Eu sunt lacto-ovo vegetariana de acusi 11 ani si sunt sanatoasa, mi-am facut analizele cand eram insarcinata si eram numai bine, putin cu anemia mici probleme dar toate gravidele au asa ceva. Am inceput mai nou sa pap acum ca e vara multe fructe si salate fara prajeli ulei paine (mai rar cate o felie) si ma simt tare bine, vreau sa renunt complet si la zahar. Daca te-ai invatat cu un anumit regim in sensul ca stii ca e sanatos nu te vei mai imbuiba de sarbatori. Tipuri de vegetarieni Vegetarienii care exclud consumarea oricarui produs animal (carne, lapte, oua, branza, miere) sunt numiti vegani sau vegetarienii puri/stricti, cu toate ca unii rezerva acest termen doar in cazul celora care evita pana si purtarea hainelor din produse animale (pielea, blana, matasea, lana). Veganii nu cumpara produse cosmetice care contin ingrediente testate pe animale. Un produs animal, in contextul de fata se refera la orice parte din corpul unui animal sau orice substanta derivata din acel corp. Unii vegani evita sa foloseasca animalele drept hrana, insa accepta sa poarte hainele confectionate din materiale provenite din produse animale. Acestia sunt denumiti "vegani dietetici". Tipuri de vegetarieni Lacto-ovo-vegetarienii nu consuma carne, dar accepta produsele animale precum ouale si laptele. Insa nu mananca branza facuta din chiag si, din motive etice, nu consuma ouale de ferma. Termenul de vegetarian este cel mai des identificat cu cel de lacto-ovovegetarian, mai ales acum cand cel de "vegan" si-a castigat acceptarea ca termen pentru o practica stricta. Aceasta este cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America. Lacto-vegetarienii au o dieta care exclude carnea si ouale, dar care se bazeaza pe consumul produselor lactate (lapte, branza, unt, iaurt). Aceasta forma de vegetarianism este foarte raspandita in India. Ovo-vegetarienii sunt cei mai rar intalniti. Nu accepta carnea si produsele lactate, dieta lor bazandu-se pe oua. Macrobioticii urmeaza o dieta din motive spirituale si filosofice. Isi propun sa mentina un echilibru prin mancare, perceputa ca imbinarea intre ying (pozitiv) si yang (negativ). Dieta presupune zece nivele, devenind din ce in ce mai restictiva pe masura ce urca spre ultimul nivel. Nu toate aceste nivele sunt vegetariene, insa toate exclud din d in start carnea si produsele animale. Penultimele nivele exclud chiar si fructele si legumele, conducand spre ultimul nivel care consta intr-o dieta cu orez brun. Naturistii consuma in general cruditati ca si veganii, iar mancarea o prepara la o temperatura mai mica de 37 de grade Celsius, pentru a nu distruge enzimele si o parte din nutrienti si pentru a nu diminua continutul co ntinutul de vitamine si minerale.
Urmatoarele tipuri de vegetarianism nu sunt general acceptate: Fructarienii sunt persoane care mananca numai fructe, nuci, seminte, vinete, rosii si alte produse vegetale care pot fi adunate fara a face rau copacului / plantei respective (unii fructarieni accepta doar fructele / legumele care au cazut singure). Astfel, un fructarian poate manca pepeni, castraveti, rosii, leguminoase, dar va refuza cartofii sau spanacul.
Aceasta forma de vegetarianism este foarte disputata, in sensul ca nu se stie clar daca urmand o dieta fructariana se poate evita malnutritia. Flexitarianii sunt persoanele care consuma carne ocazional. Termenul apare pentru prima data mentionat in 1992. Un flexitarian poate urma o dieta vegetariana acasa, dar poate consuma carne la o masa in oras cu familia sau cu prietenii. In 2003, America Dialect Society a votat termenul de flexitarian drept cel mai utilizat cuvant si l-a definit ca un "vegetarian care mananca doar ocazional carne". Motive pentru care unele persoane considera ca trebuie sa urmeze un regim flexitarian: Dieta vegetariana conserva apa si resurse terestre; Din punct de vedere etic nu se opun consumului de carne, insa considera dieta vegetariana ca fiind mai ieftina; Membrii familiei sunt vegetarieni si, prin urmare, o dieta flexitariana este foarte convenabila; Considera dieta vegetariana foarte sanatoasa, insa le place sa savureze carnea.
Sfaturi utile pentru vegetarieni Exista multe alimente care contin ingrediente derivate din animale, iar unele constituie o adevarata "capcana" pentru vegetarieni: Gelatina , de exemplu, este facuta din ligamente, tendoane, oase din animale care au fost fierte in apa. Este adesea intalnita in produsele de cofetarie: inghetata sau alte produse lactate; Grasimile animale sunt grasimile animalului sacrificat si se intalnesc intr-un numar insemnat de produse alimentare, inclusiv in biscuiti, prajituri si margarina; Seul si untura sunt, de asemenea, tipuri de grasime animala; Anumite adaosuri alimentare (de exemplu, E-urile) pot d eriva din surse animale.
A fi sau a nu fi vegetarian? Intr-o goana permanenta dupa vitamine si minerale este imposibil sa nu fi dat din intamplare peste conceptul de vegetarianism si cunoscutele lui tipologii: lacto-ovovegetarienii, lacto-vegetarienii, ovo-vegetarienii, veganii, naturistii, fructarienii, pescovegetarienii, pollo-vegetarienii. Termenul de vegetarian strict poate sa faca referire la o dieta a veganilor (vegetarienii puri/stricti, care exclud consumarea oricarui produs animal si evita p ana si purtarea hainelor din acest tip de produse), insa in alte cazuri poate insemna o dieta lacto-ovovegetariana (vegetarienii care nu consuma carnea, dar accepta laptele si ouale). Semivegetarian este un termen folosit pentru a descrie o persoana care nu consuma carne (deloc sau poate doar putina), dar mananca peste. Aceste persoane sunt numite uneori pesco-vegetarieni. Atata vreme cat vor exista interferente intre omnivori si v egetarieni, nu vom afla cu siguranta ce inseamna sa fii vegetarian. Dar trebuie sa stii ca o dieta vegetariana echilibrata si diversificata poate asigura necesarul de nutrienti de care are nevoie organismul si ca exista mai multe dovezi stiintifice care atesta faptul ca un vegetarian poate sa fie cu mult mai sanatos decat o persoana care consuma carne. La intrebarea controversata "esti considerat vegetarian daca mananci carne de peste sau
pasare?" vei avea surpriza ca, in functie de mentalitatea fiecarui popor in parte, sa obtii niste raspunsuri total diferite. De la Pitagora pana in prezent, termenul de vegetarian a cunoscut diverse modificari si diviziuni care au nascut si multe controverse. Apare pentru prima data la filosoful grec Pitagora, care-l considera insasi conditia esentiala pentru o convietuire armonioasa, prin abstinenta de la orice fel de carne. Termenul provine din cuvantul latinesc "vegetus" care inseamna "proaspat, sanatos si activ". Un vegetarian isi construieste o dieta in care introduce doar cereale, leguminoase, nuci, alune, seminte, fructe, cu sau fara produse lactate si oua. Un vegetarian nu mananca nici un fel de carne, fie ea de peste, pasare, vanat, crustaceu, molusca. Asadar, conceptul de vegetarianism se subscrie unei diete compuse din mancaruri pe baza de plante, suplimentata de unii cu oua si / sau produse lactate. In 1847, participantii la primul miting al Societatii Vegetariene din Anglia au ajuns la concluzia ca un vegetarian este o persoana care refuza sa consume orice fel de carne. Ce inseamna in prezent "a fi vegetarian" si cat de mult s-a diversificat tipologia termenului, daca este sanatos sau nu sa fii vegetarian sunt cateva dintre subiectele pe care le vom trata.
De ce devin oamenii vegetarieni? Din convingerea ca este inuman sa sacrifice animalele pentru a-si asigura hrana; Pentru ca sunt impotriva defrisarii padurilor, in scopul folosirii lemnului pentru construirea unor ferme animaliere; Unii invoca legatura dintre productia de carne, si saracia si foametea din tarile slab dezvoltate; Pentru ca sunt constienti de avantajele unei diete sanatoase, mai ales adultii; Din antipatie pentru gustul carnii; Din motive religioase. Vegatarianismul in diferite tari In Statele Unite ale Americii, vegetarianismul este sinonim cu ovo-lacto-vegetarianismul;
Se spune ca Marea Britanie este "paradisul veganilor"; In Germania confuzia dintre vegetarianism si pesco/pollo-vegetarianism este des intalnita. In Australia, in lista de ingrediente a produselor alimentare nu este obligatoriu sa se precizeze daca aromele utilizate sunt sau nu de origine animala, prin urmare vegetarienilor le este foarte greu sa deosebeasca produsele corespunzatoare lor; In Asia nu este simplu sa fii vegan, nici chiar daca esti un simplu turist vegan. Cand vine vorba despre mancatul in oras, oferta este foarte saraca pentru un vegan, care nu va putea alege altceva decat orez alb si legume; In Japonia, vegetarienii sunt o raritate, deoarece preturile acelor produse indicate pentru ei (fructe, legume) sunt foarte mari. Asadar, daca in Europa este mai ieftin sa fii vegetarian, in Japonia nu iti permiti sa fii vegetarian; Indonesia este potrivita pentru un vegetarian pentru ca este foarte bogata in fructe tropicale;
In India exista un numar insemnat de vegetarieni, astfel incat procurarea alimentelor corespunzatoare nu reprezinta o problema.
Stiati ca: Vegetarianismul era foarte apreciat de filosofii Greciei Antice, inclusiv de Platon;
Vegatarianismul era primordial in viata lui Mahatma Gandhi, care a scris numeroase texte pe aceasta tema; In 1945, sondajele aratau ca in Marea Britanie existau aproximativ 100.000 de vegetarieni. In prezent s-a ajuns la o crestere de 10.000.000 de persoane care adopta o asemenea dieta; In lista vegetarienilor celebri se numara Leonardo da Vinci, Charles Darwin, Socrate, Platon, Shakespeare, J.J. Rousseau, Thomas Edison, David Duchovny, Moby, Brad Pitt, Drew Barrymore, Kim Basinger, Alicia Silverstone, Alec Baldwin, Liv Tyler, Mark Twain, Jerry Seinfeld.
8 alimente esentiale pentru fiecare vegetarian De la o inima sanatoasa pana la bunastarea animalelor, exista o multitudine de motive pentru a renunta la carne si a deveni vegetarian. Din punct de vedere nutritional, aceasta trecere afecteaza organismul, deoarece "se trezeste" dintr-odata privat de cei cinci nutrienti vitali: proteine si fier (care sunt cel mai greu de obtinut in cantitati adecvate), calciu, zinc, vitamina B12 si vitamina D.
Carnea ofera organismului proteine, grasimi, vitamina B si minerale (in principal fier si zinc), iar pestele pe langa cele enumerate asigura si necesarul de vitamine A, D si F. Cum putem substitui carnea?
Cateva solutii simple care ofera necesarul de nutrienti pentru buna functionare a fiecarui organism. Tofu este o adevarata sursa de proteine, zinc si fier. O jumatate de ceasca de tofu iti poate oferi peste 100 mg de calciu, dar si 30% din necesarul zilnic de vitamina D care favorizeaza absorbtia calciului in organism. De asemenea, laptele din soia este foarte bogat in calciu si vitamina D. Sfat: tofu constituie un substitut eficient pentru carnea de pasare si peste si poate fi folosit cu incredere in orice reteta. Lintea , la fel ca fasolea boabe, face parte din familia leguminoaselor si constituie o excelenta sursa de proteine si fibre solubile. Insa, lintea are un avantaj fata de fasolea boabe: contine de doua ori mai mult fier si este foarte bogata in vitamine B. Pentru noii vegetarieni, lintea este alimentul potrivit pentru a atenua trecerea brusca la legume. Sfat: supa de linte este doar inceputul. Adauga linte la tocana de legume sau alte sosuri de legume; amesteca-o cu ceapa rosie; gateste-o cu morcovi. Experimenteza cat mai multe combinatii! De exemplu, lintea rosie se fierbe foarte repede si poate fi pisata pentru a face
un piure. Fasolea boabe o ceasca pe zi iti poate oferi o treime din necesarul zilnic de fier, proteine si fibre. Mai mult, aceste fibre sunt solubile si ajuta la mentinerea unui colesterol scazut. De asemenea, o ceasca de fasole boabe furnizeaza o cantitate insemnata de potasiu, zinc, vitamine B si calciu. Este important sa clatesti bine fasolea conservata in cutie. Sfat: amesteca fasole cu zarzavat si paste din grau; adaug-o in supe cu diverse combinatii de legume; iar pentru un gust diferit conserva singura fasolea boabe. Nucile si alunele sunt o sursa de proteine, zinc si vitamina E. O jumatate de ceasca de migdalele asigura 175 mg de calciu pe zi. Studii recente au aratat ca nucile si alunele nu ingrasa, cu toata ca au foarte multe calorii. Ba mai mult, alunele americane ajuta la slabit. Sfat: adauga-le in diferite salate; garniseste supele; faramiteaza-le in briose si placinte. Cerealele asigura necesarul de vitamina B12 , fier, calciu si fibre insolubile (care reduc riscul cancerului de colon si a altor tulburari digestive). Tine minte ca daca nu consumi zilnic oua si produse lactate, trebuie sa iei un supliment de vitamina B12. Sfat: Deoarece diferite cereale asigura diferiti nutrienti, imbina-le corespunzator. Legumele verzi precum spanacul, broccoli, salata verde au un continut mare de fier (in special spanacul), vitamina A si calciu (intr-o forma foarte greu de absorbit). Sunt si o sursa de antioxidanti care ajuta la combaterea cancerului. Sfat: gatirea lor si stropirea cu zeama de lamaie si otet face calciul mai usor de absorbit in organism. Imbina intotdeauna alimentele bogate in fier cu acelea bogate in vitamina C, deoarece aceasta ajuta la absorbtia fierului. Amesteca-le in salate cu ardei rosu si galben, rosii, morcovi, mandarine si portocale; iar daca le preferi gatite, inabusa legumele verzi in ulei de masline si adauga piper, usturoi si ceapa. Fructele de mare sunt bogate in minerale (fier, magneziu, calciu, iod, crom) si in vitamina A, C, E si multe din complexul B. Sfat: adauga-le in sandvisuri si salate; gateste-le cu alte legume sau foloseste-le in supe. Fructele confiate (caise, stafide, prune, mango, ananas, smochine, cirese) au un continut ridicat de fier, iar combinate cu alune si nuci asigura necesarul de minerale, vitamine si unele fibre. Sfat: imprastie-le prin salate; amesteca-le in pireu de cartofi; sau combina-le cu alune, nuci si seminte; taiate marunt ele pot fi asortate cu budinca, placinta, prajitura si cereale.
Nutrienti de baza Multi oameni se gandesc cu ingrijorare ca daca renunta la carne si peste sunt in pericol de a fi deficienti din punct de vedere nutritional. Insa, nu isi are rostul o asemenea ingrijorare, deoarece toti nutrientii esentiali pentru organism pot fi obtinuti cu usurinta printr-o dieta vegetariana. Numeroase studii au relevat faptul ca o dieta vegetariana este mult mai sanatoasa decat una bazata pe consumul de carne. De obicei, nutrientii se impart in cinci clase: carbohidrati, proteine, grasimi (inclusiv
uleiurile), vitamine si minerale. Dar mai avem nevoie de apa si fibre alimentare. Cu totii sunt extrem de importanti pentru sanatatea, si implicit, vitalitatea organismului nostru, desi avem nevoie de ei in diferite proportii (de la 250 de grame de carbohidrati pe zi, pana la mai putin de 2 micrograme de vitamina B12 in aceeasi unitate de timp). Carbohidratii, grasimile si proteinele sunt numite macro-nutrienti, iar vitaminele si mineralele sunt micro-nutrienti. Carnea asigura organismului necesarul de proteine, grasimi, vitamine B si minerale (in special fier, zinc, potasiu si fosfor). In plus fata de cele enumerate, pestele contine si vitamina A, D si E. O dieta vegetariana este solutia perfecta, deoarece toate aceste elemente pot fi cu usurinta obtinute numai din surse vegetale.
Proteinele Femeile au nevoie de 45 grame de proteine pe zi (sau chiar mai mult in cazul femeilor insarcinate, aflate in perioada de lactatie sau foarte active), iar barbatii de aproximativ 55 grame (sau chiar mai mult daca sunt foarte activi).
Vegetarienii pot obtine necesarul de proteine din: Leguminoase - mazare, linte, fasole; Cereale - grau, orz, porumb, hrisca, ovaz, secara, orez; Nuci - alune de padure, fistic, migdale, arahide, nuci; Seminte - de susan, dovleac, floarea-soarelui; Soia si produse din soia - tofu, tempeh, burgeri vegetarieni, lapte din soia; Produse lactate - lapte, branza, iaurt. In cadrul unei diete vegetariene este esentiala o echilibrare a amino-acizilor, acestia fiind unitatile din care sunt alcatuite proteinele. In total exista 20 de tipuri distincte de astfel de compusi, cei mai multi fabricati de organismul fiecaruia prin transformarea altor aminoacizi. Insa, opt dintre acesti aminoacizi, nu miti si "amino-acizi esentiali" nu pot fi produsi de corpul nostru si, prin urmare, trebuie obtinuti printr-o dieta corespunzatoare. Un produs vegetal nu contine toti aminoacizii necesari, dar prin diversificarea si echilibrarea dietei nu trebuie sa ne mai facem nici o grija pentru existenta in organismul nostru a aminoacizilor atat de necesari.
Carbohidratii
Constituie principala noastra sursa de energie, majoritatea dintre ei provenind din surse vegetale. Exista trei mari tipuri de carbohidrati: Zaharurile simple sau carbohidratii simpli se intalnesc in fructe, lapte si in zaharul obisnuit. Este indicata evitarea consumului excesiv de zahar rafinat, deoarece acesta este sarac in fibre, vitamine si minerale si poate fi principala cauza a aparitiei numeroaselor boli de dentitie; Carbohidratii complecsi se gasesc in cerealele integrale si legumele radacinoase
(pastarnac, cartofi, patrunjel). Acesti carbohidrati sunt esentiali pentru sanatatea organismului. Se recomanda consumarea carbohidratilor nerafinati (painea integrala, orezul brun) datorita continutului ridicat de fibre alimentare esentiale si vitamina B. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca 50-70% din aportul zilnic de energie sa provina din carbohidratii complecsi; Fibrele alimentare constituie partea nedigerabila a carbohidratilor. Le intalnim in cerealele integrale, fructe (proaspete sau uscate) si in legume. Acestea pot preveni numeroase probleme digestive si protejeaza impotriva cancerului de colon. Grasimile si uleiurile
Sunt alcatuite din subunitati numite acizi grasi. Se stie ca grasimile in exces dauneaza grav sanatatii, insa in cantitate moderata ajuta la refacerea tesuturilor, la producerea hormonilor si la asimilarea unor vitamine. Doi dintre acizii grasi - linoleic si linolenic sunt esentiali intr-o dieta si pot fi obtinuti din vegetale. Exista doua tipuri de grasimi: Saturate (grasimile animale) care consumate in exces pot conduce la cresterea nivelului de colesterol, expunand organismul la boli de inima; Nesaturate (grasimile vegetale: mono-nesaturate si poli-nesaturate). Se recomanda folosirea celor mono-nesaturate (uleiul de masline, arahide), deoarece cele poli-nesaturate (uleiul de floarea-soarelui) devin instabile la temperaturi ridicate.
Vitaminele Nu pot fi sintetizate de corpul uman (deloc sau in cantitati infime pentru organism). Prin urmare, trebuie obtinute din alte surse.
Vitamina A se obtine din legumele galbene, portocalii si rosii (morcovi, tomate), legumele cu frunze verzi si din fructe (caise, piersici); Din complexul de vitamine B, cu exceptia vitaminei B12, toate celelalte pot fi obtinute din cereale integrale, nuci, seminte, legume verzi. Un consum de lactate si oua ofera necesarul zilnic de vitamina B12. Vegetarienii stricti pot lua vitamina B12 din soia si produse din soia (lapte de soia, burgeri vegetarieni) si din cereale Vitamina D nu se gaseste in plante, ci este produsa de organismul uman prin expunerea la lumina si soare. Surse de vitamina D sunt si : margarina, laptele, branza, untul. Ajuta la absorbtia calciului in organism; Vitamina C se obtine prin consumul de fructe proaspete, cartofi si legume cu frunze verzi. Ajuta la absorbtia fierului in organism; Vitamina E se gaseste in cerealele integrale, uleiurile vegetale si ouale de tara; Vitamina K poate fi obtinuta din cereale si legume.
Mineralele
Indeplinesc numeroase functii in organismul uman. Calciul- se gaseste in produsele lactate, cerealele integrale, paine, apa de izvor, legumele cu frunze verzi, nuci, seminte (in special semintele de susan), fructele uscate si branza. Calciul ajuta la intarirea oaselor si a dintilor; Fierul - este necesar pentru producerea globulelor rosii ale sangelui. Se poate obtine consumand legume cu frunze verzi, fructe uscate, linte, cereale integrale, paine si leguminoase; Zincul - joaca un rol important in protejarea sistemul imunitar si in multe reactii ale enzimelor. Se gaseste in: branza, seminte de susan si dovleac, legume verzi, linte si cereale integrale; Iodul - este prezent in legume, produse lactate si fructe de mare.
