EDITURA
UN TRANZISTOR, DOUA TRANZISTOARE
ALB~ROS
Referent: ing. VASILE V!CARU ll•stratl• eopertel: IORGOS JLIOPOLOS
•E!
'
...-..
editurai!·
ilie mihiescu
·-~·u•
-• a
;Cristal
UN TRANZISTOR,, DOUA TRANZISTOARE
DIN PARTEA
AUTORVLUI
Celor cGTe mi·au impiral serierea acutei cdrJiti1ierilor constructori amatori.
In zilel» noasire, electronica reprezintii un important instrument tn auiomaiizarea proceselor de produciie, de inuesiiqare §i cerceiare, de aoertizare ~i control, de ridicare a randamenlului unor masini §i insialaiii precum Ii ln asiqurarea telecomunicatiilor §i a transmisiunilot de date. Complezitoiea instalaliilor ~i a proiecidrii acesiora impune, desigur, sidptnirea unor temeinice cun01tinJe teoretiee §i practice, cunO§lin/e ce se dobtndesc tn limp §i cu eforturi susiinuie inet'l din anii de *coaUJ. Noi le miisuri adoplate de Plenara Comiletului Central al Partidului Comunist Roman peniru orqanizarea §i tunctionarea invll/ilmintului lieeal, a invll/ilmintului profesional precum ~i pentru per{eciionarea nomenclatorului de specializare din lnviiJtimlntul superior, reflectd cu pregnanlll preocuparea conducerii partidului peniru continua medemizare a ~olii romdne§li de toate gradele. Acum, arllla lovarlltul Nicolae Ceausescu, de la tribuna Pienarei G.C. al P.C.R. din 29 iunie 1977, esen0
tialul va consta in efortul de imbunatltire a continutuJui invatamintului, de ridicare a nivelului sau stiinpfic ~i legare tot mai strtnsa de productie ~i viata. Si asiguram ca predarea disciplinelor pentru fiecare ram uri si corespunda celor mai moderne cuceriri ale ~tiintei !?i tehnicii, sa permits formarea unor cadre cu un inalt nivel de cunostinte. lntreaga conceptie de organizare urmareste o integrare strlnsa a tnvatamintului cu cercetarea ~i productia, crearea conditlilor ca absolventll, pe diferite trepte ale tnvatfmintului, sa se poata integra intr-o perioadi cit mai scurtA in productie ,
•
eeleetla eri1tal
1
•
sa-~i poata aduce contributia la dezvoltarea a societatii noastre't.t
Astfel,
generala
noile reglemenUlri imprimii o puternicil dez-
uoliare liceului de tip nou, cu un accentuat continu: teb-
nico-aplicaii» preeum ~i cu o largil deschidere spre cerintele practicii. In acest sens, cartea de fa/il se Inserie in amplul proees de educare a tinerilor - cuprin:ztnd material documentar §i indrumi1ri practice - aldturltulu-se celorlalie lucriiri de acesi ger1 prin care cuno§tiniele teoretice l§i giJ.sesc un corespondent in artivW1/i practice. Avlnd un grad redus de dificultate, eonstruetiile de alimentaloare, radioreceptoare, instruments de mi1suri1, radioemi/iltoare etc. din lucrare se adreseazil. unui cer« larg de tineri constructori. De aeeea, s-a avut In uedere ca (iecare montaj sil con/ind un numi1r redus de piese. In prioinia oonsttuetiilor propriu-zise, In cele mai mulie cazuri nu s-au indicat cablaje anumiie deoarece [iecare monlaj reprezinli1 zm exercitiu pradie, Dupil reglare §i [olosire, montajul poate fi desfi1cut, iar piesele utilizate la reali zarea altor scheme. Asigurtnd construc/iilor o formi1 exterioard potrivitll, o mare parte a montajelor poate eonstitui o sursti peniru aulodotarea laboratoarelor 1colare cu aparaie ~i insirumenie utile In proeesul de lnvil/ilmint. Jn aMx4 este prezentai un tabel de ecliivalentd a tranzistoarelor de diverse [abricaiii, cu cel« produse de l.P.R.S. Bilneasa. Deprinderile de a eonstrui ~i uiiliz« moniajele deserise In lucrarea de fa/il, pe llngd satis(aqiile pe care le vor procura tinerilor coustructori amaiori, de a realis« lucruri cu miinile proprii, Ii va apropia de aceasta ramurd tehnici'l fi, poate, de uiiioarea lor profesiune.
1) Nicolae Ceaufcscu, Cuotntare la Plenara Comlietului Central al Partidulul Comunist Romdn. t9 tunte 1917, Editura
I
•
politicA, Bueurestt, 1977.
eoleetla cristal
•
INAINTE DE A PORNI LA DR UM
In multe constructii electronice moderne, tranzistorul, prin calitatile sale mecanice, electrice ~i economice s-a impus in locul tubului electronic. Dupa cum se stie, tranzistorul are dimensiuni foarte mici, o buna rezistenti mecanica, nu necesita tensiune de lncalzire ca tuhurile electronice, se alimenteaza la tensiuni seazute eliminind pericolul accidentelor prin electrocutare ~i are durata mare de Iunctionare, Dar, In comparatie cu tubul electronic, tranzistorul este mult mai sensihil la variatiile de temperatura, fapt care impune luarea unor masuri de termostabilizare. lo general, tranzlstoarele se construiesc din materiale semiconductoare avind la baza germaniu sau siliciu ~i au in components lor trel regiuni numite emitor, baza ~i colector. Fahriclle producatoare livreaza doua tipuri de tranzistoare ~i anume pnp ~i npn, notate astfel dupa earacteristicile zonelor componente. Grafic, simbolurile tranzistoarelor sint aratate in fig. 1. La un tranzistor montat lntr-o --sebemi se noteaza : U = tensiunea dintre colector ~i emitor; Uu = tensiunea dintre baza ti emitor ; I c = curentul de .cc lee tor ; I B = curentul de emitor ; Is = curentul de baza,
cB
Practic,.· montajele de amplificatoare .cu tr.~!IZ_istoare In care slnt _indicate tensiunlle, sensurile curentllor prin electrozl ~i polaritatea sursei de 'alimentare stnt ca in fig. 2 a §i 2 b,
7
• eoleetia eristal •
~COLECTOR
~COLECTOR
~EMITOR
~EMITOR
TMNZiSToR pnp
TRAHZISTOR n pn
Fig. 1
tn montajul cu tranzistor pnp, colectorul ~i baza se cupleaza la polul negativ al bateriei, pe clnd in montaj ul cu tranzistor npn, colectorul ~i baza se cupleazi la polul pozitiv al bateriei, 0 relatie a curentilor Intr-un tranzistor, dupi cum apar sensurile din fig. 2a, este lB = 10 +ls. Valoarea curentului de baza Is este mult mai mica declt a curentului de colector I cRaportul lntre variatia curentulul de colector ~i variatia curentului de baza este un parametru foarte important ~i utilizat al unui tranzistor, Este numit factor de amplificare ~i notat in general cu ~Rezistoarele R1 ~i R1 Iormeaza un divizor de tensiune pentru polarizarea bazei. Cu un voltmetru se pot verifica valorile tensiunilor pe diversi electrozi ai tranzistorului ~i in acest mod se poate stabili daca etajul functioneaza sau nu.
MONT-'l CU TRANZiSTOR npa
• • eoleetla erlstal •
b)
Fif.'
Analizind schema din fig. 3, in care este figurat un etaj de amplificare cu un tranzistor EFT 353 (pnp), observam mai Intli ca in serie cu emitorul este cuplat un rezistor de 1 kn, avlnd rolul de a stabiliza Iunctionarea etajului, In acelasi timp, amplificarea globals a etajului scade ~i se spune ca rezistorul RB creeaza o reactie negativa, Daca valoarea rezistorului Re creste, atunci creste l?i stabilitatea in Iunctionare, dar amplificarea scade, In cazul cind RB este Intrcrupt, etajul Incetcaza sa Iunctioneze, Legarea la masa a emitorului, deci scurtcircuitarea rezistorului Ra, aduce o pronuntata amplificare, dar etajul poate sa aiba o Iunctionare instahila, in special din cauza tncalzirii, ~i pot aparea cazuri extreme, de distrugere a tranzistorului. Pentru a ohtine o functionare stdbilA a etajului, fara a diminua amplificarea, in paralel cu rezistorul RB a fost montat un condensator. Se stie ca pentru semnalul de audiofrecventa, un condensator de 100 µF prezinta o impedanta mica. Deci, pentru componenta continua a curentului, etajul are o reactie negativa prin rezistorul de 1 kn. dar pentru componenta de audiofrecventa, emitorul este legat practic la masa prln condensatorul de 100 µ.F. In felul acesta, etajul prezinta stabilitate avind totodata ~i o amplificare mare. Verificarea unui etaj este simpla, Conectind un voltmetru ca in fig. 3 se mascara caderea de tensiune pe rezistorul R11• Daca instrumentul
• colectia cristal
e •
Indica, de pilda, valoarea de 1 v, inseamna ca prin rezistor trece un curent de 1 mA. S-a amintit anterior ca valoarea curentului de baza este Ioarte mica, de ordinul a 0,2 - 10 µA. Aceasta Insearnna ca putem foarte bine aproxima valoarea de 1 mA cc trece prin emitor ca fiind aproape egala cu valoarea curentului de colector. ln felul acesta, cu o masuratoare pe rezistorul din emitor, verificam Iunctionarea etajului, determinind chiar ~i valoarea curentului de colector, Daca pe rezistorul din emitor nu exista cadere de tensiune (voltmetrul indica 0 V), lnseamna ca prin tranzistor nu trece curent ~i atunci verificim daca exista tensiune pe colectorul tranzistorului. Se poate lnttmpla ca pe emitor sa masuram aproape 9 V, deci valoarea tenslunii bateriei. Aceasta situatie indica defectarea rezistorului RB, respectiv intreruperea sa,
--~-- .....--~~~~-9v
10
Pi~ 4
In cazul in care pe emitor nu exlsta cadere de tensiune, iar pe colector (fig. 4) se mascara valoarea tensiunii bateriei, Inseamna ca tranzistorul este blocat ~i atunci trebuie sa se masoare tensiunea pe baza. Existents unei tensiuni pe bazi indici defectarea tranzistorului, iar lipsa tensiunii pe bazi ne obligi sa verificam rezistorul cu valoarea de 68 kO sau sa montam in locul lui un alt rezistor de care slntem siguri ca este bun. Prin aceste masuratori simple putem astfel determina starea tranzistorului ~i a pieselor din montaj. La unele mootaje pe care dorim sa le construim prlmim Indieatla ca valoarea curentului de colector si
• eolec1ia eristal
•
Fi1. 6
...,..~----
')(
.,_
fie, de exemplu, de 1 mA. Evident, eel care a experlmentat montajul a utilizat un anumit tranzistor, Dael tranzistorul de care dispunem are alti parametri, vor trebui facute unele retusuri la valorile rezistoarelor de polarizare. Pentru aceasta, in montaj, in locul rezistorului R1 de 68 k.Q se monteaza potentiometrul P de .100 k!l ~i un rezistor de 5 k.Q ca in fig. 5. Determrnarea punctului de functionare se face astfel: se conecteaza voltmetrul la bornele rezistorului de emitor (1 kO) ~i se roteste butonul potentiometrului P pina cind instrumentul indica 1 V. Se deconecteaza apoi potentiometrul din punctul X ~i cu un ohmmetru se mascara intre X ~i Y, deci potentiometrul plus rezistorul de 5 k!l. Se conecteaza apoi tntre minusul bateriei ~i baza un rezistor care Inlocuieste cele doua elemente utilizate la reglaj. Asadar, cele dona rezistoare ohisnuite conectate la bazi, R1 ~i R1 (fig. 2a, 2b), au menirea de a fixa o anumita polaritate. Obisnuit, lntre baza si emitor, tensiunea este de 0,15 + 0,25 V (la tranzistoarele cu germaniu) ~i 0,5+ + 0, 7 V (la tranzistoarele cu siliciu). Divizorul rezistiv din baza ereeaza urmatoarele
situatii : Daca rezistorul R1 este pus in scurtcircuit, tranzistorul se defecteaza (se distruge jonctiunea prin cresterea u
•
eoleetia eristal
+
curentului de colcctor), iar daca rezistorul R1 este intrerupt, baza nu mai este polarizata si tranzistorul se blocheaza, Lipsa rezistorului R1 produce cresterea curentului de colector ~i Incalzirea tranzistorului, iar daca aceasta lncalzlre nu se observa la timp, tranzistorul se poate defecta. Cind Ra cste in scurtcircuit, deci baza este pusa la masa, tranzistorul se blocheaza ~i etajul nu functioneaza. Considerind tranzistorul, RE si Re in stare norrnala §i avind conectat instrumentul ca in fig. 2a putem face urmatoarea remarca : cind R1 este Intrerupt, sau Rs in scurtcircuit, valoarea tensiunii masurate este zero ; cind Ra este intrerupt, sau R1 si-a micsorat mult valoarea, te nsiunea masurata are valori mult mai mari decit cele normale, ajungind la jumatatea tensiunii bateriei sau chiar mai mult. Exista cazuri cind trebuie sa verificam un aparat care are mai multe etaje. Operatiile decurg succesiv, din etaj in etaj, determinindu-se astfel regimul de lucru al tranzistoarelor.
6 .giF
11
Montajul din fig. 6 reprezinta un amplificator de audiofrecventa construit cu doua etaje. Considerind ca aplicam un semnal la intrare prin condensatorul §i
•
eoleetla cristal
a,
•
ca in difuzor nu se aude nimic, urmeaza sa determinam cauza nefunctionarii, La prima masuratoare conectam instrumentul pe rezistorul din emitorul tranzistorului T1 ~i, conform celor indicate anterior, presupunem ca am ajuns la concluzia ca acest etaj este in stare de Iunctionare, Urmeaza decl verificarea etajului urmator, Conectam si aici, mai intii, instrumentul pe rezistorul RE•· Daca instrumentul indica o tensiune, este foarte probabil ca etajul sa fie in regim normal de Iuncttonare, ti atunci VOID verifica starea condensatoarelor C, si (?Ct existind posibilitatea ca unul din ele sa fie defect. Alta situatie ar fi ca pe rezistorul RBa sa nu fie tensiune, Comutarn instrumentul pe colectorul tranzistorului T •· Lipsa tensiunii pe colector indica ori ca primarul transformatorului T, este deslipit de la sursa de alimentare, ori ca este lntrerupt. In cazul in care pe colectorul tranzistorului T • masuram totusi o tensiune, aceasta va fi egala ca valoare cu tensiunea sursei de alimentare rezultind ca tranzistorul ori este blocat, ori este defect (s-a vazut ca tensi unea pe emitor este zero). Pentru edificare, urmeaza sa conectam instrumentul pe bazii, Prezenta unei tensiuni pe baza arata ca tranzistorul este defect; lipsa tensiunii pe baza ne obligi sa verificim in primul rind rezistorul R,. Evident, dupa ce s-a depistat o piesa defecta ~i a fost inlocuita, urmeazii sa masuram tensiunile de polarizare ale tranzistorului, fiindea numai in acest fel asiguram o Iunctionare normala a montajului. Trebuie avut in vedere ca toate masuratorile se fac cu un voltmetru a carui impedanta este de eel putin 20 kn/V. Se reeomanda voltmetrele electronice care au impedanta de intrare foarte mare. Utilizarea unor instrumente cu impedanta mica de Intrare modifica regimul etajului supus masuratorii, Iar valoarea tensiunii masurate este eronata.
•
eoleetfa eristal
11
•
u
Trebuie avut in vedere insa ca nu numai tranzistoarele sliit importante Intr-un montaj, ci toate componentele: rezistoare, condensatoare, bobine etc. Aceasta impune constructorului folosirea ~i manipularea atenta a tuturor pieselor, in special in momentul cind se Incepe conectarea lor intr-un circuit. Reamintim ca orice constructor amator trebuie sa dispuna mai intli de un ciocan de lipit cu puterea de plna la 60 W {se recomanda unul cu puterea de 35 W). Pentru lipit se va utiliza aliajul din plumb ~i cositor cunoscut sub denumirea de fludor. La lipire, ca decapant se recomanda colofoniul (saclz), Nu se vor folosi acizi intrucit slat foarte corozivi. Colofoniul dizolvat in spirt Iormeaza o solutie deosebit de buna ~i de comoda in tehnica lipirii. Firelor care sint izolate, Ii se Inlatura mai intli izolatia pe portiunea ce urmeaza a fi lipita, se ung apoi cu solutie de colofoniu, dupa care se Iipesc, Inlaturarea izolatiei de email de la lita de Inalta Irecventa este deosebit de dificila prin mijloace mecanice ~i atunci se recurge la urmatorul procedeu : capatul ce urmeaza a fi lipit se a~aza pe o tableta de aspirina ~i cu virful ciocanului de lipit (pe care este putin fludor) se apasa usor, Dupa citeva secunde, stratul de email este dizolvat, iar virful firului Iitat este cositorit. Cind se lipeste un tranzistor, o dioda, un rezistor sau condensator, virful ciocanului de lipit nu se va tine apasat mai mult de 5 secunde intrucit piesa poate fi distrusa din cauza caldurii. Daca In intervalul de 5 secunde lipitura nu a reusit, inlaturam ciocanul de lipit, curatam ~i aplicam decapantul dupa care se repeta lipirea. In procesul de lipire, vtrful ciocanului nu trebuie sa aiba zgura sau sa prezinte deformari, Sl nu uitam ca de reusita lipiturilor depinde in mare misura Iunctionarea unui montaj.
•
eolec\ia eristal
•
Dupa ce un montaj a fost realizat, se face o verificare vizuala a modului de plantare a pieselor (in comparatie cu schema electrica) ~i numai dupa ce ne-am convins ca totul este asezat corect putem cupla ~i sursa de energie electrica, Functionarea montajului arata ca piesele slnt bune ~i au fost corect interconectate ; in caz contrar, vom supune fiecare etaj unor masuratori ~i retusuri.
•
eoleeJla eristal
•
CBpltolul I
SURSE DE ALll\lENTARE
Modul de alimentare cu energie electriea a aparaturii electronice complexe sau chiar a unor montaje simple executate de amatori are o mare importanta pentru buna lor Iunctionare, Utilizarea - ca elemente active de amplificare sau generatoare de semnal - a tranzistoarelor impune folosirea unor surse de energie adecvata care sa poata dehita curentul necesar. Ca sursa de energie slnt utilizate foarte mult bateriile, dar ele au, dupa cum se stie, o durata de Iunctionare lirnitata, Este recomandabil ca fiecare constructor de montaje electronice, lnainte de realizarea unor amplificatoare sau emitatoare, sa-§i confectioneze o sursa de alimentare de la reteaua de curent alternativ, aceasta deoarece in timpul reglajelor unui aparat se consuma energie mai multa ~i un alimentator de la retea este eel mai indicat in acest scop. Alimentatoarele de la retea au in componenta lor elementele prezentate In fig. 7 §i anume : transformatorul de retea, redresorul, celula de filtraj 11i stabilizatorul de tensiune. Fiecare din aceste elemente au Iunctil bine precizate, Astfel, transformatorul de retea transforms tensiunea de 220 V Intr-o alta tensiune de valoare convenabila ; totodata creeaza o izolare Intre reteaua electrica ~i IE~
RE~ 11ig. 1
16
•
FILJRU ~STAllLiZATOR
coJeetia erlstaJ
•
t::~
montajul construit, ferind in felul acesta pe constructor de eventuale accidcnte. Prin intermediul redresorului se obtine tensiune continua din tensiune alternativa, In redresor se utilizeaza diode redresoare discrete sau punti redresoare fabricate anume in acest scop, Dupa redresare, tensiunea nu este perfect neteda, adica continua, ci are o Iorma ondulata, motiv pentru care se monteaza un filtru ce permite sa se obpna la iesirea sa o tensiune continua. Orice variatie a tensiunii de retea sau orice variatie a consumului de curent la iesirea filtrului atrag dupa sine modificari ale tensiunii continue. Eliminarea acestui neajuns se poate corecta cu ajutorul stahilizatoarelor electronice. ln afara de efectul de stabilizare, cu aceste montaje se poate regla cu exactitate ~i valoarea tensiunii la iesirea alimentatorului. De remarcat deci ca alimentatoarele pot fi cu tensiune nestabilizata, stabilizata cu tensiune fixa sau stabilizata cu tensiunea de iesire reglabila intre anumite limite. Acest ultim tip de alimentator este foarte util atunci cind se regleaza sau se verifica diverse montaje electronice, Redresor monoaltcmantl Cel mai simplu ~i mai U§Or de realizat alimentator este prezentat in figura 8. El se compune dintr-un transformator de sonerie, o dioda redresoare §i filtrul. Secundarul transformatorului are o priza pentru 5 V si una pentru 8 V. Daca se cupleaza dioda la priza Tr
2'Wv
11
~;-v__o ____.2_~:_'o_~F~___.,..__~
Fig. 8
17
•
eoleetia eristal
•
de 5 V, Ia iesire se va obtine o tensiune continua de 7 V. De Ia priza de 8 V, Ia iesire se va obtine o tensiune continua de 11 V. Dioda D poate fi tipul F 407, DR 307 sau D 226, D 7 J. Condensatoarele C1 ~i C1 trebuie sa aiba o capacitate de eel putin 1 000 µF fiecare ~i o tensiune de Iucru de eel putin 12 V. Filtrul alimentatorului este format din condensatoarele C1 ~i C1 lmpreuna cu socul S. Acest soc este construit pe un miez de fier (provenit de Ia un mic transformator) cu o sectiune de 4-5 cm' pe care se bobineaza cit lncape sirma C uEm 0 0,4mm. In lipsa acestui soc se poate monta un transformator care este bobinat cu sirma groasa. Un astfel de alimentator se poate utiliza in miniautomatizari ~i mai putin pentru alimentarea aparatelor de radioreceptie intrucit mai contine o components pulsatorie de tensiune, Consumul de curent maxim admisibil este de 200 mA. Redresor dubli alternantl Forma tensiunii se poate imbunatap daca in locul unei singure diode, deci a redresarii monoalternanta, se monteaza 4 diode sau o punte redresoare asa cum este redresorul prezentat In figura 9. Diodele ~i transformatorul sint de acelasi tip ca in figura 8. ~i acest redresor poate fi folosit pentru alimentarea montajelor de miniautomatizari, curentul maxim pe care-I debiteazi fiind tot de 200 mA.
FiM· 9
18
•
coleetia crlstaJ
•
in It")
C)
-c >
£:f 10
!
~
+
CD
s
..., .,.,
E
<
~~
t ~
•
&I.. JI(
...
....""
r7l ~
19
•
eolectia cristal
•
Filtru en tranzistor ln figura 10 este prezentat un alimentator care utiIizeaza o celula de filtraj cu un tranzistor. Acest alimentator, usor de construit, debiteaza la iesire o tensiune de 12 V. Tranzistorul poate fi EFT 212, ASZ 15, ASZ 17, AD 155 sau oricare altul echivalent. Transformatorul de retea, cu un miez de 5 cm 1, are tn primar 2 200 de spire din slrma CuEm 0 0,15 mm, iar in secundar 93 de spire din slrma CuEm 0 0,6 mm. De retinut ca acest alimentator poate debita 600 mA daca tranzistorul este montat pe o placa radiatoare de caldura cu suprafata de eel putin 36 cm1• Tranzistorul folosit este de tip pnp ~i stabilizarea se face pe ramura de minus. In lipsa unui tranzistor din cele indicate anterior, se poate folosi un tranzistor npn, cum ar fi, 2N 3 055, BD 131 etc., dar in acest caz montajul din fig. 10 se modifica ~i apare ca in fig. 11, respectind aceleasi valori pentru piese ~i transformator. Daca in loc de 12 V, constructorul urmareste sa obtina 9 V curent continuu, atunci in secundarul transtormatorului se vor bobina numai 70 de spire, restul pieselor ramlnlnd cu aceleasi valori. Daca in fig. 10 montam un transformator de sonerie cuplat pe priza de 5 V din secundar ~i un tranzistor AC 180 K, se asigura alimentarea pentru un aparat de radio ,,Neptun", ,,Albatros" etc.
Fig. 11
IO
•
eolec\ia eristal
•
Alimentator pen tru 12 V Multe aparate, cum ar fi, de pilda, casetofoanele, folosesc o tensiune de alimentare de 12 V. Alimentatorul din fig. 12, construit in acest scop, are un transformator de retea care in primar primeste tensiunea de 220 V, iar in secundar debiteaza 12 V. Dupa redresare, pe primul condensator electrolitic tensiunea continua este de 17 V. Pentru redresare slnt montate 4 diode F 107, dar pot fi folosite ~i alte tipuri cum ar fi EFR 135, EFR 136, RA 120 etc. 4xF107
50014F BEC
_!gy___ 750mA
Tr Fig. 12
Reglajul tensiunii la valoarea dorita se face cu potentiometrul de 10 k!l montat in baza tranzistorului care, totodata, stabileste punctul de Iunctionare al acestuia. Tranzistorul AD 155 poate fi lnlocuit cu ASZ 15, EFT 212 etc. ~i totdeauna se va monta pe un radiator cu suprafata de eel putin 24 ems, Becul montat la lesire estc de tip 12 V/lOOmA ~i prezenta lui evita supratensiunile din montaj in timpul funetionarii fara sarclna, Transformatorul Tr are un miez de 6 cm2 ; in primar, pcntru 220 V, se bobineaza 1 760 de spire din sirma CuEm 0 0,25 mm, iar in secundar 120 de spire din sirrna CuEm 0 0,8 mm. Condensatoarele electrolitice vor trebui sa aiba o tensiune de lucru de eel putin 25 V.
+
eoleetia eristal
21
•
Stahilizator cu dioda Zener Pentru a avea o tensiune de iesire constanta, indiferent daca variaza tensiunea din reteaua electrica sau se modilica valoarea sarcinii, respectiv consumul la Iesire, in filtre se introduce o dioda Zener. Este cunoscuta proprietatea diodei Zener de a mentine la bornele ei o tensiune constanta, valoarea acestei tensluni fiind i ndicata chiar de constructor. Un alimentator cu tensiune stabilizata prin intermedi ul unei diode Zener este prezentat in fig. 13. Fig. 13
Tr
2oooy.v12v
Transformatorul este de tip sonerie cuplat la ieslre pe borna de 8 V. Diodele D1 - D, montate in punte slnt de tipul BA 157, FO 57, F 407, D 7 J, D 226 etc, Daca se nrmareste obtinerea unei tensiuni de 6 V, atunci dioda D, trebuie sa fie de tipul PL 6 V 2 Z, iar rezistorul R trebuie sa aiba valoarea de 50 Cl/1 W. Pentru tensiunea de iesire de 7,5 V, dioda este PL 7 V 5Z, iar rezistorul R are 37 0/0,5 W. Consumul maxim admisibil in aceste doua cazuri este de 100 mA, adlca suficient pentru alimentarea unui aparat de radio tip miniatura, Alimentator
stahllizat
22
Un alimentator cu tensiune stabilizata care poate furniza o putere de 500 mW sub o tensiune de 9 V este prczentat in fig. 14. Transformatorul de retea se executa pe un miez cu secti unea de 5 cm• ; in primar se bohineaza 2 200 de
•
coleelia eristal
•
>
en I
+
28
+
eolee\ia eristal
+
spire din sirma CuEm 0 0,15 mm, iar in secundar se bobineaza 93 de spire din slrma CuEm 0 0,4 mm. Puntea redresoare este Iormata din 4 diode DR 304, D 226 sau o punte de tip AEG B 20 C 450 sau lPl\105 (I.P.R.S.). Stabilizarea este asigurata de dioda Zener cuplata In baza tranzistorului ~i de tipul ei depinde valoarea tensiunii de iesire, Cele doua condensatoare electrolitice asigura o buna filtrare a tensiunii. Pentru a obtine tensiuni de ieslre intre 6 - 12 V, in locul diodei DZ 309 se monteaza alte diode, cum ar fi, DZ 306 pentru 6 V, DZ 310 pentru 10 V etc. EFT323
Fig. 15
-12V
iNTRARE
Realizind montajul din fig. 15, tensiunea de Iesire poate fi reglata fin lntre 0 V 11i 9 V. Particularitatea acestei scheme consta In montarea potentiometrului. In rest, transformatorul ~i redresorul sint identice cu cele din fig. 14. Stabilizator
de potere
16
Cu un transformator realizat pe un micz de 5 ems care in primar are 2 200 de spire din slrma CuEm 0 0,25 mm, iar in secundar 198 de spire din slrma CuEm 0 0,65 mm, se poate realiza alimentatorul din fig. 16. Acest alimentator poate debita un curent maxim de 1,5 A, iar tensiunea la iesire poate fi reglata lntre 0 V si 12 V din potentlometrul de 300 0. Redresarea se face cu 4 diode tip RA 220 sau EFR 106.
•
eeleetla cristal
•
1N3055
.---_.~--....r--------..--v+
0-12V
200JAF
35V
Fig. 16
Tranzistorul 2 N 3 055 se va monta obligatoriu pe un radiator din tabla de aluminiu cu suprafata de eel putin 36 ems, asa cum apare in fig. 17. Intruclt Iegatura colectorului tranzistorului 2 N 3 055 este pe capsula, radiatorul va fi sub tensiune deci trebuie ferit de eventualele atingert, in timpul lucrului, cu alte piese.
ll'il· 17
+
eolee&ia eristal
+
EFT131 -6V
Fig. 18
Variant& de stabilizator In locul unel diode Zener pentru stabilizarea tensiunii, se poate monta cu succes ~i o jonctiune a unui tranzistor, asa cum se vede in fig. 18. Transformatorul Tr este de sonerie, redresorul cupllndu-se la borna de 8 V. Cele 4 diode redresoare slnt DR 304, D 7 J sau echivalente, Cu acest montaj se poate alimenta un aparat de radio tip ,,Zefir' '. Tranzistorul EFT 131 se poate lnlocui cu AC 180, EFT 323, MP 42 etc.
Alimentator cu perf ormante superioare
26
Performante superioare in stabilizarea tenslunii de iesire a unui alimentator se obtin cu montaje in care este utilizat l?i un tranzistor cu f unctia de amplificator de eroare. Un astfel de alimentator este prezentat in fig. 19. Amplificatorul de eroare cuprinde tranzistorul T 1 care are emitorul fixat la un potential constant de catre dioda Zener. Baza tranzistorului TI sestzeaza orice variatie de tensiune de la iesirea stabilizatorului prin cele doua rezistoare de 1,2 ldl, respectiv 2,4 ldl. Colectorul tranzistorului T 1 este cuplat direct la baza tranzistorului T 1•
•
eoleefia eristal
•
T,ADt55 -9V
+ Fig. 19
Acest montaj stabilizeaza tensiunea astfel : daca tensiunea la iesire creste, tranzistorul T 1 se desehlde mai mult 11i curentul sau de colector creste, Cresterea curentulul de colector creeaza o cadere de tensiune mal mare la bornele rezistoarelor de 200 a ~i 430 a, ceea ce tnseamna o micsorare a potentlalului bazei tranzistorului T 1• Mic~orarea tensiunii de polarizare a bazei tranzistorului T1 Inseamna o micsorare a curentuluiprin acest tranzistor, deci o diminuare a tensiunii la tesire. Astfel are loc o reglare automata a tensiunii. Tranzistorul T1 de tip AD 155 poate fi Inlocuit cu alte tranzistoare de putere mai mare cum ar fi ASZ 15, ASZ 17, EFT 212. Obligatoriu, tranzistorul trebuie montat pe un radiator de racire. Acest radiator se confectioneaza din tabla de aluminiu cu suprafata de eel putin 50 em1• Pentru ca alimentatorul sa debiteze 400 mA, se va utiliza un transformator ca eel descris la fig. 8 ~i o punte . redresoare B20C 450 sau 4 diode F 407, 1 N 4 001 etc. Acest alimentator debiteaza o tensiune foarte stabila ~i bine filtrata. In locul tranzistorului EFT 323 se poate mo nta EFT 353, MP 40 etc., iar in loc de DZ 307 se poate monta PL 7 V5 Z.
...
Stabilizator en tenslune reglablll
Un alimentator stabilizat a carei tensiune de iesire poate fi reglata Intre anumite limite dupa nevoile curente, este prezentat in fig. 20. Se observa ca · baza tran-
•
eoleetfa eristal
rt •
2N3055 hF407
+12v 1k0
22~
Tr
2000pF/35V
Fig. 20
zistorului BC 107:poate fi polarizata cu diverse tensiuni din potentiometrul de 1 ldl. Or, in acest mod este controlat ~i tranzistorul 2 N 3 055 care poate fi deschis mai mult sau mai putin. In jurul axului potentiometrului se pot nota chiar valorile tensiunilor de iesire, care pot fi reglate lntre 9 V ~i 12 V. Curentul debitat poate ajunge pina la 700 mA. Tranzistorul serie 2 N 3 055 se monteaza pe un radiator de racire cu suprafata de 64 ems. Transformatorul se confeetioneaza pe tole cu sectlunea de 5 cm1 care in primar are 2 200 de spire din slrma CuEm 0 0,15 mm, iar In secundar 155 de spire din sirma CuEm 0 0,65 mm.
Dublor de tensiune
18
Utilizind lnflturarea de 6,3 V de la tncalsirea filamentelor tuburilor electronice dintr-un aparat, se poate construi un alimentator stabilizat pentru tranzistoare (fig. 21). Redresorul utilizeaza doua diode F 057 intr-un montaj dublor de tensiune. Stabilizatorul de tensiune Ioloseste ca element serie de reglare tranzistorul AC 180 K, iar ca amplificator de eroare tranzistorul BC 107, BC 108 etc., lulnd ca referinta tensiunea diodei Zener DZ 306.
•
eoleelia eristal
•
.
U099
..... "='I
----....~~
• •
eeleella eristal
•
Rotind cursorul potentiometrului de 1 k!l, la iesire tensiunea variaza intre 8 V ~i 14 V. Acest alimentator poate debita 500 mA, dar daca in locul tranzistorului AC 180 K se monteaza AD 155 (cu radiator), curentul poate creste pini la 1 A.
Stabilizator autoprotejat In cadrul sistemelor de stabilizare electronica a tensiunii, de o deosebita apreciere se bucura montajele autoprotejate, Un astfel de sistem este prezentat in schema din fig. 22. Fig. 22
9o/300mA
Dupa ce tensiunea alternativa a fost redresata ~i filtrati, utilizind una dintre schemele anterioare, obtinindu-se o tensiune de 12 V, aceasta se aplica sistemului electronic de stabilizare format din tranzistorul AD 155 §i dioda PL 9 V 1 Z. Valoarea tensiunii stabilizate de 9 V la iesire este data de dioda Zener care in cazul de fata este PL 9 V 1 Z. Daca se urmareste obtinerea unei alte tensiuni la Iesire, atunci se schimba dioda Zener. Tranzlstorul AD 155 primeste in baza o tensiune stabili · dati de dioda ~i prin acest mod de conectare la iesire, in emitor tensiunea va fi stabilizata, Se observa ca in serie cu consumatorul este conectat un rezistor de 1,8 '1. In paralel pe acest rezistor este legati jonctiunea baza-emitor a tranzistorului BC 252. La un consum normal de curent (sub 300 mA), caderea de tensiune pe rezistorul de 1,8 n este mica ~i so tranzistorul BC 252 este blocat. Daca consumul de
+
coleetia eristal
•
curent creste peste 300 mA, tranzistorul BC 252 se deschide ~i curentul sau de colector trece prin rezistorul de 600 !l. Caderea de tensiune pe acest rezistor este mare ~i tranzistorul AD 155 se blocheaza, In acest mod, daca la iesirea stabilizatorului se produce un scurtcircuit, tranzistorul AD 155 se blocheaza realizlndu-se autoprotectia Intregului alimentator. Acest montaj este foarte indicat pentru construetorii lncepatori, dar poate fi utilizat pentru alimentarea casetofoanelor sau aparatelor de radio din acumulatorul unui automobil. Dupa montare, stabilizatorul nu necesita reglaje. Convertizor Exista aparate ce pot Iunctiona numai la tensiunea alternativa de 220 V. Slnt situatii cind nu dispunem de o astfel de sursa, dar avem la dispozitle un acumulator sau baterii galvanice cu tensiunea de 12 V curent continuu ~i deci apare necesitatea adaptarii consumatorului la sursa, Aceasta adaptare se poate realiza prin intermediul unui convertizor ce se alimenteaza cu 12 V c.c, ~i debiteaza 220 V e.a, De la convertizorul descris se pot alimenta un casetofon, un aparat de radio, o ma~ina de ras sau orice aparat ce nu consuma mai mult de 12 + 15 w (fig. 23). Tranzistorul este de tipul 2 N 3 055 sau BDY 39 montat pe un radiator cu suprafata de 200 ems, Piesa principala ce urmeaza a fi confectionata este transformatorul. Acesta este format dintr-un miez feromagnetic cu sectiunea de 4 cm' (tole El), la care se lasa un · intrefier de 0,5 mm. · . Infafuririle n1 ti n, se bobineaza Impreuna, din care 65 de spire pentru n1 (sirma CuEm 0 1,2 mm), iar pentru n, se bobineaza 100 de spire cu sirma CuEm 0 0,45 mm. lnfa~urarea n1 'are 650 de spire din strmi at
•
eoleetla 'eristal
+
+12V
580
~
T
220V
n3
nz "4 10Q
1.,1 Q
"• 2d,8J&F
1Jtf
Fig. 23
CuEm 0 0,3 mm, iar infa~urarea n1 are 2 050 de spire din sirmi CuEm 0 0,15 mm. Daca la conectarea sursei de e.c., convertizorul nu Iunctioneaza Inseamna ca nu a fost respectat sensul lnfi~urarilor bobinelor. Modul cum se interconecteaza bobinele transformatorului este indicat pe schema cu puncte negre. llultlplieator de tensiune
a2
In comanda unor circuite de radiofrecventa se utilizeaza de multe ori diode varicap, elemente semiconductoare care prezinta o capacitate variabila in Iunctie de tensiunea aplicata la borne. Tensiunea de polarizare a diodelor varicap este cuprinsa lntre cltiva volti ~i 20 + 25 V. Cum aparatura tranzistorizata se alimenteazi cu 9 + 12 V tnseamna ca pentru diodele varicap trebuie sa utilizam o altA sursi de tensiune, cu valoare mai mare ~i foarte stabila, In acest seop se recurge la no artificiu. Se eonteetioneazi un oscilator alimentat din tensiunea generala de 9 V, iar tensiunea obtinuta de la oscilator este
•
eolee\ia erlstal
•
+9V
T2
+
22V
PL22
1500 33nF
4,7nf
~~f
6800
Fig. 24
aplicata unui redresor multiplicator de tensiune, la iesire obtinlndu-se o tensiune mult mai mare (schema din fig. 24). Tranzistorul T 1 - BC 107 ~i tranzistorul T 1 - BC 177 Iorrneaza un etaj generator. Diodele D1, D1, D3, D, de tip EFD 108 ~i condensatoarele anexe creeazl un redresor multiplicator de tensiune. La iesire, tensiunea este stabilizata la valoarea de 22 V cu ajutorul unei diode Zener.
•
eoleetla erlstal
•
Cupitolul II
RADIORECEPTOARE
Cele mai potrivite constructii pentru Incepatorl slnt radioreceptoarele, lntrucit rezultatele obtinute cu aceste montaje slnt deosebit de atractive. Tipurile de radioreceptoare prezcntate de,i cuprind putine piese, dau rezultate bune, iar reusita unui montaj constituie un imbold de abordare a unor montaje mai complexe, Badioreeeptor ea simpll detectie Un receptor de mare simplitate, recomandat in special tinerilor mai putin experimentati, este prezentat in fig. 25. Receptorul Iunctioneaza astfel : bobina L $i condensatorul variabil c. formeazi circuitul oscilant cu ajutorul caruia se selecteaza posturile de radiodifuziune. Semnalul de radiofrecventa este apoi detectat de dioda EFD 108 §i, prin condensatorul cu valoarea de 10 µF, componenta de audiofrecventa este aplicati pe baza tranzistorului T 1• Acest transistor amplifici semnalul §i prin cuplajul direct intre colectorul tranzistorului T 1 §i baza tranzistorului T 1 semnalul aj unge sa fie iari§i amplificat. lntrucit in colectorul tranzistorului T 1 sint montate o pereche de ca,ti, In ele se poate asculta programul postului de radio receptionat. Tranzistoarele T 1 !Ji T 1 pot fi de orice tip, de exemplu EFT 319, EFT 323, EFT 353, OC 72. MP 40 etc. Constructorul va trebui si contectioneze bobina L. Aceasta se realizeazi astfel : pe un baston de feriti, 11 baston ce se utilizeaza la antenele aparatelor de radio
•
eoleetia eristal
•
....
u •
eoleetia eristal
•
portabile, lung de 10 -;- 12 cm ~i cu diametrul de 8 + 10 mm. Aproape de unul din capete se vor bobina 70 de spire din slrma CuEm 0 0,1 - 0,25 mm. Condensatorul variabil C", cu ajutorul caruia se sclecteaza posturile, trebuie sa aiba capacitatea maxima de 500 pF. Acest radioreceptor necesita o baterie de 9 V pentru alimentare, dar el poate functiona si cu 3 V.
Radioreceptor
en aodi\ie In dUuzor
16
Radioreceptorul prezentat in fig. 26 este tot cu simpla detectie 'i amplificare directs, dar destinat auditiei In difuzor. Semnalul captat de antena se aplici prin condensatorul de 1 nF la lnfa~urarea L1 ~i este Indus in circuital oscilant L1C". Prin proprietatile sale, circuital acordat selecteaza postul dorit. Semnalul este detectat de dioda EFD 107, apoi componenta de audiofrecventa cste aplicata tranzistorului T 1 care realizeaza o amplificare in tensiune. Tranzistorul T 1 preia semnalul, ii amplifica ~i prin intermediul transformatorului Tr il aplica difuzorului. Bobinele circuitului de intrare se conlectioneaza pe un suport din material plastic, carton sau bachelita, suport ce se poate realiza chiar de constructor. Suportul trebuie sa aiba un diametru de 6 mm, iar in interior sa fie prevlzut cu un miez de ferita sau ferocart. Cind se urmareste receptionarea posturilor pe unde medii, pentru infi~urarea L1 se vor bobina 75 - 80 de spire cu sirma CuEm 0 0,15 - 0,2 mm, sau izolata cu matase, Bobina] ul se face spira peste spira, ca ata pe un mosor. La acest bobinaj se scoate o prizi la spira 10 sau 15 de la punctul de masa, prizi la care se cupleaza dioda. lnfa~urarea L1 se confectloneaza din aceeasi slrrna ca 'i L1 ~i are 7 + 10 spire. Bobinajul L1 se face alaturi de L1• Pentru receptionarea undelor lungi, numarul de spire se dubleaza pentru amindoui. bobinele.
+
eoleetia eristal
+
Transformatorul de Ieslre este de tipul celor utilizate la aparatele de radio industriale echipate cu tranzistoare, indiferent de la care aparat, Trebuie tinut cont totusi cl daca primarul are lnfA~urarea dubla deci era destinat unui etaj in contratimp, atunci se va folosi numai jumatate din primar.
•
eoleetia eristal
87
•
Dioda detectoare poate fi EFD 107 sau oricare alUi dioda miniature. La fel, tranzistoarele pot fi inlocuite cu alte tipuri. Astfel, in locul lui EFT 319 poate fi montat EFT 317, EFT 353, P 401, iar in locul lui EFT 323 poate fi montat EFT 353, MP 42 etc. Dupa ce montajul a fost realizat, se cupleaza antena (confectionata dintr-o bucata de slrma cu lungimea de 5 + 10 m) dupa care se roteste condensatorul variabil si se cauta receptionarea unei statii de radioemisie. Daca prin rotirea completi nu se receptioneaza nici un post, atunci se introduce cite putin miezul de ferita in bobina 'i se roteste din nou condensatorul variabil plna se receptioneaza mai multe posturi de radio. Difuzorul folosit este de dimensiuni mici cu impedanta de 8 + 16 '1. Alimentarea cu energie electrici a aparatului se poate face de la o sursa de 9 V sau chiar de la o baterie de 4,5
v.
Radioreeeptor
eu reglaj al amplUlclril
Cu toate ca are numai doua tranzistoare, radioreceptorul prezentat in fig. 27 are o amplificare mare, auditla Iaclndu-se tot in difuzor. De remarcat ca acest montaj se alimenteaza cu tensiune foarte mica, 3 V sau chiar 1,5 V, 'i cuprinde un numar redus de piese, Din multiplele semnale provenite de la antena, circu itul oscilant L - C, selecteaza semnalul unui anumit post de rad iodifuziune. Semnalul selectat este apoi detectat cu dioda D, iar componenta de audiofrecventa, prin potentiometrul P 'i condensatorul de 5 µF, se aplica pe baza tranzistorului T1• ln schema se observa modul de legatura mai deosebit intre cele doui t ranzistoare : emitorul primului transistor este cup lat chiar In baza urmatorului tranzistor ; prin aceasta amplificarea este foarte mare. Acest mod de cuplare 88 a dona tranzistoare se numeste monta} Darlington.
•
eoleetia cristal
•
Fig. 27
Pentru receptionarea undelor medii, bobina L se conIectioneaza pe o carcasa de carton, prespan sau material plastic cu diametrul de 30 mm, pe care se bobineaza 80 de spire din sirmi CuEm 0 0,3 mm. Bobinajul se face spira Unga spirA. Condensatorul de acord C., are capacitatea maxima 500 pF, deci se poate folosi o sectiune de la un condensator cu dielectric aer sau ambele sectiuni cuplate In paralel ale unui condensator miniatura de la aparatele de radio portabile. Dioda D este miniatura de tip EFD 106, EFD 108, AA 112, D 2 E, 1 N 54 A etc. Cele doui tranzistoare slut de acelasl tip, de pilda EFT 319, EFT 323, EFT 353, MP 39 etc. Transformatorul de iesire Tr poate fi confeetlonat pe un miez cu sectiunea de 1,5 + 3 ems, in primar av ind 600 de spire din sirma CuEm 0 0, 1 + 0,15 mm, iar in secundar 70 de spire din sirma CuEm 0 0,25 + 0,3 mm. Transformatorul poate fi procurat si din comert (transformatorul de iesire de la orice tip de aparat de radio). Se poate utiliza ti un transformator de sonerie sau ehiar un transformator de radioficare. Difuzorul poate fi miniatura sau obi~nuit cu tmpedaata bobinei mobile de 4 + 8 0. Antena este un fir metalic lung de 5 + 6 m. Dupi confectionare, aparatul nu are nevoie de reglaje; prin simpla rotire a condensatorului, In difuzor se va auzi programul unui post de radiodifuziune. 89
•
eolee\ia eristal
•
Un montaj deosebit
Un alt radioreccptor cu amplificare directa, care Iunctioneaza in gama undelor medii, este prezentat in fig. 28. Mod ul. cum slnt cu plate cele dona tranzistoare ereeaza o impedanta mare la intrare ~i o amplificare pronuntata,
Impedanta mare de intrare provine din faptul ca tranzistorul T1 apare ca repetor pe emitor. Din acest motiv , circuitul oscilant este cuplat direct, fara priza sau lnfasurare suplimentara, Primul tranzistor are rol de amplificator, detectia (~i o amplificare) Iaclndu-se cu trauzistorul T •·
II
II II
L
II
II II
Fig. BB
•
eoleetla cristal •
Tranzistoarele T 1 ~I T 1 sint de tip BC 108 sau BC 109. Bobina circuitului oscilant se confectioneaza pe o hara de ferita lunga de 10 cm si cu diametrul de 8 mm, avind 80 de spire din slrma CuEm 0 0,08 + 0,1 mm. Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 250 pF. Bobina se poate confectiona ~i pe o carcass cu miez, dar in acest caz la intrare se cupleaza o antena exterioara, Auditia se face In ca~ti cu impedanta de 2 000 .a. Radioreceptor
autoalimentat
Un receptor cu simpla detectie, cu un sistem de alimentare rnai putin obisnuit ~i cu auditie in casca este prezen tat in fig. 29. Sernnalul de la antena se apliea, prin bobina Lh circuitului oscilant L1 - C.,1, apoi este detectat de dioda D1 ~i amplificat de tranzistorul T, care are rol de amplificator de audiofrecventa, In acelasi timp, prin bobina L1, antena este cuplata la circuitul C.,1 - L3• Se observa ca la bobina L3 este cuplata dioda D1 ~i un condensator de 100 µF. De fapt, de la bobina L3 se ia un semnal de radiofrecventa ce se redreseaza cu dioda D1 ~i astfel condensatorul de 100 µF se tncarca cu o anumita tensiune. Cu aceasta
,1
Jilig. 29
+
eoleefia erlstal
+
tensiune se alimenteaza tranzistorul T ~i astfel aparatul nu are nevoie de baterie. Pentru receptia unui post, se roteste condensatorul C111 plna cind in casca se aude un semnal. Se roteste apoi ~i condensatorul c.1 sl la un moment dat, in casca, semnalul receptionat se va auzi foarte puternic. Diodele D1 si D1 stnt de tip miniaturi, de pilda EFD 108, iar tranzistorul este EFT 317, EFT 319, P 401, EFT 353 etc. Bobinele L1 ~i L1 se construiesc una Unga alta pe o carcasa cu miez, avlnd diametrul 6 + 8 mm. Pentru L1 se hobineaza 12 spire, iar pentru L1 75 de spire cu slrma CuEm 0 0,15 + 0,2 mm. Lungimea bobinei L1 este de 1,5 cm. Bobina L3 se construieste pe acelasi tip de carcasa, avind 90 de spire din aceeasi slrma, Condensatoarele variabile au capacitatea maxima de 500 pF. Pentru c.1 se poate folosi ~i un condensator semivariabil. In acest caz, la bornele condensatorului de 100 µF se conecteaza un voltmetru ~i se roteste c., pina ee voltmetrul are o Indicatie maxima. c•• ramlne in aceasta pozitie, Cu bobinele prezentate se poate receptiona gama undelor medii. Antena trebuie sa aiba cca 10 m lungime. Radioreceptor
cu reactfe
49
Un radioreceptor cu un singur tranzistor, cu reactie, prezinta un util exercitiu aplicativ de montaj. Radioreceptoarele cu reactie pozitiva au o sensibilitate foarte mare. In fig. 30 este prezentata schema unui radioreceptor simplu cu reactie ce Ioloseste un tranzistor de tip EFT 317, EFT 319, P 401, INV 70, OC 813 etc. Montajul prezentat lucreaza In gama undelor medii. Bobinele L1 ~i L1 se contectioneaza pe o hara de ferita lunga 10 + 12 cm ~i diametrul de 8 -;- 10 mm. La unul din capetele barei de ferita se face un manson de carton, care poate fi deplasat pe hara ti pe acest manson se bobineaza, pe o latime de 2 cm, un numAr de 60 de
+
eolectia eristal
+
s
-
Fig.
so
spire din sirma CuEm 0 0,1 + 0,2 mm care Iormeaza bobina L1• Peste L1, cu aceeasi slrma, se bobineaza 6 spire care Iormeaza bobina L1• Bobina S se confectioneaza pe o carca1i cu miez de Ierita, indiferent de diametru, pe care se bobineaza 150 de spire cu aceeasi strma ca ~i L1• Condensatoarele variabile c. r,i Cr, primul pentru acordul circuitului de intrare ~i al doilea pentru reactie, au capacitatea maxima de 500 pF ~i slnt complet separate. Pentru a receptiona mai multe posturi, la circuitul de intrare se cupleaza 'i o antena prin intermediul unui condensator de 100 pF.
•
eoleetia cristal
48
•
Dupa ce aparatul a fost conlectionat, se verifica daca nu s-au comis erori in legarea pieselor, apoi se cupleaza castile ~i bateria de alimentare. Se roteste condensatorul C; plna cind in ca~ti se aude programul unui post dupa care, prin manevrarea lui Cr auditia se imbunatateste. Daca se roteste in continuare C,, in ca~ti va aparea un fluierat puternic ceea ce inseamna ca aparatul a intrat in oscilatie, iliniradioreeeptor De o simplitate remarcabila, oferind rezultate foarte bune, radioreceptorul din fig. 31 utilizeaza piese extrem de putine, iar alimentarea se face cu tensiune mica,
Cv
Fig. 31
C, 2-;.lQpF
2701(..0
T
+
eoleetia cristal
+
de maximum 3 V. Este, de fapt, un receptor cu reactie ce Ioloseste un singur tranzistor ~i poate receptioua gama undelo r medii. Bobina de acord L este construita pe o hara de Ierita cu diametrul de 8 + 10 mm ~i lunga de 6 + 10 cm. Firul pentru bobinaj este CuEm sau cupru acoperit cu matase, de diametru 0,1 + 0,3 mm, deci practic orice fel de slrma avem la dispozitie. Bobinarea se face pe un suport de carton ce poate culisa pe hara de ferita. Pentru sectlunea AB se bobineaza 70 de spire, iar pentru sectiunea BC se bobineaza 9 spire. Socul S are 100 + 200 de spire bobinate cu orice fel de sirma, pe un suport cu miez de ferita. Sensibilitatea aparatului se regleaza din potentiometrul de la alimentare, iar alegerea posturilor din condensa torul C". Ascultarea se face In ca~ti. Tranzistorul folosit este EFT 317, EFT 319, P 401, AF 139, AF 127, AF 114, AF 115 etc. Radioreceptor
reflex
Utilizind un tranzistor de tip pnp : BC 107, BC 106, BC 109, BC 171 etc., radioreceptorul din fig. 32, pe linga Iaptul ca este foarte simplu, are o buna selectivitate ~i o mare sensibilitate. Acest mic aparat cu un tranzistor este de tip reflex, adica singurul sau etaj este mai intii amplificator in radiofrecventa, apoi, dupi ce semnalul a fost detectat de dioda D, componenta de audiofrecventa este iaras] trecuta prin acelasi etaj ~i amplificata. Auditla semnalului se face Intr-o pereche de ca~ti cu impedanta de 200 -;- 2 000 n, Circuitul de intrare, format din bobina L1 ~i bobina de acord L2, este construit pe o hara de feriti de sectlune circulara cu diametrul de 10 mm si cu lungimea de 100 + 120 mm. Pe aceasta bari se fac doua mansoane de hirtie sau carton subtire, care se pot deplasa cu usurinta de-a
+
eolectia eristal
45
+
Fig. 32
•
•
A
cA~TI
te"'n
49
lungul barei ~i pe care se infa~oari sirma celor doua bobine, L1 ti L,. Pe un mansen lung de 1 cm se vor bobina 10 spire pentru L1, iar pe celilalt maason, lung de 3 cm, se vor bobina 63 de spire pentru L1 ~i se va scoate o priza la spira 5, de la punctul in care este conectata dioda. La aceasta priza se cupleaza baza tranzistorului. Ambele bobine se realizeaza cu slrma li~ata sau cu slrma emailata, cu diametrul de 0, 15 mm. Bobina La are 300 de spire din slrma emailata cu diametrul de 0,15 mm, infa~urate pe un suport de material plastic cu diametrul
•
eoleetia cristal
•
de 6 mm. Lungimea bobinajului va fi de 2 cm. Aceste date de bobine slnt pentru receptionarea gamei de unde med ii. Ca antena se va folosi un fir lung de eel putin 5 m. Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 270 pF, dar poate fi montat ~i unul obisnuit avind capacitatea de 500 pF. Radioreceptor
reflex cu amplificator
AF
Particularitatea radioreceptorului din fig. 33 a consta in Iaptul ca utilizeaza primul tranzistor in montaj cu reactie pozitiva, care amplifica atit semnalul de radioIrecventa, cit ~i semnalul de audiofrecventa,
Fig. 33 a
Circuit-al de intrare este construit pe o hara de ferita, de sectiune rotunda, lunga de 8 + 10 cm. Pentru receptionarea undelor medii, bobina L1 are 50 de spire cu priza la spira 40 de la punctul de conectare a condensatorului variabil. "Bobinajul se face cu sirma CuEm 0 0,1 + 0,15 mm, spira Unga spira, La distanta de 10 mm de L1, pe aceeasi carcasa de carton, se bobineaza L,, care are 8 spire din aceeasi slrma ca ~i L1, bobinaj spira linga spira. Socul de radiofrecventa 1.3 se construleste pe o carcasa cu miez feromagnetic, avind 300 de spire cu sirma izolata 0 0,08 + 0, 1 mm.
+
eolectfa cristal
4'7
+
•
eeleetla cristal
•
In locul acestui soc poate fi utilizata ~i o bobina pentru unde lungi de la aparatele de radio. Pentru detectia sernnalului sint prevazute doua diode, D1 si D1, de tip miniatura, cum ar fi EFD 106, EFD
109, 1N54 A, AA 112, lN 542, D2E, D2 B etc., care asigura ~i dublarea tensiunii detectate. Tranzistorul T1 este EFT 317, EFT 319, 2 SA38, iar tranzistorul T1 este EFT 353, OC 75, AC 125 etc. Dupa cum reiese din schema, alimentarea se face cu 9 V, iar auditia lntr-o pereche de casti, Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 500 pF. Dupa cc rnontajul a fost realizat, se cupleaza bateria, se roteste condensatorul variabil pina cind in castl se aude semnalul unui post de radiodifuziune. In acest punct se regleaza ~i condcnsatorul Cr pentru auditie maxima, evitind intrarea in oscilatie a ctajului. Daca la rotirea condensatorului Cr nu se observa aparitia intrarii in oscilatie, atunci trebuie inversate capetele de legatura la bobina L.,. Dupa inversare, receptorul va deveni foarte sensibil ~i Ioarte selectiv. In fig. 33 b se prezinta o varianta de conc xiuni. Radioreceptor reflex cu auditie In dHozor Un radioreceptor reflex ce lucreaza in gam 1 undelor medii, cu auditie in difuzor, este prezentat in schema din fig 34. Acest radioreceptor are randamentul ridicat, deoarece detectia semnalului se face cu doua diode, Intr-un montaj dublor de tensiune,
Fig. 34
49
•
colee\ia eristal
•
50
Selectarea posturilor se face cu ajutorul circuitului oscilant L1Ci·, apoi sernnalul de radiofrecventa, prin fnfa~urarea L1, este aplicat bazei tranzistorului T 1• Dupa ce semnalul este amplificat, el este detectat de diodele D1 ~i D1, iar componenta de audiofrecventa este aplicata tot bazei tranzistorului T 1• De asta data, tranzistorul T 1 lucreaza ca amplificator de audiofrecventa. In continuare, semnalul este preluat ~i amplificat de tranzistorul T 1 ~i prin intermediul transfermatorului T, aplicat difuzorului. Bobinele L1 ~i L1 se confectioneaza din slrrna CuEm 0 Otl5 + 0,15 mm. Suportul acestor bobine este o bari de ferita 0 8 mm ~i lunga de 12 cm. Pe aceasta hara se fac doua mansoane de hlrtie groasa, care trebuie sa gliseze pe hara de ferita. Pe un manson se bobineaza 70 de spire ce Iormeaza bobina L1, lar pe celalalt manson se boblueaza 8 spire ce Iormeaza bobina L1• Socul de radiofrecventa S are 350 de spire din slrma CuEm 0 0,08 +0,15 mm bobinate pe un miez de Ierita, bobinajul facindu-se spira peste spira, Dupa ce montajul a fost realizat, bobinele L1 ~i L1 se fixeaza spre unul din capetele barei de Ierita, apoi se roteste condensatorul c" pina cind in difuzor se va auzi un semnal de la un post de radiodifuziune. Se regleaza apoi potentiometrul P, din care se fixeaza polarizarea bazei tranzistorului T 1, pina ce auditia devine maxima. Apoi se apropie ~i se departeaza una de alta bobinele L1 ~i I..,1 pina ce auditia este ~i mai puternlca, dupa care cele dona bobine se rigidizeazi pe hara de ferita. Manevrind condensatorul variabil se vor reeeptiona mai multe posturi de radio. Tranzistorul T1 este EFT 317, EFT 319, P 401, 2 SA 102 etc., iar T 1 este EFT 353, EFT 323, MP 42 etc. Condensatorul variabil C., are capacitatea maxi~a 500 pF. Diodele D1 ~i D1 slnt cu contact punctiform cum ar fi EFD 108. Transformatorul de iesire T, poate fi luat de la orice tip de radioreceptor, difuzorul avlnd impedanta de 4 + 8
•
eo1eetla erlstal •
n.
Radloreceptor refle:x cu reactle Din categoria receptoarelor reflex face parte ~i eel din fig. 35. Semnalul selectat de circuitul L1C. este aplicat primului tranzistor ti readus la intrare prin bobina L1• Aducerea in faza cu semnalul incident creeaza o reactie pozitivi obtinlndu-se In felul acesta o pronuntata sensibilitate fi selectivitate a radioreceptorului. Din colectorul tranzistorului T1, prin condensatorul de 1 nF, semnalul de radiolreeveata este aplicat diodelor de detectie D1 ti D1• Aceste doul diode slnt conectate ca un grup dublor de tensiune, Semnalul de audiofrecventa rezultat este aplicat iara~i tranzistorului T tt prin socul S 1, deci primul etaj este atlt cu reactie cit ~i reflex. Pentru radiofrecventa, sarcina tranzistorului T 1 este socul S1, iar pentru audiofrecventa este rezistorul de 5 ldl. Semnalul de audiofrecventa amplificat de T1 este aplicat etajului final prin condensatorul de 10 µF, care il amplifici. la rlndul slu ~i, prin intermediul transfermatorului Tr respectiv a difuzorului Di(, il transforma tn semnal acustic.
--------·•----t~ ........ -c::::::J..-+-~-+-~-4~--~+9~
llJJoiF
Pig.
as •
eoleetia eristal
•
Bohinele de la intrarea receptorului sint realizatc pe o hara de Ieritii cu lungimea de 8 + 12 cm si diametrul de 8 -:- 10 mm. Bobina L1 are 80 de spire din sirrna CuEm 0 0,1 mm, bobina L3 are 10 spire, iar bobina L3 are 6 spire, ambele cu slrma CuEm 0 0,3 mm. Bobinele se executa pe mansoane de carton ce pot glisa pe hara de Ierita, Bobinajul se face spira linga spira, Bobina L3 se executa peste L1 ~i aceste doua bobine vor fi montate spre unul din capetele barei de Ierifa , Bobina La va fi plasata ~pre mijlocul barei de Ierita. Cele doua tranzistoare slut de tip BC 107, BC 108, BC 109, BF 214, BC 215 etc., iar cele doua diode detectoare sint de tip EFD 106, EFD 108, EFD 115. Condensatorul variabil are capacitatea maxima de 5CO pF. Transformatorul de iesire este de-la orice tip de aparat de radio. Socurite S1 ~i S1 se realizeaza pe carcase cu miezuri de fcrita pe care se bobineaza cite 100 de spire cu slrma CuEm 0 0,1 mm. Reglaj ul amplificarii se ob tine prin modificarea polarizarii bazei tranzistorului T 1• Dupa ce a fost construit, singurul reglaj al receptorului consta in conectarea corecta a bobinei L1 (pentru a produce reactia pozitiva). Operatia consta in interschimbarea legaturilor la bobina L1, precum "i in deplasarea e i pe hara de Ierita. Gama receptionata este a undelor medii. Difuzorul este tip miniatura cu impedanta de 4 -:- 8
n.
n adioreeeptor
pentru
uu s
Auditia programelor transmise in UUS se poate face cu receptorul din fig. 36. Acest receptor este de tip superreactie, echipat cu tranzistorul AF 139, P 411 etc. Bobinele L1 s i L1 se confectioneaza din slrma CuEm s2 0 0,8 mm pe o carcasa de material plastic Iara miez,
•
eoleetia cristal
•
Fig. 36
cu diametrul de 6 mm. lnfa~urarea L1 are 9 spire bobinate cu pas de 0,5 mm iar la distanta 3 + 4 mm de ea se bob ineaza L1 care are 2 spire. La puncrea radioreceptorulu i in Iunctiune , se manevrcaza C, plna cind se aude in cast i un Iislit destul de puternic. Dupa aceasta, se roteste C,, plna cind in casti se va auzi la un moment dat programul unui post din gama UUS. Daca aud itia este slaba sau insotita de Iluieraturi, pentru optimizare se regleaza potenliometrul P.
+
eoleetfa eristal
53
+
Socurlle de radiofrecventa au cite 50 de spire din sirma CuEm 0 0,1 + 0,15 mm pe carcase fara miez, de orice diametru. Ca~tile sint de 2 000 0. Radioreeeptor
superreaetie
Cu receptorul descris In fig. 37 se pot receptlona emisiunile din banda de UUS sau chiar din handa de 2 m, respectiv 145 MHz, rezervata radioamatorilor. Primul etaj cu tranzistorul BF 200 Iuereaza in regim de superreactie, Semnalul de audiefrecventa obtinut este aplicat bazei tranzistorului BC 109, amplificat de acesta ~i apoi ascultat In ca~ti. Bobina L se realizeaza din slrma CuEm 0 1,5 mm ~i are 5 spire. Bobinajul este fara carcasa, cu un diametru de 6 mm, iar distanta lntre spirele bobinei este de 0,5 mm. La spira 1,5 de la masa se eonecteaza emitorul tranzistorului, Antena se poate cupla la spira 3. Acordul In gami se obtine din eondensatorul variabil 5 + 15 pF montat In paralel pe bobina. Antena are lungimea de 1,5 + 2 m ~i este un fir vertical din aceeasi strma ca ~i bobina L.
L
Gv t5pf Fig. &7
•
eoleetia cristal
•
La punerea in Iunctiune, se alimenteaza cu 4,5 V ~i ascultind in casca se verifica Iunctionarea primului etaj. La functionare normala, in easca trebuie sa se auda un fi~lit. In cazul cind nu se aude fi~litul, care este specific unui etaj cu superreactie, atunci se regleaza potentiometrul P pina ctnd apare. Dupa aceasta, prin manevrarea luf C" se cauta receptionarea unui post. Receptorul f unctioneaza cu tensiuni de alimentare cuprinse intre 3 V ~i 9 V, consumul de curent fiind foarte mic. Ci~tile au Impedanta de 2 000 .0. Radioreceptor superreac\ie cu douA tranzistoare Tot pentru receptionarea gamei de unde ultrascurte este si montajul din fig. 38 ce Iunctioneaza ca radioreceptor cu superreactie. Schema, prin modul de obtinere a reactie i, are particularitatea ca emitorul tranzistorului T1 este conectat la bobina circuitului oseilant, Sensibilitatea acestui montaj este foarte mare chiar daca tensiunea de alimentare scade de la 9 V la 3 V. Circuitul oscilant este format din bobina L ~i condensatorul variabil C.,. Bobina L, avlnd 5 spire, se confectioneaza din slrma CuEm 0 0,8 - 1,5 mm, sau cupru argintat, farii carcasa ~i are diametrul de 12 mm si lungimea de 10 mm. Antena ~i emitorul se cupleaza la spira 2. Cu un con-
55
Pig. 88
•
eolee\la erlstal
•
densator variabil de 3 + 15 pF se acopera gama de freevente cuprinsa lntre 65 MHz ~i 150 MHz. Sensibilitatea etajului, respectiv stabilirea pragului de oscilatie, se face prin polarizarea bazei tranzistorului T1• Se ohserva ca baza prirneste tensiune prin rezistorul de 500 kn, de la potentiometrul de 10 k.Q care stabileste regimul de functionare al etaj ului. Antena este un fir lung de 1 m sau o antena de la aparatele de radio portabile, ce se cupleaza la circuitul de acord prin condensatorul semivariabil de 2 + 12 pF. Acest condensator se regleaza pentru o auditie maxima. De la etajul echipat cu Th semnalul de audiofrecventa este aplicat tranzistorului T 1 ce are rol de amplificator de audiofrecventa, Auditia se poate face in <'a~ti sau intr-un difuzor, dar daca in locul ci~tilor se monteaza o rezistenta de 2 kQ se poate face cuplajul printr-un condensator de 5 µF cu un amplificator AF mai puternic, . Tranzbtorul T1 poate fi BF 180, BF 2DO, BF 215, 2 N 918, 2 N 915 sau KT 315, iar T1 poate fi BC 108, BC 109, BC 177, KT 342, KC 147 sau 2 N 2 586. Plantarca pieselor se face pe circuit imprimat, Iara o Iorma speciala, cu conexiuni scurte ~i rigide. Badioreceptor eo tranzistoare eu efeet de clmp
56
0 schema de Iactura deosebiti a unui receptor superreactie este prezentata in fig. 39, realizati cu 2 tranzistoare cu efect de clmp, Cele dona tranzistoare sint montate cu electrodul S (sursa) comun ~i printr-un rezistor de 3,3 kn la masa, formind astfel un etaj multivibrator. Circuitul aeordat, respectiv bobina, se eonfectioneaza pe un suport de carton sau material plastic cu diametrul de 5 cm. Pentru L1 se hobineaza 26 de spire din sirma CuEm 0 0,25 + 0,35 mm spirA linga spira, La circa 6 mm de L1 se hobineaza 3 spire pentru bobina L1, cu aceeasi sirma ~i in acelasi mod ca §i L1• Couden-
•
eoleetia cristal
•
Fig. 39
satorul C; are capacitatea cuprinsa lntre 2 ~i 30 pF, dar daca nu se dispune de un astfel de condensator se utilizeaza unul obisnuit, la care se scot citeva placi, Cu o antena de 70 + 90 cm se reeeptioneaza gama undelor scurte in condltii foarte bune, Adaptor pentru unde seurte Cu montajul prezeotat in fig. 40 i;i cu un aparat de radio echipat cu tuburi sau tranzistoare prevazut numai pentru gama undelor lungi se poate receptiona gama undelor scurte In condltll de buna selectivitate i;i sensibilitate. Montajul din fig. 39 translateaza banda de unde scurte cuprinsa iotre 16 MHz ~i 6 MHz, respectiv lntre 19 m ~i 49 m, in banda de unde lungi in jurul frecventei de 250 kHz. Adaptorul are un etaj de mixare cu tranzistorul T1 de tip AF 115, AF 125, P 403, EFT 317 la care, in baza, sosesc semnalele din gama de unde scurte, iar in emitor semnalul de la un oscilator local construit cu tranzistorul T1 de acelasi tip cu T1• Grupul de bobine L1, L1 ~i L3, L, se construiesc pe suporturi de la transfermatoare de frecventa intermediari utilizate in radio•
rn
coleetia erlstlll ,,.
LAQCEPTOR
A
1 Ml
oz
307 10 nf
Fig. 40
•
receptorul ,,Mamaia", pe Irecventa de 10,7 MHz. Aceste transformatoare, dupa ce sint cumparate, se demonteaza, se scoate sirma existents, a poi se rebobineaza cu sirma CuEm 6 0,08 mm. Astfel, pentru L1 se vor bobina 15 spire, pentru L1 - 4 spire, pentru Ls - 5 spire §i pentru L. - 18 spire. lnfa~urarea L1 se bobineaza peste L1 iar infa§urarea La se bobineaza peste L •• Blocul de acord C~1 ~i C.1 este un condensator de tipul variahil, dublu pe ax, fiecare sectiune avind capacitatea maxima de 350 pF. Dupi ce montajul a Cost realizat , colectorul tranzistorului T1 este cuplat la borna de antena a radioreceptorului printr-un coadensator de 5 nF §i un cabin ecranat, Receptorul se fixeaza in gama de unde lungi pe freeventa de 250 kHz. Dintr-un generator de radiofrecventa modulat se injecteaza in circuitul L1 C.1, prin borna de intrare (condensatorul de 50 pF), un semnal cu frecventa de 16 MHz §i cu nivel de 100 µV. Condensatorul variabil se fixeaza In pozttla minima a capacita tii (deschis complet). Se roteste apoi miezul bobinelor L3, L, ptni clnd in difuzorul receptorului se va auzi semnalul modulator al generatorului (800 Hz sau 1 000 Hz). Se roteste §i miezul bobinelor L1 L. pina cind in difuzor se simte un maxim al semnalului, In felul acesta
•
eoleella eristal •
a fost acordati gama de 19 m. Pe axul condensatorului variabil Iixam un buton cu un punct sau o linie indicatoare. In pozttla mentionata, notam In dreptul punctului indicator numarul 19. Aplicam apoi, din generator, un semnal cu frecventa de 12 MHz. Rotim condensatorul variabil §i in punctul unde receptfonam acest semnal notam 25, deci gama de 25 m. Operatia se repeta ~ i pentru Ireeventele de 9,6 MHz ; 7 ,3 MHz ~i 6,1 MHz, respectiv benzile de 31 m, 41 m iji 49 m. Toate aceste puncte le vom nota, ca mai sus. Pe scala aparatului de radio, In dreptul frecventei de 250 kHz unde a stat acul de scala in timp ce am acordat adaptorul, tragem o dunga cu cerneala sau cu vopsea, Clnd se doreste receptionarea unei game de unde scurte, se Iixeaza aceasta gama lntli din butonul condensatorului C111 al adaptorului, Rotind apoi iji butonul de acord al radioreceptorului, se deplaseaza acul scalei in jurul Irecventei de 250 kHz. In felul acesta se obtine extensia de banda, respectiv o selectivitate foarte buna, Convertor co eristal pentru unde scurte Folosind un cristal cu o frecventa adecvata se poate construi un convertor simplu ~i extrem de stabil (fig. 41). Frecventa cristalului se alege In Iunctte de gama in care se receptioneaza. Plaja este de plus-minus frecventa intermediara (de exemplu, 455 kHz), in fiecare parte a frecventei cristalului. Semnalele captate de antena slnt trecute prin condensatorul C1 la circuitul rezonant L1 - G. acordat pe frecventa dorita. Astfel, de exemplu, L1 poate avea 13 spire din sirma CuEm 0 0,3 mm pe o feriti 0 6 mm cu o lungime de aproximativ 28 mm. Priza se face la spira a patra, numarati din partea legata de masa, Aceasta prizl se face pentru un cuplaj optim, adaptlndu-se impedantele, Semnalele sint amplificate de tranzistorul T 1 (EFT 317, AF 139, P 401 etc.) §i amestecate cu Ireeventa gener ata de cristal. Diferenta intre cele doua freevente trebuie si •
•
eoleetia eril1al
•
Fig. 41
a
CUARr ._·~c::::=::i---0
a
- gv
A ._..,_-<:·im..,.~--o-gy 4,7kQ
C4
iE$iRE
B
f
eo
fie cgala cu frecventa intermediara pe care este acordat receptorul folosit, semnalul ohtinut introducindu-se prin C4 la primarul primului transformator de frecventa intermediara, Se recornanda folosirea convertorului la receptoarele cu tranzistoare portabile sau de buzunar la care nu se poatc receptiona gama de unde scurte, Nu se recornanda folosirea la acele aparate de buzunar care poseda numai doua tranzistoare de freeventa intermediara, rezultatele in acest caz fiind mediocre. Folosirea convertorului se face astfel : se cupleaza o antena exterioara de aproximativ opt metri, se aduce
•
eoleetia cristal
•
eondensatorul variahil in pozitia minima si se roteste incet plna apar posturile din gama, Cind se ajunge la freeventa exacts a cristalului, nu se va mai auzi nimic; trecind insa de acest punct se face receptia in continuare. De remarcat ca se vor receptiona !?i frecventele imagine (acestea se aud mai slab). Daca cristalul are o Irecventa mai mare decit eel receptionat, intii apare semnalul real, iar apoi semnalul imagine !?i invers, daca frecventa cristalului este mai mica decit cea receptionata, apare semnalul imagine ~i apoi semnalul real.
Adaptor pentru unde ultrascurte In localitatile deservite de emitatoare ce lucreaza in gama undelor ultrascurte, programele emise de acestea pot fi receptionate ~i cu ajutorul unor montaje simple, cum ar fi eel din fig. 42. Montajul se numeste adaptor fiindca el poate avea rezultate optime numai daca iesirea sa este cuplata la un amplificator de audiofrecventa. La bobina L1 se conecteaza antena (o antena de televizor, o antena dipol special construita sau chiar doua fire).
Fig. 42
61
•
eoleetla eristal
•
Bobina L1 ~i condensatorul variabil C; formeaza un circuit oseilant cu ajutorul caruia se selecteaza postul dorit. Tranzistorul 7'i tmpreuna cu piesele aferente formeaza un eta] de superreactie, deci pe baza tranzistorului T1 se apliea semnalul detectat, adic.i chiar semnalul de audlofrecventa. Acest semnal este amplificat de tranzistorul T 1 ~i introdus la borna de picup a unui radioreceptor sau ascultat Intr-o pereche de ca~ti. Tranzistorul T1 este de tip AF 139, 2 SA 235, P 403, OC 171 etc., iar tranzistorul T 1 este EFT 353, EFT 323, EFT 319, l\lP 42, AC 125, OC 72 etc. Bobinele L1 - L, se confectioneaza pe o carcass din material plastic, prespan sau chiar carton cu diametrul de 10 + 12 mm. Sirma de bobinaj Iolosita este din cupru izolati cu email f;i cu diametrul de 1 mm sau 1 ,2 mm. Pentru L1 se bobineaza 3 - 4 spire, iar pentru L1 se bobineaza 7 spire. Bobinajul este spira Unga spire, iar distanta intre cele doui bobine este de 2 mm. In carcasa se fac 4 giuri in care se introduc terminalele celor dona lnfii~urari, fiindca orice deplasare a spirelor atrage dupa sine modificari in Iunetionarea montajului. La spira 5 (dinspre colector) a infa~urarii L,, se desizoleaza putin sirma ~i in acel punct se lipeste un fir sau chiar terminalul condensatorului de 2 nF ee se cupleaza la emitor. Condensatorul G. are capacitatea maxima de 30 pF ~i este recomandabil sa fie cu dielectric aer, dar, practic, au dat bune rezultate ti condensatoarele trimer pe suport ceramic. 0 functionare stabila se obtine numai daca. etajul cu superreactle este construit cit mai rigid, cu conexiuni scurte ~i eventual introdus Intr-un ecran metalie, Alimentarea se face cu 9 V, consumul de curent fiind foarte mic,
•
eoleelfa tristal
•
Capitol ul Ill
GENERATOARE ~I Al\lPLIFICATOARE DE SE}INAL
Pentru verificarea ~i reglarea aparatelor electronice se impune utilizarea unor semnale audio sau radioIrecventa, semnale obtinute din montaje anume construite numite generatoare. ln alte situatii urmarim lntarirea semnalelor, deci trecerea lor prin amplificatoare. l\lajoritatea montajelor de acest fel, lntilnite in practica pentru a indeplini anumite cerinte impuse, contin un numar lnsemnat de piese componente. Constructorilor amatori, in special Incepatorilor, le prezentam citeva montaje simple care le pot aduce servicii importante in practica montarii ~i experimentarii diverselor aparate. Uinigenerator
AF
Un montaj deosebit de simplu care poate genera un semnal cu frecventa in jur de 1 000 Hz este prezentat In schema din fig. 43. Acest montaj Ioloseste doua DiF
an
Fig. 43
68
•
eolee\la eristal
•
tranzistoare complementare adica unul npn ~i eelalalt pnp. Constanta de timp data de condensator ~i rezistor stahileste tocmai valoarea Irecventei generate, Marind valoarea condensatorului, freeventa va scadea. Cele doua tranzistoare pot fi BC 171 - BC 177 sau AC 180 - AC 181 deci perechi de aceeasl putere. Montajul se preteaza foarte bine a fi utilizat ca generator pentru lnvatatul alfabetului Morse, ca sonerie sau avertizor sonor etc. Difuzorul poate fi inlocuit ~i cu 0 casca telefonica, Generator pentru 1 000 Hz Reglarea ~i verificarea lantului de audiofrecventa din emitatoare sau receptoare implica utilizarea unor generatoare de audlofrecventa de buni calitate. Evident, exista o gama foarte variata de scheme pentru aceste constructii, unele mai complexe, altele mai simple. Radioamatorii, in afara unor reglaje ale modulatoarelor, au nevoie clteodata, pentru reglarea gradului de modulatie, ~i de un generator cu trecventa fixa, mai simplu ~i de mici dimensiuni. Pentru o frecventa fixa de 1 000 Hz se poate construi generatorul din figura 44. Generatorul eontrne un tranzistor pnp ~i o retea de defazare. In locul tranzistorului EFT 353 poate fi montat ---e------o-9V
Fig. 44
orice alt tranzlstor pnp avind un factor de amplificare fi mai mare de 40. Din potentiometrul cu valoarea de 5 k!l, cu variatie Iiniara a rezistentei, se regleaza gradul de reactle, respectiv nivelul semnalului de audiofrecventa On anumite limite). Oseilator RF Oscilatorul prezentat In schema din fig. 45 are calitatea simplitatii, utilizind un singur tranzistor {npn) de tip BC 107, BC 109, BC 177, BF 214 ~i in acelasi timp Iurnizeaza un semnal cu o foarte buna stabilitate a frecventei, Tensiunea de alimentare a montajului este stabilizata de dioda Zener DZ 309. Elernentul pe care constructorul urmeaza sa-l conIectloneze este bobina L. La aceasta se Ioloseste o carcasa din material plastic cum ar fi cele de la Irecventa intermediara din televizoare. Cind oscilatorul urrneaza sa gcnereze o Irecventa mai mare de 10 MHz, pentru bobinaj se va folosi slrma CuEm 0 0,4 mm. Astfel, pentru valorile din schema ~i bobina L avlnd 14 spire hobinate una linga alta, generatorul va debita oscilati! cu Irecventa de 12 MHz ± 0,1. Cu o bobina avind 35 de spire din slrma CuEm 0 0,25 mm, oscilatorul va Fig. 45
•
celeetia eristal
+
debita frecventa de 5 MHz. Dupa etajul oscilator se poate monta un etaj separator. Bobina va fi montata in ecran, iar condensatoarele fixe vor fi cu mica sau stiroflex, Oscilator cu cuart Majoritatea oscilatoarelor cu Irecventa fixa la care se urmareste o mare stabilitate utilizeaza ~i un cristal de cuart. Montajul prezentat in schema din fig. 46 functioneaza bine daca cristalul utilizat are frecventa cuprinsi Intre 5 MHz ~i 10 MHz. Acest gen de oscilator este cunoscut ~i sub denumirea de oscilator Pierce. Tranzistorul este de tip npn BC 107, BF 214, BF 215 sau echivalent, Clnd se urmareste ca frecventa de iesire sa fie ehiar Ireeventa proprie a cuartului, atunci circuitul oscilant din colectorul tranzistorului va fi acordat pe aceastl Irecvents, Astfel, pentru frecvente cuprinse intre 6 MHz ~i 10 MHz, bobina L1 are 12 spire din strma CuEm 0 0,3 mm, bobinate spira Unga spira pe o carcasi 0 10 mm. Bobina L1 are 3 spire bobinate la distanta de 3 mm de Li, utilizind aceeasi strma, Cu acest oscilator se poate obtine la iesire armonica a 3-a a frecventei cuartului prin acordarea lui L1C pe aceasti armonica.
Fig. 4d
•
eolectia cristal
•
Soeul de radlofrecventa L, se face din strma CuEm 0 0,1 mm, hobinlnd pe orice carcasa cu miez de ferita un numar de 150 de spire. Condensatorul Q este de tip trimer avind capacitatea de 4 + 40 pF. Alime ntarea se face cu 9 V din baterii sau dintr-un redresor stabilizat. Oscllator
CD
cuart,
CD
doul tranzlstoare
Montajul prezentat in schema din fig. 47 are avantajul unei pronuntate stahilita]! a frecventei Intr-o gama foarte larga, respectiv lntre 1 MHz ~i 20 MHz. Se ohserva In acelasi timp ca in montaj nu intervin circuite acordate. Tranzistoarele folosite, a tit T 1 cit ~i T 1, sint de acelasi tip, pnp, cum ar fi AF 139, P 410, P 411, 2 SA 235, EFT 317, EFT 319 etc. Montajul poate fi realizat 'i cu tranzistoare npn, singura modificare ce intervine fiind schimharea polaritatil sursei de alimentare, Din condensatorul trimer, montat In baza tranzistorului T1, se pot aduce mici modificiri ale frecventei, de ordinul a clteva sute de hertzi. La acest monta], oscilatoarele cu cuar] se pot schimba dupa dorlnta, lntr-o plaja mare de frecvente, fara a fi nevoie sa intervenim in circuit. Montajul se alimenteaza de la 0 sursa de 9 v, dar functioneaza ~i cu tensiunea de 4,5 V. Consumul de curent este foarte redus, maximum 4 mA. _ __.._,__._.,
,
..__--Q-9V
1---...- .... ~
IE~iRE
1nf
1nf
470pF
87
llig. 41
•
eoleetla eristal
•
Oscilator pentru verificari Verificarea unor etaje de audiofrecventa sau de radiofrecventa se poate face cu montajul din fig. 48 care furnizeaza un semnal de audiofrecventa de 800 Hz ~i un semnal de radiofrecventa de 450 klIz modulat cu 800 Hz. Constructorul amator va confectiona pe o carcasa de ferita tip oala (de la transformatoarele de Irecventa Interrnediara folosite la radioreceptorul ,,Turist") bobinele L1 §l L,. Astfel, bohina Li are 30 de spire, iar L1 are 110 spire, ambele cu slrma din cupru cmailat . plus matase, cu diametrul 0, 1 mm. Dupa ce montajul a fost realizat, se cupleaza borna RF la antena unui radioreceptor ~i In difuzorul acestuia trebuie sa se auda semnalul de 800 Hz. Daca nu se aude, se inverseaza legaturile la bornele fnfa~urarii Li. In cazul existentei semnalului, se regleaza pentru auditie maxima potentiometrul P ~i miezul bobinei. Cu aceasta operatie, generatorul este gata pentru utilizare. Semnal de audiofrecventa se ia de la borna AF. In toate cazurile de verificarl, borna de masa se . leaga la sasiul aparatnlui ·ce urmeaza a fi controlat. Tranzistorul este EFT 317, EFT 809, P 401 etc •
•
eoleefia erufal
•
Oscilator
verificator
TV
Gcneratorul din fig. 49 este deosebit de util atunci clnd sc verifica buna Iunctionare a unui televizor, intrucit scrnnalul generat de el poate fi cuplat atit la intrarea in comutatorul de canale, cit ~i in etajele amplificatoare de Irecventa intermediara, verificindu-se in special calea de imagine. Pentru realizarea practica a acestui generator, constructorul va confectiona in primul rind bobinele. Pe o carcasa cu diametrul de 9 mm, pentru J..1 se vor bobina un numar de 7 spire din conductor CuEm 0 0,6 mm, cu pas 0,2 mm. Intre spirele lui L1 se vor bobina 5 spire din slrrna izolata cu matase sau material plastic, cu diamctrul de 0, 1 mm. Bobina L3 se realizeaza pe o carcasa prevazutii cu miez de Ierita cu diametrul de 2,5-:- 3 mm, carcass ce poate fi luata de la o bobina de unde scurtc din aparatele de radioreceptie. Pe aceasta carcasa sc bohineaza 115 spire, spira peste spira, folosind strma de cupru izolata cu email plus matase, de diametru 0, 1 mm. Tranzistorul din aceasta schema este pnp, tip EFT 317, P 416, AF 139 etc. Condensatorul C., are capacitatea maxima de 25 pF. Pentru a verifica un televizor, bobina L1 se cupleaza la borna de antena a televizorului. Se lnchide contactul
-----nif$iRE
•
eoleetla crlstal
•
K1 ~i se manevreaza condensatorul C,, pina cind pe ecranul televizorului apar dungi verticale. Numarul de dungi de pe ecran poate fi marit sau micsorat prin rotirea miezului de ferita din bobina L8• Se deschide apoi contactul .B.1 ~i se lnchide contactul A1• ln aceasta situatie, pe ecran trebuie sa apara dungi orizontale. Numarul acestor dungi ~i stabilitatea lor se obtine prin actionarea potentiometrului P. In felul acesta se poate verifica buna Iunctionare a unui televizor, intr-un timp foarte scurt. Daca montajul este construit ca o unitate a unui instrument de masura mai complex, atunci va trebui introdus Intr-o cutie metallca spre a fi ferit de efecte exterioare, Alimentarea se face cu 4,5 V dar poate fi facuta ~i cu 9
v.
Generator RF modulat Acordarea !)i alimentarea unui radioreceptor impune utilizarea unui generator de semnale de radiofrecventa, apecializat. In acest scop este conceputa schema din fig. 50, schema ce reprezinta un generator de radiofrecventa modulat in amplitudine ~i care acopera gama de Irecvente cuprlnsa intre 150 kHz ~i 30 MHz. Constructiv, generatorul de radiofrecventa dispune de 4 circuite oscilante comutabile prin comutatorul dublu Si - s•. Cele 4 bobine se executa pe carcase cu diametrul de 10 mm prevazute cu miez reglabil de ferita. Bobina L1 va avea 440 de spire din strma CuEm 00,12 mm, cu priza la splra 110. Lapmea bobinajului este 8 mm. Bobina L1 are 165 de spire din CuEm 0 0,15mm cu prizl la spira 48, latimea bobinajului fiind 4 mm. Bobina La are 65 de spire din sirma CuEm 0 0,25mm cu priza la spira 18, hobinajul fiind spira linga splra, Bobina L, are 24 de spire din sirma CuEm 0 0,45 mm, cu priza la spira 7, bobinate spira Hnga spira, Numarul de spire pentru prize sint calculate fati de punctul de masa al Iiecarei bobine. Condensatoarele Cu C., '10 'i C, sint semivariabile cu capacitatea de 5 + 30 pF.
a,
•
eoleetia eristal
•
+
2
u. c:
•
eoleetia erlstal
•
n
Acordul in fiecare gama se face din condensatorul variahil cfl. Cu Irecventele Iundamentale ohtinute de la cele 4 circuite oscilante se. pot acoperi urmatoarele game: 150 kHz +365 kHz; 365kHz+850 kHz; 850kHz +2 MHz; 4 MHz + 10 MHz. Cu armonica a 2-a din gama 3 se acopera intervalul 1,7 MHz - 4 MHz; cu armonica a doua din gama 4 se acopera intervalul 8 MHz - 20MHz iar cu armonica a 3-a din gama 4 se acopera intervalul 12 MHz - 30 MHz. Rezulta deci ca acest generator lucreaza pe 6 game de Irecventa. La etalonarea scalei condensatorului c", trebuie tinut cont de faptul ca pentru pozitia 4 a comutatorului S, de exemplu, apar 3 scale cu Irecvente. Tranzistorul T 1 din oscilatorul de radiofrecventa este de tip AF 139, P 411, 2 SA 235 etc. Acest oscilator poate fi modulat in amplitudine cu un sernnal de 400 Hz dat de oscilatorul de audiofrecventa echipat cu tranzistorul T 1• Oscilatorul de audiofrecventa este de un tip mai special §i anume are in componenta sa un filtru dublu T. Pentru amorsarea oscilatorului, se regleaza potentiometrul P1 iar contactul k trebuie sa fie deschis. Tranzistorul T 1 este cu factor .de amplificare cit mai mare (de pilda, EFT 353). Prin simpla functionare a oscilatorului de audiofrecventa se moduleaza in amplitudine §i generatorul de radtefrecventa Intruclt polarizarea bazei tranzistorului T 1 este dicta ta de circuitul de colector al tranzistorului T1• Gradul de modulatie este de 30 - 40%. Daca se lnchide contactul R,., oscilatiile de 400 Hz lnceteaza, iar generatorul de radiofrecventa devine nemodulat. Etalonarea scalelor generatorului se face prin comparatie cu un alt generator sau receptionlnd semnalele cu un receptor bine etalonat. In cele 4 game de bazi, capetele de gama se fixeaza din miezul Iiecarei bobine pentru frecventa . inferioara ~i din condensatorul semivariabil pentru frecventa superioara. Nivelul de radiofrecventa se regleazA. din potentiometrul P •• Alimentarea se face cu 9 V ~i. se stabilizeaza la 8 V cu dioda Zener DZ 308.
•
eoleetia eristal
•
Generator )lorse In prima Iaza de Invatare a alfabetului Morse, radioamatorul se deprinde cu manipularea, deci cu transmiterca corecta a semnalelor. Se poate folosi in acest scop un mic generator audio, capabil sa emita un semnal cu Ireeventa in jur de 1 000 Hz, comandat de manipulator (fig. 51 ). Fig. 61
Controlul transmisiei se poate face In difuzor dar, pentru a nu deranja pe cei din jur, eel mai indicat este ca receptia sa se faca in ca~ti. Alimentarea se face dintr-o baterie de 9 V (eventual doua de 4,5 V legate in serie). Montajul este extrem de simplu, utilizind un tranzistor de mica putere pnp din tipul EFT 319-EFT 323, indiferent daca este de radio sau audiofrecventa, Mai mult chiar, poate fi utilizat ~i un tranzistor npn, inverstud Iegaturile la baterie ~i condensatorul electrolitic, Constructia se poate monta pe o bucatica de carton. iar terminalele pieselor se pot interconecta prin rasuclre. Din potentiometru se regleaza frecventa de oscilatle. Ampllfieator pentrn mlerof on 0 sonorizare improvizati se poate face utilizlnd amplificatoarul AF de la un aparat de radio, iar ca microf on, un difuzor montat ca In fig. 52. · ft·
•
eoleetla eristal
•
r-----~
+ 4 +12V
Fig. 63
4,7k0 L_._r
.....
---1j}---o iE~IRE 10JIF
BC107 DiF
Dif uzorul po ate fi de orice tip cu Impedanta de la 4.0 la 160. Tranzistorul, care poate fi BC 107 sau BG 108, BC 109, BF 214, BF 215 etc., se monteaza chiar Unga difuzor. Printr-un cablu ecranat, Iesirea de la condensatorul de 10 µ F se leagi la borna de picup a aparatului de radio. Evident, in loc de difuzor se poate monta un microfon. Alimentarea se face de la baterii separate sau de la aparatul de radio. Amplificator RF
741
•
Mulii automobllisti utilizeaza in autoturismul lor radioreceptoare portabile, neadecvate acestui seop, Un astfel de radioreceptor, cum ar fi ,,Albatros", ,,Mamaia", ,,Zefir" ete., nu este prevazut cu anteni exterioara pe gama undelor medii 'i lungi, iar cu antena de ferita receptia este nesatisfaciitoare datorita ecranului electromagnetic al caroseriei !Ji, in plus, nivelul parazitilor dat de sistemul de aprindere este foarte pronuntat, Acest tip de radioreceptoare poate fi totusl folosit daca se recurge la folosirea unui amplificator suplimentar cu un singur etaj, amplificator ce se monteaza chlar in radioreceptor (fig. 53). Prin acesta, la aparat se poate conecta o antena exterioara. Tranzistorul folosit poate
eoleetia eristal
+
Fl.g. 63
6+12V
l
l
II
4,7nf
0.1pF
II II II
fi EFT 317, AF 139, P 401 cu factor de amplificare de eel putin 40. Antena exterioara, prin intermediul unui cablu ecranat, se cupleaza la baza tranzistorului printr-un condensator de 4, 7 nF. Iesirea etajului, tot printr-un condensator, se cupleaza la bobina L, care are 25 de spire cu sirma de CuEm 0 0,1 mm, infa~urata pe unul din capetele barei de ferita a antenei radioreceptorului. Nu stnt necesare reglaje deosebite, Ampllffcatoare
de antenl pentro
UUS
Sensibilizarea aparatelor de radioreceptie in banda de unde ultrascurte se poate face cu amplificatorul din fig. 54. Acest amplificator se monteaza chiar in aparat fji la el se cupleaza antena telescopiea proprie aparatulul,
Fig. 64
+
colectia cristal
'15
+
BF200
(t.~.: I
]
Hpf
L1: I
6&0pf
+12V
Fig. 66
Bobina L1 este construita
fara
carcasa, din sirma de
eupru argintat 0 0,5 mm ~i are 15 spire. Diametrul bobinajului este de 7 mm, iar pasul de bobinare 0,4 +
70
0,5 mm. Constructiv, ·bobina La este identica cu L1 dar la spira 3 de la colectorul tranzistorului se conecteaza eondensatorul de cuplaj cu blocul UU S din radioreeeptor, Tranzistorul folosit este BF 183, BF 200 sau ehiar BF 214. Cele doua condensatoare semivariabile au capacitatea de 2,5 + 8 pF. Montarea amplificatorului se face pe o phlcuµ de circuit imprimat astfel ca cele doua bobine sa aiba axele perpendiculare. Dupa ce amplificatorul a fost montat se cauta ua post din gama UU S ~i se rotesc eele doua condensatoare C1 ~i C1 pentru audltia maxima. Montajul din fig. 55 poate amplifica semnalul cuprins intre frecventele de 65 + 85 MHz. Antena cu impedanta de 3001l se cupleaza la bomele infa~urarii Lit iar infa~urarea La se leaga la un cabin coaxial cu impedanta de 75 n care face legatura cu amplificatorul. Bobina L1 se realizeaza pe o carcasa cu. diarnetrul de 6. mm prevazuta cu miez magnetic ~i are 2 spire din sirma CuEm cu diametrul de 0,3 mm bobinate cu pas de 0,3 mm. Peste L1 se bobineaza, din aceeast slrma, bobina L1 care are o singura spira. Un capat al bobinei L1 se leaga la miezul cablului coaxial, iar celalalt capat la eamasa cablului coaxial.
+
coleetia eristal
+
Tranzistorul de tip BF 200 sau BF 180 sau BF 183 este cuplat cu baza la masa, Circuitul de iesire L3 - L.,, se confectioneaza pe acelasi tip de carcass ca ~i circuitul de intrare. L3 are 4 spire iar L, are 2 spire din slrma CuEm 0 0,9 mm. La bobina L, se cupleaza cablul p anglica cu impedanta de 300 lntregul amplificator se monteaza in aparatul de radio. Dupa ce amplificatorul a fost pus in Iunctiune, se roteste miezul bobinelor L3 - L, pentru a receptiona un post, apoi se regleaza ~i miezul bobinelor L 1 - L1 pentru maxim de auditie, Toate aceste reglaje se fac cu antena nefixata pe piloni ~i numai dupa ce amplificatorul a fost reglat, antena se ridica pe pilonul de sustinere, se orienteaza ~i se rigidizeaza, Acest montaj este recomandat pentru receptie la mare distanta,
a.
Amplifieator AF Amplificatorul din schema prezentata in fig. 56 poate fi utilizat intr-un picup mono cu doza piezoelectrica, Cele doua tranzistoare In montaj Darlington asigura o amplificare mare ~i o Impedanta de intrare a amplificatorului de ordinul sutelor de kiloohmi. Daca tranzistorul T1 este BC 109, iar T 1 este BC 107, la lesire se poate obtine o putere de 200 mW. Se recomanda utilizarea unui difuzor cu impedanta de 6 + 160. 470"'0 1'9Y
OIF Fig. 66
'1't
+
eohiepa ertstaJ
+
Montind in locul tranzistorului BC 107, un tranzistor BD 135, sau BD 137, puterea amplificatorului creste slmtitor fiind necesar reglajul volumului din potentiometrul de 1 Ma. Acest amplificator poate fi Intrebuintat ~i ca eta] final la un rad.ioreceptor, pentru control la un emitator etc.
+
coleetia cristal
+
Capltolal IV
INSTRUllENTE DE MASUR!
Folosind instrumente de masuri, constructorul amator poate asigura Iunctionarea la parametri optimi a montajelor pe care le-a realizat. In schemele de mai jos se prezinta o suita de astfel de instrumente, ce pot fi con.struite cu ajutorul a 1-2 tranzistoare §i a citorva piese usor de procurat, Voltmetru
electronic
Cu voltmetrele electronice se efeetueaza masuratori de precizie a tensiunilor pe aparatura tranzistorizata, Aceste instrumente trebuie sa aiba o impedanta mare de intrare pentru a nu produce perturbatii in regimul de functionare a aparatului supus masuratorii, atunci
clnd slnt conectate, In fig. 57 este prezentati schema electrica a unui voltmetru electronic care poate masura tensiuni de c.c. cu valoarea maxima de 25 V ~i care prezinta o impedanta de intrare mai mare de 200 k!l. Voltmetrul este prevazut cu 3 game de masura ~i anume 2,5 V, 10 V ~i ~5 V. Comutarea pe fiecare gama se face din comutatorul triplu S1 - S1 - S3• Stabilitatea in Iunctionare este dictata de faptul ca slnt utilizate doua tranzistoare npn de tipul BC 107, BC 109 cu coeficienti de amplificare cit mai apropiati, lnstrumentul indicator I este un microampermetru cu sensibilitatea de 100 + 800 µA. In schema mai slnt 5 potentiometre cu variatie Iiniara a rezistentei, dintre care numai P1 va fi cu ax
•
eolectia cristal
'79
•
9V
SO kn Fig. 67
normal, restul fiind semivariabile. Dupa ce instrumentul a fost construit, toate potentiometrele se a~aza la valoare medie. Se alimenteaza apoi cu energie ~i, Iara a aplica semnal la intrare, se roteste potentiometrul P1 plna cind instrumentul Indica valoarea zero. Se comuta pe pozitia 1 'i se aplica la intrare o tensiune de 2,5 V, apoi se roteste potentiometrul P3, ptna cind instrumentul va indica valoarea maxima; daca nu se ohtine aceasta indicatie, atunci se roteste ~i potentiometrul P1• Se trece apoi comutatorul pe pozitia 2 'i se aplica so la intrare tensiunea de 10 V. Se roteste apoi poten-
•
coleetia eristal
•
tiometrul P~ pina clnd instrumentul indica valoarea maxima. In acelasi mod se etaloneaza si indicatia maxima pe scala de 25 V, binelnteles operind asupra potentiometrului P1• Gradarea Iiecarei scale in parte se face aplicind la intrarea voltmetrului tensiuni cunoscute. De exernplu , etalonarea pe scala de 2,5 V se face astfel : se verifica daca fara semnal la intrare instrumentul indlca zero ; in caz contrar, se reglcaza potentiometrul P1• Se aplica apoi o tensiune de 0,5 V ~i se noteaza pc scala aceasta indicatie, procedind la fel ~i pentru tensiunea de 1 V. In continuare, se mareste tensiunea la intrare cu cite jumatate de volt pina cind se ajunge la 2,5 V, care reprezinta indicafia cap de scala. In aceeasi maniera se gradeaza ~i celelalte scale, numai ca tensiunea va fi din volt in volt pentru scala de 10 V ~i din 5 in 5 vol ti pentru scala de 25 V. Voltmetru
electronJe cu impedantl de intrare man
Un voltmetru electronic cu impedanta de intrare foarte mare respectiv de ordinul megohmilor este prezentat in schema din fig. 58. Tensiunile masurate slnt pina la 20 V, pe 3 scale. Pe scala 1 se masoara tensiunile intre 0 V ~i 5 V, pe scala 2 tensiunile intre 0 V :,i 10 V iar pe scala 3 tensiunile intre 0 V ~i 20 V. Acest instrument este indicat in special pentru aparatura tranzistorizata ~i numai pentru tensiuni de c.c, Cele doua tranzistoare T 1 ~i T 1 sint BC 107, in montaj Darlington, adica repetoare pe emitor, fapt care ereeaza impedanta mare de intrare. Instrumentul indicator M este un microampermetru cu sensibilitate de 100 µA. 0 particularitate a moataiulu! consta in folosirea a doua surse de alimentare, una de 9 V ~i alta de 27 V. Pentru etalonare, se scurtcircuiteazi intrarea ~i din potentiometrul P se regleaza indicatia zero a instrumentului, Se introduce ap.oi la iatrare o tensiune de
• toht1fa
erista)
st •
.___,.
... -------Ill~+--+----' 81 9V Fig. 68
5 V {pentru scala 1) ~i se regleaza potentiometrele de 25 k!l astrel ca instrumentul sa indice valoarea maxima (cap de scala), Se scoate tensiunea de 5 V, se pune iar In scurtcircuit intrarea ~i se verifica daca s-a mentinut punctul de zero. Daca a f ost nevoie de un retus din potentiometrul P, atunci se desface scurtcircuitul, se aplica din non tensiunea de 5 V la intrare §i iara!?i se regleaza indicatia cap de scala, Pe celelalte scale se introduc numai tensiunile de 10 V, respeetiv 20 V, ~i din potentiometrele de 50 Jill, respectiv 100 k!l, se regleaza indicatia cap de scala (deviatia maxima a acului indicator). Dupa aceste reglaje de indicatii extreme, de zero §i maxim, se trece la etalonarea Iiecarei scale de mas ura, Ca sursa de tensiune se poate lua un grup de baterii legate in serie, de pilda, 5 baterii de cite 4,5 V. In pa· ralel se leaga un potentiometru liniar de 50 1dl si de pe acesta se culege tensiunea necesara etalonarii, Etalonarea se face prin comparatie cu un alt voltmetru de precizie ca in fig 59.
50 kQ ·Fig. 69
8S
+
eolectla eristal
+
+
Pentru sealele 1 ~i 2, notatiile se tree din volt In volt. Pentru scala 3, notatiile se tree din 5 in 5 V iar intre aceste puncte se tree fi notatiile pentru fieeare volt. Ohmmetro Ohmmetrul prezentat in fig. 60 este destinat a masura valori de rezistente electrice cuprinse lntre 1 !l ~i 900 !l adica tocmai valorile ce pot fi masurate mai greu cu alte instrumente, Dupa cum se vede din schema, acest aparat este foarte simplu ~i nu neeesita declt un instrument indicator, un potentiometru, un rezistor fi sursa de alimentare. lnstrumentul indicator I are rezistenta interna de aproximativ 100 n fi deviajia totali a acului pentru 1 mA. Pentru gradarea scalei, se lnchide contactul K, se pun in scurtcircuit bornele AB ti se regleazi potentiometrul de 250 n plni clnd Indicajia instrumentului este maxima, ceea ce indici Rs = 0. Conectind apoi rezistoare de diverse valori lntre 1 !l 11i 000 0 (valori cunoscute) se noteaza pe scala aceste valori ~i gradarea este terminata.
+
"-------o Fig. 60
+
A
B n-Rx
eoleetia eristal
88
+
Clnd urmeaza sa masuram un rezistor, mai intii stabilim contactul K, apoi reglam valoarea zero din potentiometru (AB in scurtcircuit) ~i prin conectarea acelui rezistor la bornele AB, pe scala ii vom citi direct valoarea in ohmi.
Verificator de eireuite Verificarea continuitatii unor circuite sau chiar a unor rezistoare se poate face l?i folosind un instrument cu Indicatie senora cum este eel din fig. 61. flg~61
Acesta este de fapt un oscilator care primeste alimentare tocmai prin rezistorul ce urmeaza a fi verificat §i care se eupleaza la bornele AB. Tonul generat este in Iunctte de valoarea rezistorului. Se pot masura rezistoare cu valoarea maxima de 1,5 Mn. Tranzistorul T este de tip AC 125, EFT 353, EFT 323 etc., iar dioda D este EFD 108.. Transformatorul de Iesire Tr este de tipul celor utilizate la aparatele de radio ,.Miorita" sau "Mamaia", iar difuzorul este tip miniatura cu impedanta bobinei mobile de 4 + sn. Mleroampermetra electronlo
Mi
Cu montajul prezentat In fig. 62 se pot masura curenti avind valori de 5 + 100 µA, valori greu de masurat cu un instrument obisnuit.
+
eeleefla erlsta1
•
Fig.
6Z
1nF
Tranzlstorul este de tipul EFT 353, EFT 319 etc. De remarcat insa ca datorita principiului Iolosit, indicatia instrumentului, respectiv sensibilitatea montajului, depinde de factorul de amplificare a tranzistorului utilizat. Montajul este practic o punte ee are tntr-un brat tranzistorul. Instrumentul indicator folosit are sensibilitatea intre 1 mA ~i 5 mA. Etalonarea se face dupa un instrument verificat. Se procedeaza astfel : se pune montajul in functiune si, scurtcircuitlnd intrarea, cu ajutorul potentiometrului P1 se regleaza Indicatia zero; se lnseriaza apoi intr-un circuit aparatul Impreuna cu instrumentul etalon ~i nn rezistor corespunzator fpentru limitarea curentului) In asa fel tnclt tensiunea aplicata si producii un curent de ordinul microamperilor. Indlcatia maxim! (cap de scala) a microampermetrului electronic se regleaza din potentiometrul P1 pentru a fi corelata cu cea a instrumentului etalon; se verifica din nou Indlcatia zero ~i se revine la indicatia de cap de scala. La utilizarea curenta, lnaintea masuratont se ajusteaza tndtcatia zero, calibrarea verificindu-se trimestrial Consumul redus permite folosirea unei baterii de tip R 6.
•
eoleelfa eristal
ss •
lnstrumente
pentru mlsurarea eondensatoarelor
Cele mai multe Instrumente pentru masurarea condensatoarelor se bazeaza pe sistemul unei punti echilibrate, dar aceste elemente de circuit mai pot fi ma-
surate utilizindu-se ~i alte montaje ca, de pilda, eel din fig. 63. In aeeasta schema, cele doua tranzistoare Iurnizeaza o tensiune de radiofrecventa iar diodele Impreuna cu instrumentul M formeazi un voltmetru electronic. lntre voltmetru ~i generator se intercaleaza condensatorul ce urmeaza a fi masurat, deci valoarea indicata de voltmetru va depinde de valoarea capacitaµi eondensatorului,
Fi,g. 63
Tranzlstorul T1 de tip EFT 317, EFT 319, P 401, AF 139 etc., echipeaza un etaj oscilator care genereaza un semnal cu Irecventa de 420 + 480 kHz. Bobina L poate fi luata de la un transformator de Irecventa intermediara de la aparatele cu tuburi electronice sau se construieste pe o carcasa de material plastic cu diametrul de 12 mm prevazuta cu un miez feromagnetic. Pe aceasta carcasa se bobineaza 150 de spire cu slrma CuEm 0 0,1 + 0.15 mm. Priza pentru conectarea emitorului se scoate la spira 20 de la masa, Semnalul de la tranzistorul T 1 este preluat de tranzistorul T 1 *i amplificat.. Tranzlstorul T 1 este de acelasi 86 tip cu 7'1• Jn colectorul tranzistorului T 1 este montat
+
eolectia cristal
+
soeul de radtotrecventa' S. Acest soc este realizat pe o carcasa identica cu a bobinei L, bobinlnd 350 de spire cu slrma CuEm 0 0,1 mm. Cele doui diode D1 fi D1 slnt de tip EFD 108, AA 112, 1 N 54 etc. lnstrumentul indicator M este un miliampermetru cu sensibilitatea de 1 mA. In paralel cu instrumentul de misura stnt montate doui potentiometre semireglabile cu valoarea de 1 k!l care ajuta la etalonarea scalei instrumentului. Clnd in circuit se afla potentiometrul Ps, se pot masura condensatoare cu valoarea de 10 + 100 pF, iar clnd In circuit se afla P1, se pot masura condensatoare cu valoarea de 100 + 1 000 pF. Etalonarea scalei instrumentului M se face astfel : Se alimenteaza montajul cu 9 V ~i se introduce In circuit potentiometrul P1• La bornele de masura se cupleaza un condensator cu valoarea cunoscuta, de pilda 100 pF. Se roteste apoi P 1pina clnd acul instrumentului Mare o deviatle maxima ~i se noteaza acest punct cu 100. lnlocuim apoi condensatorul de 100 pF cu unul de 10 pF. In aceasta sltuatie, acul instrumentului va avea o deviatie foarte mica ~i notam, ~i acest punct, pe scala cu cifra 10. Cuplam apoi, pe rind, condensatoare cu valori din 10 in 10 pF ,i, de asemenea, notam pe scala aceste puncte. Astfel se etaloneaza scala lntre 10 + 100 pF. Pentru etalonarea scalei Intre 100 + 1 000 pF, introducem in circuit potentiometrul P1• Montam la bornele de mbura un condensator de 1 000 pF l1i rotim potentiometrul pentru deviatie maxima a acului instrumentului. In rest, operatia decurge ca ~i la etalonarea primei scale. Dupa ce instrumentul a fost etalonat, pot fi masurate orice condensatoare Intre 10 pF ~i 1 000 pF, iar valoarea -lor poate fi citita direct pe scala instrumentului. Mai specializat este montajul din fig. 64, cu care pot fi masurate condensatoare cu valori de 0,5 + 100 pF. Tranzistorul T 1 este un oscilator cu cuart a carui frecventa poate fi de 1 - 2 MHz. Tranzistorul T, are
•
eoleetia eristal
87
•
Fig. 64
rol de amplificator de radiofrecverrta, La iesirca tranzistorului T1 este montat un voltmetru electronic compus din diodele D1 - D1 sl instrumentul de inasura .1.\1. Instrumentul M este un voltmetru cu impedanta de 20 kf!/V. Instrumentul M se trece pe scala de 3 V (sau apropiata ca valoare) ~i se actioneaza din potentiometru pina ce indicatia este la cap de scala, Se cupleaza apoi un condensator de 100 pF ~i se regleaza condensatorul trimer CT pentru indicatla minima a instrumentului, Se scoate condensatorul ~i se regleaza din nou potentiometrul, Se conecteaza apoi condensatoare cu valori cunoscute ~i se etaloneaza scala. Deci, pentru indicatia maxima a instr umentului, valoarea capacitatii este aproape zero, iar pentru indicatia minima, eondensatorul are 100 pF. Cind se fac masuratori, condensatorul cu valoare necunoscuta nu va fi tinut cu mlna, fiindca valoarea masurata va fi eronata, Cele doua tranzistoare sint BC 107 sau BF 219, iar sa diodele EFD 108.
•
eolectJa cristal
•
J: 2~pf Fig. 66
Aparatul prezentat in fig. 65 Iunctioneaza pe principiul masurarii unei tensiuni de inalta Irecventa pe · un divizor capacitiv. Tensiunea de radiofrecventa aplicata de la generatorul eehipat cu tranzistorul T este astfel aleasa incit in absenta condensatorului de masura Cs, acul Instrumentului sa devieze la cap de sea la. Instrumentul indicator trebuie sa aiba sensibilitatea de 50 -:- 200 J.LA, iar frecventa generatorului sa fie tntre 400 kHz ~i 600 kHz. Divizorul de tensiune capacitiv pentru gama 10-:-100 pF se compune din C1 ~i Cs, iar pentru gama 100-:- 1 000 pF din C1 C, ~i C6Cs. Tensiunea la bornele condensatorului de masura Cs este redresata de dioda D de tip EFD 108 sau oricare alta cu contact punctiform ~i apoi masurata de instrumentul I. Rezistorul inseriat cu Instrumentul poate fi un potentiometru semireglabil cu valoarea de 100 W din care se va regla exact sensibilitatea instrumentului. Bobina L se confecponeaza pe o carcasi cu miez de ferita, carcasi de la bobinele de UM de la aparatele de radioreeeptie sau chiar o bohini de la transformatoarele de Irecventa intermediara, Dad se. confectio- se
•
coleetia eristal
•
neaza, pe carcass se vor bobina 120 + 150 de spire din slrma CuEm 0 0,08 + 0,1 mm ~i se va scoate o priza la mijlocul bobinajului, priza la care se va conecta colectorul tranzistorului, Se poate utiliza pentru bobinaj ~i slrma litata 12 x 0,07 mm. Inductanta totala a bobinei va fi intre 600 ~i 1 100 µH. Tranzistorul este de tip npn cu silieiu BF 214, BF 215, BC 107, BC 171 etc. Pentru masurarea condensatoarelor de 10 + 100 pF, contactul K este desfacut. Inainte de masuratoare, deci fara C;i, instrumentul se etaloneaza. La punerea in Iunctiune a montajului, se roteste axul potentiometrului serie cu instrumentul plna cind acesta are Indicatie maxima. Se apasa butonul B ~i se regleaza condensatorul C1 pina cind indicatia devine din nou maxima. La ridicarea butonului B, acul instrumentului trebuie sa riimin! la indicatla maxima ; daci nu ramlne, se repeta operatia de etalonare. ln felul acesta, la cap de scala se va nota indicatla 100 pF. Se conecteaza apoi valori mai mici de capacitati, dar cunoscute, de exemplu, 90 pF, 50 pF, 40 pF, 20 pF, 10 pF~ ~i la toate aceste valori se noteaza pe scala un reper. Pentru scala de 100 + 1 000 pF se Inchide contactul K, butonul B nefaclnd contact, ~i se regleazi C, pina cind instrumentul este la cap de scala, Se apasa butonul B ~i se roteste C1 pinl ce instrumentul are Indicatta 100. In felul acesta, instrumentul este etalona t ~i gata pentru masuratori. VerHieator pentru rezistoare §l eondensatoare Cu montajul a carui schemi este prezentata in fig. 66 se pot verifica ~i masura rezistente ~i eapacitati cu valori cuprinse lntre 1 0 !;i 1 Mn, respectiv lntre 10 pF 'i 1 µF. Verificarea acestor elemente de circuit este deosebit de utila Intruclt de calitatea lor depinde buna eo f unctionare a unui aparat,
•
eolectia erlstal
•
1Mn
CASCA
Ff«.
86
Tranzistorul EFT 353 tmpreuni cu piesele aferente formeaza un oscilator de audiotrecventa. Condensatorul sau rezistorul de valoare necunoscuta se monteaza la bornele CsRs, care, lmpreuni cu elementele fixe ~i cele dona portiunl ale potentiometrului P1, formeaza o punte. Deel, intr-o diagonali a puntii se cupleazi sursa de semnal, iar In cealalta diagonali se eupleaza 0 perecbe de ca~ti cu Impedanta de eel putin 2 000 n. Dupa ce elemental · necunoscut a fost montat, se roteste potentiometrul P1 plni cind in casca semnalul devine minim sau dispare definitiv. Aceasta inseamnl ca puntea este in ecbilibru. Ordinul de marime al valorii misurate se stabil~te din comutatorul S 'i pe pozitia sa din schema, se mi.soari rezistente cu valoarea cuprinsi intre 0,1 Mil f}i 1 Mn. Acest raport de 1/10 se mentine pe toate sealele de misura. et •
eoleelfa eristal
•
In jurul butonului axului potentiometrului se lipeste o bucata de hirtie circulara pe care se vor nota repere cu indicatia 1, 2, 3 plna la 10. Pentru etalonare, se iau apoi 10 rezistoare cu valori cunoscute, de exemplu, Intre 1 k!l ~i 10 kn, in trcpte de cite 1 k!l. Se monteaza pe rind la bornele Rr: ~i din potentiometrul P1 se aduce puntea in echilibru, iar in drcptul reperului de pe buton, pe scala, se trece fiecare valoare, Pe pozitlile comutatorului S se trece indicatla ordinului de marime, de exernplu, 1 - 10 n ; 10n-10on ; 100.Q -1 k!l etc. Cu aceasta, etalonarea pentru rezistente a fost terminata ~i se poate trece la masurarea de elemente necunoscute. Etalonarea pentru condensatoare se face In acelasi mod. De retinut ca potentiometrul P1 este cu varlatie liniara a rezistentei, Transformatorul Tr este de tip miniatura, de icsire sau de cuplaj, din care se folosesc doua infa~urari, indiferent care, legate dupa cum se observa in schema. Free nnfmetru
In cele ce urmeazi este prezentat un aparat simplu masurarea freeventelor gamei de audiofrec-
pentrn ven(;i.
Frecventmetrul (fig. 67) prezinta . trei · domenii de masuri 'i anume: 0 + 100 H~, 0 + lkHz, 0 + 10 kHz. Aparatul nu este extrem de precis, dar prezlnta avantajul citirii directe a frec\rentei de misurat. Tranzistorul de tip EFT 31 Q, EFT 353 etc. lucreaza ca un amplificator-limitator. Semnalul amplificat este diferentiat de unul din eele trei condensatoare comutabile succesiv, rezultlnd impnlsuri cu polaritate negativa fi pozitiva. Aceste impulsari se aplica pe grupul de detectie format din: diodele. ;Di .... D1 ~i compnnenta continua lncarci condensatorul-C. Tensiunea ce se tor-
c
91
meazi. la bornele condensatoruluii este proportionala cu Irecventa de misarat, astfel lncit Instrumentul de
+
eoleefia cristal
•
masura se poate etalona direct in hertzi. Tensiunea de intrare trebuie sa fie suficient de mare, in jurul a 2 V, pentru ca tranzistorul sa lucreze corect ca limitator. In caz contrar, sernnalul de masurat, chiar amplificat, fiind mult prea mic, este masurat eronat.
93
•
ecdeetia cristal
+
Pentru etalonarea Irecventmetrului, potenticmetrul se regleaza la rezistenta maxima. In pozitia 1 se aplica
tensiunea de 6,3 V culeasa In Infasurarea secundara a unui transformator de retea. Potentiometrul Inseriat, In acest caz, se regleaza astfel Inclt acul sa indice mijlocul scalei. Pe pozitia 2 se repeta operatia in prezenta unui semnal de 1 000 Hz aplicat la intrare ~i se regleazi din potentiometru ca acul indicator sa fie la cap de scala. Pe scala 3 se face etalonarea la 5 000 Hz, respectiv in mijlocul scalei, Daca instrumentul are sensibilitatea de lOOµA, potentiometrele de reglaj au valoarea de 5 k!l. Turometru electronle Dispozitivul prezentat In fig. 68 se poate monta la bordul unui autovehicul sau se poate utiliza ca instrument auxiliar pentru reglarea unui motor. Functionarea se bazeaza pe principiul indicarii componentei continue a unor impulsuri de curent, impulsuri a caror trecveuta este direct proportionala cu tura1800 LA BOBINA
DE iNDUCTiE DZ
304
to
kn 1 kO
Fig. 68
•
eoleetia eristal
+
390Q
1Ul
tia motorului. Partea electroniea este formata dintr-un circuit astabil cu tranzistoarele T 1 ~i T 1 de tip BC 107. In pozitie de repaus, T 1 conduce, iar T 1 este blocat. La deschiderea ruptorului apare un impuls de curent pe baza tranzistorului T1 ~i acesta intra in conductie, fapt care impune blocarea tranzistorului T 1 in urma primirii unui impuls negativ pe baza prin condensaterul de 0,1 µF. Instrumental M va indiea o valoare determinata de curentul de colector a lui T 1• N otind cu C numarul cilindrilor unui motor, cu N numarul de rotatii pe minut ~i cu f frecventa impulsurilor, putem determina Iunctionarea unui motor in 4 timpi cu formula :
NC
=r
120
t.
de unde rezulta ca se poate determina usor numarul de rotatii pe minut in functie de Irecventa impulsurilor. Astfel, pentru 7 500 ture/minut rezulta o Irecventa a impulsurilor de 250 Hz. Utilizarea tranzistoarelor cu siliciu, cum este cazul cu BC 107, asigura o eroare de Indtcatle de numai 1 % ctnd temperatura mediului ambiant variazi cu 50°C. Pentru etalonare, se va folosi un generator de audioIrecventa din care se injecteaza in turometru semnale cu Irecventa corespunzatoare unor turatii din plaja normals de Iunctionare a unui motor. Sensibilizarea i nstrumentului pentru acoperirea scalei se face cu potentiometrul P. Instrumentul are sensibilitatea de 1 + 5 mA. VerHlcator pentrn cristale de cuart Cristalele de cuart slnt foarte mult utilizate In osclJatoarele de radiofrecventa, cunoscuta fiind proprietatea lor de a eontrihui la stabilitatea Ireeventei, Este recomandabil ca aceste elemente, inainte de a fi montate Intr-un circuit, sa fie verificate daea sint in stare de functionare sau nu. Verificarea lor .se poate face cu
+
eoleetia eristal
N
+
+9V 12'vj40mA
Fig. 69
circuitul din fig. 69 care este de fapt un oscilator ce are ca element activ tranzistorul BC 107. Semnalul de radiofrecventa de la emitorul tranzistorului T 1, prin condensatorul de 1 nF, ajunge la cele doua diode EFD 108 ce Iormeaza un grup redresor dublor de tensi une. Components continua rezultata dupa redresare este aplicata pe baza tranzistorului T 1 care se deschide dind nastere unui curent de colector. Acest curent produce aprinderea becului montat in colector. Deel daca cristalul de cuart este in stare de Iunctionare, becul se aprinde, Avantajul montajului, in afarl de simplitate constructiva, consta in Iaptul ca poate verifica cristale cu frecvente de oscilatie cuprinse intre 1 MHz ,i 30 MHz. Termometru Utilizlnd
un instrument cu sensibilitatea de 1 mA
se poate construi un termometru electronic utilizabil 99
•
cu precadere pentru mlsuratori in gama 0 ...:- l00°C. Un astfel de termometru are schema electrica in fig. 70·
eolec\ia erlstal
•
3.9
kn
DZ . 5,6
gv - + Pg. 70
Termometrul este conceput cu un amplificator diferential cu. doua tranzistoare BC 108 ~i un traductor de temperatura, care este dioda D de tip 1 N 914. Tensiunea de alimentare este stabilizata, la valoarca de 5,u V cu o dioda Zener DZ 5,6 (sau alta echivalenta), consumul de eurent al montajului fiind de aproximativ 10 mA. Cele doua potentiometre P1 ~i P1 slnt cu variatie liniara a valorii rezistentei, Pentru etalonare, este st1ficient sii se regleze cele doua extremitati ale scalei, Astfel, Iipind dioda D de o bucata de ghiata (fara ca ambele terminale sa atinga ghiata) se stabileste punctul de 0°C din potentiometrul P 1• Lipind dioda de un vas in care fierbe apa se stabileste punctul maxim de 100°C, prin . manevrarea potentlometrului P,. ln acest interval de temperaturi, scala instrumentului este liniara. Cu alt tip de dioda ~i alt instrument se pot stabili alte domenii de masura, etalonarea instrumentului in °C facindu-se prin comparatie cu un termometru industrial. Termometrul descris este foarte indicat pentru a masura, in special, temperatura mediului ambiant, .,
+
eolee\la eristal
+
Verifiea tor de tranzlltoare Verificarea tranzistoarelor este o operatie ce se Impune Inainte ca aceste elemente sa fie montate lntr-un circuit, fiindca de multe ori un tranzistor defect creeaza deruti 'i impune o munci inutili de verificare a lntregului montaj. Exista desigur diverse aparate
specializate pentru verificarea amanuntita a parametrilor tranzistoarelor, dar un control preventiv se poate efectua ~i cu montaje simple ~i usor de executat de orice constructor Incepator, Astfel, in fig. 71 se prezinti schema unui simplu oseilator de audiofrecventa care lnlesneste verificarea oridrui tranzistor de micA putere de tip pnp, Atunci elnd se monteaza un tranzistor, daca acesta este in stare de Iunctionare, in casca cu impedanta de 2 000.0 se va auzi un semnal mai puternic sau mai slab. Daca tranzistorul este defect, In casca nu se va auzi nimic, Din schemli se vede ca se pot verifica numai tranzistoare de tip pnp. Pentru verificarea tranzistoarelor npn, se inverseazi polaritatea sursei de alimentare ti a condensatorului electrolitic cu valoarea de 10 µF. Un alt mod de verificare a tranzistoarelor pnp de micl putere este prezentat In fig. 72. Se observe. ci tranzistorul de verificat T este montat tot lntr-o schema de oscilator, semnalul provenit de la el fiind apoi amplificat de tranzistorul T 1 de tip EFT 319, EFT 353, MP 39, MP 40 etc. apoi ascultat In difuzor.
'i
Jl4il. •
eolee1ia ertstal
•
'11
Transformatorul Tr1 provine de la aparatele Industriale de radioreceptle, fiind utilizat In etajul final audio. Daea acest transformator este pentru un etaj In contratimp, atunci se va folosi numai o [umatate din tnfa~urarea dubla, In verificatorul pentru tranzistoare, transformatorul Tr1 este legat astfel: lnfl~urarea cu spire mai multe se leag! la baza tranzistorului T, iar lnfa~urarea cu spire mal putlne, care era prevazuti pentru difuzor, se leagl tn circuitul de colector. Transformatorul Tr1 este identic cu Tr19 legat normal lntr-un etaj de iesire, Se poate utiliza un difuzor miniatura cu orice impedanta. Tranzistorul ce urmeaza a fi testat se monteaza la cele trei contacte C, B fi E. Se alimenteaza montajul prin Inchiderea intrerupatorului I si In difuzor trebuie ~a se auda un semnal de audiofrecventa, Dael acest semnal nu se aude, rotim potentiometrul Pu de la un capat la celalalt, Dael nlei qa nu se constata prezenta semnalului, atunci verificam daca tranzistorul T a f ost corect montat ti daca face un bun contact in bornele de legatura, 19
•
eolee11a eristal
•
Cu accst montaj se pot verifica numai tranzistoarele pnp destinate sa lucreze atlt in radiofrecventa cit ~i in audiofrccventa, Tranzistormetro ln fig. 73 este data schema unui aparat simplu ~i deosebit de util pentru verificarea ~i masurarea tranzistoarelor pnp ~i npn, El permite determinarea curentului rezidual I cEo ~i a factorului de amplificare in curent ~(de la zero la 500) cu o precizie mai buna de 10%. Pentru masurarea curentului rezidual I cEo se procedeaza astfel : Se fixeaza tranzistorul in bornele de masura corespunzator tipului (pnp sau npn). Pentru inceput, lntrerupatorul S1 se afla in pozitia deschis
c o--.-c==Jo-e-..-...J B
E~t-+-------------------------•~ npn G
S3
80-.-----
Erp
ICEP Fig. 73
100
•
eo•tia
erlstaJ
•
si S1 in pozitia lnchis, iar comutatorul S 3 in pozitia I eso- In aceste conditii, tranzistorul de verificat este conectat cu colectorul ~i emitorul lntr-un circuit electric care cuprinde instrumentul de masura, rezistorul de suntare Rs ~i bateriile B1, respectiv B3• Astfel se mascara curentul rezidual I eso cu baza tranzistorului deconectata, Rezistornl cu valoarea 1,5 kn conectat in paralel ~i lntrerupatorul S1 Iormeaza o proteetie impotriva unei eventuale strapungeri a jonctiunii colector-emitor. Bateria B1 lmpreuna cu rezistorul de 1,5 k!l si potentiometrul cu lntrerupator S, Iorrneaza circuitul curentului de compensare care echilihreaza curentul rezidual la mlisurarea factorului ~· Cu ajutorul comutatorului bipolar se fixeaza regimul de masura (pnp sau npn, dupa tipul tranzistontlui). Prin intermediul rezistoarelor R1, respectiv R1, R3 sau R, se alimenteaza basa cu un curent determinat; aceasta permite masurarea carentului de colector, din care se poate apoi calcula valoarea factorului de amplificare, conform relatiei I o -= Is • ~· Prin alegerea valorilor potrtvite ale rezistoarelor R1 + R,, corespunzator domeniilor de misurare, factorul ~ poate fi citit direct pe scala instrumentului. lnainte de a face veriflcarea tranzistoarelor, se controleaza daca intrerupitorul S1 este · tn pozitia deschis, daca instrumentul de masura este conectat cu Intrerupa torul S1 In pozttia 1 mA, iar comutatorul S, este in pozitia corespunzatoare tipului de tranzistor de verificat. Dupa aceasta, se trece la verificarea tranzistorului respectiv. Daea acul instrumentului prezinta o deviatle foarte mare, lnseamna ca tranzistorul este defect, avind jonctiunea colector-emitor strapunsa : In eazul in care tranzistorul este in stare buna, se masoara in continuare curentul rezidual I cao f}i factorul de amplificare ~. lntregul aparat se monteaza lntr-o earcasa cu dimcnsiunile de 150 x 100 x 50 mm, cablarea 'i montarea pieselor facindu-se pe plaea frontali. Rezistorul de suntare Rs se poate calcula cu ajutorul formulei:
s.
+
eoleetla eristal
101
•
Rs=-,
R, 9
unde R, este rezistenta Interna a instrumentului in. dicator. Ca instrument indicator se Ioloseste un microampermetru de 100 µA (sau un AVO-metru care poseda acest domeniu). Verifleator de umlditate Obtinerea unor culturi de plante, in afara unui sol adecvat, impune ti o anumita umiditate a solului care prin tehnica moderns poate fi controlata electronic. Fara a intra In aminunte despre aportul umiditatii In cresterea ~ dezvoltarea plantelor, amintim doar ca se recomanda ca umiditatea si fie cit mai mare. Schema aparatului din fig. 74 se bazeazi pe principiul masurarii rezlstentei intre 2 electrozi plasati In sol la adlncimea de 12 - 15 cm. Daca misuratoarea se efectueazi in curent continuu, fenomenul de electrolizi provoaci corodarea electrozilor 'i de aceea astfel de misuratori se efeetueaza In curent alternativ. Aparatul se alimenteaza de la haterii, valoarea tensiunii fiind de 6 V. Semnalul pentru misura este generat de un multivibrator format cu cele 2 tranzistoare BC 108. Sonda de mlsuri este eonstruita din 2 electrozi de material inoxidabil, care poate fi chiar otel inoxidabil. Lungimea electrozilor este de 4 cm, iar diametrul lor este de 1 mm. Ac~ti electrozi se fixeazi pe o placi de material izolant (textolit, sticlo-textolit etc.), la distanta de 2 cm lntre ei, De capetele acestor electrozi se leaga un cablu fle .. xibil bifilar. Placa cu electrozi se Impinge in pamlnt; plni la adincimea la care dorim sA masuram umiditatea. Pentru etalonare, se introduc electrozii In pamint .;i se toarna api multi peste ei, ca pimintul si fie foarte 101umed, se Inchide contactul K1t iar Ka este pe pozipa 2. •
coleelfa erlltal
•
t'
6V
CATRE ELECTROZI._,
_
Fig. 74
Se regleaza potentiometrul P1 plnl ce instrumentul Indica valoarea maximA, acenta indiclnd totodati omiditate maxima. Cu electrozii Izolat! de plmlnt, umiditatea este zero. In Iunetie de aceste valorl, scala instrumentului se gradeaza In procente. Apoi contactul K1 se trece pe pozitia 1 §i se manevreazi potentiometrul P1 plai clod indicatia instrumentului este iara~i maxima, dupi care potentiometrul va ramlne in aceasta pozitie, lnaintea oricarei misurltori, contactul K1 se trece pe pozftia 1 ~i se roteste potentiometrul P1 plna la Indicatia maxima a instrumentului, se treee Intrerupatorul K1 pe pozltia 2, se introduc electrozii In pamlnt ~i se citeste direct umiditatea. Cind indicatia instrumentului este sub 30% lnseamni cl terenul are nevoie de apA. lnstrumentul are o sensibilitate de 1 mA. Ketron em Un montaj foarte simplu de metronom este prezentat In fig. 75. Ritmul impulsurilor acustice este dat de constanta de timp a condensatorului ti grupului rezistiv. Cu elementele din schema se poate obtine un ritm lntre 15 1oa •
eoleefla erlltal •
Fig. 75
20,µF
2201<.Q
Tr
()
1~
tJi 200 de impulsuri, Iunctie de modul cum este pozitionat cursorul potentiometrului de 220 k!l. Tranzistorul este pnp de mica putere, de pilda, EFT 353, EFT 323, MP 40, 2 SB 171, OC 72. AC 125, P 14 etc. Transformatorul poate fi cumparat din comert, fiind eel utilizat In radioreceptorul ,,Mamaia", in etajul ·final, dar poate fi confectionat pe tole cu sectiunea cuprinsa Intre 3 + 6 cm1• InfA~urarea primara are 2 x 800 de spire din sirma CuEm 0 0,1 + 0,2 mm, iar secundarul are 50 + 80 de spire din sirmi CuEm 0 0,4 + 0,6 mm.· Dupa cum se observa, datele acestui
•
eoleetia eristal
•
transformator nu slnt critice, deci constructorul, in experimentarile sale, poate utiliza orice tip de transformator aflat la Indemina, cu simpla conditie ca acesta sa aiba 3 Infasurar]. Difuzorul este miniatura cu impedanta de 4 -:- 8 Alimentarea se asigura cu 9 V.
n.
}letronom en inclicatle dubll Partea principals a metronomului din fig. 76 o constltuie generatorul format cu cele doul tranzistoare, Constanta de timp de repetitie este determinata de valoarea elementelor cuplate in baza tranzistorului BC 107. Rotind cursorul potentiometrului, deci modificind valoarea acestuia intre 0 + 330 k!l, se poate regla plaja metronomului tntre 20 ~i 240 de bltai pe mi nut. Alimentarea montajului se face direct de la reteaua de curent alternativ prin condensatorul cu valoarea de lµF. Tensiunea la bornele condensatorului de filtraj cu valoarea de 500 µF este de aproximativ 12 V, stabilizata de dioda Zener DZ 312. In felul acesta metronomul Iunctioneaza fara abateri, ehiar daca tensiunea de retea variaza lntre 180 + 240 V.
IMF
ea
500
pf
DZ312
Fig. 76
101
•
eoleetla cristal
•
Semnalele metronomului se asculta prin difuzorul miniaturi cu impedanta de 80 ~i totodati se pun In evidenti optic prin becul de 6,3 V /60 mA.
lletronom prin radioreeeptor De obicei, orice metronom electronic este previzut cu un sistem propriu acustic {difuzor) sau cu un sistem indicator optic (bee). Metronomul prezentat in schema din fig. 77 se caracterizeaza prin Iaptul ca nu este inzestrat nici cu difuzor !Ji nici cu bee, avind doar rolul de a genera impulsuri intr-un ritrn stabilit de constructor, ritm ce poate varia intr-un interval de la 40 la 200 batai pe minut. Deel, acest metronom poate fi utilizat in masurarea exacta a unor procese ce au loc in intervale de timp - fractiuni de secunda, Fig. 71
BCVl
L
ff II II
I
10pf
BC107
4,J
Reglarea ritmului bitiilor se obtine din potentiometrul cu valoarea de 500 Jdl. Singurul element din schema ce urmeaaa a fi confecponat de constructor este bobina L, care are 300 de spire din slrmi CuEm 0 0,2 mm infa,urate pe o bari de feritl cu diametrul de 8 + 10 mm 'i lungimea de 1oe 40 + 50 mm.
•
eoleetfa eristal
•
Dupa ce metronomul a fost confectionat, se a~aza linga un aparat de radioreceptie, Se deschide aparatul de radio, se fixeaza pe unde medii, intr-un punct unde
nu se recepttoneaza posturi, se porneste metronomul 'i bitaile se vor auzi In difuzorul aparatului, Montlnd In jurul axului potentiometrului o scall aceasta se poate grada, in raport cu un cronometru, direct In batii pe minut. De remarcat ca acest metronom utilizeazi foarte putine piese componente, iar alimentarea se poate face cu 4,5 + 9 V.
+
eoleetia eristal
+
Capitolul
V
MINIA UTOMATIZARI
Aparute din necesitatea de a micsora efortul uman, automatizarile pot fi lntllnite in cele mai diverse domenii 11i locuri din industrie, laborator sau atelierul constructorului amator. In Iunctie de importanta operatiei ce o executa 11i a locului unde este aplicat, un montaj de automatizare poate fi foarte complex sau foarte simplu, avind in schimh aceleasi principii de Iunctionare. Miniautomatizarile din acest capitol au drept prim scop de a familiariza pe constructor cu modul lor de Iunctionare dt lji cu aria de aplicabilitate. Fiecare din schemele prezentate poate fi aplicata cu succes In rezolvarea unor nevoi imediate sau ca un subansarnblu dintr-o eventuala viitoare inventie sau rationalizare. Adaptor de impedante
108
•
Adaptarea impedantei dozei picupului cu cea de intrare a amplificatorului este una din conditlile ce se pune atunci clnd se urmareste o redare de buna calltate lji asigurarea unui spectru larg de frecvente, Maj oritatea dozelor de picup sint din cristal ~i impedanta de iesire a acestora este In jurul a 1 Mil, pe cind impedanta de intrare a unui amplificator obisnuit cu tranzistoare este In [urde 1 k!l. Daea cuplajul lntre aceste elemente s-ar face direct atunci frecventele joase din banda audio ar dispare, Inlaturarea acestui ineonvenient se ohtine cu un montaj simplu, adaptor de im-
·eoleetia cristal
··•
Fig. 78
iNTRARE DOZA PiGUP
pedante, ilustrat In fig. 78. Montajul, asa cum apare, este destinat a lucra cu o doza stereo dar montind doar un singur transistor este transformat pentru doze mono. Amplificarea este mai mica decit unitatea, dar impedanta sa 'de intrare este aproape de 1 Mn, iar impedanta de iesire .de ordinul a 1~ k.Cl. Intre condensatoarele de 5 µ.F i;d etajul de amplificare, legatura trebuie facuta cu cahlu ecranat. Tranzistoarele slnt BC 109, dar pot fi folosite ·,i BC 108 sau BC 171.
" Corector Redarea diseurilor impunc de cele mai multe ori corectoare ale earacteristicii de Irecvcnta sau etaje care sa imbunatateasca raportul scmnal-zgomot, ttiut fiind ca dupl o utilizare mai mare a unui disc, auditia este Insotita de un fi~iit pronuntat, Eliminarea acestui zgomot suparator se poate face daca Intre doza picupului ~i intrarea in preamplificator se introduce montajul din fig. 79.
•
eolee~a eristal
109
•
w
.$ .!:!!
110
•
coleetia crlstal
•
Construit cu doua tranzistoare BC 108, acest montaj introduce o atenuare pronuntata a Irecve ntelor inalte, adica tocmai acolo unde se manifesta mai pronuntat zgomotul. Se observa ca in schema, prin intermediul unui comutator K, pot fi cuplate pe rind doua condensatoare, de 160 pF ~i 240 pF. Clnd este cuplat condensatorul de 160 pF, banda de trecere este de 12 kHz, iar cind este cuplat condensatorul de 240 pF, banda se reduce la 7 kHz ; atenuarea la Irecventele mai mari este In j ur de 12 dB pe octava, Acest montaj are o impedanta de intrare de aproximativ 1,5 MO ~i de iesire de 450 0. Amplificarea totala este de 0, 95 cu un factor de distorsiuni de 0, 1 % la 1000Hz. Montajul poate fi realizat ca un subansamblu dintr-un preamplificator fiind introdus sau exclus din lantul de amplificare In Iunctie de calitatea discului reprodus. Compresor-limitator
In radlocomunicatiile dintre radioamatori, printre alte conditli tehnice, se poate meatioaa fi banda de Irecvente impusa la emisie, Or, pentru o comunlcatie de buna calitate, radioamatorul cauta a-sl modula cit mai bine ~i mai constant emltatorul atunci cind lucreaza cu modulatte de amplitudine. Pentru indeplinirea aeestui deziderat a fost conceputi. schema electrlca din fig. 80 care, pentru nivele de intrare cuprinse lntre 100 mV ti 1 500 mV, la Iesire furnizeaza constant 100 mV, iar banda transmlsa este lntre 250 Hz ~i 3,5 kHz. Tranzistoarele din schema slut npn de micl putere, de tipul BC 107, BC 108, BC 109 etc. Datorita condensatoarelor de mica valoare cuplate la intrarea ti ieiJirea montajului, sint excluse infinentele de radiofrecventa ale emitatorului. La intrare se cupleaza microfonul, iar iesirea este euplata la iatrarea modulatorului. 111
•
eoleeit& erlstal
•
C>
aoLL co a.
:> N ~
+ co
+
ou.
- :x. <::>
ee
.!o OU..
"'
a~
It')
112
•
eeleetla eristal
•
a.¥
clt:.
- -
0 0
~
~
D upa ce monta] ul a fost reallzat, se cupleaza la intra re un semnal in limitele admise, de exernplu 500 m V ~i se regleaza potentiometrul din emitorul tranzistorului T1 pina ce la colectorul tranzistorului T,. se masoara o tensiune efectiva de 0,7 V. Tensiunea continua de polarizare pe colectorul tranzistorului T,. fara scmnal la intrare, este de 10 + 12 V, valoare determina ta tot de potentiometrul sus-amintit, Pentru alte valori ale tcnsiunilor decit cele indicate, semnalul la iesire apare distorsionat. Cele doua diode limitatoare la iesire slnt DR 308 sau echivalente. Masuratorile de reglaj ale montajului se fac cu un voltmetru electronic sau cu un voltmctru obisnuit cu Irnpcdanta de intrare de eel putin 20 kO./V. \. ..
Eteete acustice Adaptate la chitara, unele montaje electronice dau o nota aparte sunetelor, obtintndu-se efecte deosebite. Din aceste montaje face parte !}i eel prezentat in fig. 81. l\lontajul contine un circuit selectiv de reactie negativa ~i astfel unele frecvente slnt mult mai ampli-
410nF
--------~iE,IRE
ua
Pig. 81
+
eoleetia eristal
+
ficate decit altele. Cu valorile din schema, amplificarea este foarte pronuntata pentru frecventele lnalte ~i in felul acesta sunetul capata o stralucire aparte, Montajul se regleaza fixind potentiometrul P1 la valoare minima apoi se actioneaza P1 pina apare un fluierat foarte slab. Se lasa P9 in aceasta pozltie ~i se regleaza P1 ptna cind fluieratul dispare, Binelnteles, montajul este cuplat la un amplificator, iar la intrarea sa, nu se aplica semnal. Efectele ulterioare se obtin prin actionarea poten1iometrului P1 cu o pedala, Daea, in timpul functio:narii, pentru unele frecvente mai apar Iluieraturi, se mareste valoarea potentiometrului P1• Se pot monta ~i tranzistoarele BC 107, BC 109, BC 177, cu condltia sa aiba un factor de amplificare mal mare de 150. Calibrator Montajul simplu prezentat in fig. 82 este un auxiliar f oarte pretios pentru etalonarea sea lei de masura de pe ecranul unui oscilcscop, respectiv amplificarea pe verticala, Acest montaj genereaza un semnal dreptunghiular cu frecventa de 50 Hz. Etalonarea prealabila a osciloscopului reduce erorile de masura ce provin de la variatia amplificiirii pe vertlcala sau de la sonda de mi· suri. Calibrarea se exeeuta foarte simplu, apliclnd la i ntrarea osciloscopului semnalul prove nit de la calibrator, stabilind apoi din butonul ,.Amplificare vert.icala" numarul de diviziuni ee reprezinti 1 V, respectiv in unitlti V/cm. De retinut cl se poate face !)i un control al bazei de timp, Intrueit semnalul de la calibrator fiind in esent:a provenit de la reteaua de curent alternativ are perioada 20 ms. 0 tensiune continua de 250 V din oseiloscop se aplica rezistorului de 33 kO ti respectiv diodei Zener Dz. Aceasta dloda trebuie si aibi tensiunea de stabilizare de 22 V ~i si admita 1 W putere disipatl. Astfel, poate 114 fi utilizata o dioda ZL 22 sau alt tip asemanator (even-
•
eoleeta erillal
•
Fig. 82
33k0/SW
2"1V
p 20V 10V
5V 1 kQ
2:JI
D
6,3V
IV 0,5V
tual, se pot inseria doua diode cu tensiune de stabilizare de 12 V). Tensi unea de la bornele diodei este Intrerupta de tranzistorul BC 108, care funcponeazi in regim de comutator. Comanda acestui tranzistor se efectueaza prin intermediul unui transformator din tensiunea retelei (50 Hz). Tensiunea din secundarul transformatorului fiind destul de mica, se poate folosi infa~urarea pentru incalzirea filamentelor tuburilor sau un transformator pentru sonerie.
+
eoleetia eristal
us •
In sflrsit, tensiunea preluata de la dioda Zener se aplica unui divizor rezistiv. Cu potentiometrul de 2,2 k.Q sc regleaza nivelul ca in punctul maxim sa existe tensiunea de 20 V. Dioda montata in baza tranzistorului are rol protector si poate fi de orice tip. Toate rezistoarele din divizorul rezistiv vor fi cu toleranta de 1 %. Montajul astfel realizat se poate introduce in interiorul osciloscopulul sau Intr-o cutie separata, Sonerie Cu un generator de audiofrecventa se poate construi o sonerie folosind schema din fig. 83. Tranzlstorul este de tip EFT 35;i, EFT 319, EFT 317, MP 42 etc. Inductanta L este realizata pe tole cu sectiunea de 1,5 cm" pe care se bobineaza 3 000 de spire, cu priza pentru conectarea emitorului la spira 1 500, folosind sirma CuEm 0 0,1 mm. Se p~ folosi ~i lnfa~urarea primara a unui transformator de iesire de la aparatele de radio care au etaj ul final in contratimp, sau tnfa~urarile secundare de la un transformator de euplaj, Frecventa sunetului emis de sonerie este data de valoarea condensatorului montat in paralel pe bobina L. De exemplu, la o valoare a condensatorului de O,OlµF sunetul generat are frecventa Intre 800 Hz !?i 1 000 Hz. Daca se urmareste obtinerea unui sunet mai Inalt,
T
OiFUZOll
0.01 330Q
.uF
l
+
H6
+
eolectia eristal
+
Fig. 83
se mlcsoreaza valoarea acestui condensator. Dif uzorul este tip miniatura cu impedanta de 8 + 16 Daca in locul butonului B sc cupleaza un manipulator telegrafic, montajul poate fi folosit ~i pentru lnva tarea alf abetului Morse. Intensitatea sunetului generat de acest montaj este destul de mica, dar suficienta pentru a corespunde scopului urmarit, La realizare, nu se impun masuri speciale, lungimea firelor de la buton pina la montaj p utind a tinge citiva metri.
n.
Regulator de \'itezi De foarte multe ori este nece&arl modificarea vitezei unui micromotor montat pe un model telecomandat. Corned, aeest . lucru se poate realiza dacl se Ioloseste un montaj Darlington cu doul . tranzistoare de acelasi tip, pnp sau npn, ,chema fiind abaolut simetrica fata de sursa de alimentare (fig. 84). Reglajul propriu-zis se face din potentiometrul de 5 kn (bobinat), cu care se sehimbi polarizarea bazei tranzistorului BC 108. Curentul de emitor al acestui tranzistor este aplicat In baza tranzistorului 2 N 3 055 sa u 2 N 3 «6, care se descbide mai mult aau mai putin, deci i se modifica eurentul de colector. Cum motorul este conectat In aerie cu acest trauztstor.de putere, curentul prin motor va fi variabil obtinlndu-se astfel variatia vitezei. I
~+9V
BG108
Fil· 84
11'7
•
eoleetia eristal
•
Se poate folosi ~i EFT 212.
fi o pereche de tranzistoare EFT 323
Motorasul lucreaza la tensiunea de 6 V 'i curent de maxim 1 A.
Indicator de nlvel Prevenirea supraumplerii cu apa a unui rezervor, cisterna, bazin etc. se poate efectua simplu cu montajul din fig. 85. Sonda se monteaza in rezervor la nivelul plni la care trebuie sa urce apa. Clnd apa atinge sonda, baza tranzistorului se polarizeaza, tranzistorul intrl In eenduejie fi releul anelan!Jeazi. Prin contactele releului, soneria primeste alimentare 'i avertizeazi sonor pe eel ce efectueazi umplerea bazinului. Scoaterea din functiune a soneriei se face prin lntreruperea totall a tensiunii de alimentare a montajului. Acest montaj poate fi utilizat numai pentru apa obifnuitA, nu $i pentru apl distilata sau lichide inflamabile. Sonda este formati dintr-un tub metalic cu un miez izolat, Tranzistorul este de tip EFT 353, EFT 323, MP 42 etc. Releul trebuie si aibl tensiunea de anelansare de 9V. Alimentarea se poate face din 2 baterii de 4,5 V. - --9V
T SO NOA .Jrag. 86
118
•
eoleclia cristal
+
Termostat eleetnnle Controlul incAlzirii unei tncaperi, respectiv Iunctlonarea automata a unui radiator electric se poate realiza automat cu montajul prezentat In schema din fig. 86. Elementul traductor este termistorul Th cu valoarea de 5 k!l la + 25°C, iar elementul de comanda, respectiv care porneste sau opreste alimentarea radiatorului, este releul RL. Montajul poate comanda, de asemenea, pornirea sau oprirea unui ventilator, Iunctie de tempcratura dintr-un birou sau camera de locuit. Temperatura de prag la care montajul trece dintr-o stare in alta se stabileste din potentiometrul P. Clod temperatura este mai micl declt valoarea stabiliti, termistorul are o valoare mai mare, tranzistorul T1 este In stare de conductie ~i potentialul la baza tranzistorului T 1 este suficient de negativa pentru ca ~i tranzistorul T, (de tip pnp) si intre in conductie ~i, respectiv, si produca anclansarea releului RL. Prin contactele sale de lucru, releul stabileste alimentarea elementului de lncllzire san, daca este vorba de un
nn 119
•
coleetla erlstal
•
ventilator, desface contactele de repaus ~i opreste Iunctionarea ventilatorului, Cresterea temperaturii micsoreaza rezistenta termistorului ~i la un moment dat tranzistorul T 1 se blocheaza, Baza tranzistorului T 1 Se pozitiveaza, tranzistorul TI se hlocheaza, iar armatura releului se elibereaza, lntreruptnd in felul acesta alimentarea radiatorului sau, prin contactele de rep aus, alimentind ventilatorul. Tranzistorul T 1 este pnp, tip BC 458, iar tranzistorul T 1, tip BC 478. Releul trebuie sa anclanseze la tensiunea de 24 V. Temperatura de actionare se determina in Iunctie de necesitatt. Termistorul se va fixa in locul unde urmeaza a fi controlata temperatura (colt de camera, tavan, fereastra etc.) si va fi conectat la instalatia electronica prin doua fire. Ceas foto
Un accesoriu foarte utilizat in laboratoarele foto este ceasul cu temporizare atlt de folosit pentru expunerea normala a materialului Iotoseasibil, In fig. 87 este prezentata schema electrica a unui astfel de temporizator in .care timpul maxim de actionare este de 35 de secunde. Condensatorul .se lncarca 2kQ
Fif. 8'1
120
•
eolee\ia eristal
•
de la tensiunea stabilizata de 10 V prin rezistorul de 3,3 k!l !ji o dioda EFD 108. Tranzistorul T1 este in regim de saturatie, T1 este blocat, iar releul Rel neanclansat. La apasarea butonului B, condensatorul
aduce un potential pozitiv pe dioda n. care incepe sa conduca, In haza tranzistorului T 1 a pare acest potential care ii blocheaza, dehloclndu-se tranzistorul T 1 ~i astfel releul Rel anclanseaza alimentind prin contactele sale un bee. Contactele RL1 mentin regim ul de descarcare a condensatorului ~ de blocare a tranzistorului T1• Din potentiometrul P se stabileste timpul de blocare a tranzistorului T 1 ~i in jurul axului acestui potentiometru poate fi trasata o seala gradata direct In secunde. Releul trebuie si anclanseze la 7 + tp mA, iar prin co ntactele sale sa suporte curentul de consum al becului, Fulger electronic Un fulger electronic.alimentat din doua baterii plate a cite 4,5 V este prezentat in fig. 88. Cu ajutorul tranzistoarelor T1 iji T1 care lucreaza ca oscilator, in primam! transformatorului Tr1 se obtine o tensiune de peste 450 V-. Tranzistoarele T1 ~i T, pot fi ASZ 17, ASZ 15,EFT 212 etc. Transformatorul Tr1 este construit pe un miez de feriti cu sectlunea de 1,5 ems la care L1 are 2 x 6 spire din slrma CuEm 0 0,55 mm, iar L1 are 285 de spire dia strma CuEm 0 0,25 mm. Ca element redresor se utjlizeaza o dioda de tip F 407. Prin divizorul celor 3 rezistoare se Inearca condensatorul de 0,1 µF. Tubul cu neon TN legat In paralel pe acest condensator indi~i prin aprinderea sa momentul cind fulgerul electronic este preglf.it pentru declansare, Transformatorul Tr, este construit pe o hara de ferita cu lungimea de 20 mm i;i diametrul de 4 mm care in primar are 20_ de spire din strma CuEm 0 0,3 mm, iar in secundar 3 000 de· ~ire din sirma CuEm 0 0,1 mm. •
121
coleetfa crlstal •
-----
C'-1 ,..... •••
F
I&.
a.
C)
.,, 0
ll'J
•
eoleetia erlstal
•
Seeundarul transformatorului trebule f oarte bine izolat de primar printr-o folie de material plastic, tn.. truclt ln secundar apar tensiuni destul de marl. Cu acest montaj, durata lntre deelansari este de aproximativ 20 de secunde, Astfel, doua baterii ajung pentru aproximativ 40 de declansari, Tubul de descarcare se cumpiri de la magazinele cu articole Ioto, fiind de tip IFC 120.
•
eoleetJa eristal
•
Capltolul VI
E1\IISIE-RECEP'flE
0 etapa mai avansata in domeniul constructiei aparatolor electronice pentru tinerii Incepatorl este cea legata de radioemitatoare pentru stabilirea unor legaturi la distanta, De re/inut cif experimeniarea acestor moniaje este supusii unor reglementilri din partea Minisierului
Transporturilor ~i Telecomunicatiilor tn oederea evitdril perturbtirii aceideniale a altor comunicalii, Aparatele prezentate in acest capitol slnt caracterizate prin simplitate dar ~i prin faptul ca frecventa de lucru este strict localizata in benzile special destinate aparaturilor radio. In plus, raza de actiune este destul de restrlnsa .. Emitiltor pentro telegrafie
124
•
Schema din fig. 89 reprezlnta un emitator simplu cu doua tranzistoare ~i este destinat a lucra in banda de 144 MHz. Poate fi folosit ~i ca excitator in emitatoare mai puternice sau ca simplu generator. In oscilatorul pilot (pe tranzistorul T1) se Ioloseste un cuart avlnd Irecventa de rezonanta proprie de 48 MHz. Circuitul L1C1 este construit pe aceeasi frecventa. Etajul cu tranzistorul T 1 lucreaza ca triplor de freeventa, adica 48 MHz x 3 ::s 144 MHz. Bobina L1 este infa~urata pe un miez cu 0 12,7 mm. Ea are 8 spire din conductor CuEm 0 0,25 mm. Lungimea infih;urarii este de 12 mm. Priza este la mijlocul bobinei. Bobina L1 are 8 spire din conductor CuEm 0 1,3 mm. Lungimea infa~urarii este de 25 mm (diametrul miezului este de cca 8 mm). Bobina L, are 3 spire din conductor Cu Em 0 1,3 mm.
eoleetla erlstal
•
Fit.89
Socurile S1 !1i S1 se confectioneaza din sirma CuEm 0 0,25 mm bobinlndu-se cite 25 de spire, spira linga spira, pe un suport 0 3 mm. Dupa terminarea bobinarii, suportul se extrage. Emitatorul Iucrlnd numai in telegrafie, se recomanda ca firele de legatura ale manipulatorului sa fie cit se poate de scurte. Cu acest emitator ~i cu o antena de buna calitate se poate lucra pe o distanta de 30 - 40 km. Tranzistorul T1 cste BC 107, iar T1 este BF 214, BF 215, BF 183 etc. Alimentarea cu energie se face din baterii sau de la un alimentator, Emitatorul se monteaza pe o placuta de circuit imprimat pe care s-au delimitat fi~ii de folie. Intre piesele primului 'i celui de-al doilea etaj se monteaza un ecran de tabla, a poi toata constructla se introduce intr-o cutie din material plastic care in interior are Iipita folie de metal {de la ciocolata sau tigari) ~i este prevazuta cu doua gauri prin care se pot actiona cele doua condensatoare trimer. Dupa ce emltatorul a fost coristruit, In. locul antenel se rnonteaza un bee de 2,5 V ~i se regleaza din trimer] pina se observa incandescenta filamentului.
•
eolec\ia eristal
125
+
Emi'6tor cu semnal MF Un emltator de mica putere ~i cu raza de actiune de cltiva metri este prezentat in fig. 90. Tranzlstorul T de tip AF 136, P 411 etc. este montat ca oscilator cu trecventa de 68 + 69 MHz. Pe baza tranzistorului se aplici un semnal de audiofrecventa de la o dozl de pi cup sau de la un microf on dinamic. Acest semnal schimbl polarizarea hazel tranzistorului ceea ce se traduce printr-o modificare a freeventei etajului, deci o modulare de frecventa. Cu un aparat de radio (tip "Mamaia" sau "Albatros") care este prevazut cu gama UUS se receptioneaza semnalul emis !1i blnelnteles se asculta in difuzor tocmai semnalul audio. Acest mic emitator se poate monta chiar In cutia unui picup ~i sA transmita semnalul acestuia. Bobina L are 8 spire din sirma de cupru cu diametrul de 0,8 mm, curatata de email. Lungimea bobinei este de 15 mm, i ar diametrul 8 mm. Bobinajul se face fara carcasa, La jumatatea bobinei se cupleaza condensatorul pentru antena. Antena este un fir de cupru sau aluminiu lung de 30 - 40 cm, asezat in pozitie verticals, Dupa ce emitatorul a fost confectionat, se alimenteaza cu energie electrica (6 + 9 V) ~i se porneste aparatul de radloreceptie comutat pe gama UUS. Se cauta din butonul de acord al radioului, In jurul freeventei de 69 MHz, sa se receptioneze semnalul emis de micro20pF
iNTRARE
lAF
ll'ig. 90
•
eoleetla erlstal
•
Daca nu se receptioneaza, atunci radioreceptorul se Iixeaza pe indlcatia 68 MHz ~i la emitator se regleazi condensatorul semivariabil. Acest reglaj se face prin rotire foarte lenti. emitator,
Adaptor pentru radioreeeptor Pentru receptia automata a unui anumit post de radioemisie cu un receptor superheterodini se utilizeazi un oscilator local cu frecventa foarte stabilii. Un mon-
. taj simplu care este indicat acestui scop este ilustrat tn fig. 91 ~i care pentru stabilizarea freeventei utilizeaza un cristal de euart, Acest montaj poate fi utilizat atit in gama undelor medii cit fi In gama de unde scurte, Se observa ca nu contine circuite acordate. Tranzistorul T este BC 107, BC 171, BF 214, BF 183, BF 2DO etc. Condensatorul trimer de 50 pF conectat in serie cu cuartul serveste pentru retusuri ale freeventei de rezonanta, deci pentru acordarea exacti a oscilatorului. Montajnl poate fi foarte bine utilizat ~i ca generator de semnal. Daca este utilizat tntr-o superheterodina, atunci iesirea oscilatorului se cupleaza la mixerul aparatului.
Fig. 91
11'7
+
eoleetla erlstal
•
Teleeomanda radio 0 statie de telecomanda prin unde radio pe frecventa de 27, 12 MHz, Irecventa alocati special acestui scop, este prezentata in cele ce urmeaza, din care fig. 92 reprezi nta ernitatorul, iar fig. 93 reprezinta teceptorul. Pentru ca emitatorul sa aiba o Irecventa cit mai stabila, are in componenta sa un cristal de cuar] (Q) care oscileaza chiar pe frecventa de 27,12 MHz. Primul tranzistor (fig. 92) lucreaza ca oscilator de audiofrecventa ~i cu semnalul sau se moduleaza in amplitudine semnalul de 27, 12 MHz generat si emis de tranzistorul T 1• Aceasta se tntlmpla clnd butonul de comanda B este actionat. Semnalul de audiofrecventa are Irecveuta in j ur de 1 500 Hz. Inductanta S1 din emitator se executa pe o carcasa de ferita tip oaUi bobinlnd 1 250 de spire din sirma · CuEm 0 0,08 mm. Socul S1 se realizeaza pe corpul unui rezistor de 1 M0/0,5 W pe care se bobineaza 40 de spire din slrma CuEm 0 0,4 mm. Bobina L din circuitul acordat al emitatorului se construieste Iara carcasa ~i are 14 spire din slrma de cupru 0 1 mm, cu sau fiira izolatie, Bobinajul se exe-
.LB
-9VO--. ...,_+---~+--------- ....------------~-.
Fig. 91
128
+
colee\,ia eristal
•
J
1,U.Q
5J&f
Fig. 93
cuta cu un mic pas Intre spire, diametrul interior al bobinei fiind 12 mm. Antena, prin condensatorul de 50 pF, se cupleaza la spira 2,5 numarata de la colectorul tranzistorului T 1• Condensatorul C este semivariabil, avlnd capacitatea maxima de 40 pF. Antena este de fapt un fir cu diametrul de 2,5 mm, din cupru sau fier zincat, ~i are lungimea de 900 mm. Receptorul are tranzistorul T 1 in montaj de detector cu superreactie dupa care componenta de audiofrecventa este aplicata tranzistorului T 1 ce va comanda actionarea releului Rel. In receptor, hohina L se realizeaza pe o carcasa cu diametrul de 8 mm prevazuta cu miez de Ierita, pe care se bobineaza 12 spire, spira linga spira, din slrma CuEm 0 0,3 mm. Soeul S1 are 60 de spire din slrma CuEm 0 0,1 mm hobinate pe un miez de ferita, iar socul Sa este identic cu socul S1 din emitator,
•
eoleetfa eristal
129
•
Releul Rel este de tip miniatura !}i trebuie sa annclaseze la un curent de 30 mA. Antena reeeptorului este din sirmi de cupru 0 2 mm cu lungimea de 600 mm. Pentru reglarea ansamblului emi~tor-receptor, la emitator se cupleaza antena, se alimenteaza §i se apropie de bobina L un fir de misurA al unui voltmetru electronic sau obisnuit, fixat pe una din gamele de curent alternativ. Se apasa butonul B ti daca emitatorul Iunctioneaza acul instrumentului de masura va avea o mica deviatie, Daca aceasti deviatie nu apare, Se manevreaza eondensatorul 0 pin.I Ce pe instrument apare o hadicaµe. Aceasta lnseamna cl emitatorul lucreaza, Se alimenteaza apoi §i receptorul (antenele emitatorului §i receptorului avlnd lntre ele distanta de 0,5 m), se apasa butonul B ~i se urmareste anclan~area releului. Daca releul nu anelanseaza, se manevreaza miezul bobinei L din receptor. Verificarea bunei functionari a receptorului pentru cazul cind releul este defect se face astfel: Se porneste emitatorul ~i la receptor tntre masa ~i punctul de contact al lui S1 cu condensatorul de 10 µF, se cupleaza o casca. Daca receptorul Iunctioneaza corect, in casca trebuie sa se auda semnalul de 1 500 Hz proveait de la emitator. ln emitator, tranzistorul T1 eate EFT 317, OC 817 etc., iar tranzistorul T1 este P 403, P 411 etc. In receptor, T1 este 2 SA 341 ~i T1 este 2 SB 475 sau EFT 353. Raza de actiune a emitatorului este de 10+15 m,
•
eoleella erlstal •
ANEXA I
TABEL DE ECHIVALENTE
Tip
A 344 A 345 A 346 A 1380 A 1392 AC 76 AC 105 AC 107 AC 108 AC 109 AC 110 AC 114 AC 115 AC 116 AC 117 AC 118 AC 119 AC 120 AC 121 AC 122 AC 123 AC 124 AC 125 AC 126 AC 127 AC 127/01 AC 128 AC 128 K AC 128/A AC 130 AC 131 AC 132 AC 134
I
Tip 1.P.B.S.
BC 108 BC 108 BC 108 BC 109 ASZ 11 EFT 343 AC 180 BC 179 EFT 343 EFT 333 EFT 343 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 K AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 343 EFT 343 AC 180 K EFT 333 EFT 343 AC 181 AC 181 K AC 180 AC 180 K AC 180 AC 181 EPT 383 EFT 383
EFT 343
.
Tip
AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC
A.c
AC AC AC AC AC AC AC AC AC AC
Tip I.P.R.S.
135 136 187 138 139 141 141 K 142 142 K 150 151 152 153 153 K 164 155 156 157 159 160 161 162 163 165 166 187 168 169 170 171 172 173 174'
•
EFT 333· AC 180 EFT 343 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 K AC 180 AC 180 K EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 K AC 180 EFT 333 EFT 343 AC 181 EFI' 343 EFI' 333 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 181 EFT S33 EFT 333
EFT 343 AC 181 AC 181 AC 180
181
eoleetla · erlltal •
TJp
182
•
AC 175/01 AC 176 AC 178 AC 179 AC 180 AC 180 K AC 181 AC 181 K AC 182 AC 183 AC 184 AC 185 AC 186 AC 187 AC 187 K AC 188 AC 188 K AC 191 AC 192 AC 193 AC 194 ACY 16 ACY 23 ACY 24 ACY 32 ACY 33 ACY 38 ACY 40 ACZ 10 AD 50 AD 104 AD 105 AD 130 AD 131 AD 132 AD 133 AD 136 AD 138 AD 139 AD 140 AD 142 AD 143 AD 145 AD 148 AD 149
eoleetia eristal
TJp I.P.R.S.
AC 181 K AC 181 K AC 180 K AC 181 K AC 180 AC 180 K AC 181 AC 181 K EFT 343 AC 183 AC 184 AC 185 AC 186 AC 187 AC 187 K AC 188 AC 188 K EFT 333 EFT 333 AC 180 K AC 181 AC 181 K EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 EFT 333 EFT 333 AC 180 K ASZ 17 ASZ 16 ASZ 15 AD 130 AD 131 AD 132 AD 149 ASZ 18 ASZ 16 AD 149 AD ~49 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 16 AD 149 AD 149
•
I
Tip
AD 150 AD 152 AD 153 AD 155 AD 159 AD 160 AD 163 AD 166 AD 167 AD 262 ADP 665 ADY 22 ADY 25 ADY 27 ADY 28 AL 100 AL 102 AL 103 AM 111 AN 114 AR 10 ASY 12 ASY 14 ASY 23 ASY 24 ASY 27 ASY 30 ASY 48 ASY 50 ASY 70 ASY 76 ASY 77 ASY 80 ASY 81 ASY 90 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 18 ASZ 20 ASZ 1015 ASZ 1016 ASZ 1017 ASZ 1018 AT 207
Tip I.P.R.S.
AD 149 AD 152 AD 149 AD 155 ASZ 17 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 18 AD 149 AD 152 ADZ 15 ASZ 18 AD 149 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 18 ASZ 18 AD 149 AC 180 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 308 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 18 EFT 343 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 18 ASZ 16
Tip
AT 208 AT 209 AT 210 AT 270 AT 275 AT 560 AT 570 AUY 18 AUY 19 AUY 20 AUY 21 AUY 22 AUY 22 A AUY 28 AUY 29 AUY 30 AUY 31 AUY 32 AUY 33 AU 103 AU 108 AUY 34 AUY 35 AUY 37 AUY 38 B 112 B 1022 B 1085 B 1913 B 10064 B 10 069 BC 26 BC 100 BC 107 BC 108 BC 109 BC 110 BC 113 BC 114 BC 115 BC 116 BC 117 BC 118 BC 119 BC 120
Tip l.P.R.S.
ASZ 15 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 333 BF 178 BF 178 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 18 ASZ 17 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 15 AUY 31 AUY 32 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 15 AD 149 AC 180 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 16 BC 179 BF 179 BC 107 BC 108 BC 109 BF 117 BC 238 B BC 239j,B BC 237 BC 252 BF 252 BC 237 2 N 2218 2 N 2218
I
Tip l.P.R.S.
Tip BC BC BC BC BC BC
121 122 123 125 126 127
BC 128 BC 129 BC 130 BC 131 BC 131 B BC 132 BC 134 BC 135 BC 136 BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC
137 138 139 140 141 142 143 144 145 147 148 149 150 151
BC BC BC BC BC BC
152 153 154 155 156 157
•
BC 239 BC 239 BC 239 BC 337 BC 338 BC 108 (BC 238) BC 108 (BC 238) BC 107 (BC 237) BC 108 (BC 238) BC 109 (BC 238) BC 109 B BC 108 (BC 238) BC 107 (BC 237) BC 107 (BC 237) BC 107 (BC 237) BC 327 2 N 2 219 2 N 2 904 2 N 2219 BD 139 2 N 2 218 A 2 N 2905 A 2 N 2 218 A BF 178 BC 171 BC 172 BC 173 BC 238 BC 108 (BC 238) BC 180 B BC 252 BC 253 BC 239 BC 109 BC 177
eolec\ia eristal
188
•
Tip
BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC
158 159 160 161 167 168 169 170 171 172 173 174 177 178 179 180
BC 182 BC 183 BC 184 BC BC BC BC
185 186 187 190
BC BC BC BC BC
192 194 196 197 198
BC 199 BC 204 BC 205
BC BC BC BC BC
18'
•
206 207 208 209 210
BC 211 BC 215 BC 216 BC 220
eoleetia eristal
Tip l.P.B.S.
Tip
BC 178 BC 179 BD 136 BD 138 BC 171 BC 172 BC 173 BC 170 BC 171 BC 172 BC 173 BC 174 BC 177 BC 178 BC 179 BC 107 (BC 237) BC 107 BC 107 BC 109 (BC 239) 2 N 2219 BC 177 BC 178 BC 107 (BC 237) 2 N 2906 BC 337 BC 170 BC 107 BC 108 (BC 288) BC 109 BC 251 BC 252
BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC
BC 253 BC 237 BC 238 BC 239 2. N 2222 (BD 137) BD 139 BC 327 BC 107 A BC 237 A
BC BC BC BC BC BC BC BC
•
221 222 223 224 225 226 231 231 231 232 232 237 238 239 250 251 252 253 255 256 257 258 259 260 260 280 261 261 262 262 263 263 263 266 268
Tip 1.P.n.s.
BC BC BC BC BC BC BC BC A BC B BC A, B BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC BC A BC B BC BC A BC A BC B BC A BC B BC C BC A, B BC
328 338 337 178 177 337 327 327 327 237 327 327 238 239 250 251 252 253 337 256 251 252 253 178 178 178 177 177 178 178 179 179 179 177 177
A, B
A B A A B A B A A, B
BC 337 267 BC 337 B 267 B BC 338 A 268 A BC 338 B 268 B BC 338 C 268 C BC 339 269 BC 108 270 270 A,B,C BC 108 (BC 238) BC 271 BC 338
Tip
Tip J.P.ILS.
BC 337 BC 107 (BC 237) BC 280 A,B,C BC 107 A,B,C BC 177 BC 281 BC 177 A BC :.il81 B BC 338 BC 282 2N2906 BC 283 BC 107 BC :184 BD 1S9 BC 286 BD 140 BC 287 BC 107 BC 289 BC 107 B BCmA BC 107 A,B BC 291 A,B BC 107 A,B BC 292 A,B 2 N ·2906 A BC 294 BC 108 BC 295 (BC 238) BC 327 BC 297 BC 328 BC 298 BD 139 BC 300 2 N 2218 BC 301 BD 140 BC 303 2 N 2904 BC 304 BC 177 BC 307 BC 178 BC 308 BC 179 BC 309 BC 238 BC 313 BC 287 BC 317 BC 237 BC 317 A,B BC 239 BC 319 BC 327 BC 320 BC 327 BC 321 BC 327 BC 322 BC 327 BC 327 BC 328 BC 328 BC 237 BC 330 BC 331 BC 237 BC 237 BC 332 BC 239 BC 333 BC 23'1 BC 335 BC 337 BC 337 BC 388 BC 338 2 N 2218 BC 340 BD 199 BC 344 BC 272 BC 280
Tip l.P.R.S.
Tip
BD BC BC BC
BC 345 BC 347 BC 348 BC 349 BC·S50 BC 351 BC 362 BC 354 BC 355 BC 357 BC 308 BC 360 BC 361 BC 362 BC 363 BC 364 BC 366 BC 386 BC 367 BC 370 BC 371 BC 378 BC 381 BC 382 BC 383 BC 384 BC S85 BC 386 BC 387 BC 388 BC 389 BC 390 BC 391 BC 397 BC 398 BC 407 BC 408 BC 409 BC BC BC BC
409 B,O 413 414 416
•
140 170 171 172 8C 337 BC 338 BC 339 BC 328 BC 328 BC 328 BC 328 2 N 2 804 2 N 2 I04 BD 138 BO 138 BD 140 BD 135 BD 137 BD 139 BC 328 BC 337 BC 338 BC 338 BC 171 BC 172 BC 173 BC 171 BC 172 BC 337 BC 327 BC 237 BC 239 BC 239 2 N 2804 2 N 2218 BC 107 (BC 237) BC 108 (BC 238) BC 109 (BC239) BC 109 B,C BC 237 BC 237 BC 252
eolee\fa erlltal
181
•
Tip
Tip I.P.R.S.
BC 416 BC 417 BC 417 A BC 418 BC 418 A,B BC 419 BC 42~· BC 427 BC 437 BC 438 BC 439 BC 441 BC 467 BC 468 BC 469 BC 477 BC 478 BC 479 BC 512 BC 513 BC 514 BC 527 BC 529
188
•
BC 255 BC 177 A BC 177 A BC 178 BC 178 A, B BC 179 BC 337 BC 327 BC 237 BC 238 BC 239 BC 337 BC 237 BC 238 BC 239 BC 177 BC 178 BC 179 BC 328 BC 328 BC 329 BC 327 BC 108 (BC 238) BC 537 BC 337 BC 547 BC 107 (BC 237) BC 547 A,B BC 107 A.B BC 548 BC 108(BC 238) BC 548 A,B,C BC 108 A,B,C BC 549 BC 109 (BC 239) BC 549 A,B BC 109 A.B BC 557 BC 177 BC 557 A BC 177 A BC 558 BC 178 BC 559 BC 179 BC 582 BC 337 BC 583 BC 338 BC 584 BC 239. BCW 34 2N2222A BCW 35 2 N 2007 A BCW 36 2N2222A BCW 37 2 N 2907 A BCW 47 BC 171
eoleefia erlstal
•
Tip
BCW 48 BCW 49 BCW 57 BCW 58 BCW 59 BCW 85 BCW 86 BCW 90 BCW 90 A BCW 90 B BCW 91 A BCW 91 B BCW 92 A BCW 92 B BCW 93 A BCW 93 B BCW. 94 BCY 10 BCY 11 BCY 12 BCY 19 BCY 23 BCY 27 BCY 28 BCY54 BCY 5R BCY 59 BCY 78 BCY 79 BCY 86 BCY90 BCY Ul BD 106 BD 106 A 13D 107 A BD 109 BD 111 BD 115 BD 117 BD 124 BD 127 BD 128 BD 129 BD 130 BD 135
Tip I.P.B.S.
BC 172 BC 173 BC 251 BC 252 BC 253 2 N 2907 A 2 N 2907 A BC 337 2 N 2 221 2 N 2222 2 N 2221 A 2 N 2222 A 2 N 2 906 2 N 2 907 2N2906A 2 N 2907 A 2N2222A 2 N 2 906 2 N 2 906 2 N 2 906 BC 251 BC 251 BC 251 BC 251 BC 251 2 N 2 221 A BC 171 BC 251 BC 251 BC 171 BC 251 BC 251 2 N 3055 2 N 3 055 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055 BF 258 2 N 3055 2 N 3055 BD 137 BD 137 BD 137 2 N 3055 BD 135
Tip
BD 136 BD 137 BD 138 BO 139 BO 140 BO 142 BO 157 BD 158 BO 173 BD 191 BD 215 BO 216 BO 307 BOP 147 BDP 148 BOP 149 BDP 627 BOP 628 BOX 10 BOY 11 BOY 17 BDY 20 BOY 23 BOY 39 BOY 55 BOY 56 BOY 73 BF 108 BF 109 BF 110 BF 111 BF 114 BF 115 BF 117 BF 118 BF 119 BF 120 BF 121 BF 123 BF 125 BF 127 BF 131 BF 133 BF 134 BF 137
Tip I.P.R.S.
BD 136 BD 137 BD 138 BO 139 BD 140 2 N 3055 BD 137 BO 137 BO 137 2 N 3055 BO 137 BO 137 BO 137 BC 171 BC 172 BC 173 BC 171 BC 170 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3 055 2 N 3055 2 N 3 055 2 N 3055 2 N 3 055 2N3055 BF 178 BF 179 BF 178 BF 179 BF 178 BF 115 BF 178 BF 179 BF 263 BF 259 BF 193 BF 199 BF 199 BF 199 BF 182 BF 183 BF 200 BF 268
Tlp l.P.R.S.
Tip
BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF
140 140 D 148 152 163 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 188 189 191 194 195 196 197 198 199 200
•
BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF
258 258 258 183 255 198 180 258 259 173 173 255 183 200 198 167 255 200 167 173 115 173 258 167 173 257 258 259 180 181 182 183 254 255 258 173 115 167 254 255 167 173 198 199· 200
eoleetfa erlstal
187
•
Tip
Tip l.P.R.S.
BF 208 BF 214
BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF
222 224 225 229 232 233 234 235 237 238 240 241 248 249 251 252
BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF BF
255 257 258 260 261 262 268 264 270 271 272 273 274 287
2 N 918 BF 214 (BF 115) BF 215 (BF 115) BF 199 BF 199 BF 167 BF 254 BF 17S BF 254 BF 254 BF 255 BF 115 BF 115 BF 240 BF 241 2 N 2 221 2 N 2 906 BF 167 BF 254 (BF 167) BF 255 BF 257 BF 258 BF 2CO BF 187 BF 180 BF 181 BF 200 BF 167 BF 173 2 N 2 906 BF 241 BF 240 BF 241
BF BF BF BF BF BF BF BF BF
288 290 292 293 297 299 302 303 304
BF BF BF BF BF BF BF BF BF
BF 215
ia8
•
ee1eetla er htal
•
240 183 258 173 458 459 198 199 198
Tip
BF 305 BF 306 BF 310 BF 311 BF 314 BF 321 BF 322 BF 323 BF 324 BF 334 BF 335 BF 336 BF 337 BF 338 BF 3-fl BF 342 BF 343 BF 365 BF 884 BF 385 BF 394 BF 895 BF 457 . BF .f58 BF 459 BF .C94 BF 495 BFP 177 BFP 178 BFP 179 BFR 18 BFR 19 BFR 20 BFR 21 BFS 52 BFS 53
BFS 64 A BFS 84 B BFS 65 A BFV 10 BFV 11 BFV 12 BFV20 BFV 21 BFV 22
Tip l.P.R.S.
BF 258 BF 198 BF 181 BF 199 BF 200 BF 254 2 N 2221 2 N 2906 BF 200 BF 240 BF 241 BF 257 BF 258 BF 259 2 N 2904 2N2904 2 N 2904 BF 255 BF 183 BF 181 BF 240 BF 241 BF 457 BF 458 BF 459 BF 254 BF 255 BF 177 BF 178 BF 179 2 N 2221 2 N 2 218 2 N 2219 2 N 2 218 A 2 N 2904 2 N 2 905
2 N 2907 A 2N2906B 2N 914 2 N 2 221 2 N 2222 2 N 2222 2 N 2222 2 N 2 907 2 N 2907 A
Tip J.P.B.S.
Tip
BFV 23 BFV:U BFV 63 BFV 63 B BFVCU BFV65 BFV 68 BFV 69 BFV 86 BFV86 BFW 20 BFW~ BFW 31 BFW 32 BFW 47 BFW 63 BFW 69 BFX 12 BFX 13 BFX 18 BFX 19 BFX :M1
BFX 21 BFX29 BFX SO BFX38 BFX 37 BFX 38 BFX 30 BFX 41 BFX48 BFX 60 BFX 62 BFX74 BFX 87 BFX 88 BFX 92 BFX BFX BFX BFX BFX BFX
93 94 95 96 97 98
Tip I.P.B.S.
Tit
2N2904 2 N 2905 2N2222A 2N2221B 2 N 2 907 2N 914 BC 107 2N 918 2 N 2222 2 N 2907 2 N 2907 A 2 N 2 918 A 2N2905A 2 N 2222 2 N 3 553 BF 167 2 N 3 553 2N2905A 2N2905A BF 173 BF 254
BFY 12 BFY 17 BFY 18 BFY 19 BFY~ BFY 22 BFY 23 BFY 27 BFY29 BFY30 BFY 37 BFY 39-1 BFY 39-2 BFY 39 BFY40 BFY 41 BFY 46 BFY 46 BFY 66 BFY 57
2 N 2219 A 2 N 2218 BC 107 (BC 237) BC 108 A 2 N 2218 BC 237 BC 237 2N2mA BC 237 BC 237 BC 108 A BC 107 A BC 107 BC 107 B 2 N 2 918 2 N 2218 A BC 108 2N2905A 2 N 2218 BC 108
BF 183 BF 181 2 N 2905 A 2 N 2905 A 2 N 2218 2N2907A 2 N 2905 A 2 N 2904 2N2904A 2 N 2 905 BF 173 BF 180 2 N 2 904 2 N 2904 2 N 2904 A BC 107 (BC 237) BC 107 2 N 2221 2 N 2222 2 N 2218 2 N 2 219 BC 108 (BC 238)
BFY 63 BFY 64 BFY 65 BFY 66 BFY 69 BFY 72 BFY 75 BFY 78 BFY 7~ BFY80 BFY 99 BLY 14 BLY 15 BLY 17 BLY 20 BLY 22 BLY 59 BLY 60 BLY 61 BLY 74 BSS 11 BSS 26 BSW 10 BSW 21 A
2 N 2218 2 N 2905 BF 177 BF 180 BC 237 2 N 2219 2N2222A BC 107 BF 173 BF 177 2 N 3553 2 N 3 375 2 N 3632 2 N 3 375 2 N 3 375 2 N 3632 2 N 3 375 2N3632 2 N 3 866 2 N 3632 2 N 2 369 2 N 2222 2 N 2218 A 2 N 2 907
•
eoleetia eril&al
189
•
Tip l.P.B.S.
Tip
BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSW BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX BSX
•
22
as
24 36 42 43 44 45 50 51 52 53 54 59 60 61 62 63 64 66 72 73 74 75 82 83 84 85 26 32 33 35 36 38 40 41 45 48 49 51 52 53 54 67 68
I
BC 177 2 N 2904 2 N 2 906 2 N 2 907 A 2N2222A BC 237 BC 237 BC 237 2 N 2 218 2 N 2 218 2 N 2 219 2 N 2 218 A 2 N 2 219 A 2 N 2 369 2 N 2221 2 N 2221 2N2222 2 N 2221 A 2N2222A BF 179 2 N 2 906 2 N 2 907 2 N 2906 2 N 2 907 2 N 2 221 2 N 2 222 2 N 2 221 A 2N2222A 2 N 2 369 2 N 2 218 2 N 2 218 A BSX 35 2 N 2 907 2 N 2 222 2 N 2 904 2 N 2 905 2 N 2 218 A 2 N 2 221 2N2222A 2 N 2222 2 N 2222 2 N 2222 2N2222 BC 108 A BC 108 (BC 238)
coleetia cristal •
Tip
BSX 69 BSX 70 BSX71 BSX 72 BSX 74 BSX 75 BSX 78 BSX 79 BSX 80 BSX 81 BSX 88 A BSX 93 BSX 97 BSY 10 BSY 11 BSY 17 BSY 18 BSY 20 BSY 25 BSY 26 BSY 27 BSY 28 BSY 29 BSY 32 BSY 34 BSY38 BSY 39 BSY 40 BSY 41 BSY 50 BSY 51 BSY 52 BSY 53 RSY 54 BSY58 BSY 59 BSY 61 BSY 71 BSY 72 BSY 73 BSY 74 BSY 75
Tip 1.P.a.s.
BC 108 2 N 2221 2N2222 2 N 2 219 2 N 2 219 2 N 2221 A 2 N 2222 2N2222 BC 238 I BC 238 2N 914 2 N 2369 2 N 2 218 2 N 2 218 BC 107 (BC 237) 2N 914 2N 914 BC 108 (BC 238) 2 N 2218 BC 108 BC 109 (BC 239) BC 109 BC 109 2 N 2 36~ 2 N 2 218 BC 109 BC 109 BC 178 VI BC 178 VI BC 109 2 N 2 218 2 N 2 219 2 N 2 218 A 2 N 2 219 A 2 N 2 218 BC 328 BC 238 2N2219A BC 108 A BC 108 A BC 10R A 2 N 2 221
Tip
BSY 76 BSY 79 BSY80 BSY 81 BSY 82 BSY 83 BSY 84 BSY 88 BSYOO BSY 92 BSY 93 BSY 95 BSY 96 BSY 99 BU 103 BUY 16 BUY 17 c 450 CA 2 DO 2 CDT 1311 CDT 1313 CK 22 CK 22A CK 66 CK 67 CK 718 CK 751 CK 891 CK 892 CP 406 CP 408 CS 1655 E CS 1655 F CS 1655 G · CS 9 011 H CS 9 013 E CS 9013 H CS 9 016 D CS 9016 E CS 9017 D CS9017E CS 9 018 F CS 9 021 D CS 9 021 E
Tip l.P.ILS.
2 N 2 222 BF 178 BC 108 A 2 N 2 218 2 N 2 219 2 N 2 218 A 2 N 2219 2 N 2 219 2 N 2 219 2 N 2 219 2 N 2222 2N 914 2 N 2369 BC 107 (BC 237) ASZ 16 2 N 3055 2 N 3055 BC 237 AD 149 ASZ 15 ASZ 15 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 343 2 N 3055 2 N 3055 BF 254 BF 254 BF 254 BF 167 BF 115 BF 115 BF 167 BF 167 BF 255 BF 255 BF 254 BF 115 BF 115
Tip
Tip I.P.R.S.
CS 9021 F 9022 CS 9126 B cs 9126 c CST 1773 CST 1773 A CTD 1104 CTP 1003 CTP 1004 CTP 1005 CTP 1006 CTP 1032 CTP 1033 CTP l 034 CTP 1035 CTP 1036 CTP 1104 CTP 1105 CTP 1106 CTP 1107 CTP 1108 CTP 1109 CTP 1111 CTP 1514 CTP 1320 CTP 1330 CTP 1340 CTP 1350 CTP 1360 CTP 1514 CTP 1551 CV 7008 CV 7010 CV 7054 CV 7083 CV 7084 CV 7085 CV 7086 CV 8 341 CV 8 342 CV 8 356 D 29 AS DT 1 003 ED 1401 A,B,C
cs
•
BC 109 B BC 109 B BC 238 BC 238 AD 149 AD 149 AD 149 ASZ 15 AD 149 AD 149 ASZ 16 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 ASZ 15 AD 149 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 AD 149 ASZ 15 BC 179 AD 149 AD 149 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 18 AD 14tf ASZ 15 ASZ 16 2 N 2 907 2 N 3 553 BC 238 A,B,C 14'1
coleetia eristal
•
Tip
14.9
•
ED 1501 A ED 1501 B ED 1601 C ES 3123 ES 3124 GC 116 GC 117 GC 118 GC 121 GC 122 GC 301 GC 510 GC 612 GC 516 GC 516 GC 517 GC 518 GC 519 GC 520 GC 520 K GC 522 GC 522 K GC 544 GCN 65 GCN 56 GD 170 GD 175 GD 617 GET 3 GET 4 GET 6 GET 12 GET 13 GET 102 GET 103 GET 104 GET 106 GET 110 GET 111 GET 113 GET 114 GET 115 GET 116 GET 119 GET 872
Tip I.P.R.S.
BF 254 BF 255 BC 178 AC 180 AC 180 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 322 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 321 EFT 322 EFT 323 EFr 323 EFT 323 AC 180 AC 180 K AC 181 AC 181 K EFT 333 EFT 322 EFT 322 AD 165 AD 152 AD 155 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 EFT 333 AC 180 AC 180 EFT 303
coleeti• criatal •
I
Tip
Tip l.P.R.S.
GET 875 GET 887 GET 897 GET 898 GF 100 GF 105 GFT20 GFT 21 GFT 25 GFT 26 GFT 31 GFT 32 GFT 2 000/30 101 NU 70 102 NU 70 103 NU 70 104 NU 70 104 NU 71 105 NU 70 106 NU 70 107 NU 70 152 NU 70 153 NU 70 154 NU 70 155 NU 70 156 NU 70 2 G 10s 2 G 109 2 G 270 2 G 271 2 G 301 2 G 302 2 G 303 2 G 804 2 G 319 2 G 320 2 G 339 2G344A 2G345A 2 G 345 B 2 G 371 A.BC 2 G 374 A 2 G 381 2 G 382
EFT 308 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 307 EFT 308 BC 179 EFT 343 EFT 343 AD 149 EFT 343 EFT 343 AD 149 EFT 373 EFT 377 EFT 377 EFT 377 EFT 377 EFT 373 EFT 373 EFT 373 EFT 307 EFT 306 EFT 306 EFT 308 EFT 319 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 333 EFT 308 EFT 308 EFT 308 EFT 308 AC 180 AC 180 AC 181 AC 181 K EFT 308 EFT 308 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180
Tip
Tip LP.R.S.
2 G 401 2 G 402
AC 181 AC 181
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
EFT 307 EFT 308 AC 181 AC 181 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EF'l' 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT333 AC 180 AC 180 K EFT 333 AC 180 EFT 343 AC 180 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 K AC 180 AC 180 AC.180 AC 180 K AC 180 EFT 333 EFT 333 EFI' 333 AC 180 AD 149 AD 149 EFT 333 EFr 333 EFT 333 EFT 343 EFT 343 EFT 333
2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
G 414 G •t5 G 416 G 417 N 27 N 28 N SO N 34 N 34 A N 36 N37 N S8 N 38 A N 39 N 40 N 44 N 44 A N 45 N 48 N 49 N 51 NM N 55 N 58 N 59 N 59 A N 69 B N 69 C N 80 N 60 A N 61 N 62 N 63 N 64 N 65 N 66 N 69 N 76 N 79 N 80 N 81
2 N 82
2 N 85
Tip LP.B.S.
Tl•
2 N 86
EFT 333
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
EFT 333 EFF 333
N 87 N 88 N 96 N 104 N 105 N 106 N 107 N 108 N 109 N 110 N 111 N 115 2 N 117 2 N 123 2 N 130 2 N 131 2 N 132 2 N 133 2 N 136 2 N 136 2 N 137 2 N 138 2 N 139 2 N 140 2 N 141 2 N 143 2 N 146 2 N 147 2 N 148 2 N155 2 N 156 2 N 168 2 N 166 2 N 167 2 N 168 A 2 N 170 2 N 172 2 N 173 2 N 175 2 N 176 2 N 178 2 N 180 2 N 181 2 N 182
•
EFT 333
EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 181 AC 149 AC 181 AC 181 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 181 AC 111 EF'I' 308
EFT 333 AC 181 EFT 308 EFT 333 EFT 333 ASZ 16 ASZ 16 AC 181 AD 149 AD 149 AD 149 ASZ 18 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 16
EFT 333 AD 14.9 AD 149 EFT 333 EFT 333 ASZ US
eeleetla erutal
1'8
•
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
•
Tip
Tip I.P.B.S.
N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N
ASZ 16 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 ASZ 16 ASZ 16 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 181 EFT 343 EFT 333 AC 181 EFT 308 EFT 333 EFT 343 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 181 AD 149 EFT 308 EFT 308 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 EFT 843 EFT 333 AC 180 EFT 333 AC 180 AC.180
183 185 186 186 A 187 189 190 191 192 193 194 200 204 205 206 207 213 215 217 218 219 220 222 223 224 225 226 229 230 231 232 234 235 285 A 286 287 238 239 240 241 249 250 251 252 255
coleetia eristal
AD 149 ASZ 15 AC 181 AD 149
•
Tip
I
;
2 N 256 2 N 257 2 N 258 2 N 260 2 N 261 2 N 282 2 N 265 2 N 266 2 N 268 2 N 270 2 N 272 2 N 273 2 N 279 2 N 280 2 N 281 2 N 283 2N284A 2 N 285 2 N ::.WO 2 N 291 2 N :;me 2 N 297 2 N 301 2 N 302 2 N 303 2 N 306 2 N 307 2 N 308 2 N 309 2 N 310 2 N 311 2 N 812 2 N 315 2 N 319 2 N 320 2 N 321 2 N 822 2 N 323 2 N 324 2 N 325 2 N 326 2 N 331 2 N 332 2 N 335
Tip J.P.R.S.
AD 149 AD 149 AD 149 EFT 333 EFr· 343 EFT 333 AC 180 EFT 333 ASZ 15 AC 180 AC 180 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AD 149 AD W9 AC 180 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 17 AC 181 AC 181 AC 181 ASZ 16 AC 181 AC 181 AC 181 EFT 308 ASZ 16 EFT 308 EFT 333 EFr 383 EFT 383 EFT 308 EFT 308 EFT 383 AD 149 AD 149 AC 180 BC 107 (BC 237) BC 107
Tip
2 N 336 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
N N N N N N N N N N N N N N N N N
83.7 341 342 344 350 351 362 S5:j 367 868 359 860 361 862 363 364 865
2 N
366
2 2 2 2
867 368 369 373
N N N N
2 N 875 2 N 876 2 N 877 2 N 378 2 N 3~ 2 N 380 2 N 381 2 N 382 2 N. 883 2 N 385 2 N 386 2 N 387 2 N 388 2 N 391 2 N 392 2 N 394 2 N 395 2N396A 2 N 397 2 N 398
Tip l.P.R.S.
I
Tip 1.P.R.S.
Tlp
EFT 308
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
EFT 308 EFT 348
2 N 653
BC 107 (BC 237) BC 107 BF 197 2 N 2218 EFT 333 AD 149 AD 14.9 AD 149 AD 149 ASZ 16 AC 181 EFT 333 EFT 383 EFT 333 EFT 833 EFT 333 AC 181 AC 181 AC 181 AC 18Q EFT 383 AC 180 BC 109 (BC 239) AC 180 AD 149 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 17 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 181 ASZ 15 ASZ 16 AC 181 AC 180 AC 180 K EFT 308. EFT .808
I
'.
!
I
;
I ! I
! 1 I
N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N N
399 400 .01 402 403 .04 405 406 407 408 409 4l4 415 A 419 420 .t22 439 446 447 450 .t56 457 .468 460 461 482 463 '64 465 466 467 471 473 506 507 ~8 519 524 525 526 527 538 539
2 N 540
•
AD 149 AD 149 AD 149 EFT 333 AC 180 AC 180 BC 178 AC 180 EFT 333 AC 180 AC 181 EFT 308 AC 181 AD 149 ASZ 18 EFT 333 AC 181 EFT 333 AC 181 EFT 308 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 18 EFT 343 EFT 343 AC 180 AD 149 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 343 BC 171 BC 173 EFT 333 AC 181 EFT 343 AC 180 AC 180 EFT 343 EFT 343 EFT 343 AD 149 ASZ 15 ASZ 18 ASZ 15
H5
eoleetla eristal •
Tip
1'6
+
2 N 2N 2 N 2N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2N 2 N 2 N 2 N 2 N 2N 2 N 2N 2N 2N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2N 2 N
554 555 561 563 564 565 566 567 568 569 570 rm 572 573 574 575 576 578 579 583 585 586 591 598 609 610 611 612 613 617 618 622 628 629 631 632 633 634 637 638 639 650 651 852 653
eoleetia eristal
Tip I.P.B.S. AD 149 AD 149 ASZ 18 EFTS33 EFT S33 EFT 333 EFT 333 AC 181 EFT333 EFT 393 EFT 833 EFT 333 EFT 333 EFT 343 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 16 AC 181 EFT 308 EFT 308 AC 181 EFT 333 EFT 343 EFI' 343 EFT 833 EFT 833 EFT 333 EFT 333 EFT 833 EFT·sos ASZ 16 AC 180 ASZ 16 ASZ 15 AC 180 EFT 333 AC 180 AC 181 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 17 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343
•
I
Tip
Tip I.P.B.S.
2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2N 2 N 2 N
655 856 667 658 659 660 661 662 665 670 680 698 897 702
2 N 2 N 2N 2N 2 N 2 N 2 N 2N 2N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N 2 N
703 705 711 717 718 719 720 721 722 7!26 727 728 729 730 781 733 734 735 736 739 740 742 752 753 754 755 759 780 850 903
EFT 343 BD 137 BD 137 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343 ASZ 18 AC 180 AC 180 2 N 2218 A 2 N 2218 A BC 107 (BC 287) BC 107 BC 178 EFT 933 2 N 2221 A 2N2221A 2 N 2218 A 2 N 2 221 BC 178 BC 178 BC 178 BC 178 BC 107 BF 173 2 N 2 218 2 N 2221 A 2N2221A 2N2221A 2 N 2221 A 2 N 2221 A 2 N 2221 A 2 N 2221 A 2 N 2218 A 2 N 3 553 BC 107 · 2- N 2218 2 N 2218 2 N 2222 BC 107 BC 107 BC 107
2 2 2 2 2 2
Tip
Tip I.P.B.S.
N N N N N N
BC 107 BC 107 BC 107 2 N 2221 A 2 N 918 BC 107 (BC 237) BC 107 2N2222A AC 181 ASZ 16 AC 180 AC 180 AC 181 ASZ 18 AC 180 AD 149 ASZ 16 AD 1•9 AD 1•9 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 17 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 18 EFT 343 AC 180 EFT 338 AC 180 AC 180 AC 180 AC 181 AC 181 EFT 343 AC 180 AC 180 AC 180 2N2904 2N2904 ASZ 16 ASZ 16 AC 180 AC 180 BF 225
904 905 906 916 918 929
2 N 930 2 N 956 2N1000 2 N 1007 2N1008 2 N 1009 2 N 1010 2 N 1011 2 N 1014 2 N 10~1 2 N l 022 2 N l 038 2 N 1039 2 N 1040 2 N 1041 2 N 1042 2 N 1043 2N1044 2N1045 2 N 1057 2 N 1059 2 N 1078 2 N 1094 2 N 1097 2 N 1098 2 N 1101 2 N 1102 2 N 1125 2 N 1128 2 N 1129 2 N 1130 2 N 1131 2 N 1132 2 N 1136 2 N 1137 2 N 1144 2 N 1145 2 N 1149
I
Tip,
Tip l.P.B.S.
2 N 1159 2 N 1160 2 N 1168 2 N 1172 2 N 1173 2 N 1176 2 N 1183 2 N 1188 2 N 1193 2N1200 2 N 1208 2 N 1212 2N1227 2 N 1246 2 N 1251 2 N 1252 2 N 1253 2 N 1261 2 N 1262 2 N 1263 2 N 1273 2 N 1274 2 N 1278 2 N U78 2 N U87 2 N 1291 2 N 1293 2 N 1295 2 N 1314 2 N 1315 2N1320 2 N 1322 2 N 1324 2N1328 2 N 1331 2 N 1353 2 N 1359 2 N 1370 2 N 1371 2 N 1372 2 N 1373 2 N 1374 2 N 1375 2 N 1376
•
ASZ 18 ASZ 18 ASZ 16 AD 149 AC 181 AC 180 AD 149 EFT 343 AC 180 BC 108 (BC 238) 2 N 3055 2 N 3055 AD 149 AC 180 AC 181 2 N 2 218 2 N 2 218 ASZ 18 ASZ 18 ASZ 18 EFT 343 EFT 343 BF 167 BF 173 AC 180 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 18 AD 149 ASZ 17 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AD 149 AC 180 EFT 343 AC 180 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 343
eoleet{a eriltal
•
Tip
2 N 1 378 2Nl380 2 N 1 386 2 N 1 387 2 N 1388 2 N 1 390 2 N 1418
U8
•
2 N 1420 2 N 1 431 2 N 1433 2 N 1 437 2 N 1438 2 N 1 447 2 N 1 465 2 N 1 474 2 N 1475 2 N 1483 2 N 1488 2 N 1490 2 N 1 491 2 N 1 492 2 N 1495 2 N 1 501 2 N 1502 2 N 1 506 2 N 1 507 2 N 1 528 2 N 1 536 2 N 1 540 2 N 1 544 2 N 1 545 2 N 1 546 2 N 1 564 2 N 1 565 2N1566 2 N 1 573 2 N 1574 2 N 1592 2 N 1615 2 N 1624 2 N 1644 2 N 1647 2 N 1 648 2 N 1649
Tip l.P.R.S.
AC 180 AC 180 2 N 2 219 2 N 2 219 2 N 2219 2 N 2 219 BC 107 (BC ~7) 2N2222 AC 181 AC 180 AD 149 AD 149 EFT 343 AD 149 2 N 2 906 2 N 2906 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055 2N2222 2N2222 AC 180 ASZ 16 ASZ 16 2 N 2 218 2 N 2 219 2 N 2 218 ASZ 18 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 15 2 N 2 219 2 N 2 218 2 N 2 219 2 N 2 218 A 2 N 2 219 A AC 180 2 N 2219 A AC l81 2 N 2218 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055
eoleetta crlstal · •
Tip
2N1650 2 N 1653 2N1866 2 N 1667 2N1668 2N1669 2 N 1701 2N1704 2 N 1 711 2 N 1720 2 N 1725 2 N 1760 2 N 1 761 2 N 1837 2 N 1838 2 N 18-40 2 N 1889 2 N 1890 2N1924 2Ni925 2 N 1926 2 N 1936 2 N 1937 2 N 1972 2 N 1973 2 N 1974 2 N 1984 2 N 1985 2 N 1986 2 N 1988 2N1990 2 N 1991 2 N 2049 2 N 2061 2 N 2062 2 N 2063 2 N 2064 2 N 2065 2 N 2066 2 N 2067 2 N 2068 2 N 2097 2 N 2104 2 N 2106 2 N 2107
Tip l.P.R.S.
2 N 3055 ASZ 16 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 18 2 N 3055 2 N 2 218 2 N 2 219 A 2 N 3632 2 N 305.5 ASZ 16 ASZ 18 2 N 2 218 2 N 2 218 2 N 2 218 BF 179 BF 179 EFT 343 EFT 343 EFT 343 2 N 3055 2 N 3 ()55 2 N 2 219 BF 179 BF 179 2 N 2 218 2 N 2 218 2 N 2 218 2 N 2 219 A BF 178 2 N 2904 2 N 2219 A AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 ASZ 15 BC 327 2 N 2905 A 2 N 2 218 2 N 2 218
Tip
2 N 2108 2 N 2139 2 N 2145 2 N 2147 2 N 2148 2 N 2192 2 N 2192 2 N 2193 2 N 2194 2 N 2195 2 s 2 205 2 N 2 217 2 N 2 218 2 N 2 218 2 N 2 219 2 N 2219 2 N 2220 2 N 2221 2 N 2221 2N2222. 2N2222A 2N2256
Tip J.P.B.S.
2 N 2 219 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 16 ASZ 18 2 N 2 219 A 2 N 2219 A 2 N 2 218 A 2 N 2 218 A 2 N 2 219 A 2 N 2 218 2 N 2 218 2 N 2 218 A 2 N 2 218 A 2 N 2 219 A 2 N 2219 A 2 N 2221 2 N 2221 A 2N2221A 2 N 2222 2N2222A BC 108 (BC 238) 2 N 2 257 BC 108 2N2271 AC 180 2 N 2 303 2 N 3553 2 N 2 315 2N2222 2 N 2 331 BC 107 (BC 237) 2N2369A 2 N 2 369 A 2 N 2369 2 N 2 369 2 N 2 387 BC 107 2N2388 BC 107 2 N 2 390 2 N 2 219 2 N 2 393 2 N 2 905 A 2 N 2 394 2N2904 2 N 2 395 2 N 2221 A 2 N 2396 2 N 2221 A 2 N 2 411 BC 178 VI 2 N 2412 BC 178 VI 2 N 2428 EFT 333 2 N 2 429 EFT 343 2 N 2430 AC 181 2 N 2 431 AC 180 2 N 2453 BC 107 (BC 23)
Tip
Tip l.P.B.S.
2 N 2 475 2 N 2484 2 N 2501 2 N 2527 2 N 2 537 2 N 2 538 2 N 2539 2 N 2540 2 N 2 586 2 N 2610 2 N 2613 2 N 2 614 2N2628 2 N 2892 2 N 2693 2 N 2694
2 N 2 369 A BC 107 2 N 2 369 ASZ 18 2 N 2219 2 N 2219 2 N 2 222 2N2222 BC 107 BF 167 BC 107 EFT 343 BC 107 BC 107 BC 107 BC 108 (BC 238) 2 N 2 895 BC 328 2 N 2696 2 N 2906 2 N 2 706 AC 180 2 N 2 707 AC 181 2 N 2 711 BC 108 2 N 2712 BC 108 2 N 2 713 BC 108 2 N 2 714 BC 108 2 N 2 '715 BF 173 2 N 2 716 BF 173 2 N 2787 2 N 2 218 2 N 2190 2 N 2 218 2 N 2836 AD 149 2 N 2843 AD 149 2 N 2845 2 N 2222 2 N 2847 2N2222 2 N 2862 BC 177 A 2N2865 BF 180 2 N 2800 BF 179 2 N 2904 2 N 2904 2N2904A 2N2904A 2 N 2 905 2 N 2 905 2 N 2 905 A 2 N 2 905 A 2 N 2906 2 N 2 906 2N2906A 2N2906A 2 N 2 907 2 N 2 907 2 N 2907 A 2 N 2907 A 2 N 2 921 BC 108 (BC 238)
•
eoleetia cristal
M9
•
Ttp
I
. Tip l.P.B.8.
2 N 2922
160.
•
BC 107 (BC 237) BC 108 2 N 2923 BC 107 2 N 2 924 BC 107 2 N 2 925 BC 108 2 N 2926 2 N 3907 2 N 2944 2 N 2907 2 N 294:> 2 N 3 375 2 N 2950 AC 180 2 N 2 9!>3 BC 108 2 N 3009 BC 109 2 N 3010 (BC 239) BC 108 2 N 3011 BC 178 B 2 N 3012 BC 108 2 N 3013 BC 108 2 N 3014 2 N 2218 2 N 3 015 BF 177 2 N 3033 BF 177 2 N 3034 BC 107 2 N 3035 BD 159 2 N 3036 BD 139 2 N 3037 BD 139 2 N 3038 2 N 3055 2 N 3055 BC 179 2 N 3058 2 N 2219 2 N 3118 2 N 2219 2 N 3123 2 N 2 905 3 N 3133 2 N 2 905 3 N 3134 EFT 343 2 N 3153 AD 149 2 N 3 215 2 N 3055 2 N 3 236 2 N 3 241 A 2 N 2222 2 N 2906 2 N 3 248 2 N 2905 2 N 3250 2 N 2905 2N3250A 2 N 2 905 2 N 3 251 2 N 3 251 A 2 N 2905 2 N 2221 2 N 3 261 BC 107 2 N 3 287 (BC 237) BC 107 2 N 3288 BC 107 2 N 3 289 BC 107 2N3290
eoleetia eristal
•
A A
A A A
Tip l.P .B. S.
Tip
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 -- 2 2 2 2 2 2 2 2 2
N N N N N N N N N N N N
3291 3291 A 3 292 3 293 3 294 3 299 3 301 3 302 3 309 3 327 3 375 3 390
BC 107 BC 107 BC 107 BC 107 BC 107 2 N 2 218 2 N 2 222 2 N 2222 2 N,3866 2 N 3 375 2 N 3 375 BC 108 (BC 238) BC 238 BC 238 BC 238 BC 238 BC 288 BC 288 BC 238
N 3 391 N 3 392 N 3 393 N 3394 N 3395 N 3 398 N 3 397 N 3 398 BC 238 BC 338 N 3402 BC 338 N 3 403 BC 337 N 3404 BC 337 N 3405 BC 388 N 3 414 BC 338 N 3415 BC 337 N 3 416 BC 337 N 3 417 EFT 343 N 3443 2 N 2906 A N 3485 N 3485 A 2 N 2 906 2 N 2907 A N 3 486 N 3 486 A 2 N 2 907 BF 173 N 3493 2 N 2 905 N 3 502 2N2905A NS 503 2 N 2 907 N 3 504 2 N 2 907 A N 3 505 2 N 3055 N 3543 2 N 3 553 N 3 553 2 N 918 N 3563 BC 107 (BC 237) N 3 565 ·BC 337 N 3568 BC 107 N 3 569
:
Tip
2 NS 608 2 N 3 607 2 N 3 815 2 N 3 818 2 NS 617 2 N 3622 2 N 3632 2NS838 2 NS 642 2 N 3 643 2 NS 644 2 N S 645 2 N 3 640 2N3662 2N3663 2N3680 2 N 3 691 2 N 3692 2 N 3 693 2 N 3 694 2 N 3 711 2 N 3 718 2 N 3 716 2 N 3 730 2 N 3 732 2 N 3 793 2 N 3794 2 N 3798 2 N 3 825 2 N 3 702 2 N 3 703 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
N N N N N N N N N N N
3 704 3 705 3 706 3 707 3708 3709 3 710 3 829 3 854 3 855 3856
Tip I.P.a.s.
2 N 2869 BC 107 ASZ 15 ASZ 15 ASZ 16 2 N 3055 2 N 3632 2 N 2904 BC 837 2 N 2 218 BC 327 2 N 2905 A BC 107 (BC 237) 2N 918 BF 173 BC 107 BC 328 A BC 107 BC 107 BC 327 BC 237 2 N 3055 2 N 3055 ASZ 18 ASZ 18 BC 337 BC 337 2 N 2905 A BC 337 BC 178 (BC 252) BC 177 (BC 251) BC 337 BC 337 BC 338 BC 237 BC 237 BC 237 BC 237 2N2906A BC 107 BC 238 BC 238
Tip I.P .•. S.
Tip
2 N S 860 2 N 3866 2 N 3877 2 N 3 903 2 N 3904 2 N 8905 2 N 8906 2 N 3914 2 N 3982 2 N 9964 2 N 4001 2 N 4012 2 N 4013 2 N 4014 2 N 4028 2 N 4030 2 N 4031 2 N 4032 2 N 4033 2 N 4037 2 N 4046 2 N 406Q 2 N 4060 2 N 4061 2N4062 2 N 4 072 2N4122 2 N 4123 2 N 4124 2 N 4130 2 N 4142 2 N U43 2 N 4 231 2 N 4232 2 N 4 241 2 N 4 249 2N4250 2 N 4 254 2 N 4255 2 N 4256 2 N 4 264 2 N 4 265 2 N 4286 2 N 4288 2 N 4289
•
BC 237 2 N 3866 BF 178 BC 237 BC 237 2 N 2 907 2 N 2907 2 N 2906 2N2907 2N2906A BF 179 2N3632 2 N 2222 2 N 2222 BD 138 2N2904A 2 N 2905 A 2N2905A BD 140 BD 138 2 N 2 219 A BC 178 BC 178 BC 178 BC 178 2 N 2 369 2 N 2 905 BC 237 BC 238 2 N 9055 BC 173 2 N 2905 A 2 N 3055 2 N 3055 ASZ 15 BC 177 BC 177 BF 255 BF 255 BC 173 BC 238 A BC 238 A BC 238 A BC 179 BC 177
eolectla eristal
Ill
•
Tip
lh
2 N 4 400 2 N 4401 2 N 4402 2 N 4 403 2 N 4 411 2 N 4 412 2 N 4424 2 N 4 4l5 2 N 4428 2 N 4 433 2 N 4 434 2 N 4 935 2 N 4 910 2 N 4 911 2 N 4 916 2 N 4 919 2 N 4 920 2 N 4 922 2 N 4 923 2 N 4 951 2 N 4 952 2 N 4 953 2 N 4 954 2 N 5035 2 N 5036 2 N 5037 2 N 5083 2 N 5 086 2 N 5 087 2 N 5088 2 N 5089 2 N 5090 2 N 5108 2 N 5139 2 N 5142 2 N 5148 2 N 5152 2 N 5172 2 N 5 209 2 N 5 210 2 N 5 219 2N5223 2 N 5 293 2 N 5 354 2 N 5 355
•
eoleclia eristal
Tip l.P.B..S.
2 N 2 221 BC 337 BC 337 BC 337 BC 338 2 N 2905 A BC 337 BC 337 2 N 3866 BF 115 BF 254 BF 255 2 N 3632 2 N 3632 2 N 2 905 BD 138 BD 140 BO 137 BD 139 BC 337 BC 337 BC 337 BC 338 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055 BC 251 BC 251 BC 237 BC 238 2 N 3 375 2 N 3 866 BC 178 2 N 2905 BF 178 BF 178 BC 237 A BC 237 A BC 237 B BC 239" B BC 239 B 2 N 3055 BC 328 BC 328
•
I
Tip
2 N 5 356 2 Na 365 2 N 5 366 2 N 5 367 2 N 5369 2 N 5 421 2 N 5 422 2 N 5 447 2 N 5 448 2 N 5 449 2 N 5450 2 N 5 451 2 N 5 496 2 N 5550 2 N 55!>1 2 N 5 655 2 N 5 949 2 NJ 84 2 NJ 9 D 2 NU 40 2 NU 70 2 NU 72 2 NU 74 2 s 12 2 s 14 2 s 15 2 s 18 2 s 22 2 s 24 2 s 32 2 s 33 2 S 33 A 2 s 34 2 s 37 2 s 38 2 s 39 2 s 42 2 s 44 2 s 62 2 s 63 2 s 91 2 s 102 2 s 103 2 s 140
Tip l.P.B..S.
BC 328 BC 327 BC 327 BC 327 2 N 2222 BD 135 BD 135 BC 328 2 N 2 907 2 N 2222 2 N 2222 2 N 2222 2 N 3055 BF 178 BF 178 BF 259 BC 337 EFT 308 AC 180 EFT 343 EFT 343 AD 152 ASZ 16 AC 180 EFT 333 AC 180 AD 149 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 K AC 180 AC 180 AC 180 EFT 333 ASZ 15 AC 180 EFT 308 EFT 308 AC 180 BC 107 (BC 237) BC 107 EFT 308
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Tip
Tip l.P.R. S.
s 149 s 159 s 163 s 302 s 303 s 702 s 703
EFT 308 EFT 333 EFT 333 BC 177 BC 178 BC 107 BC 107 BC 178 BC 178 BC 178 BC 178 EFT 343 BC 108 (BC 238) BC 178 BC 177 BC 178 2 N 2904 BC 177 BC 177 A BC 177 EFT 333 AC 180 AD 149 AD 149 EFT 333. AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 AD 149 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 343 EFT 343 AD 149 AD 149 AC 180 EFT 333 EFT 333
SA SA SA SA SA SA
12 15 53 73 78 400
2 SA 495 2 SA 499 2 SA 500 2 SA 503 2 SA 548 2 SA 564 2 SA 567 2 SB 12 2 SB 13 2 SB 16 2 SB 17 2 SB 22 2 SB 25 2 SB 26 2 SB 27 2 SB 28 2 SB 29 2 SB 30 2 SB 31 2 SB 32 2 SB 33 2 SB 34 2 SB 37 2 SB 38 2 SB 39 2 SB 40 2 SB 41 2 SB 42 2 SB 44 2 SB 46 2 SB 47
I
Tip 1.P.R.S.
Tip
2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB
48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 60 A 61 62 63 65 66 68 70 71 73 74 75 76 77 78 79 80 83 84 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101
•
EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 EFT 333 EFT 333 AC 180 EFT 333 AC 180 EFT 333 EFT 343 AC 180 AC 180 K EFT 333 AD 149 AD 149 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 343 EFT 333 EFT 343 AC 180 AD 149 AD 149 AD 149 AC 180 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 343 EFT 333 EFT 338 EFT 333 AC 180
eoleetia eristal
158
•
Tip
lM
+
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB
Tip 1.P.B.8.
102 AC 180 103 AC 180 104 AC 180 105 AC 180 106 AD 149 107 AD 149 108 AD l-'9 109 AD 1-'9 110 EFT 333 111 EFT 333 112 EFT 333 113 EFT 333 114 EFT 333 115 EFT 333 116 EFT 333 117 EFT 333 118 AD 149 119 AD 149 120 EFT 333 122 ASZ 15 122 (g) ASZ 15 123 ASZ 17 124 ASZ 15 125 ASZ 16 126 AD 149 127 AD 149 128 ASZ 15 131 AD 149 134 EFT 333 135 EFT 333 136 AC 180 137 AD 149 ASZ 16 140 141 ASZ 15 AD 149 142 143 AD 149 AD 149 144 145 AD 149 AD 149 146 ASZ 18 148 ASZ 18 149 EFT 333 153 EFT 833 154 AC 180 155 AC 180 156
eoleeJia erlstal
+
I
Tip l.P .B.S.
Tip 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2. 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB
156 A 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 183 184 185 186 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 (S) 200 201
AC 180 K AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 333 AC 180 AC 180 EFT 343 AC 180 EFT 333 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 EFT 343 AC 180 EFT 343 AC 180 AC 180 AD 149 AD 149 EFT 343 EFT 838 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 K AC 180 AC 180
Tip l.P.B.S.
Tip
2 SB 201 (g) AC 180 K 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 ·SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB 2 SB
202 219 220 221 222 223 225 226 227 228 229 242 243 249 250 251 252 253 254 255 257 261 262 263 264 271 282 283 284 285 293 294 303 317 319 324 337 338 339 339 340 341 345 346
A
H H H
AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 AC 180 ASZ 18 ASZ 15 AD 149 AD 149 ASZ 18 AD 149 AD 149 ASZ 18 ASZ 18 EFT 333 AC 180 EFT 333 EFT 333 EFT 333 AC 180 EFT S3S' AC 180 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 18 AC 180 AC 180 BC 179 AC 180 AC 180 EFT 343 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 17 ASZ 15 ASZ 18 EFT 343 EFT343
I
Tip l.P.B.S.
Tip
EFT 343 347 EFT 343 348 EFT 333 384 AD 152 367 AD 152 S68 AC 180 870 AC 180 876 EFT 343 377 EFT 343 381 BC 179 382 BC 179 383 EFT 213 414 AC 180 415 415 (8) AC 180 K ASZ 15 424 ASZ 15 425 ASZ 17 426 EFT 343 439 ASZ 17 445 AD 149 448 EF'P 333 452 EFT 343 459 EFT 333 460 AC 180 461 ASZ 18 462 AD 152 463 ASZ 18 465 EFT 333 470 ASZ 17 471 ASZ 18 472 AC 180 475 EFT 333 490 BC 108 16 BC 108 17 (BC 238) 2 N 3055 2 SC 21 BD 137 2SC2SC 2 N :? 218 2 SC 27 BC 107 2 SC 37 (BC 237) BC 108 2 SC S9 A (BC 238) BF 115 2 SC 40 BF 115 2 SC 53 BF 117 2 SC 70
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SB SC SC
•
eoleetia eristal
155
•
Tip
Tip l.P.B..S.
2 2 2 2 2 2 2
SC SC SC SC SC SC SC
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SC 103 A SC 121 SC 122 SC 123 SC 124 SC 127 SC 131 SC 155 SC 154 SC 156 SC 160 SC 171 SC 174 A SC 182 SC 183 SC 184 SC 185 SC 186 SC 187 SC 188 SC 189 SC 206 SC 230 SC 242 SC 266
73 75 76 80 ~1 98 99
2 SC 271 2 SC 281
166
•
2 2 2 2 2 2 2 2
SC 286 SC 287 SC 288 SC 316 SC 3l8 SC 320 SC 321 SC 350
BF 173 BF 173 BF 173 BC 108 AC 181 BC 108 BC 109 (BC 239) BC 107 BF 173 BF 173 BF 173 BF 173 BC 108 BF 198 BF 167 BF 179 BF 167 BF 254 BC 107 BF 200 BC 108 BF 115 BF 115 BF 167 BF 167 BF 167 2 N 2 218 2 N 2218 A BC 107 BO 137 2 N 3055 BC 108 (BC 238) BF 183 BC 107 (BC 237) BF 173 BF 183 BF 183 BC 107 BC 108 BC 107 BC 337 BC 108
coleejia cristal. •
I
Tip 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SC 352 SC 3.53 SC 360 SC 362 SC 366 SC 367 SC 368 SC 369 SC 371 SC 372 SC 373 SC 374 SC 377 SC 379 SC 380 SC 401 SC 401 S
2 2 2 2 2 2 2 2 2
SC 402 SC 402 S SC 403 SC 403 S SC 404 SC 429 SC 430 SC 454 SC 458
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SC 460 SC 461 SC 463 SC 464 SC 470-3 SC470-4 SC 470-5 SC 470-6 SC 477 SC 478 SC 4,79 H SC 500 SC 501 SC 535 SC 536 SC 537 SC 538
Tip l.P.B. S.
2 N 2 218 2 N 2 218 BC 107 BC 108 BF 200 BC 237 BC 107 BC 108 BC 107 BC 107 BC 107 BC 108 BC .107 BC 107 BF 199 BC 107 BC 107 (BC 237) BC 237 BC 237 BC 237 BC 237 BC 237 BF 200 BF 200 BF 254 BC 107 (BC 237) BF 254 BF 255 BF 180 BF 173 BF 179 BF 179 BF 179 BF 179 2 N 2222 BC 107 2 N 2 218 BF 177 2 N 2218 BF 255 BC 237 BC 238 BC 107
Tip l.P.B.S.
Tip
2 SC 539 2 SC 540 2 2 2 2 2
SC SC SC SC SC
542 5~9 562 587 619
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC
620 629 631 632 633 633 634 641 644 645 646 647 648
2 SC 649 2 SC 650 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC
657 668 682 683 684 689 693 695 697 707 711
2 2 2 2 2 2 2
SC SC SC SC SC SC SC
712 715 717 731 732 733 733
BC 238 BC 109 (BC 239) 2N3632 2 N 3 632 BF 167 BC 107 BC 108 (BC 238) BC 107 BF 183 BC 107 BC 107 BC 107 A BC 107 A BC 107 BC 107 BC 109 BF2M 2 N 3055 2 N 3~5 BC 108 (BC 238) BC 108 BC 1Cl9 (BC 239) BF 199 BF 199 BF 199 BF 180 BF 181 H 2 N 2 369 BC 107 BC 108 2 N 3055 BF 180 BC 107 (BC 237) BC 107 BC 107 BF 181 BF 115 BF 115 BC 108 BL BC 109
I
Tip l.P.B.S.
Tip
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
:
:
SC 733 GR BC 108 BC 107 SC 735 2 N 3 055 SC 736 BF 180 SC 761 BF 180 SC 762 BF 198 SC 77:! BC 1'.l7 SC 773 2 N 2 219 A SC 781 BF 199 SC 784 BF 199 SC 785 BC 108 SC 814 2 N 2222 SC 815 BC 107 SC 828 BC 108 SC 829 2 N 2222 SC 838 2 N 3 055 SC 840 BC 107 SC 848 (BC 237) BC 107 2 SC 849 BF 177 2 SC 859 BF 108 2 SC 858 (BC 238) BC 108 2 SC 870 BC 108 2 SC 871 BC 108 2 SC 894 BC 107 2 SC 899 BC 107 2 SC 907 BF 257 2 SC 917 BF 199 2 SC 918 BF 181 2 SC 947 BF 183 2 SC 948 BC 107 2 SC 984 BC 107 2 SC 1000 BF 198 2 SC 1047 BF 180 2 SC 1117 BF 199 2 SC 1129 BC 107 2 SC 1204 BF 183 2 SC 1211) BC 108 2 SC 1317 BC 107 2 SC 1318 BC 107 2SC1827 BC 107 2 SC isae BC 109 2 SC 1335 (BC 239) BC 338 2 SC:& 346
•
eolec\ia cristal
16'7
•
Tip
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
158
•
SC 1347 SC 1360 SD 25 SD 30 SD 33 SD 84 SD 37 SD 38 SD 53 SD 61 SD 62 SD 63 SD 64 SD 65 SD 66 SD 75 SD 77 SD 82 SD 91 SD 92 SD 96 SD 100 SD 104 SD 124 A SD 127 SD 290 SD 142 SD 143 SD 146 SD 147 SD 167 SD 168 SD 170 SD 170 A SD 173 SD 176 SD 178 SD 180 SD 186 SD 187 SD 189 SD 193 I'T 109 B rT 109 r I'T 115 A
Tip l.P.B. S.
BC 337 BF 199 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 2 N 3 055 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3055 AC 181 K AC 181 AC 181 2 N 3055 AC 181 2 N 3055 2 N 3055 2 N 8632 2 N 3632 2 N 3632 AC 181 AC 181 AC 181 AC 181 K 2 N 3055 2 N 3 055 AC 1:81 2 N 3055 AC 181 AC 181 2 N 3055 AC 181 EFT 333 EFT 333 AC 180 K
eoleetla erlstal •
I
Tip l.P.B.S.
Tip
I'T 115 B I'T 116 B
r-r
I'T I'T r'r I'T I'T I'T I'T I'T
r-r
r'r r'r
I'T I'T I'T I'T
r-r
I'T I'T KT KT KT KT KT KT KT KT KT
115 r 320 B 321 B 323 A 323 B 323 B 402 A 402 B 402 B 402 r 403 A 403 B 403 B 404 A 404 B 404 B 404 r 703 A 703 B 301 A 301 B 301 ,Il; 303 A 303 B 303 B 207 A 307 B 312 A
KT 312 B KT 312 B KT KT KT KT KT KT KT KT KT KT KT
312 315 315 315 315 316 316 316 318 319 319
r A
B B
B A
B B E A
B
AC 180 AC 180 K EFT 343 AC 180 AC 180 AC 180 K AC 180 K AC 180 K AC 180 K AC 181 K AC 180 K AC 180 K AC 180 EFT 343 EFT 843 AC 181 K AC 181 K AC 181 K AC 181 K AD 130 AD 149 BF 167 BF 173 BC 107 2 N 2 219 A 2 N 2 218 2 N 2 218 A BC 238 BC 239 BC 107 (BC 237) BC 107 BC 109 (BC 239) BC 109 A BC 108 BC 107 BC 108 BC 107 2 N 2 369 2 N 3 632 2 N 918
2 N 2 904 BC 239 BC 239
Tip KT 319 B KT 324 A KT 324 B KT 324 B KT 326 A KT 339 A KT 339 B KT 339 B KT 342 A KT 342 B KT 342 B KT 342 r KT 343 A KT 343 B KT 343 B KT 343 r KT 357 A KT 357 B KT 357 B KT 357 r KT 358 B KT 601 A KT 602 A KT 602 B KT 602 B KT 602 r KT 604 B KT 606 A KT 606 B KT 608 A KT 608 B KT 611 A KT 611 B KT 611 B KT 611 I' KT 802 A KT 803 A KT 903 A KT 903 B KT 904 A KT 904 B KT 907 A Mil 20 B Mil 21 ]l Mil 21 E
Tip l.P.B.S. BC 239 BF 183 BF 199 2 N 2 907 A 2 N 2 905 BF 173 BF 173 BF 167 BC 108 C BC 109 B BC 109 C BC 109 A BC 178 A BC 178 B BC 178 A BC 178 B BC 178 A BC 178 B BC 179 A BC 179 B 2 N 2222 BF 178 BF 178 A BF 178 B BF 179 A BF 179 B BF 259 2 N 3 553 2 N 3 866 2 N 2222 2N2222A BF 178 BF 179 BF 178 BF 173 2 N 3055 2 N 3 055 2 N 3055 2 N 3055 2 N 3 375 2 N 3632 2 N 3632
EFT 348 EFT 343 EFT 843
I
Tip I.P.B..S.
Tip Mil 25 MIT 25B Mil 85 MI! 35 A Mil 37 MI! S7 A MIT 37 B MIT 38 MIT 39 MII 39 B MIT 40 MIT 40 A Mil 41 Mil 41 A Mil 42 Mil 42 A MII 42 B MIT 113 MIT 113 A Mil 114 MIT 115 Mil 116 n 26 n 26 A II 27 n 27 A II 29 n 29 A n 30 Il 210 B II 210 B n 21s II 213 A n 213 B n 21• II 214 A II 214 B II 214 B II 214 r
nsis
n 216 II 216 A n 216B n 216 B
•
AC 180 AC 180 K AC 181 AC 181 K AC 181 AC 181 K AC 181 K AC 181 AC 180 AC 180 AC 180 EFT 343 AC 180 EFT 333 AC 180 EFT 333 EFT 308 BC 107 (BC 237) BC 107 A BC 252 BC 252 BC 252 EFT 343 EFT 343 EFT 343 EFT 333 EFT 308 EFT 308 AC 181 ASZ 16 ASZ 17 ASZ 15 ASZ 18 ASZ 16 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 15 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 18 ASZ 16 ASZ 18 ASZ 18 ASZ 17
eoleetla eristal
119
•
Tip l.P.R.S.
Tip
II II II II II
r
216 216 ,D; 217 217 A 217 B
ASZ ASZ ASZ ASZ ASZ
llO
+
colectia eristal •
18 18 17 18 18
I
Tip
II II II n
217 B 211r 401 402
Tip l.P.R.S.
ASZ 18 ASZ 16 EFT 317 EFT317
Anexa II
CODUL CULORILOR
Frecvent, fabricile constructoare de componente electronice (in special de tip minlatura) marcheaza valoarea sau indicativul fiecarui produs, nu direct cu cifre, ci prin dungi colorate, a carer comblnatie respecta un anumit cod. Utilizarea corecta in diverse montaje a pieselor impune binelnteles sa le cunoastem valoarea, toleranta valorii ~i celelalte caracteristici, cum ar fi tensiunea de lucru sau coeficientul de temperatura. CONDENSATOARE
In montajele tranzistorizate, condensatoarele ceramice sint omniprezente. Pe aceste condensatoare sint trecute 5, sau 3, dungi colorate, Citirea se face Incepind cu marcajul apropiat terminalelor, Condensatoarele care au numai 3 dungi colorate au toleranta mare de la valoarea nominali, cuprinsa intre - 20~i 80%. La condensatoarele cu 5 benzi colorate, prima handd indica coeflcientul de temperatura, urma toarele 3 benzi indica valoarea, iar banda -a 5-a indlca toleranta, Tabelul I con tine' traducerea codului culorilor cu valori in pF. · Coeficientut'termic al capacitatil reprezinta variatia relativa a capacitapi. pentru o variatie a temperaturii cu t°C. Valoarea nomlnala a capacitat;ii este data pentru temperatura de 25°C. Coeficientul termic se exprima in milionimi din valoarea nominala, De exemplu, on condensator avind capacitatea C == 100 pF la + 25°C ~i un coeficient
+
+
+
eeleetla cristal
101
•
,Q
<
I
"' <
=
al .:9.::S
~1 . 1 . 1~1~1~ 7 ~1~1~1~ l l l~1~1~ I
000
•
!
162
+
eoJeetia eristaJ
+
Fig.
94
COEflCIEffT TERMiC PRiMA GiFRA A OOUA CiFRA MULTiPUCATOR TOLE RANTA
de temperatura de - 220, pentru o crestere a temperaturii cu 10°C, noua sa capacitate va fi C ~C = = 100+[100 x (-220x10-•)X10] = 100-100· 220 · 10-e. · 10 -== 100-0,22 = 99,78 pF.
+
REZISTOARE Pe rezistoare sint vopsite, pentru marcare, 4 inele colorate. Culoarea primului inel indica prima cifra a numarului care deterrnina valoarea nominala, al doilea inel indica a doua cifra. Culoarea celui de-al treilea inel indica ordinul de multiplicatie (adica numarul de zerouri care se adauga primelor doua cifre), Culoarea ultimului inel indica toleranta. Cind inelul al patrulea Iipseste se considera toleranta de ± 20%. Traducerea codului culorilor pentru rezistoare se face ca in tabelul I I.
Fig. 9S
1
2 3 4
168
•
eoleetla eristal
•
Tabelol JI Ordinul de multipliPrima cifra A doua cifri Tolerant a eatie a (primul inel (al dollea (al patrulea primelor colorat) inel colorat)I doul cifre inel colorat) (al trellea [Inel coloral)
Culoarea
0
Negro Maro Rotu Portoeallu Galben Verde Albastru Violet Gri Alb Auriu Argintiu Firl marcaj
3 4
5 6
6 7
7
8 9
8 9
-
-
-
-
-
--
-
-
-
t 10 100 t 000 10000 100 000 t 000 OO
0 1 2
1 2 3 4 5
--
-
± 5% ±10%
-
±20%
I
BIBUOGRAFIE
MI h le a cu,
I.
fi
F 1or1 e A,
S.,
101 ••• monlajt
eleetronte«;
Edit. Albatros, Bucurestl, 1977. Kr st i ~ V., A.B.C. de construe/ii radio, Vol. I- II, Edit. tehnlcA, Bucurestl, 1973. St an c i u, N. fi colab., Diclionar tehnie de radio Ji telentztune, Edit. ttlintlficA ti enctclopedtca,
Bucurestl, 1975.
Catalog de fnlocuire a dispozitiotlor semieondueioare, neasa, Bucurestl, 1977. Tehnium, Bueurestl, 1971-1975. Radio (U.R.S.S.), 1974-1975.
Biectroniqu« pour 11ou1 (Franta), 1974.
•
eeleetla eristal
•
l.P.R.S.
Bl-
CUPRINS
Din partea autorului lnainte de a pornl la lucru
•
... •
5
7
SURSE DE ALDIENTARE
l&
Redreaor monoallemantA • • Redresor dubll altemanJi Filtru cu tranzistor . . • . Alimentator pentru 12 V • • Stabllizator cu diodl Zener • • I • Allmentator stabillzat • Stablllzator de putere • • . Variantl de stabilfzator .. Allmentator cu performante superioare Stabllizator cu tensiune reglabill Dublor de tenslune . . Stablllzator autoprotejat • . Convertlzor . • . • • • . . Multiplicator de tensiune • .
1'7 18
Capltolul I
so II
n
n 14 !6 26
""•
80' 81
s~
Capltolul 11 BADIORECEPTOARE
Radioreceptor cu &impli deteetle • Radioreceptor cu auditie In difuzor Radioreceptor cu rcglaj al ampllficirii • Un montaj deosebtt . . . . . Radiorcceptor autoalimentat Radioreceplor cu reactle . .
•
coleetia cristal
•
84 8& 88
4()
41 42
Miniradioreceptor . . . . • . • • • . • Radioreceptor reflex . . . . . . • . • . Radioreceptor reflex cu amplificator AF . Radloreceptor reflex cu audltle ln difuzor • . Radioreceptor reflex cu reactle • . Radioreceptor pentru UUS . • • • • • . Radioreceptor superreactle . • . • . . . • Radioreceptor superreactle cu doui tranzistoare Radioreceptor cu tranzistoare cu etect de clmp Adaptor pentru unde scurte . . . . . Convertor cu cristal pentru unde scurte . Adaptor pentru unde ultrascurte . . .
44 45 47 49 51 52 54 55 56 67 59 61
Capltolol III GENERATOARE 'I AllPLIFICATOARE DE SEllNAL
13
Mlnigenerator AF • . • • • Generator pentru ,1 000 Hz • Oscilator RF . • • • • • • • Oscilator. cu cuart . . . . . . Oscllator, cu cu art, cu doul tranzistoare OScilator pentru verificiri Oscilator verificator TV Generator RF modulat Generator Morse Amplificator pentru microfon • • Ampllficator RF . . . • . . • . Amplificatoare de anteni pentru UUS Amplificator AF . . . . • . . . . •
Capltolul IV INSmUllENTE
let
BB
:adsueA
68 64 65
66 6'7 68 69 70 '78 78
74 75
rt
'79
Voltmetru electronic .•••.•. Voltmetru electronic cu impedan\i de intrare mare ••.
79
Ohmmetru
81 84 84
.....•..
Verificator de circuite • . . . . Mlcroampermetru electronic .
+
81
coleetia eristal
•
lnstrumente pentru mAsurare.a condensatoarelor . . . . • Verificator pentru rezistoare fi condensatoare . . • . Freeventmetru . . • . . Turometru electronic • . Verificator pentru cristale de euart Termometru • . • . • . Verificator de tranzistoare TraJlzlstormetru • . . . • Verificator de umiditate • Metronom •...•.• Metronom cu lndicatle dubll • Metronom prin radioreeeptor
•
86 90
. . • . • .
92 94 95 98 98 100 lO'J
108 105 106
OlpltolalV lllNIAUTOllAnzllu
108
Adaptor de impedante Corector •••.•• Compresor-limitatof. Efeete aeustice Calibrator •••.• Sonerle ••....• Regulator de vited Indicator de nivel . Tennostat electronle •• Ceas foto ..•• Fulger electronic
108
Capltolul \'I ElllSIE- RECEP'f)E
UM
Emititor pentru telegrafie • • Emititor cu semnal MF . • • • • Adaptor pentru radioreceptor • • • • • • • • Telecomanda radio ••••• ANEXA I - Tabel de ecbivalente ANEXA II - Codul eulorllor Bibliografle . • • • • • • • • • • •
124
eoleetia eristal
•
109 111 118 114 116 117 118 119 116
121
U,18 12'7
128 181 161
164
UST
Lector : GHEORGHE FoLESCU Tehnoredactor Bun
de Upar: 25.vn.ma. Aplrut Comanda nr. 1440.. Tlraj : &0.800 ex. br09&te.
eon
.
'
; GABRIELA ILIOPOLOS 1918.
de tlpar : . 10.1.
Tlparul executat sub comanda nr, H la Intreprinderea poUgra. tlcl IalJi str. Vasile Alecsandrt nr. I Iafl REPUBLICA
SOCIALISTA
ROKANIA
Adrestndu-se
mcl sO
unui
cerc
larg de tineri dor-
realizeze montaje electrcnlce. volumul cuprinde o game variate de con· strucff simple, folosind 1. 2 tranzistoore. Din cuprins menttcndm• surse de cltmentore, rodioreceptoare, generatoore s! omplificotoore de semnol, instrumente de mOsurO etc.
-J!
·-en.. u
colectia* . lei 4
