Unit Linked

CUPRINS:

I NTRODUCERE ............... ....................... ................ .......... ............... ...................... ............... ............ ............... ....................... ................ .......... ............... ....................... ........ 2 ........................... ..... ................................ ......................... ....... ................................ ........................... ..... ... 4 1. ASPECTE TEORETICE ................................ 2. Piaa asigurrilor asigurrilor unit unit linked în România ................................ ......................... ....... ................................ ........................... ..... ......... 9 3. Produse de asigurri de via de tip unit linked oferite de ING Asigurri de via România S.A. S.A. ............... ...................... ............... ............ ............... ....................... ................ .......... ................ ........................ ............... ......... ............... ....................... ................ .......... .... 13 3. 1. Descrierea grupului grupului ING ................................ .......................... ...... ................................ ....................... ......... ......................... 13 3. 2. Tipuri de contracte ................................ ....................... ......... ................................ .......................... ...... ................................ ....................... ......... .. 14 3. 3. Fondurile Fondurile de investiii investiii ale contractelor de tip unit-linked................................ .......... 19 3.3. 1. Progra Pr ograme me de inves tii ti iii în lei ............... ....................... ............... ........... ............... ....................... ................ .......... ......... ......... 19 3. 3. 2.Componena 2.Componena programelor de investiii în lei ................................ ........................... ..... .................. 22 3. 3. 3. Fondurile în care investesc programele ING Unit Linked................................ ........................... ..... . 24 3. 3. 3. 4.Programe de investiii investiii în dolari SUA ................................ ............................ .... ................................ .......................... ...... 25 ........................ ............... ......... ............... ....................... ................ .......... ................ ........................ ............... ......... ............... ....................... ............ 29 Concluzii: ................ ibliografie................ ........................ ............... ......... ............... ....................... ................ .......... ................ ........................ ............... ......... ............... ....................... ............ 30 Bibliografie

1

INTRODUCERE

În ultimii ani, companiile s-au întrecut în oferte de polie de asigurare de via cu fonduri de investiii ataate. Aceste produse, numite asigurri unit-linked, investesc o mare parte din prima pltit de asigurat în fonduri administrate de compania de asigurri sau de un administrator extern, iar partea mai redus a primei pri mei este destinat acoperirii riscului asigurat (decesul, invaliditatea, etc.). Asigurrile de via de tip unit-linked sunt asigurri pe baza de investiii, care ofer nu numai protecia prin asigurare, ci i posibilitatea investirii. Prima pe care o pltete asiguratul este investit într-unul sau mai multe fonduri de investiii puse la dispoziie de ctre asigurator, din care asiguratul primete apoi o cot parte (un anumit numr de ³unituri´). Asiguratul are dreptul de a opta pentru structura i fondurile în care se vor investi   primele pltite de el, având posibilitatea ca, pe parcursul derulrii asigurrii s schimbe aceast structur. Condiia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiii este de a cumpra o asigurare de via. Asigurarea de via unit-linked 1 difer de asigurrile de via clasice, în special în ce  privete mecanismul de fructificare, dar i prin o nou metod de distribuire a beneficiilor i  prin faptul c transfer riscul investiional asupra asiguratului. Acest tip de asigurare nu se mai bazeaz pe relaia contractual clasic, exprimat în uniti monetare, între anga jamentele asigurtorului (suma asigurat înscris în contract i un beneficiu garantat). Toate variantele de polie unit-linked au ca element comun faptul c obligaiile asigurtorului, rezervele matematice i în unele cazuri, primele, nu sunt cuantificate direct în uniti monetare, ci în uniti de cont, fiecare unitate reprezentând o fraciune dintr-unul sau mai multe fonduri de investiii. Din acest punct de vedere, exist trei variante de baz ale contractelor unit-linked: 1

Acest tip de asigurare este denumit: in  imitai de cont sau asigurri cu  capital variabil, în Fran în Frana; a; variabiie-Ufe. In  SUA: fracie SUA: fracie verzekering. In Olanda: asigurri Olanda: asigurri de viaa legate d c investiii, in Belgia: asigurri Belgia:  asigurri dc viaa unit-linked, in  Anglia. In România, actuala reglementare reglementare privind clasificarea asigurrilor le denumete  denumete  asigurri de viaa legate de investiii(unit investiii(unit linked).

2

INTRODUCERE

În ultimii ani, companiile s-au întrecut în oferte de polie de asigurare de via cu fonduri de investiii ataate. Aceste produse, numite asigurri unit-linked, investesc o mare parte din prima pltit de asigurat în fonduri administrate de compania de asigurri sau de un administrator extern, iar partea mai redus a primei pri mei este destinat acoperirii riscului asigurat (decesul, invaliditatea, etc.). Asigurrile de via de tip unit-linked sunt asigurri pe baza de investiii, care ofer nu numai protecia prin asigurare, ci i posibilitatea investirii. Prima pe care o pltete asiguratul este investit într-unul sau mai multe fonduri de investiii puse la dispoziie de ctre asigurator, din care asiguratul primete apoi o cot parte (un anumit numr de ³unituri´). Asiguratul are dreptul de a opta pentru structura i fondurile în care se vor investi   primele pltite de el, având posibilitatea ca, pe parcursul derulrii asigurrii s schimbe aceast structur. Condiia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiii este de a cumpra o asigurare de via. Asigurarea de via unit-linked 1 difer de asigurrile de via clasice, în special în ce  privete mecanismul de fructificare, dar i prin o nou metod de distribuire a beneficiilor i  prin faptul c transfer riscul investiional asupra asiguratului. Acest tip de asigurare nu se mai bazeaz pe relaia contractual clasic, exprimat în uniti monetare, între anga jamentele asigurtorului (suma asigurat înscris în contract i un beneficiu garantat). Toate variantele de polie unit-linked au ca element comun faptul c obligaiile asigurtorului, rezervele matematice i în unele cazuri, primele, nu sunt cuantificate direct în uniti monetare, ci în uniti de cont, fiecare unitate reprezentând o fraciune dintr-unul sau mai multe fonduri de investiii. Din acest punct de vedere, exist trei variante de baz ale contractelor unit-linked: 1

Acest tip de asigurare este denumit: in  imitai de cont sau asigurri cu  capital variabil, în Fran în Frana; a; variabiie-Ufe. In  SUA: fracie SUA: fracie verzekering. In Olanda: asigurri Olanda: asigurri de viaa legate d c investiii, in Belgia: asigurri Belgia:  asigurri dc viaa unit-linked, in  Anglia. In România, actuala reglementare reglementare privind clasificarea asigurrilor le denumete  denumete  asigurri de viaa legate de investiii(unit investiii(unit linked).

2

y

 primele (cu componentele lor de economisire, respectiv, de acoperire a riscului asigurrii de via) i prestaiile asigurate în caz de deces sunt exprimate în uniti monetare;

În loc s garanteze o rat a dobânzii uniform, asigurtorul plaseaz partea din prim destinat fructificrii intr-unul sau mai multe fonduri de investiii, propuse de societatea de asigurare dar alese de asigurat. Evoluia rezervei matematice este legat de modificarea  preului de pia al valorilor în care a fost investit investit prima. y

  primele sunt fixate în uniti monetare, în timp ce prestaiile asigurate sunt exprimate în uniti de cont;

y

atât primele cât i prestaiile asigurate sunt exprimate în uniti de cont.

În acest caz, tariful de prim este evaluat în uniti de cont la preul zilei, mecanismul fixrii primei fiind asemntor asemnt or cu cel al contractelor încheiate într-o într-o moned strin. La produsele de tip unit linked, partea din prim destinat fructificrii nu alimenteaz un fond colectiv al tuturor tutur or asigurailor, ci este afectat integral fondului fondului propriu (.contului") al fiecrui asigurat, dup principiul cantonrii activelor, iar venitul provenit din plasamente revine numai asiguratului a siguratului.. Partea din prim destinat acoperirii riscului asigurrii de via servete la constituirea unui capital de deces, cel mai adesea pltibil ine clin primul an de asigurare. Datorit tuturor acestor particulariti, asigurarea de via de tip unit linked a fost caracterizat ca fiind Äaplicarea principiilor fondurilor comune de plasament la componenta de economisire a primei i a principiilor asigurrilor de via la componenta de risc a  primei"2. Fondurile prin care sunt fructificate primele cuprind o anumit gam de investiii, gestionate de instituii specializate în profitul tuturor investitorilor (fonduri comune de  plasament). Fondul este divizat în pri de valori egale, denumite uniti de cont (unit-uri). Mrimea fondului, respectiv a unei uniti de cont, este evaluat periodic (zilnic, sptmânal, sau uneori lunar, dac este vorba de investiii imobiliare) i este comunicat asigurailor.

2

Delvaux, T. Magnee M-op cit p66

3

1. ASPECTE TEORETICE

Asigurarea Unit-Linked este fundamentat tot pe doi piloni, similar cu asigurarea mixt de via, cu meniunea c aceast poli îmbin protecia cu investiia. Aadar, primele de asigurare nu vor mai fi depuse la instituii bancare în vederea fructificrii, ci vor fi investite în unul sau mai multe fonduri de investiii puse la dispoziie de asigurtor, din care asiguraii vor primi, în schimbul primelor pltite, un anumit numr de unit-uri 3. Asiguratul are posibilitatea de a opta pentru plasarea primelor în anumite fonduri i în anumite proporii, având îns posibilitatea de modificare a structurii acestora. Componenta protecionist  presupune

o asigurare de via pe termen nelimitat, suma

asigurat în caz de deces aleas de client fiind garantat de asigurtor. Suma asigurat este stabilit de asigurat între o anumit limit minim i o limit maxim corespunztor cu vârsta asiguratului i prima pltit de acesta. în cazul decesului asiguratului, beneficiarii vor încasa maximul dintre suma asigurat în caz de deces i valoare contului (VC) 4 la momentul respectiv conform graficului 1.

Graf.1.Mecanismul de funcionarea unei asigurri Unit-linked  Componenta investiional

const în cumprarea de uniti de cont în fondurile

financiare special constituite. În funcie de legislaie, piaa de capital i posibilitile de investire, asigurtorul poate crea mai multe fonduri din care asiguratul are posibilitatea s aleag.Asigurarea se poate încheia pe minimum cinci ani, vârsta de intrare în asigurare fiind 3Unit-ul reprezint o diviziune a unor fonduri de investiii, ce confer asiguratului dreptul de a participa la  performanele acestor fonduri. 4 VC - reprezint acronim pentru valoarea contului" aferent poliei i se calculeaz prin înmulirea numrului de unit-uri cu valoarea unui unit corespunztor fondului pentru care s-a optat. 

4

de minimum 15 ani, în funcie de asigurtor, iar vârsta de ieire din asigurare fiind vârsta legal de pensionare. Asigurarea Unit-Linked funcioneaz diferit de asigurarea mixt de via, în sensul c asiguratului, în afara de suma în caz de deces, nu îi este garantat nimic la sfâritul contractului. Valoarea contului poate fluctua în funcie de evoluia fondurilor de investiii, riscul aparinând în totalitate contractantului. Aadar, acest tip de asigurare nu cunoate fenomenul finalitii anticipate. Ca procedur de subscriere, trebuie parcurse anumite etape. în prima etap, potenialul asigurat va trebui s completeze o cerere-chestionar 5 i un chestionar medical 6. În situaia în care se constat anumite probleme de ordin medical, asigurtorul va cere completarea unor  chestionare medicale, specializate pe fiecare afeciune în parte, în vederea identificrii complete a eventualelor probleme i chiar efectuarea unor analize de specialitate. De menionat este faptul c toate analizele solicitate de asigurtor vor fi suportate de el însui. Asigurtorul poate solicita de asemenea, efectuarea unor analize medicale, dac asiguratul a depit o anumit vârst sau dac a solicitat o sum asigurat foarte mare. Dac asiguratul solicit încheierea unor asigurri pentru sume foarte ridicate, asigurtorul poate solicita completarea unui chestionar financiar, în care asiguratul s demonstreze c poate susine o asigurare de asemenea nivel. Dup analiza tuturor informaiilor primite, departamentul de underwriting va proceda fie la emiterea poliei, fie la r espingerea prelurii în asigurare. Primele de asigurare pot fi achitate fie unic, fie ealonat, existând posibilitatea schimbrii frecvenei de plat a acestora, gratuit, la fiecare aniversare. De asemenea, în cazul atarii clauzei de indexare, asiguratul poate ajusta primele de asigurare cu rata inflaiei, ac est fapt generând i o modificare proporional a sumei asigurate. Suplimentar primelor de asigurare depuse, asiguraii mai pot depune i prime suplimentare, bani ce vor merge exclusiv ctre partea de investiie. Asiguratul poate retrage o cot din numrul unitilor investiionale din contul su, oricând pe durata contractului dac îndeplinete o serie de condiii. 7 Aceste rscumprri 5

Cererea-chestionar este un document în care vor fi trecute toate datele cu privire la contractantul asigurrii, asigurat i beneficiar, precum i date referitoare la polia efectiv: sume asigurate, clauze suplimentare, prime de asigurare, programe de investiii etc. 6 Chestionarul medical este un document ce se completeaz în mod obligatoriu, pe proprie rspundere, ce conine date despre starea de sntate a asiguratului i va sta la baza analizei riscului la care este expus. 7 Underwriting (subscriere) - departament specializat pentru evaluarea i subscrierea riscurilor la asigurrile de via.

5

 pariale pot fi cu rambursare sau fr rambursare. în cazul în care rscumprarea este fr rambursare, valoarea contului se va diminua cu suma rscumprat. Dac se opteaz pentru o rscumprare parial cu rambursare, contul va rmâne neafectat, asiguratul primind un fel de împrumut de la asigurtor cu o anumit dobând. Asiguratul poate solicita asigurtorului rscumprarea total a poliei înainte de a ajunge la maturitate din care va primi o valoare egal cu diferena dintre valoarea contului evaluat la acea dat i taxa de rscumprare plus eventualele datorii la poli.8 Contractantul asigurrii, pe toat perioada de derulare a contractului, are dreptul s transfere9 unit-uri dintr-un fond în altul i s redirecioneze 10 primele de asigurare în alte fonduri. La sfâritul contractului, asiguratul poate opta pentru a-i ridica toat suma sau s o ealoneze într-un numr de rente. Circuitul unei asigurri unit-linked este prezentat în figura 2. Client

Compania de investiii

Compania de asigurare

Programe de investiii alese de clieni Suma asigurat în caz de deces

Componenta  protecionist

Componenta investiional

 Numr de unit-uri din programele de investiii unit-linked

8 Aceste condiii se refer în generat la faptul c în momentul cererii de rscumprare parial, asiguratul trebuie s aib în cont o anumit valoare i trebuie s fi trecut o perioad minim de timp ca stagiu de cotizare. Datoriile la poli se refer la r atele scadente i neachitate, precum i la eventuale sume de rambursat în cazul unor rscumprri pariale cu rambursare 9Transferul de unit-uri se concretizeaz în momentul în care asiguratul dorete ca unit-urile deinute într-un fond s fie transferate în alte fonduri. 10 Redirecionarea, spre deosebire de transfer, se refer exclusiv la direcionarea primelor ulterioare ctre alte fonduri, iar unit-urile existente în fond rmânând nemodificate .

6

Pe lâng aceste avantaje oferite asiguratului, poliele de tip unit-linked sunt eficiente. în comparaie cu cele clasice, i datorit flexibilitii lor 11. Astfel: y

  prima nu este fix, asiguratul putând opta pentru majorarea sau diminuarea acesteia;

y

suma asigurat, aleas iniial de asigurat între o limit minim i una maxim,  poate fi mrit sau micorat pe parcursul derulrii contractului;

y

y

 poate fi modificat frecvena de plat a primelor; suma asigurat i în consecin primele pot fi ajustate cu rata inflaiei, la fiecare aniversare a contractului;

y

asiguratul poate retrage oricând o parte din unit-urile din contul su;

y

asiguratul poate transfera, la anumite perioade, unit-uri între fondurile financiare alese de el pentru invesliii.

Fa de contractele tradiionale, poliele de tip unit-linked au i avantajul transparenei, ceea ce elimin o serie de elemente ale asimetriei informaionale dintre asigurat i asigurtor i duce la creterea încrederii în asigurare. Asigurtorii au, în general, obligaia de a informa asiguratul cu privire la : y

categoriile de valori care compun fondurile de plasament propuse i proporiile acestora în total;

y

gradul de risc al fiecrui fond;

y

regulile de estimare a valorilor ce compun fondul;

y

modul de determinare a valorii unui unit;

y

modificarea valorii unui unit, cel puin o dat pe an, dar de regul la intervale mai mici, aa cum s-a artat.

 Produsele unit linked prezint urmtoarele trsturi: y

 prima de asigurare nu este fix, clientul poate modifica oricând mrimea primelor de asigurare;

y

clientul poate alege suma asigurat între un minim i un maxim stabilite în funcie de vârsta asiguratului i de valoarea primei pltite, iar aceasta sum este garantat pe toat durata contractului i poate fimodificat oricând;

y

 plata primelor de asigurare este ealonat i exist posibilitateamodificrii frecvenei de plat la fiecare aniversare a contractului;

11

Ciurel V. ± p.453

7

y

clientul poate oricând s retrag o cot din numrul unit-urilor în contul su, cot exprimat ca procent sau sum fix;

y

în cazul în care clientul nu mai poate plti primele de asigurare contractul unit-linked se transform intr-un contract cu sum asigurat redus, adic noua sum asigurat va fi egal cu cu valoarea contuluicontractantului la momentul încetrii plii primelor;

y

în cazul unui contract cu sum asigurat redus, clientul are dreptul s fac retrageri   periodice prin reducerea contului su, reduceri care se pot face sub forma de cote  procentuale sau în sum fix, atâta timp câtcontul nu este nul;

y

contractantul asigurrii are dreptul, de regul o data pe an, s transfere unit-uri între fondurile financiare în care se afl banii si.

8

2. Piaa asigurrilor unit linked în România

În România, activele aferente polielor de asigurare unit-linked s-au dublat în anul 2005, comparativ cu 2004, depind 177 de milioane de euro. În 2006, patru jucatori de pe piaa asigurrilor vindeau astfel de produse : Allianziriac, Aviva, ING Asigurri de Via i Interamerican. Alte cinci companii anunau în acelai an c vor lansa asigurri unit-linked : KD Life, AIG Life, Generali Asigurri, Omniasig Asigurri de Via i Ceccar-Romas, cumprat la sfâritul anului 2005 de grupul financiar ungar OTP. Muli juctori de pe piaa asigurrilor de via erau de prere în anul 2006 c, treptat, asigurrile unit-linked le vor înlocui pe cele tradiionale. Ei spuneau c acest lucru se va datora scderii randamentului plasamentelor în depozite bancare i gradului mare de risc al  plasamentelor pe burs, ceea ce determina cutarea altor oportuniti de investiii. La trei ani distan, în 2009, realitatea din pia avea s-i contrazic, produsele unitlinked având o pondere de 29%, restul de 7 1% fiind reprezentat de asigurrile de via tradiionale. În 2008, piaa de asigurri unit-linked a fost de aproximativ 520 milioane lei, în condiiile în care asigurrile unit-linked au înregistrat scderi de pân la 45%, cauza  principal fiind turbulenele de pe pieele financiare. Majoritatea fondurilor ataate asigurrilor unit-linked au mers pe minus de la începutul anului 2008, cele mai mari scderi fiind la cele cu expunere mare pe aciuni, a cror  valoare a înregistrat scderi importante din cauza crizei financiare. Cel mai mult au sczut fondurile: Activ-Generali (- 44,7%), Exponent-AIG Life (- 40,4%), KD Maximus-KD Life (37,8%), RON Practic 50-Aviva (-29,8%) sau Interextra-Interamerican (-27,8%). Din cele 43 de fonduri, 32 au înregistrat scderi de la sfâritul anului 2007 pân în septembrie 2008 i doar  11 au mers pe plus. Fondurile care au mers pe plus în aceast   perioad sunt: EUR Conservator - Aviva (0,62%), Verde ± ING (0,8 1%), Albastru ING (1,26%), Intersafe - Interamerican (3,84%), Bond ± ING (4,4 1%), RON Practic - Aviva (5,39%), Ronsafe - Interamerican (5,6%), Plus - AIG Life (5,83%), Leu Extra - AllianzTiriac (5,85%), Leu Plus - Allianz-Tiriac (5,92%) i Confident - Generali (6,28). Rezultate pozitive au avut în 2008, asigurrile unit-linked care au investit   preponderent în instrumente cu venit fix, cum ar fi titlurile de stat, obligaiunile sau depozitele bancare. În aceeai perioad i Bursa a raportat scderi importante, îns au devenit

9

foar t atracti

depozitele bancare. Dator it politicii BNR  dobânzile pl tite de bnci la

economiile în lei au a juns la

%, iar bncile se luptau apr i în ofer te promoionale pentru a

atrage lichiditi. În 2008, p iata asigurr ilor de via a avut aceeai structur ca în pr imul tr imestru din 2009. În pr imul tr imestru al anului 2009, la nivelul întregii piee de asigurr i de via,  produsele unit linked au avu t o pondere de 29%, res tul de 7 % fii  nd reprezentat de asigurr ile de via tradiionale. În 2009, aa cum rezu lt i din studiul Comisiei de Supraveghere aAs igurr ilor  (CSA, Xpr imm), per  total pia, ponderea produse lor  tradiionale acrescut în dauna celor de

ti p unit linked:

Cr iza f inanc iar internaional a lovit îns, puternic piaa de capital i instrumentele f inanciare care se bazau pe p lasamente la bursa precum fondur ilemutuale în aciuni. În pr imele nou luni din 2009, pr imele brute subscr ise din asigurr i devia au sczut cu 9,65% fa  de per ioada similar din 2008, la , 8 miliarde de lei, segmentul polielor 

tradiionale consemnând o d iminuare cu 2,33%. Pe de a lt par te, rscumprr ile totale i  par iale au fost în valoare total de 32 , 4 milioane de lei, peste 62% din totalul plilor  efectuate de asigurator i, de 5 2, 2 milioane de lei, va loare cu 55% ma i mare decât în pr imele

trei tr imestre din 2008. Una dintre mar ile provocr i crora industr ia de asigurr i a trebuit sa lefaca fata in 2009 a fos t neîncrederea consuma tor ilor  în societile de asigurare, în condiiile în care aproape trei sfer tur i din români au puin, foar te puin sauniciun fel de încredere în acest e

10

companii. Doar  11% din români au mult i foarte mult încredere în societile de asigurare, în vreme ce aproape trei sferturi (74%) declar c au puin, foarte puin sau niciun fel de încredere în aceste instituii financiare, reiese dintr-un sondaj realizat în octombrie 2009 de Metro Media Transilvania, la comanda Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDSB).

Studiul realizat pe un eantion reprezentativ de 1.199 de subieci de vârst adult arat c 39% dintre repondeni au spus c nu au deloc încredere în asiguratori, 15% au foarte  puin încredere în acetia, iar 20% au declarat c au puin încredere în firmele de asigurri. Acelai studiu comandat de FGDSB i citat mai sus arat c, în percepia   participanilor la sondaj, asigurrile de via unit-linked i asigurrile de via simple se situeaz pe locurile 3, respectiv 5 (din 16) în topul celor mai nesigure plasamente financiare. Astfel, asigurrile unit-linked sunt Äsurclasate´, în acest top, doar de investiiile directe la Burs i de cele în fonduri mutuale, precum i de împrumuturile private cu dobând. De asemenea, românii consider c investiiile în obiecte de art sunt mai puin riscante decât poliele de asigurare de via cu beneficii garantate. De menionat c, în pofida scderilor masive de preuri de pe piaa imobiliar, cauzate de recesiune, românii cred în continuare c investiiile în case, apartamente i terenuri sunt i cele mai sigure, i cele mai  profitabile. Asiguratorii au înregistrat cel mai mare procent total de neîncredere dintre toate instituiile financiare luate în calcul de studiul citat, fiind superior celui manifestat de consumatori fa de sectorul bancar (69%), Burs (72%) i fonduri de investiii sau de pensii  private (73%). Efectul crizei financiare i al neâncrederii: aproape 60.000 de români i-au reziliat de la începutul anului 2009 poliele de asigurare de via de tip unitlinked, dup ce sumele acumulate în conturile lor au sczut considerabil din cauza prbuirii burselor, în timp ce alte câteva mii de persoane i-au retras numai o parte din banii din poliele de asigurare, rscumprrile totale pltite de asiguratori în primele apte luni fiind de 62 mil. euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor (CSA). Incertitudinea, lipsa banilor, creditele, datoriile, cheltuielile mai mari decât veniturile, evenimentele neplcute precum omajul sau îmbolnvirea au fost principalele cauze care au condus la rezilierea multor  contracte. Dac recesiunea va continua si în 20 10, ducând la scderea veniturilor disponibile ale românilor i la majorarea incertitudinii cu privire la stabilitatea locurilor de munc, este

11

 posibil ca rezilierile de contracte de asigurare înainte de maturitate, ca i amânarea achiziiei de asigurri de via s se accentueze. Evoluia pieei de asigurri in 2010 depinde în bun msur si de relansarea altor  sectoare: creditul neguvernamental, industria auto, construciile i imobiliarele. Asigurrile unit-linked sunt produse pe termen lung, de cel puin zece ani, timp în care este normal ca piaa s aib atât scderi, cât i creteri. În final, aceste investiii se dovedesc a fi de cele mai multe ori profitabile. În perioadele de scdere, este important ca asiguraii s nu intre în panic i s nu îsi rscumpere polia, pentru c vor primi mai puini bani decât au investit. Perioada crizei ar   putea fi, pe de alt parte, cel mai bun moment pentru a cumpra uniti de fond la asigurrile unit-linked, deoarece preul acestora este la un nivel redus. Dovada stabilitii, seriozitii i dorinei asiguratorilor de a-i proteja clienii i afacerile o constituie planurile lor de dezvoltare precum i interesul lor permanent de a sprijini asiguraii. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor monitorizeaz atent activitatea de pe piaa asigurrilor de via i ia msuri de cretere a stabilitii pieei, msuri ce se concretizeaz în : y

creterea dispersiei plasamentelor la instituii de credit;

y

evaluarea activelor admise s acopere rezervele tehnice la cea mai mic valoare dintre valoarea de pia i valoarea contabil;

y

evaluarea activelor lichide care se iau în considerare la calculul coeficientului de lichiditate la valoarea de pia;

y

de asemenea, au fost modificate ordinele privind raportrile pe care trebuie s le transmit asiguratorii i brokerii de asigurare, care introduc noi raportri i informaii ce dau posibilitatea determinrii i analizrii unor indicatori de avertizare timpurie în vederea depistrii i preântâmpinrii unor situaii de dificultate financiar a sistemului asigurrilor.

Este mai mult decât evident c asiguraii au nevoie, pe viitor, de produse de investiii cu randament mare i de produse foarte flexibile. Asiguratorii trebuie s furnizeze o mai mare transparen, protecie i garanii crescute, care s asigure o cât mai mare rat a profitabilitii atât pentru client cât i pentru asigurator.

12

3. Produse de asigurri de via de tip unit linked oferite de ING Asigurri de via România S.A.

3. 1. Descrierea grupului ING

Grupul a fost creat în 1991 prin fuziunea celei mai mari companii de asigurri olandeze, Nationale Nederlanden, cu una dintre cele mai mari bnci comerciale olandeze,  NMB Postbank Group, compania care a rezultat fiind numit Internationale Nederlanden Group, pe scurt I-N-G. ING Group este o instituie financiar internaional de origine olandez care ofer servicii bancare, de asigurri i de management al activelor unui numr de peste 85 de milioane de clieni individuali, companii sau instituii din peste 50 de ri. Cu un personal de peste 130.000 de angajai, grupul deservete o gam foarte variat de clieni: indivizi sau familii, mici afaceri sau mari corporaii, instituii sau guverne. ING Group se afl pe locul 7 în clasamentul celor mai puternice companii din lume,   potrivit clasamentului Fortune Global 500 pe anul 2008. ING Group este singura instituie financiar din Top 10, urcând 6 locuri fa de anul trecut. Istoria ING în România a început în 1994. Atunci, ING Bank a fost prima banc strin care a dechis o sucursal în România, dup 1989. În prezent, ING România ofer o gam complet de servicii financiare destinate tuturor categoriilor de clieni : companii, instituii financiare i clieni persoane fizice. ING România are peste 1000 de angajai în cele 27 de orae în care sunt deschise 24 de sucursale pentru companii i 120 uniti ING Self¶Bank, pentru personae fizice. De asemenea, ING România beneficiaz de cea mai mare for de vanzari de produse de asigurare: 2600 de consultani in 61 de orae. ING deine o poziie foarte solid pe toate segmentele pe care activeaz : lider pe piaa de brokeraj i pe piaa financiar primar si secundar; este cea mai mare banc custode si este liderul pieei de asigurri de via. În plus, ING a fost prima institutie bancar care a oferit companiilor i persoanelor fizice o gam complet de servicii electronice : ING OnLine, Self¶Bank i Home¶ Bank. ING Bank este singura banc de pe piaa din România ce beneficiaz de ratingul `AA`, acordat de agenia internaional Standard & Poor`s. Acesta confer ING Bank  statutul de instituie financiar care furnizeaz clienilor o securitate financiar excelent.

13

3. 2. Tipuri de contracte

În portofoliul de produse al societii ING Nederlanden se cuprind atât produse de asigurare individual, cât i produse de asigurare de grup. În funcie de nevoile acoperite, produsele de asigurare ING Nederlanden se grupeaz în :  planuri de investiii: Activ Plus. Capital (vezi ANEXA 1)





 planuri de pensii: Merit, Mentor

(vezi ANEXA 2)



 planuri financiare de economisire : Regal



 planuri financiare de protecie: Prudent, Maraton (vezi ANEXA 4)



 planuri de protecie pentru copii: Academica, Debut (vezi ANEXA 5)

(vezi ANEXA 3)

Dup modul de funcionare, produsele de asigurare ING Nederlanden se grupeaz în : 

asigurri tradiionale: Academica. Debut, Prudent, Maraton, i Regal



asigurri tip unit-linked: Activ Plus, Capital, Merit i Mentor



asigurri i opiuni suplimentare : clauze ce se pot ataa la un contract de asigurare de via; ele sunt asigurri ce vizeaz integritatea individului i sigurana personal i anume:  asigurri suplimentare:

y

asigurarea temporar flexibil - FTR,

y

asigurri de accidente : -

asigurarea de deces din accident-ADR,

-

invaliditate permanent din accident - PAD,

-

deces i invaliditate permanent din accident ± AD,

 opiuni suplimentare: - cretere garantat a suntei asigurate-GIO, - scutire de plat a primelor -

WOP

Deoarece au un mai pronunat caracter modern, vom sintetiza în continuare caracteristicile contractelor de tip unit-linked12. În portofoliul de produse al societii se cuprind produse de tip Unit Linked cu încasarea primelor i, respectiv plata indemnizaiilor, in lei i valut, prin care clienii au acces la piaa de capital româneasc i la pieele de capital internaionale. Produsele de asigurare tip Unit Linked se caracterizeaz prin faptul c includ în cadrul aceluiai contract o asigurare de via i un produs de investiie.

12

Sursa: documentaia Nederlanden privind arest tip de contracte.

14

Mecanismul de funcionare al produselor unit-linked ING este prezentat în figura 1. Prim ealonat

Prim unic CAPITAL

ACTIV PLUS

Prime suplimentare ACTIV PLUS

Cumprare de unituri

Contul contractului în Lei sau USD

Componenta de protecie

Componenta de investiie

Component de  protecie suplimentar

-Despgubire în caz de deces



ACTIV PLUS



-Despgubire în caz de : deces din accident; invaliditate permanent ACTIV PLUS

- Despgubire în caz de

Participarea la programele de investiii ING Nederlanden  prin: cumprare de unituri;  plti pariale 



deces din accident CAPITAL  

-Asigurri de sntate în caz de: accident; îmbolnvire. ACTIV PLUS

15

ACTIV PLUS CAPITAL

Componenta de investiie este foarte flexibil. Clientul are acces permanent la sumele investite, este implicat în direcionarea lor ctre tipurile de portofolii puse la dispoziie de societatea de asigurare i poate oricând s diminuezi sau s majoreze valoarea acestei componente de investiie. Mai mult decât atât, clientul poate opta oricând pentru terminarea contractului, rscumprarea acestuia fcându-sc în lei sau în valut. ING clasific produsele unit linked dup mai multe criterii : 

dup necesitile crora le rspund:



 planuri de investiii: Activ Plus i Capital



 planuri de pensii: Merit i Mentor 

dup moneda de plat:



in lei



în dolari 

dup modalitatea de plat a primelor:



 produse cu plat ealonat



 produse cu plat unic.

 A. Planul de investiii ACTIV PLUS 

Concepute ca produse de tip unit-linked, planurile de investiii ING Nedcrlanden includ in cadrul aceluiai contract i protecia oferit de o asigurare dc via. ACTIV PLUS este un plan financiar care va permite realizarea unei investiii - în lei sau în valut - i care asigur atât acumularea unor fonti uri suplimentare, cât i protecia financiar garantat pe perioada de plat a primelor de asigurare. Durata contractului este pân la vârsta de 95 ani a persoanei asigurate cu o perioad de  plat a primelor de asigurare pân la vârsta de 75 de ani. Durata de plat a primelor este flexibil, contractantul putând alege un minim de 5 ani contracte în lei, i 15 ani - contracte In USD. La sfâritul perioadei de plat a primelor, dac aceasta se încheie înaintea vârstei de 75 de ani ai persoanei asigurate, contractantul are posibilitatea de a opta pentru continuarea plii  primelor. în aceast situaie, se menine activ componenta de protecie dac o nou evaluare  permite acest lucru. Plata primei de asigurare se realizeaz ealonat, asiguratul având aadar posibilitatea de a investi, în mod regulat, o anumit sum de bani.

16

Componenta de protecie

a planului de investiii ACTIV PLUS este reprezentat de o

asigurare de via pe termen limitat, valabil pe durata de plat primelor aleas de asigurat. Aceasta poate fi de cel puin 5 ani - pentru contractele în lei i cel puin 15 ani - în cazul contractelor in valut. Componenta investiional

a acestui plan financiar const în cumprarea de unituri

ale Programelor de investiii ING Nedcrlanden unit-linked în lei i valut, prin plata primelor  ealonate sau prin investirea unor prime suplimentare oricând pe durata contractului. în caz de deces, oricând pe durata dc plat a primelor, beneficiarul desemnat de contractant va încasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunztoare asigurrii de via i valoarea contului contractantului la momentul respectiv. Valoarea sumei asigurate poate fi aleas de client pân la o limit maxim, care se stabilete în funcie de vârsta persoanei asigurate, durata de plat i valoarea primei pltite. Contul asiguratului reprezint echivalentul valoric al unilurilor deinute în Programele de investiii ING Nederlanden. La expirarea contractului, contractantul asigurrii are mai multe opiuni: 

încasarea indemnizaiei de asigurare,



retragerea unei pri din contul su, restul fiind pltit ulterior sub form de rente lunare,



 B  .

transformarea întregii sume în rente (transformarea în produs Merit sau Mentor). Planul de inve stiii CAPITAL

Planul de investiii CAPITAL - disponibil în lei sau valut - este un produs de tip unitlinked cu o component investiional mai puternic, componenta sa de protecie asigurând doar riscul decesului din accident. Dac contractantul dispune dc un capital pe care ar dori s îl investeasc în totalitate într-un anumit moment, poate opta pentru CAPITAL. Pentru acest produs, prima de asigurare este unic i se pltete în momentul încheierii contractului. Componenta de protecie

este reprezentat de o asigurare de deces din accident.

Componenta investiional

a acestui plan financiar const în cumprarea de unituri

ale programelor de investiii ING Nederlanden unit-linked în lei sau dolari - prin plata primei unice iniiale sau prin investirea unor prime suplimentare oricând pe durata contractului. C. Planurile de pensii MERIT i MEN TOR

Planurile de pensii ING , prin produsele de tip unit-linked  MERIT  i  MENTOR, ofer   posibilitatea de a opta i pentru protecia oferit de o asigurare de via, precum i pentru

17

realizarea unor investiii suplimentare. Ele nu depind de pensia oferit de stat, ci se adaug acesteia pentru obinerea unui standard de via dorit. în plus. la acest plan se pot aduga o serie de beneficii suplimentare: îngrijirea medical, în caz de accident, sau preluarea de ctre ING Nederlanden a plilor pentru pensia suplimentar, in cazuri specifice de invaliditate. Administrarea separat a investiiilor suplimentare permite contractantului s decid i asupra modulul în care va folosi aceste rezerve : fie pentru suplimentarea fondului de   pensionare, fie pentru atingerea unora dintre obiectivele lui financiare pe termen mediu, având o mare flexibilitate, potrivit nevoilor fiecruia. Fiecare contractant poate estima care este suma de care va avea nevoie o dat cu încetarea activitii. Aceste produse prezint, spre deosebire de celelalte dou, trei componente: componenta de protecie , componenta investiional

i componenta de pensie. Primele dou componente

sunt comune, cea de-a treia diferind îns. Componenta de protecie de via pe termen limitat  ,

a Planului de pensii MERIT este reprezentat de o asigurare

valabil pe durata de plat primelor aleas de contractantul

asigurrii. Aceasta poate fi de cel puin 5 ani - pentru contractele in lei i cel puin 15 ani - in cazul contractelor în valut. Componenta investiional

a acestui plan financiar const in cumprarea de unituri ale

Programelor de investiii ING Unit Linked în lei i valut, prin plata primelor ealonate sau   prin investirea unor prime suplimentare oricând pe durata contractului. în caz de deces, oricând pe durata de plat a primelor, beneficiarul desemnat dc contractant va încasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunztoare asigurrii de via i valoarea contului contractantului la momentul respectiv. Componenta de pensie

în cazul produsului MERIT const în pensia suplimentar

considerat de ctre asigurat necesar pentru a permite pstrarea unui standard de via constant i dup pensionare (nu mai devreme de 50 de ani). Alegerea nivelului dorit al pensiei aparine asiguratului. Totodat se poate aduce un plus de siguran, optând pentru un  beneficiu de asigurare în caz de deces. Planul de pensii Mentor ofer posibilitatea ca în paralel cu construirea planurilor individuale de pensii asiguratul s constituie resursele financiare necesare pentru întreaga familie, sub forma unei pensii de urma. Pe lâng aceste tipuri de contracte, ING ofer i asigurri suplimentare, ataate  produselor unit-linked : 

Asigurarea suplimentar de deces prin accident (Accidental Death Rider - ADR);

18



Asigurarea sup limentar de invaliditat e permanent din accident (Permanent

Accidental Disab ility Rider - PAD); 

Asigurarea sup limentar de invaliditat e permanent i/sau deces din accident

(Accident Rider - AD); 

Asigurarea suplimentar pentru spitalizare i intervenii chirurgicale in caz de

îmbolnvire i/sau accident: 

3. 3.

Asigurarea temporar f lexi bil.

Fonduril de investi ii ale contractelor de ti unit-linked

Fondur ile ING sunt fondur i interne reprezentând un por tofoliu de diverse ti pur i de active f inanciare administrate exclusiv în scopul asigurr ii. Acest e fondur i sunt divizate î n unitur i. O persoan are acces la aceste fondur i interne doar pr in semnarea unui contract de asigurare unit-linked, moment în care i se creeaz un cont personalizat pr in intermediul cruia  poate urmr i i analiza situaia programelor de investiii. 3.3. 1 .

Programe de i nvest i ii  î n l e i

1

Programele de investiii în lei au fost lansate la

noiembr ie 998 cu un pre de vânzare

iniial de 0000 lei/unit. Preur ile se reca lculeaz zilnic. Programul de investiii ING Unit Linked BOND are un grad de r isc foar te sczut deoarece conine 90% plasamente în titlur i de va loare cu dobând f ix (bonur i de tezaur)  i 0% depozite bancare în lei pe piaa monetar (ING Bank  i ABN Amro Bank). Va loarea acestui fond se va modif ica în funcie de performanele difer itelor plasamente ref lectate în fond. Obiectivul urmr it în administrarea programu lui este maximizarea va lor ii acestuia i obinerea unor cre ter i de capital pr in as igurarea unu i randament crescut al investiiilor. Or izontul minim recomandat pentru investiie est e de an.

Graf ic  .E  l 

i 

 BOND de l  l 

e

Programul ING Unit Linked MIXT 25 are în componen aciuni tranzacionate la Bursa de Valor i Bucureti, titlur i de stat în lei emise de Ministerul Finanelor pr in Banca Naional, depozite bancare în lei pe t ermen scur t i disponi biliti în contur i curent e. Or izont mininim recomandat pentru investiie: 3 ani.

20

Graf ic . E  l 

i e performan ING  M   IXT25 de l a l ansare

La data de 20 ma i 2008 ING a ma i lansat pe piat alte trei programe de investi ii în

lei:ING MIXT50 ;ING MIXT75 i ING EQUITI.

Graf ic  .E  ol  i e performan ING  M   IXT50 ;ING  M   IXT75 i ING  EQ  ITI 

21

3. 3. 2 .C omponena

programel or de i nvesti ii în l ei 

Programul de investiii ING Unit Linked BOND invest ete în titlur i de stat, obligaiuni, titlur i de par tici  pare emise de ING International R omanian Bond  i depozite  bancare.

Graf ic . C omponen ING BOND

Programul de investiii ING Unit Linked MIXT25 invest ete în titlur i de par tici pare emise de ING International R omanian Bond, titlur i de par tici pare emise de ING International

R omanian Equity i depozite bancare.

Graf ic . C omponen ING  M   IXT25

22

Graf ic . C omponen ING  M   IXT50 ;ING  M   IXT75 i ING  EQ  ITI 

La 30 septembr ie 2009, performan  ele înregistrate de Programele de investiii Unit Linked în lei ale ING Asigurr i de V ia de la începutul anului curent au fost de 8,3% pentru Programul de investiii Bond, de 2 ,2% pentru Programul Mixt25, 35% pentru Mixt50, 4 ,2% pentru Mixt75 i de 50,3% pentru Programu l de investiii Equity. Mar  ja de solvabilitate disponi bil a ING Asigurr i de Via fost cu 57% mai mare decât nivelul minim cerut de lege la sfâritul lunii septembr ie 2009, iar activele lichide cu 500% ma i mar i decât nivelul minim cerut, conf irmând soliditat ea f inanciar a companiei. La ING Asigurr i de Via, pr ima medie în R ON pentru contractele unit linked a crescutîn pr imele nou luni ale anului 2009, cu 6,5% fa  de acela i interval din 2008, iar  la contractele de ti p tradiional s-a ma jorat cu aprox imativ 5%. În acelaitimp, valoarea benef iciilor pltite de ING Asigurr i de Via pentru eveniment e asigurate  i contracte a junse la matur itate în int ervalul ianuar ieseptembr ie 2009 a fos t de 39,4 milioane R ON, în cretere cu peste 5% fa de per ioada similar a anu lui precedent.

23

3. 3. 3.

Fondur il e în care i nvest esc programel e ING Unit Li nked 

24

Graf ic . Fondur il e în care i nvest esc programel e ING Unit Li nked  3. 3. 4 .P rograme

 A de i nvestiii în dol ar i SU 

Aceste programe cupr ind plasament e pe pieele f inanciare internaionale i permit accesu l la performanele f inanciare ale celor ma i bine cotate companii din lume. Programele ING Unit Linked în do lar i - R ou $ (agresiv), Al  b $ (neutru) i Al bastru $ (conservator) - reprez int por tofolii cu grade de r isc difer ite. Inves tiiile sunt or ientate cu  precdere spre Fondur ile ING Multicolour - R ed, White, B lue - domiciliat e în Luxemburg  i administrate de ING Asset Invest ment Management din Haga, fondur i care ofer p lasament e

în obligaiuni i aciuni cotate pe pr inci palele piee f inanciare internaionale. Conform actualei legislaii luxemburgheze, prof itul i capitalizarea acestor fondur i nu fac ob iectul nici unei taxe. Obiectivul acestor fondur i este realizarea unor prof itur i relativ stabile i atractive, pe

termen mediu i lung, pr in investiii indirecte în diverse por tofolii din întreaga lume de pe  pieele de capital, instrumente ale pieei monetare sau în aciuni. în acest scop, ING Multicolour Funds

investete lichiditi în alte fondur i, in special in cele ING. Programele de investiii ING Neder landen unit linked în dola sunt structurate astfel: 

95% din active sunt reprezentate de titlur i de par tic ipare în fondur ile corespondente ING Multicolour 

- R ed, White, Blue;

25



5% din active sunt reprezentate de lichiditi aflate fie sub form de disponibiliti în conturi curente,

fie sub form de depozite bancare pe termen scurt; aceste lichiditi sunt pstrate pe piaa intern i ajut la o mai bun administrare a Programelor de investiii Unit-Linked. Structura activelor din componena celor trei fonduri ING Multicolour este urmtoarea : Fondul

ING

Multicolour

Blue - este caracterizat dc o politic inves-tiional defensiv,

implicând o orientare ctre protejarea capitalului i un profit stabil pe termen mediu i lung. Investiiile acestui fond sunt în: 

maxim 10% instrumente ale pieei monetare,



65% obligaiuni,



35% aciuni. Fondul ING Multicolour White

- este unul neutru din punct de vedere al riscului investiional,

acest aspect implicând o orientare ctre investiii stabile i creteri de capital pe termen lung. Investiiile acestui fond sunt în: 

10% instrumente ale pieei monetare,



65% obligaiuni,



35% aciuni. Fondul ING Multicolour

Red - are un profil de risc agresiv, implicând o orientare ctre creteri

de capital pe termen lung. în acest scop, lichiditile acestui fond sunt tot timpul investite aproape în întregime, poziia de cash fiind limitat la cel mult 5%. Investiiile acestui fond sunt în : 

0% instrumente ale pieei monetare,



10% obligaiuni.



90% aciuni. Aceasta structur asigur crearea unui portofoliu eficient pe termen lung, indiferent de fluctuaiile

 pieelor i activelor ce-1 compun. În alegerea unuia dintre programele ING Unit-Linked trebuie s se in seama de orizontul de timp pe care il acoper investiia, Astfel, programul Albastru $, care implic un risc sczut, poate fi eficient pentru un orizont al investiiei de minim trei ani. Programul Alb $, care presupune o expunere moderat la portofoliile de aciuni, poate fi recomandat în cazul unor investiii ce se doresc realizate intr-o perioad rnedie de cinci ani. Programul Rou $,  prin expunerea preponderent la portofoliile de aciuni, presupune o volatilitate ridicat i un risc financiar mai mare decât al celorlalte dou programe. Acesta este recomandat în cazul investiiilor pe termen lung - minim apte ani - cu meniunea c, pe termen lung. câtigurile obinute pot fi mai mari.

26

La

mar tie 200 , a fost lansat programu l de investiii ING Unit-Linked Verde $, care

ofer un por tofoliu nepur ttor de r isc f inanciar alctuit preponderen t din depozite bancare la INGBar ings R omânia. În cadru l programu lui de investiii Unit-Linked Verde în valut,

investiiile sunt fcute în instituii bancare de prestigiu, cu cap ital pr ivat strin, care îi desfoar activitatea pe piaa româneasc. Pentru programele Unit-Linked în dolar i observ o scdere a va lor ii activelor ce le compun, ca urmare a s ituaiei defavorab ile care se înregistreaz pe p ieele internaionale de capital. Cea mai favorabil evoluie este înregistrat de c tre Programu l Al bastru.

Graf ic  .E vol ui e  P rogramel or Unit Li nke în USD

Pr in noul program de investiii Unit-Linked ING Neder landen urmre te cu precdere

înregistrarea unui trend constant cresctor al preului de vânzare, pre care sref lect e evoluia dobânzii medii anua le la depozitele în va lut. Preul de cumprare  i de vânzare a l unitur ilor apar inând programe lor  R ou $, Al  b $, Al bastru $  i Verde $ va ref lecta valoarea de p ia a investiiilor. Va loarea activelor care le compun poa t e s creasc sau s scad, i nf lu   en ând  astfel i valoarea fondur ilor respective. Astfel, valoarea unitur ilor se poa t e modif ica. Performanele înregistrate anter ior nu pot de-

termina evoluiile viitoare a le fondur ilor, iar r iscul investiiei apar ine asiguratului. Flexi bilitatea produselor Unit-Linked ofer pos i bilitatea efectur ii de transferur i de unitur i sau redirecionr i de pr ime între toate cele patru programe de investiii Unit-Linked pe

toat durata contractului.

27

Tabel . E vol ui e preul ui Unit Li nke în USD

Obiectivul acestor fondur i este realizarea unor prof itur i relativ stabile i atractive, pe

termen mediu i lung, pr in investiii indirecte în diverse por tofolii din întreaga lume de pe  pieele de capital, instrumente ale pieei monetare sau în aciuni. în acest scop, ING Multicolour Funds

investete lichiditi în alte fondur i, in special in cele ING ING Multicolour Funds administreaz active în valoare de peste 300 de miliarde de dolar i pentru clieni din întreaga lume, f iind cotate de ctre prestigioasa f irm de rating Standard & Poor's ca ocupând locul 2 pe pieele offshore în ceea ce pr ivete rezultatel e obinute din administrarea fondur ilor. Este mai mult decât evident c asiguraii au nevoie, pe viitor, de produse de investiii cu randament mare i de produse foar te f lexi bile. Asigurator ii trebu ies furnizeze o ma i mare

transparen, prot ecie i garanii crescute, care s as igure o câ t mai mare rat a prof itabilitii atât pentru client cât i pentru asigurator.

28

Concluzii :

Asigurrile unit-linked sunt produse pe termen lung, de cel puin zece ani, timp în care este normal ca piaa s aib atât scderi, cât i creteri. În final, aceste investiii se dovedesc a fi de cele mai multe ori profitabile. În perioadele de scdere, este important ca asiguraii s nu intre în panic i s nu îsi rscumpere polia, pentru c vor primi mai puini bani decât au investit. Perioada crizei ar   putea fi, pe de alt parte, cel mai bun moment pentru a cumpra uniti de fond la asigurrile unit-linked, deoarece preul acestora este la un nivel redus. Dovada stabilitii, seriozitii i dorinei asiguratorilor de a-i proteja clienii i afacerile o constituie planurile lor de dezvoltare precum i interesul lor permanent de a sprijini asiguraii. Este mai mult decât evident c asiguraii au nevoie, pe viitor, de produse de investiii cu randament mare i de produse foarte flexibile. Asiguratorii trebuie s furnizeze o mai mare transparen, protecie i garanii crescute, care s asigure o cât mai mare rat a profitabilitii atât pentru client cât i pentru asigurator.

29

Bibliografie: I. Cri:

1. Nicolae Constantin Lungu -  A sigurrile de via i modernizarea acestora-Editura

Sedcum Libris, 2003 2. Marian Lucian Achim - A sigurarile de bunuri si persoane in economia cunoasterii -Editura Economic 2004 3. Vcrel, Iulian.- A sigurri i reasigurri , Coediie Marketer ± Expert, Bucureti, 1993. 4. Bistriceanu, Gheorghe. - Sistemul asigurrilor din  România, Editura Economic, Bucureti, 2002.

5. Ciurel, Violeta.- A sigurri i reasigurri ±  Abordri teoretice i practici internaionale, Editura ALL BECK, Bucureti, 2000 6. Constantinescu, Dan. - Conjunctura pieei mondiale a asigurrilor  2004, Colecia  Naional, Bucureti, 2005. II. REVISTE

7. Capital 8. Piaa Financiar, 9. Sptmâna Financiar 10. Buletin ING ,2009 11. Buletin ING ,01/2010 12. CEA Raport , 2008 13. CSA Raport ,2008 14. Buletin CSA, 1 ,2009 15. Buletin CSA, 2 ,2009 III.SURSE WEB

16.www.ING.ro 17. www.ingim.ro 18.www.csa.ro 19. www.1asig.ro

20. www.bursaasigurri.ro 21. www.portaldeasigurri.ro 22. www.cea.assur.org 23. www.swissre.com 24.www.econom watch.com

3

ANEXA 1

31

ANEXA 2

32

ANEXA 3

33

ANEXA 4

34