1
Tudor Arghezi
B.
Marile teme ale liricii argheziene 1.Poezia filosofic\u0103:
-ars poetica: - Rug\u0103 de sear\u0103 1910; -Testament 1927; -Portret 1927; -lirica existen\u0163\u0103: -\u00een c\u0103utarea lui Dumne 1910; -confruntarea cu moartea: -Duhovniceasc\u0103 1927; -De-a v-a\u0163i ascuns 1927; -De ce-a\u015f fi trist 1961; -lirica sociogonic\u0103: -C\u00e2ntare omului 1956; 2.Poezia social\u0103: -Cuvinte potrivite 1927; -C\u00e2ntare omului 1956; -Flori de mucigai 1931; -1907-Peizaje 1955; 3.Poezia de dragoste: -Cuvinte potrivite 1927; -Versuri de sear\u0103 1935; 4.Poezia jocului a boabei si a f\u0103r\u00e2mei: -Cuvinte potrivite (C\u00e2ntec de adormit Mi\u0163ura) -Buruieni -Mar\u0163i\u015foare -Prisaca -Cartea cu juc\u0103rii (proze)
1.Poezia filozofic \u0103 arghezian\u0103 se adap\u0103 din singurata g\u00e2nditoare a omului pe p\u0103m\u00e2nt. Sursa ei se afl\u c\u0103utare a unui "Dumnezeu" care refuz\u0103 a se ar\u0103 determin\u0103 o stare sufleteasc\u0103 de permanent\u0103 pe credin\u0163\u0103 \u015fi t\u0103gad\u0103. Poetul accept\u01 dumnezeirii, trec\u00e2nd prin cele mai felurite \u015fi contrad de spirit .E\u015fecul lui Arghezi de a ajunge la revela\u0163ia d condus pe acesta la o viziune panteistic\u0103 asupra vie\u0163i vreme c\u00e2t cerul ram\u00e2ne mut.(Psalmii) O tem\u0103 bine reprezentat\u0103 \u00een poezia filozofic\u01 confrunt\u0103rii omului cu moartea \u00een care distingem trei atit a) spaima de nefiin\u0163\u0103, de neant (Duhovniceasc\u0103 b) acceptarea ca pe un dat firesc, in sens mioritic, a mortii (De-a v-a\u0163i ascuns) c) spaima de moarte care este atenuat\u0103 de g\u00e2ndul c\u0
2
tr\u0103ie\u015fte,omul se ilustreaz\u0103 prin realiz\u0103rile \u01 fi trist ?)
3
2.Poezia socială în concepţia lui Tudor Arghezi este una de angajare socială,de participare activă la transformarea naturii şi a omului însuşi, a societăţii aşa cum vedem în Rugă de seară , Testament, Belşug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cântare omului, 1907-Peizaje. 3.Poezia erotică arghezienă se resimte de influenţa eminesciană. Poezii de dragoste întâlnim în volumele Cuvinte potrivite [Melancolie, Toamna, Desp ă rţ i re, Creion (obrajii tăi mi-s dragi), Creion (Trecînd pe puntea-ngustă)] şi volumul Versuri de seară. Două atitudini se pot defini in trăirea sentimentului de dragoste: a) Una de reticenţă, de amânare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tăi mi-s dragi) b) Împlinirea erotică care este urmarită şi exprimată în ambianta universului casnic din care natura vegetală şi animală, în toată bogăţia, varietatea şi splendoarea ei, nu poate lipsi. Femeia devine stapâna acestui univers, ea fertilizează acest univers în care bărbatul devine sub influenţa pozitivă a femeii un luptator şi un demiurg (Mireasa, C ăsnicie , Mirele ). 4.Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea universului mărunt , al vieţuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea păsărilor (cocoşi, rândunele, vrăbii, lăstuni, etc) şi patrupedelor casnice (vaci,măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc) n-a căpatat un contur mai unitar şi mai complex zeitatea umană, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se coboară pâna la dimensiunea ludică a vieţii.Din toată această poezie (Cântec de adormit Miţura, Versuri de seară , Buruieni, Marţişoare, Cartea cu jucării , Copilăreşti , Prisaca ), reiese gingăşie, inocenţă, prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de joc, dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia că esenţele cele mari ale vietii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai convingătoare ,în orice caz statornice, decât in lumea gravă a oamenilor.
