certitudine. 84. Cf. consideraÆi ile asupra råzboiului civil ,Eu. 347-369. 85. Arist., Pol. 1274 a, 7; Ath. 25; 27, 1; 35, 2; Plu., Cim. 10, 8; 15, 2-3; Per. 7, 8; 9, 3-5; D.S. 11, 77, 6; Philoch. fr. 64; Harp. s.v. ho katothen nomos; Paus. 1, 29, 5. Bibliografie la Hignett, op. cit., p. 197 çi urm. 86. G. Glotz, Histoire grecque , 2, p. 141; Hignett, loc. cit. Reforma este iniÆiatå de cåtre Pericle – Arist.,Ath. 24; Plu., Per. 9, 1-3. – dar ea a urmat probabil la puÆinå vreme dupå evenimentele din 462/1. 87. G.T. Griffith, în Ancient Society..., p. 115 çi urm.

venÆa cu care aceastå syngraphe este menÆionatå în acelaçi context cu dispoziÆiile de platå 17 este elocventå. În sfîrçit, însuçi termenul care desemneazå proiectul sau acÆiunea de a-l realiza, syngraphe, syngrapho, nu evocå deloc o activitate creatoare. La o primå examinare, sensul general de „proiect“ poate orienta spre o interpretare care se apropie de semnificaÆia termenului în expresiile moderne, mai ales pentru cåsyngrapho este folosit çi 18. Dar conoîn legåturå cu proiectele de decrete çi de legi taÆiile dominante ale cuvîntului par så fie, pe de-o parte, ideea de descriere detaliatå çi exactå19 – de unde specializarea cuvintelor syngrapho, syngraphe, syngrapheus, pentru scrierile în prozå, în contrast cu opera poeticå, creatoare prin excelenÆå20, în special pentru opera istoricului21, care e Æinut så descrie o realitate cît mai fidel posibil22. Pe de altå parte, cel puÆin la oratori 23 çi în inscripÆiile çi papirii din epoca elenisticå 24, syngraphe desemneazå foarte frecvent un contract scris. Syngraphe a arhitectului nu este deci tocmai o prefigurare scriså a monumentului ca operå de artå, ci mai curînd o descriere detaliatå a fazelor de execuÆie a

88. çedinÆå Într-o primå a membrilor versiune, catedrei acest studiu de istorie a fost veche prezentat çi arheologie într-o a FacultåÆii de Istorie din Bucureçti; fie-mi îngåduit så mulÆumesc aici pentru sugestii tuturor profesorilor çi colegilor care au luat parte la ea. Înainte de toate vreau så-mi exprim gratitudinea profesorului D.M. Pippidi care mi-a acordat constant un ajutor mai mult decît preÆios, atît prin înalta sa competenÆå cît çi prin solicitudinea sa binevoitoare. Trebuie de asemenea så mulÆumesc profesorului I. Nestor, ale cårui sfaturi mi-au fost în mod special utile, pentru atenÆia încurajatoare pe care a binevoit så o acorde modestelor mele cercetåri.

monumentului costuluisåoperaÆiunilor tocmai de aceeaçieaa trebuie fie scrupulosprevåzute, respectatå.çi ResponsabilitåÆile financiare ale arhitectului justificå de altfel un numår important de referiri care-l privesc; fie cå este vorba despre aprovizionarea cu materiale25, despre recrutarea sau plata lucråtorilor26, decretele sau dårile de seamå îl asociazå pe architekton cu magistraÆii cetåÆii, dovadå cå tehnicianul trebuia så fie prezent la toate operaÆiunile mai importante. Asociat cu magistraÆii aleçi la decizii cu privire la monumente 27, sau pentru chestiuni atît de importante ca exproprierile28, arhitectul îçi asumå uneori chiar funcÆiile magistraÆilor 29 çi, alåturi de ei, ilustreazå cu numele såu çi råspunde de executarea unui monument sau a unui edificiu; deconturile pentru construirea Erechteion-ului purtau, în titlu, imediat dupå numelearhontelui, pe cel al arhitectului Archilocos – acelaçi arhitect care era plåtit, ca un dulgher, cu o drahmå pe zi30. 143

731

631

et aot al e pi ci t r a p ås li bi s o p m i ] t paf nî[ i ce d et se el r o L . e mr a ua er ac r ol ecii v al cs e paor pa ec af i - ec aeec , e mr ai ci n , t nî må pi ci nii r ag uçet çe mr ai , e mr a ua unii r otl uci r g ai çe d ,l age do mnî er a nr ev ug al ii Æ ot uc åpi ci t r a pi E( .ti c . c ol ,. t si r A. 81 ). ct e ...ii r ag uçet çe måc urt ne P.i neÆ åt ec e d i es a maer azi vi d et çevi r p ec aeec nî d nî r l u m i r p nî ,il ei o d nî meva r a D. so ma do ppi Hi ul elii ni po ert ni d ei Æ net a e d e n me d i a m el ec i ç aet ati r oj a mt nî s er ac åt aI( : t xet nî åt acr a m e dl ut se d et se åci ti r c al t a muz er al e d aer ecert åc er ap esi N. 71 .) 294. p, 0491, t r agtt ut S, sogo L muz so ht y M mo V , el t se N. W( ii cil bupe R a et r ac a- 4 a- e d aec nî i ç ac ,) 622. p,.ti c . po , t e nr e G. L( s ai ti r C nî sel a i a M. 61 . 722. p,.ti c . po , t e nr e G. L. 51 . mr ui ç 712. p , 2 , ne ht A dnu sel et ot si r A,f r o d nell e o M- zti wo mali W. v . U. 41 “. ei Æ ac ov ni r p r a noi Æ c aer et se l uci til o p r a d ; år a noi Æ c aer ei Æi z o p o åt si xe ) s o ma d - o ppi Hi ul a aeec a( ei Æ pec noc åt s aec a nî åc mei nil b us ås li t uni et s E„ :) 622. p( ei r cs t e nr e G. mr ui ç 622. p,. di bi ,. dI . 31 . mr ui ç 612 . p, 8391 ,. hP R, “ 185 e d set no hcr a xi d se L„ , t e nr e G. L . 21

; ål aer åci til o p as aÆ r of i ç sil o p i e n u l a r oi r et xe l ut ce ps a ert ni d ai Æ c ni t si d ec af a urt ne p åt si s ni , 2- 1 , 01 , 1 . uhT. 8 . dual . c ol , t e uqa N-l a di V. Pi ç e uqêve L. Pi z e V. 7 .ti c . c ol , s ui ci r ba F. 6 . 92. p , 1 , aci tt A nov net r a K, t r e p ua Ki ç s ui t r u C nî , r ef ö hhcli M . K ; 8781 ,. se G . s hc äS se d et hci r e B , dl ef hcsri H . F. 5 . mr ui ç 82 b 7621, 5, 2.l o P,. t si r A. 4 . 421. p, e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V. Pi ç e uqêve L . Pi ul el aii Æ avr es bo el es aoi ci d uj i ç ut ot .f c ;.ti c . c ol , s ui ci r ba Fi z e V. 3 . 884. p , 3691 , 2r ut ar eti L ne hc si hc ei r g r e d et hci hc se G , y kse L . A. 2 . 6591, si r a P, c er g e dno mel s nad e msi nabr U’ L sel a i a m i ç 1591 , si r a P , e uqc er g ar og A’l r us se hcr e hc e R, ni t r a M. R al t necer i a mi ç 4371- 1371 .l oc , 8 , ER,) 3( so mado ppi H . v . s , s ui ci r ba F al å nr e do m eif ar g oil bi B .) 723 . q E ,.r A . da.l o hc S; 57, 31. S. D; 456, 41. rt S; 22 b 7621; 02 b 7621 ; 63 a 6621, 7, 2.l o P,. t si r A( ) 72( 93, 1 7.r kosr o V nî el er aovzI . 1

oleil nbaorroppem cueclirinci dautietda it rçoaf ce , encui-rrott n siî i c o pe .i aeeneudaåcÆi atfar m i retcsnom i c ,i r o etl u mi a me dti ut åcl a aj e d,ii ni po e d r at nev ni nurt nî un , ert s ao n r ol eÆ ni t ç o n uc a å pat e åt s aec a nî sel a i a m , ålf a es l ef t sec a e di r åt ecr ec i e nul user et ni åc t ne di ve er a p esi mr O. mr ui ç 36. p,] 9591[ , nage K &eg del t uo R,t hguo hT l aci til o P keer G e ht f o yr ot si H, ri al c ni S . A. T , ul p me xe ac , r ao d cset ni ma ; et at er pr et ni e ni ç et al ozi er e dev e d et c n up e d er e n upat x uj o al i c o pe i e n u a åci til o p aer et a bz e d i ç ål a ut cel et ni ar ef so mt a ec uder er ac , åti d nî ps år et r aof t per d i - ec , eri d nî g e d e dot e mi e n u a m i t ci v ,i ås ii nar o p met noc ert ni dii nutî ce dtl u mi a m, t sof a åc er a p esi mso ma do ppi H. 11 . r ol eç ar o ii Æ ei v el a et avi r p el et ce ps a uc t r o par nî ii Æ åt ec el a ecil b up r olii Æ c nuf a åt ul os ba aÆ ner e d no per p et se ci t si na br u nal p nî i r åzi vi d i et sec a a ål ai Æ nese ar ut ås årt åc åz ai nil b us ,. mr ui ç 99 . p ,.ti c . po , ni t r a M. R. 01 . r ol et ni c ni l ues art nî ez et i et sec a a eci t c ar p ii r åcil pa ar p us a ,. mr u i ç 121 . p , 6591 , si r a P , c er g e dno mel s nad e msi nabr U’ L , ni t r a M. Ri ul elii Æ avr es boi z e V. mr ui ç 13 b 7621.l o P,. t si r A. 9 . ål a nosr e p et r aof ei ni po o å m i r pxe åc me der c ås ec af e n as aee di åz ai nil b us er ac nî t as å pa et r aof l udo m

e d å n me d er ap es i me nui Æ c a nî .ari Æolairrcotoåtmeecdr eacl aeirÆi nviert ap uc eci t er oet ii r et abz e d el et ce ps a ert ni d l un u ni Æ up l ec i uti t s nocer a e d aet atili bi soptî c nî l ef t sa, el as eliil at e d et aot nî åt ucso nuc ,i ç ut ot , et se e n un ai cer G ni d eci t ar co me d ii ri d nî g ai Æ ul ove nî åvi si ce d å pat e åt s aec a , er aoti r olf nî i ç “ åci sal C„ .i ei t e at no ket ne p a åci gol oe di ai r ot si urt ne p dar g tl a nî i a ml ec nî åt naser et ni , et ner e oc i Æ åtil a nosr e p i e nu a år ati nu ae ni ga m i nî i o n urt ne p l ef t s a cses åger es , el ci r e Pi ul l unet ei r p,i oi r uo hT al e dl ut si nabr u, el cot - si me Ti ul l a r ot ar o bal oc l ut ceti hr a,l uf oz olif :i ei Æ ar co me d r oli ove n , el as eli r ut ås årt et aot ni r p , åd nups år ås ai ov e nei mado ppi hii Æ åt ec a ål ae di ae ni ga m i , el as r ol eÆ nevces - noc ni ad ui c nÎ .i ul ut er c noc l unal p nî r ao d t ati cr exe a- s un e net Aii o n aer acifi de al as aer api ci t r ap åci ç, t ar co me d nui ç us nî l e ar e so mado ppi H åc r asece n do mnî åtl uz er ,i ei Æ ar co me d r oli r asr ev da el a – ec acif e i a m el ec ert ni d d ni br ov t per d al – el et ne mugr a ert ni d l un u e nr aot s år ås acr ec nî ae åc adi ç , r oli Æil po hl ul o po no mezer uat s ni ås ai ov un å nai mado ppi h ai r oet åc ad, åc urt ne P. e nui Æ c nuf


ZOE PETRE

cåror importanÆå practicå, statut çi prestigiu sînt departe de a fi identice. Este evident, din start, cå dacå cizmarul çi sculptorul sînt amîndoi niçte demiourgoi, statutele lor sociale çi morale nu trebuie confundate. Din acest punct de vedere, mi s-a pårut cå specialiçtii calificaÆi în construcÆii pot oferi o posibilitate de verificare fructuoaså. Dispunem, într-adevår , de o documentaÆie destul de amplå, mai ales epigraficå çi arheologicå, cu privire la tehnicile çi tehnicienii din construcÆii, începînd din epoca clasicå 4. Existå, pe lîngå aceasta, un ansamblu de naraÆiuni folclorice sau pseudo-istorice cu privire la arhitecÆi, care permite verificåri mai detaliate ale concluziilor formulate plecînd de la mit. Existå, în sfîrçit, faptul evident cå arhitecÆii se situeazå la limita superioarå a acestei lumi în acelaçi timp ingenioaså çi umilå, creatoare çi subordonatå, care este aceea a meçteçugarilor. Sub acest ultim aspect, statutul arhitecÆilor poate fi considerat un caz limitå; atipic pînå la un anume punct, el se poate dovedi cu atît mai semnificativ cu cît reia, chiar în aceste condiÆii, temele dominante ale mentalitåÆilor cu privire la îndemînarea tehnicå çi la muncå în Antichitate. Arhitectul este unul dintre tehnicienii cel mai des amintiÆi în izvoarele literare çi epigrafice, atît în textele care menÆioneazå frecvent numele constructorului edificiilor pe care le descriu – çi, de la Herodot la Pausanias, exempl ele abundå –, cît çi în documentele publice – decrete, inventare, dåri de seamå etc. 5 Statul fiind singurul comanditar al marilor proiecte de construcÆii – cel puÆin pînå în epoca elenisticå –, puterea sa de decizie çi de control are deseori ca obiect activitatea arhitecÆilor; atît persoana, cît çi proiectele lor sînt supuse votului adunårii, care exercitå un control periodic asupra executårii lucrårilor çi gestionårii fondurilor. În acelaçi timp arhitectul, salariat al cetåÆii çi delegat competent al acesteia, este frecvent desemnat, cu numele çi titlul såu – sau, cel puÆin, cu calificarea sa – în actele cetåÆilor. 140

et o N

ERT EP E OZ


singura problemå care se pune este de a çti care era sensul såu în raportcu acele realitåÆi, ce atitudine politicå se afla la srcinea proiectelor constituÆionale ale arhitectului milesian. Or, majoritatea autorilor moderni, deçi semnaleazå eventual ecourile posterioare ale gîndirii lui Hippodamos, în fapt îl izoleazå de contemporanii såi; în afarå de cîteva constatåri de principiu asupra relaÆiilor lui cu Pericle, gîndirea sa nu esteaproape niciodatå integratå în cea a epocii sale11. Nu se întîmplå întotdeauna aça; må gîndescîn primul rînd la un studiu al lui L. Gernet12 care, încercînd så demonstreze cå în capitolulConstituÆiei atenienecu privire la cei 10 arhonÆi din 581, se ascundea un proiect constituÆional de la sfîrçitul secolului al V-lea sau de la începutul secolului al IV-lea, interpolat în textul luiAristotel, ajunge så discute sensul teoriilor lui Hippodamos, cel care – dupå pårerea sa – l-a inspirat pe autorul capitolului amintit. Concluziile sale asupra acestei probleme sînt categorice: teoria hippodamianå era conservatoare, reacÆionaråchiar, prefigurînd încercårile oligarhice de la sfîrçitul secolului al V-lea care opuneau pe hopla parechomenoi celorlalÆi 13. cetåÆeni Argumentele lui L. Gernet se sprijineau mai ales pe rolul atribuit hopliÆilor14, un fel de nouå aristocraÆie 15, în proiectele constituÆionale ale oligarhilor de la sfîrçitul secolului al V-lea, ca çi în opera lui Platon16; el deduce de aici cå teoriile hippodamiene, punct de plecare al acestor teze asupra rolului „råzboinicilor“, erau la fel de puÆin democratice. Acest lucru nu are neapårat a fi adevårat în sine, pentru cå punctul de plecare al unei teorii constituÆionale nu este în mod obligatoriu orientat în aceeaçi direcÆie ca aceastå teorie, mai ales atunci cînd existå o distanÆå de cel puÆin o generaÆie – çi un råzboi – între cele douå. Teza lui Gernet ar putea fi adevåratå dacå în ambele cazuri ar fi vorba despre o revendicare identicå în însåçi esenÆa sa çi formulatå în condiÆii asemånåtoare; cu alte cuvinte, dacå Hippodamos ar fi cerut, drept condiÆie fundamentalå a proiectelor sale, ca monopolul puterii politice så fie acordat exclusiv hopliÆilor, çi 133

531

nî ai Æ ar co me d e d et acovor p el a ut c ai a mel ec eci til o p el e m - el bor p e d åÆ af el as ii ni d uti t a aer egel eÆ nî et çevi r p ec aeec nî sel ai a mågi t çî ci ul unai seli Maeri dnî g, 12 å nar o p met noc ar e iî er ac aer et abz e d nî er a bol g nî e dl ef t s a o- rt ni r P . ei Æ ac ude ni r p eli bi t cef -r e pi ç 02 et azi t r aper l age , e ki di ç so di a, “ eci til o p r ol et ne m -i t nes„ l a l ec e d – el age ni r asece n do m nî – el a udi vi dni r oli Æ åti c apac l unal p ti cil pxe do mnî dnî r apes ei Æ ci dart noc i ç aeec a al una l uti r e db A,i e r oli neÆ åt ec r oli r åcifil ac aet at -i sr evi d e p åt ai e met nî åt el p moc ei Æ ar co me d o ez e ni ga m i ås acr ec nî å mr u ni d at sec a ec p m i t nî : so madoppi Hi ul a aec e d åti r efi dtl u mun år ei na mort nî at sai ç, åci t ar co me d -i t na ei Æ cei boi ç aeec a al ae dnupsår l ut sif o S. so mado ppi H i ul l a nar o p met noc, sar ogat or P: t ati c er e dev e di ul ut c nup l ur asr ev da et se , nai ci not al p l ugol ai d nî , er ac l ec et se s ar ogat or Pi a mcot åc l ut paf t ai nil b us åti r e måc er a p es i mi Ç. 91“t af s nî i ç ut ot åcet se ma es , r ot åÆ åv nî nu åt adoer v t uv a if ås år åf ,i çi ç nî i e ni r p ci m i n t aÆ åv nî if a år åf... , dnî r e d mo uasli bo n, c ar ås uas t ago b,l ur a ni r a mi çl ur ot

. et ne mugr a e d pi t i ç al ec a et çesol of l e , so ma do ppi H uas s ar og at or P ua pi ci t - r a p er ac al ai Æ ucsi d ai er uni çe d ; r oli Æ art si g a ma i Æ r os al ii r eg art a mel bor p r oli r ug uçet çe ma er azil ai ce ps e di ne mr et i ç ai ec a nî åt ucsi d i ogol i ossi D i ul l ur ot ua , r åve dart nÎ . åc o pe i ç aeec a urt ne p vi t a m i xor pa i ç , el e mel bor p e n up a

i- suungue anÆ,lneutrsai xmezi ace,lt çuroanrueicfeirçluunt caeetti ahtreac„ aecnreedvi uçg, tasileadi caet rpsa r aod ec e d abert nî er ac, et ar co S e p m i t ni maer l -i n å S. åt ac - r a mi a mec nî ec ni d ål a noi sef or p r ol aer azil ai ce ps al e d es- udnî cel p sel ai a m, el a udi vi dni r ol r oli Æ åti capac aet atil - age ni uc åt at s art noc ar e eci til o p r ol eli r ut per d et çevi r p ec aeec nî r oli neÆ åt ec a åt ul os ba aet atil ag E. ci til o p er e dev e d t c nup ni dil age aec åf iî ai Æ ar co me d er ac e pi ec al el age r oli Æ åti c a pac aÆ nes ba ar e “ m i ger i ul uo n„ avi rt o p m î et ac - ov ni se di a ml ec eci t er oet elii Æ cei bo ert ni d a nu, et el p moc i ei Æ ar co me d aer ar uat s ni åp ud åc, r åve dart nî , er ap e S . el as ii c o pe el a eci til o p r oli r et abz e dl ul b mas na nî t a uti s e ni bi a met sei ç åcifi r al c esl a noi Æ uti t s noc uåsi ul ut cei or p l us nes , åci til o p aet atil age uc el a noi sef or p eli r åcifil ac ni d et atl uzer i r ei Æ ner efi di e nui eÆ net si xeoc aet atili bi so p e nei m - a do ppi hi e ni rt c o d a ål art nec å mel bor p ac mår e di s noc åc ad r a D. t uz er c e d uer g er ap es i M?er acr ec nî åt s aec a acil pxe a urt ne p åt nei cif us er ao eif ås e nei mado ppi hii ri d - nî g a åti t r api rt ai ses b O?ar ot sec a aii r ese me p e nui zi vi d o al e d i ç i c ,i neÆ åt ec ert nî eci til o p ii Æ åtil age elii pi c ni r p

eaedt åurpei rnaa- sm,i ç4a9e2e-c8a8a2l .epripvi,r6p6u r å, 1m,aioceirst saaloc aogciuråodt sa 9c1 e,iirr u at B or ei s ne plI , o ni r azz a M. S ert åc e d ås upor p t necer er at a d ,i ogol i ossi D urt ne p ei r up m i t aer at a d at pecc a ma åc a D. 12 . d- c 223.t r P,.l P. 02 . mr ui ç 5 , 7, 3. me M,. X.f c ; d 913.t r P,.l P. 91 . vi si ce dj as a p t sec a t al a n mes a-i m åc urt ne p t e uqa N-l a di V err ei P i ul cse muÆl u m i Î . mr ui ç 771. p sel a i a m, 181- 951. pp, 2 eés ne pt e e ht y M , t na nr e V nî , “ e nnei c na ecèr G ne e uqi til o p noi t asi nagr o t e ec a ps E„ , t na nr e V. P. J urt s o nl ud nî g e d e paor pa et r aof s nes n u- rt nÎ . 46 . p ,. ti c . po , ri al c ni S. A. T i ç i z e V.) 521 . p ,. dual . po( “... er acer ao åÆ ne ni meer p oer v e d ar uc ub r a- s es al c et sec a ert ni d a n u åc esei er un„ åc , tl u maer p at ne mugr a a år åf r a d , t per d e p åvr es bo t e uqa N-l a di V. P i ç e uqêve L . P ) ?r oli Æ art si g a mii r egel a ar p us a nar ev us l ort noc n u å bi a ås i ç er a nr ev ug al e pi ci t r a p ås i Æl ali ec i ubert r a ec e d , aç a ål p mî t nî es åc a d r a D .i ç or e mun t nî s un åc a d r oç u col e d et se un ur c ul t sec A. es al c etl al el ec tî ce d i ci nr et up i a m eif ås e mr a ua er ac i ec ac r asece n i c n ut a et s E ?ei Æ uti t s noc e d åÆ af i r oti ove ni b eif ås i e aet up r a muc , er a nr ev ug al e pi ci t r ap ås år åf , r a D... eli r ut art si ga m

A NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER GZAET AT EC

ERT EP E O

ZOE PETRE

aceasta într-un cadru social care så-i fi opus pe hopla parechomenoi celorlalÆi cetåÆeni. În ceea ce priveçte acest din urmå aspect, nu cred cå, înainte de criza provocatå de råzboi, în timpul anilor politicii pericleene de echilibru social, ar fi existat la Atena vreo posibilitate, chiar virtualå, de a opune pe hopliÆi cetåÆenilor mai såraci. În ceea ce priveçte proiectele hippodamiene, Gernet crede totuçi cå aveau sensul unui monopol al dreptului complet de cetåÆenie deÆinut de hopliÆi; el ajunge la aceastå concluzie pornind de la capitolele 5-8 (1268 a-b) din cartea a 2-a a Politicii. Numai cå aceste capitole nu conÆin continuarea expunerii teoriilor hippodamiene, ci critica lor: Aristotel este cel care deduce dificultåÆile, consecinÆele logice çi verosimile ale unei eventuale aplicåri a proiectelor Milesianului, scoÆînd în evidenÆå contradicÆiile lor17. Cea mai importantå dintre acestea este incompatibilitatea între egalitatea politicå ale celor trei clase hippodamiene çi diviziunea specializatå preconizatå de cåtre arhitect; Aristotel vrea så spunå cå, deçi conceputå în mod ideal ca o democraÆie, constituÆia hippodamianå ajungeaîn fapt la dominaÆia exercitatå de hopla parechontes. DemonstraÆia lui Aristotel are drept propoziÆie iniÆialå rezumatul doctrinei hippodamiene: „meçteçugarii, agricultorii çi råzboinicii participå cu toÆii la guvernare“ (hoi te gar technitai kai hoi georgoi kai hoi ta hopla echontes koinonousi tes politeias pantes) çi au un drept suveran în numirea magistraÆilor (kyrious einai tes ton archonton katastaseos). Aristotel, nu Hippodamos, este acela care vede dificultåÆile pe care le-ar produce aceastå ipotezå în ceea ce priveçte participarea meçteçugarilor çi agricultorilor la magistraturi sau chiar la controlul çi alegerea magistraÆilor 18. Prin urmare, dupå pårerea mea, constituÆia hippodamianå, al cårei autor nu sesizase nici una dintre dificultåÆile ridicate de Aristotel, voia så creeze o democraÆie completå respectînd înså çi codificînd specializarea celor care participå la guvernare. Dar, dacå este aça, de ce så fi complicat lucrurile, de ce så fi preconizat, chiar în momentul în care o democraÆie tot atît de completå se instaura la Atena çi în multe cetåÆi greceçti, o constituÆie care nu numai så plece de la 134

Trophonios sau arhitectul. Despre statutul tehnicienilor în cetatea greacå

P

ARADOXURILE condiÆiei artizanale în cetatea greacå fac, mai ales în ultimii anii, obiectul unui numår crescînd de studii care schiÆeazå, încå de pe acum, concluzii importante atît prin metodele de cercetare cît çi prin rezultatele lor. Desigur, se çtia de multå vreme cå meçteçugarul, ca lucråtor manual, este autorul desconsiderat al unei opere admirate, çi cå el este cel mult tolerat într-o cetate a cårei imagine este creatå în mare måsurå cu contribuÆia sa1. Cercetårile cele mai recente sînt consacrate mai alesrelevårii ambiguitåÆilor statutului politic çi moral al meçteçugarului; perspectiva mitului, el se aratå a fi, în în primul acelaçi rînd, timp, din un umil lucråtor manual çi un rege al ingeniozitåÆii, meritînd så fie numit, aça cum s-a fåcut, cu o formulå remarcabilå, „eroul secret al istoriei greceçti“2. Aceastå ambiguitate fundamentalå a statutului imaginar al tehnicienilor, corespunzînd unei structuri a realului în care nu existå loc pentru un grup socio-politic al meçteçugarilor3, pare så fie o concluzie cîçtigatå a cercetårii. Mai trebuie înså så vedem în ce condiÆii, çi între ce limite, o mentalitate generalå astfel schiÆatå se manifestå în viaÆa cetåÆilor, în ce måsurå este ea responsabilå nu de statutul meçteçugarului în general, ci de acela al meçteçugarilor care muncesc în beneficiul direct çi explicit al cetåÆii. Pentru cå existå, în mod evident, o categorie de meçteçugari çi un statut general al tehnicienilor în societatea anticå; cu toate acestea, elemente particulare definesc, în interiorul acestui grup, domenii specializate, ale 139

751

i ç si boel Ci ul aet sev o p uc aer a nå mes A. ti c . c ol .ll o p A da . s noc ,. ul P ; 74 , 1 . c s uT ,. ci C; c 763 . x A,].l P[ ,. ti c . c ol ,.i P. 14 . c 763. x A,].l P[ i ç .f C. A 901.ll o p A da. s noc ,. ul P. 04 . 74, 1. c s uT; 65, 3.r oe d.t an,. ci C. 93 .ll e nS 62. rf ,.i P. 83 . mr ui ç 876.l oc , 1, 8 ER, soi no hpor T. v. s , e kda R. Gi z e V.i at uet na me muoi n - o hpor T si e . v. s ,. di uSi ç i z ev ; 3881 , si r a P , r e nb ü D. r F. de , me nahpot si r A ni ac e ar G ail o hc S nî , 805. bu N.r A ni .l o hc S. 73 . 2, 01, 8i ç 1, 11 , 9 ni d er a mus i a meli r å noi Æ ne mi ç ,. mr ui ç 3, 73, 9,. s ua P. 63 . el e mun el e e p ei r cs nî i ç- ås t art si g a mnu ac urt ne p r ao d i r ot år c ul e d et aci di r i ç et at ec ert åc e d et aÆ na nif elii Æ c urt s noc uc år ut ågel nî , 02. se a C,.l uJ i ç .f C. 36.r c s noc . t si H,. c uL . 53 . 82, 4, 63 HN,. nil P. 43 . mr u i ç 3 . p , 5791 ,) 3( 851 , HR,lli W. d E; 062- 542 . pp , err e u G ,) de( t na nr e V nî , e uqc er g eri ot si ht e s noi t aci fi t r o F, nal r a G. Y. 33 . 21.r e P,. ul P. 23 . mr ui ç 765 . p, 5791, ma dr et s mA-i t çer - uc u B, 2791 er bot c o 7- 2, ac o pa N-j ul C. “ e neri E„ se uqi ss al c

snîe,d“uet ué’qidnnelaraynt oti tnaenrmet rnio pem concereéLf„n, oerCt e ePIIeX o Z;al40e5-d17s4e.t cpA p , 1791, 04 CA, e br a baL. Ji z e V. 1, 41, 1. s ua P;. mr ui ç 1, 28 , 31 ; 7 , 62 ;. mr ui ç 1 , 52 , 9 . S. D; 5 , 51 , 2 . hT; 2 , 21. P ,.i P ; 06 , 3 ; 93, 3 . t d H; dr a nno B- er èss a L 51 . rf .li hcr A aj e d .f C. 13 . 53. r , 364, 2 2 GI .f c , 41 .ll uS ,. ul P ; 521 , 7 HN,. nil P ; 8 , 7 . rti V; 593 , 9 . rt S ; 2 , 21 , 8. xa M.l a V; 26 , 41 , 1 .t ar o e d,. ci C:i r ot ua i ç or e mun e d ti t ni ma ,i ul ut ceti hr a ii Æ åti r bel ec åt ar ot a d , ei Æ pec xe o ei f ås i ç ut ot et ao p – 6/ 743 ni d i ul ueri P r oli r ul a nesr a aeri urt s noc urt ne p egel – . mr u i ç 1 . r , 969 , 3ll y S ;i ul u - si s uel Ei a i at at si pe uc t ai c os a et se s ogr ali hP l ut ceti hr a e d n u,) 3/ 653 ni d , si s uel E al e di ul u- noi r et sel e T aeri urt s - noc urt ne p egel( A 6661 , 2 2 GI i ç .f C. 4- 1 . r , 473 , 2 1 GI . 03 .i not keti hcr ai ot ei o |i so me d ot e not at si pe not i t nor api |e a ot i eset so pai ak : 82- 62 . r , 179 , 3ll y S, si s uel E al e d l u- noot sor p urt ne p l ut c art noc ni d ai ser pxe , åci t si r - et c ar ac i a mi ç åc nî ;l ut c a åcil b up er ac r olii Æ pi r cs ni aer at - uce xe e d, – i Æ r å p etl a nî no no me n mor ei h not s uet a mmar g , t eli Mal i oi o po hci et – i Æ art si g a m uc å n uer p m î uas r ug ni s ,li bas no pser t ceti hr a e p c af lî , å nail ot e ai noi Æ cif ma ni d , 384 , 3ll yS; t eli M ni d , 665, 3ll y S; so do h R ni d, a 527, 3ll y S. 92 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

841

- c ar ac e dii Æi z o po i e nu år ut ål a es åÆ nat s b us e d et ati nif a i ur åc a i or e e d r a d negel ci pi t ul p uc nul ef t s a m i s åger ; noll o p Ai ul l a , t ceri d ni Æ upi a m uas tl u mi a m, t ne d nec - se d ac ai t çec a uc t r o par nî eg ni t si d es soi no hpor T, el as i e ma mi ul uÆ os eif , uås i ul et arf eif t ai cos a :i Æ ceti hr a-i or e e d i ul ul p uc a et ati r al o p o al åz aet r o par es ei Æ ucsi d nî ec udalî åci gol ae neg ei r es åt s aec a er ac e pl ut ne mel E S OI NO HP ORT S NEL AV.r av SY HCSI

SI NOR OC 74 or eci C

S OI NOHP ORT S UEZ.r av N OLL OP A

NOY KRE K

ETS AC OI .r av ETS ACI P E i no n A 64i m

S OI NOHP ORT ?

S E DE MA GA

NOY KRE K

ET S ACI P E 54 x ar ah C S OI NO HP ORT

N OLL OP A

NOLL OP A

S E DE MA GA

S E DE MA GA

? 34 s ai nas uaP

44 S ONI S RE.r av

S ONI GRE

. el er aovzi d nî ci d ni , åci t a me hcs år ei na mort nî t ni z er p el ås t ar ef er p ma ,l ut xet tl u maer p acr åc nî un a urt ne p :i ul uor e el a at a mmet s etl u mi a m azil aer t o p e S .i ul uor e aer et ç a ni ç ai gol ae ne G. 1 :ii t seg us avetî c åc uda e n ås et ao pi ul uti mr ol eÆ - nevces a åt ne d ne pe d ni åzil a na o , at s aec a urt ne P . t nî må p e d ti Æi hg nî l ec s oi no hpor T i ul a år al uc ar o aer aci fil ac i ç e nui ser g - s nart åt s aec a ert ni d ai Æ al er et se er ac i ç t ceti hr a uor e i unuti ubi rt a et se – l udi ci rt arf i ç l ut r uf – e nui ser gs nart e d pi t ti muna n u ec e d m i t ç ås if r a , el ar e neg ii Æ ar e d ERT EP E OZ


71. Paus. 9, 37, 5, reaminteçte cå Trophonios çi fratele såu erau deinous theois te hiera kataskeuasasthai kai basileia anthropois. 72. Charax, ap. Schol. in Ar. Nub. 508, loc. cit. 73. Paus. loc. cit. 74. Hdt. 2, 126. 75. h. Merc., 305 çi urm. 76. Paus. 9, 37, 7; Charax, loc. cit. 77. Plu., def. or. 417 E, descrie o statuie acefalå a eroului Molos, care a fost gåsit fårå cap dupå ce a violat o femeie; Paus. 9, 20, 4, povesteçte istoria lui Triton, decapitat fie pentru un viol, fie pentru cå a furat turme çi coråbii. 78. Paus. 9, 39, 4, povesteçte cå sacrificiul decisiv oferit pentru valabilitatea consultårii oracolului este berbecul oferit lui Agamedes. 79. IG 7, 3090 – Hippon Epinikan Nikiao | Dii Trephonioi ; 7, 2098 – Dionysoi eustraphyloi | kata chresmon Dios Trophoniou ; cf. 7, 3077, 3080, 3083. 80. G. Radke, s.v. Trophonios , RE 7, 1, col. 678. 81. Numele însuçi al lui Trophonios se leagå de glia dåtåtoare de hranå, cf.trophe, trepho; pe de altå parte, cei care consultau oracolul trebuiau så sacrifice çi Demetrei Europe, „doicå a lui Trophonios“ (Paus. 9, 39, 4), în timp ce interdic-

parå predominante – dar nu sînt întotdeauna 33 – exprimå solidaritatea cetåÆii, puterea sa suveranå, o concepÆie colectivå asupra spaÆiului çi o voinÆå de afirmare çi de autoritate la care priceperea ( techne ) arhitectului participå din plin. Acestea fiind spuse, nu este mai puÆin adevårat cå, deçi toatå lumea, inclusiv Plutarh, çtia cå arhitecÆii Acropolei fuseserå Ictinos çi Callicrates, Metagenes çi Koroibos, iniÆiativa operei ca monument emblematic al cetåÆii democratice a Atenei este atribuitå pe deplin cetåÆii, iar aceste monumente sînt cele „ridicate de Pericle“. Arhitectul este asociat operei, dar nu participå decît indirect la valoarea ei superioarå de simbol al puterii. Într-o manierå anecdoticå, douå „poveçti cu arhitecÆi“, a cåror veracitate nu are importanÆå, reiau çi dramatizeazå aceastå atribuire contradictorie. Prima, relatatå de cåtre Pliniu în a sa Istorie naturalå, vorbeçte despre arhitecÆii lacedemonieni pe nume Sauras (Çopîrlå) çi Batrakos (Broascå), constructori ai Porticului Octaviei; dupå ce au cerut så fie numiÆi în dedicaÆia monumentului, fårå a obÆine acest lucru, ei çi-au semnat totuçi

Æiile le sînt impuse amintesc de Kerkyon, tabuurile de laalimentare Eleusis (A. care Brelich, op. cit. , p. 307); în sfîrçit, fratele lui Trophonios, este un erou al cîmpiei eleusine. 82. Trophonios este pus în legåturå mai ales cu izvorul Herkyna. Cf. Paus., 9, 39, 2-3 pentru topografia çi sanctuarele din zona Trophonieion-ului. 83. Pentru etimologia lui Hyrieus de la hyron, stup, cf. Françoise Frontisi-Ducroux, op. cit., p. 188, n. 66. Amplasarea oracolului lui Trophonios a fost revelatå de un roi de albine (Paus. 9, 39 çi urm.), iar consultantul trebuia så-i ofere çarpelui care påzea oracolul pråjituri cu miere (Paus., loc. cit.). 84. Paus. 9, 40, 1. 85. Idem, ibidem, 39, 4. 86. Aesop. 170 Chambry: cioara, invidiind corbul, încearcå så treacå drept o pasåre profeticå, dar cålåtorii îçi våd de drumul lor (Korone gar esti etis kekragyia oinon ouk echei ). 87. Aesop. 171 Chambry: aceeaçi pasåre sacrificå pentru Athena pentru ca ea så-i dea înapoi pistis , încrederea în prezicerile sale.

opera34sculptînd çopîrlå çiLucian o broascå pe baza coloa. Çi iatå ceopovesteçte din Samosata despre nelor construirea farului din Alexandria35: „Dupå ce a construit farul, arhitectul Sostratos a gravat numele såu adînc în piatrå çi l-a acoperit cu un strat de ipsos pe care a scris numele regelui... Dupå cîÆiva ani, ipsosul a cåzut, cu literele pe care le purta, çi a fost descoperitå urmåtoarea inscripÆie: «Sostratos din Cnidos, fiul lui Dexiphanes, Zeilor Salvatori, pentru cei care se aflå în voia valurilor».“ În cele douå anecdote, de fapt, arhitectul intrå în competiÆie cu Puterea pentru paternitatea unui monument; la sfîrçit, arhitectul este acela care cîçtigå çi regele cel care pierde. Dar, detaliu semnificativ, el reuçeçte så înscrie numele såu pe monument fie printr-o criptogramå, fie printr-un alt vicleçug. El reuçeçte så se asocieze puterii cåreia îi construieçte emblemele, numai cå aceasta se întîmplå doar pe calea întortocheatå çi indirectå a dolos-ului.

160

145

741

-i s noc et sec a e d ol oc ni d , å p uc oer p e n er ac a mel bor p acifi r al c et ao p ec aee C. 24 ecl ac nî el ås cseif s esi Æi unçi bo ii ne mao er ac e p eli gel åz aeser gs nart åc l ut paf ni r p i ç n u moc ni d eti çei el as eli r ec af e ni b ni r p år us å mål age nî t aci fil ac et se er ac i ç , d nî r e dii r oti r u me d ol oc ni d eif , ec aoc ni d eif åz ae uti s l - er ac el as r oli Æ åti c apac l a vi sec xe l ur et c ar ac ni r p ti nif e d ,i ul uor e i ei r oget ac a ål ar e neg ai gol of r o m nî åz aer get ni es soi no hpor Tl ef t s a åc urt ne p , r ot åz ni r pr us ci m i n er a un a mel bor p ,i ne mr et i t çec a nî ås up;l udi ci rt arf i ç l ut r uf – e nui ser gs nart ål b ud o e d er at a ac t acifil ac uor e nu et se s oi no hpor T, er a m nÎ . s ai nas uaP al i ç xar a h C al ae er a pa muc aç aii ri t sev - o p åt a d aer at er pr et ni e d ei Æ c n uf nî tî ce d åt a ni maxe if et aop un ae r ad, tl al ål ec al l unu al e d ecert t ut up a- s muc i t ç a e d a mel bor pi ç , t ne di ve , åt si x E. t ef or p ti neve d Æ o h -i ul ur et çe ml ur ol cl of nî i ç i c , uez ert åc e d et as ne p mocer ii Æ åt ei p l a uor e n u et se soi no hpor T e d nu , “i r åt ne mal er pse d el et at ar T„ ni d åt ar upei ç er aot azil ar o maeri t sevo p nî i a mun un,i ul ut ceti hr a r oli r ut nev a a år aoi r et ni åci gol o et si xe ås ei ubert , r oli r oti t sevo p a eti ut ar g ii zet naf i e nu ai ov al , er acifi t s uj o i ci n år åf åz ae ni t ul g a es eli nui Æ ar a n åc aee di meg ni pser åc a d, r a d, t ef or pi ç Æ o h p m i t i ç al ec a nî eif ås sooxo htil r et çe m n u ac urt ne p vi t o m nu i ci n åt si xe un t ner a pa : gert nî ac i e axat ni s ert åc e d sel a i a m åt ar eg us if et ao p i e d negel a ul b mas na e d ai Æ acifi n mes r ad , et a d ui c uas et naser et ni et ne mel e åt ni z er p , e ni s nî , e daosi pe et sec a ert ni d er acei F. uås l utl uc i ç i ul uor e l uti çrîf s ,i ul ur uaz et at o dce na ,i ul ur uaz et l udosi pe e d et ni a nî et aci di r el et ne muno m, soi no hpor Ti ul ai gol ae neg i ç aer et ç a n : el a pi c ni r p eÆ nevces urt a p ni d åti ut åcl a et se e nui Æ ar a n åt s aec a , t avr es bo e d r oç u et se mu C . r al uc ar o uor e nu e ni ve di ç , eti hg nî lî l ut nî må p åc urt ne p,l uti çrîf sl ei ç et çesågi çî ai e dabe L al r ad,i g uf a e d et ni a nî ec af i ç l e ec aee C. t ucs o nucer eif un ås ac urt ne p l upac ei at i - ås i ul uor e er ec iî i ç ae nî e dac soi no hpor Ti ul el et ar F. å nac pac o e nupi ç a maes ådi çî å mr u al å nî p er ac ,i ul eger l ur ua,l ut ec nî ucl ut ec nî , er uf ås t ac upa uasi Æ arf i o di ec , åt er ces eri çei o d nîj a ne mA. s ai g uA uas s uei r y H , eger i unul ur uaz et åcs ai urt s noc ås eg nuj a s oi no hpor T ,ifl e D ni d noll o p A i ul l ul p met er ac ert nî , et ne muno m RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

Desigur, de la realitatea instituÆionalå la anecdote, çi de la acestea la mit, aça cum vom vedea curînd, corespondenÆele nu sînt absolute çi nici perfect reductibile una la cealaltå; statutul arhitectului în cetate nu este determinat de statutul såu mitic, dupå cum nici acesta nu reflectå, punct cu punct, datele realului. PrezenÆa constantå a unei relaÆii caracteristice çi singulare între techne a arhitectului çi autoritatea politicå nu poate totuçi så fie ignoratå; ea ne permite så delimitåm mai precis statutul recunoscut arhitecÆilor de cåtre mentalitatea anticå. Eroul eponim al acestui studiu, Trophonios, poate constitui, cred, un punct de plecare acceptabil pentru o încercare de a reconstitui ceea ce la rigoare am putea numi – nu fårå puÆinå exagerare – o mitologie a arhitectului. Aceasta în primul rînd pentru cå Trophonios nu este, ca Dedal, un polytechnos, un inventator de unelte çi tehnici, ingenios în toate meçteçugurile lemnului, metalului çi pietrei; înainte de a deveni un erou oracular, Trophonios nu este decît arhitect. Existå apoi, desigur, faptul însuçi al uimitoarei aventuri care face dintr-un constructor iscusit o divinitate profeticå deloc obscurå. În sfîrçit, istoria lui Trophonios se înscrie într-o reÆea de relaÆii genealogice çi de paralele legendare care se organizeazå într-un mod relativ coerent, ceea ce le face interpretabile, cel puÆin cu titlu de ipotezå. Istoria lui Trophonios este mai puÆin cunoscutå decît sanctuarul såu; cinci sau çase versiuni, transmise de Pausanias36 çi de scholiastul lui Aristofan, care reia o tradiÆie påstratå mai ales de cåtre Charax37, sînt completate în mod fragmentar cu menÆionåri de importanÆå 38, la Cicero39 secundarå ale altor autori antic i, de la Pindar çi la Plutarh40. Existå în aceste povestiri douå tradiÆii principale: una, mai simplå, povesteçte cå Trophonios çi Agamedes, cei doi fraÆi arhitecÆi, dupå ce au construit templul lui Apollon Pythianul la Delfi, au primit în schimb, din partea zeului, o moarte blîndå în timp ce dormeau în sanctuar41. Cealaltå, destul de diferitå, cel puÆin în ceea ce priveçte sfîrçitul, face din Trophonios un personaj aproape anecdotic: dupå ce a ridicat, împreunå cu fratele såu (sau cu tatål çi fratele såu) numeroase 146

851

. 43. c yL da,. z T. 35 . mr ui ç 534, 12.lI .f c ; 98. baf ,. ni gy H; 055, 1. ne A,. vr e S.f C. 25 . er aovzi etl al el ec urt ne p,. mr ui ç 62 .l oc , 2 ER, noll o p A. v. s , e kci nr e Wi z ev ;. mr ui ç 254 , 7 .l I . 15 . sot se hc n O no di eso Pi ul et aci de d r oli r ot å br åsl up m i t nî si c ut s of a, uif ar e iî so ni gr E ai ur åc , so ne myl K åc åz aet al er , 2, 63, 9. s ua P. 05 .) 513.l oc , 11 ER,. v. s , r el d A( noll op Ai ul a åz el ci pe – s ue noykr e Ki ç ut ot .f C. no di esoP uc noy kr e Ki ul eli r ut r o par uo n ni d åcov ni ) 781,. baf ,. ni gy H( i e l åt at ert åc e d åsi c ui ç ) epol A. v. s,. pr a H. pa e di pi r uEi ç soki nall e H,.l o hc si ç 955. v A ,. r A( nodi esoP e d ås udes et se , noy kr e Ki ul aciif , e pol A er ac nî ci t a mar dl udosi p E. so hc a m i t nA e p es- ud ni niji r ps , 051 . hP.r u E ni .l o hc Si ç .f c ; soli ri o h C e pl - udnî ti c , 3, 41, 1. s uaP. 94 . “ ati niff a el ai z nat s os or ol al „ åt sefi na mec af a urt ne p eg nî s e d ai ne d ur åz aezili t u ci ti ml uj a b m il ar or åc l ur oi r et ni nî ,i r ul p uc r ot sec a el a i Æ åtil ac e d i ç et ubi rt a e d aet ati r al o p åz ai nil b us , 672- 472 . pp ,.ti c . po , hcil er B. A. 84 . cser åz ert nî o un – i ci nhet å uo d r ol ec a eci nil o pa ii ni gi r o ai Æ pec xe uc – i ul ur ot c urt s noc a met uc ei Æ al er i er åc a , er ei por pa ao.laipexedarboevLualn eerdai outl åurm ,å9t s. saeucaaP.aft C aruut celni ansi gaiafPa.r gm orpuoti çnî2s, e9l 3a i a met çes åger es i ç åt al ozi et se un soi pel cs A uc soi no hpor T i ul a er aci fi t ne di åt s aec A . ti c . c ol ,.r oe d . t an ,. ci C. 74 . mr ui ç 14. r ,.ti c . c ol ,i ul ut s ail o hcs i a i o hpar gi t na e p aç a ti mun ma-I . 64 . mr ui ç 42. r , 501. p, r e nb ü D. de , 805. u N.r A ni .l o hc S. 54 . ai ngi ap seg at ak uoi no hpor T. v. s ,. di uS. 44 . 44. r , 501. p , r e nb ü D. de , 805 . u N.r A ni .l o hc S .f c ; 5- 3 , 73 , 9 ,. s ua P. 34 . 131- 101. pp, ei dég art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V/t na nr e V nî , t na nr e V. P-. J;.ti c . c ol , sil asr evi n U ai de apol c yc n E, ec èr G. v. s , t e uqa N-l a di V. P ; 8591 , a mo R, osoi gil er- oci r ot s a mel bor p n U.i c er gi or eil G, hcil er B. A; 453. p, ei gol o por ht n A, t e nr e G. 24 . 031. p, 0391, si r a P,] é d u B.ll oc[ se hpyr c o pa se ugol ai D. 3 , 31, set èl p moc ser v u EO, not al P al “ noi t c udort nI „ , é hli uo S. J( r ot nar Ci ul l a s uo ht ne pi r e Pl ut at art al å nî p ni Æ upl ec p m it nî ecr u ås er a p,i ri t sevo p å uo d el ec åz aet al er er ac , hr at ul P ni d i ç or eci C ni d el ec i ç ac , nai ci not al p- o d ues p l ug ol ai d ni d a met ; se noi t al os noc nî i o pot ac i ri t sev o p å uo d el ec t azil -i t u uai ci t naii r ot ua r ai , åt ne di ve et se ,) 13, 1. t d H( s user C i ul et çe br ov iî nol o S er ac er pse di nei gr ai Æ arf i o di ec , noti B ERT EP E OZ


54. E. fr. 182 N; cf. Ar. fr. 327 Kock; vezi Wernicke, s.v. Amphion, RE 3, col. 1 944 çi urm. 55. Paus. 2, 6, 4; 9, 5, 6 çi Hygin., fab. 9, care povestesc cå Apollon însuçi i-a dat lira lui Amphion, în timp ce Pliniu, NH 7, 20, 11, îi atribuie inventarea instrumentului; celelalte izvoare vorbesc despre Hermes, dar aceasta nu modificå în mod esenÆial datele legendei; pentru rolul lui Hermes cf. infra. Episodul zidurilor construite prin magia instrumentului este foarte råspîndit. Vezi Hes. fr. 60 Rz.; E. fr. 226 çi urm. N; Ph. 823 çi urm., cf. 144 çi urm.; Hor., Ep. 2, 3, 394 çi urm.; Ov., Met. 6, 178. Vezi çi interesanta interpretare a lui L. Gerschel, „Sur un schème trifonctionnel dans une famille de légendes germaniques“, RHR 1, 1956, p. 89 çi passim. 56. E. fr. 178 çi urm. N; cf. Ath. 8, 351 b. 57. A.R. 1, 738 çi urm. 58. Paus. 6, 20, 18. Cf. Plin., loc. cit.; Paus. 9, 5, 6; Pi. fr. 42 Bgk. 59. E., Cyc. 239 çi urm. – apodosein tini | petrous mochleuein e’s mylona katabalein. 60. Cf. Françoise Frontisi-Ducroux, op. cit., p. 81 çi nota 84. 61. Paus. 9, 37, 5; 10, 5, 5. 62. 63. Paus. 8, 10, 2. 3. Cf. G. Radke, s.v. Trophonios , RE 7, 1, col. 679. Pausanias, loc. cit., reaminteçte cå Hadrian, comandînd construirea unui nou sanctuar alåturi de cel atribuit lui Trophonios, a numit inspectori pentru a interzice accesul la ruinele vechiului templu; în acea epocå de erudiÆi, o restaurare a unor vechi interdicÆii rituale nu ar avea de ce så surprindå. 64. Paus. 9, 20, 1. 65. Plu., quaest. gr. 37, 299 C-D. 66. J.-P. Vernant, „Métis et les mythes de souveraineté“, RHR, 1972, pp. 29-76. 67. Adicå excluzînd, de exemplu, istoria copilåriilor lui Amphion çi Zethos çi a conflictului lor cu Lynkeus, care aparÆine repertoriului povestirilor despre uzurpare. 68. Op. cit., pp. 171-182. 69. L. Gernet, „La notion mythique de la valeur en Grèce“, în Gernet, Anthropologie, pp. 92-137. 70. Paus. 9, 11, 1. 159

351

251

, el cot si me Ti ul l a r aili x ua , so ma do ppi H er pse d et çe br ov , el ci r e P i ul l unet ei r p no ma Dl ut ef or p ni d uas , r oli nari t i ai r oti ut åf s soti r ka mo n O uas sotil y hp mA aci gol o mser hc ni d t uc åf a ec åp ud, er ac ai Æi dart al i r ot åci z er p e d ee nad - ecc us eti s ucsi r ot seca ae ni ga m i t api ci tr apif av år uså mec nÎ . et r ao måp udi ç ei nel ci v ni r p et atil ager al t api ci t r ap a er ac l ec , set art so Si ul a aec ,l ef nurt nî , et se soi no hpor T i ul aet sev o P .ii Æ ei v l up m i t nî es alf a es ai er åc aer ei p - or pa nî ai eli s abi el ecal a,ii Æ åti nar ev us a et ati ni vi d, s ue Z e d et r a p åtl a e d e p i ç – 98 ol oc ni d e d ae mul ert åc secc a e d r oli åc a et ati ni vi d , p mo po hi s p uez ac i c , 88 åÆ nel ec xe ni r p r et s kci rt i ç Æ o h ac tî t a un åt ad åt s aec a e d – se mr e H e d, etr ap o- e d e p, sel ai a mei por pa es soi no hpor T r a D . a dr oc a et ao p el l uez r ao d er ac e pi ç , nil pe d e p åt adoi ci n ådeso p el unii ne mao er ac e p ae dever p a e d r oli Æ - åti c a pac a ii hr ar ei i e nu aÆ net si xe , me nups o ås ei ubert , åt at r åpe dnî e dl ut se d år ei na måt s aec a nî ,i devo d et ao p , et at å nås ad a e d er et up at ar åve da t agi t çî c a,i ul aet r ao m å p ud , er ac nai ci nhet tl al ål ec , s oi pel cs Ai ul a i ç å ma m

. 08 s oi not hc at a K se mr e H uas 97 soi no hpor T s ue Z, t ef or p n ui ç uor e n u e ni ve d , t nî må p e d ti Æi hg nî ;i Æ ceti hr a e d i ul ul p uc r oli v år psi a ei r ol g agaert nî egel uc er ac l ec et se noll o p Ai ul l uif ; 87i ul i ul et arf a åt er csi d et r aof eri t ni ma o tî ce d åz aert s åp un ai e dabe L nî soi no hpor Ti ul aer ar e nev åc i ç ti s pe de pl ec et se , ert ei p e dl uç uår åc , c ai no di es o p l ur e net r a p åc vi t acifi n mes et se , uås i ul ur ot ar o bal oc el a “ ec ai no di eso p„ eli r ut ågel uc t r o par nî s oi no hpor Ti ul a åci nil o pa ae ni gi r o urt ne p o- s upor p ma er ac e p aer at - er pr et ni åt at pecc a et se åc a D. t azi or e tl al ål ec , t ati pace d l unu,i Æ ceti hr a e di ul ul p ucii Æ åti cil p udi ç mucer p,i ul ur ag - uçet çe ml a l ar o mi ul ut ut at s ii Æ åti ugi b ma år ut ål a es i ul u- sol o d aet ati ugi b mA. t ati pace d se de mag A nu e n upo es i r ot åg ni v nî l a de Di un u: er aot åf mui rt et ati z oi neg ni r ao d et se un i ul ut ceti hr a ai nel ci V . 77l ul oi v et se er ac ar uf a e d år ei na måtl a aec a uc eif ,l ut r uf uc eif , ei Æ al er o uer e m ni Æ noc el e i ç , si ms nart ua- s il af ec a uas i Æ ati p - ace di or e uc i t çevo p, åvi rt o p m i d; år ar et r aof – l eç nî å m un åc a d – et se aer ati pace d,i t çecer g el es pe de p ert nÎ

,. 7s8oti anroåhvepodraTuiculavaecåam çaa em if, aårsaåoriicp,ssai enroarcoi Cç e6r8eprsaeodti talseuvbear F p er ås ap o t per d åc aert ås aer v er ac , r ot åci z er p sl af n u et se - si nor oc – ar aoi c , åci pose aer egel uc nÎ ?soi no hpor T i ul a ma m, si nor o C, or eci C å p ud, t sof a er aci el ec el e mun i a mcot åt r ao p er aci r ås åpi e nu al ubaf nî åvi t ci der p et ati c - apac e d e dar g å uo d r ol ec a ei t seg us o er ao åt si xe u N . eci t ef or pi r ur a d ti neve d ua i ul ur ag uç - et çe ma er e dever p e d aet ati c apac , ai r et a ma no dr o a e d et atili ba åt s aec A. 58“ii r ut ceti hr a l uÆ m i s uc i ç åÆ ni s ucsi uc , åji r g uc åti urt s noc a nui c , ål ar ut a n ei t s apår p„ o et se un s oi no hpor T i ul a å naet nî må pb us at ni c ni , r al uc ar o l ur a ut c nas nî t ceti hr a e p et çet ni maer l - er ac ci nu uil at e D . 48 uåsi ul ul oc ar ol ut ne mas al p ma r oli nabet ei ul åvze d er ac i ç åci t ef or p aer et up ådr oc ai - er ac , noll o p Ai ul l a uor e nu e nî mår l e r a D. 38 s uei r y H e d t ar ugif er p et ao p et se e mun i ur åc l a l up ut s i ç e ni bl a e d , 28i e el ef m i n e d i ç er o K e d , 18 å nar h e d er aot åt åd art e me D e d, d nî r e p d nî r , ei por pa l - er ac ii Æ al er e d aeÆ er o- rt nî åz aer get ni es soi no hpor T , noll o p Ai ul aÆ ni ovå nub e d si m i rt t sof a e dnu at or g nÎ

- e dart.inîul uuadeorsiapce,i aul eurÆaooihraetelruaicirfiåtzinl eadni oiaÆl aerri vei n r puluucr ecai tr nåva r oli r åt er pr et ni ad ui c nî ,li bacil pxe ni e d l ut se d e nî mår , eri t sevo p nî t nat s noc e d tî t a e p, ui nart s e d tî c e p, uil at e d t sec A. 67t ucs o nucer eif un ås ac t ati pace d a-l l ut ceti hr a er ac e p, se de mag A uås el et arf urt ne p ni Æ upl ec , soi no hp - or T urt ne p un åcad, t sor p et çeçrîf s es ar ut neva r a D . t acifi t ne di e de per if av er ac uc uez i unu r oli Æ åtl uc af l a t azil a noi Æ ar i ç na mu ul b ud e dl ef nu et se s oi no hpor Ti ul “l uc ur T„ . 57ti mr o dai ç si hc nî l ut al ap nî t o mogz år åf år aocert s es , aer å mr u l - er ac noll o p A e p al eç nî l - a urt ne p, er ac i ç us nî se mr e H, r oli Æ o hl a ni vi d el eger , di z ni r p r or ut ut aet ni a nî ecert er acl uj a nosr e p e d et ni ma c uda, ci t e mr e si hc nî ui Æ aps nurt nî art ni et aop er ac åÆ niif o t ceti hr a ni d c af er ac , eci r ol cl of eÆ na un et sec A . 47i ul eger aciif uc i ul uÆ o h ai r ot ås åc ni r p , åt ar åve da et sev o p eci r o ac , ei e hc nî es ae åc urt ne p ål a noi Æ ar i a met se un t o dor e H i ul a ) åÆ nat r o p m i er a un, å naet pi ge- o d ues p uas( å naet - pi ge ae n ui sr e V. 37 mo e d å nî me d et uc åf se d if t o p un


ZOE PETRE

lui W. Dittenberger ad loc. : arhitecÆii oficiali ai sanctuarului primesc 60 de drahme pe lunå, iar sub-arhitecÆii doar 20. Mai tîrziu, [Plat.], Anterast. 135, pretinde cå dacå un lucråtor ( tekton ) primeçte 5-600 de drahme pentru o lucrare, arhitectul cere pentru acela çi lucru 10 000; chiar dacå diferenÆele sînt exagerate, ele sînt totuçi recunoscute çi verosimile pentru acea vreme. 12. A. Orlandos, loc. cit. 13. Aeschin., C. Ctesiph., 27 D 102, pare så implice cå arhitectul, fiind ales de cåtre întreg poporul, este chiar superior epistaÆilor, care sînt desemnaÆi de cåtre triburi. 14. IG 22, 1666 A, r. 21-23; cf. 1666 B, r. 66-68; 1678 a A 6; IG 7, 3073, r. 51-55; r. 159-162, cu o foarte p reciså împårÆire a sarcinilor. Cf. çi ibidem, r. 180 çi urm. 15. IG 7, 3075, r. 9 çi urm. 16. IG 12, 24, r. 7 çi urm.: to hieron thyrosai kathoti an Kallikrates chsyngraphsei. IG 12 , 81 = Syll3, 86, r. 14-17.IG 7, 3073, r. 52 çi urm. Cf.Syll3, 969, r. 92-96. 17. IG 12, 24, r. 16 çi urm.; 44, r. 1 çi u rm.; cf. 76 (= Syll3, 83), r. 10. 18. Cf. IG 12, 76, r. 3; r. 46 –tade hoi xyngraphes xynegraphan; Arist., Ath. 29, 2; 30, 1; X., HG, 1, 7, 12; Pl., Grg. 451 b. 19. Cf. Hdt., 3, 103: eidos hokoion ti echei kamelos ou syngrapho: cf. 6, 14; 10, 25; X., Cyr. 8, 4, 16. 20. Cf. X., Eq. 1, 1; Pl., Lg. 205 a; id., Phdr. 235 c, 278 e; Isoc. 1, 3; 9, 8, 15, 25.; D.H., Comp. 1. 21. Th. 1, 1; cf. X., HG 7, 2, 1; D.H., Th. 5. 22. Cf. pentru portretele pictate Luc., Herod. 4. 23. D. 18, 182; 32, 1, 5; 34, 6; 35, 1; 35, 27; 56, 11; Lys. 30, 17; And. 4, 17. 24. IG 12, (7), 67 B, r. 76; Inscr.Délos, 502 A, r. 15; SEG, 2, 294, r. 6; cf. çi PCair.Zen. 265, 5; PEnteux. , 54, 3 (ap. LSJ s.v. syngraphe); POxy., 1034, 6. 25. IG 12, 77; Inscr. Délos, 461 A b, r. 52-54. 26. IG 12, 336, r. 16 çi urm. – [ perien? hier ]opoiois | [kai architekt]oni; IG 12, 88, r. 16-19. 27. IG 12, 76 = Syll3, 83, 10 çi urm. (vezi supra, n. 17) cf. Syll3, 91; IG 7, 373, r. 51-55; Syll3, 284, r. 11-15; 587. 28. Syll3, 1185 îi asociazå într-un mod foarte semnificativ pe arhitectul cetåÆii, pe polemarhi çi o comisie foarte importantå, de vreme ce se stabileçte o limit å de vîrstå (r. 11 çi urm.). 156

ERT EP E OZ


tere sau de modalitåÆi de acÆiune48. Trophonios se leagå cel mai des de Apollon, în timp ce partenerul såu pare så aparÆinå, mai mult sau mai puÆin direct, descendenÆei lui Poseidon. Într-adevår, çi alÆi mitografi decît Charax fac din Kerkyon fiul acestui zeu 49, care mai este menÆionat, într-o manierå mai puÆin directå, în genealogia lui Erginos, din care Pausanias, dupå alÆi autori, fåcea tatål lui Agamedes50. Ar fi deci de identificat, în spatele cuplului Trophonios – Agamedes, o dualitate Apollon – Poseidon, fiecare veghind, în manierå proprie, asupra activitåÆilor constructorilor. Aceastå asociere este de altfel direct atestatå, începînd chiar cu Iliada, în legenda despre Laomedon çi zidurile Troiei51. AsociaÆi atît pentru a construi incinta, cît çi pentru a-l pedepsi pe rege, ceidoi zei le fac fiecare în felul såu52, de vreme ce s-a putut povesti cå Laomedon a fost pedepsit pentru cå i-a adus sacrificii doar lui Apollon, 53. Cuplul divin Apollon – Poseidon neglijîndu-l pe Poseidon se dovedeçte deci la fel de „polarizat“ ca echivalentul såu, cuplul fraÆilor constructori Trophonios çi Agamedes. Mitul se referå deci la activitatea constructivå ca avînd o dublå naturå; pe de-o parte ea se raporteazå la Apollon, zeu normator çi geometru, cel carecare i-a dat unui alt constructor legendar, Amphion (pentru însuçi numele sugereazå dualitatea54), instrumentul minunat care-i permite så ridice, prin farmec, incinta Tebei55. Nu existå un zeu simetric cu Apollon în legenda fiilor Antiopei, dar polaritatea Amphion–Zethos este perceptibilå la Euripide, care îi opune lui Amphion, care era filozof çi muzician, un Zethos vînåtor, violent çi oportunist 56; dupå Apollonios din Rhodos, Amphion construise incinta tebanå prin magia lirei, în timp ce Zethos se spetea cårînd blocurile de piatrå 57. Magicianului muzical 58 i se opune deci lucråtorul manual grosolan; laturii intelectuale, teoretice çi armonizatoare a operei arhitectului, care are darul de a asambla pietrele, de a le lega una de alta ca prin farmec, de a prevedea ceea ce va fi monumentul, se opune efortului fizic copleçitor, forÆei concrete çi muncii epuizante a constructorului care deplaseazå masele uriaçe de stîncå, asemenea Ciclopilor care îngråmådiserå blocuri imense pentru a 149

151

451

åc urt ne p el es nî el e eci ga met cei boi ç si t e m urt ne p eci pi t et ne murt s ni , e nac pac i e n ul a uas Æ al i un ul a al ec a uc ni Æ upl ec uas – 27i ç us nî l a de Dz ac t sec a nî – i ei r ot ål eç nî l a urt se a mtl a i un u l ur ot uj a år åf az uac i ci hg et ao p un el eger , el as r oli r o moc aer a uni m i d e d a maes i ç- ud - nî d, åc urt ne P. et sevo p ni d “ di z ni r p ecert er ac mo„ nu ac i ç r a d , d nî r e d Æ o h n u ac l ur uaz et åc at a s oi no hpor T ,i ul eger l u- so mal aht , aç a me n ups ås ac ,l oci r e p nî nup s o ni Mi ul aet r uc al i ul unai net A eli r ucil t eri ç åc a D . 17 el as i eÆ ne d necse dl ai ç ac ,i ul eger i ul ur ua l uci nz a pi ç ut ot et se s oi no hpor T , – vi t acifi n mes eif ås aet up r a ur c ul t sec ai ç – ei Æ acifi t r of oi ci n åti ubi rt a et se i - un åc a d r ai h C . 07 s oi no hpor T t ot et se t ceti hr a i ur åc l a , abe T ni di ul eger l a, so mal aht , er acl uc e d ar e m - ac uc t r o par nî r at ne mel p moc l ef tl a e d et se l ur uaz e T . vi t acifi n mes eif ås l udosi pe ac urt ne p 96t e nr e G si uo L ert åc e d å ni mul nî s up s nuj ae d nî t sof a ål ager aer et upi ç i ul eger l ur ua ert ni dl ut r o par r ai , er uaz et e d r ot c urt s noc n u ,l e i ç , et se s oi no hpor T . as aÆ ne d necse d uc uas

. 49 er aoti unåb uer e mi r et up i e n ul a uugi b ma l ur aili x ua e nî mår l ut ceti hr a , åt axe na i ci n, åt ar us å mi ci nif et ao p un ec er aoti t çi nil e n et ati z oi n - eg ni o e di ç åt nadar ge d ål a una mac nu me d p m i t i ç al eca nî t agel ;i ç us nî l e e ni Æ e d i ci n, al ort noc i ci n et ao p o un el eger er ac e p r a d,ii r et upii r åti cr e xe eli bas ne psi dni i ci n - het i e nul a nî påt s ci n U. sooxo htil e p åcsai unåbl - ås tî ce d et ao p un el eger ; si t e M e p åti hg nî o ås er at s nî eses uf s ue Z.l ugert n- a- e d e p a pi ci t r a p et ao p uni ç ut ot er ac al et ati nar ev us o e d tl u me d tî t a ei por pa es er ac r ag uçet - çe ml ur ug ni s e nî mår l ut ceti hr a,l a noi Æi dart Æ o h,i ul eger l a r ot ar o bal oc i ç r eili s noc , åtl a nî er acifil ac uc nai ci nhe T . “ ert s ao n eli r ur ad ni d et r ap o e di r ot år c ul e pi Æi s pil i - ås åt a doer v ec af av åv un ei moc ål aci ns oj åc a d„ r oti r u me n if av i ul ut ceti hr a el e muner , el ai r e p m i i ei r ol gl a xelf e R “. urt s o ni ul ut al ap aer at ucexe t aÆ ni der c nî ma- v å uov åc åÆ nuna,i o n e d tl u me d tî t a åv- udnii por pa , er ac åvi t agor er p, å nî m nî r ua e d at e hg a b uc ... ert s ao n i e naosr e p aet ni a nî t ai de m i i Æ egr e mi o V„ : et atil ager e d

i- unleevgaeral åapciatt ea em relacbeim f e nlî u,retuçaezsetåguecr terso,praorli gnîer, ellaaså nrioalitreutd ci nt ef s ,l a de D, s ol a ko Ki ul l ut al a p ni dl ager i ul ur uaz et l a i ç eli ba ng upxe ni ii Æ acifi t r of r o n ul a r ot c urt s no C . er al uci t r ap eÆ na un avetî c t ai nil b us e d if r a ,i e r olii z ul c noc l ul b mas na d nî t pecc a ;l ade D uc år ut ågel nî 86 x uor c u D-i si t nor F esi oç nar F ert åc e d ei Æ ucsi d nî ås up aj e dt sof a a mel bor P. eger i ç – 76 er at a ac – r ot c urt s noc ert nî aer at nurf noc å necs nî n up er ac elii Æi dart e d åt agel eif ås ei ubert i ç 66 si t e Mer pse dl ul ci c ni d el art nec el e met ert ni d ai e n u åz ae mus b us es s oi n - o hpor Ti ul a d negel , åvi t ce psr e p åt s aec a ni d åti vi r P ?et ati nar ev us e dii r ot å ni Æ e d e d åÆ af i ul ut ceti hr a l ut ut at s ,i e d negel l a er e dev e dl ut c nup ni d , et se er ac : eger i ç r ot c urt s noc ert ni di ul ut r o par a mel b - or p e n up ) s ai g uA uas( s uei r y Hi ul l a l ager i ul ur uaz et aet sevo p; soi no hpor T er pse d r oli ri t sevo pl al a nif l udosi pe nî i ç cses åger es il e ber i Æ ceti hr a i ç el ager ii Æ ci dr et nI . 56col e p ti r u ma er ac ,i ul eger l uif , pi c ue L t s of a ar uti v ol ti m i r p a er ac l ec r a d ;l a uti r

m otnåuric nule emdesi ça,i enreiac -vii tnahtent eet sdoåtdao m r anîoteaic puodrnpoac ,elt asreel nEe.giir u i ç ,i ul uhr a no mr ol et cei or p “ åli bi s nes åÆ net si xe o ae d ås„ ei ubert er ac i ul ut ceti hr a ae n ui si md nî tl axe , 39 a nnev a R ni d s ui si ol Ai ul ei r cs iî , ci r o doe hT i ul el e mun nî , er ac , r o doi ssa Ci ul l a t xet nurt nî , ui zrî t etr aof et çesåger es t a n - oi Æi d noc ui gi t ser pi ut sec a l a r ot åz ni r pr us uoce n U 29“.l uc or o n r ao di c ,... aÆ ni s ucsi uas ,l ut nel at ti s pil if r a- el åc urt ne p un, ei r ol g e di r ul ti t ti r ec uc ua un ,i Æ a n mes nî e ni neÆ åt ec urt ne p r a d, eti çrî v åse d ni Æ upi a m uni r år c ul t at ucexe ua ,i r bel ec ii t çi t r a ac ui neg i ç åÆ nii t ç åtl u me dl ef al uc, er aci ec r a D. e muner e di neÆ åt ec urt ne p uasi ger urt ne p,i Æ åt ec eli r a murt ne pi r år c ul t azil aer ua åc urt ne pi r bel ec ti neve d ua„ i e ert ni di rt ç uli i a mi ec et r ape d e d åc ai r csl e , r oli t çi t r ai ei r ol g ar p usa dnî ti de M! 19 noll o p A i ul r ol et r a l ut ot uc a no dr o b us o , t cef r e p i ul ut ceti hr a ai ci nec u dnî cove, er aci ç 09 ert s uli e dtî t a et ne decer p dnî ti c s ut s ug uAi ul aser da es er ac, ui v urti Vl una mr å S ? nai r da H i ul e nupo lî uas nai ar T e d r o doll o p A e p ei por pa l - er ac , ur dnaxel Ai ul l a t ai por pa r ot ar o bal oc, set ar co ni e Der pse d


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

construi zidurile ce le erau atribuite; Ciclopilor, în stare doar så „mute pietrele sau så facå moara så se roteascå“ 59, li se atribuiau incintele 60 rudimentare çi arhaice, prost cioplite, care contrastau prin masa lor cu ingenioasele construcÆii defensive din epoca clasicå. Confruntat tocmai cu iscusinÆa (metis) lui Ulise, Polifem va fi învins prin vicleçug çi ingeniozitate. Dar – dacå mai este nevoie så o reamintim – Ciclopii sînt fiii lui Poseidon Cutremuråtorul, suveran al forÆelor excesive, ascunse çi de necontrolat din måruntaiele påmîntului. Polaritatea Apollon – Poseidon, chiar Amphion– Zethos sau Trophonios – Agamedes este un mod de a exprima duplicitatea unei tehnici alcåtuite în acelaçi timp din efort brut çi din inteligenÆå prevåzåtoare. Complementari tatea Apollon–Poseido n revine çi în cariera de arhitect a celor doi eroi, Trophonios çi Agamedes, cårora posteritatea le atribuia atît construirea celui de-al patrulea sanctuar al lui Apollon de la Delfi 61, cît çi aceea a primului templu al lui Poseidon Hippios de la Mantineia62. Acest episod conÆine çi un incident ale cårui paralele legendare potcåsåceifiedoi sugestive: povesteçte, într-adevår, arhitecÆi Pausanias interziseserå accesul pe çantier înconjurînd amplasamentul viitorului sanctuar 63. Or, s-a cu un fir de lînå – incintå magicå, poate ritualå întîmplat ca Aipytos, fiul lui Hippothous, transgresînd aceastå limitå, så fie pedepsit cu valuri de apå marinå, apårute în mod miraculos pentru a-l orbi. Acest dispreÆ pentru limitele interzise ale unui spaÆiu sacru se regåseçte în alte incidente similare, dintre care cel mai celebru råmîne cel legat de întemeierea Romei; dar existå çi altele, çi printre acestea, unul, cel puÆin, opune de asemenea un rege çi unarhitect, dar de aceastå datå arhitectul este transgresorul. Transmiså de cåtre Plutarh, povestirea relateazå cå, atunci cînd a fost con64, arhitectul Polykrithos, struitå incinta regelui Poimandros båtîndu-çi joc de rege, a sårit peste zidul abia construit. Furios, Poimandros a vrut så-l ucidå aruncîndu-i în cap cu o piatrå mare „ascunså ek palaiou“ çi consacratå 150


Note 1. Vezi E. Caillemer, s.v. Artificium , DA, p. 441 çi urm. G. Glotz, Le travail dans la Grèce ancienne , Paris, 1920, Claude Mossé, Le travail en Grèce et à Rome, Paris, 1966. 2. P. Vidal-Naquet, s.v. Grèce, Encyclopaedia Universalis 7, p. 1 017. Pentru concluziile recente ale cercetårii vezi mai ales M. Detienne çi J.-P. Vernant,Les ruses de l’intelligence. La métis des Grecs, Paris, 1974; Françoise Frontisi-Ducroux, Dédale. Mythologie de l’artisan en Grèce ancienne , Paris, 1975. 3. M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Économies et sociétés en Grèce ancienne2, Paris, 1972, pp. 120-128; M. Finley,L’économie antique (trad. fr.), Paris, 1975, pp. 49-53; 94-108; P. Vidal-Naquet, Préface la F. Frontisi-Ducroux, op. cit. , pp. 9-15; A . Burfor d, Craftsmen in Greek and Roman Society, Londra, 1972. 4. Bibliografia çi inventarul problemelor generale la A. Orlandos, Les matériaux de construction et la technique architecturale des anciens Grecs, 2 vol., Paris, 1966. 5. Ch. Lucas, s.v. Architectus , DA p. 374 çi urm., citeazå, printre lucrårile çi culegerile interesante pentru acest subiect, E. Fabricius, De architectura Graeca commentationes epigraphicae, 1881; A. Choisy, Etudes épigraphiques sur l’architecture grecque, 1894; H. Lattermann, Griechische Bauinschriften, 1908. Pentru aspectele tehnice ale izvoarelor istorice çi epigrafice, cartea lui A. Orlandos este exhaustivå. Pentru publicarea monograficå a unui monument çi a documentelor epigrafice legate de el, volumul consacrat Erechteion-ului (The Erechtheum, ed. J.M. Paton, 1927, cu inscripÆ iile editate de cåtre L.D. Caskey, pp. 227-422) este cel mai complet. 6. IG 12, 374, r. 256 çi urm. – dar cf. ibidem, r. 121-123, unde un dulgher nu primeçte decît 5 oboli de zi. Vezi P. Foucart, BCH 8, 1884, p. 214; G. Glotz, La cité grecque, Paris, 1936, p. 217; A. Orlandos, op. cit., 1, p. 27. 7. G. Glotz, loc. cit. , M. Austin çi P. Vidal-Naquet, op. cit. , p. 301. 8. IG 12, 374, r. 260. 9. Arist., Ath. 62, 2; G. Glotz, op. cit., p. 199. 10. Paus. 5, 1, 10. 11. P. Foucart, loc. cit. ; G. Glotz, op. cit. , p. 217 çi urm.; cf. Pentru Delfi , Syll3, 214, 244, 245, 248 çi comentariul 155

371

.) 3701- 9501. pp , 6 , 7791 ) CS E( sel ann A, “ se nè ht A a sei r uot a p A se d s ni n -i méf st ce ps a sel : ai r uot a p A a né ht A„( tti mhc S e nil ua Pi ul l a ui d ut s t nel ecxe nurt nî et azil a na t s of ua – åci t si r et c ar ac r ol ai rt e m i s a i ç – eÆ ne d no pser oc r ot sec a eliil at e d ;) 83 . p , 4791 , si r a P , e nnei c na ec èr G ne ét éi c o St e e ht y M =( 51 . p , err e u G,). de( t na nr e V nî , “ noi t c udort nI „ , t na nr e V. P-. Ji z e V. 32 . mr ui ç 118. p , 8791 ,) 6( 71 sel ai c os sec nei c s sel r us noi t a mr of nI , “ éti c al e d eé di’ l à s or é h ud eri ol g al e D. se ne ht A r uo p r e b mot , ei or T t nave d ri r uo M„ , x uar o L el oci N ert åc e d t ai nil b us et se a net A uc t r o par nî l ut s art noc ; 3 , 72 , me di bi , me dI . 22 . 2, 72. c yL ,. ul P. 12 . 181. p, 1791,. Y. N, ac a htI , s mot s u Cl ai r u B keer G, na mdr ao B. J i ç zt r u K. C a nno D e d åsi r cs – år a mus e d l ut se d i çe d å do moc – az et ni s i z e V. 02 . 021- 501. pp, 7791, 2 a mét K, “ et ai tr aps tr o mell e b aL„ , me da E. 91 . 112- 271. pp, 4791, 36 CA , “ e nèxe né M ud noi t acifi ngi s t e uej n E. er be nuf nosi ar o’ l e d nosi o pert noc et ar co S„ , er aot uai ç ai el ec a ai Æ art s no me di z e V. 81 . 2- 1. pp, 8791, 11 as uht er A, “ s ubi rt ses e d se n u - se uql e uq t e se mmef se d ec ar al r uS„ ., 4x2uaatr oon L,el oci Ni z.fe V C.. 7 61 1 arf ni .i e r ol ezil a nal a l ec e d ti r efi d nal p nurt nî åz ae uti s es ae mai Æ at ne mugr a åc urt ne p r ao d ål p m î t nî es at s aec a , el e ert ni d ai Æi z o po d nî r l u m i r p nî z ei nil b us ås sel a ma åcad;) 718- 108. pp, 8791,) 6( 71 sel ai c os sec nei c s sel r us noi t a mr of nI , “ éti c al e d eé di’ l à sor é h ud eri ol g al e D. se ne ht Ar uo p r e b mot , ei or Tt nave d ri r uo M„ sel a i a m.f c( ci or e l ul ae di uc t r o par nî e nei net a “ eci til o p„ ii Æ r o m i ul ur a ni g a m i eli r ut p ur i ç aet ati uni t noc p m i t i ç al ec a nî åz ai nil b us ae d nî c i c nut a x uar oL el oci N uc dr oc a e dl ut ot urt nî t nî S. åci t na ai cer G nî er ar e nuf r oli r åt nez er per i ul ui d - ut s eli bas ne psi d ni t nî s ) 62- 3 . pp, 1 , 9791,) CSE( sel ann A , “ e uqi vi c ec a pse’ l s na d e ht y me L . e nnei né ht a e uqi pot e nu : ei not hc ot ua’ L„ ; 718- 108 . pp, 8791,) 6( 71 el ai c os sec nei c s sel r us noi t a mr of nI , “ éti c al e d eé di’ l à s or é h ud eri ol g al e D. se nè ht A r uo p r e b mot , ei or T t nave d ri r uo M„ ; 021 - 501. pp, 7791, 2 a mét K, “ et ai t r aps t r o mell e b aL„ ; 13- 1. pp , 5791, 6 c o Sc n A, “ nei né ht a t natt a b moc udt r o mal e d s noi s - r ev x ue D. AI ER DNAt e EBE H„ ; 112- 271. pp, 4791, 36 CA , “ e nèxe né M ud noi t acifi ngi s t e uej n E. er bè nuf nosi ar o’ l e d RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

47. Cf. P. Vidal-Naquet, „OEdipe à Athènes“, în Sophocle, Tragédies [coll. Folio], Paris, 1973, pp. 9-37. 48. Un model contrastiv se gåseçte la P. Vidal-Naquet în lucrårile citate supra , notele 10 çi 36; lor trebuie så le adåugåm „Application et limites du structuralisme en histoire. Un cas, un exemple: la Sparte archaique et classique“, în Structuralisme et Marxisme , Paris, 1970, pp. 176-183, çi „Les jeunes. Le cru, l’enfant grec et le cuit“, în J. Le Goff çi P. Nora (ed.), Faire de l’histoire , 3, Paris, 1974, pp. 137-168. 49. Vezi G. Vallet, „Espace privé et espace public dans une cité coloniale d’Occident (Mégara Hyblaea)“, în Finley (ed.), Terre , pp. 83-95, precum çi ansamblul rapoartelor publicate în Atti del VIImo Convegno di Studi sulla Magna Graecia, Taranto, 1967, Napoli, 1968.

461

, r e bil r ea nî aer e nupxe – r olii no mer ecl a cil b upi ul ut ce psa avi rt o p m î sel a i a måz ae nuçr ev nî es er a ut p mus eli gel åc urt ne p, åÆ nel ecxe ni r pt avi r pt ne m i neve ac et at ec ert åc e d åt at er pr et ni aetr ao me devert nî esi ci t c ar p et sec a ni r P . 21er ar e nuf r olii no mer ec l ut saf et ati r eves uc d nî ti m il , er aot al evi n er acçi m åt s aec a , er aot å mr u el el oces nî , å uni t noc er a ut p mus elii Æ al si ge L . 11 ui geli v -i r pi unul un mes t nî s i a m un el e åc urt ne pi Æ c nuf e d e p cseÆ os nî i a mi - un el e mr a r ai ,i ci ni obz år e d r ol et ni mr o ma ådi par ai Æi r apsi d al ec ud – “ åci til po h ai Æ ul over„ – eci ni o bz år i ei Æ c nuf aer azi til op:ii Æ åt eci ei gol oe di el eser gor p e d ei Æ c nuf nî l a noi Æi dart d nof t sec a åz aeÆ na un et nat r o p m i ii Æ ai r av , “ er ucs bo„ ii c o pe el a el oces el e m i tl u ni d d nî pec nî ui zrî t i a ml ec ai cer G nî er apa eci gol ot a hse eli Æ åtil at ne mi ç el eÆ - ni der c nî t nat r op m i i a met se ec aeec åc ad r ai h C. ui Æ aps nî i ci n, p m i t nî i ci n, ål age et se un aetr ao mr ac å mi ci N . 01el as elii Æ acil p m i al i ç er et ç a n al eri vi r p uc i Æ åtil at ne mi e nutî ce d dnî r uc i a m e ni s er pse d åbi a o ås aer vi oi o mo h e d aet at ec er ac e pii ni g -eac m ei imcerevd e d n, ruoptisneretoçcoi çm,lni ubi esti sm es unanrlti petoscet suenclau-ast roraepl kS al åc l at ne mad nuf i ul ut paf åzil a na å m i tl u nî e d nupser oc , – r oli Æ ai t r a ps a å nil ucs a maet ati nu moc nî li poc i ut sec a a es aoi ove na e d tî t a ii r år get ni el e pat e t ail at e d at al er a nî c al p moc es , et r ap åtl a e d e p, er ac – et xet nî ni Æ upl ec , t ar etil bo et se , t avi r p t ne m i neve ac ,li poc i unu aer et ç a n uc år ut ågel er a ec aeec t ot åc l ut paf i ç us nÎ . 9i ei ti si s ii r b - me mert åc e d, ui zrî t i a m, uas 8i r ot åce d uj ii nî rt åb ert åc e d t at pecc a et se dnî c i c n ut a tî ce d t ar åve da uc et ç a n es un at sec a : åci vi c aet ati nu moc nî t ai t r aps i ul ur å nî t aer et -i mda nî i ori at e h e dii Æ åti nu moc l ul or tî ce di t sev o p un a urt ne p, er et ç a n o- rt nî t avi r p et se ec aeec t ot , e paor pa uas ,e m i gert nî nî åz aetl uco er ac , er ar get ni e dii no mer ec e d pi t tl a nu et çei urt s noc å nai no me dec al aet at ec , ål a hr ai rt ap et atil at ne mi ç aeec a o al e d dni nr o p, åc urt ne P. r oli e mef l a , åÆ nel ec xe ni r p t avi r p ,l ec i ç i ul ut a br å b l a cil b up l usr evi nu ert ni d l ut s art noc el ert si ger et aot nî åtl ovz e d er aci ç e nei net aii Æ åt ec a aeeca et se er ac, ei gol oe di o urt ne p d nî r uc i a mtî c ,) ål a hr ai rt ap åci a hr a år ut c urt s o, t ar åve da ERT EP E OZ


88. A. Brelich, op. cit., p. 357 çi urm. 89. Cf. Paus. 9, 39, 4 – baia ritualå a consultantului se face cu ajutorul unor tineri båieÆi din Lebadeia denumiÆiHermeçii. 90. Vitr. de Arch., 2, praef. 91. Idem, ibidem, 1, 1, 20 çi urm. 92. Idem, ibidem, 3, praef., 6. 93. Cassiod., Var. 7, 5. 94. O parte considerabilå a documentårii pentru cercetarea mea a putut fi adunatå graÆie ospitalitåÆii FundaÆiei Hardt din Geneva; acest studiu nu poate fi decît o modestå mårturie a gratitudinii mele. Datorez de asemenea cele mai vii mulÆumiri profesorului D.M. Pippidi, care a încurajat cu generozitate munca mea, precum çi lui Pierre Vidal-Naquet, al cårui ajutor amical mi-a fost, ca întotdeauna, preÆios.

361

471

et se , cse net ço m er ac( i t çecer g eli Æ åtil at ne m urt ne p tî t a un, åvi t uti t s noc ei Æi z o po o e d, åÆ ni r uç u uc ae dev et ao p es muc , et a mti r t nî s ii no mer ec et sec a et ao T. 7 aet ati m i ti gel i - ud nî cso nucer naeÆ åt ec nul e ni d ec af r ov er ac ,i ul u me d r oli r b me mi o pa at nez er p av lî l åt at t ot , t ai åb et se l uli poc åc a d r ai , 6 el as i ei rt arf acii f uas l ui f åt ni z er p i çî er ac l ec et se l e ; 5 åt af o et se åc a d å nîl e d eÆi v uç , t ai åb nu et se åc ad nil s å me d år u mar oi esac at r ao p e p dnî xif ,i ul l uxes i ç i c ,li poc i un u a e mul e p aeri nev i a mun un eÆ nuna ås ei ubert er ac l ec et se l e :i ul åt at e ni ver er ac ,ii r et ç a n a åt ar eti er aet ati cil b up ås nî åt si xe et r a p åtl al aec e D . 4 eli e mef d nî r l u m i r p nî åp uco es er ac e d el art s ul i ç eci t - se mo dii no mer ec e d uås l ui get r oc uc ,ii r et ç a nl a , åÆ nel - ecxe ni r pt avi r p,l ut ne m i neve et r a p o- e d e p åt si xe , ådli p e d, a net A al , åc urt ne P. aet r ao mi ç aer et ç a n: eli bal oi v ni e der c aet up ma- el er ac e p elii ne mo d nî i ç å nî p at s aec a i ç , eli Æ åtil at ne m åz ael e do m ai gol oe di i r oese d e d n u , eci t na i t çecer g i ei Æ azili vi c l ui d ut s al e d d ni nr o p ni Æ up l ec , e nup m i es åc er a p es i mei Æ c ni t si d ae ne mes a O

“ ål a mr o n„ ai Æi z opo er pse d; 08- 36. pp, 0791, si r a P, e uqi ss al c éti uqi t n A’l s nad sel ai c os ser ut c urt s sel r us se hcr e hc e R nî , “ ei pot u’ l , e ht y mel , noi ti dart al s na d ei t ar c océ nyg t e egaval cs E„ , t e uqa N-l a di V. Pi zev at r a pS al ii Æ oli h uc r oli e mef “ aet ati ugi t noc„ er pse D. åt al o pr et ni ål ai o d nî år åf et se i ci a r oli Æ ai t r a ps aer a noi Æ ne m;i xi anygi si et agi mmus,.ti c . c ol . t d H. 63 . eri r ot a d nî åt s aec a åcil p m i o er ac e p er e n up us e d aee di er et up åtl u m uc åz ae hcr a mer ac ,) D( 5 . rf . t r y T .f c ; 85 , 6 . t d H. 53 . mr ui ç 431. p,.ti c . po , e nnei t e D. Me dti ut åcl al ur aso di z ev , at r a p S al si e ppi h ua l - er ac e p r al uci t r a pl ut ut at s urt ne P . 43 . mr ui ç 85, 6. t d H. 33 .) 93 at o n, arf ni .f c( i ger urt ne p ni Æ upl ec , r oli r upr oc ii r åvr es noc e d n upser oc er ac , a mos uc aet ati r aili maf . 2 ;) 41 . p , 5791 , 6 c o Sc n A, “ nei n - é ht a t natt a b moc ud t r o mal e d s noi sr ev x ue D. AI ER DNA t e EBE H„ , x uar o L el oci N .f c( i r e ni t li bai r av ni do m nî – i ci r e mo h r oli or e ae ne mes a – t nî si Æ ai t r a ps “i ço murf ii Æ r o m „ :i oe n e p aÆ net si s ni . 1: måcr a mer ås åti r e M. 1, 72. c yL,. ul P. 23 . 401, 3. hT. 13 . mr ui ç 806. p, 7. t n A. hcr A. c n E,. v. s ,i ss ar ge D. N

e d r ol eli r u mti r , ae ne mes a. eetidr e–fi d sri ervoiedniuat m nî isçei Æululpom vea i a m et se å mr u ni d ai et sec a l a ei ser pxe e d l urt si ger ,i ei gol oe di l al ec tî ce dt s avi a met se r oli Æ åtil at ne ml up m îc ås nî åc a D. as ai gol oe di et se er ac i ç e ni s er pse d ec af o-i ç et at ei c os o er ac e p ae ni g a m i nî ti r e pocse d ås al es eÆ ner eoc e d do ni ç al ec a nu,ii r oet al i ç i nui Æ o n al el at ne m elii r oget ac al e d ,i ul uti m el a et ner ucer eli r ut c urt s al i ni d uti t ai ç et ne mat r o p moc al e d:i ul ul a ut pec noc l ugar p ezeser gs nart åsi r oe nu et ao p ai gol oe di åc urt ne p, ti cil p m i e d r ol l udar gi ç a nuae dt ot nî un r a d – i Æ åtil at ne murt ne p i ç ii gol oe di urt ne pi ç al ec a, ni Æ upi a muas tl u mi a m, et se “ ci t si t at s„ i ç l a nosr e p m i l ur et c ar a C. e ni s e d åÆ af c oj nî e nuplî et at ei c os o er ac e pi r åt nez er per e dl u met si s et se r olii gol oe di l ul b mas na , e ni bi a m, uas – ai gol oe di , “ii ri d - nî g el a el a nosr e p m i r oli r ut uni Æ noc„ l ul b mas na d ni r p - uc el at ne meli ni d uti t a åc a d : år ut a n e d tî ce d ec aolji m e di ç t cei bo e d d nî r uc i a met se aeri bes oe d åc der C ?3i Æ åt ei cos i e nu el a er a ni ga m i e met si s ac esel eÆ nî – r olii g - ol oe di ai r ot si mås al p ås e d nu,il o p i o d i t çec a e d åÆ a F

;et0n5e2r .apT, r9ei39m1ue,llsi ruaW P.,Pe n lr uài sçe9ni7g3i r. opiszeed ail aeÆmnoirr efeteêr qunco,c. am v as “ aer at er pr et ni „ urt ne pi ç ål o por ce n urt ne p( 383- 343. pp , 1791,il o pa N, 0791.t c o 11- 4, ot nar aT. ai c er G ang a Mall us i dut si d o ngev noc Xl e di t A. ai c er G ang a Mall e d àtli vi c all e n ot nar aT nî , “ ot nar a Ti d aci t na aif ar g o po T„ , ot r o P o L . G. F. 03 . 12. mi T,. c uL ; A 304. ar C,.l P; 727.l P ,. r A; 808 F H; 063. cl A,. E; 0021.t n A,. S; 408.r P,. A,. g. e,.f C. 92 . 2 , 03, 8. bl P. 82 ?r oli e mef a er aot å br ås o et se at s aec a åc måcr a mer ås er ao ei ubert i a m; r olii r of o mset aÆ na nr etl a ,. g. e ,.f C. 72 . ti c . c ol , x uar oL el oci Ni z ev so ki e m - ar e K- sil o p år at ne mel p moc ai Æi z o po er pse D. 653 i ç . mr u i ç 801 . pp ,. ti c . po , na mdr ao B. J i ç zt r u K. C a nno Di z ev : el cot si me Ti ul l udi z e d ol oc ni d åci di r es er ar e nuf et ne mun - o mel e m i r p, ael - Vl al ul oces nî ,l ef tl a e D. 2, 92, 1. s ua P.f c – åci t si r et c ar ac e d tî t a e p, åt ucs o nuc e d tî c e p et se ii Æ åt ec eli Æ r o p e d ol oc ni d s o ki e mar e K i ul ur ei t r ac aer as al p mA. 62 . 26.t r ac a M ni ,. D. 52 .ti c . c ol , x uar o L. N i z ev ;l ut ot uc et ati u åc af es ås i ubert r a , ål ae di åti ud noc o aev a r a åc a d, eli e mef åc r ai hc åg ua da) 2, 54, 2. hT( el ci r e P. 42


ERT EP E OZ


MentalitåÆi, ideologii çi istorie socialå: domeniul grec

I

NCERTITUDINILOR trecåtoare proprii unui domeniu nou al cercetårii, istoria atitudinilor mentale le adaugå, de bunå seamå, incertitudini constitutive: avînd drept vocaÆie studiul categoriilor vagi, privilegiind polisemiile, fåcînd så vorbeascå tåcerile, acest „au-delà de l’histoire“1 este cu atît mai mult obligat så-çi defineascå termenii cu cît riscå, la fiecare cotiturå, så vadå lipsa de definiÆie a obiectului såu molipsindu-i metodele. O primå problemå este cea terminologicå: atitudini mentale, mentalitåÆi, ideologie – sînt oare aceste cuvinte echivalente, sau ideologia este faÆå de mentalitåÆi ceea ce conceptul ca este faÆå de de tråit? Trebuie oare så definim mentalitåÆile reziduuri ideologie sau ca materia lor primå? Iatå tot atîtea întrebåri liminare pe care nu le putem evita în acest stadiu; pentru a înainta spre soluÆionarea lor, dacå nu chiar pentru a ajunge la ea, domeniul Greciei antice poate oferi, cred, cîteva sugestii. În studiul såu de sintezå despre mentalitåÆi ca nou obiect al istoriei, Jacques le Goff scria: „Nivelul istoriei mentalitåÆilor este cel al cotidianului çi al automatului, este ceea ce scapå subiecÆilor individuali ai istoriei fiindcå este revelator pentru conÆinutul gîndirii lor, este ceea ce Cezar çi ultimul soldat din legiunile lui, Ludovic cel Sfînt çi Æåranul de pe domeniile lui, Cristofor Columb çi marinarul de pe caravelele sale au în comun.“ 2 Aça cum lesne ne putem da seama, aceastå definiÆie a mentalitåÆilor le situeazå nu numai în altå parte, ci chiar în opoziÆie cu „istoriile culturale“ tradiÆionale – aceste derivate, aceste reflecÆii subiective ale istoriei adevårate. 162

bårbaÆi-femei în practicile religioase vezi L. Gernet çi A. Boulanger, Le génie grec dans la religion , Paris, 1936, pp. 51-53. Cf. çi Plu., Sol. 6, interdicÆia atenianå asupra threnos-ului prescris la Sparta. 37. Vezi Nicole Loraux, „Mourir devant Troie, tomber pour Athènes. De la gloire du héros à l’idée de la cité“, Information sur les sciences sociales 17(6), 1978, p. 811 çi urm. 38. Hdt. loc. cit. : ananke ex oikies hekastes eleutherous dyo katamiainesthai, andra te kai gynaika. 39. Idem, ibidem. Så remarcåm, împreunå cu Nicole Loraux, loc. cit., contrastul dintre moartea „spectacol“ de la Sparta çi moartea „idee“ de la Atena, reamintind cå aici, chiar pentru funeraliile private, expunerea publicå a defunctului era sever limitatå (cf. D., loc. cit.). OpoziÆia dintre eidolon ca mascå çi ca obiect sacru çi imagine, în mod esenÆial artisticå, obiect de artå, este sugestivå çi pentru arhaismul spartan; istoria comparatå a „portretului“ în Grecia çi la Roma se leagå de altfel de ea, cel puÆin într -un anumit fel. 40. Donna Kurtz çi J. Boardman,op. cit., p. 189 çi urm.; pentru funcÆia funerarå a mierii, vezi, e.g., Ar., Lys. 599 çi urm., cu schol ; una dintre cele mai impresionante mårturii arheologice este heroon -ul cenotaf de la Paestum, cu ale sale opt vase din bronz pline cu miere. 41. Vezi M. Detienne, „Orphée au miel“, în J. Le Goff çi P. Nora (ed.), Faire de l’histoire, 2, Paris, 1974. 42. Cf. K. Kérenyi, „AGALMA, EIKON, EIDOLON“, în Demitizzazione e imagine [Archivio di Filosofia], Padova, 1962, p. 169 çi urm.; Vernant, Mythe et pensée2, p. 128. 43. Amprenta politicului asupra prerogativelor regale poate fi regåsitå, e.g., în obiceiul de a li se rezervadouå porÆii, egale cu celelalte, la masa comunå; cf. Hdt., loc. cit. 44. Cf. chiar titlul cårÆii lui Nicole Loraux, L’invention d’Athènes. Histoire de l’oraison funèbre dans la „cité classique“, ParisHaga, 1976, care marcheazå, pe bunå dreptate cred, partea de construcÆie deliberatå din acest patrios nomos. 45. Il. 2, 514; Pi., P. 3, 34; S., Tr. 1219; Ar., Nu. 530. Cf. çi Suid., s.v. 46. Vezi S.,Ant. 568-576; 891-928 etc. – pentru tema nunÆii prin moarte; alternativapietate familialå/generarereiese clar din versurile 905-912. Cf. çi J.-P. Vernant, „Tensions et ambiguïtés dans la tragédie grecque“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, 1972, pp. 34-36. 175

961

at r a pS al et r ao me di ç er et ç a n e d et agel r oli r åt nez er per aet ati r al o p åc måt at s no C.i ci a vi secxe , der c ,if r ai t çecer g el ai c os i ei r ot si el a et a d ai er ås , et ac ove ai ba r oli r åt nez - er per l ul evi n al , er ac r ol et paf l a t ail at e d r at nev ni n U . åci s al c ac o pe ni d e nei net a el at ne mr oli ni d uti t a el a et a m il b us i nui s net åz ai Æ ne di ve el c of o Si ul l usr evi n u, 74r ot åf mui rt i ul uci til o p ai gol oe di uc el a noi Æi dart r oli Æ åtil at ne m a åci g art aÆ ner ef r et ni al ti urt s no C. 64r oti net ço m nu åt a do -i ci n aev a i a mav un noer C, åt adoi ci n et ç a n av un a nog -i t nA: r olii Æ ar e negi ul ul ci c a ål at ur b er e p ur ert nî o al l at af do m nî ec udi ç 54 åt a doi ci n t ucs å n a un er ac i e mef i e nu l a, so ne ht r api e nul a, t c axei a m, uas ,i e mef i e nul uni t se d e ni ve d z uf er t seca, er e nupxe åt s aec a nî t ot et se p o-ti såger ma er ac e p er at ne mel p moc r olii Æi z o po a åci gol o- rt nî e ni v uc es muc aç A. a net A al cses pil unii Æ r o ma et azi til o p l ar get ni i ni g a m i i e nu i ul uz uf er el a i ç r oli Æ åtil at ne m a i Æ åti z ocsî vi et seca el aii r ut r å m, ci gart l ut cilf noc åz aer e neg ,i e nogi t nAl uz ac nî , er ac ,i ul uci til o p el eÆ negi xe al åt ner ,- efri adunti pålmaiulis rmoalfi gaelmeult aucetalne, vscoem rfoinr såoclhåpcanrÎg.aålail biatepriercerfeerp i r oese d et se ei gol oe di al r oli Æ åtil at ne maÆ net si z er i ç , ci nu s nes n u åt a doi ci n er a un er acçi måt s aec a , r ugi se D . ei gol oe di al i r oese d åz aet pada es eli Æ åtil at ne m, ei Æi z o po åt s aec a nî ,i ç a net A al i r u ma uc ur c ul i ç al ec a et se un atr apS al i r u mA. r oli n - ei net al a – ei Æi nif e d ni r p nil ucsa mi ce d – ci til o pl usr ucsi d e dnupser oc el et ai tr aps r oli e mef el a el a uti r r olii Æ at ne maL . åvi t cel oc i ç åci vi c , “ å d nuces„ er azi or e o uc åt nazi or e i ç år al ug ni s aet r ao mdni ucol nî , ezel una el ås et çei udårt s es åci t ar co me d ai gol oe di ec p m i t nî , eci a hr a eli r uudi z er åtl axe )i oi o mo h( ae ne mes a r ol ec ii Æ åt ec ai gol oe dI . 44 e ni s er pse d åc af o-i ç ås aer v aet at ec er ac e p ae ni ga m i åm i r pxe er ac er ar e n uf ii no mer ec ,i ul ut nî v uc l a nil pe d l us nes nî , at nev ni a al å nî p – eci a hr a r ol ev al c ne aÆ nat -r op m i l ef t s a ec uder i ç t ar e bil e d do mnî i r oese d åz aevo ni l uci til o p a net A al ec p m i t nî , 34 el ai Æ r api r åt s uj a åz aer e po åc a d r ai hc , ae uc åz ae do moc a es aet at ec i ç åc t ar åv - e da ni Æ upi a met se un;ii Æ åt ec år aoi r et na et se i nat r a ps RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

cåtre tatå çi cå mai tîrziu ea a devenit o ceremonie cu dominantå femininå: ar trebui oare så identificåm aici istoricizarea unei structuri sau urma unei istorii reale în care vatra comunå a cet åÆii s-ar fi impus, peste vetrele domestice, ca simbol al politicului dominant? Cf. çi L. Gernet, „Sur le symbolisme politique: le Foyer Commun“, în Gernet, Anthropologie, pp. 382-402. 5. Hsch., s.v. Stephanon ekpherein. 6. Cf. Plu., Per. 37. 7. Arist., Ath. 42, 1: aceastå inovaÆie clistenianå dezvoltå, în sensul prevalenÆei politicului, opoziÆiilemasculin-public/ feminin-privat ; spre deosebire de fratrie, cåreia tatål îçi prezenta toÆi copiii legitimi, båieÆi sau fete, demul nu garanta decît legitimitatea viitorilor cetåÆeni, açadar a urmaçilor de sex masculin. 8. Plu., Lyc. 16. 9. Idem, ibidem , 12; cf. X., Lac. 3, 5. Meritå remarcat cå în ciuda caracterului lor arhaic, sisitiile sînt la fel de independente faÆå de relaÆiile de rudenie (Ath. 4, 141 çi urm.) ca çi demele ateniene. 10. Aceeaçi devalorizare a vieÆii de familie se observå, de altfel, în sistemul de educaÆie, în cåsåtorie çi în viaÆa cuplului; vezi M. Austin çi P. Vidal-Naquet, Économies et sociétés en 11. A.M. GrèceSnodgrass, ancienne2,„The Paris, Hoplite 1972,Reform p. 98. and History“,JHS 85, 1965, pp. 110-122; M.I. Finley, Early Greece: the Bronze and Archaic Ages, Londra, 1972, p. 103; M. Detienne, „La phalange: problèmes et controverses“, în Vernant (ed.), Guerre, pp. 119-142. 12. Pe lîngå informaÆiile despre legile sumptuare de la Sparta (Plu., Lyc. 27) çi de la Atena (Plu., Sol. 21-22), mårturii asemånåtoare sînt aduse de inscripÆii – cu mult mai tîrzii, dar care, în epoca lor, nu par så inoveze: vezi Syll.3, 1218 (Keos); Dareste-Haussoulier-Reinach, Rec. inscr. gr., 1, nr. 2 (Gambreion) çi 2, nr. 1882 (Delfi). Cf. çi D.,in Macart. 62; Cic. de Leg. 2, 26. 13. Plu., Sol. 21, 5; 21, 7. 14. Vezi, în alt plan, çi imaginea morÆii feminine çi seducåtoare evocatå de Nicole Loraux çi Laurence Kahn-Lyotard, s.v. Mythes grecs de la mort , Dictionnaire des mythologies , Paris, 1980. 15. Studiile lui Nicole Loraux („Marathon ou l’histoire idéologique“,REA 75 (1-2), 1973, pp. 13-42; „Socrate contrepoison 172

861

r oli ger åti r ef noc e mi t , ål ai o d nî år å F . ci til o p- er p t ucert nu åcove er ac eci ti m“i r up m î c„ r otl u mi a maÆ ne ulf noc al åz ae uti s esl e åc cr a mer ås r ao d uaer V. uåsl ul b mas na nî xel p moci ut sec a aer adoce d er pse di ci a abr ov et se u N . 24 ai et seca elii Æ at o noc i ç , nol o di e , ur c al u m i s ae ni ga m i er ps nî , ti çrîf s nî ,i ul uor e a “ ås ao m - urf aet r ao m„ ni r p i ç si se ht or p ni r p t a m i r pxe ci r e mo h i ul uxel p moc år ut ål a es er ac , r ol er vadac ii r åvr es noc a met er ps , 14el pi tl u mt nî s å naet nî må pb us ae mul uc i Æ åti nif a i er åc el a å nar h ,ii r ei m ai gol oti mer ps nî p m i t i ç al ec a nî dnî Æi m i rt , esaor e munt nî s et o dce na r ot sec a elii t seg uS . 04 er ei m uc s av nurt nî r oti r u me n e ni ve d er ac soc ual Gi ul uli poc ae ne mes a , år aec nî tl al ål ec , er ei m nî l unu, et ad nuf ucs d niif r ol eli r upr oc , sil o pi seg Ai ç soali s - eg Ar oli ger i ç r ai hc åci ti mer acifi mu me dl ef nu ei ubi rt a ai Æi dart r ai , 93 nol o di e nu, ur c al u m i s nu ni Æ upl ec s upxe ar e r ar e n uf l ut a p e p ,i o bz år nî i Æ r o mii ger urt ne p åc åz ae mr of ni e n er ac l ec et se t o dor e Ht ot : t c nuf e di ul eger i ul upi hc a ni Æ up l ec uas ,i ul upr oc ii r åvr es noc ar p us a et r apal ut ot uc aÆ net si s ni i ç , et r ap åtl a e d e p, åt si x E ?83r ar e nuf l a uti r i ç al ec a nî i Æ ai cos a,i Æ oli hi ç i cei r e p,i e mef ert ni d ai z uf noc e dnupser oc el ei r ådo psog er aceif åt ni z er per er ac – ei e mef i ç t a br åb – r oli r ul p uc , at r ap S al ec p m i t nî , 73i e mef e d ii Æ a br åb r al c uar apes er ar e nuf elii no mer ec a net A al åc m i t ni maer ås er ao ei uber T. 63r ol l ui getr oc uci ç eli e mef uc åtl al oal r ad, 53i ei ç åpi ci tr apii Æ oli hi çii cei r e p r ai ,i ei noc aL i a i r oti ucol i Æl ali ec e di Æ ar a pes t nî s ii Æ ai t r a ps ,i ci a t at nez - er per et se so ki o er acei F . et ai t r a ps ii Æ åt ei c os r oli ci r ot si r aili maf et ut at s e d “ uuni t noc l urt ce ps„ , uås l ul a uti r ni r p , åc ove i et r a p S r oli ger aet r ao m– t o dor e H et çe br ov er ac er pse d i ç up us e d r olii melii Æ at ne mal e d , r oli e mef a ås aot o mogz i ç åt a nî rf nî e n ag uf e di ç 43) si e ppi h( r oli r el - av ac l upol ag e d t aÆ nuna sol uc at ce ps i ç vi t cel oc l uil o d åm i r pxe ec aeec et se – åÆ nel ecxe ni r p åcil b up et r ao M . 33“ ai s A ni dii r abr ab uc i r ui eci bo i ç ael ec a, r ol r oli ger aet -r ao murt ne p, uaii nei no me decal „ åc å nups ås eg nuj al uci r - ot si tî c nî år us å mae ne mes a nî t o dor e H e p uat r ec noce d ERT EP E OZ


cortegiul, bocitoarele profesioniste, monumentele çi sacrificiile funerare ieçite din comun. De asemenea, çi pentru cå, într-un mod foarte caracteristic, aceste måsuri „alunecå“ fårå nici o dificultate de la regulamentele cu privire la morÆi la normele impuse conduitei feminine. Plutarh relateazå în bloc restricÆiile cu privire la cålåtoria femeilor çi cele care se referå la funeralii – çi care, în cea mai mare parte, se adreseazå nu familiei, ci femeilor; defunctul nu poate lua în mormînt mai mult de trei chimatia, asemenea unei femei care pleacå într-o cålåtorie. Biograful gloseazå chiar, în legåturå cu obiceiuri care nu-i sînt familiare, çi care sînt în esenÆå similare, cå aceia care nu le respectå sînt pedepsiÆi de cåtre gynaikonomoi, „supraveghetorii de femei“, numiÆi aça pentru cå ar fi anandroi, lipsiÆi cu totul de virilitate, çi gynaikodai, efeminaÆi13. Aceastå moarte privatå – aceastå moarte cu vocaÆie femininå14 – îçi gåseçte totuçi replica, chiar la Atena, în funeraliile publice care îi onoreazå pe cetåÆenii cåzuÆi în råzboi. Ceremonia pe care cetatea o inventeazå, în secolul al V-lea, pentru aceastå circumstanÆå este o ceremonie politicå prin excelenÆå: discursul funebru, care este piesa cea mai importantå peste a ceremoniei, alunecå cu o combarezervå foarte caracteristicå faptul însuçi al morÆii tanÆilor – aliniaÆi, ca pentru luptå, pe unitåÆi çi triburi – pentru a zåbovi îndelung asupra elogiului cetåÆii în ansamblul ei, colectivitate anonimå çi eroicå care transcende deliberat accidentul individual 15. Ceremonie a bårbaÆilor în cel mai înalt grad – pentru cå este în primul rînd politicå –, ea oculteazå prezenÆa femeilor, chiar dacå nu o poate elimina complet16; în discursul funebru, aceastå ceremonie reia mitul autohtoniei, care povesteçte cum se poate întemeia cetatea imaginarå excluzînd femeile17. Atunci cînd Platon vrea så demonteze aceastå formå particularå de mitologie care este discursul funebru18, el pune în scenå unepitaphios compus çi rostit de cåtre Aspasia, dovedind astfel cå femininul nu este doar inversul vieÆii, ci çi al „morÆii politice“. FaÆå de aceste opoziÆii tipic ateniene, imaginea morÆii spartiate se constituie într-o manierå divergentå. În 165

761

071

l - er ac ,i et r a p S r oli ger el a er ar e nuf eli r ul a uti r nî d nî ci r o ac åli bi zi v i a me ni ve d å nat r aps et ati r al ug ni s åt s aec A . ai cer G ni d e nu moc el at ne mr oli ni d - uti t a , eÆ ni vi r p etl u m nî , e n upo es er ac ii Æ r o ml a r a ni g -a m i n u c oj nî e nup ei gol oe di ert åc e d r oli Æ åtil at ne ma i r åzi til o pi et sec a l ut atl uz er åc t ar åve da ni Æ upi a met se u N.)i oi o mo h( ae ne mes a r ol ecii Æ åt ecii r por pi r åt nez er per e d i ç et ne mat r o p moc e d i ul u met si s åt ar get ni eri net - ço mo r a d,)i r ui eci bo et sec a urt ne p me uq et na s uni mr et n u åt ar e di s noc ei f ås ei ubert i ul ut ner a T aer ei e met nî( åci a hr a eri net ço mo eif ås er a p aet r ao m uc et ati ugi t noc åt s aec a , – at r a p S al åci pi t e d tî t a aet atil as ne moc as ai g - ol o m i t e ni r p et çet ni ma er aci ç, e paor pa uas ,i ul ut nî v ucl a ui r por pl us nes nî – et ati r aili maf åt s aec A.ii v ni di ç i Æ r o m ni d,i nese moc ,i o hport nys ec af a urt ne pi ç ii Æ r o maet at å n -i cev uci r e ni t e pi unçi boi - a urt ne p, 23“ et ni mr o mert ni r p aer ecert å p ud uas t r o mpr oc i unu aer eg ni t a å p ud a mr u r a er ac„ ) a ms ai m( aet ati r up m i e d i ç et r ao m e d ) ai no m -i adi si e d( ås aoi Æi t sr e p us å maet eci r o e ni m il e ås t ur v if r a

åtl a e d e p, åca d; åci til oel ap at r a nî aj e d åvi t uti t s noc er ap ni ni mef /nil uc s a m aet ati r al o p åc a d , å mr u al å nî P . ål a uti ri ps , er a mr u ni r p,i ç – åci mo noce- oi cos r ol aet atil - a udi vi dni i ç, åÆ nel ecxe ni r p cil b up, nu mocl ui ne mod ert nî , el ai Æ nese i nui s net et sec a e d i ç i r at ne mel p moc i ne mr et i t çec a e d t ne d ne pe dni l usr evi nu åcs ae dnî g i ç- ås t ut upif r a unii cer g ,i neÆ åt ec e d r ol aet atil ac nî i r at ei r por pi ç r ad ,i o ki o e dil a udi vi dni i r at ei r por p e d r ol aet atil ac nî i neÆ åt e C . t per di ut seca a, as aÆ nese nî åt avi r p, aer ati cr exei ç, et at ec urt ne p vi t uti t s noc,i ul ut nî måp ar p usa et at ei r por p e di ul ut - per d el a ecil b up elii Æ nar agi ç el et ne madnuf ert ni d ai Æ al er e d åt a ni mr et e d ål ai c os år ut c urt s o- rt ni d aÆ nese l ef t s a et çes åger l ul at ne M. 94t avi r p i ul ui Æ a ps a i ç cil b up i ul ui Æ - aps a år at ne mel p moc aeri nif e d ni r p ci gol oe hr a åt at set a et se ii Æ åt ec aÆ net si xe i ç ås nî åc , ul p mexe nu i a mun måd ås ac , e n ups et ao p es :i ei r ot si el et paf nî i ç i c , el at - ne meli ni d uti t a nî i a mun un, åc aer g ae mul nî t ot et se p , et çesåger esi ul ur a ni ga m i a et ati r al o p åt s aeca, r O. ti r efi d åz aezi nagr o es r ol eli r ut c urt s , år a m i r p ei Æi nif e d åt s aec a

l-iucreortpal asÆi gneel d: nåzuabeartnsîi igaerm nîcoetl fålairbgi ozii vbletutaitidxuerl epreer pacoeåpzraoelidråårzt i Ær o mal eri vi r p uc gr uci Li ul ai gel e m i r pi et seca ei ubi rt a el hr at ul P er ac e p et ar o bal e et r aof elii Æ avi t o m, at r apS aL . 13 sol e Di el us ni l a r ar e nuf l ui Æ a ps “t azil ar c aser„ i ç ti Æ år uc ua er ac i ec t nî s ii nei net a i a mc ot : er acifi r up e d elii no mer ec al å nî p, r ar e n uf pocs i unu åt at cef al ai Æi ni eses uf åti urt s noc r oi r etl u å noz o åc i ul ut paf a , ul p m i s i ç r up, aer ati u al e d d nî gr e m, eti r efi d ii Æ ul os i såg aet upi çî ei Æ a uti s i ç aeec a ai cer G ni di Æ r åp etl a nî åc es- ud nî ti u – 03 åd negel o- rt nî mut c af t so p ei Æ acil pxe o ti s åg i f r a-i ç er ac i ul uç ar o a åcif ar go pot aer atl ovz e d åc ov ni åc urt ne p , åt nazil art ue n ae i ç et se å nr e do m ai Æ acil pxe ,l ef tl a e D. 92 å nar et b us ae mul i ç ei Æ ågo b ert ni d eti unçi bo eli r ei c os a l ef t s a d nî cil p m i , 82“i ç or e mun i a m i ec uc å n uer p m î åcs ai årt ås uar åt o h es i e åc a d„ aet at -i r e ps or p r oli ni t ner at esesi z er p l oc ar o n u åc aet sev o p es , r åve dart nî : årt ue n å bar ge d i a m ar e – i ul ut ner a T l uz ac urt ne p åt al u mr of – ei neÆ å d ui c åt s aec a urt ne p åci t - na ai Æ acil px E. ci til o pi ul ui Æ a ps l ur oi r et ni nî r ai hc c ol ua

ealrt enidddenrîactelnep ,måelcpadmorcaii h eicÆi,zcoilpboul purl eujc inîçitrauvzi racp leluei bnemamond î åz aeti v ar g etr ao me d et agel eli r åt nez er per – dnuf or pi a m i ç åc nî l evi n nu al , mer v åcad, uas – et r ap åtl a e d e P . t negr evi d t at nei r o et se eci til o p- oi c os r oli r ut c urt s l ul b mas na ,) åt avi r p et at ei r por p o, åÆ nel ecxe ni r p, t nî sii v al cs ec p m it nî , cil b up i ul ui ne mo d e ni Æ r a pa l u msi t oli h åc i t ni maer et ao p es , r oi r et na et a ni maxe el et paf uc urt si ger i ç al ec a nî( ii v al cs t nî s er ac secxe nî i neÆ åt ec- no ni ec ai ç i neÆ åt ec ert ni d aec uc åli bar a p moc et se un i Æ oli h-i Æ ai t r a ps ai Æ al er åc d nii F . 84 e nei net a el ai c os r ol ej avil c aet ati r al c åt a doi ci n t uv a a un ci vi c i ul upr oc ai Æi nif e d at r a p S al åc urt ne p, åÆ nat s ni å m i tl u nî , ål p m î t nî es at s aec a, – t ut at s t sec a uaev a un ec i ec i ç ii neÆ åt ec , eli e mef i ç ii Æ a br å b ,l ucil b up i ç l ut avi r p – år a pes a net A ec aeec er ar e n uf eli r ui eci bo nî et çe n uer at r a p S åc a d ; si el o p å uo d r ol ec a eci mo noce- oi c os ii r år ut c urt s el a et negr evi d el e do m å uo d el ec ert nî ål aer ei Æi z o po o ,i ni g a m i i ç i r ul a uti r ni r p ,i ni d uti t a i ç et ne mat r o p moc ni r p ec udart a net A e d åÆ af


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

primul rînd, aça cum a demonstrat-o strålucit Nicole Loraux, „la belle mort“ are, la Sparta, o semnificaÆie dedublatå: integratå – dar într-un mod ciudat de ezitan t – ideologiei hoplitice, ea påstreazå totuçi urmele discordante ale unei tradiÆii eroice în care moartea apare ca suprema faptå eroicå individualå19. Dacå austeritatea legilor atribuite lui Licurg (confirmatå în fond de rezultatele cercetårilor arheologice20), care impun absenÆa oricårui inventar funerar – cu excepÆia veçmîntului purpuriu çi a frunzelor de måslin, simboluri ale virtuÆii çi ale perenitåÆii21 –, pare så fie apogeul unei ideologii sumptuare comune pentru cetåÆile greceçti din aceastå vreme, Sparta se distinge, totuçi, prin reprezentåri care îi sînt proprii. SolidaritåÆii masculine çi colective a atenienilor morÆi pentru patrie – deci în råzboi – i se opune la Sparta faptul cå mormintele „de interes public“ – cele exceptate de la anonimat – sînt cele ale bårbaÆilor morÆi în råzboi dar çi ale femeilor care au murit în timpul naçterii 22. OpoziÆia masculin/feminin , precum çi complementaritatea råzboi/naçtere sînt prezente atît la Sparta, cît çi în 23

alte pårÆi acÆioneazå diferit, aça la Sparta, nu mai coincid –cudar cuplul public/privat cum se unde întîmplå la Atena. La Atena, într-adevår, femeile sînt menÆionate în discursurile funebre tocmai în calitatea lor de mame ale bravilor cetåÆeni morÆi pentru patrie – dar atît de gråbit çi de sec încît aceasta echivaleazå aproape cu o tåcere24. Tot la Atena, de altfel, femeile aflate la vîrsta cînd pot naçte sînt în mod strict îndepårtate de doliile private: cu excepÆia rudelor apropiate, femeile sub çaizeci de ani nu au dreptul de a participa la ceremoniile funerare25. Aceastå opoziÆie puternic marcatå între naçtere çi moarte – între lumea vie çi cea a defuncÆilor – este perceptibilå la Atena atît în sintaxa spaÆiului public, care 26, situeazå zonele funerare la marginea teritoriului locuit cît çi în sintaxa sårbåtorilor, care marcheazå limpede aceeaçi rupturå27. La Sparta, dimpotrivå, aceste distincÆii devin neclare, pentru cå doar aici çi la Tarent funeraliile 166


parte, complementaritatea dintre spaÆiul exterior, cel al acÆiunilor colective çi publice, rezervate bårbaÆilor , çi vocaÆia domesticå a spaÆiului feminin, trebuie så-çi aibå srcinile cu mult înainte de epoca cetåÆilor, corespondenÆa sistematicå a celor douå serii, masculin-public çi feminin-privat, reprezintå o investire a acestor polaritåÆi tradiÆionale ale mentalului colectiv de cåtre istorie. Fiindcå opoziÆia dintre cei doi termeni este clar marcatå în mentalitåÆile greceçti, în timp ce complementaritatea lor este mai degrabå ocultatå în favoarea unei valorizåri privilegiate a polului politic, masculin çi public, al acestor categorii mentale çi a relaÆiilor dintre ele. Nu s-ar putea oare spune, în sfîrçit, cå prin distanÆa dintre mentalitåÆi çi ideologii putem înÆelege cel mai bine impactul istoriei sociale asupra evoluÆiei atitudinilor mentale? Note 1. Aceastå sintagmå – precum çi, de altfel, problema vocaÆiei de ambiguitate a istoriei atitudinilor mentale – îi aparÆine lui Jacques Le Goff, „Les mentalités: une histoire ambigüe“, în J. Lep.Goff 1974, 76. çi P. Nora (ed.), Faire de l’histoire , 3, Paris, 2. Idem, ibidem, p. 90. 3. Cf. mai ales G. Duby, „Histoire sociale et idéologie des sociétés“, ibidem, 1, pp. 147-168, citînd (p. 149) definiÆia lui Louis Althusser, dupå care ideologia este „un sistem (cu logicå çi rigoare proprii) de reprezentåri (imagini, mituri, idei sau concepte dupå caz) înzestrat cu o existenÆå çi un rol istoric în cadrul unei societåÆi date“. Acceptînd, în ansamblul såu, o asemenea definiÆie, propun precizarea ei în sensul unei reprezentåri a universului uman çi a relaÆiilor sale cu natura. 4. Pentru ceremoniile lustrale legate de naçtere vezi Schol. ad Pl. Tht. 122 b, Harpocr. çi Suid. s.v. Amphidromia. Un al doilea aspect al acestor ceremonii domestice este ritualul de circumambulare a vetrei. Cele mai multe dintre texte (Pl., Tht. 160 E çi schol.; Schol. ad. Ar., Lys.757) leagå acest ritual de femei, cu excepÆia lui Hesychios, s.v. Dromiamphion hemar, care crede cå çtie despre prezentarea copilului lîngå vatra domesticå, cum cå fusese altådatå fåcutå de 171

081

11.

ÅCI GA RT AETATEC

uås l ugert nî nî et at ec e d åt a mus a,i neÆ åt ec r oli r otii v r oli r upr oc ar p usa eri nî påt s nî e d t azi til o p do m n u er pse d , t paf e d , abr ov et se åc et çe devodi çi ei Æ ar e pol a ci t ai Æi ni l ur et c ar ac åz ae ut - necc a , r olii r at ne moc a åci t or e aÆ na un vi s ul c ni , el ar o p -r oc r ol ii Æ åti r get ni a, vi t cel oc nî ,ii Æ åt ec i ai Æl udaii Æ abr åb ert åc e d aer a ni maxe , et necsel o da r oli r upr oc ii Æ åti d un a åcil b up aer e nupxe: ål ai no mer eci e ar ut al ei ul åvze di çi r e n i ko d - upxei et sec a a et atil a noi Æ c nuf eci r o et çeç åpe di ei s a m a åvi t cel oc i ç ås aol uc at ce ps aet r ap r a D.l aci de ml ort noc nu e d åt a decer p et se er at ur cer eci r o ; et age n if t o p un i r å ni maxei et sec a el a eci t car p eli nui Æ ar , r ugi se D.i neÆ åt ec r oli r otii v a i ç i Æ ur cer r oli o n a åci zif aet ati r get ni et çevi r p ec aeec nî aet at ec ar ugi s a a e d l upocs uc et necsel o da r oli r upr oc aer a ni maxe , r oli bef e ai s a mi ko d e d a br ov E .r oli r upr oc ar p us ai ul uci til o p a eri nî påt s nî i çaeeca er pse d et çe br ov , åÆ nese nî , er ac r ad , ci t a mar d ni Æ up i a mt nel - avi hce nui ç ut ot åt si xe , – ur c ul t sec a ec af a e d aji r g r ol r oli Æ at ås al esil åc , t paf e d, å n maes nî ec aeec – ei t s apår p o- rt nî l ai cif o i ç vi t cel oc do m nî i Æ ac n ur a t nî s uni mrif ni ii Æ ucs å n- uo n a net A al åc ad: er a nå mes a e d as pil å ni m il e er ac msi nace m n u ac l ef t s a åz ae noi Æ c nuf aet at e C .i ul uci til o pl ur api t nî t a nr ut et sel e åc måvr es bo, ai cer G ni d ei Æ azili vi c e dt paf eci r o e d mei por pa e n d nî c i c nut a ål p m î t nî es muc aç a; åt azi til o p i ç i c , åti r åt nî i a mun un et se eri uÆ ei v ar p us i - ai r por p al eri vi r p uc eci a hr ai Æ åti vi t cel oc i er åci r o a år a ni gi r o aet - çi nil e n, el ac åt s aec a e p, åc t ar åve da ni Æ upi a met se un r ad, et r a p åtl a nî e dn ui r oi ç a net A al , at r ap S al t ar åve da e d l ef al et se ur c ul t sec A. åci til po h as aet ati c a pac ni d åci til o p as aet ati c apac ågr uce d ås ec af er ac ei Æ a uce at net - si sr e pi ç i ul unaeÆ åt ec a eci ni o bz år i ei Æ c nuf aÆ nat r o p m i er acel p e d t c nup ac er aii Æ åti mrif ni a åci til o p er eci zr et ni åt s aeca åc , ti cil pxe do mnî nups o el et xet i r oese di ç , t ne d -i ve ål ai o d nî år åf et s E“.). mr ui ç 2, 4. c e O( et s ubor ni Æ up i a mr ol l ud nî r al ni ve d el et elf us , et r e ni l ef t s a ni ve d eli r - upr o C. c of åg nîl i z ag aert nî åc aert e pi ç- ås r ai hc i r oe nu , år b mu al i ç s oj d nî t s åcs ai årt ås i - ud nili s ... år c as noc ERT EP E OZ

ZOE PETRE

persane pentru a transmite imaginea duçmanului învins, era, într-adevår, singura soluÆie. Dar, prin adoptarea acestei formule, Eschil a fåcut mai mult decît så rezolve o problemå tehnicå a dramei; el a reuçit så rezolve o problemå de substanÆå. În tragedia lui Eschil, prezenÆa copleçitoare a perçilor råspunde unei absenÆe notabile a grecilor, care apar exclusiv în sinecdocå sau în efigie: antinomia ireductibilå dintre arcul persan çi lancea greacå, opoziÆia absolutå din visul Atossei, dintre femeia persanå, care acceptå jugul, çi femeia îmbråcatå în „peplos“ dorian, care-l sfårîmå, fac parte din modul aparte în care sensurile dramei sînt exprimate prin contrast çi antinomie3. Înaintarea înceatå, somptuoaså, a perçilor spre catastrofå este opuså fulgurantei apariÆii a grecilor victorioçi; îndelungata istorie a imperiului – reconstituitå gradual de cor, de mesager, de fantoma lui Darius – este opuså imaginii esenÆiale a unei Grecii imortalizate în clipa de apogeu a victoriei. Aparenta asimetrie în prezentarea celor douå forÆe în conflict ascunde de fapt o simetrie majorå a contrariilor, care capåtå valoarea unei reflecÆii nu doar asupra cauzelor care i-au dus pe perçi la înfrîngere,Orice ci çi element asupra sensului adînc al victoriei grecilor. care caracterizeazå una dintre forÆele combatante îçi are, într-adevår, opusul complementar în tabåra adverså: arcul persan nu este doar o armå iranianå par excellence, sau o armå diferitå de lance, pentru cå lancea este – cel puÆin pentru greci – un simbol al luptei civice deschise çi disciplinate4, întrupînd valori diametral opuse råzboiului „efeminat“, în care arcul e perceput ca un instrument perfid, incompatibil cu ethosul råzboinicului „politic“5. BogåÆia perçilor (9-11; 21-64; 168; 250 etc.) este contrastatå cu såråcia grecilor (cf. mai ales 790-794)6; împotriva imperiuluipolyandros çi a unei armate de dimensiuni monstruoase (73-75), un dragon cu mii de braÆe,polycheir(82), stå o Grecie marcatå tocmai prin lipsa de andropletheia (235 çi urm.). CondiÆiei de dependenÆå în care zac supuçii imperiali çi monarhici, poetul îi opune libertatea grecilor, a cårei expresie prin excelenÆå este cetatea-stat. 192

Imaginarul infirmitåÆii în cetatea greacå

O

RICE societate trad iÆionalå percepe anomalia fizicå – infirmitate, mutilare, diformitate – fie ea din naçtere sau cåpåtatå, ca pe un semn. Deoarece purtåtorul ei este diferit, el este socotit ca fiind altfel, stråin çi/sau straniu. În imaginarul cetåÆii greceçti, aceastå tendinÆå universalå spre discriminare, ca så spunem aça, departe de a fi absentå sau ocultatå, este chiar mai evidentå decît în alte pårÆi: atît tradiÆia foarte vie a ierarhiilor råzboinice ale Greciei „epice“ çi dinDark Age1, cît çi definirea obsesivåa identitåÆii în imaginarul politic al epocii cetåÆilor au contribuit la afirmarea pregnantå a integritåÆii – chiaralaimaginii frumuseÆii ca semn çi element constitutiv de fizice sine a–cetåÆeanului. Trebuie, de altminteri, så facem distincÆia între diform çi/sau infirm çi monstruos, pentru cå acesta din urmå, populînd cu creaturi teriomorfe çi fantastice un spaÆiu imaginar, este prin excelenÆå marca unei alteritåÆi radicale, situatå prin definiÆie nu doar împotriva, ci çi cu totul în afara cetåÆii reale; dimpotrivå, diformitatea este cît se poate de realå, iar cetåÆilor reale le revine înfruntarea ei. Faptul cå ele se debaraseazå de ea proiectîndo într-un fel în imaginar, investind-o cu valori negative, sau cel puÆin ambigue, cu o alteritate a interiorului, cu devianÆa aflatå la pîndå çi cu transgresiunea posibilå – iatå problema pe care textul meu ar vrea så o analizeze. Aceastå delimitare situeazå de la început subiectul meu într-o dublå subordonare: cea faÆå de tråit, de instituÆiile atestate çi de faptele zise „istorice“, çi cea faÆå de imaginar, de anecdoticå, chiar de poveste sau de 177

971

es il er ac i ec e p ci zif g urt si d iî ...i aki s uanab m i mun el er ac e p eli r ug uçet çe m„ : e mr ofi di ç et aj rî c oc r ol r oli r up -r oc aer ei ci v ni r p eci til o p r oli r ut per d aer ati cr e xe al e d r oli r ag uçet çe maer e d ul cxe åcifi t s uj nof o ne Xi ul el et ar co S d nî c i c n ut a ti cil pxe e ni ve d ii Æ a mri f a i et sec a l ut xet b uS . el as ii Æ åti r get ni a i ç i ul upr oc a åci vi c aer aol av e mrif a ås tî ce d avectl a ec af un l e ,) D 4 e 73 . rf( “ uås l uti ri ps nî i ç el er aoi ci p , el eÆ ar b nî t per d ti dål c , et er ai et ar åve da l ut a br å bi z el e do mås uer g et se„ åc å mal cor p e di no m iS d nî c i c nut a : åti r efi dl aci dar un r ad, åt aÆ nunor pi a M . et r ap åtl a nî e dnui r o tî ce d åt aÆ nunor pi a mår ei na mo - rt nî åvi sr ev b usi ç er aot år oji r g nî et se aet ati mr ofi d atr apS al åc , åti m il al , e nups et ao p es i ç , esi zr et ni r oli Æ åti mrif ni ae ni ga m i må uti s ås ei ubert er ac nî l ur dac et se at sec a; r ol ii Æ r o ml ugar p e d ol oc ni d egr e mi ç er et ç a n e d et ni a nî tl u m uc e pec nî i e r oli neÆ åt ec i ul upr oc ar p us a e nei no me dec al ii Æ åt ec aeri nî påt s nÎ . r oli neÆ åt ec r or ut ut a, ei s net xe ni r p,i ç – r oli ci ni obz år a år al ug ni s aet atil a udi vi dni i ç aet atil ar opr oc i a mc ot åÆ net si s ni uc åz ael una er ac ,i ei cer G el a i Æ r å p etzleart snîåpeti çn-eårsuicet, relai pr åSti naei zÆ ecrnpuef re durcoltisgaerrt enliorcun pî u,r0t 1lacupeir h ec er ac l ui eci bo uc i ç mucer p, 9 et r ao må p ud r ai hc er e pa o ås å uni t noc uås l upr oc er ac e pii Æ åt ec l urt nec nî t as al p et se , noor e hi unu ae ne mes a , t nî mr o mi ur åc l a , åt p ul nî t uz åc i ul unaeÆ åt ec l a et r apal uni t se d uc åt na nos noc et se 8i ul uci ni o bz år l upr oc åz ae hcr a mer ac r oli når a åci vi c aer - aol av er ac nî i r åt nez er per e d ul b mas na nu m i urt s noc ås i ç et r ape di a m megr e mås met uP. 7r otii v nî et ç a n r ov es ec r oli neÆ åt ec l upr oc et se åt ar al ce d åzi mr or åc a, at r ap S al e d e ni ni mef eci n m i g elii Æi cr exe al eri vi r p uc) mal b e di ç( ui gol e e d ar ut ar etil åt aot m i t ni maer e n ås tî ce d ei ubert un : pr oc ni r p d nî r l u m i r p nî ecert ii neÆ åt ec al e do m a e d aji r g , r ai hc i ei cer Gl ut ser nî tî ce d tl u mi a mat r a p S al , åc t ne di ve e dl ut se d et s E. mrif ni uas t a uni m i dl upr oc i ç “l a mr o n„ l upr oc ert ni d i eÆ ner efi d aer e pecr e p , r ai hc t acifi do ma, t acr a mai ul upr oc ar p us a åcil b up eri nî påt s nî åt s aec a år us å mec nî i ç må bert nî e n ås ei uber T. 6ii Æ r o m ar p us a i ç ac ii r et ç a n ar p us a , 5r olii poc i ei Æ ac ude ar p us a i ç ac i ei r ot ås åc ar p us a , åvi tl uc el er ac r ol ec a i ç r oli r RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

Aurul în Perçii

legendele despre „celålalt“, parcå pentru a exprima mai bine inextricabila lor solidaritate: çchiopåtatul mamei lui Cypselos, bîlbîiala lui Battos sînt ele oare fapte atestate sau atribute imaginare ale unui statut marginal? Dar çi: este oare aceastå alegere între faptul istoric palpabil çi faptul istoriei imaginare o opÆiune pertinentå pentru demersul istoricului? Så luåm ca exemplu cazul Labdei, mama lui Cypselos: tradiÆia anticå este unanimå în a explica numele ei, Çchioapa2 – çi prin aceasta chiar çi cåsåtoria sa în afara familiei Bacchiade, care practica exclusiv endogamia – printr-o infirmitate din naçtere. Existå trei ipoteze posibile cu privire la aceastå tradiÆie: fie ea este adevåratå, Labda era într-adevår çchioapå, çi deci greu de måritat dupå rînduielile familiei sale; fie infirmitatea sa a fost inventatå a posteriori, pentru a explica marginalitatea bastardå a tiranului Corintului, fiu al unei Bacchiade çi al unui bårbat stråin de genos ; fie, în sfîrçit, cå un fragment indeterminabil de realitate – o mezalianÆå sau orice alt adevår parÆial – a fost absorbit çi reelaborat de tradiÆia care povestea miraculoasa ascensiune socialå a

ERCETAREAcontemporanå a fost mult mai puÆin interesatå de cea mai veche dintre tragediile påstrate ale lui Eschil decît de alte piese ale sale. Aceasta s-ar putea datora presupunerii cå semnificaÆia unei lucråri comemorative este oricum un dat anterior çi inteligibil, çi cå singura problemå realå este cum çi nu ce ne spune o asemenea operå. Spre deosebire de construcÆia sofisticatå din Orestia sau de interpretarea dificilå a tragediei tebane, exaltarea unei victorii atît de apropiate în timp ar putea implica un anumit nivel de conformism, invers proporÆional cu interesul pe care drama l-ar suscita pentru o eventualå cercetare modernå.

tiranuluideremodelînd, într-un amalgam de adevår, posibil çi de inventat, istoriainextricabil lui Cypselos. Oricum ar sta lucrurile, istoricul trebuie så dea seama de toate aceste fapte, care, deçi riscå så fie imaginare, nu sînt mai puÆin reale pentru analiza sa. Existå totuçi fapte pe deplin confirmate çi de o materialitate mai degrabå împovåråtoare – începînd cu faimosul obicei spartiat de a arunca într-o pråpastie copiii nou-nåscuÆi consideraÆi infirmi sau debili 3. În legåturå cu aceasta trebuie så relevåm mai multe serii de fapte care ridicå probleme. Pe de-o parte, este evident, çi acest lucru a fost subliniat adesea 4, cå ne aflåm în faÆa unei situaÆii – solidarå cu ansamblul instituÆiilo r sociale de la Sparta – în care cetatea invadeazå un domeniu care, în alte pårÆi, aparÆine familiei çi autoritåÆii private: din acest punct de vedere, controlul exercitat de gerousia asupra trupurilor viitorilor cetåÆeni råspunde controlului instituÆiilor politice asupra folosirii påmîntu-

Çi totuçi, nu este o tragedie atît ar de putea-o directå çi de simplå pe Perçii cît genul istorico-patriotic reclama – deçi, în felul ei, ea aparÆine acestui gen. Într-o atmosferå saturatå de comemoråri, aça cum era acea din vremea lui Cimon1, arhitectura complicatå a imaginilor din Perçii nu este doar o versiune înnobilatå a mîndriei învingåtorului. S-a scris cå aceastå tragedie vorbeçte foarte puÆin despre greci çi mult mai mult despre perçi çi despre zei 2. Dar aceastå particularitate a intrigii nu trebuie så fie consideratå la valoarea ei nominalå, pentru cå existå în opÆiunea lui Eschil mult mai mult decît o simplå meditaÆie asupra nemåsurii, hybris, persane. Este destul de evident cå reprezentarea victoriei era în sine incompatibilå cu însåçi esenÆa genului tragic. Expedientul ingenios al lui Phrynichos, care aducea indirect în scenå evenimente care avuseserå loc în timpul råzboiului medic, înfåÆiçînd cîntul de jale al femeilor

178

C

191

581

481

i ç al ec a nî å m i r pxe l e åc , soi r ot ci v i ul ut nad na moc a år a n - oi zi v aeri vi r p er pse di ç å br ao al aeç å m l åv nî er pse d åvi rt - o poe d et çe br ovi ul uci ni o bz år l up urt åc åt ar a uåsi ul uif a åci t et ap e dtî t ai ç ål b ud aeri vi r p uc pili Fi ul i ei m l atf o no m aer at n urf no C. åsr aot nî uer e me nî mår as aeri vi r p er ac er ps , s us e d e mul o uc i ul eger aet ati cil p moc uås l ul ef nî å m i r pxe , pi si Li ul at r a ni r p år bel ec åti neve d,ii ri vi r p a i ç i ul upac a et ati cil bo aec a, ur dnaxel Ai ul el a eci zif eli Æ åt -i mr ofi d ert ni d ås aoi r ol g i a maec åc urt ne P ?65i e ne ht A aet atili bar e nl uv ni i ç ser Ai ul aet atili bar e nl uv ert ni dl ec , ul p mexe e d, et se muc aç a, et s art noc r otl a a å mr u oer vi ç , å nå maes a es un ec i hco uc uif nui ç r oi hc åt at nurt ni d ti uti t s noc i ul ul p uc el et a ps nî , m i s åger ås er ao ei ubert un, 55li z é mu D e d åt acove ar e pol ci c e d åt na ni cs af eri v -i r p r or åc a , nat o W uas sel co C, e ne por ue- o dni elii Æi dart ni d i r oi hc ii ci ni o bz år e p ,i hc o r ug ni s nu uc i ger i t çec a uc år ut ågel nî , m i t ni mai - ås li bati ve ni e paor pa et se åc ad ,i Ç. 45 aÆ r of åcil pi tl u mi - er ac ii ri vi r p a er al b ude d o ,i hc o e di hcer e p åuo d e ni d uti t r ec uc åz aer eg us er ac , å nr ut co n

åt agel et se et ar c o Si ul ai neÆî r u,l ut e hc na B nî muc aç a t ot , å pi ci t r a pl e er ac al eci gol ot no i ei Æ at u ml un mes et se i ul uor e aet ati mrif ni åc , å mr u al å nî p, å n maes nî ec aee C . åcs aeç å pe d el ås åz aet ec nî un, es up m i i ç us nî l e ert åc e d, eti m il i ur åc el a t nez er p nu al i ç ac , eg urt si dl - er ac e p l ai dr o m irp p m i t nu al – åÆ ne net r a pa as al b udi ç et r a pa as ar ut a nli bi zi v do m nî åcifi n mes er ac et ati mr ofi d o e d , eil a mo na o e d as aet atil ar o pr oc nî r ai hc t acr a mt nevcerf i ce d et se r ot a d nof -l uor e , el as eli r ut per d nî åz ai e met nî o er ac e p aet at ec i ç åci t abl ås ae mul ert nî et nup o a C . 15el as eli Æ r o p al eif ,ii Æ åt ec l urt nec nî eif t ar åve da uc ålf a es aor e h: år of at e mo er pse d abr ov et se u N.ii Æ åt ec ae n -i gr a mnî i ç l urt nec nî åvi rt o poe d åz ae uti s l - er ac , åÆ nese as al b ud uås l upr oc ni r p r ai hc å m i r pxe r ot a dnof l uor e , å mr o n e d et a no dr o ii Æ ei v a aec i ç eti z nîl b m î e nii r ut a n a aec,i mul å uo d et seca ert nî t ai çîf s : p m i t i çal eca nî el e b ma al i ç us nî l e a pi ci t r a p a år åf åt ai e met nî t sof a i a mcot ecii Æ åt ec ae ni dr o ucii r ut a n a åci t oa h aÆr of åcsai ucol nî ås er at s nî if r a uni ne m i n muc i ç a C. 05 åcsae ne moe n et ati c

i tai iÆiçdalaretc aåcnîr oteråil vpi rm pî t n oî reotishe Culnecmpuicli åFpi uuld i çul åuitfseli eucbi rpt am , a n mese dl - a urt ne pt ne di cca t secai a mcot t uni Æ er ai ul uh - o dai d al cer o p åc er al p m î t nî ål p m i s o et se un åc et ao p ,l ur oi h C so nogi t nA uc i ç t al p m î t nî a- s muc aç a , åt p ul nî l ui hco vi t cef e t udr ei p a-i çi ei no dec a Ml a pili F åc a D?ii ger uc ås nî ål p m î t nî es e C. ci gol l ef t s a e ni ve d r ol r oli nui zi vl a nu moc n mes t sec a uaii r ot åci z er pi ç ii Æ e o p åc l ut pa F . 35 dnî r e d r oli r oti r u met çes pil er ac el eÆ nese ae dev a e d et ati c apac o uc ti cil pxe do mnî t ati der c et se – tl u m aer pt uz åv a åc urt ne pti br o a åc eif , er et ç a n ni d br o et se åc eif , s ai seri T ac t ef or p nu er pse d uas r e mo H ac t eo p nu er pse d abr ov et se åc eif – l ubr o, r ol eÆ ner apal ali bi zi vl ucoj tî ce d åt ar åve da i a m, å d nuf or pi a me nui zi v o uc , er e dev e d c ol nî , t art sez nî ;ii r e dev el a i Æ åti mrif ni er pse d a br ov et se dnî ci c nut a, t adoce d e d r oç ui a m, t ne di ve i a met ao p et se, ui nart s e dtî t a e p ni årt s e dtî c e p , “t acr a m„ l upr oci ç aet ati mrif ni , åÆ nel oi v uc i r oese d, eg ni pser er ac ei Æ azili vi c o- rt nî eci zif ii Æ åti mr ofi d l a l axo dar a p t ut at s t sec A . 25 åz ai e met nî o l e er ac e p a ni rt c o d e d t ceri d

,-iål cpi t m aoblcååst saar euct a nåruåfc retolni ourfeniîi omåuls etliurt utpåigf elr ,a uuåns lerulaecf enp î er aceif , å m i r pxe 94 å nal b e d åti r e poc a a m i ni uc l ec e ne m - ot si r A uas r åp uc ti r e poc al ec soyti T, 84 ot sill a Ki eci aosr u l uif ,l usr u- sakr A, 74)l upaæi çl up uL( s uegi Ai ç so ky L, åci t a aet sev o p ni d i na mç ud i Æ arf i o d i ec :ii r ut a n a åci t abl ås ae mul uc l - ud ni d ur nî , ci or e i ul uj a nosr e p l usec xe i ç aÆ nel oi v åÆ ne di ve nî nup er aci Æ åti mrif ni etl ai ç åt si x E ... er ugi s a o-i ås r adaz nî t acr ec nî a aÆi ez er ac e p aeri r - u me n e d si t e hT i ul l ui f e p ae ne mes a e d år a pes l - er ac , d nî r e dii r oti r u me d uel e Pi ul l uif e p år a pes lî er ac åli bi t - pecr e p m i e paor pa et ati mr ofi d åt s aec a, eli hAi ul l uiî cl åc :i ul uor e a evi t uti t s noci ei r er azi bl a åÆ nel ecxe ni r pl un mes if r a r ol er aoi ci p aet ati mri f ni muc i ç ac et s E. 64l ar e neg t nel avi hce e dl or nu åd negel nî i ç ec aoj ås er ap – ii Æ åti m - rif ni a el ar e neg i ei r oget ac l un mes e ni ve d å nî p r ol er b - me mel a i Æ åti mrif ni r otl a r al ubac ov nî r ai hc ei uti t s b us es tî c nî ti dnî ps år e d tî t a – ci zif t cef e d t sec a åc i ç ,l a noi Æ - pecxe et se åt åpaoi hcç er aci or e e dl ur å mun åc, hcil er B uc å nuer p m î , måvr es bo ås ei ubert , es ups d niif aet sec A


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


33. Gerioneu: Hes., Th. 287 çi urm.; 34). Iphyklos: Pherecyd. fr. 33 Jac.; Apollod. 1, 101. 35. A. Brelich, op. cit., p. 249. 36. Heracle: Ion T rag. fr. 30, Nauck2, p. 732; Aristomene: Plin., HN 11, 185. 37. D.S. 8, 17. 38. Hdt. 4, 161. 39. A. Brelich, op. cit., p. 240-242. 40. Ibid. 41. Vezi supra, n. 13. 42. Gernet, Anthropologie, p. 321. 43. M. Detienne çi J.-P. Vernant, loc. cit. 44. Fran çoise Frontisi-Ducroux, Dédale: mythologie de l’artisan en Grèce ancienne, Paris, 1975. 45. J.-P. Vernant, op. cit. 46. LSJ, s.v. 47. Suid. s.v. lykou dekas. 48. Hes. fr. 181. 49. Vezi supra, nota 36. 50. Annie Schnapp-Gourbeillon,Lions, héros, masques, Paris, 1981. 51. P. Vidal-Naquet, s.v. Grèce: Civilisation, în Encyclopaedia Universalis.

La modul ideal cel puÆin, aceastå luare în ståpînire a corporalitåÆii cetåÆeanului este gînditå în general ca legitimå çi necesarå pentru binele comun. Så-l recitim pe Aristotel: „În måsura în care Æine de datoria legislatorului så vegheze, de la începuturi, pentru ca trupurile copiilor så devinå excelente, acesta trebuie så se preocupe în primul rînd de împreunåri çi så stabileascå cînd çi cum un cuplu trebuie så aibå raporturi conjugale...“ (Pol. 1334 b 29-33). Chiar cenzurînd orice sentiment anacronic de repulsie pentru aceastå suveranå indiferenÆå faÆå de sentimentul privat, trebuie så recunoaçtem existenÆa unor limite foarte înguste pentruhabeas corpus în cetatea idealå; aceasta cu atît mai mult cu cît cel care vorbeçte este Aristotel, care are întotdeauna geniul de a spune mai bine ceea ce toatå lumea gîndeçte, mai curînd decît pe cel de a çoca prin singularitatea concepÆiilorsale. Trebuie deci så ajungem la concluzia cå, pentru a-l parafraza pe Pierre Vidal-Naquet, cetatea este o maçinårie de eliminat diferenÆele12. Ea nu se recunoaçte decît în imaginea corpurilor „cu braÆe çi cu picioare drepte“ çi respinge, deseori în sensul propriu al cuvîntului,

52. Cf. 53. Pl., Nicole Smp. 215-222. Loraux, „Voir dans le noir“, Nouvelle revue de Psychanalyse 25, 1987, pp. 219-230. 54. [Callisthenes], Romanul lui Alexandru. 55. G. Dumézil, Heur et malheur du guerrier , Paris, 1973. 56. Cf. Nicole Loraux, Blessures de virilité. Les expériences de Tirésias , Paris, 1989, pp. 108-123. 57. Cf. J.-P. Vernant, op. cit. 58. Hdt. 5, 92.

dincolo frontierele (membrilor) sale, orice diformitate corporalå vizibilå de a membrelor sale/såi. Çchiopi sau cocoçaÆi – fiinÆe al cåror corp strîmb indicå un spirit întortocheat çi neliniçtitor –, trebuie så råmînå la marginea corpului politic, aça cum se întîmplå cu Tersit în faÆa Troiei sau cu Hefaistos în afara Olimpului13. Vråjitori çi fierari, cîrcotaçi subversivi çi „tirani çchiopi“, pentru a relua titlul studiului strålucit al lui J.-P. Vernant14, ei sînt stråinii dinåuntru, çi dacå în legendå ei au în acelaçi timp un rol negativ çi ingeniozitåÆi supraomeneçti15, în viaÆa curentå pare cu totul normal så te fereçti sau, cel puÆin, så-Æi baÆi joc de ei. Agresivitatea sarcasticå a mentalitåÆii colective a grecilor faÆå de infirmi çocheazå atît prin vulgaritate, cît çi prin duritatea ei nemiloaså16; totuçi, ea ne reaminteçte astfel anxietatea care adunå laolaltå temerile unei comunitåÆi sårace pentru supravieÆuirea ei, neliniçtea surdå cu privire la bunåvoinÆa zeilor – care pot oricînd så se hotårascå så-i 181

381

. 54 åt arfi cse dif et ao p er ac åxat ni s o å p ud åz ai c os a es)ii Æ ar e neg ert nî åt ai ci v er aci n - u moc( aer a pr uz ui ç ) ås ao ut cef e d ål a br ev er aci n u moc( al aiî blî b ,) ui Æ a ps nî åt ai ci v er aci nu moc( l ut at å poi hcç er ac nî i Æ åti mr ofi d e dii r oget aci et sec a aÆ ner eoc tili bat s a ii r åci nu moc r oli Æ åti mrif ni t na nr e V err ei P- nae J e d åt ar c - as noc azil a nA.i cil boi ç ap r ot sec a r or ut ut el e mr u åz aert - s å p si t e m ål b mu er ac e p eli r ut åt r ucs , 44l a de Di ul i a s a p- x uaf al r oli ni hcl e Tl a “ bar c e d„ l usr e mal e d,i ç, etil oco i åc e di ç åÆ ni s ucsi e d ei ove n e ai r et a me nup us a urt ne p : 34 åcs ae ne moar p us ål a nazi t r a r ol aet atili ba i ç i ei gr ul at - e mel a er aot ei e met nî r ol eÆ niif l a r al ucri c l usr e mert ni d l ut r o par et se s nî rt s e dtî c t art s no me d a e nnei t e Dl ecr a M ?si r byh e di ç åci or e e nui Æ c a e d pi t ti muna nui ç åt er c noc et ati mrif ni åti muna o ert ni di ul ut r o par a åci gol o , el ar - o pr oc i n ui ser gs nart r ot sec a l a doc nu er ao åt si x E .i ul ucse ne mo el eti m il , uår nî uas e ni b nî , åz ae dif s er ac el as ii nui Æ c a l a , r oti t sever p i r oe n u,li bi zi v l un mes tî ce d avectl a et se un eci or ei eÆ niif aet ati mr ofi D. 24 ae nui s - er gs nart i c , ae n ui Æ cef r e p un ål ai Æ nese et atil ac t per d ua , åvi rt o p m i d ,ii or e ; åt ul os ba aeÆ es u murf i ç ål ar o pr oc ae n ui Æ cef r e p åvi t al r e p us år ei na m o- rt nî åz ae nr ac nî ec i ec t nî s – 14t xet noc t sec a nî i a mcot vi t acifi n mes ,l ef tl a e d , et se t at å poi hcç i ur åc l a , s ot si af e Hi ul ai Æ pec xe uc – ii nei p m il O: t a uni m i d uez nu et se unl uor e åc urt ne P . dar g tl a nî i a ml ec nî åt ni z er per l - åc e der c aet up r a- s er ac er pse d el ej a nosr e p al i a mcot år ef er es er ac ei Æi dart o- rt ni r p ai ht ag akol ak e dt a m i r pxel ul ae di ez e di f s ås er a p r ol el oc ari m a et r uc åt ar åve da o – i br o uas i poi hcç , 04r å p uc i Æi r e poc a , 93i ni gor d na , 83 s ott a B ac i Æiî blî b , 73 s oll e ksy M mucer p i Æ aç oc oc i or e ; 63i Æ ni d e di r ud nî r i ert uc uas å nal b uc åti r e poc a a m i ni uc i or e , 53 msi pai r p e di ç ni t a, åvi rt o p m i d, uas 43i Æ art s aci r oi Æ net - op m i i or e , 33“i z e mai s„ uas il b udi or e , 23il af ec a i or E . 13 esil U e p r ai hc uas 03 s ay ni M e p , 92 ue di T e p e ni b e d l ef al ati c met up iî l e d ni hc -i r p-i ul uor e l a ui nart s j a nosr e p t sec a ar o bor oc a urt ne p r ad,) 82 ei Æi dart ae ne mes a o åt si xe el c ar e Her pse di ç å nî p( RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

681

. 41. c yL ,. ul P. 7 . 76- 73. pp , 0891 ,) 1( 12 e mmo H’ L , “ err e ug al , til e L„ , x uar o L el oci N. 6 . 461. p, 3891, si r a P, 2ri o n r uess ahc e L , t e uqa N-l a di V. P. 5 . 526- 716. pp , 0891 , 81 EES ÉR, “ cer g e ni a mo d el : el ai c os eri r ot si h t e ei gol oé di , sétil at ne M„ , ert e P e o Z.f c ; 94- 64. pp, 5791, si r a P , 7 1 , éti uqi t n A’l s nad noi t ac udé’l e d eri ot si H, uorr a M.I -. H. 4 . 61. c yL ,. ul P. 3 . 29, 5. t d H. 2 . 593- 983. pp, noi t nev nI , x uar o Li z ev , eci or e ii Æ åtil ar o pr oc ai ni g a m i eti munai e nu aet ati uni t noc er pse D . 54- 91. pp, 6891, 7 noi xel f e R al e d s p me T eL, “ ni vi d s pr oc el : sl et r o mm i t e sl et r o M„ , t na nr e V. P-. Ji z ev ,i ul uor e ae ni g a m i nî i ul upr oc aÆ nat r o p m i er pse d; r oli ez ae ne mes a, so di eoe ht l ut eti pe nî ai ser pxe i ç- ud ni s åg ,i e po pe ni d ej as a p et ar å mune n nî t nez er p et se eci zi f ii n ui Æ cef r e p l ul ae dI . 1

et o N - ne di l ur at o h e d ol oc ni d åt adoi ci n r a d, e paor pa.i –e iåi Ædåntîi tp al uer e måt s er ac ii Æ azili vi c i e nul a s n ucs a i ul upi hc ae n - e mes a, t nacifi n mes nu a nuae dt ot nî åt ni z er per aÆ nai ve d , aet ati r etl a, aÆ ner efi d åc et çe devo d er ac r a d, mårfi cse dl - ås r ugi se d ei ubert er ac e p doc nu å p ud, es nucs a i Æ åti r - al ug ni s a nuae dt ot nî d nupser oc el eli bi zi v r oli Æ åti mrif nI ... 85 åtl u maer p er a tl al ål ec ec p m i t nî ei r o me mer a un l unu er ac ert ni d,i åsi ai Æ o pe ni o di ec uc eg ni t s av es er ac mae ni unul a r ot ei e met nî i ç e paoi hcç i e dai hcc a Bl a uif , sol es py C, r oli z ai tt a B eli Æ åti mrif ni ; 75l upoi hcç s o ka dbaL i ul l a t o pe n i ç “l ut nai ve d„ uas l ui c ag nî t s s oi a L i ul l a uif , et alf mu el er aoi ci p uc l ec pi d EOi ç r ad, ål b ud aeri vi r p uc l ec ur d naxel Ai ç r oi h Cl ec pili F: ai etl a a nu d nups år i çî i Æ åti mr ofi d r or åc el a i r oser gs nart e di r u mae n – ?sel a i a mi c – i ç i c , åvi t acifi n mes et ati mrif ni o e d t acr a mpr oc i unu aet ati r al ug ni s nî i r atil os ii or e i a mun un, t uz åv ma muc aç a ,i r oese d åcove a dnegel : et ni v uc avetî c åc nÎ . ci ni o bz år i ul uf mui rt a åci or e aeri r u me n i ç å pil c eceif nî et çe d nî p l - er ac åt nel oi v aet r ao m p m it ERT EP E OZ


pedepseascå pe muritori prin naçteri monstruoase17 – çi prejudecata tenace dupå care o diformitate a corpului este semnul vizibil al unei diformitåÆi globale a fiinÆei18. O întreagå literaturå plinå de ironie grea çi de sarcasme nemiloase atestå o ierarhie, în acelaçi timp politicå çi esteticå, care porneçte de la marginalul pocit çi infirm pentru a ajunge la kalos k’agathos, imaginea idealå a cetåÆeanului perfect. Existå, desigur, nuanÆe, înfruntåri chiar: de la råzboinicul curajos al lui Archiloc care nu aratå grozav, dar este cel mai bun dintre cetåÆeni 19, la hippeis atenieni din comedia omonimå a lui Aristofan, care cer, drept råsplatå pentru curajul lor civ ic, îngåduinÆa concetåÆen ilor faÆå de graÆia çi frumuseÆea lor excesivå20. Este evident cå a existat întotdeauna un conflict între idealul aristocratic al frumuseÆii fizice çi imaginea cetåÆeanului de toatå nådejdea, brav çi viguros, dar nu neapårat frumos; este la fel de evident, totuçi, cå acest conflict este superficial, çi cå el nu angajeazå esenÆialul imaginii de sine a cetåÆeanului, care se recunoaçte la fel de bine în corpurile armonioase ale Parthenon-ului, cît çi în frumuseÆea abstractå pe care discursul funebru

8. Tyrt. fr. 9; despre corpul rånit, ve zi Nicole Loraux, Blessures de virilité. Les expériences de Tirésias , Paris, 1989, pp. 108-123. 9. Zoe Petre, op. cit. 10. Ibid. 11. J.J. Winkler, „Laying Down the Law: The Oversight of Men’s Sexual Behaviour in Classical Athens“, în D.M. Halperin, J.J. Winkler çi Froma I. Zeitlin (ed.), Before Sexuality. The Construction of Erotic Experience in the Ancient Greek World , Princeton, 1990, pp. 171-210. 12. Cf. P. Vidal-Naquet, „Eschyle, le passé et le présent“, în J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet,Mythe et tragédie en Grèce ancienne, 2, Paris, 1986, p. 66. 13. Pentru infirmitatea lui Tersit, vezi M.I. Finley, Le monde d’Ulysse (trad. fr.), Paris, 1965, p. 113; despre Hefaistos, idem, „Metals in the Ancient World“, Journal of the Royal Society for the Encouragement of Arts 98, nr. 5 170, sept. 1970, pp. 597-606. 14. J.-P. Vernant, „Le tyran boiteux: d’OOEdipe à Périandre“, în idem çi P. Vidal Naquet, Mythe et tragédie en Grèce ancienne, 2, Paris, 1986, pp. 45-69. 15. M. Detienne çi J.-P. Vernant, Les ruses de l’intelligence. La Métis des Grecs2, Paris, 1978, pp. 257-260 çi passim.

21. nu înceteazå så permite o atribuie civicimai Aceasta ne såeroilor înÆelegem bine importanÆa a ceea ce Angelo Brelich semnala ca fiind paradoxul prin excelenÆå al condiÆiei eroice22: aceste fiinÆe, despre care Aristotel putea spune cå sînt superioare muritorilor atît kata physin, cît çi kata psychen23, aceste fiinÆe care, în iconografia tîrzie, elenisticå çi romanå, çi mai mult încå în imaginarul ulterior, sînt asimilate idealului de frumuseÆe clasicå çi sublimului – aceste fiinÆe sînt deseori prezentate de tradiÆia cea mai veche ca niçte monçtri. Creaturi a cåror violenÆå excesivå este pe måsura unor diformitåÆi fizice neliniçtitoare, chiar înspåimîntåtoare: gigantismul, pentru care exemplele abundå, de la Ahile24 çi de la Oreste25, la Pelops26 sau la Tezeu27, ca så nu le citåm decît pe cele mai celebre; dar çi opusul såu complementar , nanismul, pentru cå nu numai cå existå eroi pitici, dar se întîmplå chiar ca acelaçi personaj så fie cînd gigantic, cînd deo talie anormal de micå

16. Vezi mai ales epigramele din Anthologia Graeca cu privire la infirmitåÆi. 17. Marie Delcourt, Stérilités mystérieuses et naissances maléfiques dans l’Antiquité Classique, Paris, 1938. 18. Pl., R. 7, 535 d. 19. Archil. fr. D. 20. Ar., Eq. 565-581. 21. Loraux, Invention. 22. A. Brelich, Gli eroi greci, Roma, 1958, p. 225 çi urm. 23. Arist., Pol. 1332 b. 24. Lyc. 860. 25. Hdt. 1, 68. 26. Paus. 5, 13, 5. 27. Plu., Thes. 36, 2. 28. Vezi convingåtoarea demonstraÆie a lui A. Brelich,op. cit., p. 235, interpretînd Paus. 8, 31, 3; 5, 7, 6 çi 5, 8, 3-4. 29. Il. 5, 800; cf. Eust. 2, 511. 30. Eust. loc. cit. 31. Lyc. 1244, cu comentariul lui Tzetzes ad. loc. 32. Molos: D.S. 5, 79; Apollod. 3, 17; cf. Plu., def. or. 417 e.

182

187

502

691

a i ç ci til po hi ul us ot e a er azil at ne murt s ni åt s aec a åz aer - ug ua ni , r oli ha mo not ar a måt aci de d, B a mar gi pe , r O . a net A al sol hc o so ki t uan er a o er ac e p åci til o p aer et up urt ne pif a e d e nui Æ ar i ç t ucso nucer t ne murt s ni ,l av a nl ec et se muc aça, “r atil age„ i obz år nu e d åÆ af aet atili t so met çao nucer ås r oç u e dl ut se d et se ,i et p ul a åci t e aer aol av er pse d sr ucsi d t sec a e d ol oc ni D. 5“ er ao noze d e d eti s pil t nî s åc e dni t er p es er ac er pse di g uf el ec a uc i g uf ås„ åÆ av nî et er ac l av a n i o bz år i unu aet atil ar o m i i ç “i e ni mal a S ae ni ç ur„ aÆ nune d av at sec a , not al P e p et çevi r p l - ec nî ; 4 år aoi r ef ni tl u m aer åp av esi ,i ei hr at ua år art noc et se er aci ç, “ ei Æ agi va n e d eli ci nhet nî r aodi c ,i Æ ut ri v et seca nî e der c un„ er ac , er a m e p) si manyd( aer et up ec p m i t nî , r oli r ot åt p ul “) ai hcr ahti e p( a nil pi csi d e pi ç e nysor hpos e p,) ai x at ue( åt p ul e d åt cef r e p ae ni dr o e p årt ser et ai no mege h„ ai e met nî er ac r oli ço m - årt s ai etil o p a d uål av et ar cosI , ael - VI l a l ul oces nÎ . 3i ås r oli r ot åt p ul i ç l av a ni ul ui o bz år åci til po h“ åcs aeço mårt s at p ul „ i ç i e ni m

. åsei p nî ås aoi r ot ci v ac er apa ,ii ni mul i ç i ul uci r e nut nî el a el ai Æi ni eli Æ åti ugi b ma nî åt a m i r pxe , ui r e p m i urt ne p ål at af avi t a nr etl a åc ål ai o d nî o i ci n e nî mår un , r eg as - e me d eti t s or i r usr ev el e m i r p ni d r ai h C. 41) 252( nose p i at e hci o so ht na’ d nosr e P ot , “i Æi ci m i ni ç i Æî r o bo d r oli çr e p aer aolf „ muc a t nî s ,) 871( nol e ht i asr e pi at e hci neg no no aI , “ nai noi l ut uni Æ ez et save d åsi Æ acel p„ i ec:i esei p a ål art nec a necs nî åt ne di ve et r aof e ni ve d er a nr ut s år åt s aec A . a ni mul tî ce d “t ner aps nart„ i a mci r e nut nî i unu a i ç et atil aer at ner a pa tî ce d el aer i a mi nui zi v i e nu a, el ar ut a n r oli r ol av ai r å nr ut s år i e nu aee di d nî cove , å ni mul e d l uci r e n ut nî l axo dar a p do m nî åg ael ,) 971( se gr ane , t ne di ve aer p tl u m,l usi V. el e ert nî ål ar ut a ne n i ç åti c or o ne n et ati ni f a e d l ef nu åc ove el e , åvi rt o p m id ;i z i ç et pao n ert nî ei Æi z o po o åz aer eg us un t a ni mr et e n i ul ui ci fi r c as aÆ nevces i ç tî c , ar dnana at a mer hc er pse d l uj as a p tî t a ; e nasr e p i et a mr a i ul uti çrîf s el a ii Æi no mer p el et ace nut nî åz aer eg us ci r e nut nî /åni mul aÆ nel avi b ma ,) 412- 671( i e ni ger a dari t nî r ai h C. nasr e p i ul ut ager a

-5a6l a4 Sel duneot hnti arnaî MataaednuyprodenraacmiAci em rreleioPpi,ecinduel u mt iuopbezcånîr aeli o d l a- e d i ul ec t aci de d ar e , A a mar gi pe , t xet l u m ir p ec p m i t nî , no ht ar a M al e d ai r ot ci v aci fi r ol g , at s aec a uc et atil avi r e dti ri ps nurt nî i ç , a m i r p åp udi na ecezer ps -i c ni c al mac åt av ar g , å mar gi pe a uo d a r ao d åc d nî t år a : ei r ot ci v er pse d eli ri t ni ma åci t si r et c ar ac et r aof år ei na m o- rt nî azili t u er ac , å nai no m i c a d nag a por p , 0691 l una ni dl oci t r a nurt nî , t ac ove a yr d na mA err ei P, “ no ht ar a M al e d„ eti mun el e mar gi pe uc år ut ågel nî , r åve dart nÎ .i o bz år å p ud e d i e daoi r e p el a eci til o p el et cilf noc uc eÆ negr evi d r ot sec a a ei Æ al er nî aer e nupi ç mucer p, ci r ot si i ul usr ucsi d el a eli b - ai r av r ot sec a ar p us ai ei Æ net a aer azil ac of ecif ar gi pe r ol et - ne muc o d ii r åt er pr et ni mår ot a d , t paf e D.ii r ot ci v i ç ael - ec a i ci ni ç i or e i ç ai ec a a nuae dt ot nî er a un t ar o me moc l ui o bz år : r ol et ne m i neve a år ati nu er at er pr et ni o e d åti Æ - os nî i ç ut ot et se un er ac r ad – r ugi se d, et ati m i na n U .i e net Al a r ad negel l ut ucert ni d eci or e r oli v år psi l a nar o p met noc l ut nel

gî nim trsoesmleu cciareerincuutl nåîrtrsaoniddi çei çurnei på duirtanm -en e spoåileartaafDietusl ei iuleliutz a ni muL . t nae n nî ai Æ ul osi di ç et r ao m, sos yr hc yl o p l ui r -ep m i ert ni d aet ati nif a d nii nil b us , r ol et ubi rt a a åt el p moc er asr ev ni o åz aezil aer l ut eo p, t c nupt sec a al e d d nî pec nî , r a D . a net A- ai sr e P i ez eti t na t ner a pa e d n upser oc r a aet sec a ; et r ao m– ånaet nî måpbus e mul – ci r e nut nî – t ni g - r a ac et nel avi hce e m i not na r o n u åÆ ai v – c set nî måp – i z – åni mul – r ua e nupo er ac ål a noi Æi dart ål ai Æi ni å me hcs al e d d ni nr o p , r a daç a , åtl ovz e d es li hcs Ei ul ai deg ar T . r oli Æ r o mae mul ert åc , “ ol oc ni d e d ae mul „ ert åc eli Æ r o p ert ni d a nu åz ae uti s åci ti m ai f ar goeg e d n u ol oc a , t sev e di ul ut uni Æ ae ni gr a mal a net A åz aezil ac ol i ç t ni gr a e d so no ht hc sor uase ht åcove dnî ci c nut a,li hcs Ei ul l ut xet nî i ç ås nî åli bat cet e d et se å nai not hco py h ei t seg us O. 31t nae n nî i r ei p r ov , e net nî måpb us ii mul i ai no me d,i Æ ne dnecse d i er åc i a evi secxe i Æ åtil ager i e nu a t ni gr a e d at srî v uc åt at s art noc et se r ua e d åc o pe åt s aec a ;ii Æ åt per di a i r ot -i z åp,i oi no ht hci pe i no m i ad nî å mr of s nart es i ås ii ne mao ; åt paer d et atil ager e d åco pe o åt ni zer per l ur ua, r ol et srî vl a


ZOE PETRE

despre solidaritate, fie cå este vorba despre ceremoniile comemorative amintite deja, fie despre efigiile monetare ale Atenei15, care evocå miturile måslinului sacru, materializare a ceea ce Platon numea naçterea „egalå“ a cetåÆenilor, råsåriÆi, precum arborele sacru al Athenei, din însuçi påmîntul cetåÆii lor;isogonoi, deci isonomoi, încheie pseudo-discursul patriotic din dialogul Menexenos 16. Acelaçi måslin, renåscînd miraculos din cenuça Acropolei în ziua imediat urmåtoare incendierii cetåÆii 17, anunÆase, ca un simbol al vitalitåÆii unei cetåÆi solidare, victoria de la Salamina. Epigrama A omagiazå acea arete råzboinicå a luptåtorilor de la Salamina evocînd imaginea unei victorii cucerite, printr-un efort unic, pe påmînt çi pe mare ; astfel înfåÆiçatå, victoria de Salamina cere ca onoarea de a fi salvat Atena çi întreaga Grecie så aparÆinå atît coråbiilor, cît çi falangelor. Astfel, epigrama råspunde direct întrebårilor ridicate de dezvoltarea flotei. Pentru cå mi se pare evident cå extinderea privilegiului råzboinic la cetåÆenii care nu au nici censul, nici statutul hoplitic, nu a pus numai probleme politice – sau, mai curînd, cå problemeleAnu s-auzipus imediat ca probleme pur politice. doua dupå Salamina, luptåtorii flotei, acum råzboinici în sensul deplin al cuvîntului, nu au revendicat direct o cotå mai bunå de participare la viaÆa politicå, ci mai întîi recunoaçterea valorii lor råzboinice çi civice. Epigrama A le acordå din plin arete çi kleos , çi se înscrie astfel într-o dezbatere al cårei rezultat va fi, pînå la urmå, politic, dar care angajeazå, într-o manierå de o complexitate diferitå, ansamblul reprezentårilor privind cetatea. Un izvor care susÆine, dupå pårerea mea, aceastå interpretare a epigramei A este textul, practic contemporan, al Perçilor lui Eschil. S-a încercat så se punå tragedia lui Eschil în legåturå cu evenimentele politice ale Atenei victorioase, în special cu conflictul dintre politica lui Temistocle çi agresivitatea „cimonienilor“; pornindu-se, mai ales, de la rolul çters al victoriei de la Marathon în înlånÆuirea episoadelor dramei, 208

ERT EP E OZ


O examinare atentå a acestor antiteze epuizeazå în fapt cele trei funcÆii fundamentale din ideologia tradiÆionalå a societåÆilor indo-europene, anume suveranitate, råzboi çi abundenÆå 7; utilizarea acestei scheme antitetice sugereazå o opoziÆie constantå çi absolutå între greci çi perçi. Pornind de aici, ne-am putea întreba dacå nu cumva fiecare dintre atributele perçilor nu este doar jumåtatea unui binom, în care grecilor så le revinå opusul complementar al calitåÆii relevate în descripÆia adversarului. O analizå statisticå a cuvintelor care desemneazå metale preÆioase în tragediile lui Eschil aratå cå Perçii 8. Chiar de la începutul piesei, este de departe pe primul loc corul descrie palatele de aur, polychryso i edranoi , ale regilor (3), alaiul polychrysos al prinÆilor persani (9), Sardes45 çi Babilon (53) – cetåÆile de aur; Xerxes însuçi, vlåstarul de aur, chrysogonos , descendent din Perseu, cel care se nåscuse din ploaia de aur a lui Zeus (79 çi urm.), este încarnarea divinå a acestui metal preÆios. Aça cum bine se çtie, aurul persan este o temå care apare atît de frecvent în tradiÆia greacå încît ne simÆim aproape constrînçi så-l evocåm ca pe un simbol al puterii Marelui Rege. ne-am reaminti numai munÆii de aur pe careDacå Aristofan îi evocå atîtfiedeçiireverenÆios în Acharnienii såi 9, am realiza cu uçurinÆå cå aurul persan a fost o temå folcloricå pentru multå vreme çi cå nu putea lipsi dintre atributele ahemenide10. Fårå a-çi pierde deloc valoarea simbolicå çi ornamentalå, epitetul polychrysos çi motivul aurului persan intrå într-o serie complexå de imagini coerente, care-i evocå pe duçmanii grecilor. Cel mai apropiat corelat al temei aurului este motivul mulÆimii monstruoase a imperiului: polychrysosçi polyandros (33, 73) aratå ca douå faÆete ale aceleiaçi abundenÆe excesive. Armata persanå cu armura de aur, magnificå çi ameninÆåtoare, este un drago n polycheir (82). Însåçi puterea regalå este identificatå cu aurul: corul, ca çi Atossa, subliniazå legåtura reciprocå çi indestructibilå dintre metalul preÆios çi monarhia perseidå11. Apårînd în mod repetat ca un atribut distinct al fiecåreia dintre cele trei 193

591

ci doi se hl uti mnÎ . vi t cef e åt si xe t ni gr a-r ua år at ne mel p moc ai Æi z o po er ac nî , åci ti maeri dnî g urt ne p nu moc ez eti t nai ç i r ei c os a e d met si s i unu si r cs mucri c ar e ,l ui r e p m i d nî zil - ob m i s ,l ur ua, muc a å nî p cse devo d ås t acr ec nî ma muc aç a; t ni gr ai ç r ua, esaoi Æ er p el at e me dii hcer e p el a el a noi Æ -i dart elii Æ at o noc måti u ås ei ubert un,i ç ut o T . noi r uaL al e d l ut ni gr a e d er aoti çrî v oc år us å mort nî eses ni pe d er ac ii r ot ci v i e n u a d ual er pse d a br ov ar e d nî c i c n ut a sel a i a m,i r aili maf uar e uås l ui r oti d ua i ç tî c li hcs Etî t a er ac uc et atil aer o aet ni maer ae , s ul p nî ;i çr e p e d abr ov ar e d nî c i ul ur ua aer ac ove ar e muc aç a t ot , vi t ar e p m i so pot nu ar e nai net ai ul ut ni gr a aer a noi Æ ne m, t ne di v E .) 832( so not hc sor uase ht nu, nege p nor ygr a, t ni gr a e d r ovzi nurt ni d åt s noc as ai Æ ågo b åt aot ec p m i t nî ). mr ui ç 532( – åci r ot el p un åc ad r ai hc – åci nr et up åt a mr a o er a ae åc i ç , soil e Hl uÆ ni r p e nupa e dnu ol ocai a mcot ,) 232( no ht a m - s ani ht hp uoil e H sot kana si a ms yd sor p el et ,t se Wr aF e d l ef nurt nî ålf a es a net A åc målf ai ul ur oc eli r us nups år ni D .) s all aP e d et aj et or p t at s-ii Æ åt ec a åt ner ucer aer a noi Æ ne m m ei tr ancî o,iveenoetetAsaeeraieretcalucP alr eeidu“l euinoeibrzoåd itiî cendål „ådaileanipgiaa m i tel cupmm r l upocs åc j asapt seca nî l a ut xet e nups e nli hcs E( i nei net a e p,i ul ui r e p m i ii na mç ud e p år ao a m i r p urt ne p åz ae n mese d iî ai ht y mo hci t s , ci t a mar d i ul usr ucsi d l a t c nup t sec a nî i a mcot åc, ae maer er åp åp ud, vi t acifi n mes et r aof et s E . 21i t çecer g eli r uti m ni d eci gol ii r åzi nagr o ai Æ ar ugif noc urt ne p eci t si r et c ar acif a t at år a ua- el , e nnei t e Di ç t na nr e Vi ul el a el ecl ai ce ps nî ,ii d ut s etl u mi a mer ac e p eÆ ne dnopser oc e d å me hcs o år ut c urt s åt s aec a nî et ç ao nucer met uP. et r ao m – ånaet nî måpbus e mul – et pao n – ci r e nut nî uc et at nurf - noc t nî s åÆ ai v – i eli z ani mul al et ne mi neve – i z – åni mul – r ua ac et ubi rt a : år at ne mel p moc ei Æi z o po o- rt nî t at e per r apa er ac i nui Æ o n e dii r es å uo d a aer acifi t ne di l ef t s a eti m -r e pi ei degart el ai r usr ev e d 522 r ol e m i r p a åzil a na O .) 322- 122( i ot o ks ...i ai ag , e net nî måpb us ii mul l uci r e nut nî nî el er el ec e p ezert såp el åsi ç, al ht se, eli bar ovaf et ne m i neve r aod – so ahp se ne htr e ne seg – i eli z a ni mul al åc uda ås s ui r a De p egaor RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

funcÆii fundamentale – suveranitate, råzboi çi bogåÆie –, aurul este esenÆa imperiului ahemenid, simbolul însuçi al puterii persane. Faptul cå la sfîrçitul piesei maiestuoasa umbrå a lui Dareios oferå ultima imagine a splendorii imperiale a aurului strålucind în tiara regalå –basileion tieras phalaron piphauskon(661) este expresia exactå a catastrofalei înfrîngeri suferitede cåtre perçi. Caracterul preponderent vizual al imaginilor evocate în parodos (cf. 22, phoberoi men idein; 48, phoberan opsin) conferå în mod implicit epitetului polychrysos çi termenilor înrudiÆi cu el o valoare similarå: strålucirea çi luminozitatea metalului preÆios sînt cele mai frapante elemente ale acestei descrieri. Dînd glas anxietåÆilor sale într-un discurs foarte elaborat, regina rezumå tema bogåÆiei luminoase atunci cînd spune cå un om fårå avere nu stråluceçte, lampein, niciodatå pe måsura puterii sale (165-169). Pe de altå parte, contrastul dintre armata înzåuatå în aur, palatelepolychrysoi çi „gîndurile negre“, melagiton phren, care-i tulburå pe båtrînii phylakes (144 çi urm.) accentueazå valoarea vizualå a epitetelorderivate din chrysos. Avem,dintre astfel,aur o primå secvenÆåal de opoziÆii complementare ca echivalent luminii çi epitete ca întunecat, mohorît; intrarea reginei în scenå, întîmpinatå de cor cu cuvintele: „luminå asemenea celei care se revarså din ochii zeilor“ (150 çi urm.: theon ison ophtalmois phaos ), rezumå schema parodos -ului în termenii såi complementari: corul începe prin a vorbi despre palatele de aur çi prin a descrie zilele tulburi care au trecut de la începutul expediÆiei, în timp ce regina însåçi reaminteçte chryseostolmoi domoi(159) povestind despre temerile ei nocturne din cursul aceluiaçi interval de timp – pollois men aiei nykterois oneirasin/xyneim’ (176-178). Prevestirile de råu augur ale visului ei nocturn çi ale sacrificiului fårå succes fac corul så încerce parcå så corecteze evenimente în curs de desfåçurare çi så deosebeascå ceea ce este diurn çi pozitiv de lumea nefastå a întunericului çi a nopÆii. Corul o sfåtuieçte pe Atossa så apeleze mai întîi la zei, apoi la påmînt çi la morÆi, çi så-l 194

602

. el a noi Æi dart ii mo nosi i e n u a åvi t ci rt ser et r aof e n ui sr ev o uc tl u m l ec åz ae do moc a es , muci r o , er ac i ç – r aili bo n uil ogr o r up i a ml ec uc i ç år ati r a p ei gol oe di o uc j ail a t a d ui c nurt nî ai etil o p soi rt ap o , t azi or e i ç ci or e i ul u- sor uo k l a ci t ar c ot si r a l ul ae di i ç tî c eci til po h r oli Æ ut ri v aer atl axe tî t a åti cs us r al p mexe no ht ar a Mi unu a åt azili t s ae ni ga m i er ac nî er acçi m i ç aeec a o- rt nî “ eci til o p i ei gol oti m„ el a el at ne ma d n uf e met et sec a et çe n uer r oli r åci fi t ne di l a l el ar a p l uc o J . 01 eli ki o P aot S åt ar oce d et se er ac nî l ul ef åz aer eg us muc åp ud, 064- 074 r oli na 9“ ai na moezet„ uc ci t pi d nu, år us å måti muna o- rt nî , et çei ut åcl a 8 år up er at s nî eci til po h iil åt å b i et sec a aer ar o me mo C . e met i et sec a el a eci til o p elii Æ acil p m i ni r p åt acil pxe ei ubert no ht ar a Mal e di ei r ot ci v a met e pi e d naga por p aÆ net si s ni , 094 ni d i ul uor e l uif i f a e d aeec a e p no de m i r u E al e di ul ur ot åg ni v nî ai r ol g al ag uåda a e d et atil ado mo tî ce d i ç e dai tli Mi ul el e mun nî åç naver o tî ce d tl u mi a M . “ nai no m i c„ ti mun eif ås e ni b et r aof aet up r a er ac i e net A ai r ot si ni dl oti pac i ul ugert nî l a l ec i ç ac ,l ef tl a e d ,l ef al – no ht ar a M al e d e mar gi pe a uo d a- e di el ecl uti ri ps sel eÆ nî ei ubert l ef t s A . r oli neÆ åt ec r or ut ut a , åci ni o bz år i ç åci til o p , å nil pe d aet atil age az uf er a e di ç , t ar co me dif un a e dl unu ni Æ up l ec , t ar co me d-i t na l ut per d a- e dif a e d do m nu un åc ad , not al Pi ul ae mer v nî i ç if av muc åp ud, no m i Ci ul ac o pe nî et se i e ni mal a S a nua d nî i ul u- no ht ar a M aer atl axe : åci til o p å d nag a por p e d å met o ,i o bz år å p ud e d i na ii m i r p ni d r ai hc , ae ni d ec af i ç , no ht ar a Mal e di eil åt åb el a 7 eci r ot si eli r åt al er r ai hc i ç elii gol e å ni mo d ,i o ne m - o hc er ap al po h e d et a ni mo d i cil b uper i e nui ul ul ae di a , er aot avr es noc aj e d, e nui sr ev å m i r p åt s aec A. å nai no m ic ai gol oe di nî t aci fi t s uj et se – ci til o p ui geli vi r p , at sec a ni r p ,i ç – r atili m ui geli vi r p r or åc l a ,i r at ei r por p-i Æil po h e d etil e i e nut avr ez er i o bz år i unu ai ç i neÆ åt ec- r oli Æ a dl os a sil o p i e nu a ål ae di ae ni g a m i åz aer ut noc , not al P al uas et ar c osI al 6 uet ri T al e d , er ac el ec r ai hc t nî s – ) ut s a( i el e dati c a åci or e aer ar å pa , åli bace p m i ei at å b e d ae ni dr o i ç ae nui z eoc , åt acel p ud nî e n a m i ni – åcifi r ol g el ae er ac e p eli Æ ut ri v ; 094 ni d ail åt å b , uås i ul ul e do m ERT EP E OZ


Dar la ce anume este opus exemplul Marathonului? Victoriile din 480 çi din anii urmåtori au dus, în fapt, la întîietatea råzboiului naval faÆå de lupta terestrå; am putea oare, totuçi, så ne gîndim cå acest primat a fost proclamat chiar în acea vreme, çi cå, înainte de idealizarea Marathonului, victoria de la Salamina a fost izolatå pentru a se face din ea o luptå navalå exemplarå? Dacå examinåm îndeaproape epigrama A, nu s-ar spune; aça cum bine au observat atît Amandry, cît çi Hammond çi alÆii11, aceastå epigramå glorificåîn bloc al doilea råzboi medic – „luptåtorii care, pe jos, dar çi pe coråbiile iuÆi, pezoi te kai okyporon epi neon, au împiedicat întreaga Grecie så vadå ziua servituÆii“12. Aceastå unitate a luptei pe påmînt çi mare este într-adevår un fapt real al råzboiului – dar este ea oare numai atît? În ce må priveçte, cred cå spiritul în care a fost compuså epigrama A nu este atît de neutru pe cît pare, çi cå ea indicå tot o intenÆie polemicå:arete çi kleos, despre care vorbeçte primul vers al textului, sînt acordate în mod egal tuturor råzboinicilor cetåÆii, atît hopliÆilor care au luptat pezoi, cît çi luptåtorilor de pe coråbiile iuÆi. Cred cå acestei imagini a råzboiului solidar çi a unei victorii care dovedeçte vitejia tuturor cetåÆenilor i se va opune, cîÆiva ani mai tîrziu, versiunea cimonianå çi restrictivå a unui råzboi – çi a unei cetåÆi – unde doar adevåraÆii cetåÆeni-soldaÆi, hopliÆii, deÆin în cel mai înalt grad o arete råzboinicå çi civicå. Tema cetåÆii ateniene solidare în faÆa råzboiului este, trebuie så o recunoaçtem, dominantå în mårturiile privind conflictul din 480; unanimitåÆii legendare a refuzului de a se supune – care ar fi dus, se spune, la lapidarea celui care propunea acceptarea dominaÆiei persane – îi corespunde rechemarea tuturor ostracizaÆilor în cetatea ameninÆatå. Aceste mårturii de concordie în faÆa pericolului cu care patria se confrunta – atît de frecvent evocate, çi pe bunå dreptate, în s ecolul al IV-lea 13 – se contureazå deja în relatarea preliminariilor råzboiului de cåtre Herodot14. De altfel, o parte foarte importantå din imageria civicå folositå de cetate imediat dupå råzboi vorbeçte 207

102

002

e dual C,). de( t ne mél C e ni r é ht a Ci ç r uoll e B. R nî , “ si ot r uoc na mor n u’ d esyl a na e n u r uo p essi uqs E . e d nail éc or B ne ss uart S-i vé L„ , t e uqa N-l a di V . P i ç ff o G e L . J i ul l a t naser et ni r a d t r ucs l ui r at ne moc uc , 46. p, 8691, si r a P, 1 , eé po pé t e e ht y M,li z é mu D. G.f c : et azi nagr o et a mr ai e nul u - so mso k åcifi n mes er ac al ec a et se l ucr a , at ar ahbaha M nÎ . 4 . 94- 14. pp, 0591 , a nr e B , sol yhc si A i e b ki nhc et vi t o M dnu- sg nul o hr e dei W , r e nn ur btli H . O ert åc e d e mel bor p i et sec a aer at art .f C. 3 .) “ ec nat s nocri c e d ecèi p„ o et se un ae åc a d r ai hc( “ eég ag ne ecèi p„ o mev aii çr e P nî åc et se ue mi ul ui d - ut s a ål art nec aee dI .) 55 . p( “ eri art noc el t uot t se s nov a s uo n e uq ec , r O. eég ag ne ecèi p e n u ,i uh’ dr uoj ua ti ari d no e mmoc , uo ec nat s nocri c e d ecèi p e n u , t ne mel a mr o n , ri ov a ûd ti ar ua no sesr e P sel cev A„ : ai r cs a E. 85- 55 . pp , 0791 , si r a P , e uqc er g ei dég art aL , ylli mo R e d e nil e uqc a J . 2 . mr ui ç 31. p, 3791,) 2- 1( 57 AER, “ e uqi gol oé di eri ot si h’ l uo no ht ar a M„ , x uar o L el oci N;. mr u i ç 182 . p , 7691 ,) 4( 782 HR, “) 2- 1 , 01 , X s ai nas ua P( no ht ar a Me d es a b al e d so por p À. se hpl e D à e mgi né e n U„ , t e uqa N-l a di V. P ;. mr u i ç 4 . p , 0691 , ne da B- ne da B , t dr ahc uhc S . K tfi r hc st se F nî , “ no ht ar a M e d se mmar gi pé sel r uS„ , yr d na mA . P. 1

et o N

. ei degart ni r pi ç nî eg ni t a el åci t ar co me d aet at ec e d es up e mel bor p e d er aot avo ni a mag uc et at nurf noc eci a hr a el at ne mr olii r - oget ac a åci ti r c aer a ul aveer er ac e p eli nui s ne m i d urt ne p ei e hc- r ot r a m nu et se li hcs E . eci til o p eli r ol av i ç l usr ev -i nul e ae pecr e p er ac nî l udo murt ne p evi t acifi n mes nî mår ,ii Æ åt ec a åvi t cel oc at paf e d t nî rf nî di ne me ha r ua e di ul ui r -ep m i aer e dåce d, gnur e mmädr esr e P as a a m i r pxe a urt ne p åz aezili t u el er ac e p el et s art noci ç eli Æ åti nif a, ai degart i urt s - noc i ç- a urt ne p et çesol of lî vi t cef e l e er ac e pl u msi nace m r ad ; er at a ac e pecr e p t ut upif r a-l uni ci n åc et ao p er ac e p, åÆ ni r ef er e d met si s nut ar e bil e d do m nî t ar e di s nocer al e åc nups ås tî c nî etr ape d e d tî t a egr e mça un, t ne di v E . 72 met si si ul ugert nî a år al ui hg nu art ai p åci mo nosi aet at ec ni dl ef t sa dnî c åf , el a noi Æi dart r oli nui Æ o n a ei hr ar ei agaert nî åz aezi nagr oer l e r a D. r at ne mel p moc r ol l us upo nî r oli r ol av

aer asr ev ni e muna , åci a hr a aci gol urt ne p eci t si r et c ar ac el et ne murt s ni uc r ai hc åz aer e po l ut eo p i ç , åci ti m aeri dnî g nî nu moc ,i r åt nez er per e d l a noi Æi dart l u met si s et se li hcs E i ul r oli ni ga m i l a er acel p e d l ut c nuP . 62“ so me di ul ugert nî t uni Æ r apaif r a muc i ç ac a mar gi pe åc af ås i c , årt ai p e pi get art s r otl a el a el ec uas uås el e mun ezev ar g un ås l e„ ac , e ni hcs E ei r cs , ai Æi d noc uc , eci c art el as elii r ot ci v ar o me moc a e dl ut per d esi m ir p no m i C, ui zrî t i a mi t sevo p av es ,i nai ec a nî i a mcot :i co pe i el ec a åcifi ce ps åÆ na noz er o er a åvi t c el oc ei r ol g– ål aud -i vi dni ei r ol g avi t a nr etl a i ç r ai h C . 52i nei no m ic iç etl aif Ei ul aer ap ur g ert ni d aer at nurf noc nî ei e hc- ne mr et nu i ç ås nî et se ai nyht u E . åci til o p aet atili bas no pser , ai nyht ue nî ui r ot agil bo ci til o pl ut al er oc er ai çî ai r e ht uel e , so nyht ue pyh hc uo hr a no m n u b us åci t si r et c ar ac er at s o et se e nysol uo d muc aç a ; 42 064- 874 ii na ni d å nai net a åci til o p aer et abz e d nî t cef r e p ui r cs nî es el e ,li hcs E ert åc e d et a ut necc a el e t nî s muc aç a : es aoi r ot ci v ii Æ åt ec el a evi t c ni t si d eli Æ åtil acif r a t ce ps a aeli o dl a n U . evi t seg us et r aof r ap es i m –errton li adeiteaitÆi raloierr pairçp–u3s2aetnoeidnoerteaHeri autliliatm aceleiidr oujt ciuvciiçi zaiurl ocgneosic r ot sec a aet ati t ne dI . soi r ot ci v i ul ui o bz år a aec , e nui Æ c nas a mer p us ni r pi ez ert åc e d åt acifi t ar et se sil o p- e ki d aÆ nel av -i hc E. sil o p nî aet at per di ç aÆ nel ecxe år c as noc ,i e l ud nî r al , ai r ot ci v , ai r ot ci v åti r e m ai mo nosi e p t az ab l u met si s nî åt a nr ev ug aet at ec åcad: t ne ma noi Æ ar i ut sec a aet atili bi s -r ever cse devo dli hcs E ert åc e d ås up et se a mel bor p er ac nî ii ne mr et r ai h C. 22i cer g e p aÆ ni ne maiî nasr e Pl ui r e p m I er ac uc i ei v al cs i ul ug uj a , åcil o br e pi h , åt er c noc ae ni g -a m i tî ce d avectl a et se un“ es av e d g uj „ nu ucii r å maer e n - up us ; år e bil ei Æi nif e d ni r p, aet at ec “ ag uj nî „ a e d sexr e X i ul aÆ ni r o d at nez er per ,i ez e d åti s pe de p , si r byh ec p m it nî , er aot åf mui rt i ç eci t net uaii Æ åti nar ev us ai ce d,ii Æ åt per d ar ati z o pe dif a ti devod a- s , åci mo nosi , år e bil aet at ec: r oli ç -r e p ar p us a r oli nei net ai ei r ot ci v a åci til o p aer acil pxe , ae m aer er åp åp ud, et se t acr a mer eif ås åti r e mec t ne mel e m irp n U. ci de mi obz år aeli odl a- e di ul ec t a mr u a er ac adace d nî e nei net a eci til o pi ei gol oe di el a el at ne madnuf r ol et pec noc aer ar obal e e di ç ii Æ åt ec l a ci til o pi ul usr evi nu el a el ar e neg


ERT EP E OZ


Eschil, Salamina çi epigramele de la Marathon*

UPÅ cum se çtie de multå vreme, råzboaiele medice nu au fost niciodatå – sau au fost prea puÆin – în conçtiinÆa grecilor un simplu eveniment militar sau politic; înfruntarea emblematicå dintre arcul persan çi lancea elenå, victoria obÆinutå de polis în aceastå nouå Amazonomahie, çi triumful libertåÆii asupra sclaviei au conferit repede faptelor o aurå simbolicå; în egalå måsurå, ordinea realului çi cea a imaginarului au fåcut din aceste råzboaie atît un moment crucial al istoriei greceçti, cît çi cel mai durabil dintre miturile politice ale elenitåÆii.

Aflînd de la mesager cå Xerxes este viu çi vede lumina, zei kai blepei phaos, regina exclamå: „ceea ce-mi spui aduce o mare luminå, phaos mega , în casa mea, çi ziua strålucitoare, leukon hemar, dupå o noapte întunecoaså, nyktos melanchimou“ (299-301). Dar realizåm brusc cå ziua çi lumina se dovediserå fatale pentru perçi: explozia de luminå atunci cînd soarele s-a urcat pe cer la Salamina15, telegarii luminoçi ai zilei, leukopolos hemera (386) çi discul sclipitor,lampros, al soarelui care aprinde apele Strymon-ului (504), contrasteazå cu întunecimea, aparent salutarå, a nopÆii, doar pentru a anunÆa de fiecare datå înfrîngerea armatei sclipitoare çi a imperiului solar al aurului. Singura luminå care mai licåreçte este aceea a trecutului çi a morÆii. La începutul tragediei corul o îndeamnå pe reginå så-i implore mai întîi pe zei, theous de prostropais hiknoumene, apoi så ofere libaÆii påmîntului çi morÆilor,choas gei kai phthitois(215-220). Dupå ce a aflat proporÆiile catastrofei, regina nu-i mai invocå pe zei, ci cheamå din adîncuri, la luminå, enerthen...ek phos (630), spiritul lui Dareios: libaÆii de lapte alb, strålucitor, leukon...gala (615), de miere, pamphaes, çi de vin

Mai ales la Atena, çi din raÆiuni evidente, manifestårile acestei valorizåri ideale a victoriei se înmulÆesc: monumente, discursuri çi ceremonii, care comemoreazå fårå încetare istoria recentå a cetåÆii, sînt dovezi ale unanimitåÆii care amplificå prezentul la dimensiunile epopeii. Instituirea funeraliilor publice pentru luptåtorii morÆi pe cîmpul de luptå, imediat dupå sfîrçitul råzboaielor medice1, exemplificå în cel mai înalt grad aceastå transformare a victoriei în mit civic; reluînd pe seama cetåÆii tradiÆia eroizantå a jocurilor funerare, o ceremonie, epi2. Discursul taphia, pune în joc toate simbolurile ateniene funebru, punctul central al acestui patrios nomos inovat prin cuvîntul public, çi replica explicitå a gesticulaÆiei funebre din ceremoniile funerare private, se organizeazå în jurul unei duble evocåri a virtuÆilor trecute çi prezente ale cetåÆenilor; a doua temå obligatorie, dupå miturile fondårii Atenei, este cea a råzboaielor medice, echiva-

scînteietor, ampelou...ganos (615) asociate cu fantoma marelui rege purtîndu-çi tiarasînt de aur çi sandalele sale sclipitoare de çofran (658-662). Catastrofa armatei persane este astfel redatå prin inversarea imaginilor din seria aur-luminå-viaÆå în seria lor opuså çi complementarå întuneric-noapte-moarte. În mitul hesiodic al vîrstelor, persistenÆa luminoaså, epichtonianå a dinastiei regale de aur reprezenta corolarul suveranitåÆii drepte; dimpotrivå, lipsa de dike çi excesele monarhiei Ahemenizilor au dus, dupå Eschil, la cåderea imperiului. Utilizarea specificå a schemelor tradiÆionale, mai exactre-elaborarealor în tragedie, capåtå astfel valoarea unei reflecÆii cu privire la cauze. Asemenea regilor din vîrsta de argint, Xerxes îçi exercitå puterea în mod iresponsabil, ouch hypeuthynos (213); Zeus Basileus, protectorul suveranitåÆii, devine Zeus Barys Euthynos (827 çi urm.)17, çi la rîndul såu, aurul persan capåtå atributele negative ale vîrstei de argint.

D

204

16

197

991

202

el e mel bor p e d ågael esii çr e P er ac nî cifi ce psl udo mer pse d i r ur c ul avetî c nups ås ma , åzil a na åt s aec a dni e hc nÎ . c af ås t acr ec nî ma ec aeec et se at s aec ai ç , t xet nî es ni r p - uc eci ti mr oli r ut c urt s aer adoce d cserif do m nî e nup m i , ei degart e d åt uc åf et se muc aç a, ti mni r p aer azil ar e ne G . ael - Vl a i ul ul oces i e net A a eci til o pi eÆ nei r e pxe i a i çi ç nî ii ne mr et nî l a noi Æi dart l at ne mi ul usr evi nu aer ar ut c urt ser al li hcs Ei ul i ei Æ ubi rt noc aer adoce d ni d r ao di c , et ner uc eci til o p el et ne m i neve al eci nl ei o d nî i ç er aot åcert ii z ul a avetî c ni d ås ael eÆ nî if et aop un – el as r ol e m i not na ar p us a i ç – ii Æ åt ec ar p us a ii ri d nî g ai Æ ul ove urt ne p ei Æ aci fi n mes r or åc a ,i ei deg art l a cifi ce ps l uj a b m il e d i ç år al uci t r a p ar ut a n e d ås up m i t s of a er a dr o ba åt s aec a åc der C .li hcs Ei ul l urt aet nî , aç a nups ås ac , eci til o p ii Æ celf er - ot or p i e n u a i ç ii Æ åt ec a i ni g a m i i e n u a eri urt s nocer o aci c , år ar etil ai r ot si nî ei Æ agi t sev ni o ac åti urt s noc t sof a un ae maer at ecr ec , r ol eÆ ner a pa r or ut ut a d ui c nÎ .i ei r ot ci v l a nr et e l ur api t nî åt a nr ut e nî mår i ç ii ri neve d l ui ne mo d ni d esei åci nel e h at paf , urt saze d ert åc r ot åt nî m

. 12. p ,.ti c . po , e nnei t e D. Mi z ev ;. mr ui ç 928, 2.f c – 6031, 4. R. A. 02 . e nysor hpos år åf eÆ e nî rt å b er pse d 632- 432 . hT .f c ; 331- 031. p O,. se H. 91 .i e aer asr ev ni un r a d,i Æ pel eÆ nî i r eili s noc ii nî rt å bi ç se xr e Xl ur å nî t ert ni d år a ni gi r o az eti t na åvr es bo , 64 . p ,. ti c . po , r e nn ur btli H. O. 81 . s ue Zi ul t acil pa so nyht ue l ut eti pe i ç sexr e Xi ul i ei hr a no maet atili bas no pseri ert ni d ai Æ al er åz ai Æ ne di ve uni ul ur ot ua el et ne mugr a; 912- 012. pp , 3791 , 39 S HJ , “ e asr e P e ht ni s ue Z„ , mar g nI - not g ni nni W . P. R i ul i ul ul oci t r a el a ii z ul c noc el et nat r o p m i i z e V. 71 . mr ui ç 72. p, 0591, si r a P, so hcc a B e d etl uc el r us se hcr e hc e R. sos ynoi D, eri a mnae J. Hi ç 382; 162 . a B,. Ei z ev so nag i ul el a er aoti c ul årt s elii Æ at o noc urt ne P. 61 . mr u i ç 923 . p , 8791 ,) 2( 71 HRR ni d el e mel et ne mugr a i ç .f C. 51 . 94. p,.ti c . po , r e nnur btli H. O. 41 . 314. R,.l P;. mr ui ç 1, 1. O,.i P.f c ; 321- 811. p O,. se H. 31 . 251- 931. pp, me di bi , “ st r o mse d sy a p el t e er ut uf

i-i råept sunpî iaeål iubçarsai rm e pnîi çåtåalm f raofaitlaumm r aaeunci geiaÆi m zio puoc åntÎ a.tesnaratsrneop c ål ai Æ nese ei ser pxe o ac er apa åcaer g ai r ot ci v , åt neg ni t noc er ani mret e d eci r o e d åti s pil , s ueli sa B s ue Zi ul i eÆ ni ov a år as - ece n å mr o F.i ei r ot ci v a,) 134( ar e me h ai m, åci nui z aec a ,li bi t p ur oc ni i ç l ae di p m i t nurt nî r ao d åt si xe r oli nei net a at paf , r oli çr e p aer eg nî rf nî et çeçel poc er ac i ul up m it a er egr uc ali bi sr everi uc t sart noc nÎ . et atr e bil e pi ç ai nyht ue e p et ai e met nî vi t cel oc msi or e i ç et ati r ot ua ,i ås r oli r eili s - noc ii ni d uti per ce d i ç tî c , sexr e Xi ul a eli t naf ni , si r byh ,ii r us å me n tî t a s upo r ut a m msi or e , ei Æ ågo b åt ar åve da : nasr e Pi ul ui r e p m I e ni Ær apa aet up r a,t ner apa, er ac evi ti z op el et ubi rt a et aot uc åt art sez nî , es aoi r ot ci v i t çecer g t at s -ii Æ åt ec a x uer c ne e ni ga m i o er apa ei degart ni d,l ef t s A .r ol r oli neÆ åt ec a e nu moc i et paf i ç i e ni m - al a S,i e net A ål aer eri r u me n år ef noc i ul ut e o p a d ual ec pm i t nî , er b mu e d åt sil o tî ce d et se uni nasr e p r oli Æ ni r p a å n mel os aer ar e mun E . åvi t cel oc i ç å m i no na t cef r e p er azil aer o et se r oli cer g ai r ot ci v ;i Æ åt ec e d i ç iil åt å b e d ,i ez e d e mun nî i a mun åc aer g ar åbat nî t ne dno pser oc er a

éntei cr auLe„l ai vç 5al21e- d91e1u.qiphpt,yei m golnooiptoor nht na LA„, t, teenrnreeGGnî. ,L“ieçcè.rf G C . 531- 431 ; 37- 17 ; 72- 12 . pp, sertî a M, e nnei t e D; 92- 72. pp , eés ne p t e e ht y M , t na nr e V nî , “ el ar ut c urt s esyl a na’ d i ass E . sec ar se d e uqi doi sé h e ht y m e L„ , t na nr e V . P-. J . 21 . mr ui ç 34. p,.ti c . po , r e nnur btli H. O. 11 . a 88, 2,l hei D a mar gi pe i ç .f C. 01 . mr ui ç 18. hc A,. r A. 9 .) 7. p( ii çr e P nî r ua al i ri r ef er e d t a noi Æ net ni “l uz uba„ åz ai nil b us er ac ,. mr ui ç 5. p, 1791, 62 PP, “ se di pi r u E de dli G„ , t r a ut S-ll e wxa M. G. P. 8 . 853- 353. pp, 9791,) 2( 81 HRR , “ el y hcs E’ d» sesr e P« sel s na dl e nnoi t c nofi rt a mé hcs nur uS„ : åt o n o- rt nî er e dev e d t c nup t sec a t at ne mugr a ma åc r e p S. 7 . mr ui ç 24. p,.ti c . po , r e nnur btli H. O. 6 . 661- 461. pp, err e u G ,) . de( t na nr e V nî , “ nei né ht a etil po h’ l e d noi ti dart a L„ , me di ;. mr ui ç 301. p, 8691, 32) CSE( sel ann A, “ e nnei né ht a ei bé hpé’ l e d e ni gi r o’ l t e ri o n r uess a hc e L„ , t e uqa N-l a di V. P. 5 . 572. p, 9791 , si r a P , ss uart S-i vé L e dual Cr us t e e d set xe T. ss uart S-i véL


ZOE PETRE

Pe de altå parte, refuzul de a te supune dominaÆiei este egal cu dike. Însuçi tipul de suveranitate fårå sclavie, care este esenÆa cetåÆii-stat, este sancÆionat de victorie, conferind argintului atenian virtuÆile perene çi pozitive ale aurului çi ale adevåratei basileia. Conform aceleiaçi tradiÆii hesiodice, demonii epichtonieni ai vîrstei de aur erau phylakes ai regalitåÆii drepte. Båtrînii nobili persani, phylakes (1; 444) ai unei monarhii abuzive çi ai unor palate fårå rege, se plîng cå au o viaÆå prea lungå, makrobiotos aion (263 çi urm.), de vîrsta neputinÆei çi de lipsa de autoritate. Cei care, la începutul piesei, påreau så fie båtrîni înÆelepÆi care moderau ardoarea juvenilå a lui Xerxes, devin acum, la sfîrçitul ei, båtrîni epuizaÆi care deplîng consecinÆele nesåbuirii copilåreçti a lui Xerxes 18. Aceeaçi pereche: copilårie iresponsabilå/senilitate se gåseçte la Hesiod, care ne spune cum oamenii vîrstei de argint vegetau timp de un lung secol ca paides nepioi pentru a deveni brusc senili la pubertate ( hebe ), sortiÆi apoi så treacå direct în stadiul larvar de demoni hypochthonioi19. Astfel transformarea inversatå a aurului în argint este completå: dacå auruldepersan înzestrat cu toate valorile negative ale vîrstei argint,este întreaga valoare a suveranitåÆii drepte este implicit atribuitå argintului atenian. O ultimå sugestie în aceastå direcÆie: în sistemul tradiÆional de reprezentåri, antinomia viaÆå/moarte îçi are corespondentul în perechea amintire/uitare, în care memoria glorioaså este echivalentul nemuririi, constant asociatå cu temele aurului çi luminii, în timp ce uitarea apare sub forma anonimatului çi a dispariÆiei complete în Æinuturile subpåmîntene ale morÆii. Gloria individualå a eroilor cîntaÆi de cåtre poet, ale cåror nume au parte de o nemurire veçnicå, este opuså uitårii anonime – argonauÆii lui Apollonios din Rhodos se tem så nu moarå nonymoi, nenumiÆi çi necunoscuÆi de cåtre urmaçi 20. În Perçii, o lungå çi sonorå înçiruire de nume ale unor iluçtri çefi persani: Pharandakos çi Susas, Artembares çi Hystaichmas, Pelagon, Agdabatas, Lilaios çi mulÆi alÆii, deschide çi închide tragedia21. Acest „catalog persan“ îçi 198

ERT EP E OZ

CETATEA GREACÅ ÎNTRE – REAL ÇI IMAGINAR

21. Cf. E.B. Holtsmark, „Ring-composition and the Persae of Aeschylus“, SO 45, 1970, pp. 5-23 çi R.P. WinningtonIngram, op. cit., p. 40. 22. O. Hiltbrunner, op. cit., p. 44. 23. Hdt. 5, 78. 24. Vezi nota 1. 25. Vezi Arist., Ath. 25; cf. Zoe Petre, „Quelques problèmes concernant le développement de la pensée démocratique à Athènes“, St.Cl. 11, 1969, p. 41. 26. Aeschin. 3, 183-185; cf. Plu.,Cim. 7, 4-7. Vezi A. W. Gomme, „The Eion Epigram“, CR 1948, pp. 5-7. 27. La aceeaçi concluzie a ajuns, pentru Orestia, Pierre VidalNaquet în al såu „Chasse et sacrifice dans l’Orestie d’Eschyle“, acum în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, p. 135 çi urm.

122

212

a mr a,l ucr a„ åc ad er ar oji r g nî uc es- udnî bert nî , 91 no n mad - oxot ser A e p, “i ec nal i a i rt ç uli r oli or e„ avi rt o p m î , åc ove l - er ac , r oc ert åc e d åt a m i r pxe r al c et se ei Æi z o po i ç aeec A . r oli Æil po h aec nal i ç nasr e p l ucr a ert ni d ai Æi z o po åc ove er ac i ec t nî s , 81i ei v al cs l ug uj nî ai cer Gez eç ut åc nî ås r ov er ac , “i ec nal el a el avoci n„ ,i nei sy mii Æ ni r pi ç , 71 set na mad - oxot – i r ot åf mui rt i ç acr a ,... r oli çr e p)i o g at( ii Æ nad na moc , t upec nî aL. cr ai ç ec nal ert ni dl ec et se et a mr a å uo d el ec et çe nif e d er ac t nat s noc i ç ti cil pxe l ut s art noc r a D. as ai r - ot ci v ni r pi ç eli nui Æ c a ni r p r ao d åz aeçi Æ åf nî es er ac e nel e eÆ r of i e n u ai Æ c art s ba e nupo es il r ua e d el az uc se xr e X i ul at a mr a åcove er ac es ao ut p mos r oli ni ga m i , ci r of at e m i a mi ç åc nî do mnu- rt nÎ . 61ell e Haer aot m î rt s , eri br o åti ui g - el e n o- rt nî , e nup us ai cer Gei uÆ nål nî ås aer v sexr e X er ac uc g uj i ç al ec a tî c nî , åÆ nel ec xe ni r p nel e l ui ne mo d år us - å mae ne mes a nî et se aer a m;i t çecer g r ol er ei rt e nupo es r A. r oli cer gl ui o bz år uc t ul os 51i nasr e p r oli ç art se de p at a m - ba t s art noc nî , ae ne mes a e d, et se r oli çr e pl ui o bz å R .ii Æ åti nar ev us r oli ni ga m i

aÆ ur c t ut up a un er ac , a ni mal a S al e d i et p ul r art noc – ii Æ åt ec eli Æ r o p t ar å pa ua , åci nr ot at s å m i ni o uc , er ac r ol ec eli Æ ut ri v et ai nil b us t nî s , r oli ha mo not ar a mi ei r ol g åt ar c as noc , B i e mar gi pe eli r usr ev nî åc a d , åc vi t acif -i n mes et s E. e dai tli Mi ul ii Æil po h år es uc åf o , e mer ve d i a mi na ecez , er ac uc j ar uc i ç al ec a uc i e net Al ut nî må p år åpa a ni mal a S al e d elii bår o C. aeet al P al e d aec e pi ç tî c , no ht ar a Mal e d aec e ptî t a ,i ås ii hc o nî , åz ael age el er ac ii r ot ci v i e nu el a noi Æi dart i et p ul ai r ol g i ç l u- so ht e år ef noc l e ; et paf al i ç eci nhet eliil at e d al et çe ni gr å mes unli hcs E r a D. eci til po h i et p ul l a l a noi Æi dart l ud nof ni d – l ur al - ubac ov i ç – el ec aolji mat u mur p m î t ut upif r a-i ç ål av a n ai get art s el as eli r ut upec nî al åc t ar åve da et r aof et s E . 15 aer ao noz e di ç ae n -i ç ur , 05 e g yhp ... so mso ka , e ni dr oz e d nî ag uf , 94 aci na p , so bo hp, åtl al aec e d; 84r ol ii Æ åt ec l ut nî må p uc i r ot åt p ul i t çec a et çe n uiî , er a me p i ç r ai hc , er ac åt ai geli vi r p ai Æ - al er åt sefi na ml ef t s a dnî c åf , 74“r oli ç o mårt s el et ni mr o m i ç r oli ez el er a ut c nas , ai rt a p„ åz aevl as er ac i ç ai r ot ci v

låtulseavei cnaalåizraiasnirl ebvudsa,i4o1idei eccererGti nçi ideiåls aAt enleaimraådnnr uafceniîÆi åz ouopod r ol ec l ut s art noc e d t a ni mo d ,i ess ot Al usi v r ai , 31i ne m in e d åÆ af i oo ke pyhi ci n,i ol uo di ci nt nî s unii nel e , set o pse d , nî påt s år åf , 21r o na mi o p, r ot s åp- eger år åf : aet uti vr es uc åli bi t a p moc ni ,i t çecer g ii Æ åti nar ev us r olii pi c ni r p ti cil pxe do m nî ås upo et se i ås r oli v al cs /r oli ç up us l a nî påt s eger i unu a, 11 so nyht ue pyh hc uo , åt ul os ba et ati nar ev us åt s aec a e d ås up m i ai Æ ar e ne V . 01 åz ae nr et s or p es i Æ ot ai er åc aÆ af nî i ç 9 uås i ul ug uj ei s A agaert nî e nup us er ac et ati m il e n el ai r e p m i i r et up i e n u ae ni g a m i åz aer ut noc , 8i ul udi ne me h A a se hc uage m ar b mu e d n mel os eti t - ni maer t nî s å maes e d et paf i ur åc el a, 7r oli zi esr e P a e ni v -i di ei t s a ni dl a t ne d necse d, 6“r oli ez ae ne mesa„ , 5 s ueli s ab s age m , ege R i ul er a M a åcs ae ne moar p us aer et up i ç tî c – 4i ul ut nî mr o ml uci r e nut nî ni d et çevi es er ac s ui r a D i ul ar ai t al , 3r oc ni d ii nî rt å b ert åc e d i r usr ev el e m ir p nî et acove r ua e d el et al a p al e d – el ager eli r ul o b m i s tî t a :i ei degart a åt ner ucer å met o et se r oli çr e pi ai oe ht osi ii hr a n - o me d et a nr ac nî e mer p us ii Æ åti nar ev us l ui pi c ni r P

,naiiÆ hbcor aerhtai ce,p6,4aainihlcpyi scspi ude e, tarijaepti ov ,esdi x; åatÆ ,nisroum çsuo kuc, acesnoi ndruoc - er es eci til po h et p ul i e n u el a et nat s art noc eli r ol a V . 54 et r ao måt nar o noz e di a maec e d s o n -i ç ur år ai p ås i ç 44 e ni dr oz e d nî åg uf ås i Æ agil bo , r oli çr e p eli r ud nî r nî at ur e d i ç aci na p cse d nî ps år ,i eli z a ni mul al , er ac r oli nel e a ii r ot ci v i eti c ul årt s a i ç ås nî az uac t nî s , nuol pke noi ahpyr k, çi r uf c at a nui ci n acr ec nî a år åf ,) 183. v( so ne mgat et ne sot s ake h so h’ di s uoel p, “ uåsl udnî r nî et çet ul p er aceif „ e d nu et olf i e nu a åt cef r e p aer a no dr o , 34 ci til po hi o bz år i unu el a “ e nr ui d„ eli Æ utri v et u mur p m î ås at p ul e decer p er ac aet pao ni ç å nî p ac ec af er ac i ç , åt p ul e d cset åger p esii cer g er ac nî – ) 473. v( i ner hpi o hcr ahti e p – å nil pi csi d e d l uti ri p S . 24li bace p m i so mso k nu e d åt a no dr o e hc a mo ezej ag na ås ,) 593. v( i es ar ht i o hc ys pue , s oj ar uc cset åger p es ii nel e åc åÆ nuna ,) 493. v( no n mes ... nai ap , at p ul e di hcse d er ac n mel os l unae P . 14 c ol e d at pet ç a es un at sec a er ac al åt cef r e p e ni dr o o- rt ni r p i c , ei nel ci v ni r p l una mç ud e d ni r pr us un – 04r oli Æil po h i et p ul a åt ai geli vi r p a pi r a – åt paer d a pi r a e p ,i ul er aos


ZOE PETRE

nea måsurå încît regina nu reuçeçte så înÆeleagå „cum ar putea ei så reziste“ (v. 243) çi se gîndeçte cu nedumeritå neliniçte la teribila amintire a victoriilor lor (v. 245). Sosirea mesagerului – care urmeazå imediat dupå dialogul pe care l-am analizat – çi veçtile pe care el le aduce sînt replica exactå a stihomitiei. Primele sale cuvinte anunÆå „Æinuturilor Persiei, adåpost de o bogåÆie (ploutos) infinitå (v. 250), dezastrul care a nimicit fericirea (olbos), care a doborît çi distrus floarea Persiei“ (v.252)29: armata barbarå a pierit în întregime (v. 255). BogåÆia excesivå a imperiului s-a dovedit periculoaså, iar aurul såu a împrumutat valorile negative ale neamului çi vîrstei de argint30. Cel de-al doilea stasimon este dominat de tema sterilitåÆii: Æinut al femeilor fårå soÆmonozygoi ( )31 çi al båtrînilor neputincioçi, Asia este golitå de bårbaÆi (ekkenoumena ) (v. 550), iar floarea sa ( anthos, hebe)32, este nimicitå. Din toatå armata sa înzåuatå în aur, Xerxes nu aduce înapoi decît o tolbå, cîteva sågeÆi 33 – precum çi litania prinÆilor cu nume somptuoase care au pierit în luptå. Regele mai tråieçte, dar regalitatea a pierit: Xerxes 34; acest basileus este un , un copil care så bate cîmpii care nu pais trebuise niciodatå dea seama pentru acÆiunile sale ( ouk hypeuthynos) este de fapt un iresponsabil, pedepsit de Zeus Euthynos Barys , zeul SuveranitåÆii, care „obligå så i se dea seama în mod cumplit“ (v. 827 çi urm.). Un rege tremurînd çi infantil, în zdrenÆe 35, o reginå fårå suitå36, un cor de båtrîni nåuciÆi care se plîng cå au tråit prea mult37 – acest imperiu fårå bårbaÆi este o regalitate neputincioaså: basileia | gar diololen ischys (v. 590). Doar în lumea de dincolo de mormînt, încoronînd umbra unei fantome, mai stråluceçte tiara regalå a Ahemenizilor (v. 661 çi urm.). Aceastå descriere a unei înfrîngeri – totale, pentru cå ea este manifestå la cele trei niveluri fundamentale ale funcÆiilor unei societåÆi – implicå un triumf la fel de total al învingåtorilor. Ceea ce marcheazå caracterul absolut al victoriei elene este tocmai pråbuçirea principiului de suveranitate iresponsabilå confruntat cu cetatea çi cu 224

ERT EP E OZ


s-a încercat înÆelegerea ei ca un text ostil lui Cimon çi favorabil lui Temistocle18. Fiind de acord, în principiu – dar din motive foarte diferite de cele pe care le-am evocat –, cå Eschil reprezintå un punct de vedere cu totul contrar celui al propagandei cimoniene, mi se pare foarte evident cå, dacå cel ce va alege så se numeascå maratonomah19 nu mai include, în relatarea dezastrului de la Xerxes, înfrîngerea suferitå zece ani mai devreme de cåtre Datis çi Artaferne, aceasta se întîmplå nu pentru cå ar crede cå Marathonul nu a fost important – sau, çi mai råu, fiindcå vrea ca auditoriul såu så creadå acest lucru. Printre detractorii gloriei Marathonului – puÆin numeroçi, ce-i drept, dar care, asemenea lui Teopomp20 recunoçteau cå sînt exasperaÆi de elogierea neîncetatå a acestei victorii simbolice a Atenei – s-ar fi putut numåra, la limitå, Herodot21, dar nu Eschil. Poetul nu opune Marathonului Salamina, ci înÆelepciunea Båtrînului Rege nebuniei tînårului Xerxes; înfruntarea dintre sophrosyne a lui Darius çi hybris a fiului såu este un resort decisiv al dramei, çi din aceastå cauzå Eschil a ales så nu insiste asupra primului råzboi medic. Aceastå alegere nu se justificå printr-o prejudecatå partizanå, ci prin raÆiunile interne ale unei drame care nu putea satisface în acelaçi timp exigenÆele istoriei çi cele ale unei viziuni tragice asupra problemelor puter ii, regalitåÆii çi justiÆiei. Pînå la urmå, dacå esteadevårat cå båtålia de la Salamina este un moment culminant al tragediei, el nu este singurul, deoarece aceastå primå catastrofå e urmatå, într-un crescendo tragic, atît de ciudatul episod în care Strymon-ul este îngheÆat de o iarnå aoron, în afara timpului22, cît çi de victoria hopliticå de la Plateea, solemn anunÆatå de umbra lui Darius23; coråbiile, lånciile çi zeii participå astfel în egalå måsurå la dezastrul persan. Un studiu sistematic al temelor recurente ale tragediei scoate în evidenÆå, într-adevår, o structurå de ansamblu organizatå în jurul acestei triple înfrîngeri, çi care revelå, într-o înlånÆuire caracteristicå, implacabila 209

112

l uti r ås år al , e pec nî er ac åt p ul åt s aec a : eci til po h e hc a m i e n uii r por pii ne mr et nî li hcs E ert åc e d åsi r cse di ç ut ot et se ,l av a n i ul ui o bz år a l e do m- ai r ot ci v , a ni mal a S .)i oi o mo h( ae ne mes a r ol ec ii Æ åt ec el a eci a hr a eli r åt nez er per et aot nî et çes åger es er ac no de hci ot s er ei nil a e dl ef nu åt p ul e dl up m î c e p åz aezil aer er ac i ç , å nil pi csi d ni d, e ni dr o ni d, et at per d e d ti ri ps ni d l ugert n- a- e d e p et uc åf eci til po h eti ud noc i e n u el a , aç a me nups ås ac , år ae nil aet ati r upi ç aet atil at norf – 93 sol o d ,i ul ug uçel ci v d nî ni Æ r a pa i Æ åti r al ucri c i e nu el a ui Æ a ps nî eli ni g a m i åc ove er ac , 83 åt ae hc ot r ot nî i ç åt nav as åt r a o et se er ac i o bz år i unu el a s uol pkei di ç s uol pi r e p al – r olii b - år oc r ol er ve na me nupo er ac el ar o mi r å n ma dnoc i e nul a l api c ni r pl ut ne mugr al ef tl a e d et se at sec a:i ul ur ot åt p ul a ) si t e m( ås aoi neg ni aet atili ba er aol av nî e nup ec åci nhet o et se m i ti r a ml ui o bz år , et ar c osI al i ç ac , not al P aL . 73t a ni mef e i ç r ot ål eç nî i o bz år i un ul ut ne murt s ni et se l ucr a ec p m i t nî , 63 åÆ nel - ec xe ni r p åci til po h a mr a et se aec nal åc d niif ,ii Æi z o po i et sec a a år al uci t r a p e nui sr ev o tî ce d t nî s un , 53 å nel e aec nal i ç nai nari l ucr a ; r oli çr e Pl ut xet nî r ai hc åt nurf nî es er ac e mel b me å uo d el ec ,l ef tl a e D. 43 eci t ai Æi ni ii r a necs r oli hcev eli Æ åti r al opi eg nal af ai çii Æ åt ec a maes e p ai er er ac ,i ul utl uda a ål ai ol at p ul i ç eci bef e eli r ug uçel ci v ert ni d az eti t na nî i ç mucer p , 33“i z å nil p ni d„ r oli or e i eij eti v a – ås ni v nî i ç – er aot ål eç nî , åt er ces åcil per , nol o Di ul up ul aet sev o p ni d åc nî e dev es muc å p ud , eci ni o bz år i ei gol - oe di l a vi t uti t s noc t ne mel e nu et se – i e megat art s l a l ec i ç åÆ af nî åÆ af i et p ul l a l ec – ii ne mo d å uo d r ol ec ai Æi z o po , ål a noi Æi dart er at er pr et ni eci r o nÎ . r oli Æil po h a ås aoj ar uc i ç ål ai ol at p ul , e hc a mi e nuii r por p eli Æ ut ri v e d,i ul u- sol o d es upo eli r ol av e d tî c , 553l usr ev nî åt ac ove a meg at art s e d tî t a ås uda et se un ai r ot ci V.i ul ege Rl uti ri ps år ubl ut er ac ol oc ni d e d åÆr of oi c , r ot ål eç nî i ç t azi hge d el cot si me T nu et se un i çr e p e p s ni v nî a-i er ac r ot s al a l u- no mi ad , e nups r a- s eci r O.i eil åt å b aer ei r cse d nî ii Æ åti z oi neg ni a er ar eg us eci r o et çer po es i ci a r a d , 23 no ni e ht e xi r e p i ol kyk | so no ms ar hpa kuo er ac i t çecer g elii bår oc er pse d RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

succesiune de dezastre care, atît pe mare cît çi pe uscat, în prezent, precum çi în ordinea imuabilå a timpului zeilor, face necesarå çi comprehensibilå victoria elenilor çi cåderea puterii iresponsabile a lui Xerxes; de trei ori fatalå, aceeaçi luminå a „zilei unice“, mia hemera de la Salamina24, stråluceçte asupra victoriei de la Plateea 25 çi aruncå imensa armatå în apele Strymon-ului 26. Atît coråbiile cît çi lancea sînt instrumentele aceleiaçi înfrîngeri, cea pe care Zeus Euthynos 27 o impune ståpînului ouch hypeuthynos28 al Imperiului. Dar, recitind relatarea båtåliei de la Salamina, sînte m surprinçi de faptul cå douå serii de imagini se suprapun pentru a descrie aceastå zi glorioaså pentru Elada. Fundalul, ca så spunem aça, este cel evocat de mare: repetarea fatidicå a cuvîntului naus , cu peste 30 de apariÆii ale cuvîntului propriu-zis çi ale derivatelor sale în 170 de versuri (de la 302 la 472), precum çi numele insulei çi cel al lui Ajax, eroul acesteia 29, se adaugå metaforelor pescuitului maritim, culminînd cu celebra imagine a perçilor uciçi „ca tonii ... vårsaÆi din plaså, împreunå cu resturi de vîsle“ 30. fondul acestei orchestråritotuçi marine, ca temå så spunem aça,Pe a episodului, se desprinde o altå dominantå: pentru cå relatarea mesagerului descrie båtålia propriu-ziså în termenii tradiÆionali ai luptei hoplitice. Pentru Eschil, ca çi pentru Herodot, victoria a fost asiguratå mai ales pentru cå perçii au fost surprinçi de atacul grecilor atunci cînd ei credeau cå nu aveau altceva de fåcut decît så urmåreascå o retragere dezordonatå a flotei aliate. În relatarea lui Herodot, dupå cum se çtie, duçmanul este înçelat de vicleçugurile ingenioase ale lui Temistocle: un trådåtor fals, manevre false, un întreg arsenal de doloi sfîrçeçte prin a-l convinge pe Xerxes cå adversarul såu este gata så fugå, ceea ce, cu aceeaçi ingeniozitate, obligå coråbiile din Peloponez så accepte ofensiva31. Or, este foarte semnificativ, cred, cå în interpretarea lui Eschil, viclenia çi abilitatea înçelåtoare nu joacå aproape nici un rol: poetul vorbeçte, este adevårat, 210

222

nî åt ago b„ åt a mr a o e d e n upsi d a net A åc a d iî t nî i a m åbaert nî assot A: aç a e nups t o p åc ad,l a noi Æ c nufi rt o dnec - ser c t ar åve da nu åz aezil aer å ni ger e d es up r oli r åbert nî ae n ui secc us e d n u , 542- 532 eli r usr ev ni d ai ti mo hi t s nî ci t et ni s t al uti pacer mucer ao et se ii Æi z o po e d met si s t sec A .) 797- 097 . v( i ne mao i ni Æ up tî ce d i når h et ao p un tî c nî c ar ås e d tî t a , csecer g l ut nî må p i ç i eÆ ne d n uba l a o dar o dl Et sec a ert nî t ul os ba t s art noc n u åt si x E . 62 e na mu e mr ut es ao urt s no mi e nul a ni vi d r ot s åp ,ii bår oc e dii m uc i ç eÆ ar b e dii m uc , s at uanyl o pi ç ri e hc yl o p nogar d nu år ap ås at sec a ac ec af ege Ri ul er a Mnup us es er ac r oli ci n -i o bz år ) so ht el p( ae m i Æl u mr ai , 52 sor dnayl o p i ç ) 35 , 54 , 9. v( sos yr hc yl o p åti mun et se å nasr e p at a mr a, vi t a nr etl a : år us å m år åf ei Æ ågo b åt s aec a åz aet el p moc i Æ a br åb e d aÆ ne d nub A. 42cse nlî t nî es so bl oi ç sot uol p er ac nî t uni Æ nu et se ,) . mr u i ç 97 . v( so hp soe ht osi s ae ne g | uo nog - os yr hc , r ua e d l u mae n ni d t ucs å n ,i e l unar ev us uc , r oli çr e p a 32“ r ua nî åt ai u mnî „ at a mr a , sos yr hc yl o p l ui r -eer p apm aI .–i raÆasnreedvnduabi aoidçi eaicÆ aålgeotbn–atesi Æacrtnnufocaieedrtl eaf- ealdeaemrCof nî . eci ni o bz år r ol er aoi cef ar p us a ueze Ti ul ai r ot ci v, ai hca mo noz a mA aese da et seli hcs Ei ul ae mer v ni d ål at ne muno matr a nî r oli çr e pii r eg nî rf nî l a ci gol oti ml ut nel - avi hce r ai , 22et nel avi hce –if a urt ne ptl u met çes pil un uas – t nî si nui Æ o n å uo d el ec,l et ot si r A e ni b e dtî t a ae nups muc : 12i Æ a ni mef e uas i r abr a bi ci ni o bz år tî ce d t nî s un set na m - adoxot r ai ,i ul unaeÆ åt ec el a eli ri v eli Æ ut ri v åz ae p urt nî ci til po hl ui o bz å R.i eg nal af l a t ar e bil e di ç t a nil pi csi di ul u m - si or e e nupo es l ucr a et çei unî mer ac i ul ec aer a nî me dnî ,i ul util po h a ) et er a( åt abr å b aet ut ri v å mrif a es er ac nî esi hcse di et p ul år art noc et se i ul uçacr a a åvi z ave ai nel ci V . ci til po hi ul ut ne mat r op moc s upol art e mai d et se ci ni obz år uås l u- so ht e åc urt ne p , cer g i ul uç art se de p l u m i not na r ai hc et se l e : as a mel b me et se , e nups aet up r a- s , ec nal i ur åc a til po h e d ti r efi d ci ni obz år nur ao d et se unl uç acr a åc aer g aet atil at ne m nî , ei t ç es e ni b aer p muc , r O . 02“ ?s ni v nî a er ac aec et se i ec nal aÆ r of uas , åf mui rt er ac l ec e , åÆ nat si d al e d et çevol er ac ERT EP E OZ


bårbaÆi“ – andropletheia stratou (v. 235); råspunsul corului este destul de ambiguu – „aça cum este ea, aceastå armatå a fåcut mult råu mezilor“ – çi, refuzînd grecilor numårul, subliniazå calitatea lor. Cea de-a doua întrebare a reginei se referå la bogåÆia atenienilor – ploutos exarkes domois (v. 237); çi aici replica este negativå în raport cu perçii: corul spune cå „ei au un izvor de argint – argyrou pege , tezaur pe care li-l påstreazå påmîntul“ (v. 238). Un råspuns negativ, fårå îndoialå, pentru cå argintul reprezintå, în codul mitologic pentru care stå mårturie deja Hesiod, o valoare opuså aurului regal cu care sînt împodobiÆi atît de abundent perçii 27. De altfel, aceastå temå a imperiului polychrysos confruntat cu Atena bogatå în argint capåtå în tragedie semnificaÆia autonomå a unui mitem constitutiv ale cårui recurenÆe permit o decodare coerentå a ansamblurilor de imagini. Pentru moment, trebuie så reÆinem aceastå confruntare a abundenÆelor care-i opune pe greci çi pe perçi la dublul nivel al celei de-a treia funcÆii. Valorile opuse ale domeniului råzboiului sînt de asemenea clar exprimate: regina întreabå corul dacå se vede în mîinile atenienilor „sågeata care întinde arcul“ (toxoulkas aichme), çi råspunsul este negativ: o„ udamos (deloc), ci spade pentru lupta corp la corp çi scuturi“(240); contrastul subliniazå nu atîtrealia militare (aici nu lancea îi deosebeçte pe greci, ci spada), cît stilul çi etica celor douå moduri de a purta råzboiul, unul direct çi faÆå în faÆå – mache, celålalt la distanÆå, folosind aceastå armå a laçilor care este, pînå la urmå, arcul. În sfîrçit, dialogul atinge „funcÆia de suveranitate“; la întrebarea Atossei: „Cine le este poimanor , regele care dominå (epesti ) çi care este ståpînul ( kapidespozei ) armatei?“ (v. 241), corul råspunde cu replica celebrå: „ei nu sînt sclavi (douloi ), çi nici supuçi ( hypekooi ) faÆå de nimeni“ (v. 242). La toate nivelurile, armata atenianå – sinecdocå a Eladei, aici ca çi în alte pårÆi ale tragediei, ceea ce nu este fårå urmåri pentru interpretarea pe care Eschil o då råzboiului28 – reprezintå contrarul perçilor, într-o aseme223

712

,i ul ucr a ai gol oti murt ne p, ae ne mes a e d.f c ;. mr ui ç 461. p , err e u G,). de( t na nr e V nî , “ nei né ht a etil po h’ l e d noi ti dart aL„ , t e uqa N-l a di V. P; 6591, sell ex ur B, se nè ht At e e di pi r u E , s nes oo G . R i ul l ui r at ne moc ; 461- 351 F H ,. E . g. e .f C. 73 . 63- 13. pp, eés ne p t e e ht y M, t na nr e V nî , “ sec ar se d e uqi doi sé h e ht y me L„ , t na nr e V. P-. J ert åc e d et ati c elii r ut r å mi z ev ,ii c nål a åci t a mel b me aer aol av urt ne P. 63 . 2201- 0201 , 618 , 15 .f C . ne ket ar ke k s yhc si se hc nol | uo nar kyr o d e , no ki n ot a myhr | uoxot nor et o p – 841- 641 . sr e P. 53 . 381- 671. pp, 0791, si r a P, e msi xr a mt e e msil ar ut c urt S nî , me di ;. mr ui ç 301 . p , 8691 , 32) CS E( sel ann A, “ ei bé hpé’ l t e ri o N r uess a h C e L„ , t e uqa N-l a di V . P sel a i a mi z e V. 43 . er at er pr et ni åt s aec a e d et ar ugi s a r a p es i m, r ol ii r åt n urf nî a er ecert e d ti r e d aer aol av i ç mucer p , å ni mul e d i ul uor e el a i ç e nel ci v i ç e nr ut c o n i et p ul el a es upo el e met , åli bat set noc i f r a i cer g i p ul -i ne mao e d ii r erf noc r o n u a ål aer aÆ net si xe åc a d r ai hc ; 171- 451 . pp , ei gol o p - or ht n A, t e nr e G nî , “ p uol el nol o D„ , t e nr e G. Li ul a ei Æ art s - no me d ati c ul årt s i ç . mr ui ç 802 . h R,. E; 433 , 01 .l I .f C. 33 . mr ui ç 814. sr e P. 23 . 875- 675.f c ; 624. -5472, 48..strde H P. 103 .ti c . c ol , t e uqa N-l adi V. Pi zev:i e net Ar oli m i nope a å nai no m i c at sil ni d a ni mal a S al e dl uor e e pt a noi Æ net ni aeti molî i ul uno ht ar a M åt aci de d az a b ,ifl e D al tî c uc åvi t acifi n mes i a mtî t a uc et se – 695 , 863 , 703 ,. mr ui ç 203 , 482 .f c – xaj Ai ul a i ç i e ni mal a S aer a noi Æ ne m;. mr ui ç 21. p,.ti c . po,i kcel doP. J. A i ç .f c el as r ol et avi r e d ai ç s uani ul ut nî v uc aÆ nevcerf urt ne P. 92 .i el o p so nyht ue pyh hc uo s ax ar p e d so kak |,r e na ’ ti o neg na sot s a muaht ue ne ms ax ar p – . mr ui ç 212 . sr e P. 82 . ti c . po , mar g nI - not g ni nni W. P. R i z e V – s yr ab so nyht ue , ni t se pe not a me uor hp | nag a no p mo kr e pyh not set s al o k i ot s ue Z – . mr u i ç 728 . sr e P. 72 . 605- 105. sr e P. 62 . 028- 508. sr e P.f C. 52 . mr ui ç 683, a ni mal a S urt ne p.f c – r oli çr e p aer eg nî rf nî , åt a d er acei f e d , et çet sev a ni mul :i ei deg art l a i ni g a m i e d l u met si s nî t nat r o p m i et r aof l or n u åc aoj et pao n/i z i ç er be net /åni mul ai Æi z o po ; 924 . sr e P. 42 .i ei deg art l a t na ni m l uc l ut c n up et se aeet al P al e dl udosi pe , 3791, a mo R, oli hc s Ei di nai sr e P RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

612

i e d otl ov or ev l I , oili gri Vi D. R urt ne p i ç ac , 912- 012 . pp , 3791 , 39 S HJ , “ e asr e P e ht ni s ue Z„ , mar g nI - not g ni nni W . P. R urt ne p ;. mr u i ç 818 i ç 708 .f c , 028- 518 . sr e P. 32 . 04. p,.ti c . po , otti K. F. D. Hi ul aer at er pr et ni .f c ;. mr u i ç 594 . sr e P ,. A. 22 . r e H. ngil a me D,. ul P.f C. 12 . 351 F 511, Hr GF,. t si H. p mo poe hT. 02 . so ne mat si pe so de Msi eti ahc yht abi ak | i o pi e na sosl a noi no ht ar a Mno mi ko due’ d ne kl a – 01. A ati V. 91 . 65. p, 0791, si r aP, e uqc er g ei dég art aL, ylli mo R e d e nil - e uqc aJ; 63. p, 3 ydegar T keer G, otti K. F. D. H;. mr ui ç 932. p , 4491, kr oY we N, 3, ai e di aP, r ege aJ. W.f c – åt at set noc se d e dl ut se dt sof a ae r a d – . mr ui ç 713. p, 4491,) 2( 21, 3. r es . e nyso me n M, “ sesr e P se d e mè ht e L„ , sei r V e d . J. G;. mr u i ç 55 . p ,] F UC[ sei dég ar T , el yhc s E nî , “ eci t o N„ , noz a M. P ;. mr ui ç 87 . p , 8291 , si r a P , ert âé ht nos s nad e uqi t a mar d noi t nev ni’l r us se dut É. el yhc s E, t esi or C. M.f c – åti de ni et se un ei ni po åt s aec A. mr ui ç 97. p, 3491, a na br U, r e ht af dl O . A. W ot det neser p sei dut S nî , “ se xr e X f o t aef e D e ht no s ul y hcse A„ , er o m i tt a L. Ri ul elii z ul c noc d nî ul er ,) “ a d nag a p - or p l aci g ol o ht y mf o t set noc a ni sel c ot si me hT g ni pl e h si s ul y hcse A„ : 21. p.f c( 52- 9. pp, 6691, r o br A nn A, y deg ar T nael yhc se A f o dnuor g kc a B l aci til o P e hT ,i kcel do P . J. A. 81 . 603- 392. pp , err e T ,). de( yel ni F nî , x uei gil er- oci til o p e ht y m nu: r ei vil O’ L , e nnei t e D. Mi z ev i ul uti melii Æ acifi n mes urt ne P. 55, 8. t d H. 71 . a 932. x M,.l P. 61 . 0791, dr of x O, CB 944- 084 eg ani o C nai ne ht A, rr at S. G.f C. 51 . 97, 7. t d H. 41 . 4, 32. ht A,l et ot si r A e di ç åt a ul er ; mi ss ap ,. g apoer A, et ar c osI al eci vi c ii Æ åti r a dil os a met .f C. 31 . A a mar gi p E. 21 . mr u i ç 32 . p ,. ti c . po , d no mma H. L. G. N;. ti c . po , yr d na mA . P. 11 . 462- 332. pp, 0791, 93 ai r e pse H, “ eli ki o P aot S e hT„ , tti r e Me o hS . L ; mi ss ap i ç 292- 092 . pp , 9391 , 88 Mh R , “ r e ne ht A r e d s uese hT„ , r et r e H. H.f c ;f r o d ni D 665 . p , 3 .r A ni .l o hc S; 681 , 3 . ni hcse A; 3- 1 , 51 , 1 . s ua P. 01 . 726.l P.r A.l o hc S; sot o ng yl o P . v. s , di uSi ç . pr a H ; 4 , 26 , 4 . S. D.f c ; 6 , 71 , 1( “ s or yc S t at s ave d a , e dai tli M i ul l ui f , no m i C d nî c i c n ut a ,) e ni Æ r a pa i m î aer ei nil b us( no ht ar a M al e d ail åt åb åpud t ai e met nî t s of a„ l u- noi ese hT ERT EP E OZ


Despre o schemå trifuncÆionalå din Perçii lui Eschil

Î

N remarcabila sintezå pe care a consacrat-o tragediei greceçti, Jacqueline de Romilly scria, constatînd cå, în Perçii lui Eschil, numele celor pe care ea îi numea „oamenii zilei“ la Atena sau în Grecia nu erau amintite: „Seuls remplissent la tragédie les Perses – ou plutôt les Perses et les dieux“1. Aceastå asimetrie nu este, celpuÆin pînå la un anumit punct, contestabilå, pentru cå, aça cum bine çtim, cataloagelor sonore de prinÆi iranieni nu le corespunde nici un nume grecesc; råmîne înså de demonstrat semnificaÆia profundå a acestei absenÆe, dincolo chiar de o convenÆie dramaticå decurgînd din faptul destul de evident cå o tragedie consacratå råzboiului nu putea så fie dominatå de triumful învingåtorilor çi trebuia – aça cum o aråtase deja Phrynichos – så punå în scenå soarta învinçilor. Pînå la urmå, este oare vorba aici despre o adevåratå absenÆå? Într-un studiu sistematic al leitmotivelor din tragediile lui Eschil, Otto Hiltbrunner regåsea în Perçii o opoziÆie constantå între atributele imperiului lui Xerxes çi Grecia: Asia bogatå çi foarte populatå este învinså de Grecia cea såracå atît în bogåÆii, cît çi în oameni 2. De fapt, acest contrast este cu atît mai sistematic cu cît el se organizeazå în jurul a trei teme fundamentale, care nu sînt altceva decît cele trei funcÆii esenÆiale ale ideologiei tradiÆionale indo-europene – suveranitatea, råzboiul çi abundenÆa. La toate aceste niveluri, antinomia între perçi çi greci este absolutå çi reprezintå o modalitate constantå de structurare, atît a imaginilor, cît çi a acÆiunilor reprezentate. 220

oraçul52 –, Eschil descrie, dimpotrivå, båtålia de la 480 ca çi cum Atena n-ar fi fost niciodatå distruså: singura aluzie la invazia Aticii este întrebarea puså de reginå mesagerului (v. 348): Atena este, açadar, neatinså , aporethetos polis?, la care acesta råspunde, într-o manierå cu adevårat „temistocleanå“, cetatea care îçi påstreazå oamenii are cel mai sigur zid de apårare (v. 349)53. Salamina este o mache care se desfåçoarå pe cîmpia marinå, pelagia hals , çi care pune în joc aceleaçi valori, aceleaçi virtuÆi råzboinice ca orice altå luptå hopliticå. Acest nautikos leos, aceçti naon anaktes, astfel înnobilaÆi dintr-o datå prin formule ce îi asimileazå eroilor epici – çi este de ajuns så comparåm nautikos leos al lui Eschil cu nautikos ochlos al lui Aristofan pentru a înÆelege valoarea acestor epitete –, aceçti luptåtori dintr-un råzboi naval sînt adevåraÆi hopliÆi, fiindcå au starea de spirit çi excelenÆa, arete, specifice soldatului-cetåÆean. ExcelenÆei (arete) çi gloriei recunoscute de epigrama A luptåtorilor pezoi te kai okyporon epi neon le corespunde foarte exact elogiul fåcut de Eschil atît fiecårui meçter al vîslei , cît çi fiecårui epistat al armelor 54. Confruntate cu o propagandå care unui opunea virtuÆile tradiÆionale ale hopliÆilorpoliticå dezonoarei råzboi naval tehnic çi amoral, çi care vroia så-çi aroge exclusivitatea simbolurilor çi miturilor cetåÆii victorioase, cele douå texte, epigrama A çi tragedia lui Eschil, contureazå o aceeaçi imagine a råzboiului ca dovadå supremå a unei egalitåÆi perfecte a cetåÆenilor în ceea ce priveçte eroismul çi devotamentul civic. Eschil va relua, de altfel, tema råzboiului naval pozitiv çi civic, construind imaginea cetåÆii drepte din Cei Çapte contra Tebeiîn jurul motivuluicetåÆii-corabie, care este cheia de boltå, sau aproape, a întregii arhitecturi a dramei, çi care marcheazå, într-o altå manierå, valorizarea ethos-ului propriu navigaÆiei55. Çi aici, ca çi înPerçii, solidaritatea cetåÆenilor, sophrosyne çi disciplina sînt manifestårile aceleiaçi conduite råzboinice çi civice, întemeiatå pe devotamentul faÆå de patrie çi pe respectul valorilor sale fundamentale; ele conferå atît pedestraçilor, 213

512

812

åc e n ups e n s ai nas ua P åc d nii f ,) 4 , 51 , 1 . s ua P .f c ; 8 , 53 . se hT ,. ul P( i ul uor e i ei nafi pe aer at al er al åz aeti m il es un no ht ar a Mal e d ai r ot ci vi ç uez e Ti ul l utl uc ert nî ert s ao n el er aovzi e d åtili bat s åt nat s noc ai Æ al e R . 461- 851 . pp , 4791 , 49 S HJ , “ noi ese hT e ht ni y hc a mor uat ne C e ht f o s uese hT e ht : sll a W dl O no t hgi L er o M„ , dr of doo W. S ; 54- 02 . pp , 2791 , 29 S HJ , “ noi ese hT e ht f o sl ar u M e ht : sll a Wdl O no t hgi L we N„ , norr a B. P-. J ag uå da t o p es i , t e uqa N-l a di V. P e di ç ,.ti c . po , yr d na mA. P e d et ati c i eif ar g - oil bi B. 482. p, 7691,) 4( 782 HR, “) 2 - 1, 01, X s ai nas ua P( no ht ar a M e d es a b al e d s o por p A . se hpl e D à e mgi né e n U„ , t e uqa N-l a di V . P e d t ati c , 162 . p , 4 , 4 , se hpl e D e d selli uo F, er èil esse M- et so C al e d. Pi ul e ni Æ r a paiî l une mr e T. 9 . 961. p,.ti c . po , t e uqa N-l a di V. P. 8 . no ht ar a Mal e di eil åt å b “i ul ur a ni g a m i „ ,. ti c . po , x uar oL el oci N e d åt uc åf azil a na i ç 861. p,.ti c . po, t e uqa N-l a di V. Pi ul elii z ul c noc ae ne mes a e d i z e V. eci r ot si r ol et paf a er ar o bal eer å m i r p o åt set a – 4, 59 , 6.f c ; 211; 901, 6. t d H– e nasr e p el e dai ri ms ni v nî ua er ac ,i ç oj ar uc r a d ,i ç or e mun ni Æ up , r oli ha mo not ar a ml ui g ol e i ç – 35- 15 , 8 ; 3 , 14 , 8 ;. mr ui ç 101 , 6 – eci de mei ao bz år å uo d el ec ert ni d ti cil p m i l ut s art noc , t o dor e H al aj e D. 7 . 85- 84. pp, 8591, 56 mui s an my G, “ s mut ne hcei r G ne hc - si a hcr a se d ei gol oi z o S r uZ„ ,ll e nS. B.f c ; D 51 , 9 . rf . t r y T. 6 . 671- 471. pp, err e u G,). de( t na nr e V nî , “ nei né ht a etil po h’ l e d noi ti dart a L„ , t e uqa N-l a di V . P i z e V. b- a 122 . p mS; e 091 . aL .f c ; b 707- b 607 . gL ,.l P. 5 . 661- 511, 21. cosI . 4 . mr ui ç 372. p, 6591,t s a Er ae N e ht dna naege A e hT nî , “ no ht ar a Mf o el tt a B e ht morf s mar gi p E„ , tti r e M. D. B ert åc e dt acil b up t sof a r ol e mar gi pel a ti uti t ser l ut xe T . mr ui ç 72 . p , 8691 , 88 S HJ , “ no ht ar a Mf o el tt a B e ht d na ngi a p ma C e hT„ , d no mma H. L. G. N; 203- 182 . pp , 7691 ,) 4( 782 HR, “) 2 - 1 , 01 , X s ai nas ua P( no ht ar a Me d es a b al e d s o por p A. se hpl e D à e mgi né e n U„ , me di ;.ti c . po , t e uqa N-l a di V . P ae ne mes a e d i z ev ;. mr u i ç 4 . p , 0691 , ne da B- ne da B ,t dr ahc uhc S . K ...tfi r hc st se F , AI R OE HT nî , “ no ht ar a M e d se mmar gi pé sel r uS„ , yr d na mA . P. 3 .ti c . c ol , t e uqa N-l a di V. P. 2 . 24- 31. pp, 3791 ,) 2- 1( 57 AER, “ e uqi gol oé di eri ot - si h’ l uo no ht ar a M„ , x uar oL el oci N;. mr ui ç 561. p, err e u G ,). de( t na nr e V nî , “ nei né ht a etil po h’ l e d noi ti dart a L„

e d t c nup ni d.f C. 01, 41, 3. s uaP; 5- 4, 22. c yL,. ul P; 3.f c ; 13 , 81. bl P; 07;. mr ui ç 56, 5. hT; 13, 9; 401, 7;. mr ui ç 111, 6 ; 28, 1. t d H.f c , a nil pi csi di ç si x at ua o er ac e pii r ol av ar p us A. 64 .i or o mi ot at seel ks yd sor hc si a ni s anht et . 54 .i eg yhp...i o mso ka 074i ç 224. sr e P. 44 . åvi t acifi n mes i a mtî t a uc e ni ve d et pao n/i z i ul ul p uc el a eci a hr a r oli r us nes aer asr ev ni , r oti c ul årt s r ua e d i ç å ni mul e d t nî må p n u, r ai hc at s aec a ni r p,i ç sos yr hc yl o p et se r oli zi esr e P l ui r e p mI åc m i d nî g e n åc a D.i ul u- no m - yrt S eli r ul a me pi ç tî c , a ni mal a S al tî t a ,l urt s az e d ec uda el i ul er aos a er aoti c ul årt s a ni mul ec p m i t nî ,)i ess ot Al usi v , 012- 671.f c , eci t ef or p r ol esi vl ai ç r a d( et r açe d r ol eÆ nar e ps l up m i t et se aet pao n er ac urt ne p ,i çr e p i ç ,i eli z ae ne mes a et se aet pao n er ac urt ne p,i nel e ert ni dl ut s art noc e pl ef t s a åz aezi ml ut e o p; et çet åger p es er ac et a nil pi csi d e hc a mi e nu a ål e di f ae ni g a m i et se ae ,li hcs E al ,i ei nel ci v l a ui ne mo d n u et se a ni mal a S e decer p er ac aet pao n ) . mr u i ç 57 , 8( t o dor e H al åc a d, åc , ae maer er å p å p ud, vi t acifi n mes et s E. 34 . mr ui ç 18. p , 7491 , 24 AS BA, “ s ue at r y T d na s uc oli hcr Af o s me o P e ht ot ec ner ef e Rl ai ce p S hti w x nal a hP etil po He hT„ , r e m i r o L. H ert åc e d åt ati c ai Æ at ne muc o d i ç mucer p , 5- 4 , 22 ,. ti c . c ol ,. ul P , at p ul åz ae mti r er ac i ul unae p aer aol av er pse D . 6691 , m i e hse dli H,] 1 , at a ms a d up S[ so mso K dnu ai hpo S , wogi dal G. Bi z ev ,i ul ut nî v uc a åci t e i ç år atili maer aol av urt ne P . r oli çr e p a so mso ka ag uf 074 i ç 224 . v al .f C. 24 . 473. sr e P. 14 . 803- 492. pp, 0691, ai r ot si H, “ e hc uag al e d t e eti or d al e d e uqi t c at e mèl bor p el t e nei ci r og a ht y p s a d no ni ma p E„ , t e uqa N-l a di V . P i ç e uqêve L . P i z e V. 04 .i ul ur ag uçet çe mr oli r uti m el a eci a hr a eli r ut c urt s nî i e br uc i ç i et per d el a es upo eli r ol av åz ai Æ ne di ve , 28- 46. pp, 5791, si r a P, e nnei c na ec èr G ne nasi t r a’l e d ei gol o ht y m: el adé D, x uor c u D-i si t nor F esi oç - nar Fi ul azil a na ; 75- 23. pp, 5791 , si r a P, sc er G se d si t é m aL : ec ne gill et ni’l e d ses ur se L , t na nr e V. P-. J i ç e nnei t e D . Mi z ev , sol o di ç cr ec , et ati r al ucri c ert ni dl ut r o par urt ne P. 93 . d- a 473. R.f c ; b- a 707 gL ,.l P; 241; 17, 1. hT aj e d.f C. 83 . mr ui ç 901. p, 6191 , 92 GER, “ sel ayol é d se mr a se d noi t ci dr et ni’ l r uS„ , zt ol G. Gi ç .f C . mr u i ç 851 . p , ei dég art t e e ht y M , t e uqa N-l a di V/t na nr e V nî , “ ei bé hpé’ l t e et èt c oli hP„ , me di


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


cît çi navigatorilor aceeaçiarete civicå, egalizîndu-i într-o imagine unicå a cetåÆii solidare çi a råzboiului patriotic. În jurul celor douå imagini ale råzboiului medic, Marathon çi Salamina, se înfruntå pentru prima oarå idealul conservator al unui råzboi – çi al unei cetåÆi – ale cåror virtuÆi sînt exprimate numai de hopliÆi, cu valorizarea egalitarå çi solidarizantå a unei cetåÆi – çi a unui råzboi – ale întregului demos, care obÆine astfel arete çi glorie. Båtrînii dinViespile lui Aristofan, care îçi deapånå de-a valma amintirile din råzboi 56, evocînd, în aceeaçi suflare, lupta xyn dori xyn aspidi a hopliÆilor de la Marathon, norul de sågeÆi de la Termopile, bufniÆa de la Salamina çi – citîndu-l aproape pe Eschil – pe perçii uciçi, ca niçte toni, cu lovituri de vîslå – nu fac, pînå la urmå, decît så reia o versiune folcloricå – çi de un umor irezistibil – a acestei imagini globale a råzboiului civic ca expresie unitarå a virtuÆilor tuturor cetåÆenilor. „Marathon çi Salamina“ este råspunsul pentru „Marathon contra Salamina“, într-o dezbatere care opune, încå din epoca lui Eschil çi a lui Cimon, elitei unui demos de hopliÆi-

vedere tehnic, F. Lammert, s.v.Phalanx, RE, col. 162 çi urm. Despre valoarea comportamentului hoplitic, vezi A. Brelich, Guerre, agoni e culti nella Grecia arcaica , Bonn, 1966; M. Detienne, „La phalange: problèmes et controverses“, în Vernant (ed.),Guerre, pp. 121-124. 47. Pers. 401 çi urm. 48. Cf. M. Detienne, loc. cit. 49. Cf. E. Bernert, s.v. Phobos, RE, col. 309 çi urm.; moçtenirea manifestå a conduitelor terifiante, care merge de la råzboiul mitic la råzboiul hoplitic, este destul de evidentå, chiar çi în relatarea råzboiului la Tucidide: vezi Jacqueline de Romilly, Histoire et raison chez Thucydide, Paris, 1956, 106 çi urm., citatå de M. Detienne, op. cit., p. 125, nota 29; vezi çi ibidem, pp. 124 çi urm. 50. Fuga în dezordine este semnul eminent al înfrîngerii în lupta hopliticå; cf. lupta mimatå a tinerilor spartiaÆi (Paus. 3, 14, 10), obiceiul trofeului de råzboi, sau istoria råzboiului pentru Thyreatida la Herodot, 1, 82, cu comentariile lui A. Brelich, op. cit . çi ale lui M. Detienne, op. cit. , pp. 124, 135 çi urm. 51. Cf. Tyrt. fr. 9 D, unde dezonoarea aparÆine fugarilor çi supravieÆuitorilor, sau povestea spartiatului care a scåpat din lupta de la Termopile la Herodot.

proprietari , demos-ul çi cetatea tuturor cetåÆenilor.

52. Epigrama B, 1-3: en ara prosthe tois adapylon [mas] en thymos]; | hot’ aichmen stesam’ an stethesi [tia myriasin cf. Herodot, pasajele citate în nota 7. 53. Cf. Hdt. 8, 59-60. 54. Pers. 379 çi urm. 55. Vezi Zoe Petre, St.Cl., 13, 1971, pp. 15-28. 56. Ar., V. 1087; cf. Pl., Mx. 240 b çi 241 b. 57. Cf. sensul termenului demos la Aristotel, Pol. 4, 10, 1297 b 12 çi urm. çi interpretarea lui A. Andrewes, The Greek Tyrants4, Londra, 1962, pp. 34-36.

57

Note * O versiune rezumatå a acestui studiu a fåcut obiectul unei comunicåri la Congresul InternaÆional de Epigrafie de la ConstanÆa, în septembrie 1977; fie-mi permis så le mulÆumesc celor care au luat parte la ea, mai ales domnilor Jean Pouilloux çi Anthony Podlecki, precum çi prietenei mele Pauline Schmitt, pentru preÆioasele lor sugestii. 1. D.S. 11, 33, 3; D.H. 5, 17, 4; Paus. 1, 29, 4; pentru datarea primelor ceremonii funerare de acest fel vezi, mai recent, W. Kierdorf, Erlebniss und Darstellung der Perserkrieger, Göttingen, 1966; E. Vanderpool, „Three prize-vases“, AD 24, 1969, pp. 1-5; P. Amandry, „Collection Paul Canellopoulos, I“, BCH 1971, pp. 602-605 (nr. 8). Pentru semnificaÆia pe care o au epitaphia vezi F. Jacoby, „Patrios Nomos, State Burial in Athens and the Public Cemetery in the Kerameikos“,JHS 64, 1944, pp. 37-66; P. Vidal-Naquet, 214

732

822

. ai e negill a Kr et e me D e d eti r ef o e m i ti gel elii r uc ub al ui d ul er p, r ol er of o mse hT a ål a uti r aÆ ne ni t s ba i ç , ei r ot ås åc ni r p ti çrîf s nî “ åti ci t se mo d„ , r ol e di a na D a åci t abl ås aet ati t s ac ert nî er ei por pa o ar eg us met up; er o C – i e no hpesr e P a , so do na , å ni mul er ps aer acr u uc el as r ol et ne d necse d el a i ç oI i ul elii r ar e ni ti ert ni d eli Æ åti nif a acr a mer i ç ut ot t op es, etr ape d e dtî t a a mr ul - a år åF. 66r ol e d -i ne mu Eii nui sec or p el eÆ r ot et pao n nî åcs aec ul årt s ås es uc åf ,i ei t ser Ol uti çrîf s al , muc aç a t ot – r olii r of o mse hT a eci vi c ii r ot å br ås a å n mel os aer ar ug ua ni ni r p ai gol -i rt ai e hc nî li hcs E åc å nup user p ås r ai hc t a dr az a h a- s nos mo hT egr oe G, nostr e bo R. S. Di ul a åzet opi o dnî ul e R . r ol er aovzi a åÆ ai v e d er aot åt å di ç åt å ps aor p aeri nçî Æ e d åg ael el l uti mer ac e p er aoi cef r ot seca aii Æ åt ec l usr evi nu nî aer ar get ni urt ne p åvi t acifi n mes et r aof et se er of o mse ht ii Æ os nî r ol e di a na D a er a mr of s nart åt s aec a r a D. o-t ar eg - nî s nî ua i o pa r ai , o-t az uf er ua t upec nî al er ac el e ni or e e d et a mus a t nî s i ei r ot ås åc elii Æ acifi n mes er ac ni r p ti m i unul a vi t uti t s noc i ul uxo dar a p ar p us ai ci ai r po mov e n

ti munif av i ç , so me h si ap et çe munlî ass ot A 771 l usr ev nî aj e d r a d , r e na soe n ti mun et se se xr e X, 31 l usr ev a L . 43 . 3201- 0201. 33 . 529, 329,. mr ui ç 245, 215, 262, 06.f C. 23 ?i ul l usr ever mucer ao l ef t s a d niif l e , nog yz e d t nî v uc t sec a mei por pa ås er ao i ubert r A. x yzo no mi at e pi el : 931. 13 . mul ov l ut nez er p nî =96- 16. pp, 9791, 82 ei r ot sI – . c u B. vi n U el el an A, “ e asr e P e ht ni dl o G„ ,l ui d ut s nî åz et o pi åt s aec a z ert s no me d ås t acr ec nî mA .ii Æ r o ml a l o b m is n u , er eg nî rf nî å p ud ,i çr e p urt ne p e ni ve d , ei r o me m- r ua - åni mul åÆ nel avi hce o- rt nî l a noi Æi dart do mnî si r cs nî ,l ur uA. 03 . nose pi at e hci o so ht na’ d nosr e P ot : 252 l usr ev ni d ai Æ a mal c xe e d n ups år iî , nol e ht i asr e Pi at e hci o neg no no aI – 871l usr ev nî sel ai a mi ç . mr ui ç 21l usr ev nî t a ul er ,.l t k... no ne mo hci o not nosr e P ne me dat , sr ev i ul u m -i r p : nasr e p i ul uni t se d a åci g art aer asr ev ni åt cel f er er ac et ni v uc e d l uc oj acr a mer , 94 . p ,. ti c . po , r e nn ur btli H. O. 92 . er acove e d et ati s net ni i ç aeec a ua un aeet al P al e d “ å nai r o d aec nal „ i ci ni ç ,i ess ot Al usi v ni d “ å nai r o d ai e mef „ i ci n; er aot cet or p r ol r oli Æ åti ni vi d el a el ec uc i ç r ol ii Æ åt ec el e mun uc , r ol el e mun uc , t ceri di Æ a noi Æ ne mii r ug ni s t nî s

, uaN er. 5a6oleam vi tiagr ecl aiseinrooct åesråacc a, 4, 6årviolriti or pofooe dmsåes ahoTi gaileerraioçt åcbirvåi cs ai cer G nî s udort ni ua s oa na Di ul el eciif åc ae der c e S

i-ienrepi nåettsaaeåccA l .uitepnafeteAdiaçet råtaupnieÆdsiueisr,lotefctilvaiiendi ,geat sm ei ear eårnaut pnuusl - ov er ace n ul a o åci d ni i ei deg art l a l ai c ur c t ne mo mt sec a nî r oli nei net a a i a mun aer a noi Æ ne måc der c , r åve dart nÎ . 82 . mr ui ç 82. p, eés ne pt e e ht y M, t na nr e V nî , “ secar se d e uqi doi sé h e ht y me L„ , t na nr e V. P-. J sel ai a m i z ev ,i ul ut ni gr ai çi ul ur ua el a es upo eli r ol av er pse D. mr ui ç 18. hc A, naf ot si r A ert åc e d so pot i ut sec a a ås aoi Æ ner everi aer azili t u r ai hc uas – 22 l hei D , a 88 år ar e n uf a mar g -i pe . g. e .f c ; åÆ nel ec xe ni r p å nasr e p ai Æ åg o b et se l ur uA. 72 . mr ui ç 47. pser , 38. 62 . 998, 308, 442, 98, 04, 02.f c ; 37, 33. 52 . 34. p ,.ti c . po , r e nnur btli Hi çi z ev ;. mr ui ç 557, 252- 052,. mr ui ç 361.f C. 42 . 9. 32 . 9- 5 b 2521.l o P,. t si r A.f C. 22 . 661- 461. pp, err e u G,). de( t na nr e V nî , “ nei né ht a etil po h’ l e d noi ti dart a L„ , t e uqa N-l a di V. P al ii r at ne moc i ç eÆ ni r ef e R. 12 . 46. p , 8691, si r a P, 1, eé po pe t e e ht y M,li z é mu D. G.f c ; t azi nagr o i o bz år i unul ul o b m i s , “l og„ l uci ni o bz år uc ei Æi z o po nî , et se l uç acr a å nai nari - o d ni ai Æi dart nî , åvi rt o p m i D. 841- 641. 02

il ucs a M åt at ne mel ger e n et atil a uxe S i o bz år /ii Æ åtil ati psol a z uf e R

i neÆ åt e C

er aoi ce F

åm i ti gel ei r ot ås å C

åt ul os ba et ati t s a C

et at art /li z A

et at ei p m I

ei Æ ar co me d/åvi t cel oc et ati r ot uA ?ii r of o mse hT?

i zai t pygi A

sil oP

ei nari t /ei hr a nA

åt nacil pus e dt ut at S ei hr a no m/å nr et ap et ati r ot uA “ år a nuc al „ et at ei P

e di a na D

. r ol e di ana Dl uti çrîf s al , et ao pi ç r ao d år åf , af mui rt , 36li hcs Ei ul l a ci gart l usr evi nu ni d r olii Æ ci dart noc a åÆ nel - ecxe ni r p er aot ai de m, r oli gs al e p a åci t ar co me d aet at ec , t ai r por pa col nur oli e mef el - ud ni ubi rt a, aet ati vi t cel oc uc l u- so ki o d ni nuer ; åci hr a na aet atil a uxes i ç åt az uf er aet at RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

„Le mythe prométhéen chez Hésiode“,ibidem, pp. 177-194; pentru Odiseea, vezi P. Vidal-Naquet, „Valeurs religieuses et mythiques de la terre et du sacrifice dans l’Odysée“, în Finley (ed.), Terre, pp. 269-292. 23. Cf. 30; 426; 818-820; cf. 950-953. 24. 107; 228-229; 762-763; 820-821. 25. Cf. nota lui P. Mazon la v. 228, în Eschyle , vol. 1, text stabilit çi tradus de P. Mazon [CUF], Paris, 1931, p. 21. 26. Vezi mai ales scena 836-953, care reprezintå într-o manierå dramaticå dispreÆul faÆå de dreptul de azil çi de cei care fac apel la el, manifestat de råzboinicii Aigyptiazilor; pentru a måsura gravitatea unei asemenea conduite nelegiuite cf. consideraÆiile lui J.P. Gould, „Hiketeia“,JRS 93, 1973, pp. 74-103, asupra mårturiilor despre obligaÆia sacrå de a respecta dreptul de azil. 27. Cf. Od. 9, 275-276 çi întregul episod al Ciclopului, omul sålbatic: vezi P. Vidal-Naquet,op. cit.; cf. çi G.S. Kirk, Myth, its Meaning and Functions in Ancient and Other Cultures, Cambridge-Berkeley-Los Angeles, 1970, pp. 162-171. 28. Cf. 925 (Ekousa toupos oudamos philoxenon) – çi 926 – (ou gar xenoumai tous theon sylektoras). 29. Cf. mai ales 921 ( Theoisin eipon tous theous ouden sebei) çi 922 (tous amphi Neilon daimonas sebizomai). 30. Aigyptos 934-937;este cf. pe de omaches parte 739-740, lui numit apleston ,unde dar çineamul rugåmintea Danaidelor (stråinilor så li se ofere, înainte de a-l înarma pe Ares... satisfacÆii „stabilite prin tratat“ –euxymbolous) atunci cînd „soluÆiile de arbitraj“ (935-936) au fost respinse de cåtre fiii lui Aigyptos. 31. 241-242 – Kladoige men de kata nomous aphiktoron / keintai; cf. 210-226; 630-709; 966-979; 1019-1034. 32. 12-14; 204-206; 971-974. De altfel, supunînduse lui Danaos fiicele sale îi vor ucide pe Aigyptiazi, iar Hipermnestra va fi judecatå pentru cå a încålcat voinÆa tatålui såu. 33. 197-206; 973-979; 1013 – to sophronein timosa tou biou pleon. Cf. Th. 2, 45, 2. 34. 12-14. 35. Locul lui Zeus în drama Danaidelor este cu totul excepÆional; pronunÆat de mai mult de cincizeci de ori, numele tatålui Olimpienilor dominå incontestabil drama. Evident, nu este vorba aici despre o punere în discuÆie a „theodiceii“ lui Zeus la Eschil, pentru cå este o problemå care depåçeçte cu mult atît spaÆiul, cît çi scopul acestui articol. 240

ERT EP E OZ


valorile exprimate deeleutheria, simbolizate, så nu uitåm, de Atena çi de faptul cå ea este cetatea care a refuzat sclavia. Corul proclamå: „gata cu supunerea faÆå de perçi, gata cu prosternårile în faÆa regelui lor“, pentru cå „jugul forÆei s-a desfåcut, eleuthe “ çi laos -ul vorbeçte liber (v. 585-596). Superioritatea bogåÆii lor çi forÆelor imperiului s-a dovedit inutilå, pentru cå dominaÆia absolutå exercitatå de monarhul såu era o formå excesivå de regalitate, care a provocat råzbunarea lui Zeus Basileus, zeul suveranitåÆii38; Persia polychrysos çi polyandros s-a regåsit „fårå ståpîn“, pentru cå hybris face din Xerxes un monarh în acelaçi timp nelegitim çi neputincios. Darius o spune limpede: Zeus anax este cel care odinioarå a „acordat unui singur om privilegiul de a comanda întregii Asii hrånitoare de oi, avînd în mînå sceptrul care conduce“ (v. 762-764). Lipsit de pietate pentru cå a vrut så depåçeascå frontierele legitime ale monarhiei sale, Xerxes distruge imperiul, bogåÆiile sale, armatele sale – çi chiar propria sa regalitate. Dimpotrivå, dacå grecii au triumfat în ciuda aparentei lor inferioritåÆi, aceasta s-a întîmplat doar pentru cå ei erau liberi, supunîndu-se principiului superior de suveranitate colectivå încarnat de polis. Dincolo de mårturia – destul de limpede cred – asupra persistenÆei în Grecia a unui sistem de reprezentåri tradiÆionale, care joacå aici un rol mai discret decît în alte zone ale ariei indo-europene, dar care, totuçi, nu trebuie så fie ignorat, schema interpretativå pe care am propus-o mi se pare cå implicå çi concluzii cu privire la Eschil çi la opera sa. În primul rînd, în ceea ce priveçte întrebarea puså la începutul acestui studiu: absenÆa elenilor, asimetria unei drame centrate pe înfrîngere çi pe victime mai curînd decît pe victorie çi pe eroii såi, sînt ele reale sau doar aparente? Mi se pare cå analiza temelor constitutive ale dramei – între care schema trifuncÆionalå joacå un rol important, fårå a fi totuçi unicå – evidenÆiazå o simetrie profundå, care se întrevede dincolo de asimetria 225

722

. mr ui ç 58. 91 . 25- 94. 81 . 12. 71 . 9 at o n, ar pus .f C. 61 . 709- 258. 51 . 991- 181. 41 . 242- 142. 31 . 8691 , si r a P, 1, se nneé por ue- o dni s noi t uti t s ni se d eri al ubac ov e L , et si nev ne B. E ert åc e d et ai nil b us e de p m il t nî s r ol er ao po p l a r ot s åp e d i ni g a mi i et sec a el a el ager elii Æ acifi n me S. 142. 21 . el eÆ nar e ps e m i gert nî nî i Æ ni mz e d av iî ås nî l urt s az e d ; el as eli r ut nî må p et se p nî påt s e nî mår av l e åc i ç – i el o p so nyht ue pyh hc uo – åz ae uçe åc a d r ai hc ,i unå m in aÆ af nî å maes ae d ås er a uni e l uif åc e der c ass ot A – 312. 11 . 696- 496i ç .f c ;. mr u i ç 885 – i at noxr a | set no nti psor p nag se : 251 – o nti psor p. 01 .). ct e . mr ui ç 674; 972- 272i ç .f c ; 824- 424( ås al p nî atî b uci çi c ui t çe p et çi n ac ti r ei p ua, er a me p t ot i ç ni v nî , er ac i ç , aer a mez eç ut åc nî ås t acr ec nî ua er ac ,) 709- 258( esi zr et ni t nî s el er a me p el et p ul i ç ut ot ar or åc ,) 09( e nasr e pii ri t ç o l a ti uri be n ni r a ml ul av , sess al aht a myk no hc a ma – ii r å m i e met l ur uj nî ii r ot ci dart noc i ni g a m i e d ei r es o i ç mucer p , o-ti t ni maer ma i a mc ot er ac e p ai Æ avr es bo åz aer o bor oc er ac so hp mogyl o p- sor dnayl o p- sos yr hc yl o p al el ar a p t åc aert nî måcr a mer å S.) 84. p,.ti c . po , r e nnur btli Hi ç .f c( r oli cer g å nup m i l - ås aer v sexr e X er ac e p nogyz noil uo di ul ec a a åli b - a pl a p a mr of tî ce d avectl a et se un – nese hc s esi pl e | ni s a m - o mse d so nol uo d – 547 , 227 .f c ;. mr u i ç 17( l ur of s o B ei uÆ nål nî er ac ,) so hp mog yl o p( ei uc e d ei m o uc l ug uJ . 495- 485 l uj as a p gert nî .f c ; s akl a nog yz e ht yl e so h: 495 – i ul urt s az e d el eÆ ni ces noc år aos å ml e er ac nî l ut ne mo m nî r oc e d åt a ul er i ç ) 991- 181( i ess ot Al usi v nî åt atl ovz e d et se ,) 05( r oc ert åc e d ås udort ni ,) nog yz( i ul ug uj a me T. 9 . 187- 267. 8 . 08. 7 . 658 , 117 , 456 , 246 , 336 , 026 .f c – i ul urt s az e d ti uÆ ei v ar p us a t c n uf e di ul eger a å ni vi d aÆ niif r ao d, 34. p,.ti c . po , r e nn ur b -tli H aj e d acr a mer muc aç a ;) 751( soe ht nosr e P , s ui r a D i ul å mr u ni d el ec nî i ç ,) 751( i e ni ger i o pa ,) 08( se xr e Xi ul åti ubi rt a l ai Æi ni et se i nei nari r oli t ç a ni d a å ni vi d aet atil a C. 6 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

aparentå, çi care confruntå nu imperiul cu destinul såu, ci douå principii antinomice ale suveranitåÆii. Pe de altå parte, modul în care Eschil utilizeazå sistemele arhaice de reprezentare este, cred, pe cît de caracteristic, pe atît de semnificativ: schema trifuncÆionalå este un punct de plecare în construcÆia dramei, dar acÆiunea acesteia o face så explodeze. Perçii deÆin o superioritate la trei niveluri care le asigurå, la srcine, olbos-ul çi dominarea necontestatå a Asiei – dar care nu valoreazå nimic atunci cînd este confruntatå cu lumea cetåÆii, unde totul depinde de adevårata basileia a cetåÆenilor liberi: dacå ierarhia trifuncÆionalå devine un element de explicare cauzalå în universul lui Eschil, aceasta se întîmplå pentru cå ea devine relativå çi pentru cå este negatå în numele valorilor absolute ale cetåÆii 39. DistanÆa care desparte schema arhaicå de depåçirea ei în tragedie indicå atît dimensiunile cît çi cåile acestei restructuråri profunde a categoriilor mentale tradiÆionale, o restructurare care constituie substanÆa însåçi a dramei atice40. Note * Folosesc noÆiun ea de schemå trifuncÆionalå în sensul pe care i-l dau cercetårile – fundamentale – ale lui Georges Dumézil, începînd cu Mitra-Varuna çi Les dieux des IndoEuropéens (Paris, 1951) çi pînå la Mythe et épopée (Paris, 1968 çi urm.) çi Idées romaines (Paris, 1969).– Într-o scrisoare pe care Georges Dumézil a avut amabilitatea så mi-o trimitå ca råspuns la textul acestui mic studiu, el mi-a confirmat integral analiza. 1. Jacqueline de Romilly, La tragédie grecque , Paris, 1970, pp. 55-58; citatul este de la pagina 55. 2. O. Hiltbrunner, Wiederholungs-und Motivtechnik bei Aischylos, Berna, 1950, pp. 41-49. 3. A., Pers. 3 çi urm.; cf. çi 159 çi urm. 4. 661 çi urm. – basileiou tieras phalaron piphauskon . 5. 24 çi urm. – tagoi Person, basiles basileos | hypochoi megalon – cf. çi 5 – anax Xerxes basileus. 226

832

e d t acr åc nî l uj a b m il ert nî , naeeli hcse et r aof ,l ut s art - noc e p åz aez a b es l e ;) . ct e 576- 476 ; 905 ; 374- 174 ; 944 - 344. v( el e di ne mu E nî i ç tî c ,). ct e 787- 587; 575- 475 ; 593 ,. g. e ,.f c( et paÇi e C nî tî t a et çes åger es ue dec or p i ç al ec A. 5 . 762. p, “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E. 4 . el er aot åg u R ni d 036- 006 j as a p l ugert nî i ç 993- 793 , 573- 073 . v sel a i a m.f c ; 172 - 662 . pp , “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E. V e d et ati c eli r usr ev i z e V. 3 . 3. n, 3. p, 4591, dr of x O, sel ci r e P dna sel c o hpo S , gr e b ner h E . V .f c ; ål ar e neg as ai Æ aci fi n mes , ni Æ up i a m tî t a uc ,i ç – ei Æ ar co me d e d åÆ af li hcs Ei ul i ul ut xet aet ati r oi r p åci fi do m un el er aot åg u R urt ne p , 3 , 6522 , 2591 , ar d no L , 02 . yx OP ail acs a di d e d ås up m i ,) ? 464( er at a d a uo N. 2 . “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E. V. 1

et o N ?sil o p nî r oli e mef a i ç s ogr A al soa na D i ul r ol eciif at r aos åc ove er ac l uti mr oli nei net a åz aeç -i Æ åf nî li hcs E ec e d egel eÆ nî a urt ne p 07t nacil p usi ç r ag uf eldc oitçsi åm liei zdiul aelaa–c år m uågi smre n l eaiTci fu ilt raat r aeodstîalt aeri–viiri pr åucicfirton u ås r asece n er ao i c nut a et s E . 96 el as ii r åzi t ar c o me d l a r asece n t al er oc nu av muc i ç åvi t uti t s noc åt ne no p moc o et se t ai geli vi r p ci vi c i ul up ur g a – åvi t ati m il i a mec nî ec ni d – åt c axe i a mec nî ec ni d ai Æi nif e d er ac urt ne p et at ec o ; 86 sil o p i ç so ki o ert ni d r oli r ut r o par a i ç i ei r ot ås åc a eci til o pi r åt ne mel ger i e nu el e mr of åcs aes åg ås i ç i eili maf l a t per d n u ez er o bal e ås t acr ec nî a ,l oces nu e d e ni b i a me d p m i t , er ac , åci r ot si aet at ec uc t p ur ert nî åt adoi ci n gol ai d nurt nî tî ce d at si xe aet up r a un er ac r ad, ål ai o d nî år åf , år a ni g a m i et at ec o- rt nÎ .i e mar d r ol e ni or e l ut ut at s si r cs mucri c ei ubert et at ec nî i a mc ot åc urt ne P . et at ec e d l uti mi ç å mar d e d a d negel år a pes er ac el eÆ nat si d i ç tî c eli Æ åti ni f a tî t a ai nil b us r a , åvi t ce psr e p åt s aec a ni d ,i ç – el as i ei Æ cel f er l a er acel p e dl ut c n up å ni mul nî e nupi ç ut ot aet up r a r a d,li hcs Ei ul i ul ut xet i z evo d år åf eti ubi rt aif t o p un el e ; år c as noc o i ç 76 ae ni dr o åz aeer cer er ac er ar get ni e d er aot å br ås o e d t al una “ er aci n u m - oc- no n„ e d ui r a necs nu åz aeÆi hcs e msif r o mosi et sec A ERT EP E OZ


imagini poetice al corurilor – uneori chiar al replicilor – çi påtrunderile masive ale unui vocabular politic modelat pe tiparele limbajului cotidian. 6. Despre problemele generale ale dedublårii discursului tragic vezi J.-P. Vernant, „Tensions et ambiguités dans la tragédie grecque“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 19-40; P. Vidal-Naquet, „OEdipe à Athènes“, în Sophocle, Tragédies, prefaÆå de P. Vidal-Naquet, traducere de Paul Mazon, note de René Langumier, Paris, 1973, pp. 9-37; Nicole Loraux, „L’interfèrence tragique“,Critique nr. 317, oct. 1973, pp. 908-925. 7. Cf. schiÆa rapidå, dar foarte sugestivå a lui M. Detienne, Dionysos mis à mort, Paris, 1977, p. 38 çi urm. 8. Aceastå abundenÆå a izvoarelor trebuie så fi fost evocatå mai ales de drama satiricå Amymone (F 130-133 Mette). Cf. çi Supp. 24; 1019. 9. Supp. 779-784 (începînd cu aceastå notå, cifrele fårå indicaÆie cu privire la tragedie vor desemna Rugåtoarele lui Eschil). 10. 560 çi urm.; cf. 1019-1030. 11. 553 çi urm. 12. Cf. 546-555. 13. 558-561. 14. 15. 584-591. 630-697. 16. Cf. 128-129; 154-155; 234-241; 277-290. 17. 284-285, resp. 287. 18. Cf. 16-18; 41-56; 274-276 etc. 19. 356: eie d’anaton pragma tout’astoxenon. 20. Cf. LSJ, s.v. astoxenos. 21. Cf. Lévi-Strauss, „La structure des mythes“, în idem, Anthropologie structurale, Paris, 1958, p. 239, citat çi dezvoltat pentru miturile greceçti de cåtre Nicole Loraux, „Sur la race des femmes et quelques-unes de ses tribus“, Arethusa 11 (1-2), 1978, p. 52; vezi çi eadem, „L’autochtonie: une topique athénienne. Le mythe dans l’espace civique“,Annales (ESC) 1979, 1, pp. 3-26. 22. Vezi mai ales analizele miturilor hesiodice datorate lui J.-P. Vernant, „Le mythe hésiodique des races“, în Vernant, Mythe et pensée 2, 1, pp. 13-79; idem, „Prométhée et la fonction technique“, în Vernant, Mythe et pensée 2, 2, pp. 5-15; idem, „Entre bêtes et dieux“ , în idem, Mythe et société en Grèce ancienne, Paris, 1974, pp. 141-176; idem, 239

332

232

aeec – ) ai e bser p( at srî v et çevi r p ec aeec nî as aet ati r oi r - e p us e pi ç aili hp e p es- ud ni e met nî aet ati r ot ua åti cr e xe i çî l åt at ;) e kili s ab e hcr a( ål ager et se ...i ås r olii poc ar p us a i ul åt at aet ati r ot uA„ :l et ot si r A ert åc e d åt a mrif a ti cil pxe et se i ås r oli ç up us ar p us a i ul eger a aec i ç el as i eÆ ne d - necse d ar p us a i ul åt at aet ati r ot ua ert nî aet ati nif A . a net A al e d el ec e d et ai por pa e dl ut se dii Æ uti t s ni ei r cse d 73 uo me d ue na a nr ev ug aet up r a- n åc å mal c or p er ac ) set ege hcr a( el eger , sogr A ni d ai Æ ar co me di ç åcove o er ac e p ai hr a no mert ni d aÆ ner efi d et se er ac acil pxe el a urt ne p ; 63 s ogs al e P i ul el e n ups iî , aet at ec i t çe ut , sil o p e d u S . et atil ager e d e ni g a m i o et se ii Æ åt ec ar p us a ua o er ac e p ae ni ga m i , åz uac åt s aec a ni d; r ol i ul åt at i ul u- so ki o ni r p i ç r ol i ul u mae nl ui de mr et ni ni r p tî ce d et at ec al å pi ci t r ap un el e di a na D, et ef er e ni t eci r o ac , d ni br ov t per d aL . 53eci til o pii Æ åti r ot ual a uez i ç r oli ez l a åt at , r oli Æ nacil p us l uez , s oi se ky H s ue Z e p ec ov ni l - ås åz aet ec nî un el e åc urt ne pi ç tî c , – 43 so hcr ai s at si ak /so hcr al uo b – ii Æ åt ec ii mul ii r por pi ne mr et t nî s soa na De p a n mese dl - a urt ne p

åc urt ne p, 82 sogs al e P ert åc e d åt az uf er i ce d et se el ai nex : acil pa t o p es unii Æ åtil ati ps o eli gel er ac nî , ei mo na e d er at s o åt set a r ol l ut ne mat r o p mo C. r ol er aif a i ç i ei ci t åb -l ås aet r ap e d, et at ec e d ec aoc ni d sot pygi Ai ul iiif e p åz aes - al p iî , 72 aeesi d O ni d mefil o P i ul el esec xe d ni t ni maer , 62li z a e dl ut per d e di ç et atil ati pso e d åÆ af , er a ut c nas e d åÆ af l uÆ er psi d ås nî , 52r ol e di a na D a er ar egaxe o e m i r pxe ås , er aogi r al , aet up r a 42 åti ubi rt a et se el er ac åvi z uba aet atil a uxe S.ii Æ åt ec ii Æ a br åb e d, ser dna e dtî ce d el a m i na e di Æ ai por pa i a mec af i - er ac e p , r oli r oti r å mr uii ni d uti t a e d nupser oc ne mr et t seca, ei e mef /t abr åb ci mo ni t nal ul p uc r ai hc dni ç åpe d, åc urt ne p,ii r ål p m î t nî l a t atl uz er nu et se un 32i o nesr a,il ucsa mi Æi munt nî s sot pygi Ai ul iiif er ac uc aÆ nevcerf : csei uti å h el eci ec, er ag uf r ol e di a na Di ç up O ?li hcs E e d åt acove aet ati na mu, e nei gr a r ol e meli dl ur uj nî , er ao åz aezi nagr o es mu C. 22i ez e di ç tî c , el a m i na e d tî t a ii ne mao a nuae dt ot urt ne p år apes er acl ugar p,i ul ut nî måp ac nu mi ç i ul ui cifi r c as aeri uti t s ni uc å nuer p m î , uacr a m ai r ot ås åc i ç ii e mef “ aer aci r baf „ , åci ti m aeri d nî g nÎ

sîess oel coiftiilî oepl eii Æeråtai cr oet puiai lneui m tcn nreetmoådc i uçrtålneaipliftî tr aol, eatent eatdieivep ert ni d elii Æ al er ; r ol i ul åt at r oli r ut af s i a mc ot nî a mr u a al , t paf nî , åz aeti m il es r ol avi t ai Æi nI . eti m i r pi ç eti r ef o ii Æ åtil ati pso r olii Æ nev noc aer at ce pser , 33t ne mat r o p moc nî er ao d upi ç ei t se do m, 23 åt at e d åÆ af er e nup us : el ai c os r ol elii Æ agil boi ç tî c , 13 er acil p us e dl ul a uti r i ç er c as eli gel tî t a cs o n ucer i c , s ogr A ni d ii neÆ åt ec uc aet ati ni ug nas noc å mal cor pi çî åci a mun un, b m i hcs nî , aet sec A. el e di a na D i ç ac i r ut per d i ç ael ec a , ui pi c ni r p nî , aev a r a er ac al e nu moc i eÆ ne d necs a eli r ut ågel åc ov ni un) r ol l ur egase m t paf e d( sot pygi Ai ul iiif t ne mo mnui ci n nî åc måcr a mer ås t naser et ni et se i ç , r ol ii r ev tî ce d et at ec e d et ai por pa i a mtl u mt nî s soa na Di ul el ecii F. et çe m i r p el er ac aet at ec al i ç tî c , r ol ii r oser g a al tî t a aer at r o par ni r p åz aezi cer p es r ol l ut ut at s åc urt ne p;i ne mr et i o d nî åÆ ne d no pser oc ål p m i s o e d eti nif e dt nî s un el e r ad, el at ur b“i Æ åti nil ucsa m„ i et sec a e n upo es r ol e di a na D aet ati ni mef , r ugi se D . 03i ul ui o bz år el eÆ ni mes i e uc åt r ao p 92 åli t s o r ol aet ati r etl a al eÆ n uner ås åt pecc a un er ac i ni årt s i t çec a

- c.i ådcaarterngocaierei Ædanrî cgonîmendi nai maefeisule put auiteart,saieletaseedc n a ufnioårrpt seliei Æd tî t a e pii Æ åt ec li bas ne psi dni e dtî c e p, “r oli e mef i ul u mae n„ t i r e f i d a etr apa et atil a ni gr a måt s aec a, 12 ni d et ç a n es er ac i ul uci t ne di a e mel bor pii hcev a å uo n e n ui sr e V. eci til o p ii mul l ur oi r et ni nî i ç ol oc ni d p m i t i ç al ec a nî , r oli e mef l a uugi b mal ut ut at s , ci nu nor o myxo nurt ni r p, r åve dart nî åm i r pxe t nî v uc t sec a , 02li hcs E ert åc e d , eli Æ åtili ba bor p et aot åp ud, t aer C. 91sogsal e P e nups muci o nexot s a: e neÆ åt - ec noci ç e ni årt s , et ai por pai ç eti r efi d p m i t i çal ec a nî t nî s el e di a na D, ui v xo dar aP. 81 ågs al e p aet at ec al aÆ ne net r apa si hcse d å mal c or p i çî oI i ul el a et ne d necse d et sec a , r ol ai çrî bo ni r p r a D.i ul u- s ogr Aii Æ åt ec a åt azi til o p ae mul uc t r o par nî tl ali ul e C a i ç ås nî ae ni ga m i , t ner a pa , t nî s el e d -i a na D– eci t abl ås i e mef – er abr abi e me F. 71“ åd ur c e nr ac uc es- ud ni når h er aoi cef „ , r ol e naoz a mA l u mae n r ai hc uas eli måc d ni r ål åc e da mo n el ec nei d ni ,i ul ur pi C el a uas i ei bi L el a eci t oxe eli r ut uni Æ , s ogs al e P urt ne p, åcove il , er aol uc al si hc nî pi hc 61 er abr ab et ni mçevi ç ui nart sj ab m r or åcl ai e mef et sec a tî ce d – ai cer Ge di ç – ci til op e d ni årt s


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


„valorilor de cooperare“55, pe care vor sfîrçi prin a le renega rugînd zeii så le acorde puterea – kratos56. Ele vor învåÆa deci, pe propria lor cheltuialå, cå nu se poate în acelaçi timp så ceri azil lumii civilizate a cetåÆii democratice çi så scurtcircuitezi aceastå instituÆie fundamentalå, atît publicå, cît çi privatå, care este cåsåtoria, singura formå reglementatå politic de participare a femeilor la culturå. Deçi nu avem decît cîteva fragmente din ultimele douå tragedii, în care nu se påstreazå nici o urmå a rolului jucat de cetatea pelasgilor în finalul trilogiei, pare destul de legitim så ne gîndim cå deznodåmîntul dramei fåcea så intervinå autoritatea cetåÆii çi consacra ordinea nu numai în interiorul oikoi -lor çi familiilor, ci çi în aceastå sumå de gospodårii care este cetatea. De altfel, cele cîteva sugestii în acest sens se regåsesc încå din prima tragedie a ciclului: regele pelasgilor schiÆeazå, în momentul crucial al reflecÆiei sale, de exemplu, o definiÆie „politicå“ a consanguinitåÆii grupului civic57, definiÆie care se opune sensului exclusiv familial, atribuit de Danaide cuvîntului homaimos 58. Mai mult, urårile pe care le rostesc Danaidele pentru cetatea care

astfel de încå 13 ori – 189, 197, 211, 476, 529, 739, 743, 751, 773, 782, 834, 847, 850. La versurile 211-213, regina asociazå acest nume cu calitatea – de råu augur de fapt – de ouch hypeuthynos. 35. Cf. 847 çi urm., 1030. 36. Cf. 607 çi urm. 37. 262-265. Reamintesc, de altfel, cå aceastå bruscå trecere de la copilårie la senilitate este caracteristicå pentru vîrsta de argint la Hesiod, cf. supra, notele 27 çi 30. 38. Cf. 532, Zeus basileus; 740, Zeus; 762, Zeus anax; 827 çi urm., Zeus toi kolastes ton hyperkompon agan | phronematon epestin euthynos barys. Sînt de acord cu concluziile lui R.P. Winnington-Ingram, „Zeus in the Persae“,JHS 93, 1973, p. 210 çi urm., care nu subliniazå înså relaÆia, dupå mine decisivå, între calitatea de ouch hypeuthynos atribuitå Marelui Rege çi acÆiunea lui ZeusEuthynos. 39. Concluzii foarte apropiate de cele pe care le-am enunÆat aici au fost formulate de cåtre P. Vidal-Naquet, pornind de la analiza temelor din Orestia („Chasse et sacrifice dans l’Orestie d’Eschyle“, PP 129, 1969, p. 401 çi urm., reluat în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 135-138) care deschide perspective de o importanÆå remarcabilå pentru lectura istoricå a tragediei.

le-a ajutat laså så pe se care întrevadå o relaÆie între fecunditatea ele o cer zeilor çisemnificativå „bunåstarea“ politicå: bogatå în oameni tineri çi båtrîni, cetatea care-l venereazå pe Zeus Xenios nu va mai cunoaçte råzboaie civile59 çi va fi bine guvernatå60; pietatea çi abundenÆa fecundå au ca replicå politicå stabilitatea instituÆiilor: to demion, poporul „care este suveran înpolis“, îçi va påstra timai neatinse61. Raportul constant stabilit de gîndirea arhaicå între dreptatea politicå çi prosperitatea fertilå a unei cetåÆi este reluat aici într-un context marcat de suveranitatea poporului. Se poate într-adevår presupune cå finalul trilogiei relua aceastå echivalenÆå çi punea din nou în evidenÆå condiÆionarea reciprocå dintre fecunditatea aduså Argos-ului de fecioarele care ajung în sfîrçit så accepte cåsåtoria çi ordinea pe care cetatea o instituie62. Pentru cå instituÆia cåsåtoriei se legitimeazå pe deplin în çi prin cetate, loc median plasat între sexuali-

40. Cf. Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie.

236

132

432

i a m ci m i n , er e dev a m i r p aL ?ii Æ åt ec ae mul uc t r o par nî ii r ot ci dart noc e ni or e et sec ai ce d cse nif e d es mu C .i uÆ ei v ar p us aet up r a un aet at ec er ac e d år åf r oli ne mao a i ç r oli r ut nî må p a i Æ åti d n ucef i e nu eli nui si mor p, r ol i eÆ ni ov avi rt o p m î r ai hc ,i ce d åt r ao p er aoi cef et sec A. 51“r oli r of e„ l ur å mun t at ec nî e n cser o ps , et ace H- si met r A e d et ae hgev ,i r et ç a n eli o n e dnui ç r oli ez a er aoti ove ni b aeri vi r p b us et çer olf nî l ut ot e d n u c ol nu ,i ne mao nî t ago bt nî måp nui çif av , e dnucef el as el e mr ut uc ,i ul u- s ogr A l a r oti dor l ut nî måp , e m il o me d i ç ser A i ul elii dnec ni e d t so påda al :ii r år e neg a åÆ ne dnuba e di ç et atili t r ef e di r år ut nî s ti t or co a- el er ac aet at ec urt ne p r ol eli r år U. r ol e di a na Dai r ot si nî , er ap es, å nî mnî å nî mgr e m åci nr et upt ot a aet ati d nucef i ç åci t a bl ås aet ati t s a C. 41r ol i ul u mae nl a ço mårt si ç “ii Æ ei vl a r ovzi „ , so hpap Eet ça n av es e dnu, 31“ ål ao b e d es ni t a åt a doi ci n,i ul uli N el e pai ç ...i r os - ni n e d s uda t ago bl udor uc ai p m î c , el et c urf et aot cs a n es e dnu s ue Zi ul l a ur c as l ut nî må p„ , ti çrîf s nî ,i ç 21i eti d - orf Al a so nå ml ut nî måp, “... et acese nii v ulf uc ailif ma P„

?i e i ul uÆ os i ei r å do psog åt ar get ni t el p moc i ci n, å ni årt s l ut ot uc i ci n, ei Æ os e ni ve d,i s år å pl - a urt ne p et ç a n es e d n u ,i e i ul åt at i ul u- so ki o l a ui r ozi v or p ur b - me mnut s of a ec åp ud, er ac ei e mef åt s aec a, ni måc uås l ui r por p nî r ai hc so nexot s a o ,l ef n u- rt nî , er ao ae et se u N. 24 uås i ul åt at l a tî ce d l utl a so ki o nurt nî ez er get ni o ås ei ubert er ac i ei r ot ås åc l u- sol et i ç mae ni e l ui r por p e d åÆ af ai r ot a d ert nî – ei deg art nî ni Æ up l ec – åt ai çî f s ,ii e mef l ut ut at s å ni mo d er ac r oli nui s net a er azi t nei t ç - noc o , åÆ nar ugi s uc , åt set a el E. r oli zi rt A a et a met sel b i ert ev a r us uc år åf er aoti z å p 14“ åti t nune n i ç å pr aet s„ , sot ue hp mynai ç so nket a – art cel E, as aili hp nî åti ne m - er c nî , a nogi t n A – el c of o Si ul el e ni or e måc ove ås t nei c -if us et se , s o ne ht r a P a ne ht Ai ç , åci t a bl ås i ç er aot å nî v ar aoi cef , si met r A, “ s ue Zi ul el a eciif „ å uo d el ec e p m i t ni m - aer i a mel un ås a C.i ei r ot ås åc l uz uf er e di ç e ni ni mef ii Æ åti ni gri v a met e d , et r a p åtl a e d e p , åg ael es nr et a p l u- so ki o e d åÆ af aet atil e di f i ç åt a ul ave ar p us aili hP .i e mar d ar ut c urt s nî vi t uti t s noc t ne mel e nu ac r åve da

iasråugt naevuartenr eatpeicen iîs åAriåifÆinçuutm oIdinîulz ot ååztaneî scr el vea,rateteratai cnraeet ca,m - uf er i ç ei r ot ås åc e d d ni g uf :i ul uti mel a er a ni gi r o r ol et a d uås l ul ef nî år ut ål a es er ac , eci t avc a i eÆ ne d nuba l a vi t o mti el nut ne mel p moc t per d er a ei r ot ås åc e d åÆ af r ol aer aor O. 11i ei s A el a et aces åt a doi ci n elii v ulf i ç 01i ul uli N el a e dnucef el e pai ç mucer p, 9i Æl a nî r oli Æ nu mel ai ç ii ol p el a er up el e pa, 8 cse nçî Æ er ac el er aovzi , e nar et b us r ol e pa aer et çer c – i r oe nu åcov ni r ai hc – i r oese d åcove el e di a na D : 7 åci ti mas aet ati xel p moc , nar gilif nî ni Æ upl ec , åz aert s åp soa na Di ul r ol eciif ai r ot si ,li hcs E ert åc e d åt ar o bal ee R . eci t ar co me d r olii Æ uti t s ni a åt azi til o p et r aof ae mul uc åt at nurf noc t upec nî al e d et se ae , r ol r oli ri c åt år e dr oc a o ås ai ov li hcs E er ac e p ai Æ acifi n mes i f r a er aci r o ; r ol i ei r ot si a e neeli hcse ii nui sr ev a åt ne no p moc o i c , r ol e d -i a na Dl u mur d e p t ne di cc a nu et se un r oli nei net a a eci r - ot si i ei Æ ar c o me dii r por pii ne mr et nî r oli gs al e p a eci ti m i ei Æ ar c o me d aer acove , t ce ps a t sec a b us åt ar e di s no C . 6 et at ec i ç ti mert ni d er at nurf noc at ne na mr e p nî ci gart i ul usr ucsi d a er al b ude d e d ei r por p år ei na m

-årtm sonic inîtl eur anpî a, eåtr alci ,deli eçr aetotçåerg u Rmånli di rciåtilnoezpel rupgeorl aie d, xåÆelnpatm t sec a t o T. e met i et sec a el a et ne no p moc å uo d el ec åz aert - s uli , art se n metil C a nil ucs a me d t a ni mo d , er ac nari t nu et se , uece ni g e d ci ni o bz år i ç ç al uel , t si g E.i Æ a ni mef e i ç up us r o n u ar p us a uas i e mef r o n u ar p us a d nî r uc i a mi c ,i Æ ar åve da i ne mao r o n u ar p us a ati cr e xe et ao p es un åli bas no pseri et ati r ot ua o ,i e l ud nî r al ,i ç ai nari t uc et çe d ur nî es – 04 er e ps ås eg nuj a r ov el e di a na Der ac al – r oli e mef aer et up; ci nari t r ai hc åti m il al , 93 soti r ka hr a n - o mi un u aet ati r ot ua i ç ni ni mef l ut ne mel e ert nî åc aer g ai Æi dart nî et net si sr e pii Æ al er , et r ap åtl a e d e p, åt si x E . sogs al e Pi ul a uo me d ue na kuo aet atil ager åz ae noi Æ c nuf muc åt a d o- rt ni d azi ses t o p un i ç ai hr a no m uc å m i ti gel et ati r ot ua e d å mr of eci r o ecifi t - ne di ås aÆ ni d net cserif do m nî ua el er aot åg u R, åri ps ni o- el l e er ac e p aili hp e d mucer ao et a ni mo d , r ol i ul åt at å nup us es ås eti unçi b O . 83r oli ez l a i ç r oli ne mao l a et ni r åp – s ue Z ert åc åci r e mo h ai Æ acov ni d nî ti c ,l uti ri gat S ei r cs av , “ el ager ii Æ åti r ot ua ei r por p a mr of i a mc ot et se ec


ERT EP E OZ


Astoxenoi. Despre statutul femeilor în cetatea lui Eschil

Î

N studiul såu fundamental despre srcinile democraÆiei1, Victor Ehrenberg sublinia importanÆa aparte pentru formularea conceptelor democraÆiei ateniene a unui pasaj din Rugåtoarele lui Eschil: aici era atestatå pentru prima oarå2 – cel puÆin luînd în considerare textele de care dispunem azi – o formå perifrasticå a termenului demokratia, çi aceasta într-un context care aproape cå abuza de vocabularul politic atenian çi evoca cu precizie elementele tehnice ale funcÆionårii instituÆiilor democratice: votul majoritar, responsabilitatea magistraÆilor çi chiar frazeologia proprie decretelor ateniene3. Ar mai trebui så çtim dacå este vorbapentru într-adevår despre un anacronism autentic, çi dacå, a evoca aventura Danaidelor, Eschil adoptå, cumva din neatenÆie, limbajul contemporan çi familiar al instituÆiilor publice ale cetåÆii sale. Victor Ehrenberg pare så creadå cå aça este; el ajunge la concluzia cå Eschil descria Argos-ul pelasgilor în termeni care îi erau apropiaÆi pentru cå: it would be only natural, or it might be inevitable, for poet and audience alike, to see mythical democracy in the light of their own daily experience4. Aceastå alunecare de la trecutul mitic la prezentul politic al cetåÆii mi se pare, totuçi, mai complicatå – çi, mai ales, mai deliberatå decît pare: utilizarea frecventå a unui vocabular politic (sau mai curînd „politicoid“, vreau så spun care urmeazå foarte îndeaproape frazeologia instituÆionalå atenia nå, fårå înså a fi întru totul identic cu ea) este un procedeu stilistic caracteristic pentru Eschil5, çi care marcheazå, în ultimå instanÆå, o 230

Nu este drept – aflåm dintr-un text pitagoreic – så-Æi persecuÆi propria soÆie, „pentru cå ea este o suplicantå, hiketis ; de aceea ea este conduså de lîngå vatrå, fiind luatå de mîna dreaptå“43. Danaidele, care påråsesc casa tatålui lor fårå a accepta så tråiascå într-un alt oikos, se opresc oarecum la mijlocul drumului firesc. Ele råmîn niçte hiketides , „açezate“, adicå prosternate, la altarul comun al cetåÆii pelasgilor. Cuvîntul-cheie al „contestårii“ Danaidelor estephyxanoria, care pare så însemne „urå, refuz al autoritåÆii“ – restituitå de cåtre editori pornind de la unphylaxanora44 în manuscrisul din codicele Mediceus. Dar cum este vorba despre un hapax destul de obscur, inventat de cåtre Eschil, este evident cå semnificaÆia atribuitå dramei este exact cea pe care o capåtå cuvîntul – çi viceversa. Oricum ar sta lucrurile, Rugåtoarele nu se supun unei motivaÆii simple çi univoce: oroare de sexualitate45 çi de perpetuare 46, supunere excesivå faÆå de un tatå care este çi el excesiv47, ataçament faÆå de oikos çi de bunurile din gospodåria lor48, teamå de a fi aservite de un soÆ tiranic 49 – toate aceste nuanÆe ale aceleiaçi negåri a statutului conjugal se regåsesc în replicile corului. Deçi, asemenea unor porumbei speriaÆi 50, Danaidele par så aparÆinå unei lumii non-violente, fåcutå din blîndeÆe çi timidå modestie, ele sînt, în ultimå instanÆå, destul de aproape de Amazoanele anandroi çi kreoboroi, fecioarele care se hrånesc cu carne crudå. Nomade – asemenea indienelor care cålåresc cåmile – pentru cå ele nu mai au oikos , Danaidele refuzå cåsåtoria care, la nivelul relaÆiilor sociale, este telos -ul femeii çi semnul culturii çi umanitåÆii civilizate a muritorilor; ele sînt deci, pînå la urmå, niçte sålbatice51. DispreÆuitoare faÆå de puterea Afroditei, „aliata Herei“, faÆå de Pothos çi de Peitho 52, ele se îndepårteazå prin aceasta nu numai de forÆele naturale ale fecunditåÆii çi ale abundenÆei 53, ci çi de lumea politicå a cetåÆii democratice, unde nu puterea, ci cuvîntul convingåtor al lui Pelasgos a cucerit pentru ele protecÆia cetåÆenilor54. Rugåtoare, ele se adresaserå milei çi 235

352

ni d eci til o pi ei r oet å bar ge di a md nî ni Æ r a pa t xet noc nurt nî , 2 . rf . ht A,. t si r A i ç 737 . gL ,.l P al i Æ at set a t nî s i nei net a ii -i or o moeg ;i e net A ar af a nî i Æ ucs o n uc e ni b t nî s ii -i or o mag : nor o mag e dnot ) a : el a noi Æ uti t s ni-i s avc . 2 . ct e 24 , 3. sy L, 86, 1. d nA.f c ;) negyhp( 7. r , 101;) osoi mezi egyhp( 7. r , 93; 92. r , 01: negyhp nyx ;) ot se so mi t a( 23. r , 36; 33. r , 93;. mr ui ç 92. r , 22;)i ani e no mi t a( 32. r , 54:i ani e no mi t a ;. ct e ) ni e ht eo b naseli eg nape net nil o p net si e( 22. r , me di bi ,) ez ane ht A s uoi egr A ni e ht eo b( 8 . r , 68 ;) ni e ht eo b( 41 . r , 54. g. e : at nase ht eo b e mnot ;. ct e 7. r , a 82; 5. r , 01. g. e : e d nae ; 808- 297. pp,.ti c . po , ov ar B. B.f c ;) at nog a e at nor e hp( 73. r , 511 ,)i sog ai aki s uor e hp( 1. 86: ni eg a; mi ss api ç 708 , 847 . p ,.ti c . po , ov ar B. B.f c r a d ;)i e dno ps ai aki el ys a( 41 . r , 85:i ail ys a nyx . 808- 297;. mr ui ç 727. p,.ti c . po , ov ar B . B.f c : s uot s ai s yrr a; 73. r , 6: seg e dset ni e ki ot e m:)i r egel uc uc etl a uas GES uc el eÆ ne d no pser oc uc el eÆ ni r ef er t acr åc nî ma un, et r ec i n ui Æ cel er pse d tî ce d a br ov et se un ecer aoe d : 21 GI ni d elii Æ pi r cs ni al ti m i rt el erfi c ;li hcs Ei ul l ut xet nî ual - er ac e pl us nes uc a net A al e dl ai cif ol ur al ubacov nî et at set a. e.i( el a noi Æ uti t s ni . 1: åz ae mr u muc å p ud et as al c if t op 416- 906 eli r usr ev ni d s nes e di Æ åti nu e di cez å uod el e C. 8

. 17- 46. pp, 2791, 62 F C, “ secil pp uS’ s ul y hcse A ni sci til o P„ , me di ; 85- 35 . pp , 2691 , r o br A nn A, s ul yhc se Af o dnuor g - kc a B l aci til o P e hT , y kcel do P . J . A ; 142- 122 . pp , 0691 , 01 S N, QC, “ s ogr A d na sel kot si me hT„ , t serr o F . G. W.f C. 07 . 511- 111; 77- 67. pp, 3791, si r a P, 2 e nnei c na ec èr G ne sét éi c - os t e sei mo noc E, t e uqa Nl a di V. Pi ç ni t s uA. M; 47- 37 . pp , 1791 , si r a P ,. rf . dart , sc er G s nei c na se L , yel ni F. I. Mi z ev ci vi c i ul upr oc aer ati m il i ç ei Æ ar co me d ert ni d ai Æ al er urt ne P. 96 . 071- 311. pp, 8691 , a di e L , ygol ae ne G keer G ni sei dut S, t ne bdaor B yll o Mi z e V. 86 . a net A al e d eif , si s uel E al e d eif ,i ert e me Deli r ot å br ås al eri vi r p ucii t seg us

t nevcerf e dl ut se d t a m i ti gel i ç. o–v am irtiBg.elBietusl el sui udpuotlsursari ehcmenîd , åvi rt o p m i d ;l ai ci f o t xet i un u aer at er pr et ni aci fi do m aet up r a- n li hcs E i ul l ut xet åc er e di s noc ås et at per d er ai ç , ue mi ul ui d ut sl al ec e d åÆ af sr ev ni et se , as ai z ul c noc un ,i ul ur ot ua l a er acel p e d l ut c n up , t paf e D“. å mr u ni d at sec a al ei z ul a ec af åc et aot uc , r ol et ne muco dl uj a b m il e d ti r efi d et r aof et se – uås i ul ui d ut s a 847 a ni g a p al l e ei r cs – i r usr ev r ot sec al uj a b m i L„ : e ni me d t a m i r pxei ul ec r art noc l ut ot urt nî , ei ser p m i am i r p al , er a p i ul ur ot ua l a er e dev e dl ut c nup;) 8 at o n, arf ni .f c( i r ud nî r etl u mi a mnî t azil a na et se r ol er aot åg u Rl ut xet ,) 889- 576 . pp , 0891 ,) 3( 01 , a-III a. r es , P NS A, “ se uqcer g séti c sel s na d sr eg nart é se d ert noc eci t s uj t e selli aser pe R , nâl uS„( iil aser per i ç i r åcsi f noc al r oti r ef er i ul ur al ubac ov ov ar B ott e de ne B e d t ar c as noc ui d ut s l ut necer nÎ . 506 da . mmoc , 2 , 0891 , ag a hne po C , st nail ppuS e hT, s ul y hcse A,). de( el tti h W. W . Ei ç nes na hoJ sii r F. H.f c ;) 72 at o ni ç 92. p, arf ni ae ne mes a e di zev( 1. r ,) 1 , 01 GES=( 1 , 2 1 GI d nî ti c , 072 . p, “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E. V. 7 . 791- 691. pp, 2791, ar d no L , el uo B nai ne ht A e hT , se do h R . J. P ; 411 . p , 6791 , si r a P ,) . rf . dart( c er g t at é’ L , gr e b ner h E. V.f c ; 71 . r , 411 , 2 1 GI . 6

15.r1e.t eppm,e6D79a1o, caiÆrneermol Fo,nonti’ m leesdaoari egom lu o pni tuca,nm ui sr seappi ti çne95me1l- E L . aci ss al c e noi gil er all us er utt eL,i pr ac S ol oaPi ul el aii Æ avr es bo el et naser et ni i z ev i ert e me Di ul uti ma er at er pr et ni o urt ne P. 76 . 523- 423. pp, 7591, nil r e B, ne ht A dnu sol yhcsi A, nos mo hT. G. 66 . mi ss ap i ç . mr u i ç 251 . p , 2791 , si r a P , ec èr G ne set a mor a se d ei gol o ht y m aL. si no d A’ d s ni dr aJ seL , e nnei t e D. Mi ul azil - a na sel a i a mi z ev ). mr ui ç 932 . p , AD, ai r o hpo mse hT . v. s , ne ha C. E al er aovzi( r olii r of o mse hT ai Æ aci fi n mes er pse D. 56 . 8902- 4902.l oc , me di bi , so ana D . v. s , me di ; 1902- 7802 .l oc , 4 ER , se di ana D . v. s , r es a Wi ç .f C. 601 ; 12 , 1 . mort S,.l A. mel C; 3 . r oe DD ,. c uL; 8, 42, 1i ç .ti c . c ol . S. D;.ti c . c ol . t d H.f c si sI - r et e me D i ç si sI - oI aer acifi t ne di er pse d;i ert e me D a ei ut at s o t aci de d i f r a oI ,) 5 , 59 ; 1 , 52 ; 5 , 31 , 1 . S. D; 651 ; 95 , 2 t d H.f c( 3, 1, 2. doll o p A å p u D. 763. s Ot e . di sI e d,. ul P; 173, 7; 32 , 1. rt S; 171, 2. t d Hi ç .f c ; 5, 4 HN,. nil P; 74.ll aP. v aL.ll a C. 46 . 851- 331. pp, ei dég art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V/t na nr e V nî , “ el y hcs E’ d » ei t ser O«’ l s na d ecifi r c as t e ess a h C„ , t e uqa N-l a di V. Pi ul a ei Æ art s no me d at nel ecxe å p ud, e di rt a i ei goli rt l ut nî må do nz e d nî eci til o p r olii Æ uti t s ni l ul or .f C. 36


ZOE PETRE

(ed. revåzutå de R. Meiggs çi A. Andrewes), Oxford, 1951, pp. 531-553. În ceea ce priveçte stabilizarea formulelor, cel mai caracteristic exemplu råmîne cel al preambulului, care devine stereotip dupå circa 470; elementul decisiv este apariÆia formulei edochsen tei bolei kai toi demoi – primele exemple, citate de cåtre P.J. Rhodes,op. cit., p. 64, nota 6 sînt IG 12, 5, (475-450?); Meiggs/Lewis, nr. 31 (469450) çi IG 12, 26 = SEG 10, 18 (anterior lui 445) – care înlocuieçte, tot la începutul decretului, vechiuledochse toi demoi , care putea så aparå fie la începutul textului ( e.g. IG 12, 1 = SEG 10, 1, r. 1), fie la sfîrçitul acestuia (cf.IG 12, 3+4 = SEG 10, 4, r. 26). 36. Vezi H.A. Thompson, The Pnyx in Models [Hesperia, Suppl. 19], 1982, pp. 134-137 çi passim. 37. Aceste reflecÆii au ca punct de plecare pe cele ale lui P. Léveque çi P. Vidal-Naquet, Clisthène l’Athénien , Besan çon-Paris, 1973, p. 21 çi urm. 38. Vezi M.A. Hansen, op. cit., pp. 25-33. 39. A., Supp. 607 çi urm.: eterul a fremåtat de braÆele întregului demos, ridicate într-un vot unanim.

ERT EP E OZ


Trebuie totuçi så observåm cå, dacå Danaidele îl invocå destul de des ca stråmoç al neamului lor (cf. 162-163; 167-175; 295; 300; 302; 312; 313; 524-537; 595-596), çi, bineînÆeles, ca Zeus al suplicanÆilorAphiktor ( – 1; Hikesios – 346; 616; cf. 385; 479; 641; 653; xenios – 627; 670-671) – ruga lor alunecå cåtre atributele de suveranitate, de justiÆie çi de atotputernicie ale zeului: cf. 306; 403; 437; 646; 651. Acest Zeus pankrates (816) al puterii suverane çi invincibile (cf. 647), anax (524), este cel care înfåptuieçte, teleiotatos – (519, cf. 19). Aceastå invocare are înså un dublu tåiç, pentru cåtelos gynaikoneste cåsåtoria,gamos – cf. 1051-1052; cf. çi Eu. 835; Od. 20, 74; Thgn. 1289; 1294; vezi E. Rohde, Psyche, 12, p. 327; M. Detienne, Les Jardins d’Adonis. La mythologie des aromates en Grèce , Paris, 1972, pp. 218-219; idem, Dionysos mis à mort , Paris, 1977, pp. 84-85. Asemenea Atalantei care fugea de cåsåtorie, Danaidele såvîrçesc fapte atelesta pentru care cer îndurarea lui Zeus Teleios. Deci exclamaÆia Rugåtoarelor care aproape încheie tragedia – „Aç putea oare så pretind cå am contemplat gîndul lui Zeus ( phrena Dian), abis pentru privirile mele (opsin abysson)“ – nu este doar mårturisirea unei veneraÆii profunde, ci un presentiment al cåilor impervizibile ale dreptåÆii. 36. Ehrenberg, 370; cf. întreg dialogul 365-375 cu comentariile lui V. „Origins“. 37. 398. 38. Arist., Pol. 1259 b 11-15; reamintesc funcÆia dominantå a lui Zeus pater în invocaÆiile Danaidelor; cf. supra, nota 35. 39. La v. 371, corul foloseçte oximoronul prytanis akritos, pritan niciodatå judecat – cf. V. Ehrenberg, „Origins“, p. 268. Pentru iresponsabilitatea monarhului cf. Pers. 211 çi observaÆiile mele din „Sur un schéma trifonctionnel dans les Perses d’Eschyle“, RRH 18 (2), 1979, pp. 353-358. 40. Cf. infra, nota 43. 41. S., El. 164-165. 42. Vezi comentariile lui J.-P. Vernant, „Hestia-Hermès. Sur l’expression religieuse de l’espace et du mouvement chez le Grecs, în Vernant, Mythe et pensée 2, 1, pp. 124-170; P. Vidal-Naquet, „OEdipe à Athènes“, înSophocle, Tragédies, Paris, 1973, p. 23. Zeus oikophylax pe care-l invocå Danaidele (v. 27) atestå çi el acest ataçament, deçi, asemenea lui Zeus teleios , çi el este, fårå ca ele så çtie, un justiÆiar al nemåsurii, hybris, a eroinelor: el protejeazå vetrele celor 241

342

. ez et o pi el p m i s tî ce d, r ugi se d , t nî s un aet sec a : r olii Æ os a et ati d n ucef “ a n ub„ at nar - ag av er ac , e m i ti gel i ei r ot ås åc a åci vi c ae ni dr o ti uti t s ni a er ac aeec a t sof if r a aet at ec , a m i tl u nî ; el as r olii Æ uti t s ni aet ati ner e pî r ovzi av er ac ni d aet ati d n ucef et at ec urt ne p uaer ec et ef el er e ni t , åsei p a m i r p nÎ ?e di ana D e d el er aot - åg u R egel ås er ac ) 581- 281 . pp , 7691 , 75 . hP C, “ eg a mI r orri M d na ht y M :i r o hpe o h C ’ s ul y hcse A f o no m i s at S t sri F e hT„ i z ev – no n me mag A ni d el e met uc t ar a p moc , el er of eo C ni d no mi s at s l u m i r p urt ne p o-t art s no me d a kce be L e nnA( åsr ev ni ei rt e m i s o e nup user p er ao aet up r a- S. 26 .i ul uj as a p a ul b mas na e d ai Æ acifi n mes t nei cif us do m nî år ugi s a i e nyt ar k nil ot p ot noi ma d ot ai ser pxe ,) ?r oli ez i ç tî c r oli ne mao tî t a et ar ot a di r ur o no,i r ut art si g a m , evi t ag or er p( si cer p et r aof s nes n u ua un i a mi t et sec a åc a d r ai hc ,i ç – i a mi t i ah si ot ua nei ei ot e ni kat e ma åz aesol g er ac , t s ail o hcs ert åc e d ti r u mål et se ) . doc ail ahps a( ai a mert ai ul ut nî v uc l us nes ;). mr ui ç 93 . p , 4191 , nil r e B , 1 , ne noi t at er pr et nI- sol yhc si A ,f r o d nell e o M- zti wo mali W nov . U aj e d i ç( 1 at o n i ç 172 . p , “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E. V .f c : es aoi ci nsel i a m el ec ert ni d et se un j as a p i ut sec a aer at er pr et nI . ahcr a si t e mo ni o kue si ht a mort /i e nyt ar k nil ot p ot , noi mad ot /s a mi t ai a mert a’ t i oss al yhp – 007- 896. 16 . oti o me n ue sil o p sot – 076. 06 . 186- 976.f C. 95 . 204 i ç .f c ; so neg no no ni ai mi ak no mi a mo h nor ht hc e – 432 .f C. 85 .i o mi a mo h et çe muni - er ac e p ,i ås r oli neÆ åt ec noc el eg nî s aÆ ur c aet up av åc tl u maer p er e ps ås år åf , o-t uc åf a er ac e p ii r egel a aet ati v ar g år aos å ms ogs al e P , er aotii v el as r oli n ui Æ c a ar p - us a l e e d et a ul i ei zi ce d åz ae mr u er ac l ut ne mo m nî r ai h C. 75 . ni xi anyg i o me n sot ar k – 0701- 9601 – r oli e mef aer et up urt ne p e n ui c åg ur i e mar d l uti çrî f s al e ni ve d r a d ,) no ki anyg si r e 546.f c( i Æ ar e do mi ne mr et nî iî t nî i a mer a pa å met åt s aec A. 65 . er acil p us e d et agel r ol et ne mat r o p moc ii r ol av ar p us a 001- 49. pp,.ti c . po, dl uo G. P. Ji ul aer at er pr et ni .f C. 55 . ti s ucsi sr ucsi di un u el a er aot åg ni v noc r ol et ne mugr a aÆ af nî t a dec a r oli gs al e pl ur o po p – so me d s ahport s si e hti pi e nes uo ke’ d s uor og a me D – . mr u i ç 326 sel a i a mi ç 426- 506 .f C. 45 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

care sînt hosioi andres, adicå familiilor; cf. çi Zeus ktesios invocat de autoritatea politicå a lui Pelasgos. 43. Vorsokr.7, 58 C 4; cf. ibid. C 5 (gynaika) hosper hiketin kai aph’hestias agomenen hos hekista dein diokein. 44. LSJ, s.v. phyxanoria – Paul Mazon, loc. cit. , traduce cuvîntul prin „horreur de ...l’homme“. Se înÆelege de la sine cå în aventura danaidå nu se întrevede nici un „matriarhat“. Despre semnificaÆia de ansamblu a acestei „conteståri“ feminine vezi P. Vidal-Naquet, „Esclavage et gynécocratie dans la tradition, le mythe, l’utopie“, în Recherches sur les structures sociales dans l’Antiquité classique, Paris, 1970, pp. 63-80 (cu bibliografie çi discuÆie); pentru partenogeneze vezi M. Detienne, „Potagéries de femmes ou comment engendrer seule“,Traverses 5-6, 1976, pp. 75-81. 45. Cf. 9; 38-40; 854-857 (unde sînt reluate, inversat, atît tema apelor fertilizante ale Nilului, cît çi cea a înfloririi, thallei ); 1032-1033 – cårora trebuie så le adåugåm uimitorul – çi admirabilul – cor (776-807) unde oroarea faÆå de unirea dintre sexe devine aspiraÆie cåtre disoluÆie çi moarte. Am putea crede cå-l auzim pe Hamlet, Oh, that this too, too solid flesh/ would melt ... Pasajul, remarcabil în multe privinÆe, atinge paroxismul o datå cu evocarea morÆii fårå mormînt, limitå extremå a infamiei çi a nenorocirii, pe care Danaidele le preferå cåsåtoriei, gamos. 46. totuçi 1032-1033. 47. Vezi supra, nota 33. 48. Cf. 336-338. 49. 334 – me genomai dmois Aigypton genei(cf. de altfel 836-842, unde soarta pe care mesagerul o rezervå Danaidelor seamånå pînå la confuzie cu cea a sclavelor fugite; 905-906). 50. 224. 51. Cf. „bunii Ciclopi“ din Iliada 13, 5-6 çi din Prometeu eliberat al lui Eschil (fr. 329 Mette), care nu sînt mai puÆin „sålbatici“ sau, cel puÆin, nu mai puÆin inumani; aça cum scrie, atît de bine, P. Vidal-Naquet , a cårui demonstraÆie am urmat-o („Valeurs religieuses et mythiques de la terre et du sacrifice dans l’Odysée“, în Finley (ed.), Terre, p. 280), „le végétarien est aussi inhumain que le cannibale“. Tot astfel, blîndele Danaide sînt la fel de departe de „le juste milieu“ civilizat al cetåÆii ca çi verii lor violenÆi çi neståpîniÆi. 52. Cf. thesmos-ul invocat la versur ile 1035-1044. 53. Cf. replica Afroditei în Danaidele, fr. 125 Mette. 242

452

t nî s i e , ål et s o e p ai Æ pi r cs ni et se åti unçi bo å nai net a aÆ naz u åc d nî noi Æ ne m, r a d ;i ul ut nî v uc l a l ar etil l us nes nî , di z nu e p ei uc nî t ut å b t er ce d nu ar eg us aet up r a er ac , so hp mog al eri vi r p uc , 9 . p , 2591 , ar d no L ,. C. B sei r ut ne C ht r uo F dna htfi F e ht ni s koo B nai ne ht A, r e nr uT . G. Ei ul az et o pi åz aeti c , 549- 449 da . mmoc , 3 ,. ti c . po , el tti h W. W. Ei ç nes na hoJ sii r F. H. sessol g | uo mot sor e ht uel e xe si e uo ka’ d e hpas | ane msi g ar hpset ak nol byb si ahc yt p ne’ duo | ane mar geg ne ni t se ni x ani p uo’ t uat : 949- 649 . ppuS ,. A. 41 . 153- 943. ppuS,. E. 31 . 862. p, “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E. V.f c ; 173i z e V. 21 . 3401- 9301.f c ; 149, 325. ppuS,. A.f C. 11 . t ar ugif l udo mal å bar ge d i a m et çes ol of iî li hcs E e mer v åtî c , s up user p e d et se ail ys ai ç oz ai s yhr ac i ne mr et r o nu a åt ner uc aer azili t u åc ,i ç ut ot , åz aert s no me d åc er a p es i m) 337- 227. pp,.ti c . po( ov ar B. B e d åt uc åf el er aot åg u R ni d. mr ui ç 906 r oli r usr ev azil a na ; ael - Vl a i ul ul oces a et at å muj a m i r p ni d e nei net a el et er ce d nî åt nevcerf eif ås er a p un r oli r un ub ai Æ cet or P .i e naht o pa noi ane ht A si t |nae r e paht aki ane nai r o mi t n|et ,i sot ar k i oi ane ht A no h noe |l o p not ne i e net ko pa

sniit dnsaaedi|nnoeediLnuoret Ln:e7p1t-e3r 1ce. rd(,).5n5. ,e.0î 103G4ESa=cr;i 6c5, ,s2a1nrGaI cilçaf H c ;] sot n[ o n] aht o pa oi ane ht Ar e paht ak[ i ane] nai r o mi t , ni sot ar k i[ oi ane ht] A noso h noel o p not[ ne not ua ni]t i e ni et ko pa si[t na i ak: t ne muco d e d pi t i ut sec a ai Æi dart uc å mr of noc i a maec er a p es i m, 11 . p , 9491 , 36 RC, sggi e M. Ri ul aeri uti t ser er ac urt ne p ) 71- 01 . r( i ul ut er ce d l uti çrî f s al åsi r cs nî et se ai Æ cet or p d ni vi r p az ual c , 91 , 01 GES = 72 , 2 1 GI nÎ . 01 . 32, 01 GES = a 82, 2 1 GI 9 . e nei net a r olii Æ uti t s ni l user gor p uc ii deg art i et sec a ai Æ al er al eri vi r p uc , 031- 121. pp, el as elii z ul c noc i ç , el er aot åg u R ni d 193- 783 . v urt ne p , 95- 85 . pp , 9691 , dr of x O, yc ar c - o me D nai ne ht A e ht f o sg ni nni ge B dna so mo N , dl a wt s O . Mi ul azil a na i ç .f C . el ai ci f o i ez or p a åz arf ar a p o t xet t sec a ni d c af , er al u mr of -i s avc ii Æ a m i xor pa e di Æ at el p moc , er ac ,il a noi Æ uti t s ni i ne mr et e d ii r årt nec noc e d n upser oc eci t e o p et ni v uc e d år ut åcr åc nî a bal S. nor et r ak ot , not or b : eci t e op . 4 ;i e hti t sor p , ani t , no dyl e pe’ t e m, no ki o ne’ t e m ,i ak , s a me h : ert ue n . 3 .) so me d sel a i a mi ç , 6 . ppuS ,. A : ai s al e me d .f c( ot al e me d : e neeli hc se es up moc et ni v - uc ) b ;li hcs E al i ul ut nî v uc el a eci nhet elii Æ at o noc ec uder aet up r a ec aeec , r olii Æ uti t s ni i ei r ot si tî ce d ael - VI l al ul oces ERT EP E OZ


înclinaÆi så vadå în aceasta mai curînd o aluzie la fixi tatea inalterabilå a deciziei; pentru pasajul 946-949, ei subliniazå, pe de o parte, claritatea mesajului oral în raport cu cel scris, citînd celebrele cuvinte ale lui Socrate, Pl. Phdr. 275 c-d, pe de altå parte, contrastul dintre cuvîntul public çi scrisul secret, pe care l-am semnalat mai sus. 15. Cf. A., Supp. 954-955. 16. A., Supp. 1038-1041. Versurile 1034-1042 sînt greu de atribuit; cei mai mulÆi editori se gîndesc la un cor secundar de slujitoare (dupå ipoteza lui Kirchhoff, vezi de asemenea, e.g., P. Mazon în Collection des Universités de France), dar D. Page preferå så nu fie trançant; în ceea ce-i priveçte pe H. Friis Johansen çi E.W. Whittle, op. cit ., 3, ad. loc ., ei le atribuie unor „Archive Guards“, care råspund „in an unexpected way to the Danaids’ invitation“ (1022-1023). 17. A., Supp. 1043-1044. 18. Cf. v. 523: peitho d’epoito kai tyche prakterois. 19. Cf. titlul – çi demersul – cårÆii lui A.J. Podlecki,The Political Background of Aeschylean Tragedy, Ann Arbor, 1966. 20. A., Supp. 380. 21. Cf. J.-P. Vernant, „Ébauches de la volonté dans la tragédie grecque“, în Vernant/ Vidal-Naquet, Mythe et tragédie , p. 45. 22. Cf. A., Eu. 885-887. 23. OEdipe à Athènes, prefaÆå la Sophocle, Tragédies [coll. Folio], Paris, 1973, p. 17. 24. Vezi C. Hignett, A History of the Athenian Constitution 2, Oxford, 1960, p. 197 çi urm.; Ed. Will, Le monde grec et l’Orient, 1, Paris, 1972, pp. 145-147; P.J. Rhodes, op. cit., pp. 201-223. 25. A., Supp. cf. IG 12, 114, r. 18; Meiggs/Lewis, nr. 52, r. 9-10: este vorba despre o serie de clauze ale juråmîntului buleuÆilor, care limiteazå acÆiunea Consiliului celor 500, çi care se poate foarte bine så fi fost adoptate în epoca lui Efialte, cf. P.J. Rhodes, op. cit., pp. 194-199. Ar fi tentant så gåsim în textul lui Eschil un ecou direct al acestei formule. 26. Arist., Ath. 25, 1-2; P.J. Rhodes, op. cit., p. 202, sugereazå foarte plauzibil cå la srcinea acestui pasaj se aflå propaganda antiareopagiticå a lui Efialte. 27. Progresul cantitativ al textelor gravate în anii 460-450 poate fi constatat prin simpla consultare a IG 12, 1-39, SEG 10, 1-35 çi a lucrårii lui G.F. Hill, Sources for Greek History between the Persian and the Peloponnesian War 255

942

842

e muna n u, et xet r ot sec a aer at c a der uc åt ucser c et ati r - aili maf o ål ai o dnî år åf åt ar a, ecif ar gi pe r ol et ne muco d a , r ai hc ai pi t oer et s , åt ci rt s i a mec nî ec ni d aer azil a mr of r ai , 72li bat o n et se 054- 064 ii na nî a net A al et acil b up i ç et av ar g el ai cif o r ol et xet l a , vi t atil ac sel ai a mi ç , vi t ati t - nac l user gor P. eci t ar co me d r olii Æ uti t s ni ii r å noi Æ c nuf ai ç r olii Æ ubi rt a a ås aor ugi r i a meri nif e d o al åc ud ås , r ol e m -r u a mr u al , d ni ubert , e mr of er r ot sec a a i ç ås nî aÆ nese et se er ac , eÆ net e p moc e d l ur ef s nart – 62 at e hti pe el as elii Æ ubi rt a e dl ug apoer A et çes pil er ac etl aif Ei ul a mr of er e d åt azi upe i ç un et ao p r a d , åt a ni mo d et se r oli Æ art - si g a mii Æ åtili bas no pser a å met åt s aec a i a mc ot , r O . uås l ugert nî nî so me d e d åÆ af r oli Æ art si ga ma eci til o p ii Æ åtili bas no pser a i ci t a mel bor pi et sec a t c axe e d nups år , soel o p so hpes p ,ii r å nuda l ut ov , at a mue n ahpes po no m ,l a udi vi d ni i ul ut ov i ç 52 uo me d ue na e di ce d et ao p un er ac eger i unu ae ni g a m i , e di a na D e d t a mal cor p, soti r ka si nat yr pi ul unor o m i xo e nupoli hcs E er ac uc aÆ net si s ni r ai , 42et at ec e d åÆ af i ci til o p r oli r ot åc udnocii Æ åtili bas no pser a

ni r pi ç vi s a usr e pl usr ucsi d ni r p åci da , åci til o p ae nui Æ c a nî ui r ozi v or p åvl oz er es , 12 åÆ nel ec xe ni r p åci g art a mel -i d et se er ac , 02 ni el e h ne hc yt i ak et i as ar d e met i as ar d ,i ul eger a meli D.li hcs Ei ul ar e po nî ei Æ celf er e d pi t t sec a urt ne pt ai geli vi r p col nu et se , ei goli rt åtl a nî no n me mag A i ul aet at ec i ç r a d, r ol er aot åg u R aet at ec s ogr A r ai , ci gart i ul usr evi nu aÆ nat s b us i ç ås nî et se ,i e el eti m il uc i ç eli Æ åt -ili bas no pser uc åt at nurf noc , aet at e C. åci g art ae nui Æ c a urt ne p l a d n uf n u , 91 dnuor g kc ab ul p m i s n u r ao d et se un,i ul ut nî v uc l a s nes l ut ar åve da nî i uti t s nocer un åc ad ,i ut ni r ac å m met up el er ac e p r ol et cilf noc a r ai hc aÆ nel oi v , aÆ necsevr ef e , a net A al 064 r oli na a åci til o p ar ef s o mt A . ai et sec a ii r ut c urt s arf ni l a t ne no p moc t ne mel e ac i ç tî c ,i e mar d a år ut c urt s e dt ne mel e ac tî t a, el er aot åg u R ni dl a noi Æ uti t s ni i ul ur al ubac ov a mel bor p, der c ås uaer v , ei r cs mucri c s usi a mo- s ni r pert nî ma er ac e p azil a nA .) ai b( i eÆ nel oi v uås l uc ol uo n ni d a dec av ae , r ol e di a na D a år us å me d as pil e d åti nog, r ad, 81 as aet at ec ni di ul ur o po pt aser da a- s at seca

åalt arreånvegd a,imeul buograppeotesreAii acoelpaertel naeeccii teil m oepl br olrept peluel t a påszi nm î , åc me der c ås met uP. ael - Vl ai ul ul oces a et at å muj a m ir p ni d åci t a aif ar gi pe i ç e neeli hcse i e mar d el e met ert ni d el eÆ ne d no pser oc al e d i a mcot d nî cel p ,ii t seg us avetî c as nav a t o p es åc i ç ut ot der c , el ar e neg el as elii nil nî r ao d t ucs o nuc t ar åve da uc et se e n er ac dosi pe n u al eri vi r p uci r e nup user pi er åci r ol a ci t et o pi l at af do mnî l ur et car ac ati u a år å F ?r ol et paf ar p us a ål ar e neg e d l ut se d åvi t - ce psr e p åt s aec a e d ol oc ni d a dr az a h er ao met up e N . etl ai f Ei ul ae mer v i mun ç a ec aeec a i ç ås nî aÆ nese et se er ac , r ol ii r å noi Æ c n uf ar p us a i ç ai et - sec a r olii Æ uti t s ni ar p us a aer et abz e d, eci t ar c o me dii Æ åt ec aer a mrif a i ç ås nî år asece n ei Æi d noc t per d er a åci til o p ei Æ celf er e d pi t t sec a r ai hc r a D. el eti m il i ç eli Æ ut ri v i ci a et ç ao nucer i çî , 32t e uqa N-l adi V err ei P e ni b e dtî t a ai r cs muc åp ud, “ åci gart-i t na ei r å ni ç a m„ åt s aec a, aet at ec : 22 o hti e P e di ç a ne ht A e d åt ae hgev ,ii Æ åt ec r olii Æ uti t s ni aer ar uat s ni ni r pli bar ud avl ozer av es e di rt a r oli r å nubz år l a dnî r eg nî s l udo n muc açat ot , åz ae nert na o er ac e p år ati r oj a mai zi ce d

.dvinîscaiucsrneutpai ç, sciogsaalmel Putenpî vr uåcveedda-årttanpîi thactusritsnaî ,a-el nouihztieeoP c e d eÆ r of i et sec a a åci til o p ai Æ c nuf et çet ni maer o hti e Pi ul l a i ç s o me d na Pi eti dorf Al ur a ut c nas , ar og Ai ç ål o por c A ert nî t a uti s , a net A aL. åz ae uçe ae nui s a usr e p e dnu ol oc a ti çer ge n cse nc ubzi er ac r a d , eti ve el ås t ur v i f r a er ac e p 71 s at neot a mi a’ ht s uo mel o p | e gl a’ t akak, “ es aor eg nî s el ei ao bz år i ç i r er ud el e d ur c„ i a mcot åz aeç nal ce d el er aot - åg ur , ei r ot ås åc e d r ol ag uf nî , r O. r olii r art noc ii r åzi n - o mr a ai çii r eg ni v noc a ådnîl b aÆr of e d, 61“ aetr ap aei ç er a i çî er ac ai no mr Ai ç ;... er aot åt nî c nî ae nui sa usr e P„ , o hti e P e d i ç åÆ ni r o D e d åt at si s a et se si r py C åc d niif , 51 er e pa es ås åcr aec nî aet at ec er ac e d, sol uci r e p sr evi nu nurt nî el e di a na D åc n ur a i eti dorf A r oli r ur a d l uz uf er : åÆ nel oi v i ç r ot åg ni v noc l ut nî v uc ert nî ei Æi z o po åt s aec a åvi t ce p - sr e p åtl a o- rt ni di ç ai er el er aot åg u R ni dl a nif l ur o C . r oli z ai t pygi Al usecxe i ç aÆ nel oi v e d t agel – aeli odl a- e dl ec , sogr Aii Æ åt ec a et a no dr oi ç eci til o pii mul dnî ni Æ r apa – uås l ur al or oc et se er ac a msi hpes p vi s ul c ni –l um i r p ,) ane msi g ar hpset ak .f c( s nuc s a si r c s /cil bup i ç


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

secolului al V-lea, çi tragedia, ea însåçi la limita dintre oral çi scris35, trebuie incluså în corpus-ul documentelor pornind de la care va trebui så precizåm într-o zi ce se scria, cum çi de ce se scria în cetatea democraticå. Între discurs çi decret existå, pînå la urmå, „braÆul puternic al demos-ului“. Aproape în aceeaçi perioadå în care Eschil punea în scenå Danaidele, la Atena se ame36, naja acel loc privilegiat al democraÆiei în acÆiune, Pnyx un spaÆiu de deliberare în afara influenÆei pe care ar mai fi putut-o exercita asupra cetåÆii colina lui Ares, a cårei maså domina în mod simbolic vechea agora37. Aceastå nouå construcÆie, conceputå deliberat în funcÆie de un quorum legal de 6000 de cetåÆeni çi de estimarea voturi lor exprimate prin cheirotoniai38, este în directå legåturå cu perfecÆionarea instituÆiilor democratice. Pandemiai gar chersi dexionymous | ephrizen aither39: unanimitatea cetåÆenilor din Argos poate într-adevår avea în Pnyx un cadru ideal. Note 1. Studiul lui Ehrenberg este „The Origins of Democracy“, în idem, Polis und Imperium, Zurich-Stuttgart, 1965, pp. 264297. 2. Publicarea didascaliei Rugåtoarelor , POxy. 20, Londra, 1952, nr. 2256.3, este posterioarå studiului lui V. Ehrenberg, care lega drama de consecinÆele directe ale reformelor lui Clistene (cf. idem, Sophokles und Perikles, trad. germ., München, 1956, p. 4 nota 2); în ce må priveçte, må gîndesc, aça cum face acum toatå lumea, la epoca lui Efialte. 3. A., Supp. 7, 366, 369, 398, 419, 491; cf. V. Ehrenberg, „Origins“, pp. 267 - 271. 4. Zoe Petre, „Quelques problèmes concernant l’élaboration de la pensée démocratique athénienne entre 510 et 460 av. n. è.“, St.Cl. 11, 1969, pp. 39 - 55; eadem, „Astoxenoi. À propos du statut des femmes dans la cité d’Eschyle“,RRH 19 (2-3), 1980, pp. 173-181. 5. V. Ehrenberg, loc. cit.; M.A. Hansen, The Athenian Ecclesia, Copenhaga, 1983, pp. 104-107. 252

Decretul din Rugåtoarele lui Eschil

A

Fie-mi îngåduit så dedic aceste pagini profesorului meu, Dionisie M. Pippidi, care m-a învåÆat cå reflecÆia istoricului trebuie så se situeze întotdeauna la confluenÆa izvoarelor.

NALIZA unor pasaje din Rugåtoarele 1, întreprinså acum mai bine de 30 de ani de cåtre Victor Ehrenberg, regåsea aici ecourile vieÆii politice ateniene de dupå reforma clistenianå2, çi, în primul rînd, prima atestare – ce-i drept, perifrasticå – a cuvîntului demokratia. Inventarul termenilor aparÆinînd vocabularulu i politic 3

atenian ansamblul dramei dovedea într-adevår cå nu era vorbaîndespre un anacronism accidental, ci despre o imagine construitå deliberat de cåtre Eschil – aceea a unei democraÆii care se afirma într-o manierå explicitå chiar în momentul în care ea se confrunta cu dilema tragicå provocatå de ruga fiicelor lui Danaos. Am încercat în altå parte 4 så sugerez care ar fi putut så fie funcÆia dramaticå – çi, prin urmare, ideologicå – a „regalitåÆii democratice“ a lui Pelasgos; fårå a avea deloc pretenÆia cå am epuizat subiectul, nu voi reveni asupra lui în paginile ce urmeazå, care n-au decît un scop foarte limitat, acela de a confrunta relatarea lui Danaos, din versurile 600-624 ale dramei, relatare care are ca subiect adunarea din Argos, cu documentele referitoare la funcÆionarea adunårii ateniene în epoca lui Eschil, pentru a discerne mai bine mecanismele constitutive çi semnificaÆia discursului tragic în raport cu cetatea çi cu instituÆiile sale. 245

742

052

r e bil sr uc si dii Æ åti r al opl ur uj nî åz aezi nagr o esi c , e di pi r uE al uas el cof o S al åti unçi bo e dtî t a, so hpar ga å mr o n/åsi r c s å mr o n ai Æi z o po ei Æ ucsi d nî e nup unl ut xet :ii Æ åtil ar ol a r e bil i ç vi ti z opl ui Æ aps nî t ar get ni et se et at ec e d et at ov el e mr o n e d et agel r oli ni ga m i l ul b mas nA. 41“ er e bil i r ugi e nu a e de p - m il aeri br ov i ci a i z ua ut : s uri pap e d eli r uol ur nî t ali gi s uas eÆil båt e p si r cs et se ec er pse d a br ov c ol e d et se u N„ : e nups el eger ecer aoe d, åci til op e nui s ne m i d o åt åpac si r c s t xet /sr uc si d ai Æi z o po, r oli z ai t pygi Ai ul ur egase måt aser da sogs al e Pi ul a åcil per o- rt nî , åc åÆ ni vi r p åt s aec a nî t avr es - bo e d t naser et ni i ç ut ot et s E.i eÆ nel oi v e nupo es ae ni dr o muc aç a , ai b ,i eÆ r of e n upo es l u- so gol r ai , åci gog a me d di dnac e dtî t a et se un åcil b up aÆ nevcol e ,li hcs Ei ul el er aot - åg u R nÎ . 31l u ms ai z ut ne , åÆ nei de bo åg nîl e p , ati cs us a e d aeec a , sil o p nî er a o o hti e p er ac e p ei Æ c nuf aec ali bo n msi ni c e dl ef nu uc acil pxe av , e di pi r uEi ul el er aot åg u R ni d uez e T , eci g art ii Æ åt ec l a ci t ar c o me d eger tl a n U . el e di a na D åcov ni o er ac e p e ni g -a m i , 21er e dnups år al s art if et ao p un er ac , soti r kai ul un

elii geli vi r pi ç elii gol e , elii Æ avi t o m, åc o pe i ç aeec a nî , r apa et ne muco d e d ei r es åt s aec a nî i a mcot åc t naser et ni e d l ut se d et se , r o ; 054- 064ii na ni di nei net ai nexor p urt ne p et er ce d avetî c , soa na D ert åc e d s udor per r oli nei gr a l ut - er ce d al åcif ar gi pe ål el ar ap ac, s usi a mt ati c mA. 03“» eri ei p al aet at ec s ud i a-i Æ ,i ni årt s et çi n ar o no a urt ne P« ,i vi r a- s eri cor o ne n ae ne mes a o åc ad, å nups i m- un ås l ur op - o p åt adoi ci n ac eif „ : eli r e met l ef t s a å m i r pxe i çî , et po da o ås ei ubert er ac e p i eti ud noc ar p us a d nî ti z e , sogs al e P , r ol e di a na Di ul ur oc e nupo l - er ac a necs nÎ . ei deg art nî åt a ul ei ubert ec ei zi ce d e di ul upi t avi t ce psr e p ni d ås upor p if et ao p ec er ei por pa åtl a o , et r ap åtl a e d e p , åt si x E . år ef s o mt a e dl ef t s a o uc e ni b et çevi rt o p es el er aot åg u R a mar d ni d “ e nei gr a„ ii Æ uti t s ni et sec a urt ne p li hcs E e dti sol of i ul ur al ubacov l a ci nhet-i s avc l ur et c ar a C . ar ot sec a aet atil agel e d ui r por p t noc e p a maes ae d i ç - ås naeÆ åt ec er aceif tî c nî l ef t s a,i ul ur o po pii r å nuda r ol et - er ce d a ås aor ugi r i a mi ç åt at c a der e ni bi a m, åt nevcerf i a maer acil b up åci gol åÆ ni ces noc t per d t uv a i f ås e ni b

-elataitrupr abieecÆi rhorf atn isi åç tm î ect,iåzt asi taepcyagi ,iAer om liaÆradbraåu bl ab î toam eiinnui pgoa em - mas na e d ar ut c urt s nÎ . 11 sogsal e P ert åc e di r udnî r etl u m i a m nî åt a ul er ,ii nui s a usr e p i e met e d nups år ae tî c uc tl u mi a mtî t a uc , åt ai Æ ne di ve r åve dart nî åti r e måci r ot ar o at r a al åti cil pxe eri r ef er åt s aec A.) 426- 326. v( no gs al e P so me d |s ahport s se hti e pue nes uo ke’ d s uor o ge me d:ii r å n - uda a å n u moc aÆ ni ov ei uri b er ac ii nui s a usr e p a et r a i e nu el ali t s e di r ugif eti s ucsi aetî t a t ot dniif ac åti cil pxe år ei na mort nî et acifi t ne di t nî s – e ni vi di ei nî ml a ci nr et - upt ot a l urt s no m, t a mgi t s l ul b ud – s ogs al e P åti cs us el er ac e p et na noi ser p m i eli ni ga m i : ci til o pl usr uc si d e p åt art - nec et se et r ap a uo d a- e d aec , e nei net a r ol et er ce dl ut xet t ner ef er ac er a soa na Di ul i e dari t a et r ap a m i r p åc a D .ii Æ åt ec a ål a noi Æ uti t s ni aci t c ar p uc eli r ut ågel åz aert s å p i çî s oa na Di ul r ol eciif l ut ut at s azil agel a urt ne p åz aet nev ni lî li hcs E er ac e p “ åÆ ne di z er e dl ut per d„ åc t ne di ve et se ;ii Æ åt ec ai Æ cet or p r ol e di a na D å dr oc a er ac “ r oli nei gr Al ut er ce d„ ni di ez ual c aer ar o bal e nî li hcs E urt ne pl e do mt per d ål ai o dnî år åf et çevr es ii gil

etrrt aåocf eetdatoapti,cår emxreo ,nr åotlisi aziecceadeidi Ætåatril uaagtesl niat epreer hdg,ien veaÆråpt eucs e dl ut per d åc urt ne pi ç i c , uås l uti ri ps ni r p e dnupser oc el ae åc urt ne p i a mun un , 92 e n ui secc us r ol at ai de m i nî uas etl aif Ei ul r ol e mr of er ae mer v nî as aer at adt pecc a ås åt at net i ç ut ot if ç a ; 82 514 nî me uq et na s uni mr et nu e d tî ce d me nupsi d un no mo nar ap e hpar g e dii r udec or p aer ec udort ni urt ne p åc , ul p mexe e d, e ni b et r aof ui t Ç .i r upi t oer et s avr otî c a e nui z ufi d al p m i s et çeç å pe d ec ei Æ aci fi n mes o ua , el ai cif o ii gol oez arf i e n u a i ç r al ub - ac ov i un u aer azil at si r c i ç mucer p , r oli Æ åtili bas no pser aer art si ger nî nî åt ucser c aer aogi r , r oli Æ art si g a ma åvi t ar - ep m i ei Æ agil bo o i neve d a e d et ni a nî ci til o p nagol s nu et se i ul u- so me d aÆ af nî ecil b up eli nui Æ c a e d å maes ad a er ac nî åco pe o- rt nî : etl aif Ei ul el e mr of er e d åt ar apes if et ao p un ar ot sec aii nui Æ c a a esi r cs i ei ser pxe ai ç r olii Æ ut -i t s ni a åci til o p et ati r ut a måt s aec A. nai net ai ul u- so me d a evi t cel oc ii zi ce d i e n u r ol eÆ ni ces noc a i ç r oli Æ åtili bas - no pser a , r ol eÆ nat s mucri c aer art si ger nî et çevi r p ec aeec nî åÆ negi xe er a mi a mo i ç mucer p, msil a noi sef or p


ZOE PETRE

Primul element care se impune este concentrarea de termeni tehnici – sau cvasi-tehnici – în aceste cîteva versuri; dacå astfel de termeni reprezintå o reÆea de semnificaÆii recurente pe tot parcursul textului, aglomerarea lor în tirada lui Danaos face din ea un nod decisiv al dramei, care duce pînå la capåt confruntarea dintre descendenÆå çi cetate, dînd acelor astoxenoi care erau Danaidele, un statut „normalizat“, acela de meteci. Începînd cu versul 601, demou dedoktai pantelei psephismata, formulele folosite de Eschil aduc foarte bine aminte de proza decretelor ateniene. Perifraza cuvîntului demokratia în versul 604, demou kratousa cheir hopei plethynetai, trimite foarte precis la mecanismele reale de adoptare a unui decret, atît prin aluzia la votul prin ridicarea mîinilor, care este procedura normalå pentru adoptarea oricårui act normativ5, cît çi prin verbul 6. plethynomai, care se referå la adunarea legal constituitå Versul urmåtor (605) începe cu cuvinteleedoxen Argeiois, care reiau formula introductivå a oricårui decret atenian, edoxe toi demoi7, iar versurile 609-614 sînt compuse efectiv ca un decret care conferå Danaidelor dreptul de metec çisemantice protecÆia din cetåÆii Argos.609-614, Dintre cele douåzeci de unitåÆi versurile aproape jumåtate sînt în relaÆie directå cu vocabularul instituÆional atenian al secolului al V-lea8. Mai mult, sintaxa acestui pasaj este calchiatå pe formularul decretelor contemporane, avînd la început definiÆia generalå a calitåÆii acordate, urmatå de o a doua frazå, introduså prin ean de, care precizeazå obligaÆiile pe care cetatea e dispuså så çi le asume çi pedepsele pentru orice infracÆiune, atimon einai din versul 614, care are o rezonanÆå riguros tehnicå. Pentru a ne convinge, nu trebuie decît så recitim, de exemplu, decretul în onoarea lui Acheloios9, anterior anului 445, care-i conferå acestui personaj calitatea – evident, nu de metec, fiindcå aceasta se obÆine prin înscriere çi nu prin decret, ci de proxen çi everget, cåruia i se asigurå protecÆia, printr-o clauzå specialå, în cetåÆile dominate de Atena10. Aceastå protecÆie a persoanei beneficiarului în cetåÆile 246

ERT EP E OZ


acordate unor stråini de cåtre cetatea Atenei 31, çi cå aceastå motivaÆie este caracteristicå numai decretelor onorifice, cel puÆin în cursul secolului al V-lea. Aceeaçi neîncredere faÆå de drepturile acordate de cåtre comunitatea civicå unor indivizi, aceeaçi distincÆie, din ce în ce mai clarå, între cetåÆeni çi stråini32, care se aflå printre antecedentele legii din 451/0 privind cåsåtoria legitimå – recunoscutå doar dacå un cetåÆeanatenian se cåsåtoreçte cu fiica unui atenian – leagå atmosfera dinRugåtoarele de „spiritul legilor“ sugerat în decretele de proxenie. Rugåtoarele fac din cåsåtorie ca instituÆie çi din definirea stråinului o problemå centralå a dezbaterii tragice, fapt ce le pune în legåturå cu acest aspect constitutiv al evoluÆiei instituÆionale care va duce la legea lui Pericle. La urma urmelor, decretul „argienilor“ nu conÆine o motivaÆie; a-l transcrie în proza oficialå a Atenei ar fi un exerciÆiu facil, în ambele sensuri ale cuvîntului, dar nici o frazå introduså prin epeide nu çi-ar gåsi locul aici. Discursul regelui este cel care îçi asumå expunerea motivelor, çi aceasta într-un limbaj foarte bogat în imagini, care contrasteazå puternic cu tehnicitatea seacå a decizieipentru propriu-zise. Acest contrast poate servi drept cadru o reflecÆie asupra raportului între oral çi scris în viaÆa publicå atenianå, unde, între enunÆul epurat al textelor publicate çi „iscusitele figuri de stil“ ale discursurilor publice, råmîne o distanÆå pe care nu este inutil så o evaluåm; aceasta cu atît mai mult cu cît ea se regåseçte, la un alt nivel, atît în proza istoricå a unui Tucidide, cît çi în proza oratoricå a unui Demostene. Tensiunile dintre oral çi scris în ceea ce a fost numit, atît de bine, le face-à-face al democraÆiei ateniene 33 nu puteau ignora aceastå distanÆå; desigur, sîntem încå departe de „cetatea grefierilor“ a lui Aristofan 34 çi de democraÆia restauratå care, din primii ani ai secolului al IV-lea, se va sprijini pe texte, producîndu-le în acelaçi timp ea însåçi din abundenÆå, fåcînd så înfloreascå, pe lîngå reeditåri, falsul epigrafic çi citarea, tot atîtea mårturii pentru prestigiul scrisului. Dar existå anumite tendinÆe care se schiÆeazå cu mult înainte de sfîrçitul 251

962

åci no me di ç åci t abl ås ai r uf al e d – i ul u- so ht apl urt si ger em i gert nî nî e paor pa t ar ol pxe i f a e d l ut paf åc i d nî g e ni b et r aof aet up ma- e n i ç ,i ul uneg i a i ci s al c i ert i ec ert ni d “ ci s al c„ ni Æ upi a ml ec et se e di pi r uE, r ugi se D . et at nez er per ii Æ r o ma el abol g ii ni ga m i er et ç a n a d a urt ne p cse nlî t nî es oi t arr an i ç oi t c A . åli bi t pecr e p t ai de m i i ç åt ai de m p m i t i ç al ec a nî , åÆ nel oi v e d år ut åc - r åc nî åli ba di mr of o t xet nî t xet b us ni d åc aert ås ec af er ac , t na ni mo dl udoc ei uti t s noc 23 ui cifi r c as-i t na n u ac et a ni ga m i ie m i r c l ui r a necs i ç l ai cifi r c as l ur al ubac ov , aet -r ao mnups er ac el ez arf nÎ . e ni ga m i uc e ni ga m i et at ne moc ,i e m i r c el a evi secc us el e daosi pe åz ael u muca er ac, åz ail at e d er aci ul ut xet ii r år uçåf se d,li bi zi vl urt si ger nî ,l ef t sa e dnup - s år i ç eti ut påf nî aj e d i e m i r c aer aor o e ni g a m i år ug ni s o- rt nî åz aert nec noc et ar eg nî s nî r oli r up urt aer e nupx E . ril e d e d tî r o bo d r ol l åt at e d i r ut ål a, åz aor gi ç åli mal d nî gil bo, r olii poc el a e d nî r eg nî s el er v adac åz aeçi Æ åf nî å necs nî aer e nup r ai , e nupsl ut xe T . åt si z b us i a mun – t nazi r ucesi ce d – pi t oer et s ci m i n e d nu , eci t a bl ås i ç el at ur b , eti r efi d l ut ot uc et ni v uc åti cs us , ril e d nî r ol l åt at e di çi c u, r olii poc a et r ao mat ar åve da r a D . 13r ut a mer pt a mr uc ni t se di unu aÆ af nî r oli Æl uda a åli bat - r o p us ni aÆ ni r ef us , e ma mi e nu eli r er ud t s or år åf ec af er ac er ut a mer p ii Æ r o m ai Æ ar e ba , eseri mel er aotii v t nî s ser e K er ac nî , “ aet r ao muc ai r ot ås åc„ i ç åt at pet ç a at nun ert nî l ut s art noc : r oli ci t na a år ar e nuf ai z e o p nî et at ei Æ as al å nî p m i s åger el er ac e p e met aes ol of er ac ur be n uf t ec o b n u t aÆi hcs a ar age M,i ul unari t ii rî r åt o h a er a m - r u ac ii Æ r o ml ug ar p nî iii poc i ç- ud nî z er C. 03 ås aoli me n ei Æ at net so o uc et at år a , uil at e d nî eti t sev o pi ç i c , å necs e p eli bi zi v i a mun un , t asr åv el eg nî s i ç eli bi r o eli når , or e nahp ne , r apai ci ai a mcot i ç ,ii poc iii r por p åcet rîf si çî er aci ul uor e aÆ nel oi v åz aeçi Æ åf nî a mel kykk E. p m i t i ç al ec a nî ti t sevo pi ç li bi zi v ,i Æ avo ni ve n r olii poc l ur c as a me dnup - s år iî et aÆ n una i e m i r c ii r or o r ai , na mç ud el eg nî s e d un r a d, 92“ eg nî s e d et at å pif r ov ecri Di ul uî r el a et ar uc el e p A„ . 82 åci de d l -i l ur oc er ac e p so ner ht -i ul un m i iç ae ne mes a , 72ii r å pr uz u a å m i t ci v i ç s ue Zi ul l a uif ,i ul ut - si nogat or p a i r ut a ni el b ud ae ne mes a , 62 åz ael b ude d es i e mar d ae nui Æ ca: ti r ocoj t ab, åt adot ot ,i ç si r cse dif a urt ne p

062

, e dali P er pse di ç i ç us nî l e er pse d a br ov et se – i o d nî mA„ . ni årt s i ar g nu ati m i av åc l ur oc åÆ nuna tî c nî , år us å m ae ne mes a nî : aecov azi hge d i ç- a ni r p e pec nî , et ser O , uor e l ur å nî t , eg ni v nî a urt ne P . åÆ nel oi v ni r p i ç et r ao m ni r p åtil o ba eif ås i eÆ nel oi v a i ç i ul uår aÆ nese ac r as - ece n et se , er ai ci d uj i ri v å bzi i er åci r o aet ni a nÎ . ål at ur b i e aet atil ai r et a m nî e ni b i a m eg ni v nî aet up o a urt e p eli r ug uçel ci v i ç eli r upi t r et ae al e d iî t nî i a m d nî t u m - ur p m î , r oli nari t a åt p ur oc e mul åt s aec a nî a uni s ni es a å paec nî ås ås nî ei ubert l ut nî v uC. a ne ht A e d å necs nî s up r al p mexe i ul usecor p l a vi t at ne mugr a i ç r e bil l usr ucsi d ni r p,i ei goli rt l ul a nif al , åt acifi r upif av e mul åt s aec A . si zr et ni i ç t p ur oc i ul ut nî v uc l usr evi nu å ni mo d er ac ii r eg urt si d a i ci r ot er i el ec a el a , o hti e P ani al at i el ec a eli r åçi Æ åf nî ert ni d a nu t nî s , 02 et at -i r al c årt si ni s o nu moc nî ua er ac uc t nadr ocsi d r oc i ut sec a l a , aeri cor o ne n et çet sev ec r olii ni r Ei ul ucet nî c l a uoce ,i ano me hrr o kak i ai se pse ht , ert si ni s el as el es - ups åc d nii F . eg ni v noc a ni r p et çeçrîf s ,i ul usr ucsi d ai Æ - c udes i ç ås nî ae az uf er er ac i ç , er eg ni v noc e d et ati c a pac eo-cirrt oni årsPi z.r9e1t“ nni otaraem iîgi aniiear åxcea’Æti eckoruor,pe, em rgai ontie båzir åefr aÆ ånrv u nît sårv ås ma i c nut A. eli bi r et i a mi ç åc nî i ri c or o ne ni e nul ul av ai ut sec a a ni mul er ps åcs ael ogot sor es ås ec af av i ç åci di r es ec el er aos ert åc uås l ulf us eti m i rt av l e , r oti c - ul årt S . ås aeri m år å nî t o ac ,l åv nurt ni r p at år a i a m av es unl ul oc ar o muc a„ :l ur åve da ei ul åvz e di er d nas a C l ut ågi rt s , es ao ni c ni mi ç et p ur oc eli r usr ucsi d e d ol oc ni D . åcifi n mes ae : e nups un ar d nas a C ,i ul uez ae ne mes A . åt ar c as noc , ae urt ne p eri ci r ef e n ni d , ar e iî ar dnas a C ai ur åc l uez , ol o p Ai ul a er ås ap aec a, ådåbel o ac , a ni ger ui zrî t i a me nups av muc , uas – er aot e hgi vi r p o ac e meg , åz aeril e d , å pi Æ , åcov ni ,l u- so ner ht åt nî c uas , ec at ar d - nas a C. å nup m i o-i ås ai or v art se n metil C er ac e p åt p ur oc o hti e P o e di ç å nui c ni me d åÆ af l uz uf er i ç us nî , uås l u m - si t u m ni r p , åcifi nosr e p ar d nas a C, et r ap åtl a e d e P . ae e p eri nî påt s e nup ci t ef or pl uril e d r ad , åcs ae br ov ås aer v un ar d nas a C , et ao p un i ç åcs ae br ov ås aer v ai negifI :ii Æ r o meti t r os er e ni t å uo d el ec ert ni d aÆ ne d no p - ser oc acr a ma urt ne p e ni ver ,) 81 as uol e ht ni e pi e nnesor p si ahpar g ne so h( nese d nu ac , åÆ ai v år åf i ç åt u mår ugif o


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

funebru este rezervat bårbaÆilor; schema funeraliilor aça cum erau ele practicate sau descrise în Grecia, cel puÆin începînd cu epopeea, pune în joc o distincÆie între bårbat çi femeie care se laså uçor cititå pornind de la categoriile politicului43. Pe de altå parte, aceastå schemå împarte actele pozitive çi evocarea excelenÆei de partea elogiului, suferinÆa çi lamentaÆiile de partea femeilor çithrenos a -ului. Cu toate acestea, în ambele registre moartea este mai curînd o proiecÆie decît o realitate pal pabilå, fie cå este vorba despre gloria defunctului sau despre înfåÆiçarea sa, pe care oriceprothesis tinde så o înfrumuseÆeze mascînd cît de bine posibil oroarea çi pîngårirea. Or, în textul Celor Çapte, aceste distincÆii sînt anulate iar aceastå anti-prothesis care este expunerea cadavrelor sîngerînde, pe care nimeni nu le-a spålat çi care nu sînt înfrumuseÆate de nici o podoabå, råspunde punct cu punct cîntecului corului. Acesta amestecå incantaÆiile çi gesturile violente ale threnos -ului cu un simulacru de elogiu funebru, dublare derizorie, pentru cå inverseazå formulele normale ale elogiului adåugîndu-le aluzii la incest, ca çi pentru cå acest elogiu funebru corupt este intonat de femei ca parte a unui bocet44. Threnos-ul din Cei Çapte devine astfel semnificativ chiar prin distanÆa pe care o instituie faÆå de abstracÆia morÆii glorioase a cetåÆeanului45, tema centralå a unui elogiu funebru normal, precum çi printr-o prothesis pervertitå de inversarea operatå pornind de la imaginile „frumoasei morÆi“ eroice 46: în epopee, expunerea,prothesis, este cea care face vizibilå frumuseÆea eroicå a defunctului, în vreme ce tragedia expune faÆa hidoaså çi sîngerîndå a morÆii. Bocetul corului din Cei Çapte se deosebeçte astfel çi de lamentaÆia tradiÆionalå, care e prin excelenÆå privatå çi care exaltå virtuÆile defunctului, cum se îndepårteazå çi de imaginea publicå a morÆii civice, care interzice orice exces patetic. Acest threnos inventå o categorie pe care cred cå am putea-o denumi lamentaÆia mo r Æ i i t r a g i c e , la interferenÆa celorlalte configuraÆii ale morÆii în cetate çi punînd în scenå tocmai disoluÆia lor în universul tragic. 272

„The Rest is Silence“. Discursul çi funcÆia sa în Orestia

C

hiar la sfîrçitul luiAgamemnon, atunci cînd corul mai tremurå încå dupå ce a auzit strigåtul de agonie al regelui, înainte chiar de a se putea hotårî dacå trebuie så acÆioneze sau så delibereze1, båtrînii aflå cå nu mai au de ales. Egist le impune tåcerea: „Tu eçti – întreabå uzurpatorul – cel care, din ultimul rînd de vîslaçi, îndråzneçti så-Æi ridici astfel glasul?“ 2 Tiranul proaspåt promovat ameninÆå cu jugul nesupunerea corului 3 pe care îl insultå: „Glasul tåu – spune el – este opusul vocii lui Orfeu: el, prin accentele sale, înlånÆuia natura fermecatå; tu, pentru cå ne-ai provocat prin urlete nearticulate,ne4. piois hylagmasin, vei fi înlånÆuit çi forÆa te va domestici“ datå Aceste corul înstrigåte infantilism nearticulate, çi animalitate; nepioi, deoarece aruncå dintr-o opoziÆia dintre cuvînt çi strigåt, dintre cuvînt çi sunetul nearticulat al animalului, trimite la un ansamblu de reprezen5 tåri privind funcÆia cuvîntului în viaÆa oamenilor . Acest ansamblu joacå un rol subiacent, dar nu mai puÆin important, în organizarea tematicå de ansamblu a Orestiei. Chiar de la începutul prologului din Agamemnon, tensiunea dramaticå se instaleazå, de fapt, prin dezvåluirea unei lumi în care nu cuvîntul liber, ci zvonul, aluzia çi semnele sînt cele care vorbesc pentru a marca o anomalie incipientå çi latentå. Straja care açteaptå întoarcerea oçtirii de la Troia urmåreçte un semn, to symbolon, al fåcliei lucind în zare care va aduce vestea, phatis, çi cuvîntul victoriei6. Aceastå capacitate emfaticå a obiectelor, în opoziÆie cu tåcerea oamenilor care se tem så vorbeascå, semnaleazå o disfuncÆie izbitoare a vieÆii publice: så ne gîndim la expresia celebrå a strajei, ta d’alla sigo , „voi tåcea, fiindcå un bou imens s-a 257

952

072

ai negifI ni d es uc åf er ac ål a båz i ç aeec A. no nil ahc , al abåz et r o p us ås er at s nî et se un åc d niif , art se n metil C e der c ,i at e ni a m, åz aeril e d a E.ii ri br ov l a r o ni mt uti t s b us t sec a ,i r e hc o nabr ak , r a br ab t seg nu uc r ac å mi ci n e dn ups år et ao p un ae ; „ åcs ae br ov ås åli bapac ni et se ae , s ni r p t sof ai a mcot ec ci t abl ås l a m i nai unu ae ne mes a„ ,ii Æ åti na mu e ni Æ r a pa un ar d nas a C: r al c å mrif a er ac , atl a o e d åt a m -r u et se ,l a m i na i ç mo ert nî åc nî d nî ti z e , åz et o pi å m ir p åt s aec A. 71 nor abr ab ne no hp at o ng a, r oli r ås åpi ul uti pi ri c i ne mes ai ç sel eÆ nî e n e d åb m il o , ne ki d so no dil e hc , el el e n - ud nî r ac tî ce d et çe br ov un ar ei nozi r p:i eÆ nar o ngi åti ub -i rt aiî t nî i a met se er ec åt åt s aec A. e nui s net e d åt acr åc nî er ec åt o- rt ni r p e d nups år ae er ac al ; 61! ås ni v noc et- ås al – n me dnî i ç al ec a t aser da et se iî i er d nas a Ci r o i c ni c e D .l ai ce ps col nu et çes åg i çî i er dnas a Cl uril e d ,i ul ut nî v uc a åvi t age n aeri sol of e d åt ace nut nî e mul åt s aec a nÎ . ei nari t nî å nil pe d ai ser pxe i s åg av i çî er ac , e ni dr oz e d i ç soa h e d i mul i e nu aer al at s ni i ce d åz ae hcr a m;i ul u -t a br å b ar p us a i ç i ul ur ot åt p ul ar p us a ii e mef r ol et ni v uc l a i ç i ul ur åve da ar p us a ii nui c ni ml uf mui rt åz ae hcr a m

uc el eÆ nevces nî ti z ua ec af es ec aeec i ç ii r e dev t açi Æ åf nî et se ec aeec ert ni di ul ut r o par a mel bor p t ne mo murt ne p må ul er ås , t ar e bil e d do m nî t ati m il ur dac t sec a nÎ . 73r a ni m il ,l ef nurt nî , et se er ac , ui d ut s i ut sec a l ui Æ aps tl u m uc cseç åpe d aet sec a et aot – atl a e d e pii Æ r o mi ul ur a ni ga m i l ul b mas na uc, et r ap o- e d e p ci gart i ul ui ne mo dl ul b mas na uc r oli r ut r o par a , r ol eÆ - ner ucer a i ç ei ser pxe e d r ol ec aolji ma , el as i ei gol o pi t i ç r oli r ut c urt s azil a na , s upr oc ae ne mes ai unu aeri uti t s no C . ecif e ne b uas er aot åÆ ni ne ma , eti r o d uas et a ni ga m i , er ad - negel uas el aer i Æ r o m– åvart o e d åt ar ove d åbl a ae nr ac uc aec , e kl oI i ul aet r ao met çet sevo p er ac ,ii e de Ml ur egase m ert åc e d et el e dnî e p åsi r cse d eri pot as ao di h e d åti r efi d i ç , uc er aot å nå mes a , å mr u ni d at s aec a – el c ar e Hi ul a aec ,l ef tl a nî ,i ç r ad, 63 pi d EOi ul a aec: esaoi r et si meli Ær o m nî i ul up urt ai Æ ul osi d ; 53 no me a Hi ul a ås upxe aet r ao m i ç i e nogi t nA a “ ås nucs a„ aet r ao m; e di pi r uEi ul a aec nî i ç el cof o Si ul art c el E nî i ç i c , ai t ser O nî i a mun un, t si g E i ul a i ç i ert se n metil C a , no n me mag Ai ul aer e di c u, et paç

s aerat n t apfr uaps alarputnîåsvietÆ -–pi aåcs –r oelit rniasoam åîc m eceupdandocavavl -leî r eac eåilrau e p ecl ac ås eger e p eg ni v noc lî , et se åc art se n metil C e d ni t er p muc , er aoti b ui ei e mef åt s aec a er ac ni r p i nui c - ni me d ar ut åse æ.) 51 a nel E,i e de L a eciif etl ali el ec el e mun uc es- ud nî c uj l ur oc aj e d eses ups sil ot pel e h , sor dnal e h , s anel e h( er aot ågi c u ei Æ c udes o uc et art sez nî i e mef e d mae ni çal eca al i e ni ger aÆ ne netr apa å ni mul nî cs ur b c uda el e ; “i e de L a åciif „ , nol ht e neg s ade L t nî s as ai Æ os ert åc no n me mag Ai ul el a et ni v uc el e m i r P.ii Æ r o mt a ni t se d uås l uÆ os i ç art se n metil C ert ni d l abr ev l ul e ud nî et çe n mo d , a nel E al es- udni r ef er no mi s at s l u m i r p al e d åc nî o-t ac - ove a l ur oc er ac e p åvi t c urt si d år b mu åt s aec a , o hti e P ani al at ,i e ni ger a er eg ni v noc e d aer et up art si ni S . r oli zi rt Ai es ac l a li bi r o l uni t se d årt si ni s et ati r al c o uc ei ul åvz e d ar dnas a C, eri ei p i - ai r por p er ps ågr ae mås eger e p eg ni v noclî art se n metil C:l ut nî v uc e ni ver el r oli e mef ,i br ov a e d l ut per d ua i a m un ii Æ abr åb e d nu ol oc A. eli r ul or åz aesr ev ni i çî aet atil aer i ç aÆ ner apa,l usl af i ç l ut ar åve da , eg ni v noc a urt ne p i br ov av er ac l ur ug ni s if av l ui ci b, å mr u ni d el ec nî , e d nu et at ec åt s aeca nÎ

i ieÆ rConîm„elcianisl ouPpri oçcel ncouetacEii uultiat såncorc piaceet ruapetrraa- os m ec: “ eacei egcarta åt el p moc åzil a na o er pse di ci a abr ov et se un, r ugi se D .l ef i ç al ec a nî åt at er pr et ni if et ao p ae , et atil a ut neve åt s aec a nî , åc a di ç ,i ås ii r osece der p al et çes åger es et nel - oi v ii Æ r o ma år ali m i s å necs nî aer e n up åc a d d nî cifi r ev – c af ås t r ucs e p cr ec nî ås ma ec aeec et se – i ç e d nups år et ao p es ; ez e dol pxe ås åc af o ås un r a d, åti cil p m i a mr o n ez et ali di - ås ,l ef tl a e d, eg nuj a er ac , e di pi r uEi ul el a el ec vi s ul c ni ,r olii degart ar af a nî ti uti t s noc ci gart neg åt si xe un åc d ni t ni maer åci da , ci t er oet er e dev e d t c nup nurt ni d e d nups år et ao p es i ii Æ cei bo i et sec A. eci t a e mar dii gert - nî e nu moc eli r ut ås årt e d tî ce d , av o ni a e d åt at ec nî e n as aer acr ec nî e di ç e di pi r uEi ul aet atil a nosr e p e d dnî r uc i a må ni Æ ås aet up r a i ul u- so ht ap a er ar ol pxe åti s o boe n åt s aec a , r a daç a , åc – 43 anel E ni d l at r o ml uc oj i ç åci t - a ms at naf aÆ nel oi v al i e b uce H a åti uÆ nål z e d aÆ nel oi v al e d,i Æ åc ub nî t ai çîf s a-l i ç ås nî ae er ac e p, uet ne P,i e i ul uif el a i o m el el c ub d niî g nî m,i ev ag A a ål a uz nes ai r uc ub al , 33iii f , eÆ er d nat år åf un ,i ç- ud nî gi c u ee de Mi e nu a


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


açezat pe limba mea“. Dimpotrivå, dacå zidurile palatului ar putea vorbi, ele ar spune totul în modul cel mai ferm, saphestat’ an lexeien7. Omul se teme så vorbeascå, çi ar vrea så audå cuvîntul obiectelor mute. Cîteva versuri mai departe, în parodos, corul reia aceleaçi motive: elogiul råzboinicului mort în faÆa Troiei trebuie sä fie un discurs secret, un strigåt înåbuçit 8. Pentru cå „apåsåtoare este faima, bareia... phatis, care îÆi atrage mînia unei Æåri întregi, iar datoria faÆå de blestemul poporului trebuie plåtitå“9. Cel puÆin în aparenÆå, acest univers al discursului denaturat, unde „a tåcea este singurul leac sigur“ ( to sigon... pharmakon blabes) prefaÆeazå tirania uzurpatorului care, dupå moartea lui Agamemnon, va impune cu voce tare tåcerea despoticå. Cu toate acestea, povestea este de fapt mult mai complicatå, fiindcå Agamemnon însuçi este un agent al acestei opresiuni: imaginea fecioarei sacrificate, Ifigenia, cåreia i s-a pus cåluç din porunca tatålui såu, pentru ca ea så nu-l poatå blestema cu aceeaçi gurå cu care înainte intona cîntecul victoriei, peanul lui Agamemnon 10, este o mårturie izbitoare a acestei complicitåÆi a regelui cu tåcerea silnicå.

privire la moartea eroilor tragici. În cele trei drame ale lui Eschil care pun în scenå moartea eroilor, distribuirea de seen and unseen, ca så reluåm termenii lui A.M. Dale, diferå într-o manierå semnificativå de la o tragedie la alta. În Cei çapte contra Tebei , ceea ce frapeazå de la început este faptul cå moartea reciprocå a celor doi fraÆi este, cel puÆin iniÆial, în întregime de partea naraÆiei; de la stasimon -ul care rememoreazå funesta tradiÆie labdacidå, textul trece direct la anunÆul mesagerului, care proclamå moartea celor doi fraÆi fårå a o descrie cu adevårat38. Este foarte posibil ca Eschil så nu fi inventat decît mai tîrziu – poate o datå cuOrestia? – procedeul dramatic atît de eficace, care laså moartea så se ghiceascå înainte de a fi expuså pe deplin. Dacå acordåm totuçi ceva încredere unei tradiÆii dupå care Eschil ar fi evitat så înfåÆiçeze privirii momentul însuçi în care cineva este ucis39, aceastå absenÆå ar putea cåpåta o semnificaÆie mai preciså, çi aceasta cu atît mai mult cu cît lamentaÆia finalå reia tema morÆii reciproce detaliind întreaga oroare materialå a sîngelui fratern40: cele douå imagini, cele

„Brutalitatea a cåluçului“, chalinon t’anaudoi, este cea dintîimutå ipostazå a aceasteibiai tåceri. De altfel, regele evocå, cu o complezenÆå detestabilå, imaginea complementarå a unui alt discurs interzis: pen tru a descrie nimicirea nemiloaså a Troiei, el spune „zeii nu au permis pledarea cauzei„, dikos ouk apo glosses 11 theoi . Între acest proces mut çi discursul Athenei din Eumenidele, unde zeiÆa stabileçte ca principiu esenÆial al justiÆiei ascultarea ambelor pårÆi într-un proces 12, o lume întreagå råmîne de construit. Agamemnon este açadar complicele acestui univers al cuvîntului interzis. El vorbeçte, este adevårat, despre convocarea adunårii cetåÆenilor çi despre dezbaterea aici a tot ceea ce este important cu privire la cetate çi la zei13, dupå cum declarå çi cå se teme de „marea putere a vocii poporului“14. Dar el are partea sa de responsabilitate în aceastå teamå de cuvîntul adevårat care, insinuîndu-se încetul cu încetul în cetate, va izbucni la sfîrçitul dramei, o datå cu întronarea tiranului Egist.

douå nume care erau Eteocle çi Polinice într-o înainte de deznodåmîntul conflictului sînt confundate unicå çi însîngeratå corporalitate, într-o moarte care nu mai are nimic abstract çi teoretic, iar cadavrele lor mînjite de sînge, spre care aratå corul, oferå din plin privirii „trofeul zeiÆei Ate“, Blestemul råzbunåtor. Astfel împårÆite între mesagerul care anunÆå în numele cetåÆii faptul însuçi al morÆii „politice“ a celor doi fraÆi – abstracÆie pe care finalul tragediei, autentic sau nu, o reia pe seama lui Eteocle – çi femeile care aratå, care spun, care cîntå carnea mutilatå çi sîngerîndå a genos-ului stins pentru totdeauna, cele douå imagini ale morÆii råspund jocului dublelor determinåri tragice care constituie substanÆa însåçi a trilogiei tebane41. În interiorul polaritåÆilorcetate/familie, masculin/feminin– çi în interferenÆel e lor – threnos-ul ocupå o poziÆie cu totul caracteristicå. Orice lamentaÆie funebrå este din principiu rezervatå femeilor42, dupå cum orice elogiu

258

271

562

?e di c u er ac i ul ut seg a ,i ul ut - ne mo ma åÆ nes ba åt s aec a , å d nuba el er v a dac , d ni br ov t per d al , er ac e p å necs o e p, ec e D ?ci g art i ul ul oc at ce ps el esil uc nî ii Æ r o ml a i ç us nî l ul oc at ce ps 3t ag n ul a if r a i ç eti b us i r o d up ae ne mes a t uv a if r a , 2r olii ni r E a ås aor - eg nî s ati a hi ç nasr e pi ul eger a mot naf ådav ås l - ud nî c åf , er ati z e o i ci n år åf at nî m i å ps nî lî , åvi rt o p m i d , er ac e p cil b upi unu aet atili bi s nes aj a ne ma e dl ui eci boi ç ut ot aev a un er ac ,li hcs E ec e D ?e n ui Æ po åt s aec a ec e D . s nese ar p ai dnuc af t err an :i r åt al er i e n u l ut cei bo i eci bo e d ec af i Æ nec o ni r olii poc a aeec a uas i ç oi do r olil a ni m i r c a aeec a , r ol eli z t å pac n upi ç- er ac r oli e mef a aec uas r ot å n ubz år l ur eif e d d ni r u mr oli or e a aec , er a d nuces r ol ej a nosr e p a aeec a uas r oli t çi nog at or p aet r ao m, e ni f nî ; cil b up e d et r a pe d uae di c uni s es ar de F uas ari nai e D, at s ac oI ,i ul ut al a p l ur oi r et ni nî iii poc ae di c ui çî ril e d nî el c ar e H, esil uc nî uaer u mt si g E uas no n me mag A r a d; 1i c nî t s i e n ul utl a nî ni d ac nur a es e ndav Ei ç muc åp ud,i ul ucil b up aÆ af nî as psii Ænîr oacmnl u sea,l xaati sAi .scai gaaretdj ainÆ oasurtei p iaudnau ar sai ceesr, tpalruåtvneedamoet m s nî i ç up uar e un ael - Vl a l ul oces ni di nei net a ii r ot at ce ps ,ii Æ pecxe avr otî c ar af a nî , åc – l utl a nu uas mel ot poe N eif ås t ut upif r a er ac r osece der pi un u el e mr u e p, ui Æ ar o H e d ui pi c ni r p e d l ug nar al t aci di r – l ut paf iil ei o d nî l un mes b us e n up aet up r a un et art s å p eci t a r olii d - egart i ul u- s upr oc a å di par e d tî ci r o er a ni maxe

O

) 581 P A,. r o H( t e di c urt ae de Mol upo p mar oc sor e up e N. 1

åcaer g ai degart nî ii Ær o maer at nezer pe R

. 579- 279. u E. 82 . 249.f c , 149. g A. 72 . 518. g A. 62 . 576. u E. 52 . 1601. h C. 42 . di bI . 32 . 991 . p, ei dg art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V /t na nr e V nî , “ se di n muEse d x uae b malf se L„ , t e uqa N-l adi V. P. 22 465- 365. h C. 12 . mr ui ç 6811. g A. 02 . 3811- 9711. g A. 91 . 832. g A. 81 . mr ui ç 0501. g A. 71 . mr ui ç 5391. g A. 61 . mr ui ç 986.f c - 419. g A. 51 . 839. g A. 41 . 058- 448. g A. 31 ERT EP E OZ

ZOE PETRE

Heracle, anunÆatå de cåtre Lykos6, deplînså de cor çi de cåtre ai såi7, doritå chiar de cåtre erou 8, dar çi aceea a 9, fiilor såi, pe care podoabele funebre, la început invocate apoi vizibile10, par mai întîi så o confirme – o moarte anulatå de întoarcerea regelui, dar numai pentru un moment 11, pentru ca mai tîrziu aceleaçi podoabe så confere o prea oribilå realitate uciderii copiilor de cåtre chiar pårintele lor; sau Lyssa, delirul care cuprinde trupul înainte de a cuprinde sufletul eroului, descriså çi vizibilå în acelaçi timp 12, declarîndu-çi ea însåçi forÆa sa destructivå13, pentru ca apoi så o manifeste fåcînd så se pråbuçeascå palatul14, çi ale cårei efecte devastatoare sînt povestite, vizualizate çi în sfîrçit înÆelese decåtre erou însuçi. Scena culminantå a dramei pare så multiplice componentele schemei pe care am propus-o deja: crima este la început preziså de Lyssa15, apoi presimÆitå de cåtre cor16 çi confirmatå de strigåtele lui Amphitryon care marcheazå momentul precis al morÆii copiilor 17; mesagerul o povesteçte în detaliu18 înainte ca ea så devinå pe deplin vizibilå prin prezentareaekkyklemeipurtînd corpul doborît al eroului adormit çi cadavrele fiilor pe care el însuçigrozåvia i-a ucis19 Amphitryon corul deplîng crima în 20,çiiar toatå sa; sîngeroaså publicul revede teribilele ei efecte a doua oarå prin privirea lui Heracle care îçi recîçtigå, încetul cu încetul, conçtiinÆa realului21, în 22. Reluatå fårå sfîrçit, a treia oarå, prin privirea lui Tezeu încetare din registrul imediat a ceea ce este înfåÆiçat vederii în cel al discursului mediator, din zona vizibilului în cea a faptei imaginate çi descrise, crima eroului în delir pare så se repete la infinit, iar oroarea, sîngele çi moartea invadeazå scena cu o violenÆå fårå rågaz. Aceastå arie de bravurå a operei euripidiene nu este, pe de altå parte, decît reluarea multiplicatå a asasinårii „nucleare“ a lui Lykos. Ea începea, aça cum se cuvine, prin anunÆarea morÆii23, urmatå de strigåtul de agonie care låsa så se ghiceascå împlinirea råzbunårii24; Amphitryon intrase în interiorul palatului pentru a savura acest spectacol25, dar aici firul se rupe, iar cadavrul duçmanului nu va mai reapårea, aça cum era de açteptat, 268


dar cuvîntul ampho sugereazå la fel de bine duplicitatea eroului – amîndoi, vom folosi limba din Parnas, imitînd chiar vorbirea din Focida“21. Acestor viclenii ale discursului le corespunde condiÆia însåçi a eroului: Oreste este efebul care poate çi trebuie så foloseascå çiretlicuri pentru a-çi atinge scopul 22. Oreste este, precum Neoptolem în Filoctet al lui Sofocle23, un personaj care evolueazå; dar în vreme ce eroul lui Sofocle se transformå, ca så spunem aça, sub ochii noçtri, Oreste este evocat într-o biografie care parcurge toate treptele vorbirii, de la Æipetele bebeluçului, nepios, pe care le reaminteçte doica, trecînd prin discursul viclean çi înçelåtor din Choephorele, pînå la cuvîntul clar de adult care råsunå în procesul din Eumenidele. Între aceastå cucerire a cuvîntului – care foloseçte viclenia çi graiul dialectal – çi mutismul Casandrei, nearticulatå ca un animal sau ca un barbar, apoi delirantå – se stabilesc raporturi, dar çi grade çi opoziÆii. În Choephorele, de altfel, Oreste va fi çi el copleçit de viziune çi delir24; spre deosebire de Casandra, totuçi, el va ieçi din aceastå stare pentru a cuceri ordinea clarå a cuvîntului liber: emphanes logos. Aceastå izbåvire ajustiÆiei. discursului are ce drept necesarå instaurarea În ceea are condiÆie ea mai specific, aceastå justiÆie aparÆine, de fapt, discursului. La tekmeria oribil de concrete ale Eriniilor, Oreste opune ordinea abstractå a cuvîntului. Cuvînt oracular, dar çi explicaÆie, motivaÆie a acÆiunii. Eriniile aratå o realitate brutalå çi mutå sau nearticulatå – sîngele vårsat, maternitatea biologicå; Oreste le opune semnificaÆia explicitatå, noÆiunea abstractå de paternitate, finalitåÆile acÆiunii. Martorii såi spun, nu aratå. JustiÆia nu se instaleazå printr-un horkos, printr-o formulå magicå çi sumarå, ci prin cuvînt – çi, aça cum este prescris de cåtre Athena, se instaureazå dreptul ambelor pårÆi de a-çi pleda fiecare cauza, iar votul nu va fi dat decît atunci cînd cele douå pårÆi au terminat de vorbit25. Cum så nu confruntåm acest proces cu procesul viciat çi nedrept din Agamemnon, unde acuzatul nu avea dreptul la cuvînt, ouk epi glosses? Unde, de altfel, acestei interziceri a dialogului îi corespundea, în urna sîngerîndå, 261

362

662

. 334- 824. u E. 21 . 318. g A. 11 . 742- 422. g A. 01 . mr ui ç 654. g A. 9 . 544. g A. 8 . 83- 63. g A. 7 . 01- 8. g A. 6 . 04. p, sertî a M, e nnei t e Di z e V. 5 . 2361- 9261. g A. 4 . mr ui ç 9361. g A. 3 4261- 1261. g A. 2 . 9531, 35 31. g A. 1

et o N . so gol et se l ut ser åc , åvi rt o p m i d , å n ups ås er ap li hcs E i ul ai goli rt , er ec åt et se l ut ser åc e nups es i n, e mer v åtl a o- rt ni d , e mar d etl a i e nul uti çrîf s al åc ad , åc urt ne P .i ei t - ser Ol a al ec a ac t ago b e dtî t a t xet nu al e d dni nr o p es up e?il usbrerutcseil ediåçcadem irrccr, aaÆd,nel oai nvai çb eaitÆai tosputj ,nîaseitratåebce,rtan sî aeettsaetceA c ace d uj li hcs E ar e er ac nai net a t seca r adaça muc – etl aif E i ul aer a ni s as a , ser gor p t sec a ez e noi Æ c nas ås aev a er ac eci til o pi e m i r c l a åt adot ot r ot r a m– uaec ud noc iî er ac e p i ec e d åÆ af r oli r ot åc ud noc aet atili bas no pser uat ne ma d - nuf er ac eci til o p r ol et c a l a r ot r a m, es- udnî r uat s ni ai r - o gesi t uz åv a er ac ,i e net Al a naeÆ åt eci ut sec a aÆ nei r e pxe ert nî l ut r o par et se er ac : el es nî el e nî l us nups år et ao p cses åg i çî er ac , ae ne mes a e d ,i r åbert nÎ ?ti uÆ nål nî i ul ut - nî v uc el a et p ur oc r ol et cef e a, år a ni ga m i ni Æ upl ec , aÆ nei r - e pxe ni r p åc aert ås ,i ei Æ ar c o me d ai z ol pxe ti årt a er ac , nai net a t sec a t ut up a muc :l us nups år i s åg r ov i ç- un et ao p er ac i r åbert nÎ .i r åbert nî å nup i ç- ås ai r ot ad åc nî er ai a ml uci r ot si , åzil a na e d eÆi hcs i et sec al ut åpac aL * . et at ec nî ae ni dr o et se er ac si r e åt s aec a e ni bi a ml ec å m i r pxe , ei e mef uas RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

. el e mel bor p et aot åvl oz er un ei Æ at -i de me d åt ai geli vi r p å mr of o et se åci gart at r a åc e nups a r ad,i eÆ nel oi v a å mr o ne aet at uer g uc et çet sev ni l - er ac e pi ul usr ucsi d ar p us a eg nî rf s år es t seg t sec a, or e nahp ne t ati ucri ctr uc S ?aet r ao mec uda er acl ut seg t nevcerf e dtî t a ås nî e d ul cxe ec e d; r ol er vadac ai ç r oli når a, r ol eÆ ni r ef us a i çi ul eg nî s aer e dev , 5 e ni b ai t ç ol et ot si r Ai ç, col e d e d ul cxe un , er at al er i ç si s po ert nî , so ht ap i ç t c a ert nî , t uc åf er e d uer e me nî mår er aci ç t ne mo mer aceif nî ecaf er es er ac ,l ur bili hc E. åvg nas xe un, åt ai de met se åci g art aÆ nel oi v r a d , ål ai o d nî år åf , åci r ot er er a bert nÎ ?“ nr e do m„ l urt aet , me nups ås , å ni mo d er ac aec tî ce d t nî v uc i ç t c a ert nî åti r efi d ei Æ al er o er pse d dnî r uci a mer ao abr ov et se uN ?et çevol er ac ii c ui c å ma , eg nupårt s er ac i e da ps a , e dac er ac i ul upr oc a ås pil e åt s aec a ec e d : et ar eg us et ne mel e et ar å mune n ni d i ç et at år a uar e er ac i r ut nî rf ni d eti ut åcl a i ni ga m i e d åÆ ne d nuba o , ae dev es ec aeec e d ol oc ni d , ati cs us eapei rduil eufl u erdt iai etmanîetdatni icraappa,cl uleopc,atucåespis u ,lt u pcaifl ebdu,pt aati Ænceavenri a li hcs E .i r a Mi er T i ec t s of ua er ac urt aet e d i ne mao i r a ni dr oart xe r ol ec a el ec aolji mti ç å pe d if r a , ai ut sec a i a i r o ni mi r osece der p i Æl u m urt ne p i ç i c , er ae pse ka hS urt ne p i a mun un li bi s o p ar e ec aeec åc der c ås uer g et se i m î r a d; t aer c e d r oç u et se un et at pet ç ae nii Æ r o ma ål art aet ai z uli , ål ai od nî år å F. ei ov nî er ao bz ås e ni b et r aof uaet up el e di naec O e d nu ol oc a , “ e pr aç nî e mr of s nart es ås aet up r a un so mda C„ ai er åc el e mun nî ,ii Æ åtili m i sor ev aee di , et r a p åtl a e d e p , åt avce da ni Æ up e d l ef aL . åci t a ai degart ar e er ac , br ev nî i ç ac t c a nî , åç agi c u åÆ nel oi v e d ei z ol pxe aec a acil pxe a urt ne p et avce da ni Æ up aer pii r eti r c ,)i ç us nî l e ai t ç ni t al l ut eo p ,l ef tl a e d , ec aeec( å ni r d naxel a ei Æi dart e dil a ut cel et ni e dt a nif ar cil b upi unu elii r eti r c e d ei Æ c nuf nî t ace d uj eif ås i ubert r a un e d nî r eg nî s el er v a dac eli bi zi v ec af a urt ne p 4 a mel kykke åz aet nev ni er ac urt aet n U. ui Æ ar o Hi ul a s ati ngi d uc , met å m, år ut ågel oi ci N ERT EP E OZ


un vot unanim26, în vreme ce cuvîntului egal împårÆit din procesul lui Oreste îi corespunde votul divizat al tribunalului exemplar. Libertatea cuvîntului, libertatea judecåÆii care discerne, discurs clar ce nu mai laså loc pentru rumoare çi nearticulare: în aceastå justiÆie îçi gåseçte adevårata substanÆå acea Peitho a Athenei. Trebuie totuçi observat cå în scena procesului nu existå nici un cuvînt din sfera lui peithomai; acest argument valoreazå atît cît valoreazå orice argument ex silentio, dar este ca çi cum seducÆiile cuvîntului nu-çi aveau locul în acest proces întemeietor. Dupå, da; elocvenÆa pledoariei Athenei ia locul argumentului riguros, çi såvîrçeçte miracolul pe care justiÆia nu l-a putut îndeplini singurå. Aceastå Peitho fårå atribut pe care o invocå Athena – noÆiunea absolutå a persuasiunii – este o incantaÆie beneficå dacå serveçte justiÆia, çi dacå desåvîrçeçte ceea ce justiÆia a instaurat. Instrument al solidaritåÆii, ea reaminteçte totuçi pericolele dezastrului; armonizeazå, fårå a anula înså ierarhiile cuvîntului public. Peitho este de partea Athenei masculine, çi nu afecteazå opoziÆia dintre cel care con-

2. `Aut agitur res in scaenis aut acta refertur (Hor., AP 179) Så låsåm deoparte pentru moment atît pe Aiax, cît çi pe OEdip la Colonos – atît situaÆiile în care moartea este aråtatå în spectacol, cît çi cele în care moartea este o dispariÆie misterioaså. Dacå examinåm scenele în care violenÆa tragicå atinge paroxismul – moartea lui Agamemnon sau cea a copiilor lui Heracle, duelul Labdacizilor sau triumful delirant al Agavei –, ne dåm seama de faptul cå momentul însuçi al catastrofei este epicentrul unei structuri care face så alterneze acÆiunea çi naraÆiunea, tiradele çi cîntecele corale, ceea ce este vizibil, ceea ce se laså ghicit, ceea ce se explicå – çi unde absenÆa care semnificå en creux gestul morÆii Æîçneçte în nenumårate substitute care acumuleazå tensiuni aproape intolerabile, focali zînd în jurul acestei eclipse toate componentele spectacolului tragic. Pattern-ul acestor secvenÆe comportå trei elemente: temerea cu privire la soarta eroului, în acelaçi timp spectacol, prin agitaÆia corului, çi discurs sau cîntec; momentul însuçi al morÆii, care de obicei nu se vede, dar

vinge cel care se laså al comunicårii,çi care merge de laconvins. semnul Acest mut,spectrum trece prin strigåtul nearticulat çi prin gest, çi ajunge la cuvîntul luminos çi convingåtor ce aparÆine omului, animalului politic (este de altfel ceea ce va spune Aristotel), aceastå ierarhie conÆine în ea însåçi propria sa scarå de valori, dar çi riscurile unei regresiuni. ForÆa brutalå este dominatå de discurs, dar acesta foloseçte atît seducÆiile, cît çi violenÆa: ouden pros bian, desigur – dar Peitho trebuie så se distanÆeze corect nu numai faÆå de despotism, ci çi faÆå de anarhie. Fiindcå, så nu uitåm, dacå la sfîrçitul capodoperei sale de persuasiune funestå, Clitemnestra îi cere lui Agamemnon så se recunoascå învins 27 – Athena proclamå, omagiindu-i pe Peitho çi pe Zeus Agoraios: „a învins pentru eternitate, violenÆa mea beneficå“ – agathon eris28. În orice justiÆie, dreptul de a vorbi sau de a tåcea, cum va spune Tezeu în Rugåtoarele lui Euripide, dreptul de a convinge çi de a te låsa convins, de a fi om politic sau mut, sau barbar,

careculise se ghiceçte în alternanÆaîngrozite strigåtelor agoniespecvenind din çi a comentariilor alede corului; tacolul morÆii såvîrçite, vizibilå prin expunerea cadavrelor sîngerînde purtate pe ekkyklema, dar çi comentatå printr-o naraÆiune çi prin lamentårile corului, care fac så sune limpede cuvintele care aratå cåtre oroarea expuså. Este vorba, fårå îndoialå, despre o schemå mai curînd teoreticå, çi care nu se regåseçte în detaliu în toate tragediile, dar care poate fi cel puÆin postulatå ca grad maxim al unei asemenea structuri, pentru a-i verifica în acelaçi timp recurenÆa çi abaterile. Så luåm, ca exemplu, Heracle al lui Euripide, o tragedie dintre cele mai complicate din punctul de vedere al construcÆiei, mai ales din acela al alternanÆei între actio çi narratio, pentru a relua termenii din Scrisoarea cåtre Pisoni . Nu este vorba despre analizarea întregii structuri: ne va fi suficient aici så reamintim savanta simetrie dintre aparenÆa çi realitatea morÆii: moartea lui

262

267

582

672

e d ser ussel B„ , x uar o L el oci N ; 1791 , a di e L , daill I e ht ni es pr o C e ht f o noi t ali t u Me ht f o e me hT e hT,l age S. P. h Ci z ev , 64 at o n, ar pus et ati c t na nr e V. P-. Ji ul elii d ut s e d år af a nÎ . 26 . 718- 108. pp , 8791 ,) 6( 71 sel ai c os sec nei c s sel r us noi t a mr of nI , “ éti c al e d eé di’ l à s or é h ud eri ol g al e D. se nè ht A r uo p r e b mot , ei or T t nave d ri r uo M„ , me dae ;. ti c . c ol , noi t nev nI , x uar o L. 16 .ti c . c ol , r et hci R i ç .f c ; 1691 , ar d no L , noi t at er pr et nI ni yass E na : doi r e P l aci ss al C e ht f o sf eil e R- ev ar Gci tt A e hT , nes na ho J sii r F. K. 06 . mi ss api ç 55- 25. pp, 1691, ar d no L , aci tt A f o se not sev ar G ci ahcr A e hT , r et hci R . A. M al esi G. 95 . “ åt nî c nî e n i ç c al p e n ... åt at pl ucs åt s ac oI o uas t a nese d t et c oli F nu„ ec p m i t nî , so di h et se ii Æ r o ml ul oc at ce ps åc ai z ul c noc al eg n uj a a urt ne p, si se mi mac åt ar ugif at r ai ç et atil aer ac l oc at ce ps ert ni d ai Æi z o po, åvi rt o p m i d, ei uti t s ni ,) ez el a n mes l -i m ås aet atili ba ma t uv a a naç uce T al e una M er ac e p t xet , 2, 1, 5. uno C. Q( se noi t se auq ert ni d a n u- rt nî , hr at ul P. 85 . nil r e dl ö H e d et azili t u elii r oget ac al å nî p g n uj a ås t ut up ma l ef t s a ; r e d näl dei r Fi ul l uese er pse d t alf a ma åc l ut paf

, åz aezili t s i ci t a ii r ot ci p , 17 ål at ne muno m ar ut pl ucs nî i ç tî c ,i r uz nor b eli ci mnî i ç åci mar ec nî tî t a, åt at nez er per e ni b et r aof åci a hr a ei Æi dart o d nî ul e R . si c u et se uas e di c ul uor e er ac nî i ç us nî l ut ne mo m: å necs nî åt adoi ci n e paor pa e nup unl ul oc at ce ps ec aeec i a mc ot åz aeçi Æ åf nî er ac es av e p et at ci p e necs cses åg es ei r es åt s aec a nÎ .i ei degart l ai ç us nî l us nes i s åger a urt ne p l ul oc at ce ps åz aesr ev art aif ar go noci : t at nez er per l uti mal eti m i rt a urt ne p åci g art åcs a mo er a pa un åt a doi ci n r a d ,l ur oce d åz aer eg us år ut ceti hr a e d et ne mel e ,l urt aet åz aer eg us r ol ej a nosr e pl u mut s o C . 07 urt s no me dti Æi hg nî et at å muj e p nos aI , 96 xai Ai ul l ur v - a dac d ni r e poc a asse mce T, 86 åc av nî åt a mr of s nart oI i c , eli r ul or åc aoj i çî ec p m i t nî i r ot c a åt a doi ci n dåv es un : ål art aet ai z uli l ar get ni å mus a, ci t a mar dt cei b us uc es av e d, ås upo ai r es , 76ii t ç å mel ai ç i ul ui t sev art el a,i ul ul b ud elii r oget ac l ef t s a åz aezili t u åc a d, er at nez er per ac l ul oc at - ce ps ,i ul urt aet a åÆ af åtl al aec d nî çi Æ åf nî , åci necs ai z uli åz aet no me d – 66 acs a mi ç- ud ni vi r p uas åz ae mut s oc es

,ainÆilerreCB,utrstneuPKi udl niueir nutetareiertipLzneerkoit anaDr. um zr nuei çdut8S1.1e.hpc ,si 9g6ar91T s ad dnu ei dög ar T e hc si hc ei r g ei D , r e d näl dei r F . P .f c ; 454- 354. pp, 4, 0791, r a m i e W- nil r e B, 4, ef ei r B dnu e kr e W e hcil t mäS nî , “ e nogi t nA r uz neg n ukr e mn A„ , nil r e dl ö H. r F. 75 . 8501- 7501i ç 0501- 8401. 65 . 898- 698. 55 . 488- 388. 45 . 778i ç 968. h C. 35 2931- 4831. g A. 25 . 23 at o n, ar pus .f c , t p ur oc ui cifi r c as e d t cef r e p ul p mex E. 15 . ai ser gor p åz ae d nacs iî er ac el b ud e m i r c å uo d r ol ec el a li bi zi v et r aof l ul oc at ce ps år åf t a ni g a m i e d uer g et se er ac ,i ei t - ser O aer at nez er per urt ne p, 854 e d et ni a nî t at si xe a un ae åc a d r ai hc , åci necs ei r å ni ç a måt s aec a t at nev ni if av li hcs E åc , csesi r ut r å m, et se ae m aer eg ni v noc ;i e mel kykke el a i r åzili t ur ol e m i r p a åli bi so p at a d er pse d, 4 at o n, ar pusi z e V. 05 . 1731- 8431l uj as a p gert nî i ç 3531.f C. 94 . 3431. g A. 84 . 24- 14. pp,. mmo C, ert e P- ç a p uLi ç , 747 da) 9791( 9391, dr of x O, yr at ne mmo C dna noi t c udort nI na hti wdeti dE. art c el E. se di pi r u E, not si nne D. J.f C.li bi d ua

pi m -eac m eidt , tnîati rnoetzcerap–eruiecinfii tbr eat raacofl ,ulrtuapeutr gåzåaceat aDr.tåzeraaerceigniugs r ao d ai degart ec aeec åt ar a ,l art aet l urt si ger e d ol oc ni d es- udnî uti s ,i c , ci gart l ul oc at ce ps i ci n,l ut xet i ci n åz aert - s uli un es av et sec ai a mcot åc me dev ås t na parf et se , r O . 56 ei degart e d e necs “ åz aert s uli „ åc e der c es er ac er pse d eci t a r ol es av aif ar go noci uc mår a p moc o åc a d åt ne di ve i a mi ç er a pa åci s al c ac o pe ni d e nei net a r oli r åt nez er per l ul b mas na nî ii Æ r o ma eci gart ii ni ga m i aet ati r al ug ni S . so neg urt ne pi ç r ai hc åli bar el ot i ç åcif e ne b e ni ve d , sil o p urt ne p s nes d nî t å påc , er ac i ç åt aci fi r up et r ao m o åci ti m a net A et se er ac el ae di i Æ åt ec i et sec a ae mul nî åz aer get ni er ac , r ot a no dr o t seg : ur be nuf l ui gol e uås l uc ol nî d ni uti t s ni ,i ul ur oc l u- so ner ht ez et ec nî ås ec af uez e T, 46 x uar o L el oci N avr es bo e ni b muc aç a , e di pi r uE i ul el er aot åg u R nÎ . åt ne di ve i a måt adoi ci n et se unii Æ åt ec eli Æ r o p al r ot åÆ ni ne ma i ul us oa h l a l e do m ac eci g art ii mul aÆ ner e oc ;i r usr ucsi d , el et s , e mar gi pe – er ar e n uf eli r åt nez er per e d åt ar e po aec e d åÆ af r art noc s nes e d l ef t s a et se åci g art ai Æ ati de M. “t ni oj f o t uo„ sr evi nui unu


ZOE PETRE

77. Cf., e.g., Med. 1167-1121 (Iolke çi tatål såu descompuçi de otravå); El. 839-843 (moartea lui Egist); Ba. 1122-1147 (sparagmos al lui Penteu). 78. Vezi amfora citatå çi reproduså de cåtre J.-L. Durand, op. cit., p. 138 çi fig. 3 (=Brommer, op. cit., 413/1). 79. Cf., e.g., neck-amphora de la Cumae (pictorul lui Ixion). 80. P. Vidal-Naquet, „Eschyle, le passé et le présent“, în Eschyle, Tragédies [Folio], Paris, 1982, p. 27. 81. E., Heracl. 551. 82. Cf. 558-559: me treseis miasmatos/ toumou metaschein, all’eleutheros thano. 83. Cf. 474-534, 562. 84. J.-L. Durand, loc. cit., cf. G. Steiner, „Silence and the Poet“, în idem, Languages & Silence. Essays, 1958-1966 , Londra, 1967, pp. 55-74. 85. AP 7, 255. 86. AP 7, 443 (cf. A., Ag. 1390, 1543); atribuirea acestui text lui Simonide era deja contestatå de cåtre M. Boas, De epigrammatis Simonideis, Groningen, 1905, p. 213, care vorbea despre un exerciÆiu imitativ al unui erudit, poate Mnasalkas; vezi mai ales H.T. Wade-Gery, „Classical Epigrams and Epitaphs. A Study of the Kimonian Age“, JHS 53, 1933, p. 81 cu notele aferente. 87. ansamblul Peek, Griechische , nr. 10, 1, Epigram 1. Cf., pentru acestuiGrabinschriften text, çi C.M. Bowra, „The of the Fallen of Coroneea“, CQ 1938, pp. 80-88. 88. Th. 1, 113; cf. Paus. 1, 29, 14. 89. Cf. epigramele AP 7, 426; 430-432; 435-437 (çi ansamblul epitafurilor pentru råzboinici – e.g. 226-234; 242-259) cu 433 (a lui Tymnes) çi 531 (a lui Antipater din Tesalonic) – sau cele douå epigrame, deja puse în relaÆie de cåtre autorii colecÆiei, 433, pe care tocmai am amintit-o, çi 434 (a lui Dioscoride), despre curajul unei mame de erou, unde numele cetåÆii îndepårteazå tot ceea ce ar putea fi personal în moarte, chiar çi lacrimile. 90. E., Tr. 1188-1191. 91. Cele douå epigrame ale lui Crinagoras, AP 7, 380 çi 401, erau incluse în Coroana lui Filip din Tesalonic, care scrie el însuçi o a treia, în acelaçi stil „decadent“, pentru un anonim (AP 7, 383). Ar trebui oare så adåugåm la ele AP 7, 208, a lui Anytes, pentru un cal de råzboi cåruia ea îi evocå sîngele negru çi pieptul însîngerat? Dubla naturå a calului çi, mai exact, a calului încålecat de un råzboinic, 288

ERT EP E OZ


În Agamemnon, moartea regelui çi cea a Casandrei, îndelung pregåtite prin crescendo-ul din ce în ce mai neliniçtitor al enigmelor proferate de prinÆesa captivå, capåtå o realitate bruscå çi înspåimîntåtoare atunci cînd råsunå strigåtul lui Agamemnon lovit de moarte47, care face så aparå crima instantanee, brutalitatea imediatå, concretå, a rånii care sfîçie carnea regelui:Omoi, peplegmai kairian plegen eso strigå Atridul 48. Contrastul violent care opune acest horcåit cuvintelor zadarnice ale 49 unui cor care ezitå între acÆiune çi deliberare prudentå pregåteçte apariÆia în scenå a Clitemnestrei 50 triumfåtoare, în picioare, lîngå cele douå cadavre a cåror glorie teribilå o revendicå pe de-a-ntregul. Unic martor al faptei sale, ea însåçi o povesteçte în toatåoroarea ei: „Çi lovesc– de douå ori – çi fårå nici un gest, cu douå gemete, el îçi laså braÆele så cadå; çi, cînd este jos, îi dau a treia loviturå, ofrandå votivå pentru Zeus Mîntuitor al morÆilor, care domneçte sub påmînt51. Zåcînd, el îçi scuipå sufletul, iar sîngele pe care-l aruncå cu violenÆå sub fier ul care l-a stråpuns må inundå cu stropii såi negri, la fel de dulci pentru inima mea ca roua cea bunå a lui Zeus pentru såmînÆa din mugur“52. Dacå, în Coeforele , asasinarea lui Egist se înfåptuieçte într-o stråfulgerare – un otototoi al tiranului çi, aça cum va spune imediat slujitorul, Aigysthos ouket’estin, „Egist nu mai existå“53; dacå, dupå stihomitia care o opune lui Oreste, Clitemnestra moare fårå ca lamentaÆia sa så fie auzitå, acestea se întîmplå pentru cå, dincolo de cadavrele expuse, textul – gest çi cuvînt în acelaçi timp – nu focalizeazå tensiunea dramaticå în jurul rimei c prezente, ci înspre srcinile sale, cu mårturia vålului însîngerat care, odinioarå, îl prinsese pe Agamemnon într-o capcanå mortalå. Corporalitatea Clitemnestrei, atît de invadatoare înainte de moartea sa – anticipatå într-o manierå brutal carnalå: „cu gîtul pe tåiçul såbiei, lovitå pe drept, se va pråbuçi la rîndul ei la påmînt“ 54 – aceastå corporalitate care încarcå aluziile la adulter cu o precizie çocantå, çi pe care regina însåçi încearcå så o instru273

572

682

l a t ne no p moc t ne mel e acii Æ r o ml ali bi r et pi hc nu åz aeçi Æ - åf nî i ç t nazil art ue n r a ni g a m i t sec a ez e dol pxe ås ec af åci g art aet r ao m, åvi rt o p m i D. 36ti s oc i ul unîf a uas i ni c - å dår ni d esl u ms ii r olf a , e dac er ac i ul uc a poc ae ni ga m i ni r p et r ao me dti vl os ba åcr api ç t al b ude d et se d nubi r u m l uor e , t xet nî r ai hc , et r a p åtl a e d e P .ii Æ r o ma ål at ur b aet atil aer e d åÆ af ei r ot as ne p moc i ç er aot acifi r up ei Æ c nuf o åt å pac si se ht or p ,l a uti r nî , muc aç a t ot , 26i ul uor e a er aot ei çîf s aet atili bar e nl uv uc sr ucsi d nî e hcer e p ec af “ es ao murf ii Æ r o m„ ai gol oe di ,i ci a r a d;li bar a p moc ul b mas - na nui r ef o aet up r a aee po pe r ao d , d ni br ov t per d aL ? åci g art aet r ao m uc mår a p moc el ås muc ,i eÆ nel ec xe a å mer p us aer acr ec nî e ni ve d, åt ai Æ nat s b use d, er ac ,ii Æ r o m l ut ne mo m et se p ei Æ o me år åf åce nul a i ç e nui Æ c art s ba er ps e d ni t , 16 ur be nuf l usr ucsi d e d åt avi tl uc ae et se muc aç a,i ul unaeÆ åt ec ii Æ r o mae ni ga m i , et r ap åtl a e d e p, åc ad ;) åvi rt o p m i d å bar ge di a m;i eÆ nel oi v ai r å dne her pa e d nuf - or p i a mi e n u l us nes nî ec ud noc un år ut p ur åt s aec a r a d , 06 eci s al c er ar e n uf r ol el et s l a cil oc nal e m uas ni nes

el c of o S urt ne p , 73 , 7 P A . g. e , er ar e n uf e mar gi pe avetî c nî åli bi t pecr e p et se ui cifi t r a ac i ul ul oc at ce ps a er azi t nei t ç - noc i ç aeec A . et at nez er per r ol ej a nosr e p a år ut a n al b ud uil at e d tl a eci r o tî ce d e ni bi a måt ar a ec aeec – . ct e s aill a C , nog a u E, s ai r a h C, s o ki n u E: p m î c nî si r cs et se e mun r or åc l ai Æ acs a mi Æ uer o hc åt ni z er per el e tî c uc evi t acifi n mes i a m tî t a uc r a pi m î ) ael - Vl ai ul ul oces a et at å muj a uo d a- e d aec( 92- 52. r n al r et s be Wi ul l ug ol at ac nî et art si ger nî eci t a el et - ne mg ar F. “ r ol esil uc a„ ei r eg a m i åt s aec a e ni b åz ae hcr a m ,. ct e e da ne m nî uas i e mef nî i Æi t sev art i Æ uer o hc uc , et a mut s oc eli r ur oc uc ,) 054- 074( 81- 71, 51- 41, 11- 01 VA r a d,ii r es å uod el ec ert ni d ati m il al a uti s et aop es ,i e nogr o G acs a m uc uesr e P e p t cei b us t per d l - ud nî v a ,) 064- 074( ne hc n ü M ni dl uez u mal e d “ na Pi ul i ul ur ot ci p„ a e kil e p o – 8 VA.)i ri t as nî i Æi t sev art i Æ uer o hc – 19- 09. r n, 2 b mar yhti D , eg di r b ma C- dr a kci P = 7 i ç 6 VA – .ti c . po , r et s be W. L. B. T( ael - Vl ai ul ul oces l ut upec nî al e d er a pa eif ar go noci åt saec A. 76 . 062- 412. pp, 9691 ,) 1( 39 HCB, “ s ul y hcse A er of e b ai et ser O e hT„ , sei v a D.I. M .f c ; 8- 1.l pi ç 22- 1 . pp , 6691 ,) 1( 07 AJ A, “ r et ar K ai et ser O not s o B e hT„ , el ue mr e V yli mE al ei f ar g o noci ag aert nÎ . 66

leluetm lnaecm i uçn9o5 åmcieapherdaearcaotpåec n uî dieesi Æeanrecriotssierdaueal sai rerotairreolnf u nfî i or uo K e d er aoti c ul årt s eli ni g a mi ert nî år ut p ur o r åv - e dart nî åt si xe( åÆ ni r ef us eci r o azili t s a ni r p dni çrîf s ei Æ ar - e do mo e nup m i er ac r a d, ås aor er ud r ugi se d, er ar a pes o al aet r ao måc uder ås e dni t – ii Æ åt ec el a er a ut p mus eli gel e dl e et se muc t a m i r per aç a – a net A al et avi r p er ar e nuf r olii no mer ec l a ti cil p m i l uj ase m, r åve dart nî , åc a D . ae uc ti d ur nî et se ec aeec ni r p uas , ei degart nî tî ce d t at nez er per et se unii Æ r o maÆ nel oi v e d e ni Æ ec aee C. ur c ul i ç al ec a e nups a år åf , år ut pl ucs aer a mi ç ac l aer e d åÆ af åÆ nat si di ç aeec a al a uti s r åve dart nî et ao p es åci gart aet -r ao m, åc aov or p o åt nel oi v aet r ao mer ac e p r oli r up urt a i r å naf or pi eli bi r o a i ç t asr åv i ul eg nî s a , r oli når a er al at e e dl ef t s a o- rt ni r p åc ,i ç ut ot , t ar åve da ni Æ upi a mi - u N . 85 år be nuf ål a uti r ai Æ at ne mal e d åÆ af , soog e d åÆ af , uås l udnî r al , et se å mr u ni d at sec a ec aeec , r ar e nuf l u- so ner ht uc t r o par nî , et se ci gart l u - so ner ht muc aç a t ot ,i et p ul a år a ut at s aer at nez er per e d åÆ af , aça me nups ås ac, ådnuces et se t at pl ucsi ul unot norf

nemhocr nBü. F M , 3 eg as ne dl e H ne hc si hc ei r g r uz net sil nes.a7V7,9r1e, m i z ev , eci or e el et cei b us urt ne p ; 0791 , ar d no L , 2 noi t c ud - or P ert ae hT keer G, me di i ç .f c ;i ul ul oc at ce ps ar p us a ai Æ at - ne muco d sel a i a mt cei bo ac er a ,. ti c . po , r et s be W. L. B. T i ul l ug ol at ac ; 1691 , not ec ni r P , ert ae hT na mo R dna keer G e ht f o yr ot si He hT, r e bei B et er agr a Mal åt ail at e d e dl ut se d er a ni maxe o ; 6291 , si r a P , e uqi mar éc al c ev a st r o ppar ses s nad e uqc er g ei dég art al r us e dut É, na hcé S. L ; 3091 , si r a P , st ni e p ses av se d eri ot r e pé R, hc a ni e R. S aj e d i z e V. 56 .i Æ åti r ot ua i et sec a el e mun nî r ai hc ei Æ at - ne mal eci r o ez et ec nî ås ec af er ac i ç åci til o p et ati r ot ua ac ei uti t s ni es er ac noer Ci ul ai Æ nevr et ni , 4851- 3851, el e nei c -i ne F nî ,i ç .f C. 35- 93 . pp , 2791 , 91 S CI B, “» secil pp uS« ’ se di pi r u E ni noi t ar Ol ar e n uF e hT„ , dr all o C. Ci ç .f c ; 719 - 838 . ppu S ,. E d nî t ne moc , 84- 74 . pp , noi t nev nI , x uar o L . 46 . 61- 7. pp, 1891,i t çer uc u B , sogol i ç so p E, me di nî , “i e dail I elii Æ ar a p mo C„ , ai Æ er C. P.f C. 36 . 9791, ar d no L- sel eg nA s o L- yel e kr e B , yrt eo P dna t r A keer G yl r a E ni ht ae D f o st c e ps A, el ue mr e V yli mEi ul aet r ac atl us noc t ut up ma un et ac å p ni D. 65- 93. pp, 4891, 01 ni a muh er neg eL , “ étili ri v


ZOE PETRE

mentalizeze, expunînd cu un gest emfatic nuditatea sa maternå55, pare så disparå sau, mai curînd, såse fi transferat – mai întîi asupra plasei omorului, pe care Oreste o aratå ostentativ, apoi asupra Eriniilor care, deçi vizibile doar pentru Oreste, capåtå orealitate oribilå prin intermediul cuvintelor pe care el le foloseçte pentrua le descrie56. De o parte çi de alta a matricidului a cårui oroare nici un cuvînt, nici un gest nu o poate descrie, obiectele care se våd çi daimonii care se ghicesc delimiteazå cîmpul acÆiunii reciproce a vizibilului çi a invizibilului, a tåcerii çi a strigåtului, a faptei çi a discursului. Elipsele textului tragic sînt tot atît de gråitoare ca çi cuvintele care îl animå, iar absenÆa gestului însuçi care ucide devine amprenta în negativ a violenÆei çi a morÆii. 3. Segnius inritant animos demissa per aurem (Hor., AP 180) Dacå analizele pe care le-am prezentat au ceva substanÆå, nu tragediei i se poate aplica aceastå normå mai degrabå elementarå. Pentru cå meditaÆia tragicå, la

interferenÆa çi cuvînt, untimp limbaj multiplu caredintre spunegest oroarea morÆiiinstituie în acelaçi prin povestire, prin acÆiune çi prin spectacol. Încårcåtura excepÆionalå pe care o capåtå discursul tragediei prin suscitarea acestor confluenÆe nu s-ar putea traduce în termenii retoricii alexandrine, ci mai curînd în aceia ai esteticii romantice de la începuturile sale, atunci cînd Hölderlin scria: „Das griechischtragische Wort ist tödlichfaktisch, weil der Leib, den es ergreifet, wirklich tötet“ 57. Dar este vorba într-adevår doar despre esteticå? Acest cuvînt care ucide punînd ståpînire pe corp,das wirkliche Mord aus Worten despre care vorbea Hölderlin, corespunde fårå îndoialå çi altor reprezentåri ale violenÆei din epoca clasicå. Frontonul vestic de laOlimpia, de exemplu, poate într-adevår så fie citit la interferenÆa corpului cu imaginea sa, a morÆii cu expresiile sale stilizate, în cîmpul unei medieri apropiate de cea pe care o instituie tr agedia. Dublå mediere, la drept vorbind, deoarece compoziÆia 274

ERT EP E OZ


(unde se pot decela grade multiple ale reprezentårii: satirul – sau mai curînd statuia sa – care vorbeçt e; poetul care este elogiat; masca femininå care evocå personajele dramelor; epigrama ca text). Pentru cealaltå faÆå, la limita dintre tragedie çi sacru, dintre jocul de måçti çi travestiuri, ar trebui så trimitem la fiecare episod din Bacchantele : citez doar v. 848-861, unde Dionysos interpreteazå travestiul lui Penteu în acelaçi timp ca nebunie dulce pe ca re el însuçi a suscitat-o çi ca împodobire funebrå çi sacrificialå. Despre Dionysos asociat cu måçti în reprezentårile de pe ceramica aticå vezi La cité des images. Religion et société en Grèce ancienne, Lausanne-Paris, 1983. 68. Webster, op. cit., AV 12 – pelike aticå, anii 460-450. 69. Cf. M.I. Davies, „Ajax and Tekmessa. A Cup by the BrygosPainter in the Bareiss Collection“, AJA 77, 1973, p. 211. 70. Cupå a lui Douris: M. Bieber, op. cit., p. 14, fig. 40. 71. DiscuÆia lui M.I. Davies, „The Oresteia before Aeschylus“, BCH 93(1), 1969, pp. 214-260, reia reprezentårile anterioare anilor 460-450 care au ca subiect moartea lui „Egist“ (identificare mai degrabå dificilå pentru imaginile cretomiceniene). Studiul lui Emily Vermeu le, „The Boston Oresteia Krater“, AJA 70(1), 1966, pp. 1-22, pl. 1-8, se referå nu numai la monumentele figurate ale cåror subiecte se leagå de moartea lui Egist, ci çi la ansamblul iconografic al temei momentului morÆii. 72. Emily Vermeule, op. cit. ; oricare ar fi datarea sa (puÆin dupå 458, dupå E.V., ale cårei argumente mi se par convingåtoare, mai timpurie cam cu douåzeci de ani du på M.I. Davies, op. cit.), craterul din Muzeul din Boston pare så fie prima imagine a morÆii lui Agamemnon. 73. Cf. observaÆiile fåcute de François Lissarague çi de Alain Schnapp, „Imagerie des Grecs ou Grece des imagiers“, Le temps de la réflexion 2, 1981, pp. 286-288, asupra seriei destul de apropiate de imagini care înfåÆiçeazå un råzboinic mort pe care unul dintre tovaråçii såi îl aduce din båtålie. 74. Bieber, op. cit., p. 34, fig. 120. 75. Eadem, ibidem, p. 34 çi urm., fig. 121-122 a-c. 76. J.-L. Durand, „Bêtes grecques. Propositions pour une topologique des corps à manger“, în M. Detienne çi J.- P. Vernant (ed.), La cuisine du sacrifice en pays grec , Paris, 1979, pp. 136-139. 287

182

082

a ai r es , R & G, “ y deg ar T keer G ni ht ae D„( nat na ma ht a P i r S. R, e mel bor p r ot sec a t ar c as noc a-l er ac e pl ul oci t r a nÎ . 4 b - 92 a 6831 , 8 , 2 ,. h Ri ç i ng at s o R. Ai ul elii r at ne moc uc ,. mr ui ç 1 b 3541, 41i ç .f c ; 31- 01 b 2541, 11.l o P,. t si r A. 5 . 601- 69. pp, 6591,) ykseL...tfi r hc st se F( 96 S W , “ eg at S keer G e ht no nees n U d n u nee S„ , el a D. M. Ai ç i z e V.li ba bor p et r aof l ef tl a e d er a p ec aeec ,li hcs Ei ul i ul urt aet aer atl ovz e d uc å nar o p met noc if r ai e m - el kykke aer at nev ni ,) 31 VA g ol at ac i ç 3 . p , 2691 , ar d no L , yal P r yt aS dna y deg ar T g ni t art s ull I st ne muno M, r et s be W . L. B. T .f c( li hcs E i ul r oli çr e P aer at nez er per e d åg ael es ) 54 .l p , 503 . p , 5591 , 42 ai r e pse H, “ r et ni a P dar g ni ne L e hT„ , yel z ae B. J. A( “ dar g ni ne L al e di ul ur ot ci p„ l us av åc a D .) eci necs i ei z uli i e mel bor p ar p us a ul b mas na e d er e dev åt nel ec xe( 37- 86 . pp , 5791 , si r a P ,) . rf . dart( sc er G se d e uqi g art ert âé ht eL, yr dl a B. C. Hi ç 711. p, 2791, neg ni tt ö G , 3 ne nell e Hr e d g nut hci De hc si g art ei D, y kse L. A al r ol l ut a m - uz er i ç 571 . p , 4191 , nil r e B, ne noi t at er pr et nI . sol yhc si A ,f r o d nell e o M- zti wo mali W nov . U aj e d i z ev :ii Æ ucsi d es aor - e mun r o n ul ut cei bo t uc åf ua a noi Æ c n uf er ac nî i ul udo m aer azi cer pi ç ac , a mel kykke åt at nev ni t sof a er ac al at a D. 4 .i ott ahpsi or e nahp ne e mso h neseo ne pe ni e kse nht o pa se ne ks o pyh ot :)li hcs E( 9, 11, 6 AV,. rt soli hP. 3 . hc se A.ti V. 2 . 612- 312. pp, 7591, 1 e nysor hpu E, “ eg at S keer G e ht no ec nel oi V„ ,ll at s be T. G. Ri ul el a et ni cc us elii Æ avr es boi z e V. 1

et o N . eci gart ii Æ r o ml a t nel oi v i ç s ol uci r e p l ui r oti r et ert åc å pil c o urt ne p e di hcse d es ci til o pl ui Æ aps åc ai ser p m i r åve dart nî mev a , – 49 ot se soi so h – i ul unot co nari t a a ms ai meci r o t er ce d nurt ni r p åz ael una ae , si s at s eci r o aj ar ucse d a urt ne p, dnî ci c nut a r ai hc uas , 39 ci til o pi ul ut nî v uc l a t ai geli vi r pi ul ui ne mo d l ur oi r et ni nî r ai hc i ul usr ucsi d i eÆ nes ba a åt nazil ar c as ar ut åcr åc nî i ç el a uti r r oli r åzl upxe l a t azili t s l ul e do m ,l a ut ri v nari t nu azi c art s o a urt ne p , et çes åger aet at ec d nî c i c nut a, åvi rt o p m i D. r et si me d å nil p er azil ai r et a me d o et se , et at ec nî åz aer get ni l - er ac , as aet r ao m; ci g art uås i ul uni t se d el a es aor eg nî s el et a mgi t s as ae nr ac nî åtr ao p, abe T ni dt ag nul a eses uf er acl ec, pi d EO, t a met sel b RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

di ci r a p i ç t ali xe nari T . 29 et ar cil o P i ul l a er acifi c ur c ni r pl uti çrîf s i ç r ad, er ao no e dl up m î c e pii Æ r o ma ås aoi r - ol g ae n ui Æ c art s ba vi secc us åc ove d nî c i c n ut a avectl a e nups e n unt odor e Hi ç ,ii Æ åt ec ae ni gr a mal åz aert nec noc es aÆ nel oi v ,l ae di do m nî ; r oli not c o nari t l ut seg ,l ef tl a e d, ec af er et ser O, “i ei s a m i ko Di ul ur ot ci p„ l ur et ar c e P ?19 nari t i unu aet r ao mal år ef er es et xet et seca å uo d nî ma åc er al p m î t nî ål p m i s o er ao et se , s ar oga ni r C i ul el a e mar gi pe å uo d – ii Æ r o ml udi rt up uc åÆ nec al p moc r ol atil os ni ni r p, er ar e nuf r ol e met a åci t a met si s e nui sr ev ni o- rt ni r p – åz aeçat e d esi ei gol ot n Al u- s upr oc ni d åcadi Ç 09“! ei Æ pi r cs ni ae ne mes a o if r a ai cer G urt ne p e ni ç ur e C ?l e e d uae met es åc urt ne p si c u ua-l ii cer g er ac e pli poc nu et s E ?i ul l ut nî mr o me pi r usr ev e d r ot åc åf nu av ar g aet up r a ec„ ;i o hpat ne soi o pos uo m es na nei es par g /et o pi ak i t , xa nayt s Ai ul l a t ar eg nî s nî l up urt åg nîl , åbaert nî es ae : e ni b ei t ç o ab uce H. åli bi sop et se un ei Æ al er oi ci n eci gart ii Ær o maÆ nel oi vi ç å mar gi pe ni d å ni nes aet r ao mert nÎ . 98“ åci aop ul o ac, eg nî s e d nil pl ur eif r ot åÆ ni ne ma dnî ci di r i ç i Æ ni d ni d d ni nçî r cs„ esî r o mo lî aiatrr gai ppser u iåum naumaasåsaiaropnoirçpuerr aaceterpaloecm, –åscooivrtee em reacD–et m ågunoi sd er pse d a br ov et se : r ol aÆ nel oi v ni r p åz aeç at e d es å uo d r ao d , ås aoi r ol g aet r ao m åt a dot ot åtl axe i ç åz aezil art - ue n ec i o pot åz aezili t u er ac i ç ,i et r a p Si a i ci or e ii Æ r o m e p åz ai gol e i - er ac el e mar gi pe ert ni d, r ali m i s do m nÎ .i ei degart aet r ap e dl udosi pe vi si ce d do mnî åz ae uti s ec aeec , 88l urt - s az e d si z er p if r a er ac l oc ar o nu et çet ni maer e di di c uT , 544l una ni d ail åt åb er pse d r åve dart nî abr ov et se åc ad , ti çrîf s nÎ . urt aet al ål p m î t nî es muc aça – uez i unu el ai c , – i o bz år nî ål p m î t nî es muc aç a – i r asr ev da r ol r oli v ar b el e m i t ci v t sof ua un i r ot åt p ul i Æi ci r ef e n i t çec a åc åt ar a e ni ç us nî l ut xet åc urt ne p, e nups ça,i ul ut nî v uc l a ci nhet l us nes nî “ ci gart„ dosi pe nu er pse di a mcot abr ov et se , r o ; 78 aee nor o C al i Æ uz åc ii nei net a urt ne p vi t cel oc i ul uf ati pe l a dnî r l u m i r p ni d se no mel t l ut nî v uc et se – 68 ni r d naxel a t ati c n u tî ce d et se un e di no m i S- o d ues P i ul a s akas p åc tili bat s dniif – ael - Vl ai ul ul oces el e mar gi pe nî ar e per t ut up ma-l er ac e pi ei degart l a cifi ce ps i ul ur al ubac ov l a ERT EP E OZ


consacrat cîteva studii morÆii feminine. Vezi Nicole Loraux, Les mères en deuil , Paris, 1990, çi eadem, La voix endeuillée, Paris, 1999. 38. A., Th. 720-791 çi 792-821. 39. Vezi supra, nota 3. 40. Cf. Th. 887, 895, 911, 938-940 çi Lupaç-Petre, Comm., ad loc. 41. Cf. mai ales P. Vidal-Naquet, „Les boucliers des héros“, Annali del Seminario di Studi del Mondo Classico 1, 1979, pp. 95-118. çi Froma I. Zeitlin, Under the Sign of the Shield. Semiotics and Aeschylus’ „Seven against Thebes “, Roma, 1982. 42. E. Reiner, Die rituelle Totenklage der Griechen [Tübinger Beiträge zur Altertumswissenschaft 30], Stuttgart-Berlin, 1938. 43. Nicole Loraux, „Mourir devant Troie, tomber pour Athènes. De la gloire du héros à l’idée de la cité“, Information sur les sciences sociales 17(6), 1978, pp. 801-817; eadem, „Le lit, la guerre“, L’Homme 21, 1981, pp. 37-57; despre relaÆia globalå dintre imaginarul morÆii çi structurile cetåÆii, vezi çi Zoe Petre, „Mentalités, idéologie et histoire sociale: le domaine grec“, RÉSÉE 18 (4), 1980, pp. 617-630 (despre confuzia masculin/feminin în funeraliile regilor Spartei,

într-un fel de balet grafic care rupe subtil simetria, gestul lui Oreste care-l stråpunge cu spada pe Egist, cel al Clitemnestrei ucigîndu-l pe Agamemnon captiv în plasa funestå72. RelaÆia acestei imagerii cu teatrul tragic este mai complexå decît pare. Nu atît deoarece caligrafia pictorilor s-ar opune brutalitåÆii textului tragic, pentru cå, pînå la urmå, distanÆa dintre ambele coduri çi planul „realului“ este perfect comparabilå, iar eleganÆa imaginii nu este decît un mijloc propriu pictorului de a conferi o valoare exemplarå crimei reprezentate73, ceea ce tragedia realizeazå în alt mod. Ci mai curînd pentru cå alegerea fåcutå, pe de-o parte de tragedie, de cealaltå de iconogr afia aticå, pare în acelaçi timp opuså çi complementarå: desenul concentreazå imaginaÆia direct asupra momentului morÆii, în timp ce tragedia face så se îndrepte spre aceast å elipså atît ceea ce precedå çi anunÆå criza, cît çi ceea ce-i urmeazå. Doar în secolul al IV-lea, mai ales în ceramica italiotå, se regåsesc scene a cåror sintaxå o aminteçte pe cea a tragediilor, imagini cu mai multe personaje, care reunesc, în ceea ce am fi tentaÆi så numim o hypothesis,

44. p. A.,623). Th. 922-931 çi Pers. 236; Hdt. 7, 5, 2. 45. Loraux, Invention, pp. 44-50. 46. Mai multe articole ale lui J.-P. Vernant despre moartea eroicå sînt esenÆiale: „Panta kala, d’Homère à Simonide“, ANSP, ser. 3, 9, 1979, pp. 1 365-1 374; „La belle mort et le cadavre outragé“, Journal Psychol., 1980, pp. 209-241; „Der griechische Tod. Tod mit zwei Gesichtern“, Hephaistos3, 1981, pp. 16-22; „Death with Two Faces“, în Sally C. Humphreys çi Helen King (ed.), Mortality and Immortality. The Anthropology and Archaeology of Death, Londra, 1981, pp. 285-291. Pentru relaÆia moarte eroicå/ moarte civicå, vezi Nicole Loraux, „ Hebe et andreia “, AncSoc 6, 1975, pp. 1-31; eadem, „La belle mort spartiate“,Ktéma 2, 1977, pp. 105-120. 47. A., Th. 89-103; 151-165; Eschil folosise deja spaima pe care o produce un zgomot a cårui cauzå efectivå nu se vede, dar a cårui ameninÆare se poate ghici cu uçurinÆå; se poate presupune cå publicul çi auzea zgomotele pe care le descrie corul, în timp ce strigåtul lui Agamemnon era, evident,

un rezumat acÆiunii, tragic: astfel, pe unalcrater de lacomponentele Polazzuolo, escenariului reprezentatå moartea Dircei cålcatå de taur, în timp ce alåturi, Amphion çi 74. Zethos se pregåtesc så-l ucidå pe Kykos îngenuncheat Sau, pe un alt vas din sudul Italiei, ce se aflå aståzi la München, o Medee – diferitå, dar apropiatå de cea a lui Euripide – unde se våd în acelaçi timp regina ucigînduçi unul dintre fii, în timp ce celålalt fuge, cadavrele expuse ale lui Iason çi alor såi, Egeu care se apropie pentru a o salva pe eroinå 75. Spre deosebire de aceastå picturå care relateazå, cu destulå naivitate, trebuie spus, intriga tragediilor, concentratul epurat çi esenÆial care este, pe vasele din secolul al V-lea, reprezentarea gestului aducåtor de moarte se insereazå în punctul precis în care discursul tragic pare så se întrerupå. S-ar putea sugera o apropiere între aceastå complementaritate a absenÆelor çi ceea ce ne aratå o altå serie iconograficå, cea a scenelor de sacrificiu, unde, aça cum

284

277

972

l uoce l ur ug ni S.ii degart nî i ç i o bz år nî l ef al er ao mes un :i ç us nî l e ar e er aci ul uha mo not ar a ma aeeca e p r ai hc uas – 58i neil aset r oli r ot åt pul aetr ao me nups a urt ne p r ot azi or e i ul ui gol e l a n mel os l unot sel a if r a , t asr åv i ul eg nî s el a eli bi r et el eÆr of et ni v uc avetî c nî ezes ne dnoc ås e ni b e dtî t a i ç ut ot ai t ç er ac l ec ,i ç us nî li hcs E, el a noi Æi dart eli ri ubi rt a nî er e der c nî aev a met up åc ad; åt nes bal ut ot uc e paor pa , s usi a m mavr es bo muc aça, et seii Æ r o maÆ nel oi v, e ni t al aP i ei gol ot n A a a-II V a aet r ac åt aot ni D.ii Æ r o ml a “l a mr o n„ l ur a ni ga m i al t ne mo m nu åc nî urt ne p m i never å S 48 ?r oli ne mao tî ce d tl u mi a mi ç un åc a d , år us å mi ç aeec a nî ni Æ up l ec ,i ul uez ei deg art nî e ni Æ r a pa t er ces nî c ol er a l ur o mo er ac nî li bi r et l ut ne mo måc i ç , ui ci fi r c as urt ne p t uc åf a- s muc aç a , er ao e n ups mo V. r ol aer ec åt : r ol l ucet nî c tî ce d ål at af i a m å mr a o , – a kf a K ae br ov er ac er pse d – r ol e neri s a å mr a aec a tî ce d avectl a et se un, so nol o C al pi d EO nî ål p m î t nî es muc aç a , er a ni muli er ps i r oe nu , ano gi t n A nî ac , di v er ps , et r ao mer ps i ç soa h er ps , el er of - eo C nî ac , ril e d er ps d nî zi hcse d ,i ul ut nî v uc aÆ nes ba ,i ul ut seg aÆ nes b A.l ut ne dnecs nart e nups a urt ne p – et ao p l ur ug ni s – t ai geli vi r p c olji mnu et se ae , å nuc al o et se un aet r ao ma m i r pxe a urt ne p ei degart e d ås ael a as pil E . r et si mnui ç ei noga e d t ågi rt s nu åt adot ot et se er ac er ec åt aec a nî i ç – l ef tl a nî aet r ao mnups er ac r ol ec s upo l art e mai di ç t ai por pa p m i t i ç al ec a nî doc , åt at nez - er per åÆ nel oi v r a d, aÆ nel oi v – t al b ude dl ai Æ nese do m nî ae er a ec aeec nî el et a mgi t s, e nups aet up r a- s, åt r ao piî i ç , et nel avi b ma i mul i e nui ei r ot cei art l a mert xe l ut c nup nî åz ae uti s es åci gart aet r ao m, p m i t i ç al ec a nî t c a i ç ei Æ cei - or P. t a no dr o b us t nacifi n mes n utî ce d et se un aet r ao m er ac nî sr evi nui unu eli r ut p ur i ç ai Æ ar e ba c oj nî e nup ci gart l usr ucsi d, aetr ao mazil a mr o n a e d et sel ai Æ nese pocs i er åcl a, år ar e nuf er at nez er per eci r o e d eri besoe d er ps , åc urt ne P. t acifi n mes er ps e di hcse di ç i et r al a r ot ai de ml ut - nozi r o et çeç åpe d er ec åt i ç sr ucsi d ert ni d ae nui s net er ac nî eci g art ii Æ r o ma ii r oget ac i e nu aeri uti t s noc al eg nuj a ci s al c l urt aet e d åt uc åf aer egel a , et at nez er per ii Æ r o m el a et nel oi v r oli r ol uc eri c ul årt s åd, åvi rt o p m i d, azil art ue n a e d et r a pe d , ae m aer er å p åp ud , er ac i ç , åci t a a mar d RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

a dovedit-o J.-L. Durand 76, momentul însuçi în care victima este uciså este eludat în mod sistematic. Reprezentarea pregåtirilor pentru sacrificiu alcåtuieçte un dipitic cu cea a împårÆirii cårnii, iar violenÆa lor, departe de a fi absentå, se exprimå, dimpotrivå, printr-un grafism minuÆios care nu este departede a reaminti anumite descrieri quasi-medicale ale lui Euripide 77, dar momentul însuçi al morÆii råmîne întotdeauna o elipså. Sîngele Polixenei78 sau cel al copiilor Medeii79, pe care tragedia nu-l aratå decît închegat, poate så Æîçneascå pe vase, dar nu sîngele boului de jug. Spre deosebire de reprezentårile în contrapunct ale legendei, în care codurile picturii çi ale spectacolului sînt complementare, iconografia sacrificiului se organizeazå într-o succesiune în trei timpi (1/0/1), similarå cu cea care structureazå drama. Ce se poate spune despre aceste polifonii? Practicile sacrificiale au influenÆat, fårå îndoialå, tragedia, dar nu existå nici un exemplu de sacrificiu normal în universul 80. tragic, unde acest act esenÆial este întotdeauna corupt Çi cum så nu observåm cå, în Heraclizii de exemplu, 81 sacrificiul acceptat o victimådehekousa moare în mod liber, de nucåtre este aducåtor miasma82,çicare cå, în acest caz, fårå a travesti violenÆa unui act care se exprimå în vocabularul tehnic al sacrificiului sîngeros83, tragedia nu duce la expunerea unui trup ale cårui råni så fie descrise, ci la povestirea miracolului care-l face pe Iolaos så renascå? Nu înseamnå oare aceasta, pînå la urmå, cå discursul tragic, înfåÆiçînd un univers situat în punctul de joncÆiune çi de rupturå dintre lumea cetåÆii, întemeiatå de sacrificiu, çi spaÆiul sålbatic çi haotic exprimat de omor, face så interfereze codurile pentru a dezvålui ambivalenÆa esenÆialå a reprezentårilor pe care le pune în scenå? Se pare cå la sfîrçitul investigaÆiei mele nu existå un råspuns simplu la întrebarea care a constituit punctul ei de plecare, anume de ce spectacolul tragic nu aratå direct gestul care aduce moartea. Dincolo de eficacitatea dramaticå sigurå a soluÆiei „în contrapunct“ adoptatå de 278

282

i e mar d el a e daosi pe å uo d r ol ec a åci rt e m i s aet ati nu åz ai n -il b us , 2791, neg ni b üT,. ssi D, se di pi r u E se d“ sel kar e H„ mi noi ti sop mo K egili eti e wz r e d noi t knuF ei D, eg ni whc S aki no M. 62 . 437- 137. 52 . 657- 947. 42 . 375- 565. 32 . mr ui ç 3611. 22 . 5411- 0111. 12 . 8801- 0301. 02 . 3301- 0301. 91 . 2001- 229. 81 .i c nut a l ur oc at nî c ) 357( x ana noz anet s noi mi or hp uo no hp |i ao b : 657- 947 , s o ky L i ul l a ei nog a e d i ul ut ågi rt s d nî z n ups år – 009 , 098 , 988. 71 . 988- 578. 61 . 668- 958. 51 .i ul ut al a p a daÆ af at nez er per er ac t at ci pi ul uo na p a er aci fi do mort ni r p i ç l oc at ce ps nî t azil aer ar e l e åc a d a bert nî met up e n r a d ,l urt s az e d åÆ n una l ur oc : 909- 509. 41 . 478- 958. 31 . 128- 518. 21 . 365- 265. 11 . a n e s at ar k nor ke ni si o ml ot s ,iiif e dev i çî el c ar e H, 62m 5-m 5et2s5e.xf ec ; s at no hc e’ t y dne | no ne mi ht hp e ds uot e dev l ur oc : 544- 344. 01 .) å dr oc a o-i so ky Li ç et r ao m urt ne piii poc i bo do p m î i ç- a e d aer aov af er ec ar age M ( 533- 333; 033- 923. 9 . 0131- 1031. 8 . 853- 843. 7 . 051- 041 F H,. E. 6 . si r cs mucri c ei ubert s nes i er åc l a ii Æ r o ma åt ai de mer at nez er per o , ui pi c ni r p nî , ås nî d nî nup user pi ei deg art l udoc , e n ui t se hc nî i e mar d d nî ni Æ r a pa , e nr et ni i n ui Æ ar ni r p aci fi t s uj et ao p es er ac r al uci t r a p z ac nu er pse d a br ov et se , åt at år a et se aet r ao m d nî c åt a d er aceif e d, åc aee di al e d d ni nr o p,i ne mr et i t çec a åz aesr ev ni åz ae mr u er ac eli ni g a p ni d er e dev e d l ut c n uP .i esei p ii gi rt ni ei r por p aci g ol e d ni Æ er ac et ner e di s noc etl a ni r p åt a d er aceif e d åcifi t s uj es i c , åz uac år ug ni s o er a un et art så p el e mar d ni dii Æ r o mi ul ul oc at ce ps aÆ nes ba,l ef tl a e d , åc i ç et udr ei pi z åt s a el e mar d ert ni d el e nu nî åt at nez er per t paf e d t s of a ae åc , åt at nez er per ei f ås e ni b et r aof aet up aet r ao m åc art s no me d a urt ne p l et ot si r A i ul el a et xet et sec a al e d i a mc ot åc ael p ) 41- 2 . pp , 5691 ,) 1( 21 , a uo d ERT EP E OZ


(cf. la srcine, Wilamowitz, Heracles Furens), dar, dincolo de aspectul formal, nu-i cautå sensul. 27. Despre o „revoluÆie“ la Teba çi despre conotaÆiile sale ateniene, vezi R. Goosens, Euripide et Athènes, Bruxelles, 1972, pp. 345-375; trebuie observat cå, muritor sau doar presupus ca atare, victimå a uzurpårii din Teba, tocmai Heracle va fi anexat de Atena ca erou civilizator. 28. 348-358; cf. mai ales 353-355, paid’eite Dios nin eipo / eit’Amphitryonos inin hymnesai... 29. 572-573. 30. Cf. mai ales 1031-1034; 1053-1054; 1173-1176. 31. Cf. mai ales tirada Megarei, 451-495 çi, e.g., Peek, Griechische Grabinschriften, nr. 80, 85; AP 7, 182-186; 188 (Hymen = Hades); 187; 261; 361 (pårinÆi care-çi îngroapå copiii); 466-468 (mamå în doliu çi contrast naçtere/moarte etc. Vezi çi R. Lattimore, Themes in Greek and Latin Epitaphs, Urbana, pp. 180-194. 32. Vezi analizele decisive fåcute de Froma I. Zeitlin, „The Motif of the Corrupted Sacrifice in Aeschylus’s Oresteia“,TAPhA 96, 1965, pp. 463-508, çi de P. Vidal-Naquet, „Chasse et sacrifice dans l’Orestie“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 133-158; cf. P. Vidal-Naquet, „Eschyle, le passé et le présent“, în Eschyle, Tragédies [Folio], Paris, 1982, p. 27. 33. Vezi mai ales A. Rivier, „L’élément démonique chez Euripide jusqu’en 428“, în Euripide. [Entretiens... Hardt 6], 1958, pp. 43-72, çi Anne Burnett, „Medea and the Tragedy of Revenge“, CPh. 58, 1973, pp. 1-24. 34. Cf. Ch. Segal, „Les deux mondes de l’Hélène“, REG 85, 1972, pp. 293-311; Nicole Loraux, „Le fantme de la sexualité“, Nouv. Rev. Psychan. 1984, 1, pp. 11-31. 35. Moartea frumoaså la care aspirå Antigona (S., Ant. 97) sfîrçeçte prin a deveni o catabasis, o coborîre fårå speranÆå de întoarcere în moarte, iar absenÆa oricårei expuneri, eroicå sau tragicå, a trupului ei este într-un acord perfect cu statutul såu de Persefonå tragicå (pentru care vezi analiza lui Ch. Segal, Tragedy and Civilization. An Interpretation of Sophocles, Cambridge, Mass.- Londra, 1981, pp. 179-188). 36. U. Albini, „L’ultimo atto dell’OEdipo a Colonno“, PP 29, 1974, pp. 225-231. 37. În continuarea „morÆii politice“, care face obiectul cårÆii sale L’Invention d’Athènes , Paris, 1981, Nicole Loraux a 283

103

, e nnei t e D. Mal m i r ef er e n ås sel eÆ nî e ni b ei ubert , el ar ut - c urt si Æ åti r at ne mel p moci et seca a åxel p moc er art s no me d o urt ne P. 33 . p, 6791, si r a P,. rf . dart , B eri aé nil udt ne merff -i hc é d e L , kci wda h C. J nî , “ noi t c udort nI „ , t e uqa N-l a di V. P ; 021- 301 . pp , 4791 , si r a P , e nnei c na ec èr G ne ét éi c os t e e ht y M, t na nr e V . P-. J ; 09- 36 . pp , ei gol o por ht n A , t e nr e G. 02 . 76- 53. pp,] 2391[ 0791 , si r a P , noi gil er al s nad c er g ei nég e L , r eg nal uo B. A i ç t e nr e G . L nî , “ s nasy a p e d set ê F„ , t e nr e G . L i z e V. 91 . 3691, sell ex ur B, e doi sé H ze hc es uei gil er e duti tt a t e eri ar g a esi r C , e nnei t e D . M .f c ; doi se Hi ul i ul ut xet elii Æ acil p m i al sel a i a mcse d nî g å M. 81 . 461 1- 321 1. pp, 6791 ,) 4( 6 , 3 . r es , P NS A , “ e nnei c na ecèr G ne se mr a se d noi t - nev ni’ L„ , s uogr uo F esi ne Di ç 332- 912. pp, 0791, sell ex ur B , t r uocl e D ei r a M à seg a mmo H nî , “ nor egr of el t e e bar c el , e uqo hp e L„ , e nnei t e D. M ert åc e d i Æ ai d ut s i ul ul at e m i a i ci ti mii r ag uçet çe m er pse d ai Æi dart . g. e .f c : c or pi cer i niji r ps aet up r a- s er ac r a d , er at a ac et n ur å me d l ut se d ii ci d ni e d i hc n unå m n u ez er eg us ås er a p ec aeec et s E. 71 .ti c . po , y arr u M. Oi z e V. 61 ne ét éi c os t e e ht y.M1,8-m7e5di. pnîp,, “4e7g9ai1r,asi rmaePL,„ e, nt nneai cnrneaVe.cPè-r. G J. 51 . 406- 995. pp , 1891 ,) 4( 02 HRR , “ se uqcer g sei nol oc ser èi mer p se d e uqo pé’ l à eri a ni g a m i’ l e d ser ut c urt s t el eér ud ser ut c urt S„ ue ml ui d ut s nî t c n up i ut sec a a ål p ma i a mer art s no me d o t acr ec nî ma ; 13- 3 . pp , 9791 , 9 S Q, “ el bi ss o p m i éti C al uo ni t sef ua s p uol se L„ , me di i ç . ti c . po , e nnei t e D. M.f C. 41 . 17. p, 7791, no dno L, noi t c udort nI n A: ec eer Gt nei c n Af o yr ot si Hl ai c o S dna ci mo noc E, t e uqa N-l a di V. Pi ç ni t s uA. M i ul l ui r at ne moc i ç ,) 5791 ,il o pa N , 2 dr ar é B . J ert ne C ud sr ei ha Ci ç 113- 703. pp, 2, 4791 AR, yell o R.l Ci ul elii Æ av - r es bo uc i ç ut ot( 0791 , a nr e B, 3 ai rt er E , dr ar é B.l C.f C. 31 . 9791, elli L- si r a P, se nnei né ht a “ è neg„ se d t ne mppol eve d el t e e ni gi r o’l r us se hcr e hc e R, t oi rr uo B. F.f C. 21 .i ul ui o bz år aer azi til o p er pse d, 65- 13. pp, 4791, si r a P , e nnei c na ec èr G ne ét éi c os t e e ht y M, me di nî muc a , “ séti c se d err e ug aL„ , me di i ç, a mr of es a e d el ac e p aet at ec nî er ag -l uvi d e dii r åcçi mar p us a , 1691 , si r a P , e uqc er g eés ne p al e d se ni gi r o seL , t na nr e V. P-. Ji ul elii z ul c noc sel a i a mi z e V. 11 . 192- 182. pp, 5791, 75 oil K, “ r e mo H i e b l e d A d n u kl o V„ , vei er d n A . V. J i ul ai Æ art s no me d .f C. 01 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

cografii bizantini3. Pausanias Perieghetul ne face så o regåsim la Teba – unde, spune el, trei xoana sculptate chiar în lemnul coråbiei lui Cadmos fuseserå consacrate de regina Harmonia pe acropola cetåÆii, întruchipînd trei imagini ale Afroditei – Ourania, zeiÆå a iubirii elevate çi pure, Pandemos, protectoare a iubirii carnale, çi Apostrophia, cea care-i face pe muritori så se întoarcå de pe drumul dezastruos al pasiunilor excesive, asemenea, de pildå, celei a Fedrei pentru Hippolit4. Dincolo de alunecarea facilå prin care perieghetul atribuie zeiÆei defectele pe care omonimul såu din dialogul lui Platon le atribuia acelui Eros care se nåscuse din ea, trebuie så remarcåm de la bun început dificultatea de a concepe cele treipalladia ale Cadmeion-ului în termeni care nu ar avea nimic de-a face cu un cultpoliad. De altfel, acelaçi Pausanias atribuie zeiÆei Pandemos ateniene o semnificaÆie de aceastå datå strict politicå: atunci cînd descrie vecheaagora a Atenei, el menÆioneazå templul Afroditei Pandemos çi al lui Peitho al cåror cult ar fi fost întemeiat de Tezeu „atunci cînd acesta a adunat 5, eis mian atenienii din toate demele într-o singurå cetate“ egagen ton, demon polin . În acelaçi sens,cultul în tratatul såu Periapo Apollodor din Atena explica zeiÆei Theon Pandemos din apropiere de agora dia to entautha panton ton demon synagesthai to palaion en tais ekklesiais , „pentru cå acolo era locul în care, odinioarå, tot poporul se reunea la adunare“6. Harpocration, care citeazå acest pasaj din Apollodor, trage de aici urmåtoarea concluzie: esti de to pandemon pankoinon, „pandemon semnificå comunitatea în întregul såu“7. El adaugå totuçi la acest pasaj un altul, citat din opera lui Nicandru din Colofon, care nu numai cå îi atribuie lui Solon întemeierea cultului Afroditei Pandemos, ci çi precizeazå cå acest cult a fost instituit cu banii bordelurilor întemeiate de acelaçi Solon. Iatå deci, sudate în aceeaçi frazå, elementele constitutive ale aporiei pe care studiul meu ar vrea så o semnaleze, dacå nu chiar så o rezolve: existå, pe de-o parte, textul lui Platon çi încå cîteva, care, într-un fel sau altul, 304


este dincolo de orice îndoialå, çi putem compara cu aceste versuri graÆioasele epitafuri pentru påsårele sau greieri care abundå în Antologia Palatinå. 92. Hdt. 3, 124; prevestiri de moarte çi vise; 125 – moartea lui Policrate, pe care Oroites îl omoarå într-un mod ouk axios apegesios çi apoi îl crucificå; vezi çi observaÆia lui Nicole Loraux, „Blessures de virilité“, Le genre humain 10, 1984, p. 42, despre opoziÆia dintre gloria luptei çi oroarea care este stasis la Herodot. 93. Pentru paralela pharmakos – ostracism, vezi L. Gernet, Recherches sur la pensée juridique et morale en Grèce. Étude sémantique, Paris, 1917, pp. 402-416; J.-P. Vernant a dezvoltat un raport cu trei termeni – pharmakos / ostracizat/erou tragic – pentru care vezi „Ambiguité et renversement. Sur la structure énigmatique d’OEdipe-Roi“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie . Despre apropierile dintre tiran çi eroul tragic, vezi D. Lanza, Il tiranno ed il suo pubblico , Torino, 1977. Despre marginalitatea tiranului, vezi Pauline Schmitt-Pantel, „Histoire du tyran ou comment la cité grecque construit ses marges“, în Les marginaux et les exclus dans l’histoire, Paris, 1979, pp. 217-231, çi J.-P. Vernant, „Le tyran boiteux“, Le temps de la réflexion 2, 1981, pp. 235-256. 94. Hesperia Decret-lege 21,al1952, lui Eucrates, p. 355, nr. Atena, 5, r. 11. 337/6, B.D. Meritt,

. 14- 12. pp, 7691, 01 e neri E, “. C. B yr ut ne C VI e ht ni sil o P nai ne ht A e ht f o si si r C. 7e5h2T-„ 5, 4a2kr.i pepP,. 9J7.f9C 1. 62 ,) 2( 81 HRR, “. è . n. v a el cèi s eI V ud e uqcer g eés ne p al s na d eg a m i t e ecifi t r A. noi t at neser per al e d eg â n U„ ue ml ui d ut s nî er e dev e d t c n up i ut sec a a er atl ovz e d o t aÆi hcs mA. 52 . 0891, ag a H - si r a P , se nè ht A’ d noi t nev ni’ L , x uar o L el oci Ni ul r olii z ul c - noc l ul b mas na .f c ; 343- 333 . pp , ei gol o por ht n A, t e nr e G. 42 . 0891, a mo R,] 01, a mo R. vi n U, a na mo R e acer G et r A’ ll e d ai r ot S e ai g ol oe hcr A i d oi r a ni me S[ i e nall ec si Mi dut Si ç .f c ; 91- 7. pp, 7691,) 1( 1 hcr AD, “ ae bel p et r A„ , me di ; 444- 063 , 852- 432 . pp , 1691 ,il o pa N- o nali M , ar utl uc e ai gol oe hcr A,ill e ni d na Bi hc nai B. R sel a i a mi z e V. 32 . 912- 812. pp, 5591, si r a P, akai ht ni r o K,lli W. d E. 22 . e dail o p el etl uc e d åÆ af msi si noi d e d et at sefi na m el ar ut c urt s i ei Æi z o po , eci a hr a i ei cer G a ås aoi gil er aÆ ai v nî , år ut ål a es t paf t seca;ii Æ åt ec el er dac nî , r oli nari t ae mer v nî , as aer ei r cs nî al å nî p åÆ net al e d å daoi r e p o- rt ni r p åc aert ås i ç ut ot er a p r a d,) 342. p,.ti c . po , kci wda h C. J.f c( eg A kr a Dtî ce di hcevi a mål ai o d nî år åf et se c ai si noi dl utl u C. 12 . 1891, si r a P, sei gol o ht y Mse d eri annoi t ci D, sos ynoi D . v. s , me di i ç i z ev ; 7791 , si r a P , t r o m à si m sos ynoi D ht

II æÅTEC ELII DE GA RT

ERT EP E OZ

Aphrodite Pandemos*

I

NVESTIGAæIA mea pleacå de la cel mai celeb ru pasaj din Banchetul lui Platon, acela în care Pausanias întemeiazå elogiul iubirii pederastice pe distincÆia între douå forme de Eros, una elevatå çi cealaltå vulgarå, pe care le face så derive de la douå Afrodite diferite, opuse chiar, çi incompatibile: „Una este mai veche çi nu are mamå, fiind fiica Cerului; pe ea o numim Celesta, Ourania; cealaltå, mai tînårå, este fiica lui Zeus çi a Dionei, çi este cea pe care o numim Pandemos“; Eros-ul care se naçte din ea „este el însuçi cu adevårat vulgar, alethos pandemos esti, çi are loc la întîmplare; acesta este Eros-ul pe care-l plac oamenii de rînd, hoi phauloi. Iubirea acestor fiinÆe nu se iubesc îndreaptå cåtre femei decît dupå cåtre båieÆi, çi ei maimai multpuÆin corpul decît sufletul, cum îi iubesc pe cei mai proçti pe care-i pot gåsi, anoetaton , pentru cå nu le paså decît de actul în sine, fårå så se îngrijeascå de stilul lui,amelountes de tou kalos e me... Aceastå dragoste vine de la zeiÆa care fiind mult mai tînårå decît cealaltå, participå, prin srcinea sa, atît la partea femininå cît çi la cea masculinå.“1 Pornind de la acest text, o parte considerabil å din literatura, atît anticå cît çi modernå, considerå Pandemos ca fiind epicleza unei Afrodite a iubirilor vulgare, mercenare chiar, al cårei cult ar fi fost opus celui al Afroditei Celeste, Ourania, care ar fi fost cel al iubirilor superioare. Posterior sau nu Banchetului lui Platon, 2, iar dialogul omonim al lui Xenofon reia aceeaçi opoziÆie dubla Afroditå circulå apoi în toatå tradiÆia literarå a AntichitåÆii, de la Teocrit la Antologia Palati nå çi de la Etiopicele lui Heliodor la Enneadele lui Plotin çi la lexi303

792

ul b mas na nurt ni r p åz aezi vi t al er o er ac e p, r oli Æ åt ecii Æ åti z - oi gil er a åt nat r o p m i i ç åli bi zi v åt ne no p moc o e ni ve d er ac ,i ul u msi si noi d aÆ negr user i mun ç a ec aeec ni r p , åc o pe åt s aec a nî i ç ut ot ål p m î t nî es ave C.I Vi ç II V el el oces nî ai ba i ei cer G e ni årt s i r ut nozi r o ni d t at u mur p m î t sof if r a uez t sec a åc e ni Æ s us et ao pi a mes un, e nee ha i ei Æ azili vi c l unoet nap nî åz aer ugif sosy noi D åc ti devo d a e nei neci m r ol et el bat aer arfi cse d d nî c e d ; 02 å dail o p ai gil er e d åÆ af er at ne mel p moc ,i ei cer G a es aoi gil er i ei gol o port na ii r ut - c urt s l a er e dev e dl ut c nup ni d, t nî s åc ai si noi d ai gil er e d , ådli p e d, et agel el e ne mo nef , r ugi se D. so mo k al , er abr es al , ål ubaf al 91 so nar e al e d , år al upo p år utl uc e d r ol e mr of aer azi til o p et se ii Æ åt ec l a l at ne ml usr evi n u nî eci t ar c - ot si r a r oli r åt nez er per a i r år get ni i et sec a l ut al er o C . 81 azil at si r c es a e d el ac e p eli Æ åt ec nî ti r ec uc r ai hc et ao p – ti dnî bo dif a e d el ac e p naeÆ åt ec- r at ei r por p e d uås l ut ut at s nî t aÆ ni ne ma so me di unu el eÆ negi xe al s nups år ac i ç i at si ki o e d e ni Æ ec år aili bo n er e d ni r pert nî ac p m i t i ç al ec a nî åt arfi cse d if et ao p , ae uc ål ai Æ nat s - b us noc i a m ec nî ec ni d er a p tî c nî r oli Æ åt ec ai Æi r a pa uc år a dil os i ç åvi s net xe oc år us å m ae ne mes a nî et se er ac , er aot azi nol oc aer acçi mi ç å nî P. er ati nu moc r ol er d - ac aeri gr ål e nup m i i ç åti cs us er ac i ul u- so me d a ål ai c - os ae n ui ser p i r oese d e devert nî es ,i urt s ni a e d aÆ ni ov e di ç er agl uvi d e d ol oc ni d, åc urt ne P. et çeç åpe d el er ac et atil aer o- rt nî eci t ar c ot si r a r ol e mr o n a i ç r oli ni d uti t a a, r oli ci t c ar p a er ar get ni o- rt nî åt s noc ,ii Æ åt ec aer at nev ni r ai hc , åÆ nat s ni å m i tl u nî , å n maes nî er ac er acçi måt s aec a – 71i ul ui o bz år el a nî r oli r et çe mel a uas i r ar uåf r oli r et çe m el a , eci nhet uas es aoi gil er ii r erf noc , 61 e dnubr e nnä M uas ii rt arf , e ne g uas i r ubi rt , år aili bo n et ati r a dil os e d eci a hr a e mr of , 51 ei r ot ås åc e d et agel i ci t c ar p – eci vi cer p r olii Æ uti t s ni år ati n u moc e n ui s ne m i d o i ç ci til o p s nes nu å d er ac er acçi måt s av åt s aec A. 41i t çi noi sef or pi ci ni o b - z år e d r ol etil e et avr ez er åt adåtl a, er ati r a p r oli ni d uti t a a er azil ar e neg ; 31 eci a hr a r oli Æ åt ec l a – ci til o pi ce d – dail o p i ç ci or e l utl uc al 21) e ne g( eci t ar c ot si r a r oliili maf l utl uc al e d er ecert i ç el a uti r r oli ci t c ar p a er agl uvi D. et at ec al

692

“ uesi d Oi ul ae muL„ al e d ec ud er ac i ul usec or pl ul b mas - na nî cses åger es ci til po h i ul udosi pe el a evi t uti t s noc et ne no p moc å uo d et sec a : 11 er azi til o p i ç er agl uvi D . ee po pe ni dl u- so al , 01l e das kl o Vi ul ec a aer ei r cse d ar eg us ec aeec ,i e l ul b mas - na nî et at ec urt ne pi ç ,i Æ ot urt ne p uo n ni d e n ups l e åc urt ne p et se , 9 åci r e mo h år ut cel o uet ri Ti ul ad t ut up a- s i åc adi ç – 8i ci ni o bz år r oli r e ni t a er ei Æi ni e d r oli r ul a uti r a åt azi til o p er agl uvi d o ,i e aÆ nese nî , et se ego g a åc urt ne P . ål ar utl uc,i el ul ef nî ,i ç åci til op, åci ni o bz år åtil e o åci t oa h ås a m o- rt ni d ni ve d er ac ,i Æ a mr a nî uer g r oli ç art se de p a åci t e i ç åci zif er al e do me d e nui Æ c a åt s aec a ni d, å maes å nub e d, e ni vor p, uet ri Ti ul elii gel e al egog a al e d, åt ai t - r a ps a mr of er nî ci t c a di d t ar e bil e d do m nî et se ec aeec :i ul ur ot åt p ul a ål ar get ni er ac ude o e d ti Æ os nî et se er ac r a d , at p ul a e d do mti muna nurt nî aeri urt s ni er pse d a br ov et se , r ugi se D.l age år åf et ati c acif e o e di ç et at r ec - noc i nui Æ c a e d åli ba pac år atili måt s ac o- rt nî i nar åÆ e d ås a mo å mr of s nart ål a noi Æi dart åci ni o bz år atil e , es net ni et ne ma nert na ni r P .i ul ui o bz år el a i ci nhet i o n r ot sec a i Æil po h r oli r otii v as a m åz ai cos a er ac – 7 ul p me xe nu tî ce d t nî s un at r apS al e d si e ppi h e d 003i ec – etil e i e nu el a eci ni o bz år r ol et ne matr o p moci ç r oli ci t c ar p a er agl uvi d o er pse d a br ov et se åÆ nese nî åc et ati r al c uc t art s no me d ua eci til po h i eg nal af ii ni gi r o ar p us a eli r åt ecr e C .l ar utl uc l ut ut at s age n et ao p es il un ar or åc eci vi c i Æ åtil at ne me di ç eci til o p- oci t e e mr o n e d ul b mas na nu, r ol et cei bo a å mr of å uo n o ,i ul up urt a år utl uc å uo n o pm i t i ç al ec a nî åz aej ag na l e åc urt ne p , ei Æ azili vi c e d t paf nu er pse d abr ov et se , r ugi se D.i c o pe i et sec a eli Æ åti v -i t cel oc ni d e na mur et ni i ç eci til o p r oli r ut r o par l ul b mas - na i ç i c , eci a hr a ii Æ åt ec el a eci ni o bz år eli r åt nez er per i ç eli Æ åtil aer i a mun un åcifi do m, ael -II Vl a l ul oces nî , er ac åci nhet ei Æ av o ni åt s aec a , “ åci til po h ai Æ ul over„ , et at per d å nub e p , et çe mun es ec aeec a l uz ac , ådli p e d , åt aI . ål ar utl uc uas åci til o p- oi c os ae eif , ei gol oel et eci r o åz ucer er ac i r ut c arf e d i ç eÆ nel oi v e d , el ai c os i n ui ser p e d l uci cs af i unu


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

Polarizare socialå çi integrare politicå în cultura greacå

4. ImportanÆa banchetelor în viaÆa cotidianå çi în ideologia aristocraÆilor, subliniatå de cåtre L. Gernet, „Frairies antiques“, în Gernet, Anthropologie , pp. 21-62, a fost din nou evidenÆiatå, cu multå pregnanÆå, atît din perspectiva iconografiei, cåreia îi este consacratå teza lui J.M. Dentzer, Le motif du banquet couché dans le Proche-Orient et le monde grec, du VIIe au IVe s., Roma, 1982, cît çi din punctul de vedere sociologic çi istoric exprimat de cåtre O. Murray, „The Symposion as social organisation“, în R. Hägg (ed.), The Greek Renaissance of the Eighth Century B.C.: Tradition and Innovation, Stockholm, 1983, pp. 195-200. 5. DiscuÆia asupra acestui subiect, inauguratå de cåtre S. Mazzarino, Fra Oriente e Occidente, FlorenÆa, 1946, çi dezvoltatå de Ed. Will, Korinthiaka, Paris, 1955, p. 285 çi urm. råmîne decisivå. 6. Cf. observaÆiile lui P. Vidal-Naquet, „Les esclaves grecs étaient-ils une classe?“, în idem, Le chasseur noir. Formes de pensée et formes de société en Grèce ancienne2, Paris, 1984, pp. 284-294, çi D. Whitehead, The Ideology of the Athenian Metic , Cambridge, 1977. Eforturile considerabile întreprinse de cåtre G.E.M. de Sainte-Croix, Class Struggle in the Ancient Greek World, Londra, 1981, pentru a restitui un orizont autonom de acÆiune çi de gîndire al categoriilor

YRNOS, acest oraç mai este încå un oraç, dar locuitorii såi s-au schimbat – scria Theognis, acel apåråtor îndîrjit al vechilor virtuÆi nobiliare, tînårului såu discipol çi iubit1. Cei care altå datå nu cunoçteau nici drept, nici lege, numai buni så se îmbrace cu piei de caprå çi så pascå în afara zidurilor ca niçte cerbi, ei sînt acum oamenii de seamå; oamenii de bine de altådatå au devenit oameni de nimic. Acest bine cunoscut pasaj din Elegiile poetului din Megara poate så introducå la fel de bine, dacå nu mai bine decît un altul, o reflecÆie cu privire la fenomenele de

sociale exploatate în Antichitate este departe denu a fiçi-ar neglijabil, dar cere o discuÆie metodologicå care aici avea locul. 7. DemonstraÆia a fost fåcutå de cåtre M. Detienne, „La phalange: problèmes et controverses“, în Vernant (ed.), Guerre, pp. 119-142. 8. Pentru criptie, dupå studiile fundamentale ale lui H. Jeanmaire, „La Cryptie“, REG 26, 1913, pp. 121-150, çi Couroi et Courètes, Paris-Lille, 1939, trebuie så reamintim mai ales concluziile cu privire la agoge ale lui M.I. Finley, „Ancient Sparta“, în Vernant (ed.), Guerre, reluate în Use and Abuse of History, Londra, 1975, pp. 161-177, precum çi cele ale lui P. Vidal-Naquet, „Le chasseur noir et l’srcine de l’éphebie athénienne“ çi „Le cru, l’enfant grec et le cuit“, în idem, Le chasseur noir. Formes de pensée et formes de société en Grèce ancienne 2, Paris, 1984, pp. 161-163 çi 201-206. 9. Cf. J. Latacz, Kampfparänese, Kampfdarstellung und Kampfwirklichkeit in der Ilias, bei Kallinos und Tyrtaios , München, 1977.

polarizare în dezvoltarea greceçti. Este evident cå osocialå asemenea reflecÆie nuculturii ar putea ocoli provocarea implicitå ce vine din partea progreselor analizei structurale în acest domeniu: jocul recurent al raporturilor care organizeazå categoriile mentale esenÆiale ale dialogului cultural – grec sau nu, dar aici despre cel grec este vorba – întemeiazå o unitate a acestui discurs care pare så interzicå orice abordare a dinamicilor sociale dintr-o perspectivå de antropologie culturalå: dacå, de la Hesiod la Hyginus, aceleaçi opoziÆii complementa re structureazå çi unificå gîndirea anticå, unde så inseråm, çi cum, instrumentele unei analize diferenÆiale? Or, textul pe care l-am citat råspunde – în felul såu, care este atît de simplu încît poate så parå elementar – la acest gen de întrebåri. Într-adevår, aici se poate distinge imediat trama categoriilor mentale care-l organizeazå, çi care regåsesc foarte firesc reÆeaua de opoziÆii çi de complementaritåÆi care dau identitate discursului

300

C

293

592

at natl uz er i c , – i ul ur a ni g a m i a r ac å m uas – i ul ul aer a e nil i ç el a udar g ii Æ ul ove i e nul ut atl uz er et se un ser gor p t sec a , r O . eci t na ii Æ åt ec l user gor p if a år e di s noc es ec aeec nî , r oli Æ åt ec ii mul a åci nor c ai d ai Æ ul ove nî tî ce d er a pa un ,i eÆ nii t ç noc l a l ec al eif ,i eÆ net si xe l ul evi n al eif , ål at ne mad nuf et ati nu åt s aec a åc i ç t ne di ve e dl ef al et se , et r a p åtl a e d e P. åt ad åtl a e d ni r pert nî t o p o ås r e ps er ac e p , et r a pa ei Æ ucsi d o er ec å mel bor p åt s aec a r a d – i ul ur a ni ga m i l al ec nî i ci n,i ul ul aer l unal p nî i ci n, ei mo n - ot ua e d år b mu o i ci n ei udåg nî el un ar or åc ) 6i v al cs ,i ni årt s( eci til o p- art xe r olii r oget ac a åci gol oe di i ç ål ai c os er azi r evl up o t cef e ac er a , ål at ne ma d n uf at s aec a ni r p r ai hc r a d, åt c art s ba mucer ao , et ati nu åt s aec a åc e nups r ai hc et ao p es ; el er aogo cse nî påt s ec i ec , d nof nî , åci da – ci vi c l upr oc csei ut åcl a ec ii r oget ac r ol esr evi d a åvi t - cei bo ae ni d utili m i s åz ai e met nî er ac , r ai c nuf r at ei r por p e di ul ut ut at s aÆ nese i ç ås nî nî r ot acifi n u uås l ui pi c ni r p et çes åg i çî ii r et up a i ç i ei Æ ågo b a et neti moc noc i ei Æ ubi rt - si d a åt er c noc aet ati sr evi d er ac nî ,i t çecer g eli Æ åt ei c os -uorct nåleapr eutcli tusci reettactiarraal co pel eaidcpoist itÆsåetci raalåocpt inee n di uvee edtnsuEpser .i ul uj ase ma aeec a , uås l ul ef nî ,i c ,i ul udoc a aeec a et se i a m un er ac et ati nu o , el ar utl uc r ol eli r åt sef -i na mi ç eli r uli t s , eli Æ åtil at ne m ert nî , so me d i ç i ot si r a ert nî ei Æi z o po eci r o e d ol oc ni d, et çeli bat ser l ai Æ nese t paf t sec ai ç , et çei uÆ er psi diî at sec a er ac e pi ec ert åc e di ç tî c , si ngoe hT ert åc e d tî t a et aci d never t nî s – eli gel ,l ut per d – el as eli r ol av i ç aet at e C. åci til o p et se er ac ,ii hr ar ei å uo d r ol ec i et na ni mo dl al ec et se : cse nlî t nî es i r usr evi nu å uo d et sec a er ac nî l ai Æ nesel ut ot uc t c nup nui ç ut ot åt si x E . 5l a noi Æi dart ci t ar cot si r al ut ne matr op moc e d åÆ af åt ne d -i ve et atili t so o ec udart , el etl a aetî t a ert ni r p åt ne no p moc o tî ce d t nî s un er a ut p mus i gel i er åc el a, eci mo nosi ii Æ åt ec a åvi t a mr o n aÆ negi xe r ai ,i ul u msi a hr a azi r c uc åz ael avi hce er ac aer acçi mert åc e d r ai hc et at set noc ti cil pxe i ç ci gr e ne t nî s, e nysor bah,li bo nl ut ne ma nif ar , evi tr ops r oli r usr uc noc a , 4 ai so p mys , r ol et e hc nab a åli bo n ar utl uc ;ili bo n r o nu el a el ec t nî s un 3r ai hc r ol l ut r o p , r ol aet atil at ne m, åÆ ai v e d r ol l udo m, r ugi se D ?atl a o ei t ahc se ni d ii ne mao er ao

892

o i ç ås nî ae ni r p et se er ei r por pa åt s aec a , ål ai o d nî år å F . 42 et çeç us nî l -i ç i e l ugert nî nî aet at ec er ac e p ci t ar cot si r a l ul e do mal e d dni nr op åci sal c åcaer g ar utl uc t acifi nu ua ii Æ åt ec eli r ut c urt s åc l ut paf e d – l ai Æ nese et se åc der c ec aeec nî – i ç r a D. er al upo pii r utl uc el a åÆ net al e dii r por p i gel r o nu aÆ net si xe e d et r a p nî e ni Æ at s aec a , s nî rt ser e d tî t a t ot s nes nurt nî er al upo p i r utl uc i e nu eli r åt sef -i na mtî ce d eli bazi ses r oç ui a mt nî s – r a dni Pi ul el a uas si ngoe hTi ul eli r usr ev al å nî p åt nazil at nei r o atr a e d åti dåv e nysor bah al e d – us nes ot ci rt s eci t ar cot si r ai r utl uc i e nu el a er al uci t r ap el e mr of åc a d,i ç ,l ut ot åt adoi ci n t ar get ni a un aet at ec , ål ai o d nî år å F . åc aer g ae mul nî aev a lî er ac e pl or i ç al ec a åc aoj i a m uni ul uci til o pl a r ot ar get ni l ut ne mel e åc urt ne p at s aec a i ç – e na mor eci til o p i etil e a åd nuf or p aer azi nel e nî , åvi rt o p m i d , uas 32ill e ni d na B i hc nai B. Rl art si ga mo-t at er pr et ni a er ac e p ae bel p et r a i el ec a aet ati vi t ar a n nî – eci r ot si et paf nî ti cil pxe åti s åger if et ao pi c , ås ude dif a er a un ae ; åti r efi d et se ål ar utl uc aet ati r al op, a mo R al i a mcot r a D. s ubil anahcc a Be d mutl us - noc s ut anes i unu a mr of a ul av e di pi r uEi ul el et nahcc a B ni d uet ne Pi ul l uz uf er , et xet noc etl a nî , åc urt ne p,j avil c er at a nui ç åcil p m i ae åc ås nî soi o dnî e n et se ;l ai cos vi s ul c - xe j avil c nu,l ef tl a e d , ec udart un ei Æi z o po åt s aec A . sosy noi Di ul l a ci vi c l utl uc et se er acii Æ åti r etl a a åci til o p er axe na åt s aeca i ni ga m i nî åc udart ås tî ce d avectl a ecaf un eci t aii ci mar ec aif ar go noci i ç , s ue Z et se er ac ii Æ åt ec l a tl uda i ç t a no dr o i ul usr evi nul a uez i ul ec a a åcil per , å br a b uc s osy noi D nu e nupo es i , t ad ui c i ç r oti t çi nil e n , bef e- s osy noi D i un U.i ci t se mo dl - a e d do mnui ç, 22lli W. d E et at per d atî t a uc acr a mer muc aç a , et se i ul uz at xe aer azi til o p , et r ap åtl a e d e P. åco pe åt s aec a nî e br aos ba lî aet at ec er ac e p l ai cosi ul urt ce ps ai r åt ali di e nu soi gil er nal p e p e dnups år , ec ai si noi d i ei nube n l a r oti t çi nil e n l utl uc i ç ci til o p l ur a ni ga m i nî ti br os ba et se , åz ae p urt nî el å nai p m il o ai g -il er er ac e p er a no dr o e d eli r ut c urt s e di r ut ål a, er ac ni r p , eci vi c r ol etl uc a er a noi s ne m i der åt s aec a , r O. 12 år at at - set noc l at ne mad nuf et se år ut a n r or åc ai r åt nez er per e d


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

cultural grec în ansamblul såu. Pornind de la opoziÆia interior /exterior , care traduce contrastul fundamental naturå/culturå, textul proiecteazå o imagine a unei lumi råsturnate, în care sålbaticii au invadat spaÆiul civilizat al cetåÆii. În raport cu progresia, implicitå în orice reflecÆie antropologicå, care merge de la natura sålbaticå la viaÆa pastoralå, çi de aici la umanitatea civilizatå çi la cetate, miçcarea textului este inverså:altådatå distincÆia dintre oamenii de bine çi marginalii îmbråcaÆi în piei de caprå, sålbåticiÆi pînå la a fi ei înçiçi animale, elaphoi , întemeia un univers ordonat; acum,nyn, aceste animale de la margini sînt esthloi, aflîndu-se în centrul spaÆiului civilizat. De altfel, la aceastå catastrofå nu se poate råspunde – este ceea ce spun versurile ce urmeazå2 – decît prin viclenie, singura care poate desface încîlceala acestor aparenÆe înçelåtoare. Vicleçugul, calea prin care tînårul Cyrnos poate så ajungå la statutul de adult, este comportamentul efebic prin excelenÆå, la fel de potrivitå pentru statutul juvenil al lui Cyrnos ca çi pentru circumstanÆele concrete în care el îçi desåvîrçeçte ucenicia. Aceastå lecturå structuralistå a textului lui Theognis este la fel de elementarå çi, de bunå seamå, la fel de legitimå ca lectura sociologicå pe care textul însuçi o impune. InterferenÆa acestor douå analize pune în evidenÆå complementaritatea lor; ceea ce este caracteristic pentru discursul lui Theognis – ura sa împotriva celor care au uzurpat privilegiile tradiÆionale, violenÆa reacÆiei sale faÆå de lårgirea cadrului civic, la care råspunde printr-un elogiu, în acelaçi timp activ çi îngust, al valorilor tradiÆionale – nu devine pe deplin inteligibil decît pornind de la Codul structurile de ansamblu ale categoriilor discursului. imaginilor pe care le utilizeazå Theognis este acela al oricårui text grecesc, de la Homer la Pseudo-Apollodor; mesajul este cel al unui aristocrat frustrat çi ostil faÆå de ceea ce el percepe çi descrie ca fiind o catastrofå socialå ce anuleazå orice progres anterior al fracÆiunii de umanitate în numele cåreia vrea el så vorbeascå. Acestea fiind spuse, existå oaredouå universuri culturale autonome çi antinomice în cetatea lui Theognis? ConfruntaÆi cu ierarhia de valori a celoresthloi, au propus 294


modificare a modelului srcinar, pe care-l regåsim restructurat çi utilizat la un cu totul alt nivel – mai general, mai abstract çi mai deliberat25. Dar ceea ce trebuie så reÆinå aici atenÆia noastrå, dincolo de decalaje, este unitatea fundamentalå çi efectul unificator al acestei dinamici socio-culturale. Departe de a fi receptacolul „temelor delicate“ ale culturii aristocratice, cultura popularå a cetåÆii conferå o vitalitate, un sens mai general formelor de civilizaÆie aristocraticå pe care le reia pe cont propriu. Acest dialog înceteazå atunci cînd cetatea nu mai trebuie så se inventeze, ca så spun aça. La Atena, începînd de la sfîrçitul secolului al V-lea, fapte din ce în ce mai puÆin izolate, care merg de la suspiciunea faÆå de sofiçti la scandalul Hermocopizilor sau la condamnarea lui Socrate, marcheazå progresele acestei miçcåri de polarizare culturalå, isomorfå cu polarizarea socialå care începe så modifice paritatea corpului civic substituindu-i ierarhii din ce în ce mai explicite26. Se deschide astfel un drum nou, pe care cetatea elenisticå va deveni în întregul ei manifestarea prin excelenÆå a unei culturi a elitelor elenofone, în contrast cu tradiÆiile locale ale universului cucerit de Alexandru; va deveni deopotrivå çi un loc al culturilor contrastante, de la savanta culturå aulicå a marilor capitale la folclorul urban al spectacolelor de mimå sau al procesiunilor închinate unor zei tot mai puÆin olimpieni. Solidaritatea culturalå fundamentalå a cetåÆii la srcinile sale se dizolvå astfel într-o polarizare socialå, dar çi într-o polaritate a formelor de civilizaÆie, în care codul cultural comun ajunge så exprime mesaje tot mai puÆin convergente. Note 1. Thgn. 1, 53. 2. Idem, 58-68. 3. Cf. observaÆiile, citate de cåtre J. Carrère, ad loc. , cu privire la îmbråcåmintea hiloÆilor (Ath. 271 d çi 657 d) sau iritarea „Båtrînului Oligarh“ ([X.], Ath. 1, 10-12) stîrnitå de insolenÆa sclavilor atenieni ale cåror veçminte nu se deosebesc de cele ale oamenilor liberi. 299

803

er atl ovz e d o uci ç , r oli bef e ai s a mi ko dti uti t s ni a åc ae der c es nol o S er pse d åc dni t ni maer , r ol et a uti t sor p a åci dor ap ai s a mi ko d o uc å uni t noc l ut xe T “... åcs aevr es i - ås at ag i ç ,i s apah s ani o k,i Æ ot urt ne p e nu moci e mef , eti r efi di r ucol nî e ni t e d et ar åp muc i e mef tili bat s i a ut , eti vi rt o pe ni r år åc e p uaec åt år i e , ar ut a n e n up m i o er ac e p aet ati sece n e di Æ a des o p, åc i ç d nî z åv ,i r e ni t e d å nil p aet at ec d nî z åv : nol o S, nupsi Æ- ås ac ti vi rt op et r aof tî ce d et se uN! r ot avl as e d tî c i ç , s ue Z o , ci t ar c o me d e d tî c – ur c ul t sec a l u m ir p t uz åv i a er ac l ec i t çe , e nups es , ut , r oli ne mao l ui cif e ne b nî l ut ot ti r e pocse di a er ac al ec a i t çe , nol o S, uT„ :ii Æ åt ec l a r ot ei e met nî l åt at , nol o S e p i ci a ac ov ni lî no meli hP . 52 not al P uc nar o p met noc nai net a r ot ua , no meli hP i ul ai o hpl e d A ai de moc ni d t ne mgarf nu, r ovzi uås l ui r por p uc å nuer p m î i at si hposo npi e D ni d a- VX a aet r ac nî soi a n - e ht A ert åc e d t acove et se ur dnaci Ni ul l ut xe T. nol o Si ul åti ubi rt a “ er ei e met nî „ åtl a åt s aeca, r oli r ul e dr ob eli r uti nev er pse d ai Æ a mr of ni ag uå da er ac r a d , a net A al i ul utl uc aer ei e met nî nol o S i ul ai ubi rt a i - er ac , noi t ar c o pr a H al

. 8691, ar d no L , es u M det al uc a Me hT, nosi rr a H. J . 54 . 5, 61. ppa , si we L - sggi e M nî sggi e M. Ri ul l ui r at ne moc uc , 84- 64. r , 73, 3 1 GI . 44 . 441. hc A,. r A. 34 . 104. p, 6591 , si r a P, e nahpot si r A’ d sega mi seL, t a dr alli a T. J.f c ; 34, 2. hT. 24 . 2431- 1431; 537- 337.f c , 237. q E,. r A. 14 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

lt aermluzuesrel,eÆnonfî olaeodCåndi edr aurc ,di neazcierNpisu el Dl ar ot dxoeltl onpuAi içu,li lezutelacti apret : et na dr ocsi d er aovzi å uo d , t uz åv ma muc aç a , azili t u i r o t a r o e c e z r ol ec l uci xe L .l ut e hc na B noi t ar c o pr a Hi ul l a ni d s ai nas ua Pi ul “i ei r ut r å m„ a er at ne muco di r ol av i e nu ai z uli t ai e met nî a er ac ei Æi d ur e e di ç el ar utl uc ii gi t ser p e d l ucoj i uti t s nocer met up , z ac n u- rt nî ni Æ up l e C . not al Pi ul i ul usr ucsi d a aec tî ce d et atil aer åtl a er a un aci not al P oi t at er pr et ni åt s aec A . et r a p åtl a nî uas a net A al i eti dorf A l a l aer l utl uc urt ne pt cef e nui ci n år åf , åci mel o p ei Æ nev ni o et se “ år agl uv„ e dl us ne S.i ul u- so me dii Æ åti r a dil os a åÆi ez ac i eti dorf A a åz at so pi o åz ae n mese di ç , noi t ar c o pr a H ai t ç muc aç a , so ni o knap e dl ec ,l aer sel eÆ nî r ug ni s nu tî ce d er a un so me dnaP az el ci p E. s o me d na Pi eÆi ez l a l ec if r a er ac er agl uv r oli ri b ui l a cil b up tl uc n ui ç , ål ai dr o m ir p i ç åci ms oc åÆ r of , ai nar u O i eti dorf A l a n mel os l utl uc ert ni d ai Æi z o po åz ae hcr a mer ac , e nr e do mi ç tî c eci t na tî t a , r oli r åt er pr et ni ae ni gi r o al , r ug ni s l e , et se t a nr ut e d s nes t sec a,l a ut cel et ni ui gi t ser p ae ne mesa nu e d es- udnî r uc uB ERT EP E OZ


instaureze tirania la Atena çi fuseserå învinçi, apoi uciçi de Alcmeonizi – incompatibilitatea între necesarå violenÆå politicå menitå så punå capåt tiraniei çi scopul ei, reinstaurarea ordinii în polis , este dramatizatå cu o remarcabilå pregnanÆå. Într-adevår, o tradiÆie persistentå susÆine cå, dupå uciderea partizanilor lui Cylon, viaÆa cetåÆii nu a reintrat decît aparent în normal, fiind minatå în adîncul ei de crima nepedepsitå a Alcmeonizilor. InfecÆia devine evidentå cînd izbucneçteo molimå, çi gestul reparator care inaugureazå restaurarea påcii sociale este condamnarea la exil a întregului neam tiranocton al descendenÆilor lui Megacles. Abia pe temeliile astfel înnoite de Epimenide, purificatorul, se poate edifica 9. o cetate mai dreaptå prin opera politicå a lui Solon La prima vedere, cultul tiranoctonilor, instaurat tot la Atena un secol mai tîrziu, dupå alungarea ultimului Pisistratid, pare a ignora aceastå aporie: obiect al veneraÆiei cetåÆii, Harmodios çi Aristogeiton oferå atenienilor paradigma violenÆei civice legitimate prin sacrificiul de sine. OnoraÆi cu forme prin excelenÆå civice de comemorare, de la statuia care le perpetueazå efigia în Agora

atribuie un sens peiorativ sau måcar uçuratic epiclezei çi cultului Afroditei Pandemos; de cealaltå parte, existå alte texte çi indicii în favoarea interpretårii dupå care, atît la Atena cît çi în alte pårÆi, acest cult avea un conÆinut nu numai respectabil, ci çi politic, celebrînd solidaritatea cetåÆenilor. Putem oare accepta în acelaçi timp ambele interpretåri? Mi se pare cå nu, çi cå a clasifica, aça cum o face Realencyklopädie 8, o Afroditå a prostituatelor çi o alta politicå sub aceeaçi epiclezå, dar cu un cult cu totul distinct, dacå nu chiar opus, este de negîndit. Dupå cum çi ideea de a introduce o evoluÆie – care ar fi de fapt o involuÆie – a cultului zeiÆei Pandemos, aça cum o face Walter Burkert9, nu pare nici foarte logic, nici cu adevårat productiv. Iatå ce scrie el: „În secolul al IV-lea întîlnim o Afroditå scindatå: una este Afrodita Ourania, zeiÆa iubirilor superioare çi celeste; cealaltå este Afrodita Pandemos, cea a întregului popor, cåreia îi corespunde viaÆa sexualå de nivel inferior çi mai ales prostituÆia. Cele douå epicleze sînt vechi epitete de cult care, la srcine, aveau o cu totul altå semnificaÆie: zeiÆa celestå era regina feni-

çi de la cultulîn prezidat de10polemarhul cetåÆiidescendenpînå la comensalitatea Pritaneu oferitå perpetuu Æilor lor, tiranoctonii par a fi martorii faptului cå asasinarea tiranului poate deveni actul fondator al ordinii în cetate, isonomia11. Lucrurile nu sînt, totuçi, atît de simple pe cît par. Un prim element care atrage atenÆia asupra ambiguitåÆii esenÆiale a cultului civic al tiranicidului este faptul cå, dintre toÆi magistraÆii atenieni, tocmai polemarhul este cel care prezideazå comemorarea publicå a celor doi eroi. Or, acest fapt indicå o alunecare deliberatå din sfera råzboiului civil, cåreia tiranicidul îi aparÆine prin definiÆie, spre domeniul råzboiului propriu-zis çi spre gloria lui lipsitå de orice ambiguitate. Fapta lui Harmodios çi a lui Aristogeiton este, astfel, asimilatå unei excelenÆe råzboinice, ca çi cînd tiranoctonii ar fi cåzut eroic pe cîmpul de luptå, înfruntînd un duçman stråin de cetate, polemarhul prezidînd comemorarea lor tot aça cum

cianå aîntreg cerurilor, în timp cealPandemos carenici unifica poporul, semn simpatiei era fåråzeiÆa de care un stat nu ar putea supravieÆui.“ Aceastå interpretare prudentå aduce aminte de prudenÆa curtezanelor lui Lucian care, pentru a se asigura împotriva imprevizibilului, sacri10. ficau atît pentru Pandemos, cît çi pentru Ourania Trebuie spus totuçi cå Walter Burkert se aflå printre puÆinii savanÆi care recunosc însåçi existenÆa problemei: de cele mai multe ori, comentatorii lui Platon citeazå doar textele „platonizante“ despre Pandemos cea vulgarå, în timp ce arheologii se limiteazå la evocarea textelor care ne asigurå cu privire la conÆinutul politic al cultului. Or, dacå aceste douå atitudini dovedesc întradevår cå cele douå tradiÆii sînt ireconciliabile, ele nu fac nimic pentru a încerca så explice aceastå situaÆie. Så revenim pentru o clipå la textul dinBanchetul. S-a fåcut pe bunå dreptate observaÆia cå discursul lui Pau11. Platon sanias este o pastiçå dupå declamaÆiile sofiçtilor

320

305

703

813

.e m i gert nî nî t at nev ni vi t ar oi e p sel eÆ nî n u i - ud ni ub -i rt a ,i ez el ci pe l a l aer l us nes åz aesr ev ni l ut e hc na B ni d s ai nas ua Pi ul l usr ucsi d åc er a p es i mt ne di ve e dl ef al muc åp u D. ecor pi cer ii nui Æ cef ai çi ei dr oc noc el a er of at e m e d met si s gert nî nurt ni r p åti r åt nî et se et ati r a dil os i er åc a , eci vi c ii Æ åti n u moc l ur a ni g a m i nî åt ar oc na d n uf or p åt ne no p moc o ac r oli Æ åt ec aet ati r oj a m nî cses åger es aet sec A: “ eci til o p„ eti dorf A e d ai r es nî ei r cs nî es i eÆi ez a åz at s o pi åt s aec a åc i ç , åci vi c et se s o me d na Pi eti dorf A a år ut a n at ar åve da åc t ne di ve et r aof i ce d er a p es i M . 42i e net Ar oli neÆ åt ec ii Æ åti r adil os a et ati ni vi d, so me dnaP i eti dorf At caxe e dl ut se d e dnupser oc ec aeec , o hti e P uc i ç – . ct e si me hT, ai mo nuE – eci til o p r oli Æ utri v el ai ni ga m i uc i eti dorf A a åt nevcerf er ei cosa oi ç ut ot åt si x E. åt at nez er per et se un so me dnaP eci t a r ol es av aif ar go noci nÎ . 32e net sil C i ul ti ubi rt a e d if r a tl uc r or åc l a , o hti e P i ç so me d naP ati dorf A el eÆi ez , a ne ht A uc t ai cos a ni ni mef ul b ud pac nu met çao nucer ås e nupor p e n no m i S aki r E, 005i ul unal ur uj nî aj e d, e dnu, år at e no maif ar go noci urt ne p åli bal av et se

nî er ao mer ac nari t nu:ii ni dr o aer ar uat s ni er ert åc el ac ar ug ni s eif ås er apii r us å me n a ei t apoe mo h åt s aec A . 4 ae nui ser gs nart i ç aÆ nel oi v esa ut e pr e p uas es aç nal ce d er aci ul ec a,i ul unari t aet r ao m: et nel oi v i Æ r o mi e nu a , ei r ot as ne p moc , å necs nî aer e nup ni r p ei e hc nî es i ei mo nal ul ci C. t ner ef er t per d åti cs us lî ai nari t er ac e p s oa h e dl ul e do mi ç ac eci a hr a e dl ef al evi t ubi rt er ii Æi t s uj i e nu aÆ ne ni m i dnî rt s uli ,i ç us nî i ul unari t l a t nel oi v l uti çrîf s e d, åt a d er aceif e d e paor pa , t a noi Æi dnoc et se ti çrîf s t sec A. å mgi dar ap o ac l e i ç t at art , et çerif , et se si r byh e d et a ni mo d i ei nari t l uti çrîf S . 3 åz ae m i mo åc l ut paf urt ne p r ac å m, å dnegel al ti m i rt er ac et ne mat r o p moc i ç i ni d uti t a , t ar e bil e d ni Æ up i a m uas tl u mi a m, åt po da – 2i nari t er pse d ai Æi dart e d m i br ov i a m un ås ac – i çi ç nî ii nari t : ci til o pl ur a ni ga m i ert åc e d i ul ul aer a eri br os ba åli bacr a mer o et se ii Æ åt ec el a eci m in - ot nai r åt nez er per r ot sec al a t ai de m i e paor pal ut cef E . 1 et atil age e d er aot ar e neg e ni ve d ai mo na er ac ni r p ai nari t al r ot a no dr o i ul ui cifi r c as l a c ai si noi d

eåitÆaatvprl euscbsosioç ameeedcnAa.PeireeÆivezs iaae nm ci e, råtvinirtdoept sm s.aepzoact S i gelaem ie D soepd i å uo d r ol ec aif ar go noci nî ei Æi z o po o i ci n åt si xe uni ç ut ot ; ai nar u Oati dorf A uc åt ai cosa et se so me dnaP ati dorf A, sil E aL. 22i ezel ci pe a å nai ci not al p aer at er pr et ni å ni Æ s us ås er ac ei t seg us o i ci n år ef o un – et ago bi a mel ec ert ni d et se un er ac – so me dnaPi eÆi ez aif ar go noci åc i ç måg uåda å S . “ et net ne e nno b al e d t e e dr oc noc al e d esseé d al t se eti dor hp A’ uq ti af el r apt ne uqil pxe’ s... e uqi vi c eti dor hp A e nu a secaci dé d sec„ , 12t r e bo R si uo L ai r cs muc aç A. aj et or p o a urt ne p ii Æ åt ec l ai ç us nî l urt nec nî år ut ål a es se mr e Het se l uli bas - no pser er ac urt ne p “ er aci nu moc„ a nub i ç ati dorf A e d åt ati cs us åcor pi cer ae nui Æ cef a, si me hTi ul ai Æi t s uj er ac nî åcil b up aÆ ai v ni d er al et ut r ol eÆr of a ei Æ c nuj noc o åz aer eg us soi ar og A se mr e Hi ç ai ar og A ati dorf A , ai ar og A si me hT ert nî er ei cosa o er apa er ac nî , 02 si t all a C al e d ei Æ aci de d O . e nup m i es a r ap 91 so ma S ni d si hcr a ny S ati dorf A uc uas , 81 sor aP ni d uas sol e D ni d, ci zi C ni d so hc uo m i T ati dorf A uc el as eli Æ åti nif A. 71t ai vl a S si oç nar Fi ç t nassi or Csi c nar F

sr ocfif ersorleuviz dufi ear m alr oel dec– aeitznoel tpsxi exieçii enti dcirl opxaeerecaitvsi ect enom cr oe d euam n r o n uii r år uat s ni aÆ negi xe ert nî er a nå meg nî ål axo dar ap o- rt ni r p ås nî åt sefi na mes eci a hr aii mul l a ci til opi ul usr ev -i nu azi r c ; e ni dr o e di ç et ati r a dil os e d åt ai geli vi r p å mr of ac , vi ti z o p å bar ge d i a måt upecr e p ar e aet at ec ,i ei nari t ai Æi r apa al å nî P.i çes nî ii Æ åt ec a ål ae di ar ugif , oi r art noc a ,i nif e d a urt ne p ål ai Æ nese ti neve d ai ul unari t ar ugif , sil o p e d t ar uat s ni ur bili hce l uli g arf cse d nî p er ac i eÆ nel oi v i ç i ul usoa h el e met d nî rt nec noc : ci t nal ur a ni ga m i nî et r apa uoce n u t uv a a åci til o p åÆ nei r e pxe ac AI NA RI

T

ti mi ç ei degart , ei r ot si :ii not co nari T


ZOE PETRE


semnaleazå aceastå laturå parodicå a textului printr-un calambur, pausamenos de Pausanias, „fåcînd o pauzå, Pausanias – pentru cå aça ne-au învåÆat oamenii pricepuÆi, hoi sophoi, så vorbim...“12. Alertat de acest semn, care – fiindcå este vorba despre Platon – n-ar putea såfie gratuit, cititorul va observa cå însåçi premisa encomion-ului pronunÆat de cåtre Pausanias este mai curînd fragilå, çi cå el construieçte cuplul antitetic de divinitåÆi care-i oferå miezul argumentaÆiei sale cu preÆul unui fals silogism. Ceea ce înseamnå cå trebuie så renunÆåm la orice lecturå naivå a discursului lui Pausanias care, cu siguranÆå, se joacå cu cuvintele; çi de ce nu s-ar juca cu termenul pandemos, atribuindu-i în båtaie de joc un sens care de fapt nu-i era propriu? Aceasta cu atît mai mult cu cît utilizarea epigraficå a epiclezei confirmå în mod sistematic sensul civic çi nobil al cuvîntului çi, totodatå, al cultului. Så admitem chiar cå mårturiile despre un cult public nu ar putea dovedi prin ele însele cå acest cult nu s-ar adresa unei zeiÆe a iubirilor mercenare, deçi nici decretul de la Erythrai, recent descoperit, care atestå construirea unui

plinå glorie nu izbåveçte cetatea de råul pe care instaurarea tiraniei îl instalase; el laså doar tirania moçtenire unui succesor, adesea încå çi mai abuziv decît predecesorul såu. Tiranul exemplar nu moare de moarte bunå, cum nu poate nici muri, eroic, într-un råzboi legitim çi expiator purtat în numele cetåÆii: o asemenea moarte poate fi regalå5, ea nu este niciodatå tiranicå. O sumarå tipologie a morÆii tiranilor dovedeçte cå, måcar la nivelul paradigmei, aceçtia pier prin însuçi efectul nelegiuirii çi nemåsurii, hybris, pe care au generat-o6, fiindcå insultåtoarea çi agresiva lor trufie suscitå riposta de aceeaçi naturå a tiranicizilor. Acest ciclu retributiv revine sistematic în istoriile tiranilor: de la ultimii Cypselizi uciçi de corintieni la Policrate din Samos – ucis prin procurå de perçii care îl susÆinuserå –, el este congruent cu alte mecanisme prejuridice ale societåÆilor arhaice: talionul, vendetta, sau, pe plan simbolic, alungarea ritualå de pharmakoi . Maturizarea structurilor specifice de polis , contemporanå çi complementarå cu instituirea regimurilor tiranice în sec. VII-VI, are înså drept element esenÆial tocmai

13, çi templu al la Afroditei sfîrçitul secolului al V-lea sau sfîrçitulPandemos celui de-allaIV-lea nici regulamentul de cult atenian din secolul al IV-lea 14 nu conÆin nici cea mai micå sugestie în acest sens. Dimpotrivå, ele folosesc vocabularul obiçnuit pentru manifeståri de reverenÆå publicå, fårå nici o conotaÆie specialå. Dar, dacå citim o dedicaÆie atenianå care invocå protecÆia celei care este numitå megale semne Pandemos 15, ne este greu så ne gîndim la aceastå mare çi venerabilå zeiÆå ca la o protectoare a prostituatelor. Atunci cînd, în secolul al II-lea al erei noastre, împåratul Hadrian îi mai invocå încå pe Zeus Pandemos, Zeus Panionios çi Zeus Panhellenios16, convergenÆa sensului epiclezelor ne garanteazå, dimpotrivå, cå toate trei continuå så aparÆinå aceluiaçi orizont semantic al solida ritåÆii politice çi cult uale. Pare deci o certitudine faptul cå aceastå zeiÆå se înscrie, în aceeaçi måsurå cu Afrodita Agoraia sau Afrodita Hegemone, în seria „Afroditelor politice“ studiate de

depåçirea echivalenÆe concrete ale pre-dreptului çi o anumeacestor „de-substanÆiere“ a sistemului de penalitåÆi pe care cetatea çi le asumå în procesul prin care devine unicå surså çi executant al justiÆiei 7. Aceste mutaÆii suscitå o problemå insolubilå ca atare: cum se poate instaura ordinea prin contrariul ei, prin crimå çi vårsare de sînge? Theognis evoca imaginea unei polis grele de conflicte çi gata så dea naçtere unui prunc monstruos, tirania8; parturiÆia inverså, a cetåÆii legitime care så se nascå din oroarea uciderii tiranului, este mai greu de imaginat. CondiÆie necesarå pentru reinstaurarea ordinii în polis, tiranicidul nu poate fi, tocmai de aceea, çi condiÆia suficientå a ieçirii din haos. Cel puÆin la Atena, tiranicidul devine, tocmai în aceastå erå a legislatorilor, un act problematic. Încå din relatårile, arhaice în esenÆå, dacå nu în detaliile lor, despre întîrziata concluzie a uciderii Cylonienilor atenieni – cei care încercaserå, cîndva spre anul 620, så

306

319

313

213

el as elii de moc nî åt si xe åc ei t ç naf ot si r Ai ul l a r oti ti c eci r O . es af mui rt at sec a ai ur åc l ur ot uj a uc l a nesr a i ç ai ul ec a ni Æ r apa er ac ecil o b m i s i Æ åtil a ne p i ul ur ot åg ni v nî åcil pa iî at sec a , ål abr ev r up åç naver o- rt nî ;i ul ur al ubacov a å necs bo åÆ nel oi v o- rt nî ec udart es r oli ç ni v nî aerili mU . 83 el e di ne mu E ni d a ne ht A å mal cxe )!i cev e p s ni v nî a åcif e ne b ae maerij rî d nî i ç , soi ar og A s ue Z ti uri b a( sot nap ai d ar et e me h si r e | no ht ag a’ d aki n |, soi ar og a s ue Z eset ar ke... : ai r ot ci v ec uda er ac aec et se o hti e P åc a d i ç ås aor eg nî s et se un ae åc a d r ai hc , er eg nî rf nî o e nî mår er eg nî rf nî O.ii Æi t si mr a ni r p d nî c nî d nî c ni d åt p ur ert nî tî ce dif r a un si s at s e d år a ni gi r o aer at s muc i ç a C. dr ei p er ac i ec e p i ç ågi t çî c er ac i ec e p ez e nr etl a ås ec af iî ål un å mus uc uut e pr e p c oj n u : s ni v nî iif ås uas i g ni v nî ås tî ce d et ao p es un e d nu r a d, t ar eg nî s nî un r ugi se d , ei at å b e d p m î c nu uc å nå maes ati dorf A e d åt azi no mr a aet at ec , cifi c apt so påda nuif a e d et r ape D .t a m il b us l oi v nu åt si xe l a uxes t c a i ur åci r o l ut nozi r o al åc i ç eÆ r of e d i r ut r o par ac ae pecr e p el cer g l ur a ni g a m i

- a dil os at nar ag a urt ne p åt ac ov noc et se – åÆ nat r o p m i er a un, so hc uo m i T uas, ai ar og A uas so me dnaP – ati dorf A d nî c i c nut A . ci t or e l ur al ubacov e d t acr a m doc i ç al ec a nî t al u mr of et se åci vi c ai no mr a er pse dii Æ åt ec l usr ucsi d ,i vi ti z opi åsii ne mr et nî , åci ç t ar åve da e dtî t a t ot ås nî et s E . ez e pi hc urt nî o ås ai ov er ac e p å di gi r ae ni dr o al åvi t a n - r etl a åci n u d niif ac l uî rf se d ez e ni ga m i ås er a p uet ne P i ç , el et nahcc a B nî ,i çe d , a m i r p et ao p et se ; avec aç a e d et r a pe d ,l e dr o b nu uc åt ar a p moc et se ai Æ ar c o me d d nî c år ao a m i tl u urt ne p et se u N. ci vi c pr oc i ç ai ul ec aii r b me m ert nî ål ai dr oc er egel eÆ nî e d i ci til o p i er åci r o ar ut aci r ac i ç l usr ever ac l ef t s a er apa er ac , el a uxes ii ni dr oz e d a åt nel avi hce a mr of t ati c ma- el i a mcot er ac e p et xet å uo d el ec nî åt å pac ,i v al cs i ç i neÆ åt ec ert ni di ei z uf noc a er aÆ - nune d ac , nof o ne X- o d ues P al , ådli p e d, åt nezer p, eci t ar c - o me dii ni dr oz e d a me T. so me d naPi eÆi ez aet ati ucsi mor p er pse d s ai nas ua Pi ul i ul usr ucsi d ai nori l el ar a p urt si ger nurt nî d nî ul er , r oli r ul e dr o b l a ci t ar co me d et r aof l ur et - c ar ac e p åz aezi mi ul uj as apl uego pa et çet åger p er ac et et

i vuepst aei ndecm idneî ni vm eadx,Ee.si anoerÆ oåt emca eerltiinÆi adl iei r eegrelpesÆend eålcettxnete dn î l a r acer pi ç vi t al er i ul ur et c ar ac a åt e n et r aof ei Æ pecr e p o m i r e pocse d ås ec af e n es aor o ma eli r uc oj i ç eci til o p eli r åt nurf nî ert ni d aÆ nel avi hce , 73 e di ci rt arf el as eli Æ åtil - a ut ri v i ç åci vi c aet ati r a dil os p m i t i ç al ec a nî å m i r pxe r oli neÆ åt ec a ecil o b m i s i Æ åt i nr e t a r f i e n u eli ni g a m i muc aç a , åc urt ne p ;ii Æ åti r at ne mel p moc a åci gol o- rt nî åc nî åz aezi nagr o i a mes eci s al c ii Æ åt ec l a ci til o p l ur a n -i g a m i muc e ni bi a m me dev ås ec af e n at s aec a , r O .l udoc i ç l us nes t ar åve da uc acifi do mi - a år åf , åd ur c i a m aec a ni mul åc nur a r oli ci ti r c ai nori ai er åc ar p us a ne mr et uc ne mr et er ec udart o er pse d a br ov et se , åvi rt o p m i D . el asr evi nuii t ap m i si gavi e nui a ai ec aif a e d et r a pe dt nî s i ne mr et r or åci a, eci til op r oli r åt nurf noc a evi t cef ei eÆ nel oi v a er a m il b us ac ås aor o ma er ecert nî e d e ni g a m i o i ç us nî l e et çes ol of ci til o p l usr ucsi d , 63 å/s ni v noc ås al es er ac )i ul uti b ui( i eti b ui ar p us a r ot åg ni v noc i ul ut na ma a i el ec ae ne mesa, åvi t cef e åÆ nel oi v år åf i r eg nî rt s noci e nu ai r ot ci v år ugi s a , o hti e P , as at ai c os a d nî c i c n ut a , åci vi c aet ati r

-impåeuleedrl åust ,neirÆoatg:i tnsoevmneili åhtPsiaeulclautaixeethct nnî eameodmetnnui aunrÎt ne p . åt uc uc e d r a ma t s ug nu no meli hPi ul el a uas s ai nas uaPi ul el a eci til o p e mul g r ol es aor uv as åg ua da åvi t ce psr e p ae ne mes a O. e nar o p - met noc i ei Æ ar c o me d el a i ci ti r c r otl u ma i r usel eÆ nî b us ni d e m i gert nî nî aeri ut åcl a acil pxe aet up r a ec aeec , e ni d uti t r ec åt s aec a åbi a ås uaet up uni ås ii Æ ai por pa r ad ,l ef t sec a e dl uci nu s a mår a et ar c o Si ul l usecor p åc m it ç i o n , å mr u al å nî p ; esi hcse d i r et a bz e d i e n u eli bar ov af ni Æ upi ç et a dr oc nî er ef s o mt ai e nu el a e mot p m i s e d ei r es åg aert nî o – not al Pi ul aer at r å pe d nî , nof o ne Xi ul l uli xe åt si xe muc å p u D. 53li xe nî t acil b up t sof if r a t xet t sec a åc , t ar åve da et se , s up user p a- s ; åt set a el un åc ål ai o d nî år åf ,i ei Æ ar c o me d a ål at ur b i ç åsi hcse d as aci ti r c uc , hr agil Oi ul unî rt å Bl ut elf map er ac e p, et ner aps nart ni Æ up i a muas tl u mi a mi r åce nul a e di ç ii z ul a e d coj nu, er ati ze o r ol l usr ucsi d nî åt si xe åc i c ,t adzi mas nî uacil b up et ar cosI uas not al P åc ni Æ s us ås uaer v u N. 43si hcse d åt ar - al ce dtî ce d åt a uni s ni d nî r uci a måci ti r c o,i ei Æ ar co me d a


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


pp. 15-18. Trebuie så-i mulÆumesc lui Marcel Detienne pentru cå mi-a atras atenÆia asupra acestei inscripÆii. 14. IG 22, 659. 15. IG 2, 1531 b. 16. IG 2, 12, 1075. 17. F. Croissant çi F. Salviat, „Aphrodite gardienne des magistrats: gynéconomes de Thasos et polémarques de Thèbes“, BCH 90, 1966, pp. 460-471. 18. IG 11, 4, 1146; 12, 5, 222; vezi Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ 1959, nr. 325, çi 1964, nr. 82. 19. Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ 1961, nr. 487. 20. D.M. Pippidi, „Inscription oraculaire de Callatis“, BCH 1962, pp. 517-523; vezi çi Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ 1964, nr. 288. 21. Jeanne çi L. Robert, „Bull.“ 1959, nr. 325. 22. A. Delivorrias, s.v. Aphrodite, LIMC, 2. 23. Eadem, „Aphrodite Pandemos auf attischen Münzen“,SNR 2, 1970, pp. 5-19. 24. Vezi e.g. Beazley, ARV 1324, 41 bis; 1328, 99. 25. Ath. 15, 569 d-e. 26. Philem. v. 4; 5 Kock. 27. J.-P. Vernant, „Un, deux, trois: Eros“, în idem, L’individu, la mort, l’amour. Soi-même et l’autre en Grèce ancienne ,

comicå a principiilor stabilirii tarifelor, aluzie, desigur, la misthos -ul cetåÆii democratice. Alunecarea din sfera semanticå a virtuÆilor civice, cu koinonie, harmozein , demotikos, hapantes, cåtre domeniul amorurilor accesibile tuturor, çi de la remunerarea funcÆiilor publice cåtre tariful prostituatelor, se bazeazå pe acelaçi mecanism cu cel folosit de Pausanias al lui Platon, çi urmåreçteacelaçi scop cu cel al discursului lui. Într-adevår, cele douå texte îçi exercitå ironia împotriva discursului oficial, politic çi religios totodatå, al democraÆiei ateniene restaurate. Elogiul obsesiv al concordiei civice, semnalatå nu numai prin concepte cum sînt koinonia çi homonoia 26, ci çi prin inventarea unui trecut exemplar pentru Atena srcinilor, prin inventarea unei patrios politeia çi a pårinÆilor ei fondatori, Tezeu sau Solon, este Æinta acestei ironii parodice, atît în fragmentul lui Philemon, cît çi în discursul lui Pausanias. Platon poate så-i fi atribuit acestuia un calambur, mai degrabå crud, despre un cult a cårui importanÆå în restaurarea democraticå din 403 este evidentå, fie pentru cå el era într-adevår autorul lui, fie pentru cå avea

1989, 28. Paris, Pl., Smp. 178pp. c. 153-172. 29. Schol. ad loc. 30. Isoc., Areopag.; cf. G. Mathieu, Les idées politiques d’Isocrate, Paris, 1925; Arist., Ath. 23, 1-2. 31. Jeanne çi L. Robert, „Bull.“, 1961, nr. 320; 1962, nr. 135-143. 32. B.D. Meritt, „Greek Inscriptions“, Hesperia 21, 1952, pp. 355-359. 33. Cf. M.I. Finley, L’Invention de la Politique (trad. fr.), Paris, 1985. 34. Cf. çi Loraux, Invention. 35. Vezi Ed. Will, „Bulletin d’histoire grecque“, RH 1965, p. 321. 36. R. Buxton, Persuasion in Greek Tragedy. A Study of Peitho , Cambridge, 1982. 37. Nicole Loraux, „La politique des frères“, în Aux sources de la puissance: sociabilité et parenté (Actes du Colloque de Rouen, 12-13 nov. 1987), Rouen, 1989, pp. 21-36. 38. A., Eu. 973-975. 39. Ar., Nu. 1023; V. 687; Th. 200; Lys. 776 etc. 40. Ar., Ach. 716; Nu. 1090.

nevoie pentru în economia Banchetului de o primå pe dedublare a Iubirii a prefigura conceptualizarea care Diotima o va propune mai tîrziu: Jean-Pierre Vernant a evidenÆiat admirabil funcÆia euristicå a dublului în organizarea discursului despre Eros çi despre domeniul såu27. Dar dialogul susÆine în acelaçi timp contrariul elogiului solidaritåÆii democratice implicate de cultul zeiÆei Pandemos, insinuînd cå uniunea idealå a componentelor cetåÆii egalitare nu este o formå de ordine civicå çi de alcåtuire politicå, ci o stare de promiscuitate çi de dezordine, un amestec vulgar çi obscen. Pe de altå parte este interesant så reamintim cå data atribuitå de cåtre Platon acÆiunii din Banchetul såu este noaptea care urmeazå primei victorii a lui Agathon la un concurs de tragedie28. Scholiaçtii ne spun cå debutul lui Agathon dateazå de la Leneenele din 416 29; ne-am afla deci în ajunul enormului scandal al Hermocopizilor, care va incrimina tineri aristocraÆi trufaçi çi banchetele lor, çi

316

309

113

413

t xet b us e d åci ti r c o ert åc t a nr ut e d et se ui gol e t sec a er ac ni r p et ceri d ni eli Æ åtil ado me d t a dil av ni aese da , et ar uat - ser eci t ar co me di ei Æ uti t s noc l a vi ses bo e paor pa l ui gol e nî : åci z art noc o ås r a p er ac el et xet nî sel a i a måli bi t pec - r e p et se er aoti ç ubå nî e dl ut se d år ef so mt a åt s aec A . åci ti r c e ni d uti t a eci r o e d åÆ af et nar el ot ni i ç er aoti unåb ecil b up ii ni po i e n u sel a i a m åti r ot a d , åt net al et çi nil e n e d er at s oi ç ut ot åt si xe ,l a noi Æ uti t s ni er e dev e dt c nup ni d åvi ser per et at ec o , ael - VI l a i ul ul oces l ut upec nî al , et se un a net A åc a d r ai h C. åÆ na noz er r ol at ar åve da et e pac ås ei ubert ci til o p er e dev e d t c nup ni d eÆ e nz år d nî ii dor ap i e nu aÆ ne ulf ni uas r ub mal ac i unul ut cef e åc i ce d er ap es i M.li vi c i ul ui o bz år el ai ç eci hr agil o ii r or et el a ,ii r eg nî rf nî el a et nazi t a muart el eÆ nei r e pxe å p ud , ael - VI l a l ul oces nî sel a i a m, ås aoi no mr a i ç å ni nes if a e d et r ape d ar e åci til o p ar ef so mt a tî c uc eli bapl api a mtî t a uc uar e uat r o p - moc el i r usr ucsi d et sec a er ac e p eli r ucsi r r ai , me nup us - er p ås i Æ at net if ma tî c e p et net si z b us ni e d tî t a uar e un , 33 a net A ar e muc aç a ,i hc o nî i hc o et ati nu moc o- rt nî r ol

r olii Æ al er ai rt e m i sa,i e net A al o por ca e pt açif a eif ås ai ubert er acl eci ç r ad, r al p mexe r ol l ui r por p, r ol l ut nî mår uj åcil b - up er ac i ei Æ pi r cs ni el a er al p mexe å uo d el ec ål ai utl e hc ai r por p e p åz aev ar gii nei nof ol oc , åcs ae b ui l - ås i ç nai net a i ul ur o po p å nup us es ås t ar uj ua ec å p ud , d nî c i c n ut A .ii r e nup usl ai çii r eg nî rf nî l al ec et se;ii Æ åti cor pi cer l a al eca et se un el eÆi ez cse br ov lî er ac e pl uj ab m il r a d, et acil p m i t nî s o hti e P i ç ati dorf A i ci a åc t ne di ve et s E. noi ane ht A not no me d not oseli hp i ak i a mosi e p , 44 nai net a l ur o po p å c s a e b ui ås i ç i c , r oli nei net a å nup us es ås i a mun un er uj ås uai ubert muc a er ac i ç , agil i s år åp a e dii r åcr ec nî l uceçe å p ud el e ber r oli Æ åt ec aer eg nî rf nî ua noi Æ c nas , ael - Vl a i ul ul oces l uc olji mert åc , er ac ii Æ pi r cs ni e d t ol i un ul ui r at ne moc nî j as a p t sec a ati c sggi e Mt r e bo R . r abr ab set s ar e i unu ai Æ a ni mo d åt r o p us e ne mor e i ç åci bef e å net A o er ac nî ii Æ al er i et sec a el a er aotili mu eli Æ åtil a utri v ar eg us a urt ne pi çi c,i Æ ail ai åsii o n e p år uså m et se p et çe b ui iî åc urt ne pi a mun un – ne mor e l ur å nî t e d åÆ af i ul ut sar e a er aot a ni mo d eri b ui e d ai Æ al er urt ne p åci pi t

eulinni u si pvilu,cr,oleraacm orpu e niî r,Puar e oi ns ualcråenpî epRs.netujaati cuaaciefreace del eetti n . åsr ev da a di t r ap ni di vi t c a i ci til o p r oli ne mao a et r a p å n ub o i ç i c ,i nazi t r a p e d å nî m o i a mun un åg ni v noc ås ti ç uer al e ,ii Æ åt ec ei Æ uti t s noc å nubi a maec es ar ugi s a l ugapoer A åc d nî mal cor p åc i ç , ar b mur åve dart nî es ati c - s user iî et ar c osI i ul a d nag a por p åc t ne di ve e d l ut se d i ç ut ot er a p i m î ; åvcil er o tî ce d ar e i a m un l ug a poer A , etl aif E i ul a mr of er å p ud ni Æ up l ec , åc i ç ni v noc t nî s er ac i nr e do mr oli ci r ot si l a l ar e neg l ut ne m i t nes al una et ao p t er ce d t sec a åc der c ås uer g et se i mÎ . 23 uili s noc t sec a åcs ae n uer ås t acr ec nî if r a er ac i ul ug a poer A l a ur b me meci r o e pi ç ei nari t al t nari ps a eci r o e p et ati r eves i ç aeec a uc d nî n ma d noc es ni v nî ii Æ åt ec a eci t ar c o me d i ei Æ uti t s noc aer a nr ut s år eti ve ås er ar e psi d uc acr ec nî – ci t net ua at s aec a at ad e d – i ul ur o po pii r å nudal a t er ce d n u, aee nor e h C al e d aer eg nî rf nî å p udi z a uo d a ,i ç ut ot i Ç . r ol i ul ul oces ai Æ ar c o me d t c art s ba do m nî uaci ti r c er ac il a ut cel et ni avr otî c el a – evi s nef o ni ni Æ upl ec , et nec - o ni un åc ad – et cei or p,i nui Æ ci F. 13i e ai r ol g al i ç ii Æ åt ec

–iåorl åaf kdi oniî abnl euhpt Am osvåni m iaçi Æ åarcu i tuåescierult iutç-aleraapcel,i3r4iui dni ezi enrpadhnciiAr cnsî se kl ati S ecaf muc aça, er of at e mi et sec al a ci moc l usr ever s o e l o p set . cs( set ua s uo ne mo ngi g åc ove naf ot si r A .) s at s ar e , r ol ii Æ åt ec åvi t c a et sogar d o et r ao p ås i nei net a e p a n me dnî iî , 24e di di c uT e nups muc aç a, er ac , el ci r e Pi ul a åÆ ae nz år dnî ei ser pxe o- rt nî ae ni gi r oi s åg e ni b etr aof et aop i çî åt nel os ni eri ç ug nil åt s aec A. 14“ uåt ) set s ar e( l uti b ui t nî s – ! so me D o – cse b ui et„ sos i mi e’ t set s ar e ’ me D o ,’ s’ oli hp : ci gog a me d i ul usr ucsi d l a vi t o mt i el nu ac åt at e per i r o i ert e d , a met åci moc et r aof år ei na mort nî åtl ovz e d ål art nec ai ti mo hi t s e d nu,ii r el av a C nî et çes åg es r al or oc i ur åc l ai ç , r oli r ot at ce ps , aç a e nups et ao p es åc ad,l upac nî ec nur al - ås åz aet ec nî un er ac e p 04 r ot kor pyr uel unerf er uc dnî pec nÎ . 93 t uv a u a- e n , t i l å c å p u a- e n: ur c ul i ç al ec ai r ul ef e d ei mort nî nupsj ab m il e d eÆ nel oi v et sec A .ii Æ åt ec aci til o p uc åt nel oi v ei Æ al er o er al ur ot ua dnî ci c nut a , c ai se no pol e p i ul ui o bz år ae mer v ni d elii de moc urt ne p sel a i a meci t si r et c ar ac t nî s aet sec a åc t acr a mer ei ubert i ç , eci til o p i Æ åti necs bo e d år ut åcr åc nî åt ne na mr e p o


ERT EP E OZ

ZOE PETRE


care va dezvålui profundul lor dispreÆ pentru cultele cetåÆii çi deriziunea lor profanatoare. Parodierea ritualurilor de la Eleusis, în care ar fi fost implicat însuçi Alcibiade, este într-un fel apogeul acestei deriziuni amintite çi de calamburul lui Pausanias, care aparÆine aceleiaçi atmosfere de batjocorire cinicå a lucrurilor sacre ale cetåÆii; pentru cå joaca cu sensul unui epitet de cult al zeiÆei protectoare a concordiei civice, intim legatå de soarta democraÆiei, pentru a face din ea o divinitate a populaÆiei vulgare din Pireu, exprimå o atitudine comparabilå, prin violenÆa inversårii neaçteptate care este operatå, cu parodierea ritualurilor de fertilitate de la Eleusis sau cu mutilarea, fårå îndoialå çi cu subînÆeles sexual, a bornelor protectoare ale teritoriului civic. Desigur, nu din grija pentru precizia reconstituirii unei atmosfere de epocå introduce Platon în textul såu aceastå satirå politicå çi religioaså; råmîne totuçi adevårat cå ea evocå o vreme a deriziunii çi a dispreÆului, în acelaçi timp intelectualist çi aristocratic, faÆå de vechile ritualuri, ca çi faÆå de cetatea pe care se presupunea cå acestea o protejeazå.

de care se îngrijesc cele douå zeiÆe apare limpede çi ne face så observåm subtextul conflictual çi frustrant al acestei violenÆe sublimate a persuasiunii. „Muza maculatå“45 a lui Aristofan, precum çi vorbele îndråzneÆe ale unui Pausanias sau ale prietenilor såi par så fie întradevår replica exactå, punct cu punct, la discursul public asupra iubirii politice generate de cetate.

Încå un argument, çi pecînd carerecitim se cuvine så-l ateniene asum ca subiectiv, pentru cå atunci textele ale democraÆiei restaurate, cu condamnarea lui Socrate la orizont, ne dåm seama cå o lecturå prea obiectivå are tendinÆa de a le aplatiza. Exemplul meu preferat în acest sens este acela al ficÆiunii areopagitice: dupå cum foarte bine se çtie, intelectualii atenieni din cercul lui Isocrate au elaborat – în curentul de gîndire axat pe patrios politeia – o imagine idealå, çi falså, a constituÆiei postclisteniene, în care venerabilul Areopag ar fi jucat un rol esenÆial ca moderator al demos -ului 30. A fost chiar fabricat un fals decret în sprijinul acestei constituÆiimodel: este vorba despre faimosul decret zis „al lui Temistocle“, care a fåcut så curgå multå cernealå dupå descoperirea sa, acum mai bine de treizeci de ani. Este vorba, de fapt, de un fals de la începutul secolului al IV-lea, imaginînd o participare decisivå a Areopagului la rezistenÆa atenienilor din anul 480, çi deci la victoria

Georgoudi, NicoleVidal-Naquet. Loraux, Marcel Detienne, Jean-Pierre Vernant çi Pierre 1. Pl., Smp. 180 d-181 c. 2. X., Smp. 8, 9. 3. Theoc., Ep. 13, 1; AP 5, 44; 9, 415, 2; 12, 161, 2; Hld. 1, 19; Plot. 3, 5, 8; Phot., Bibl. 372 b; Lyd., Mens. 4, p. 116 W. 4. Paus. 9, 16, 3. 5. Idem, 1, 22, 3. 6. Harp., s.v. 7. Ibid. 8. H. Kruse, s.v. Pandemos; cf. çi F. Dümmler, s.v. Aphrodite, RE. 9. W. Burkert, Die griechische archaische und klassische Religion, Zürich, 1977, p. 211. 10. Luc., DMeretr. 7, 1. 11. L. Robin, ad loc. 12. Pl., Smp. 185 c. 13. R. Merkelbach, „Volksbeschluss aus Erythrai über den Bau eines Tempels der Aphrodite Pandemos“, EA 1986,

310

Note * SubstanÆa acestui text a fåcut obiectul mai multor conferinÆe succesive, în faÆa SocietåÆii de Studii Clasice din Bucureçti (1990), în cadrul cursului lui Pierre Vidal-Naquet la Çcoala de Înalte Studii în ÇtiinÆele Sociale de la Paris, în cadrul aceluia Æinut de Juliette de La Geniere la Facultatea de Litere a UniversitåÆii „Charles de Gaulle“ din Lille, çi în acela al lui Georges Nachtergael, la Facultatea de Litere a UniversitåÆii Libere din Bruxelles (1991). La mulÆumirile pe care le datorez organizatorilor pentru ospitalitatea lor amicalå, trebuie så adaug recunoçtinÆa mea pentru preÆioasele sugestii ce mi-au fost fåcute, în special de cåtre Stella

315

333

423

åc aee dI . “ åz ael uci hev o ,l ugl uv , ae m i Æl u mr ao d er ac e p )i e met e d åti s pil( et sevo p„ al “ ål ai cif o e nui sr ev , et ati r oj a m e d åt at ov /åt at pecca et paf e d e nui secc us„ al e d,ii Æ at o noc i ul el eli bi s o p ert nî l us nes ece nul a ås d nî c åf , c ovi hce t sec a nî t ar e bil e d åz ael at s ni es e di di c uTi ul l ut xe T.i ul ur - o po p r oli r å nuda i ei gol o ni mr et d nî ni Æ r a pa ,i ul ut nî v uc l a ci nhet l us nes nî “ et ati r oj a m„ e d, ål a noi Æ uti t s ni aec i ç ,“ e m i Æl u m„ e d, åt ner uc aec : ei Æ acifi n mes ål b ud o – so me d o h uc d nî pec nî ,i ul ul oces l a nai net a l ur al ubacov ni d et ni v uc etl ai ç ac – er al une mr et åc måti u un ås : so ht el p ot , “r oli nei net a ii Æ åti r oj a m“ ei ubi rt a o er ac e p ae n ui sr ev åz ael o me d l uci r ot si , r oli not c o nari t l a , t a d l uz ac nÎ .i ul ur åve da a åsr us ac soel o p set axo d ar e di s noc a e d i ul uz uf er ai Æ acifi n mes t c axe er a eci r ot si eli r uti m uc i ul aci mel o p ;ii Æ åt ec a evi t cel oc i ei ni po a ei ser pxe ac ti nif e dif aet up r al ur åve da åc a d s nes nui ci n aev a r a un er ac , år e poi ul agaert nî ni r p e di di c uT e d åt az ucer et se – l ai ce ps do mnî ,i ei r ot si ar p us a – ii r et ç ao nuc r olii ne mo d r or ut ut ar p us a

ås nî et se ,i ul unari t l a r ot å nî v ,i ç us nî l e ; et at ec urt ne p ecif e ne b et atl uz er , vi t cei bo do mnî , aev a dnî t up, p m i t nî ål ever es i ul r ol et c a l us nes i ç , eli bi so p nî mår eli r ei c osi d ,l ef t sec a nÎ . 72tl uda i ul unaet ç o l a ci vi c l ut ut at s åci da – er atil osii r e di c ul ai ç ii nui c ål eç nî l ui r art noc sol et t per d dnî v a, åt a mus ai ç år ar o p met i c ,i ul unari t aet atil a ni gr a m ac , åvi t uti t s noc et se uni ul ubef e aet atil a ni gr a måc d niif i a mc ot eg ni v nî l E. er aot ål eç nî e d i ç eti s ucsi e d , et eri ç e d tî t a t ot i r ot å nî v i e n u el et ne murt s ni uc er aot ål eç nî i ul ii r et up i ç i ul unari t i ei net eri ç e d n ups år l e ; ai et sec a a et r a p i ç ii Æ åt ec eli r ol av e d ni årt s åvi rt o poe d et se l e , r al p me xe l unari t i ç a C. åz ae nî v lî er ac e p 62l unari t i ç ac ,i ce d ,l a ni gr a m åc nî – bef e nu , er of eo h C nî , et se et ser O. eci g art i ei Æ agor et ni a i çes nî i eÆ nat s b us e ni Æ r a pa , et a m i ti gel if a urt ne p er a nubz år e d e paor pa aer p tl u m , e ugi b ma e di ci nari t e d, 52 et p ur oc ii cifi r c as e dl uÆ naL .ii Æ a uti s ii gert nî l a ci t a mel bor pl ur et car ac urt ne p, aÆ nel av -i b ma urt ne p åvi t aci fi n mes i a mtî t a uc et se di ci nari t s ni t er p ac i e m i r c a å necs nî aer e n up r a D. di ci nari t nu

t ov ni d åtl uz er er ac r å. v93esdoaeli oupt sseetc aaxaoednuicsvni aspnxetExe oc ar e l ur åve da , s ar og at or P i ul ii ne mr et nî , åc m i t ni ma e n ås , åt ai de m i aÆ nei r e pxe uc r ol ai Æ al er nî r ol et pec noc a ei r ot si åg nul åt s aec a ni D. e nr et ni ii Æ ci dart noc e d eti s pil i ç el ar e neg i ri nif e di e nu aer aov af nî i ul ul aer ii Æ åti sr evi d a et r ap o åcifi r c as r ol et pec noc aer acifi r al c , do mi ç al ec a nÎ . el e di ne mu E ni dl usecor p nî abr ov ar e er egel a åt s aec a er pse d : c ovi hce e d åti s pil ei Æ ul os o , et paf e d uugi b ma l unai o n ni d , egel a ei Æi t s uj e d t c a eci r o , r ugi se D . r oli nari t ci or e s upo ua- s ii nei net a i Æ ot – atl a e d e p , ai nari t t ati cr e xe a un i ne mi n , et r a p o- e d e p :i e net A a el ai cif o i ei r ot si l ur oi r et ni nî vi t cef e åt si xe oc er ac r a d , ci gol t ce ps a b us cor pi cer d ul cxe es er aci nui Æ cif å uo d åz aer e neg ae ;ii Æ åt ec a ål ai cif o ai r o me m ni d li vi c i ul ui o bz år aer ar etil bo al ås nî åz aeti m il es un eci di r uj i Æ åti uni t noc i et sec a l uÆ er P . er at a ac et set noc o ås az uf er s o ni hcr Ai ul ai Æ ar uat ser er ac e p et atil agel o- rt nî es- udnii r cs nî r ol el et c a,ii Æ åt eci a i r a ni dr oi Æ art si ga mt sof if r a “i cezi er Ti ec„ er ac uc et ati m

teî ccaef deåc am ierecc ,ociånbi aorbgzeådr i naum åi tsi igeerl t esgeenr m tiil çCel luet c; aciaicf i çei,f m neu si c u a-i ç er ac åt at nur ao d et se un no n me mag A, r ugi se D . eçi z ei p eli r uti vol i ç ci ni at l ut ol p moc , ae nui c ål eç nî i s ol of a urt ne p åg urt si dl - ås r ov er ac e pl unari t i ç ac et pa e d l ef al , r oli e mef a ål ati neg noc aet atil a ni gr a mni r pl uti çrîf s aese da et çes åg i çî i ul unari t a åt nai ve d aet atil a ni gr a M . år aif o e p ac åz ae nî v lî er ac uc år efi t r o mas al p nî i o pa , eti g uçet çe mi e r ol e br ov as al p nî iî t nî i a ml - ud nî z ni r p no n me mag A e p er aor e nî ec ud ni lî , e dif r e pii e mef a er ap -i hc urt nî , art se n metil C. di ci nari t e d r ol et c a l a t el p moc e paor pa ui r ot r e per n u e d ni r p uc li hcs Ei ul ai t ser O . åci t a a necs e p decc us es er ac r oli or e l a ci g art l uni t se d åt ner ucer e nui sec or p o- rt nî cseÆ os nî eg nî s e dii r åsr åv aÆ nel oi v , sol o d, ae nui c ål - eç nî , si t e m, aÆ ni s ucsi : eci vi c- er p uas et nai ve d r ol eti ud - noc l a l ec – ner et i ul l ui r por p e p tî ce d s ni v nî vi ti nif e d if et ao p un, ci t a mgi dar apl unari t et se er ac i ç , åz aer o bal e lî ai deg art er ac e pl unari t , aeec a e d ; ci til o p- er pl us oa h nî ei ser ger åv ar g o e p ac ai nari t å necs nî e nup ai deg


ZOE PETRE

intensitatea çi coerenÆa, el devine o formidabilå provocare intelectualå faÆå de abstractizårile lenifiante pe care le practicå Atena în crizå – çi pe care încerca så se açeze restauraÆia lui Archinos. Abia examinat în contextul såu concret, ca replicå faÆå de orice adevår decis prin vot majoritar, împotriva uitårii legiferate, împotriva instrumentalizårii trecutului într-o mitologie politicå identitarå çi compensatorie, acest monument al memoriei lucide îçi dobîndeçte adevårata sa grandoare. ExperienÆa lui Tucidide este înså, så nu uitåm, experienÆa unui Socrate abia întors din exil. Asemeni lui Socrate, el nu poate accepta nici unul dintre nenumåratele moduri în care atenienii se minÆeau pe ei înçiçi. În mai mare måsurå chiar decît Socrate, istoricul aparÆinea – prin tradiÆie de familie, formaÆie intelectualå çi simpatii politice – acelor cercuri aristocratice råspunzåtoare de råsturnarea regimului democratic. Pe de altå parte, ca çi Socrate, iaråçi, Tucidide, care nu avea cum fi de partea democraÆilor, nu putea totuçi accepta arbitrariul tiraniei celor Treizeci ca singurå alternativå la un regim democratic cåruia îi vedea mai degrabå defectele decît calitåÆile. Aceste aporii se vor fi adåugat imensei frustråri suscitate de o carierå publicå frîntå, experienÆei ireductibile a exilului çi ratårii, furiei neputincioase a unei inteligenÆe cu totul superioare care îçi vede, pas cu pas, cetatea instalîndu-s e într -o înlånÆuire de erori pe care o considerå fatalå, çi asupra cåreia nu are cum interveni. Sublimatå într-o operå fårå egal, mînia lui Tucidide råmîne primejdioaså în atmosfera anti-aristocra ticå çi vindicativå în care Socrate avea så fie condamnat la moarte. De aceea, autorul evitå så contrazicå direct opinia atenienilor cu privire la evenimentele recente, dar relativizeazå ceea ce pårea a fi un adevår unanim acceptat – versiunea majoritåÆii, to plethos, despre tiranicidul exemplar. Acest eveniment îi permite så punå la îndoialå çi echivalenÆa între doxa çi adevårul faptelor, cum îi permite çi så polemizeze „la surså“ cu furia tiranicidå a democraÆilor radicali, demonstrînd fragilitatea oricårei legitimåri a violenÆei politice. „Dosarul“ 336

ERT EP E OZ


prezideazå funeraliile publice pentru oçtenii atenieni morÆi într-o campanie militarå obiçnuitå12. Mårturie a unei deformåri deliberate, organizarea cultului tiranoctonilor are drept condiÆie necesarå, açadar , transferul integral al tiranicidului din zona îndoielnicå a asasinatului politic în cea unanim glorificatå a eroismului hoplitic. Ea confundå cu bunå çtiinÆå douå categorii mentale sistematic opuse într-o ireconciliabilå confruntare de întreg imaginarul antic – råzboiul, polemos , çi råzboiul civil, stasis , emphylios polemos 13 çi doar cu preÆul acestei distorsii izbuteçte så transforme tiranicidul într-o faptå eroicå – subliniind, fie çi indirect, aporiile tiranicidului ca act de civism. Data exactå çi semnificaÆia instaurårii cultului pentru Harmodios çi Aristogeiton au fåcut, pe de altå parte, obiectul a numeroase discuÆii în literatura de specialitate, çi demonstraÆia lui Felix Jacoby, dupå care cultul s-ar datora cercurilor nobiliare ostile lui Clistene çi isonomiei pe care acesta o propunea se bucurå încå de o solidå autoritate14. O surså tîrzie – Plinius cel Båtrîn – atribuie efigiei publice pe care cetatea o consacrå celor doi eroi, 15: dacådatå statuar sculptat romane, de Antenor, cea agrupul instaurårii Republicii 509aceeaçi estecu vorba despre o datå realå, çi nu despre una simbolicå (ceea ce este, ce-i drept, mai plauzibil), disocierea reformatorului Alcmeonid de cultul tiranoctonilor ar deveni necesarå, fiindcå, în 509, Clistene era încå marele dezamågit al alungårii Pisistratizilor, çi concurentul såu, „reacÆionarul“ Isagoras, era ales arhonte. Pe de altå parte, afinitåÆile viziunii acestui mareartist care a fost Antenor cu imaginarul politic clistenian au fost de multå vreme semnalate 16. Sigur, faptul cå Antenor sculpteazå frontonul de la Delfi dupå un program clistenian nu interzice presupunerea cå acelaçi sculptor ar fi executat, cîÆiva ani mai devreme, pentru alÆi comanditari çi cu un program politic diferit, o operå al cårei program estetic putea fi similar sau apropiat celui imaginat pentru sanctuarul apolinic înålÆat sub autoritatea lui Clistene la Delfi17. 321

323

433

- art , 42l ai c os l usr evi nu åz ae nr ev ug er ac el at ne ma d n uf el e mr o n al e d er ei ve d ac ei nari t er pse di ei Æi dart eli r us nes i ç el e met d nî ul er P . eci vi c ii ni dr o a er aot ar uat ser ar e i ç i eÆ nel oi v a åci mo na ar e , et c ni t si d e pat e å uo d ådaecc us es ås ec af ae ; aet at ec uc ,i ul l ul ef nî er aceif ,i Æ at nurf noc , uås l uç agi c ui ç l unari t : er art noc eÆ r of e d i hg n ui rt n u ,i çår ai i çi ç år ai , å necs nî e nup ai degar T. 32 ål ati pac åÆ nei r - e pxe o åt ni z er per ai nari t uc et at nurf noc ii Æ åt ec el a el ec , åz ae m il b us el i ç å necs nî e nup el ai degart er ac e p, ci gart l usr evi nu et çei urt s noc es ar or åc l ur uj nî elii Æ ag or et ni ert ni d , r a D .i ei deg art aet ati xel p moc i ç ae n ui s ne m id e d ne mo nef i unu a åc ovi nu ei Æ acil pxe åt si xe un, r ugi se D . t nel avi b ma r a d , r asece n t seg uås l ui r por p e d ti br os - ba – ci g art i ul uor e a åt ner ucer a met ,i ç ås nî ai deg art åz aezi nagr o es ai ur åc l ur uj nî ei r o pa e d e muna l upi t t ati cs us a s oa h aci ei nari t l a t ar eg nî s nî i ul uti çrîf s ai r o pa åc az et o pi , er acifil p m i s ni r p ni Æ upl ec , åvi a n aer åp et ao p , eci t a i ei deg art r oli ni gi r o ar p us a åcif oz olif i ç åci gol olif åz egexe åli t b us e d el oces åp u D. t a noi Æi d noce n år ef o el åc

. å pil c o m i vo båz ås ei ubert ai er åc ar p us a åsi mer p o al e d et çe nr o p åt ace d uj e d pi t t sec A. et necer i a mel ec el et paf åt ar o bal e g nul e dnî ei r ot si o- rt nî ezer es ni ås es ac upa unl uci r ot si åc l ut paf d nî c ov ni åt acifil p m is if et ao p e nuc al el ai Æ r a p i et sec a ai Æ acil px E . et ne ni t r e p e d et ao p es tî c , t uz åv ma , t nî s e nei net a eci t ar c o me d r olii Æ uti t s ni i ezi r c ii r å ul ave ar p us a i ul udi ci nari t l ur uj nî aci mel o p aev a aet up el er ac e p elii Æ acil p m i tî c uc tl u m i a mtî t a uc , “i cezi er T r ol ec„ ai nari t i ç 114 ni d åci hr agil o ar uti vol :ii r esi çai el eca dnî ni Ær apa, å uod el etl a ei Æ ucsi d nî ai un ec e d måbert nî e n ås e n- udnî sål , 5/614 ni d ai Æ ari ps noc i ç r oli zi t art si si P aer ag nul a: e nei net ai ei r ot si el a e daosi pe å uod år ut ågel nî ti cil pxe e nup e di di c uT ?aer arfi c ni r a D .i e met a i Æ åtil a ut c a i eci t a mar d i ç , el ai pi c ni r p i eÆ nat r o p m i iç e d nups år ii ci mel o p aÆ ne me hev : ål ai Æ nese ci til o pi ç , ci gol - o dot e mi ç et se er at er pr et ni åt cer oc r or åc a ii Æ at o noc i ç i r år uj er p m î et çe nuer l ut ne m i neve i c åc , uås l ut c urt s noc nî ål ai Æ nese åsei p o aeec a e d et se noti egot si r A- s oi d

eaepreålipniaedtuutipt ri Æeacz,iioer eelriioÆlian gotrceto ni arui tcl, aezcei ticl eorpolcuåtlsuiicÆ eårt eac r olii r o pal al oc at ce ps ac ai deg art er ac nî åci til o p e n ui zi v o t c a nî at nez er per l ef t s a aet up r a å nai net sil c a net A .ii Æ åt ec elii Æ uti t s ni e d, r ai hc ti br os ba åti m il al , mut c af t so p t ar e p ucer et se er ac nî ar us å m nî r ao d m i ti gel i neve d et ao pl e , er at a ac m i ti gel et se unl udi ci nari T. ae nui Æ p me der , e ni s nî , åt ni z er per un i ul unari t aer e di c u, si r byh åtl a uc si r byhi e nu e d nups år ec e mer v e d, åc aee di d nî cil p m i ,i ul uor e ai Æi d noc i ç ås nî e ni Æ noc el er ac e p elii Æ ci dart noc ez eti cil pxe ås aev a ai deg - art ; ci or e t c a ac noti egot si r Ai ç s oi do mr a H e d ti çrî v ås i ul ut c a aet ati r al p mexe a mrif a r oli not c o nari t l utl u C . 22 ecert e p es ai er åc a m i ni nî ii Æ åt ec , er eg urt si d r ao di r oetl a, eri ut nî mec udai r oe nu er ac ti çrî f s n u – ci g art ti çrîf s n u ert åc ai e di ana e d i ç si r byh e di Æ a nî mt nî si or e r or åc el a el ocat ce psi r a må necs nî e n up å nai net a aet at ec , evi t cef e ni ve d e nei net sil c elii Æ uti t s ni ec å p ud t ai de m i , r oli zi t art si si P aer ag nul a åp u D. ai e di a nAi ç si r by H urt ne pi ut at s t aÆl å nî if r a e di n

-noî imcr a, eHi “dl eugzaartC„ n.îs uall cpxem uii ne mr et îit unlî uieÆsr et mauicci,igoul iutei nm nî ås nî un – ii Æ åti ugi b ma a åci g art aet ati c a po i ul ul aer ei uti t ser ås aer v l e ; s oi Æi b ma i a mti nif ni et se e di di c uT i ul l ui r a p , ål ai cif o ai r ot si nî ar es ni aet up l - a urt ne p i ul ut c a a et ati covi nu åci nl ei o d nî o å mal cor p er ac i nui Æ cif i e n u aÆ af nÎ . si s ahpor p et at se ht el a e h , aÆ nese i ç ul se d a e d åli bi t pecs us ar ug ni s et se ,i ul uci r ot si a, “i ul ut r e pxe„ azil a na , et navel eri i t çev o p r ao d åz ael uci hev so ht el p ot e d n u ås nî ol oc a ; åli bati ve ni et se r oli r us nes aer az -i hr ar eI . et atil aer nî aev a lî un er ac e p ci til o p s nes nu i - ud ni ubi rt a , åt avi r p å m i r c o åcifi r ol g i ç r ol et paf a åt a n - or e år ut cel o å ni mr et e d – l ur åve da alf a a e d aÆ ni ov un i ç – ai nari t t a nr ut s år ua ,i et r a p Sl ur ot uj a år åf ,i r ug ni s ii nei net a åc art s no me d a e d aÆ ni ov : sl af e d er aot ar e negi ç er aoti ni t r åpli bati ve ni et se m i tl ul ur åve da e di ce d so ht el p ot ai er åc az a b e p ai Æ pecr e p åc , r oli not c o nari t l a si cer p l uz ac nî , åz aert s no me d e di di c uT , et r a p åtl a e d e P .i e aer al u mr of i ç ås nî ni r p åsi mor p moc l ef t s a et se r ati r oj a mt ov nurt ni d atl uzer et ao p ci r ot si r åve da nu


ZOE PETRE

Existå înså cel puÆin un indiciu referitor la viziunea lui Antenor asupra tiranicidului: pe o cupå aticå cu figuri roçii, datînd din anii 460/450 çi numitå „cupa lui Egist“, fiindcå înfåÆiçeazå scena uciderii lui Egist de cåtre Oreste, gestul ucigaç copiazå, se presupune, gestul atribuit de Antenor tiranoctonilor18. Tema uciderii lui Egist trimite, evident, la reprezentarea trilogiei lui Eschil: Orestia, puså în scenå în 458, poate fi cititå çi ca o meditaÆie asupra asasinatului politic, cu referire la recenta ucidere a lui Efialte. Indiferent cine ar fi fost autorul acestei crime politice, ea putea încerca så treacå drept un tiranicid – çi så suscite meditaÆia eschileanå despre complicatele cåi de instaurare a ordinii în polis. Oricum, dacå statuia lui Antenor punea în scenå actul însuçi al tiranicidului ca pe o transgresiune, fie ea çi necesarå – çi nu, ca grupul ulterior al lui Critios çi Nesiotes, triumful ideal (çi postum) al celor doi conjuraÆi19, dacå viziunea lui asupra tiranicidului putea fi evocatå în relaÆie cu tragedia lui Eschil, înseamnå cå, încå de la srcine, efigia tiranoctonilor propunea atenienilor o imagine ambivalentå a gestului ucigaçilor CorespondenÆa viziunea lui Antenorluiçi Hipparchos. dezbaterea tragicå referitoaredintre la tiranicid, atît de evidentå încît så fie preluatå çi de repertoriul ceramiçtilor atenieni, trimite, açadar, la un cîmp semantic comun, în care categoriile mentale ale tiranului çi tiranoctonului sînt examinate în substanÆa lor aporeticå çi generatoare de tragedie, nu acceptate necondiÆionat çi glorificate ca atare. RelaÆia între tiranicidul efectiv împotriva Pisistratizilor, inventarea tiranicidului simbolic al ostracizårii, çi instituÆionalizarea spectacolelor publice de tragedie nu poate fi, în aceastå ipotezå, ignoratå20. Nåscutå în vremea lui Pisistrate sub impactul „histrionismul ui politic“ pe care tirania îl exaltå21, tragedia devine o instituÆie a cetåÆii în plinå epocå de reforme clisteniene, tocmai fiindcå este o înscenare apotropaicå a forÆelor disruptive care îi ameninÆå legitimitatea çi ordinea. Se spune cå, pentru a încheia sinistrul episod al uciderii Cylonienilor, Epime322

ERT EP E OZ


Transformarea operei lui Tucidide în paradigma absolutå a scrierii istoriei a avut drept preÆ nu doar obliterarea specificitåÆii demersului intelectual cu totul singular pe care Istoria råzboiului peloponesiacîl materializase, ci çi o radicalå epurare a personalitåÆii fiului lui Oloros, redus – purå abstracÆie impasibilå – la a reprezenta efigia obiectivitåÆii olimpiene a Istoricului. Aceastå operaÆiune – care-l priveçte, de fapt, mai puÆin pe Tucidide însuçi, çi mai ales revendicarea unei identitåÆi anume a scrierii istoriei – s-a întemeiat pe o necondiÆionatå creditare a formulårilor explicite ale operei, care se pretinde, de la primul la ultimul ei rînd, indiferentå la conjuncturå çi independentå de orice altå experienÆå a autorului ei cu excepÆia celui mai purlogos. Or, faptul cå, printr-un complex de mijloace stilistice çi de operaÆii intelectuale, cea mai singularå voce auctorialå a prozei secolului al V-lea izbuteçte så seînfåÆiçeze pe sine ca emiÆåtor impersonal de adevåruri obiective çi indiscutabile este în sine un eveniment – nu doar al istoriei intelectuale a Atenei, ci çi al istoriei politice a cetåÆii. Aceastå måiastrå elusivitate este comparabilå doar cu absenÆa lui Platon din textul explicit al Dialogurilor, çi aparÆine aceleiaçi neliniçtite lumi. Dintre argumentele referitoare la exemplara distanÆå pe care ar påstra-o istoricul faÆå de istoria pe care o reconstituie, acelea care Æin de data çi compoziÆia operei sînt, poate, cele mai eficace: întemeindu-se deopotrivå pe declaraÆiile din prooimion çi pe analiza stratificårilor în timp ale textului, imaginea unui Tucidide elaborînd decenii de-a rîndul o operå tot mai echidistantå a intrat de prea multå vreme în conçtiinÆa comunå a antichizanÆilor. Foarte recent, s-a propus înså o ipotezå cu totul diferitå 40, potrivit cåreia – de bunå seamå pe temeiul unei informaÆii strînse sistematic în cei douåzeci de ani de exil tracic – Tucidide ar fi luat hotårîrea efectivå de a scrie çi de a publica Istoria råzboiului peloponesiac abia dupå întoarcerea lui la Atena, în 404. Or, dacå acceptåm aceastå ipotezå çi recitim textul lui Tucidide ca pe o operå care se cere a fi descifratå, regåsind sentimentul urgenÆei çi fervoarea care îi explicå 335

923

aer acifil p m i s ai ubi rt al -i er ac e p covi nul ur et c ar ac åt set - nociî l ut eo pi ç ai ur åc ,i ul udi ci nari t a ål axo dar ap ar ut a n åz aezi t a mar d e di pi r uE , e di di c uT i ç a C . er aot p me der ei Æ avi t o meci r o e d ei ao pse d lî l ut eo p er ac e p , di ci nari t nut ot å met t per d er ai ç, e di di c uT e d åt ati cs us aer et abze d uc s nuj ae d nî å nå maes et nazi or e m i na nu ii Æi dart i e nu avi rt o p m î e di pi r uE e d ås upor p åci mel o p avi t a nr etl A .i e mar d a ål ai Æ nese å met ac ål ever es , uål åci ç å m i t ci v ert nî , not co n - ari t i ç nari t ert nî ai z uf noc , el as r ol e m i t ci v a i ç et ser O i ul unot co nari t a år ut a n e d aet ati nif a, at s aec a ni r P. eç ag -i c uii e mef l a uas i ul ubef e l ucil t eri ç uc år us å mi ç aeec a nî r a d ,l ef tl a – eci til o p- er p el a uti r r ol et ne mat r o p moc e ni Æ r apai ç so ka mr ahpi unuii r ådi pal l ui r a necs ai er i ul un - ari t aer a di pal , mur d nî åti s åg art ai p, e mr a ert ni d åvi ti m -i r p i a maec d ni s ol of ,i m i t a p e d åç a m l åve d i ç åz uf noc eri uÆ nål z e d: ert ei p uc ii r e di c u a åci a hr a a mr of åc ar b m î at s aeca, åvi t cel oc ei nî me dt c a nurt ni r pi c , avr otî c a uas not co nari t r ug ni s i unu a åci ni at ei Æ ar uj noc o- rt ni r p un eårvieti cpel oucnaeirÆi tniervor eettînic eedd,årt ånveevd .i auel cuanam rirtof aevti rsteoepr am îc cear-frit anÎ m , 53 aer a di pal uc et ser Oe p åÆ ni ne malî ae m i Æl u m,i e mar d l a t na ni m l uc l ut c n up nÎ . åÆ nii t ç noc i - ai r por p nî r ac å m i ci n er at r ei ålf a i ç- un åt paf i ur åc a li t naf ni i ç ci nl ei åv oç l a ni m i r c nu ac t açi Æ åf nî et sel ut si nogat or p er ac nî , et ser O ai degart å necs nî e nup e di pi r uE,i ul ui o bz år i ai naii m i tl u nÎ .i ul udi ci nari t l a t ner e ni l ucovi hce er pse d – aet ati m it -i geli uas aet ati m i ti gel er pse d aer et a bz e d e di hcse der er ac nai net a r ot ua l ur ug ni s et se un e di di c uT , r O . 415 ni di ul ut c a r oli r uceçe i ç r oli r or e ar p us a aÆ net si s ni ni r p åli bas no pseri avtî c urt nî i ç ei r ot ael a e nui s ne m i d o i - ud nî g uå da ,l ut ot uc al una et ao p o un er ar o me moc oi ci n er ac e p er a ni gi r oii r opai e nu el et ne mel e ,i ul unari t aer e di c u al eri vi r p uc e n u moc i ei ni po a er az - ucer åt s aec a ni r p, åz aezi t a met si ser l E.ii Æ åt ec a å m i ti gel ae ni dr o a d nof t o p t a ni s as a nui ç ås aoi Æi des ei Æ ar uj noc o åc aee di : noti egot si r A i ç s oi do mr a H i ul t a ni hc nî ci t ar c o me d l utl uc ni r p atl axe , so ht el p ot , r oli nei net a “ ae m i Æl u m„ ec aeec i a mc ot l ef t s a åz uf er e di di c uT RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

ale cetåÆii ateniene – çi, înainte de toate, în decretul de amnistie al lui Archinos. Prescriind responsabilitatea individualå çi limitatå „a celor Treizeci çi a celor Unsprezece din Pireu“ în conformitate cu regulile uzuale prin care magistraÆii ordinari dådeau seamå de mandatul lor, amnistia instituie ca unicå realitate legalå o ficÆiune juridicå, prin care anomia tiraniei celor Treizeci este pur çi simplu eliminatå din istoria oficialå a cetåÆii. La srcinea guvernårii lui Critias se afla, ce-i drept, decizia adunårii poporului de a încredinÆa „celor Treizeci“ un mandat provizoriu de guvernare pînå ce operaÆiunea de revizuire a legilor avea så fie încheiatå 38. Numai cå ambivalenÆa constitutivå a acestui provizorat îçi dovedise foarte repede natura distructivå, „cei Treizeci“ uitînd cu totul de faptul cå puterea lor fusese iniÆial definitå ca tranzitorie. Or, amnistia lui Archinos conferea realitate tocmai acestei ficÆiuni a unui colegiu de magistraÆi aleçi în mod legal, eliminînd orice urmå a echivocului fatal care îngåduise anomiei çi råzboiului civil så se înståpîneascå asupra cetåÆii. Ca çi decretul lui Demophantos – dar cu semn inversat – amnistia înlocuia realitatea ambiguå çi conflictualå a teroriiinstituitå cu o realitate secundå, cu o ficÆiune juridicå univocå, prin vot ca unicå realitate acceptatå de memoria oficialå a cetåÆii. Desigur, amnistia lui Archinos råspunde, pe un alt plan çi cu alte mijloace, refuzului pe care Tucidide îl opune tiranicidului ca eveniment generator de ordine în polis. Acolo înså unde Tucidide recuza tiranicidul, amnistia neagå însåçi istoricitatea tiraniei. Decretînd interdicÆia rememorårii „celor rele“ – me mnesikakein –, amnistia instituie, deasupra experienÆei de o cumplitå concreteÆe a violenÆei tiranilor çi a uciderii lor, o memorie oficialå a cetåÆii care scurtcircuiteazå realitatea çi recunoaçte actelor normative capacitatea de a genera o versiune „revåzutå çi îmbunåtåÆitå“, conceptualizatå, a faptelor; ca çi decretul adunårii poporului, care decidea cå ucigaçul unui tiran nu este un ucigaç, çi este hosios, pur sub aspect ritual, amnistia pretinde cå actul normativ este unica surså a unui adevår univoc, în confor332

823

. ci til o p t c a nu un, å m i r c o – eri c åt år o i ç ål a noi s ap e nui sl up o, åt avi r p er a nubz år e dli ba n mad noc t ca nu et se ae : e nui Æ p me der oi ci n atr o p moc et ao pi a mun et paf i et sec a ar p us a at ace d uj , r aili x ua nur ao d et se nari t i ul ut ar åve da a er a ni s as a at a uçe ec e mer v nî ,li bas no pser i ç e ni s nî t el p moc , tl uda t c a nu et se so hcr appi Hi ul aer e d -i c u er ac nî ar us å m nÎ . s oi do mr a Hi ul a i ç noti egot si r A i ul at paf i e aÆ nese i ç ås nî nî åcifil acse d ec aeec , 43 et avi r p em i r ci e nuii z nî bzi a ei Æi dnoc o si z- ui r por pl udi ci nari t ni d d nî c åf , t r o par i ut sec a ii ne mr et åz aesr ev ni e di di c uTi ul ii not c o nari t , r O.i o bz år nî åt nazi or e aet r ao m uc , åti m il al , o- d nîli m i s a , et at ec nî i eÆ nel oi v aer a mr uc urt ne p åÆ nel oi v år asece n e d, å m i tl ui e aet atil a nif nî , esi z- ui r por p i et paf ar af a nî er ar e p ucer åli bi s o p åt s aec a muci r o a uti s r a d – ae n ui Æ p me der i s åg et ao p i çî l udi ci nari t år us å m ec nî aet å bz e d c aev n u ni Æ up l ec e d e hcev ei Æi dart o , r åve dart nÎ .i o d r ol ecl ut c a vi ti nif e d å n mad noc e di di c uT , ti çrî v ås l ur o mo urt ne pi Æi s pe de pe n apåcs r ov åc dnî r e ps tî ce d ai ut sec a aer e di c uti unål p ua uni ç ,i ul unari t el et arf e p e n ubz år es ås , t paf e d , uai ov s oi do mr a Hi ç noti eg - ot si r A åc dnî ni Æ s us , åc måvr es bo ås ei ubert , e nif nÎ . åtl uda åti neve d å m i r c åt s aeca urt ne p e nui Æ p me der e d el ac eci r o e di hc nî e di di c uT, eli r ul or dnî s -r ev nI . pocs nu e p ac un, colji mnu e p ac eg nî s e d aer asr åv ua mus a,li hcs Ei ul el et ser O ac , er ac r oli bef e el a eci t ai Æi ni r oli vår psi ai r es nî art ni aet up at paf , r å nî t l unet ei r p eze nod - na ba i ç- un ås ac r ao d t ol p moc al ç at r å p ti neve d, tl uda t s ar e ac noti egot si r A uc , soi do mr a Hi ul ubef e uae ni Æ r apa aet at eiî t nî i ç avi t ai Æi ni e mer v åtî c , r åve dart nÎ . 33 x uar oL el oci N åz ai nil b us o muc ,i ul udi ci nari t l ai ç us nî i ul us nes a er a nr ut s år e d et atil ado mo et se ;i e net A a å nu moc ai ni po i ç e di di c uT ert nî uil at e d e d åÆ negr evi d ål p m i s o et se un ,i ç at påf ert ni diî t ni dl ec al ac soi do mr a Hl ubef e al aer ef er es ae mul åt aot e dnu ol oc a, “ soi do mr a Hi ç noti egot si r A„ i ul at paf e d ei Æ a ni t s bo uc dni br ov ,i not co nari t ert ni di ço m i af i a mr ol ec el e mun åz aesr ev ni e di di c uT er ac uc aÆ net si s ni , ci gart i ul udi ci nari t avi t ce psr e p ni d åti vi r P . di ci nari t nu uni ç, åt avi r p å m i r c o t sof a so hcr appi Hi ul aer a ni s asa ERT EP E OZ


håituit, ca un vînat, de Erinii, çi nu se poate reintegra universului politic decît dupå ce se supune regulilor cetåÆii, acceptînd un proces care îl exonereazå doar în ultimå instanÆå çi aproape prin miracol. Procesul l ui Oreste din Eumenidele lui Eschil, cu disocierile pe care le opereazå – între puritatea religioaså çi inocenÆa sau vinovåÆia celui care a ucis, între crima justificatå çi actul legitim, între judecata oamenilor çi cea a zeilor –, pune în discuÆie dimensiunea politicå a tiranicidului çi îi atestå ireductibila ambiguitate28. A contrario, personajul lui Eteocle din Cei Çapte împotriva Tebei, cu aparenÆa lui de civism exemplar çi natura lui secretå çi distructivå de Labdacid blestemat, nu poate fi nici el disociat de aceastå continuå çi obsesivå dezbatere atenianå în jurul problemelor violenÆei, discordiei çi legitimitåÆii politice a actului individual. Cåci Oreste – ca çi Filoctetul lui Sofocle – era încå efeb, çi putuse, deci, asuma duplicitatea çi violenÆa ca pe un parcurs temporar de iniÆiere. Dimpotrivå, Eteocle este un råzboinic adult care se revendicå încå din primele scene ale tragediei de la statutul exemplar al hoplitului, çi care pretinde despre sine cå armatur reprezenta întrupareaTragedia însåçi a råzboinicului – cetåÆean, çi responsabil. se naçte tocmai din faptul cå pretenÆia lui de maturitate civicå se dovedeçte a fi o iluzie, eroul pråbuçindu-se întro regresie infantilå çi sfîrçind absorbit cu totul de fantasmele „pruncului lui OEdip“29, fiindcå sub discursul civic deturnat de la adevåratul lui sens se ascunde patima lui çi blestemul unui neam însetat de putere. În celebra anecdotå despre victoria lui Solon asupra tiranului Pittakos, atenianul – chiar dacå adult – învinge fiindcå adoptå, ca un efeb, cu bunå çtiinÆå çi temporar, în folosul cetåÆii sale, o identitate contrarå adevåratei sale naturi justiÆiare; naturå pe care o regåseçte înså de îndatå ce victoria obÆinutå prin dolos îi aparÆine. Duplicitatea inconçtientå a råzboinicului adult, care e Eteocle, este de semn contrar faÆå de cea atribuitå lui Solon în anecdota cu Pittakos: Solon dominå cu deplinå ståpînire a situaÆiei alternanÆa dintre råzboiul drept, hoplitic, çi 325

723

033

åc art s no me d a nî , t uz åv ma muc , åt si s ni l ut xet , et ç boe d - nî e der c es tî ce d åci t er oet ni Æ up i a mt upec nî urt ni d ec af o er ac ,ii ci mel o pl a t ce ps a t sec a e d ås nî ol oc ni D .i e el eÆ ni ces - noc et aot uc , 404 ni d åci t a mar d aer al uti pac åp ud,i ul uj - as a pii r åt c a der ii na nî ås aoi dj e m i r p ei Æ a mrif a o ; år ef er es er ac al ii na nî åli bat pecc a åc nî ei Æ a mrif a O. at r a p S i ç a net A ert nî – 514 nî åc nî åli bi so p, åli bar ud – er egel eÆ nî o- rt nî alf a t ut upif r a- s c ai se no pol e pi ul ui o bz år ai Æ ul os åc ti cil p m i a mrif a e di di c uT, s ai ppi Hi ul aer ag n ul a ni r p a net A al ai mo nosi es ar uat s ni , noti egot si r Ai ç soi do mr a H un i ç , at r a p S åc d nî mrif A .i r ot å mr u t ai de m i ii na nî i ç 404 nî i ç mucer p, aili ci S ni dl urt saze d åp ud, 114 nî i ç r ad , sai ci Ni ul aecaP ni r p, 124 nî :i r uti çrîf si ul r ol er aot ål eç nî i ç r ol el pi tl u mai ç c ai se no pol e pi ul ui o bz år a åÆ nel ecxe ni r p a mel bor p et se , r oli not co nari Tl a ci til o pi ul uti mavi rt o p m î as aci mel o p nî e di di c uT e d åt aÆ nune ti cil pxe , at r ap S uc r oli r ut r opar a mel bor P. aet at ec esi ut nî m,i etr apSl a r atili m l ur ot uj a un i ç , år ug ni s a net A åc , ot c af os pi , d nî ni Æ s us

l a ut ri v i ur åci r o a ål a uti r aet ati r up i ç aet ati nup m i t a pi ci t na ar ugi s a s ot na hpo me D i ul l ut er ce d , 0/114 nî :i ul udi ci nari t aer ar efi gel i ç ås nî r al or oc t per d ua r ef er å mer ac al el et upsi d åc l ut paf et se åvi t cef e åci til o p åci m - el o p o- rt nî ii Æ r es ni i et sec a a år al c i a maec a dav o D .i Æ åtil a ut c ai Æ ni br eif i a mi el ec ar p us a , t paf e d , d nî t r up ,ii Æ åt ec l ut ucert al ati m il e s a e d et r a pe d ar e ,i ul uti ml a uas i ei r ot si l uner et e p at r up es åc ad r ai hc ,i ul udi ci nari t r oli r uc ovi hce i r oii Æ åti m i ti gel ar p us a at upsi d åc i ç – li t s e d år ugif o r ao d ar e un ai nari t åc s nuj ae d nî cse dåv eci s al c i e net A ai r ot si nî l af ort s at ac ul ci c t sec a ei e hc nî er ac , åcili di col e d, ai Æ ar uat ser i ç li vi c l ui obz å R. “i cezi er T r ol ec ai nari t„ i nar op met noc e d eti mun t ai de m i , et nel oi v i ç eci hr agil o i r ut at ci d i e n u a åvi t cef e aer ar uat s ni e d, ti çrîf s al å nî p,i ç – t at s e d år uti vol e di r åc -r ec nî evi secc us e d, ci til o pi ul ut a ni s as a ai ç r olii geli r c as aÆ af nî åti z e un er ac eci t ar cot si r aii Æ ar uj noc e d, e nei net a i ei Æ ar co me d eli t soii nari t i e nui eÆ ne ni m i aÆ af nî åli bapl ap am i aps e di c , åci me dac a åt upsi d o e d, r adaç a, abr ovi - un

i-çco, naiarm i to nåocsid rnîozl niatteprapf :i rç åus nîesniår upotdarnîuastosanih infi dr iai Æiiåtneotc ii ri çei l ui r a necs ati ucri c-t r ucs , ez et no me d o ås et çei ud - årt s es e di di c uT er ac e p i ç , r oli not c o nari t et a ni hc nî ail o ks e d åt at nez er per ai Æi dar T. aÆ ne me hev iî t nî i a M . r ef er å mer ac al i ul ut xet a e muna er arfi c nî oi ç r ad , aÆ ne me hevi ç t a ni mr et e d a tî c nî åt neg ni rt s e dtî t a – åt neg - ni rt s etr aof åci til op a nui c, åci me daca vi s ul cxe er et abze d o , e di di c uTi ul i ei r ot sI ii r åt c a der ae mer v nî , et se uni ul udi c -i nari t l ur uj nî aer et abz e d – i ei r ot si a eci ti r c ii gol o dot e m i e nu a ei Æ c urt s noc e d er oj a mel e mel bor p uc åvi rt o poe di ç , e d ol oc ni d – åc et se nupor p o- s uaer v er ac e p azet opI . er at nurf noc e d t ai geli vi r p ner et nu et se r oli not co nari Tl uti m, e di di c uTi ul i ei Æ celf er s nes åd er ac ål a ut cel et ni e nui Æ ar e po å mr o ne åt s aec a nÎ . es aor ugi r i ei Æ at ne mugr al ul ort noc b us e d åt a påcs , å m in - o na aet sevop,l unovz ,l uci t odce na: e nnei t e Dec udart muc “ x ue ht y mel „ – se do ht y mot åz aet o b ol uci r ot si Æ er psi d uc er ac e p, ål ar o ai Æi dart i ç eci r ot si ii r åt ecr ec aet atil a noi Æ ar ert nî i r åt nurf noc i e nul a t ai c ur c t nat r o p m i i a ml ec et ao p

;r n eårtai cu eucintiål so,pci orl åenrrautr sotårp olaeilvi acir sg iaulålu i rtbsefazaeddatoiar emrpunî u,a m - me der i ul udi ci nari t i ei Æi dart l ur uj nî åt upsi d åt s aec A . e di di c uTi ç , e di pi r uEi ç åt si s ni ai er åc ar p us a, et ati ugi b ma ar asece ntl u mi a mt ot ae dr ei p i çî r oli not co nari t l a ci vi c l utl uc , å nai net a ai Æ ar cot si r a e d ci r ot si ti r e mac t aci dnever ,i ei mo nosi r oli na mç ud avi rt op m î nar ev us c ael ac so ht el p ot e d t acifi r ol G . c ai se no pol e p i ul ui o bz år r oli na a åt acr åc nî åci til o p ar ef so mt a nî e met i et sec a f eil er åd er ac – ii r ot ar e p ucer et r ap , eci ti r c et r ap – i ci mel o p i e nul ut cei bo aecåf r ot adnof i ul udi ci nari t a met åcl ut paf åt set a ae ; caev nu e di hcev r a hap e d r ol ecet nî c a åci gl at so n er a noderf ål p m i s o al , der c, ec uder es un, t at nez - er per ar e e di pi r uEi ul el et ser O er ac nî e mer v i ç aeec a nî , 63 naf ot si r A al r oli not co nari t a åsaoi Æ ner ever aer acov E . t cai ut sec a elii Æ acifi n mes al eri vi r p uc ii Æ åti r et so p ai Æ pecr e pi ç eÆ ni ces noc , ei Æ avi t o m ert nî r olii Æ c nuj si d r or ut ut c ol ås al er ac i r åt er pr et ni i e nu s up us , uugi b ma , ci t a mel bor p t c a nu e ni ve der e di pi r uE e d å necs nî s up l udi ci nari t ; åvi t ar o me moc i ç år al upo p


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


prefåcåtoria stratagemelor; Eteocle pretinde cå este un cetåÆean exemplar çi un hoplit care se måsoarå în luptå dreaptå cu un tiran, ignorînd motivaÆiile ascunse care îl dominå, practicînd inconçtient o duplicitate auto-distructivå, çi de aceea cade el însuçi, de-a valma cu Polinice, în abisul Eriniei-stasis; nici måcar moartea eroului nu poate schimba violenÆa çi oroarea fratricidului în glorie civicå postumå. Se pare, totuçi, cel puÆin de la o vreme, cå opinia publicå atenianå simplificå eroizînd tiranicidul çi pe cei care çi-l asumå. Un martor capital al acestei disjuncÆii este 30 – så-i Tucidide. El se stråduieçte – chiar în douå pasaje convingå pe atenieni cå este o eroare så atribuie lui Harmodios çi Aristogeiton merite politice pentru un act de råzbunare personalå. Analiza pasajelor referitoare la tiranie çi tiranoctoni dinIstoria råzboiului Peloponesiacpe care a propus-o Nicole Loraux are dreptate så critice lectura nivelatoare a istoriografiei moderne, care amestecå argumentele tradiÆiei pe care Tucidide vrea så o distrugå cu argumentele înseçi ale polemicii îndreptate de istoricul atenian contra tradiÆiei comune31; cum are

tiranocton37, scurt-circuitînd, ca çi mitul politic al lui Harmodios çi Aristogeiton cu care se råzboieçte Tucidide, natura transgresivå a actului, çi expunînd cetatea la riscurile unei reacÆii în lanÆ care putea så devinå oricînd incontrolabilå. Aceastå iniÆiativå trebuie så fi pårut extrem de periculoaså celor care, ca Tucidide çi Euripide, citeau în cheie tragicå mecanismul complex al confruntårii cetåÆii cu haosul. Cetatea instauratå de reforma clistenianå generase, cum am våzut, un mecanism simbolic complex, în care spectacolul tiranicidului punea în evidenÆå caracterul problematic çi ambivalent al acestui act. Ceremonia publicå a concursului de tragedie se întîlnea cu reprezentarea monumentalå a actului, ca çi cu psihodrama ostracizårii – tiranicid în efigie care acumula tot felul de precaute piedici chiar în calea unui exil revocabil. Or, constatåm cå, la finele veacului, tocmai în vremea în care tiranicidul istoric redevenea un act politic exemplar, glorificat ca tradiÆie fondatoare atenianå, tiranicidul efectiv, crima din raÆiune de stat devine, pentru prima datå, prin decret al adunårii poporului, un act univoc çi

dreptate så ofensiv atragå atenÆia asupra ceeaseceopune este insolit çi deliberat în insistenÆa cuacare Tucidide mitului politic altiranoctonilor. El acumuleazå argumentele çi indiciile, tekmeria , în acest adevårat proces intentat tradiÆiei ateniene despre cuplul asasinilor lui Hipparchos: aceçtia nu l-au ucis pe tiran, ci doar pe fratele tiranului, çi n-au fåcut-o din civism, ci din patimi contrariate, ducînd nu la sfîrçitul tiraniei, ci la agravarea acesteia. Întrebarea pe care acest demers al istoricului o suscitå este dublå: de ce insistå el atît asupra acestui mit politic, çi de ce concluzia sa asupra aporiilor tiranicidului este specificå çi întrucîtva limitatå la cazul Tiranoctonilor atenieni – cînd implicaÆiile acestei necruÆåtoare demitizåri depåçesc, måcar în subtext, cazul în speÆå. La prima parte a acestei întrebåri, un råspuns generic poate fi cel propus de Marcel Detienne în remarcabila sa Inventare a mitului32. Tucidide este primul çi

legitimat ca atare. Dincolo chiar de primejdioasa impunitate asiguratå ucigaçilor unui posibil tiran, prin acest decret legea dobîndeçte o forÆå generatoare de realitate, de vreme ce prevederile ei suspendå, prin voinÆa demos -ului care legifereazå, nu numai consecinÆele legale ale unui omor, ci çi pe cele rituale: hotårînd cå tiranicidul este hosios, cruÆat de orice miasma – adicå de impuritatea care, în universul mental cåruia tragedia îi aparÆine, reprezenta efectul obiectiv al oricårei vårsåri de sînge, decretele anti-tiranice instituie prin vot o realitate „legalå“, alta decît cea palpabilå a asasinatului. Acolo unde judecåtorii lui Oreste ezitaserå så se pronunÆe, dînd o soluÆie echivocå pe care doar zeiÆa Athena a avut puterea så o încline spre iertare, decretele anti-tiranice trançeazå fårå nici un recurs transcendent. Aceastå capacitate de a genera fårå ezitåri o realitate secundå a legii o vom regåsi curînd în alte acte normative

326

331

943

å bi a ås ii ez i ç al ås ,li hcs Ei ul el e di ne mu E nî ål p m î t nî es muc aç a , uas ; etl ali el ec aer aov af nî er ec åt al a n u i c uder ås tî ce di Æ o p un es upo el ae di i Æ åt å muj å uo d ni D . el as r olii mo ni t na az uac ni d i ç tî c – 62il ai ol åc a d r ai hc ,i Æ ner efi d ni ,i vi s a p i neÆ åt ec e d as a m acs a m a urt ne p åt si xe ecil b up eli r ubert al et r a p uai er ac r ol ec r or ut ut ai gol oe di – åvi t ci f et se åc urt ne p tî t a , el a mr o ni r up m it nî r ai hc åci t a mel bor p et se år a ni b er azi vi d åt s aec A . å maes nî et a ul i ç et ucso n - ucer t nî s åt nurf noc es er ac evi t c a eli nui Æ c af r ao d er ac nî ci vi c i ul upr oc a er azi vi d o et çer åt nî , el a n ubi rt nî i ç ac er a nuda nî ,i r e nupor p å uo d ert nî egel a a e di ç i r ut ov a dr oc a a e d , eci til o p r olii Æ uti t s ni aci t c ar p r aI . å mr u nî e mer v åtl u m uc o-t art s no me d a 52 ei gol an Ai ç et ati r al o P er pse d dyol L yerff oe Gi ul aet r ac muc aç a ,i t çecer g ii r ut -l uc a ål ar e neg åÆ ni dnet o al åpi ci t r a p aci til o p,l ef t s A . åli g arf i ç åt azi vi di ce d, so p - o hrr o hci d, ål b ud a nu er pse d eif , å m i na nu sil o p o er pse d eif cse br ov ii Æ åt ec l ur al ubac ov i ç aci t c ar p r ai , uni ç a d itîutl Aa. åcirtaani m belåbciogropl ourecdulet annui , m o pi iulç teîlci rsiårscatusl xoudatr onîLs eal coi tciil N t per d e p o-t ai nil b us ua muc aç a , et se et ati t ne o- rt nî ii r oget ac å uo d a aeri t r ev noc ,i ç ut o T . e m i t ci v i ç i r ot åg - ni v nî , t a m il b usli vi ci o bz år nurt nî ac , er a coj t sec a åc ad r ai hc ,ii Æ åt ec a et ati m i na nu å uo n o- rt nî ti t r ev noc i f av i ç et ao p t azi vi d t ov n u åc a mal c or p a urt ne p åÆ nar ugi s uc åt si xe ii Æ åti r oj a mal uge R. e nei net sil c el erfi c al eri vi r p uc i cr a mer avetî c r ao d g ua da ås aer v ç A. 42 eci t ar co me d ii Æ åt ecii ci t e mti r al ur aso d si hcse d ua t e uqa N-l adi V err ei P i ç tî c x uar o L el oci Ntî t a ,ii Æ ubi rt noc r ol el et necer nÎ . ur bili hce e d, årt ue n åt ne no p moc o i ç i na mç ud r oli hcev dnî r ut ål a, eci vi c i ei dr ocsi d t åpac e nup a e d ti cil pxe do mnui ç i c , r otii v urt ne p soi neg ni nal p nu r ao d un et ao p ar e i r ubi rt i o n ecez el ec nî r olii ti rt a i Æ r os al er eg art ni r p aeri Æ r å p mÎ . 32 s ai etil o p s at s uoi el p i so hc - s at e mso po h , r oli neÆ åt ec a åci til o p et ati nr et arf å uo n o ez eer c ås , ci vi c l upr oc , so ne mol uo bi axi e mana, ecet se ma ås t ur v a e net sil C,l et ot si r A ei r cs muc aç A . 22 so mel o p soil yhp me :li vi c i ul ui o bz år l a ti unçi bo l ut eti pe e d er a p

. 02 at o n al , ar pus t a noi Æ ne m, eg di r b ma C al e dl ui vcol oc nî si s at s er pse d ue ml ut r o par al t at nez er p a-l eg del t r a C l ua P er ac e p i ul ui r at ne moc ei t seg us åt s aec a z er ot a D. 04 7.r kosr o V,. rf . g at or P. 93 . 3, 43. ht A,. t si r A. 83 . 5. r n, 553. p , 2591, 12 ai r e pse H, tti r e M. D. B, sset ar c u Ei ul l ut er ce d.f C. 73 . 06- 95. pp, 6591, 94 S W, “ deil soi do mr a Hs a D„ , gr e b ner h E . V i ç i z ev ; 3901 , 089 . hc A .f c ,. mr u i ç 236 . s yL ,. r A. 63 .r O,. E. 53 . 2, 65; 3, 45; 1, 45, 6. hT. 43 . 41. p,.ti c . po , x uar oL el oci N. 33 . 1891, si r a P, ei gol o ht y M al e d noi t nev nI ’ L , e nnei t e D. M. 23 . mi ss api ç 71. p, 5891, 01 s p met udti r c é’ L , “ eri ot si h ne ert r ue mnu’ d noi t c urt s noc al r us et ê uq n E„ , x uar o L el oci N. 13 . 95- 45, 6i ç 02, 1. hT. 03 . 2891, a mo R, dl ei hS e ht f o ngi S e ht r e dn U , nil ti e Z.I a mor F; 1891,i t çer uc u B- si r a P, el yhc s E’ d“ se bè hT ert noc t pe S„ x ua eri at ne mmo C, ert e P e o Zi ç ç a p uL a nai L. 92


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

agresivitatea comunå faÆå de aceia, relativ puÆini, care, asemenea lui Socrate, nu au acceptat convenÆia lenifiantå a discursului lipsit de accente critice. Desigur, Socrate a avut cîÆiva discipoli foarte compromiÆåtori. Dar chiar çi Lysias, care era de cealaltå parte, de partea demos-ului biruitor, trebuia så fie foarte atent la modul în care se adresa auditoriului, pe care îl flateazå cu o scrupuloaså political correctness. Bånuiala mea este cå diferenÆa de tratament dintre Lysias çi Socrate venea mai puÆin din afilierile politice ale filozofului cu cercul oligarhilor (spre deosebire de cele ale lui L ysias, participant direct la alungarea acestora), cît din refuzul såu de a fi political ly correct çi de a participa la o mitologie politicå ipocritå çi emolientå. La prima vedere, leitmotivul discursurilor lui Lysias, democraÆia voastrå , pre a cinstiÆi atenieni 32, aratå ca o captatio adresatå de cåtre un democrat cåtre un auditoriu alcåtuit din adevåraÆi democraÆi ei înçiçi, cu toÆii mîndri de opÆiunile çi de victoria lor politicå în råzboiul civil. Dar redundanÆa retoricå a acestei formule nu are prea multå autenticitate, çi Nicole Loraux avea dreptate cînd o numea o ideologie democraticå „îmbålsåmatå“33. Cînd se referå la acelaçi subiect, Isocrate este remarcabil de prudent, iar Aristofan devine din ce în ce mai evaziv. Socrate a fost condamnat, iar discipolii såi au fost dispersaÆi cel puÆin pentru cîÆiva ani: este limpede cå un vorbitor risca multå ostilitate publicå, dacå nu mai råu, dacå ar fi îndråznit så nu vorbeascå mieros atenienilor despre democraÆia lor . Acest gen de agresivitate democraticå indicå nu atît o opinie publicå triumfåtoare, cît una nesigurå. Ar putea sugera – în orice caz, mie îmi sugereazå – un auditoriu care trebuia, iar çi iar, så fie asigurat cå se afla de partea cea bunå, în mod colectiv çi fårå greç. Pe de altå parte, disperarea exasperatå a cuiva ca Lysias, care chiar fusese persecutat çi condamnat, çi care se opusese activ Tiranilor, cînd vede cå nimeni nu numai cå nu era dispus så-i recunoascå meritele, dar nici 352


tiranoctonilor reprezintå o demonstraÆie practicå despre inanitatea çi falsul inerent oricårei manipulåri politice a trecutului: dacå, la o analizå riguroaså, ceea ce era considerat a fi un eveniment fondator al ordinii politice ateniene se dovedeçte a fi o crimå, presupoziÆiile implicite în orice comemorare, în orice instrumentalizare politicå a tradiÆiei transformate în memorie oficialå se încarcå de interogaÆii çi devin caduce. Încå neterminatå, poate, în acea sinistrå primåvarå a lui 399 în care Socrate pierea ca victimå expiatorie – nu atît a unui råzboi civil a cårui råspundere nu-i aparÆinuse niciodatå, cît a unui refuz al mitologiilor colective prin care atenienii încercau så-çi vindece identitatea çi så-çi absolve culpabilitåÆile – opera lui Tucidide nu putea fi explicitå. Oricine putea atunci så se teamå cå va cådea victimå aceleiaçi pulsiuni vindicative a unui demos încå prea traumatizat ca så suporte demitizårile çi discursul critic – çi care se refugia în cultul trecutului glorios al cetåÆii pentru a compensa umilinÆa înfrîngerii çi cumplitele neliniçti ale unui prezent dramatic çi incert. Socrate fusese condamnat fiindcå le vorbea liber çi deschis atenienilor despre iluziile lor; Tucidide construieçte o scriere istoricå a cårei complexitate era menitå så dovedeascå cît este de greu så identifici, chiar în trecutul cu care eçti contemporan, he alethestate prophasis, adevårul despre cele petrecute, çi cît sînt de înçelåtoare poveçtile çi tradiÆiile orale atunci cînd vrei så clådeçti pentru veçnicie, eis aei , memoria adevåratå, nu oficialå çi apologeticå, a cetåÆii. Nici unul dintre ei nu a izbutit så convingå pe cei cårora li se adresa; faptul cå au convins, uneori cu asuprå de måsurå, o bimilenarå posteritate comportå o ironie pe care, în sens cît se poate de tehnic, trebuie så o calificåm drept tragicå. Note 1. S. Mazzarino, Tra Oriente e Occidente , FlorenÆa, 1947; Ed. Will, Korinthiaka . Recherches sur l’histoire et la civilisation de Corinthe, des srcines aux guerres médiques , Paris, 1955. 337

933

. ei zi ce d åt s aec a et pecc a ås ti Æ m i s noc ua elii ni r E åc l ut paf o hti e P i eÆi ez t ar ot a d l oc ari mnut per d åcifil ac a net A; et ser O e p åvl os balî i eÆi ez l ut ov r ao d åc i ç ,j at ol a b nu et se l a nif l ut ov åc m i t ni ma å S. 82 .ti c . po , t e uqa N-l a di V. Pi z e V. 72 . 132- 712. pp, 9791 , si r a P ,] 5 . r n uei ss uJ sr ei ha C[ eri ot si h’l s nad s ul c xe sel t e x uani gr a mse L nî , “ segr a mses ti urt s noc e uqcer g éti c al t ne mmoc uo nar yt e d eri ot si H„ ,l et naP-tti mhc S e nil ua Pi ze V. 62 . 356- 546. pp, 6691, 79, me di bi , “) 73 - 5321. g A( ai et ser Oe ht ni yr eg a mI l ai cifi r c a S ot t pi r cst so P„ , me dae ; 805- 364. pp, 5691, 69 AhP AT, “ ai t ser O’ s ul y hcse A ni ecifi r c a S det p urr o C e ht f o fi t o Me hT„ , nil ti e Z. I a mor F. 52 .) 87- 54. pp , 6891, si r a P, 2 ei dèg art t e e ht y M, t e uqa N -l a di V err ei P i ç me di =( 552- 532 . pp , 1891 , 2 noi xel f e R al e d s p me T e L , “ x ueti o b nar y T e L„ , t na nr e V . P-. J i z e V. 42 . 7791 o ni r o T, ocil bbup o usli de o nnari Tl I , az naL . D. 32 . ei dég art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V/t na nr e V nî , “ se uqi g ol o hcys p t e sel ai cos s noi ti d noc se uql e uq: ecèr G ne ei dég art al e d e uqi r ot si h t ne mo me L„ , t na nr e V . P-. J. 22

H e uqc.e7r g52e-é5s4n2e.ppapl , s9n7a9d1 ,e8g 1 am i Rt R e ,e“.cièfi.t nr .Av. aneoli tcèait sne-sIéV r pued r al e d eg â n U„ , ert e P e o Z al ai Æ ucsi d gr al e p i a mi z e V. 12 .) 42- 7. pp, 5991,i t çer uc u B, 5991l aért no M. se uqi r - ot si H sec nei c S se d l a noi t a nr et nI sèr g no C eIII VX ud noi s - acco’ l à seéil b uP. 9, eri ot si h’ d se dut é sell ev uo N nî , “ nr e do M d na t nei c nA: si s at Sf o dn Ee hT„ , ert e P eo Z( 2991, eg di r b ma C , nr e do M dna t nei c n A , yc ar c o me D l ui vc ol oc al t at nez er p l ut r opar nî ecil o b m i s i ci t car p r ot sec a azil a na t atl ovz e d mA. 02 . 8591, d nuL , set oi se N dna soi ti r Kf o sr e yal S- t nar yT e hT , r e kas nn ur B. t S i z e V. 91 . 22- 1. pp, 6691 , 07 AJ A, “ r et ar K ai et ser O not s o B e hT„ , el ue mr e V. V yli mE. 81 . 98- 58. pp, me di bi i z ev , r o net n A i ul l a ci fl e d i ul u mar g or p elii Æ aci fi n mes al eri vi r p u C. 71 . 48. p, 4891, noØ nase B- si r a P , 2 nei né ht A’l e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V. P i ç e uqêve L . P i z e V. 61 . 61, 43 HN,. nil P. 51 . 8491, dr of x O, si htt A, y boc aJ . F. 41 . 4791, si r a P, e mo R à eli vi c err e ug aL ,l a J. Pi ul aif ar go no mi z ev å na mor aet atil at ne m urt ne P RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

2. Ed. Will, op. cit., vorbeçte de un adevårat „portret-robot al tiranului“; vezi çi Pauline Schmitt-Pantel, „Histoire de tyran ou comment la cité grecque construit ses marges“ , în Les marginaux et les exclus dans l’histoire [Cahiers Jussieu nr. 5], Paris 1979, pp. 217-231; J.-P. Vernant, „Le Tyran boiteux“, Le Temps de la Reflexion 2, 1981, pp. 235255 (= idem çi Pierre Vidal-Naquet, Mythe et tragèdie 2 , Paris, 1986, pp. 45-78) 3. L. Gernet, „Mariages de tyrans“, în Gernet, Anthropologie, pp. 344-360; Zoe Petre, „Le comportement tyrannique“, în Actes de la XIIe Conférence internationale d’études classiques „Eirene“. Cluj-Napoca, 2-7 octobre 1972, BucureçtiAmsterdam, 1975, pp. 563-571. 4. „Fericit tiranul care moare de moarte bunå“, scrie Diogene LaerÆiu, 1, 73; vezi Stefano Jedrkiewicz, „I l tirannicidio nella cultura classica“, (comunicare la Colocviul Da Roma alla Terza Roma , Roma, aprilie 1993); autoarea mulÆumeçte pentru promptitudinea cu care Stefano Jedrkiewicz i-a comunicat acest text încå înaintea apariÆiei lui în volum, adåugînd astfel încå o dovadå de prietenie celor, nenumårate, pe care îmi face plåcere så le amintesc çi aici. 5. Cf. Françoise Ruzé, „Basileis, tyrans et magistrats“, Métis 4(2), 1989, pp. 211-231. 6. St. Jedrkiewicz, op. cit., p. 6 çi urm. 7. L. Gernet, „Droit et prédroit“, în Gernet, Anthropologie , pp. 175-221. 8. Thgn. fr. (Diehl). 9. Principalele surse antice referitoare la celebrul episod cylonian sînt Plu, Sol. 11 çi urm.; Arist., Ath. 1; D.L. 1, 110. 10. C.W. Fornara, „The Cult of Harmodius and Aristogeiton“, Philologus 114, pp. 155-180; cu privire la semnificaÆia comensalitåÆii la vatra comunå a cetåÆii vezi L. Gernet, „Sur le symbolisme politique: le Foyer Commun“, în Gernet, Anthropologie, pp. 382-402. 11. Skolia tiranoctonilor: Diehl 2, 10-12 (893-896 Page). 12. Th. 2, 46; N.G. Hammond, Studies in Greek History , Oxford, 1973, pp. 346-394. 13. Pentru opoziÆia dintre råzboi çi råzboi civil, textul cel mai elocvent – dar departe de a fi singular – råmîne Eschil,Eu. 866, cf. 859-860; 940-941, cu comentariul lui P. VidalNaquet, „Chasse et sacrifice dans l’Orestie d’Eschyle“, în Vernant/Vidal-Naquet, Mythe et tragédie, pp. 135-158. 338

053

aer ag nul a å necs nî e nupl u msi c art s O. åxel p moc i ç ål pi t -l u måcil o b m i s i ç ål a ut cel et ni e nui Æ ar e po o muc a e ni ve d l a uti r nu l ai Æ nese do m nî eses uf ec aee C. e net sil C uc åt a dol urt si ger t ab m i hcs ua-i ç e di ne m i p Ei ul aer acifi r up nî el ai Æ nese uar e er ac eci a port o pa el ec aolji måc et se i ci a zei Æ ne di vel - åsi r o d ç a er ac e p ur c ul l ur ug ni S. 72 er at ecr ec e d r ot avo nt ner uc gert nî nut al u m i t s ua t e uqa N-l adi V. P i ç t na nr e V . P-. J i ul elii Æ ubi rt noc er ac nî ,ii nece d å uo d el e m i tl u ni d eli r et abze d åp ud sel a i a m, ei Æ art s no me d e d ei ove n er ai a måc der c un, eli nui sap acifi r up a urt ne p uås l uti çrîf s l a ut neve i ç l usoa h å necs nî d nî nup, åci vi c ae n -i dr o e d åÆ af år at ne mel p moc et se ai degart åc l ut pa F . åcil b up ål ai utl e hc e p et at ec ert åc e d åt azi n - agr o åci vi c ei no mer ec ac i ç ai gr uoti el ac ci gart i ul u- nog a aer azil a noi Æ uti t s ni i ç mucer p , ez et ser p el ås ei ubert ae mul åt aot er ac e p et ni mår uj e dt na noi ser p m i l ur å mun , r oli not co nari T a åci vi c ai gol oti m måg uå da ås i ubert r a , si s at s e dii r åt s l uti çrîf s d nî t nez er per , åt ai de m i åci t c ar p e nui Æ c a aci çi c ,l ar e neg uåsl usel eÆ nî nî i a mun un, e nei n - et sil c i e mr of er a åcil o b m i s e n ui s ne m i d åt s aec a aL . et ai de m i el as el et ne decet na al i ç l et ot - si r Ai ul a colji me d as al c al i a mcot nol o Si ul a set ose m al e d t ceri d m i r ås ås i ubert r a un åc et ao P. et ati r a dil os å uo n o- rt nî ai de mo a urt ne pi ç i c ,ii Æ åt ec a ål aer e nui z -i vi d o a m i r pxe a urt ne pi a mun un åt si xe ti t r api rt l ul e d - o m, eli baili c noceri si es at s å uo d r ol ec a ec or pi cer ii r u l uc ol nÎ . e net sil C ert åc e di ç et ao p ,i nei no ka n ert åc e d åvi ti z o p år ei na mort nî ti s ol of li ba bor p t sof a , åvi t age n år ei na mort nî evl oz er ås t acr ec nî a nol o S ec aee C . t cilf noc nî et alf ai nui Æ c af å uo d r ao d a åÆ nel ec xe ni r p ai ser pxe et se er ac , si s at s uc t r o par nî – åvi t at ce pxe nî e nî mår er ac a n u, åt nurf nî es er ac å uo d – i nui Æ c af i ert nî aer azi vi d e d t ar e neg i ul ut r of nocsi d ar p us a ui ci d ni nui ci a åt si xe ,li vi c i o bz år nurt nî i nui Æ c af ni d a nu urt ne p eÆ nunor p es ås t az uf er ua er ac i ec urt ne p ai mi t a t ar efi gel a nol o S åc e nups es d nî C. aer e ni Æ ba i ç i c , aer azi vi di a mun un åz aezi t a mar d si s at s r a D. år ug ni s a nurt nî å uo d r ol ec aeri nuer e d åji r g ERT EP E OZ


ritualå, iar tragedia pune în scenå ostracismul. Calitatea dramaturgicå a acÆiunii politice clisteneine çi a rezultatului såu este, într-adevår, corolarul a aproape un secol în care unitatea globalå a gîndirii mitice s-a scindat, çi în care componentele ei au cîçtigat autonomie devenind spectaculoase – prin percepÆia colectivå a naturii lor artificiale– çi imaginare – prin afirmarea explicitå a faptului cå ele participå la o realitate secundå, autonomå în raport cu lumea. Trecerea de la themis la nomos , analizatå în cartea lui Martin Ostwald28, este rezultatul unei conceptualizåri flagrante în domeniul legislativ. Chiar dacå acceptåm ipoteza propuså de Erika Simon, dupå care Clistene era fondatorul unui nou cult civic al Afroditei Pandemos29, natura compozitå a unui astfel de cult, aflat la jumåtate de drum între religie çi abstracÆiile civice, nu contrazice, ci mai degrabå confirmå, ascensiunea unui univers proiectiv, coerent çi autonom, în care raÆionalitatea politicå, spectacolul de teatru, imaginile sculpturale çi arhitectonice, conceptele filozofice, chiar cultele civice, existå pentru a fi våzute çi admirate ca artefacte umane, råspunzînd în termeni omeneçti oricårei provocåri transcendentale 30. CircumstanÆele dramatice ale refacerii solidaritåÆii civice trebuie så utilizeze aceastå dimensiune mimeticå a cetåÆii, pentru cå rånile corpului politic pot fi vindecate doar metaforic. Prin aceste mijloace, sfîrçitul stårii de stasis precipitå „instituirea imaginarå a societåÆii“ 31, concentrînd curentele anterior risipite ale imaginarului politic, çi adåugînd la aceste curente cîteva mijloace decisive. Sfîrçitul råzboiului civil este un produs cu un înalt grad de creativitate çi un remarcabil producåtor de abstracÆiuni. * Ceea ce a urmat dupå råsturnarea celor Treizeci la Atena mi se pare mai puÆin triumfal çi mai conflictual decît este perceput de obicei. Dovada acestei calitåÆi dramatice este prezentå peste tot, nu în ultimul rînd în 351

543

. ai e di ana,li vi c l ui o bz år åcs ae nc ubzi ås ec af er ac ii ri nr o pl a t c axe l ur art noc – mec af ås i r ot a d met nî s , e ni v uc es ec aeec a ar p us a n u moc l ai c os l ut c ni t s ni , so di a i ç , si r byh ,ii r us å me n l ur art noc ,i r us å mi et per d l ut ne m i t nes , e ki d: er aot ad nof i Æ ut ri v å uo d e p åz ai e met nî es l uci til o p åc ar e di s noc s ar og at or P. 41 ai e di a nA urt ne p l utl a i ç si r by H urt ne p l unu , er atl a å uo d etl a ei ubi rt a i a miî , s oi no di eso P et ao p, r ot ua tl a nu r a d, 31 e di ne muE /r olii ni r Ei ul ur atl a aer ei e met nî i ul ur ot åci z er p ei ubi rt a iî , no bo L e pl - ud nî ti c , ui Æ r e a L e negoi D. si s at s e dii r åt s i ç ås nî ai c ,li vi c i ul ui o bz år i ul uti çrîf s a åcil o b m i s er at nez - er per o t nî s uni e net A aet at ec nî e di ne m i p Ei ul eti ubi rt a el et ne muno m: t nat r o p m i ni Æ upi a mun r ad, ti çrîf s nÎ . 21 et ser Oi ç us nî if aet up r a er ac ,l ubef e , “ ur ge Nl ur ot å nî V„ i ç i c , et ser O e p åz ae nî v l - er ac r olii ni r El a ur ge n l ut nî mçev i a mun unl ef t s a cset ni maer e di ne m i p Ei ul el a er ge n eli O. åtl uda aÆ ai v nî art ni a e d et ni a nî ii r e ni t uc ål p m î t nî es muc aç a , et ç a ner aet up a urt ne p åt el p moc åÆ net al e d å daoi r e p o- rt ni r p åc aert ås ei ubert et at ec åt s aec a i c n ut a ,i Æ åt ec i e n u aer e p ur oc å n maes nî si s at s åc a D.i ç ås nî ii Æ åt ec a år ar o p met ei Æi r apsi d o- rt ni r ptî ce di nev et ao p unli vi c i ul - ui o bz år l uti çrîf s r ai , åÆ nar e ps å uo n oi r e pocse d a urt ne p et r ao mni r p åcaert ås ei ubert åci gol ot no ei Æ at u meci r O . 11 ci til o p åt nec o ni åc nî , el ar ot s api Æ åti na mui e nu el ai r up m i t el e m i r p ert åc åt al ort noci ç år at nul ov ei ser ger o l ef t s a d nî cr a m, åcs ai uÆ ei v ar p us ås r a p eli r ul a uti r er ug ni s , er et ç a ner i ç et r ao mert ni d r ai de mr et ni l up m it nÎ . ai ut sec a a å nubi a m, åti uzi ver e nui sr ev oi c ,l ut ucert r ao d ez er uat ser ås ei ubert un e nui Æ ar e po agaert nÎ . r otii v nî åt as al p r ua e d åt srî v o- rt nî åt si r a neli måÆ nar e ps e d l ef nu e d si s at s e dii r åt s l uti çrîf s dnî gel , gert nî nu e p ac aÆ nevces åz ae hcr a mr a nr et mti r t sec A. p m i t nî ez er ud ås åli ba pac e ni ve der er ac åt ace d ni v sil o p o ti çrîf s al i ç , ai et - sec a ai Æi r a psi di o pa, åv a nl o b sil o p o t upec nî al – er ei Æi ni e d ti r n u- rt nî ac ,i p m i t i ert nî mti r n U n mel os t c a p uo n nurt ni r p et ç a ner a urt ne p, p m i t nu urt ne pt ur åpsi d i f r a aet at ec muc i ç ac , åci til o p e hc o pe e d l ef n u- rt nî

443

c ol er a l ul a uti r , åvi rt o p m i d ;i ul ul a uti r l a ci til o p t nel av -i hce åt si xe u N. eci vi c i ei dr oc noc a åvi t cef e erili bat ser e d t ne murt s ni l ur ug ni s et se l ul a uti r :i Æ azi ci al i ne mr et nî es udart if t o p i a m un å mr u ni d aet sec a , er acifi r up e d r oli r ul a uti r elii r a ni m il er p urt ne pli bi so p, r åve dart nî , et se t ne mat art ul b ud nu åcad r ai hc , etr ap åtl a e d e P .i Æ nec o ni i ç i Æ av - o ni v ert nî ei Æ c ni t si d ar asece n er pse di ç , es upo i nui Æ c af å uo d el ec er pse d , åt azi vi d aet at ec er pse di ç a br ov et se r a D. t ati hc a t s of a et ser O d nî c i c nut a bl a cs ur b e ni ve d i ç , ur ge n ar e er aot az uc a r olii ni r El ut nî mçev , å d negel åtl a o- rt nî : er ace d ni v er pse d a br ov et se i ç – t cef e i ç åz uac , ei Æi t s uj ac i ç l a uti r ac r a pa l ut nez er pi ç l ut ucert – pm i t er pse d a br ov et s E. e di ne mu E ti neve d ua er ac elii ni r E, er aot ad nof el e mr ut gr ucr a plî er ac e pl ar ot s ap l ui Æ aps , sor g ai ç sil o p, r oli o el ai r ol uc å uo d el ec ,i r oti ç åpsi i paÆ i o di ec , nol o Si ç e di ne m i p E:i hcer e p nî ål p m î t nî es l ut ot e paor pa er ac nî ,i p m i t i o d nî åcil o b m i s e nui Æ ar e po o eif ås er a p si s at s i e nu t å pac e nup a urt ne p at eÆ e R - m î t nî a- s ec a. e0e1“cr eurcpssbeodåi c ,nîif easveseåc m aeåreci çetr puscerdtii n Æîeft oalr p aec åf un, r åve dart nî , er ac l ec , at er C ni d e di ne m i p Ei ç s ups a muc aç a„ , t ucert al eti u es ås ei ubert ei Æi t s uj e d et r uc eci r o åc ei r cs l e : åvi ser pxe et r aof et se l et ot si r Ai ul aci r ot e R nî å uo d r ol ec aer ei c os A. 9l a uti r i ç ei Æi t s uj ert ni d ai gol o mo ez e ut necc a ås tî ce d avectl a ec af un at s aeca r ad , e di ne m i p E er pse di ei Æi dart a åt azi nr e do måt nai r av oi ti c met up “ ål a noi Æ ar„ ae nui sr ev nî åc e de p m il et s E.) ål b ud et se e di ne m i p Ei ul ae ni gi r o i ç å nî p åc urt ne p , s ot si a hP uas( s oss o n C i ç a net A ert ni d ai hc a mmys i ç aili hp e dl ut at art uc i ul unil s å ml ul o b m i s , na mul ui cifi r c as uc d nî nr etl a l uli xe i ç at ace d uj – l a uti r r ol l ut ne d no pser oc t paf nî ua ei Æ a uti s åt s aec a nî et acove eci til o p el ec aolji m et aot åc måvr es bo ås t naser et ni i a mtl u mer a p, ae maer - er åp åp u D. nol o S ert åc e d eti ut påf nî eci til o p el e mr of er urt ne p åcs a mo r ao d e di ne m i p Ei ul eli r ul a uti r er e di s noc ås i Æ at net t s of ua i Æl u m tî c nî tî t a- rt nî å nî p ,i ç ås nî ai r ot si d nî r l u m i tl u nî un; ei r ot si åt s aec a nî el b ud t nî s i r ur c ul etl u m, åÆ ni r uç u uc avr es bo et ao p es muc aç A


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

foarte bine så însemne cå doar fundamentele rituale ale ordinii politice au fost låsate så funcÆioneze pentru un timp. Totuçi, în codul antropologic implicit al acestor renaçteri ale unei polis, lumea clistenianå de gene çi de fratrii temporar izolate este cu un pas înainte faÆå de lumea pastoralå de tranziÆie a purificårii fåcute de Epimenide. Apoi, cetatea cea nouå: triburi noi, o adunare a cetåÆenilor renåscutå, o nouå distribuire a drepturilor politice, çi chiar a spaÆiului çi timpului civic: acestea sînt echivalentele politice – clisteniene – ale ritualului lui Epimenide. Regresia cåtre agros din operaÆia lui Epimenide a deschis drumul cåtre o întemeiere ritualå a spaÆiului civic; Clistene a mers înapoi cåtre o comunitate religioaså, începînd de la care a construit o ordine politicå reînnoitå. Se cuvine så examinåm încå douå aspecte. În primul rînd, noua distribuÆie a demelor: pe drept cuvînt, aceasta a fost adesea comentatå ca proiect de viitor, menit så ofere o soluÆie politicå pe termen lung împotriva tendinÆelor centrifuge din Atica. InscripÆia de curînd desco21, în Sicilia, chiar dacå este cu trei peritå la Nakone secole mai recentå, sugereazå totuçi çi un impact imediat al redistribuirii cetåÆenilor în noi entitåÆi politico-administrative: în cetatea sicilianå, s-a încercat så se punå capåt situaÆiei de diaphora, de divizare violentå a cetåÆii, prin crearea unor fråÆii simbolice alcåtuite din cîte cinci cetåÆeni fiecare, traçi la sorÆi, cîte unul din fiecare dintre cele douå facÆiuni care se ciocniserå în råzboiul civil, çi din alÆi trei, aleçi dintre cetåÆenii care råmåseserå neutri. Aceastå tragere la sorÆi tripartitå poate arunca o luminå asupra creårii noilor triburi clisteniene, constituite printr-o grupare aleatorie a cîte trei tritii fiecare: aici tritiile de pe coastå çi cele din interior au fost poate cele ce se duçmåneau reciproc, în timp ce cele din centrul urban au putut juca rolul elementului neutru. Sloganul me phylokrinein ar putea trimite la aceastå nouå grupare civicå, nu numai administrativå, dedemoi. Må întreb dacå acest slogan este atît de departe pe cît 348

Strategii de ieçire din stasis

C

ERCETAREA de faÆå are douå puncte de plecare. Unul dintre ele este obsesia savantå, pe care o împårtåçesc de multå vreme cu prietena mea Nicole Loraux, cu privire la violenÆå în politica anticå. În ciuda nenumåratelor episoade de violenÆå pe care izvoarele le amintesc nu numai pentru vremuri îndepårtate çi arhaice, ci çi pentru veacurile clasice, viziunea istoriografiei moderne despre Grecia în genere çi despre Atena în special påstreazå multe din stereotipele winckelmaniene despre o Eladå seninå çi armonioaså, ocultînd sau måcar minimalizînd aspra realitate a unei vieÆi politice oricînd primejduite de duhul lui Theognis din Megara, care visa så bea sîngele adversarilor såi politici. Figurå de stil? De la asasinarea lui Efialte la tratamentul aplicat prizonierilor atenieni din Råzboiul din Sicilia, prima atestare europeanå a lagårului de exterminare, Atena, cetatea luminilor, e departe de a fi fost nu doar cruÆatå, ci çi inocentå. Crîncena confruntare despre care vorbesc mai pe larg în paginile de mai jos, aça-numita „loviturå de stat oligarhicå“ din 404/403, este, într-un fel, un episod culminant al acestei crude realitåÆi, dar nu este, oricît am vrea, un fapt singular çi insolit. Cînd Tucidide descrie ororile råzboiului civil la Corcyra, cînd Eschil pune în scenå crimele atride sau lupta fratricidå a Labdacizilor tebani, ei nu se adreseazå nici tebanilor, nici corcyreenilor: atenienii sînt cei care, copleçiÆi de milå çi groazå, ar trebui så se fereascå de primejdia de a vårsa sînge fratern. Cît despre cel de-al doilea punct de pornire, el este legat de experienÆe recente: nu pot, çi nici nu vreau, de 341

343

. 8 å ni t ç ab e d as aet at ec urt ne p åÆ nail ai ç ei net ei r p e dt at art nu eif ,ii Æ åt eci eÆi e Zl a ner e pl ul ob m i s, 7 ur casl unil så mni d år u mar o eif ii r å nud A l a t ov nurt ni r p t agi t çî c al unat er C, nubl ec l ut af s urt ne p åt al ps år t per d åc e nups es ; sil o p o uo n ni d et se a net A , e di ne m i p E i ul ii nui si ml uti çrîf s aL . åti o nnî er et ati nu o urt ne p ail e me ht e nup i ç – 6 er ge n i ç e bl a el e di ne m - uE/elii ni r E ert ni d aeeca nî ae ne mesa e d – r oli o el a ur ge n i ç bl a eli r ol uc ert ni d ai Æi z o po nî cil o b m i s et nez er p, si s at s e dii r åt s el a et na dr ocsi d el eÆ r of åz aezili bo mer ac ,ii Æ åt ec a “ er ei e met nî a uo d a„ åt ar åve da o e d , t paf nî , a br ov E . t asr åvi ul eg nî s el a er aot å nubz år r olii ni r E a er aot åcåf e ni b az at s o pi , r ol e di ne muE l a r a ut c nas nu åz ai e met nî es i el o por c A el el ao p al , e nif nÎ .r atl a nut ai e met nî i ç t acifi r c as eif ås , et çer po es el a m i na ert ni d er aceif e dnu ol oc a , ac urt ne p, aci t A ni r p åcs aec åt år ås åt as ål et se , er ge ni ç e bl a l age r å mun nî ,i o e d å mr ut o : et r apa l ut ot uc ui cifi r c as i unu aeri çrî v ås å p ud å nî p aer a noi Æ c nuf e dne ps us i ç- ås ii Æ åt ec elii Æ uti t s ni et aot ac ei r cser p e di ne m i p E. ez e mr u ås lii oåcdluart nnu eaisuabeetrattitrcuapaem eipç, ,si Ænåutj eaceidi ngîetrtsonfî arupnusataseaseecsAni t nî . ui r ot ai pxe na mu ui cifi r c as nu, 5 soi bi set C i o k a m r a h pi o d a aer acifi r c as er pse d cse br ov i ç so ni t ar C, er ac i ci t na i r ot ua i ç ås nî åt si x E .i oi r etil a i ak si e g ane ii zi noe mcl A, r oli Æ av o ni v aer azl upxe i c n ut a si r cser p a – e di ne m i p E uas – l ul a nubi r T.ii Æ åti mal ac ai ç eci vi cii nui s - nesi d az uac d niif ac r oli nei nol y Cii r e di c u l ui geli r c as uc t ai e hc nî ua- s er ac et nel oi v el et ne m i neve i ç i zi noe mcl A e p t aci d ni ua-i år ai ci d uj aer et a bz e d i ç , ai Æ ef or p i Ç . 4 ayl hP ni d nor y Mt sof if r a , år ai ci d uj ae nui Æ c a ,i ul usec or p elil uger et aot å p ud , åz ai Æi ni er ac ,l ur ot az uc a er ac nî ,i nei net ai Æ ar cot si r a e d 003 ni dti ut åcl al ai ce psl a nubi rt i unu aÆ af nî åt ar uç åf se d , el a mr o n er ai ci d uj i n ui Æ c a i e nul a eif , 3i ul uår ae ni gi r o t acifi t ne di a l unat er C er ac ni r p “t ucert er pse d ei Æ ef or p„ o- rt nî åt a m i r pxe , e ni vi d el as i ei Æi ut ni l a ei f t atl uz er ac t at al er et se , et r ap åtl a e d e p,l u m i r p; 2 noll o p Ai ul i eÆ ni ov l a t er pr et ni ac eif , r ug ni s eif , e di ne m i p Ei ul r ao dti ubi rt a et se , er a mr u ni r p,i ç ci t sil a uti r sel ai a met se aeli o dl a- e d RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

643

. nol o Si ul aet at ec ul p m i s i ç r upi neve der aet up i a mun a net A,i nari t e d åt a nr ev ugii Æ ar e neg å uod e d e mer v eses uf ec åp ud, åc t sil aer do mnî , t paf e d, aet ço nucer l udi n - oe mcl A,r oli zi ci nari t l utl uc, eci vi ci r ur o noi çi ut at s uc, ai e m - et nî ec p m i t nî , åc ar eg us aet up r a – 61i e mr of er a eil e met e d art ai p l et ot si r Ai ul er a p iî er ac t c n up n u – e net sil C i ul i a i neÆ åt ec r oli o n a me T . et ai de m i el as el eÆ ni ces noc nî åt ar e do me d l ut se d r a d , åvi t ce psr e p e d i e elii Æ av o ni nî ås aoj ar uc i ç ål aci dar å mr of er o- rt ni r p “ as ai ri at e h nî „ l u- so me d åg art a ås ti ç uer a e net sil C, b m i hcs nÎ .i e net A l a nai nol os l ut ucert al aeri never ul p m i s i ç r up aer ec å mr u ni d at sec a åc urt ne p s ar og asI uc si hcse di ul l ui o b - z år nî egi t çî c ås ti ç uer a e net sil C. vi s a mr al upo p niji r ps nuer v e d åz ai cif e ne b uni ul ut ucert a åvi t cef e er ar uat ser o i ci n , åli bati ve ni er a p er ar uat ser er pse d aci r ot er i çe d, åc åcs ae devo d ås d ni t i ul ut nez er p el eÆ nei r e px E . e de p m il i a maer åpa t o p iil at e d el e n u, r ol et ne m i neve ar p us a åvi t ci der p aer p åvi t - ce psr e p o måti ve ås m i t ubzi åc ad, t paf e D.i e aer a nr ut - s år i ç eci nari t ii r ec ud noc ai mo na å p ud eci til o pii ni dr o imlaeecr iarç luaut sm aåitei umråosf eeir u l baevritt cueinb -ar oåtpaim idieam ierrpt såcof m ,ioi Ætåtneatc a er aotii v i ei r ot si ar p us a mr o ne t c a p m i n u t uv a ua a net A al e dii Æ uti t s ni eli o n åc ad r ai hc , åc i ul ut paf aer ei n -il b us et atil a nab o aer å p aet up r A. e net sil Ci ul a mr of er i ç s ai ppi Hi ul i ei nari t aer a nr ut s år et se ezil a nai et nez er p nup usl - ås aer v ç a er ac e pt ne m i neve aeli o dl a- e dl e C * . årt s ao n ai Æ net a åt aot åti r e m åcil o b m i s ei xali f or p ae ne mes a o åc der c , e nui Æ ci f o r ao d t nî s aet sec a et aot åc a d r ai h C. åvi s nef - o ni ei gif e o- rt nî axif el a urt ne p , et a n ub m î i ç et ar o da if t o p si s at s i er åci r o el a es aol uci r e p el eÆ r of er ac nî si cer p t c n up n u ci vi c l ui Æ a ps nî åz aer get ni l e i o pa ; r ol e di n - e muEl a r a ut c nas nu – i eÆ nel oi v avi rt o p m î åci a port o pa åz at so pi o e ni ve d er ac , 51) elii ni r E åci da( eli bar e nev el eÆi ez ,i an me S urt ne pl ur atl ai çl ugapoer A,r oli nei nol y C a åt p ur oc aer acifi r c as åti çrî v ås eses uf er ac nî l ucol ni d r ai hc uae n -r o p e di ne m i p Ei ul eti ubi rt a eci t r a ht ac elii no mer e C ERT EP E OZ


fapt, så scriu despre Zidurile Lungi ca çi cum Zidul Berlinului nu ar fi existat. Cu speranÆa cå acest lucru nu va provoca un exces de anacronisme, le voi confrunta deschis pe amîndouå. S-ar putea så fie greçit din punct de vedere metodologic så citim discursurile lui Andocide ca pe ziarul de ieri; este, totuçi, foarte interesant så facem aceastå experienÆå. Çi, atunci cînd eçti confruntat cu un sentiment crescînd de déjà vu, nu poÆi decît så te gîndeçti cå råspunsurile posibile la provocårile puterii sînt în mod iremediabil finite. Çtim despre existenÆa a cel puÆin trei momente din istoria atenianå, cînd cetatea a inventat cu succes soluÆii politice pentru a pune capåt unor ståri efective de stasis (cuvîntul stasis desemneazå divizarea corpului civic – în principiu solidar çi unit; aceastå divizare fiind de cele mai multe ori generatoare de violenÆå, stasis înseamnå de cele mai multe ori råzboi civil, confruntarea dintre cetåÆenii aceleiaçi polis, atrocitate care este deseori asemuitå paricidului sau incestului; în tragedie, ceea ce este Erinia pentru familie e stasis pentru colectivitate): cîndva la sfîrçitul secolului al VII-lea, atunci cînd ate-

Chiar çi ostracismul a putut servi unor scopuri similare, deoarece låsa så se înÆeleagå cå toÆi cei vinovaÆi de tirania pisistratidå erau fie morÆi 17, fie fugari, çi cå primejdia unei conspiraÆii tiranice trebuia evitatå doar pentru viitor. Tråsåturile simbolice çi arhaizante ale ostracismului aminteau îndeajuns de izgonirea ritualå a Æapului ispåçitor pentru a fi impresionante, çi, în måsura în care procedura punea în joc çi noÆiunea clar cuantificatå de unanimi tate a cetåÆii (era nevoie de 6 000 de voturi – adicå, simbolic, de acordul întregului corp civic – pentru a ostraciza pe cineva), ea era deopotrivå un excelent instrument al prezentului clistenian çi capabilå simbolic så consolideze solidaritatea nou-nåscutå a cetåÆii. Fårå a mai Æine seama de faptul cå, dacå o vedem doar ca pe un instrument pragmatic de eliminare a adversarilor incomozi, çi nu ca pe un act simbolic menit så punå capåt stårii de stasis çi trecutului tiranic al cetåÆii, faptul cå nu a fost puså în aplicare multå vreme dupå data reformelor lui Clistene då naçtere paradoxului adesea denunÆat de istoricii moderni. Interesant este cå Isagoras çi Cleomene au încercat,

nienii au cerut ajutorul lui Epimenide, råsturnarea lui Hippias la sfîrçitul secolului al VI-leadupå çi în 403, dupå råsturnarea celor Treizeci de T irani. La prima vedere, mijloacele çi contextele acestor trei momente sînt destul de divergente. Dar substanÆa lor, problema lor principalå, era aceeaçi: cum så vindeci o societate sfîçiatå de råzboi civil, çi cum så refaci o unitate funcÆionalå, cît de departe posibil de acutele conflicte anterioare. Într-un fel, purificarea fåcutå de Epimenide pare paradigmaticå, mai ales dupå remarcabila operaÆiune de decodare la care a fost ea supuså de cåtre Jean-Louis Durand1. Iatå cîteva fapte pe scurt. La sfîrçitul secolului al VII-lea, Atena era într-un pericol de moarte, din cauza unei epidemii, loimos ; cetatea a fost salvatå prin douå acÆiuni corelate: în primul rînd, identificarea srcinii çi naturii miasmei care provocase criza; apoi, un ritual de purificare, care a restaurat armonia çi ordinea civicå. Cele douå episoade sînt corelate, dar nu echivalente: cel

efectiv, så punå consiliul din nou în chiar termenii soluÆiei lui Epimenide: descenå 300 al lui Cleomene, ca çi elaunein to agos18, aratå ca niçte citate din tradiÆia despre purificarea anti-alcmeonidå atribuitå Cretanului. Ritualul lor repetitiv nu a reuçit totuçi så cîçtige vreun sprijin popular, iar stilizarea politizatå a riturilor de purificare pe care o propune Clistene a cîçtigat competiÆia. Apoi, dupå ce în fapt a inversat termenii expulzårii, cu tovaråçii lui Isagoras condamnaÆi la moarte, Clistene începe cel de-al doilea act. În cartea lor despre reformele clisteniene, acum o lucrare clasicå, Pierre Lévêque çi Pierre Vidal-Naquet au evidenÆiat într-o manierå foarte convingåtoare rolul de fondator al lui Clistene19. Aceastå întemeiere simbolicå a cetåÆii izvoråçte dintr-o suprimare temporarå a instituÆiilor politice: „Cît despre familii, fratrii çi preoÆii, el le-a låsat pe fiecare så-çi påstreze privilegiile tradiÆionale ( kata ta patria)“, scrie Aristotel 20; ceea ce poate

342

347

563

. ci t c alif or pl un u ac un åc ad, ci t si r ue t ne murt s ni ac ni Æ up l ec , ål ai Æ nat s b us aer p tl u m et çe dev o d es ec åci t s o ngai d et atil ac o ua el e åc urt ne P. er of at e mel p m is ac åli vi c ai dr ocsi d nî er aor o i ç åÆ nel oi v er pse d eci t na r ol et xet aer at art uc et r a pe d aer p megr e mås ei ubert un åc d nî mrif a ui d ut s t sec ai e hc nî ås , t avce da ni et ao p åc ad r ai hc , t cer oc i ç ut ot er a p es i M.i ci a cser po å mås l uc ol i ci n,l up m i t i ci n et se un ai er åc ar p us a åt si nr e do m-t so p et atil ac er aoti ul u o et necer el e mr ol eÆ nei r e pxe ti r ef noc a at s aec A.li hcs E ni d et ati c uaer åp el aer el et paf åc ci t et a p c ol e d i ç si cer p l us nes nî , cse d nî g å mås ue ti nz år d nî ma tî ce d ci t sili t s åci g art i a m ås nî ti dev o d a- s aet at -il ae R. el aer esec or p r o nu a er at al er o tî ce dl a ut cel et ni t c urt s noc nutl u mi a mli vi ci ul ui o bz år a mar d nî ii Æ åt ec a ee nat nat s ni ii r e dåce d e di di c uT e d åt uc åf åci nil c i ç ecer aer ei r cse d nî dåv ås åt at net t s of ma ,ii nece d el e m i tl u ni d eli z el er i a mel ec nî r ai hc : csesi r utr å mås ei uber T . e mrif a ås acr ec nî a net A aem t sa ceict eaem iecmtrotl l ciuit n getusci ,snåotgaal ePni uelr ealicr,luigt obl u aisdi eçt raotpi ct sulofåru vi t cel oc msi si cr a ni ut sec al al api c ni r pl ut atl uz e R. åci til o p adnagapor pi ç åci t oi rt ap ai r ogel a, e ni s e di e d ual aci r ot er åt ai geli vi r p et se muc a, åci til o p ae ni dr o ål ai o dnî al ae nup er ac ,i ei degart l ucol nÎ . t ucert l ui r por p å necs nî s upif r a -i ç aet at ec muc i ç ac et s E. ael - Vl a l ul oces ni di ul urt aet el a et ucert elii r ol g r ao d åc ove r olii bår oc el e mun r ai hc i ç , se ka mer uc sel a i a mr a d, åc nî at si xe l urt ae T. si s at s e dii r åt s avi rt o p m î eci aport o pa ec aolji mr ol elii r por p ez et - nev ni ås å maet li babor p t sof a- el i ç ,i Æ e nz år d nî e d t nei c -i f us t s of ua un 304l una ni d ii nei net a , er a mr u a C . et uz åcs e d tî t ai r ut s oc uc s nes noc i unu aet atili bi so p et çevi r p ec nî åci t pecs et r aof t nî s , r oli ut at s aer a m î r åd al ez eti m il es ås t s E e d a por uE ni d et si nu moc r oli r u m i ger l uti çrîf s al e d åt paet ç a es åc dåv dnî c , tî c nî aç A. eci r ogel a ec aolji m uc r ao d åt azl upxe if et ao p un aÆ nel oi v åc et ar a ås e d ni t er ac t paf n u,l a mr of secc us nur ao dt sof a ai t si n ma, p m i t i ç al ec a nÎ .ii r eili c nocer el ai ne mao nî eli r RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

32. Lys. 10, 27; 12, 87; 13, 1; 13, 9; 13, 16 – hymeteron plethos; 13, 20 – hymeteros demos; cf. 11, 9; 12, 4; 6, 29; 7, 27; 10, 4; 10, 28; 13, 4. 33. Nicole Loraux, op. cit., p. 11. 34. Arist., Ath. 40, 1. 35. Lys. 12, 93; cf. 12, 31. And. 1, 61-64. 36. X., HG 2, 4, 9; Pl., Ap. 32 c. Cele douå discursuri ale lui Lysias, Contra lui Eratostene çi Contra lui Agoratos , sînt severe cu privire la pasivitatea atenienilor: vezi 12, 76; 92; 13, 15. Cît despre tensiunea care a supravieÆuit amnistiei, cele douå discursuri, ca çi Misterele lui Andocide împreunå cu replica lui [Lysias] ar trebui citate de la început pînå la sfîrçit. 37. Th. 3, 73-73. 38. M.I. Finely, „Sparta“, în Vernant (ed.), Guerre, pp. 143-160. 39. Arist., Ath. 39, 6. Comentariile lui Nicole Loraux din „L’oubli dans la cité“, Le temps de la reflexion 1, 1980, pp. 213-242, sînt esenÆiale. 40. M.I. Finley, „The Ancestral Constitution“ (1971), în Fr. Hartog (ed.), M.I. Finley, Mythe, mémoire, histoire , Paris, 1981, pp. 219-252. 41. Il pensiero storico classico, 1, Bari, 1966, pp. 29-36. 42. Hdt. 5, 72, 1; cf. 73, 1; Arist., Ath. 20, 3. 43. idem, P. Vidal-Naquet, tradition în Le Chasseur„La Noir. Formesdu dehoplite pensée athénien“, et formes de société dans le monde grec 2, Paris, 1984, pp. 140-141; Nicole Loraux, „Marathon ou l’histoire idéologique“, REA 75, 1973, pp. 13-42; Loraux, Invention. 44. F. Jacoby,Atthis, Oxford, 1949; E. Ruschenbusch, „Patrios politeia. Theseus, Dracon, Solon und Kleisthenes im Publizistik und Geschichtsschreibung des 5 u. 4 Jhd.“, Historia 9, 1958, pp. 398-424; M.I. Finley, op. cit. 45. F. Jacoby, op. cit. 46. L. Gernet, „Les dix archontes de 581“, RPh 64, 1938, pp. 216-227. 47. Jeanne çi Louis Robert, „Bull.“ 1961, 320; 1965, 135-143. 48. B.D. Meritt, „Greek Inscriptions“, Hesperia 21, 1952, pp. 355-359. 49. Loraux, Invention, pp. 462-472. 50. Theopomp. Hist., ap. Phot., Bibl. 176; Plu., Arist. 1; Suid. s.v. Samion ho demos; schol. ad E. Ph. 682, 709; cf. AB 2, 783. 368

653

i ç mucer p, el ar utl uc i ç et ner uc ii Æ ei v el a et ce ps a r ol eti r - efi d ar p us a ael - Vl a i ul ul oces l uti çrîf s al d nî g nî i ul ut -i ti c l ut c a p m i r ot åg ni v noc t art s no me d a l E. 45 å mel bor p åt s aec a al eri vi r p uc or b nev S r e pse J i ul el a et naser et ni et r aof elii z ul c noc i ci a cset ni maer ås aer v ç A . 35 åci t na åc aer g ai Æ azili vi c nî åsi r cs aec i ç ål ar o ar utl uc ert ni d ai Æ al er al eri vi r p uc et nat r o p m i i r åt ecr ec el e nu e d e mer v am i tl u nî , åt ai Æ ne di ve i r oese d t s of a ael - Vl a i ul ul oces l uti çrîf s al si r cs i ul ut xet a åd nî cser c aet ati r ot uA . msil a mr of e d ti de ni l ut ot uc neg nu åci d ni i gel et nat r o p m i i a mr ol ec a “ et azi r ot ua„ i n ui sr ev i e nu aee di i çås nî åc urt ne p, t naparf er ap esi ml ut paf , s nî rt ser sel eÆ nî t sec a uc r ai hc r a D.i at e ht o mo n ert åc e d åt acil b up ei f ås a mr u er ac r oli gel a “ åt azi r ot ua ae n ui sr ev„ i ç ii Æ pi r cs ni eli hcev ert nî år al c ei Æ c ni t si d o ili bat s a urt ne p ci t c ar p t nei de pxe nu ac ul p m i s i ç r up åt uz åv if aet up r a a mr of er , r ugi se D. 25i nei nol os i ne mr et nî i br ov a urt ne p , s ai no aI e g et at ybser p er pse d åci r ot er e d nal e i unu l ut xet er pti r ef oif av ua S. 15e mer v åtl u me d s up user p a- s muc aç a , åcil b up aer ei r cs nî t upec nî uo n e d aeec a t s of if ås et ao p e nei net a ecif ar got r o i e mr of er a åcil o b m i s aet - atil a C. ei t si n ma e d uås l ut er ce d e d åÆ af r at ne mel p moc ar e åci t a ål at ne muno maer ei r cs al eri vi r p uc s o ni hcr A i ul l ut er ce d,i ul l ul ef nî , åc ar eg us a er a p t paf t sec A .ii g notfi di çi r cs nart uar e er ac nî l udo me d s ni pe dif r ai ei Æ - ar co me d at r aos muc i ç ac ,i nari T e di cezi er T r ol ec aer a n - r ut s år åp ud åcil b up er eili c nocer e d el ec aolji mt upec noc a er ac l u mo , s o ni hcr A i ç us nî ert åc e d s upor p t er ce d nurt ni r p ti uti t s ni a- s å mr of er åt s aec a , tl u mi a M. r al uc -i t r a p t xet noc t sec a nî åti uti t s ni si cer p e d tî t a å mr of er o e ni vr us , å nat no ps t ne di ve e d tî t a i ul usi r cs a ii r ot si i e n u l ur dac nî : uur g noc ni e d et ao p es tî c aer å p t paf t sec A. 05l at ne muno mi ul ut e bafl a aer a mr of er t sof a 304 ni d r oli Æ ar co me d ai r ot ci v å p udii nei net a t uc åf ua-l er ac e p ur c ul l u m i r p e paor pa åc eri m i u uc t alf a ma , åc aer g eif ar gi pe e di nui Æ o n el e m i r p t aÆ åv nî ma d nî c i c nut A . 94 åci r ot er e di ç eci r ot si et ne mugr a e d ei Æ c udor par p us ås aoci t cil p åt s aec a al , ci nori aese da i ç ERT EP E OZ


måcar så pedepseascå un delator notoriu, mi se pare cam prea familiarå. Dacå adåugåm la aceste tensiuni afirmaÆia directå a lui Aristotel despre faptul cå mulÆi cetåÆeni erau în realitate speriaÆi de moarte34 – çi acesta este un sentiment cåruia nu este uçor så-i faci faÆå –, pare foarte probabil cå restabilirea koinoniei çi a unui corp politic unit constituiau o sarcinå la fel de dificilå la Atena cît este çi aståzi. Traumele imaginare çi epidemia de complicitate cu teroarea sînt cu mult mai greu de vindecat decît disfuncÆiile instituÆionale în sine. Lysias ne spune cå cei Treizeci au moçtenit de la Hermocopizi expedientul, dezguståtor dar practic, de a asigura solidaritatea complice a majoritåÆii prin implicarea a cît mai mulÆi cetåÆeni posibil în crimele lor 35. Acesta pare så fie efectiv un topos în textele vremii 36, ceea ce nu înseamnå cå faptul nu a existat în realitate, ci doar cå perceperea lui era råspînditå çi suficient de limpede. MulÆi atenieni au trebuit så se desprindå din niçte complicitåÆi urîte, çi a fost necesarå o întreagå generaÆie pentru a se pune capåt acestei anxietåÆi surde. Printre altele, aceasta dovedeçte çi cå efectul atomizator al violenÆei nu este decît o componentå a destructurårii pe care violenÆa o induce, deoarece corpul social råspunde aproape instantaneu la atomizare creînd solidaritåÆi noi çi perverse de tip tentacular. Descrierea dramaticå a discordiei civile din Corcyra37, ca çi faptul cå loimos, epidemia, este un echivalent pentru stasis , sînt percepÆii remarcabile ale acestei generalizåri rapide, în contexte de teroare, a unei ordini sociale corupte. Succinta intuiÆie 38 sugereazå relaÆii a lui Finley despre corupÆia de la Sparta sociale similar pervertite, încå çimai insidioase de fapt. 39 Amnistia nu este un leac eficient pentru aceste traume, dar spune mult despre nevoia atenienilor de a uita. Uitarea civicå, mînå-n mînå cu comemorårile civic e: pentru o cetate care vrea så uite, Atena pretinde så-çi aducå aminte cam multe. Aceasta fårå a mai menÆiona efectul pervers al unei reconcilieri artificiale, care este, må tem, cå toatå lumea uitå çi nimenea nu iartå. 353

553

vi s nef o et r aof åc ad r ai hc , ti c ul årt s s nups år nu ac et uz åv e ni b et r aof i f t o p not al P i ul el a eci r ot si eli r uti M.i ul ae mer v nî at nurf noc es aet at ec er ac uc eli Æ åtl ucifi d et aot , å mr u nî e mer v åtl u muc , ti ci r ef do mnî es avl oz er å nai n - et a ål a noi Æi dart aci til o p åc ,l et ot si r A ar e muc aç a ,l a n - oi Æ ar et r aof mo nu d nî g ni v noc i ç , r ai hc ii Æ pi r cs ni ,i r ei r cs d nî c udor p – ii ci t A el a el acol elii r ot si – se di htt A, eci til o p el et elf ma p , åcil b up ai r ot ar o cs ur b åz ae dav ni evi t ce ps - ort er i r uti me d ei Æ c udor p åt s aec a åt ao T.i nr e do mii Æ nav - as ni d et r a p å n ub o år e di s noc el muc , et sil a ut cel et ni ii pot ui e nu el a e uco ni i nui Æ cif ac uni ç ,l ef t s a et ar e di s noc r ac å m uas , el aer uar e e nui sr ev b us e d el el oci r e p; 6/733 ni d 84 sset ar c uEi ul l ut er ce d ni d r oli Æi ga poer a avi rt o p m î i r e dever p el er eves å p ud måce d uj åc a d ,i unå b aet up ma tî ce d soi r es nî i a mtl u mt a ul ar el a ut cel et ni t c urt s noc t sec a åc g ua da ås ei uber T. et ar cosI i ul l a t elf ma p gert nî nui ç , 74 el cot si me Ti ul l a t er ce dl uso m i af , åsl af ei Æ pi r cs ni o ni Æ upl ec uc , eci ti gapoer a elii Æi dart- o d ues p, 64 185 ni d i Æ no hr a ecez r ol ec a åvi t at nezer per aer a nr ev ug, 54 noc ar D i ul ai Æ uti t s noc , 44 nol o S i ç uez e T i ul el a et at nev ni eci t -il o p eli Æ åtil a nosr e p: esl af eci r ot si e mgi dar ap e di ç et ne m - uc o d esl af e d ,ii Æi dart esl af e d aer ec udor p nî t aj ag na vi t c a e d tî t a l ar utl uc ui de m n u t s of a un åt a doi ci N . evi ti z o p el ec tî ce d evi t acifi n mes i a mt nî s eÆ ni vi r p eti muna nî er ac esr evr e p et cef e uc , t ot et se p åt nez - er p et se el e do me d aer at uå C. ci t a met si s i ç uo n pi t n u e d et nez er pi n moi ci r ot er i e nu ae ni gi r o al ålf a es a net A al t ar e neg a- el l e er ac e p el at ur bi ç e di par eli r å b m i hcs i ç c ai se no pol e pi ul ui o bz år l uti çrîf s r a D. 34 el ai cif o er ar e nuf r olii no mer ec ii r åzi nagr o l ut upec nî uc i ç no ht ar a Mal e d i eil åt åb el a er a ni ga m i eli r ol av uc ,i ul ul oces l ut upec nî e d e paor pa i a mt paf e d t upec nî a åÆ ni dnet åt s aec a åc e ni b et r aof ui t Ç.i e i ei Æi dart ai ç eci t ar c o me dii Æ åt ec a eci til o p ii gol oti mi o ni e nu aer aer c nî l at ne murt s ni t sof a ai etil o p soi rt ap urt ne p l user et ni , åvi rt o p m i D. uås l uego pa al ar e i a m uni ul ut ucert a åci ti r c azil a na , 304l una nÎ . åci r ot si a n u un z ac n ui ci n nî r a d , å di d nel ps e n ui Æ ar e po o t s of RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

Totuçi, amnistia çi comemorarea merg împreunå. Acest paradox este doar aparent, pentru cå nu adevårul despre ei înçiçi sau måcar despre trecutul foarte recent este ceea ce toÆi acei oameni cer: ei vor un adevår diluat care så le poatå vindeca imaginea de sine çi så-i confirme fiecåruia convingerea secretå cå cel puÆin el personal avea dreptate çi era nevinovat în mijlocul nedreptåÆii çi erorii celorlalÆi. Ei nu au nevoie de istorie, ci de mituri. Çi primesc mituri, ad nauseam. Ca de obicei, regretatul Sir Moses Finley avea dreptate atunci cînd semnala cå sloganul patrios politeia de la sfîrçitul råzboiului peloponesiac nu era atît efectul unui curent istoricizant în cultura atenianå, cît un råspuns la o severå crizå de identitate40. Dupå o traumå colectivå, devine esenÆialå crearea iluziei unei memorii recuperate çi complete a trecutului, exact atunci cînd aceastå memorie este drastic revizuitå. Aceasta må face så må întorc pentru un moment la purificarea lui Epimenide. Într-o analizå foarte personalå a istoriografiei antice, Santo Mazzarino 41 a susÆinut cå

profeÆia a lui Epimenide a fost într-un fel, actul de despre naçteretrecut al istoriografiei greceçti. Dimpotrivå pentru mine ea este semnul primei manipulåri politice importante a istoriei despre care avem cunoçtinÆå. Pentru cå Epimenide a trebuit så identifice partea vinovatå într-o stasis atît de acutå încît devenise coextensivå cu metafora sa, loimos . Expunîndu-i pe Alcmeonizi urii atenienilor, el a izolat un fel de pharmakos , simbolic eficace dar exact numai pe jumåtate, în cel mai bun caz. Raportatå la cristalizarea ulterioarå a reflecÆiei istorice critice, aceastå profeÆie pare så nu fi avut urmåri. Ea este înså, dimpotrivå, foarte eficace în politicå. Atunci cînd Clistene a trebuit så fugå de frica lui Isagoras çi a spartanilor, ni se spune cå 700 de partizani ai såi au mers cu el în exil 42. SoluÆia lui Epimenide pare mult mai economicå, implicînd o mînå de aristocraÆi vii din familii înrudite, enageis kai aliterioi , çi cîteva oase moarte. A 354

663

. 2, 12. ht A,. t si r A. 61 .ti c . po , d nar u D. L-. J.f C. 51 . 7 A 3, 6. r kosr o V =. Hr GF e 4 T 754 F. di ne m i p E. 41 . t r e a nor C 61. F, sogr A ni d no boL . pa 211, 1. L. D. 31 . 901. p, 6891, si r a P, 2, e nnei c na ec èr G ne ei dég art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V. P i ç t na nr e V. P-. J nî , “t nesér p el t e éss a p el , el y hcs E„ , t e uqa N-l a di V. P: ci g art bef e ac et ser O. 21 .ti c . po , d nar u D. L-. J. 11 .ti c . c ol . h R,. t si r A. 01 .).ti c . c ol( “ ht ae d ot t up er e w) s di noe mkl A er e w ye ht dl ot t o n er a e w( s oi b -i set K d na so ni t ar K, ne mg n uoy o wT„ o dne unni di d nel ps nurt nî , ei r csl e: ås pae de pi ç å ni v ert nî ei Æ al er oc åt cef r e p e d åÆ ni r o d o urt ne p t nevcol e et r aof et se ui Æ r e aL e negoi Dert åc e d i Æ a noi Æ ne mi r oti ç å psi i paÆ i o d r ol ec el e mun åz aet art ,.ti c . c ol , nr u B er ac nî l udo m; et ati t ne di un ei g ol o mO. 9 . mr ui ç 282. p ,.ti c . po , d nar u D. L-. J .f c ; 111 , 1 . L. D; D 028 .r o M,. ul P. 8 . 2, 72, 1 . s ua P.f c ; r effi ef P 86- 66, 491 F. b maI ,.ll a C; 55, 8. t d H.f c , a net A al nil s å me dii r u mar l a ci vi c l us nes urt ne P. 21, 21.l o S,. ul P. 7 . r oli o l ul a uti r urt ne p,.ti c . po , d nar u D. L-. Ji ç 702. p, 6691, a mo R,i noi gil er ell e d ai r ot s all a e noi z udort nI , hcil er B. Ai ul elii r at ne moc uc 011 , 1 . L. D; 3, 43 , 8 . s ua P. 6 .i o ka mr ahp urt ne p 782. p, 7691, ar d noL , 2 ec eer G f o eg A ci r yL e hT , nr u B . R. A i ul l ui r at ne moc uc ) 61 F , 48 Hr GF( ci zi C ni d se ht nae N . pa 011 , 1 . L. D. 5 . 1. ht A,. t si r A; 3, 21.l o S,. ul P. 4 . 12 a 8141, 1. h R,. t si r A. 3 . 011, 1. L. Di ç 9, 21.l o S,. ul P.f C. 2 . 782- 172. pp, 8891 , si r a P, noi t adnof e d séc ar T,). de( e nnei t e D. Mnî , “r e dnof ud se uqi tt a sel u mr o F„ , dnar u D. L-. J . 1 . t xet i ut sec a aeri Æ åt - å n ub m î al as ai Æ ubi rt noc urt ne p eg del t r a C l ua P ert åc , et aot e d s user pi a m,i ç o-t at ucsi d ma er ac ucii net ei r pi Æ ot e d åÆ af ae ni d uti t ar g i ci a m i r pxe i m- ås ei uber T . 2991i a m , eg di r b ma C, “ nr e do Md na t nei c nA, yc ar c o me D„ l ui vcol o C al år ao a m i r p urt ne p åt at nez er p t s of a er ar c ul åt s aec A *

et o N ERT EP E OZ


17. Hdt. 5, 66-73; versiunea expurgatå a lui Aristotel dinAth. 20, 3 este fårå îndoialå influenÆatå de decretul de amnistie dat cu un secol mai tîrziu. 18. Hdt. 5, 72; Arist., Ath. 20, 1. 19. Clisthène l’Athénien. Essai sur la représentation de l’espace et du temps dans la pensée politique grecque , Paris, 1964. 20. Arist., Ath. 21, 6. 21. D. Asheri, „Osservazioni storiche sull’decreto di Nakone“, ASNP 12, 1982 , pp. 1 033-1 053; ide m, „Form es et procedures de réconciliation dans les cités grecques: le décret de Nakone“, în Symposion 1982 Santander , Valencia, 1985, pp. 135-145. Nicole Loraux, „La politique des frères“, în Aux sources de la Puissance: sociabilité et parenté. Actes du Colloque de Rouen, 12-13 nov. 1987 , Rouen, 1989, pp. 21-36. 22. Arist., Ath. 21, 2; cf. Nicole Loraux, „L’oubli dans la cité“, Le temps de la réflexion 1, 1980, p. 238. 23. Arist., Ath. 21, 2. 24. Nicole Loraux, „Aux srcines de la démocratie. Sur la transparence démocratique“,Raison présente49, 1979, pp. 3-13; eadem, „La majorité, le tout et la moitié. Sur l’arithmétique athénienne du vote“,Le genre humain22, 1990, pp. 89-110; P. Vidal-Naquet, „Uneales invention: 1992, pp. 5-28 (mai 18-22). la démocratie“,QS 35 (1), 25. G.E.R. Lloyd, Polarity and Analogy. Two Types of Argumentation in Early Greek Thought , Cambridge, 1966. 26. Nicole Loraux, „Aux srcines de la démocratie. Sur la transparence démocratique“, Raison présente 49, 1979, p. 5 çi urm. 27. J.-P. Vernant çi P. Vidal-Naquet, Mythe et tragédie en Grèce ancienne, 1, Paris, 1972; 2, Paris, 1986; pentru discipolii lor vezi 2, p. 10. 28. M. Ostwald, Nomos and the Beginning of the Athenian Democracy, Oxford, 1969. 29. Erika Simon, „Aphrodite Pandemos auf attischen Münzen“, SNR 40, 1970, pp. 5-19. 30. Zoe Petre, „Un âge de la représentation. Artifi ce et image dans la pensée grecque du VIe s.“, RRH 18, 1979, pp. 245257 (v. supra, p.). 31. Citez liber titlul lui C. Castoriadis,L’institution imaginaire de la société, Paris, 1975. 367

163

ar e e meri rt i e nu a ei Æ c urt s noc eci r o åc åÆ nar ugi s uc m it ç åc urt ne p,i ç ut o T. ai zi ce d a ul uas ae nupor plî e ni c er pse d i ci ni ç e mun nu ae m i r p ei bar oc o er ac nî r ol eÆ nat s mucri c ar p us a i ci n åt ceri d ei Æ a mr of ni o i ci n mev a u N .i e net A a et azil ae di i ç el ai cif o ii ni g a m i el a eci vi c r oli n ui Æ c art s ba a åt ceri d aer atl axe ni r p eif , uås i ul usr ucsi d t axe na a- el åci t ar co me d aet at ec er ac e p eci t ar cot si r a i ç evi ti t e p moc r oli Æ ut ri v ad ual er ps eif , er be nuf eli r usr ucsi d ni d el e met uc åt ai de m i ål el ar ap o år ef o er ac ii bår oc e d e mun e d i cez avetî c – er aot å nî v e d el eÆ åc i ç e naz et r uc , e di er e N e d et naz u ma uas et na n -i cs af e mun etl u me d i r ut ål a – ålf a es ,ii Æ pi r cs ni nî i ti c met up el er ac e p ev a n e d e mun e d 572 el ec ert ni r P . ci til o p r ol l usel eÆ nî t paf e d t azil a na a uni ne m i n r a D. “ åcs aer å ni r a m„ et r aof i ç er aot åce mr ef ei Æ ceri d o- rt nî , er at er pr et ni o ti r ef o a- el er ac l u m ir p t s of a 27tl uat r a C es no hpl A . å nai net a at olf nî eti s ol of r ol e mun l a ci t na mes ui d ut s nu urt ne p i ç i c , el ai Æ nese ternîast 1e7crneocssoa Cuirtçn0e7rpei natlimM trnoof cniereatlcanîa,våectiî cnhuetc uinuluenlii,iÆi Æuabi rm å nuer p m î , t azili t uif et aop er ac s upr oc nu år ef o, 96 hkceo B s ut s ug uA ert åc e d år ao a m i r p urt ne p et acil b up , e nei n - et a i et olf aer e ni Æ ert nî urt ne pii Æ ubi rt noc e d el et si L . åÆ af e dl ut cei b us uc et çe nlî t nî es årt s ao n ai Æ agi t sev ni er ac nî l ut c nup åpil c o urt ne pi t ni maer a urt ne p,i ul ut cei b us el a el ar e neg i a m el e mel bor p etr apoe d muca s al ås mA. ael - VI l al ul oces ni d e nei net a r olii bår oc el e mun, t acil b up t s of i a ma un er ac ui d ut s n u- rt nî , e mer v av åtî c muc a t azil a na ma , ç a p uL a nai L ae m a net ei r p uc å nuer p mÎ . eci til o p i r unagol s i ç åd nagapor p al ei gol oe di al e d aer ace nul a et se i r år uat ser i et sec a el a eÆ ni ces noc er aoti bzi i a mel ec ert ni d a n U . ti vi rt o p r ai hc ar e iî et ar c o S ac “ ei t rî h e d r oti ç å psi paÆ„ nu, “ ei t rî h e di r år uat ser„ e dl ef t s a i e nu, aç a e nups t o p åc a D. åti gå maz e d ei net s a e di ç et ali t nev t nei cif us ni i nui s ap e d, et ati cacif e ni e d åti nif e d e ni b et r aof ei Æ az nes o i ç i c , ci t e i ç tî c ci nhet er e dev e d t c n up ni d tî t a , eci til o p RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

såi termeni intelectuali, dar sistemul existå çi codul esenÆial este acelaçi. Fiecare caz gåseçte, în felul såu, acelaçi tipar antropologic çi istoric. Ca çi cum singurul rezultat al acestui progres trebuie så fie o cetate bine ordonatå; scutitå de anxietate cu privirela produsul final. Pe de altå parte, fiecare restaurare porneçte de la etapa precedentå faÆå de cetatea devastatå de råzboiul civil: Epimenide s-a întors la o umanitate pastoralå, Clistene la o lume degene çi de fratrii, iar pentru cei care au fåcut restauraÆia din 403, srcinile spre care se întorc sînt srcinile politice ale Atenei înseçi, în fapt, epoca lui Epimenide. Nici o imitare directå: contemporanii lui Clistene resping propunerea lui Isagoras de a fi repetate gesturile lui Epimenide, çi aleg o versiune stilizatå a ritualului în termeni politici. Cît despre restaurarea din 403, aceasta publicå propria ediÆie expurgatå a tradiÆiei politice ateniene. Fiecare dintre cele trei instanÆe oferå, cu un pas în plus în politizarea scopurilor sale, un nou mode d’emploi, superior prin mijloacele sale intelectuale. Explicit sau nu, cele trei etape descoperå o nouå relaÆie cu trecutul, un instrument esenÆial pentruîntreaga operaÆie, dar nu beneficiarul, sau preocuparea eirealå; sar putea spune dimpotrivå. Sfîrçitul stårii de stasis recurge la trecut nu pentru a-l cunoaçte, ci pentru cå trebuie så-i manipuleze simbolurile çi memoriile ca så poatå confirma çi corobora imaginea de sine a cetåÆenilor çi a cetåÆii ca întreg. Desigur, capodopera acestui joc memorial este decretul de amnistie al lui Archinos çi juråmîntul solemn de a numnesikakein – de a nu invoca memoria crimelor trecute – niciodatå. Un juråmînt care, de fapt, înseamnå cå rememorarea trecutului oficial, acum scris în alfabet oficial, al cetåÆii, este singura memorie licitå, în vreme ce memoriile nescrise, divergente çi individuale sînt evacuate prin decret. ExperienÆele succesive care au deschis calea amnistiei lui Archinos atestå un remarcabil progres în concepÆiile despre responsabilitatea individualå, dar çi în mijloacele politice çi imaginare capabile så limiteze costu364

063

r ol ec aolji ma år aoi r e p us ål a ut cel et ni et atil ac o i a mun un d nî cil p m i , gr al s nes n u- rt nî år a ni g a m i tî ce d ål a m - r of å bar ge d i a mae neve d ei Æ ar e po ag aert nî ,l ef t s A . e di ne m i p Ei ul ai gyz uo B uc l ef i çal eca e dt nî s un 86 noi mor deo B 21 e p na er aceif nî åcs aeçrî vås el ås ei ubert ii get art s er ac e p ecil b upii cifi r cas uc , ai t ar ko me D et se muc aça , e ni vi di nui Æ c art s bai e nul a tl uc e d a mr of ai er ac åci vi c er ar o me moc e dl upi t åc m i dnî g e n ås cserif er aP . e di ne m i p E ert åc e d av d nî c et acifi r up ii Æ åt ec el a el a uti r eli ni cådår urt ne pt uti t s b us nu el es nî el e , eci til o p- er pii mul l a ei ser ger e dl ut c nup uacr a m, e net sil C i ul el eli z nî , er ac es aoi gil er ai rt ap at urt ne p l a ut cel et ni t uti t s b us nu uar e – 76 ai etil o p soi rt ap – nol o Si ç noc ar D i ul el a el art sec na r oli gel el a eci r ot si eli ni c ådå R . åci t -il o p tî ce d ål a mr of tl u mi a m, åt a m il b us i r o å uo d e d er ar - uat ser o acil p m i r ad, uås l ul ef nî li bari mda ar e ei t si n ma e p s up l ut necc A. el a ut cel et ni e msi nace me d tl u maer p ae dni pe d er ac , åt el p moc ni i ç åt a unet a åci til o p ei Æ ar e po o r ao d ar e åc urt ne p, ål ai cifi t r a et at å muj e p eif ås ai ubert i ç ae r a D.ii mer v el a el a ut cel et ni el ec aolji mi ç el et ne m - urt s ni nî evi xelf er i ç et ai de m eÆ nat s ni ert åc el ar e neg i eÆ ni dnet az uac ni d a uo d a a nî mal i ç ål ai cifi t r a et at å muj e p if aet up r a 304 nî eci vi c i ei dr oc noc aerili bat se R . dnuces coj nu åbar ge di a me ni ve d er ac ei Æ ar co me d åt s aec a urt ne p er acel p e dl ut c nup t s of a 304 ni d aer ar uat ser s nes ec nî måzil aer ås , der c, met up , urt aet n u- rt nî ac , å ni v ås ac i Æi t ål pi r oese d t nî s i e er ac nî er a nuda o- rt nî r oli neÆ åt ec a eci zif i ç eci r e muni eÆ nez - er p aer et çer c uc åt na nos noc i ç åt neti moc noc , ecil b up eli r ubert al , “ år ucor p ni r p„ i ç åt ai de mav muc , åt ceri d ni er api ci t r a p o ert åc er acçi mo ,i eil a de mel a eÆ ef el e b ma måt pecc a åc a d r a D. muc a å nî p s ups ma ec aeec t ot åci z art noc ås aer åp aet up r a at s aec A.i ul ui r oti d ua a år oj - a mer et çer c o åci d ni ael - VI l al ul oces ni d elii Æ c urt s nocer åc r al c esei er er ac ni d,i ul u- xy nP aet ati c apac al eri vi r p uc eci gol oe hr a el et ad ni d e ni vor p el api c ni r p el as el et ne mugr a ert ni d l un U. e neel ci r e p el ec tî ce d i neÆ åt ec r otl u mi a m aer api ci t r ap e d år uc ub es åc r ac å muas, eci t ar co me di a m ERT EP E OZ


noul gen de impersonalitate pe care legea scriså îl capåtå în asemenea circumstanÆe. Textul scris devine un intermediar esenÆial în acÆiunea judiciarå çi politicå, iar mentalitatea curentå a fost profund modificatå de aceastå nouå semnificaÆie a textului. Textul scris devine un spectacol sui generis, iar comedia lui Callias în care cele 24 de litere ale alfabetului ionian sînt dramatis personae55 exprimå aceastå inovaÆie într-un mod foarte pregnant. Dupå pårerea mea, chiar ideea citårii exacte a unui text în altul este o parte componentå dintr-o revoluÆie intelectualå care a devenit esenÆialå dupå sfîrçitul regimului oligarhic. Lysias este, în fapt, primul orator ale cårui discursuri scrise ni s-au påstrat, çi este greu så fim siguri cå modul în care el citeazå cu multå grijå texte exacte din legi çi decrete pe care le foloseçte în argumentaÆia sa este ceva cu totul nou. Cu toate acestea, este impresionant så auzim îndemnurile sale repetate de a citi forma oficialå a unei legi pe care el însuçi o putea reproduce cu uçurinÆå 56. Andocide, contemporanul çi adversarul såu, citeazå deseori legi çi decrete, cu o exactitudine nouå çi pedantå care ne impresioneazå57. Tucidide i-a precedat poate pe amîndoi atunci cînd a citat, ca un argument pentru tirania unicå a lui Hippias, o dedicaÆie din partea fiului cel mare al tiranului, Peisistratos Hippiou58 – care, de fapt, nu dovedeçte nimic în sprijinul tezei sale. Descifratå de pe piatrå, ca un semn al acurateÆii cercetårii, ea dovedeçte doar cå istoricul vrea çi el så fie la modå. Pare logic så presupunem cå aceastå dovadå de erudiÆie nu se afla printre documentele pe care Tucidide le-a luat cu el în 424, atunci cînd a fost exilat. Astfel, avem toatå libertatea så ne gîndim cå ea aparÆine unui text la care lucra dupå întoarcerea sa din exil la Atena. În orice caz, forma scriså a discursurilor în care, ca într-o dramå teatralå publicatå, autorul pune în scenå diferite personaje çi voci diferite, çi unde el scrie „citeçte cu voce tare“ çi apoi eventual transcrie textul pe care cititorul public urma så-l declame, mi se pare elocventå, 357

953

, r ol l ul ef nî , t nî s ael - VI l al ul oces ni d e nei net a elii Æ uti t s ni åc t art s no me d ua 66 nes na H nego Mi ul eli r åt ecr e C . ael - VI l a l ul oces nî ål a ut cel et ni i ç åci til o p aÆ ai v urt ne pii r oti nif e d nî mår , eci vi c r olii Æ c art s ba a, t at s e di ei gol oti ma, t at s e d r ol etl uc a åci t a met si s ai Æ c urt s noci ç ac , r oli gel a eri uzi ver e d r oli n ui Æ ar e pol a ertt el al t nav al u msil a ni mo N. åri ps ni l -i m e nei net a i ei Æ ar c o me d a åvi t at nez er per e n ui sr ev åt s aec a er ac e p – ei Æ a ni g a m i e d ti s pil l ut ot uc i ç ut ot i ç r a ni g a m i , pi t oer et s , ci t a met si s å n maes nî ec aeec –56“t acifi mu m„ msil a mr of e d, x uar o L el oci Ni ul l ut nî v uc ati c a urt ne p ,i ç t ceri d ni e d , et atil ai ci fi t r a e d t net si s -r e p l ut ne m i t nes at set noc r a un l e i ci n åc år ugi s t nî s r a D. el as r olii z ul c noc l u msi m i t po t set noc ås cse nz år d nî uni ç , t per d e di ul ut at s l al ai Æ nese ser gor p nu, 46 e de p m il e d tî t a åz aet ne mugr a dl a wt s O ni t r a Mi ul aet r ac muc aç a, åz ae hcr a mii r å nuda a er aot å b m i hcs i eÆ ni ov ar p us a r oli gel ii Æ åti nar ev us a åÆ nii t ç noc å uo n o, 404 ni d et nel oi v el et ne m i neve å p ud , åc t ar åve da et s E . åt ar uat ser ae n -i dr o å ni Æ s us ås er ac , ål a nosr e p m i i ç åt c art s ba , ei r ot as - ne p moc et ati r ot ua o e d ei ove n aev a i o pa nî i ç ei hr agil o al ei Æ ar c o me d al e d åvi t a nr etl a aer acçi M.i ul uci til o p a er et up e d åti cil pxe ai Æ al er al åpi ci t r api ul uti ti c l ut cei bo i ç tî c ,l ut cei b us tî t a d nî c i c n ut a t ar åve da i a mi r o å uo d e d e ni ve d ur c ul t sec a ; er et up e d ei Æ al er o et se l uti ti c åc åz ai nil b us d nî c i c nut a et at per d er a y doo G kc a J . ael - Vl a- e di ul ec l a t xet at e m nuti neve d a uås l ugert nî nî ael - VI l a l ul oces ,i ç ås nî aci til o p uc d nî pec nÎ . eti r efi d et r aof mti r n ui ç å mr of o t at å påc if r a , ni Æ up l ec , uas , åli bi s o p t s of if r a un, ei gol o met si pe al r oli ac aer et çer c i ç åci t et se al e d i ç el a nosr e p r oli r ubert aer ec ud noc al åci til o p al e d,i t çe ne mo r oli Æ åti vi t c a r or ut ut el a eci t er oet i r å dr o ba e d ai z ol pxe ,i hcev el ec uc et at s art noc , esi r cs ii Æ pi r cs ni i o n e d , et cer oc et ati c e d åcil b up aer e n upxe år åf ; 36r oli m i no p E eli ut at s al ,ii Æ åt ec l a ci til o p l urt nec nî r ai hc er ai de mr et ni r ol el e mr of nî vi secc us es upxe , eti uzi ver eli gel e p s up l ut necc a år å F .i r åcçi mi et sec a a er aotii v aeri d nî ps år urt ne p et nei cif us elii Æi d noc i ç ås nî RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

ca så spun aça, pentru jocul imaginar intertextual pe care sfîrçitul de secol îl compune din ce în ce mai atent. La aceasta ar trebui så-l adåugåm, desigur, pe Aristofan çi parodiile sale. Universul mimetic al Broaçtelor , care creeazå un tip special de construcÆie printr-o adevåratå fuite en abîme, este un metatext genial atît al comediei, cît çi al tragediei 59. Aceastå capacitate de a se juca cu formalismul çi cu intersecÆiile registrelor nu este numai un produs al unui geniu singular. Aristofan îçi compunea comediile în vederea unei reprezentaÆii de succes; subtilitatea acestora atestå astfel çi subtilitatea auditoriului atenian, sau cel puÆin a pårÆii sale instruite, îndeajuns de sofisticat pentru a sesiza ingeniozitate jocului intertextual. Restaurarea legii çi ordinii dupå cele douå lovituri de stat oligarhice din 411 çi 404 participå, cred, la aceste inovaÆii, nu numai ca rezultat al unei experienÆe intelectuale anterioare, ci çi ca un stimul esenÆial pentru råspîndirea ei. Noul tip de publicitate prevåzut pentru legile revizuite, cu un proiect în cernealå expus în Stoa çi o ediÆie ne varietur dupå adoptarea lor60, mi se pare o expresie perfectå a distanÆei specifice dintre propunere çi adoptarea ei efectivå. Aceastå realitate mediatoare çi mediatå are o afinitate specificå cu textul oficial çi cu cititorul lui, precum çi cu multiplicatele comisii de experÆi çi de nomothetai 61, care sînt, fårå îndoialå, alese în mod democratic62, dar care sînt diferite chiar în esenÆa lor de consultarea directå çi de votul popular proprii instituÆiilor anterioare råzboiului la Atena. Acest sistem de instanÆe intermediare izvoråçte din aceleaçi rådåcini ca parodiile aristofanice çi jocul meta- sau intertextual cu tragedia, ca çi din jocurile sofistice experte cu sinonimele çi cuvintele. Întreaga producÆie intelectualå a secolului al V-lea tîrziu converge spre aceastå construire deliberatå de obiecte imaginare, care depinde în mare måsurå de textul scris, dar bånuiala mea este cå restaurarea politicå din 404, participînd la aceastå tendinÆå generalå care era condiÆia sa necesarå, creeazå prin ea 358

263

es e nei net a elii bår oc , 68 a ne ht A aÆi ez e d et agel el e mun et aot måg uåda ås ei ubert er ac al , 58 osege Hi ç sil o pi sege H , ai no mege H, ai hca mmy S u C. er ar e bil e d åt ne di ve o åci dni , sor o hp, t ubi rt l ut at set e d sol uc at ce ps do mnî et çei ucol nî , si x at nys , “ ei Æ ubi rt noc„ e d li bar o no l une mr et er ac nî , r ol e m i no ni s a åli t r ef aer azili t u ni r p åt azi r et car ac , 48 å nai n - et A ågi L a uo d a- e d aec uc åt ceri d ei Æ al er nî er a pa si xat - ny S åti mun ei bar oc o åc l ut paf ;l ai cif o l usr ucsi d åt e per er ac i n ui Æ c art s ba el p m i s ac tî ce d i r unagol s ac d nî r uc i a me mun et sec a måt art ås , der c , evi t o mavetî c mev A . et nez er p t nî s et ar uat ser i ei Æ ar co me d el a eci til o p el e met et aot , 38s all e He pi ç e neri E e p ui zrî t i a m måg uåda el ås ei ubert er ac al 28 ai mo nuE i ç 18 ai o no mo H uc å nuer p mÎ .l ubi s ar T i ç s o ni hcr A i ul a åt ai de mai Æ ar co me d urt ne p åcifi ce ps et se er ac ci til op i ul usr ucsi d a er azil at ne murt s ni o cse devo d, a net A al e d l ur al ubacov nî ei Æ c art s ba o å ni ve d ås e dni t er ac et ati ni vi d o , 08 o hti e P e d åt agel , r e bil i ul unaeÆ åt ec aet ut ri v i ç l ai Æ ut puelr dE, 9a7caiesemhurn r a, Pe,ci teil noapri tetl auttiåçrm îfujs eedpt,ceesriadoitgailgeelr ,-8n7easi reel h et at å muj e p ii r ogel a i ç et pec noc e d t es i ç al ec a ni D . 304l una nî åt ar uat ser aet at ec ni d ai t ar ko me D urt ne p ci vi c l utl uc e di ç 77se di t oz oe hTi ul l ut er ce d nî nu moc i ul uvi t nat s b us a åcif ar gi pe er a noi Æ ne m a m i r p e d åt agel ei ubert ae åc e de p m il et se r a d, 67 473 nî år ao a m i r p urt ne p åt art si g - er nî et se ai t ar ko me D åti mun ei bar oc O. er at pet ç a eci r o e d ol oc ni d uoce n u uaes åg , 57 et ut ri v nî i ç i c ,i r ut per d nî i a mun un il age uar e ii neÆ åt ec i Æ ot er ac nî , eci t ar c - ot si r ai Æ åti nu moc eli bat ce pser i ç eci t nai e nu aet ati r ot ua , r ol aet at ec urt ne p , agi t çî cer a e d r oli r ot ar o eli r ut r of e åc d nî r eg us , nai net a ci t s ai moc neot ua l usr ucsi d åz ae d - nof er ac ii ne mr et urt ne p er al p me xe t nî s 47 ai m i t oli hP uas e me hP , ai hpo S , e mo R , e me n M, ai el k u E, ai xo d uE , e mo n G, et er A, ai er dnA, ai ht agar dnA ac e muN.i ul e mun ar p us ai ç i c nut a ae di ce d aer a nuda åc e nup user p met up , 37i ei sel cc e l a l ai ce ps t er ce d nurt ni r p åt at ov i ç åsi ce d ERT EP E OZ


dovedesc a fi çi vehicule eficiente ale unei strategii propagandistice, ele exprimînd într-un mod aparte nominalismul de la începutul secolului al IV-lea. Cred cå ar trebui så adaug la acestea importantul set de nume legate de lumea teatrului, între care figureazåKomodia çi Tragoidia , însoÆite de nume ale unor personaje dramatice, ca Atlante, Auge, Danae sau Makaria87, care amintesc de marile succese ale teatrului din secolul al V-lea. Faptul cå un întreg set de imagini alegorice începe prin a fi reprezentat în iconografia oficialå – adicå în monumente comandate de cetate sau pe matriÆele monetare – eventual extinzîndu-se la ceramicå çi la alte contexte informale, este dupå pårerea mea un argument puternic care indicå aceeaçi sublimare generalå, de gradul doi, proprie unei întregi serii de fenomene intelectuale çi politice. Startul a fost impresionant, cu monumentul funerar al lui Critias care punea efectiv în scenå råzboiul civil, pentru cå eidolon -ul care figura Oligarchia era reprezentat dînd foc celeilalte statui, Demokratia 88. Dar aceastå expoziÆie de tableaux vivants continuå cu imagini alegorice ale tuturor virtuÆilor politice revendicate de discursul oficial: Eirene çi Peitho, Demos çi Demokratia89 çi aça mai departe. În concluzie, sfîrçitul stårii de stasis pare întotdeauna så stimuleze forÆele intelectuale çi imaginative colective, nu atît ca o revigorare efectivå a consensului pierdut, ci mai ales pentru cå orice restaurare trebuie så gåseascå råspunsuri imaginare la o violenÆå çi la o contradicÆie prea evidente. El trebuie så identifice srcinea råului, sau mai curînd så o inventeze, atît în sens etimologic, cît çi în sensul curent al cuvîntului; så punå în scenå disoluÆia completå a lumii politice corupte, printr-o regresie deliberatå, çi så creeze o imagine sublimatå a anticelor Furii pentru a controla mai bine puterea lor în viitor. Fiecare dintre cele trei cazuri succesive pe care le-am analizat a pus în scenå etapele restaurårii ca o mimesis a morÆii çi a renaçterii cetåÆii. Fiecare a fåcut-o în propriii 363

183

273

ai degart ac ec af ec aeec – r ol et pec noc a åcovi nu aet ati r al c uc åti uc ol nî et se i ul uj a b m il a åci r of at e maet ati ugi b ma d nî c i c nut a – å nub et r ao me d er ao m– “l ar ut a n„ do m nî et çeçrîf s ai degart , 11t na nr e V err ei P- nae Ji na e d 03 muc a åc nî ai r cs muc aç a , åc t ar åve da ni Æ up i a me un ,i el o p - ort e mar af a nî i r åt nez er per ni r p åÆ ai v a uo d a o åt å pac ci t a l urt aet , es av e p e di ei Æ ar ugif l ui d ut s e p es- ud ni e m - et nî nil pa T et çe dev o d o muc aç a , åc a d r ai hc ; a net A al ui zrî t å nî p åti de ni ei degart e d r oli r usr uc noc aet ati uni t noc åt set a eliil acs a di d åc a d r ai hc : aet ati vi t al er ai nil b us i - a e d aeec a e p,l a ut neve , r ao di c – 01 sl eg n A ci mo C, et r ac as at necer nî nil pa T r evil O ei gr e ne uc ec af o muc , so pot i ut sec a avi rt o p m î atl over å ma e d ai Æ net ni ma u N.ii Æ pec - r e p i et sec a aer a ut necc a al , ål ai o d nî år åf , ti ubi rt noc if avi ci gart “i r a mi ert„ r ol eci er e po r oli r å ul er aer azil ai cif oi ç ei degart e d r ot åc udor pl uci nut per d ecert nai net a ael - Vl a l ul oces , et ati hci t na ni d åc nÎ ? n mes nu at sec a eif å S . uego pa al ci t a i ul urt aet el a ii Æ aer c eli r a mae dever

t acove s uci r ot si ht y me di di c uTi ul l al ec dniif sol uc at ce ps i a ml ecl uz ac ,i ul ul oces el et ne m i neve er pse d åz ae mr of ni e n år e po r or åc a r oli r ot uaii nui zi v l a t nar ut c urt s t ne mel e ac , tl u ml ec , tî ce d å maes nî t a ul ,i eci bo e d, e unii Æ åt ec l a vi t cel oc i ul ur a ni ga m i aer al e do mnî at sec al ut nei cif eo C . nai net ai ur åci r o a ål ati pac åvi t a mr of aÆ nei r e pxe ,l art aet i ul ul ai no mer ec a evi t c af a i ç el a ut cel et ni ii n ui s net i ç tî c ,ii Æ åti n u moc aÆ ai v nî uap uc o lî el art aet eli r usr uc noc er ac e pi ç us nî i ul ucol åti r ot ad, esi neve d ci vi cl urt ae T . ms a noel p nu e paor pa ,l ef tl a e d, e ec aeec – “ åci gart ai nari t„ e d i br ov aet up ma un ec e d dåv un , e di di c uTi ul el e mr u e p, 1“ ci g art l ui o bz år„ ,i na e d 02 e d e ni bi a m muc a , ei r cse d aet up t e uqa N-l adi V err ei P åc ad ,i ç 3/404 ni d r oli nari t aÆ nel oi v nî åci gart åt ne no p moc o åt si xe i c åc ;i ul urt aet a msi r p ni r p r ol et ne m i neve ii r ut cel l a al ec a, r at ne mel p moc l us nes nî et çe nr o pi ci a nupor plî er ac e pl usr e me D. t art s å p ua- s i n eli r ul ti t r ao d er ac ni d r ol ec l ut ne mugr a nî i ci ni ç , et ne mg arf nî uas et art s å p esei p el e ni Æ up nî i ci nii sl uv noc r ot sec a el a evi t acifi n mes

raolei rdålt uui ågcelievdi rnpuipçs-åur drnai raeef toa,t el cetåçcaroarpBendi ,dt uncaferott lsi url Aoci euls ni d er bel ec r ol er e po a, eci g art r oli r usr uc noc aer e di hcse d nî ,ii r å ul er aet ati vi t agil bo ei uti t s ni i ul ur o po p ii r å n uda l a t er ce d nu, åci t ar c o me d ai Æ ar uat ser å p udi ç i nari t e d i cezi ert r ol ec aer eg nî rf nî å p udi na et paç , 683 nÎ .ii Æ åt ec a ei Æ uti t s ni o ni ve d ei deg art e d eli r usr uc noc , e net sil C e d åt ai Æi ni a mr of er å p ud i na et paç ,. n. e.î 005 nÎ

i-rsiuroAcei iuls åelgeari r m åc. “ asrepdiuesl ac ,unEaif outl uestr euvp auvnr ,oitîncevaei Ær pi eocvxaer our C i ul ut at no hr a„ l una ni d r ol et ne m i neve el a eti cil pxe i r uoce r o n ul us nes nî ni Æ up l ec ,li bat o n t atl uz er nui ci n ås nî å d un t ce ps a t sec a b us r ol et xet l a ne maxe n U. nai net a ael - V l a i ul uc aev l uti çrîf s t acr a m ua er ac et ne m i neve r ot sec a er aoi r et s o p ni Æ up uas e nar o p met noc r ol e mar d l ut xet nî t å pac s up a-i er ac i ei Æ ar uat ser el a i ç “i cezi ert„ r ol ec a ii nari t i et nel oi v el e mr u cses åger ås i nev uc r a- s , ui d ut s i ut sec a l ul ti t at ce pser a URT NE

. å mar d e d åt at nez er per åt a dåtl a aÆ nel oi v i ç , t xet b us nî , uai er p muc ,l ul oc at ce ps i ç uai er p elii Æ uti t s ni ec e mer v nî ,i ei dr oc noc a el ae di ii ni g -a m i el a er ati z o pe d ni ve d eci vi c elii no mer ec : åz aesr ev ni es l ut r o par , eci vi c r oli r år o me moc aer azil a noi Æ uti t s ni uc i ç i ei dr oc noc aer azil a uti r uc åt a d O . r oli n ui s net a åci t cr at ac er acr åcse d e d ui Æ a ps nu d ni r ef o ,l oc at ce ps nî azili t s o i ç åci til o p aÆ nel oi v l ef t s a a ul er p l urt aet : sî r ni r p a psi r c- e dlî er ac e p ci til o pl unai di t oc å necs nî ae nup ai de moc ec e mer v nî , es aoi d nar gi ç ii r ot ci dart noc

P

. n. e.î 304 ni d åci t ar co me d ai Æ ar uat s er i ç l urt ae T


ZOE PETRE


în competiÆie – obligå la o constantå confruntare des Anciens et des Modernes pe care unii dintre poeÆii mai noi o resimt ca pe o frustrare. Aceste probleme de intertextualitate – cvasi-insolubile, desigur – se insereazå într-un context nu doar cultural, ci çi politic aparte. Cåci, între dramele re-jucate çi democraÆia re-stauratå existå o similitudine care nu poate fi ingnoratå: re-citirea, „corectatå çi adåugitå“, fie prin repunerea în scenå, fie prin variante ale marilor teme tragice, a dramelor din secolul al V-lea în secolul urmåtor este, în planul teatrului, ceea ce restauraÆia democraÆiei în 403 este în planul instituÆiilor. Un element care joacå, în acest proces complex de recuperare, un rol esenÆial, este acela al unei raportåri inedite la textul scris. Aristofan ironizeazå aceastå deferenÆå sistematicå faÆå de text numind Atena „o cetate de grefieri“ çi insistenÆa cu care restauraÆia din 403 privilegiazå scrisul în raport cu vorba tinde, inevitabil, så-i dea dreptate. Una dintre primele legi propuse de Archinos dupå cea de amnistie este cea care instituie alfabetul

51. F. Lenormant, s.v. Alphabetum, D.A., p. 205. 52. Sol. fr. 4 D, 3. 53. M. Detienne (ed.), Les savoirs de l’écriture en Grèce ancienne, Lille, 1988. 54. J. Svenbro, Phrasikleia. Anthropologie de la lecture en Grèce ancienne, Paris, 1988, pp. 178-205 çi passim. 55. Call. Com. fr 31 Edmonds = Ath. 7, 276 a; 10, 448 b; 453454 a; cf. F.D. Harvey, „Literacy in the Athenian Democracy“, REG 79, 1966, pp. 585-635. 56. Lys. 1, 28; 30; 31; 9, 8; 14; 15; 16 etc. Se poate adåuga çi marea dezbatere asupra sinonimelor din 10, 6-21, çi mai ales discuÆia asupra termenilor juridici arhaici din 16-20. 57. And. 1, 77; 83; 85; 87; 96; cf. D. 20, 159 etc. 58. Th. 6, 54 çi urm. 59. Cf. 23 çi urm: kai nun delon estin amydrois grammasi legon tade. 60. And. 1, 184 cu literatura çi comentariile lui M. Ostwald, From Popular Sovereignty to the Sovereignty of Law. Law, Society and Politics in the Fifth Century Athens , BerkeleyLos Angeles-Londra, 1986, p. 518 çi urm. 61. And. 1, 82; D.M. MacDowell, „Law-making at Athens in the Fourth Century“, JHS 95, 1975, pp. 62-74; idem,

oficial destinul rate aratenian, fi depinsde deparcå notarea graficådemocraÆiei a diftongilorreinstauçi a vocalelor lungi. E drept cå aceastå måsurå unifica raÆional grafia documentelor emanînd de la instituÆiile cetåÆii, cå alfabetul ionian pe care îl prescrie era deja în uz, chiar dacå nesistematic, çi îndeajuns de popular încît Callias så fi pus în scenå o comedie al cårei cor era format din cele 24 de litere „ioniene“. Nu råmîne mai puÆin adevårat cå aceastå reformå trebuie så fi avut un sens prioritar politic. Scrisul public este efectiv o formå de putere, çi felul în care se scrie aparÆine sferei politicului. Reforma lui Archinos inoveazå nu numai grafia, ci çi statutul textului public. Încå de la srcine, scrisul a fost în Grecia un instrument de divulgare çi o modalitate de comunicare în interiorul comunitåÆii civice. Aceastå determinare fundamentalå este confirmatå o datå cu reforma orto-

Andokid On çithe Mysteries , Oxford, 1962; M. Ostwald, op. cit., p.es:515 urm. 62. M. Ostwald, ibid. 63. Pentru semnificaÆia Eponimilor, vezi P. Vidal-Naquet, „Une énigme a Delphes“, în idem, Le Chasseur Noir. Formes de pensée et formes de société dans le monde grec 2, Paris, 1984, pp. 381-407. 64. M. Ostwald, op. cit., p. 497 çi passim. 65. Loraux, Invention, p. 326. 66. M.H. Hansen, The Athenian Ecclesia, Copenhaga, 1983. 67. And. 1, 81-82. 68. X., HG 2, 4, 39; cf. Plu., Mor. 349 f; IG 22, 1496 cu comentariile lui E. Schweigert, „Greek Inscriptions“, Hesperia 9, 1940, pp. 338-340. 69. A. Boeckh, Urkunden über das Seewesen des Athenischen Staates, Berlin, 1840. 70. F. Miltner, s.v.Seewesen, RE Suppl. 5, 1931, col. 906-962. 71. L. Casson, Ships and Seamanship in Ancient World , Princeton, 1971.

384

369

283

l uz ac nî i ç r ai hc, r ad, ti r efi d e dl ut se d e el cof o Si ul l uni t se d , r ugi se D. r ar etil msi no de h ni d tî ce d åci vi c et atili bas no p - ser e d ti ri ps ni d å bar ge di a mli hcs E e d ti Æ os nî å ni mul al ecr aot nî es l e , “ er åz a me dl ui cr et urt ne p ac„ e di pi r uE urt ne p e nui s a p o- rt ni d nr ef nI nî år ao boc el et ç aor B ni d s osy noi D åc a d , t paf nÎ . el c of o S r ai hc uas li hcs Ei ul el a er aot ad nof r olii deg art aer e pecr e p nî ei uti t s ni el ar ot sec a ar e po er ac e p r ol e nar ce i ç l ur ot ua uc i nar o p met noc r oli gr ut a mar d et ç boe d nî e der c es tî ce d tl u mi a mtl u m åz aer ot a dl et ot si r Ai ul aci t eo P. si t cil p soi p nu uc åt r o p us el er ac e p,i r ec åt eÆ er å me di ç eÆ er å me br ov e d eri uÆ nål nî åli bar e nev o al naeli hcse l ut xet åc uder ås i ç upsi d t nus e di pi r uEi ul ii nar o p met noc ,i r åÆ na un eli t b us e di Æ aÆ åf s år :i ul urt aet at r a nî es ac ov or p el l ugr ut a mar di ç us nî er ac e p e mr o ne el eser gor p r ai hc ni d e ni v or p år a n uc al er e p - ecr e p åt s aec a ,l axo dar a p do m nî ;ii zrî t i a mtl u mi ri r e p - ocse der i e nul ut cei bo ec af i ç åli bar ov af ni Æ up aer p åt ai d -e m i et ati r et s o p o e d år uc ub esli hcs E, dr of nat S avr es bo

. vv . ss , C MI L . 98 . C MI L , ai t ar ko me D. v. s , uo haz T-i r d naxel A agl O; 342 - 832 . pp , 2691 , 13 ai r e pse H, “ ai t ar ko me D„ , ke hcsti b ua R . E. A . 31 A s ai ti r C, 88 6. r kosr o V = 93 , 1 . ni hc se A.l o hc S. 88 .) ai r a ka M ( 72, 9161; 622; 602; 491 , 1161 ; 01 , 7061 ;) eg uA( 941 , 2361 ;) et nal at A( 301 , 2161 ;) ai di og ar T( 82, 3161; 23, 4061;) ai di o mo K( 72, 7061 2 2 GI . 78 RA NI GA MI I Ç L A ER ERT NÎ – Å CA ER G AET AT EC

ZOE PETRE

, euraase,ptsu ecksaohnSui cç taî cCe. sdeltleÆunîmtiî acem dtlatucm eipasem r tlaruem :,a m nucai er od -t ot ni di ci s al c r oli r ot ua at r aos aeç åt r å p m î i ci gart ert ni d r ot av o ni a mi ç l art aet i a ml ec , r ot å mr ui ul uc aev el e nif al , åc i ç i Æ åce d uj er p e d åt ac ol b ar e li hcs Ei ul r olii deg art ai Æ pecr e p, r oli nei net a a å nu moc ai ni po urt ne p ni Æ upl ec , ael - Vl a i ul ul oces l uti çrîf s al e d åc nî , åc a maes e de per må d e n ,li hcs Ei ul el et xet i ç el et ç aor B ni d e neeli hcse elii dor ap, aci t eo P ni dl et ot si r Ai ul elii Æ avr es bo åÆ af nî åÆ af me nup åc a d : aer e dev uc t ucert if a urt ne p t ne di ve e d s nuj ae d nî t paf i unu ar p us a ai Æ net a aegårt a dr of nat S. W , 21 åc aer g ai de g art nî et ati ugi b mA er pse d as aet r ac nÎ . r ot å mr ul uc aev nî ael - Vl ai ul ul oces i e mar d a er a ul er o a n mes nî aet up ec må bert nî e n ås ås nî e ni v uc e S . er ar uat ser o- rt nî el es nî el e e p t ar e bil e d c udor per es tî c nî tî t a- rt n- å nî p åz aezili bat s es ai et sec a elii Æ uti t s ni er ac nî a pil c nî er at a ac aÆ net si xe ci t c ar p ei e hc nî i ç- ås i ç , eci t ar co me dii Æ åt ec a , ael - Vl a i ul ul oces l usr uc nî , er azil at si r c e dl usec or p uc åvi s net xe oc eif ås ERT EP E OZ


72. A. Cartault, Les tirères atheniennes, Paris, 1880. 73. Arist., Ath. 46, 1. 74. IG 22 1604, 37 (Andragathia); 1628, 440; 1629, 961 (Andreia); 1607, 114; 1611, 85; 153 (Arete); 1611, 93; 156; 181; 1627, 249; 1628, 466; 1629, 730; 1631, 105 (Gnome); 1612, 183; 1629, 764; 822; 1631, 128; 157; 182 (Dikaiosyne); 1609, 96 (Eudoxia); 1612, 151; 249 (Eukleia); 1608, 54 (Mneme); 1604, 10; 1607, 62; 1611, 72 (Rome); 1604, 62 (Sophia); 1611, 303 (Pheme); 1611, 242; 1631, 484; 1632, 267 (Philotimia). 75. Cf. e.g. Isoc. (Nicocl.) 3, 43; (Phil.) 5, 10; 5, 134; ( De pace) 8, 63; (Euag.) 9, 22-3; ( Hel.) 10, 1; ( Panath.) 12, 138; 174; 228. Este adevårat cå unele dintre aceste nume sînt atestate çi ca noms de guerre ale hetairelor (Eukleia, Gorg. ap. Ath. 13, 583, sau Gnome, Ath. 6, 245 d) sau ca epicleseis divine (Artemis Eukleia la Athena, Plateea çi Teba, Paus. 1, 1, 45), dar bånuiala mea este cå hetairele sînt cele care urmau propaganda çi nu invers. 76. IG 22 1604, 24; 1606, 59; 1629, 764; 822; 1631, 128; 157; 182. 77. R. Stroud, „Theozotides and the Athenian Orphans“,

lui, Aristotel pare mai sensibil la armonia interioarå a textelor decît la devastatoarea lor limpiditate. Aça cå ne putem întreba ce însemna o reluare a tragediilor primilor mari dramaturgi într-o atmosferå culturalå atît de permeatå de retorica tragicå a lui Euripide. Dacå e så judecåm dupå felul în care ceramiçtii traduc în imagini ecourile dramelor celebre, e limpede cå ilustraÆia de pe vase se situeazå între tot felul de malentendu-uri – de pildå cel al naraÆiunii sintagmati ce, aproape de romanesc, a peripeÆiilor, în locul integrårii paradigmatice practicate de tragedie – çi o tendinÆå generalå de a sublinia teatralitatea çi artificiul prin diferite mårci semantice ale spectacolului: coturni, mascå, vestimentaÆie scenicå stereotipå etc. Toate acestea accentueazå calitatea de „reprezentare a reprezentårii“ pe care o asumå deliberat çi explicit pictorii de vase din secolul al IV-lea atunci cînd trimit la tragedie. E cu atît mai interesant de reflectat la înÆelesul real al acestor reluåri, cu cît teatrul din secolul al IV-lea e în mare måsurå dominat de o întreagå generaÆie deneoi – fii,

40,49; 1971, pp.85;280-301. 78. Hesperia IG 22 1604, 1607, 1611, 87; 154; 1627, 202; 1631, 488 (?). 79. IG 22 1624, 81. 80. IG 22 1611, 397; 1612, 344. 81. IG 22 1629, 65; 1632, 36. Cf. Lys. 2, 18; And. 1, 106; 108; Isoc. 15, 59; 18, 379 cu comentariile lui Nicole Loraux, Invention, p. 198 çi urm. 82. IG 22 1612, 44. 83. IG 22 1604, 43; 1607, 4; 1601, 66; 149 (Eirene); 1631, 471; 593; 678 (Hellas). 84. IG 22 1613, 171; 1621, 107. 85. IG 22 1623, 82; 1629, 498; 835; 1631, 190 (Symmachia); 1609, 94(?); 1618, 110; 1628, 81 (Hegemonia); 1629, 758; 857; 1631, 125; 161; 209 (Hegesipolis); 1611, 290; 435; 1622, 335 (Hegeso). 86. IG 22 1631, 475 (Pallenis); 1621, 67 (Parthenos); 1611, 148 (Polias); 1622, 189 (Tritogenes).

uneori nepoÆi omonimi ai sau marilor dinBachansecolul precedent: Euripide, nepot fiu alautori poetului telor, Sofocle cel tînår, diferiÆi nepoÆi ai lui Eschil. În ce fel se va fi tradus în spectacol tradiÆia moçtenitå, cîtå continuitate çi cîtå trådare se va fi legitimat în acest fel? Din puÆinul pe care îl çtim despre tragediile acestor succesori çi ale colegilor lor de breaslå, secolul al IV-lea propune sistematic o lecturå criticå a dramelor secolului precedent. Aceastå constantå lecturå criticå trebuie så fi fost favorizatå, de bunå seamå, çi de noua economie a spectacolului pe care o instituie decretul din 386: într-adevår, faptul cå dramele „clasice“ se prezintå acum în afara concursului – ca entitate de referinÆå, situatå în afara çi deasupra prezentului –, precum çi acela cå orice spectacol de concurs este precedat de punerea în scenå a unei piese din secolul al V-lea, dupå care abia urmeazå cele trei (mai tîrziu douå) drame ale fiecåruia din autorii

370

383

773

673

.i ei nari t el a et nel oi v el eÆ nei r e pxe ez er etil bo ås åti ne m e er ac e nui Æ cif o tî c , t ucert nî es al p m î t nî es muc , eci vi c ii Æ åti r a dil os a åt p ur oce n ail e met al å nî p r olii Æ uti t s ni a åt al ort noc ei ser ger o tî t a un) a net A al åc nî ålf a es å naoz -i nr ag r or åc a ,ii nat r a ps uc i r ei c oge n r ol eli cifi d a ni ci r p ni d i ç et ao p( c oj nî n up 304 ni d ai Æ ar uat ser vi t cef e t azil aer ua er aci nei net ai ci til o pii ne mao, r åve dart nÎ .ii Æ åt ec a åt ai çîf s aet ati nu åc af er ås åcr aec nî , so ni hcr A uc et nurf nî ,i ei Æ ar uat ser å mr of uadi ç åz ai Æi ni er ac ii r ot a mr of er er ac ni r p , ål a ni gi r o l ut ot uc , ai Æ ul os i ç ael - Vl a i ul ul oces l uti çrîf s al i e net A ei r por p ål ar utl uc ar ef s o mt a ert nî ai Æ c nuj noc ni d ,li ba bor p , d nî gr uce d , t al b ude di ç vi t cif li bai de meri avec er a, 304 ni d aec , r ef er å mer ac al ai Æ ar uat ser r a D.l a uti r e d ae nui Æ o nl oc at ce ps i ç ui ci fi t r a ac åt r o p moc ec t ot uc , er a dil os ii Æ åt ec ii r år uat ser l al a uti r nu åt ni z er per , nol o S uas e di ne m i pE er pse d ai Æi dart e d åt agel aec e muc , si s at s ni d eri çei e d eci a hr a el eÆ nei r e pxe r ai hc i ç , år ap ås aer v tî c e p åcs aer ot

, naf ot si r Ai ul a dnî r e di ul unai net a a “ ås a me d„ ar utl uci ç – if oz olif i ç i Æ e o p,i r ot er ,i t çif os – e nups ma,i t çi noi sef or p il a ut cel et ni ,i e ii r ot åt r upi ç f rî v e d åsi r cs ar utl uc ert nî ej avil c r o n u c ol tl u mi a mt ot aec åf t ne decer p l ul oces ni d e nei net a ii Æ åt ei c os a åt na nger p e dl ut se d ål ar utl uc aet ati e nego mo , et r a p åtl a e d e p , er ac nî elii Æi d noc nî at s aec A.i ul us nes noc elii cifi t r a b us et apor g nî r a d, et uc a et r aof t paf e d , e nr et ni r ol et cilf noc aer atl uco uc i ç i nari t e d i cezi ert r ol ec i ul udosi pe aer ati ucri ct r ucs uc åt a d o t atl ovz e d a-l s o ni hcr Ai ul ai t si n ma er ac e p åz ufi d et atil -i ba pl uc e d sr evr e p i ul ut ne m i t nes az uac ni d , 304 ni d ai Æ ar uat ser åp udl at ur bt av ar ga a- s, ecil bupii Æ ei vl ul b mas - na nî åli bajil ge n c ol e d , å nai net a aec ar e muc ecaf ot ecaf ei Æ ar c o me d o- rt nî ecil b upi ei ni po ae nui ser p 7 et r ap åtl a nî i mås nî ue n upor p ås t acr ec nî ma muc aç A . et ati r et so p urt ne p et ne di ve ni Æ up i a muas tl u mi a me mr of nî i ei cer Geli Æ åt ec et aot nî åvi t cef e e ecil b upi ei ni po a e nui ser p åt s aec a , åcil b up aer ao mur

- å br ås e d tî t a e un ei Æ ar uat ser o i ci n, ci nl ei o d n.îsei rNcs i ç et atil ar o al not al P i ul ii r åt r o par a åsi cer p a mel bor pi ç , åz ae mr of e dlî i ç cseÆ os nî lî er ac eli r o mur i ç si r cs l ut xet ert nî i ul ut cilf noc a ål ar e neg a met i ç ci r ot si l up m i t nî si cer pi a mi ç åc nî , der c , åz ae uti s er ac – ii degart e di ç r ad ,i gel e d – el ai cif o r olii Æi de a, t c axe i ul ut ati c a,i ul usi r cs a i r åzi r ol av el a noi Æ pec xe i e nu åvi t al er oc , i o mo ni o hpar ga al ii ri r ef er a åti cil pxe ei Æ ci dr et ni o er a pa , 404 å p ud e d å nai net a ai Æi t s uj nî , åc d nii F. er aot åt åt s e ni s e d ei Æ net a o ati r e mr a – eci r et ose ni Æ upi a muas tl u mi a m,i r ut åÆ åv nî eti r efi d er pse d r oli r o mur a i ç el ar o i e ni rt c o d a ?i r ei r cs er pse d e d ua es ec aeec a ?r oli r ei r cs a : år uz nec i ç et atil - ar o e d pi t t sec a ert nî ai Æ al er , si r cs ni d r ai hc dnî vi r e di r o etl u me di ç ,l usi r cs uc åtl al oal er aoti årt åci da , e d nuces i Æ åtil ar o i e nul un mes b us åt s a net A åc d niif i a mco T . 8 aç a r ai hc ål p m î t nî es un d nî c i c nut a t axev i ç e ni s al e d åli bi secc a e iî ål ar utl uc ei Æ aer c e d å mr of eci r o åc aee di nî t ucser c

eaeds, eardoatlåudnm i lpae dnaåesÆ åctaef cereadcl u etnintesemdatrm oupcim roc, aeÆdai vçieçcirtaiil ohcp i r åt nez er per e d ul b mas na i unu åz aer get ni es vi t cel oc i ul ui r bor po a o mo Mi eÆi ez t ar c as noc cil b upl utl uc e dnu , at r ap S al åli bat uder åÆ r of o uc åt nez er P .i t çecer g ii mul i ul uci r ot si å ni årt s e un, ecil b up i ei ni po åt ar ot a di ç åti c -il p m i eif , 6 yel ni F seso Mri Sl ut at er ger åÆ ni r ef er e d ui d ut s nurt nî t ap uco a- s er ac e d – ål a noi Æ uti t s ni ae eif , eci t na i r uz nec i e nu aee di åc g uada ås cse bår g å m, ad ne ps us et ao p o un muci r o ec e mer v e d aet ati vi t cei b us ez el ort - noc i ç- ås t agil bo ,i ul uci r ot si aet r ap ni d åt se no e ni d uti t a ar ug ni s li ba bor p e t a mus a l u msi nor c a na åc l ut paf e d r ai hc år af a nÎ . msi nor ca na nui ç er al opart xe oif r a åcil b up er ao mur ni r p eci t na i r uz nec i e nu aee di er ac åp ud aec al ,ii r åf oz olif i ç r ol etr a a er aot cet or p, es aoi no mr a e net Ai e nu a åt si ci s al c oe n er azil ae di al a noi Æi dart al e d,i Æ åce d uj er p es aor e mun åt nurf nî år ut cel åt s aec a , ål ai o dnî år å F . ci t ar c o me di ul u m i ger el a er aot ar uat ser eli r ut seg r ai hc nî ,i ei nari t a åt nac of us ar ef s o mt a , t paf e d , et çeg nul er p er ac er al b ude d o , et r a pa msil art aet nu


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


måsurå, råspunzåtoare de instaurarea unui ansamblu de gesturi politice spectaculoase çi fictive ele însele, care merg de la culte civice ale unor abstracÆii ca Demokratia sau Homonoia la transformarea discursului despre trecutul cetåÆii în apologie a unei Atene „imaginare“. Or, tragedia funcÆiona se, între altele, în tot cursul secolului al V-lea, ca o reflecÆie criticå permanentå asupra trecutului paradigmatic al cetåÆii. Mecanismele mentale ale comemorårii sunt anti-tragice în egalå måsurå cu cele ale amnistiei: acolo unde tragedia confrunta, comemorarea unificå; acolo unde tragedia instituie ordinea, punînd în scenå haosul, mimeazå destructurarea universului politic pentru a-i asigura structurile a contrario, amnistia pretinde cå aceste confruntåri nici nu au existat vreodatå, nici nu ar putea exista. În continuarea directå a acestei ficÆiuni, discursul oficial preia temele istoriei atice çi le transformå într-o istorie edificatoare, care çterge çi ascunde sistematic urmele confruntårilor, nu o datå violente, ale trecutului çi exaltå o Atenå imaginarå, mereu egalå sieçi, mereu exemplarå: discursu-

de F.M. Cornford2, demonstrînd în ce måsurå copleçitoare Istoria Råzboiului peloponesiac este construitå ca o tragedie. Dar faptul cå actorii, fie ei anonimi sau iluçtri, ai acestor evenimente, erau condiÆionaÆi de experienÆa globalå a participårii, an de an, la zguduitoarea ceremonie civicå a spectacolului tragic, cu tot ce presupune ea ca exaltare colectivå, provocînd mila çi groaza, nu intrå îndeobçte în calculele istoricilor acestei perioade, în pofida faptului cå toatå lumea e de acord asupra profunzimii çi sensurilor majore pe care le poartå cu sine drama anticå. Din douå, una: fie spectacolele de dramå sunt, în Atena secolului al V-lea, ceea ce toatå lumea e de acord så creadå – o experienÆå colectivå fundamentalå, de o facturå cu totul excepÆionalå, religioaså, psihologicå çi intelectualå, esenÆial legatå de reflecÆia colectivå asupra universului cetåÆii – çi atunci nu putem så nu încercåm måcar så desluçim în ce fel vorfi marcat ele reprezentårile atenienilor în legåturå cu evenimentele violente prin care însumarea propriilor lor hotårîri individuale le declançeazå çi le instituie; fie,dimpotrivå, faptul cå, an dupå an,

rile funebre, epitaphioi logoi , cultivå cåruia cu precådere acest gen de mitologie istoricå, împotriva se va exercita, necruÆåtoare, ironia lui Platon în Menexenos 9. Pe bunå dreptate, analiza acestui gen oratoric pune în luminå apropierile dintre Atena idealå din epitaphioi çi Atena idealå din tragedii – de pildå, dinRugåtoarele lui Euripide; deosebirea esenÆialå este aceea cå, în tragedie, aceste valori ideale reprezintå doar una dintre alternative çi rezultå dintr-o opÆiune clarå, adesea scump plåtitå, a eroilor, în vreme ce discursul comemorativ reduce totul la o determinare imuabilå çi srcinarå de excelenÆå pe care, orice ar fi, cetatea o manifestå de-a lungul unei istorii care se dizolvå în redundanÆå. În perioada de akme a dramei, aceasta înfåÆiça cetåÆii primejdiile çi sfîçierile pe care instituÆiile civice aveau vocaÆia de a le ståvili, çi chiar istoria recentå a Atenei era proiectatå, ca în Perçii, într-un cîmp de forÆe esenÆiale,

atenian participa la punerea scenå violenÆei çi afiecare limitelor tragice – sau comice – cuîncare se aconfrunta fiinÆa politicå nu poartå în nici un felasupra imaginarului individual çi colectiv – çi atunci spectacolul de dramå råmîne, dincolo de orice consideraÆii moderne despre sensul çi profunzimea sa, un ornament facultativ al istoriei clasice. Or, pînå çi experienÆa noastrå directå din ultimii ani ne obligå så luåm în seamå prima alternativå. Poate cå rutina cotidianului nu poartå semnul vizibil al marilor experienÆe culturale çi nu ne ducem neapårat la piaÆå pe temeiul marilor clasici. Dar, confruntaÆi cu mari sfîçieri brutale ale banalitåÆii cotidiene, cu explozii de violenÆå majorå çi cu råsturnåri capitale, le descifråm negreçit în funcÆie de acele experienÆe stocate de memoria colectivå la care propria noastrå formaÆie ne då acces. Faptul cå reacÆiile individuale sau colective la violenÆå çi la rupturile brutale cårora le suntem actori çi spectatori deopo-

380

373

573

873

i ç et ati cil p ud o r ol et ne m i neve år ef noc , åt net al åÆ nel oi v e d , åc or pi cer e n ui ci ps us e d i ç åt al uf er er a nubz år e d , åz ufi di ç åvi t cel oc et atili ba pl uc e d – not al Pi ul ai gol o p A al s ai sy L al e d ,i r ot ua i Æi r efi d i a mi ec al li bi t pecr e p – l ut xet b us i ç åci vi c ai dr oc noc er pse d i ç ei Æ ar uat ser er pse d er aot acifi de ii nui sr ev l a ,l ai ci f o i ul usr ucsi d l a li bi zi v l unal p ert nî : tl u m aer p e d ni r pr us e n un l oc at ce ps nurt ni d avec i ç ås nî ae er a 304 nî i ei Æ ar c o me d aer ar uat ser åc l ut paf , eÆ nei r e pxe ae ne mes a å p u D . 5se ne mar e hTi ul aet r ao mi ç aer a n mad noc ,i ci til o p i r ot c a i o d i ec ert ni d l ugol ai d , ai ht y mo hci t s e d l ef nu ac , å necs nî e nup a urt ne pi ul ul oc at ce ps ui r por p r al ubac ov nu et çes ol of l ut xe T .) g nî t s i r o t per d l ur oi ci p e p e ni b e d l ef al aÆl åc nî aet up es l unr ut oc( el as ii Æ åti c -il p ud az uac ni d “l unr ut oc„ i r asr ev da e d til cer o p – se n - e mar e hTi ç s ai ti r C ert ni dl ut cilf noc, el eci nel e H nî , åcove d nî c i c n ut a , r ol r oli nui Æ c a a i ç r oli t çi nogat or p a i Æ åtil art - aet i et sec a a mr u,i r et ni mtl a e d, åz aert s åp nof o ne X . ar ycr o C

- cel oc r ol et c a a er a m i ti gel e d r oi r e p us ui pi c ni r p ac i ç åt c art s ba et ati uni t noc e d år ut c urt s ac i ul ut at s a åt net al ei Æ pecr e p o- rt ni d , r ugi se d , avi r e d 304 ni d ai t si n mA .ii Æ åt ec ai r ot si ni di ç åvi t cel oc ai r o me m ni d åsr aet ç ul p m i s i ç r up eif ås li vi c i ul ui o bz år aÆ nel oi v ac d nî nup m i , t p ur ert nî e n i ç t ar ubr ut e n es a noi Æ c nuf i ei Æi t s uj l usr e mi ç us nî åc e dni t er p ai t si n ma i c åc ; vi t cef e i ul ut c a l uc ol nî aer at nez er per i ç elii Æ uti t s b us åz aezili t u åti unçi bo ai Æi t s uj ar or åc l ur dac nî el eti m il et çeç åpe d er ac ii cifi t r a e d i ç i nui Æ cif e d l u muc nu e p t ai e met nî f mui rt nu r ad – at sec a ,i ei Æi t s uj l a f mui rt n u , r ugi se d , E . er e d nups år eci r o e di Æ ar e noxe ,i Æ art si g a m il a na b et çi n ac , eif ås ua mr u i e ,i Æ nec o ni ti s åg if r a-i år udecor p åt s aec a åc ad;l ut a dna mesi nil pe dnî i çî er ac nî l ul ef e d å maes ae dåd t art si ga meci r o er ac ni r p ai nyht ue e d ii r udec or p å n up us es ås i r ot a d ,ii Æ åt ec i a i Æi unçi bo i Æ art si g a mr o n u i Æ ali m i s a t n us – si s uel E al t ai g uf er if r ov es uni Æî c – i ul ui o bz år år esi uÆ ei v ar p us er ac “i cezi ert

ei tpi geelnuepdolrefp aol enidÆi u dipclueTc eraacnete p ånicidglairvti carl uti coebl ziåçr aucrtånm A t a ni mo d ua i ul ii Æil oc a i ç s ai ti r C er ac nî eli n ul er pse d r olii r ut r å ma “ åci g art„ år ut cel o :) ei me di pe o- rt nî tî ce d uår i a m, å nul e pi Æ r o me d 005/003 e d ei de mo al e ni ver ec aeec( 000 03 e d tl u mi a mar å mun un er ac ci vi c pr oc n u- rt ni d i ç , r ao d i n ul avr otî c l usr uce d nî 4 åt net si xe ni uas år acer p åt ace d uj o å p ud i çi c u i neÆ åt ec e d 005 1 i ec al ,i ei sel cce l ut ov e d l a mr of r ac å m åt a m i ti gel r a d , r ugi se d,i ei Æ ar co me d åli t s oi ç ål ai r ot at ci d et ati r ot ua o al e d – ii nui ser per l u- o dnec ser c , eci nli s i Æ åti cil p moc ni di ç et paoç ni d åt useÆ ,i ei t ser Ol ut upec nî al e di el ec i ne mes a åvi t cel oc å maet o ,i eÆ nel oi v l ai ç ii nui Æ al e dl a ril e d nu e d es ni r p uci Æ åt eci e nu a er aot ås åpa år ef so mt a agaert nÎ . 3 et art si si Pi ul l a uas t ni r o C ni d s ol es py Ci ul r oli r - o hpe nyr o kl uz ac nî ac , ådli p e d,i c ui c å m– r ol r ol e mr a l al a noi Æ nev noc- no nl ur et c ar ac d nî ut necc a, ci til po h- no n t ut at s t sec a åt o ne d r ai hc e mun r or åc l ai ç ,i Æil po h – i neÆ - åt ec ni d et a mr of t nus un er ac i zr åg r o nu elii ci vr es cses - ol of ai t çec a, åci a hr a aco pe ni d r oli nari t a ål aer ae mul nî

il eucd„ oi sçi åpl E ai .ciafrootelt aatial uån crai citfri tuscsuj eit çseiicinnuarei tp r aei Ædi tisvuojl ,ati antîi um a ni m i r c ni t ut upif r a er ac r ol et paf ar p usai ei r o me ma er at - up ma e d ei Æ ar e po o- rt ni r pi e l ui e met i ç us nî nî åsi zr et ni ul p m i s i ç r up i c ,i ei Æi t s uj a maes nî åt ar ef s nart r ac å m i ci n e un; e net sil C e d åt ai Æi ni i ul u msi c art s o aegel nî uas nae di ne m i pe l udosi pe nî ac , “ r oti ç åpsi i ul upaÆ„ l a i ul ec l upi t e dl a uti r nurt ni r p åt a m il b us r ao d ei a mun åcil b up att e d ne V . sr ucsi d nî i ç r ai hc t az uf er et se i ç åci t c ar p nî s up et se un , ci til o p m i ger e d r oli r å nr ut s år l uz ac nî i eci bo e d t acil pa ci t a bl ås – r oli na mç ud uår i ç r oli net ei r p e ni b i c af ås – vi t ubi rt er i ul ut per d l ui pi c ni r p d nî c – ul p m i s i ç r up, ei r ot si nî i ç – åc aer g ai r ot si nî z ac l u m ir p et se : et at per d å n ub e p i ç , åvi rt o poe d r oli nr e do m a i ç r oli ci t na aet r a p ni dii gol e et ar å mune n al ut cei bo åc af ås t at ec nî a un 304 ni d ai t si n ma, ec aoc nî nof o ne X al e D .li vi ci ul ui o bz år l udosi pe ul p m i si ç r up ezel una ås eti ne m , evi t cel oc i r åti ui e nu aer ar efi gel åci da , ai t si n ma , r åve da - rt nî , et se ii r ot ar a per i r ut seg r ot sec a a åtl o b e d ai e h C


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


trivå propun fårå ezitare, aproape din instinct, grile de decodare care trimit la experienÆe culturale esenÆiale, chiar într-o civilizaÆie în care atare experienÆe sunt prin excelenÆå individuale çi livreçti – faptul cå SoljeniÆîn invoca infernul lui Dante, Jan Kott – contemporaneitatea lui Shakespeare, Liiceanu – pe Platon çi mitul cavernei; faptul cå aproape orice român cu carte tråieçte evenimentele ultimilor ani în umbra lui Caragiale – ca çi, în alte registre, frecvenÆa recursului la proverbele cele mai diverse, de la „capul plecat sabia nu-l taie“ la „lupul påru-çi schimbå, dar nåravul, ba“ – råspunde unei percepÆii spontane a marilor opere ca operatori culturali. Depozitare de paradigme, condensare a tuturor experienÆelor posibile, grilå de inteligibilitate a evenimentelor, diferitele forme ale memoriei colective pe care le invocåm în faÆa exploziilor individuale sau sociale ne normalizeazå destinul çi poartå efectiv asupra integrårii noastre în çuvoiul prezentului. ConfruntaÆi cu experienÆa imediatå a sfîçierii Æesutului cotidian, descifråm evenimentele în funcÆie de experienÆele culturale, adicå mediate, ale fiecåruia dintre noi, recurgînd la paradigme funda-

tivitåÆii de cetåÆeni. Aceastå percepÆie, care se va afirma tot mai vizibil în organizarea instituÆionalå a Atenei din secolul al IV-lea çi, mai departe, în elaborarea conceptelor teoriei politice, depinde, måcar într-o måsurå, de polaritatea tragedie-polis, în care cetatea este, cum scria odatå Pierre Vidal-Naquet, „mecanismul prin excelenÆå anti-tragic“ çi în care, deci, ficÆiunea continuitåÆii instituÆionale exorcizeazå tragedia råzboiului civil. Suntem în faÆa unei adevårate mutaÆii prin care, dincolo de voinÆa colectivitåÆii civice hic et nunc – care era, la origine, coextensivå cu categoria mentalå de polis – se schiÆeazå o paradigmå a cetåÆii în continuitatea ei esenÆialå. Aceastå mutaÆie devine perceptibilå în ficÆiunea amnistiei, aça cum se incarneazå çi în prosopopeea Legilor care determinå civismul lui Socrate condamnat, ori în diferitele paradigme istorice ale Atenei, de la Erechteus çi Tezeu la Solon çi Pericle, tot mai frecvent evocaÆi de o mitologie istoricå asupra cåreia voi reveni. Ea presupune o referire deliberatå la planul paradigmatic al politicului pe care tragedia a cultivat-o intens de-a lungul între-

mentale, acelea cårora marile operecum ale culturii universale îçi datoreazå rangul. Çi atunci, am putea crede cå atenienii veacului al V-lea, care dispuneau de cîteva mari paradigme culturale comune, de o forÆå de modelare a cugetului çi a imaginaÆiei cu totul excepÆionalå, nu vor fi integrat måcar în aceeaçi måsurå experienÆa imaginarå a teatrului experienÆelor violente çi disruptive cu care propria lor existenÆå îi confruntå? Atît actorii, cît çi martorii evenimentelor din 404/3 erau hråniÆi cu asemenea spectacole; mai mult, Critias este el însuçi autor de tragedii – ca çi Meletos, acuzatorul lui Socrate, de altminteri. Participarea colectivå la asemenea experienÆe culturale conferå evenimentelor violente de la sfîrçitul secolului al V-lea o complicitate cu teatrul care nu poate fi neglijatå. În Eumenidele, Eschil folosea un cuvînt probabil inventat de el (cum adesea se întîmplå), mastigophoros, „purtåtor de bici“, pentru a denumi funcÆia represivå a Erinyilor. Mai pretutindeni

gului secol al V-lea, aça cumbarierå a cultivat çi imaginea instituÆiilor cetåÆii ca singura posibilå în calea haosului çi a violenÆei destructive. Modul în care tragedia pune în scenå experimente de ieçire din haos participå, fårå îndoialå, la decizia prin care amnistia afirma capacitatea politicului abstractizat de a anula violenÆa prin însåçi funcÆionarea sa „normalå“, chiar çi atunci cînd normalitatea este strict imaginarå. Aceastå ficÆiune – pe care grupul politic din jurul lui Archinos çi Archinos însuçi o susÆin cu måsuri energice mergînd pînå la pedeapsa capitalå pentru nerespectarea legii – are înså çi ea un preÆ. Acesta, reacÆie colectivå la pretinsa solidaritate civicå neturburatå, constå într-un sentiment confuz çi difuz de culpabilitate indistinctå çi într-o agresivitate colectivå al cårei exemplu izbitor este – aça cum am încercat så o sugerez – procesul çi condamnarea lui Socrate. Aceeaçi ficÆiune este, în bunå

374

379

793

883

- o me di et ar åve da„ ai r åt uåc i e nul ut åpac al i ul ug apoer A ac o pe er e pocse d ås e d ni t er p er ac i ci r ot er i er åci r o a d ui c nÎ . 6/733 ni di nei net ai ci til o pii ne mao urt ne p es aoi dj e m -i r p e di ç eci di r ev e d ,ii v e dl ef al t nî s i r ut ucert el e b ma åc t ne di ve et r aof et se r a D. vi t cif r ol l ut ucert i ç l aer r ol l ut - ucert å maet i ç aeec a nî dnî cet se mai nei net a e p ådavi - ås r ot åz ni r pr us e dl ut se d et se nr e do mci r ot si nu urt ne P .i e net A a ås upa ei Æ er å me d i c o pe i e nul a r a ni g a m i l e do mt sec a ,i ul uga poer Ai ei Æ a m - er p us a er ati deer o al år us å mi ç aeec a nî år ef er es elil ei - unå b r a D. ae n up m i es – åsi zr et ni eses uf ae tî c uc ei v i a mtî t a uc er a p eri t ni mai er åc a – i cezi er T r ol ec i ei nari T l ut ner ef er : so urt s az e di ç li t uni i o bz år nu urt ne pii Æ åtili b - as no pser ar av o p b us i Æ ar c o me d e p i bor dz i - a urt ne p r oli nei no dec a mai r ot ci v e d eti f or p ås er ac åtil e o ert åc e d et ar uat s ni , eci hr agil o “i ei nari t„ a er ati deer o aj ar uc nî av , s or d nasy L uo ni un u ae ne mes a , pili F åc et r a p o- e d e p, met es ii nei net a , 404l una nî es al p m î t nî es muc aç a ,i Æ nî rf nÎ . eci t ne di l ut ot uc t nî s un er ac i ç , å uo d er pse d

e d el et ne m i r e pxe al e d et çe nr o p er ac ,ii Æ ar e neg i gert nî i e nu a sr ucsi d al aer at r o par ert nî , eci t ar c os eli r uxo dar ap i ç i ei Æi dart a åt sif os aci ti r c ert nî ii ri d ur nî a ez ufi d ii Æ pec - r e pi e nui ç e dnups år ae ;ii m i Æl u ma åÆ nar o ngi e d å mr of o r ao d e un, naf ot si r Ai ul ii r o N nî åt ne di ve,i t çif osi åsii na m - ç udi ç et ar co S ert nî åt azil ar e neg ai z uf noc : t paf nu, et r ap åtl a e d e p , met ç ao nucer ås i ç ut ot ei uber T ! ni t se d i unu ar p us a ii r o mur r ol et cef e a ådav o d åt a nuni mec : “... ai t ç es åc dnii F„ “...i nari t e di cezi ert i ec ert ni dl unu, s ai ti r Ci ul l ul åcs adt sof a åc ai t ç es åc dniif l ut sif os et ar co S e pt a n mad - noc i Æ a-l ,i e net A i a i neÆ åt ec ,l ef t s A„ : et ne m i neve å p ud i na e d e ni bi a mi çi cez å uo d, ei r cs av e ni hcs E,i nui Æ ar et seca t r ucs e p e m i r pxe ås dnî r v , åc ,i ç ut ot , t ar åve da ni Æ upi a m e u N. si s at s ni dii ri çei l a cifi ce ps l ut xet noc nî z e ni maxeer el ås t acr ec nî ma er ac e pi ç et ucs o nuc e ni b eci til o p eli n - ui Æ ar ni d t a n madnoc t sof a et ar co S, å maes å nub e D

abr ov et se t paf e d: .t eatnseiendetåar iuitÆi åvtoleco aeråpt suecdersti racÆsneimrAe pxe ni d år aili maf aj e d ar e åc urt ne p , eti nif e d e ni b t at s e d i r uti vol i e nu a , eli bi zi ver p ec aolji m ni r pi ç etili bat s e ni b e mr of nî , aer ati deer ni r pi ei Æ ar c o me d aeri ucol nî ti r å mr u if r a er ac , si cer p ci til o p t cei or pi un ul a al ec a i c , eci t ar c - o me d r olii Æ uti t s ni a , si s yl at ak ,ii Æ ul osi d el p m i s i e n ul a al ec a et se un å ni ver p l - ås aer v l ut er ce d er ac e p r oj a m l ucsi R. as ai Æ ar co me d uc i ç elii Æ uti t s ni uc ,l ut nez er p uc t at nurf noc :ii Æ åt ec l ut ucert urt ne p ti r efi dl ut ot uc t ut at s n u åt set a set ar c u Ei ul l ut er ce d , åvi rt o p m i D. eci fi r o no el et er ce d nî åt nez er pi n mo ,il e dif ii neÆ åt ec ez er o no i ç- ås a nuae dt ot nî ei t ç er ac ii Æ åt ec ai gif e :i Æ åti uni t noc i e nubl a l ec i c ,i ei nari t l a l ec et se un t xet b us nî t ac ove l ef t s a l ut - ucer T.i ul ut er ce dii r åt c ader l ut ne mo mnî r ai hc nî vi t cef e uar uc ub es r oli not c o nari T ii Æ ne d necse d er ac e d l ut ut - at s e d ar uc ub r a- s r ol ii Æ ne d necse d , nari t e p ez e di hcil l - ås d nî cr ec nî aÆ ai v å dr ai p i ç- ås av muc al p m î t nî r a- s åc ad, åc r oli nari t r oli na mç ud eti mor pi ç , åt ne di ve et se åc urt ne p et çe mun o un er ac e p , åt ai de m i åÆ nei r e pxe o al

eeacnar eaVc eårzraerif P-ondaneî Jc i, cetnauttpaeretdçeåçnrîuf bs aei pde:igi aÆ råtti åucgi abi rm csa tan a åcr a mac åt upecr e p e et atil ar o å di ulf i ur åc a ci t e o p so gol nui ç ,i ul aet ati covi n u nî i ei a si e t axif i ç si r cs nart , ci til o p sogol nu ert nî eti cil pxe i a mt ot i r åzi r al o pi et sec a l ut xet noc nî li bi gil et ni i a met ao p e ni ve d r a d ,i ul u msi n - ot al pl a xo dar apl ur ug ni s e un åci t eop et ati ugi b ma eci r o åt cef r e p aet at ec ni d eg n ul a ås et ar c o S e p i a mc ot ec af lî l uf oz oli f er ac ni r p l uxo dar a P . 61 pos E ac ,i ul uj a b m il r oli Æ åti ugi b ma ii r åt aol pxe i a i rt çe a mr o n u aÆ ne d necse d nî åz ae uti s lî er ac , ui r oti ni f e d ei r cs a e d z uf er nu åt sef -i na m not al P e d t aer c l ar utl uc l uor E. ci t et a p i ç åci t o d - ce na al ai Æ c uder i ç et atil art aet e d r ol et ne mel e a åci t af me aer ei nil b us ert nî åz aeli cs o – s us i a mi ç mat år a muc – er ac i ç el oc at ce ps r ot sec al ur uj nî åz aeer c oii t çi mar ec er ac e p aci t si g a m i uc e n uni m e d et çevi rt o p es er ac , ci gart i ul ul oc at ce ps l a l oc at ce ps nu al , el a mr of i a mt ot ii Æ c nuf al ). n. e 001l una ert åc å nî p ezezi nagr o el åsl ef tl a e d å uni t noc a net A er ac e p( ei degart e d eli r usr uc noc , t paf nî


ZOE PETRE

. s nes r ug ni s n u- rt nî tî ce d åti ti c i f et ao pi a m un, no mi a di o por ht na soe ht , til c ar e Hi ul a

ERT EP E OZ


tivå“, situatå într-un prezent continuu din care lipseçte orice precizare cronologicå10. Între reconstruirea sintagmaticå a trecutului, aproape obsedatå de grija pentru cronologie, çi analiza paradigmei instituÆionale a lui to nyn al Atenei, unde totul este dat în momentul imobil, contrastul este unul dintre cele mai frapante. Desigur, aceastå particularitate poate pårea constitutivå pentru logica însåçi a unui text construit în douå secÆiuni, cea a antecedentelor çi cea a descrierii statice a sistemului instituÆiilor ateniene. Nu este totuçi inutil så remarcåm cå aceastå sintaxå în doi timpi nu curge de la sine, ci este rezultatul unei serii de alegeri deliberate ale autorului. Într-adevår, o primå alegere este aceea care face ca descrierea instituÆiilor contemporane så fie precedatå de o istorie a råsturnårilor constituÆionale succesive, dupå cum este o alegere çi oprirea acestei istorii la „revoluÆia care a fost a unsprezecea la numår“en ( de ton metabolon hendekate ton arithmon haute), cu alte cuvinte la restauraÆia „din anul în care Pythodoros era arhonte“ 11; în

grafiei din anul arhontatului lui Eucleides – 404/3. Ea se regåseçte înså într -un registru nou, acela al grafiei oficiale çi al textului definitiv, care traseazå o linie preciså de demarcaÆie între textele publice çi cele private (måcar tendenÆial, fiindcå textele private vor prelua fårå ezitare grafia oficialå), ca çi între textele anterioare restauraÆiei din 403 çi cele publicate începînd cu 403. Aceastå separaÆie a textelor este esenÆialå în cadrul operaÆiei complexe çi delicate a restauraÆiei, în care grupul lui Archinos trebuia så utilizeze energia colectivå suscitatå de råzboiul civil pentru o ediÆie epuratå a democraÆiei secolului al V-lea. Într -adevår, indiferent de discursul restaurator, care pretinde cå repune în funcÆie, pur çi simplu, ta patria, instituÆiile democratice aça cum funcÆionaserå ele pînå la lovitura de stat a lui Critias, realitatea politicå este mult mai novatoare. OperaÆia esenÆialå este aceea a revizuirii – çi, în consecinÆå, a reeditårii legilor, propuså, så nu uitåm, çi de oligarhii din 411, çi de cei din 404 – care echivaleazå cu o refacere selectivå a sistemului legislativ. Transcrise pe table de

sfîrçit, este oaceea alegere çi una dintrea cele mai importante, de aa autorului, încheia partea istoricå textului såu printr-o recapitulare a celor unsprezece metastaseis care, de la Ion la cea „care a urmat dupå întoarcerea oamenilor din Phyle çi din Pireu“, au determinat soarta constituÆiei democratice, descriså în a doua secÆiune. Dacå în aceastå a doua parte cronologia aproape cå nu mai existå, aceasta se întîmplå pentru cå starea prezentå a lucrurilor, to nyn, nu mai oferå nici un control asupra timpului: comprimat între trecutul råsturnårilor çi un viitor nesigur, to nyn al instituÆiilor care constituie obiectul descrierii nu este miçcare, ci o fragilå çi trecåtoare stare tranzitorie12. AparenÆa „unidimensionalå“ a secÆiunii descriptive din ConstituÆie se justificå astfel nu atît ca paradigmå de stabilitate çi garanÆie de permanenÆå, ci dimpotrivå, ca metaxy , ca interval între douå schimbåri mereu posibile.

lemn într-o primå variantå provizorie, consultårii publice çi discuÆiei, legile urmeazå apoisupuså så fie gravate într-o ediÆie ne varietur çi afiçate în Stoa spre cunoçtinÆa tuturor. Prin adoptarea grafiei ioniene, textele deveneau çi mai uçor de citit, çi imposibil de confundat cu cele arhaice. Se cuvine så subliniem cå toatå aceastå operaÆiune de reeditare se integreazå perfect unei reevaluåri globale a scrisului ca vector privilegiat al politicului în ce are el esenÆial çi durabil. Faptul cå, o datå cu revizuirea legilor, se interzice în mod expres orice referire la legea nescriså, agraphos nomos, adicå la tradiÆia fluidå a cutumei – de parcå, în sfîrçit, Antigona ar fi fost învinså çi Creon ar fi triumfat – reprezintå, în fapt, o înståpînire a politicului pe memoria colectivå, perfect comparabilå cu interdicÆia rememorårii, me mnesikakein, instituitå de amnistie. LecÆia tragediei – de la Antigona la scrisoarea Fedrei lui

400

385

783

893

, ec uder – åt avi r p ei Æi nif e d ni r pi ce di ç – å ni ni mef , år al uc - a nr ev a noz nî o- d nî uti s , ai z e o p a n ma d noc not al P er ac al l uli xe urt ne p ti cil p m i l ef t s a åz aeer c lî i ç ås nî aet at ec er ac e p l ut ne decer P .i ul uci g art-i t na l a åÆ nel ec xe ni r p ui ne mo d ac i ul uci til o pi er ef sii r åti m il e dl e i ç e dnups år i ç e nupar p us esi a år åf åz or p/ei zeo p ai Æi z o po åz aet cesr et ni ,l a ut pec noc i ç c ovi n u i ul us nes acr a m e ni ve d l usi r cs ec e mer v nî ,i ul ut nî v uc ii Æ åti ugi b ma l a z uf er t sec A .li bar udi ç t aci ps år åt a mrif a et se åvi t cel oc ai r o me muc ei Æ al er i er åc a,ii r et up l a t azi r ot ua t ne murt s ni ac i ç i ul uci til o p i er ef s a et r a p ac ei uti t s ni es l usi r cs , ti cil pxe do mnî åt ad a m i r p urt ne P .i ul uci til o p- no n a,i ul ur al uci t r ap a,i ul ut net si z b us ni a noz nî dnî nî mår l ul ar o , et al ort noc i ç ecil b up evi t cel oc ii r o m - e mi e nul a t azi r ot ua l ur ati z o pe d e ni ve dl usi r c S.ii Æ åt ec ai Æi t s uj nî “ åsi r cse n aegel „ acov ni a e d ai Æ ci dr et ni uc e ni b e dl ut se d å nå maesi ei r ot si l ui d ut s urt ne p, el ar o elii Æi dart , “ eli t çev o p„ , se do ht y m ot azili t u a e d ai Æ ci dr et ni i ç ,i ås

.i ul ut nezer p åt avr ezer a nuae dt ot nî et se ae , ei dr ocsi d åt si xe åc a D.li bat ucsi dni t paf e d e ni ve d er ac t ucert i unu a åvi t c ni t si d acr a mt nî s i Æ utri v et seca,ii Æ åt eci ai r ot ei e met nî ii ço mårt s e d n me de n i ç t p ur oc t nez er p nu e d eti t r ev b us , åvi rt o p m i d , uas ei rt a p urt ne p i Æ uz åc r oli neÆ åt ec el a å maes e d r ol et paf ai ç i ul ut nez er p ai r ol g nî et ati dee R. e ner e p el as r oli Æ ut ri v a i ç ii Æ åt ec a i ç ås nî i eÆ nese ar ati z o pe d ei r ot si ni d ec af a urt ne p uae nlî t nî es , e nei net ai ei Æ ar co me d eli ni gi r o al er ec - r aot nî e di r e n upor p e d et azil ae di i r ut ucert el eti r efi di ç mucer p , 7 ur be nuf i ul usr ucsi dl a “t a måsl åb m î l ut ucert„ ;i eÆ nel ec xe a e mgi dar api e nu el et ubi rt a åt adåtl a e d r oli r - u mer v li bai r av ni avr ez er , a net A al a ni mo d åc e der c es er ac er pse d, 6 ai etil o p soi rt ap er pse di ç t ucert er pse d vi t ar - o me mocl usr ucsi d åc d nii F. ael - VI l al ul oces nî evi t cel oc i ei r o me ml a sr e me d ac t uni Æ er a å nr e do mai f ar goi r ot si ec aeec e d åÆ af ei Æi z o po nî l ef t s a åz ae uti s es l ut er ce D . åcs aet åger p es ås ei ubert ae ar or åc avi rt o p m î i ç å maet es ås ei ubert ai Æ ar co me d er ac e d r oli r ut p ur ai ç ii nui sr ev

tî noaicÆl aal lereceupceicçnaol ecclauecti sr eotåsivi tecreal coc naîi rl oudmeo m irçolisinracrso perm ten M . 51 e n upor p o åci r ot si as ar utii r cs er ac e p eci r ot si i ei Æ - c ude d aer aov af nî , se do ht y mot , ål ar o ai Æi dart azi r ol ave d a e di ul l ut r of e urt ne p ål ati pac åt upsi d o- rt nî i ul ur ot ua et atili bi der c i r ef noc a urt ne p , ol oc a i ç ut ot ålf a es l ut ati c ; s o hcr a ppi He p si c u ua-l ii not co nari t d nî c i c nut a i e net Al a nari t l ur ug ni s ar e s ai ppi H åc e muna – ez ert s - no me d ås aer vl uci r ot si ec aeec urt ne p ei r ot abor p er aol av e d l ef n ui ci n ås nî er a un åt ati c ai Æ pi r cs ni , et atil aer nÎ . ti ti c e d uer gi ç esr et ç e dl ut se dt nus årt ai p e p e d el er etil åc l ur oti ti c azi t r ev ai ç- a al å nî p ai bi r c a eg ni p m î e di di c uT . 41 åci r ot si ai Æ at ne mugr a nî ecif ar gi pe r ol esr us ii r åzili t u a å mgi dar a p ac eif ar gi pe e d t at art eci r o nî åz aer ugif er acj as ap, – s ai ppi Hi ul l uif i çi ul unari t l ut o pe n, uoi ppi H s ot art si si e P i ul ai Æ aci de d – t c axe ei r cs nart o er ac e p ii Æ pi r cs ni i e nu aer azili t u ni r p ur bel ecj as ap nurt nî ådli p e d , er aogi r åt s aec a i ul ut nî v uc l a t ci rt s l us nes nî et ati c ni r p e ni Æ s us uås l ut xet , et r ap åtl a- e d e p; åci nil c ai Æ pi r c

-elbausetanåavtist anlouc m cg,i ådliarbiazipvi, dsenti ai rçcaunEu,iuirÆtånte cp ruolci Æeiurt orit vsi aoim , et se un el p me xe e d ei Æ cel oc åt s aec a;i ei r ot si r olii dj e m ir p ii Æ åtili bat e per l a i ç e di di c uT i ul i ul u- noi mi oor p l us nes nî d nî r uc i a mr ad, et ni måÆ åv nî e d åsr us o , ål ai o d nî år åf , e nî mår l ut ucer T. 5 eli bi zil l ef t sa ti neve dif r a e n mes i ur åc el a , r ali m i s t ne m i neve n u, ci r ot si uås l ut ucert nî , aj e d ti årt i f r a aet at ec muc i ç ac et s E. s ul p nî s a p n u et se , åt a n ma d noc i ç e ni s nî åli ba n ma d noc , åÆ nevces er aceif er ac nî ii n ui sr ev b us l a o dnec ser c nurt nî – aer ar e bil e d , åÆ ni deç al aer api ci tr ap, ser Ai ul a nil oc e p aer acr u – i ul ug - a poer Aii r å noi Æ c nuf el a evi t uti t s noc eli r ut seg e nup moc - se d l ut er ce d , el a ut ri v t at s e d i r uti v ol i e n uii ci t na mes a i ç i eif ar go pot a åsi cer p er azil a uzi v o c oj nî d nî nup , er eg ni v noc åt s aec a al e d d ni nr o P . es ni v nî i Æ åt ec i e nu l ut ai de m i nî at nez er per l e aet up ec aeec ni r pi ç tî c , t ucert ni d ae nev er ac uås l ui gi t ser p ni r p tî t a i ce d s ol uci r e p , ci t ar co me d-i t na ui gel oc i unu aer ati cs user er pse d a br ov ar e åc e ni b et r aof esesel eÆ nî , uås i ul ut er ce d aer aov af nî t at ov ua er ac i eci Æ ot l e uc å nuer p m î i ç , set ar c uE, 4“ii Æ ar c


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


Euripide – pare a fi cu totul uitatå, dacå nu cumva chiar negatå deliberat. De îndatå ce e vorba de politic, de precizie çi legalitate, oratoriiciteazå textele legilor – sau, mai exact, cer grefierului så dea citire textului de lege, pe care abia dupå aceea îl comenteazå. Toatå aceastå mise en scène a citatului, a documentelor inserate, copiate, comentate, aceastå emfazå a textului definitiv în contrast cu discursul fluid çi efemer – acea emfazå anume împotriva cåreia se va råscula Socrate în Phaidros – solemnitatea pe care scrisul o dobîndeçte în detrimentul oralului, pune în joc un ansamblu de reprezentåri – de ficÆiuni chiar – în acelaçi timp deliberate çi recuperatorii. Faptul cå Lycourgos va iniÆia, peste cîteva decenii doar, alcåtuirea unei ediÆii oficiale a tragediilor clasice se aflå în prelungirea directå a acestei noi ierarhii de valori, în care doar textul scris conferå cuvîntului duratå, forÆå çi prestigiu. Decretele ecclesiei, al cåror formular de proces-verbal devine acum pe de-a-ntregul stereotip, reflectå perfect aceastå mutaÆie, cîtå vreme înscriu în piatrå nu doar decizia, ci çi principalele argumente, motivaÆia

Or, existå cel puÆin un text istoric major care refuzå aceastå idealizare a trecutului cetåÆii: este vorba despre ConstituÆia atenienilor8. Într-adevår, o lecturå atentå a relaÆiei trecut-prezent pe care acest text o pune în joc observå repede un contrast întresecÆiunea „istoricå“, care este, dupå însåçi definiÆia autorului, istoria a unsprezece råsturnåri succesive ale regimului constituÆional atenian, çi paradigma trecutului idealizat din scrierile care I-au servit fårå îndoialå drept surse.Desigur, de la „constituÆia lui Dracon“ la regimul ideal al Areopagului,ConstituÆia îçi însuçeçte bucåÆi întregi din discursul despre patrios politeia exemplarå, dar aceste evenimente nu-çi mai gåsesc coerenÆa într-un trecut de excelenÆå çi de virtuÆi ale cetåÆii, ci într-o serie de råsturnåri violente ale puterii politice instituÆionalizate. Traducînd, aça cum se face de obicei, aceste metabolai sau metastaseis prin „reforme“ – acest cuvînt paçnic care, pentru noi, contrasteazå cu „revoluÆie“ –, am ajuns så le anulåm specificitatea. Fiindcå, între starea de stasis, care divizeazå cetatea çi face så se confrunte facÆiunile rivale, çi meta-stasis, care råstoarnå radical ordinea sta-

hotårîrii, fixînd în scris Æinea prinateniene excelenÆå logos : confruntînd, altå ceea datå,cedecretele dinde secolul al V-lea cu „decretul“ din Rugåtoarele lui Eschil, observam cå, în ambele cazuri, textul normativ laså de-o parte discursul care argumentase, în adunare, în favoarea deciziei; textul dramei lui Eschil instituie de altminteri un contrast deliberat între uscåciunea „decretului“ aproape citat çi retorica sonorå a argumentårii care îl susÆine 13. Dimpotrivå, acum ambele componente ale decretului, motivaÆia çi hotårîrea, sunt transcrise pe lespedea de piatrå, în acelaçi stil simplificat, destul de stereotip çi de plat pentru a se potrivi unui act care consemneazå, nu unei retorici care seduce. Examinatå sub aspectul relaÆiei între scris çi oral, opera lui Tucidide devine extrem de revelatoare. Istoricul sacrificå în mod deliberat culoarea çi pitorescul seducåtor al Istoriilor lui Herodot unui stil aproape de des-

bilitå,civil existå o înrudire mai apropiatå de råzboiul çi de revoluÆiedeclaratå, decît de ajustårile consensuale ale instituÆiilor, care, pentru textul nostru, se plaseazå sub semnul creçterii çi progresului gradual în interiorul aceloraçi definiÆii. „Cea de-a unsprezecea (sc.metastasis) a urmat dupå întoarcerea oamenilor din Phyle çi din Pireu; çi pornind de la ea s-a ajuns la regimul prezent, acumulîndu-se din ce în ce mai multå putere în beneficiul majoritåÆii“ (aph’es diagegenetai mechri tes nyn, aei prosepilambanousa toi plethei ten exousian)9; miçcarea progresivå a reformelor în interiorul unui stadiu inaugurat prin metastasis este foarte evidentå. Fie cå sînt sîngeroase sau „de catifea“, despre revoluÆii vorbeçte ConstituÆia atenienilor, pe care am putea-o citi ca pe o istorie a loviturilor de stat din trecutul cetåÆii Atenei. În aceastå perspectivå, trebuie remarcat contrastul între partea istoricå din Athenaion politeia, presåratå abundent cu precizåri cronologice, çi partea „descrip-

386

399

393

293

i ul aet r ao mi ç aer a n ma d noc – er bel ec i a mtl u m uc e mar di e nul uj a nosr e p å ni ve d ås ii goli rt i et sec al ur ot ua ac et ni a nî p m i t ni Æ up uc , 993i ul ar av å m i r p nî åt at nez - er per , s ot el e Mi ul ai do pi di O er ao t a n us i f av mu C . urt aet e di r ot ua uas i ci t -il o pi ne mao ,i r ot ar o i e eif , åÆ nei d ua e d ae d ni pe d åt r aos r or åc a r ol ec r or ut ut aÆ ne d ur p al , t paf e d , a pi ci t r a p naf ot si r A åc i ç ,i ne m i n urt ne p åt ne di ve aer p ar e un eli ci ti r ci ç ai nori atr o p us a e d r oli nei net a ai Æi z o psi der p åc abaert e dev es , “ eg nî s- r up„ r oli Æ ar co me d evi secxe åt a d o unii gol e t nevcerf e d aet uptî c ez eser da ås ai ove n aeÆ m is ,ii ci fi r c as i ç ii dj e m i r p aetî t a e d åt a bor p eses uf ei Æ ar c - o me d e d åÆ af et atil e dif i ur åc a , s ai sy Li ç åc a D ?ii c o pe el a ei ni po e d el esecor p ert ni dl u m i tl u eif ås aev a et ar co S i ul l usec or p åc i c n ut a i t ç aet up e ni c ,i e mr u a mr u aL. ei Æ ar uat ser åp ud e di naii m i r p ni d åli t soi ç åt a dr oc nî åbar ge di a mar ef so mt a nî i nei net a e p eti ri i - ås åt e muc nî es un er ac ,i ul ur ot ua aet r a p ni d åÆ ne d ur p e d å dav o d

- er p ae mul nî ei ser ger e d t uti t s b us nu ac , å nil ucs a m vi s ul c xe eri nif e d å m i r p åt s aec a åc aoj nî å nr aot s år naf ot - si r Ai ul ai de mo C. ci vi c l upr oc ni d, t ot uc r ol l u msifi c ap uc , r oli e mef aer e d ul cxe et se aet ati t ne di t at åpåc a-i ç er ac ii Æ åt ec l a t seg l u m i r p tî c nî aç A. no di es o Pi ul l a so nut r uf l ur as å mr a t ar ef er pif r a er ac r oli Æ abr åb avi rt o p m î ,i e mef e d åtî r åt o h et se i e net Al a r oti når hl unil s å murt ne p aÆ ni r - ef er p , e m i no pe i eÆi ez l a l ec i ç no di es o Pi ul l ur a d ert nî ii n ui Æ po aÆ af nî i ç up t n us ii ci t A ii r oti uc ol d nî c i c n ut a , a net Aii Æ åt ec a er adnof e dl uti mnî , åc m i t ni ma e n å S . eci t si nel e i ç eci not al p elii pot u , ci moc urt si ger nî , egr e mer p i ç eci til o p ii Æ åt -il age ai Æ ar uat ser ei pot u nî åz aet cei or p er ac år at ne m il a i ç å nr et a msil o p o- rt nî , e ng ac o C e d s yap e di os nurt nî ac , ei ubert el ec t ot et ati vi t cel oc al e d d ni m i r p, å nu moc åÆ net si z b us nî ålf a es i ç il age t nus ii neÆ åt ec i Æ ot åc d niif år adil os et se åz aet ov o eli e mef er ac e p år a ni ga m i aet at ec :l uci til o p åz ae uc ave er ac s ati nu mmoc i e nuii Æ åti r a dil os

oaÆiaçf nîi Æi uulpuit ae om p eaeu r anj aareu;ctsaet dsiisça, raugeirsaecd ,aletrçoelsei rtustarzåe d m ei pot u nî ae n ui z av E. ei t si n ma ni d gr uce d ec elii Æ agil bo e d åÆ af naf ot si r A i ul l a ti unçi boe n l ut ce pser i ç r olii z - ul a a ei Æ er csi d a mert xe t acr a mer e di ç ut ot e nî må R .ii Æ åt ec l a ci hr ar ei i ç nil ucs a mi ul usr evi nuii r por p , ecil b up r ol ec ar p us a so ki o e d et a nr ac nî et avi r p r oli r ol av aÆ nel aver p al eti m i rt , ål aili maf eri uc ol e d ui Æ a ps t per d i vr es aet up a al å nî p, r oli nari t ae mer v nî , t al una, eci t ar c - o me dii Æ åt ecl a åÆ nel ecxe ni r p ci til opi ul ui Æ aps aer e dåce D . e ni ni mef i e net A aer ec ud noc nî i o pa åcil pa o er ac e p åci til o p aÆ ni s ucsi l ef t s a d ni d nî bo d, xy nP e p r ai hc ti ucol if r a åc e d ni t er p ar og axar P er ac nî p m i t ,li vi c i ul ui o b - z år a åt nel oi v a daoi r e p t xet b us nî ac ove ai de mo C . åt ati m il e d tî t a e p, åvi t at -i m i e d tî c e p e åci t cr at ac i e aÆ r of i ç ,ii Æ åt ec l a nu moc l a uti r n u un , å mul g o r ao d et se naf ot si r A e d ås upor p i ni gi r o al aer ecr aot nî , e di ne m i p E e d åt at ci d er acifi r up aci t et o pi e d eri bes oe d er ps , r a D.i ul u- so ki o a åci til o p

eol aa,ce,inir nuil om refeiidÆ aåtcoi tnaoi cÆi u nic ,eiersraenivgniir ooelai cr oilçavåtailti ecriefcreat oatonîp åsr af åt s aec A . r oli e mef aer et up , “i nei net a e d t at ne m -i r e pxee n åc nî ci til o p m i ger l ur ug ni s„ å necs nî e nup , å dli p e d , r oli e mef aer anu d Ai ç , vi t cel oc l ur a ni g a m i nî åz aet cei or p es az uf er o ai Æ ar uat ser er ac e p ai ser ge R . not al P al , åcif oz olif uas , naf ot si r A al , åci moc ae eif , ei pot u al l usr ucer i ç ac – ii Æ åt ec a el ae di i ri ut åcl ai e nu a åt si es ap ei Æ cei or p – ai etil o p soi rt ap al r oli ri r ef er aÆ nevcerf , eci t egol o pai ç el ai cif o e paor paii r ot si i e nu ai ses boi ç e dnu e d : ei Æ ci dart noc at nez er per t ut up if r a ec t ot e d t ucert i ul ugert nî a er ar upe o- rt nî l ui g uf er i ç- ud nî t uåc , et ati vi s - er ga nî i ç er apsi r c nî , msi mr of noc nî ec udart es er ac i ç , åli bel e dni et ati r up m i o e d, a ms ai me d åt acr åc nî åvi t cel oc aÆ nii t ç noc ås al t ai por pa i ul ut ucert a ål a mr of er at up ma åt s aec A.i ei nari t l a sor eg nî s l udosi pe åvi t cel oc ai r o me m ni d r ao d egr et çi c ,ii Æ åt ec aer ei v nî er i ç aetr ao måz ae necs nî un , åcil o b m i s ei Æ as ne p moc o i ci n ås nî år ef o un 304 ni d ai t si n mA.ii r ei e met nî l a l ae di l up m i t nî , ei r ot si - er pi


ERT EP E OZ


Memoria dezbinatå: versiuni çi utilizåri ale trecutului în epoca atidografilor

A

doua zi dupå înfrîngerea de la Cheroneea, poporul atenian, temîndu-se pentru soarta sa, vota, la propunerea lui Eucrates, un decret-lege care lua måsurile cele mai urgente pentru apårarea democraÆiei. Iatå textul acestui document celebru1: „Fie prielnicå soarta poporului atenian; nomoteÆii så gåseascå cu acle ca, dacå cineva se revoltå împotriva poporului pentru (a instaura) tirania, dacå e pårtaç (la instaurarea) tiraniei, dacå dizolvå adunarea poporului2 atenianå sau democraÆia de la Atena, cel care-l va ucide pe acela care va acÆiona astfel nu va dintre fi impur; pe de consiliului altå parte, Areopagului, så nu fie permis nici în unuia membrii în cazul care demos -ul atenian sau democraÆia la Atena ar fi dizolvate, så urce pe Areopag, så participe la întrunirea consiliului sau så delibereze, fie çi numai asupra unei singure chestiuni; dacå vreunul dintre membrii Areopagului, dupå dizolvarea demos-ului atenian sau a democraÆiei la Atena, urcå pe Areopag sau participå la întrunirea acestui consiliu sau delibereazå asupra oricårei chestiuni, så fie lovit de atimie, el çi urmaçii såi, averea sa va fi confiscatå iar a zecea parte (va aparÆine) zeiÆei...“ Acest text a fost, pe bunå dreptate, pus în legåturå cu decretul lui Demophantos 3, care, imediat dupå înfrîngerea oligarhilor din anul 411, trågînd concluziile asupra riscurilor de subversie,legaliza asasinarea oricårui tiran potenÆial. Dar, dacå comparåm decretul lui Eucrates cu cel din 410, putem vedea bine cå ele nu au exact acelaçi referent. Decretul lui Demophantos se raporteazå 396

limbaj ale tragediei în materie de amfibologie pentru a råsturna sensul comun al cuvintelor çi al ideilor.

Teatrul nu încetase så punå în scenå, de-a lungul întregului secol al V-lea, deconstrucÆia vocii auctoriale în meandre çi relativizåri care traduc în limbaj insesizabilul pe care Dionysos îl semnificå în imaginarul religios. Sofistica transferå în discurs çi oferå o primå conceptualizare a acestei analize critice, Euripide „sofistul“ fiind sinteza acestor demersuri, la capåtul cårora vocea criticå a individului rostind „discursuri duble“, dissoi logoi, çi argumente „care dårîmå“,kataballontes, ca în titlul operei lui Protagoras, clatinå toate adevårurile moçtenite ale tradiÆiei. În felul lui, Socrate nu pune mai puÆin sub semnul întrebårii întreg sistemul de reprezentåri pe care se întemeia conçtiinÆa colectivå a atenienilor. Anamneza socraticå este condamnatå în numele „uitårii“ colective çi al comemorårii oficiale, care instituie primatul vocii auctoriale a cetåÆii, emitent de certitudini, asupra vocilor individuale, cu atît mai inconfortabile cu cît pun în joc rupturile çi echivocul unui joc cu cuvintele. Sfîrçitul veacului, cu convulsiile sale proces dramatice, ajunge la o explicitå identificare a acestui destructurant, perceput ca o subversie a valorilor tradiÆionale çi a conçtiinÆei civice, drept cauzå a crizei Atenei. Aceastå percepÆie se grefeazå pe un proces convergent de valorizare a scrisului faÆå de oral, a cårui formå specificå este o nouå raportare la textul scris çi, mai ales, la cel gravat în piatrå: aça cum a aråtat-o cercetarea recentå a lui Jesper Svenbro17, trecerea generalizatå de la cititul cu voce tare la cititul în gînd al textelor se însoÆeçte de o mutaÆie semioticå, în care formularea inscripÆiilor devine impersonalå chiar în cazul celor private; or, inscripÆiile publice çi mai cu seamå decretele adunårii poporului, aveau dintru început aceastå calitate – de unde çi saltul în evaluarea acestora, invocate tot mai frecvent tocmai ca depozitare ale unei voci auctoriale lipsite de echivoc, obiective çi imperative prin 389

193

493

- ai r por p nî ii Æ åt ec a er ecr aot nî o, et r ap åtl a nî z ert s no me d ås t acr ec nî ma muc aç a , å necs nî uae nup e di ne m i pE i ul ai ubi rt a el ai Æi dart er ac e p “ er ei e met nî er„ e d eli r uti R . t ucert nî i ei ser ger l a , t al ort noc ni Æ up i a m uas tl u m i a m,l oc at ce ps nui ç evi t cel oc i ei r o me m a er azil at ne m - urt s ni o , r ai hc ei Æi nif e d ni r p, et se ei Æ ar uat ser eci r O .ii r åcifi r ol g- ot ua a åt nai zet se na aer ar o me moc nî i ç i ei t si n ma aer ati u nî åvi rt o poe d es- udnii g uf er , år aoi r et na aco pe es ucso nuclî muc aç a, ci vi ci ul urt aet l a “ er at l ur e a„ åt r o p us i a m un, el as ii Æ åti t ne di ail e met r ai hc nî åt a ni c - nur dz , åtl al aec ni d a nu dnî gr uce di ri cor o ne n e dl ut ner ot e d åti c uå n, åti når c nî da et ati nu moc O. ai Æ ar uat ser i çli vi c l ui o bz år , “i cezi ert r ol ec„ el et a ni s as ai ç å nat r aps ai Æ ap uco , er at e mof nî ni r p aer al uti pac i ç ii Æ åt ec l ui des a , e nei net a i et olf aer eg urt si d , r ao d na i unu l up m i t s år nî , decc us es dnî c , ael - Vl ai ul ul oces l uti çrîf s al e di ni d uti t r ec e di ç ii Æ uti t s ni e d,i r ol av e d et nel oi v r oli r å nr ut s år l ut xet noc nî evi t cel oc e muart i e nu ae nui s ne m i d åt åpac r ad,i ei de moc

. 2991, dr of x O, sl eg n A ci mo C, nil pa T r evil O. 01 . 1891, ey a H a L – si r a P, e uqi ss al c éti c al s nad er bè nuf nosi ar o’l e d eri ot si H, se nè ht A’ d noi t nev nI’ L , x uar o L el oci N. 9 . 02- 51, 5891, 43, eri oi t si H ei r é S, “t ser ac u B e d éti sr evi n U’ l e d sel a nn A„ , e uqcer g er utl uc al s na d e uqi til o p noi t ar gét ni t e el ai c os noi t asi r al o P , ert e P e o Z. 8 . 42- 7. pp, 5991,i t çer uc u B, 5991l aért no M . se uqi r ot si H sec nei c S se d l a noi t a nr et nI sèr g no C eIII V X ud noi s acc o’ l à seéil b uP . 9 , eri ot si h’ d se dut é sell ev uo N nî , “ nr e do M d na t nei c n A : si s at S f o d n E e hT„ , ert e P eo Z. 7 . yel ni F.I. M. 6 . 91, 3, 2.ll e H,. ne X. 5 . seti hc oLi ul art no C, et ar cosI .f C. 4 . 1, 53,. ht A,. t si r A.f c , 327. v ,. mu E,. A. 3 . 8391, dr of x O, s uci r ot si ht y Mse di dyc uhT, dr of nr o C. M. F. 2 . 1691, si r a P, sèl ci r é P e d s p met ua , se nè ht A s nad , e uqi g art err e ug aL , t e uqa N-l a di V . P. 1

-ai t råÆecnnaIt s. båtulsal,aneacf ottî sci er dA ealci t, cåasf nîi animvieçd åetcii vgi ratrto peelinnii dautm a nu, evi secc usi t ç å m, ci t oa hi çli bal , dnî t u mur p m î i ç , aet - sec a ert nî l ef nuer v nî egel a aet up a år åf , eli bi t a p moc ni i ç ii r ot ci dart noc et ne ma d na moc ert nî t ai çîf s , åc ovi nu et ati r ot ua e d ti s pil sr evi nu nurt nî et çec åt år et ser O .i esei p l a r oi r et ni l u msi nace mr ai hc uat nez er per i ei d - egart i ul us nes ai ç i ul uor e ii Æ åti t ne di ar p us a eci t a mar d eli ni d uti t r ec ni , å mr u ni d ai ut sec a el et ser O nî åc nÎ . e di pi r uE ac d nî c ,li hcs E ac dnî c , åt adoe d uas d nî r e p d nî r , et çe br ov , muci r o ,i ç )i ci t na ii Æi d ur e åz ae mr of ni e n aç a( ai de moc m i no d ues p b us t at nez er p a-i ç ås nî er ac ,i esei pl ur ot ua i ç us nî åci da , r ot c a n ut paf e d e åc megel eÆ nî ås e n- ud nî s ål i ç , v al cs uås l ui r por pif a es- ud - nî c åf er p r ad , sel c ar e H nî t azi hge d sosy noi D: evi secc us r oli r åzi hge d i ç r olii dor a p , r oli t ç å ma e mî ba ne eti uf e d l ef nurt ni d, r oli r us nes l aj et rî v r oti Æ e mai unu a åt nav as ai Æ c urt s noc ni d i ç eli bacifi t ne di r al c el ai r ot c ua i c ov i e nu aÆ nes ba ni d,li bi ser peri , d ni nçî Æ ,l usî r , ci nr et upt ot a

. si t cil p mr o ne nu e di ç – et atil a nab e d, msi mr of - noc e d m i unåb el ås aci dei p m î et ao p e n un ci m i n tî c nî aç a , s ot el e Mi ul r olii deg art aet atil ac er pse d avec e nups e n un ei r ut r å mo i ci N. åti Æ m i s noc m i na nu et ati r c oi de m i ç i ri muÆl u me n e dr us , msil a mr of åz aer e neg åÆ ner a pa åli batr of noci ur åc a s nes noci unul ai ç e nego mo evi t cel oc i c ov i e nu el e mun nî er ec åt al ås uder et se , eci zr et ni o er ac ai Æ azili vi c i ç ås nî urt ne p åvi t uti t s noc , ål a udi vi d ni åci ti r c aec ov : pos Ei ul aer a di pal , t azil a noi Æ uti t s ni urt - si ger nî , åz aeti deer et ar co Si ul aer a n madno C.if oz olif uas e mar d e d i r ot ua ,i vi t c a i Æ ar c o me d ,i t çif os ,i nari t :i Æ åti r - o ni meti r efi di ç et ati r oj a mert nî l ut cilf noc år es a br ec axe er ac eli r år uj er p m î e dii Æ åt ec a eci nui cov i e nu aeri uti t s ni et uac ås ås uda et se ai Æ ar uat se R .i ei Æ ar c o me d aÆ nese i ç ås nî ar e , aer er åp e nupsi ç- a e di ul unaeÆ åt ecl a t ul os ba l ut per d, ai r ogesi ,ii Æ ot uc m i t ç muc, t odor e H urt ne P. ei Æ ar c - o me d eci r o urt ne p ei Æ ati de me d nr et e t cei b us nu e nî mår i ei ni po a i r å m i r pxe i er e bil aer a n ma d noc e p ai e met nî es åci t ar co me d ai Æ ar uat ser er ac ni r pl uxo dar aP ?et ar co S

et o N


ZOE PETRE

impersonalitatea pe care, în sensul cel mai propriu al termenului, aceste texte o afiçeazå. Cetatea îçi arogå astfel un limbaj oficial, cåruia îi råspunde o scriere oficialå çi oficializatå. Teatrul nu mai este, în aceste condiÆii, vectorul unei dezbateri esenÆiale pentru polis. Discursul subtil al tragediilor lui Euripide e transferat integral în zona oblicitåÆii, a iscusinÆei înçelåtoare çi ludice, Eschil e simplificat ca autor al unor vorbe masive çi stranii, Sofocle e evacuat prin idealizare: ambiguitatea tragicå face loc unei pretenÆii de claritate riguroaså pe care scrisul o materializeazå pentru a dura. Concursurile de tragedie continuå, dar sensul lor nu mai e acelaçi, iar reluarea obligatorie a dramelor din secolul precedent se apropie mai mult de comemorare decît de dimensiunea srcinarå a spectacolului tragic. Între demersul lui Platon, care exileazå discursul poetic fiindcå îi percepe încå substanÆa subversivå, çi cel aristotelic, care normalizeazå entuziasmul în metatext, opoziÆia e departe de a fi absolutå. Mårturia Broaçtelor lui Aristofan18 este, cred, capitalå pentru a înÆelege distanÆareadegeneraÆiei careaasecotråit sfîrçitul råzboiului peloponesiac drama aticå lului al V-lea. Dincolo de extraordinara capacitate ludicå a acestui metatext de geniu al întregului teatru care îl precede, tragic çi comic deopotrivå, douå componente esenÆiale ale subtextului comediei mi se par deosebit de relevante în discuÆia de faÆå. Mai întîi, faptul cå jocul parodic este împins pînå la ultima lui limitå, care pune în scenå însåçi evacuarea de sens a tragediei, reduså la o purå sonoritate parodicå atunci cînd Euripide emite onomatopee „eschileene“, ori cînd Eschil scoate sunete Æiuitoare çi fårå sens pentru a-l imita pe mai tînårul såu rival. Dezghiocatå, tehnica de compunere a versului tragic devine un vehicul gol de sens, un mecanism autosuficient çi ridicol. Acesta este modul esenÆial în care Aristofan pune în scenå fårîmiÆarea semnificaÆiilor çi vidul de autoritate în interiorul cåruia se instaleazå, 390

ERT EP E OZ


11. Les srcines de la tragédie (1962), reluat în J.-P. Vernant çi Pierre Vidal-Naquet, Mythe et tragédie en Grèce Ancienne, Paris, 1974, p. 23-30. 12 W. Stanford, Ambiguity in Greek Tragedy, Oxford, 1951. 13. Zoe Petre, Le décret des Suppliantes d’Eschyle , „Studii Clasice“ 24, 1986, 25-32. 14. Th. 6. 15. Marcel Detienne, L’Invention de la mythologie, Paris, 1986. 16. Stefano Jedrkiewicz, Sapere e paradosso nell’Antichità. Esopo e la favola, Roma, 1989, 108-156. 17. Jesper Svenbro, Phrasikleia. Anthropologie de la lecture en Grèce ancienne, Paris, 1988. 18. Despre Broaçtele lui Aristofan çi sfîrçitul tragediei v. Zoe Petre, „Le haut, le bas et la cité comique. La katabase des Grenouilles“. PALLAS 38, 1992, 278-285.

314

404

. t pec noc nuti çrîf s nî e ni ve d ,ii Æ åt ec l up m i t nî si r cs nî ,li vi c l ui o bz år ,i ei r ot si a åci t a m - gat ni s ae nui secc us nî elii nafi pe i ç- ud nîl at e : r oli r ut p ur l up m i t – ei r cse d a , ei r cs a , d nî r uc i a m, uas – e nups A .r olii ni r Ei ul ul oc at ce ps ei uti t s b us es i ç at ef at ç ai er p er ac i nui Æ c art s ba e d coj t sec a ,ii Æ åt ec l ut ucert ni d r oli r ut c arf ai r ot si nî et çes åger es – r ol et al apl ut er ces nî d nucs aii Æl a

nî i ul ut ucert eli r åzili t u , ael - VI l a i ul ul oces a åci til o p aci mel o p e d et at nev ni ii Æ uti t s noc- o d ues p r ai hc i r oese d , et ne mugr a e ni Æ noc “ åci r ot si „ ae nui Æ ces nî et ar e mune i al o bat e m e d ai r es åc a d r ai hc , åc d nii F . ul b mas na e d ii ri d nî g a al ec a al tî ce di ei Æ a mr of ni l ul evi n al dnî r uc i a m , aj e d t uz åv ma muc aç a , t ar åve da et se ur c ul t sec a r a d : t ceri d å decer p i - er ac i ei Æi dart a i ç r oli f ar go di t a aer aot -i net ç o m ål ai o d nî år åf et se r oli nei net a ai Æ uti t s no C . åt at sart noc ae et se er ac uc a mgi d - ar ap tî ce d åti urt s noc ni Æ upi a met se uni ul ut xet a åci n - or cai d a mart åc adavo d, sel ai a mi ç,i çi c, ci t sili t s ui cifi tr a ul p m i s nu et se un er ac ci t a mar d r et c ar ac nu evi secc us r oli r å nr ut s år år ef noc ,) si es at s at e m( r olii Æ ul over l up m i t nî di par ådaecc us es ås el et ne m i neve caf er ac,i z r ai hci r oe nu , å nul , p m i t o na , na: esi cer p el et adi ç – år ut p ur e d et c nup å uo d ert nî z agår e d e daoi r e p,i r ul avr et ni – åt ar ud ac r aod et ar us å m, m l ac e d eli co pe ert nî ,l ut s art noc r ai hc , aÆ na n -r etl A. 62“ noi r o hpori kS 41 e d a ui z nî ei Æ c nuf nî ert ni ås

esc iaçeuescniîeliez caernig lmuulsralucasti ådr ear ace duc– –setduet rdi tvî tåtaseateçcerAd. naîci m t - cel ai di ç ai Æ ar co me di ç tî c ,l urt aet tî t a t at nev ni uaii cer g li ba bor p aeec a e d i ç , å mel bor p o ei uti t s noc et at ei cos o- rt nî ec aeec t ot at år a a e d et ati r al uci t r a p åt s aec a er a åc aer g ai Æ azili vi c åc , et at per d uc i ç ,i r oese d si r cs a- S .i çes nî ii Æ åt ec eli nui zi vi dl ef t s a å mus ai çî i ul up m it eli n ui zi vi d : t ar us å ms or ugi r p m i t n u- rt nî l - ud nii r cs nî i ul uci til o p a ål a ut cilf noc ar ut a n ez ert si ni mda ås ai et sec a aeti mr e p iî ,ii Æ åt ec l up m i t urt ne p r å mun i ç år us å m , r oli r ut art si ga ma ål ar o p met ai r es muc åp ud, r ol et cilf noc a ål a ut pec noc aer a noi t seg eti mr e pi ç , et at ec ni di nui Æ c af r ol eti r efi d e n up m i o r oli ni cr as ai Æ at or er ac e p er aotii v r oli r åt nurf noc a el ar o p met ii nui secc us l ut nel avi hce et se t ucert ni dt at s e d r oli r uti v ol a åci gol o nor c aer ei r es nÎ . åli bi ci dni r ol aÆ nel oi v åz aes pil ce i ç r ol ii Æ åti s ne d ei uti t s b us es r ol et paf a “ e nui s ne m i d art ap a„ åt s aec a åc urt ne p, mucer ao o- dnî z -i t al pa – åt ar us å ms or ugi r ei r es o- rt nî si s at s e d aer at s

Æfr onsî talaretrnei gaurat enti rupSt uarnt amPeisecdil çui,linsoinl oegCri açehd ,ti2u2berpt iefi Ærcaniu T 41 e p, uås i ul ut adna maer ari pxe e d et ni a nî t avl ozi d t sof a) 114( saill a Ci ul l una ni dl uili s no C„ : åci gol o nor c ai zi cer p urt ne p aji r g et çer c tî t a uc, et nel oi v el e daosi pe e d mei por pa e n tî c uc , eri uÆ nål nî åt s aeca nÎ . si s at s e dii r åt s l ai ç ii ni d -r oz e dl a , r oli r åt nurf nî l a p m i t nutî ce d, t paf e d, et se un l up m i t er ac nî e nui Æ ar a n oi ç ut ot et sei nui Æ po r ot secal ut at a t s i l a m -l uze R. , ei zi cer p uc t ar uså mp m i t nurt nî et ar oc na ei ubert ii Æ åt ec ai r ot si åt aot un i ç esi cer p ii r ot si i et sec a el et ne m i neve , er a mr u ni r p: r ol aÆ nese t a dårt ua , åvi rt o p - m i d, uas t ai por pa ua- s , p m i t nî , er ac evi secc us r oli r å n -r ut s år aet ati s ne d nî åti dnî g ar e r oli gel a i ç r olii Æ uti t s ni a et nez er pii r åt s a mgi dar a p e dnui ç , et r ap aec åf r oli nei n - et a ai Æ uti t s no C er ac ni d i ei r es a aec e p i ç et ao p ,i ul ut - xet a ul b mas na e d ai Æ pec noc å ni mod er egel a åt s aec A .i ei dr ocsi d arfi c al e d dnî pec nî ci til o pi ul up m i t aer egr ucl ef t sa åz ae hc - r a mer ac i ç , 52 114 ni d ci hr agil o i ul u m i ger aer ar uat s ni

.i o me di ot i aki el uo bi et exo de .f c ;i ul ur o po p ii r å nuda a eri nurt nî å n maes nî er ac , ai sel cc e e d åÆ af , “r oli n - eÆ åt ec r or ut ut a er a n uda„ e dl us nes , e nei net a elii Æ pi r cs ni et aot nî , er a so me d :i ul ur o po p )ii r å n uda( a er avl ozi d e d , åci nhet i a me ai Æ acifi n mes åc der c r a d,i ul ur o po pii r et up a er avl ozi d e d l us nes i ç aev a et ao p :i es yl at ak... no me d not . 2 . 953- 553, 2591, 12 ai r e pse H, “ y nnar y T t s ni ag a wa L„ , tti r e M. D. B ert åc e d t acil b up t s of a l ut xe T. 1

et o N


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


28. Nicole Loraux, Invention , loc. cit. ; eadem, Les enfants d’Athéna. Idées athéniennes sur la citoyenneté et la division des sexes, Paris, 1981. 29. Froma I. Zeitlin, Thebes: Theater of Self and Society in Athenian Drama, în J.J. Winkler çi Froma I. Zeitlin (ed.), Nothing to do with Dionysos? Athenian drama in its social context, Princeton, 1990, pp. 130-167. 30. Cf. Zoe Petre, „Polarisation sociale et intégration politique dans la culture grecque“, Analele Univ. Buc. – Istorie 34, 1985, pp. 15-20. 31. „Scandalul lui Hippolit“ a fost studiat în detaliu de cåtre R. Goosens, Euripide et Athènes, Bruxelles 1962, pp. 133188, cu ansamblul izvoarelor çi bibliografia. 32. Cf. Sen., ep. 115, 5. 33. Cf. argumentul celei de-a doua tragedii Hippolit : „reprezentatå în anul lui Epaimenides (428); Euripide a fost primul, Iophon al doilea çi Ion al treilea.“ 34. Zoe Petre, „The End of Stasis : Ancient and Modern“, în Nouvelles études d’histoire , 9. Publiées à l’occasion du XVIII e Congrès International des Sciences Historiques. Montréal 1995, Bucureçti, 1995, pp. 13-24; vezi çi eadem, Teatru çi restauraÆie, în acest volum.

Aceste alegeri succesive sînt cele care instaureazå o cezurå între prezentul atemporal al descrierii çi timpul trecutului. Nici acest timp nu este uniform. Partea istoricå din ConstituÆia atenienilor nu este o istorie cronologicå a cetåÆii ateniene, iar cronologia nu reprezintå trama ei continuå, ci serveçte doar la måsurarea strictå a råsturnårilor. Nu existå decît douå evenimente noninstituÆionale a cåror datå arhonticå så fie precizatå în ConstituÆie : anul båtåliei de la Marathon 13 çi acela al începutului råzboiului peloponesiac, care, indirect, oferå çi data båtåliei de la Salamina 14. Båtålia de la insulele Arginuse, precum çi înfrîngerea finalå de la Aigos Potamos15 nu intrå în aceeaçi categorie, pentru cå ele se înscriu în seria de preliminarii ale tiraniei celor Treizeci, çi deci în suita de råsturnåri constituÆionale care fac obiectul acestei secÆiuni a tratatului. Aceste råsturnåri sînt, în schimb, evenimentele care participå la timpul comensurabil: „(Solon) a plecat atunci cînd tulburårile politice mai durau încå; apoi partidele au råmas liniçtite timp de patru ani; în cel de-al cincilea an care a urmat

35. , fr. 1.27, 3. 36. Vorsokr. Cf. Plu., Phoc. 37. Cf. M.I. Finley, op. cit. 38. Studiul lui Nicole Loraux, „L’oubli dans la cité“,Le temps de la réflexion 1, 1980, pp. 213-242, råmîne capital pentru aceastå problemå. 39. Vezi çi Zoe Petre, „The End of Stasis: Ancient and Modern“, în Nouvelles études d’histoire, 9. Publiées à l’occasion du XVIII e Congrès International des Sciences Historiques. Montréal, 1995, Bucureçti, 1995, pp. 13-24. 40. Vezi çi observaÆiile lui P.J. Rhodes,op. cit., ad loc. çi ale lui P. Krentz, The Thirty at Athens, Ithaca-Londra, 1982; cf. çi A. Natalicchio, Atene e la crisi della democrazia , Bari, 1996. 41. Vezi Levêque/Vidal-Naquet, Clisthène; J.L. Durand, „Formules attiques du fonder“, în M. Detienne (ed.),Tracés de fondation, Paris, 1988, pp. 271-287; cf. comentariile mele, op. cit. 42. Vezi Nicole Loraux, „La majorité, le tout et la moitié. Sur l’arithmetique athénienne du vote“, Le genre humain 22,

dupå arhontatul Solon, civil; nu açimai fost numit un arhonte din cauza lui råzboiului din nou, dupå încå cinci ani, din acelaçi motiv. Apoi, dupå acelaçi interval, Damasias, ales arhonte, a råmas în funcÆie timp de doi ani çi douå luni...“16. „Pisistratizii... çi-au luat bunurile în cinci zile çi au redat Acropola atenienilor sub arhontatul lui Harpaktides. Ei exercitaserå tirania timp de exact çaptesprezece ani dupå moartea tatålui lor, deci în total patruzeci çi nouå de ani, numårîndu-i çi pe aceia în care tatål lor exercitase puterea.“17 Chiar faÆå de referentul aparent cel mai neutru – calendarul oficial al cetåÆii, pe care ConstituÆia îl utilizeazå ori de cîte ori poate så atribuie o datå arhonticå preciså evenimentelor – fidelitatea textului nu este decît aparentå. Prin alunecåri succesive, data arhonticå îçi pierde calitatea sa de måsurå a timpului pentru a deveni semn al schimbårii: aça se întîmplå pentru arhontatul

7

416

401

304

414

e d r oli zi t art si si P i ei nari t aer a nr ut s år år apes er ac i na e d åt us o, at sil a m, t c axei ec uc åti ucol nî dniif , er apsi d, as al avi r ucii r åt nurf noc aet ni a ni d e di e net A a er atl ovz e d e d åco pe aec a , e di di c uTi ul ai t e at nocet ne p r ai h C. åli bar us - ne moc åÆ nat s b us i ç i ei r ot si l a t cei bo e ni ve d er azi vi d åt s aec ai ç , r oli nei net ai ei Æ uti t s no Cl up m i t åz ae d nacs åt az -i vi d et at ec o- rt ni d r oli r åt nurf nî ai mo not ua , åvi rt o p m i D .ii Æ åt ec el a e nr et ni el et cilf noc ei ul åvz e d es i o bz år t sec a e d et as ål el e mr u nî r ao d i ç e di di c uT i ul l up m i t åz ae p - uce d er ac aec et se at r a p Si ç a net A ert ni d aer at nurf nî ;i ei r ot si l a p m i t , t o dor e H urt ne p, e ni ve d er ac aeec a et se , et at r å pe d nî et r aof i r oe nu el as el et ne decer p uc , eci de m r ol ei ao bz år ae mer V.i ul ui o bz år a aec d nî r l u m i r p nî ar e e mel bor p ae nup er ac aet ati uni t nocsi d r a d,i ul unai di t oc l a t al pl u m l ac ni d tî ce d et ati uni t nocsi d ni d d nî r uc i a m er acel p e dl ut c n up uer e mt a ul a-i ç ai r ot si , r ugi se D . a uo d a aetr ap ni dl unot norf er ps l ur oti ti c c udnoc er ac e pot e me d e nui secc us o e p ac r oli nei net ai ei Æ uti t s no C

. 1, 14. ht A. 11 .i Æi r efi di r ot ua i o d al et çe d nî g es er ac , 83- 52. pp, 3991, si r aP, se nè ht At e et ot si r A,). de( t r ar éi P. M nî ,i ai etil o P o wT f o el aT a: 96- 24, 14- 1, dae heti h W. Di ul a ål aci dar az et o pi åcifi t s uj åc i ç ut ot der c un t s art noc t sec A. 01 . 2, 14. ht A. 9 .i ul ur ot ua el e mun år åf ai Æ uti t s no Ct ot et se p t ati c ma i ç l utl a uas l ef nurt nî Æ nunor p å måsli t uni t ar e di s noc ma, a mr ur ov er ac el et ne mugr a l ef n ui ci n nî åz aet cef a uni ul ut at art ii Æ åti n - r et a p a mel bor p muc ,i ç ut o T.i ul uti ri g at S a år e po o er pse d a br ov et se un åc ås ni v noc t nî s un , et çevi r p å m ec nÎ . 8 . 42- 31. pp, 5991 ,i t çer uc u B, 5991l aért no M. se uqi r ot si Hsec nei c S se dl a noi t - a nr et nI sèr g no CeIII V X ud noi s acc o’ l à seéil b uP . 9 , eri ot - si h’ d se dut é sell ev uo N nî , “ nr e do M d na t nei c n A: si s at S f o d n E e hT„ , ert e P e o Z i ç .f c ; 623 . p , noi t nev nI , x uar o L . 7 . 95- 43. pp, 5791, ar d no L , yr ot si Hf o es ub A dna es U e hT, me di nî ,) 1791( “ noi t uti t s no Cl art sec n A e hT„

laust xaertaanti dnrezoeartpxere aeecit suapl c m iiac- oe pnei inieci tmretetsiet çåreecfann oÎc. tetnaativsasnei d ç ci nr et upj ap uce d t sec a ,ii nui Æ c al a ci t a mar dl udo n åp ud et se ec aeec i ç et ni a nî et se ec aeec åt adoi ci n at nez er p un a e d r al uci t r ap do mt sec a; ci t a mgat ni sl ux ulf e dt al ozi , t ap uce d ,ii r åt n urf nî l ut ne mo mi a mun i r oese d ,l ai c ur c l ut ne mo mi c , å uni t noc i ç åvi t ar a n eri uÆ nål nî o un d nî çi Æ - åf nî ,i t çecer g i etr al al a uzi v l uj ab m il nî l ai Æ nese t ne mel e nui ç ar e ae muc åp ud ; 42 cse nuer es , et ar a pes t upec nî al , r oli ne mao l up m i t i ç r oli ez l up m i t muc uaçi Æ åf nî er ac , et ç ur b el as el ef ort s at ac uc ,i ei degart a åti cil p m i åt ne n - o p moc o ,l ef tl a e d, ar e åt negr evi d ei Æ pecr e p åt saec A 32“. muuni t noc i unu e ni Æ r a pa åc urt ne p , uuni t noc et se i ç , r oi r et so p- r oi r et na e d ei Æ c nuf nî ii r åc - çi ml a r å mun et sel up m i t åc t ne di ve et s E„ . 22“ ei Æ az nes e d ti s pil et sel e åc urt ne p) yx at e m( l ul avr et ni dnî gr et ç, r ug ni s l unu el e ni d c af i ç åp ud e dl ec uc et ni a ni d e dl ut ne mo m r åve dart nî åg ael i e :i or e e d i r ut ål a se dr a S al ti mr o da ua , aet sevo p e nups muc , er ac ii ne mao n mos ni d csezert

,, “y.erl hniCF. .vI.. t M d,hsJe.l a4 idanm u,.i 5ç ,se4d24g- n8u9b3i .erphpc,s8st5h9c1i ,h7csaei rGotdsin H u ki t si zil b uP m i se ne ht si el K d n u nol o S , no kar D, s uese hT : ai etil o p soi rt aP„ , hcs ub ne hcs uR. Ei ul elii d ut s i ç mucer p , 9691 , o ni r o T , ose nno pol e Pl e d arr e ug al et nar ud oci t si d - nag apor p ovi t at net nu: ai etil o p soi rt aP,i ni hcce C. S; 3591 , ar d no L , noi t uti t s no Cl art sec n A e hT , s k uF. Ai ul ai f ar g o n - o m, 9491 dr of x O, si htt A, y boc a J . Fi ul a ål at ne ma d n uf aet r ac e d år af a nî , måti c åt ne d n uba ei f ar g oil bi b o- rt ni D. 6 . ei r es i ç aeec a nî et acove , et nel oi v i r oe nu ,i al o bat e metl al r ol ec l ut xet noc nî sel a i a m, å ugi b ma i a m et se ). mr ui ç 02 a 4031( l et ot si r Ai ul aci til o P;i ul ug a poer A a åli bat set noc ni aet ati r ot ua ei ov å n ub e d år es at pecc a ii nei net a åc , et ar c osI i ç ac , e d ni t er p ,. mr u i ç 1 , 32 . ht A. 5 . mi ss api ç . mr ui ç 01, 7. poer A,. cosI .f C. 4 . mr ui ç 17. p, 0791 , 7 e neri E, ei nnar yt al r us set ar c u E’ d i ol al e d s o por p À„ , éss o Me d ual C; 68 . p , 5591 , 68 AhP AT , “ noi sr ev b uS d na y nnar y T t s ni ag a noi t al si ge L nai ne ht A e hT„ , dl a wt s O. T. M i z ev , et xet å uo d r ol ec aer ar a p moc urt ne p ; 89- 69 , 1 . d n A. 3


ZOE PETRE

lui Damasias, la începutul epocii tiranilor; la fel, chiar dacå într-o manierå implicitå, pentru anul celor Treizeci çi al restauraÆiei care i-a urmat, pentru cå aceste reforme sînt datate nu cu anul arhontatului lui Euclid, aça cum ne-am fi açteptat, ci într-un „an al lui Pythodoros“ prelungit nepermis de mult 18. Trama cronologicå de ansamblu utilizatå de Athenaion politeia devine astfel asemenea unui revers al calendarului politic al Atenei: de o parte, succesiunea constantå a arhonÆilor çi pritanilor, care måsura timpul uniform al continuitåÆii çi al bunei funcÆionåri a cetåÆii, de cealaltå, un timp al fracturilor, pe care çi-l asumå reconstituirea celor unsprezece metastaseis din ConstituÆia atenienilor. Textul ConstituÆiei se înscrie – cum prea bine se çtie începînd cu Atthis a lui Jacoby – într-o polemicå întreho ton demotikon logon çi altå (sau alte) 19 construcÆie a trecutului Atenei. Dar faptul esenÆial, de a situa paradigma în prezent, în contrast cu metastaseis din trecut, este un mod de a intra într-o altå polemicå, mai profundå, cu utilizårile istoriei în discursul politic al timpului såu. Deja la era Herodot, riguros måsurat al preoÆilor egipteni o armåtimpul polemicå împotriva lui Hecateu çi a genealogiilor sale20; aceastå lecÆie a fost asimilatå çi, pornind de aici, amplificatå la ansamblul istoriei ateniene, unde un timp riguros înscris în intervaluri comensurabile çi måsurate cum se cuvine – çaptesprezece ani, patruzeci çi nouå, exact o sutå de ani, malista21 – Æese o tramå cronologicå discontinuå care nu-çi însuçeçte decîtgolurile çi fracturile trecutului. Så fie vorba oare doar despre un efect natural al percepÆiei umane asupra timpului în aceastå distribuÆie asimetricå între duratå çi eveniment? Este ceea ce spun capitolele din Fizica lui Aristotel al cåror obiect este timpul: „Timpul nu existå totuçi fårå schimbare ( metabole ); într-adevår, atunci cînd nu apar schimbåri în gîndirea ( dianoia) noastrå, nu ni se pare cå timpul a trecut; este aceeaçi senzaÆie pe care o au atunci cînd se 402

ERT EP E OZ


12. Vezi definiÆiile momentului çi ale timpului în miçcare în cartea a 4-a din Fizica lui Aristotel (4, 10, 218 a-220 a); cf. infra, p. çi nota 22. 13. Ath. 22, 3 – „sub arhontatul lui Phainippos“. 14. Ibid. 27, 2 – „în cel de-al patruzeci çi nouålea an care a urmat dupå båtålia de la Salamina, sub arhontatul lui Pythodoros“. 15. Ibid., 34, 1 et 2. 16. Ibid., 13, 1 et 2. 17. Ibid., 19, 6. 18. Cf. ibid., 39, 1: „înÆelegerea s-a fåcut sub arhontatul lui Euclid“ çi 41, 1: „atunci, sub arhontatul lui Pythodoros, poporul devenit ståpîn peste treburile publice, a instaurat constituÆia care existå çi acum...“; lunga discuÆie tehnicå de la P.J. Rhodes, A Commentary of the Athenaion Politeia 2, 1993, ad loc. , nu rezolvå cu adevårat aceastå problemå care trebuie så fi provenit din amnistie çi din utilizarea de topoi proprii discursului asupra continuitåÆii; cf. 38, 4: „Rhinon çi colegii såi au primit elogiul pentru devotamentul lor faÆå de democraÆie; çi, deçi intraserå în funcÆii sub oligarhie, au dat seama de activitatea lor în democraÆie.“ 19. Ibid., 6, 3; cf. 9, 2; 18, 5; etc. 20. P. Vidal-Naquet, „Temps des dieux et temps des hommes“ (1960), în idem, Le chasseur noir. Formes de pensée et formes de société en Grèce ancienne2, Paris, 1983, pp. 6994. 21. malista: Ath. 19, 2; 19, 4; 25, 1. 22. Arist., Ph. 4, 11, 218 b 21-26. 23. Ibid., 220 a 24-26. ( 24. P. Vidal-Naquet, „OEdipe à Athènes“, în Sophocle, Tragédies [Coll. Folio], Paris, 1973, p. 17. 25. Ath. 32, 2. 26. Ibid., 32, 1. 27. La studiile citate supra, nota 1, trebuie adåugate K. Jost, Das Beispiel und Vorbild der Vorfahren bei den attischen Redner und Geschichtsschreibern bis Demosthenes, Paderborn 1936, çi L. Pearson, „Historical Allusions in the Attic Orators“, CPh. 36, 1941, pp. 209-229; pentru „compromisul din 581“ vezi L. Gernet, „Les dix archontes de 581“, RPh. 64, 1938, pp. 216-227. 415

904

804

aer al uti pacer , ti çrîf s n u er pse d a br ov et se åc e de p m il acr a ma urt ne p ,i ç s o ni hcr Ai ul ai Æ ar uat ser al et çer po es ei r es åt s aec A. et a dol pxe ii r o me mi e nu elii r o pa,ii nui s - ecc us l a i ç li bar us ne moc i ul up m i t l ui de mr et ni ni r p , d ni ç åpe d åci da – nai net a ci til o pi ul u m i ger el a evi secc us si es at s at e m e d aer ei r es nî ni r p eci r ot si i Æ åti t ne di e d t cilf noc i ut sec a e dn ups år r oli nei net a ai Æ uti t s no C, r O . åt at r of nocer tî ce d – i ce d ås aoi x na å bar ge d i a m– åvi ser ga åbar ge d i a m e nî mår r ol aet ati t ne di , el ai cif o ii r o me mi et sec a eli r ul a uti r e d i ç å di v aet atil a ut seg e d ol oc ni d ,i ç , et ar aper l ef t s a t nî s un åt adol pxe r ol ai r ot si ni d eliil af r ad, so nexe ne Ml ugol ai d e d et aÆ nune d,i ul ut ucert ai r åzil ae di i e nu a åt si mr of noc ai Æ e b i ç evi t ar o me moc eli r år uj er p m î , t ar åve da et se , åcil pi tl u m ii nei net A ?ei r o me mer ai a mun er ac et at ec o- rt nî di ci rt arf i ul ui o bz år el a i ç ii r eg nî rf nî el a e d nuf or p eli når i ce d ni v ås muc : ti ç åt r åp m î t ucert nurt nî aÆ ner eoc a nuae dt ot nî esi s åg i çî aet at e C ? nu moc t ucert i ur åci r o ar af a nî i ul ut

- et a a aeec a uc r ol et paf uae då d o “ ueri P ni d i ec„ er ac e p aer at er pr et ni åt aili c noc eif ås er ao aet up, r åve dart nî : et ne m i neve i ç ar ol ec a el a , eli baili c noceri r ai hc , et neg - r evi d i ç el pi tl u mi n ui sr ev må ni g a m i ås ei ubert , å uo d nî et nî rf ii r ot si i e nu a,ii nei net ai Æ ot e d åti ç åt r åp m î , e ni g -a m i åt s aec a e d r ai hc ol oc ni d, r a D. 73 ål ai Æ nese år ut p ur o i ci a et ç ao nucer i ul ut ucert a er ar ol pxe eci r o i ç , “ åp ud„ i unu i a i ç “ et ni a nî „ i un u ii ne mr et nî åti d nî g et ni a nî muc a e d et se i e net A a ei r ot si ag aert nî :l ai c ur c t c nup nu, åt adol pxe ei r o me måt s aec a nî , t nî s “ dil c uEi ul l una„ ni d åci t ar co me d ai Æ ar uat ser i ç i cezi er T r ol ec ai nari T .i ei Æ ar co me d aer a nr ut s år urt ne p l ai Æ nese t ne murt s ni nu år ati z nec å met åt s aec a ni d c af , 3/404 ni di ei neÆ åt ec a åvi t ci rt ser eri nif e der e d eli r åcr ec nî ni r p d nî cert , 63 nor el a hP ni d soi rt e me D al 114 ni dii hr agil O al e d, er ac er ati z nec r olii Æ - uti t s noc a aec , åt negr evi d, ei Æi dart åtl a oi ç r ad, e net sil C i ul ae mer v nî i såger et aop o åc e der c er ac, no hpoti el C uås

-åncedzneiirf p, åadånvuiftocrelpoåcr aetiiÆti nniefdei dåzoi racziol aeteçreentraooppi cei sa el da,cr eOc e p .l ur åve da uc å mr of noc ar e er at er pr et ni as ai r por p r ao d åc l ut paf e d r oti ti c e p åg ni v noc l - ås , r ai hc ei gol o nor c ai r por p , e nui sr ev ai r por p ae d ås ai ov er aceif åc urt ne p i a mc ot ål p m î t nî es at s aec a , 04 eci r ot si et xet eti r efi d nî et ne m i neve i ç ar ol ec a el ai nui sr ev nî et ago b e d tî t a t nî s i ul aer eg nî rf nî å p ud t a mr u a er ac ai Æ ar uat ser i ç i cezi er T r ol ec l u m i ger åc a D. e n u moc i ei Æi dart i a i ec e d i ås ii ez uar e tî c e p , s ot y n Ai ul l a l ec e d ti r efi d e d l ef al ål ai o d nî år åf ar e et ar co Si ul l ut ucert r ai , 93 e net sot ar E ac uas sot ar og A ac ei r ot si i ç aeec a – åcs ai årt ås es ut up un – esi årt un sai sy L:i når et seca eze ni nev nî ås tî ce d, å mr u al å nî p, ti ç uer a un 83 304l una ni d r oli nei net a a ati u a e d i eÆ ni ov a åt ar efi gel ei ser pxe åt s aec a , ai t si n mA ?å nup m i o ås uai ov i ås i a i ç s o ni hcr A er ac e p aer ati u d nî z uf er ,l ubi s ar Ti ul r oli nazi t r ap a aec uc ådi c ni oc ås r oli nei ne m - ar e hT ae n ui sr ev er ao aet uP ?si s uel E al e d r oli Æ ali xe a aeec a uc , et r ape di a m,i ç col e p år eses å mår er ac r oli nei n

i- u ulyospaircTsii dula aai“eatiel ompulsoåitrtaaotp eodajseldeÆennî uept osees ine, 5s3iseor h al m åc l a„ ai etil o p soi rt api e nu: t cilf noc nî et alf a si es at s ert åc e d evi t cel oc i ei r o me ma er ei r por pxe o uc al avi hce el a noi Æ ut -i t s ni r oli r å nr ut s år avi t ce psr e p ni d i ul ut ucert a er ar - ol pxe åt s aec A.i e net Ai ei Æ uti t s noc “ eli ni gi r o al er ecr aot nî „ o uc es acifi t ne di es eci hr agil o r oli r u m i ger aer ar uat s ni , 404 nî i ç ac 114 nÎ . åci til o p a necs nav a nî ,i ul urt aet ar af a nî , er ao dr a åtl u mi a mec nî ec ni d uc ,i ç ut ot uat nurf noc es ii Æ åt ec i ul ut ucert el a ii r ot ci dart noc eli nui sr e V . 43 ål ai o dnî e d ace dni v åt ao p ås er ac li bat set noc ni r åve dai unu a åci nr adaz i r o etl u mi a mel ec e di ç åli r bef er at uåc o- rt nî , et çeg nul er p o ai degart er ac e p r oli r ot at ce ps ai Æ åt ei x nai e nu e d nups år aet atili bili af ni i dev o d åt ao p i ç- ås ,i e mar d aer egr uc nî , er ac el ai r ot c ua i c ov i e n u aÆ nes ba ; a n uae dt ot ni d t ad eses uf el ecl us nes e d etil og t nî sii Æi dart eli hcev , tl u m i a mec nî ec ni D. ål ar o mer pse d uas i ri r ot a d nî er pse d , t ucert er pse d cse br ov er ac i c ov r ol eti r efi d aet ati r ot ua al


ZOE PETRE

puterea çi i se supune: aceastå alternanÆå este valabilå atît pentru indivizi, cît çi pentru facÆiuni, care au mereu speranÆa de a cîçtiga mîine ceea ce au pierdut aståzi, de a exercita anul urmåtor o magistraturå care le-a scåpat anul acesta. De aceea, perturbarea acestor ritmuri devine, pentru ConstituÆia atenienilor , semnul cel mai clar al rupturii çi al înfruntårii, într-un timp care nu mai este administrat de cetate, ci de stasis – în acelaçi timp çi facÆiune, çi råzboi între facÆiuni. Acest timp al rupturilor råmîne måsura anomiei: inserat într-o succesiune de evenimente asemånåtoare – prin esenÆa lor, care este aceea a mutaÆiei violente, dacå nu prin sensul lor, care poate fidemotikoterossau, dimpotrivå, restrictiv în ceea ce priveçte democraÆia – timpul înfruntårilor, måsurat cum se cuvine, scapå totuçi condiÆiei sale srcinare de haos, de plagå larg desc hiså çi informå în Æesåtura istoriei, çi devine în sfîrçit accesibilå gîndirii. Trebuie så måsuråm, cred, tot ceea ce este extraordinar în aceastå anamnezå. Desigur, aceastå istorie a loviturilor de stat la Atena laså în afara textului o mare cantitate de ne-spus, începînd cu delirul: acolo unde råzboiul fratricid concentra – pentru Herodot ca çi pentru 44 – tragici, dar çi pentru imaginarul funerar al epigramelor temele morÆii sîngeroase çi ale corpurilor mutilate, ale sfidårii oricårei legi çi ale oricårei forme de pietate, descrierea clinicå çi rece dinConstituÆia atenienilorinstaureazå ca efigie abstractå metastasis, aceastå mecanicå instituÆionalå care face så se uite ceea ce era ireductibil în violenÆa „împårÆirii urii, unde, în påmîntul udat din plin de sîngele lor fratern“, combatanÆii råzboiului emphylios îçi dovedeau într-adevår calitatea lor de homaimoi45. Cu acest preÆ, totuçi, istoria celor unsprezece metastaseis pe care le suportase Atena în trecutul såu exprimå deschis divizarea çi då råzboiului civil un statut istoric çi epistemologic care-l îmblînzeçte, desigur, dar îl îmblînzeçte înfruntîndu-l, nu trecîndu-l sub tåcere. Textul då seamå de timpul conflictelor nu scurtcircuitînd memoria colectivå, ci, dimpotrivå, înscriind 412

ERT EP E OZ


Athenaion politeia nu continuå aceastå tradiÆie. Textul reia dosarele într-o altå perspectivå, încercînd så dea, în felul såu, un råspuns la problemele pe care le ridica aceastå tradiÆie. Pentru cå, dincolo de toate incertitudinile care subzistå în legåturå cu scrierile fragmentare, deseori chiar ipotetice, din Atthides , totuçi måcar o certitudine se poate desprinde: este vorba de cele mai multe ori despre texte aflate în polemicå unul faÆå de celålalt, fiecare invocînd trecuturi diferite în sprijinul tezelor lor, al identitåÆii lor proprii în raport cu predecesorii sau cu contemporanii care scriau despre acelaçi subiect, acela al anticei cetåÆi a Atenei. Pentru unii, Solon era acela care a întemeiat adevårata democraÆie, pentru alÆii acesta era Dracon; vremea Areopagului çi a atotputerniciei sale ar fi fost patrios politeiaidealå pentru Isocrate, în timp ce alt publicist, råmas pentru totdeauna anonim, îçi îndreaptå întreaga admiraÆie cåtre compromisul din 581, cu imaginarul såu decemvirat reprezentativ27. Controverse între erudiÆi? S-ar fi putut poate crede açacare ceval-am înainte decretului luiÎnEucrates pe citatde ladescoperirea începutul acestui studiu. aceastå dezbatere care angajeazå deplin oameni politici çi publiciçti, ideologi çi oratori, istorici çi filozofi, nu este vorba atît despre trecutul cetåÆii, cît despre trecuturi divergente, despre care se crede cå-çi aduc fiecare mesajul în prezentul Atenei. Or, aceste controverse nu se referå la detalii, ci chiar la tradiÆia identitarå a Atenei çi la ceea ce fusese odinioarå interpretarea comunå a trecutului cetåÆii, cu tot ceea ce aceastå interpretare putea så aducå pentru solidaritatea çi coeziunea atenienilor. Atunci cînd, în 446, atenienii aplaudau la lectura InvestigaÆiilor lui Herodot çi îi ofereau, pentru a-çi materializa admiraÆia, un premiu mai degrabå important çi onoruri publice, ceea ce încoronau ei era de fapt propria lor versiune comunå a trecutului cetåÆii. Aceastå memorie împårtåçitå, ale cårei teme sînt extrase din relatarea lui 405

704

014

eri vi r p uc er aoti t çi nil e n ål ai o dnî o et se nil p ni d m iÆ m i s ås i ç ut ot ec af e n e di pi r uEi ul l urt aet ec aeec , t r ec ni t nez er p nu as ne p moc a urt ne pi ç et ao p,i e net Al ut ucert evr ez er år åf atl axe er ac eri d nî g e d l ut ner uc nî , et si mr of noc e d l ut se d å mr u al å nî p ,i r åj ag na i et sec a a d ui c nÎ . til o ppi Hi ul l a åt at l uti ci r ef e n uc nu moc nî ci m i n er a i a m un, uez e T, r ot ad nof et ni r å p i er åc l a , es aor e neg i ç e ni nes ii Æ ar c o me d i e n u a ei rt a p e d , r al p me xe c ol e d eri c ul årt s as ag aert nî et çes åger i çî i e net A aet at ec , e di pi r u Ei ul el a eci t oi rt a p e mar d e d ai r es nî , ui zrî t i a mi na ecez acri C. 33i nunuc e d r ot åt r up l util o ppi H ez e n un uc nî ås ti bår g ua- s ii nei net a , åÆ ni åc e d t c a t sec a e d i ç or uc u B . e a hpi s a P at at r å pe d nî , as a ma mtî ce d es aor o ma el as eli r unal e nî åÆ nii v uc åtl u m i a mez ert s åp ås ai ubert uez e Ti ul ai Æ os , å maes å nub e D .a m i r ptî ce d åsaol ad nacs ni Æ upi a me nui sr ev a uod a o, as ar ei r ac nî åt ad ar ug ni s , å n up moc ås ,i e net Al ut ucert e d åt agel t ceri d ei Æi dart oii r å bert nî l un mes b us ae n up er ac

. 14 e di ci rt arf et cilf noc ni r p eri r åg nî p eci r o e d eti r ef åc nî , eli ni gi r o i s åger i ç- a urt ne p pm i t nî ecr u ås o- dnî c åf ,ii Æ åt ec a er ei e met nî - er åli bati r ev o al ez e dec or p ås uai ubert , e nr et ni r oli ri c or o ne n l ur ovzi eces ås uai ov – ii Æ åti r et so p a er aot acifi de aer at al er nî ni Æ up l ec , e di ne m i p Ei ul r ai hc ae ne mes a – e net sil C i ul ae ne mes a, er aci e C.ii no me d azi cr oxei - a urt ne pi ul ur - otii v a i ç i ul ut ucert a åli bili af ni åÆ nii t ç o uer e me me hc ås åji r g uaev a , t ef or p uas r ot åce d ni v , r oti r u mt nî v uc e d r ot åt r up nuer v uas ifl e D ni d l ue Z i ç , åt aci t so ng ai d if aet up a urt ne p åz e n ma na o e d ei ove n aev a ii Æ åt ec a ål at af ål ao b åt s aec A . åt a dåtl a e d r ol e m i r c i ul eg nî s l a t ut åt s l usori m,r oli zi rt Ai ul ut al a p eli Æ r o p al ar d nass a C es uc åf o muc aç a ,i ce m l uda ås ai ubert , t ucert nî t acr u a nuae dt ot nî ai ubert , aÆ nel oi v egel eÆ nî i - a urt ne P.l up m it uc exel p moc ii Æ al er uer e mt uv a a si s at s e d aer at S . “ ei Æi nif e d ac„ åti r efi d et se ae åc a d r ai hc , “t cei b us ac„ i ç aeec a et se ai r

eårsaetii pz eåtåsraåef caadinfî si aerm acco,ti ,çtuasnnî mesdierpi ra-usE, 2å3cåinciunm i oçc,iaei rnidepoF r oli ri b ui a met e p åt ceri d åci mel o p o eti cs us ås r asece n ti s åg a un el cof o S åc i ci n, der c , åÆ nat r o p m i e d ti s pil et se u N. 13 e di pi r u Ei ul a sotil o ppi Hi ei deg art a ås aol a d nacs ai r ot si e dti devo d et se e nii Æ åt ec l a nu moc i ul ut ucert ae n - ui zi v uc år ut ågel o aev a et atili t so åt s aec a åc l ut pa F . ei r por p ar ei - er ac aec e d åti r efi d eri d nî g o e d åÆ af nai net a i ul ucil b up a i Æ åtili t s o i et sec a l a ,l u m i tl u un r a d , n mes l um i r p et se , el as r oli Æ r åc ar b mu al v a nl o b nu ac eli Æ po n i ç el eli z i ç- ud nî cert e p , r oli t çi f os l a r at s ål v , e di pi r u E i ul a åcse naf ot si r a ae ni ga m i : si r cs i ul ut xet i ul ui gi t ser p aer et çer c i ç ,ii nei net a i Æ ot , ni Æ up i a m uas tl u mi a m , år es uni Æ r a pa iî , et ne decer p elii Æ ar e neg nî , ai er åc ål ar o l a noi Æi dart do mnî ai Æ azili vi c tl u mi a mec nî ec ni d år apes er ac ai nil ,l ef tl a e d , åz aesr ev art , 03 åci til o pi ç ål ar utl uc pm i t i ç al ec a nî , eil af åt s aec a , el art sec na eli r ul a uti r åz ae di f s i Æ åt ec ii gert nî n u moc et se ec aeec e d åÆ af r ol l uÆ er psi di ç i Æ ai geli vi r pi r e ni t r o nu a er aoser gs nart al ae n

-eortasci çiåzm aendî nåatcaslfi -aeraaetc asti eecs a,tasraotgeAmael ceuzeecri pLs n al ueeldecegerrte nîm åc ad r ai hc , as aÆ nese nî i ç us nî l e e nî mår , r oli t çif os ad ui c nî , er ac soci sr o Ci ul ec a ae ne mes A. et cilf noc et sec a åz aes - r ev art er ac i Æ åt ec i e n u a ål a ut pec noc aet ati t ne di ,iil af et sec a e d ol oc ni d ,i s åger a urt ne p ål p m î t nî es at s aec a ,i r ut p ur e d e n ui secc us o- rt nî år aoi ni do e d r oli r u mer v a åt azil ae di et ati uni t noc ag av , ål aec år uc , ez e dol pxe ås d nî c åf , åci t a mgi dar a p ei r ot si al i ç e n ui Æ ar al ti mal e dl ut ucert ece nul a ås ec af e nui Æ ar e po åt s aec a åc a D . e nui Æ c a nî li vi c i ul ui o bz år a er aoti t çi nil e n a mgi dar ap , r oli nei net a ai r o me m nî , eif ås a uni t noc er ac , ci hr agil o i ul u m i ger aer a nr ut s år i ç i cezi er T r ol ec i eÆ nel oi v ae mer v – uås l ur al or oc ni d , et at r å pe d nî el as eli ni gi r o ni d tî ce d tl u mi a m, e ni vor pi al o bat e me d ei r es åt s aec a åci ç , sr ev ni t uc åf a- s i r å nr ut s år ecez er ps nu r ol ec aer ar e mune åc , ae maer er åp å p ud, et çe dev o d r oli nei net a ai Æ uti t s no C e d ti urt s noc ci r ot si i ul ul b mas na axat ni S. åvi t pi r cse d aet r ap e d år a pes o eli vi c ei ao bz år ecez er ps n u r ol ec i ul ul ci c


ZOE PETRE

ERT EP E OZ


Herodot, din Perçii lui Eschil sau din vreo altå tradiÆie venerabilå, funcÆioneazå ca punct de sprijin pentru identitatea lor colectivå: ploaia de sågeÆi de la Marathon, spada lui Aristogeiton ascunså într-un månunchi de mirt, ispråvile lui Tezeu sau çiretlicurile lui Temistoclefac parte din acest repertoriu constitutiv al unei viziuni comune asupra trecutului cetåÆii, din care fiecare cunoaçte mai multe sau mai puÆine detalii, dar al cårui sens de ansamblu nu ridicå probleme. Corolarul acestui trecut instituÆionalizat este, fårå îndoialå, instituirea discursului funebru, cu practicile sale de discurs care evocå grandoarea – trecutå, prezentå, viitoare – a cetåÆii exemplare. Aça cum Nicole Loraux a aråtat atît de bine, în aceastå viziune comunå a trecutului îçi ancoreazå atenienii identitatea çi unanimitatea la care viseazå28. Chiar teatrul tragic, cu întrebårile sale neîncetate despre mit, nu a pus cu adevårat sub semnul întrebårii convergenÆa acestui discurs despre trecut. Aceasta pentru cå tragedia situa confruntarea çi violenÆa nu numai illo tempore, în timpul de odinioarå al miturilor,

Moçteneçte oare dimensiunea istoricå a ConstituÆiei atenienilorvechile ritualuri purificatoare? Desigur, memoria invocatå de aceastå scriere nu este cea a profeÆilor iluminaÆi de o cunoaçtere divinå, ci, în raÆionalitatea sa datoratå unei culturi a cuvîntului scris, care se substituia peste tot anticelor divinitåÆi ale memoriei infailibile, obiectul såu propriu, punerea în scenå a stårii de stasis, råspunde în felul såu aceloraçi imperative, chiar dacå o face cu alte mijloace. Confruntat cu to archaion, cu to palaion, vagi çi calitative, ConstituÆia atenienilor înscrie trecutul comensurabil al istoriei loviturilor de stat într-un timp care este „numår al miçcårii“. Or, cantitativul este, cel puÆin la Atena, politic prin excelenÆå42, çi existå fårå îndoialå o relaÆie reciprocå între gîndirea ordonatoare care måsoarå riguros intervalurile çi experienÆa cetåÆii în care, începînd cu timesis a lui Solon, calendarul pritanic çi cheirotonia, numårul este chemat, chiar în inima deciziei politice, så-i arate cea mai bunå cale: edoxe toi demoi. Timpul måsurat al cetåÆii – rotaÆia sarcinilor, anua-

ci çi în spaÆiul unui în altåfusese, parte care le îndepårteazå aceeaçi måsurå: în Argos odinioarå, asasinatîn Agamemnon, la Teba se cåsåtorise, odinioarå, OEdip cu propria sa mamå, la Troia fusese sacrificatå Polyxene. La Atena, dimpotrivå, Oreste este iertat çi OEdip îçi gåseçte în sfîrçit mîntuirea 29. Desigur, aceastå delocalizare a Eriniilor obliga la o reflecÆie asupra cetåÆii care le punea în scenå, dar cîÆi dintre cei 17 000 de spectatori ai unei trilogii se gîndeau cå acest în altå parte nu era decît un simbol al propriei lor istorii, încît så fie profund tulburaÆi în conçtiinÆa identitåÆii lor? O datå cu generaÆia råzboiului peloponesiac, aceastå solidaritate a memoriei comune explodeazå brusc în versiuni contradictorii, opunînd într-o polemicå violentå asupra trecutului proiecte divergente asupra viitorului imediat al cetåÆii. Deja vizibilå, çi aceasta într-un mod plin de cruzime, în afacerea Hermocopizilor, unde îndråz-

litatea – era, felul de såu, stasis çi o transcriere în timpmagistraturilor a confruntårilor çi aînstårii : etalate, distribuite de-a lungul unui parcurs temporal previzibil, gestionarea lor devenea posibilå, pentru cå succesiunea lor reglementatå într-un timp comensurabil çi måsurat dådea fiecåruia – fiecårui protagonist politic, fiecårei facÆiuni sau familii – çansa çi speranÆele lor. Dacå orice supunere la vot presupune o victorie çi învinçi, nu existå înfrîngere fårå speranÆå, çi, în rotaÆia sarcinilor publice, ca çi în dezbaterea çi acÆiunea care decurg de aici, existå întotdeauna un viitor previzibil. Este cu totul remarcabil faptul cå, prin hazardul descoperirilor, fårå îndoialå, dar printr-un hazard care are partea sa de semnificaÆie, primul act normativ al unei cetåÆi greceçti care a ajuns pînå la noi ca atare este un decret – faimosul decret din Dreros43 – care enunÆå explicit regulile rotaÆiei sarcinilor exercitate în cetate. Fiecare la rîndul såu exercitå

406

411

924

562............................... åc aer g ai degart nî ii Æ r o maer at nez er pe R 752...................................... li hcs Ei ul el er aot åg u R ni dl ut er ce D 542.......... ai t ser O nî i ul ai Æ c nuf i ç l usr ucsi D. ec neli S si t se R e hT 032...... li hcs Ei ul aet at ec nî r oli e mef l ut ut at s er pse D.i o nexot s A 022.............. li hcs Ei ul ii çr e P nî ål a noi Æ c nufi rt å me hcs o er pse D 402.................... no ht ar a Mal e d el e mar gi pe i ç a ni mal a S,li hcs E 191......................................................................ii çr e P nî l ur uA åci g art aet at e C

771.............................. åc aer g aet at ec nî ii Æ åti mrif ni l ur a ni ga mI 261........... cer g l ui ne mo d: ål ai c os ei r ot si i ç ii gol oe di ,i Æ åtil at ne M 931............................................................... åc aer g aet at ec nî r oli nei ci nhet l ut ut at s er pse D.l ut ceti hr a uas s oi no hpor T 131...... eci t ar c o me dii Æ åt ec el e mel bor pi ç t eli M ni d s o mado ppi H 701....................................................... . n. e.î 064i ç 015 ert nî e nei net a eci t ar c o me dii ri d nî g aer ar o bal e er pse D åci s al c aet at e C

48....................... . n. e.î ael -I Vl al ul oces ni d åc aer g aeri dnî g nî e ni g a m i i ç ui cifi t r A.ii r åt nez er per ae mer V 57........................ eci a hr a ii c o pe l uti çrîf s al ei rt e moeg i ç åci til o P 26........................................................ ci nari t l ut ne mat r o p mo C 25........................................ i t çecer g ii nol oc r ol e m i r p ac o pe nî i ul ur a ni g a m i el a i r ut c urt s i ç i ul ul aer el a i r ut c urt S 83............................................. ci a hr a r e mo H, t nazi a hr a r e mo H 32............................... sil o p e di ul ut pec noc ii r å mr of el a esi mer P åci ahr a aet at e C

7................................. ii Æ åt ec l ul oc at ce p S: er ec udort ni e d col nÎ 5............................................................................ et ni anî t nî v uC

RA MUS


1990, pp. 89-110; P. Vidal-Naquet, Une invention: la démocratie, QS 35 (1), 1992, pp. 5-28. 43. V. Ehrenberg, „An Early Source of Polis-constitution“, CQ 37, 1943, pp. 14 çi urm. 44. Zoe Petre, „La représentation de la mort dans la tragédie grecque“, St.Cl. 23, 1985, pp. 21-35. 45. A., Th. 937-940.

Editor: VALENTIN NICOLAU Redactor: CRISTIAN PREDA Tehnoredactare computerizatå: CLARA ARUÇTEI Apårut 2000, Bucureçti Timbrul literar se varså în contul Uniunii Scriitorilor nr. 45.10.10.32, BCR sector 1, Bucureçti

E XENA

524.................................................................. r oli r ei ver ba at si L 124....................................... mul ov nî es ni r p uc r ol el oci t r a at si L e xe n A

693...................................................... r olif ar go di t na ac o pe nî i ul ut ucert el ai r åzili t ui ç i nui sr ev : åt a ni bz e d ai r o me M 273................... n. e.î 304 ni d åci t ar c o me d ai Æ ar uat ser i ç l urt ae T 143................................................. si s at s ni d eri çei e dii get art S 813..................................... ti mi ç ei degart , ei r ot si :ii not c o nari T 303............................................................ s o me d na P eti dor hp A 392....... åc aer g ar utl uc nî åci til o p er ar get ni i ç ål ai c os er azi r al o P ii Æ åt ec elii de g ar T

În curând, în colecÆia TOTEM:

Moshe Idel

CABALA

Traducere din limba italianå de CLAUDIA DUMITRIU

Vladimir Jankelevitch

PUR ÇI IMPUR

Traducere din limba francezå de ELENA-BRÂNDUÇA STEICIUC

Marcel Granet

CIVILIZAæIA CHINEZÅ Traducere din limba francezå de DANIELA ZAHARIA

524

ei dég art t e e ht y M, t e uqa N-l a di V/t na nr e V . 8691, ag a H- si r a P, e nnei c na ec èr G ne err e ug al e d se mèl bor P ,). de( t na nr e V . P-. J err e u G,). de( t na nr e V . 9691, si r a P, 2 sc er Gsel ze hc eés ne pt e e ht y M, t na nr e V. P-. J . 2 eés ne pt e e ht y M, t na nr e V . 5691, si r a P, sc er Gsel ze hc eés ne pt e e ht y M, t na nr e V. P-. J eés ne pt e e ht y M, t na nr e V . 1891, kr oY we N- ag a H- si r a P, e uqi ss al c éti c al s nad er bè nuf nosi ar o’l e d eri ot si H. se nè ht A’ d noi t nev ni’ L , x uar oL el oci N noi t nev nI , x uar oL . 4691 , si r a P , nei né ht A’l e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V. Pi ç e uqêve L . P e nè ht sil C, t e uqa N-l a di V/e uqêve L . 8691, si r a P, e uqi t na ec èr G al e d ei gol o por ht n A, t e nr e G. L ei gol o por ht n A, t e nr e G , e nnei c na ec èr G ne err et al e d se mèl bor P3,7. 9d1e ,, aygelaniH-Fsi.Ir.a P M err e T,). de( yel ni F .) 845- 515. pp, 0591, 1 ai r ot si H nî år ao am i r p urt ne pt acil b up( 792- 462. pp, 5691, t r agtt ut S- hci r üZ , mui r e p mI dnu sil o P , me di nî , “ yc ar c o me Df o s ni gi r O e hT„ “ s ni gi r O„ , gr e b ner h E . 7691, si r a P , e uqï ahcr a ec èr G ne éti r év e d sertî a m se L , e nnei t e D. M sertî a M, e nnei t e D

r oli r ei ver ba at si L

Lista articolelor cuprinse în volum

1. În loc de introducere: Spect acolul cetåÆii = „Le spectacle de la cité“, Analele Univ. Buc. – Istorie , 44, pp. 3-11. 2. Premise ale formårii conceptului de polis = Premise ale formårii conceptului de polis , St.Cl. 17, 1977, pp. 7-15. 3. Homer arhaizant, Homer arhaic =„Homère archa ïsant – Homère archaïque“, St.Cl. 21, 1985, pp. 7-14. 4. Structuri ale realului çi structuri ale imaginarului în epoca primelor colonii greceçti = „Structures du réel et structures de l’imaginaire à l’époque des premières colonies grecques“, RRH 20 (4), 1981, pp. 599-604. 5. Comportamentul tiranic = „Le comportemen t tyrannique“, în Actes de la XIIe Conférence internationale d’études classiques „Eirene“. Cluj-Napoca, 2-7 octobre 1972, Bucureçti-Amsterdam, 1975, pp. 563-571. 6. Politicå çi geometrie la sfîrçi tul epocii arhaice = „Politique et géométrie à la fin de l’âge archa ïque grec“, Analele Univ. Bucureçti – Istorie 27, 1978, pp. 3-8. 7. Vremea reprezentårii. Artificiu çi imagine în gîndirea greacå a secolului al VI-lea î.e.n. = „Un âge de la représentation – artifice et image dans la pensée grecque du VI e siècle av. n. é.“, RRH 18(2), 1979, pp. 245-257. 421

624

. 62- 21. p, 8991,i t çer uc u B, ei r ot si i ç p mi T ,. de , ai r a ha Z al ei na Di ç r ot si N. V. h G nî , “ se hpar g - o di tt a se d eg â’ l à éss a p ud seg as u t e s noi sr ev : eét al ce eri o mé maL„ = r olif ar g o di t a ac o pe nî i ul ut - ucert el a i r åzili t ui ç i n ui sr ev : åt a ni bz e d ai r o me M. 52 . n. e.î 304 ni d åci t ar co me d ai Æ ar uat ser i ç l urt ae T. 42 . 42- 7. pp, 5991,i t çer uc u B , 5991l aért no M. se uqi r ot si H sec nei c S se dl a noi t a n - r et nI sèr g no C eIII V X ud noi s acc o’ l à seéil b uP . 9 , eri ot si h’ d se dut é sell ev uo N nî , “ nr e do Mdna t nei c nA : si s at S f o d n E e hT„ = si s at s ni d eri çei e d ii get art S. 32 . 76- 35. pp, 6991,i t çer uc u B, oti r e me uc sel o na M uda R mer o no h ni ae nall ec si M ,) . de( unaez er B. Si ç ert e P e o Z nî , “ti mi ç ei deg art , ei r ot si :ii not co nari T„ = ti mi ç ei degart , ei r ot si :ii not c o nari T. 22 . 41- 5. pp,] 7991[ 4991- 2991, 03- 82 .l C. t S, “ so me d naP eti dor hp A„ = so me d naP eti dor hp A. 12 . 02- 51, 5891, 43, ei r ot sI – i t çer uc u B. vi n U el el an A, “ e uqcer g er utl uc al s na d e uqi til o p noi t ar gét ni t e el ai cos noi t asi r al o P„ = åc aer g ar utl uc nî åci til o p er ar get ni i ç ål ai c os er azi r al o P. 02 . 53- 12. pp, 5891, 32.l C. t S , “ e uqcer g ei dég art al s na d t r o m al e d noi t at nes - ér per aL„ = åc aer g ai deg art nî ii Æ r o maer at nez er pe R. 91 . 94- 54. pp,] 1991[ 0991 , 93 ei r ot sI – i t çer uc u B. vi n U el el an A, “ ei t ser O’ l s na d

. - 8981, ar d noL , t n u H . S. A i ç ll ef ner G . P . B . de ,i r ypaP s uhc nyhr yx O . yx OP . 9691, dr of x O,. C. B yr ut nec ht 5 e ht f o dnE e ht ot s noi t pi r c s nI l aci r ot si H keer G f o noi t c el e S A , si we L . M. D, sggi e M. R si weL/sggi e M . 299. p, 2 Hr GFi ç 4091, nil r e B, mui r a P r o mr a Ms a D, y boc aJ. F. de ;) 444, 5, 21 GI( mui r aPr o mr a M .r aP. mr a M . ne hc n ü M , hci r üZ , e aci ss al C e ai gol o ht y M muci hpar go nocI noci xe L C MI L . 0491, dr of x O , 9 no ki xeL hsil g n E- keer G, se no J. S. H, tt oc S. R,l e ddi L. G. H J SL e ac er G se noi t pi r c s nI GI . 0781 - 1481, si r a P, mur oc e ar G mur oci r ot si H at ne mg ar F, r ell ü M. C GHF . - 3291 , nil r e B, r e ki r ot si H ne hc si hc ei r g r e d et ne mg ar F, y boc a J . F Hr GF - 7781, si r a P, se ni a mor t e se uqc er g séti uqi t na se d eri annoi t ci D, oil g a S . Ei ç gr e b mer a D. h C AD . 6591, dr of x O, sr et ni apes aV er ugi f- de R ci tt A, yel z ae B. D. J VRA, yel z ae B . 4591 , nil r e B, 7r e ki t ar kosr o V r e d et ne mg ar F, z nar K. W, sl ei D. H 7.r kosr o V . 2791, si r a P, e nnei c na , t e u q a N l a d i V . P i ç t n a n r e V . P-. J ec èr G ne ei dég art t e e ht y M


ERT EP E OZ

ZOE PETRE

8. Despre elaborarea gîn dirii democratice ateni ene între 510 çi 460 î.e.n. = „Quelques problèmes concernant l’élaboration de la pensée démocratique athénienne entre 510 et 460 av. n. è.“, St.Cl. 11, 1969, pp. 39-55. 9. Hippodamos din Milet çi problemele cetåÆi i democratice = „Hippodamos de Milet et les problèmes de la cité démocratique“, St.Cl. 12, 1970, p. 33-38. 10. Trophonios sau arhi tectul. Despre statutul tehnicienilor în cetatea greacå = „Trophonios ou l’architecte. À propos du statut des techniciens dans la cité grecque“, St.Cl. 18, 1979, pp. 23-37. 11. MentalitåÆi, ideol ogii çi istorie socialå: domeniul grec = „Mentalités, idéo logies et histoire socia le: le domaine grec“, RESE 18(4), 1980, pp. 617-625. 12. Imaginarul infirmitåÆii în cetatea greacå = „Images et imaginaire de l’infirmité dans la cité grecque“, Analele Univ. Buc. – Istorie 41, 1992, pp. 23-29. 13. Buc. Aurul– în Perçii28, = 1979, „Gold in Persae“, Analele Univ. Istorie pp.the 61-69. 14. Eschil, Salami na çi epigramele de la Marathon = „Eschyle, Salamine et les épigrammes de Marathon“, RRH 17(2), 1978, pp. 327-336. 15. Despre o schemå trifuncÆionalå în Perçii lui Eschil = „Sur un schéma trifonctionnel dans les Perses d’Eschyle“, RRH 18(2), 1979, pp. 353-358. 16. Astoxenoi. Despre statutul femeilor în cetatea lui Eschil = „Astoxenoi.À propos du statut des femmes dans la cité d’Eschyle“,RRH 19 (2-3), 1980, pp. 173-181. 17. Decretul din Rugåtoarele lui Eschil = „Le Décret des Suppliantes d’Eschyle“, St.Cl. 24, 1986, pp. 25-32. 18. The Rest is Silence.Discursul çi funcÆia lui în Orestia = „The Rest is Silence. Le Discours et sa fonction 422


RE Realencyclopä die der Classischen Altertumswissenchaft , sub. red. A. Pauly, G. W issowa, W. Kroll, K. Ziegler, Stuttgart, 1893 -. SEG Supplementum Epigraphicum Graecum , ed. J.J.E. Hondius, Leida, 1923 -. 3 Syll Sylloge Inscriptionum Graecarum , ed. W. Dittenberger, ediÆia a treia, Leipzig, 1913-1924.

Zoe Petre_Cetatea Greaca 432

Recommend Documents