EDITURA
.
;)9$1%
ILARION TIU
MI~CAKEA ~
LEGIONAKA dupa Comeliu Codreanu DICTATURA REGALA (februarie 1931ke-ptembrie 19"0) Mecanismele schimbului de gene retie
-
Copcrta colectiei: Silvia Co lfescu
Copyright 0 Ilarion Tiu 200 7
Redacto r': Cristina Ciubota ru Tchno redactor: Cristina Can racuzino
ILARlONTIU
MI~CAREA LEGIONARA. DUPA CORNELIU CODREANU vol. I
Dictatura regala (febru arie 1938 - septembrie 1940) Mecanismele schimbu lui de generatie
g. , .
' -),;."""."
' ..
EDITURA VREMEA BUCURE.5TI 2007
Descri erea C IP a BibliQtecii Nal iona le II Romaniei T IU, Il.ARI O~
Mi,ca rta legionar i d upi Co rneliu Cod rean u I llarion Tiu, BlICu~li : Vremea. 20073 vel, ISBN 978·973-.645·251 ·2 Vol. I : Dietat ura rega li (rebr ul rie 1938-seplembrie J940) : meeaetsmeje sehimbu lui de gem.' ral ie. - 2007. - Bibliogr. • ISBN 978-973-.645-253-6 329(498} Legionar 929 Zelea Codreanu,C.
Introduce rc Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i .falimcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc", ci ~ i usccns iunca .Jortclcr cxtrcmistc''. Profitfind de ocazie, Carol al II-lea a instaurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar, prin care a interz is prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficia lc de stat. Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timp d upa lo vitura de stat, iusa organ izatia s-a mobil izal prin clita scc undarf si rcritor iala. care a ales sa raspunda cu.violcnta la acti uni lc guvc mulu i. Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii leg iona rc a lost .Jmpinsa" la con duccrca formatiunii in conditii exccptiouale, tara sa pa rcurga an umiti .ipasi politici", asa cum IaCUSC cchipa lui Corneliu Cod rea nu (respectivul grup pom ise si el de la zero in 1927, iar peste zece ani miscarca avca un capital politic semniflcativ). Seo pul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile prin care noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viata publica in afara cadrul ui legislativ si in ce masura s-a pastrat caracteristica de miscarc nationalista cxtrem ista a organizatici. Paralel cu supravietuirea iustitutionala, s-a pro dus si 0 lupta pentru Icg itimitate in pozitiile de con duccrc . Astfcl, se Val' studia si mccanismclc schimbului de generatie. Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie, in primul rand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. in· truca t Mi scarca legio nara a adoptat, dupa mai 1938, (arestarca lui Corneliu Codrcanu ~i a principalilor co laboratori) 0 linie radic alii de tip tcrorist, supraveghcrea organizatici a fost rcalizata de catrc Directia Sigu rantei Stat ului, institutie a carei arhiva a fost prc lua ta de Securitatc dupa instaurarea rcgimul ui
5
comunist. Putini ccrcctatori ro mani care au uvut acccs la respcc tivclc documente au scris conform .J inici" oficialc. Luera rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la sub ject , aparute in afara Romiiniei lncc paud eu anii '50, su nt p utin obiec tive, dcoarccc aut orii accstora a u dorit sa sc disoci czc de caracterul extremist pe care Miscarca lcgion ara l-a adop tat in acca pcr ioadfi. in genera l, analiza mccanismclor schimbului de gcn cratic a fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a un or intcrvi uri luatc part icipant ilor Ia evenimente. Mc todologic , respectivele sursc sunt semuificativc, dar obicctivitatea lor a fost influ cntatf radical de pro blema .raspundcritor" asupra modului de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938 . Dator ita Iinici extremiste de actiuuc, in noiembrie 1938 ~i in scp rcmbr ic 1939, majoritatea elitei lcg ionarc a fa st cxccuta ta in inchisori ca urmare a unor rcprcsalii, astfcl ca ulterior doar anumit i lideri au fost facuti raspunzatori. Sch imbu l de gcncratie s-a facut in con formi tatc eu nonn eIe interne ale Miscarii lcgionarc. Radicalismul nu a fost promovat pcntru intfii a oa ra de lidcri extrem ist! cum ar fi Haria Sima, fiind atcstat d in prima crapa a misc arii studcntesti condusf de Corneliu Cod rcanu . Compctitia pentru p uterc dupa moartca "G ipitanu lui" s-a dat in conformitate c u instructiunile lidcrului fondator, prin reactic violcnta la represiunea statului, iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1cgionara in centrul aten tic i s-a autoconsaerat in fruntca organi zatici. Instru ctiunilc din Ciirticica sefului de cuib sensu de Corneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuia sa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fi problcme de subordona re) si nu eineva cu avautaje politice. in vara anului 1940, Haria Sima era reeunoseut ea scf de aprox imativ toatc cuibu rilc , insfi politic era contestat de alti mcmb rii vceh i ai organizatiei sau de eei care detinuscril ant erior anului 1938 functii mai importante decat cl. In consccinta, consi dcram di lup ta pentru puterc in Mis-
6
carca lcgionara nu a cunoscut .fazc'' spcctaculo asc, fiind conforma cu idcologia pe ca re si-c lnsuscau legionarii inca de la pri mirca in cuiburi. Sch imb ul de gc ncratic a ad us si radicalizarca orga nizatiei . Astfel ca , dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc ..lndraznctc" , singurcle dispusc sa infru nte autoritatilc. Latura cxtrcmista a dcvcnit predomi nanta in fata cc lci polit ice. Nu doar Horia Sima a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radica le in mcnti ncrca lcgaturilor e u teritor iul, primclc iustructiu ni in accst sen s fiind da tc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n", structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imita orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania. Deviere a de la latura predominant politica spre cea predominant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor , unii dintre accstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Co meliu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic . Astfcl, inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discn siun i vizibilc, care au c1iminat mitul unicitatii puncte lor de vcdcre in Miscarca legionara din .,pcrioada Capitanului". Deoarcce ace sta murise, nu mai existau resursc de aplanarc a nciu tclcgcrilor, iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprc tat instructiuuile lui Codrcanu in functic de propriile int crcsc. Aeo perirea bibliografica asupra subicctului cstc rclativ saracit. Prima carte in care au fos t tratat c uncle aspecte ale perioadei a aparut la put in timp dup a prabusirca statului nation a llegionar, ca rcactic la cscc ul colaborarii din tre generalul ron Antonescu si Miscarca legionara. Analiza cditata de guvemu l Antoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie 194/ 1, plaseaza rcsponsabilitatilc asupra eseculu i colaborarii respective cxclusiv pc scama legionanlor, dar se fae $i uncle rema rci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie I Pe marginea priipastiei. 2/-23 ianuaric 1941, vo l. I, Bucuresri. Mon itorul Oficia! si Imprimeria Statului. 1942, 270 p.
7
1940 (forma rca .xtatului naponal-lcg ion ar"). Astfcl cs, generalului Ion Ant oncsc u cste eonsidcrat in mod fals exponentu ! ofi cial al Miscarii lcg ionarc in conduecrea statulu i, in urma unc i discu tii pc care ar fi avut-o in 1936 cu " Cflpita nul" COI11Cliu Codrcanu, in ca re accsta ar afirrnat : "La pu tcrc vrcau sa vcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu. 11.11. )! La adapostul dumncavo astrf doresc sa- m i org anizez partidul, ~ i abi a dupii aee ea voi u conduce treb urilc statului" (p . 30). in lucrarc nu sc amintcsc tra tativclc dintrc Horia Sima si gc ncral ul Ion Antoncscu din vara anul ui 1940, iar accsta d in urm a cs tc prezcntat ca singu ra pcrs onal itate care ar fi dus politics opozanta fata de Carol al Il-lca dupa ccdarca Basarabici. Legitimarea ge nera lului Ion A ntoncseu ca un icul Indrcptatit sa prcia putcrca dupa abdicar ca rcgclui se face , in rcspecti va lucrarc, printr-u n artico l a l lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia Porunca Vrcm ii, pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in sc ama, decl ansftnd un curcnt de denigrare a .Conducntorulu t statu!ui" (p. 9). In rcali tatc, Horia Sima I-a acccptat in itial pe gcncralu l Ion Antoncscu i n funct ia de prim-mi ni stru , dupa cc afl asc de la Legatia gcnnana d in Bu cu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp cat m iscarea natio nalis ta era dezbinata . in cxil, participauti la cvcnimcntele d in 1938- 1940 au inecp ut relativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. Dczb aterea s-a dcclansat in 19 5 1, cand la Buenos Aires a aparut lucrarca
prcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein1 vierea Romanici • La iuceputul an ilor 1990 a fas t tipari ta ~i in Romania' , Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenim cntclc d in pcrioada 1938· 1940. Stefan Palaghita a fa st pr imul public ist care a impaI1 it Miscarca lcgionara in doua segmente .cocrenist'' (linia po litics a lui Com cl iu Codr can u) ~ i "simist" 2 Pelaghita, Stefan. Garda de Ficr ~pre rcinvierea Ronuiuiei, Buenos Aires, Bditura Autorului, 195 1. 384 p. J Palaghita, Stefan, Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei, Bucuresti, Ed itura Roza Yfi nturilor, 1993, 366 p.
8
(ad ept a llinici radicalc promovate de Horia Sima) . Sima a fost ac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestarii lui Co rnel iu Codrcanu d in mai 1938, in timp ce restul Iidcrilo r, in frunte ell Constanti n Papanacc, ar fi cautat sa op rca sca " avdntul rad ical". Tol in accasta lucra re apare idcca ca Horia Sima a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din an ul 1928, dcoarccc co labora cu Mihail Moru zov. dircctoru l Scrviciulu i Specia l dc lnfon natii. in opini a au torului, Horia S ima fuscse implicat ~ i in ten tative de riistumarc lu i Com cliu Cod rcnnu din fruutca Misc atii lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcsc u, tot la comanda auto rithtilor, dar prin filicr a Palatului. Stefan Palaghila l-a ac uzat pc Hcria Sima in rcs pcct iva lucrarc cfi a avut un plan de prcluarc a putcrii in 1938, cont ribuind la prindcrea de catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca, Ion Anto niu , lordachc Nicoara. Constantin Papanacc, A lcxandru Can racuzino ctc., sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarca altora: Comcliu Cod rcanu, Vasil e Cris tescu, Nicolcta N ieolcs cu s.a. Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prc luatc dc a ile lucrari, lara a sc vcrifica supo rtul doc umcntar. in Rom ania, p rima luera rc de sin tcza dcsprc Miscarea legiouarf a fa st pub licata in 197 1(, fiind scrisa de doi istor ici
oficiuli ai Partidului Comunist Roman, Mihai Faru si Ion Spal:lletu. lntcn tiilc ucobicctivc ale auto rilor au fost cvidcn tc incfi d in formularca titlului: Garda de Fier. Organizatie terorista de tip fascist. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc[ici Sigura nte i Statulu i, au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifica rea uno r .J cgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. Pcntru per ioada studiata in lucra rea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuri consacratc de Stefan Palaghi ta, ma i ales pcntru a-I dcnigra pe Horia Sima. insa nici pcrso anclc cclorlal ti lideri nu au fost " disc ulpate". Cci doi isto rici clasifica Miscarca legionara drcpt .jcrori sta' ' inca de la fondar c, earaeter care ar f fost dcsavarsit ( Fatu, Mihai, Spalatelu, Ion, Garda de Fier. Organizotie teroris/a de tip f ascist, Bucuresti, Editura Politics, 1971, 430 p.
9
de actiunca lui Haria Sima . in viziunca lor, lcgiona rii au fast in pcnnancuta spr ijiniti politic ~i finanl at i de gcrmani, iar pentnt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza a firmatii care nu au fast dovedite nici pana astazi: Ado lf Hitler i-a cc rut lui Carol al Il -lca sa-i ad uca pe legionari la guvern arc in noicmbrie 1938 ~ i dc aceca a fost asasinat Corneliu Co drcanu (p . 242); lcgionarii rcfugiati in Germania in iam a 1938/1939 a u avut la dis pozitic pas apo artc germane (p. 248 ); ac ord ul economic romano-gcrman din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor de la Berlin (p. 249 ); asasinii lui Armand Calincscu au fost prcgatiti de Gestapo si au plcca t de la Berlin sub conducerea lui Ha ria Sima, iar in drum s-au opri t la Szegcd - .ccntrul terorismului hortist" (p. 254-255 ) etc. Ac uzatiilc lui Stefan Pal aghita de co laborarc a lui Ho ria Sima cu Scrviciu l Spec ial de Info rm atii au fost Intaritc de cc i doi cu rcmarci noi: accsta a organ izat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a masea implicarca lui in moartea lui Co rne liu Cod rcanu (p. 242); a fast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueerea M iscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaborator al lui Mihail Mo ruzov (p. 258) etc. Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca .lcgionara au aparut in anii 1980, sub scmnatura spaniolului Francisco Ve iga si gcrmanului Ar min Hei nen , tradusc in anii 1990 si in Romanil. Franciso Veiga si-a scris luc rarca faraa face docu mentarc in Romania, folosi nd publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc din Eur opa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeol o. Cartea cstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i legionarc in con textul europea n, tnsa pcntru pcrioada 1938 ·1940 s-au fac ut purine obscrvatii, datorate lipsc i informatic i. 5 Heinen, Armin, Legiunea Arhangbelul Mihail. Mtscare sociaIii si organtzati e politieii. () cantributie la problema fas ctsmutui international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p.; Veiga, Francisco, lstoria Giirzii de Fier (1919·/94/). Mistica ultrauasionatismulut, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995,384 p.
10
Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, avend aeees in special la prcsa si fond urile arh ivisticc ale Bibliotccii Acadcmiei Roman o. Arhiva Dirc ctici Sigurantci Statului nu i-a fost pusa la dispozitic, insa a avu t prilejul sa ia interviuri unor legiona ri participant i la cvenimcnte. Pcrioada aualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu, autorul invocand lipsa de informatie. in gene ral a dispus de surse memorialisticc, dar si de arhivclc ger mane referitoare la relatia lcgiona rilor eu eereurile Reiehului. Armin Heinen este eel care a studi at eel mai atent rcla tia po litico-financiara dintre Gcnnauia nazista si legionari, dem onstrand, in baza documentclor de arhiva, di nu au cx istat lcgaturi scm nificat ivc in accs t sens. Dintre istoricii Miscarii legionar e, Heine n a surprins eel mai 0biect iv si in detaliu evcnimcntcle din perioada 1938- 1940 (p. 398 -414 ), iar mare parte din prcsup uncrile sale au fa st confinnate de doe um entarea arhivistica intrcprinsa de noi . in ani i 1990, studiile privind Miscarca lcgionara au beneficiat de liberta te publicistica ~ i in Romania, iar rnajoritatca arhivelor au fas t puse la dispozitia ccrce tato rilo r. De ascmenea, fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri sau fundat ii si au editat numeroase lucrari despre orga nizatie, insa pu tine cu referire la perioada 1938-1940. in general, s-eu perpetuat punete de vedre partizane, .codrcnisre" sau .stmiste'', care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicctivitatca. Dintre Iucr ar ile de specialit atc, eel mai important aj utor nc-a furnizat eartea lui Dragos Za mfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail. 6 De fa mit fa rea/ita te • Cereetarea arhivistica este binc taeuta, autorul neemi tand presupunc ri cvcnimcntialc tara aeo perirc docum entara, insa analiza mecanismelor schimbulu i de generatio este lacunara, in genera l f iind prcIuate unele teori i privind pla nul "diabo lic" al lui Ho ria Sima pcntru aeap ararca putcrii.
6 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangketut Millail. De la mit la reatitate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997,456 p.
11
Pc parcursu l lucrarii am folosit unii terrncni spec iali, a carer scmn ificatic difcrd de intelcs ul-standard. Astfcl, organ izatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in 1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani , indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in primi i an i, organizatia s-a nu mit Lcgiunca Arhangh elul Miha il, dupa numcIe acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Treptat lnsa , formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe j udcte ~ i s-a aliniat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au apilrut in Europa Cent ra ls s i de Est (asem cnca .jvliscarii cruc ii cu sagcti" din Ungaria). in 1929, Comcliu Codrcanu a lnccrcat sa infiinteze a or ganizatic paramilitard antisemita, "G arda de Pier" , in care a fast inregra ta si Miscarc a lcgiona ra. Apelul lui nu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Gar da de Ficr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghelul Mihai l. in general, accst ter mcn a fost folosit pentru a surprinde componcnta radicala a organizatici. Datorita unor viclcnte ant isemite, in anul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr", dar ~ i Legiunea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional). La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au participat sub denurni rca .Gruparca Corneliu Zclea-Cod reanu", iar in 1933, anter ior asasinarii lui LG. Duca, a fast reinnoita decizia justitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr''. Dupa expirarea intcrdict iei de functiona rc ultcrioara asasinari i lui Duca, la 10 dcccmbrie 1934 natioualistii extremist! au fondat prima lor formatiune politica, Partidul .Totul pcntru Tara" (care a functionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). Peste toate accste transformdri , ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalisti nu a disparut si s-a con solidat in jurul ideii de Miscare legionarii. Astfel ca. pcntru a evit a confuzii tenninologice, vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927· 1940, res-
pcctiv Miscarca legionara. Dc asemcnca, sintagma nationalism ~i deri vatcle acc stcia nu au inscmnatatca rradition ala, fonuulata in pcrioada de nastere a nationalitatilor (conform careia tenn enul " pune aceentu!
12
pe importanta natiunilo r in expl icarea proccsclor istoricc si a naliza victii pol itice eo ntempo rane ~i promovcaza ideca dupa care «cara crcrul national» c src un factor de capctcuic in difcrcnticrca oamcuilor'"). ill anii 1930, mai ales, s-au produs transformari ale co ncept ului: "ea principiu de actiun e p oilticii, cl imp orta conceptia dc sprc «bu m} sa u «rau» care sc mascara in cficacitatea socio-politica. Astfel cs, nationalismul a fast masac rat de idc ologiilc cx tremi stc sau de altelc bazatc pc metafora solidaritatii soc ialc"s. In luerarea de fata, prin util izarca tennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia, vom surprindc curente sau pcrsonal itati po liticc de extrema dreapta, despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr, sau de rivate ale acc sto ra. T ermenului prigoand, dcsi nu arc implicatii reli gicasc, ts i are originca in istoria Biscric ii. Legionarii au utilizat sintagma pcntru a scmni fica statutul lor in perioadc lc de ilegal itate si rcprcsiune a autoritatilor statului , fiin d prcl uata pe parcursul lucrarii pentru a reda limbajul cpocii. Conform pozitiei Biserieii, prin prigoana sc Intelcgc "provoc are a sufcrintei sau disconfortul temporar provoeat de 0 moa rtc probabild, fata de indiviz i ca re militcuza pentru credintc rcligioase sau care adopta pract ici propagandisticc religioasc'". Utilizarca tenncnu lui terorism si derivatcle accstuia s-a facut in conformitatc cu nonnelc cpocii , elaborate de Soc ietatca Nat iuni lor. As tfel ca, la Conferinta Socictatii Nati unilor de la
7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice, coo rd. David Miller, Vocea "Na!ionalism", Bucuresti, Editura Humanitas, 2000,
p. 524-528 . 8 Dictionairc des questions potitiques. 60 enjeux de la France contemporaine, coord. Nelly Haudegand ~ i Pierre Lefebure, Vocea
"Nationalism", Paris, Les Editions de I'Atelier/Editions Ouvrieres, p.1 53- 156.
, Dictionary ofthe Ap ostolic Church, vol. II, coord. James Haslings, Vacca .Prigoana''. Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, p. 168- 169.
13
Paris d in 193 1 s-a stabilit ca "orici nc, in sco pul tcror iza rii popul atiei, foloscstc impotriva pcrsoa nclor ~i propr ictatilor bombe, mine, incendii sau mij loace explozivc, sau c ine Intrcrupc sa u lncearca sa lmrcrupa un mij loc, sau cine intrcrupc sau inccarca sa Intrcrupa un servic iu pub lic sau de util itate publica va fi pedcpsit':". Ca ~ i termcnul .prigoa na", noti unea de exit va fi utilizata mai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit din cauza rcalitatilor evc ni mcnt ialc. Co nform unor dcfin itii, prin exil se lntclc gc .Jnutar ca unci natiunii din propria lar a sau a componcntei sale intcleetuale, pentru 0 pcrioada lunga de limp sau pentru Intreaga viala. Expulza rca poatc fi fortata de un ac t violent al guvern ului sau de a mut are vol untard a cet atcauului, uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . Legionari i s-au incadrat intr-o oa rccarc mdsura in ac easta de f initic, dar rep resiuni lc au fes t rczultat ul organiza rii unor acte dc violcnpl de natura terorista, si nu numai al activitatilor politicc intcrz isc de legislatia ncdemocratica a lui Caro l 31 Il-lea.
10 Aradavoaice. Gheorghe, Nag hi, Dani el, Nita, Dan, Sfii11itu1 terorismului, Bucuresti. Editura A ntet, 2002, p. 46. 11 The Columbia Encyclopedia, v ccea .Exil'', 2003, (l iunie 2004).
14
Ca pitolul I C r iza inter-nil inca de la inf i ntarca Miscari i leg ionare, chestiune a auto ritalii nu a rcprczc ntat 0 problem a. Fondatcru l spiritual, Corneliu Codreanu, a fost lidcr inco ntesta bil, chiar daca parti d ul gruparii ("TOlui penlru Tara" ) nu em formal sub autoritatca sa. Cel de-al doilea lider ca impo rtanta al Legiunii, Ion L (lonel) Mota nu a avut niciodata pretentii de a co nduce. in 1935, Corneliu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor Miscarii Icgiona rc, cu ocazia inc idcnt ului Mihail Stclcsc u, iar dupa deccsu l lui Ion 1. Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual si po litic iucontcstabil. Singuru l caz in ca re s-ar fi pus problema autoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu (lnsa era un polit ician ulnar, avand 38 de ani in 1937).
I.J. Dictatura carlista Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarca lcgionara. in primul rand, s-a petrecut 0 marc drama in interior, deoarece Ion 1. Mota si Vasile Marin - doi dintre cei mai importanti lideri ai Partid ului .Totul pentru Tara" - si-au pierdut viata in coufrun tarilc din razboiu l civil spaniol. Ion I. Mota a fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare, iar multc voci sustineau di era mult ma i intcligent si capabi l dedit Corne liu Codreanu . in acelasi timp, Mota era in ianuarie 1937 si viccprcscdintc al Partidului "Totul pentru Tara". Vasi le Marin , al doi lea Iider dccedat in Spa nia, cra prcsc dintelc organizatiei din Bucurcsti a Partid ului .Torul pentru Tara", insa si el cra mai .vatoros '' dcc at functia politidi pc care a ocupa in Legiunc. A fost unul dintre principali i ideologi, facand parte din grupu l de intelectual i de la rev ista .Axa''.
15
Moartca celor do i a fost insa valor ificata la max im de Miscarca lcgionara. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc in proporti i ncmaiintalnitc pfm,1 atu nci. Impact ul a fost dcoscbit, iar uuclc voc i ale cli rci urban e "se tcmcau'' de 0 cvolutic polirica a Romfinici asemcn ea cclci a Genuaniei la inccputul anilo r 1930. Din umbra, eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rcgele Carol al Il-lca, canna ii pla ccnu manifcsta tiilc de mas a, ca oricarui lidcr po litic at carui seep es te instau rarca unui regim autoritar. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion 1. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic, ci organizat, ca 0 armata vcritabila. Pcntru accasta, Carol al Il-lc a IlU cont ribuisc cu nimi c ~ i i-ar fi pliicut s,1 ai bit sub ascultare un astfel de tincrct'. " Problema" era cii, incepand din vara an ului 1936, regele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara, de oarece adcptii accst cia amc nintascra ata t pc Elena Lupcscu, cat si pc unii apropiati a i mona rh ului. Cu toa tc acestea, in prima j umatate a lunii fcbruaric 193 7, Carol .11 Il-lca i-a o ferit lui Comcliu Codrc anu o audicntil privata secreta, in casa unui apropiat al rcgelui. Mo narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa-l p roelame "Capitan .11 miscarii", in schi mb ul unor favoruri politi cc, earc mergeau pana la sprijin irca unu i guvcm exclusiv lcgionar. Sfat uit de apropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu), Comeliu Codreanu a refuzat prop unerea regala ~ i a preferat sa so mcntind pe po zitia luptei con tra ingcr intclo r Palatul ui in pro ccsul democratic' . Dee izia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic, dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italu l electoral si ideologic ~ i s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei regale. Rcgc lc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lu i, mizand pe educarca tin eretulu i in spiritu l intentiilo r sa le autoI Boihi, Zaharia. Ammuri si consideratiuni aSllpm miscarii legionare, Cluj-Napoca, Editu ra Apustrof 2002, p. 48. l Bolla, Zaharia. op. cit., p. 59-50 .
16
ritarc prin "Stmja Tarii'h'. Da r nici rc lapa eu Miscarca lcgionarii nu a fost ncglijata ~ i s-a prcgat it ca d rul nec esar ne utrali zar i i acestci organizatii. Cu ocazia unci rcman icri guvcrnamcutalc din fcbruaric 1937, prcfcctul Politici Capitalci, Gabriel MarinesCU, a fe st numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. Accs ta era cu noscut ca ad vcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc. nlaturi de Armand Cafi ncscu. inca de la jumatatca anilor '304• Miscarca lcg ionara a rcactionat imcdiat In de cizia regclui, iar Gabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali ai organizatiei. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis lich ida rca Iizicd a lui Marinescu. Rcspon sabil cu acea stit misiuHe a fost Insarcinat studc ntu l radical Pau l Craj a, hdcrul grupului de la Facultatea de Mcdi cint . Astfel de ob iect ivc nu crau ccva comun inaint c de 1937, deoarece chia r celc brclc ..echipe de onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rgu Murcs din 1936 au fost dizolvate la putin timp dupa lnfiintarc de catre Corneli u Codrcanu". lnsa in fcbruaric 1937 dev enise evident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc, iar Miscarea lcgionara era di spusa sa prcgatea sca actiu ni radicalc. lntrucar organizatia se consolidase putcmic, cxistau num eroa se "cadre" dispu se la actiuni de sacri fici u. Tot in februarie 1937, pe acc stc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarcce lmpie dic asc pc d iliva diplomati sa participc Ia funccaliilc lui Ion I. Mota ~ i Vasile Mari n) ~ i Nicolac lorga (deoarece [iuusc cursuri c u studcntii in ziua respe ctive]". Personal, Co rnel iu Codreanu nu era adeptul acti unilo r ra-
3
Iii
Heinen , Arm in. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Miscare soc ia-
# organizatie politica. 0 contributie la problema fascismu lui in-
temational. Bucuresti, Editura Humanitas. 1999, p. 3(l()..301. 4 ibidem. p. 299. 5 DANIC. Fond DGP. dosar or. 264/ 1937. f. 244. , Chioreanu , Nistor, Morminte vii, Iasi, Institutul European. 1992, p. 26. 1 DANIC, Fond DOI\ dosar or. 264/1937, f. 249.
17
dic alc, prefcrand ma i dcgraba 0 actiunc politica. Persistcnta lui in opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuliu Man iu inca din primava ra anu lui 1937. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i liderului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I martic, dar discutiilc au abordat numa i problema unc i aliantc an tiregale, nu $i a unui paet po litic. luliu Maniu se tcmca sa intre in alianli'i cu Corneliu Codreanu, deoarece accsta din urma, de si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat, dorea sa sc aliczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. in prima instant a, tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu au fost primite Cll satisfactie in inte riorul Miscarii Icgionarc". La acel moment cxistau stra teg ii d iverse in interior, iar latura radicala aluucca sprc extremism, deoareee la 3 manic s-a dczbatut din nou prob lema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a lui Gabriel Marinescu . De accasta data, studcnrii radicali au Intrepri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 cchipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze pe rmanent pc cci doi, in vederca cunoastcrii trascclo r zi lnicc pc care lc parcurgeau derunitarii . Paul Crej a a ramas rcspo nsabil cu asasinarca lui Gabriel Marincscu, insa acum s-a fixa t si cine urrna sa-l asasincze pe Armand Calincscu, in persoana studentului 9 M. Pet rescu, lot de la Facu ltatea de M cd ic inii • In fata accstor dcsfasurari. Com cliu Co drcanu s-a viizut ncvoit sa intcrvin a si sa faca apcl la linistc. Ministrul de Interne sc aratasc in mod oficial Ing rijorat de manifcstanilc pri lcjuite de funcraliile lui Ion 1. Mota si Vasile Marin, suspcctand Miscarea leg ionarf de acle de dczordinc. Printr-o circulara, Corneliu Codrean u a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Miscarea lcgionara nu a agrcat niciodara ~i nu va sustine idcca unc i lovituri de slat, dorind sa ajungf la putere in mod democratic, in unna unui "proces interio r de constiintii al natiun ii rom anc". Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca, in caz de pcrchczh ii K
9
18
Boila , Zaharia, op. cit. , p. 55. DANIe, Fond DG P, dosar nr 264/1937. f. 252.
abuzivc ale autorit atilor, sa nu rcactioneze ~ i sa-i primeascli. pe agcntii politici cu usile deschise, chiar pe timp de noapte'". Mis carea Iegionara s-a mob ilizat in 1937 exclusiv pcntru a legeri le ge nerale ~ i nu a depus liste pcntru ee le loca le, care s-au tinut in vara. in accst mod, lideri i legionari au dorit sa cvitc rcactia autoritatilor in caz ul in care ar fi obtinut rezultate buuc. Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obu nuscra rezultatc remarcabilc mai intai la sufragiile loca le, ast fel ea rcgcIe ar fi fast foarte vig ilent in eaz de sueees al legionarilor. Aeeste alc gcr i au fost cas tigate de Partidu l National-Taranes c (in co ntinuare PNTI , insa nu se putea cu noaste in ee mssura se vor respecta procentele la alegc rile ge neral e, dcc arccc in primul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie organizczc" . Ion Mihalaehe nu a reusit, dupd a legerile loca le, sa obji na de la rege functia de pr im-ministru, iar aeest esec a detcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacanta a revenit luliu Maniu , care nu era dispus sa faca nici un eompromis eu mo narhul. Pcntru moment, oricc a lian~a e ll M iscarca lcgionara era profund rcspin sa de partid, deoareee Cornel iu Codrean u era eo nsiderat ext remist .!1i .age nr' al Berlinului12. Cu toate cii PNT castigase alegerile loca le, la nivel national partidul nu era foarte eonsolida t. La 12 mai 1937, Lcgatia Gcrmana de la Bucurc sti a transmis catr c Berlin un raport in care se faccau ap reeieri privind puterca partidelor politico din Romania (scmn at de Herman n von Rittgen .!1i Joseph O rtmann) . Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu atentic si profcsionalism, cstimand in marc rczultatelc din dcce mbric. Astfe l ea, Partidul Nat ional Li beral (in continuarc PNL ) era eotat la 20% din sufragii, proc en t ca re putea fi lmbunatatit dad parti dul organiza alege rile. PNT avea 0 putcrc aprc ciata de 16%, 10 Codreanu, Corne liu, .Circulara nr. 58" .2004, (30 ianuarie 2004). II Heinen. Armin, op. cit., p. 327. u Ibidem. p. 229-23 0.
19
PNL-Gh. Bratianu de 5%, iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in continuare PNC) de 11%. Conform studiului diplomatilor germani, Partidul "To tul pcntru Tara" unna sa castigc, daca alegcrilc se dcsfasurau corcct. lntrc 15_17%°. Deoareec guvemu l german cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics reala din Romania, in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unci organizatii, chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.l se va aliiturn Axci in caz de victc ric. Com cliu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca campanici electoral e. Miscarca lcgionara era structurata administrativ lnccpand din 1934 in 13 rcgi uni", care aveau in fruntc un scf dc rcgiunc. Pentru a nu aparea fenomcnu l permnncntizarii unor .xadrevla nivellocal, in 1937 toti scf i dc rcgiuni au fost schimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organiza tiilor 10calc. Cclc mai consolidate orga nizatii crau: Organizatia Centru-Razlcti in Ilfov, Prahova in Rcgiunca Muntcnia, Cluj in Regiunea Cluj, B U7..aU in Regiunca Braila, IUidiiuli in Rcgiunea Ccruauti, Sibiu in Rcgiunea Sibiu, Iasi in Rcgiunea Iasi, Mures in Regiunca Mutes, Dolj in Regiunca Dolj, Timis'Forontal in Regiunca Tirnisoara, Consta nta in Regiunca Constanta, Covur lui in Rcgiunca Galati ~i Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Din eele 72 de j udctc, doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ izatii putemi cc. Existau ~i judetc unde mcsajul electora l a patruns eu greu, iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcctau principiilc Icgionarc: Storojenct, Botosani, Sorcca, Ismail, Cetatea Alba, Cahul, Vaslui, Balti, Durostor, Mararnures, TrciSca une, Odorhei ~i Gor/ 4 (dcsi in uncle dinrrc accste judctc sc pusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Dcoarece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze un tip nou de politician, neinteresat de propria persoana, Comeliu Codrcan u a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale. U
DAN te , Fond DGP. dosar nr. 17/1937, f. 3 1-32.
• vezi Anexa nr. 2. 14
20
DANIC, Fond DGP , dosur nr. 264/ 1937, f. 109.
Astfcl ca, toti scfii de judet unnau sa figurc zc pc ultimul loc al listclor, dcoarccc, spunea cl, seopul electora l era .Biruinta lcgionara" ~i nu aeeesul la afaccri. Pcntru a Intari principiul, Corneliu Codrcan u a anu ntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntea listclor in judctele in core urma sa candideze, ci al doilea. Pentru a nu fi intcrcsati economic, candidatii urmau sa fie inclusi pc liste in judctc necunoscute lor, departc dc ccrcurile familia le l5 . In cclc din unua, listclc au fost futocmitc de Come liu Codreanu ~ i Gheo rghe Clime , .fura a cons ulta organizatiilc locale, in functic de .pcrfonnantclc individualc,,16. Pentru a "intdri" valoarca listclor, au fast invitate sa cand ideze 0 scric de pcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti, care nu erau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu, prof. Mihail Manoilescu, genera lul (r) Ignat, prof. Dimitric Ocrota '". in campan ia clectorala din 1937, clcme ntul studcntcsc a fost baza logistica a Miscarii lcg ionare, ca de altfel in toatc ccIclalte. lnsn acum, prin noua lege a invat amantului superi or, studcnti i nu mai avea u voie sa faca politica, fapt care a provocat numeroase proreste". in celc din urma, studcntii lcgionari au riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectora lc. in cam panie au fost atras i si muncitorii, un vechi obieet iv al lui Corneliu Codrcanu'". in general, echipele electora le era u compuse dintr-un liccnt iat, un muncitor, un libcrprofesionist si restul stud cnti, in limita a zece mcmbri" . Echipa de campanie
15 Zele a-Codreanu, Corneliu, .Apelul Cap ita nului'', 2004, (30 ianuanc 2004 ). I ~ Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal trojan intra mnros. Memorii legionare, Bucuresti, Editura Lucma n, La., p. 216. 17 Codreanu, Corneliu, .Apelul.. .", 2004, (30 ianuane 2004). 1M He inen, Armin, op. cit., p. 299. 19 Ibidem, p. 276-277. 10 Serafim, Alex andru, "in umbra Ciipita nului (3)", in Pennaname, an IV, nr. 212001.
21
a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta, f iind condusa de do i lideri stu dcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu ~i Eugen '[filnaru. Accstia au mobilizat 80 de student! ~i 20 de st udcntc, iar cu aj u torul a doua camioanc au strabatut tara alaturi de Comcliu Co drea nu . in j udetele in care ajungeau, ce i doi Impartcau echipcle in zece oamcni, eare strabatcau satcle Impar[iud manifesto si tinand d iscursur i. De eclc rnai multe ori, Corncliu Cod rean u lua parte la acestc momcnte, in puncte1e importa ntc ale j udctclor" . Pro cesi uni le propagandisticc se organ izau la fata locului, lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inteIcctualilor satelor . Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau vo ie sa faca politica eonfonn no ii lcgislatii, i-au susti nut pe legionarii aflati in campanic, o fcrindu-le de cclc mai multc or i locuri de cazare si masa. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0 caru!a, de la care se tinca u d iscursuri clcctorale, acompaniate de cfintece lcgio narc" . Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cu advcrsa rii, in special cu liberalii H . Discursurilc au fost de cele ma i multe ori an tidemocraticc, in pri mu l rand Impotriva clasei polit ico. Accasta era ac uzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv de satisfacerea propriilor intcrcsc, iar rolul lribunci par lamcntare a fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor, la Imbogat irea rapida. Era adusa in discutic situatia taranimii, a edu-
catici, a securitatii nationale ere." Du pa cu m s-a prc cizat mai sus, guvcrnul german cunostca in pri mavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgionarc si nu a dorit sa se imp liee in niei un fel in sustincrea acestcia. Cu toate ea multe voei contcmporane au ac uzat organizatia condusa de Co rne liu Codreanu ca era finantata de Reich, nu
u Dumitrescu-Borsa. Ion, op. cu., p. 217-218. n Serafirn, Alexandru, "In umbra. ...., in lac. cit. 23 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 219. H Eliade, Mircca, .Pilotii orbi'', In Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare, Bucurestl, Editura Noua Alternative, 1994, p. 268-271.
22
au fos t ad use dovezi concrete, care nu cxista nici pana astazi. Fina ntarca Miscari i lcgionarc era complcxa ~ i a veni t din in tcrioru l tarii. La nivel loca l, primeau fbnduri scmnificativc din cotizatiilc membrilor Incadrati. Dcsi nu erau foartc mnri, cxista sigu ra nta fumi zarii lor conform .jfcontologiei lcgionarc". Inca d in 1927 a ex istat stabilitatca accstor ven ituri, care au fost utilizatc In primul rand pc ntru.ncccsarul local. Odata ell incadrarca muncitorilor in Corpul M uncirorcsc Lcg ionar (in eontinuarc CM L), au intrat in visticria organizatici fonduri apreciabile . Muncitori calificati crau bin c pla titi, iar in 1937 se dczvoltascra organizatii a le CML in majorita tea cen lrcl or indus triale. Bvidcn tclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia .cenuu'', pe ntru a n u cxista nic i 0 tcntativa de frnnda". Institutia "paliizanu lui d in umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara - Inccpand din 1933 - si a adus ccle mai impo rtantc contributii 26 financ iarc . Prin .Asoc iatia Prietenii Lcg iuni i", functionarii p ub lici sau persoancle private care do reau sa sprijinc financ iar organizatia, au varsat sume impo rtante de bani, ta ra ca idcntitatca lor sa fie dczvaluita. Astfel ca, pcntru ncccsitatilc une i campani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au exista res ursc suficicntc. Cel mai import ant suport po litic pentru Miscarca lcg ionara in 1937 a fe st sprijinul o fer it de luliu Maniu prin "paetul de ncagresiunc electoral ; ". Ncgoc ierile Inccputc in pri mavara au fost rclu atc in toam na, dupa cc prc scdintclc nat iona l-tariinist a rezo lvat uncle problcme legate de contacte lc cu tineri i cxtrcmisti din intcriorul part id ului sau . Miscarca lcgionara inca de la lnf iintare era [inta atacurilor politic c privind pozitia fata de de mocratic, iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca sa.-~i do molcasca discursul. l uliu Maniu a dorit sa foloscasca pactu l ele ctoral pcntru a cas tiga alegerile, insa a o fcr it lu i Co rncliu 25
DAN rc, Fo nd DGP, dosar nr. 264/1 937, f. 116.
26 Veiga, Francisco, lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . Mistica uttranationatisnwlui, Bucuresti, Ed itura Humanitas, 1995, p. 157.
23
Codrcan u leg itimitatca dc ca re uvea ncvoic" . in ciuda opozi tici lidcrilor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT, Comeliu Codrcnnu i-a incu raj at printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s,1 co laborcze eu part idullu i Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937. Tol at unci , i-n a uun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame nintdri eu moartea, iar daca i sc va intampla eeva s,i se mobi lizezc in j uru l Iidcru lui nationa l-Ftr anist28. Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in trei rund c, iar alaturi de luJiu Maniu si Co rncli u Codrc anu a part icipa t si Gheorghe Bra tiauu. Doc umcn tul .1 fest scmnat de cc i trei lidc ri polit iei In. 25 noicmbrie 1937, iar la sc urt timp a ade rat la principiile sale si Constantin Argctoianu, prescdintcle Partid ului Agrar. Prin acesta , ee i tre i se an gajau sa rcspcct c libcrtatca si corcctitudinca alegcrilor, rani a co nstitui 0 alianta c lecto rakl propriu-zisa" . Aflat in ilcgali tatc, Part idul Comunist din Roman ia (in continua re PCdR ) a adcrat la principiilc pactul ui de ncagre siun c clectorala, cu toa te ca importanta politica a cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'". A lcgeril e ge nera le s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937, iar pen tru prima da ta in isto ria Romdnici nu cxis ta pers pectiva unor confruntari sangcroase Intrc ..agentii clectorali'' . Ca rol al II- lea nu s-a impl icat, do rind sa de mon strcze sla bic iune a part idelor politicc. Pc de alta parte , nu era dispus sa testeze starca de spirit a popula tici , in cazu l unor mari abuzuri. Rczultate1e au fost Indclung astcptate ~ i au fe st publica te in Monitorul Oficial abia la 30 dccembric. Pcntru prima dat a in istori a constitu tionala a Romaniei, partidul care a organizat ale gerile
27
.xx
Scun u. loan, Buzatu, Gheorghe, lstoriu ronuiniior
Zaharia,op. cit., p. 63 . 21 DAN IC, Fond DG P, dosar nr. 17/ 1937, f. 62. n Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 63. 30 Boilii, Zaharia, o r. cit., p. 65.
24
i ll
secolul
(19 18- I 948), Bucuresti. Editura Paidcia, 1999, p. 33 1; Roila,
nu le-a cfistiga t. PNL nu a obti nut 40% din voturi , care i-ar f ofer it drcptul la ,.prima clcc torala''. Gheorghe Tatiircscu a fost ncvoi t sa acc cptc Infrangcrca, inr sistcm ul pa rtidclo r pa riamentare se nfla in cea mai profunda cri za . PNL a c umu lat 35 ,92% ( 152 mandate), PNT 20,40% (86 mandate), Partidul .Totul pcntru Tarii" 15,58% (66 mandate). PNC 9, 15% (39 manda te) , iar PNL-Gh. Bratianu 3,89% (16 ma nda te)". Criza dcmocrutici n u
:12
Scurtu , loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 333. Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 224.
25
in momen tu l in ca re unul dintrc ci va fi chemat sa fonneze guvcrn ul , dar lidcrullcgionar a dccis ea se inchcia sc " paetu l electoral". Pcntru a stu dia posibilitatile de as ccnsiu nc spre putere, dar si cvitarca unor rcprcsiuni , Co rncliu Co drcanu s-a d us la sehi la I'rcdeat" pcntru a discuta eu noul ministru de Rnzboi". Lcgionarii avuscs cra co nl aet e eu ge ne ral u l Ion A nto ncscu inca de la inc cput ul anului 1937. Co rncl iu Co dreanu i-a pro pus lui An tonescu 55 fie succcsoru l lui Gheorghe Cantacuziuo-Gra uiccrul la prcscd intia Part idului "To tul pcntru Tara", functic pc care a rcfuza t-o". Ion Antoncscu si Corne liu Co d rcan u se a flau pc acccasi pozitie fata de impl icarca rcgcl ui in pol itics , iar acum lidcru l legionar cau ta sprijinul pro asp atu lui dcmnitar. Noul Parlam cnt nici nu a av ut pos ibilitatea sa sc intruncasca, dcoarccc la 18 ianuarie 1938 a fost dizolvat, fiind anun[ate alcgcri gc ncralc pentru 2 mani c. La seu rt timp dupa aeea sta, lcgea ele ct oral a a fost mo di ficata, in scop ul con tro larii mai facile a proccsul ui ele ct oral. Astfel cfi, grupdrilc poli tico mic i putcau participa la a lcgcri numa i da ca reusc au sa sc asoeiez c pr in cart cl uri clcctoralc eu grup ari ma i mari. Libc rtatca de propaganda po litica c lcctoralf a fost diminueta, iar sig lc lc clec to rale au fost schimbatc fata de ale geril c din dcccmbric 1937. La nive l local , autoritatilc alesc in vara anu lui 1937 au fost suspc ndatc ~i inlocuite eu oa mcni fidc li apro piatilor regclu i ~ i PNC-ului. De asemenea, vechi i prefect i au fa st clib crati din funct ic ~ i sc himbati cu col aborato ri ai noulu i guvcm. Pe plan pol itic nu au fest intrcpr insc aliantc electorate viabi lc, iar Comcl iu Codrc anu, pentru a evita intervcntia guvcrnu lui, a dis pus lncctarca totala a colabora rii cu Iul iu Man iu. Co rncliu Codreanu ~i Gene ral ul A ntonesc u la schi la Prcdeal 1937 [30,3 kb], mai 2004, (25 mai 2004). .14 Boila, Zaharia, op. cu., p. 6 6~67. 35 Heinen, Armin, op. cit., p. 342. .13
26
in randu l Iiberalilor s-a produs unificarea, prin fuzionarea grupului condus de Gheorghe Bratianu cu PNe'. Dupa numirca lui Octavian Goga in frun tea guvcrnului, Miscarca lcgionarf a fost prudcnta in adc ptarca unci pozitii radicale. Comcli u Codreanu si-a dat seama cii nu era momcntul eel mai potrivit sa formulczc dcclaratii antiregalc, cu toatc cii noile pcrsonalitati apropiate organizatici militau in aeest sens: prof. Fortu, prof. Dimitric Gerota, Nae Ioncscu, Mihail Manoi lcseu. inca dc la inceputul Iunii ianuaric, Corneliu Codreanu a ammtat ca nu va lua atitudinc nici impotriva noului guvern si a reeomandat lcgionarilor sa se abtina de la cxccse ce puteau provoca rcactia autodtati tor". Corneliu Codrcanu nu a Incctat sa spere la 0 apropicrc de rege, motivand intr-un intcrviu acordat publicatiei britanicc Daily Herald ca •.tincrctul cste monarhic, iar regclc nu trebuic sa se opuna idcilor acestuia, dcoarecc nu este un monarh absolllt,,3H. Cu toate acestea, perspcctivele unci apropieri de Coroand crau dcstul de vagi. Tensiunil e provocate de accasta realitate au seos la suprafata si uncle conflictc interne din cadrul Miscarii legionare, in primu l rand printre noii membri, care rnilitau pcntru Incctarca rela[iilor eu rcgcle. Pe de alta parte, la inceputullui ianuarie 1938, uncle "cadre" mai vechi ale Misciirii au protestat fata de politiea organizatici de promovare a eelor noi", Conflietul nu s-a raspdndit in afara unor organizatii din Moldova, insa atcsta faptul cii politica de izolarc a sef il or de judct nu a fost rcccprara in .sensul' doctrinei legionare. Oricum, in acel moment nu era timp pentru solutionarea unor astfel de problcme, lntrucdt Corneliu Codreanu a decis sa Ibidem, p. 344-345. Procesele lui Comehu Zelea Codreanu . vel. II, ed. Radu-Dan Vlad, Bucuresti. Editura Majadahonda. 2000, p. 9·10. 3~ Ibidem, p. 12-1 3. 3? Ibidem, p. 13. J6
37
27
mobilizeze din nou organizatii lc locale in vcdcrca confruntarii eleetorale . Printr-o circulars, lidcrul organizatiei a dat noi i11structiuni scfilor de judcte, eu atcntionarca ca, in cazul in care nu vo r f rcspectate, vor f dcgradat i in .Jerarhia lcgionara''. Astfel ca accstia trcbuiau sa se ingrijcasca ca Partidul "Totul pe ntru Tara" sa fie lnscris in pozi tia a doua sau, dad so poatc, ch iar pc prima in Iistele judctcnc. dar nu rnai putin de intaia pagi na. De ascmenea, cchipe le electorale trcbuiau sa sc abti na de la oricc fel de acuzatii si inj urii impotriva advc rsari lor si sa couvinga prin "exemplul propriu de dcmnita t e"~o . in noua cam pa nie clcctorala, lcgionar i trebuiau sa fie mult mai atcnt i In rciatia eu adcptii lor, iar intrunirilc eleetorale urmau sa sc faca cu mai pUl iml ag iratic , deoarece simpatizanti i nu trcbuiau sa tie dcscopcriti. Ca si in vrcmca ilcgali tatii, scdintclc de cuib unna u sa sc dcsfasoarc in secret ~i so. fie de scurta duratit, pur infonnative. S prc a nu Incalca noua lcgislatic, vechilc scrrme cleetorale trcbu iau dczlipite pana la Inccputul lunii fcbruaric~ l . Pentru a imprcsio na electo ratul, Comcli u Codrca nu a gand it un sistem de scoli legionarc pentru primari si prcfccti, in care prctcnden[ii la functii administrative sa se pcrfcctioneze in vcdcrca exercitarii atributiilor. Cursantii unnau sa fie recrutati dintrc cci mai apreciati membri ai com unitatilo r, sa fie Inzcs trati cu "c apacitate de munca si intclcctuala, simtul onoarci ~ i a l gospodarici". Materialele cu prelcger i urmau sa fie tiparite la .ccntru':". Dcsi proieetul era intcrcsat din punct de vedcre al impactul ui asup ra clcctoratului, in conditiilc lunii ianuaric 1938 era practic inapl icabil , deoarece Miscarea lcgiooara era in situatia de a cauta moda litati prin care sa cvitc intcrzicerea acti vita tii sale de cat rc autoritati. 40 Codreanu, Corneliu, .Drdin confidential", 2004, (30 ianuane 2004). 41 DANIe, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 14. 4 I Zclea-Codreanu, Corneliu, "Circulanl nr. 126", 2004, (30 iauuarie 2004).
28
La Inccputul Iunii februaric J 938, formal, propaganda clectoralf a lcg ionarilo r se d csfa suru tot usi nestingherit si nu exi stau sc mnale privind Incetarca activitatii4J. Astfel cii, pe 7 fcbru ar ie , Cornel iu Co drean u a avu t 0 noua intrun irc cu liderii parti du lui in care s-a d iscutat strategia clcctorala si s-a d ccis sa se rcn uutc la ori ce fel d e tcruutiva de cr iticare a guve rnului. Opiniu gcncrala era cii Insisi Octavian Goga $i A'C . Cuza em u vic timelc lui Ar ma nd Cal inescu sa u Gab riel Mar incscu, iar PN L cont ribuia la slabirca poz itici guvernului, in spc ranta ch cmarii la guvcmarc". Cca mai im portanta mi scare a rege lui s-a d esfasu rat la 10 feb ruarie 1938, cdnd principalii lid eri politici, eu cxccptia lui Corneliu Cod reanu , au fost convocat i la Pa lat, fiind anun tati cil a dce is sa "prcia" rcsponsabili tatca poli tica a larii. Cu accasta ocazie, guvernul condus de Oet av ian Gaga a demisio nat, fiind inlocuit cu un altu l condus de pa triarhul Mi ron Cr iste a. Pol iticieni i s-au angaj at sa respecte nou l rcgi m si a stfel au Inccput demersurile clabora rii unci noi Constitu tii . Pcntru a se as igura ordin ea in teritoriu, comandantii militar i locali au deveni t prcfecti, iar alegcril e din mart ie au fost suspendate. La 14 februaric a fost emis un de cret- Iege p rin care orice fel de activi tate pol itica devenea ilegala . Astfel, nou a Constitu tie putea fi vo tata rara a cxista pe rico lul un or demo nstra tii de am ploarc. Ulterior, la 17 feb ruaric, a fa st modifica ta Icgca pcntru mcntincrca ordinii de stat. Conform acesteia, organizarca de grupuri se cre te sc pede psea aspru , ea si organizarea de marsuri de tip mi litar. in cazu l in care j udccatorii nu respcctau legea, p utea u fi trasi Ia raspundc rc j urid ic'. Clasa "P ropaganda elccto rala. Cum se dcsfasoara propaganda partidelor", in Cuvdntu l, an XV, nr. 3132, 2 februari e 1938, p. 1. 44 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 15. • In anii 1920, studc ntii nationalist! ex tremisti fusesera achitati in mai multe randuri, desi erau acuzari de fapte grave . Printre "bene43
29
politica a fost lipsita de rcac tic, astfcl ca la 24 febru aric 1938 a fost orga niza t un plebiscit pri vind noua Constitut ie, la care votul a fost ob ligato riu ~ i exprimat in mod oral. Prin accst uhim act, lovitura de sta t rcga la s-a desavar~il~:O:_ Noua Constitutic a fost aprobata de clcctorat cu 0 majoritatc aproapc absoluta, la 24 fcb ruarie. Nu numai carac tcrul o ral al pleb iscitului, dar si starca de debusolare a cleetoratulu i au provocat accasts situatic. Clasa polit ics se afla Intr-o marc criza, lara a reusi sa rcactioneze la mdsurilc monarhului, iar tot mai mul ti intclcctuali s-au .alinia r" la propaga nda privind autoritarismul. Constitutia a pastrat in mare parte prcvcdcrilc eclei din 1923, ell exccptia drepturilo r si libertatilor cctatcncst i, libcrtati i presci, libcrtatii de opinic etc. Crcatoru l ei a fest unul dintrc marii j uristi ai Romani ci intcrbclic c, Istrate Mieescu, si a fost formulata in mod profcsionist. Din totalul participantilor la plebiscit, 99,87% s-au exprimat .pcmru'', iar numai 0, 13% .conea-". in timpul votului au existat cazuri extrcm de rare dc protest fata de noua Constitutie, mai ales in j udctelc din Banat ~ i nordu l Tra nsilvanici, lnsot ite de arestarca cclo r care au incalcat noile prcvcderi legislative" . in judetele Caras si Severin au cxistat situati i in eare c hiar functiona rii statului S-
~i
Co meli u
Codreanu, care a fost gasit nevi novat in procesul esasinani lui Con stantin Manciu (prefectul Politiei Iasi} la 25 octo mbrie 1924 (caz ul s-a judecat la Turn u-Severin in mai 1925) . ~s Heinen, Armin, op. cu., p. 348-352. ... ..Rezu ltatele plebiscitu lui'', in Cuvtintul, an XV, nr. 3 157, 27 februa rie 1938, p. 14. ~7 .Profesori arcstati penlru agitatii politice", in Cuvdntul, an XV, nr. 3 155, 25 februarie 1938, p. 14. 4H .Adunarea generalii a Baroului avocatilor din jud o Severin", in Cuvantut, an XV, nr. 3 190, 1 aprilie 1938, p. 11.
30
Oravita)", iar unii profcsori si-au picr dut drcpturilc salariale pcnt ru 0 luna de zilc (Horia Sima, Lugoj )". Carol al II-Ica nu a fost primu l adept al dictaturii sau autoritarismului din Romania intcrbcl ica. Cclc mai timpurii propuncri in accasta dircctic au veni t chiar din intcrioru l Miscilrii legionarc, care si-a fondat discursul po litic pe critica " incapacitat ii" clasci pol iticc de a administ ra efieicn t tara. Corncliu Codrcanu, in lucrarca Pentru Legionari, aparuta In 1936, a formula! principalelc lui opinii c ritice asupra dcmocratici (accstca fiind ulterior Insusitc si de adcptii sfii). Intrebarca pc ca re si-a pus-o pcntru a-s! cons trui argumcntatia a fost daca cra u bunc .Jiainclc" d cmocrutici i n anii 1930, atata timp cat tot mai multc stale europcnc rcnun tau la clc. Dcoarccc nu dorea sa Ie "vorbea sca'' lcgionarilor despre problcm clc statclo r curopcnc, a formulat cfitcva motivatii pcntru care democratia "trcbuia" inlocuita eu autor ita rismul In Romania. In primul rand, Corne liu Codrcanu consi dc ra eil democratia slabea unitatca natiunii , intrucat guvcrn area se face a de ca trc pa rtido, c are se confruntau In Iupte clectorale interminabilc c u uni cul see p de a atingc pragul de 40% si nu pcn tru intcrcs ul popula tici . in a l do ilea rand, spunea Comcli u Codreanu, dcmocrati a era incapabila de .cor uinuitarc in cfort", Intrucat, dcoarece un partid BU putea fi sigur de putere dccat maxim patru ani, nu putca stabili un program pe tcr me n lung. In al trc ilea rand, "Cap itan ul" era de parc rc ca omu lui politic i i era im posi bi l sa-s i face datoria fali't de natiunc, deoarccc con tin uitatca mandatulu i parlamc ntar depindea de pa rtiza ni i sai si de intcrcsclc lor pcrsonalc. Printre ultirn clc argumcnte ad use de lidcru l legionar Imp otriva dcmocratici era .Jncapac itatea de autoritate", deoarece, ~ 9 Dumitrcscu-Borsa, 1011, op. cit., p. 232 . ~ .Profesori pcdcpsiti pcntru ca nu au votat noua Constitutie'',
in Cuvdnud, all XV, nr. 3202 , 13 aprilie 1938, p. 14.
31
spunea cl, un partid putca sa enuta sanctiuni numai impotriva propriilor mcmbn". Carol al Il-lca, fiind parte a putcrii executive. a pus in praetica masurilc autoritare prcconizarc de catrc Comeliu COOrcanu. Astfel. prin lcgislatia adoptata in zilele Ioviturii de stat, functionarii nu mai erau autonomi fata de ..managcmcntul de stat", iar activitatilc politico erau dirijate de rcgim. Statui a devenit principalul organizator al politicii interne, obtindnd un caractcr constructionist, deoareee unna sa crcczc idcntitati, idci si organizatii in functic de interescle autoritaulor . Masurilc adoptate de Carol al ll-lca vcncau intr-un context european complex. La nivcl regional central si sud-est european. dctinatorii putcrii legitime instauraserii regimuri autorirarc, iar rcgclc nu a facur alteeva dccdt se ..aliniczc" aecstui curent. Ca $i in Polonia, Ungaria. lugoslavia sau Bulgaria, scful statului roman a dus 0 campanie de compromitere a clasei politiee si treptat si-n asociat clemente ale clitclor intelectualc la curentul autoritar. in momcntul in care la nivcl european rcgimurilc de drcapta erau la apogcu, acesti monarhi sau scf alesi ai statului s-au .Jntcgrat'' curcntului, Insa nu au lasat nici o gruparc politica sa monopolizcze puterca. Accasta cstc marca difcrcnta fata de Italia sau Germania. Mai mult, partidele "cs ticc" adcptc fascisrnului sau nazismului au fost in toate cazurile supuse represiunii. In Europa Centrala ~ i de Est, noii conducatori autoritari au preferat sa·$i creeze organizarii politice fidele proprii, dar care nu au avut putcrca de rnobilizare a NSDAP (Nationalsozia listische Deutsche Arbciterpartei - Partidul National-Socialist al Muneitorilor din Gennania) sau PNF (Partito Nazionalc Fascista - Partidul National Fascist). in Romania anului 1938 a cxistat un putcmic rescntirnent al clitci intelectualc fata de sistcmul politic de tip liberal. Tcntativcle antidemocratice nu au fost sanctionate de socictatc, deZelea-Codrcanu, Corneliu, Pentru Legionari. vol. I. Bucuresti, Editura Scam, 1999. p. 325-327. SI
32
ourccc bazcle cd ucational c ale cctarcnilor erau minimc . Regele Carol al Il-lca impusesc treptat in sistemul pol itic e lemen tele regimu lui au toritar, prin recrutarea unor pcrsonalitdti fidcle in guvcm, care nu trccusera prin .concurcnta clcct oralg". Lovitura de stat s-a bazat pc discursuI ge neral europ ean al neticnnlistilor pri vind .Jncficaci tatca sistem ului parl amen ta r". Dupd suspendarca Con stit ulici din 1923 ( 10 februaric 1938), au fas t luatc primc1e masuri radicale de mcntincrc a ordinii, prin introd uccrca starii de asc diu . a ccn zurii ~i prin Inlocuirca prcfcctile r cu ofitcri activi. Opozitia putca fi ustfelncutralizata in or ice momen t, dad ar fi rcactionat. Noua Constitutic, publicata 1a 20 fcbruaric si votatil prin plebiscit la 24 februa ric, a modificat substantial balan ta scpan irii puterilor in stat, deoareee monarhia dcvcnca institutia centrala in ad mini stratic, eu toate ea forma l au fast mcntinutc prineipiilc liberale. Prin artieolul 30 al Constitutici, rege le pur ta titulatura de "Cap al statului" si dcjinca puterea exec utive Imprcuna eu guvernul. Mini stri nu mai erau responsabil i in fa[a Parlamentului , c i in fata monarhului , care avea drcptul sa-i numeasca si sa-i rcvo cc . Initiativa legislative era transfcrata de la Parlamcn t regclu i, iar deputatii $i scnator ii urmau sa dcpuna j uramant rata de acesta. Deoa rece nou a lege fundamentala nu prceiza durata sesiuni lor parlamcn tarc, putcrca legislativului a fost practi e anulata, iar monarhu l avca dreptu l sa cmitii decretc-lcgi. Prin Co nstitutic, propaganda sensa sau orala impotriva fonnei de guvcrnarc era intcrzisa. Pcntru a dcsavarsi noul sistcm politic instaurat, pr intr-un dccrct-lege din 2 1 manic 1938, Carol al II-lea a desfiintat partidele politice, iar Parlamen tul poli tic a fost in locu it c u unul corporatist, organizat pe profesii . La sfarsirul an ulu i 1938, regele Carol al ll-l ea a infiintat organismul politic a l regimu lui autoritar - Frontul Rcnastcrii Nation alc ( 16 dcccm br ie) . Tot i fu nct ionarii statu lui aveau obligatia sa sc in seric in noua formati unc . O rganizatia imita in mod "stangac i" ma rilc part ide de mase din Gormania si Italia, 33
dcoarccc era o forma de stat- partid si nu de panid-stat" . Propaganda oficialii a publica! zilnic lisle cu adcrcntii la nou l parlid, insa pcrsonalitiltilc politicc importantc s-au Inscris numa i co nstrdnsc sau din oportunism. Liderii Miscarii legionare au Intclcs imcdiat caracterul noului regim ~ i au dccis sa nu provoacc autoritatilc in nici un fcl. Campania de descurajarc a Miscarii legionare incepuse chiar in dcecmbrie 1937, prin numi rca cu puteri sporite a lui Arma nd Cali ncscu la Mi nisteru l de Interne . Corneli u Cod reanu nu a dorit, in ianuarie 1938, sa-l pro voace pe rcgc, dar nici sa sc duca in audienta la accsta, de rcama ca va fi cons trans sa scmnezc vreo ad cziune fala de politica lui53. Imediat dupa anuntul suspendarii Co nstirupci ( 10 februarie), Senatul Legionar s·a intrun it si a decis sa rctraga ofi cial Partid ul ..Totul pentru Tar a" din compctitia clcctorala" . Uni i mcmbri si-au continual insa act ivitatea politica si au fOSI imediat arest ati de autoritdtilc locale". in acestc conditii, era evident pentru Corneliu Co drcanu ca se putca astepta la 0 eampanic de represiune. Astfe l ca , printr-o circ ulars la 21 februarie (a do ua zi dupa publi carea noii Constitu tii), liderul Miscarii legionarc a desf iintat Partidul .Totul pentru Tara" ~ i a aeordat tennen pana la 23 februarie Iiderilor din teritoriu sa lichidcze organizatiilc si sa ccdeze sediile de partid autoritatilor local e. Pe langa ratiuni de ordin politic, Cornel iu Cod rcan u a avut si ratiun i de ordin
$1 Docmnele politice in Romania secotului XX, vol. I, Bucuresu, lnstitutul de Teorie Sociala. 200 1, p . 424-440. 53 .. Capiranul iI refuza pe Caro l a l ll -lea'', in Historic, an II, nr. 28, ma rtie 2004 , p. 13.
~ ..Hotararil e Sena tului Legion ar. Partidul «T otu l pen tru Ta ra))
sus pends propaganda elector ala'', in
Cuvantut, an XV,
nr. 3 14 1, II
fcbruarie 1938, p. 14. ~~ ..Elcvi de curs secundar elirmneti pentru cit au participat la rnanilcSla\ii po fitice", in Cuvdntui, an XV, nr. 3 154, 24.02.1938, p . 9.
34
praetie cand a luat accasta dccizic. Dcoarccc majoritatca membrilor partidului crau functionari de stat, ei intrau sub incidcnta noilo r pre v cdcri constitutionalc ~i legislative ~i astfcl riscau sa-sl piarda loc urile de munca. Ei putcau fi folositi efieient in cont inuarc si in afara cadrului organizat de partid, deoarccc Miscarca lcgionara avea cxpcricnta activitatii in ilcga litatc inca d in primii ani de cxisrcnta. Printr-o circulara, s-a a finnat din nou ca Miscarca lcg iona ra nu doreste sa organizeze 0 lovi tu ra de stat, pcntru a nu transforma Roman ia Intr-o ,,Spanic Insangcrata". Sc mai mentions faptul ca, pcntru moment , rcgclc a cflstigat , dar legiona rii vor astcpta contcxtul extern oportun pcntru a rcac tiona. Dcoarccc propaganda statului impotri va Icgionari lor viza si comcrtullegionar, Co rne liu Codrcanu l-a desfiin tat , eu loatc ea era constient ea astfcl va d isparca a impo rtanta componenta a sistcmului de tlnantarc" , Ulterior, printr-o circulara con fidenfiala, Comcliu Codrcanu si-a anuntat adcptii ca dcsfiintarea Partid ului "Totul pentru Ta ra" nu Inscamna si desfiintarea Mlscarii legion are ca "organizatie spirnuale':". Prin ord ine secrete ultc rioarc. legionarii din tcritoriu au fast Indrumati de la .ccntru" sa de poziteze la persoane sigure arhiva, annamentul $i celelaltc bunuri" . Dccizia privind atitudinea fata de no ile cvcnimente politicc fuscsc luata inca din 10 fcbrua ric, in unna unci Intdlniri eu Iuliu Mauiu in casa lui Zoe Sturdza. Lidcrul national-taranist ii reeomandase lui Corneliu Codreanu sa adoptc tactica defensi ve , pcntru mai mulfii sigurantaS9. in ceca cc privcstc plebiscitul, Corneliu Codrcan u a reco mandai lcgionarilor car e nu erau functionari publici sa nu votezc ..pcntru", iar cc i care votau "contra" sa plateasca amcnzile S6 Zelea-Cod rea nu,Co mel iu. ..CircuJara nr. 148" (2 1.02.1938), 2004, (30.0 1.2004). 57 Heinen. Armin, op. cit., p. 354 . 51 Procesele tui Corneliu Zelea Codreanu, p. 20-21. 59 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangtielul Mihai/. De ia mit ia realitat e, Buc uresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 246 .
35
pc care Ie vor pr imi ~ i sa nu rcact ionczc in nici un fel • Cu toatc accst ca , au fost purine cazuri in care lcg ionarii s-au opus, 61 ncfiind consticn ti de rcact ia auto ritatilor local e . Populatia ruralf nu s-a impotrivit noi i Constitut ii'", dcs i, in uncle zone , lcgiona rii au dus campanii de co nvingcrc a c1ectoratu lui asupra intcn riile regale". lmcdiat dupa dizolvarca partidului, Comcliu Codrcanu a dat un intcrviu prcse i cnglczc, pr in isi anunta plan ur ilc ultcrioare. EI a justificat circu lara din 21 fcb ruaric pri n evitarea unui razboi civil , deoarece legionarii ar fi fast capabili sa rcac tionczc violent la masurilc guvemului . In continuare , an unta cfi arc dc gand sa piece in Italia, unde va publica volumul r din Pentru Legianari in limba ital iaua. Dupa accasta , urma sa stea o vrcmc la Londra, iar in timpul .cxllulut'' trcb uia sa gaseasca modalirati dc functionarc a Miscarii lcgio nnrc in noul cadru constitutional". Dupf alegerilc din 1937, Corncliu Codrcanu a fost foarte preoeupat de acti vitatc a publicisticn , a scr is foarte mult, iar in cclc din urma a finalizat si vO (Ul11u! a l doilca din Pentru Legionari' (de la asasinarca lui I.G. Duca pdnala asasinarca lui Mihail Stclcscu)". [nain tc de a an unta ea va pleca in Italia, a caut at modalitati de publicarc a lucrarii care sa cvitc ccnzura". dar in noilc conditii ii era impos ibil. Initia l, autoritat ilc i-au pcrmis lui Corncli u Codreanu sa piece din tan1, iar la 22 februaric politia a acccptat sa-i clibcrczc un pasaport 6ll
Ibidem .J'rofesori suspendati pentru cii au lunt parte la manifest arii politice", in Cuvantut, an XV, or. 3176 , 18 martie 1938, p. 14. 62 DANlC , Fond DO P, dosar or. 2/ 1938, f. 20. 6) Ihidem , dosar or. 3/1938 , f. 9. 6~ Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. p. 21-23 . • Volumul nu a fest publicat niciodata, fiind probabi l ccnfiscat de eutoritati dupii arestarea lui Corneliu Codrcanu (noaptea de 16- 17 aprilie 1938). 6~ Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 231. 66 DANl e , Fond DOP, dosa r nr. 264/ 1937, f. 224. 60
61
36
pen tru un an de zi1c • EI unn a sa fie insotit panii la Roma de Andrei Ioncscu, care apoi ar fi pleeat in El vctia la fiul SaUM . Ulterior, auror ita tilc i-au susp endat pa sa portul , deoaree e profe sorul Nic o lac lorga i i inteutase un proees de calomnic . Nu existau nic i pe rspect ive rcalc de a plcca in Italia, dcoarccc autoriti'iti1e de la Ro ma nu au rcactionat in nici un fel fata dc dor inta lui Corncliu Codrcanu de a sta 0 pcrioada aco lo. Dip lomatii italic ni de la Buc urcsti nu I-au eontaetat pe lide ru l Ieg ionar nici macar personal, ceca ce i-a produs accstu ia 0 dczatl7
magirc profunda". Dupa primclc ma su ri contra legio narilor in teritoriu, unde unii au fost arc stati numai pcn tr u ca erau banuiti ell ma i activa u po litic, la nive l nationa l s-a declansat un va l de simpatie pcntru Miscarea tegtonara". Guvernul s-a vazut ncvoit sa rcactioncze, In primul rand pri n dispozitii date de Armand CHineseu si Gabriel Marincscu. in aeeste conditii, cci doi au intrat d in nou in atcntia grupurilor radicalc din M iscarea legionara . De accasta data, studcntii dc la Faeultatea de Medicine au fest mai rczcrvati, iar loc ul lor a fos t luat de studcntii maccd oncn i radicali, care i-a u amc nintat pc cci do i dcmnitari eu moartca si a u pregatit planu ri de asasmat". Corncliu Cod rcanu nu a inc urajat asc menca at itudini, prefcrand sa fcrcasca Miscarca lcgi onarf de coercitia sratului. Profcsorii si invatatorii lcgionar i au fast scutiti d in ord inul di rect a l lui Corneliu Cod rea nu de oricc fcl de activitate politica, incl usiv sa participc la scd intc lc de cuib, pentru a nu-si pierdc catcd rclc". Ca si in primavara anului 1937, a adopter tac tica po-
Procesele lui Cameliu Zelea Codreanu. p. 18- 19. Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 231. 69 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 278/1938, vol. I, f. 136. 70 Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoanii , Bucuresri, Editura Hasefer, 1996, p. 40. 71 DANIC, Fond DGP, dosarnr. 278/1938, vol. I, f, 177. n Ibidem, f. 124. 67
6H
37
liticii, iar de accasta data a purtat uegoc icri cu A.C. Cuza. Aeesta refuzase sa acccptc propunerilc lui Comcliu Codreanu de co labor are dupa ce a pleeat de la guvcrnare, dar la ineeputul lunii martie si-a dat seama ca rcgcle nu mai putea fi op rit din drumu l instaurarii proprici "variantc" de regim autoritar. Dcoarece Gormania tocma i .unificasc" Austria, la rcspcctivclc inUilniri au discutat problema oricntarii externc a Romanici" . Tatonarilc privind sustincrca PNC de catrc Miscarea legionara nu mai aveau nici un fel de import anta in martic 1938, dcoareee rcgclc prcga tca atent lichidarea sistem ului par lamentar. Dccrctul de dcsfiintare a partidelor pcliti cc nu a intampinat nici a rcactic opozanta, pentru ea tnsusi guvernu l, in eare crau fosti lideri ai part idclor tradi tionale, a inaint at un raport prin care aprccia ncccs itatca acestui act" . La sfarsit ul lunii martie, prin legca nr. 75/3 1 martie 1938, Partidul "Totul pentru Tara" a fast dcsfiintat in mod ofic iaf 5• Paralel eu interzieerea activitatilor politice de oriee feI, Carol al Il-lea a Infiin[at un nou organis m eu rol eonsultativ, Consi liul de Coroana", in care au fot integrati i prineipalii lidcri politiei fidcli monarhului. Noii .consilicri rcgali'' avea u statut de Inalti functionari ai statului, fiind consultati ori de cate ori situatia 0 eerea in probleme le interne si cxtcmc.
1.2. A restarea .Jiderilor istarici" Anterior decrctu lui de desfiintarc a partidclor poIitiee, apropia tii regelui tncepusera atacurilc asu pra Misca rii legionarc, atat in presa, cat si la nivcl administrativ. Prin ordinul nr. 746 din Ibidem, f. 140. .Decretul regal de lnfiintare a Consiliu1ui de Coroana", in, Cuvantui, an XV, nr. 3 191, 2 aprilie 1938. p. 14. 7S DANl C. Fond DGP, dosar or. 253/1939, f. 3. 76 .Decretul regal. ...., in lococit., p. 14. 7J
74
38
6 martic 1938, Annand Calincsc u (m inistrul de Interne) a dat dispozitic tuturor prefecturilor de politic si pichctclor de jandanni sa-i urmarcasca pe legionari, iar, in cazul in care nu respcctau noua lcgislatie, sa-i aresteze. De asemenea, con fonn acestui docum ent. functionarii statului, prinsi ca fac propaganda lcgionara, erau dcsttt uiti". Perchczitiilc care au urmat au fost sumare, iar oricc fel de material legionar gasit era con siderat .arcmat la siguranja nationals". Presa a contribuit la accentuarea starii de debusolarc, prin amp lificarea importantei descoperirilor facutc la respectivc1 e pcrchczitii. Pentru a se crea 0 stare de inccrtitudinc, angajati i Ministcrului de Interne au tiparit si distri buit circulare false atribuite liderilor miscarii, care de multe ori nu corespundeau limbajului folos it in mod curent, dar care aveau incluse lozinci compromitatoarc: "Traiasca moartca!'', sprc cxemplu. in cele din urma, persoana lui Corneliu Codreanu a intrat si ea in atcntia propa gandei ofic iaIe, iar prin discursuri radio fonice se sustinea eli nu este roman. Pana in 1938, numele sau Zelea nu ridicase nici un fel de indoiala privind apartcncnta la natiunca romana. in acel moment tnsa, pcntru prima data s-au facut spcculatii la nivel oficial. Dc fapt, acest aspec t a fas t inde lung analizat atat la proccsclc din prima j umatatc a anul ui 1938, cat ~ i la nivel public, deoarece "se punea prob lema" dad i un strain putea fi un " nationalist veritabil". Cc lc mai importantc atacuri la persoana lui Comeliu Codreanu au fost cnuntatc in publicatia ,,Ncamul Romanesc", editata de Nicolae Iorga. in martie 1938, acesta avea statut de inalt functionar public deoarece era consilicr regal in Consiliu l de Coroana, iar orice fel de afirma tii Impotriva lui intrau sub incidcnta noii lcgislatii. Comeliu Codrcanu nu a tinut cont de realitatile cu pric ina, iar printr-o circulara din 26 rnartic 1938 l-a acuzat pc consilicrul regal cli cste .jncorcct" si ,,necinstit suflctcstc" cand afirma faptul eli, prin comertul lcgionar, sc 77
Zamflrescu. Dragos. OJ'. cit., p. 250. 39
sust incau financiar acnuni violcn tc im po triva dcn uutari lor st utului . Principal a argumcntatic pc care lidcrul lcgionar a adus-o a fast ca Insusi Nicolnc lorga i-a incurajat pc rincrii nationnlisti
sa faca comcrt. pcntru a face concurcntf cvrcilor
~i
a rczolva
..problema c\Tciasca,,:-M. in cscnta. afinnatiilc lui Corncliu Codrcanu crau vcritnbilc. d;IT IlU ~i in imprcjurarilc in care au lost facutc . Nicolac lorga a dcpus plangcrc impotriva lui. iar in hal...l accstcia Tribunalul Militar <11 Corpului II Armata a cmis la 29 martic 19 3X lIll or d in de urmarirc. Acuzatia adusa a lost accca de ,.ult raj. in bazn unc i sc risori de am cnintnrc tri misf print r-un curler .. 7~. lm cdiat dupfi intcnta rca proccsului. princip alii lid cri ai Miscarii lcgion arc - prot: G rigore Cristescu, col. Gheorghe Furdui. Traian Cnlig;i . Gheorghe C limc - :H I fost convocati la ..Casu Verde' (rcscdinta lui Comeliu Codrcanu) pcntru a studin atitudinca politics ce trcb uia ndoptntd. liderul lcgionar le-a rccomnndat apropiatilor S;I nu ia nici un rei de masuri daca va f contlamnat la mai puun de snsc luu i Inchisoarc. in ace ! mo ment. a mcntionat e;1 dor cstc s;i fie inc his in urma unui astfcl de proccs, evident pol itic. pcn tru a da un ..cxcmplu de dcm-
nitatc". Mcsajclc din tcritori u crau cxccl cntc, dcoarccc cuib u-
rile fllllq iona'u perfect ~i aduccuu fond uri la casicri a eClltral;I • Comcliu Codrcanu crc dcn cd prin arcstarca sa, lcgionarii nu-s! VOl" picrdc moralul si vor rczist n mai bin c prcsiunii autoritatilor locale. Dupd respec tive intal nir c si-n an un tat ad cptii c:l as tcap1;1 in or ice momen t pcrchczitia autori tdulor la ..Casa Verde", carcia nu i sc va o punc. Totusi , pe mru a cvita atacuri ncprcvdzutc - in nfara opcrntiunilor ofic ialc - , avca in vcdcrc sa mobi lizczc 0 garda de 20-30 de pcrsounc, ca re sa fie in permancnta• prczcntc 1a rosedimju sa"' . HO
I'rocescie II/i Ccmeliu Zelea Codreanu, p. 25-3 1. Ibidem . p. 33.34 . xn Ibidem, p. 32.33. HI Ibidem. p. 32.
7&
79
40
Valu l de arestari Inceput in manic la uiv clul judcjclor a atins la jumatatea Iunii apr ilie ~i ccle mai importantc "cadre" ale Mi scari i leg ionare. in no apte d e 16 spre 17 apr ilie, Corncliu Cod rcanu, alaturi de alti 44 de lidcri leg ionari, au fost ridic ati de a utoritati fiirfl niei 0 l nstiin tarc p rcalabila. Autoritatile au studiat atent momcntul actiunii, dco arccc doreau ea cfcetul sa fie maxim, in sensu I ea era ncccsar ea to ri sa fie la domici liu. Scara de 16 spre 17 aprilie a prcccdat, in unu l 1938 , duminica Floriilor, ast fcl ell nici unul dintre cci vizati nu sc ufla in alta parte dedit in familic. Corneliu Codrcanu a fost intern al la scdi ul Pre feeturii Politici Capitalci, pfllla in sera de 19 aprilic, cand a fost mutat la J ilava . und e urma sa stca pana la judecarca procesului in cazul plftngcri i lui Ni colae lorga . La inceput, condit iilc de detentie nu au fosl dcloc usoarc, fiind inchis singur intr-o ccl ula in care pcrctii erau umezi. Cu toarc ca primavara era mai degra ba 0 iama tarzic, nu a primit dccar 0 rogojinf si do ua piituri 82 uzate, astfcl incat frigul i-a afectat sanatatea • Pcntru rcst ul dctinutilor, con ditii lc IIU au fost cu nirnic ma i bune, fiind dusi pana la Manastirca Tismana din j udct ul Gorj. Transportu l s-a facut in camio anc, in conditiilc in care drumurile era u extrem de preeare, vre mea umcda , iar multi dintrc cci arcstati aveau p robleme de sa nat ate . A ici au fost inter uati principalii colaboratori ai lu i Corneliu Codrean u: Ion Zclea Codreanu, Gh eorghe Clime, prof. Grigore Cr iste scu, Vi rgi l Ion cscu, Nicolae Totu, Gheorghe Istratc , Radu Budi steanu , dr. Paul Craja, Traian Cotiga , Miha il Polib roniade, prof. S ima Sim ulescu ete . Cu toa te ca erau dctinuti la 0 manastirc, regimu l a fost aspru ~i au tra it izolati83. Dupa arestarca accstora, scfii de j udcte si regiuni legionare au intrat in atcntia autoritati lor, unii rc usind sa seape ~i sa acrionezc in tlegafitate" . Celor din urma DANlC, Fond DGP, dosar nr. 252/ 1938, f. 17 ~20 . Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu , p. 45-4 7. 84 Chioreanu, Nistor, op, cit., p. 33.
H2
8J
41
Ii s-a stabilit do miciliul obligatoriu la Manastirca Drago mima si la Micrcurca Ciuc (intr-un laga r), insa In rcalit at c avcau rcgim de dctcnuc". in sc ptcmbric 1938, a fest infiintat lagiirul H de la Vasl ui ." in care au fest mutari in spec iallidcrii de csalon sccund ni Miscari i legionare. Procesul lu i Corncliu Co drcanu s-a judccat la 19 ap rilie, iar dctinutul a fest privat de multe dintre drcptur ile cctntcncsti constitutionalc. EI a acuzat tribunalu l c[l il j ud ccii in stil .bof. scvic", deoa rece nu i s-a ofcrit posibilit atca sa fuca nic i un fcl de aprcc iere privind acuzatiilc cc i se aduceau si cd er a nevo it sa se multumcascii ell apararca f:ieutii de avocati. De ascmcnca, IlU i s-a pc nnis sa angajczc avocatii pc ca re ii dorea, din ca uzii ei'i m ult i dint re accst ia fuscscra arcstati. Apararca a fast fiicutii de Sebastian Radovie i si Lizcta G heorgh iu, alaturi de ali i zece avocati lcgionari pro viuciali , tari'i cxpc ricn tf in ast fcl de p roeese . Corneliu Codrcanu era de parcrc eii IlU a ad us 0 fensii autoritatii, Intrucat a tr imis sc riso area lu i Nicol ae lorga in calitatca accstuia de ziarist si nu de consilicr rega l. Ap a rarca a conlestat si oncstitatca lui Nicolac lorga. care a rcusit sa tread de ccnz uru articolclc rcfcritoarc 1'1 Miscarca lcgi ona rd, cu toatc ca, in mo d no rmal, ar fi fa st rcspinsc. Dcsi Comcliu Co drcanu a aprcc iat corect C,l Nicolac Iorga a folos it cenz ura in favoarca sax" in complicitatc cu autoritati lc statul ui, acca sta nu i-a aj utat la nimic, fiind condam nat la sase luni d e inch isonrc. Cu toatc cfi la sfarsi tul lunii manic, Comcliu Co dre anu i~ i dorea s,1 fie co ndamna t pentru a da un excmpl u lcgionarilor, dupd acc asta scntint a ii vcnc a din cc in cc mai gre u sa cvitc mccanismul re presi unii stat ului. La catcv a ore dupa anuntarca scn tintci, Co nsil iul de Mi nis tri a dccis sa intcntczc un nou p ro-
X, Pulaghita. Stefan, Garda de Fier sprc reinvierca Ronuiuiei, Bucurcsti, Editura Roza Vanturilor. 1993. p. 105. X6 Sima, Haria, .La un an de la moartea lui Ilie Gdmcata'', in Tara si Exilul, an VIII. nr. 7-8, mai-iunic 1972. p. 2. X? Procesele tui Corneliu Zclea COdl'(,(/I1I1, p. 42-43. 42
ces lui Corneliu Codreanu, pentru "ate nlat contra sigurantc i publico?". in fata noilor acuzatii, liderul legionar nu avea foarte multe argumente de apa rarc, facdndu-sc susceptibil dc oricc acuzatie, iar principalii colaboratori se aflau in detcntic, ca si cI. La nivel local, moralul legionarilor a scazut dcpa scnrinta ~i valurile de arcstari, iar conducerea 0 asigura uncle "ca dre" insuficient prcgatitc, ramase in libertate. Membrii cuiburilor au primit dispozitii sa distruga oricc fel de material ven it de la .xeraru'' dupa citirc, pentru a nu intra sub incidcnta lcgilor daca ar fi fost dcscopc ritc" .
Dupa sentinta din proces ul intcntat de Nicolac Jorga , conditiile de dctcntic ale lui Comcl iu Codreanu s-au lmbunatalit. Autoritatilc avcau garantia ea eel putin pentru 0 pcricada dctinutul se ana legal sub supraveghere pcrmancnta, asa ca a· vcau timp pentru a formula noi acuzaji i, pcntru un proces care trebuia sil-l .Hchidczc" ca om poli tic. lncepand cu I mai, lui Corn eliu Codreanu i s-a adus la cunosti nta ca uncle acuzati i mai vech i vor fi reacti vate, inc1usiv cele din procesul asasinarii lui I.G. Duea . Acesta s-a aflat intr-o marc stare de confuzie, pcntru ca nu putca lua conta ct cu avocatii sai, dar nici cu legionarii apropiati. Abia la 5 mai a aflat natura noului proces, in care era acuzat de inaltii trad arc, astfel scopul actului j uridic devenindu-i limpcdc". Ordonanta dcfinitiva pcntru trim iterea in j udccata a lui Corneliu Codreanu in proce sul de Inalta tradar c a fost data la 16 mal 1938 si a avut saptc capete dc acuzare: I. crearca de organ izatii in randul elevi lor; 2. emiterea unor circulare cu instruct iuni ~i indemnuri la violenta; 3. organizarea unor cxerciti i de tir; 4. organi zarea unui scrvici u de informatii particular; 5. detinerea dc actc secrete; 6. legaruri cu organizatii straHeinen, Armin , vp. cit., p. 355. Procesele lui Corne liu Zelea Codreanu, p. 34-35. 'Ill DANIe, Fond DOP, dosarnr. 25211938, f. 20-2 1.
1111
II'J
43
inc; 7. crima de razvratirc". Prima Intaluirc eu avocatii a avut Joe 1'1 19 mai, prilcj eu care le-a transmis cit era obosit din cauza rcgimului dctcntici , dar ca pcrsonalul inc hisorii sc puna bi nc eu el. Comel iu Codrcanu a spus ca se simte tradat, deoarcee marii avocati au rcfuzat sa il apcrc si astfel a fost pus in po stura de a fi ararat de avocati lara cxpcricnta: Lizeta Gheorghiu, Horia Cosmovici, Alcxandru Boreea, Nieolae Scitan, Paul laco beseu sau Nicolae Andrecseu. La aflarea ac uzat iilor, s-a sinuit ofensat de strategia autorita rilor. EI a sustinut di dacit s-a u gasit in j udctul Ilfov a nn e pcrsonalc ale legiona rilor nu Insc mna cit Mi scarca lcgionarf dc tinca mar i arscnalc. Acuzatin privind Of ganizarca de scrvicii secrete a fast de ascmcnc a rcspinsa, in trucat infor matii lc dcsp rc aciiunil c pol itice Ie lua de la ziarist ii care stareau mai toata ziua la Cafe Corso sau la Cafe Royal, rara a-i inregimen ta in structuri ostilc stat ului. Ulterior, a descoperit ehia r ca unii dintre accsti ziaristi il spionau, la solicitarea aurorita!ilor. Co meliu Codrcanu nu recunostca de asemenea nici ca s·a pus in slujba uno r puteri straine, reletia sa cu Adolf Hitler constand doar intr-o singura tclcgramd de felicitare, pe care rccunostca ca a Irimis--092 . Respcctiva fclicitarc a fas t trans misa tclcgra f ic la 12 rnartie 1938, eu ocazia ancxar ii Austr!e!", iar Corneliu Codrcan u a afi rmat cil IlU a fost rcdactata de cl, c! de un avocat legionar, in numcle sdu. De altfcl, statui german nu luasc nici a pozitic fala de proces ul lui Comeliu Codrcanu la nivclul Legatiei de la Bucur csti. Ado lf Hitler ii recomandase lui Wilh cm Fabri cius sa nu sc amcstece in accasta problema inte rne a Roma nici, dar sa urma reasca dcsfasurarca p rocesulu i ~i sa trimira rapoartc pcriodicc". in preajrna dcclansarii procesului, legion arii preconizau infonnarca mernbrilor din tcrito riu pri n rad io si astfel au p re' I Ibidem,
dosar or. 278/ 1938, f. 9.
Procese1e lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 53. 54. 9J Zamflresc u. Dragos, op. cit., p. 250. 9~ Procesete lui COrtlCUIi Zelea Codreanu, p. 47-48.
'2
44
gatit instalarca unui post clandcstin de radio-cmisic'". Procesul s-a dcschis la 23 mai 1938, la Tribunalul Militar al Corpului II Armata, Scotia l-a, iar dczbatcril c au durat pana pc 2J maio Cclc saptc capctc de acuzarc au fost redusc numai la trci: 1. tradarc prin dcti ncrc si rcp roduccrc in public de acte intercsand siguranta statu lui; 2. uncltirc contra ordinii sociale: 3. razvratire". Pcntru apararca lui Corneliu Codrcanu s-au inscris circa 200 de avocati , insa multi dintrc ci au fost arcstati sau canstransi sa rcnuruc". Este si cazul unuia dintre fondatorii Miscarii lcgionarc, Corneliu Georgescu, care scapase de primul val de arcstari. Dcoarcce fusese ind us de Comcliu Codreanu pe lista aparatorilor, fii nd avocat, s-a prczcntat la Tribunalul Militar, moment in care a fast arcstat ;;i dus la Micrcurea Ciuc, unde sc aflau lidcrii lcgionari arcstati odata cu seful organ izatici, dupf mutarea de la Manastirca Tismaua" . in final, lista avocatiler acccptati a cuprins 78 de pcrsoanc'", dintrc ca re nici un numc important. Comeliu Codreanu adresase solicitarca de a-I apa ra atat lui Istrate M icescu, cat si lui Grigore Iunian, dar ambii au refuzat. Avocarii au fost Impicdicati sa se documenteze pentru proces, deoarece abia pe 21 ma i au avut acces Ia dosarcle acuzarii, iar ccrcrca de cxpcrtiza grafologica a documentelor incri minate a fast rcfuzata':". Apararea nu a avut la dispozitic toti martorii pc care li solicitase . Dintr-un tota l de 120 de pcrsoane convocate, 30 se aflau eu domiciliu obligatoriu la Micrcurc a Ciuc, intrc altii si cc i mai importanti : Mihai l PoIihroniade Ion Zelca-Codreanu, col. Gheorghe Zavoian u, Traian Conga, Dragos Protopo pescu, Vasile Cristescu, Nicolae Toto, Nac Ionese u, Ibidem, p. 56-57. i bidem, p. 58. 97 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 15/ 1938, f. 138. ~H Sima, Haria. "Mari existente legionare. Corneliu Georgescu", in Tara si Exilul, an I, nr. II, 1 septembrie 1965, p. 27. ~9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 58-59. 100 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 15/ 1938, f. 139. 95
96
45
Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Vasile Iasinschi, Radu Demetresc u-Gyr, prof. Sima Simulcscu etc. Cel mai inscmnat nurne care a plcdat pentru apdrarca lui Corncl iu Codreanu la procesul din mai 1938 a fost generalul Ion Antonescu, un vcchi sfatuitor al lui lidcrului Icgionar. Cu toatc cii au fast rcfacutc listcle de martori, soarta proccsului nu a putut fi schimbata: pentru acuzatia de dctincre de acto secrete, intcrcsand siguranta statului, acuzatul a fost condamnat la zece ani dc munca silnica si trci ani dc degradarc civica; pentru acuzatia de reproducere in public de acte care intcresau siguranta statului, a fost condamnat la zece ani de muncf silnica si la trei ani de degradare civica; pcntru acuzatia de uneltirc contra ordinii sociaIe, a fost condamnat la einei ani de inchisoare corcctionala, 10.000 lei amende pcnala si cinci ani de intcrdictie corecticnala; pcntru acuzatia de razvratire, a fast condamnat la opt ani dc dereruie riguroasa si la trei ani de dcgradare civics. Tribunalul Militar a decis ca aeuzatul sa execute numai pcdeapsa de zece ani munca silnica si sasc ani dcgradare civica. Pentru cheltuiclile privind organizarca procesului, Corneliu Codreanu unna sa plateasca suma de 2.000 lei'! '. Era clar faptul cii pedcapsa primita de Corneliu Codreanu in acest proces era una politica si nu pcnala. Evident era ~ i faptul ca inculpatul nu va executa Intrcaga perioada de dctentic. Soarta lui Come liu Codreanu a depins din accl moment de cvolutiile interne si mai ales de cele cxteme, nicidecum de sentinta Tribunalului Militar al Corpului II Armata. In timpul procesului, Comcl iu Codrcanu a fost [inut sub a paza extrem de severe':", eu toate ca nimeni nu a Incercat sa rcactioneze in vreun fel. Singurii care s-au agitat in preajma Tribunalului Militar au fost comunistii, care doreau ca in timpul procesului sa strige Iozinci favorabile motivatiilo r acuzarii!" . 101 1112 III]
46
Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 68-85. DANle, Food DGP, dosar or. 252/1938 . f. 24. Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 117- 118.
in tara , legionarii erau foarte dezoricntati, dcoarcee consricntizau ea lidcrullor nu mai poatc scapa ~i de accasta data de inchisoarc'". Corneliu Codreanu reprezcnta pcntru accstia un mit, era singurul scf pc ca re-I avuses cra vrcodata - "Cipitanlll". in tensiunea proccsului, autoritatile au intreprins uncori actiuni pripitc. Circulau zvon uri cii in ajunul pronuntarii sentintei, co mandanrul inchisorii Jilava a fost arcstat , deoarecc se dcseopcrise ca partieipa Ia un compIot care pregatca evadarea acuzatu lui 105 • [ntr-adevar, i n febru arie 1938 se pusesc la calc un plan de evadarc al lui Corneliu Codreanu de la Jilava, prin inlocuirca sa cu 0 pcrsoana carc-i scmana fizic, dar in luna mai, organizatia Bucurcsti era foartc slabitii de valul d c arcstari ca sa mai intrcprinda a ast fcl de actiune. in prc ajma proccsului, au fa st dist ribuitc rnai multe copii ale unei variantc a gcncalogici lui Comcliu Codrcanu . cu caractcr ofensator. Conform acc stcia. fami lia Zc lca-Codreanu provcnea dintr-o mixrura d e nationalitati central si est europene : tusi, ucrain cni, gcnnani, romani , eehi, iar majoritatca asccndentiler fuscsera delicvcnti sau avusc scra un ca racter viclcnr'". Atitudinca pop ulat ici fata de proees a fost indifercnta, iar c1 iteIe urbane mai dcgraba s-au bucurat dc rczultatul acp unii judiciare'", deoarecc dorca sa veda rezolvata accasta "problema" . Dupa anuntarca scntinjei Tribunalului MiIitar, Misca rca legiou ara a intrat in tr-un mare con de u mbra . In primul rand, populatia nu ma i mani festa simpatic pcn tru ca uza nationalistilor cxtrcmisti, dcoar ccc considera eli ten siuniI c din timpul proccsului putcau avea drep t consccinta insrabilitate la nivcl national. Acca sta situatic a fost favorizata in primu l rand d e pozitia fostelo r pan ide politicc dcmo craticc [ata de I~
Ibidem, p. 94. Ibidem, p. 96-97. 1D6 l bidem, p. 106- 113. 101 Ibidem , p. 96-97.
I ts
47
proccs':". Legionarii spuneau cii cei ma i intcrcsati de eondamnarca lui Corneliu Co dreanu crau libc ralii, pcntru ca Gheorghe Tatarcscu vr oia ca potentialul sau advcrsar la functia de primministru sa fie eliminat din calculele politice. National-taranistii, prin traditie, nu aprcciau extremismul Miscarii lcgionarc. Primii care luascra in scrios amcliorarea dczvoltarii organizatiei legionarc fcscscra national-taranistii Virgil Madgcaru ~i Annand Calincscu . Ccl dintdi chiar a avut de suferit repercursiuni, fiind atacat la mos ia sa de un grup de lcgionari, organizati dupa toate pro babilitatilc de 1..1 .xcntru". Ncgocierile d intre Corneli u Codrcanu si luliu Maniu din anul 1937, finalizat c cu .pacrul e lectoral", nu au fost acceptate de mcmbrii amb elor grupari, fiind mai deg raba 0 Intclcgcrc politica intrc scfi i accstora. in tcri tori u, lidcni national-taranisti si liberali nu numai ca au primit cu satisfactic arcstarca liderilor legionari, ba chiar au aprcciat di pcdeapsa data lui Corncliu Codrcanu era prca
mical O9• Lcgionarii din provincie au fest profund dczorientati de cursul cvenimentclor. Cci ma i radicali dintrc ei fuseserf arcs tati, iar noua lcg islatic spunea ea oriee material de propaganda legionar putca dcveni ob iect del ict. Pres iun ca asupra lor a de ven it mult ma i ma rc d upf publicarca Ju rnalului Consiliului de Ministri nr. 46.64 5 din 24 mai 1938, prin care a fost introd usa pcdcapsa eu moarrca'". Autoritatilc locale avca u toate motivel e sa se tcama de cx trcmismullcgionarilor. in cam pania elcctorala d in 1937 cxistascra numeroase abuzuri ale prcp aga ndistilor Part idu lui .Totul pentru Ta ra", care de multe ori umblau inarmat i. Existau nurneroase plangcri ale batrdnilor satelor ca nu mai exista respect ..11 tine rilor pentru batrani, deoarece gdrzi le legion are si cuz iste devcncau violente daca nu Ii sc raspundc 1..1 saluturilc proprii . De asemenea, violcntelc di ntrc garzilc lcgioIbidem, p. 97-98. Ibidem. llillbidem
108
109
48
narc si cuziste emu foartc du re, mai a les dup a anunta rca rczultatclor alegerilor din 20 dccembric 1937, in conditii lc in care adcptii fostu lui LA Ne (Liga Apanirii National-C rcstine} acu rn parte a PNC - se crc dca u Indrcptatiti sa preia .xontrclul strazii", deoarccc guvcrnul era condus de partidu l lor. La juma tatca lunii ianuaric 1938, Senatul Lcgionar, prin vocca lui Corncl iu Codrcanu, a fost ncvoit sa intcrv ina si sa recoma nde linistc, pen tru a nu favo riza tcndinta guve m ului de Inasprire a trutamcntului fala de Miscarca lcgionara. Cu toatc ca la nivcl de masa lcgionarii crnu rescmnati, dupfl condamnarca lui Corncliu Codrcanu au ramas cle men te ex trcmi src dispusc sa nu ia in sea ma riscul . Astfel ca, uncl e grupa ri ncorganizate de la .x x-ntru'' au dccis individual sa prcgateasca evadarca din inchisoare a lidc rului lcgtonar'!', da r fiira a intrcprindc actiuni concrete. A~a cum s-a prccizat mai sus, cxista un plan de cvadarc a lui Comeliu Codrcanu inca din februarie 1938, cunoscut insa de autoritati . Deoarece paza dctinutului era bine pusa la punct. iar condueerea de la Bucurcsri a Miscarii Icgionarc dezorgani zat a, accste planuri de la sfarsitul lunii mai au dus ee l mai probabil la are starca initiatorilor. Dupa fina lizarea proccsului si cm itcrca sentintci, Corneliu Cod rea nu a fast mutat din inchisoarca J ilava la Doftana. DC$i era cond amna t la zece ani munca silnica, no a efcctu at nici un minot de efort fizic, avfind doa r regim obisnuit de dctcnpc ' " . Inca de la inceput le-a recomandat Icgio narilor din afard sa no Intrcprinda actiuni de pro test si sa astcptc ca evenimcntelc intcmationalc sa aduca rezolvarea situatici lor politice. Corneliu Cod reanu a fost dintotdcauna adeptul utilizarii justitici, astfel ca imcdiat dupa cornunicarca sentintei a anuntat ci va face recu rs. Persona l, el nu crcdca in eficienta unui plan de ev adarc ~ i Ie-a cornunicat legionarilor sa se abtina de la astfel de activitati extrem e. Pen tru recurs , avocatii lui Corneliu Codreanu au foribidem, p. 99. '" H emcn, · Armm. · op, CIt., . p. 357.
III
49
mulat 15 motive de casarc a scntintci, printre care: faptul di aperarca nu a avut acccs la toate dosarcle incrimiuatorii, faptul di nu s-a acccptat in instanta citarea avocatului Rad ulescu-T hanir, eel despre ca re sp unea u ca a rcdactat scrisoarca de fclicitare catrc Adolf Hitler etc":'. Pana in toamna, avocati i lidcru lui lcgionar au fonnulat ma i rnulte astfel de contcstati i a le sentin[ci, dar toatc au fost respinse de Tribunalul M ilitar. Conditiilc de dctcntic din inch isoarca Doftana au fost bu ne, iar Corneliu Codrcanu nu s-a plans de trat amc nt, ba chi ar, dimp otr iva, a apreeiat mod ul in care se poartf persona lul inchisorii ell el. Rudcle de gra dul intfii i-au put ut face frccv cnt vizitc, aducandu-i si pachc rc. Accst ora Ie-a transrnis ea are acr, ca i sc face tratame nt mcdicamcntos crc.!" si ea legionarii trc buiau sa se abtina de la oriee actiunc ce putea provoca rcacpa autoritatilor, deoarecc ii .Jncurcau soc otclilc". EI mal spunea cii imprcju rarilc intcm ationalc nu pcrmitcau rcorganizarea si rccornanda ace lora care nu sunt disp usi sa astcpte ca pOI parasi
miscarce'", Cu toate acestea, informatiilc care aj ungeau in teritor iu cra u contradictorii, mai ales in luna august, ca nd sc spunea di cste tratat foarte sever!". Campania de dezinfonnare s-a legat de stratcgia noii cchipe de conducerc de la nivcl national, care in vara se reorganiza se si prcgatca actiuni vio lcnte . in ge nerc, au fas t recrutati membri no i, dispusi la saerificiu, sau legionari, recunoscuti ca cxtremisti. Conducerea inchisorii de la Doftana a fost nevo ita in accstc conditii sa Inasp rcasca mas urile de secur itate . In primu l rand, paza pc timp de noapte a fast serios consol idate si au fast solicitatc reflc ctoarc electrice mai putcrn ice. Au fa st reangajati mai multi ja ndanni care terminasera stagiul mi litar, motivaji de plati peste medic. Ratiilc de Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 120-121. Ibidem, p. 132-133. llS DANIC, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 69. 116 DANIC, Fond 10J, dosar nr. 54/1939, f. 67. ll3
lU
50
hra na ~i soldele au fost dub late, ver ificari lc in ra ndurilc pcrsonalulu i au fost inaspritc, iar jandannii nu aveau voie sa intre in contact cu det inutii. Pentru intimidare , conducerea inchi sorii a primi t ordin sa faca cxercitiile de tragere in apropierea zidurilor , iar fiecare jandarm trebuia sa aiba in dotarc in pcrmancnt a 100 de cartusc'", Dcsi nu au fost semna late tent ative de evadare, toate acc stca masuri de prccautie atesta faptul ca autoritatile cunostceu intcntiilc legionarilor si nu crau dispuse sa ristc. Eforturile de rcorganizarc s-au limitat doa r la segmentul rad ical al Miscarii legionare, deoarece mcrnbrii din teritoriu au fost din nou dcmora lizati de sentinta in proc esul fostilo r conduca tori ai Partidului .Torul pentru Tara" (august 1938). Dupa ee au fost dusi 0 perioada la Manast irea Tismana, in apri lie 1938 ei au fost mutati la Miercurea C iue. Deoarece nu Ii se judec ase proce sul, avea u statut de persoane cu domi eiliul obligatoriu, sub paza jandarmi lor. Dupe finalizarea procesului lui Cornel iu Codreanu, in vara s-a organi zat si pentru ei un proces, tot la Tribunalul Militar al Corp ului II Armata. Initia l, autoritatile au Incercat sa obtina de la fostii lideri ai Part idului "Totul pentru Tara" declaratii de fidclitate fata de noul regim l18 • Tenta tive nu a avut efect in acel moment, flindca ei eredeau, ca si Corneliu Codrea nu, di evolutiile intem ationalc Ie vor imbun atati situatia . Proccsul a inceput In 25 iulie 1938, dupa ce au fost adusi de la Miercurea Ciuc la inchisoarea Jilava. Sentinta le-a fost comunicata acuzati lor la 1 august: Alexandru Can tacuzino si Vasile Cristescu au primit, in lipsa (deoarece evadasc ra in timpul tran sportului), catc 9 ani de inchisoare; Gheo rghe Clime , Alexandru Christian Tell , Gheorghe Istrate, Mihai l Polihroniade, dr . Paul Craja, Trai an Cotiga, prof. Sima Simulescu, Virg il lonescu, Banica Dobre, col. Gheorghe Furdui , de. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu $i Radu Budiste anu , ca re 7 ani de inchi soare; Gheorghe Apo stol, Eugen Ioni ca si It7
11I1
Ibidem, dosar nr. 49/1938, f. 10·20. DANIC, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 133.
51
Aurel Se rafim, care 5 ani inch isoarc, iar preotul Nieo lae Georgcscu-Ed inct, 1 an Inchisoare'!". Era evi dent ca nic i e i nu vor ajungc sa execute pedeapsa pcn tru care au fost condamnati, iar evolutii lc intemationalc unna sa Ie .aeglezc'' sratutul. Dupa proces, au fost mutati de 1a Micrcurea Ciuc la inchisoarca de maxima siguranta Rdmnicu Samt. Aco lo nu mai aveau statut de rct inuti cu domiciliul obliga tor iu, fiind dctinuti pcntru pcdepse le pc care trcbuiau sa Ie execute. La Miercurea Ciuc, conditiilc de sec urita te nu au fost cele mai vig ilcntc. iar unii lcgionari au reusit sa cvadczc. Estc ~ i cazul unui important lidcr, Victor Sila ghi, care in noap te de 30-3 1 iulie a rcusit sa fuga, fiin d dat in urr uarirc gcnerala!". in ccle din unna, Corneliu Codreanu a fost ad us si ella Rarnnicu Sarat, fiind transfe rat de la Doftana in noapt ea de 15 scptcmbric. Conducerca inchisorii de la Doftan a s-a aratat pro fund multumita de deeizia venita de la Bucurcsti. deoarecc se tcmea de a evadare a deti nurului '! ' . Conform unor informatii, Comeliu Cod rea nu a apreciat poz itiv acest transfer $i le-a transrnis lcgionarilor ca in cura nd va icsi din Inchisoarc. Cu toate ca $i la Rfunnicu Sarat statca singur in cclula, ncputand sa ia legatura cu cei laiti legio nari a flati acolo , e l afi nna ca arc conditi i mai bune ca la Doft ana, ceca ee-l facca sa crc ada cit situati a lui sc va amctiora'" . La scurt timp dupa transfer. Comeliu Co drcanu sc pare ca ar f primit vizita gene ra lului Ion Bengliu, scful Inspeeto ratului General al Jandarmcriei, ceea ee a condus la ridicarea mora lului "Cap itan ului", pentru cii oficiali ai stat ului il co ntac tasera. Informatiilc acestea au ajuns prin sefii de j ude tc la leg ionarii din tc ritoriu, cu scopul de a Ie ridica moretut!". Prin sotia sa, Corneliu Cod reanu Ie-a transmis legionarilor sa Ibidem, dosar nr. 262/ 1940, f. 86. DAN le, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 124. n r Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. p. 135. 122 Ibidem, p. 137. m Ibidem, p. 137-138. I I'
120
52
se abjina de la cxcese si sa astcprc un context favorabil. Insa noua structure de conduccrc legionara so eonsolidase, iar in septembrie 1938 dispunea deja de armam ent'!'. Mesajele lui Codreanu, care sc afla in detentic, nu mai aveau acccasi valoare ea ~i atunei cand era libel' si putea coordona acti vitatilc 1egionarilor. Prcgatirile din vara anului 1938 pcntru evadarea lui Corneliu Codreanu erau deja avansate, fiind coo rdonate la nivcl central. Unul dintre planuri prcgatea evadarca "Capitanului" din inchi soarca de la Ramnicu Sara t, urmata de trccerea peste grani t3 in Gennania. A fost pus eu bine la punct , incat autc ritatilc nu au aflat dcsprc cxi stenta sa. Organizator ii evadarii au proc urat actc false !ji un pa saport pcntru Comcliu Codrcanu, care urma sa parascasca lara in eaz de rcusita pe la granit a eu Ungaria. Organizatiilc locale de pc raza itincrarulu i Ramnicu Sarat-Arud au avu t rcsponsabilitatca de a eonstitui echipc de catc trci lcgion ari, care urma u sa-l cseortezc pc distante mici, pentru a nu fi dcscopcritc. Au fost stabilite parole dc recunoasterc, distantele pc care trcbuiau sa Ie parcurga echipcl e etc. Nu sc poatc sti cat de cfie ient ar fi fost planul, Insa nu a fost pus in apli carc, datorit a refuzului lui Corneliu Codrcanu de a se supunc riscului . Dupa cum s-a afirmat anterior, inca din aprilic recomandase liniste membrilor din teritoriu. Conform spusclor unor contcmporani, Corneliu Codrcanu refuza sa mai crcadii cii poatc scapa cu viala in urma dctcntici si ca ar fi intrat Intr-o faza misticd, deoarece crcdca ca este trimis de Dumne zeu ca sa se sacrifice pentru .aalvarca natiunii"!". in serierile sale memorialisticc, Co rneliu Codreanu a facut numeroase trimitcri la divinitate in ascensiunea legionari lor. Infonnaria apare la mai multi memorialisti , rocst Inclinaru sa ercdem di ar fi existat 0 opo zitic a lui privind planurile de evadarc. In toamna anului 1938 , starea generala de spirit a legioDANI'C, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 129. Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 36; Dumitrescu-Bo rsa, Ion, op. cit., p. 266. IH
125
53
narilor se imbunatatise [ala de eea din primavara. De asemenca, contextul intemat ional lc era favorabil, Intrucat putcrca Germanici crcstea, mra ca marile state democratic e sa actionezc. Dupf ce in martic statu! nazist realizase Anschluss-us, la 29 scptcmbrie, 0 noua Inca lcare a drept ului intern ational Ie-a creat gennanilor satisfactii, prin deciziile Confcrinjci de la Miinc hen . Spcrantclc legionarilor s-au intensificat dupa Dicta tul de la Viena privind Cehoslovacia, de la 2 noiembrie. Multi dintre accs tia au crezut ca este yorba dcsprc contextul intemational la care facuse apel Corneliu Codreanu ~ i s-a creat un sen timent general de spcranta. No ua conducere organizatorica a incercat sa fortezc mana rege lui, distribuind une le manifeste de amenintarc!". Cu toate accstca, concl uzia gencrala este ca. prin con damnarea lui Corneli u Cod reanu, Miscarca legionara a primit 0 putcmica lovit ura de imagine si de forta. Ni vclul electoral atins in dcccmbrie 1937 a fast practic anulat de va lul de arestari ~ i condamnari din primavara si vara . Popul atia era ~i ca nemu ltum ita de sistemul partidclor politice, alluptelor si promisiunilor clcctorale etc . Regclc a fost sustinut constient si sinccr de corpul cctatcnc sc la lnccputul pcrioadei de rcgim autori tar. Legionarii, care vorbcau de un dcccniu dcsprc incficienta sistomului parlamcnt ar, au fost in 1938 victimele propriei propagande . Majoritatca membrilor veniti in perioada 1936-1937 (care rcprezentau majoritatea) s-au rescmnat cu ideea desf iintarii Partidului .Totul pentru Tara" si au sustinut politica regaHi. Latura cxtrcmista a organizatiei (care s-a mobilizat dupa primavara anu lu i 1938) era 0 factiune minora, adepts a violentei, pe fondul unei convingeri ideolog ice radicale. Cu toate cit in 1927 Corneliu Codreanu a infiintat Miscarca lcgionara drept o organizatie spirituald, in care aveau IDe numai cei care eredea u in .valorile'' ei, dupa 1936 a fost nevoit sa accep te siste mul membership-ului, ocazie cu care s-a integrat perfect in ''' Hemen, · Armm, · op. crr., . p. 358. 54
sistemul politic liberal. Cei care au aderat la Partidul "Totul pentru Tara" din principii .nottttcc" si nu ideologiee au plecat primi i dupa arcstarea lidcrilor, iar multi dintre ei au dcvenit func[ionari fideli noii structuri statale. Nu numai fostii membri ai Partidului "Totul pentru Tara" au facut aceasta, ci si membrii cclorlalte partide fostc parlamcntarc: PNL, PNT, PNC etc.
1.3. Moartea lui Comeliu Codreanu Desi Corneliu Codreanu se afla in Inchisoare, cu slabe perspective de a fi clibcrat curand, adcptii Miscarii Icgionarc aveau spcranta revcnirii liderilor lor pe sccna publica, in virtutea evolutici intcmationalc. Deoarcce Codreanu era un a m tiinih in 1938, nu s-a pus problema succcsiunii lui in modul eel mai serios. in timpul procesu lui din mai, Ie spusese avocatilor ca se temea ca va muri in urma dctentici, dar accasta ipotcza nu fuscse Iuata in serios de legionari. Corneliu Codreanu era pentru miscarca pe care a intemciat-o un mit ~i problema disparitiei lui fizice ar fi provocat instabilitate. Impresia gcncrala a fast ca el conducca autoritar Miscarca lcgionara si ca peste cuventul sau nu putea trece nimeni. in rcalitate, lucrurile nu stateau asa, insa aceasta nu se cunostea decat in cercuri restransc. Corneliu Codrcanu crease Senatul Legionar pentru a se consulta in probleme importante cu personalitati mai in varsta. Dcsi la lnccput proiectul nu avusesc rezultate, totusi, Inccpand eu 1937, in accasta structure sc luau deciziile de baza, care uneori nu corcspundeau cu parcrca lui Corneliu Codreanu in totalitate. Dupa 1936, in conducerea Partidului .Totul pcntru Tara" fusescra cooptatc catcva personalitati, care aveau un cuvant important de spus. Liderul lcgionar a stiut sa aplanezc orice conflict si sa dea imprcsia de unitate. Cazul Mihail Stelescu, care ii contestase calitatea de conducator al Miscarii lcgionarc, a fast rczolvat in mod foarte violent, Corneliu Codreanu ncfiind strain de actiunc, chiar daca nu a 55
pus-o ella ca lc. Dcoarccc Mihai l Stclcscu era banuit de co ntactc cu Coroana (care nu au fost dovcdite), pozitia liderul ui legionar nu a fost slabita. Trimiterea de frontul din Spania a lui Ion 1. Mota a fost de asemenea suspcctata a fi un element al luptci peruru putere in Miscarea leg ionara. in inte riorul organizatiei sc eredea ea Ion I. Mota era 0 pcrsoana mult mai bine prcgiitita intclectual dccat Comeli u Codreanu si cu 0 capaci tate organizatorica mai marc. insa accsta nu a ridicat niciodata prctcntii asup ra eonduecrii Miscarii legic narc, eel mai probabil pledind in Span ia din conving cri idcologicc. Chiar inaintc de a muri , unelc voc i afinnau ca eel care l-a dctcrm inat sa plcce a fost Corneliu Codreanu, dcoarccc devenise prea incomod. Estc putin probab il ca e l se fi dorit moartea lui Ion I. Mota, avand in vcderc ca in Spania au mai plecat Gheorghe Centacuzino-Graniccrul (prescd intele Partidului "TOIUI pentru Tara"), Vasile Marin (prescdintelc orga nizatiei Bucuresti) ~i Ion Dumitrescu-Borsa (sccrerarul general al part idului). insa era evident ca, dup a rnoartc a lui Ion I. Mota. rolul lui Corneliu Codrcanu de lidcr a devcnit incontcstabil . Ulterior alegcrilor din 1937, a mai existat un moment in care voei din partid au criticat struet ura putcrii - ianuarie 1938. Atunc i, un grup de membri vechi ai M iscar ii legionare, majoritatea din judetele Mo ldovei , au spus di noii co mandant i lcgionari (cum ar fi Mihai l Polihroniad e) aveau un raj prea important, in detrim cntul vechilor "cadre". Comeliu Codrean u a facut apel la unitatca Miscarii legionare in fata tenta tivci autcritatilor de represiune, iar contl ictul a fost aplanat. incarcerarea lui Comeliu Cod reanu a fost urma ta de instructiuni vagi privind succcs iunea. EI nu accepta ci putca pierde sefia Miscarii lcgionarc, dispunand ea mcmbrii fondatori sa preia organizarca, dupa care, icrarhic, unnau " gradc le" Icgionarc. in sa mcmbrii fond atori au ajuns in totalitatc in Inchisori sau li s-a stabi lit dom ici liul obli gatoriu, astfel ea atribut iilc organi zarii unnau sa Ie prcia "gradelc" Icgionarc nearestatc. Din lnchisoare, Corneliu Codreanu s-a ferit sa nominalizczc inraie56
tatea vreunui comandan r lcgionar, numind doar temporar responsabi li eu organizarea, dintre ee i afla]i in libcrtatc. Cu toat c ca la sfarsitul lunii septemb rie legionarii spcrau cf lidcrii lor vor fi clibcrati, in contextu l victorici Gcnnanici in problema cchoslovaca, Carol al Il-lca nu era dispus sa faca compromisuri privind rclatia cu Miscarea legionara. In 1938, nu a existut pract ic opozitie rata de regc, iar maj or itatca politicicnilor si clirclor se rcscmnascra en noul rcgim. Pc de alta parte, Icgionarii crau lipsiti dc valoare politics in toamna an ului 1938. Dcsi Comcliu Codreanu tsi exprimasc in dceembrie 1937 adez iunea fata de Axa ~i Adolf Hitler, de Ia Berlin nu vcnisc nici unfeed-back. Consticnti in primavara anulu i 1937 ca lcgionar ii nu pot cdstiga alcgcrilc", germanii nu au avut nici un fel de rcaqic fata dc partic iparca lor la actul elec toral, nici macar print r-u n mcsaj personal la nivcl de Lcgatic dip lomat ica. De asemcnca, in timpul procesului lui Codreanu, guvemul nazist dadu se dis poz itie diplomatil or de la Bucurcsti sa urmarcasca actul de ju stitie rara interven tii $i sa raporteze la Berlin. Pc tot parcursul anului 1938, gcrmanii nu S-3 U aratat intcrcsati de situatia Icgionarilor din lnchisori , Intrucat dupa realizarea Ansch luss-ului atcntia Ie era indreptatii sprc prob lema sudeta. Inccpfind din scptembric 1938, pentru a erea 0 stare de presiunc asupra rcgcl ui, Icgionarii reorgani zati la niv el central au Inccrc at sa des tabil izeze situatia intcrna, pri n actc de sabo taj". Pcntru Inccput, au fost trimisc scrisori dc amcni ntarc 1a adr csa rcgclui $i a lui Armand Calincscu, dar rara impact polit ic. Ma i tarziu, in noie mbrie, au fas t Intrcprinse uncle viole nte lmpotriva lntrcprind crilor cv reies ti, pentru a-l com promitc pc rcgc, si nu din antisem itism. D upa ce s-a da t Constitutia din fcbrua rie 1938, unii intelectuali s-au aratat ncmultumiti ell li s-au dat drcpturi cvrcilor, dcsi pc plan european tendinta era inversii. Lcgionarii au speculat accas ta ncmultumire $i l-au aeuzat pe • V ez isupra, p. 19. •• Vezi infra, p. 98-99.
57
Carol al Il-lca di era proteetorul evreilor, mai ales ca Elena Lupcscu era cvrcica crcstiuata. Autoritatilc au fiieut apel la Corncliu Codrcauu pentru a aplana tcnsiunca, iar aecsta a cmis 0 circulant d in Inchisoarc, prin care facca ap cl la linistc'". Se pare ca In aecl moment circularele sale nu mai aveau acccasi valoarc ea in urma Cll 0 j umatatc dc an, asa di organizatia clandestina a Icgionarilor a continuat planul de instaurare a dezordin ii. Dacf actiunilc lcgionarilor ar fi creat 0 stare sc mircvolu tionara, no ul regim ar fi avut mult de suferit la imagine, intrucat pro misese incctarca luptelor poli tice . Asa cii trebu iau Intrcprinsc milsuri mai concrete care sa dovcdcasca .domnia" ordinii. Autoritatilc dcpuscscra in vara cforturi scrioasc pentru a arata ca tincrctul nu mai era dispus la extremism, astfcl ca eehipe studcntcsti regale parcurseserf satele Romaniei pcntru a face obscrvatii asupra starii gcncralc. Imaginea legionarilor care organizau tabere de munca a fest inlocuita cu a tinerilor studenti care duceau c fort uri dc alfab ctizarc, dadcau instructiuni privind alimcntatia cchilibrata sau care Iaccau invcntarul gospodariilor tarane;; ti I2H. Agitatia i n rflndurilc lcgionarilor a crescut la 15 noicmbric 1938. cand rcgcl e a plccat ln tr-o calatorie la Londra si Paris. Cc i m ai scc ptici afirmau cii in accst timp Armand Calincscu avea de gdnd sil-l asasinczc pc Corncliu Codrcanu, profitand dc faptu l di monarhul nu era in tara si numcle lui nu putea fi asociat eu aeest evenimcnt. Pc de alta parte, radieal ii din conduccrea clandestine a Miscarii Icgionare credeau ca prin actiuni violente vcr crca 0 at mosfera de instabilitate , care va culmina eu clibcrarea lui Corncliu Codrcanu si chemarea Miscarii legionare fa guvemare'". Dcoarccc dcciziilc nu se mai luau de un for su perior sau in Intruniri pol itice, atit udinca legi onarilor in timpul prczcntc i lui Carol al II-lea in strainatatc a fos t inconsccvcnta. '" H' ' op. crr., . p. 358 . emcn, A rmm. "Ce au realizat studentii in 1938", in Universul, an LVI, nr. 39, 10 februarie 1939. p. 11. m Hemcn, . Armm,op. ' . p. 358 . ell., , I2H
58
Auto ritatilc au rcacponat in unna un ui incident in masura sa Iczczc in eel mai serios mod imaginea sigurante i st sccuritatii cctateanulu i. Rcctorul Univcrsitatii din Cluj , Florian Stefanescu-Goan ga, a fost impuscat de doi studenti, fiind ranit gray. Dcsi atentatorii nu au fost prinsi imcd iat, actiunea a fost asoci ala Cll noua tactica de sabotaj a Miscarii Icgionare si astfel era prcvizibila 0 rcacjic a autoritatilor. Anterior ace stui incident, 1a Obcrsalzbcrg (una din rcsedintclc lui Ad olf Hitler), la 24 00icmbrie, Carol al ll-lca avuscse 0 intrcvcdcre cu liderul de la Berlin, 1a care S-3U discutat problcmc legate de relatia color doua state ':". Cancc laru l Gc rmanici i-a co munica t lui Caro l al II-lea cs , dupa anexarca Austriei $i "rczolvarca" problemci sudcte, Re ichul nu mai avea intcrcse politicc in Europa Centrale si de Est, ci numai cconomicc'!'. Documcntcle germane nu rcleva intcrvcntii ale lui Adolf Hitler in problemclc interne ale Romanici si astfel estc de presupus ca regele a Inteles eli situatia lui . ' 1.12 . pentru Germama Co me liIII Cod reanu nu prezenta mtcres Autoritatilc de la Bucurcsti au avut into tdeauna probleme in a ap reeia pozitia Gennaniei fata de Miscarca legionara, deoarcce informatiile crau foarte vagi si eel mai adesea veneau prin inter mcd iul Legat ici Gennaniei de la Bucurcsti si nu de la lnaltii oficiali de la Berlin. Rezu ltatul Intrunirii dintre Carol al II-lea si Adolf Hitler a contat dccisiv in e1aborarca masurilor cc unnau sa fie luate pentru instaurarca ordinii interne. in seara de 29 noiembrie 1938, cornandantu l inehi sorii din Ramnicu Sarat a primit ordin de la generalul Ion Bengliu - spun uncle surse - s3-1 ridice pe Corneliu Codrcanu si pe alti 13 detinuti. numi ti de legionari ..Nicadorii" (asasinii lui I.G. Duea ) si ..Deccmvirii'' (asasinii lui Mino " M .S. Regele a fost invitat la dejun de cancelaru l Hitl er" , in Universul, an LV, or. 322, 23 noiembrie 1938, p. I. IJI Calafeteanu, lon, Romiini la Hitler, Bucu resti, Editura Univers Enc iclopedic, 1999, p. 18-23. u r H cmen, . A rmm, · op. cu., . p. 359 .
59
hail Stelese u). Nu Intamplator au fost asociati lui Corne liu Codrca nu ~i ee i 13 lcgionari, deoareec accstia intrasera deja in mitologia miscarii ea luptatori contra oponcntilor. Existau numeroasc cdntccc legionarc la adrcsa lor, fiind citati si in eeremonii. Saerifieiullor voluntar era praetie uuul dintre miturile cxi stcn[iale ale Miscarii legionare. in realitatc, sc aratasera extrcm de cruzi in timpul cxccutiilor, deoareec Mihail Stelcscu, dupf ec a fost lmpuscat, a fost ta iat eu topoa relc , eu toatc ea sc atla pe pat ul un ui spital. Conform dcclaratici data de comandantul Inchisorii ulterior, ord inul initial prcvcdca sa fie irnpuscati in j udctul Ramnieu Sarat, insa s-a j ust ifieat ea actiunca pu tea aduee prejudiciu Coroane i si ast fc1 au fast transfcrati la Ji lava lJ3 . Transportu l s-a facut intr-un carnien, iar ficcarc deli nut era Insojit de un jandunn inarmat. Uncle rclatari ultcriorc descriu ca cci transportati erau legati eu sfori la mani si la picioarc, dar ell toate aeestca au fast acuzati ca inccrcascra sa evadezc in timpul transportului. De ascmenca, unii mcmorialisti au relatat cii in cpoca s-a afinnat eli cci 14 au fost strangulati dc jandarmii carc-i Insotcau, dupa care au fost impuscati in spate pcntru a se motive tcntativa de evadarc'?'. Altc vcrsiuni mcmorialist iee afirma fap tul eii cc i prczcnti in camionul care i-au transportat pe eei 14 dctinuti nu crau j andar mi angajati 13 Inchisoarca Ramnicu Sarat, ci persoanc binc instruite anterior, care au avu t drcpt misiunc spccialii uc ide rca accsto ra . in or ice caz, cstc putin prob abil ea lcgionarii sa fi inecrcat sa cvadczc, avdnd in vcdc rc prccautiile luatc. Ineidentul s-a pctrccut in noaptca - sprc dimineata zilci de 30 noicmbric 1938, in padurea Tancabcsti (care sc afla intre Ploiesti si Bucurcsti). in primclc aile dupa anuntarca mortii lui ,.Oip itanul iI refuza pe Carol alll-lca'', in Historic , an II. nr, 28. martic 2004. p. 10-12. 1J4 Sturdza, llic-Vlad. Pribeag printr-un secol nebun. De fa Lcgiunea Arhanghelul Mihail la l.egtunea Sfniilla, Bucurcsti, Editura Vrcmea, 2002, p. 18. LlJ
60
Corneliu Codreanu, prin Bucurcsti circ ula zvon ul ca maiorul de j andarmi care a condus operat iunca ar fi primit 2 mil. de lei, iar fiecare d intrc jandarmii Iusotitori cdtc 2 de mii de lci 135• AI. Gregorian , comandatul inch isor ii Jilava (unde au fost adusi apoi ce i 14 morti) a dcclarat in 1940 ca in momcntul in care camionul a intrat pc poarta acesteia, pe la 9 dimineata, era Insotit de motociclisti si doi comisari rcgal i. Dcccdati i ar fi fost Ingropati in co mun langa 0 paduricc de sa lcami in afara zidurilor inch isorii, peste care s-ar fi ar uncat gunoaiclc amplasamcntului . Dupa acest moment, unu l d intre cci doi comisari ar Ii sunat la un supe rior, car uia i-a spus ca cci 14 au incercat sa eva deze de sub escorta':", Indiferent de modul cum au fast Ingropati, cstc ccrt ca in 1940, cand s-a efectuat des humarea, s-a gasit Intr-adcvar 0 g roapa comuns, iar cadavrele prczc ntau plaga pri n Impuscarc. In dupa-aruiaza dc 30 noicmbrie, a fast dat publ icitatii comun icatul oficial privind tcntativa de evadare de sub escorts a cclor 14 lcgionari: "in drcptul pudurii de la Ian. 30 al soselei Bucurcsti-Pluicsti, aut omobilclc In care sc aflau dcti nutii au fost atacate cu impuscaturi de nccunoscuti, care au disparut, ~i in acel moment transfcrarii, profitand de faptul ca transportul sc facca in automobile Brck tip, dcschise, pe tim p de noapte si ccata dense, au sarit din masini, Indreptendu-sc eu vadita intentic de a disparca in padurc. Jandarmii , dupa somatiilc legale, au fiicut uz de arma,,137. Atmosfera printrc legionar i a fas t dcstul de incerta, dcoarccc multora nu lc venea a crede ea a murit intr-adcva r Co dre anu. Fiindca stirile crau contradictorii, inca din 30 noicmbrie s-a avansat ideea cit ar fi cvadat, iar autor itatilc doreau sa escunda aeeasta pcn tru a-i descuraja pc lcgionari':". u .s B 01'1a, Z ahari tarta, op. CIt.' , p. 75. DANIe, Fond DGP, dosar nr. 255/ 1940, f. 56. m Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 352. 138 Totu, Vera, .jmplinirea destinulu l", in Permanente, an IV, nr. 5/2001. D6
61
La starea de incertitudine a contribuit si Elena Codreanu, sotia lui Corneliu Codrcanu, care s-a dus la aflarea stirii la lnchisoarca Jilava, unde i s-a comunicat cii nu a venit acolo nici un mort in noaptea prccederua':". Initial s-a crezut ca au fost omorati toti dctinutii legionari de la Rfimn icu Sarat, Insa in catcva rile rudcle unora au aflat ca sunt in viatal~G. Dupa publicarea comunicatului oficiat, nu a fost adoptata nici 0 rcactie, nici din partea legionarilor, dar nici din partca politicicnilor sau a elitclor intclcctualc':". Deja "problema" lui Corneliu Codreanu nu mai prezenta interes, teama de represiune contribuind mult la accasta atitudine. Dupa 30 noiembrie 1948 in Miscarea lcgionara a aparut problema "dispu ndcrilor" privind moartea "Capitanului". Se considcra inca de atunci cii numai actiuni le legionarilor aflati in libcrtate au cauzat actiunea radicala a autoritatilor. DC$i sc crcdca despre Miscarca Iegionara cii reprezenta un organism unitar, momentul acela de criza a provocat numeroase argumcntarii privind dclimitarea de cele Intdmplatc. Chiar in randul liderilor conduccrii clandes tine s-au fonnulat ierarhii ale responsabilitatii, iar fiecare a inccrcat sa plaseze altuia decizia privind actiunilc de sabotaj, considerate eauza mortii lui Corneliu Codreanu. La nivclul organizatiilor j udetcnc, disparitia conduciitorului a rcprczcntat punetul maxim de picrderc a incrcderii si sperantci. Majoritatea adeptilor au parasit ideaturile initialc, iar multi dintre liderii din Inchisori au scmnat de teama adeziuni la politica noului regim. Din acel moment, 0 pozitia fata de Carol al Il-lea au condus-o numai cativa lideri cxtrem de impulsivi, decisi sa razbunc actiunca autoritatilor chiar cu pretul victii. Astfel ca, se va dcclansa un val de atentate si tentative de asasinat, ale carer tinte erau chiar regele sau mcmbri ai anturajului sau. Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 150. '" T otu, V era, ,,I"mplini . trurea ... ". , In \oc. CIt. 141 Sturdza, Ilie-Vlad, op. cit., p. 19-20.
lJ9
62
Pcntru autoritati, disparitia fiz ica a lui Corneliu Codreanu a reprczentat .xezolvarca'' unei sp inoase probleme. Atat in randul legionarilor , cat si a cclorlalti opoza nti ai lui Caro l al Il-lca, a intrat teama de rcpresiunc. Inccpflnd cu deccm bric s-a iurcgistrat un val de adeziune la noul rcgim, ma i ales i n contcxt ul infiintarii FRN. Majoritatea functionarilor statului au aderat la aceasta structu ra, in frun te eu ecle mai irnportantc per son alitdti ale culturii. Lcgionarii n-au ma i rcprczc ntat 0 pro blema pentru stabilitatea statului pana in vara auului 1940 (cu cxccptia ce lor radical i, care vor fi anihilati pana la Inccput u i lunii martie 1939). Majoritatea legionari lor care au aderat la noua politica a statulu i au facut-o din convingcrc, deoareee crcdcau eil. nu mai era cazul sa fie i n permanent con flie t cu aut oritdtilc. Acest segment s-a extras din cci vcniti in Miscarca lcgionara dupa jumatate a ani lor 1930, cu noscuti de autoritatilc loca le si pasibili de sanctiuni administrative. Celmai important fenomen a fost aecla al noilor adcrcnti, nccunoscuti de organele Ministcrului de Internc, care s-au radic alizat ~i au spr ijinit actiunilc de sabotaj prcgatitc de legionarii rcfugiati la Berlin dupa primav ara an ului 1939. Ulteri or decesului "Capitanului", lupta penlru eontrolu l dccizici in Miscarca lcg ionara era deschisa in mod ofi cial. Dispoz iiiilc lui Corneliu Cadrcanu, foarte vag i, mai degrabii incurcau lucrurilc. in Miscarca legionara, sc fia era un element de baza, deoarece structure sc dorea a fi icrarhica. Lcgi onarii aveau sefi inca de la nivclul cuib ului, apoi scf de piasa, scf de jude], scf de regi une. Conform dispozitiilor lui Corne liu Codreanu, urmatoru l conducator ierarhie ar fi fas t Gheorghe Cl ime. Se pare ciidadusc indicatii in acest sens, un fel de testament nescris, in care in fru ntca liste i de succesori statca Gh eo rghe Clime 142 . Insa, inccpand din aprilie 19 38, acesta sc afla Inchis aliituri de rest ul co nducatorilor importanti. Astfel ca, lupta pent ru putere unnau sa a dea lidcri i din csaloanclc inferioarc si in primul rand 142 Perculcscu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit $i realitate, Buc urcsti, Edilura Noua Alternative, 1997, p. 142.
63
fosrii scfi ai organizatiilor din teritoriu. Cel mai important cstc faptul ca nu a existat un arbitru al accstci compctitii, iar ficcarc si-a creat argumcntc proprii. In pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Codreanu, accst i potcntiali lidcri nici nu prca aveau ee cond uce, dcoarccc organizatia era 0 umbra palida a celei din 1937 si trcbuiau sa giiseasca modalitati noi de contact cu tcritoriul, dar mai ales de actiune, in conditiilc vigi lcntci sta tului. Dupa moartea lui Comcliu Codrcanu, politica autoritatilor [aia de Icgionari s-a Imbunatatit in mod scmnificativ. Cu exccptia cclor radicali si acclora care nu dorcau sa semneze declara Iii de fidelitate [ata de rege, multi au putut sa sc intoarca la veehile slujbe functionarcsti san sa act ivezc lara tcama de perchezitii. Prin disparitia lui Comeliu Codreanu, statui a beneficiat de linistc pc plan intern, iar tinerii nationalisti nu mai aveau un ideal de apara t. Treptat, ei s-au resemnat cu accasta dispari tic, acccp tandu- l pe monarh.
64
Capit olu i 2 Noua eHta Problema sehimbul ui de gcneratie in fruntea Miscarii legionarc s-a pus inccpand eu valul de ar cstari prin tre conducatorii parti dului (apr. 1938) . in accl moment, Miscarca lcgionarf a trccut prin cca ma i scrioasa crizf de la Inf iintarc, deoarece nici un lider dimas libc r nu putea emite prctcntii ca era legitim pcntru a prclua rcsponsabilitatile organizatorice. Princi pal ul responsabi l pentru vidul de autoritatc din pri mavara anului 1938 a fa st Corneliu Codreanu, care nu a pre gatit "cadre" spccial izatc pentru a prelua functiile de raspundcrc in caz de .nvaric''. La nivcl Iocal, conducator ii j udetelor si rcgiunilor fuscscra schimbati periodic, pentru a nu sc ccnstitui centre de putere cc ar fi putut crea prcsiuni. Corncli u Codrcanu se inscria astfcl in Iinia liderilor de pa rtide nationalistc cxtrcruiste din Europa, care doreau putcrca numai pcntru ei si dueeau o politica de izolarc a pcrsoa nclor ineomodc. Documcntcle si lucrtirilc de speeial itate publicatc pana in prezcnt nu rclcva cxistcnta unci lupte pcntru pu rcre in per ioad a 1927- 1938, asa eil. orice spccu latii, re lata te anterior $i in Jucrarea de fata, nu au sust ine rc sol ida. Comeliu Codreanu efectuase ultima .rotatic a cadrelo r" in pri mavara anului 1937, cfind au fost schimbati toti sc f i de judctc. Inaintc eu cgtcva zilc de publi carea dccrctului privin d dcsfii ntarca partidclo r po liticc, Comcliu Codrcanu a cfcctuat 0 noua impartire pe rcgiuni a Mi scarii lcgionare (IS martie). Partidul .Totul pcntru Tara" fuscs c dcsfiintat eu 0 luna Inaint c si astfcl cstc de presu pus cit noua organig rama trcbuia sa asig ure functionarca ne-poli tica a organizatici in timpul dictatu rii regale. Numarul regiunilor lcgionarc a fost atunci redus de la 13 la 9: Rcgiunea Muntcnia, Rcgiun ea O itenia, Rcgiun ca Dobrogca, Rcgiu nca Mo ldova, Regiunea Basarabia, Rcgiu nea Buco vina , Re giunea Ardealul , Regiunca Crisana si 65
Rcgi nnca Timisoarn. in ficcarc rcgtunc, urma sa functicnczc un comandamcnt lcgionar", Este de prcsupus ca din nou s-a op eral o schimbarc de lideri la nivcl regional, mai ales ca uncle judete au icsit din vcchiul sis tem de subordonare. Cel ma i probabil, nu a fost timp sa sc consolidcze noilc rclatii di ntrc .xcnt ru" si organizatiilc locale, deoarcce dupd decretul de dcsfiintarc a part ide lor si intcrziccrca activitdtilcr politice, relatia icrarhica din cadrul Miscarii Legionara nu a rnai functionat perfect. Dupa arcstarea lui Comcliu Codrcanu. se va duce 0 IUPla pentru putere intre lidcrii secundari ai M iscarii legio nare si in primu l rand intre fcstii scf de judete $i regiuni. Dcoarccc accastfl Iupta s-a purtat in clandestinitare, nu a cxistat niei un arbitru, iar de eele ma i multo ori a fost 0 lipsa de eoordonare a actiunilor, ca re a provocat rcperc ursiuni asupra celo r aflati in inchisori. indt de la incepu tul .xompctitici'', era previzib il di ce ntrul de putcrc care va rcusi sa asigure eel ma i cfic ient rclatia eu tcr itori ul uvea sfl fie castigator. Cu toatc ca inca ma i traia Corncliu Codrcauu. existau parcri di nu ma i pu tea scapa vi u d in dctcnt ic si ast fcl a exi sta t $i 0 ncglijcn ta pr ivind actiunile cc putcau pune in pericol viata fost ilor co nducato ri. lnccpand din toamna an ului 1938. co nducerca clandestine a o rganizatici a intreprins actiuni violcntc co ntra stat ului, iar autoritatilc au fost nevo ite sa rcact ionczc. Exis tau informatii ca legionarii rad icali prcgat cau activitati rcvo lutionare teroristc. iar la adrcsa rcgclui si a inal tilor dcmnitari au fost em ise scrisori de amcnintarc. Dupa moartea lui Comeliu Codreanu, cci mai radi cal i d intre noii lideri au pregati t un plan de lovitura de stat. in acest scop au ina nnat cui burilc tcror istc, devenind pe riculosi pcnt ro stabilitatca interne. De tcama, cei aflati in Inchisori au preferat sa ad erc la noul rcgim si sa afi nne d i au rcnun tat la vee hile idea luri. in ce le d in urma, statuI a rcusit sa nculral izczc factor ii de , Zamfirescu, Dragos, Leginnea Arnanghetul Mihaii. DC' fa mit la reulitate, Bucuresti, Editura Enciclc pcdica, 1997. P. 250-254.
66
instabili tarc, iar conducerca clandcstiua s-a rcfugiat in Gennania, de unde astcpta un prilej favorabil pentru a cfcctua prcsi uni asupra lui Carol al II-lea.
1. /. "Como1ldame1Jfele de prig oa1la u •
Dupa arcstarea lui Corneliu Codreanu, entuziasmul legionarilor de dupa alegerilc din 1937 a scazut drastic. Desi in aprilie autor itatile nu intrcprinscscra masuri foartc radicalc pcnt ru a ncutraliza Miscarca lcgionara, in tcritoriu chiar ,,!:.'Tadcle" legionarc au intrat in dcfcnsiva. Acest fcnomcn a fost rezultatul politici i membership-ului practicata dupa 1936, conform careia veehilc standardc de reerutare a membrilor au fost abandonate. Prevedcrile initialc stipulau ca un Icgionar putca dcvcui mcmbru al organizatici numai dupa trei ani, limp in care trebuia sa dovcdcasca faptul ea si-a insusit toate .cvalorile" organizatici si mai ales ca era dispu s la sacrificiu ~i la activitate in ilcgalitatc. Ccl mai afectat de situatia din aprilic 1938 a fost chiar Comeliu Codrcanu, care a trimis de la Jilava 0 scrisoare prin carc -si anita dczamagirca si recomanda legionari lor urmariti de autoril.ifj s,1 stca ascunsi timp de sase luni, timp in care el tsi va ispasi pcdcapsa din .procesul Iorga" . De asemcnca, le-a recomandat camarazilor sa nu Intrcpr inda nici un act nccumpatat, pentru a nu mari numerul eelor arcstati", in timpul proccs ului din mai, acestc instructiuni au fost rcspeetate si de sefii orga nizatiilor rcgio nale, care au dispus legionarilor sa nu intreprinda actc personale de razbunare, pcntru a nu fi afectata situatia lui Corne liu Codreanu. Ei Ie-au comunieat subordonatilor ca. ultc• Se va folosi pluralul, fiindca compcnenta .Comandamentclui de pr igoana'' s-a modificat de multe ori, fimctje de arestarile facute de au-
torit.iti si de capacitatca noilor lideri de a-s! gasidomicilii clandestine. 2
Procesele lui Cornettu Zelea Codreanu, vel. II, ed. Radu- Dan
Vlad, Bucuresti, Editura Majadahonda, 2000, p. 44-4 5.
67
rior vcrdictului, se vor lua dccizii privind viitorul Miscani legionare, insa atunci era pcriculos sa reactionczc, deoarece se putca ajunge chiar Ia lupte de strada''. Instructiunilc au fest insusitc de legionarii din tcritoriu, insa sc poate spunc cfi acc stora Ie-a fast si teams sa ristc a cventua1<1 crcstarc dacd ar f protcstat. Cci care au trimis rotusi scr isor i ..organe lor'' de anchcta crau membri ncimportanti ai Miscdrii legionare, facand gestul deoarece crau marcati de charisma lui Comcliu Codreanu. Imcdia t dupa publiearca decrct ului de desfiintarc a partidclor po litico, un general in rczcrvil a trimis un pro test rcgclu i pr in care dcplangca control ul prcsci, arcstarca legio narilor si afirma ca singurii cap abili sa asigurare ordi nca intcma emu luliu Ma niu, genera lui Ion A ntoneseu si Comeliu Codrcanu''. in general , astfel de scrisori erau anonimc, asa cum a fast cazul si protestului unui grup de eleve de Iiecu din lasi, care Invinovatcau Tribunalu l M ilitar al Corpului 11 Armata ca aducea acuzc ncdrcpte lui Co meliu Codrcanu. care, in vi ziunea lor, era crou a l tinc retului si regencrato rul moral al natiuni{ Altcori . tot voci izo latc au acuzat justitia di. era in slujba Pala tului ~ i di ducca 0 campanie ncdrcapta in care il afirma ca Zclca6 Codrcanu era st rain si se afla in slujba uno r puteri stn1ine • in accste co nditii, dace lidcrii de rang see undar nu s-ar f mobili zat pentru rcorganizarea structurii centrale de conducere, ee l mai probabil Mi scarea lcgionara s-a r fi stins. Oricu m. ind iferent de ee urmau sa faca noii conducatori, suucrum din 1937 a Miscarii Iegionare fusese eomplet dczasamblata, jar impactu l asupra clcctoratu lui nu ma i putca f an ulat. Primul val de arcstari facut printre conducatorii Miscarii legi onare a fost bine pus la pun ct si a avut cficiema ma xima. J
Ibidem, p. 49.
~ DANIC, Fond DGP, dosar nr. 25311939, f. 1-2. 5 Procesele Ill; Corneiiu Zclea Codreanu, p. 90-9 1. 6
68
Ibidem, p. 72-76.
Ccle ma i importante pcrsonalitari ale organizatici au ajuns in ccntrclc de dctcntic lara incidcntc . Conducatorii de rang secundar s-au mobilizat dupa noaptea de 16 sprc 17 aprilic si au Incercat sa pecaleascn vigilcnta autoritatilor, cu toate di aces tea Ie cunostcau domici liile. Ca urmarc a accstui fapt , clita sccundara a Miscilrii Icgionare (mai ales de la nivel local) a fost ncvoita sa-si parascasdi familia si slujbele $i sa intrc in ilcgalitatc. Cel mai probabil, daca nu ar fi ales accasta solutio, ar fi fest arcstata $i condamnata la diferite pcdcpsc. Cci mai multi dintrc cci ca re au organizat "Comandamentele de prigoana" crau lideri locali radicali, care in timpul campaniilor electorate avuscscra ciocniri cu j andarmi i sau care publicascra mauifcstc ostile autoritati lor statulu i. in majoritate, crau functiouari publici, care nu si-ar fi gasit locul in cadrul nou lui rcgim datoritf trcc utului lor teg ionar, cunoscut de autoritari. Preotul Ion Dumitrcscu-Borsa fuscsc sccrctar general al Partidului .Totul pentru Ta ra", iar la sfarsitul anul ui 1936 a fac ut parte din grup ul legionarilor care au plecat sa lupte pe frontul nat iona listilor din Spania. Era un apropiat al lui Corneliu Codreanu $i al lui Gheorghe Clime, insa nu a fost arcstat in noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938. La aflarea stirii privind arestarilc, a fugit de la domiciliu, iar fami lia si-a lasat-o in grija lui Victor Biris (fast procuror la Oravita, care a fast dat afara pcntru ca nu a vo tat Constitutia din 1938). Ion DumitrescuBorsa a intrat in clandestinitate alaturi de Titi Cristescu, iar pentru Iuceput s-au ascuns la parintii acestu ia din urma, in cartierul buc urcstcan Tc i. Deoarcce rcscdinta parintilor lui Titi Cristescu n u era cunoscuta de autori tilti, pcntru 0 perioada eel doi au putut locu i acolo lara probleme, pana la organizarea prim ulu i .Comandamenr de prigoaua'" . Ion Antoniu fusese prcscdintclc cercu lui st udcntcsc Bucurcsti, iar in aprilic 1938 exercita profesia dc avocat. Dcoarece 7 Dumitrcscu-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii legionare. Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., p. 234.
69
activa de mult tim p in Capi tala, d ispu nca de lcgaturi si putea coordon a rcorganizarca. in plus, avca ~i pos ibilita tca de a-si l ascu nde domiciliul. probabil prin rclatii de famil ie . Un a lt lider secundar era Ion Belgea, ell functii in organizatia Buc uresti a pa rtid ului .Totul pen tru Tara" inain te de desfiintarc. Fusese bib liotecar la Academia Romana si d ispunea de uncle rclatii prin care putea sa -~ i sch im be frcc vent domiciliul'. ina inte de arestarca lui Com eli u Codreanu fusesc scful sau de Cabinet". Horia Sima, unul dint re liderii d in te ritoriu care
70
ca re in 1932 a fast numit profcsor la liccul din Caranscbes. in
accst eras a pus bazcle prim cJor organ izatii legionarc, deve nind scful judctului Caras in acclasi an". in 1934 S-il mutat la Liccu l "Coriolan Brcdiccanu" din Lugoj si a devenit scf al judetului Severin. A fa st ridicat la "gradul" de comandant lcgionar de Corneliu Codrcauu in 1935, eu ocazia num irii in functia de scf al Regiunii a X-a Timisoara". Rapoartclc autoritat ilor po liticncsti locale il prczcntau drept un foa rtc abil conduciitor. mai ales datoritf propagan dci facutc in rf indurile taranilor. Documentele rclat caza ca rccrutarea mc mbrilor se facc a discret, prin propaganda de la am la am, pcntru ca noii adcrcrui sa nu fie cunoscuti de autoritat i. In accleasi rapoartc, nuclcul constituit de Horia Sima in Regiunea Banat era considcra t foarte peric ulos pcntru ordinca publica in cazul in care s-ar fi rcalizat o schimbarc de rcgim'". Dato rita ca litatilo r sale , Ha ria Sima a ramas la conduccrca ju detclor Severi n si a Regiunii a X-a Timi soara !;'i dupa reorganizarea din 1937 eu toate cii tcndinta gene-
rala era de .fotatie a cadrelor". Proccutual, regiunca condusa de Ha ria Sima s-a plasat pc loc ul al do ilea pc tara la alegerilc din 1937, cI dev enind unul dintre cci mai tincri dcputati. Nicolac Petresc u era de ascmcnca unul dintrc organizatorii abili a i Miscarii legionarc la nivel loca l. Dcvcn isc membru in timpul studcutiei la Bucuresti, in 1928. Fiind original' din Faga ras, cat limp a fast student a impulsionat organizarea legionari lor din acel judct. Dupa co a tcrminat facultatea ( 1932) a deve nit profesor de lieeu la Alb a-Iu lia, dupa care s-a mutat la Sibi u l ll .
Exilui, an VI, nr. 1·2, noiembric-decembric 1969, p. 3-6. 15 Pctculescu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit si realitate, Bucuresti, Editura Noua Altemativa, 1997, p. 142-147. I ~ Mifcoveanu. dr., Serban, Corneliu Z. Codrcanu attce va decal Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Editura Crater, 1996, p. 38 . 17 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 17/1937 , f. 108- 109. 18 Sima, Horia, .Docurncntare. S-a stins si Nicolae Petrescu. Circulara'', In Tara si Exitul. an V, nr. 5-6, manie-aprilie 1969, p. 24.
71
in 1936 orga uizatia Sib iu a pr iruit d ispoz itic de la Bucuresti sa tiparcasca lucrarc a lui Corucliu Codrcauu, Pentru Lcgionari, dcoarccc In Capitals Il U a put ut trcce de ccnz ura. Prof itand de u nele rclati i, Nicolac I'ctrascu a rcusit sa obti nil aprobarca procurorului militar, care l-u sfatuit sa 0 tiparcascf rcpcdc. A lucr at chiar c l la corcctura, ala turi de 0 cchipa rcst rdnsa, si a rcusit sa scoata cartca tara intervcntia ccnznrii '". Dupa .rotajta eadrclor" di n 1937, Nicol ae Pctrascu a de vcn it scful Rcgiu nii a 20 IX-a Sibiu . in rno mcntul valului de arcstari, acosta a scap at deoarecc avca pc rol dou a procese de Ies majestate (la S ibiu si Craiova) si au toritatilc ercdeau ca va fi condamnat in urma accstcra . i n cele din urma, a fost achitat in ambclc cazuri , dar dupa al doilea proces a intrat i n c landcs tinita tc si plccat Ia Bucurcsti". Autoritatca noilor conduciitori a fas t intarita la jumatatca lunii iulie de prczcnta in .Comandamcntclc de prigoana" a d oi lidcri importanti ai partidului, arcstati in sca ra de 16 sprc 17 aprilic - Vasile Cristescu si A lcxandru Cantacuzino. Hi au rcusit sa fug[1 de sub cscort a in noaptea de 16 sprc 17 iun ie, in timp ce crau transfcrati de la Mie rc urea Ciue sprc Jila va in vedcrca procesufut" . Pcntru a cvada, cei doi , care sc a flau singuri inrr-un eo mpart iment de tre n, au sarit pc gca m in drcptul Brasevului . dupa care s-au dcsparttt ". Vasile Cristescu a icsit des tul de ,,~ifonat" in un na cvadarii, lovindu-sc gra y la fatil in mo mcntul impactului eu sol ul. S-a dcplasat eu greu la locuinta legion arul ui N icolae Cons tantin din Brasov, und e a stat timp de doua sa ptama ni. Nu a iesi r din ascunzatoa re sa, luand legerura ell Bucu restiul prin intcrmcdiul organi zatie i locale, con19 Chioreanu, Nistor, Monninte vii, lasi. lnstitutul European, 1992, p. 29. ' " S'una , H" . p. 24. ona, In 1OC. ctt., 21 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 33. !! DANIC, Fond DGr , dosar nr. 15/ 1938, f. I S3. 23 ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 56.
72
H
dusa de un anume 13ordea nu . Vasile Cristescu fusese inain tc de arestare profesor de istorie la Liceul "Gheorghe Lazar" . in acclasi timp era asistcntul lui Vasile Parvan la Univcrsitatea din Bucurcsri, fiind 0 ta· nara spcranta a arhcologici ro mancsti. Era unul dintrc cci mai importanti intclcctuali ai Miscarii lcgionarc ~i avea 0 pozitic politi ca rcmarcabila in organizatic. A lcxandru Cantacuzino facca ~i cl parte din clita lcgionara, fiin d exponent al ar ipi i a ristocraticc a eo nducerii . in acclas i timp, era unu l dintre cci mai cxtrcmisti dcctrinari, iar idcilc sale in trau de multe ori in contradic tic eu ale cclorlalti co nduciitori. Alcxandr u Cantacuzino orga nizase Congrcsul Studentesc de la Targu Mu res di n 1936 si gcs tionasc formarca .cchipclor de sacrific iu". Dupa cvadarc, acesta se stabilise in Bucurcsti, unde rcu sca sa se ascunda de vigilcnta autoritatilor prin intenncdiu l rudclor sale, pe care organc1e Ministcrului de Interne nu indrazncau sa Ie pcrchczijioneze'". Lista s-a cxti ns ulterior eu pcrsoanc venite din csaloancle sceundare ale miscerii , majoritatca intrand pentru prima data in prim -planul organizatici. in general, mcmbni .Comandamentclor de prigoana" au fost unit i dc se nti mente cxtrcmistc ~ i cra u di spusi la sac rificiu. Ei au fe st avantajati de fapru l cii crau exponcrui ai organizatiilor locale, stabilind mai use r si mai di seret contactul cu acestca. Supravictuirea .Comandamc nrclor de pr igoana'' s-a datoral in marc part e rcactivarii sistcmului cotiza [iilor, da r si sprij inu lui finan ci er veni t dc la Asociatia .Prictenii Lcgiu nii", ca re a continuat sa crcada in idca luri le cxt rcmiste, ehiar in mo ment ul in ca re Miscarea legionara se rad ieali zasc. Problema eonduecri i Miscarii legionarc nu se pusesc pana in 1938 din punet de vedcrc institutio nal, ea in cc1c1alte partidc, dcoarccc fondatori i ci a u acec ptat ca avcau un conduca tor unic, 24 H
Ibidem , dosar or. 252/ 1940, f. 164. Ibidem, dosar or. 15/1938, f. 184.
73
iar lcgitimitat ca lui a rcprczcntat un subicct tabu. Cu toate di
se-
lui Pa nidulu i ..Totul pcn tru Tara" nu a fast Comcliu Codreanu, ci Gh eorghe Cantacu zino-Granicerul. ~i apoi Ghe orghe Clime, ..Capitanul'' a rama s lidcrul spiritual incontestabil al misca rii. Comcliu Codreanu s-a ferit sa dctina functii administrative in cadrul organizatiei, probabil pent ru ca autoritatile sa nu-l poani face rcsponsabil dc abuzurile lcgionarilor. Co drc anu a inccrca t sfl cxti ndf orga niz arca patcmali sta de lu nivcl central si in celulclc de baza ale Misciiri i Icgionare cu iburilc. Conform dispozitiilor lui, oricine putea pune bazclc unui cui b ~ i dace sc dovcdca un bun organi zator, dcvcnea seful acc stuia. in ca drul Miscarii lcgionare, conducatorii organizatiilor local e nu aveau nevoie de invcstirea conduccrii centrale, iar prom ovarca se faceau in unna unci competitii interne, in care cfistiga ee l mai bun mobi lizator. Memb rii cu ibului crau rcs ponsabili in primul rand in fata scfului de cuib, iar mai apoi acosta raspundca pcntru actiunil c grupului sau in fata super i26 orilor ierarhici • in caz de activitatc in ilcgali tatc, cuib ur ile de pc 0 anum itii raw se puteau mob iliza la nivel local, rara interver nia .xcntrului" ~i tsi duc eau activitatca in funct ic de icrarhiilc pe care Ie stabilcau ad-hoc. in accstc conditii, .xcntrul" trimi rca numai anumitc mcsaje, tan'! sa fie ncvoic sa aiba contactc pcrmancnte eu teritoriul. Aceasta era difcrcnta organizatorica fata dc partidele politice, care erau pennancnt in co nta ct oficial cu filialclc d in tc ritoriu si care in caz de ilcgal itatc nu mai putcau Intrcprind c nici un fel de activitat i. Cu toate eli dispozitiilc ofic iale a le lui Co rne liu Cod reanu dadcau libertate de o rganizarc cuiburilor, icrarhiilc erau bine definite, pentru ca situatia sa nu scapc de sub control. Daca mcm brii cuiburilor acccptau sa activeze si in ilegalitate, trcbuiau sa execute ord incle .xentrului'' rara a face comcntarii si rara a sc implica inegal. Conform regu lilor stabilirc de la "centro", " toti 16
Zelea-Codrcanu, Cornetiu, Pel/tnt l.egiona ri, vol. I, Bucu-
rcsti. Editura Scare, 1999, p. 263.
74
Icgionarii vor avca a singura pitrerc", iar .ncexccutarca un ui ordin constituie una di n ccle mai mari grescli posibi lc':". Corncliu Codrcanu nu acccpta nici 0 abatcre de la dircctia stabilita in condini "de avaric" si astfel sustinca ca Icgionari "vor merge uniti chiar pc un dru m rau (grcsit), pcntru ca drumul eel mai rfi u estc dczunirea,,211. Pentru legionarii care rsi insuscau idealurile lcgionarc pana la capat, exeeutarea unui ordi n era ,,0 chcstiune de onoare?". In momentul in care s-a pus problema rcorganizarii miscarii in conditiilc dctcntiei prineipalilor Iideri, cam accasta era prcgatirca ideologies a Icgionari lor. Bxista 0 oarccare ccrtitudine a tnsusiri i aeestor principii, deoarecc memb rii organizatiei inainte de a fi pr imiti in cuiburi trcbu iau sa parcu rga 0 pcrioada dc prcgatirc ideologica . A vfind in vcdcre imprcjurarile di n primavara an ului 1938, era ccrt ea numai elementele cele ma i cxtrcmistc sau indoctrinate erau dispuse sa sc organizezc la nivel local clandestin, pentru a in tra in legatura eu noi i scfi de la Bucuresti. Dupa arcstarca lui Corneliu Codrcanu si a principalilor lideri, eo nducerea forma la a Miscarii leg iona re a luat -o eel mai ina lt "grad" lcgionar aflat in libertate - Radu Mir onovici (con w fonn dispozitiilor "Ciipitanu lui"i . Ierarhic, cI era Comandant a l .Bunci Vcstiri", fiind $i Intemcictor al Legiunii. Deoareee era ciiutat de autor itati, nu putca sa organizezc eadrclc atlate in libcrtate $i statea ascuns. La 30 aprilic a avut lac pri ma Intrunirc a "gradclor" Icgionarc, in urma convocarii facute de Andrei Ioncscu, Intr-un imobil necunoseut de autoritati (in strada Oltarului nr . 3). Rcspectiva intrunirc a avut doar rolul dc an aliza a 27 Zelea-Codreanu, Comeliu, Carticica sefulut de euib, Bucuresti, f.e., 2000, p. 27-54. 28 Ibidem, p. 46. 29 Ibidem, p. 30. 30 Palaghita, Stefan, Garda de Fier sprc reinvierea Romdniei, Buc uresti, Editura Roza Vanturilor, 1993, p. 110-1 11.
75
cfcct ivclor dispo nibile, dcoarccc inc:"! nu sc stabil ise legal statutul fina l al lui Com cliu Co dreanu. Prescdin te al adund rii a fest Ion Belgea si au mai participat: Radu Mironovici, Nicole(a Nicole scu , Victor Dragoruircscu. Andrei Ioncscu, Ti ti Cristescu, Ion Dumitrescu-Borsa, Valeriu Card u, Ion Anton iu, Stelian Stanicel, lon-Victor Vojcn, Nicolac Horodniceanu, Lucia Trandafir, Horia Sima etc." Cci prczenti erau membri ai cuibur ilor din Bucurcsti, cu cxceptia lui Il oria Sima, ca re era singuru l comandant Icgiona r din provincic prczcnt la intruuirc. El rcusisc sa fuga din Lugoj , dupa cc a stal douf zile la Episcopia grcco-catclica din ace I e ras, iar ulterior locuind Ia cunost intc ale sale din Capitalil. Horia Sima a fost desemnat sa stabilcascii lcgaturilc cu prov incia, intrucat nu era cunoscu t de cadrele Ministcrului dc Interne din Bucu rcsti. Mai avc a ava ntaj ul ca locuia la pcrsoanc care nu avcau lcgatura cu Mi scarca Icgionara (dcoarece se nascusc si crescuse in Bucurcsti, av ea multe cunosrintc in Capitu la, care nu stiau cii era legionar si ca era in confl ict cu autoritatilc statului). Pe I
DANIe, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 85,
n Palaghili'i , Stefan, 01'. cit., p. Ill , n Ihidem . ~4 Dumitrescu-Borsa, ton. 01'. cit, p. 238.
76
tacte firave in Banar", undc fuscsc sc f de regiune pa na in momentu l desfiintarii Partidului .Torul pentru Tara" . Deoarece Ion Bcl gca a fa st are stat si tran sferat la Micrcurea Ciuc, la 16 iunie s-au intrunit din nou comandantii legionari pcntru a descmna un nou lider al grupului . Gh eorghe Cli me (aflat in in chi soare), dupa cc a aflat ca Ion Belgca a fa st arcstat, l-a nominalizat pe Ion Anton iu. Insa a fost prins si cl de aut ori tati cateva zile rna i tarziu. Pcntru moment, conducerea "Cornandamcntului dc prigoaua" a fost luatf de Constantin Papanace (conform unci liste trimisa de Gheorghe Cl ime)36. Acesta nu a put ut intrcprinde practic nici 0 masura, fiind arcstat la 25 iulic (grupu l macedonenilor din Miscarea lcgionarf era acuzat ca prcgatca asasinarca regelui cu ocazia funerariilor regine i Maria)" . Cu toate ca a fost cliberat la catcva zile, ncavaud lcgaturi dircctc cu student! macedoneni cxt rcmisti care pre gateau inca din rnartie atcntate contra inal tilor dcmnitari, Constantin Papanaee a treb uit sa piece din Bucu rcsti ~ i sa se ascunda in provincie. Ha ria Sirna era la Inccp utul lunii august singurul mcmbru al .Comandamc nrului de prigoana" activ, reu sind sa stabilc asca lcgaturi cu judctclc din Transilvania si Bucovi ne. in dcmcrsul sau a fast ajutat si de Nicolac Pctrascu, care in iulie intrase in clan destinitate si venise de la Sibiu la Bucuresti pcntru a ajuta la rcorganizarca Miscarii lcgionarc". D upf arcstarca lui Iordache Nicoanl la inccputullunii septcmbrie, Haria Sima a rcusi t sa controleze si organizatiile din Capirala". Cu toatc ca nu era printre liderii cunoscuti ai Miscari i Icgionarc, Horia Sima intcrceptasc de facto conduccrca in vara anulu i 1938, prin lcga turilc pc care lc stabilise cu organizat iile terito riale. in luna septcmbrie s-a produs 0 noua reorganizare a Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. liS . 36 Milcoveanu, dr., Serban, oj). cit., p. 45-46 . 37 Palaghita, Stefan, op. cit., p. [1 1. . p. JJ . ."C1·uoreanu, N·Istor, op. cu., 39 Procesele lui Comeliu Zeiea Codreanu, p. 116. 35
77
"Comandamcntului de prigoaua", in conditiilc in care Va sile Cr istescu si Alcxa ndru Cantacuzino cvadascra. Dupa mu tarea lui Comeliu Codrcan u de la Doftana la Ramnicu Sarat, contactul eu aeesta sc putea face mult mai user prin sotia sa care avea d reptul sa-l viz iteze de cate or i solicita. In accs te conditii, lidcrul spiritua l a l Miscarii lcgio narc putea deveni a rbitrul cc ntrclor de putere din .Comandamcmul de prigoana", eu toate ca in mod oficia l a facut numc roasc apelu ri la linis te. Ha ria Sima a spec ula t d in timp accst moment, iar imp reuna cu Constantin Papanacc a preluat inca din vara ingrijirca sotic i lui Cod rean u. Prin intennediul accstcia, Ho ria Sima a cerut aeeeplui scfului Icgio narilor sa prcia conducerca organizatici, dcoarece nu era c unoseut in Bucurcsti. Pcntru a ca pata importanta, ccrcrca sa a fest facuta printr-un bilct seris de Ion DumitrcscuBorsa, care se into rscsc din Basara bia [avfind ~i acordul lui Constantin Pap anaee). Horia Sima i-a ma i transmis lui Cornel iu Codreanu cii in aceasta cali tate oficiala putea sa organizeze si transportul in siguranta al lui Vas ile Cris tesc u de la Brasov la Bucures ri, pr in lcgaturile pe care Ie avea in teritoriu' ". Cererca lui Horia Sima nu a fost satis facura de Iidcrul legionar in totalitatc, in scnsul ca I-a desemnat pc Vasile Cristescu sa preia conducerca .Comandarocnrulu; de prigoana''. Tot usi, con form dispozitiilor lui Corneliu Codrcanu, Haria Sima a devenit in mod oficial respon sabil cu organizarea tcritoriului trebuind sa sc sfatuiasca si cu Constantin Papanacc". Noi i struc turi i s-a adaugat si A lexandru Cantacuz ino. Pe fondul unei rcorga niz ari la nivelul cuiburilor, mcmbrii "Com andamcn tului de prigoana" au co ndus in corpore cam pania de presiuni asupra a utoritatilor din toa mna anului 1938.
Dumitrescu- Borsa, Ion, op. cit., p. 240-24 1. Papanace, Constantin, Cazul Horta Sima si Miscarea Legionarii (ultima discutie avula Cli [ostui Comandant), f.l., Bditura ElisaYaros, 1998, p. 19·20. 40 41
78
Dcsi "Comandamcntele de prigo aua" de la Bucu resti sufereau numeraase modificari de structure datorate dcscopcririi lidcrilor, rcorganizarea in tcritoriu a deeurs rclat iv bine , datorita pregatirii idcologice cxpuse mai sus, da r ~ i cxpcricntci legio narilor vcchi care mai trccuscra prin pcrioade de clandcstini tatc. Chcia mobil izaui cfieiente a membri lor extrcmisti ai Miscarii leg ionarc a fost organizarca rclativ profcsionala a orga nizat ici. Cclc patru .x orpun'' lcgionarc: al iutclcctual ilor, al studcntilor, al muncitorilor ~i al clevilor au putut sa se rcorga nizczc tanl intcrvcnti a .xxmtrului", ci doa r la semn alu l acestuia. "Comand amente lc de prigoana" au avut rol ul de a asigu ra coordonarca activitatilor, dar ~i de a clabora strateg ii de actiunc. Activitatca intclectual ilor in timp ul pcrioadci de c landes tinitate din 1938- 1940 s-a redus aproape cxclusiv la nivelul Bucurcs tiului, dcoarccc aici puteau ofc ri informat ii importante privind plan urile autoritat ilor. In Ca pirala, accstia cra u incad rati in asa- num itul Corp al .Razletilor", din care faccau parte doctori, avocati, functio nari, prcoti etc ., grup care actiona ind ividual. Prin infonnatiilc pc care Ie obrineau panicipand la d iferite activitati culturale, sport ive sau artistice , i-au infonnat pc mem brii "Comandamentelor de prigo ana" dcsprc intcntiile guvcmu lui si ma i a les desprc stadi ul urmaririi noilor lideri lcgionari' ". St udentimea constituia unu l din elemcnte le de baza ale Miscarii lcgionare inca de la fondare, dar abia in 1936 UNSCR a pu tut fi controlata excl usiv de nat ionalistii extremis ti. In special stu dcntii de la Drep t ~i Medici ne s-au ind reptat spre Miseare a lcgionara, fiind "clemente" radicale. Ei crau in majoritate fii ai paturii de mij loc de la sate (preoti, invatatori, tArani insta riti) si de la erase". Din Corp ul Studcntesc Lcgionar (CSL) s-au rccrut at "clemente" violcnte care prcgatcau atentatc asupra DANIe , Fond DOP, dosar nr. 28011938, f. 2-5. Heinen, Armi n, Legiunea Arhanghelul Mihail. Miscare sociaki si orgoniuuie potittca. 0 contributie la problema fascismului international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 376. 42
4.1
79
dcmni tarilor statului. Ei sc organizau relativ repe dc in faculrati si avcau avantaju l ca nu putcau fi idcntificati imediat. Studentii care nu loc uiau la camino nu se trcccau in cfi rtilc de imobil si astfel erau greu de controlat. Propaganda lor sc dcsfasura in univcrsitati, ciimine studcntesti snu cu prilejul divcrsclor con fcrintc. Organ izarca era rcalizata pe facultati, iar in intcriorul acestora pc scctii". in pcri oada clan dcst initdtii, in uuivcrsitati s-au facut grupc de studcnti Icgionari in funcpc de regiunile din care provencau, pentru a facilita propaganda in provinc ie. Corpul Muncitoresc Lcgionar (CML) a fost infiintat in 1936 si a rcusit sa reeruteze 0 mare parte a muncitorilor care nu au adcrat la principi ilc comuniste. Multi dintre mcmbrii CML crau muncitori de prima general ie, mai slab salarizati ~i traind in conditii seminlrale.~5 Prineipalcle eentre ale organizatici au fost in Bucurcsri, Valea Jiului, la Uzincle Astra Arad, IAR Brasov , in porturile Galati, Brai!a, Constanta si Gi urgiu, la intrcprindcrile pctrol icrc de pe Valea Prahovci. in per ioada clandcsti nitatii, din rand urilc lor au fost recrutatc .echipc de sacrificiu" (folosite in mica rnasura pana in septcmbrie 1940). Principalul aport al CM L a fa st eel financiar, deoarece mun citorii calificati castigau destul de bine si s-au ararat dispusi sa-s i achite la timp cotizatiile'". " Fraliile de Cruce" (Fd C) activau in randu l clevilor de liceu, iar imp ortanta lui nu a fost eu nimie mai redusa dedit a celorla ltor corpu ri. Accasta organizatic din interioru l Miscarii legionare a fost structurata de Gheorghe Istrate dupe 1935. Organizarca era ascmenea cuiburilor, insf la nivcl ul claselor de liccu. Ca si in cuib urilc de legionari, obtinerea statutului de membru FdC se facea in urma unui stadiu de preg atire. Blcvi i sub 14 ani erau numit i .Fratiori de Cruce" si luau cunostinta de principal clc clemente ale doctrinei legionarc. Stadiul prcga~~ DANIC, Fond DG P, dosar nr. 28011938, f. 16-18.
Heinen, Armin, op. cit., p. 380. ~6 DAN IC, Fond DOP, dosar nr. 280/193 8. f. 19-23.
45
80
titor de intrarc in FdC sc facca in cadrul ,.Manunchiului de pricteni", dupa care, in unna unci cxaminari privind lns usirca doctrinci ~i asupra caractcru lui, sc putea patrundc in organizatic . in general, in ficca rc rcscdinpi de jude] cxista 0 organizatie FdC, dcoarcee cxista eel putin un lieeu . Absolvcntii FdC urmau sil dcvina legionari dupa ee impl incau 18 ani, iar daca devcneau studcn]i intrau in CSL 47. in 1936, aproxirnativ 2% din clcvii Iiccclor crau iuscri si in FdC, dar probabil numar ul simpat izanti lor era mul t mai marc". in timpul clandcstinitat ii, orgauizatiilc FdC crau eelc mai active, deoarccc rcalizau transferul corcspondentci dintrc em isarii "Comandamcntelor de prigoana'' si organizatiilc locale. Pcntru ca crau banuiti de activitali legionare in mai mica masura dedit alrc categorii, elcvii de lieeu au asigurat supo rtul com unicational a l activitatilor din pcrioada 1938-1940. Ei nu au participat la actiunilc radiealteroristc dccat in eazur i izolate'". in anii ilcgal itatii .carliste'', principala modalitate de mentincre a spcrantci Icgio narilor a fost lansarea de zvonuri . in pew rioa da intcrbclica raspdndirca infonnatic i se facea cu mijloacc rudimcntarc, iar radioul era la lnccput. in sate, prcsa scrisa aju ngea de cele mai rnulte ori eu intarzicrc . Astfcl ca, pr in difcriti emisari informatiilc despre Miscarca lcgionara ajungca la mcmbrii cui burilor, dcformatc de mu lte ori pentru ca organizatiilc loca le sa nu rcnuntc la atasamentul fata de Legiunc. in perioada 1938-1940, pr ineipala "t inta" a zvonurilor in Miscarca legionarf a fost Comeliu Cod reanu. Despre accsta se spunea ca era in siguranta, iar Indata ce co ntextu l intern 0 va permite sc va impune in fruntea guvernului . Irncd iat dupii pronu ntarea sentintci de condamnare, lcgionarii din tcritoriu au primit unele in47 Rosca, Nicolae, Ce este Friitla de Cruce. Origini-OrganizareDoctrine, 2004, (30 ia-
nuarie 2004). 48 Heinen, Armin, op. cit., p. 375. 49 DANIe, Fond DGP, dosarnr. 280/1938, (3 .
81
fonnau i con form caro ra Codrcanu sc afla in Gcrmania, deoarcec fug isc imprcunit e ll direeto rul Inchisorii Jil ava in timpul proccsului'". Tactica aceasta e ra folosi ta pent ru legionarii care avcnu dubii privi nd continuarca activitiltii in conditii de ilegaIitate. Pcntru eei convinsi ca Miscarca lcgionara putca cuecri puterca pr in actiuni violcnte (in specia l in j udctcle din Transilvania unde avca colaboratori Horia Sima), sc trimitcau mcsaje conform carom autoritat ilc se purtau dur eu Co rncliu Codrcanu", dcsi mcsajclc acestuia din inehisoarc afirmau contrariuI. Chiar inai ntc de 30 noiembrie 1938, in uncle rcgiuni s-a lansat zvonul ca autor itatilc l-ar fi omorat pc Comeliu Codrcanu - probabil pcntru a se recruta noi adepti pentru cc lule le teroriste $i pe ntru a spori motivatia radicahlor" . Dcbusolarea produsa de strategia .Comandamcnrclor de prigoana" a fest marc, cac i, chiar du pa moart ca lui Cornel iu Codrcanu, multi IlU crcdeau in comunic aIde oficialc, astcprdnd mcsaj c de la 11011a condueere clandest ind. Rco rganizarca Miscani lcgionarc in tcritoriu a Inccpur la sc urt timp dup f condamnarea lui Corneliu Codreanu si a fost condusa de mcmbrii .Cornandnmcmclor de prigoana" in toate fazelc accs toru. Pcntru inccput, rcorganizarca a fast coordo naHi de lordache Nicoa ra si Victor Dragomirescu, care aveau lcgaturi mai ales in randul studcntilor din Buc urcsti. in vizi unca lor, punetul forte al actiuni rrcbuia sa fie Corpul "Mota-Marin". Acesta fuscse infiintat in 1937 de Comeliu Codreanu si sc dorca a fi un organism de natura paramilitara al Miscarii lcgionarc. in faza initiala au Cost rccrutati tincri eu alura atlctica, dar opozitia auto ritatilor fata de 0 ascmenea struct ura radicals a sistat organizarca. Totusi, la nivcl institutiona l Corpul "MotaMar in" a co ntinuat sa cxiste, iar in vara anului 1938 era cond us de lordachc Nicoara, cunose ut ca stude nt radical. Vict or Dragom ireseu era in va ra an ului 1938 ~i scful FdC, dupd aresIbidem, dosar nr. 11 /1938. f. 8. DANIe , Fond IOJ. dosar nr. 5411939, f. 103. ~2 DANl C, Fond DGP, dosar nr. 1611938, f. I I.
5/)
51
82
tarea in noaptea de 16 spre 17 aprilie a lui G heorghe Istratc. in primele circulare emise de ace asta stru ctu re de rcorganizarc, cuiburile crau atcntionatc ca si-a facut aparitia studentul de pro fcsie, cum sp unca u ei, care era agent a l Sigurantci si care urmaroa idcntificarca structuri lor Icgionare in tcritoriu. Inca de la lnccput, "Comandamc ntul de prigo ana" anu nta prin circulare secrete cuiburile din teritoriu ca nu exista nic i un ordin de liniste si ca trebuiau Intrcpri nsc ecti vitati de rcorganizarc. Inca de atunei se aprecia ca sansclc de supravictuirc ale lui Corneliu Cod rean u in Inchisoarc cra u red use si de aceca organizatiilc locale aveau dat oria sa se lnarmeze voluntar, fiira a mai astepta ordine de la " centru" in aceasta directte". Aetiv itatea clandestine a provocat uncle modificari in struc tura o rganizatorica traditionala a euiburilor. Sc dintclc trcbuiau sa se faca de doua ori pc saptamanfi, iar scfii de cu ib avc au 0 bliga tia sa raportczc in ee l ma i scurt timp supe rioritor ierarhici structura organizatii lor locale: numa rul mem bril or, nivelul de dcvotament etc." Incepand cu luna iulie, legionarii nu mai aveau voie sa se int runcasca in locuri publicc, ci numai in paduri sau pc marginea raurilor unde se facca baie, ra.ra a rid ica dubii privind activitatilc lor. Lcgatu ra dintre cuiburi unna sa sc faca prin intermediul FdC, dcoarccc clcvi i crau banuiti in mica masu ra de act ivitati clandestine". Incepand din aceasta faza , cotizatia a obtinut iarasi 0 insemnatate fundamcntala pentru supr avietuirca Miscarii legio nare. Nu se rcnuntasc niciodata la colcctarea ei, insa dupa dez voltarea Pa rtidului .Totul pentru Tara" nu mai a fost un el ement central de fin antare, ci s-a folosit pe ntru necesitatile Iocale. Cuiburile, conform noilor instructiuni primite, aveau da toria sa se lngrijeasca de dcs tinatia cotizat iilor, iar eca mai marc parte a accstora sa ajunga la dispoz itia "ComandamenIbidem, dosar or. 15/ 1938, f. 149-150 . Ibidem, f. 45. 55 Ibidem, f.45-4 6. 53
54
83
tului de prigoa na':". Nu cxista informatii ea s-ar fi impus Hoi cuantumuri ale cotizatiilor, da r avand in vcdcrc ca fiecarc mcmbru contribu ia lunar ell sumc de bani de valori constantc, "Comandamcntclc de prigoana" au avut fond uri suficiente pcntru a pregati acti vitat i tcro riste. Primul .Comandamcnr de prigoana" si-a fixat [inta de luem apl'oape in totalitatc 10 randul CSL. lnaintc de a intra in vacanta, studcntii au primit dispozit ii sa reorganizczc structuriIe loc ale conform noilor principii. Ei trcbuiuu sa sc asigure ca scfii de euiburi sc intalncau numai in locuri neutilizatc in mod curent (In special in paduri si munti). Lcgatura Cll "centro I" urma sa sc faca cxclusiv prin curieri, pcntru ea mc mbrii organizatiilor locale sa nu sc cxpuna dcscopcririi de catrc autoritati~7. Masura era bine gandita, deoarcce idcntificarca unui membru al cuibului putea atrage deco nspirarca intr cgii rctele. Aceasta deoarece localitatilc nu a vca u multi locuitori si pricteniile dintre mem brii comunitatii erau user de idcn tificat . Din accasta cauza, "Comandamentul de prigoana" a decis sa schimbc structura cuibur ilor pcntru ca Icgionarii vechi cra u cunoscuti de autoritdti. Inccpand cu luna iulic 1938, a inceput 0 campanie de rccrutarc de noi cadre, care sa nu fie banuitc de comunitatca Jocala'", O rgani zatonc, masura a fost eficienta, insa s-a dcviat de la critcriul traditiona l de rccrutarc a membrilor. Con form dispozitiilor lui Corneliu Co dreanu, un aspirant la statutul de lcg iona r treb uia sa parcurga un stagiu de prcgatire de tre i an i, dupa care era veri ficat daca si-a Insusit principiilc doctrinare. No ii membri au fast intcgrati in cuibu ri instantaneu, iar pc cei mai multi dintre ci i-a at ras caractcrul extremist-vio lent al noii organizari. inaintc de arestare, Iordachc Nicoara (care sc atla in fruntea .Comaudamen rulu i de prigoana") a iuccrcat sa cxtinda S61bidcm, f. 18. S7 Ibidem, dosar or. 11/1938, f.238. ~8 Ibidem, f. 224-225.
84
activitatea Co rp ului .Jvlota-Ma rin" in terit ori u. in accst scop a plecat in j udctclc din Moldova pcntru a cval ua posibilitatilc. Paralel cu actiunca lui, in judctcle din Mu ntenia si T ransilvania a fost trimis Vic tor Dmgorrurcscu". Solutia rcorganiza rii in clandcstinitate prin intermcd iul Corpului "Mota-Ma rin" nu a fast cficienta in ccle din urma, de oarece s-a limit at aproxima tiv la nivclu l Bucurcstiului , iar in al doilea rand i-a implicat numai pe studc nti. Dupa venirca lui Herin Sima la eondueerea .Cornaudamentului de pr igoa na", acesta a schirnbat strat egia de actiune, in sensul ca a mobilizat toate .corpuri le'' legionarc. inainte de a inccpc sa stabilcasca rclatii eu fostele euiburi, a impartit co ruanda pc rcgiuni. EI le-a transmis celor care act ivau in ilegalitate sa nu astcpte instructiuni de la .ccruru" si di trcbuiau sa se mobilizeze individual, in functic de ncccsitatilc tinutului'" . Pentru a facilita co ntactul Cll teritor iu l, Ho ria Sima a creal trei com andamc ntc rcgionalc: la Iasi (pen tru Bucovina, Basarabia si Moldo va ), la Bucu rcsti (pc ntru Oltenia, Mun tenia si Dob rogcn) si la Cluj (pcntru Transilvania si Banet). Fiecarc [inut urrna sa aiba un comitet format din trci lcgiona ri. Acestora li se subordonau organizariilc loca le, iar membrii comitetelor urmau sa stabilcasca lcgaturi cu scfii comandamentclor rcgionalc". La Bucurcs ri. cxista 0 pcrsoana care facca lcgatura intre dc lcgatii rcgiun ilor si Horia Sima. Aceasta persoand nu era in cvidcntclc M inistcrului de Interne deo areee Ha ria Sima a avut grija sa desem uezc legionari din provincic, in special din Transilvania . In gene ral, student ii au primit acca sta rcsponsabi litate. Odat a ajunsi in Bucuresti, dele gatii Inc hiria u 0 camera la o adresa co municata din timp co ma nda me ntelor rcgiona le. A~ ibidem, dosar nr. 54/1939. f. 103. • Tinut = unitate administrat ive creal! de Caro l al II-lea in
tirnpul regimului sau autoritar. care re unea mai multe judete 611 61
DAN IC, Fond DGP , dosar nr.15/1938, f. 90. Ibidem, f. 24 1.
85
ccsria intrau in lcgarura prin parole cu persoana de lcgaturii, carc-i lndrumau spre loeurile unde urmau sa se vada cu Horia Sima. Intfllnirile dintrc acesta si delegati au avut loe pe strazi sau in localuri publicc ~ i niciodata la domiciliul sau, pentru a nu exista riscul identificarii de catre politie" . Propaganda pentru racolarea de noi mcmbri sau de actiyare a fostelor cuiburilor s-a filcut cu multa atentie. inca de la inccput, Horia Sima a anuntat prcgatirca unor actiuni violente si de aceea a dat dispozitii ca fiecare membru al cuibului sa strfmga in eel mai scurt timp suma de 50 de lei pentru a satisface uncle chcltuicli necesare prcgatirii reactiei fata de autoritatilc statului'". De asemcnca, scful "Comandamentului de prigoana" a dat dispozitii in luna august membrilor CML sa rccrutczc noi muneitori in aeest corp (in special la rafinariile de petrol de pc Valea Prahovci)". Integrarea muncitorilor in activitatca de clandcstinitatc avca rolul de a aduec bani pentru campania tcrorista pc care a prcgatca noul "Comandament de prigoaua". Horia Sima s-a Indrcptat sprc Valea Prahovci dcoarccc muncitorii de acolo crau binc pHHiti ~ i puteau cotiza substantial, iar prin apropicrea de Bucurcsti so diminua din riseul transfcrulu i de fonduri. Conform circularclor crnisc in luna august 1938, in fruntea cuiburilor trebuiau plasati mcmbri noi ai Miscilrii legionare, care aveau avantajul ea nu crau banuiti de autoritati". Dar, in acelasi timp, ei nu erau .Jegionari vcritabili" conform dispozitiilor organizatoriee emise de Corneliu Codreanu. Noile cuiburi erau reduse ea numar 1a nivelul de cinei clemente, sub denumirea de "mana de lcgionari". De asemenea, corcspondcnta si arhiva trebuia sa fie tinutii de mcmbrii eare nu mai activasera in Miscarca Iegionara" . Conform dosar nr. 252/1939, f.295 . dosar nr. 4/1938, f. 216-217 . 641bidem, f. 184. 65 Ibidem . 66 Ibidem, f. 319-320. 621bidem,
63Ibidem,
86
noilor dis pozitii, in masu ra pos ibilitatilcr, legionarii trcbuiau sa faca propaganda in afara judctclor de rcse di nta, dcoarccc aiei nu crau cunoscuti de autoritatile polit icncsti sau de jandanni". Femeile nu mai aveau drcptul sa activcze, pcntru cil. se con sidcra di puteau ce da mai user prcsi unilor in eaz de descopcri rc" . Une le organizati i locale au folos it mctodc originalc pcnt ru a rcstabil i lcga turi lc. in vara anulu i 1938, autoritatilc se confru ntau c u fcnomcnul sabotarii activitatii cc hipelor regale" la sate dc cn rc legionari. Ei se intcgrau in rcs pec tivclc ech ipe, iar pc langa faptul ca Ie dctumau sc opul initial, transmit cau informati i sp rc scfii de c uiburi care acrivau in cla ndcstinit atc" . i n Banat, tincrii lcgionar i au In fiin tat in sate ech ipe de fot bal, iar Incepand cu august 1938 au organizat compc titii. Prin intermcdi ul acestor dc plasari se facca u schimburi de informatii ~ i sc transmiteau mesaj e de la "Comandamente!e de prigoa na?" . Struc tura conspirativa gandi ta de Horia S ima a fost me n, inuta !ii dupa ce in frun tca .Coman damenrului de pri goana'' a ven it Vasile Crist escu, deoarece accsta nu avca contactc in tcritoriu. Horia Sima avca intruniri regulate cu dclegatii d in provineie, iar in Tra nsilvania sc folosea de lcgaturilc proprii sa u de ale lui Nicolac Pctrascu. Cci doi fuscscra eolcgi in facu ltate, iar dupa 1935 au colaborat in ca litatc de lidcr i ai Rcg iun ilor Timisoara ~ i Sibiu. Autornatilc loca le info rrn ascra inca din 1937 .x cntrul' ' dcsprc modalitatea co nspirativa ell ca re lucra Horia S ima. Dupa tuna iulie 1938, Sima rcusisc sa puna la cale o retca de co ntactc care sc Intindea de la Buc ures ti pana la Ti -
67 Ibidem, dosar nr. 1611938, f. 82. " Ibidem, f. 60. • Regimul carfist a dispus ea pe timpul vacantei , studentii sa se constituie in •.ecbipc regale" ca re sa studicze starea taranilor $i a satelor Roman iei. Asrfel. autcritatile sperau ca tinerii vor fi indcpartati
de Miscarea legionara. ,. Ibidem , dosar nr. 278/ 1938, f. 8. 'II Ibidem, dosar nr. 15/ 1938, f.66.
87
misoara. cu uncle pozitii in Bucovina ~ i la lasi". La inceputul lunii septembric 1938, primelc cfort uri de inarmarc au dat roade, autoriratilc dcscopcr ind in Bucovina arscnalc de armc albe ~i de foe, achizitionatc in scopul comitcrii unor atcntatc". Conform dispozitiilor date in august, ficcarc organizatic trcbuia sa prcgatcasca eelule tcroristc. Membrii accstora urmau sa sc inarmczc si sa actioncze pe eon t propnu". Rezultatele "pe tcrcn" ale "Comandame ntclor de prigoanii" in vara anului 1938 au fost destul de modeste, in eiuda cforturilor. in special s-au tiparit manifesto ell atacuri impotriva lui Nieolae Icrga" sau Armand Calincscu74 (considcrati priucipali i responsabili pentru arcstarea lui Comcliu Codrcanu). Raspdndirca acesto ra se facca fie de la om la om, prin inlenncdiul cunost intelor lcgionarilor, fic prin intennediul FdCistilor care Ie plasau in curiilc postalc" . Tiparirea sc realiza la nivellocal, unde cxistau inca din pcrioada activitatii legale centre de multiplicarc nccuncscutc de autoritati. Cea mai importanta uctivitatc de propaganda din pcriouda amintita a fost tiparirca si distribuirca brosuni Adeviindui despre procesu l lui Comeliu Z Codreanu. Maiu 1938. Tcxtul fusese scris de Ion Belgea ~ i euprindea note luate de participantii la procesul lui Comeliu Codreanu din 25-27 mai 1938, plus comentarii prin care scntinja era prezentatii ca ncdrcaptn". Haria Sima i-a dat manuscrisul lui Nieolae Petrescu, care s-a dcplasat la Sibiu undc avca relatii la tipografia organizatiei religioasc ..Oastea Domnului" (aco lo editase in 1936 si lucrarea Pentru Legionarh. Brosura a fost tipiirita in 4.000 de cxem• Vezi Anexa ttr, 3. 1 1 DANIC . Fond DGP. dosar nr. 4/1938, f. 288. 71 Ibidem, dosar nr. 54/1939, f. 108. 73 Ibidem, dosar nr. 11 /1 938, f. 224. 74 Procesele lui Carneliu Zelea Codreanu, p. 117. 7~ DANle, Fond DGP. dosar nr. 1111938, f. 224. 71> Procesele lui COr11e1i1i Zelea Codreanu, p. 116.
88
plarc, iar tirajul a fost complcr la j umatatca luni i august" . Distribupa unna sa se faca p rin curicri ai co manda mcntclor rcgionale ~ i tra nsportatc in cantitaj i mici pcnr ru a nu fi descoper ite. Brosurilc care trc buiau sa ajungf In Cluj au fos t ioSt1 .xapturatc" de autoritati in timpul Iransportului, ulterior fiind idcnt ificata si tipogrnfia. Nicolac Pctr ascu a rcusir in timp utiI sa fuga din Sibiu la Bucurcsti". Cu toate ca a fost idcntificat locul de tiparire ale brosurii, accasta a rcusir sa fie disrribuita in toata tar a. La sfarsitullunii august apar primclc informatii privind cxistcnta brosurii, pc can d Hori a S ima lnccpusc organizarca comandamentc lor regio nalc. Este posi bi l ea brosurilc sa fi fost prc! uate de tori rcprczcntantii rcgional i in acceasi zi d e la S ibiu, dcoarcee deseopcrirea tip ografi ci nu a dus si In confise area intregu lui material. Ex cmplarc a le accstcia au fost idcntificare de autoritati la Bucu resti, A lba Jul ia, Tccuci, Piatra Ncamt etc ." Lcgionarii au incereat si utili zarca unei noi fonn c dc propaganda, prin radio, eu toatc cii din Inchisoarc Corneliu Cod rea nu sustinca ca accasu metoda poatc duce la agravarca situatic i cc lor afial i in dctentic" . Postu l s-a num it "C hemarca strabuna,,8 l, dar la 29 iunie a fost deseopcrit, iar cc i sasc lcgionari carc-l intretincau, arestap" . Ha ria Sima nu a tinut scama d e rccomandarilc lui Corneliu Codrcanu ~ i a incurajat aparitia pa sturilor dc radio clandestine. lnform atia nu mai putea fi astfel control ata de autoritat i prin mijloacclc c lasicc, iar propaganda
77
DANIC, Fond IGJ, dosar nr. 54/1939, f. 15S.
7~ Chioreanu, Nis tor, op. cit., p. 34 .
DANIC, Fond DGP. dosar nr. 15/ 1938 f. 226; DANIC, Fond DGP, dosar nr. 4/1938, f. 19. 1.0 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 119. 19
II
Serafim. Alexand ru, In umbra Capita nu lui (4)", in Per-
maneme, an IV, nr. 312001. n Dosar Haria Sima (1940-1946), ed. Dana Beldiman, Bucuresti, Editura Eveniment ul Romancsc, 2000, p. 64.
89
prin accasta metoda era mai icftina . La sfilrsitul lunii septembric, in Constanta legionarii au creat un post elandestin de radio, care avca acccasi lungimc de unda cu Radio Bucu rcsti. Ascu ltatorii acestci frccvente putcau afla infonnatii dcsprc noua orga nizar c a Miscarii legionare, iar membrii gruparii erau indemnap sa sprijine cforturilc de rcorganiza rc in clandcst initntc" . Atat in viziunca lui Iordachc Nicoa ra, cat si a lui Ha ria Sima. reorg anizarca structurilor locale avca ea obicctiv deelansarca unor actiun i violente con tra autoritatilor statului. Dcoarece in toamna anului 1938 contcxtu l internatio nal a fast tensionat de ascensi unca Gennaniei prin criza cchoslovaca, Miscarea lcgiona ra a dcc lansat un proces de presiunc asupra guvcmului. inca de la inceput, noua conducere a fast consticnta ca 0 astfel de atitudine putca provoca doar do ua rcac tii: 0011.1borarea statului sau represiunea totala. insa ..Comandamentul de prigoana" a fost dispu s s:1 ristc. in noua formula de conducere cxistau •.clemente" dcstul de cxtrcmist c: Vasile Cristescu, Alexandru Cantacuzino. Iloria Sima, Constantin Papunacc, care se infru ntascra de mai multc ori direct cu autori tatile statu lui. Declan sarca actiunilor violcntc la adresa sta tului s-a legal de eonsolidarca organizatiilor, dar si de reorganizare ..Comandarnent ului de prigoana" dupa intoarcerea la Bucurcsti a lui Vasile Cristesc u ~i Alexandru Cantacuzino (septembric 1938). Conform unor sursc, eel care a gandit noul plan de actiunc ar fi fost Horia S i maH~, Insa in cele din urma a Cost aprobat dc tot "Comandamcntul de prigoana", dcoarcce el nu avea atunci putcrc suf icicnta pcntru a organiza singur actiuni violcnte. Dczbaterea proi ectu lui s-a facut in casa pari ruilor lui Titi Cristescu" (in cartcru l Tci), iar pcntru inceput mcmbrii conduccrii clandestine au hotarat sa tnccaps 0 campanie de raspdndirc de DANle . Fond DOP. doser nr. 15/ 1938. f. 269. Palaghita, Stefan, op. cit., p. 114 . 8S Ibidem .
BJ
II-l
90
manifeste osti le guvernului si mon arhul ui, ca metode de presiunc. Componcnta "Comandamcnlului de prigoana" din perioada acti unilor teroriste nu s-a putu t stabi li in ccrcetarea de fata in totalitate, lnsa cclc ma i importante "clemente" au fas t cu certitudine urmator ii: Vasi le Cristescu, Horia Sima, A lexandru Cantacuzino, Victor Dragom ircscu, Nicolac Petrescu, Titi Cristescu". Vasi le Cristescu era conducatorul legitim al grupului deoarece primise invcstirca de la Corneliu Cod reanu din Inchisoarc si era un comandant legionar cunoscut. Ha ria Sima stabilise contacte serioasc ell teritoriul si de asemenea co ntro la activit atea Corpul ui "Razleti" din Bucuresti (in septemb rie 1938, acest "corp lcgionar" era condus de ing. August in Micu ~ i avea informatii d in inalte cercuri guvcrnamcntalc: Istratc Micescu, Valcr Pop, dr. Constantin Angelescu, Alcxandru Vaida-Voicvod etc., prin pe rsoanc de legatura37) . Alcxandru Ca ntacuzino era una dintre principalele pcrsonalitati ale Miscarii legionare, dar cu un temperament colcric, fiind adept al extremismului. Dupa evadare a stat ascuns 0 perioada in Bucurcsti la rude a le sa le, care nu p uteau fi pcrchezitionatc datorita pozitiei soc iale. Umbla rclativ liber pe straz ilc Bucurcstiului, dcghi zat in o fitcr, insa in cele din urma, la 28 octombrie 1938, a fost prins ~i inchis la Ramnicu Sarat. V ictor Dragomirescu era un vec hi membru al "Comandamentelor de prigoaua'' ~i prob abil se ocupa cu o rganizarca scctoru lui studentesc, prin intcnnediul Corpul ui "M ota- Mar in" . Nicolac Petrescu, datorita cxpcrientci sale tipograflee, s-a ocupat ell tiparirca manifes tclor $i publicatiilor clandestine, organizand 0 tipografic ilegal a in comuna Colentina de hl nga Bucuresti, cu ajutorul unui alt grup de legion ari din Cepitala . Titi Cr istescu era un abil organizator al intru nirilor "Comandamcntului de prigoana", iar rolul sau era sa identifiee noi adrese des pre care autoritatilc nu banuiau ca puteau fi utilizate de Icgionari. Este foarte probabil ca din .Comandamentu l 86
81
DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/1940, f. 86. Doser Haria Sima (l940-1946), p. 116-117.
91
de prigoana'' rcorganizat in toamna Sl! Ii facut parte si Ion Durnitrcscu-Borsa ~ i Constantin Papanacc, dar au fost ncvoiti sli stea rnai mult ascunsi si nu au putut sa participe la acrivitatile teroriste. Faza prcgat itoarc a rcactiei violente fata. de autori tati a co nstat in raspandirca de manifeste ofensatoare la adrcsa guvcrnului ~ i mai ales la adresa lui An nand Cal iucscu. Organizatiilc locale au primit dispozitii sa gascasca noi modalitati de multiplicare a manifcstclor primite de la .xcnrru''. in general, cad rcle recent recrutat e dintrc muncitori si student! s-au oc upat de eccesta opcratiunc, lot accstia aviind rcsponsa bilitatea de a lipi afisclc. Datoritii faptului ca numarul mcmbrilor dintr-u n cuib sc rcdusese la cinci, iar cuiburile nu sc cunostcau intrc ele. fiind responsabile doar fata de scful de tinut, au avut cficienta in toamna anului 1938. Manifestclc contra guvcmului au ajuns in uncle zone si in med iul rural, ceca ce a crcat a rcactio violcnta a angajatilor Ministerului de Interne, deoa rcce nu rcuscau sa idcntiflce rapid retelele'". Uncle dintre manifcste emu distribuite cu rul diversionist, deoarcce se anunta ca in scurt timp Comeliu Codrc anu va fi c1ibcrat, iar urmatorul guvem va fi lcgionar' ". Tactica din vara privind contradictia stinlor a fost prclungita, astfel ca zvonistica referitoa re la statutul lui COl·neliu Cod rcanu a pcrsistat. Distributia matcrialclor de propaganda s-a rcalizat in toate zonclc tarii: Cluj, Bistrita, Slatina, Ccma uti, Silisrra'", ceea ce dovcdcstc cli. noua eonducere clandestine a reusit sa mob ilizeze aproximativ toate fostele organizat ii locale. Accs tc manifeste purtau titluri diverse, uncle explicitc in ceca ce privesre conti nutullor: "Consilierii regali lipsiti de dcmnitate" , ..Scrisoarea lui Comeliu Codreanu catre Domnul Nicolae Iorga", "Catre opinia publica romdneasca", ..Conc luziuni", .Dragi cama razi si iubiti prieteni ai Lcgiunii", Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 35. DANIe , Fond DOP, dosar nr. 1611 938, f. 40-4 1. 90 i bidem, dosar nr. 11/1938, f. 12 1-2 12.
118 H9
92
.Adcvarul in procesului lui Corneliu Z. Codrcanu - Maiu 1938", .Priviji pc accsu rrei", .Maicstate", "Catre tot i Rorna nii", ..Ca Ire toata suflarca romancasca din Ardcal'', ••Scrisoare catrc t.r.s.s. Patrinrhul Romdnici"... Romani" etc. Nu in toatc rcgi unile legionarii care activau c1andcstin au fast eficicnti in dis tributia de manifcste. in tinutul Murcs, de pilda, pc parcursul anulu i 1938 au fast identificati 96 de d istribuito ri, di ntrc care 52 au primit di verse ped cpsc, iar n umai 12 au fost acbitap'" . Au cxistat cazuri in care cci prinsi cu mat erial e interz isc au fast trimisi cu domiciliul obligatoriu la Micrc urca Ciuc . ..Comandamcntul de prigoana" a incercat sa cditczc in roamna anului 1938 un ziar clandcstin. sub dcnumirea Curiend tegionar. Tipografia a fost organizata in luna octombric de cdtrc Titi Cristescu, care a identificat in comuna Colcntina un spati u sigur. Nicolae Pctrascu a prclu at cdita rca tipdriturilor, fiind ajutat de V. Suciu. Para lel cu tipar irca man ifestelor, acestia au strans si mat cr ia le pent ru publicatia Curiend Iegionar, nurnarul I al accstcia fiind datat 20 noiembric 1938. Distributia cxcmplarclor s-a facut cu marc atentie, ea si in cazul brosurii Adevdrul despre procesut lui Comeliu Z. Codreanu. Maiu 1938, fiind implicati putini delegati ai organizatiilor regional e pcntru a nu atrage atcntia. Raspandirca ziarului s-a rcalizat noaptca, prin aruncare in curtiIe caselor sau pc striizi le d in ma rile erase". Continuitatca publ icariei a fos t intrcrup ta de descop erirca tipografiei cl andestine la 3 deccmbrie 1938, insa Nicolae Petrescu a rcusit sa scapc in timpul dcscinderii fortclor de jandarm i" . Manifestclc care au an unta t dec lan sarca ate ntat elor tcroriste au cupr ins amcnintari expli cite la adresa inaltilor dcmnitari si au fast semnate de prin cipalii membri ai "Comanda mentului de prigoana" - Vasile Cristescu ~i Alexandru Can tacuzino. Prin mesajcle accstora, Armand Calincscu era facut responIbidem . f. 236-237. dosar nr. 16/ 1938, f. 144. 93 Ibidem , dosar nr. 26211940, f.8 7.
'I
9Z Ibidem ,
93
sabil de te nsi uni le din trc rege si lcgionari, fi ind amenintat violent. Nume le lui Horia Sima nu a aparut in nici un document propagandistic din accasta pcrioad a. Con form cercc tarilor documcntare fac utc pentru lucrarca de fata, abia in luna ian uarie 1939 Sima apare in circularclc de urmarirc tr imisc de Politic sau Jandarm cric, as tfel Inclinam sa crcdc m ea autor itatilc nu -i cunosteau act ivitatca in "Comandamentul de prigoana". Deoarecc vcnisc din provinci e, nu era in evidcruclc Prcfecturii de Pol itic Bucuresti, iar cat a locuit in Capitalf a avut diferite adrcsc si identitati, in cclc mai mu lte caz uri deghizandu- se in timpul intalnirilor Cll reprczcntantii pr ovincici". Nicolae Petrascu, exponent si el a1 provincici, fuscse dat in co nsemn la frontiera inca din 7 octombrie pcn tru cii s-a dovedit di a tipa rit brosura Adeviirul despre procesul lui Come/iu Z. Codreanu. Maiu /938 95, iar mai apoi si ziarul Curierul Legi onar . Prima circulars, emisii de Vasile Crist escu, cu data de I octom br ie 1938, a avut un ton modcrat pr ivind ame nintari le dircctc. Mcsajul centra l spunea eil lcgionarii au fos t Intotdcauna putc mici, iar numa i intcrvcnti ilc lui Corneliu Codreanu i-au linist it. Vasile Cristescu il sfatuia pe Armand Calinesc u sa nu incercc omo rdrea lui Comcliu Codreanu deoarece legionarii era u in mas ura sa dcclansczc 0 .aevol utie nationala''. In fina l, rege le era rugat, prin circulara, sa nu mai pri mcasca sfaturile lui Armand Calinescu deoarece acesta "se pu nc Ia adapostul numelui regal" pentru ea "sa faurcasca prapastia insangcrata in care sa se prabuseesca Tara si tro nul?". Mesaj ul trimis de Alexan dru Cantacuz ino prin circul ara emisa Ia 13 oc tombrie 1938 a fost mult mai du r, anuntdnd ca .Jvliscarea legionara a hotarat sa puna capat Indrazneiilor d-Iui Calinescu". Ca si Vas ile Cris tescu, Alcxandru Cantacuzino apreCIa ca numai insistcntele lui Comeliu Codreanu au provocat 94 95 ')6
94
Ibidem, dosar nr. 252/1939, f.210 . Ibidem, dosar nr. 5411939, f. 158. Dosar Haria Sima (/94 0·1946), p. 76-77.
lipsa de act iunc viclcntu a lcg ionari lor, dar ca accasta pc rioada era la final". Noi lc mcsaj c se bucurau de Icgitimi tate deoarcc e crau cruise dc cci mai inalti rcsponsabili ai Miscan i legionarc afla ti in h bcrtatc. Ho ria Sima, prin Co rpul ..Razleti", a anal din ccrcuri lc gu vemamcnta lc ca Pal atul nu a aVUI nici un fel de reactic la anunturilc facu tc de legionari si astfcl " Co mandamentul de prigoana" a de cis dcclan sa rca actiunilo r tcrori ste. inainte d e primclc atcntate, in Bucovina ~ i Tra nsilvania au aparu t douil manifc stc care faceau rcfcrirc cxplic ita la Carol al Il-lca, acuza tiilc fiind di ntrc eclc ma i dure. Prin man ifcstul .Priviti pc accsti trci", " Marcie Straj cr'' (Carol al II-lea), Imprcunii cu " Marca Straj eriW' (Elen a Lupesc u) :,; i .Al trcilc a Marc Striij e r al tarii" (tat al Elc ne i Lu pescu), crau ac uzati cii Ii favorizau pc cvrei in dctrimcntul romanilor. Se mai afinna ca legionarii avcau ..dato ria mo rala" sa scapc tara de acca ..pla ga, ~i Ne amul Ro ma nesc va fi rccunoscator". i nlr-o alta circulara care a aparut in Tran silvania, sc mnata de un o fitcr in rcz crva, Ca ro l al II-lea era acuzat ca a fugit in timp ul razboi ului de pe front :,;i ca .jacc o imcnsa avcre pe seama poporulu i':". D in ra ndul studcntimi i d in Ccmauu a fost em is un alt manifest, prin care Carol al Il-lca era acuza t ca s-a .Jnvraj bit per so nal cu tiucrct ul tarii'', pe utru a apilra .cauumitc interesc jido vesti''. Finalu l manifcsrulu i er a ultimativ: .Jvlajcstatc, ori te Impaci cu Na tia Romancasca, ori trebu ic sa gasim a lta solu tionarc problcmci deschi scr'". in accasta faza a actiunilor tcrorisrc, mcsajul anti-c vrcicsc nu sc datora an tisc mitismul ui Miscarii Icg ionare, ci eompromi terii lui Ca ro l al Il-le a, ca re era aeuzat cii ii pro teja pe evre i, trur-o cpoca in care in Europa se luau masuri de izo lare a acestora. Noua gencratic era atrasa de ant isemitism Intr-o masura mai mica decat eea vcche. Nationalismul lor avca mai d cgraba Ibidem, p. 82. Ibidem, p. 85-97. w Ibidem, p. 84.
97 9K
95
rad acini in criza integ riirii tinc rctu lui in viata statu lui dedit in doctrine lui A.C. Cuza de la sfa rsit ul secolului al XIX-lea. Sprc sfa rsitul ani lor 1930, chiar Co meliu Codrcanu rcnumasc la principiul antiscmit radical, mai ales la "numerus nullu s", iar prin uncle eireulare anunta cii va ca uta mod alitati de intcgrare a populatici mo zaiee in eadru l noului stat legionar. Prim cle manifestatii publiee ostilc la adresa eo ndueerii stat ului au fost facute de srudentii legionari, eu ocazia inccpcrii an ului univ crsi tar (24 oetombric 1938). Manifcstatia cea mai binc pusa la punet a fost cea de la Ccmauti, unde rcorganiz arca sc fi icu sc in eclc ma i miei dct alii . Stu dentii Icgionari au rcusit sa se inflltrczc in programu l oficial al ceremonici , iar Sebastian Moeanu a luat cuvantul imcdiat dupa discursu l oficialitat ilor. Textu l care unna sa fie citit fuscse aprobat in prea labil de ccnzura, Sebast ian Mocanu ncabatandu-sc initial de la litera acestuia. in sa la crau eei mai importanti denmitari ai linutului , in frunt e eu rezidcntul regal , pro f. Alexianu. Dupd eitirea discursului , srudentul a ecrut un moment de reeulegere in memoria colcgilor morti, gest aceeptat de toata asistenta. lnsa in timpul momcntului de ree ulege re, Sebastian Mocanu a solicitat pe un ton violen t cliberarea lui Comcliu Codrcanu si a tuturor legionarilor care avcau do miciliu l obligator iu. in eccl mom ent, oficial ii univcrsitatii au parasit sala, iar apoi studcntii au intonat Imnul Regal ~i catcva cantccc Icgionare. La scurt tim p, manifcstatia a con tinuat in curtca univcrsitatii, unde stude ntii protcstatari au dce is sa trimita un memoriu carrc rcgele Carol al II-lea. Ulterior, coloana de srudenti s-a indreptat sprc caminul studentesc ,,A.D. Xcnopol" si s-a baricadat in interiorul accstora. Deoareee in eras nu s-a produs nici 0 solidarizare eu prot cstul studcntesc, leg ionarii baricadati s-au predat aut oritati lor, fiind dcfcrit i Tribunalului Militar Ccmauti. Scnatul Univcrsitatii s-a intrun it imcdiat in ~ed i nt a urgcnra ~i a dcc is cxmatricularea a 73 de studcnti impl icat i in protest 'P. Organi1011
96
DANIC, Fond DGP, dosa r nr. 16/1938, f. 69-70.
zarea manifcstatici nu a fast facuta de un legion ar local, con form noilor instructi uu i care stabi lcau d nu sc va actiona in j ud ctclc de rcscdinta. Protcstul fuscsc prcgatit de avocatul Emil Po p din Cl uj, care in perioada premcrgatoarc a fost degh izat in haine de calugar. Dupa incident a plccat la Bucuresri, unde a fast tinu t ascu ns de legionar ii de acolo!". in timpul proccsului , studcnti i au avut 0 atitudinc j ignitoare la adresa Tribunalului Mil itar Ccruau ti. Dintrc cei 73 de inculpati, 70 au fost condamnati la 2 ani de Inchisoare, plata a 2.000 lei cheltuiel i de ju decata, pierzandu-si ~ i drepturile cera[cncsti pen tru cinci ani l 02• Lidcrii acest ui g l'Up au fost lnchisi in penitenciaru l de la Sat u Marc, iar restul la penitenciarele din Alb a Iu lia si Chisinau . in rest, nimeni n-a av ut vrco rcact ic publica fata de gestul lor. Protestul de la Ce maut i a fast consi derat insa de "Comandamentu l de prigoana" 0 reusita, anuntandu-sc astfcl noi actiuni , de accastf data violc ntc. S-a lnccrcat ~i la C luj 0 manifcstat ic. tot ell ocazia dcschidcrii anului uni vcrsitar. in mom cntul in care un ofi cial al univ crsitarii a solicitat studcntilor sa intonczc imnul ,.T raiasca Regele", legiona rii din seta au raspuus ell fluic riitur i, dupil ca re au urma t busculad c cu poli tia . La iutcrvcutia fortclo r de jandarmi mani fcstatia a fast risipi ta si au fost facutc arcs tari printrc prorcstatari!" . Protcstclc studcntilor a u testat tcrcnul penlru actiuni lc tcroristc, care cra u studia tc inca din luna august a an ului 1938. Pe ntru unii legionari , inca de la acea data era evi dent faptul ca liderul lor nu mai pute a sciipa eu viata din inchisoarc in conditii nonnalc, considcrand di doa r prin actiuni violcntc sc puteau rcali za prcsiuni asupra statului'". Unii legionari din Corpul " Razleti" au primit misiunea de a stu dia siste mul de securit ate al Bancii Nationale a Romaniei (in co ntin uarc BNR), in vcdcIbidem, f. 80. Ibidem, dosar nr. 11 11 938, f. 224. 10J ib idem, dosar nr. 278/ 1938, f. 35. W~ Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 131-132.
WI
102
97
rca oc updti i accstcia de fo rte lcgionarc. Prin inte nnediul unui ang ajat al BNR, .Co mandarucnrul de prig oana" a procurat planul bdncii centrale, care inclu dca posturile de paza si localizarea tczaurului. Con form raporlului Jacot de legionarul care a furnizat pla nul, teza urul era imposibi l de capturat dcoarccc sc c fcctuasc ra noi lucra ri de consolidarc a sccuritatii, insa impactul ocupa rii BNR ar fi fost marc' " . La sfarsitul lunii scptcrubric , lcgionarii din teritoriu au allat pcn tru prima da ta de planuri le privind 0 lov itura de stat !" :,> i astfc l au inccput prc gatirilc. No ile instructi uni prevedeau ca organizat iilc locale trebuiau sa-si achizitionczc singure Iogistica, astfcl ea organ ele politiencsti nu au putut intui locatiilc in car e urmau sa se dea lo viturilc tcrorisrc. Tot ec sc stia la nivelui Dircct ici Gcncral c a Politici era ca 1a Inccputul Iunii noiembrie unnau sa aiba lac actiuni rcvolutionarc, in care unnau sa fie implicat i Icgionari de data reccnta, nccunoscuti de autoritat ilO7. inca de Ia incep urul luni i octombrie , autoritatilc din Cl uj s! Ccrnauji cunosteau ca unncazd un val de violcntc, insa ccrcctilrile nu au identi fieat atcn tatori i'". Plan ul "Comandamentului de prigoana" prevedea ca momcntul central al loviturii sa se dea dupa plccarca regelui la Londra, pcntru ca, in siruatia de debusolare creata, sa fie c libcrat Comeliu Codreanu si chiar sa fie numit pr im-ministru. Studcnti i rasp andcau deja zvonuri dupa incepcrca cursurilor ea urmeaza elibcrarea lui Corneliu Cod rea nu, dato rita cvcnimentelor cxtcrnc favorabi le Miscarii legionarc'" . La Cemau ti, cclulele teroriste urmau sa dea lovitura finale pc 10 decembric, prin acte de dcz ordine, distrugcri si incendicri!". DANIC, Fond DGP, dosa r or. 23711937, f. 29-31. Ibidem, dosar or. 15/1938. f. 269. 107 Ibidem, dosar or. 16/1938. f. 23. 108 Ibidem, dosa r nr. 4/ 1938, f. 329-330. 109 Ibidem, dosa r or. 11/1938, f. 138. 110 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 118.
105
106
98
[naintc de asas inarca lui Comchu Codrcanu. tcnstunca era foarte marc datorita valu lui de alent ate. 111al ales in rand ul populatici evreiesti, care astepta rcacua autoritarilor fatii de atmo sfera tncordata' !' . intre 1 si 5 noiembrie 1938, in ter itoriul fostci Regi uni lcgionarc Cluj au avut lac primclc atcntate impotr iva populatici cvrcicsti. La Cluj mai fuscscra organizatc actiuni ostilc statului eu ocazia dcschidcrii anului univcrsitar si cstc posibil sa fi fost aco lo si comandantul lcgionar Vic tor Silaghi, care in iulie evadase de la Miercurea Ciuc. La 2 noic mbrie, la Bcius au fast inccndiatc uncle propric tati cvrcicsti, tara ca pagubclc sa fi fost mari oApoi, 1a 4 noicmbric, in cantina studcntcasca cvrci asca din Cluj a fast organizat un atcntat cu bombf artizanala, tara ca cineva sa fi murit in deflagrajie. M ult mai pcriculos a fost atentatul din 5 noiembrie, tot la Cluj, cand au fa st aru ncate pctardc art izanale in Uzina de Gaz Acnan'". in a doua dccada a lun ii noicmbric au fas t organizate atcntate in Banal. Valul violcntclor s-a dcclansat la 9 noicrnbrie, cand in magazinul dc co lonialc al cctatcanului cvrcu William Dcutchs din Rcsita a fast pus a din amita, iar in ur ma exploziei au fost pro dusc pagube de 30 .000 lei ll3 . La 12 noiembric, la Lugoj s-a produs 0 explozie la fabrica de textile, iar la 16 nOM icmbric la sinagoga din Rosita s-a produs 0 alta care a distrus zidul cladirii 1l4 . in noa ptca dc 16 sprc 17 noicmbrie, in j udetele bucovinene Campulung, Ra da uti si Cernauji s-au incendiat simultan mai multe propriet ati evre iesti, in special aparpnend membrilor co mu nitatii mozaice mai Instar iji. Or ganizatorui a fost liccntiatul in tcologi c Gh . Bcstca, originar din jud o Arad, care a intrat in lcgarura cu cc i ca re se oeupau cu reorganizarea structurilor leIII Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoana, Bucuresti, Editura Hascfcr, 1996, p. 56-67. 112 Dosar Horia Sima (/940-/946), p. 66-67 . llJ DANIC, Fond DGP , dosar nr. 16/1938, f. 146-147. 114 Dosar Haria Sima (I940-/946), p. 66-67.
99
gionare judetenc . Fo ndutilc ncc csarc opcratiuni i tcrori stc au fost stran sc d in co tizatiilc cui buri lo r, iar cc i care au actionat sc or ganizascra anterior, co nform instructiunilor "Comandamentului de p rigoana''. in urma atentatclor, au fosr arcstati 11 lcgionari, care au fost dcfcriti Tribunalului Mi litar Cernauti ll5 . Principala actiun e tc rorista din fos ta regiune leg ionarf Sibiu s-a desfasurar la A lba-Iulia, sub coordonarea scfului de rcgiunc d in cla ndcstinitatc, A lcxandru Popovici . Atcntat ul a constat in plasarca unci bombc artizanale la sinagoga d in A lba Iulia, fiind condus de Alcxandru Griv ita , abso lvcnt a l scolii Supcrioare de Comcrt d in A lba Iulia si de Em il Grindeanu , student . Cei doi au achizitionat can titatilc de din amita si de ac id picric de la do i mu ncitori lcgionari care lucrau in dom eniul minier. in seara de 20 no iembrie 19 38, Alcxandru Grivita a Ingropat bomba ani zanala sub sinagoga, tim p in care cclalalt atcntator pazca actiunca. Dupa dcflagratie . cei do i s-au ascuns la locui nta u nui me mbru al FdC. Ccrcctarile autor itatilor au du rat pana in luna ianuaric 1939, cand int rcaga actiunc a fast descoperi ta , iar autorii pcdcpsit i cu inchisoarca!". La 26 noicmbric, la Timisoara a avut loe un atentat eu grenade la Teatrul Comunal, in timp cc pc sccnd avea rcprczcntatic 0 trup a cvrciasca' " . Cc i patru morti si pes te 70 de raniti au produs imprcsic pr intre intelectuali i d in tara, mai ales in rfindul comunitatii evreiesri'". Va lul de atentate, in momcntul pro duecrii lor, nu au fost asociatc imcdia t eu actiunca tcrorista a Misca rii lcg ionarc. In aproape toate cazurile, s-a do ved it in urmatoare le lu ni ca atentato rii erau legionari, ma i ales dupa descopcrirca de catrc auto ritati a activitatii organizatoricc tcroriste a lui Horia Sima 115 DANie , Fond DGP, dosar nr. 278/l938, vol. i, f. 207; Ibidem, dosar nr. 11 /1938, f. 225-226. 116 ihidem, dosar nr. 25211939, f. 3 J 1-3 12. ll7 Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 66-67. 11H Dorian, Emil, op. cit., p. 56-57.
100
(ianuarie 1939). Cea mai putcm ica rcactic spontanf a autoritatilor contra legionarilor a dctcrminat-o tcntativa de asasinat asupra prof. Florian Stcfancscu-Goauga, rectorul Universitutii din Cluj, fast subsecretar de stat la Ministerul Educatiei. Atentatul a fast prcgatit de studcntii Aurel Liisciiianu ~ i Ion Pop, care au reerutat clemente extremiste de la Faeultatea de Mcdicina ll9 . Dupa toate probabilitatilc, Florian Stcfaucscu-Goangf organizase pcdcpsirca studcntilor care au boicotat deschidcrea anului univcrsitar prin lozinci antircgale, iar legionarii cxtremisti au prcgatit atentatul impotriva sa. Uncle sursc afirma ca in "Comandament ul de prigoana" nu s-a stiut dcsprc aeest atentat'j". In esenta, respeetiva actiunc nu scamana eu eclclalte, care s-au lndrcptat contra populatici cvrcicsti sau care doreau sa produce mari pagube materiale pentru a dcstabiliza atmosfera interne. Organizatorii atcntatului au sustinut la proees eii au dorit sa-l pcdcpscasca pe rector deoareee lntrctinca rclatii sexuale eu studentcle sale'! ' . Cei care au comis cfcctiv atcntatul au fast trci studcnti de la Faeultatea de Medicine: Gheorghe Atofanei, Dumitru Ut,i si Ion Dumitrcscu. Primul dintre accstia a fast scful cchipci tcroriste si nu a purtat anna in timpul opcratiunii. Atacul s-a produs pc 28 noiembrie 1938, la ora 17.30, in timp co Florian Steflinescu-Goanga sc indrcpta de la reetorat spre locuinta sa, insotit de un agent de politic. Studcntul Dumitru Uta a tras doua gloante in reetorul Univcrsitatii 119 .Politia din Cluj a dovedit cine su nt atentatorii asupra d-lui rector Stcfancscu-Goanga", In Universal. an LVI, nr. 42, 13 februar ie 1939, p. 13. 120 Valenas. Liviu, Convorbiri ell Mircea Dimitriu. Miscarea Legionara - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura Marincasa, 200 0, p. 49. 121 .Atentatul cont ra rectorului Universitatii d in Cluj, Srefanescu-Goanga, in no iembrie 1938. Adevaratele motive a le atcntatului. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop, in sedinta secreta, in (ala Tribunalului Militar din Cluj", in Tara si tixilul. an XV II, or . 11- 12, scptembrie-octombrie 198 1, p. 8.
101
din Cluj, dupf care politistul care-I insotca, agentul Gruia, s-a pus in fata profesorului si a murit din cauza gloantclor primite din revolverul ccluila lt student. Atentatorii au fugit de la locul faptei. Florian Srcfanescu-Goanga a supravietuit, fiind transp ortat imcdiat la spital in stare foarte grava!". Autorii morali si logistici ai atcntatului au fost pr insi in urmatoarclc zile si dcfcriti Tr ibunalului Mili tar din Cluj. Cei doi organizatori, Aurcl Lascaianu si Ion Pop au fost condamn ati la moartc prin impuscare sub acuzatia de asas inat politic si te ntativii de a sasinat politic. Pedcapsa lo r a fos t comutata la munca silnica pc viaia . Organizatorul cchipci tcroriste, Gheorghe Atofanci a fost condamnat la munca silnica pe viata ~i zece an i de degradarc civica pcntru instigare la asnsinat politic, iar alti co laboratori ai accstora au pr imit pedepse intre cinc i ~i sapte ani de Inchiscare !". Cci doi studenti, care au tras probabil, au fost executati in momentul in care au fost prinsi, deoarece ei nu figurcaza cu pcdepsc in scntinta proeesului si niei in alte sursc. Atcntatul impotriva lui Floria n Stcfancscu-Goangil a pro d us 0 imprcsic ext raordinara in soc ietatea romancasca. Opinia publica era in pe nnanenta informata despre starea sa natatii lui 124 , care in ceie din urma s-a ameliorat, profesorul Intorcandu-se la cated ra. A doua zi dupa ate ntat, la Inchisoarca de la Ramnicu Sarat a venit ordinul de ridic arc a lui Corncli u Codreanu, lmpreuna cu alt i 13 Icgionari condamnati 1a munca silnica pe viata. Ei au fost ucisi in acea noapte, in timpul transfe rului la inchisoarea Jilava". Cele mai multe opinii au legat aten-
'" " I' 0 I·lIla · diIII CIUJ••• . "" . p. 13. , In 1OC. cu., ur .J'rocesul atentatorilor de la Cluj ", in Universul, an LVI, or. 42, 13 februarie 1939, p. 13. 124 .Starea d-lui profesor Stefanescu-Goanga este ingrijoratoare", in Curentut, an Xl, or. 3847, 5 dcccmbric 1938, p. 1; .Starea d-lui Stefanescu- Goanga, foarte grave", in Universul, an LVI, nr. 1 bis, 3 ianuarie 1939,p. 7. • Vezi supra, p. 59-60.
102
tatul contra lui Stefancsc u-Goanga dc moartca eclor 14 legionari, iar cc i care au orga nizat campania de teroarc au fost fiicu ti rcsponsabili ulterior de moartea liderului M iscarii Icgionare. Indifcrent dad atcntatul a fost un pretext sau nu, aurorita tile trcb uiau sa Intrcprinda masuri concrete con tra valului de vioIerne, pentru a nu-si pierde crc dibili ratca. Acti unilc violentc au conti nuat si dupa atcntatul contra lui Florian Stcfaucscu-Goungf ~ i chiar dupf publicarca comunicatului privin d moartea lui Comcliu Codrcan u. Astfel ca, la 29 noicmbrie , la Caranscbcs, a fa st inccndiat f 0 fabri ca de butoaie12S , iar in noaptea de 29 spre 30 noicmbric au fost incendiatc noua imobilc cu proprictari cvrei in Ccrn auti, unde au fost implicari 20 lcgionari bucoviucni'"', Tot la Ccmauti, organizatia FdC de la Liccul .Aron Pumnul" a intreprins 0 rcnrativa de asasinat asupra col. Cristesc u, prcscdintelc Tribunalulu i Militar Cemauti. Ce l mai probabil, "Comandamentul de prigoanii" nu a dispus accst atentat , fiind pus la calc de catrc organizatia rcgional a bucovincana, deoarece col. Cr istescu era acuzat ca s-a purtat dur cu studcnti i lcgionari care au organizat manifcsta[iilc de la 24 octombric. La rcspcctivul liccu a fost identificata o organizatie FdC cu 28 de mcmbri, di ntrc care cinci au fost condamnati la pedcpsc intrc I si 3 ani de inchisoarc':". "C omandarnentul de prigoana" a dispus se pare rnai multc atcntate in j udcjele Bucovinci, Insa Inccpand cu 24 noicmbrie auto ritatile au deseoperit rctclcle tcroristc care urmarcau sa· ~ i proc ure combusti bil pcntru a fabrica bombe artizanale. in total au fast identificati aprox imativ 50 de lcgionari radic ali, care au fost defcriti de asemenea Tribunalului Militar Cemauti. Rezultatclc campaniei de atcntate din luna noiembrie 1938 au fost dezastruoase pcntru Miscarca legionara. Aproximativ toate lcgaturilc din tcrito riu au fost ncutralizatc, mcmbrii "Co115
Doser Horia Sima (/940-/946), p. 66-67.
Il~ DANte, Fond DGP, dosar or. 11/1938, f. 226. m Ibidem.
103
manda mcntului de pngoan u" nu mai evcau loc uri sig ure in ca re sa se ascunda pen tru a nu fi prinsi de organele Ministerului de Interne, iar lidcrul sp iritual a l Miscarii leg ionare a murit. Cu toatc ca legionarii din inchisori au fost profund marcati de celc Intdmplatc $i au dccis sa recunoasca regimul autoritar, "Comandamenlul de prigoana" s-a radicalizat si a organizat noi atcntate co ntra demnitarilor lnalti, prcgatind 0 Iovitura de stat. in pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Co mcliu Codrcanu, mora lui legionar ilor a sca zut dra stic $i s-a prod us 0 noud tricrc - cea mai importanta - a eclor dispusi sa co ntinue activitatca in clandcstinitatc'". Icrarhia "Comandamcnlului de prigoana" nu a sufcrit modificari, deoarcce acesta nu-si schimbas e structura. Co nform ultimclor instruc tiuni date de Corne liu Codrcanu cit timp a fost in viata, Vasile Cristescu urma sa fie scfu l organismului conducator, pana la elibcrarea celor din inchisori. Con form unci aile dispozitii a lui Comeli u Codrcanu, icrarhia sc stabi lca in functie de "grade lc" lcgionarc, iar succcsoru l legitim unna sa fie Gheor ghe C lime. Insa, palla la clibcrarea ac estuia, "Comanda mcntul de prigoana" rarnanca in aceeast componcnta, tarJ sa se puna problema, la accl moment, legitimitatii cclor care ocu pau pozitii de co ndueere. Singura rcvendicare privind sofia Miscarii lcgionarc imediat dupa moartea lui Corne liu Codreanu a venit din partea unui legionar foart c controversat, Horia Codreanu ( fratele fostului lidcr)!". Co nform unor surse , Horia Cod reanu fusese cxc lus din Miscarca Icgionara chiar de catre frat clc sa u si sc apropi asc ce cerc urile guvemament alc inca din timpul dctcnti ei lui Corneliu Codreanu. intru dit Hor ia Codrcanu nu intrase in lcgarura cu ..Comanda mcntelc de prigoana" in nici 0 faza a acc stora , nu s-a pu s problema succcsiunii lui in nici un moment. m Ibidem . 12'1 Heinen,
104
Armin, op. cit., p . 365.
2.2. .D ectarasit de supu nere '' "Com.1ndamentul de prigcana'' a primit eu stupcfactic eomunieatul ofieial pri vind tmpuscarea eclor 14 legio nari, ca si res tul legionarilor de altfcl. Nu numai Corne liu Codrcanu era un mit 31 organiza tiei, ci ~i cci 13 legionari mort i in acclcasi Imprcj uritri. Pcntru Miscarca legi onani .Nlcado rii" si .Dcccmviri i' emu simbolul radicalismului si al sacrificiului pcntru ..cauza" organizatici (accstia si-a u ueis eu cruzimc vict imclc ~i nu au inccrcat sa sc sustraga pcdcpsci legale. fundamentfind mitul sacrificiul ui in Miscarca lcgionard ). in primele zil c ale lunii dccc mbric, dc la "Coma ndamcntul de prigoana" s-au primit ord ine privind mcntincrca calmului, pcntru a nu se declansa un val de represiunc d in part ca guvcm ului':". Cei din tcritor iu sunt instruiti sa dcpozitczc in lfizi oricc rei de material de propaganda. pe care sa-l ascundf la pcrsonnc sigurc'!'. Pana [a jumatatca lunii decembric lidcrii "Com
131
105
Dcsi atc ntntclc comisc de Icgionari nu au fast de marc am ploarc, crau ccva no u pc sccna socia lf a Roruanici, iar populatin a spriji nit campani a autoritatilor de neutralizare a facto rilor de rise. Oricum, Co rnel iu Cod reanu pierdusc mu lt din imaginea pc care 0 nvca in 1937, in primul rand in timpul proccsclor din primdvarii ~ i in al doilea rand in timpul radicalizarii Mi$car i lcgionnrc din toamna. in decembrie 1938, in rfindul populatici cxista putin intcres fata dc moarta lui Codrcanu, iar si nguri i care comcnt au modalitatea eliminarii lui de pc scene pol iticf erau liderii fostclor pa rtid c si intclectualii . in accste conditii, lcgionarii nu mai aveau spcrante privind viilorul idea lurilor care i-au strans In jurul miscarii.
Pcntru a-si co nsolida rcgirnul autoritar, Carol al Il-lca dorea 5a-1 stninga pc fostii politicieni si functionarii statu lui intr-o ..unicd organizatic politica", prorcgala. As tfel , a crcat la 16 deccmbrie 1938 Frontu l Rcnastcrii Natio nale (in continuare FRN). Conform art. Val dccrctului-lcgc din 15 dccembrie 1938 (publicat in Monitorul Ofic ial la 16 deccmbrie), "loti romanii care au implinit 21 de ani, cu cxccptia militarilor activi si a mcmbrilor o rdinului judccatorcsc, au dreptu l sa ccarf inscr icrca in «Frontul Rcnastcrii Nationalce", iar .oricc alta activitat c pol itica decat accca a «Frontul Rcnastcrii Na tio nak» va fi socotitil cla ndc stina, iar auto ri i ci pedc psiti Cll dcgra darca c ivica pe termcn de la 2 pana la 5 ani"m. in urmatoarele zilc, 50 din cele mai cuncscute pcrsonal itati ale vietii politico-culturale din Romania au adcrat la FRN: Lucian Blaga, Constantin C. G iurcscu , Dimitric Gusti , M iha i Ralca, Constantin RiidulescuMotru ctc . lJ4 m .jnflintarea organizatiei politice «Frontul Renasterii Napenale». Textul dec retului-lege si expunerea de motive", in Universul. an LV, nr. 344, 17 deee mbrie 1938, p. I. IH ,,Frontul Renasteri! Nationale a ecrut autorizatie de fu nctionare", in Untversui, an LV, nr. 345, 18 decembrie 1938, p. 11; "Co nstituirea organizatici «Frontul Renasterii Nationalca", in lac. cit., p. 11. 106
Prin aderarea personalitaulor de mardi ale culturii la principiile regirnului autoritar, oricc activitatc de opozitic era lipsita de sprijin si avea un mare grad de rise. Cu toatc accstca, dupa jumatatca lunii decembric, .Comandamcmul de prigoana" a dccis sa .xczistc" si sa dea lovitura de stat pe care 0 pregatca de cgtcva luni. In randul Iiderilor lcgionari .Jstonci" cxista 0 mare teama privind statutullor imcdiat . La acel moment ci nu avcau nici 0 garantic ca numarul mort ilor se va opri la 14. La catcva zile dupa moartea lui Comcliu Codreanu, cclc mai importante "cadre" ~i in special membrii fondatori ai Miscarii legionare - au semnat dcclaratii de adcziune la regimullui Carol al II-lea ~i s-au angajat sa nu mai activczc politic':". insa .fcnomcnul dec1aratiilor de supunere" a devenit de masa dupe lnfiintarca FRN, iar majoritatca lcgionarilor din Inchisori au semnat astfe l de doc ume nte. Semnalul a fost dat de publicarca in cditia de Craciun a cotidicnelor centrale a unor declaratii semnatc de eei Inchisi la Ramnicu Sarat: Radu Budistcanu: "Ma supun cu smcrcnic randuiclilor firii. / Moartea lui Cornel iu Codreanu pune capat, pentru mine, Miscarii legio narc"; Virgil Ioncscu : ,,1. Nu voi mai face politica. / 2. Mii voiu supunc ~ i voiu respecta legile tiirii. / 3. Voi u iubi si voiu servi eu crcdinta si supuncrc Co roana pcrsonificata prin M.S. Carol al II-lea ."; Mihai l Polihroniade: .Dricc alta atitudinc, orice tulburare, orice gest nebu nese, astazi cand ochii dusmanilor sunt atintiti asupra patr iei, construiese 0 adevarata crime Impotriva unitatii si sccuritatii ei. Liniste, supunere si ordine, iata imperativclc momentului istoric" ; Paul Craja: "Nu voiu face niciodata polit ica ilegala, voiu respecta lcgile tarii. Servitor credincios Majcstatii Sale Regelui Caro l al II-lea, voiu cauta oricand sa-mi scrvcsc Patri a 135 "Noui declarat ii de incadrare in ordine a fostilor legionari'', in Universul, an LVI, or. I bis, 3 ianuarie 1939, p. 5.
107
atat de amc nintata de dusmani i din afara" ctc'"; Leg ionarii aflati cu domicil iul ob ligatoriu la Vaslui si-au dublat .xlcclaratiilc de supunere" prin solicitari de inscrie rc in FRN. Cclc mai importante numc carc au recurs la acest gcst au fost: Radu Dcmctrescu-Gyr, Ion Antoniu si lIic Gamc3lall1. Astfcl dc doc umcnte au mai semnat si studcntii condamnati in procesul dc la Ccrnauti privind agitatiile provocate la lnccpcrca anul ui univcrsitar 1938- 1939. Acestia se aflau inchisi la Sat u Marc, Alba lul ia ~i Chis inau si s-au angajat ca "peste acest trecut viforos sa trcaca mantia uitiirii" 138. Dcclaratiilc avcau rolu l de a convi ngc pe leg iona rii din afa ra de .Ji psa de scns'' a continuiirii activitatii in ilega litate. Prin cerer i de gratiere, unii dintrc se mna tar i si-au mai decl arat inca 0 data adeziunca la principiilc rcg imului: Virgil lon cscu , Traian Conga, MihaiI Polihron iade, Nicolac To tu, Banica Dobrc, Paul Craj a 139. Tot usi, nuc lcul du r al clite i legionare Gh eo rghe C lime, Alexandru Cantacuzino etc. - nu a scmnat .xlcclaratii de supuncre" fala de regimu l autoritar . Accsti Iidcri cra u co nst icnt i cii astfe l sc vor co mpromite pol itic in momc ntul elibcrarii. in genera l, cei care au adera t la principiilc FRN au fost Icgionari tineri, care abia lsi inte mciascra famili i inainte de a intra in inchisoarc. Un ii din tre ci vor beneficia ulterio r de rclaxarea ofcrita de Carol a l ll-lca dupa moartea lui Corneliu Codrcanu. Pentru "Comandamentul de prigoana" , fenomcnu l .xtcctaI ~ ..Declaratiile de supunere a unor fosti comandanti legionari'', in Universul, an LV, nr. 352, 25 deccmbrie 1938, p. 26. m .Adcziun! ale fcstilcr legionari in Frontul Renasterii Nationale'', in Untversut. an LVI, or. I bis, 31 ianuarie 1938, p. 5. m .Facsimiful declarapci fostilor legionari din pcnitenciarul Satu Mare", in Universul, an LVI, nr. I, I ianuarie 1939, p. 25; ..Cererca de graticre a unor foeti lcgionari", in loc. cit., p. 23. r ~~ "Cererea de graticrc a unor fosti lcgionari'', in Untversul, an LVI, or. I, I ianuar ie 1939, p. 23.
108
ratiilor de supuncrc" a fost semnalul rcnuntari i masei lcgionarilor la opozitia fata de Carol al Il-lca. Mcmbrii organizatiilor tcritoria le nu mai crau dispusi s:1 ristc confruntarca cu aut oritatile si au prcfcrat sa profite de dcstindcrca ofcrit a de rcgclc Caro l al Il-lca . Dupa dcccmbric 1938, arcstarilc au dcvcnit 0 raritate, in conditiile in care tinerii cxtrcmisti "de rand" 1111 se arata u os til i fatii de auroritatile stat ului.
2.3. Lo vitura de stat e~uatli
In pofi da scntimentului ge nera l de rese mna re al legionarilor din teriloriu, .Comandamcnrul de prigoana" din Bucurcsti a decis sa dccl ansczc lovit ura de stat. Lipsa de cadre dispuse sa intrcprinda acti uni violen tc a detenninat rcdu ccrca planu lui nat ional la nivelul Capi talci. Pc lilnga dcficitul de efective, membrii "Comand amentului de prigo ana" nu ma i aveau uici dcstul c locuri in care sc putcau ascundc. Spre cxe mplu, inccpdnd din dcccmbric. Vasile Cristescu nu a mai putut participa la nici 0 actiunc organizatoricil importanta, prcoc upat fiind sa-;;i schimbc domicilii lc clandestine pcntru a nu fi prins. Horia Sima a ext ins tact ica dcghizarilor la nivel ului intr egulu i efectiv de colaborarori'". iar echipa sa i~i sc himba domicili ul la cateva zile. Sima a fost avantajat de faptu l ea a locuit pana la terminarea facult atii in Bucurcsti , avsn d lcgaturi ncbanuitc de auto ritati, pc care lc folosea pentru a-i ada posti si pc colaboratorii . · 141 apropian . Pcnt ru a-i incuraja pe leg ionari , .Domanda mentul de prigo ana" a facut apcl din nou la tactica divcrsionista, lan sand la 2 dec cmb ric 0 circ ulars prin care sc spunc a ca scful Icgionarilor nu a mu rit si ca organizatii le locale trebuiau sa continue 140 141
DANIe, Fond DGP, dosar nr. 252/1 939, f. 196. Ibidem, f. 210.
109
lupta impotri va guvcm utui':". Inccpdnd cu accl moment si pana in 1940, tactica circularclor con tradictorii a fost larg raspand it:l. cu scopul mobilizarii legionarilor care mai crede au in mitul salvatorul ui pcrsonificat de Corneli u Cod reanu. Cu toatc ca intrcg "Comandamen tul de prigoana" si-a dat acccprul pcntru organizarea loviturii de stat, numai Horia Sima a rcusit sa-~ i mob ilizeze eolaboratorii pcntru a duee proiecrul la capat . Planul initial fusese facut de Alexandru Cantacuzino, Inaintc de a fi arcstat . Ulterior, Horia Sima i-a adu s uncle imbUlli'iHil iri. in ceca cc privca obicctivelc incluse pc lista actiunilor tcroristc. Confonn primei stratcgii , doar persoanclc lui Carol al II-lea si Armand Calinescu cruu vizate, iar in acest scop a fast reactivat sistemul de uruulrirc in permancnta a lui Armand Calin cscu, pentru a i se stabili un itinerariu zilnic. in 1937, rcspectiva operatiune fusese pusa la punct de Paul Craja, pc atunci student, care in toamna anului 1938 sc afla inchis la Rdmnicu Sarat. Este pos ibil ca echipa sa sa nu se fi dcstramat si sa fi dctinut informatii importante despre ministrul de Interne . Dar Horia Sima crease prin Corpul "Rfizleti" a strategic si mai indrazncata de ocupare a principalelor instituti i ale statului. Dcoarcce la jumatarca lunii dcccmbric nici Alexandru Cantacuzino, nici Vas ile Cristescu nu mni putcau rcfonnula planul lui Haria Sima, accs ta it dccis sa-l puna in aplicare, eu fortelc pe care putea sa lc mobilizeze. Strategia lui Sima viza ocuparea punctclor vitalc din Capitala: Palatul Regal , centralele tclefonice, garile CFR , uzina eIcemen. statia de radio-difuziune, Posta, Prefectura Politiei Capitalei, Directia Sigurentei Statului, Inspectoratul Genera l al Jandanncriei ~i cazarmile Armatei . in acest scop, inca ell catcva luni inainte, colaboratori ai sai srudiasera posibilitatilc de atac ~i calculasera nivelurile de rise':" . Planul nu aducea nici un clement de origi nalitate, fiind cunoscut in cpoca, deoarece 1..2 W
110
Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 248 . Dosa r Haria Sima (1940*1946), p. 121.
fusese folosit in timpul lovituru de sta t bclscvice di n Rusia. Atunci, Lev Trotki rc usisc sa impuna comitctului rcvolutionar bolsevic stratcgia sa privmd 0 lo vitura violc nta ~ i ncasteptata, care in zi lclc ins urcc rici a oferit maximul de cficic nta. Dczbatcrea privind tac tica lo viturii de stat bols cvicc a fost reluata in 193 1, in lucra rca Tehnica loviturii de stat, scrisa de italianu lui Curzio Malapartc, aparuta pcntru prima data Ia Paris, in 1931 (iar ma i apci la Berlin, in 1932) . Exista toatc probabilitatilc ea Horia Sima sa fi eunosc ut accasta lucrare deo areee conccptu l sau privind lo vitura de stat sc asc mana prca mult cu ee l al lui Lev Troth Sima avca acccs eel pujin la limba Irunccza, dcoarcce era profesor dc specialitate. Conform teori ilor lui Trot ki, o lovitu ra de slat nu 0 p utca da intregu l popor, trcb uind mobiIizate astfel grupc mici , dar viclcnte, antrcnatc pcntru actiuni revolu tionarc. De ase menca, in punctele ccle mai importante, spunc a Lev Trotki, trebuiau folosite forte militare fidele revoluu ci, pcntru a se putca rca liza are starea Marclui Stat Major si a gu vernului. S imultan eu oeuparea ccntrului orasului de cat rc multimi care ag itau lo zinei revolujionarc trcbuiau ocupatc ecntralelc tclegra ficc ~i te lefoniee, iar in cladirea teIefoanelor trebuia instalat statui major al rcvolu tiei , pcntru a tine cont acrul eu rcgimcntclc ~i punctele und e se dcsfasurau luptc armatc. Conducatorul revol utici bolscvice mai aprccia, in teoric, ca trcbuia sa sc actionczc pe un tcrito riu limitat, cu oamen i pu jini. iar loviturile trcbu iau dal e direct , vio lent si rara agitatii':". Co nform pla nul ui lui Horia S ima, imobilizarea institutiilor vizate unna sa se faca prin intermed iul unor eehipe mid, dar compusc din oame ni Indrazncj i care sa colaboreze eu Icgionarii si simpatizanti i miscari care luerau aeolo. Ataeul trcbuia sa sc faca noaptca, pcntru en mem brii guvcm ulu i sa poata f use r arestati ~ i dusi intr-una dintrc institutiile ocupare. Co rpurile de garda din cazarmi lc seehestrate urmau sa fie in locuite ' " Ma lanartev apane, Cuurzm, rzi Tetmica loviturii de stat, Bucuresti, Edituru Nemira, 1996, p. 89.
III
eu cchipc de lcgionari, mai ales la magazi ile de munitii. Ataeul la Palatul Regal avea ca sea p detcnninarea lui Caro l al II-lea sa abdicc in favoa rca liului sau Mihai 14s. ll oria Sima a dccis sa irurcprinda lovitura de stat numa i cu ajutorul legionarilor din Transilvania ~i Banat, carc-i era u fideli. Acestia trcbuiau adusi in Bucurcsti in echipe mic i ~ i plasati in diferitc slujbc, prin intenncdiul cu nost intclor lui Haria 14 Sima ' . Pentru a procura anne, in rcgiunile ramasc fidele act ivitaplor tcro ristc, Horia Sima a introd us noi cua ntumuri ale corizntiilor. Astfe l cil, tori mcm bri i care aveau un venit luna r mai mare de 3.000 de lei unnau sa donczc pcntru nevoi le .Comandamcmului de prigoena' suma ea~tigata int r-o zi de muncd. Parale l ell accasta colcctare de fonduri trebuia sa se reinccapa propaganda printre munci torii din fabriei, in vcderea mariri i numiirului de contnb utori'". De la j umatatca lunii deccmbrie au inccput sa vinfi primele cfcctive de lcgicnari dispusi sa intrcprinda atcntatc in Bucurcsti ~i se pare en au fast fumizate ~i primele sume de bani. Dotarca eu muni tii a cchipclor care urmau sa rca lizezc 10vitura de stat urma sa se fad prin intcrmcdiul unui labora tor clandcst in al Miscarii legionarc. undc se fabrieau aruncat oarc de flacari, 0 noua anna invcntata de It. Nicolac Dumitrescu. Aces ta reusisc sa puna bazele unci rcjc le de trans port al rnatcrialului explozib il pc care-I sustragca de la Institutul de Chirnie, unde luera, pana la laboratoru l clandcstin':". Inrr-c luna de zilc fusescra dotate prirne lc celule tcroriste. Prin diferitc a lto retele, complonstii procurasera ~i un numar important de l49 grenad e de man a . Paralel eu activitatea It. Nieolac Dumi1 4~ Doser Haria Sima (1940-1946) , p. 121-122.
Ibidem, p. 123. 147 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 1611938, f. 21 4. 141,,Amanunle despre explozia din sir. Cap. Oarca", in Universul, an LVI, nr. 26. 28 ianuarie 1939, p. 9. 146
149
112
DANle , Fond DGP, dosar nr. 25211 939, f. 156.
trcscu, studcntu l Ion Dimitriu prod ucea la locuinta sa pctardc artizana lc. Dcsi inannarea era rudimcntara, cxistau pers pectivele unci jmbunatatiri, in conditiile in care .Correndamcntul de prigoana" reusea sa stranga fonduri. Parale l ell actiunca logistics, a fost initiata campan ia de prcgiltire a masurilor de atac. Planul po stului de radiodifuziune Bancasa a fa st obtinut prin intcrmcd iu l unui simpatizant lcgiona r care lucra acolo, aflat in legaturfl ell un mcmbru al Corpului .Razlcti". La jumatatc a lunii dcccm bric, Har ia Sima avea deja cunostintc dcsprc struetura postului de radio, am plasarea studiourilor si locatiile in care sc aflau cab inctcIe de control ale inginerilor, deci intregul mccanism de funcponare' J''. Un alt legionar apropiat al "Comandamentului de prigoana" a rcusit sa obtina planul de organizarc al Scolii Prcgiltitoarc de Ofitcri Bucurcsti. Astfel ca, Har ia Sima detinca infonnatii dcspre amplasarea post urilor de paza, prcc um si dc numaru lui cfcctivului de soldat i si ofilcr il51 . Cu toat e cforturilc celulcIor tcroristc organizate de Horia Sima, cxista u putinc sansc ea lovit ura de stat sa rcuscasca. in dcccmbric 1935 atmosfera in Romania nu era dcIoe rcvolutionara. Mai mull chia r, populat ia sc obisnuise cu rcg imul autoritar, care nu avea rcpcrcursiun i asu pra .civililor". in al doilca rand, chiar un ii dintrc Iiderii legionari au face t apel la linistc $i au aderat la principiilc FRN. Ei fusescrf constransi in mica rnasura, avand in vedcrc di unii dintre fostii conducatori ai Partidului .Totul pen tru Tara" nu semnascra .xleclaratii de supunere". Semnal ul cscc ului tentativei de lovitura de stat a fa st dat la sfarsit ullunii dccembric, cand un lot de 125 de legionari din provi ncic sosit i in Bucurcsti pent ru .revolutie'' a fas t identificat de Siguranta. in catcva zilc, autor itatile au facut legatura dintre acesti legiona ri si altii care urmau sa plcce din tinuturi spre Capitala, iar deplasarca lor a fost oprita. La scurt timp 150
ibidem, dosar nr. 23711937, f. 33. , f. 413.
151 ibidem
11 3
du pa acest inc ide nt, in laboratorul de pctardc al studcnt ului Io n Dimitriu s-a produs 0 reactic in unna carcia int rcgul cfcctiv de cxplozibil a luat foe . Horia Sima l-a sfatuit pe It. Nicolae Dumitrescu sa distruga si .jabrica'' de aruncatoarc de flacari, dar in timpu l operatiuni i a fos t idenrificat de agcntii politici, iar labo ratorul a explodai!" . Echipa pirotchnisra condusa de It. Nicolae Dumitrcscu, compusa din 18 persoane, a fost idcntificata de autoritati la 24 ianuarie, in timp ce sc ascundea Intr-o 10cuinta clandestine a M iscarii lcgionarc'P. Horia Sima, impreuna cu Vasile Cristescu au decis in accstc conditi i sa amanc lovitura de stat pentru luna martie, dar noi le evcnimcntc au spu lberat oriel' spcrante privind alte activirati te roristc!", in masura in care au scazut sansele unci lo vituri de sta t bine organizatc. 0 parte d iutrc cch ipele sos itc din provincie ncindcntificatc au fost prcgdtitc sa comita atcntate la adrcsa lui Armand Calincscu ~i a rcgclui. Arma nd Cal incsc u era atcnt mo nitor izat de lcgion ar i. aut o ritatifc cs timand la 100 personnel l' ca re crau implicate In com plo tul impotriva mini strului de tmc rnc '" . Grupul de atcuta tor i era dotat destul de bine eu munitic: pistoale, grenade de mfma, 1.000 de cartusc de loate calibrc lc, 5 kilo gra me de su lfat de pot asiu pentru pctardc etc. Ataeul terorist a fast planifieat pcntru 6 ianuarie, cand regele ~i mcmbrii guvcmului partieipau la ecrcmonia aruncarii crueii in Ddmbovita, dar actiunea a fast contramandata datorita masuri lor de pam luate. Grupul de atcntatori a fost descope rit de politic la 8 februaric 1939 Intr-un imob il di n Bucuresti, fiind arestat in unna un ui schimb de focuri l 56 • Prin an ihilarea acestei 151 Dosar Horia Sima (/940-1946) , p. 123. m DANIC, Fond DOP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86. l~ Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 167. rss Ihidem, dosar nr. 16/1938, f. 348. l~~ .Se planula un atentat la viaja domnul ui Armand Calincscu. viccprcscdintele Co nsiliul ui de Minism'', in Universut, an LVI, nr. 42, 13 fcbruaric 1939, p. 13.
114
ultimc cel ule tcroristc , autoritatilc au lichidat potcntialul Miscarii legionare de a initia atentate contra de mnitarilor statul ui sa u impotriva unor obiectivc str ategice. Asa dar, "Comandamentul de prigoana" pe la nga fapt ul cii nu mai avea suport di n partca legionarilor de teritoriu, nici nu ma i putea functiona, deoarece sc cpuizasera locuri le in care mcmbrii acestuia putcau sa se lntalncasca in siguranta. inca din dccembric, 0 parte dint rc comandantii Icgionari aflat i in clandestinitate au trccu t gra nita ilegal , temdndu-sc ca pc litia va intensfica cautarca lor, in contextul prccipitarii cvc nimcntelor. S-au Indreptat sprc Germania, pc rutc diferite, in functic de contactclc pe care tc dctincau". Seful "Comandamentul ui de prigoana", Vasi le Cristescu, nu a avut acecasi libertate de miscare ca si cci lalti co ma ndanti legion ari, dcoarccc Incepand cu luna decembric 1938 era pe .Ji sta ncagra" a Politici. Horia Sima abia la sfarsitull unii feb ruarie a intrat in evidcnta aut orita lilor, iar poza sa a fast dist ribuit a la granita lS7. La 27 ianuarie 1939, adresa unde Vasile Cristescu locuia cu chirie (din data de 2 ianuarie) a fost iden tificata de agentii dc poli tic. Aces ta a Incercat sa fuga la vederea poli tistilor, Insa ci au deschis foc ul, dupa care urmaritul s-a retras in camera pe care 0 lnchiriase. Dupa aceea a unnat un alt schi mb de focuri , in care au fast raniti trci dintre agentii care participau la opcratiune, iar Vas ile Cristescu a fost fmpuscat monal'". Mo artca scfului "Comand amenmlui de prigoana" nu a decla nsat imed iat 0 co mpetitie pentru conducerea Miscarii Icgionarc, dcoarece activitatea clandestine dcvcnisc imposibila. Conform unui decret-lege regal cmis la lnccputul luni i februarie 1939, to ti chiri asi i trebuiau dcclarati 1a politic sau la pos turile • Vezi infra, p. 115-116. DA NIC, Fond DGP, dosar nr. 253/ 1939, f. 16. .Profesorul Cristescu a fast tmpuscer in unn a unei 1upte cu agentii politienesti'', in Universul, an LVI, or. 26, 28 ian. 1939,p. 9. 157
158
ll5
de jandarmi. in respectivelc dcclaraui Ircbuia mcntionara ocupatia chiriasi lor. iur propricrarii care se sustragcau acestei prevederi legale cra u pa sibili de amcnzi dcstul de mari'" . Avand in ve dere ca toatc lcgat urilc di n Cap itala sc cpuizascra, function arca .Comandamcntulu t de prigo ana" era deo seb it de grcoaic, iar lnchiricrca unor imobile in no ile co ndi tii lega le nu mai era sigurd, tina nd cant de conditii lc mort ii lui Vasi le Cr istcscu. Compctijia pcntru putcre unna deci sa se dcsfasoare in exil, undc s-au rcfugiat coma ndantii legio nari aflati in libertatc.
2.4. Prlmut " exit'· ill Gen nania Refugierea in Germania, cu toa tc
ca
••
reprc zcnta a solutio
sigura in fata masurilor luate de autoritati contra Legiunii, atregca 0 seric de inconvcn icntc privi nd stat utul de cct atcan al tincrilor cxtrcmisti . La Inccputul 11l11ii ianuar ie 1939 , noua lege a drepturilor civ ice stipula c;'i se ponte picrdc cetatcnia romdna dace eel aflat in afara grunitelor nu se Inregistrcaza la consulatele din statele respect ive. A doua conditio in care se putea picrdc cctaten ia era sustragerea de la satisfacerea sragiul ui mil 60 Iitar • Leg iona rii erau pasibili sa intre sub inci denta ambclor prcvcdcri lega le, deoareee nu preconizau sa ia legatura eu d iplo matii rom dni de la Berlin si era previzibil ea in curand urmau sa sc faca conccnrrari, datorits situatiei intcrnationale. Cu toate aeestca, Ia ince putul Iunii ianuar ie 1939 "Coman1 ~9 .Propricrarii sunt obligati sa decla re nume le chiriasilor. Expunerc de motive ~ i tcxtul decrerulul-legc'', in Universui, an LVI,
nr. 31,2 februarie 1939, p. 9.
... Legionarii au nwnit refugierea in Germanin din iama 1938-1 939 ..primul exil''. cauzat de .prigoana'' lui Carol al II-lea. Va exista ~i un .al doilea exil", dura evenimenrele din 21-23 ianuarie 1941. 160 .Ultimele informajii'', in Universul, an LVI, nr. II, 13 ianuarie 1939, p. 13. 116
damentul de prigoana'' a dcctansat 0 actiunc de amploare privind trimitcrca mcmbrilor sui in Germania (pr imclc grupuri plccascrf in dcccmbrie 1938). Una dintrc rute era pr in Bucovina , cu trecere prin Polonia. Cci care au uti lizat respectivul trascu au mers eu trenul pana la Ccmauti, dupa care au luc hiriat 0 cami oncta panii in local itatea Ispas, carc-i lasa in apropiere de granite. De aeo lo au mers cu automobi lul pana in apropicre de linia de dcmarcatic, de unde au fost prcluati de calauzc si adapostiti 0 pcrioada in satclc poloncze de fronticra. Comandanti i legionari au ajuns la Varsovia cu ajutorul unui diplomat poloncz pc carc-l cunoscuscra la Bucurcsti, ce sc angajase sa-i ajute pe legionari sa obtina azil poli tic, dar tara sa se impliee in trcccrca fra uduloasf a fronticrci'!', Pc acea ruta nu s-au facut dccat doua treceri ilcgalc, deoa rece a fa st idcn tificata de autoritatilc romane':". o alta ruta de tranzit sprc Gennania a fast .adrninistra ta" de orgauizatia Timisoara a Miscari i legionare, fiind folosita in spec ial de apropiatii lui Horia Sima . Cci care dorcau sa foloscasca accastii calc de icsirc in tara trcbuiau sa ajunga la Arad, de unde erau prcluati de calauzc si trccut i pe la Bcba Veehe, in Iugoslavia. De aici, treceau clandcstin in Ungaria, iar eu trenu l luat de la Szcgcd trc buia u sa ajunga in localitatea de la granita mag hiaro-austriaca Soprano D upa aceea urm au sa trcaca din nou c1andestin frontiera pana in loea litatea au striaca W iene rneustadt, de unde luau trenul sprc Vicna 1/i3. Cu toatc ca ruta era foarte dificila, a fast eca mai efic icnta, deoarece incl udea punctc de trccere nefolositc in mod curent de cctatcni i romani. A treia ruta a fast eel mai probabil stabilitil ad -hoc, tara a se pcnnanentiza uncle eontacte pcntru ca pc viitor sa trceca $i altc grupuri . De la Sighet, prin intermediul unor ca lauze s-a trecu t Dumit rcscu- Borsa, Ion, op. cit., p. 242 . DANIC, Fond DG P, dosar Of. 252/ 1939, f. 2 15-216. 16J Ibidem, dosar Of. 26211940, f. 86; Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 123; Ibidem, p. 138. J61
162
11 7
in Cehoslovacia, lara ca legionarii sa primcasca sprijin aici de la nationalistii cxtremisti locali, asa cum s-a Intdmplat in Polonia. Primii care au decis sa piece, folosind ruta din Polonia, au fast Ion Dumitrcscu-Borsa, Nicolae Horodniccanu ~ i Stelian Stanicel. Dupa moartea lui Corneliu Codrca nu, accstia nu mai avcau unde sa se ascunda, dcoarece politistii le cunosteau toatc domiciliile clandestine pc care Ie utilizau. Cci trei au avut avantajul ca avcau la dispozi tic moncda poloncza, pe care le-o lasesc Alexandru Cantaeuzino. Pana la Ploicsti au mers eu un automobil, fiind dcghizat i in unifonne de ofiteri. Dupd ce au ajuns la dcstinatic au fost prcluati de organizatia Prahova (condusa de Dumitru (Miti) Dumitrescu) ~ i adaposti ti a pcrioada, pentru a se afla daca politia avea cunosunta despre deplasarea lor. Stelian Staniccl, fiind mai putin cunoscut, a pleeat imediat la granita romano-polona, urmand sa asteptc intregul grup. Cei doi ramas i la Ploicsti au plecat la 2 1 deccmbrie cu 0 masina a unui prieten al lui Mit i Dumitrescu. In apropierea fronticrei, grupul a fost prcluat de calauze ~i trecut in Polonia, dupa care Miti Dumitrescu s-a inte rs la Ploicsri pentru a pregati tranzitul unci noi eehipc de coman danti Icgionan' " . A doua cchipa de comandanti Icgionari a plecat dupa csccul loviturii de stat, tot prin filicra pcloncza. Cei patru care unnau sa trcaca in Polonia sc aflau de ccva timp la Ploicsti, dcoarccc la Bucurcsti crau urmariti dupa descoperirea tipografici clandestine. Aeolo au fast ascunsi de organizatia locale paoa la 7 ianuarie 1939, cand au plecat cu trenul spre Ccmauti. Pentru a nu risea sa fie prinsi, au ales sa calatoreasca noaptea, cand controalele erau mai putin intense. In apropicrca granitei, grupului initial: Nicolae Perrascu, Titi Cristescu, It. Anghcl Dragomir ~i Viorel Trifa, i s-a adaugat Victor Silaghi, care probabil dupa evadare staruse numai in Transilvania. Trecerea frontierei s-a facut tot cu aj utorul csuoeclor. Insa autoritatile au identificat ulterior traseul .'? i astfcl legionarii au trebuit sa 164
11 8
Dumitrescu -Borsa, Ion, op. cit., p. 25 1-255.
cautc noi modalitati dc trecere ilcgala a granitcil6S. Al trcilca grup a ales ruta iugolsavo-ungara, fiind campus d in Haria Sima, Hie Smultca si Alcxandru Popovici. Dupa esccul complotului contra rcgclui Carol al If-lea si a ministrului Armand Calincscu, Haria Sima s-a putut ascunde d in cc in ce mai grcu in Bucurcsti, fildind apcl si 1<1 ultimcle cunostintc care nu crau cunoscute de autoritati . La 4 fcbruaric, imbracat in haine taranqti si Insotit de 0 cunostinta care de asemenea purta haine traditionalc, a luat trcn ul sprc Arad, iar la Plo icsti au urc at si ccilalti doi comandanti lcgionari. Dupa stat ia Alba Julia, cci trei au disparut din trcn, pro babil pcntru ca sc tcmcau sa nu fie dcscopcriti de evcntuale controatc''". La 8 fcbruaric, folosind cfiliiuze, accstia au trccut pc la Beba Vcehc, iar in catcva zile au ajuns la Viena, dupa care au luat trenul sprc Berlin l 67 . Al patrul ea grup, compus din comandanti lcg ionari care contribuiscrii $i ei la dcciziile "Comandamcntului de prigoana", dar care datorita faptului ca erau urmariti au stat mai mult asc unsi in provincic, a parcurs rota cchoslovaca. Icsirca pc la Sighet s-a produs la 27 fcbr uaric, iar la inceputul lunii martie au ajuns la Berlin. Grupul a fost format din: Constantin Papanncc, Gheorghe Dragomir, Nicolac Scitan, Nicolac Smarandescu si Eugen Teodorcscu!". Comandantullcgionar Victor Dragomirescu a lncercat sa aj unga in Germania mai p utin periculos, ell ajutorul unui avian cc participa la un miring aviatic. Conform plan ului sau, unna sa trcaca ilegal in Bulgaria, iar dupa aceea ell ajutor german sa ajunga la Berl in. EI a fa st ajutat de aviatorul Andrei Costin. Tnsa la putin dupa decolarc, dato rita unc i problcmc de motor, avionul a trebuit sa atcr izczc fortat, iar cci doi au fast arcstati'". 16S DANIC, Fond DGP, dosar nr. 252/1939, f. 2 15-2 16. 16 6 ibidem, f. 210 . 167 Dosar Horta Sima (1940-1946), p. 123. 168 Palaghita, Stefan, op. cit., p. 121. 169 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86 . 119
Ca pltolul 3 Cla ndestinitate
Dupa refugierea la Berlin a mcmbr ilor fostclor "Comandamcntc de prigoa na", activitatca Misciirii legionare d in tara s-a redus la mici activitati clandestine, ca re in prima j umatate a anului 1939 nu au afcctau siguranta statului. in Gcnnania au ajuns pana in primavara anului 1939 aproximativ toti comandamii Icgionari care orgauizascra .Comnndamcntclc de prigoanil". Dintrc accstia insa, nici unul nu putca sa cmita preten tii asupra locului "vacant" al lui Corncliu Codreanu. in lara, Gheorghe Clime refuzase sa semneze .xlcclaratia de supuncre" ~ i astfel nu existau perspective sa fie e1ibcrat prea curfind. Niei pozitia lui Haria Sima nu era foarte consolidata, deoarece nu rcusise sa dcpnscasca statutul de comandant legiona r de provincic , cu toate ca organizasc atcntatclc din noicmbrie si dccembric 1938. in cadrul noului "Comandament" de la Berlin s-a purtat 0 disputa pcntru sefie, care va dcclansa problema sueeesiunii "C3pitanului". Ficcare dintrc comandantii legionari prczcnji in Capitala Reichului a cautat sa eonstituie grupuri de putere si astfcl unitatea conducerii a disparut. Pcntru prima data, dcvcnea evident ca toate Inccrcdrilc lui Come liu Codrean u de a crea impresia ca Miscarea lcgionara era organism unitar nu aveau baza rcala si ca " nonne lc" instituitc de acesta nu au fost Insusitc ~ i de comandantii legionari mai tincri. Accs tia din urma au fost exponenti ai gcnc ratiei anilor 1930, nemultumita de statutul intelcctualului in societatc, care dorca intr-un fel sa-si faca dreptate eu forta pentru a cuceri puterca in stat. Obicet ivul noii gcncrati i de conducatori ai Miscarii legionare a fast exelus iv aseensi unea la guvernare, prin oriee mijloace, si nieideeum formarea .omului nou'' in spirit nationalist, asa cum sustinea Corneliu Codreanu.
120
In tara, dupa plecarea in Gennania a liderilor din fostcle "Comandamente de prigoana'', 1cgionarii s-au rcscmnat cu regimul carlisI si nu au mai continuat sa sc reorganizeze. Primii fosti conducatori care au icsit din lagarele unde aveau domiciliu obligatoriu au facut apcluri la Iinistc si au adcrat la noul rcgim. Nucle ul dur al legionarilor era rcdus ca numar, dar foartc activo In general, studcntii au perpetuat principiilc rczistentci fata de Carol al Il-lca, alaturi de 0 parte a Corpului "Razlcti" si uncori de structuri ale FdC, care s-au organizat binc in clandcstinitatc. Prin colaborarca cu accst nuclcu dur, "Comandamentul" de la Berlin a organizat ~i finalizat asasinarea lui Armand Calincscu (august-scptcmbric 1939). Contactcle acestui nuclcu cu Berlinul au fost permanente, fiind mijl ocit de 0 rctca comunicationalf Iiisatii de Horia Sima in momentul in care a fugit din lara. Atunci cdnd situatia intcmationala a balansat in favoarca Gcrmaniei, dupa victoria asupra Polonici ~i sucecsele militare din prim:lvara anului 1940, aripa .Comandamcntului'' de la Berlin condusa de Haria Sima a dccis sa se jntoarca in tara, pcntru a dcclansa noi activitati tcroristc, cu rolul de a-I determ ina pc Carol al Il-lea se-t cheme pc legionari la guvernare.
3.1. Fara lideri intemi
Masa legionarilor nu mai activa in cadrul miscarii mea inaintc de februarie 1938 - fie se tcmcau de rcactia autoritatilor, fie nu crau de acord cu masurilc tcroristc pc care Ie pregateau .Comandamentclc de prigoana". Dupa moartea lui Corneliu Codreanu si .dcclerajiilc de supunere" semnatc de lidcrii cunoscuti, s-a produs un nou val de dcsolidarizare, care incepand cu anul 1939, a capatat aspect de gcneralitate in Miscarea legionara. Fcstclc organizatii nu s-au manifestat dedit sporadic, reactionand numai la unele zvonuri conform carora Corneliu Codreanu era in viata sau ca de la Berlin, prin Ion-Victor J 21
Vojen (ea re ar fi fost eol aborator aprop iat al lui Hitler) sc pregatca vcnirca unui govern lcgionar. Miscarca lcgionarf trecea si printr-o pcrioadf de .oprobiu'' pub lic, pc fondul valulu i de atcntalc, ce nu au fost primite deloc cu simpatic, chiar daca ,,0 ficial'' urmarcau sa compromita persoana regelui I . Sta rea de spirit a masci lcgiona rilor a fost influentata in primul rand de atitudinea intelcctualilor miscarii, care dupa februarie 1939 au facut dcgraba apcl la colaborarc cu rcgimul autoritar. Atat ei, cat si libcr-pro fcsionistii s-au incadrat in noiIe organizati i profcsi onalc carliste $i s-a u desolidarizat de actiunile .Comendamcn tclor de prigoa na'" . Fostii publicist! inccrcau sil-i cvitc pc ccil alti lcgionari, ca sa nu intre sub supravcghcrca autor itatilor, in caz ca ar f fost dovcd iti cii purtau discutii politicc in continuarc'. Chiar si cei mai vcchi intclcctuali ai Miscarii lcgio nare sustineau ca au incctat or icc activitatc politica, printrc care $i prof. Ion Gsvanescur', care , in confcrintclc pc care Ie tinea, vorbea numai de antisemitism sau de intcgritatc a frontie relor, nu si despre aba tcrca de 13 democratic promovata de rcge". Pentru cci mai multi dintre Icgionari, activitatca in ilcgah ratc era impos ibila, dcoarece se picrduscra co ntactele eu Iiderii de la "centru"6. Polemica privind .ncccsuatca'' actiunilor violcntc ale "Co mandamc nte lor de prigoana" a inccput chiar din ianuari e 1939, cand au fost facutc responsabilc dc moartea lui Com cliu Codreanu, dar $i de noilc pericole la care era u supus i legionarii. Primii eare s-au ma nifestat au fost studc ntii maccdoneni', eu toate ca din randurilc acestora sc recrutau de obicci cclc mai DANIC. Fond DG P, dosar nr. 8/ 1939 . f. 98. Ibidem. dosar nr. 252 / 1939. f. 204. 3 Ibidem, f. 130. 4 Ibidem, f. 366 . 5 Ihidem, f. 2. 10 Ibidem, f. 135. 7 Ibidem, f. 155. I
1
122
radieale .elcmcnte". AI doilea eurent de condamnarea a liderilor din .Xomandarnentele de prigoana" a aparut din dircctia celor clibcrati din lagarclc unde aveau domiciliul obligatoriu (Inccpand cu ianuarie 1939). Ei i-au acuzat pe cci din "Comandamcntclc de prigoana" ea au activat fiira ascntimentul celor care nu se aflau in Iibcrtate", in aceste conditii, la Intalnirile ocazionale dintre membrii fostelor cuiburi, sefii acestora i-au sfatuit pe subordonati sa nu mai dcsfasoarc nici un fel de activitatc. Accst tip de atitudine a fas t Insusita de marca masa a legionarilor din fostele euiburi, care au preferat sa astepte un moment favorabil pentru a reveni pe scena politica. Scdintclc de cuib au fost sistate, cotizatiilc Incctand dcci sa mai fie 0 sursa de finantarc pentru activitatilc curcnte. Uneori, membrii sau simpatizantii cu bani au donat sume pentru familiile eelor inchis i sau direct accstora, activitate fata de care autoritatile nu au luat masuri. Nuclcul dur al lcgionarilor cxtrcmisti si-a continuat insa activitatea, mcntinand permanent contactul cu "Comandamentul" de la Berlin. Horia Sima, organizatorul ultimului "Coma ndarnent de prigoana", a lasat in fruntea organizatiei din Bucuresti pe studentul Mihail Varfureanu. Accsta se dovcdisc foattc radical si avea sprijinul lui Victor Dragomirescu si al lui IonVictor Vojen. La Corpul .Razlcti", legatura cu cei de la Berlin unna sa fie fiieutii de ing. Ion Nicolau" Caparul retelci de informatii in Romania era asigurat de prof. Ion Protopopcscu, de la Universitatea Politchnica din Timisoara, iar pc parcurs sc aflau scfi judcteni fideli lui Haria Sima, pe eare acesta ii numisc Ia sfltrsirul anului 1938, dintre noile "cadre". Cel putin pcntm anul 1939, sistemul de distributie a informatiei ~i curierat a Ibidem, f. 16 1. 9 Sima, Horia, Sjar$itllllll1ei domnii sdngeroase (10 decembrie 1939-6 'septembrie 1940). Lupta Mi$ciirii Leg ionare contra regimu lui Carol II, f.l., Editura Metafora, 2004, p. 22-25. 8
123
functionat perfecl si au fost puse la ca lc noi act iun i tcroristc. Conform ultimcl or dis pozitii date de lidc rii rcfugiat i de la Berlin, activitatea Miscari i lcgionarc la nivcl organizat urma sa incetczc Inccpand cu luna fcbruaric 1939, iar cei care doreau sa continue opozitia fata de Ca rol al Il -lca urma u s:\ lucrczc pe pro pria rasp uudcrc '", Aceste dispozitii au fast valabilc numai pentru activitati lc terorisre. Strangerca 'de fonduri a capatat Insa noi dimensiuni. Nucleul ramas in tara a organizat actiunea .Fonduri pentru victoria finala", ce eonsta in mcntincrca lcgfiturilor Intrc membrii care sc afla u in Iiberlate, in scopul ajutorarii fami liilor Icgionarilor arestati. Contrar traditici, euiburilc nu treb uiau sa se mai intrune asca, iar uneori mcmbrii accs tora nu se cunostcau lntrc ci. Con form noilo r instructiuni, eel care intcmcia un cuib trcbuia sa ia lcgatura eonspirativ cu mcmbrii accst uia, s:1 se asigure ca nu vor f idcnt ificati si sa strangf cot izatiilc de la fiecarc in parte". Vechiul sistcm de cotizapi, pe cuiburi, a fost reformat: se climi na obligativitatea inrcgistrar ii scrisc a cotizatiilor, strfingerea de bani facand u-sc de la individ la ind ivid de catrc scful de euib, iar eel care straugca banii trcbu ia sa fie un Icgionar binc .vcriflcat'', pentru a nu fi dc tumatc sumcle colcc tatc. Banii urma u sa fie dati superiori lor ierarhici, de asemenea tara nici 0 tnregistrarc'" In afara rctclci lasatc in tara de Haria Sima nu au mai fost asociatc accs tui sistcm altc organizatii locale, eu toatc ca seopu l declarat al actiunii era ajutarea eclor care cra u inchisi. Nivcl ul membershipului din 1937 a fost redus drastic in perioada instaur arii dictatur ii lui Carol al II-lea, iar in 1939 organizatia avea statutu l de midi organizatic conspirativa. Corpu l .Razlcti" a fost unul din principalii sustinatori ai actiunii legionarilor in anul 1939, mobil izandu -se imediat dupa rcfugicrca "Comandame ntul ui de prigoana" (mcmbrii strucDANIC, Fond DGP, dosar or. 252/193 9, f. 194. Ibidem, dosar nr. 9/ 1939, f. 14. 12 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 326 . lO
IJ
124
turii au fost anuntati ca sc va continua strangcrca de cotizatii). Pcntru a nu atragc atcntia, donatiilc urmau sa sc faca in urma organizarii unor baluri, scrate etc., la care finantatori i Lcgiunii sc putcau strange ncstingheriti pentru a colecta fondur i 13• Cei din Corpul .Razlcti'' au mobilizat ~i Asociat ia .Prietenii Legiunii", iar in marti e auto ritatilc sc eratau din nou tngrij oratc de potcntialul terorist al Miscarii lcgionarc'". Studcnt ii si clcvii au activat permanent in pcrioada clandcstinit atii. Dupe rcfugicrea "Comandamenlului de prigoana", primcle grup ari CSL s-au mobilizat la Cluj, slabilind sa continue activitate a in ilcgalitatc". Radicalismul lor nu s-a amcliorat nic i dupa reintoa rccrca lui Florian Stcfancscufioangf la Rcctorat, anuntand ca tsi vor inccta prorcstul doar in momentul in care accs ta va fi schimbae 6 • La Universitatea d in Bucurcsri, rcorga nizarca studcntilor radicali a fost finali zata in mar tie, principaicic nuclce activand la Facultatilc de Stiintc, Medicine ~i Litere . La Univcrsitatca Politchnica d in Bucurcsti, cuiburi le si-au sc himbat structura dupa modelul lansat in fcbruaric, astfel ca nu se cunostcau mcmbrii din ani de studiu diferip". Org anizatiilc studc ntcsti au Incc put ~i ele actiunca de strangcrc a cotizatiilor pcntru ncvoile celor di n detentie". Grupurilc FdC, dcsi nu contau in strangerea de cotiza tii, au contin uat sa activcze ma i ales In operatiunile de cur icrat, dar $i in procu rarea de anne sau munitii '". Cuiburilc din vcstu l tiirii, folosind posibilitatile de trecere clan destine a fronticrci in Jugoslavia, au reus it pan a in aprilie sa-si formezc filicr e de inarmare, eu toatc ca pc ntru mo men t dosar nr. 252/1939, f. 166. Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 16- 17. 15 Ibidem , dosar nr. 252/1939, f. 209. 16 Ibidem , f. 141. 11 Ibidem, f. 133. IR Ibidem, f. 141. 19 Ibidem , f. 112. 13 Ibidem, 14
125
nu aveau in vedere sa lotrcprinda acti uni tcroristc". Manifcstele din accasta perioada n-au mai cmis atacuri verbalc la persoana rcgclui sau a a ltor ministri din guvern. In general erau apcluri cairo lcgionar i, prin care acestia erau indemnati sa nu rcn untc la principiile organizatici si sa astc pte momentul pctrivit pcntru revenirca pc scena politica. A doua categoric de manifeste aveau caracter dczinformativ, sustinand supravictui rca lui Corneli u Codreanu, cu scopul de a-i mobiliza pe legion arii care abandonascra acrivitatca". Ce l mai adcsea propaganda a fost orale, de la om la om, cxistand put inc cazuri in care legionarii au lipit afise .mobili zatoare?" . in timpul alcgcrilor din primavara anulu i 1939, coo rdonatori i 10· cali ai cuiburi lor care act ivau in c1andcstinitate i-au sfatuit pc legionari sa ser ie pc bu letine le de vot diferite lozi nci, pentru a sc anula votul". Nu cle ul de legionari care activa in clan dcsti nitate a avut diferitc atitudini fata de FRN . In uncle organizatii, membrii cuiburilor radica le s-au insc ris in "p artidul regal", probabil pentru a nu ridica banuicli, da r au conti nuat activitatca lcgionara ilegala. in general, mcmbrii CM L au luat eccasta atitudin e" . Studcntii au sabotat act ivitatea FRN, ducand 0 campanic impot riva insc ricrii in noua structure a colegilor nelegionari si refuzand sa adore". Autoritatile nu au dorit sa agite spiritele in universitati ~i astfe l nu i-au ares tat pc rcspectiv ii propagandisti. Imediat dupa februaric 1939, legionarii nu au reus it sa mai organizeze atent ate co ntra ord inii de stat. Micilc grupuri locale
10
11
Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 17. Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 132; Ibidem, dosar nr. 9/1939,
1.3 18.
Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 336 dosar nr. 9/1939, f. 371. 14 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 310. 15 Ibidem, f. 333.
11
13 Ibidem,
126
s-au preocupat de co lcctarca fonduril or necesarc colegilor din inchisor i si .Comandan-entulul'' de la Berlin, rarcori rcusind sa acumuleze munitii pcntru cvcntualc atentate. La Bucurcsti, organizatia lasata de l loria Sima la p lecare a functio nat neuni tar. Corpul "Razleti", p rin ing. Ion Nico lau, a rcusit sa satisfaell ccrcrilc cclor afl ati la Berlin , dar CSL a fost inaetiv. Co nfo rm un or sursc, scful studcntilor, Miha il Vftrfurcanu, sc afl a in legatura cu Pol ijia si a sabot at i n pcrmanentf act ivi tatca 26 cclor din tara in primavara si vara anului 1939 . Priudcrca celulei teroriste coordo natc de comandanta lcgionara Nicoleta N ieolescu (fosta membra a .Comandamentclo r de pr igoana") i-a fost atribuita ulterior lui Mi hail Varfurcanu, deoarcee organiza rea respectivulu i gru p era ext rem de co nspi rativa . in urma d ctcntici, Nicoleta Nico lesc u a murit, la 10 iulic, iar in Bucu rcst i au iuccput sa circu le uncle zvonuri mac abre privind natura decesul ui: vi olata ~i arsa de vie in crcm ato riu'". Ulterior, aceasta a in trat i n m ito logia lcgio nara. pe lista .anartiri lor" care s-au .sacnncat'' pc ntru cauza miscarii . Evenimentul a fast 0 ne ue lovitura de imag ine pentru miscarca cla ndcs tina, Inrcgistran du-sc noi aban don uri print re memb rii activi". Germania a oferit purina atcnric Miscarii Icgionare pana la fina lizarea prog ram ului NS DAP in Europa Centra le. Abia dupa .ncluj ionarca" problem ei Cchoslovac iei, Ado lf Hitler si-a indrcp tat .atent ia'' si sp re celelalte state d in Eu ro pa Centrale si de Est. Cerc ur ile intclectual ilor legionari au prim it c u simp at ic " pro blema cchoslovaca", deoarccc spe rau eli se va declansa un razbo i mondi al Intrc statelc to talitarc si cdc d emocratiee, in unna ciiruia VOl' fi ch emati la guvcrnare . Ei faccau ~ i uncle cstimari p rivi nd sc ful guvern ului intr-o astfel de situaj ie: Nae Sima, Ha ria, Sfiir~itul.. ., p. 22-25. Sima, Horia, .Fcmeile in pngoana'', in Tara si Exilul, an IX, nr. 3-4, ianuarie-februarie 1973, p. 2. 28 DAN lC, Fond DGP, dosar nr. 9/1939, f. 78. 26 27
127
Ioncscu sau generalul Ion Anronescu". Spcrantele legionarilor au fast intarirc si de atitudinea guvernului roman , care a dcc is sa se apropie intr-o masura mai marc de Germania. Dupa divizarca Cc hoslovaciei, guvernul de la Berlin a devcnit brusc preoe upat de industria pctrolicra romancasca. lar pcntru a obtinc un acord economic favorabil a folosit tehniea santajului. Cu toate di In timpu l proceselor lui Corneli u Codreanu din primavara an ului 1938 , cat si dupa, nu manifestase nici 0 rcactic, guvernul german a incurajat prcsa nationalsocialista sa ataee autorita rilc romflnc pentru modul in care a fost j udecat ~i a murit lidcrul legionar. In prima instanta, guvernul roman a decis sa .j-eziste", Inapoind decoratiilc primite de Caro l al Il-lea de la Adolf Hitler, dar in ccle din urmf disc ursul s-a domolit. La 23 mart ic 1939 a fas t scmnat acordu l econ omic rom ano-german, care a fas t vazut in cpoca drept 0 ancxarc a ceonomici romancsti dupa intcrcsele germane". D upa accst mome nt, sefii organizatiilor legiona rc cla ndesti ne au dus o campanic de mobilizare a ade ptilor, sustind nd ca urmcaza chemarea Miscarii la guvemare" . Deoarece Germania nu a ararat si alte prcocu pari pcntru situatia nation alis tilor cxtrcmis ti romani, spcranjclc lcgionarilor s-au dimi nuat si au spcrat ca la Berlin noul .Comandamerit" va face prcsiuni privind statutu l legionarilor. Dar Gcrma nia nu avea la aecl moment alte intercse in Romania pe langa satisfaeerea dolea ntelo r eeonomiec, iar guvcmul de Ia Bucuresri a intreprins putine eonccsii fata de Icgiona ri, mai ales in ceca ce privcstc clibcrarca eclor ell domiei liul obligatoriu .
Ibidem, dosar nr. 8/1939, f. 165. rn Heinen, Armin, Lcgiunea Arlianghelul Mihail. Mtscare sociaid si organizatie politica. () contributie to problema fascismului international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 399. 31 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 252/1 939, f. 131; Ibidem, dosar nr. 8/1939, f. 166. 29
128
3.2. Legionarii orestasi Au cxistat eel puun rrci faze ale regimului de dctcntie pentro lcg io narii arcstati in prim ava ra anului 1938 si d upa aecca . in prima faza, a dct cnti ei preventive palla la mom entul eondamn iirii, rcgimul a fOS1 dcstu l de aspru, dcoareec aut oritatile nstcp tau ea justitia s:1 dcfinitivczc statutul lor. Procc sc le lcgionarilor arcstati in prima parte a anu lui 1938 au avut loe in perioadc difcritc. dar tonto dupa scntinta cazului Corueliu Cod rcanu. in timpul dcrcntici de la Jilava, lidcrul lcgionar a mcntionat in jumalul sau de inch isoarc cil pcrson alul pcnitcneiaru lui s-a purt at reec ell cl, a fast [inu t singur lntr-o cclula umcda si nu a primit decal doua paruri si 0 rogojina, ell toatc ea e ra vreme ploioasa . in ace a faza, pana la j udeearca pro ccsul ui, scric ca nu i s-a oferit nici asistenta mcdicala, dcsi avea durcri de pldmani si tusea" . 0 situatic ascmcnea a fast cxpusa $i in j um al ul din dctcn tic al studcntului legionar Bartolomcu LiveZ C:lIlU, ea rc s-a afla l in grupul principali lor lideri. Acosta a sus[inut in scricrilc sale eli in timpul dctcntic i la Jilava din perioada j udccarii proccsul ui (iulie 1938), vizitelc rudelor au fast limitate, pachctclc pc care Ie pri mcau era u lnju mdtatitc de gardicui , iar in timp ul perchezitii lor zilnicc, pcrsonal ul Inchisori i act iona ostentativ, aru ncand incaltamintca pes te alimcntelc primite" . Grupu l de la lilava a init iat chiar un protes t, refuza nd vizit clc, moment in care magistratii mil itari au intervenit si a u incetat uncle abuzuri". Faza a doua, a rcla xarii regimului de inchisoarc, s-a declansat dupe ernitcrea scntintclor, probabi l datorita faprului c:1 pcntru 0 pcrioa da auroritatilc ii detineau legal pe legionarii care ~: Ibidem, dosar nr. 252/ 1938, f. 17·20. ~~ Ibidem, dosar or. 252/ 1939, f.36-37. ~4 Ibidem, f. 42-43.
129
putcuu rcorganiza miscarca. Din sc ricri lc ambilor rncmorialisti citati mai sus, rcicsc ca ncum tratamcntul medical s-a acordat ori dc cdtc ori cra ncvoic, iar in ficcarc zi detinutii crau scosi din cclulc pcntru a Iua acr curat. La Rfimnicu Ssrat, lidcrii Icgion ar i au fost Inchisi initial imprcuna cu dctinutii de drcpt cornu», da r in octombric accstia d in urrnf au fe st mu tati si a ram as 0 lnchis oare pc ntru opon enIii rcgimului (inclusiv comunisti). Bartolomeu Livczcan u a mcntionat in j umalul sa u ca legiona rii au instal at in curte un d us pe care -I pu tcau tolosi, iar mai apoi au rcparat chiar ei inchisoarca. Conditiilc s-au inra utal it put in d upa plecarca rege lui la Londra in noicmbrie 1938, cand au fost din nou Inchisi in celule, unde statcau cfite unul. Pc toa ta pcr ioada dctcntiei, ce lula lui Corneliu Codrcanu era izolata de cea a cc lorlalti legionari ..ramniccni'' ~i nimeni in a fara rudclor de gradu l I nu a pulut lua legatura cu cl. in scara de 29 scptcm bric, mcmoriali stul sustinc c3 agitatia a fest foartc marc, fiind ell tOl ii anu nta ri s5 se prcg atc ascil, dcoarccc conducatori i inch isor ii nu stiau initial c ine unna sa fie "t ransfcrat" la Jilaval S• A treia faza a regim ului detcnjici a insemnat rclaxarea tota la sau rnai exact acordarca statutului de dctin uti pclitici pentru lcgio nari. La putin tim p d upii 30 no iemb ric 1938, au ineeput sa primca sca prcsa. Astfcl ca , la 9 decembric au aflat de moartca lui Comcliu Codrc anu d in ziarul Romania (oflciosul rcgimului). Dupa Craciu nul an ului 1938, 1'1 Ramnicu Sarat au fost lasati mai mult in afara ccl ulclor, iar dupa Anul Nou putcau primi vizite orics nd, ava nd si posibilitatca sa trimita carti postalc catre cunoscuti. Regim ul cel ulclo r a fost ridic at in mod oficial la sfarsitu l lunii ianuaric, cand au fost anu ntati ea puteau citi zilnic ziaru l Romania, aveau dreptuI sa dctina carti de studiu in cclule sau sa primcasca vizitc medicate" . lS 36
130
Ibidem, f.46-6 1. lhidem, f. 66.
Singurul document grafic identificat in ur ma ccrcetarii de fata privind cclule de dctcntic cstc din faza a tre ia, rcprezcnland 0 schita fiicutf de Iordache Nicoara la Vaslui". Purcrn obse rva ca in eclula de una sau do ua pcrs oanc av eau 0 ma sa de seris, hattie, cemcahl si earti de studiu , facilitati prezentate ~ i de Bartolomeu Livczeanu la Rdmnicu Sarat. Cei mai bo lnavi dint re legionarii afla li in dc tcnpc au primit dreptul de a fi mutati temporar la Spitalul Mil itar Brasov , unde au avut par te de 0 ingrijirc dcccnta, uneori rcali zata ehiar de colcgi i lor - Paul Craja era medic in Bucuresti in mo mentu l arcstarir". Dctinutii au avut dreptul la activitati de divcrtismcnt, organ izftnd meeiuri de YOlei, fotbal sau box". Sta rca de spirit a legionarilor din inchisori a fost di vcrsa, in functic de nivciu l implicarii cmot ionalc a ficcaruia . Studcntii in general au rcgrctat faptu l ca si-au picrdut anul de studiu si nu avcau nici 0 spcrar ua in eeea ce pri vca viitorullor. Ce i mai indoctrinati erau rcvolta p de atitudinea unor lidcri, cum ar ti prof. Grigore Cri ste scu sau Dragos Protopopcseu, care rcnuntascra la prineipiile miscarii dupa ercstare". La Vaslu i s-a rcmareat ca militant radical contra acc cptarii regimu lui monarhici au toritare Con stanti n Stoicancscu, dcsi maj oritatca eclor dctinuti aeol o dorcau Incctarca opozitici". Dupa cateva luni de la moartca lui Corneliu Codreanu au ineeput p rim cle clibcrari d in rand ul legionar ilor care nu p uteau mo bil iza organizatiile loca le {mai a les d intre ee i dctinuti la Vaslui) . Majoritatea erau rcscmnati in urma detentiei si sustincau • Vezi Anexa nr. I. 37 DANIe, Fond DGP , dosar nr. 252/ 1939. f. 67. JlI Ibidem, f. 7-32. )9 Ibidem, f. 36~ 37 . ~o Sima, Ha ria, .,La un an de la moartea lui Ilie Gameata'', in Tara si Exilui. an VIII, nr. 7.8, mai-i unie 1972, p. 8.
131
ca nu trcbuia sa m ai existc activitatc in cla ndcst initatc". 0 parte au scmnat .zlcclaratii de supunere'' in momentul clibcrarii ~ i i-au sfa tuit pc fosti i colcgi din euiburi sa rcnuntc la oricc acriunc" . Unii dint rc cc i care au adc rat 1<1 FRN au putu r sa sc lnroarcf in vcchilc posturi functionaresti sau sfl obtina altclc noi. Astfcl ca, Radu Dcmctrcscu-Gyr si-a rcluat act ivitatca de profcsor la Liec ul ..Prineipcl e Carol" d in Bucurcst i in februarie 1939, imcdiat dupa elibe ra re~J. Hie Gamcaja, me mbru fondator ~ i Com andant al .Bunci Vcstiri'', a obtinur un post de avocat al Statul ui eu ajutoru l lui Victor Iamaud i, rumistrului de Justitic. dupa cc in prcalabil se Inscriscsc in FRN~4. lnchisorilc in ca re au fost dctinuti liderii legion ari i n pcrioada 1938- 1940 au intrat si cl e in mitologia miscarii. Dupa instaurarca statului national-lcgicnar, pe nitenci arul de la Ra mnieu Sa rat a dcvcnit muzcu , iar pcnrru mu lti din trc noii lidcri era 0 regula sa meargf acolo in v izita~s.
3.3. "Comundamelllul" de fa Berlin Atu nci cand "Comanda mentul de prigoana" a decis sa se refugiczc la Berlin, acolo deja existau cativa legionar i important i. Ei plecascra cu pa sapoartc lega le in di fcrite circumst antc. Primii car e sc stabiliscra 1a Berl in au fost Mirc ea Dimitriu (scf al studcntilor de la Universitatca Poli tehnica din T imisoara] ~i Gheorghe Ciorogaru. Apoi a sosir ~i Ion-Victor v ojcn", ~1 DANIC, Fond DGr, dosar nr. 1911940, f. 222. 42
Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 366.
~l Ibidem, f. 175. .j.l Sima, Horia. c.l,a un an... ", in lac. cit. p. 4. "~ .,DI. ministru Tra ian Braileanu a vizitat tnchisoarea-muzcu legionar dela Ramnicu Sarat", in Cuvantul, 23 octombrie 1940, p. 3. ~6 Dumitresc u-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii tegionare. Buc urcsti, Editura Lucman . f.a., p. 263.
132
dar ee l trci nu au activat pol itic pc langa guvcrnul Rcichu lui. Primu l grup plccat din tara cu ocazia cxilului in iarna din 1938· 1939·, prin Polonia, a stat 0 noapte in satul polonez din apropicrca granitci, undc i-au lasat calauzelc, dupd care a plccat sprc Lwow. in accst eras, unul dintre diplomatii po lonezi care le-n promis legionarilor ajutor i-a gazd uit cinci zilc. timp in care nu aveau voic sa iasa din casd. Craciunul I-au petrecut la sanatoriul Morsyn. Dupa douf sap taman i a sos it si al doilca grup" dc legionari in Polonia. Fiind cil rctcaua cland estine de tranzit a fos t descoperita, accstia s-au deplasat la Varsovia, unde treb uiau sa fie gazduit i de un alt di plomat poloncz. lnccpand eu luna mnrtic, legionarii din Po lonia au luat con tact cu grupu l de la Berli n, prin Gheorghe Ciorogaru (da torita faptului ca avca pasaport comancsc putca trece in regula granite polono-gcrmana). La jurrultatea lunii mai, grupul de la Varsovia a primit pasapoarte ge rmane pcntru a trccc sprc Berlin, pe fondul prcgatirilor pcntru razboi. Cu tcate ca grupul din Polonia nu avusese activitate politica, la granita pcrchczitia a fost severs, iar acestia au fost multumiji eli au plecat, deo arccc sc temcau de lncepcrca razboiului'f1. La sfar situl lunii feb ruaric, grupul plccat cu Horia Sima a aju ns la Berlin, dup a ec trccus e prin Budapcsta si a stat a vreme la Vicna. Cci trccuti pc la Sighet in Cehoslovacia?" au ajuns la dcstinatic in apropicrcu datei de 1 mai 1 93 9~H. Prin filicra de tranz it controlata de Sima a fost adu sf in Germania si Elen a Codrcanu, soria lui Co rneliu Codrcan u, lmp rcuna eu fiica lor adoptive, Catali na~<). Haria Sima s-a ingr ij it sa 0 izolczc inca • Vez i supra, p.1 15. •• Vezi supra, p. 116. (7 Ibidem, p. 256 -262 . ••• Vezi supra, p. 116. (R Dosar Horta Sima (/940-/946), ed, Dana Beldiman. Bucu-
rcsti. Editura Evenimentul Romiinesc, 2000, p. 138-1 39. 49 Dumirrescu-Borsa, len, op . cit., p. 265.
133
lie In inccput de restul grupului, pentru a 0 folosi politic, asa cum procedase ~i in lara pcntru a obtine capital de imagine. La junuitatc lunii mai 1939, grupul de la Berlin era campus din: Ion-victor Vojcn, Gheorghe Ciorogaru, Horia Sima, Ilie Smultea, Alexandru Popoviei, Virgil Mibailescu, Consta nlin Papanacc, Nieolae Scitan, Virgil Teodorescu, Miti Dumitrcscu, Alexandru Constant, Ion Durnitrcscu-Borsa, Stclian Stanicel, Alexandru Cristian Tell. Viorel Trifa, Victor Silaghi etc." Primul grup sosit la Berlin a inchiriat 0 vilii la marginea orasul ui, in cartierul Amalienhof unde locuiau 32 de Icgionari, sub conducerea lui Constantin Papanace. Grupul de la Varsovia s-a stabilit tot la vila Amalienhof, eu exccppa lui Ion Dumitrescu-Borsa. Horia Sima loeuia separat de restul grupului, ea ~i Ciorogaru si Ion-Victor v ojcn". Fondurile venite din tara prin difc riti curieri nu au fost Indcajuns penlru a sustinc financiar tot grupul. Majoritatca cclor de la Amalienhof s-au angajat in industrie, iar 0 parte din venituri erau donate pentru sustinerca matcriala a cclor care nu lucrau. Ion-Victor Vojen ~i Alexandr u Constant s-au angajat la Ministcru l Propagandei german, scotia pcutru Europa de Est si aveau destui bani pentru a se Intrctinc singurr". Horia Sima, Constantin Papanace, Nicolac Petrescu ~i Virgil Mihailcscu nu au avut slujbe ~ i au fost Intrctinuti din fondurile eomune ale grupului" . Problema eonducer ii noului .Comendamenr'' s-a pus chiar in momcntul in care lcgionarii s-au stabilit la Amalicnho f. Gheorghe Ciorogaru, datorita lcgaturilor pe care Ie avea eu autoritatilc germane (function ar la Ministerul Propagandci) si stabilit anterior la Berlin, negoeiase statutul noilor vcnit i ~i astfcl s-a socotit conducatorul "de drcpt" al grupului. Dupa ce 50 Irosar Haria Sima (1940-1946) , p. 139. 51
Dumitrescu-Borsa, lon, op, cit., p. 263.
52
Dosar Haria Sima (1940 -1946), p. 141. Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 272.
SJ
134
Ion-Victor Vojc n a reusit sa sc angajczc la Ministerul Propagandci, i s-a aJaturat lui Gheorghe Ciorogaru, sustindnd di ei rcprczent au linia Misca rii legionare, prin functiile ce Ie avcau in admi nistratia Rcichului . in accl moment, cci doi au intrat in conflict cu Hari a Sima, dcoarecc crau adcpt ii incctari i acnunilor politicc de orice fel. Preferau sa astc pte 0 situatic internationaIii favorabila, in urma ca rcia gcnnani i i-ar fi ajutat sa aj ungii la guvcruarc in Romii.nil~. Dupf sosirca la Berlin a lui Ion Dumitrcscu-Borsa, fo stul sccrctar general al Partidulu i "Totul pcntru Tara", s-a pus problema constituirii unui nou "Comandament", pcntru a sc stopa orice fel de competitii
pcntru .Jntdicratc". La sfars itul lunii aprilie 1939, in ziua de Paste, la vila Amalicn hof s-au lntrunit pcntru prima data toti coma ndantii legionari care se aflau la Berlin. Scdinta a fost condusa de Constantin Papanacc, liderul grupului de legionari care locuiau compact, la vila. Papanace a propus, si s-a aprobat, ca scf al grupulu i sa fie Ion Dumitrcscu-Borsa, deoarcce era eel mai inalt fost rcsponsabil al partidului, f iind si aprcciat in organizatie. S·a facut 0 analiza asupra activitatii .Domanda mentclor de prigoa na", conduzia fiind ea Horia Sima a facut grcscli, dar nu intentional. Cu ocazia scdintci, noul .Comandamcnt'' a dccis continuarca planului de rfizbunare a mortii lui Corneliu Codrcanu. inca de la Inceput, Miti Dumitrc scu. fostul scf al jud cjului Prahova din pcr ioada clandcstiniratii, a prcluat organ izarea ac[iunii -5i a Inccpu t pregauritc" . Ca si in anul 1938, .Corn endamcmu!'' a lucrat in varianta rcstransa ~ i numai cativa comandanti legionari aveau rcsponsabilitati. rcstul ofcrind suportul politic. Ion Dumitrescu-Borsa, dcsi era scful .Comandamc mului'', nu a fast mernbru activ al acestuia. Locuia separat de ccilalti lcgionari, pc care i-a vizitat rar, avand rolul de a trata eu autoritatile germa ne vcnirca alto~ Dos ar Horia Sima (1940- 1946), p. 139· 140. 55
Dumitrcscu-Borsa, lon, op. cit., p. 267-268.
135
ra. prccum si statutul eelor prc zcnti. Alcxandru Constant sc ocupa de mcntincrca " spiritului combativ" in eadrul gru pulu i de la Berlin. Ion- Victor Vojen si Constantin Papanaee trcbuiau sa sc ingrijeasca de raporturilc cu Gcnnania. iar Horia Sima de lcgaturi lc cu lara . in conducerca " Comandamcntu lu i" a mai intrat si Victor S ilaghi , care in faza iniliala nu a avut activitatc. dconrccc era prcoc upat de sl ujba din care se intrctinca. Ce i mai act iv i au to st mcmbrii .Comandamcntului" care nu uvcau sl ujbc: Constantin Papanacc ~i Horia Sima. Accstia fuscscrf "clemente" de baza ~i in "Com:lI1damcntc!e de prigoanli", fiind $i cxponcnti ai cxtrcmismului Miscarii lcgionare. Co nstan tin Papanacc a fost eel care s-a preocupat de grupul de la Amalicnhof cu toate ca era rcsponsabilitatca lui Alcxandru Constant!'>6. Haria Sima, prin rctceua de trecere clandcsuna a fromicrci lntrctinuta de organizatia Banat, a mcminut in pcrmancrua lcgilturi eu organizatia din tara, de undo primca si fonduri pennu grup, srranse d in cotizarii. Primii cmisari trimisi in Germenia de prof. Ion Protopeseu (in prima jum..1tate a anului 1939) erau prcocupat i de zvo nu rile pri vind prezcnta lui Corne liu S7 Co drcanu la Bcrlin • in eclc d in urma, lcgionarii di n tara s-au lamu rit in ceca ee privcstc moartca "C ap itanu lui", iar .clcmcn tclc'' radicalc all inccput sa prcgatcascn asasinarca lui Ar man d Calincscu, anterior sos irii lui Miti Dumi trescu de la Ber lin. Lcgntura eu leg ionar ii d in Bucurcsti s-a facut pr in pcrsonalitati cunoscutc, ncban uitc de autoritati ca au lcgatur i cu miscarca, c um ar fi Petre P. Panait escu sau llie-Vla d Sturdza (fiu l lui Mihai l Stu rdza, ambasadoru l Romanici in Dancmarca)" . Pri n astfe l de cmisari eu .prcstanta''. lcgionarii de la Bcrlin primeau si donatiile Asociatici .Prictenii Legi unii", dar ~i informatii de la ing. Ion Nieo lau (eoordonatorul Corpului .Razleti''). Sima, Haria, SJiir$itul.... p. 10-11. Dosar Haria Sima (1940 · 1946), p. 143. SH Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit. p. 27 1.
S6 S7
136
3.4. A sasinarea lui Armand Calinescu Pcdepsirea fizic a a lui Armand Calincscu a fost prcgatita de lcgionarii rad ica li inca din primavara anului 1937. " Res ponsabi li" cu accastd misiunc crau studcnti i de la Fa cul ratca de Medicine, fiind posib il ca unuarirca lui Calincscu sa f continuat $i dupf arcst nrca lui Paul Craja (sc ful mcdicinistilor}, in noaptca de 16 sprc 17 aprilic 1938. in ianua rie 1939, la Bucurcsti a lost dcscoperit complotul prcgatit de studcnt ul Nad olcanu, apropiat 'II .Comandamcnrului de prigoana". Ulterior, la Constanta, au Cost idcn tificati mcmbri ai FdC care dctincau armament si mun itic, in seopul dcc larat al asasinarii dcmnitarului. Dar cdc mai import an tc prcgdtiri au fast fdcutc la Berlin de catrc Mit i Dumi trcscu, care avca in ~a ra 0 cchipa radicala compusf din fost ul coma ndamcnl local clandcstin din Praho va. Stratcgia privind razb unarca mortii lui Comcli u Codreanu a avut mai multo etapc . lnaintc de a f arcstat, "Capit anul" lasasc dispozitii sa fie razbunat in cazu l in care va fi asasinat in lnchisoarc. Planur ile din iarna an ului 1938- 1939 au fost deconspirate de autoritati in totali tatc, iar unii din trc organizatori, cum ar fi Nado lcan u, au fost asasinati In putin timp dupa dc scopcrirc. " Co mandamentul" din Gcrmania tsi f ixasc drept obicctiv razbunarca lui Co mc liu Codreanu inca de la eonstituire, insa au aparut discnsiuni asupra masurilor care urmau sa fie luatc. Unii se tcmcau, iar altii nu mai dorca u actiuni cxtremisrc" . M iti Dumitrcse u ven ise !a Berlin pcntru a se eonvinge ca mai traie ste Corncliu Codrcanu", iar la plecarea din tara lasasc o cchipa de legionari praho veni ell mi siune a de a-l urmiiri in 59 60
i bidem, p. 269-271. Sima, Haria, Sfdrsitul ..., p. 85.
137
61
permanents pc Armand Ciilineseu • Grupul din judctul Prahova fusesc foarte activ dupa rcorganizarca tacuta de Horia Sima prin schimbarca vcchilor sef de judctc, actiondnd totodata cficicnt in secret. Cu toate ea a asigural tranzitul eomandant ilor lcgionari refugiati prin Polo nia, grupul nu a fost descopcrit, ehiar dace in Bucovina lcgiltunlc fuscsera idcnt ificat e de autoritati. in acclasi limp, era u si foartc cxtrcmisti, luand parte la plan uri Ie de sabotej din toamna anulu i 1938 prin strangerca de fond uri din cotizatiilc muncit ori lor de pc Valca Prahovci si prin part iciparca la efortul de Inarmarc . lnsa, in fcbruaric 1939, Miti Dumitreseu a fost nevoit sa fuga din Romania, odata cu descoperi rca de cat rc politic a cuibului clandcstin ec functio na in str. Pretorieni nr. 8 din Bucurcsti. ina inte de a plcca, Dumitrcscu a prcdat arscnalul ce-I avea in .adminlstrare" lui Cc zar Popescu , originar din Ploicsti, stude nt la Facu ltatea de Medicine din Bucurcsti in 1939, Mi ti Dumi treseu .an ostcuisc" munitia de la It. Nic olac Dunutrescu", fiind comp usa din 20 de grenade si 20 de pistoalc Steyer si Ber etta. Cezar Popescu a prim it misiunea de a-i urmari activ itatea lui Annand Catincscu". in Gcrmania, prineipalul colaborator a llui Miti Dumitrcsell a fost Con stantin Papanace (in plus, loc uiau Imprcuna 13 Ama lienhof). Ion Dumitrcscu-Borsa l-a sustinut pc Miti Du mitrcscu, ell co nditia sa organi zcze asasinarea simultana a lui Caro l a l II-lea ~ i Armand Ca tincscu, pcntru a sc evita rep rcsiunil e. Miti Dumitrcscu a fost de acord ClI planullui Ion Dumitrescu-Borsa de asasinarc rcgelui si a lui Armand Calincscu in acclasi limp, dar sustinca ca era prio ritarf asasinarea ec lui din urma, dcoarccc daca ar fi supravictuit lui Carol al II-Ica icsca 61 Chioreanu, Nisto r, Morminte vii, lasi. Institutul European, 1992, p. 48. • Vezi supra, p. 103. 62 Chivulcscu, Nico lae, Armand Cdlinescu, Olll de stat si conduouor de tara, Bucuresti. Editu ra Lucman , 2005, p. 299.
138
intari t ~ i organiza rcprcsiunca. Lcgionarul prahovean planuia asasi narca rcgc1 ui la 20 iulie 1939, la Curtca de Argos, sau la 27 august , la Sinaia, ell ocazia conc ursurilor sport ive de la
Prcdea163 • Horia Sima avca alta strategic pcntru razb unarca mortiil ui Corncliu Codrcanu, respcctiv lovitura de slat. El a prczcntat .Comandarrcntufut'' de la Berl in in luna iunic un nou plan de lovitura de stat dupa modelul revolutici bolsc vicc din 1917: din lac uri izolate, grupuri de Icgionari trcbuiau sa ii dczarmczc pe j andarmi pen tru a sc Inarma, apoi sa oeupe la nivcl local prcfcct urilc de politic, dupa care se lndrcptau spec Bucuresti, unde unna u sa oeupe Prefeetura Politici Capita lei, Palatul TeIcfoanelor, Radioul, ministcrcle si Palatul Regal. Planul a provocat rumoare printrc membri i .Comendemcnrulu i" ~i nu a ,lost accc ptat ea so1one . de ac punc . ". La sfarsitul lunii iunic 1939, Miti Dumitrcscu a plceat sprc Romani a, iusotit de Hie Smultca ~ i Victor Silaghi. Cci doi avcau expc ricnta in treeere a frauduloa sa a frontierci, iar Victor Silaghi era vorbito r de limba maghiara, fiind ardclean. De la Viena, Miti Dumitrcscu a fast insotit numai de Victor Silaghi, trecand din Ungaria in Jugoslavia, iur apoi in Romania prin veeh iul pu net de tranzit folosit de legionari de la Beba Veeh e. Vieor Silaghi a trecut inapoi in Jugosla via, iar imprcuna cu Hi e Smultea s-au inte rs la Berlin65 • Ion Dumit rescu-Borsa a Intrctinut perman ent corcspondc npi cu Miti Dumitrescu'" , iar "Comandame ntul" nu a ridieat obiectii fata de final izarea asasinat elor . Haria Sima nu a rcnuntat la stratcgia sa de organizarc a uDosar Horia Sima (l940- 1946), p. 143-144 . D umitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 282. H Sima, Har ia, .Despre injurii si semniflcatia lor", In Tara si EXillll, an Xl, ianuarie-februarie 1975, p. 9. 66 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 282; Sima, Har ia, .Despre injurii.. .", in loc. cit., p. 9. 6J
6-l
139
nei lovituri de star. Ca si in toamna si iaru aanului 1938, cl sc bupe organizatiilc din Banat , Praho va si Co rpu l .Rdzlc ji", cu care intretinca co rcspo ndenta prin curieri dupa plccarca la Berlin. in luna iulie, in Capitala gcrmana a sosit ing. Ion Nicole u, scful Corpului ..Rezlcti'', care a facut "Co mandamentului " uri raport as upra situa jici din tarn . Dupa discutii le eu Ion Dumitrcscu-Borsa. ing. Ion Nieo lau a avut catcva lntrcvcdcri sec rete cu Ha ria Sima, care i-a prczcntat planu l sau de nt stum arc a regimului autoritar. Prin Nicolau, S ima i-a transmis prot: Ion Protopopescu de la Timisoa ra sa rcstructurezc organizatia diu Bane t eu noi .cadrc" ~ i sa fie climinuti mem brii cu uosc uti, pentru a nu cx ista per icolul unor no i arcstari. Rcorga ni zarca urma sa se fadi in scopul lnarmdrii $i pregatirii lovitur ii de slat. inca di n manic, ccl ulele tcroristc din Banat rcustscra sa aduca clandcstin anne din Jugoslavia ~i existau lcgaturi pri n eare sc putca continua inannarca. Ing. Io n Nicolau a primit misiunca de a organiza acca actiunc in eel mai marc secret, iar pentru restu l tani sa se pastrcze lcgaturil c. tara a se pregati nimic. De ascmcnea, scful Corp ulu i .. Razlcti" a atlat de misiunea lui Miti Dumi trcscu, cu care trebuia sa intre in legiiturii pentru a-i informa pc cci de la Berl in dcsprc stadiul prcgatirilor. La sfa rsitul lunii iulie 1939. lIie Smultea a fa st trimis de Ha ria Sima la Timisoara pentru a lua lcgatura eu prof Ion Pro topopescu ~i a obscrva ap licarea pc tercn a dis poz itiilo r trimisc pri n de ing. Jon Nico lau. Smulrca fuscsc fostul scf al organiza tici Ca ras a Partidului "Totu l pcntru Tara" si un apropiat cclaborator al lui Haria Sima. De ascmcnca, cunostca foarte bine organizatia clandestine din Banal. Ce i de la Berlin aflascra eii in luna augu st Carol al Il-lca unna sa faca vizite in Banat , la uncle obicctive industriale, Horia Sima a stabilind ea atun ci trebuia dcclansata lovitura de stat , prin asasinarca monarhului. lIie Smultea a ob scrvat grcutati in desavarsirea planului .j nsurcc tici", deoa rece legionarii din Ba nat sc Inarmascra insuficient. Ba nii din cotizat ii in vara anului 1939 crau foart c putini, insuficic nti chi ar pcntru cei din lnchisori, motiv pentru ca re Z:!
140
ajungc au rareori si la Berlin. ln uccste condit ii, Hie Smultca s-a intors in Capitala gcrmana'". La 15 august, Hera Sima a plccat chiar el spre lara, [0 losind aproximativ veehea ruta de tranzit. De accasta data, dispunca de W1 pasaport falsificat, care apartinusc studcntului german de engine remand Otto Schneider, mutat definitiv in Gennania. Organizatia Timisoara gasisc a noua filicra de tranzit, pc la Lanmas. fiindca cca de la Bcba Vcchc fusese folosita de multe ori. in Iugoslavia , Hari a Sima s-a inialnit cu Ion Boian, care l-a lnsotit pana la Tirni soara, la locuinta profcsorului Ion Protopopescu. Morivatia pc care 0 avea pregatita daca ar fi fost prius era cil s-a Inters pcntru a impiedica un razboi Intrc Romania ~ i Germania, conform tratatului romdnopolo ncz. La Timisoara a stat intrc z si 14 scprcmbric, timp in care a aflat de la sefii cuiburilor clandestine c5. nu poate fi dcc lansata 0 lovitura de stat, mai ales ca la 7 septembric inccpuscrd conccntrarilc. Totusi, la plecarca din Banat spre Bucurcsti a lasat dispozitic ca planurile sa fie puse in ap licare cand rcgelc va vizita obicctivcle indust riale de acolo, dar ta ra mari perspective de infaptuirc. in aceste condit ii, singurul plan plauzibil era eel pc care trebuia sa-l rcalizczc Miti Dumitrcscu. Aeesta reusisc sa studieze foarte bine posibilitati lc de actiune, lucrand intr-o discrctie perfe cta. Chiar si lui Horia Sima i-a fest grcu sa-l gascasca pe scful echipci, abia rcusi nd sa-i transmita mesajul de autor izarc a actiunii. Ultimul dintre lidcrii legionan care s-a intalnit cu Miti Dumitrescu a fost ing. Ion Nicolau, care i-a comunicat dispozitiile lui Horia Sima, rara ca ace sta sa afle data si locul asasinatului, niei numarul de legionari care au fost mcbili zati'" . Pregatirea asasina rii lui Annand Calincscu (dcvcnit primminisrru la 7 martic 1939, in urma dccesului patriarhului Miron Cristca, dcrinatorul functiei) nu a fost fiicutii prin metode noi fata 67 6H
Dosar Haria Sima (194 0-/946) , p. 143- 145. Ibidem, p. 146.14 7.
141
de vcchilc tentative. Tchnica era una cunoscutd de autorirati inca din 1937 , rcspcctiv urmarirca itinc rariilor zilnice ale dcmnitarului, pentru a sc obscrva uncle stereotipuri ale activitatii sale . M iti Du mit rcscu Iasasc un grup de su praveghere inca di n februar ie 1939, care pana in iul ie 1939 - ca nd s-a Inte rs scful cch ipci in tara - cunostca programul zilnic a l primului-minisuu. Sosit in Romania, Dumitrescu I-a convocat pc Cczar Popescu " la 0 intiilnire clandestine, ee a a vut Icc la biseriea Sfantul Constantin din Ploiesti. Popescu i-a eomunieat ca munitia la sata in grija lui in februa ric 1939 este la loe sigur, iar imprcuna ell ahi patru lcgionari l-au monitorizat pc Armand Calincsc u, cunoscandu-i itine rariul zilnic. .Colcgii'' lui Cezar Popescu cra u: Traian Popescu (fratelc saul, student in anul IV la Faeultatea de Medicine; Ion (Nelu) Moldovcanu, student la Politcbnica; Ion (Jean) R. lo nescu, student la Drept $i Io n (Jean) Vasiliu, dcscnator - toti origina ri din Ploicsti. Eehipa nu a av ut eontaete ell al te structuri lcgiona re din Bucurcsti sau din provincie. Dac f acuzatiilc privind colaborarca lui Miha il Varfureanu eu autoritau lc ar f adcvaratc" , ar fi imposibil ea atentatori i sa nu fi fost idcntificati in cazul in care nu ar fi luerat conspirativ. Pla nul lui CC7..ar Popescu prevcdca atacarea masinii pri mului-minist ru in plina strada, cfind accs ta se indrcptat de la Prcscdintia Consiliului de Ministri spre cess. Miti Dumitrescu a corcc tat planul, pro pundnd cumpa rarea unei mas ini de catrc ate ntatori, ca re sa tamponeze automobilul in ca re se afla A rmand Cal incscu, sa-I oblige pc acesta sa iasa si apoi sa -l impu stc. Cczar Popesc u a primit 34.000 lei ea sa achizitioneze masina, mis iune dusa la ca pat de Traian Popescu ~ i Ne lu Moldovean u, care au cumpara t automobilu l de la un sofcr din Urlati (jud. Prahova) pc numc Lazar Urcchc. Dupa dcfi nitivarca pIan ului, Miti Dumitrescu a plecal la munte in Bucegi, in loc alitatea Va lea Costilei. La 20 septem• Vezi supra, p. 11 8. •• Vezi supra. p. 123.
142
brie 1939 a .coborar" la Bustcui, de unde a fost prcl uat cu mas ina cumparata in scopul atentatului de catrc aceiasi T raian Popescu ~i Nelu Moldovcanu. Au donnit peste noapte in automob il, la periferiile Ploiestiului, iar in dimineata de 21 scptembrie au intrat in eras, luandu-l pc Cczar Popescu de la locuinta sa, unde crau dcpozitatc la acc l moment an nclc si grenadcle folos itc in utcntar. La plccarca din Ploicsti a fas t prclua t si Jean Vasiliu, ccbipa fiind complctata in Bucurcsti cu Jean 10ncsc u. Pana la orel c 13 atcntatori i s-au plimbat pc la pcriferiife Cap italei, dupil care, la amiaza, au parca t masina pc sir. Higaras, in apropiere de str. Sirbcy Voda . La ora 12.55 s-au indrcptat spre podul Eleftcric (actualul pod Eroilo r), urmar ind pe bulcvardul Carol al II-lea (actualul bulcvard Eroilor) rnasina in care sc afla primul-min istru. Conform plan ului, au tamponat putemic masina din fatii, care, din cauza impactu lui, a lovit 0 ca ruta cc vcnea pc contrascns. Automobilu l in care era Armand Calincscu a ajun s pc partca stanga a carosabilului in inciden t, mo ment in care agentul cc-I pazca a iesit din automo bil cu pistolul scos, dandu-si sea ma d i nu era vorba des pre un acci den t auto, ci desprc 0 tentative de atentat. Agentul Andre ne a fost imcdiat secerat dc gloante, dupa care sofcrul masini i a icsi t afara, fugi nd ingrozit de scena 1a care era martor. Ramas sing ur, Annand Cal incscu a incercat si cI sa fuga din masi na, insa atentato rii au deschis ponicra si au tras 21 de gloante in primul-ministru, care i-au atin s plamauul, rinichiul ~ i de trci ori eutia craniana'". Dupa aeest moment, asasinii au obligat un sofcr eare trccea pe bulcvard sa se dca jos din masi na si s-au indrcptat spre sediul Socicratii Romano de Rad iodifuziune, unde au citit in direct scrisoarea .Razbunatorilor". Si-au ,Justificat" fapta afirmand ca .suflcrut" neamului romancsc .jrebuic curatat de ncc instc", dcsi sustineau ca .violcnta in sine nu schimba nimic, da r cstc 0 durcroasa ncccsi rate''. in .afacerca'' asas inatu6q
Chivul cscu, Nicol ae, up. cit., p. 300-302.
143
lui au mai fost implic ati alti trci lcgionari, Ma rin Stancutcscu, Ovidiu Isaia si Gheo rghe Pctroviccscu , ca re fie i-au gazdui t pc faprusi. fie au tainuit pla nullor. Mod alitatea de comportament dupd asasinat 3 fast caracteristica misticismului legionar, intfilnit si in cazurilc I.G . Duca ~ i Mihai l Stclcscu. Dcsi ar fi av ut sansc sa fuga ~i sa scape eel pu tin pcutru moment, s-au prcdat lara a op une rezistcnta. in fi nal ul ser isorii cit itc la radio afirmau: .J cgionarul privcstc eu p icptu l dcschis urm i lrilc faptelor sale - cl rasp undc - vom rlispundc si noi " 70. Asasinatul a reprczentat un soc pcntru socictarca rom ancasca si pri n modul in care a fost prezentat: atcntatori i I-au cit it in direct la rad io, Intrcr upand crms ia". Intrarea in postul dc Rad iodifuziunc a fes t a Inta mplarc, dcsi Miscarca lcg ionara beneficia inca di n iama an u lui 1938 dc un p lan de oc upare al accstei institut ii. in 1939, cmisiunilc erau in general In dir ect, chiar si uncle momcntc m uzicale fiind di fuzat c .Iivc". Cci de la poarta institutici astcptau in aee l moment un taraf iar in c1ipa in care atcntatorii a u iesir d in masina eu care s-au dcpla sat, nici unul din trc age ntii de paza nu s-a alcrtat. Dupa cc au rcusit sa trcaca de po arta au ajuns rcpcdc in studioul de emis ie, probabil cunoscand pla nul c ladirii . au anuntat omorarca lui Armand Calinescu si si-a ci tit serisoarea . Asasi narca primului-ministru a fe st succcdata dc cea ma i importan ta ea mpanie de rcprimare a Mis cari i legionare. Pc langa lidcrii organizatici de la ni vel central , pcntru rcprcsa fii autoritatilc au ..sac ri ficat" cate trci legionari din ficeare j udet. 70 .Dn document al timpului si un raspuns detractorilor Miscarii. Scrisoarea echipei care I-a pedepsit pc Armand Calinescu adrcsatii legionarilor", in Tara ~ i Exilul, an XVII, nr. 9- 10, iulie-august 1981, p. I-2. 71 Dorian, Emil, Jurnal dill vremuri de prigoand, Buc urcsti. Editura Hascfer. J 996, p. J 09.
144
Acti unea a fost dispusa de no ul guvcrn condus de generalul Gheorghe Argcscanu, in care ministru de Intern e era Gabriel Marinescu. in noaptea de 21 spre 22 septcmbrie 1939 practic a disparut fizic clita lcgionara .Jsronca''. Uciderca lu i Corn eliu Codreanu n u decapitasc complct potentialul miscarii, fiindca existau alto "cad re" capabilc sa mob ilizeze masc le de lcgicnari, daca ar f icsit din Inch isoar e. La Ramnicu Sa rat, Gh eorgh e Cl ime nu misc pe Ion Banca scf al Miscarii lcg ionarc dupil mo artca lui Com cliu Cod reanu, probabil pe ntr u a exista doi .succcson lcg itimi'' , in cazul in care fostul scf al Partidului .Torul pcntru Tara" ar fi murit in detcntic. Dar dupa asasinarca lui Armand Cs lincscu, pri ncipalclc .xadrc" au disparut, lasand compctitia pcntru putcre in sarcina noii generatii, aflata la Berl in sa u in tara. Cclc mai importante cxccutii au avut loe la Rarrmicu Sarat: Gheorghe Ap ostolescu , Ion Ba nea, A lcxandru Cantacuzino, Gheorghe Clim e, Paul Craja, I3anica Dobre, Gh eorgh e Furdui, Gheorghe Istrate, Mihai l Pol ihro niad e, Aure l Sera fim, prot: Sima Simulesc u, Alexandru Christian Tell, N icolae Totu n . Unii sup ravictuitori ai pcn itcncinrului de la Ramnicu Sa rat au sus[inut ulterio r ca. inai nte dc cxccutii. care au avut loe spre zorii zilci, Gheorghe Clime a fast batut pcntru a marturisi cfi el a organizat arcntatul. Dupa cdtcva minute in care acesta nu a rccunosc ut nimic, au fost scos i din celula si ccilalti. unu l catc unul, si tmpuscan" . La Spita lul Milita r Brasov au cazut victime rcpresalii lor saptc lcgionari, dintre care cci mai importanti au fost Traian Cotiga si Gheorghe Proca (colnborator al lui Horia Sima in "Comandamentu l de prigoana'', ca re a participat ~i la trecerea comandantilor lcgionari in Po loni a). in lagarul de la Vas lui au fast efectuatc 32 de cxecutii, printre 'n ".Legillnea in texte originale $i imagini, ed. Lucian Borleanu, Bucur estl , Edit ura Lucman, f.a., p. 203. 13 "Cum au fost martirizati legionarf de In Ramnicu Sarat'', in Pertnanente. an IV, or. 9/2001.
145
care Ion BeIgea si Ion Anto niu, tar la Miercurca Ciuc au murit 44 de lcgio nari, cei mai impor tanti fiind AfiJon Dorea (membru in grupul It. Nicolac Dumit rcscu") si lordachc Nicoara Supravictuit orii de la Vaslui au aflrmat c;i rcgimcntul local de infant cric a inconju rat cladirca lagarului, iar eclor 32 de lcgionari citat i Ii s-a spus ca unn a sa fie transportati la Mic rcurca Ciuc, insa au fost cxecurati". Nu in toatc judctclc larii au fast cfect uatc eelc trei cxccutii confonuc dispozitici: in judctclc Cluj, Prahova, Bihar, Brilil a, Tclcorman, Mused , Romanati , Trci-Scaunc, Sam-Marc. au fost supusc rcpresal iilor doua pcrsoane, in j udctclc Roman, Vaslui, Salaj, Suceava, BULiu catc una, iar in judct ul Brasov
'4,
numaru l eclor pcdcpsi ti a fos t ridicat la patru. Au fost si t uatii, ca i n j udctu l C ah ul, unde lcgionari i au fo st cxccutati d up a termenul di n c ircu lara guvcmului. in tota l, au fa st cxccutati 147 · ·7~ IeglOnan .
Corpuri lc cclor nouf Icgionar i implicati in asas inarca lui Arma nd Calincscu au fest cxpusc 13 loeul atcnt atului" , gcst imitat si de uncle autoritat i locale ill cazut .Joturilor de trci':". Mcmoriali stii pcr ioadci au afi rmat c,i brutalitatea guvcm ulu i a • vezi supra, p. 104· 105. intexte originate si imagini, p. 203-206. 75 Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana. Transportul -fantoma. Masacrcle din lagaru! Vaslui , 2 1 septcmbrie 1939", in Perma nente, an IV, nr. 10/2001 . 76 ••• Legiunea in teste originate si imagini, p. 206-210. 77 .Razbunarorii" ucisi ~i azvarliti pc caldara m [55,9 kb], (25 mai 2004) 7K Sturdza, lIie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihailla Legiunea Striiinii, Bucuresti. Editura Vremea, 2002. p. 25; Scene de groaza in toata lara. Trupurile lcgionarilor ucisi sunt expuse pc strazi si in picte [43 kb], mai 2004, (25 mai 2004 ). 74 ••• Legiunea
146
provocat 0 profunda impre sie. Uneori, copiii de scoala au fost dusi sa vada corpurile patrunsc de gloa ntc ale ce lor noua asa sini". Con form unor surse, in judctclc in care lcgionari i nu au fast gasit i la do miciliu, au fost cxccutati dctinuti de drep t co mun, asa cum s-ar fi intamplat la Craiova (jud. Dolj)80. Unii lcgionari au scapat de rcpresalii prin interventia autoritatilor local e sau a superiorilor militari din unitatilc in care erau concentrau" . Consecintele asasinatu lui au co ntinuat 0 pcrioada cu noi are star i printre legionarii c unoscuti, eel mai impo rtan t fiind Ilie-V lad Stu rdza . Acosta locuise 0 perioada la Copcn hag a, unde era ambasador tata l sau, iar in yarn anului 1939 a intrepr ins activitati de curierat intre " Co manda mcntul" de la Berlin ~ i Corpu l " Razleti". Dupa asasinarca lui Armand Cdliucsc u a Ince rcat sa fuga din tara deoarece era ur marit de autor itati, dar a fast pr ius si arcstat. Rcgi mul initial al detentiei noilo r lcg ionari arcstati a fast dur, fiind Inchisi singuri in ccl ule ncspatioasc si, uncori. ap licandu-li-sc pcdepse corporalc. Ulterior accstia au fost transportati in lagarcle unde sc e fectua domiciliul obligatoriu, iar regimul dctcntici s-a tnmuiar". La Ramnicu Sarat, timp de zcce z ilc dctinutii au fost tcrorizati de gandul ea puteau fi cxccutat i, dco arccc nu Ii s-a comunicat nimic despre statutul lor. Imcd iat dupa 22 scptembrie , ratia de hra nii a scazut la 4 lei, iar rcgimu l Ii s-a inasprit drastic, ncmaiavdnd dreptul ca cumpere nim ic cu fondur i proprii". La inceputu l lunii octombrie rcgimul deja revcn ise la normal , iar cei arestati aveau din no u statut de detinu ti politici .
7'l'
III
Dorian, Emil, op. cit., p. 85. Bolla, Zaharia, Amintiri $i co nsideratiuni asupra Miscarii
Legionare, Cluj-Napoca. Editura Apostrof 2002, p. 79. 11 Chiorea nu, Nisto r, op. cit., p. 47 ; Dosar Horia Sima (1940-1946), p. 148. 81 Sturdza, Ilie-Vlad, op . cit., p. 27-3 1. 8! "Cum au fost martirizati.. .'', in loco cit.
147
Rcpresiun ca din noaptea de 21 spre 22 scprcmbr ic nu numai ca lasat Miscarca lcgicnara ffira lider ii .astorici '', dar orice noua conducere devcnea greu de aeceptat de toti legionarii . Ce i clibcrati din inchisori anterior reprcsiunii puteau fi acuzati cii au icsit din inchisoarc scmnand .•declaratii de sup uncrc" sau pr in intcrventia familiilor. Niei cei de la Berlin IlU avcau un statut pozitiv, dcoarccc pcntru a doua oara provocascra pr in act iuni ex tremiste coc rcitia autoritatilor. in acel moment, devcnca evident ea lupta pcntru puterc urma sa se dea in interiorul unor grupuri mai mici, pe crite rii referitoarc 1.1 .xu fcrin-
[cle prigoanei". in scptcmbrie 1939, rep rcsiu nea autoritatilor asupra Miscdrii lcgionarc a atins nive lul maxim de 1.1 infiintarca orga nizatici nationaliste ex tremiste. Organizatia avea toate sansclc sa se stinga ~ i sa intre in anonimat, daca nu ar f ajutat-o situatia intemationala sa rcvina pe seena politica. La sfa rsitul luni i septembr ie, dcznoddmdntul razboiului d in Polonia era foarte c1ar, iar guvemul Il U putea face abs tractic de d isparitia aeestui stat si aprop ierea granitci Gennaniei fata de Romania. in a do ua decade a lunii septembrie, in cc rcuri le inteleetualc din Bucurcsti circula zvonul en germanii bucovincni ar fi unnat sa se riiscoalc in urma inaintar ii frontulu i gcnn ano-poloncz, pos ibi litate care a fost sistata de fixarea granitci URSS pc fosta Ironticra romano-pol ond. Uncle vocl au pus atentatu l asupra lui Annand Calinescu pc seama diversiun ii germane, care ar fi pregatit cc hipa de lcgionari'". Indifcrent de vcri dici tatea acc stor zvonuri, cste eert ca starea de spirit a popu latiei era agitata, iar guvemul trebuia sa admita relaxa rea eon tlietului ell legionarii. La inee putul lunii oc tombrie, represaliile provoeate de moanca lui Arm and Calinescu au fost Inlocuitc prin intelegeri eu Icgionarii , atitu dine Inlcsnita de uccunoasterea de catrc gu"' Donan, · E· rnn,I 01'. CiI. , p. 85.
148
vern a pozitici Gennaniei tata de Miscarca lcgionara. Regele Carol al Il-lca a rcnuntat si la ultim ul om de otcl al regimulu i din guvcru, Gabriel Marineseu, care a fost schimbat de 1a Miuistcru l de Interne. Paralcl cu acccptarea Icgionarilor ca f0115 politica, au inccpur ncgocieri ~i eu najional-taranistii si national-libcraiii. Conducatorii legionari supravictuitori ai detentiei au Inccp ut sa poarte trat ative cu reprczcntantii guvcruului. Primul dispus sa rcnuntc la opozitia fata de Caro l al II-lea a fost Vasile Novcanu, fost ul scf al judctului Arad, care a fost urmat dupf un timp de Ilic Gflrncata ~ i Comcliu Georgescu (doi dintrc fondatorii Miscarii lcgionarc). Astfel ca, in conditii cxceptionalc, Miscarca lcgionara a iesit intarita poli tic dupa asasinarea lui Armand Calincscu, dcsi ca structure dc "cadre" nu mai scmana abs olut deloc cu organizatia care in 1937 castigasc 15,58% di n voturile electoratului.
3.5. Refa cerea arganizatiilor locale Ultimcle masuri reprcsivc asupra lcgionarilor au fast adoptate in lunilc octombrie si noiembric, cand unii mcmbri ai foste lor cuiburi cu potential terorist sunt arcstati". Accstia fusesera idcntificati inca din primavara, dar in contcxtul rclaxarii regimului de dc tcntic al lcgionarilor nu au mai fost inchisi. In primclc luni dupit 21 scptcmbrie 1939 cxistau informatii ca sc pregateau noi atentate", iar autor itatilc au fost vigilcnte, dorind sa cvitc alte dra me. Masura Intrcprinsii de .Razbunetori" nu a fost co nside rate de roti lcgicnarii un act benefic pentru miscarc. Disparitia vechilor lideri si tcama de represi une au provocat un nou val de dcsolidarizarc a fostilor lcg ionari, care insa nu s-a comparat ~5
DANic. Fond DGP, dosar nr. 2541l939.
86
Ibidem, dosar nr. 262/1940, f. 89.
149
eu eel din 193881 . T otusi, eci no ua " razbunatori" au intrat si ei in mitologia lcgionara a .sacriflciului''. iar modul in care au fost asasinati a scns ibilizat Intrcaga opinie publ ica, nu numai pc Icgiona ri. Ulterior, au aparut cantccc leg ionare in care sc omagia "sacrificiul" lor. in luna dccembr ie, masuri lc de desti ndcrc au provocat deja primclc maser! de reorganizare printre fostele cuiburi'". Cu toate ca autoritatilc urmareau Indcaproape toate accstc misca ri", I1U au intcrvcnit, deoarece lcgionarii avcau ca prim 090 bicctiv ajutarea celor din inchi sori • Putinc g rupari aveau in vedcrc actiuni teroriste, mai ales printre famil iilc maccdoncn e rad icale din Cadrilater'". Cuiburilc din CML aveau dispozitii de la Berlin sa astcptc "in linistc" cvenimentele iutemationalc !;'i astfcl s-au marginit la act iuni in favoa rea colegilor aflati in dcrentic'" . Deoarece membrii vce hi ai euib urilor din CML au revenit in organizatie, cuantumul cotizatiilor a crescut" , iar accst segment a l Miscarii legionare devenea cxtrcm de periculo s in cazu l unei reorganiza ri, avand in vcdcrc ca dispunca de bani !;'i nu se temea de eventualc arcstari . Dupa pr imele masuri de dcstindcrc, cci mai activ i lcgionari au fost studcntii din CSL. Dcs i nu-i puteau ajuta cu bani pe cci a flati in dctcn tic, s-au facu t vizibili pri n sabotarca nou-infiintatul ui Front Nati onal Studcntcsc (in continuare FNS). Conform dispozitiilor, toti student ii trebuiau sa se inscrie in FNS, cu obl igatia sa dcpuna juramant fata de rcgclc Carol a l II-lea. in ian uarie 1940, la Fac ultatca de Drept
87
Ibidem, dosar or. 24011939, f. 100- 10 1; Ibidem, dosar
nr. 9/1939, f. 120. Ibidem, dosar or. 911939, f. 232. Ibidem, dosar nr. 24011 939, f. 100-101. 90 Ibidem, dosar or. 9/1939, f. 232. 91 Ibidem, dosar or. 2111940, f. 55. 92 Ibidem , dosar or. 6/1940, f. 383. 93 Ibide m, dosar nr. 9/1939, f. 308. 88
89
150
din Bucu rcsti la scd intclc de constituire a FNS din cci 400 de studcnti Inscrisi au part icipat doar 50. Tendinta era de a sc rcin f iinta fostclc asoc iati studcntcsti, iar lcgio narii duecau 0 campanic active de denigrate a noul ui organism prorega l. La Facultatca de Tcologic, studcntii legiona ri s-au intrunit la sfarsitul lunii ianu arie si au dccis sa-i inc urajczc pc co lcgii lor sa nu dcpuna j uriirndnt fat,1 de FN S'J~ . La Facultatea de Litere, studcnt ii lcgionari si com unisti au refuzat sa se lnscric in no ul organ ism , e ll toatc ca majoritatca co lcgil or adcrascra la catcva zilc d upa infiintarc'". in final, toti studcntii au fost convocati in amfiteat rele facultatilor pentru a depu ne j uramant regimul ui autoritar, dar lcgionarii au rcfuzat In general sa pronumc fonnulelc ce rcmoniale". in caz dc rcfuz fii~i~, stude utii cra u amcnintati ell mobil izarca, in conditiilc In car e sc faccau instructii militate pentru un even tua l co nflict armat . La Universitatea Politeh nidi, stu dentii Icgio nari care toc mai iesiscra din inchisoarc nu au pr imit de la Rccto rat adcvcrmtc privind statutul lor, riscfind sa fie mobilizat i. in urma unor protcstc catrc Ministcrul Ed ucatici Nat ionalc si Mini sterul de Razboi situatia s-a detensionat, dar metod a de intimid ate se dovedca cflc icnta". Sprc sfllrs itul Junii februarie cuib urile crau rcfltcu tc, mai 9S ales in Transilvania . S upravegherea rnai put in atent a a au toritatilor Ie-a penni s legiona rilor sa sc intruncasca In sedintc nu intotdeaun a secrete, .elemen rele' ' radieale rnobili zand u-sc eel mai eficicnt. in lara, legio na rii pro movau idcca unui guvern co ndus de Nae Ioncseu, dcs i accsta sustine a ca nu putea face prcsiuni din eauza articol clor denigra toare la ad resa rege lui, pubticatc in Voelkisher Beobachter", sau a confcrintclor 9~ lhidem , dosar nr. 611 940, f. 127-289. 95/bidcm , f. 18. 'J6 /bidem, f. 381-420. 97 Ibidem, f. 2 1. 'IS Dosar Haria Sima (1940- 1946), p. 100-101. ~9 DANIe , Fond DGP , dosar nr. 21/1940, f. 56.
151
tinutc la Rad io Vicna de Victor Bi ris, care sc mutase de la Radio Ik rlin acolo lOO. Organizatiilc locale care au profitat de rel axarea rcg imului au fost putinc, lipsindu-lc in primul rand coordonarea centralfi. Oricum, valurile de dcsolidarizarc afccrascra potcntial ul Misciirii lcgionare, iar n ivelul din 1937 1111 sc putea atingc niei in cazu l suspcndarii lcgii de dcsfiintarc a partidelor politico. Cuiburilc teroristc s-au rcorganizat eel mai repede in Banet ~i Tra nsil vania (regiuni care erau coordonatc mai binc de la Berl in) . Dupa 2 1 scptcmbric 1939, autoritatilc germane au cautat sa se esch iveze de orice implicarc in act ul tcrorist asupra primului-ministru roman. Cu toate ea nu cxista in form atii privind implicarca Berlinului la prcgatirca asasi natul ui, cstc imposibi l en guvernul germ an sa nu f aflat desprc ce prcgatcau legionarii in capitala Reiehului. Imed iat du pe citirca anu ntului privind as asinatu l, guvcmul german a dat un eomunicat prin care acuza scrviciilc engleze de organizarea atentatului, deoarecc, spunea u autoritati lc de la Berlin. M area Britanic dore a sa implicc Romania intr-un razboi co ntra Gcrm anici. O ficialii englezi i-au acuzat si ei pe german i cii au pu s la calc atcntatul, afirmaud ca lcgionarii care au savarsit ac tul terorist au plccat de 1'1 Berlin si erau col aboratori ai o ficialilor Reiehu lui. M embri i .Comandamentul" s-au simt it o fcns ati de aeest joe diplomatic, iar la 23 scptcmbric Co nstantin Pap anac e a dcpus un memori u la eabi nct ullui Joseph Go bbcl s, in ca re afin n a cil nici un servi ciu nu a fa st implieat in actiunca de la Bucurcsti, iar .Razbunat orii" au facut gestul di n pro pri a initiativil'Ol . lnccpand de la sfarsitul luni i sep tembrie 1939, libcrtatca de miscarc a legionarilor de la Berlin a fast scrios diminuata, fiindca gc rmanii nu mai do reau ca numc le lor sa fic asociat cu Ibidem. dosar nr. 18/ 1940. f. 108. Sima. Horia, Sfar:fitul...• p. 15-17; Dumitrescu- Borsa, Ion, op. cit., p. 290. 100
10 1
152
cxtrcmismul Miscarii lcgiouarc. Nici un membru et grupului nu mai avca voic sa parascascf ter itoriul Gcrmanici, iar lu fiecare saptamana ficcarc Icgionar cu statutul de rcfugiat polit ic trcbuia s5 sc prczintc la circ umscriptia de politic de care apal'tine, pcntru a i sc ap lica 0 viza de prczcnta pc camctul de iden lO2 titatc • Pc fondul lipsei de unitatc antcrioarf plccarii lui M iti Dum itrcscu si a lui Horia Sima in Romania, asasinarca lui Armand Calincscu si consccintclc acestui act au ru pt definitiv unitatca .Comnndamcntuful'' de la Berlin. Ion DumitrcscuBorsa, Ion-Victor Vojcn si Alcxandru Constant s-au dczis cornplet de acea actiunc si au rcfuzat sa mai colabo rczc ell legionari i de la Amalicnhof Constantin Papanacc a incc rcat sa mcntina uuitatca grupului, eu toatc ca avca prob lemc chiar :;;i cu gcrmani i dcoarccc Miti Dumitrcseu locuisc :;;i cl in aeel i ~ l 03 mobil . Ion Dumitrcscu-Borsa a renu ntat la comanda grupu lui dupa asasinarca lui Ar mand Calincscu, insa de fapt activitatea .Comandnmcnrului" era paralizata, ficeare mcmbru cautand sa-:;;i gilscasca alibiuri privind ncimplicarca in actul rcrorist!", Dupa gcstul " R,lzbunalorilor", Horia Sima a stat asc uns in Buc urcs ri cdtcva zilc, pft na la sfllrsit ul rcprcsiunii, dupa ca re a inccput sa ia lcgntura eu oamcni i de co ntact din Capitala . ina· intc de a pleca in Banat, a purtat a disc utic Cll ing. Ion Nicolau, caruia i-a spus sa mcntina eontactelc intre organizatii ~i mai ales 55 ia legatura eu Iuli u Maniu pentru a organ iza opozitia. Sima mai dorea ca sc ful Corpului " Razleli" sa-l intalncasca pc Nae Ioncscu , pentru a-l convingc sa vina la Berlin, ccea cc ar fi spor it lcgitimi tatca " Comandamentul ui" fata de aut orita tilc germa ne. Dupii incheierca misiunii, ing. Nicolau urma sa sc d uca la Berlin, pcn tru a nu sc cxpunc identifl car ii de catrc autontnu'". Dumitrescu-Borsa, lon, up . cit., p- 290. Sima, Haria. Sfarsitul ..., p. 16- 17. 104 Sima, Haria, .Despre injurii ... ", in lac. cit., p. 10. lOS Doser Haria Sima (1940·1946), p. 147-148. 1112 IOJ
153
lmors in Bane t, Horia Sima a intrat Iu lcgatura cu prof. Ion Protopopcscu, care i-a facut 0 cxpuncrc asupra situatici organizatici rcgionalc. Unii legionari reusiscra sa sc sustraga arcstului in timpul rcprcsiunii, dar crau caurati in continuare de autoritat i, dcoarccc fuscscra catalogati ca mcmbri a! cclulclor tcroristc. Ei dcciscscra astfc l sa fuga peste granipi. Prim ul grup, compus d in Ion Boian, Ion Pa pa , Va leriu Vint an si Ion Tclcca, a plecat in Jugoslavia in prima jumatatc lunii oc tombric, cu intcn tia de a ajungc la Berlin pcntru a sc aljitura gru~ pului de acolo. Accstia cunostcau modalitatilc de tranzit ilcgal al fronticrci, facand parte din cchipelc ce facilitau euricratul cu "ComandamcnlU l" IOIl . Al doilca grup a plccat ell Horia Si ma, fiind compus d in Traian Borobaru, Iosif Vasiu, Tr aian Hcdcs, Petre Va rlan ~i Octavian Ros u. Trecerea ilcgalf a frontierci s-a rcalizat la 15 oetombric primr-un punet nou, pcntru a f evitatii idcntificarca H17• Singurul lcgionar cunoscut di n aces t grup era Octavian Rosu, fast sef legionar al judctului Caras . Dupa elibcrarca de la Vasl ui, In martie 1939, fuscsc conccntrat la unitatca militara undc a fast rcpartizat, iar in uoaprca de 2 1 sprc 22 septembric rcusisc eu greu sa scapc de cxccutic, pr in intervcntia comandantului rcg imcntului de care apaninea. Piindca dezcrtasc d upa aeeea, era pas ibil de un proces ill rata Curtii Manialc!". Traian Borobaru era un legionar biiniitcan devotat 109 lui Horta Sima, eu care eolabora inca d in 1934 . Restul eelor rcfugiat i in oetombric 1939 crau Icgionari nccunoscuti la nivc l central, eu cx ccpti a lui T raian Hcdes de la Arad. Adversarii lui Hor ia Sima din "Com:mdamentu l" de la Berlin afirmau ca banatcni i au fast ad usi de accsta pcntru a spori uumaru l de adcpti Sima, Horia, Sjan;illll ..., p. 3. Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 148. 108 "Note bibliografice. Octavian Rosu'', in Tara $1 Exilul, an XVIII, nr. 3-4, ianuarie-febr uarie 1982, p. [!H9. 109 Sima, Horia, "Ne-a pariisit si Traian Bo robaru", in Tara si Exiful, an VII, or. 11-[2, septembrie-octombrie 197 1, p. [-7. HIt>
107
154
ai sai in proccs ul Iuptci pentru pute rc'!". Grup ul de lcgionari refugiati care a plecat ell Horia Sima a Inccrcat sa obtina viza de tranzit pcntru German ia la Belgrad'!'. Legatia dip lomatica de aeolo a tcrgivcrsat raspunsul, astfel ea cei ease riseau sa fie idcntificati de autoritatilc iugoslav e ~ i cxtradati in Romania. De data aceasta Il U au ma i trccut ilcga l prin Ungaria, alcgand punetul iugoslavo-gcrman Maribur. Dupa cc au rcusit sa treaca fro nticra iugosla va, au fost prinsi de germani in localitatca Spiclfc ld, in noaptca de 9/ 10 decembrie, fiind Inchisi la Graz pima la clarificarea statutului lor. In rcspcctiva Inchisoare au aflat cil erau detinuti si lcgionarii d in ccla lalt grup, pentru accleasi mouvc'". Coordonatorului grupului de la Berlin, Ion Dumi trcs cu-Borsa, a fest convocat de autoritatilc germane pentru a fi chestionat daca ce i din grupul ineh is la G raz putc au primi statutul de refug iati politic . Dumitrcscu-Bors a a confinnat, iar in catcva zilc toti cc i arcstati au aj uns in capi tala Germanici!". Dup a ce s-a inte rs la Berlin, Ha ria Sima a aflat de la Nieolae Petrescu despre tcnsiunilc din interiorul grup ului. Petraseu nu ma i loeui a la Amal ienh of, deo arece se mutase la Petre Panta, un roman care so stab ilise de zeec ani la Berlin si care a fast .zacolat" de acesta pent ru a colabora eu lcgionarii'". Singurul memb ru al "Comandamcntelor de prigoana" care mai dorea contin uarea opozitici fata de Carol al II-lea era . p apanaec us . Constantm Dupa plccarea lui Ion Dumitrcscu-Borsa in Itali a (la
Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 293. Haria Sima ~i Octavian Rosu la Belgrad, 8 noiembrie 1939 [44,4 kb], mai 2004, (25 mal 2004). '" S·Ima, H· . I..., p.3. a na, S''''Jar~ltu 1IJ Durnitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 293. 114 Sima, Har ia, Sfdrsitul ... , p. 3. us Ibidem, p. 12. 110 I II
155
Inccputul anulu i 194 0)"6, la conduce rea "Comandamentului" au venit Constantin Papauacc ~ i Horia Sima, care de fapt fuscscra cclc mai act ive "cl emente" ale grupului si anterior asasinarii lui Annand Cdlincscu. inca din primava ra anu lui 1939, ei ii prop usescra lui Jon Dumitrcscu -Borsa sa fonnezc lmprcuna un triumvirat la conduccrca ..Comandamcntului", dar odata cu plccar ca lui Miti Dumitrescu si Hari a Sima d in Romani a dczbatcrca fusese amfmaHi l 17 . Dupa rclntoarcerc a la Berlin, Horia Sima imp rcuna cu grupul de Icgionari tidcli (majoritatca dintre ei nou vcniti) au incep ut sa lsi desfllsoarc activitatca scparat de restul lcgionarilor din Capitala gcrmana, mutfindu-si sediul in easa lui Petre POllla ll 8 . 0 parte din trc cci sositi Cll Ha ria Sima in decembric 1939 nu locuiscra de la Inccp ut la Am alicnho f" 19 , de unde plecase $i Nicclac Petrescu . Dupa sarbdtorilc de Craciun din anul 1939, Har ia Sima a inccput sa prcgatcasca 0 noua strategic privind pozi tia fata de Carol al If-lea. Planul sau nu era cu nimic diferit de celelalte doua din 1938 si 1939, rcspc ctiv deIcnn ina rea abdic arii regelui prin anarhic intema, care ar fi afcctat siguranta statului. Sima prop unca ca un gru p ac tiv de Icgiona ri sa se lntourca ilegal in tara , de unde sa incercc dcstabilizarca rcg imului. Constantin Papanacc, desi nu se impotr ivca actiunilor vio lentc, nu a fost dispus sa se Intoarca in tarallO, astfel Cll Ha ria Sima a prcgatit actiunca separat de resDumirrescu-Borsa. Ion, 01'. cu. p. 296. m Ibidem, p. 269. II I Masa de Craciun 1939 [ 15,6 kb], mai 2004, (25 mai 2004) . 120 Sima, Ho ria. .Documentare. Cine falsific a istorta?", in Tara si Exilul, an II, nr. 5, I manic 1966, p. 23. 116
156
tul "Comandamcntu lui". La ineeputul lunii ianu arie 1940. in easa lui Petre Po nta din Berlin l2l , grupul lui Horia Sima, alcatuit din 17 persoane, a [inut 0 serie de intruniri in care erau analizate strategiile de opozitie rata de Carol al Il-lca. Dintrc accstia, putini crau legionari cunoscuti: Horia Sima, Virg il Mihailescu, Hie Smultca, Nieolae Perra scu. Nicolae Scitan. Octavian Rosu, iar restul taccau parte din cuiburile tcroristc organizatc de Horia Sima in 122 toamna anu lui 1938 . Dupa ian uaric 1940, " Comanda mc ntu l" de la Berlin ea entitate nu a mai a vut nici 0 import anta in Iuarc dccizi ci pr ivind actiunilc Miscdti i legionare. Ho ria Sima si e ll grup ul Sa ll au pregatit un plan pentru rastumarea lui Ca rol al Il-lea, care nu dispunea de aprobarea nici unui organism conducator a1 Miscari i legionare. Doar Constantin Papanace si-a dat cu grcu acordul, tara a participa la nici 0 ~edin\a pr ivind organizarea lo viturii de stat, prcfcrand sa astcptc cvolutia evenimentclor intcmationalc. Grupul lui Hari a Sima a fast impartit in cinci cuiburi, sub co nduce rea lui Nieolac Pctrascu, Octavian Rosu, Alcxandru l2J Popovici, Hie Ro tea ~i Eugen Teodoreseu . Sedintclc au av ut loe fie in casa lui Petre Ponta, fie in locuinta legionarilor vcn iti c u Haria Sima in dccem brie 1939 care nu statcau la Amalienhofm . Planul loviturii de stat prezentat de Horia Sima a fa st
$edintii restransa la Ponta. De la stanga: Boian, Borobaru, Rotea, Popovici, Sima, Rosu, Smultea si Perrascu [26,7 kb], mai 2004,
> (24 mai 2004). IU
Sima, Horia, Sfiir#lul.. ., p. 38-39.
m Sima, Horia, Sfiir#tul..., p. 18. 124
Dupa 0 -\icdin\A la baraca din Tempclhof. Se vad de la stdnga:
Borobaru, Sima, V. Mihailcscu, Rotea, Papa Ion, Smu ltea, Bolan,
157
eel .clasic": un asasi nat nu poate schimba siruatia intcrna de cat dacd este Insotit de 0 miscare revolutionara. Conform noii stratcgii, cl a dnt mai marc importanta provinc iei ~ i mai ales Brasovului, dcoarece considcra axa Bucurcsti-Brasov coloana vcrtcbrala a Romanici. La nivel local, trebuiau controlate insti tutiilc statului, dupa care pomea 0 miscarc sprc Bucurcsti unde mascle ar fi fast atrasc dc partea loviturii dc stat. Modelul rcvolutici bolsevice din 1917 a fast .Jmbunatatit'' eu eel al marsului asupra Romei, dar punctelc centrale ale lovituri i ramdnea u ta l Radiodifuziu nca , Palatul Tclcfoanclor, Prc fcctura Poli tici, Prefcetura Capitalei, ea ~ i in 1938 si 1939. Pentru pleea rea sprc Romania au fost sclcct ionati din eadru l grupului lui Haria Sima doar lcgionarii care putcau stabili i lcgaturi cu organiza tiilc din tcritoriu : Octavian Rosu, Traian Borobaru, Hie Smultea, Hi e Rotca, Eugen Teodorescu, Ion Boian $i Nieolac Petrescu':", Finantarca plccarii spre Romania a fast dcstul de dificila, in masura in care din lara, dupa relaxarea statutu lui lcgio nar ilor din toamna anului 1939, nu mai primeau dccat putini bani (majoritatea erau folositi pentru rcorganizare si ajutorarea cclor inchisi). inca din vara anului 1939, Ha ria Sima, prin Nico lae Pctrasc u, strdnsese ba ni din cot izati ilc grupu lui de la Ama lienhof, iar la inceputul anulu i 1940 suma ajunscsc la 1.300 RM (Rcichsmark). Prin ajutoru l financiar dat de Petre Pont a, gruparea tcrorista acumulasc 3.000 RM, bani care cra u suficicnti pentru transpo rtu l pana in Iugoslavia si trecerea fronticrci pen tru opt persoane. Lui Ha ria Sima i-a fost mult mai greu sa faca rost de pasapoarte false , iar in cclc din urma nu a putut gasi dccat cinci. Acestea au fa st falsi ficate de Pe tre Ponta, de profesie dcscnator, care a fabricat stampile false din cauciuc. Pentru a tnsela vigilcnta autoritatilor germane, care Petrescu, E. Teodorescu, Seitan, Popovici. Cracea [51,7 kb] . mai 2004, (25 mai 2004 ). m Sima, Har ia, Sfiirsuut ..., p. 19-20.
15H
solicitau vizc sap tamd na!c pcntru lcgionarii rcfu gia ti. mcmbrii cc lulci tcroristc au anuntat di plcaca la Vicna sa u di se muta in alte carticrc ale Bcr linului, pentru a lncctini procesu l birocratic a l cv idc nticrii!". in cazul in care ar fi fost pr insi, ci trcbuiau sa declare ca aveau informatii de la oficial ii Rcichului cii Romania intentiona sa intrc in razboi ell Gcnnania ~i nu au dorit sa-i . ct-a ace1moment Ia BcrI"In 127 . pnn
o alta marc problema a g rupului consta in absente unor lcgaturi solide ca re sa facilitczc tranzitul fronticrci. Ha ria Sima ~ i apropiatii sai au [inu t Inrotdc auna lcgatu ra Ctl lara, de unde au primit si import ant e fonduri . Dar dup a asasinarca lui Arman d Cali ncsc u au spo rit vcrificarilc la granita de vest au fast lna spri tc , iar rctclclc clandestine de tranzit au fost idcnti ficatc. Dupa trcccrca in Jugosla via di n octom bric 1939, Horia Sima a fost ncvoit sil-l lase acolo pc unul di ntrc noi i refugiati, Traian Hcdcs, avocat la Arad si mem bru cunosc ut al Miscarii legionarc. Fiindca accsta avusese 0 criza de tubcrculoza, nu s-a ma i putut dcplasa pc vrcmc de toamna, iar la scurt timp a fast arcstat de autoritatilc iugoslave ~ i predat cclo r rornfiuc. in ur 111a unchetelor, au fast d cscoper iti prof. [on Proto popescu ~ i ing. 100 Nicol au, la Bucuresti , ca oa mcni de lcgatura ai rctclci tc rori stc condu se de Horia Sim a. Astfcl ca trebuiau gasitc noi pu nct c de trcccrc, sa rcin a prcluatil de orgauizatia lcgionara di n Banat, ncdcscoperita inca 128. Prcgat irile plccarii in Roma nia s-a u finali zat hi Inccpului lunii apri lie 1940, fiind facutc uncle mod ificari ale cc hipei componcntc. Nieolae Pct rascu . in ea lita te de fast sc f a l regiunii Icg io nare Sibi u, avea misiun ea de a mobiliza organizatiilc de aco lo. Tr a ian Bo robaru , desi era d in organizatia Ban at ca si Ho ria Sima, avea expcncrua tranz itului ilega l al fro nt icrci si putca giisi user pcrsoanc de co ntac t in Banatul Ibidem , p. 35-37. Dosa r Horia Sima (l940- / 946) , p. 106; Ibidem , p. 108. m Sima, Har ia, Sfdrsitul..., p. 29-.30 .
126
Il7
159
sfirbesc. I1ie Rotea fusese noul sef al regiunii Hunedoara dupa rcorganizarca lui Horia Sima in scptcmbric 1938 si avea si unc le legal uri cu organizatiilc CML de la Uzina de Armament Cugir. EI trcbuia sa tread primul , pentru a pregali logistica opcratiuni i ter or iste. imprcunii cu Hie Rotea trcbu ia sa piece ~ i I1 ie Smultca, a caru i abilitate de a treee ilcgal frontiera ncce inutila cxistenta pasaportului. Studentul Eugcn Teodorcscu a fast inclus in grup deoarece cunostca organizatia clandestine din Dobrogea si astfe l putea mobil iza leg ionari pentru lovitura de sta l aco lo. lon Boian unn a sa piece si cl f:1rJ pasaport. deoarecc avea expcricnta in treccrea ilcg ala a frontiere i romano-iugoslave. lmprcuna cu acesta, a fost dcscmnat sa piece ~i studentul Petre Dimitriu, care nu era cunoseut de autoritati in Bucurcsti si care avca misiunea de a rcorganiza studcntimca din Capitala, in canditiile in care Mihai l Varfurcanu e ra suspecter ca a colaborat cu autoritiltilc in prindcrca unor lidcri cland cstini. "Comandamcntu l" de la Berlin nu a avut cunostinta despre strategia grupului lui Horia Sima, astfel ca membrii acestui a au plecat trcptat. pentru a nu crea ban uicli. Ei au motivat ca doresc sa se mute in altc erase pentru a gasi de lucru. Pri mii eare au parasi t Berlinul au fast Ilic Rotea ~i lIie Smultea, la mijlocul Iunii aprilic, trcca nd granite tara probleme si lar a sa asteptc si restu l grupului. Tot in acea pcrioada, a plecat si Tr aian Borobaru, cu misiunea de a prcgati locuinte conspi rative in lugoslavia si a studia posibil iratile de tranzit. La sfarsitul lunii apri lie, au plcca t Ion Boia n si Petre Dimitriu, care urmau sa tranzitcze Ungaria si apo i Iugosla via. Accst ia au fost prinsi de autoritatilc magbiarc, care insa i-au cliberat in urrna ncgocicrilor ~ i au putut ajunge la dcstinatie in iugoslavia. Nicolac Petrescu a plecat la 2 ma i 1940. alegand ruta Spielfeld-Maribor. La acele puncte de frontiere nu a avut problcmc, dar in apropierc de Belgrad a fost legitimat dc autoritati, iar de tcamf sa nu fie dcscopcrit a fugit. renunland la pasaport. Har ia Sima a plecat ultimul, lmprcuna cu 160
Eugen Teodorc seu , la 5 ma im, dupa ce a reusi e u greu sa-l convi nga pc Con stan tin Papanaee de neeesitat ea lovituri i de stat. Oetavian Ro su nu a mai intrat in gru pu l tcrorist, in primul ran d pcntru ca era lot din Banat ca multi altii, dar ~i pentru ci Ho ria Sima avca Incrcdere in el, lasandu-l s3-1 supravcghczc pc Co nsta ntin Papan aee. Me mbrii grupului s-au reunit la Bclg rad la 7 mai, iar la data d e 9 mai s-au dcpla sat intr-o localitate din apropi erea fro nticrc i ell Ro mania, un de stabilise lcgaturi Traia n Borobaru . Aco sta sc in tal nisc in ca pitala iugoslava eu legionarul Pet re Vfirlan, d in organ izatia Bannt . care prc gatca noi mc todc de tranzit al Ironticrci. insfl cci doi au fost prinsi de au tori tatil c iugoslavc in limp cc inccrcau sa falsificc doc umcn tclc ncccsarc grupului pcntru a ajunge in Romania, iar planul de la Berlin a suferit prirna rup tura . Ca ~ i Nicolae Pctrascu, Horia S ima ~i Eugen Teodoreseu fuscscra lcgit imati pc tren in drum spre Bclgrad si probabil autoritatilc era u alcrtatc . Aceasta defcctiunc a planului a afeeta t legaturi le d intre Horia Sima si Ion Boian. care sc afla imprcuna eu Eugen Teodorcscu in alta localitarc de fron tic ra, d upd ee plc ca scra de la Bclgrad pent ru a studia posibiIitat ile de treee re in Ungar ia . Ion Boia n avea expcric nta in folo sirca rutci Bcba Veehc - Szcgcd . care era una din variante in condit iilc lipsci de solutii in primd va ra anulu i 1940. Cc i doi au rcusit pana la urma sa treaca in Romania. eu toa te ea fusesera prinsi, dar rc usiscra sa cvadcze . Petre Dimi triu a fost arestat de j an darmii iugo slavi in timp ee inecrea sa treac a eu Horia S ima si Nicolae Pctrascu prin vcchiul punet de trccere ilcgala a fro ntierci Latunas. Si jandar mi i romani con trolau bi ne zona dupa arestarea p rof. Ion Protopopcseu , insa era singura ruta pc care cci trc i 0 cunostcau. in ccle din urma, la 19 mai , dupa ce 129 5 mai 1940. Horia Sima si Eugen Tcodorescu pleaca spre tara. Pc peronul garii Berlin. tnsotiti de Seitan si Popovici [4 1.2 kbJ. mai 2004, (25 mai 2004 ).
16 1
trcc uscru in Roman ia, Horia Sima si Nicolac Pc trascu au fost prinsi de jandanni s ! arcstati. Hor ia Sima a fast tinut 0 noaptc in localitat ca de fronucra unde a fost idcntificat, dupa care a fost tra nsportal la Timi soara, iar mai apoi la Bucurcsti pentru an ch cta. Nicolac Petre scu a Incercat sa sara de pc acopcrisul primdrici d in local itatca in care a fast arcstat, iar in urma frac luri lo r a fost intc ma t in spita lul d in Oravita. In tim pul auc hct ci a dec larat ca a venit in Romania pcntru a nu-l prinde razboiul gcrmano-ronuin la Berlin si s-a artitat dispus sa semnezc 0 .dcclaratic de supuncrc"!" . Ho ria Si ma nu a avut parte de trata ment dur dccat de la j an dar mi i care l-au prins, iar , d upa cc a aju ns la Timisoara, conditiilc au fost chiar fo artc bu ne, dcsi era in pcrmanenta piizit de 0 gardil numc roasii. [nsotit de autoritdtilc MinisteruJui de Inte rne de la T uu isoara , cl a fost d us la Bucuresti , fiind anchctat ma i intfi i de Jandanncric si mai apoi de Dircctia Gc ncralf a I'o litici. S ituat ia in Europa la aeel moment era foarte tcnsiona ta , dcoarccc Gormani a tocmai inccpusc ofens iva in Europa de Vest, iar Bcl gia ;; i O landa cazuscra in catcva zile . Ca si Nicolac Pe trescu, Horia Sima a declarat cfl a venit in Romania sa prcintampin c un razboi gcnnano-romau prin discutii eu autorna tilc. in cal itate de mesagcr al Rc ichului. inca de la inccput, dcoarecc a fos t anchetat de cc i ma i lnalti oficiali ai Ministerului de lntcmc , a intclcs ca nu va avca un rcgim de detenjic du r, cu toatc ca nu i s-a comunicat cum evo lua frontul in Europa de Vest 131.
130
Sima, Haria, Sftiq·itul... , p. 59- 121; Dosar Horia Sima
(1940-1946), p. 105-106. 131 Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 108; Sima, Haria, Sfdrsitul ..., p. 127-134.
162
Ca pltol ul d Mlscurca legfonar a la guvernare In primavara anul ui 1940, Miscarca legionara se afla din nou in ccntrul atcntici pc sccna publica din Romania, datorita cvolutiilor internationale, dar si modului subversiv dc propaganda. Germania, dcsi nu a avut niciodata 0 atitudinc clara de sustincrc fata de national istii cxtrcmisri romani, folosca statutul semilegal al accstora pentru a face prcsiuni asupra guvcrnu lui de la Bucurcsti. In aceste conditii, atat lcgionarii care lnccpuscrd dcstindcrca in iama anului 1939, dar ~i partizanii lui Haria Sirna. care inccrcasc rani rczultate din nou 0 lovitura de stat, vor purta 0 lupta pcntru apropicrca de Carol al Il-lca in scopul purticiparii la guvcmarc. La inccputul anului 1940, lcgiouarii din teritoriu erau in plin proccs de rccvaluarc a vedcr ilor politicc, eu cxccptia cui burilor reroristc care stiau foarte binc ce avcau de fiicut. Cu toatc di. autoritatilc duceau 0 politica de dcstindcrc, la nivcllocal mai cxista tcarna rcpresiunii. Temerilc au disparut insii complet dupa cadcrca Frantci (22 iunic 1940) in (11a masinii de razboi germane. Inccpand cu accl moment, legionarii erau consticnti ca puteau ajunge la putere tara sa trcaca prin proccsul electoral si au inccput sa promovcze 0 atitudine de apropicrc fala de rcgc, care avca atributul constitutional su-i cherne Ia guvcrnare. Astfcl ca, lidcrul eenlrului de influcnpi legionar care reusea Sa sc .Jegitimcze" ca eel rnai rcprczcntativ avca sa fie consacrat succesor "de drept'' al lui Corncliu Codrcanu. Conform dispozitiilor d in Carticica sefului de cuib, Miscar ca legionara trcbuia sa aiba un scf a ciirui autorirate era incontestabila, astfcl ea pcrioada intcr imatului unor .Comandamcntc'' trcbuia sa inceteze. in contextul ereat de ccdarilc tcritorialc catrc URSS din tunic 1940, Miscarc a lcgionara s-a prezentat drept fotta poli163
tica care putca intervc m pc hlnga Ge rmania pcn tru a cvira 0 noua d iv izarc a tcritoriulu i national. Ca rol al Il-lca a fost foartc pr udent i n nominaliza rca unu i prim-ministru dintrc lcgi onan ~ i a Inccrcar form u la unui partid unic tot alitar , in ca re sa intrc si fostii advcrsari cxtrcmisti. Dupa deci zia de la Viena din a ugust 1940, legionarii coordona]i de Horia Sima au rnccrcet sa-l riistoa m c pe monarh prin tr-o lo vit ura d e stat . in accst context tulburc a fost chc mat la guvcmarc gcncralul Ion Antonescu, considerat de clasa pol itica .Jraditionala'' singurul care purca sa garantczc respectarea ordinii in sta t, fiind si un apropiat al ccrcurilor legionarc. Prin abdiearea regclui Carol al II-lea in favoarca fiu lui sau M ihai, la 5 scptcmbr ic 1940, .monarhu l total itar" si-a asumat falimcntul pol iticii sa le, ale carci au ramas neschimbatc. Evenimentclc d in vara anulu i 1940 i-au consacrat pc pol iticien ii care inca d in ani i 1930 au arras atcntia as upra ncglijari i rclatici cu Genn ania, cu m ar fi Gheorghe Bratianu, dar si pc legionari, apropiati p rin ideologic de regimu l de la Berlin.
4.1. Destinderea Primi i Iidcri i Icgionari care s-au ara tat disp usi sa colaborcze cu rcgi mullui Carol al Il-lc a In vederca dcstinderii au fost dr. Vas ile Noveanu ~i comandanti i leg ionari lIie Gamcata si Corncliu Georgescu (fonda tor i ai organizatici alaturi de Comeliu Codrcanu). Vas ile Noveanu fuscse in 1937 scf al judcrului Arad , obt inand un proccnt elec tora l bun pentru Miscarea lcgionara. Conform uno r sursc , aeolo ar fi fast votata toata lista Misca rii Icgionare, lnsa libcral ii au .recupcrar' prin intcrvcntia guvcrnului'. Pcrformanta lui ritmascsc insa lnrcgistrata la .cenu u- s! I Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal troian infra mums. Memo-it legtonare. Bucur esti, Editura Lucman, f.a., p. 223·225.
164
Vasi le Nov eanu era astfe l un legionar c unoscut in 1938. EI a intrat in valul al doi lea de arcstari, in catcgoria scfilor legionari locali, alaturi de Horia Sima, care rcusisc sa eva dczc. A fost Inchis la Vaslui, dar, la putin timp dupa asasinarea lui Armand Calinescu, a fast clibcrat. in cpoca se spunea ca fusese foarte afcctat de sin uciderea sotici sa le, care nflase ca ar fi muri t, si toc ma i de aceea a dcc is sa abandonczc cxt rcmismul" Conform unor surse, tatal silu fuscsc evreu, care dupa ce s-a crcst inar a intra t in armata. Novcanu-tata l Il cun osc use pc Ion ZelcaCodreanu in pcrioada activitatii pol itice nationalistc a parintclui lui C orncliu Codrcanu alaturi de AC. Cuza si Nico lae Iorga. Dupa Unirc, No vcauu -tatal se mutase la Sibiu. Vasile Novcanu a fac ut rncdic ina la Cl uj, unde a dcve nit lcgionar, iar dup f abso lvirc a profesat la Arad, ajungand scf a l judctulu i cu prilej ul schimbarii .xadrclor" din 1937.1. Hie Gamcata fuse clibcrat la pujin timp dupa moartca lui Corneliu Codreanu, scmnand si 0 .xlcclaratic de supuncrc". Ulterior, prin iutcrmcdiul lui Victor lamandi, ministrului de Justitic. obtinusc un post de avoca! al sta tulu i. Dupf 21 scptcmbrie 1939 a condamnat gcst ul echi pc i lui Miti Dumitrescu, lansand noi ape1uri de colaborare a Icgionarilor Cll reg imul au toritar". Corncli u Ge orges cu nu fuscs e nic iodatf un sustiuator .combativ" al idc ilor lcgionarc, ell toatc ca era mem bru fondator al organizatici. EI loeuia la Micrcurea Sibiului s! se de plasa ell ocazii cxccptiona lc la Bucu rcsti. in 1938 a fost arestat in limp ce s-a prezcntat sa-l apere pe Corneliu Codrca-
2 Heine n, Ar min. Legiunea Arhallghcllli Mihail. Mircare socia Iii si organizatie politico . 0 contributie Ia problema fascismului intemational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 402. J Sima. Hari a, Sfarrirulunei domnii sQllgeroase (10 decembrie 1939-6 septembrie 1940). Lflpta Miscii rii Legionare contra regimului Caml ll, u., Editura Meta fora, 2004, p. 42. 4 Sima, Horia, ..La un an de [a moa rtea lui Ilie Giirneatil". in Tara st Exilul, an V III. nr. 7-8, noiembrie 1972. p. 4.
165
in proccsului din mai, fiind intcmat apoi 1<1 Vas lui. Dupa 30 noicmbric 1938. a fost eel ca re a anuntat in lagilru l de ucolo moartca lui Corneliu Codrcanu, iar la putin timp dupa accca a fest elibcrat, dupa ee a semnat 0 .xlcclaratie de supuncrc'". IlU
lnca de la inccput, in fruntea grupului reconci liator s-a afinnat Vasile Novcanu, mai ta nar dccdt ccilalti comandarni legionari clibcrari ~i mai dispus la act iuni politicc. in ierarbia lcgionara cI era doar instructor, insa probabi l ar fi fost promova t de Co rneli u Cod rcanu dace nu sc instala monarhi a aut oritanl, in urma pc rfonuantclor clcctoralc din 1937 . Primelc intrcvcdcri ale lcgiona rilor .ncgociatori" eu autoril:llile a ll avut loe in oc tombric 1939, fiind con vocate de Ga bricl Marincscu. M:lsuri lc de destindcre fata de legionarii din lagarc au fost adoptntc in martic 1940. Ion Zelea-Codrca nu a fOSI eel dmtdi bcncficiar. Acosta a fost mutat cu domiciliul 0bligatoriu de la Micrcurca Ciuc la Bucurcsti, unde a Ioeuit in casa fiului sau Horia" La 8 martic, Mihail Ghclmcgcanu, ministrul de Inreme , a deelarat in fata a 220 de lcg ionari cu ,.grade" di regele era dispus sa se rcconcilicze cu Miscarca lcgionara. conditia f i nd ca mcmbrii organizatici sa-~ j afirmc publ ic fidclitatca fali'i de mouarh" . C u rcspcctivul pri1cj, autoriHitile lc-au promis legionarilor ca se pot intoarcc la veehiIe pos tur i funct iona rcsti si vc r avea posibilitat ca sa- i comc mo rczc pe cei deced ap in perioa da 1938- 1939. Ulterior, la 16 martic 1940, in prcsa ccntrala a apiiru t 0 scr iso are a 297 lcgionari ell ,.grade" care semnau 0 .Mnrturisirc de crcdinta entre Ma jcstatca Sa Regele" ~i lansau un ,,Apel cat rc fostii camarazi'', solicitfind aderarea la princ ipiil c rcconcil icru" Guvemu l a luat ~ Sima, Horia. ,.Mari existe r ue legiona rc. Corneliu Geo rgescu", in Tara >~i Exitut. an I. nr. I I, 1 septembric 1965, p. 27. 'Ihidem. p. 130. 7 Heinen, Armin, op. cit., p. 402. 8 Doser Hnria Sima (/ 940-1946), ed. Dana Bcldiruan, Bucu-
166
masuri acce lerate priv ind dcs tindcrca , ast fe l ca prin dcerete ministeriale d in 15, 23, 26, 27 apnlic si 15, 20, 25 mai, (cgicnarii Invinuiti de activitati poli tico ilcgalc au fost clibcrati de sub arcst. Cu toate cii cc i aflati in dctentic sau cc i proaspat cliberaji s-au grabit sa adere la .jnanurisirca de crcd inta", elementul radicallcgionar, control at de "Comandamentul" de la Berlin, h i opus concilicrii si i-a acuzat de tra darc pc scmnatari i apclului. Lcgionarii din ~ar<1 nu rcusiscra sii-l convingf pc Carol al II-lea in timpul audicntclor de putcrea lor de control asupra organizatii lor active. Formulascra ce reri di fcritc pri v ind destindcrc a si nu prczcntascrii liste ale cuiburilor d in subordinc" . Astfcl ea autoritati lc i-au Inc urajat pc cxponcntii dcstindcrii sa contactezc .Comandamentul" de la Berlin, iar 0 prima de legalie a accstora s-a dcplasat in Capitalu germane la 28 m artic . Autoritatilc de la Bucurcsti se afl au in eontinuare int r-un vid informational privind rclatia dintre guvcmul Rc ichu lui si lcg ionarii de la Berlin si sperau ea prin colaborarca cu eei acolo se va dcsavarsi dcstinderca, in dirccjia unci bune rclatii eu
Gormania" . l naintc de sosirca lcgionarilor din tara la Berlin, "Comandamcntul" adoptase u ncle dec izii privind pozitia ralii de destin dere. Dupf moartca lui Nae loneseu (15 martic 1940), pc care cc i din Gcnnania 0 co nsidcrau suspccta, la 24 m artie (ell oca z ia comcmorilrii profesorul ui ) a fo st adoptat un manifest: .Pozitia Mis carii leg ionarc fata de asa-zisa impacarc Intre Garda d e Fier si rc gimu l actual din Ro man ia" . In rcspcctivul document se considera ell .anart orisirilc de credinta" (" declaratii le de supu ncrc") fuscscrii luate cu forta comandanti lor lcgionari. Si, i n consccinta, uu angaj au in n ici un fc l Miscarca lcgionara. rcsti, Ed itura Evenirnentu! Romsncsc, 2000, p. 174; Heinen, Armin, ap. cit., p. 403. ~ Dosa r Haria Sima (1940-1946), p. 1[2. IG Heinen, Armin, op. cit., p. 405.
167
Aee st ma nifest a fost semnat de num c "grele" a le " Comandamentului" de la Berl in: Constantin Papanaee, Horia Sima , Elena Codreanu, Victor Silaghi , Nicolae Petrascu. Nicolac Sc itan, Alexandru Popovici, Ste lian Staniccl, Titi Cristesc u, llic Rotea, Vir gil Mihailcscu etc . Torusi cativa comandanti legio nari importanti nu au scmnat documentul , cu toat e ca au participat la co me morare: Gheorghe Ciorogaru, lon-Victo r Vojen, Alexandru Con stant, Ion Dumitrcscu-Borsa . Gh eorghe Cio rogaru si Io n Dumitrcscu-Borsa erau adcptii negocie rii eu gu vcrn ul roman, cxistfln d informat ii cit avuscscra uncle initiative in aeest scns prin Lcg at ia de la Berlin, iar Alexandru Constant si lon-Victo r Vojen asreptau dcsfasurarca evcnimcntclor internapona tc. de pc pozitia lor de functio nari la Mini stcru l Propagandci al Reichului ll . Prima dclegape sosita din lara a fast compusa din Co nstantin Stoicancscu ~i Radu Mirono vici. Ccl din urma era Comandant al ,.Bunei Vestiri '' si fondator al Miscarii legionare. Facusc parte din g rupul de la Vaslui care semnase .dcclaratii de supunc rc" ~i era mcmbru in grupul de dcstin dcrc co ndus de Vasil e Novea nu dupa a sasinarea lui Armand Calinescu. Cons tantin Stoicancscu facusc part e din nucleu l d ur al rezisrcntci [ata de rcgimul autoritar, avand " gradul" de aj utor de com anda nt. Dcoarccc fusesc scful j udet ului T imis-Toronta l in 1937, pro bab il era in bune rclatii cu Horia Sima ~ i tocmai de accca a fost indus in dc legat ie. Cei doi au avut ncgocic ri la Berlin ell tali membri i importanti ai " Co mandamentului", insfi de cisive au fost lntrcvcd erilc cu Horia Sima si Co nstantin Papanaee , componcntii tandemului care conducca organi smul intcrimar. Legitimitatea cejor dol .bcrlinczi" sporisc dupa dcclansarca de stinderii de catre Carol al ll-lca, deoarece gcrrnanii s-au ararat intcresati Intr-o masu ra ma i marc de grupul de la Berlin. Pentru moment, eei doi au rcfu zat orice rei de colaborare, in conditiil c in care Romania nu sch imba sistcmul tradiII
168
Sima, Horia. Sfiir~irllf ..., p. 44-46.
[ional al aliantelor (ell Franta si Ma rca Britanic) si nu se apro . d A .u placxa. Delegatia s-a intor s astfel in rara ram rczultate. Au tor itatile de 1a Bucurcsti se aflau in marc dificultate, deoarccc gcrmani i crau ncmultumiti din nou de atitudinea Ro manici in problema tcntativ ci Intellig ence Service-ului de a bloca transportul pctrclicr pe Dunarc, prin dinamitarca stfincilor de 1a Po rtilc de Ficr (Inccputul lunii aprilie 1940). Dupa atacarca Norvcgici (9 apri lic), Carol al II-lea avea din no u motive sa sc tcarnfi de .catitnrca'' rcla tiilor ell Germa nia, $i astfel au fest Incurajatc noi lcgiituri ell ..Comandamcntul'' de la Berlin. in tara, cuiburilc radicalc ~ i CS L s-au ararat ucm ultumitc rata de initiativclc lui Vasi le Novcanu':'. care era acuzat de colaborarc eu regimul autorita r si de oportuni sm . No ul lider al dcstind crii avuscsc 0 atitu dine ambi gua du pa clib crarca de la Vas lui. Pc langa faptul ca em ac uzat ca a scapat din dctcntic numai datorita intervcntici familie i, a obtinut ~ i un post function arcsc la Prc fectu ra Politi ci Capitalei. Conform unor zvo nuri care circ ulau in randul Icgionarilor, prin rata birou lui sau trcccau Icgionari arcstau dupil asasinarca lui Annand CalinesCUI~. Deoareee in cursu! lunii aprilie "C omandamentul" de la Berli n nu a tra nsmis nici un semnal privind ac ccpta rca destin dcrii. a fas t alcatuita 0 noun dele gatio lcgionara pcnt ru 11 purta negocicri, care a ajuns in capitala Rcichu lui la 3 maio Din ca facca u parte Co nsta ntin Stoicanescu - ca si in martie - $i eel care I-a inlocuit pc Radu Mironovici, Augustin Bidianu. Accsta din urma fus esc avocat la Sibiu , iar anterior schimbarii de .xadrc" din 1937 dej inusc functia de sc f al judctului. in primavara anului 1938 i sc stabilise domici liul obl igatoriu la Micrcurca C iuc si fusesc e1ibcrat grati c dc stindcrii de la inceputul anu lui 1940. Ce i doi au gasit in Gcnnania 0 situatic inu i bidem. p. 49-53. 1.1
Doser Horta Sima (/940·1946) . p. 102.
I ~ Ibidem, p.
158. 169
stabild, dcoa rccc "Comanda mentul" nu mai functiona deloe. Horia Sima era preocupat de 0 plccare discrete a grupului sdu .crcvolutionar" sprc Romania, iar restul comandantilor Icgionari astcptau noilc cvolut ii pol itiec in Euro pa. Astfel, dclcgatia d in tara nu a obtinut nici atunci rczultatc favorabi lc adcrarii "Comandamenwlui" 11.1 principiilc dcstindcri i. Prima faza a pcrioadc i dc detcnsio narc nu a avut cfcctul scontat de rcgc ~ i apropiatii sai, dcourecc grupului de 11.1 Berlin ii era imposibil sa adoptc 0 dccizie uuica. Haria Sima si-a dat scama di din capitala gcnnana nu put ea dirija asccns iunca Misciiri i lcg ionare la putcrc si tocmai de uccca a plccat sprc Romania. Aici trcbuia sa infruntc opozitia noii cehipc care ncgoci a dcstindcrea cu rcgelc si care ridica pre tcntii privind .Jcgitimitatca'' conduccrii organizatici. Constantin Papanacc a dccis sli nu ristc 0 trccc re ilcgala in Romania $i spera cii dc 11.1 Berlin va fi chcmat sa coo rdonczc fonna rca unui guvcm Icgionar acccptat de autoritatilc national-socialiste. Ln jumatatca lunii mai. in grupullcgionarilor care ncgoc iau dcst indcrca sc aflnu .cadrc" cunosc utc ale fostului Partid .Tot ul pcntru Ta ra", ca re nu crau adcptc ale solutiilor cxtrcmist c si prcfcrau lntclcgcrca politica eu regclc: Radu Budistcanu , Vasi le Nov canu , Augustin Bidianu, Ion Zelca-Codrcanu I CIC. !' Integrarca accstor lideri in proccsul de destindcre inaugural de rcge era corcctil din punet de vcdcrc politic, insa ei nu controlau organizatiilc locale Cll potential tcror ist. Cuiburile act ive din tcr itoriu au rcusit in general sa sup ravictuiasca valurilo r de desolidariza re ("decla rat ii dc supuncrc" au semn al in general functionari i de stat pcntru a putea fi rcprimiti in slujbe), iar, Inccpand cu luna mai 1940, autoritatilc apreeia u ca potcntialul M iscari i legionare putca atingc nivclul din aprilic 1938 16• Prin dccrete le de graticrc a legiol ~ Doser Horta Sima (1940 -1946), I~
170
Ibidem, p. 158.
p. 157.
na rilor care a vcau do mici liu l ob ligato nu (din lagarc) sau care crau lnchisi pc critcrii pol iticc (din inchisori). au fes t cl ibcra tc mejoritatca fostclor ..cadre" loc a le ~i astfel multc cuiburi all fest rcfacute. Dcsi Iipsca coordonarca de 1a .xcnuu" ~i un lidcr spiritual charismatic, S-3U distills trc i catcgorii de atitudini ale Icgionafilar. Fostii nationalist! de la sfarsitul sccol ului a1 XIX -lea si il1CCpUIUl cclu i de-al XX-lea care sc intcgrascra in Miscarca lcgionara p urtau dczbatcri legate de intcgritatca granitclor si rcvizion ismu l statelor vee inc . Accstia au Inccp ut sa poarle ncgo cicri ell alti na tiona listi d in fostcle grupar i pol iticc, fad a ducc e forturi de rcorganizarc a struct urilor lcgionarc locale. Exponcnt ii scgmcntului erau Ion Zclca-Codrcanu si eolonclul Stefa n Ziivoianu. Fostcl c .cadrc'' judctcne ale Parti d ului "Totul pcntru Tara", scaparc de prcsiunca dctcruici sa u a pcrspcctivci nrcstarii, au inccput sa sc organizezc dupa modclclc clcctorale .xlasice", irucnsificand activitatca propagandistica. in ajulorul actiunii accstci catcgorii au venit evenimcntclc internationalc, dar rczultatclc cpc teren'' erau in masura sa slabcnsea stabilitatca rcgimulu i. Mult mai pcriculoasc pcntru regimul auto ritar , dar si pe ntru sccurit atea statului, erau cclulclc tero ristc organizatc de Haria Sima Ince pand eu septcmb rie 1938. Fiind sco asc de sub urmarirca au toritatilor, facc au un efort de lnarmarc tacit, dupa principi ilc conspirati ve Insusitc in pc rioad . ·,, 17 a " pngoanCI . Cclc trci gr upar i nu se a flau in mod oficial pe pozitii op usc. Discutiilc p rivi nd raspundcrile, aparutc d upa rnoartea lui Corneliu Codreanu, au fast aba ndonatc ~i astfel s-a crcat im presia omogenitatii. in rcalitate, toatc acestc grupari au cautat sa-~i dovedcasca .Jntaictatca'', ducand 0 lupta silcntioasa pentru p utcrc. Compctitia pentru dctincrca conduceri i nu putca fi dcclansars pana can d "Comandamcntu l" de la Berli n nu-si form ula 0 po zitic o ficiala . insa si acolo sc regascau in marc cclc 17
Ibidem, p. 178.
17 1
trci catcgorii de atitudini expusc mai sus, ca si in tara. Latura active a Miscarii legionarc, cxtrcmista a fast cca care a arbitrat pana la urma lupta pcntru purerc atflt in Romania, cat si la Berlin. Astfcl ca, Horia Sima a plccat din Capita la gcrmana spre Romania, mutdnd compctitia pcntru puterc doar la Bucurcsti, unde avea drept ajutor aprox imativ 22 de organizatii j udctcnc eu potential tercrist, pc care Ie fondase dupa crcstcrca importantci lui in .Comandamcntelc de prigoana". Germania , atata limp eat a fast antrenata pc frontul de Vest in razboiul desprc care spuneau eli va stcrgc .msincn'' de la Versailles, nu a adoptat nic i 0 pozitic fata de Miscarca lcgionara. in aeeste condipi, cxponcntii eelor trei grupari compctitoare la c btincrca co nduccrii organizatici vor Inccrca sli castigc .ratif lcarca" Bcrlinului pcntru a puree solicita lui Carol al ll-lca chemarea la guvernare.
4.2. Lupla interne pentru pntere [n momentul in care Haria Sirna it fest arcstat dupil ce a treeut ilcgal granita. pozitia legionarilor din lara care tratasera dcstindcrca era foartc instabila. Autoritatilc nu fusescra convinsc de putcrea accstor lideri politiei dc a eontrola cuiburilc .j-cbclc", la Berlin nu obtinuscra aeordul "Comandamentului" privind colaborarea eu regimul ~i chiar irurc ci cxistau trei grupuri eonc urentc. Horia Sima era eunoscut pcntru activi tatca lui terorista cand a fost arestat. [n plus, avea avantaju l ca venea de la Berlin, iar autoritati lc credeau ca gennanii sustin "Co mandamcntul'' de acolo. Lupta pcntru lcgitimitate a sefllor organizatici va cunoastc mai muIte faze, iar grupul castigator a fost aeela care a stiut eel mai binc sa-si cxploatczc imaginea in fata rcgclui si care controla in acclasi timp cele mai muIte organizatii. Dcsprc cautona lui Har ia Sima spre lara au stiut putine cuiburi din interior, tcatc facand parte din resorturilc tcroriste, 172
fidele aecstuia. Membrii grupuiui pleca t de la Berlin ca re trecusc ra in tara inaintc ea Ho ria Sirna si Nicolae Pctrascu sa fie arcstati au alcrtat organizatia clandestine. Liderii accstcia s-au mob ilizat imediat $i a fondat 0 noua structure de prcsiune "Grupa de Comanda legionara". Cat timp Horia Sima s-a aflat in inchisoare, accas ra structure s-a interesat in permcnenta de stadiul anchetei, iar prin intcrpusi a comunica t eu lideru l .xentral" pc carc-l rcc uuos tcau'", Dupf ce a plccat de la Timisoara, Horia Sima a avut la 2 1 mai doua intrcvcdcri cu gcncralul Ion Bcngliu, seful Inspcctoratului Genera l al Jandarmeriei si cu Mihail Ghelmegeanu, ministrul de Interne. in acccasi zi, a fOSI transportat la scdiul Dircctici Sigurantei Statului, unde urma sa fie anchctat dc Ni ky Stcfancscu, directorul aecstei institutii. Horia Sima si-a mc ntinut dcclaratiil e privind scopul intoarcerii lui in lara, afirma nd en dorca sa cvitc dcclansarea unui razboi intre Roma nia si Gormani a. Tot atunei, Ie-a co municat eelor de lu Siguranta e:1 trimiterea dc lcgariilor di n lani nu a avut niei un cfcc t, deoarccc accstia au Iacut propuncri vagi si ca dorcau mai mult acordullor po litic privind dcsundcrca'". Indiferent de puterca cclulelor tcroristc. Horia Sima a stiut sa prezinte situatia organizatiilor din subordine astfcl Incat sa-i faca pe anchctatorii de la Ministerul de Interne sa crcada di oricand a r fi putut izbucni 0 miscarc rcvolutio narf condusa de el. Daca cchipa lui Vas ile Noveanu s-a aratat lacun ara in prezcnta rca lcgilturilor din rcritoriu, Horia Sima a vorbit despre 0 rctea vasts care sc intindea din Banat pana la Bu curcsti, eu ramificatii in Cnsana $i in Bueovi na. in timp ul clandcstinita tii, organizatia tcrorista controlata de Ho ria Sima s-a ext ins de la 22 judetc la 27 judcte". Pentru a arata scriozitatca afirmatiilor sale, liderul cclulclor tcroristc a solicitat intrevcderca eu 22 de
p. 165. Ibidem, p. 162. • Vezi Anexa "".4. IR Ibidem,
19
173
pcrsoanc de lcgatura , pc ntru a le comunica noile direetivc 21l• Horia Sima le-a vorb it anchetatorilor ~i dcsprc vechea rctca clandestine prin care a rcusit sa eomunicc eu organizatiilc coordonatc de el cat timp s-a aflat la Berlin, iar dcspre unii dintrc oamcni i de lcgatura autoritatilc aflau pcntru prima data". in accstc condit ii, autoritati lc au inccput sa studieze potcruialul de atcntat la siguranta statului a structurii control ate de Sima, in comparat ic ell putcrca partizanilor lui Vasile Noveanu.
in urma dcstindcrii, fuscscra clibcrat i membri ai cuiburilor dill toatc catcgori ilc de activitatc lcgicnara, ch iar si din ceIuleIe tcroristc. Accstia s-au reorganizat imcdiat, astcptand ordincIe de la Berlin. Cu toatc cii scmnascra la icsirca din lnchisoarc angajamcntc cii nu vor Inccrca sa se ma i Inarmczc, Icgionarii radicali aveau depozite ascunsc, dar si resursc interne de inarmare. Dupa razboiu l germano-polonez, in Romania sc refugiascra aproximntiv 5.000 de oamcni , dintrc care majoritatca dispuneau de rcvolvcrc. Din motive financiarc, acest arsenal a aj uns aproapc in totalitatc pc piata ncagra, iar cci mai aetivi cumparatori era u lcgionarii cxtrcmisti. Mai cxistau si alte posibilitati de inarmarc: in Romania cxistau 40.000 de ofitcri in rezcrva, care aveau in poscsic eel putin un revolver ncinrcgistrat. Cu toate cf autoritatilc aprcciau cii nu toate cuiburile controlate de Haria Sima crau cxc lusiv tero ristc, cxista un lnalt potent ial de pericol. Datorita tcrmcnilor destinderii, structurilc Mi nistcrului de Interne nu mai puteau eontro la cfieicnt activita tca cui burilor eu organizare terorista. Con form no ii tac tici, lcgionarii radicali se ad una u sub pretextul scdintclor de cuib pe ntru a strange eo tizatiile, dar in real itate cautat noi modal itati de inarmar e -5i de raspandirc a informatiilor privind situatia lui Horia Sima. Acesta dadu sc ind icatii ca respectivcle intrun iri sa se faca in 1020
21
174
Ibidem, p. 113. Ibidem, p. Ill .
curi asc unse, ceca cc lcgionarii a flati in subordinea sa exe-
curau" . Structuri le judctcne cxtrcmistc con trolatc de Horia Sima se suprapuncau peste cc1c politicc inclu se in valul dcsti ndcrii. Accstca din urma nu avcau intcnti i organizatoricc cxclusiv in ju rul lui Vasi le Novcanu, ciiu tand siH i gascasca »oi dircctii de ac tiunc . Dcsi in faza iniliala a organiza rii po litiee s-au aflat in opozitie Cll cclc teroristc, pe care Ie aCUZ
175
fata, care actionau sub suprave gherea polit iei si nu eu eei care actionau clandestin . in final, acestia avcrtizau ca moa rtea lui Ha ria Sima cpresupun e boala, sete de sangc?". Grupu l eondus de Vasi le Novcanu a intrat in panica in momentul in care a aOat cit Haria Sima s-a Inters In tara . Delegatii vcniti Ia Berlin nu spusesera nimic despre inroarccrca "Comandamentului", ci numa i de necunoastcrca politica a ncgoeiatorilor dcstindcrii din tara. Astfel ca. la scurt timp dupa prindcrea lui Horia Sima, Vasi le Noveanu s-a dcplasat in Banat si Transilvania pcntru a obtinc sustincrca euiburilor tcroriste. Nu a rcusit, dcoarece conducatorul acestora se afla in tara $i astcptau astfcl ordinelc lui". Vasile Novcanu faia de Horia Sima avea doua avantaj c Ia sfarsitul lunii mai: ncgociasc direct eu regclc In urma unci audicntc si era liber din punct de vcdc re juridic. Horia Sima, in momentul in care a fost arcstat, avca de exec uta! 0 pcdcapsa de opt an i, acordata in lipsa pcruru infrac[iunca de fuga de sub crest si alte abuzuri coordonate de cl in timpul campaniei elcctoralc din 1937. Con form lcgii, trcbuia sa fie Inchis pcntru accasta scntinta, plus ea ma i avea pe rol procescle intentate in unna identificarii actiunilor tcroristc din toamna si iama anulu i 1938 pe care Ie-a organizat'". Un nou proees intentat lui Horia Sima ar fi eompromis dcstindcrea, in masura in care organizatiilc fidcic anuntascra ca vor rcactiona . In acclasi timp, intreg grupul de la Berlin fusese implicat in atentatcle de la sfarsitul anului 1938, chiar dadi nu in mod direct. Horia Sima s-a ararat inca de 1a inceput dispus sa negocieze cu Carol al II-lea dcstindcrca, rcspectiv neutralizarca potcntialu lui tcrorist a l organizatiilor pe care lc con trola . Accsta a argumcntat eu pasaje din Carticica sefutui de cuib ca M iscarea legionara era mona rhica, iar rcgcle nu putea fi in conflict cu organizatia. Hari a Sima a apreciat in tim25 Ibidem,
p. 132-136.
Ibidem, p. 163-165. 27 Ibidem, p. 154- 155.
26
176
pul anchctci ca ncintclcgcrilc dintre rcgc $i miscarc s-au datorat lipsei de comunica rc ~i mai ales intc rmedi arilor din cclclalte part ide, ca re nu au reusit s<1-1 faca pc rege sa se .Jntclcaga" eu tincrctul. Peste toat e accstca, lidcrul euibur ilor cxtrcmiste dorea 0 aud icnta la rcgc. pcntru a suprima ava ntajul politic pe carc-l avca Vasi le Novcanu fata de cl". Horia Sima a afirmat in mod fals inca de la primcie anchc tc la Bucu rcsti cii, dcsi a venit din propria initi at ive in Romania, dcnnea lcgatu ri in ccle mai inalt c eercuri ale cond ucerii Reichului si astfcl putea imbunatati situatia intematio nala a Romflnici. Autorita tilc de la Bucurcsti au fost din nou dcrutatc in aprccicrca situatici reale . Nici dc accastf data nu avcau informatii concrete desp re influcnta ,.Comandament ului" de la Berlin pc lan ga NSD AP sa u guvcrnu l german, astfel cft s-au facut doar aprcci cri aproximativc. in primul rand, anchctatorii lui Horia Sima au ob scrva t ca gcrmanii nu sprijiniscra c u nimie actiunile tero riste ale grup ului de la Berlin: aten tatorii lui Armand Ca lincsc u au pleea t de la Berl in e ll pasapoarte romancsti. a nnclc folosi te in asa si nat nu era u de pro vcnicnta german a, Lcgatia germane dc la Bclgrad nu i-a sprijin it pc lcgionarii rcfugiati in toamna anul ui 1939, .Comandarncntul" de la Berlin traia modest, tara sa se fi obscrvat vreo finantare gcnnana. Insa cx istau elemente care confirmau inleresul guvernulu i ge rman pentru leg iona rii rcfugiati: acordarea statutului de azil pol itic, tolcrarca lcgaturilor ell tara , facil itarca angaj arilor in industria germane ctC. 29 in afara cestor ccnsideratii baza te pe prc supuneri, Siguran ta nu dispunca de ahe informatii pri vind poziti a guvernului ge rman fata de Horia Sima si a incl ina l sa-i acorde crcdibilitatc. Dar gerrnanii actionau duplicita r si eu sigu ranta ar fi rcactionat daca Horia Sima ar fi fost asasinat, asa cum proceda sera si in caz ul mortii lui Comeliu Codrcanu". 2~ Ibidem, p. 152-154.
156-158. • Vezi nevn. p. 127. 2Y Ibidem, p.
177
Astfcl e,l pozitia lui Horia Sima a ereseut in comparatic ell Vas ile Novcanu , datori ta atitudinii auto ritatilor fata de argumcn ttuia sa. Imaginea primului dintrc compet itori a sporit in pcrioada in care au Inccput intrunirilc eu Iidcrii extremist! judctcni , moment In care anchetatorii s-au convins de ser ioz itatea afir matiilor sale, dar ~i de potcntialu l tcrorist al orga nizatici paralele pe ca re 0 controla. intalnirile au av ut loc Intr-o ca sa particulara, pentru a spori increderca radic alilor rata de inten[iilc au toritatilor , insa convorbirilc au fost interceptatc ~ i lnrcgistrate pe pliici de pat cfon, tara ea lcgionarii sa-si dea scama. Dclcgatii din tcritoriu au venit la Bucurcsti tanl escorta, multi dint rc c i f iind din cci arcstati la sfarsitul anului 1939 si recent clib crati: prof. Io n Protopopcscu, ing . Ion Nicolau, Marin Barbulc scu etc. lIoria Sima le-a prezcntat planul de des tindere, trau smit find u-lc crt era bine tratat de autoritati. Multi dintrc eei convoc ati la Bucurcsti eredeau crt Ha ria Sima fusesc exeeutat, iar in unna contactului vizual ell lidcrul lor au tratat e ll incredcrc dc stindcrca, deoarccc era dispusf de aeesta . Cuiburilc ex trcmistc trebuiau sa dcpuna revolvcrclc si munitiilc la scdiilc locale ale Sigurantci , tara a ma i Intrcprindc altc act iuni de mo-
bilizarc". Incrcdcrca autoriratilor in Horia Sima dupa intrunirilc eu partizanii sai din perioada 28 mai - 7 iunie a ereseut, iar guvernul a fost dispus sa-t faca primele eonccsii. Sima a ecrut .Iibcrtate rcla tiva '' pentru subordouatii sni, pentru a putca realiza dczarmarea cuiburilor tcro ristc si a nu mai cxista atm osfera de .prigoana" , De ase menea, ma i dorea ea dcstinderea sa nu fie prezcntata ca succes a l vreunui om politic, pentru ea legionarii sa nu sc simta tredau". Statutul de detinut ll facca pc Sima sa creede ca pierde competitia eu Vasile Novcanu. A bil, acesta din urma d ucca dcmcrsuri oficiale pentr u clibcrarea lui Sima 32• Ibidem, p. 149-15 1. Ihidem, p. 153. 32 Ibidem, p. 165-166. 30
31
17X
Pcntru a nu-si pic rde din potcnt ialul de imagine, Horia Sima
.parndele istorice". Elibcrarea lui Ha ria Sima fusese determinate $i de situatia 33
Sima, Horia, Sjiir!jitll/...• p. 184.
179
frontului de Ve st, fapt de care S ima nu a fast co nsticnt decdt in mo mcnt ul clib erarii. Situatia intem ationala pu tea fi cxploatata insa .!1i de gru pul lui Vasile No vcanu, astfcl ca trebuiau adusc noi .nrgumcntc'' in corupetitic pcn tru sofia organizatici. DC.!1i Haria Sima promiscsc Incctarea activitatilor ilcgale de inarmare, a mentinut ten siunca prin dispozi tii cflt rc unele cui buri sa BU abaudonczc vcchile misiun i" . in mod oficial, dezarmarea organizati ilor cxt rernistc a inccput la 5 iunic, cand au fost depose la chcsturile de pol itic judctc nc primclc anne, respect iv rcvol vcrclc personalc ale lcg io narilor". Este putin probabil ca rcspc ctivcl c cuiburi sa fi dctinut numai cdtc un revolver de persoana, insd actiunile lo r sc incadrau in mod oficial in linia dispozitiilor date de Sima. Prcsiunea prin manifeste a fost co ntinua , atat in timpu l arcstului lui Haria Sima , cat si d ur a clibcrarc. Coordonarca act iunii a fast facutf de Constantin Stcicnncscu, care, dupa iesirca din lagarul de la Vasl ui, a luat la cunostinta dcspre rcteau a organizatorica controlata de Shnn". Uneori, autoritatile au rcactionat la pres iunil e cui burilor radic a lc prin intimidari. cum ar fi cmiterea unor ordine de rccrutarc la adres a lui Horia S ima si a colabo ratorilo r sa i (deoarccc situatia intemationala era foartc tcnsio nata . inca din 1939 lncepuscra mobilizarile printre rczcrvis ti). Hori a Si ma a facut ape! la Mihail Moruzov, care, in ca litate de cadru ina!t al Miuistcrului Apararii Nationalc, I-a dctasat pe el ~ i pc mcmbrii gru pului sau la ssr, la ra ca acestia sa dcsfasoarc vrco activitare" . Sima i$i rcspcctasc nngajamcntclc lua tc de Sig uran ta si SS I, faca nd rapoarte pcriodicc dcsprc stadiul dezar marii cui bu rilor, astfcl cii Mihail Moruzov l-a ajutat pc acc sta sa poata con tinua activitatca politica . Cu toate ca Va sile Nov canu avea o vars ta apropiata de cca a lui Horia Sima , nu a fost mobilizat , Dosar Horia Sima (/940- /946). p. 173-198. Ibidem, p. 163. J4 Sima. Horia, Sfiir,\·itul..., p. 194. 31 Dosar Haria Sima (/940-/946), p. 199-200. J.I
35
180
iar uccsr "incident" I-a dc tcnni nat pe viitorul "Comandant" sa acccntueze procesul de obtinere a lcgitimitatii pentru sofia Miscarii lcgionarc. Continuarca actiunilor extrcmistc nu a fast a constants a activitati i lui Haria Sima dupa clibcrarc. in timpul intrevederilor cu dcmnitarii Ministerului de Interne aflasc despre inten [iilc lui Carol al Il-lea de a fonda 0 noua struc tura politica in loeul FRN, unicii ~i tctali tara. Una din conditiilc clibcrarii lui Sima a fest promovarea .mcccsitatii" nc ii formatiuni printrc legiona ri si incurajarca inse ricri i accstora. Dupa capitularca Frantei (22 iunie 1940), regelc a anuntat infiintarea noii organizatii - Partidul Natiunii. La 23 iunic, Haria Sirna a facut ape! catrc toti lcgionarii sa se inscrie in Partidul Natiunii ~i sa colaboreze eu regele in virtutea efortului comun de salvare a intcgritatii frontieretor. in prcalabil, la 18 iunic, Sima a avut pr ima
J9
Sima. Horia, Sfar:jitul... , p. 204-211. Ibidem, p. 199.
181
vern a lui He rin Sima" a fost sprijinita de tatiil fost ului lidcr, care a aprobat si pfiriisirca Consi liului de Ministri de ciitre acosta .
in contcxtul disputelor privind prczcnta in govern, Horia Sima si-a asociat demersuri lor sale pe un alt lider vcchi , respcctiv Vasile Iasinschi (accsta s-a dep lasat din Bucovina la Bucurcsti pcntru a media tcnsiunilc'"). Printrc cclc mai importante .xadrc'' vcchi pe care Sima le-a atras de partca lui au fost Co rneliu Georgescu si colon elul Stefan Znvo ian u, care insa nu au parti cipat aetiv la sustinc rc a sa. Imaginea de cclab ora to r al Germanici pc care Haria Sima si-a promova t-o i-n adus uncori si spriji nul polit ic al unor mar i indust riasi , cum ar fi Nicolae Ma laxa. Cci do i au avut 0 Intrunirc in vcdcrea an alizc i con tinuitat ii industriei marc lui proprictar in caz de alianta cu Gcrruania '".
Dc partca ccalalta. "Grupul Vasile Noveanu" este mai dcgrabf o sintagmii dccdt a structure unitara. in functie de Imprcjurflri. componcnta s-a schimbat si membrii au actionat difcrit. Initial, de numclc lui Vasile Noveanu s-a Icgat dcmcrsui de dcst indcrc initiat de Caro l al II-lea la inceputul lunii manic 1940. Exp onc ntul grup ului trata ell au toritat ilc inca din toam na anul ui 1939, dar nu lsi asoc iase si alti fosti lideri palla la cliberarea acesto ra din lagarclc undc exeeutau domiciliul obligatoriu. in faza initialii, grupu! era compus din Vasi le Novea nu, Ion Zelea-Codrean u si Radu Budistcanu". Radu Budisteanu fusese inclus in lotul liderilor de la Rdrrmicu Ssrat, fiin d condamnat la saprc ani de Inchisoare in procesul care a avut loe intre 25 iulic ~i I august. Ion Zelea -Codreanu nu s-a simtit foartc atasar de accst grup si a cautat sa negociezc eu vec hii • Vezi infra, p. 206·207. Ihidem, p. 263. 4 1 Ibidem, p. 291. 42 Dosar Horia Sima (/940.1 946), p. 157. 40
182
nationalisti din alte partide, insfl Jarr\ succcs, iar in ccle din urma Ha ria Sima l-a atras de purtca sa. in noua componcnta a "G mpul ui Vasile Novca nu'' a intrat Augus tin Bidianu, fast scf al judct ului Sibiu lnaintc de schimbarca dc "ca dre" din 1937. Acesta fusese nrestat in primavara anului 1938 si icsisc de curand din lagarul de la Micrc urea Ciuc. A facut parte din a doua dclcgatie de negociatori ai dcstindcrii cu .Comandamentul" de la Berlin. in momentul dcs tindcr i , Mihail Ghelmegeanu le-a promis legionarilor cii puteau sa-i comcmorczc pc cei mort ! in urma reprcsiunilor. .Grupul Vasile Novcanu " a exploatat aceasta posibilitatc, organizand saptilrndnal parastasc pentru cci disparuti, spcrdnd cii astfel vor imprcsiona fostii compon cnji ni cu ibur ilor. Accst grup de putere a revalor izat disc ursul antise mit, abandonat de "C omandamentele de prigoana", in spcranta c:1 ~ li ga r i i pcrsonali tatilor de drcapta pe fondul asccnsiunii putcr ii Gcrmaniei. Rcvalorilicarca discursului "c!asic" lcgionar it slabit insa influcnta grupului asupra autor itanlor , care au prcfe rat sa ncgociczc cu Horia Sima, mult mai binc motivat si care controla segmentul radical al Miscar ii lcgionerc". Propaganda lui Vasile Noveanu privind comemorarea lcgionar ilor mon i in timpul rcpresiunii a fost intrctinuta de 0 serie de articole ale lui Pamfi l Scicaru pe tcma raspundcrilor, care au ncmultumit autoritatilc. dcoarecc nu vcdeau masuri concrete de acccptarc a tcrmcn ilor dest inder ii, rcspcctiv incetarea activitatile r politice $i rccunoastcrc a noilor structuri parlamentarc
carlistc".
in .,Grupul Vas ile Novcanu" anchctarca de catre Siguranta a lui Haria Sima a creat 0 stare de tcmere, deoarecc nu se sua misiunea cu care accsta a venit de la Berlin si nici cc avca sa decla re autoritdtilor. in oricc caz, erau consticnti desprc influcnta pc care a puteau avea cuiburile teroriste asupra autori~3 Ibidem, p. 167. ,,~
Ibidem, p. 168.
183
1.1tilor si tocmai de accea au prefcrat sa astcpte rczultatclc
anchctci" . Dupa clibcrarca lui Horia Sima, "Gropul Vasile Novcanu '' si-a da t scama ca poatc pierde co mpc titic pcn tru putere $i a incc rcat sa imitc actiunca no ului lidcr recunoscut de aut oritati. Astfcl ca, sc ful grupulu i a emis la 30 julie 0 circulara catre legionari, pr in carc-i Incuraja sa ad ore la Partid ul Na tiuni i ;;i sa rcc unoascf noile pr inci pii totalit arc ale st at Lltu lu i~6. Actiunca Il U numa i cil a avu t aspect de imitarc, dar nici nu a fast intrcprinsa in urma unei solici tar i ofi ciale a autoritati lor, asa cum laC USC Horia Sima. in acc stc conditii, "Gropul Vas ile Novcanu" va cauta sa valorifice includcrca membrilor sai in guvcm" si sa exploateze dcrnniratilc obtinutc pcntru a-si legi tima asccnsiunca spre putcre in Mi scarca lcgi ona ra. Rad u Budistcanu, profit and de faptul di dctinca portofoli ul Cultelor si Artelor si sub prct ext ul inspccta rii stdrii biscricilo r monumcntc istoricc , a initiat legiituri c u formatiunilc locale in timp ul aeesto r vizitc, pcntru a imi ta puterca orga nizatorica pc care 0 avea Horia S i m a~1. Cca mai importanta pc rsonalitate a Miscarii Icgionarc pc care a asociat-o "Grupu l Vasile Novcanu'' actiunii sale a fost Hie Ga mcata, fondator al o rganizatici $i Comanda nt al .Bunei Vcstiri". Acc sta sc lmpotrivca modul ui radical in ca re act ionase Horia Sima si se numarasc pri ntre primii lidcri care semnascra .dccluratii de supunc rc", fiind si unul din trc initiatorii 48 destinderii . Un suport impor ta nt pentru accst grup in cadru l co mpc ti[ici pcntru putcrc a ven it de la Berlin, atat din partea mcmbri~s Ibidem, p. 102- 105.
Ibidem, p. 170- 173 . • Vezi infra. p. 206 -207. ~1 Sima, Hone , Sjarr itlll..., p. 298. ~g Sima, Haria, " La un an de la moartea lui llie Gameata'', in Joe. cit., p. 9-10. 46
184
lor inactivi ai .Comandarncntului", cat si a lui Constantin Papanacc. Acesta din urma era pro fund ncmultumit de noul statut al lui Horia Si ma in tara. dcoarecc se cons idcra lideru l Indrcptatit al "Comandamcntului" dc 13 Berl in. Fusese a propiat de Comeliu Cod reanu intr-o masura mai mar c dccat Horia Sima, locuind la Bucuresti. De alt fel, dispozitiilc succcsoralc ale fos tului Iidcr sc refereau in ma i mare masura la Constantin Papanacc dedit la Horia Sima. Inaint e de pleca rea lui Horia Sima spre lara , colcgul lui de la conduce rea "Comandamentului ' acceptase eu greu ncccsitatca dcplasarii, iar la cateva zile si-a dat scama de posibilitatilc uccstuia de intcrccprarc a putc rii la Bucurcst i ~ i s-a prezcntat demn itarilor gcrman i drcp t succcs or al lui Co meliu Codreanu. Dupd primclc vcst i privi nd pozitia lui Carol al Il-lca fata de Haria Sima, Con stantin Papanace i-a mobilizat pe ccilalti comandan ti lcgiona ri inactivi Gheorghe Ciorogaru . Ion-Victo r Vojc n, Alexandru Co nsta nt, Ion Dumitrcscu-Borsa - si s-au ala turat .Grupului Vasile Novcan u'' ..'. Prin intcnncdiu l lui T iti Cristescu, accstia au trimi s nunistrilor legionari oponcnti ai lui Horia Sima 0 scrisoarc prin care nu-I rccun c stcau pc acesta drept exponent a l "Comand amcntului" de la Berlin. Titi Cr istescu a ajuns la Bucurcsti la 12 iulic", insa mcs aju l sau avca doa r col simbol ic, deoarece .Comandamcurul" de la Berlin lsi pierdusc sem nificatia politica, atfltn timp cat legionari i erau prezcnti chiar in govern. Centrul de puterc coordonat de de. Vasile Noveanu si-a diminuat treptat credibilitatea in fata autori tatilor, pe masura ce Hor ia Sima si-a mobilizat, eel puti n formal, organizat iilc pc ca re Ie controla in proccsul de destindere. .Xlrupul Vasile Novcan u" avea insa avantajul crcdibilitatii politice, deoarece era com pus din fosti lcgionari care facuscra inchi soare si care pretindeau ca prin prczcnta in guvern servcsc mai bine proccsului ~9 Sima, Haria, Sfiir~itul ..., p. 266.
~(I DANIe , Fond DGP, dosar nr. 26211940, f.90 .
185
de destindere dccat Hor ia S ima, care dcmisionasc si intense din nou in opozitie fata de reg im.
In eele din unua, Iupta pentru puterc a fost arbitrate de aut ori tap, prin pozit ia rcgimului fa ta de Miscarca lcgionara. [nfiin tarca Partidului Natiunii , ca organism pol itic unie si tota Jita r sub conducerea rcgelui Carol al Il-lca, nu a eontribuit ell nim ie la sccu ritatca intcm ationala a Romauici. Astfel ca , in urrna ultimatumurilor sovietiee din 26 si 28 iunic, Rom ani a a cvacuat Basarabia si Buc ovina tara nici un fel de rcz istcnta , iar p roblema rcvcndicarilor ter itorialc din partea statclor veeine dcvcnca dcschisa. in aceste conditii , Horia Sima a fast cooptat la 28 iunie In guvcrn ul G heorghe Tfitarcscu, in functia de subsccrctar de stat la Ministerul Educatici Nationalc. Chcma rca lui Ho ria Si ma si nu a un ui mcmbru al gr upului Vas ile Novcan u a ararat compctitorilor cine era eonsidcra t oficial ex ponc ntu l tinerilor nationalisti . in fata dczastrului national, guvernul roman a rcnu ntat la vcchiul sistcm de aliantc la I iulic, pri n aba ndonarea garantiilor franco-engleze, iar la 3 iulie guvcmul Gheorghe Tatarcscu a dcmisionat. Deoarece Haria Sima nu ave a in randul apropiatilo r sai pcrsonali tati compctentc ea apritudini si imagine pentru prcluarca rcsponsabilitatilor miuistcrialc, in noul guvcrn Ion Gigu rtu, form at la 4 iulic, au intrat cxponcnti ai .Grupului Vasile Noveanu": Radu Budistcanu, Augusti n Bidiauu si Vasile Noveanu. Accs tia au accc ptat functii guvcmamcnralc, chiar daca Hor ia Sima a icsit din Consiliul de Ministri dupa trci zile. Sima si-a mot ivat gcstul prin lipsa de rcact ic a noului guvcm falii de "problemclc cnrcntc':", iu sa in rcali tate dorea sa faca prcsiuni pentru a alcatui un guvern exelusiv lcgionar. Ccila lti trci ministri au rcfuzat s3-1 unnczc, dccl arand ca astfel se putea co mpromitc p roeesul de des tinderc. [nc cpa nd de atun ci, .Gru-
nL
51 DANIC, Fond Prcsedintia Consiliului de Ministri, dusar 3 12/1940, f. 1-2.
186
pul Vasile Novcanu'' a lnccrcat $3 sc legitimczc prin rclatia cu autoriratile, sustinand di nu pcriclireazd sratutu l lcgionarilor, pasibili dc 0 noua rcprcsiunc in caz de opozitic fata de rcgc. Dcsi au Intclcs tactica lui Horia Sima, cc i trei au rcfuza t sa eo opereze, Injclegand ca accasta colaborarc i-ar fi consaerat lui Sima statutul dc lidc r al Miscarii Icgiona re. In acc le zilc, Hori a Sima parca ca a pic rdut tcrcn in cadrul co mpctitici. La 9 iulie , gcnc ral ului Io n Antc ncsc u, unul din aliarii sai antircgali, i s-a fixat do miciliul obligatoriu la Mana stirea Bistrita (jud. Valcca). A nte rior, du pil pri mu l ult imatum sovictic, cci doi avu scsera 0 tnrrunirc", iar Haria Sima spera sa-l asociczc pc general efortului ssu de presiunca asupra lui Carol al II-lea. in al doilca rand, dupa intoa rce rca lui Titi Cris tcscu din Capitala gcrmana, la 12 iulic , .Xlrupul Vasile Novoanu" avca la dispc zitic 0 scriso are a lui Ion Dumitrcscu-Borsa, prin care Horia Sima nu era rcc unoscut exponent al "Comandam cnt ului" de la Ber lin. O ponenjii lui Sima au incc rcat sa-i dea .Jovitura f inala'' de imagine la 14 iulic, cand in casa lui Radu Budis tcanu a fost convocate 0 intrunire secreta a .cadrclor" legionare care delinuscra anterior functii, pentru a lua mas uri fata de dcmisia accstuia. Vasi le Noveanu si Radu Budistcanu considerau ca prin rcn untarca la pos tul guvemamental, Haria Sima a pus in pcrieo l dcstindcrca ~ i a crca t noi posibilitati pen tru motivarea uno r cvcntuale reprcsiuni ale gu vcrnului. Co nform unor informatii, int alni rca ar f fost convocate in secret ~i invitatc doar fos tclc "cadre" favor abi lc po zitiei eclo r trci mini stri lcgio-
.,
.
narr . Horia Sima a aflat intdmplator de intrunire si a rcusit sa-si mobi lizezc repcd c legionarii fidcli, de .xalitatc" inferioara in ceca ce privca impo rtanta in organizatic. A obtinut Insa 0 scri soare semnata de Io n Zclca-Cod rea nu, in care gestul dcmisiei ~l Dosar Horia Sima (/ 940-1946) , p. 47. 53
Sima, Horia, Sfiir$itlll..., p. 266-267. 187
din guvern era aprcciat pozit iv. in total. la Intruni rca de la rcscdinta lui Rad u Bud istcanu au participat circa 30 de pcrsoanc, dintrc fostii lidcri ai Partidului "Totul pcntru Tara" recent clibcrati. Scrisoarca lui Ion Dumitrcscu-Borsa adusa de Titi Cristescu a fast neutralizata de cea a lui Ion Zelea-Codrcanu, cu toate ca nici unul dintre cei doi nu puteau sustinc ca a· vcau calitatca de a nominaliza noul scf al Miscarii legionare. in cclc din urms . intrunirea s-a finaliza t rara nici un rczultat privi nd noull ider al orga nizatiei, iar cei trci ministri au trcb uit sa-si ia angaj amcnr ul eit vor demis iona, pentru a favoriza numirea unui guvcrn legionar. G estul lui Haria Sima de a paras i guve rnul a fast acccpt at de catrc tali pa rticipantii, iar pol em ica priv ind pericolu l unei noi repres iuni n-a mai avut partizani din ace l moment. Pc ntru a nu ma i fi expus unor astfcl de tentative, Horia Sima a fondat un nou organism colectiv de conduccre, sub dcnumirca dc Forul Lcgionar. Nu cstc foartc dar cine a initiat crcarea accstui organism. insa CSIC sigur ca de la inccput coordo natorul grupu lui a fost colonelul Stefan Zavoianu, la locuinta caruia se tincau scdintc sapramanalc. Pc langa Zavoianu, din Fo rul Legi onar mai faccau parte: Hie Garneata, Radu Mironovici , Com cli u Georgesc u, Vasile Iasinsehi, Mile Lefter, Hori a Sima, Con stan tin Stoic ancscu, Nicolac Pctrascu, pro f. Traian Brailcanu etc. Tcoreric, erau integrati lcg ionari de "caricra'', incl usiv cativa dintrc membrii fondatori, insii in majoritarc fuscscra atrasi de Horia Sima de partea sa in tentativa de cucerire a puterii. Oponentii lui Sima s-au situat in afara acestui nou organism, motiv pcntru care este indoielnica rcprezcntativitatca sa. Dupa fonna rea guvcrnu lui Ion Gigurtu. grupul de la Berlin a ramas complet in afara jocului politic, dcoarccc nimcni nu mai era dis pus sa tina cont de eventuala influcnta a sa pc langa oficia lii Rcichu lui. Horia Sima a specular ineficicnta uo ului guvc m in mcntincrca intcgritatii granit elor $i a parasit Consi liul de Ministri pentru a rcorganiza cuibutilc fidcle. 188
Aceslca nu au incctat sa face prcsiuni asupra autoritatilor locale, prin potcntialul tcrorist, iar prin strangcrea de fonduri s-ou lntarit. in Bucurcsti, Corpul .Razlcti'' a ramas de partea lui Horia Sima. CSL :?i CM L (de partca lui Sima si elc) si-au con tinua t .productiv" activ itarea din c1andestinitatc. Dupa ce a iesit din guvcm, Sima s-a dcplasat in tcritori u pcntru a studia el insusi putcrea de actiune a aeestor ..corpuri". Astfel ca. la sfllrsitul lunii iulie ~ i in luna au gust, Har ia Sima, pc Hinga lcgitimitatca politica create artificial de Forni Legionar, a aeum uIat ~ i legitimitate organiza torica totala, prin lcgaturi rcalizate eu majoritatea fostclor organizatii locale. in accst scop I-au ajutat vcchii cola boratori, cum ar fi Nicolac Pctrascu, in Transilvania, sau Traian Borobaru , in Bana l. ,.Grupul Vas ile Novcanu'' a putut eu greu, din post uri ministcr ialc, sa mobilizeze organizatiile loca le, asupra carora nu avea nici 0 influen ta practica. Pc masura cc ncgocicr ilc guvcrnu lui privin d integritatea granitclcr de vest ~i de sud intampinau grcutati, popularit atca regimului in ochii populatici a scazut. in consccinpl, .Grupul Vasile Novcan u" a picrdut ccm pctnia pcntru putere, dco arcce a ca lculat gresit di ranulncrca in guvern il putea ajuta sa influcnteze teritoriul. La sfarsitul lunii august, era eviden t ca Horia Sima, prin atitudiuca scmi-opozanta rata de Carol al Il-lca, a iesit lnvingator in lupta pcntru putcrc . Ulterior Dictatului de la Viena (30 august 1940), un grup de 4 8 de legionari s-a Intrunit pcntru a stab ili pozitia Miscarii legionarc fata de noi lc cvenimente. Dramatismul situatiei a fost specu lat de Horia Sima, care a facut apel Ia prcvcdc rilc di n Cdrticica sefutui de cuib, conform cerora Miscarca lcgionard arc un sef sub a caru i autoritate se afla toti mcmbrii cuiburilor. Participantii la ~cdi n ta au semnat un ape l prin care Horia Sima era recunoscut sef al Miscarii Icgionare. Printre scmnatari s-au aflat si numc importantc ale miscarii: Radu Mironovici, Mile Lefler, colonclul Stefan Zavoiauu, Virgil 10ncscu , Radu Dcmctrcscu-Gyr. Pe langa accstia , majoritatea
189
cclor prczcnji faccau parte din struc tura cu profil terorist fondata de Hari a Sima inccpand ell septcmbrie 1938, Iipsind aprobarca grupului advers, carc-i rcprezcnta si pe opozanpi noul ui scf aflati la B e rl i n~ . Promovarca lui Horia Sima ea sef 1.11 Miscarii legionare a fost consfintita la data de 6 septcrnbrie, dupa abdicarea rcgclui Caro l al Il-lca. in urma unc i sed intc a Forului Legionar, care era 11.1 fel de ncrcprczcntativ ca si adunarca de 11.1 31 august". Astfc1 ca. Iloria Sima a castigat lupta pentru lcg itimitatc in contextul cvcnimcntclor interne ~ i extcrnc . Dar, in accla si timp, a fost eel mai acriv comandant legionar, care a rcusit cu abilitatc sa mo bilizczc fortclc radicnlc ale Miscarii legionarc, dar ~i sn-si asociczc pc unii lidcri pol itici ", in vara anului 1940, nici unul dintr e legionarii din tara sau de 11.1 Berlin nu putca sustinc ca era suceesorul legitim 1.11 lui Comcl iu Codrcanu, deoarcce major itatea celor nominalizati de el murisera: si Vasi le Cristescu, si Gheorghe Clime, si alt i coman danti Icgionari, exccutati in noaptca de 2l!22 septcrnbric 1939, care ar fi putut cond uce conform prin cipiilor ierarhice. Horia Sima a avut 11.1 sflirsitul verii anului 1940 sustinerea organizatiilor locale, unde cleme ntul radical interceptasc putcrca, insa nu si suportul pol itic al fostilor conducat ori ai Partidului "Totul pentru Tara" sau 1.11 comandantilor Icgionari ill corpore.
4.3. Optiuni potitice in vara anului 1940 in vara anului 1940, cea mai de .acrualitatc' ' problema era intcgntatea fronticrelor, pc fondul rctrasarii granijelo r in con textul razbo iului mond ial. Chestiunea scc uritatii extcrnc a pre54 Dosar Horia Sima (1940-/ 946), p. 203-204. ss Sima, Hor ia, SfCiq· itul... , p. 410 . • Vczi infra, p. 2 14.
190
oeupa t statui roman imcdiat d upa Co nferiuta de Pace de la Paris din 1920. Au fost rcal izatc difcrite ali ante locale in aeest sens - Mica Inrelcgcrc. lntelcgcrca Balcanica -, dar mra a ofcri garanjii rcale pri vind aj ulorul militar rce iproc acordat de statelc scmnatarc in C3Z de ncccsitate. Intcgri tat ea frcnticrci de es t a incc pu t sa dcvina 0 problema acutf pcntru gu vern ul ronutn imcdiat dupa scmnarca T rata tului sovicto-gcrman Rib bcntrop-Molotov. Cu toate ca nu s-au facut publicc prcvcdcrilc sale secrete, era de presupus di URSS si-a manifcstat eel putin intcresul pentru Basara bia . i n dceursul pcrioadci intcrbclicc, Romania nu rcusisc sa obji nil rccu no astcrca fronticrc lor de la 191 8 de cat rc vecin ul cstic ~i ast fel cxista un po ten tia l marc de insccu ritatc. Nic i intcr csu l Romdnici pc ntru apararca Basarabici nu fuscse cxtrc m d e mar c in reali tatc. in iunic 1940, ell loate ca armata era mobilizata de catcva luni, in tcriroriu l basarabcan cxistau purine trope eu rol de acopcrire ~ i lntarzic rc, iar statui a prcgatit rczistcnta in fata annatelor sov icticc pc Prut. URSS nu a ag itat problema Basar abiei , astfel ea uhi matumu rilc au veni t pc un fond de linistc, ell toatc ca cxista u la Bucurcsti previziuni in accs t sons". Nota remis f de Viaccslav Molotov mini strului roman la Moseova a fost inaint atii la ora 22.00 loca la, asa cii autoritat ilc de la Bucurcsti au luat cunostinta desprc aceasla in zorii zi lci de 27 iunie". Prin ultimatum, sovicticii anuntau guvcmul roman ca asteapta raspunsul privin d cedarea Basarabici si a nordului Bu covin ci i n 24 de ore. in diminca ta z ilci de 27 iunic au inccp ut consultdri le p rivind raspunsul cc urma a f dat URSS -ului. Atat iugoslavii, cat si al iatii din intclcgca Balcanica nu au avut nici a rcactic, sfa56 Sanatesc u. Constantin, Jurnat, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993,p.1 9. 57 Carol al ll-lea, Regele, al Romaniei. insemniiri ziinicc. 193 7-1951, vol. III. 15 decembrie 1939-7 scptembrie 1940 (caietele 11- 11A), Bucuresti. Editura Scripta, 1998, p. 216.
191
luind prin tclcgrame guvcmul roman sa ccdezc". Cele doua aliantc rcgionalc (Mica [ntelegcrc si [ntclcgcrea Balcanica) nu garantau in nici un fcl sprijin militar in cazul unei agresiuni sovieticc, iar Poloma. cu ca re Romania avca tratat in acesl sc ns, dis pdrusc ca sta t. Astfcl ca, autorit atil c au facut apcl la Germanin, pri n Lcgatia de la Bucu rcsti. Carol al 1I· 1ca fuscsc atc ntionat dc Ad olf Hitler inca din timpu l audie ntci din 24 noiem bric 1938 cu privirc la s istemul de aliantc externe pro francez al Romanici", insa. in primavara. fuscscra acceptate ga rantii lc franco-cnglczc, gcst contcstat de Berlin. Garantiilc oricum crau dcstul de nesigurc, fii ndca spr ijinul era posibil doar daca T urc ia lasa navele englcze sa trcaca prin stramtori pcn tru a ajuta Ro mania. Aducdnd uccstc argumcnte, W ilhem Fabric ius a com uuic at oficia lilor romdni care i-au ofc rit audienta in dimi ncata zilei de 27 iun ic - Ca rol a l If-lea, Ernest Urdarcanu si G heorghe Tatarescu - ca Gennan ia nu pu tca intcrvcni, recomandiind acccptarca ultimatumului. in prealabil. Withem Fabricius primisc 0 tclcgrama de la Joachim vo n Ribbcntrop privind utitudinca Germanic !", ca re nu sc putea opu ne atata timp ca t prevedcrilc tratat ului de la 23 aug ust 19 39 funct ionasera perfect in eazul Polonici. U lte rior aceste i a udienjc, au fas t convocate doua Consilii de Coroana, in urma cdrora trcbuia sa sc ia dee izia fina le privind raspunsu l Romdn ici. Situatia in Bucurcsti era [carte ten sionata in unna comunicarii dolcante lor sovieticc. in general, mcdiilc po litice ..tradi tionalc " crau ing rijora tc de repctarea mod clului po lonez pen tru Romania in caz de opozitic, Incli nand sfl acccprc ccdarc a. Unii pol iticicni , cum ar fi D inu Bratianu , era u part izani i unor masuri ext reme de rczistenta prin in$I Ibidem. p. 219. s, Calafetea nu. Ion. Romani la Hitler. Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 1999. p. 18-23. 60 Pusch, Rolf, Stelzer, Gerhard, Dipknnati gennani fa Bucuresti. 1937.1 944, Bucuresti, Editura All, 200 I, p. 119.
192
eendierea Intrcprindcrilor petroliere din Valea Prahovci, pcntru ea so vietieii sa nu poata profita de eeo nomia romancasca si germa nii sa intervina in apararea propriilor imcrcsc" . in timpul prirn ulu i Consiliu de Coroana din 27 iunic, s-a pus si prob lema rezistcntci armate. Flo rea Tcncscu, seful Marclui Stat Maj or, a prczentat sta diul Inzestrani armatei, Cll mult dc fici tar fata de potcnjialul inamicului. in continuare, facdnd 0 comparatic ell situatia Polonici in razboiu l cu gennanii, a apre ciat c;1 ar ma ta romdnil atac ata pc trei fron turi in ca z de rilzboi 62 ar Fi put li t rczi sta trci Saplamani, eel m ult 0 luoa . in urma accstci scdintc a Con sili ulu i de Coroanf s-a decis acccpta rea ultimntumului , dar Cll o majoritate stni nsa, II pen tru , J 0 lmpo tti vii, 4 pcntru discuti i si 0 abt incrc. Dupa catcv a ore de d iscuui po liticc . timp in care au intrat in guvcm ul Gheorghe Tiltarcscu ..tch nicicnii" Alexand ru Vaida-Voicvod ~i Constantin Argcroianu. a fost convocat a l doilca Consiliu de Coroana, pcntru a se emite decizia fina la. De accasta data. rcprczenrantii in accst organis m s-au te mut in mai marc ma sura sa ia dccizii care ar fi putut sa deter mine un razboi cu URSS si au acccptat ultimatumul fiira nici un fel de amcndamc nt: 26 pentru , 6 contra". in timpul discu tiilor au fa st momente in care s-a pu s problema alia ntclor sau a Inzcstrarii arm atci eu armame nt modern , dar fiira ea dezbatcri lc sa evolueze , dcoarccc era rea l faptul eli csecul pol itieii interne d usa de Carol a l II-lea era d ublat de un C$CC pc plan extern". Dcv cnisc evident ca g uvernul roman nu era dispus sa react ionczc in nici un fel la solicitarilc sovietiee. in aee ste con-
61
Zane, Gheorghe, Mcmorii. 1939.1974, Bucuresti, Editura
Expert. f.a., P. 49 . 62
Giureseu, Constantin C., Am intiri; Bucuresti. Edirura All.
2000. p. 290.
Carol all l-lea. Regele, al Romaniei, op. cit., p. 22 1. Seicaru, Pamfll, lstoria pa rtidetor National. Tiirani.\·( si Na(ional-Tiiriin/st, Bucur esti, Editura Victor Frunza, 2000, p. 409. 63 64
193
ditii, acestca au transmis un nou ult imatum, mul t mai coneis, in care, pc Ial1ga soli citarile teritorialc, crau cxpusc si uncle cconomicc: guvcrnul roman trebu ia sa-si asume raspundcrca privi ud integritatea cailor fcratc, parcului de vagoane si loco mot ive, podurilor, ac rodromurilor, insta latiilor industrialc si clcctricc etc." Rctragcrca trupclor romano s-a facut fura nici 0 rcactic, cu toatc ca 0 parte a populatiei civ ile din Basarabia, iar upoi trupcle oc upantc au dczono rat soldatii romani, sau ehiar au tra s foe uri de anna. in momc ntul in ca re Haria Sima a fas t primit in audicnta la rcgc, la 18 iunic, ca dcrca Frantci era incvitabila, ia r regimu l treb uia sa-si rcorientezc pol itica ex tc m a cat mai grabnic. Proba bil , Horia Sima a inccrcat sa fortczc mana reg clui ca sa proc1ame Mi scarea lcg io nara un ica structura polirica, insa la 22 iunie Carol a l Il-l ca si-a cc ns truit propr ia varianta totalitara, prin crcarea Pa rtidului Natiuni in locu l FRN . Deoa rece mona rhul a dcvcnit sc ful partidului , regimul dorea sa creeze impresia ca imita marilc puteri totalitare din Eur opa de Vest, astfe l ca Miscarea legionara nu a beneficiat de schirnbarea o ricntarii rcgirnului in poli tica cxtcma . Pentru a amcliora star ca de spirit a legionarilo r , reg ele a o btinut de la Horia Sima apelul de inscrierc in Partidul Nati unii , da r fara a lte recompense po litiee irnediate. lnsa, dupe tratativc1e cu diploma tii germani din 27 iunie, monarhul si-a da t sca ma ca trebuie sa faca mai multe pcntru a-i eonvinge pc ofieialii Rcichului de noua atitudinc privind politica cxtem a, astfcl ca Horia Sima a fos t inv itat in gov ern , In unua une i alldicnt c ca re a avut la c in aceeasi zi. Ace sta nu a fost foart e Incantat sa intr e in aeel moment in Consil iul de Mini stri'" , 65 Dobrinescu, Valeriu-Florin, Constantin, Ion, Basarabia ill anii celui de-Al Doilea Riubot Mondial, lasi, Institutul European, 1995, p.1 69. 66 Carol al ll-lea, Regele, al Romiiniei, op . cit., p. 224.
194
deoareee era consticnt c5 va scrnnu acre pri vind ccdarilc tcritorial c, care ult erior puteau fi folos ite impotriva lui de catre com pct itor ii in lupta pentru putere in rvtiscarca lcgionaril. Dar . rotodata, so licitarea rcgclui era un act de rccunoasterc fata de potentia lui Miscarii legianare, de care Haria Sima nu se putca dispcnsa. Anterior aud icntci, Sima sc Intalnisc Cll genera lui Ion Anton cscu, care i-a prczcntat scrisoarca de protest fata de palitiea grcsita a rcgclui ' ", lnsd liderullegionar nu s-a soli dari zat cu tcrmcnii ac cstcia. Pentru a nu-si crca pro bleme in inter iorul Miscarii leg ionarc, Haria Sima a acccptat postul de subsccrctar de stat la Ministcrul Educatiei Nationalc. inccpand eu 28 iunic, si nu eu 27 asa cum acccptascr a Al exand ru ValdaVoicvod si Constant in A rgctoianu, pcntru ea numcl c s5u sa nu tic asociat raspunsului guvern ului roman dat Mo sco vci. Pcntru a cas tiga sprijin pol itic, Haria Si ma a obtinut la 30 iun ie 0 a udicnra la Lcgatia gcnnana. unde a d iseutat cu Hermann von Rittgcn problema sprijinu lui pc care l-ar da gcrmanii unui guvcm nationa list. Cu toatc ca nu s-au facut promis iuni concrete. Sima a so lic itat si prirnit 0 no ua nudicn ta la rcgc. pc 2 iulic. prin ca re a ce rut sa fie numi t prim-mi nist ru . sustimi nd en va apro pia g uvc rnul german de intercsele Romanici' ". Pro babi l Carol al ll-lea afl asc de la Lcgatiu germane cil diplomatii de aeolo nu-l sustincau pc Horia Sima in obtincrca conduccrii guvcmului. insa nie i nu dorca sa rcnuntc la controlul asupra dccizici. Astfcl d. a fost numit prim-ministru Ion Gigurtu. la 4 iulie. cunoscut pcntru simpatiilc progcrmanc. dar care era 0 personaIitatc politica stcarsa. mr a infl uenta. Pc ntru a-i conviugc pc germani ca dorca schimbarca sistemului de aliantc. rcgele Caro l al II-lea a mai nurnit la Ministerul de Extcmc pc Mihail Manoilcscu, la Ministerul Propagandci pc Nichifor Crainie, Pc morginea prapastici. 2 J-23 ianuarie /94 J, vol. I, Bucurcsti, Monitorul Oficial si l mprimcria Statului. 1942. p. 64-66. 6R Sima, Horta. Sji-irsi l ll /... , p. 240-24 1. 67
•••
195
cu noscuti progerman i, si trei minis tri legionari: Horia Sima, la Minis tcrul Cultelor ~i Artelor, Vas ile Novcanu, la Miuistcru l Inventa rului Avutiei Nationalc si Augustin Bidianu, Ia Subse eretariatul de Sta t a l Ministcrulu i Fina ntclor. Haria Sima nu a fast multumit de noua formula guvcrnamcntala prin care tot rcgcle eon tro la cxccut ivul, ccrand a nou a audic nta la 7 iulie. Cu accasta ocazic, a solicita t din nou formarca guvcmului de ciitrc lcgionari, fiind din nou rcspins . Dupa noua tcntativa ncrcusita de numirc in fruntea guvernului, Sima si-a dat dcmisia, sustinand di guvernul are doar 0 atitudinc proge rmana de fatada, cxistend riscul unor noi enexiuui". Avand in vcdcrc ca in textul demis ici Horia Sima a facut apcl la un gu vern pur nationalist, dupa icsirca din Executiv va initia ncgocicri politico cu al ti o pozanti ai lui Carol al Il-lca din accasta zona politica, Inccrcdnd sa obtina si sprijinul Lcgatiei Germane. Prczcn ta lcgionari lor in Exccutiv a continuat si dupa demisia lui Ha ria Sima . Accsta a fas t Iulocuit eu Radu Budisteanu, un aetiv agitator al problcrnei cvreicsti. Cc i tre i ministri ramasi au prcluat vcchi ul discurs antiscmit, insa in aeel moment nu sc mai pu tea rcaliza atas amcntul rata de Gcrmania in aeel mod, dcoarccc ch iar la nivel guvernamental se luascra mas uri impotriva cvrcilor". Tactiea lui Ha ria Sima de organizare a unci scmi-opozitii pe ntru a milita pentru un guvern pur nationalist a fast ma i cficicnta si s-a aliniat solicitarilor diplomatilor germani de la Bucurcsti. Ce i tre i ministri, practic, nu au avut contactc cu rcspectivii ofieial i ai Berl inului si astfcl au actionat in afara politicii germane in Romania. Formal, ei s-au so lida rizat la 9 iulic ell mot ivatiile demi siei lui Ha ria Sirna", dar nu ~9 DANIC, Fond Presedintia Consiliului de Ministri, dosar nr. 312/1940, f. 1·2. 70 Dorian, Emil, Jumal din vremuri de prigoana, Bucuresti, Editura Hasefer, 1996, p. 114- 121. 71 DANIC, Fond Directia Presedintia Consiliului de Ministri, dosar nr. 312/1940, f. 3.
196
au pa rasit guvernu!. Activ itat ca lor in Co nsiliul de M inistri a conti nua t si dupa intrunirea lidcrilor legionari de la 14 iulie din casa lui Radu Budistcanu. eu toate ea sc angaj asera din nou ea vor dcmisiona, tara sa rcspccte promisiunea. in mo mentul in care guvemul Ion Gigurtu a cs zut, Vasi le Noveanu, Radu Budisteanu si Augustin Hidianu erau inca rninistri, dcsi era evi dent ca, dupa dec izia de lu Viena, Exccutivul sc compromisese .
Participarca legionarilor la guvcmarc in timpul lui Carol al II-lea a fos t ma i dcgraba un pro ces de imag ine decal 0 rcalitate pcli tica . Chen-are a lor la guvc marc a reprezenta t un soc pcntru 0 parte a opin iei publiee , care era obisnuita ell discursul oficial contra nationali stilor cxtrcm isti, organizator i timp dc doi ani ai actiunilo r tc ro ristc. Insa, pr in accast a masura, dcvenea evidcnta intcntia regimului car list de a sc apropia de Ge rmania, legionarii fiind considcrati la nivcl ul perceptici publ icc "oamenii Bcrlinului".
Dupa icsirea din guvcm, Horia Sima a luat lcgatura ell orga niza tiilc extremiste fidele, pen tru a diuta noi modalitati de presiunca asupra regimului. De accasta dat a a actionat ell multa prudcnta, iar lnc cpdnd eu luna augus t l-a avut al aturi pc Nico lac Pctrascu, cxternat din spitalul de la Oravit a. Haria Sima trcbuia sa faca sap lamanal vizi te la SSI si la Siguranta, conform angajamen telor luate la elibe rare, ast fel ca in contactu l cu tcritoriull-a folosit pc vcchiul sau cola borator. Tactica adoptata a fost ascmanatoarc cu eea din toamna anului 1938. Pcnt ru a atc ntiona regimul cei Miscarea lcgionara nu a fost subordonata prin Inscrierilc mcmbri lor sai in Partidul Natiunii, a fost declansata 0 opcra tiunc de em itere a unor rnanifcstc prin care lcgionarii era u Incu raj ati sa sc apropie din nou de organizatia regale, dar sa nu-si piarda spcranta in rea lizar ea proieetu lui lui Corne liu Codreanu privind 0 .Romanic legionani". De 0 importanta pol itica ma i mare s-a bucu rat mult iplic arca scrisorii gcn cralului Ion Antonescu catrc rege de la 27
197
iunie , distrib uitii de legion ari sub forma de manifest lnccpand ell 28 iulie. Astfcl ca, din nou, sc facca u atacuri subtile la pcr~ soana rcgclui , care nu mai putca rcactiona in contcxtul extern dcfa vorabil ima ginii politicii sate" . In lun a august, Hor ia Sima a trecut la faza a doua a proicctului sfiu de prcsiunc asupra guvcrnului, mobilizfind cu iburile ell potential tcrorist. Stratcgia d in pcrioada clandcstinitatii de rulicrc a CML, din punet de vcd crc financie r, a functionat si dupa clibcrarca di n Inchisoarc. Astfcl cii, o rganizatiilc muncitorcsti si-an mani fcstat inca din luna julie ncmultumirca fatl! de abs ente numirii un ui guvern lcgionar", dar nu au intrcprins actiuni ostilc statului. In august 1940 cuiburilc CML din Bucurcsti (mai ale s de la STU) crau complet rc facutc, iar in intc riorul accstora so vchi cul au idei ostilc rcgclui". in timpul scdintclor sec rete, o rganizatc dcpartc de locurilc publicc, s-au strans sumc importantc di n cotizatii, ban i cu care s-au achizi. nonat anuc . . St udcn tiruca si-a mcntinut linia tra dit ionala rad icala ~i s-a mob ilizer la apclu l lui Horia Sima pri n vechil e mctodc vc rbalc de co ntact. CSL a prim it dispozitii si"i folo sca sca din nou vcchiul sa lut lcg ionar si cantcccl c, pcntru a crca atmosfera favorabi la lcgionarilor. De ascm cnca, ficca re studen t lcg ion ar avca datori a sa-s i procure camasa verde si diagonala, deoarecc, spunca Har ia Sima, nu sc putca sti cand va f numit un guve rn · ,. Ieg lOlHlr . Segmcntul rad ical al maccdo ncnilor 5C pare cii nu era controlat de Constantin Papanacc de la Berlin, av and in vcdcrc ca s-a mobilizat imcdi at in unua ap clu rilor lui Ha ria Sima. Acestia dorca u "t rierca" purtator ilo r de cuva nt legionari in Iunctie
"
Dosar I/oria Sima (1940-1946), p. 175. n DANI e , Fond DGP, dosar nr. 2711940, f. 144. N Dnsar Haria Sima (1940-1946), p. 198. 75 Ibidem, p. l76 . 76 DANlC , Fond DGP , dosar nr. 3511940, f. 5-6. 72
198
de comportamcntul in timpul clandcstinitatii ~ i intoemirea unci listc Cll lcgionar i care s-au intcgrat oportunist in politica rcg i77 mului au toritar • Organizatiile de 1a nivel loca l eoordonate de Horia Sima au raspuns $i ele sclicitarilor sale, iar pcntru finantarc au repus in practice corncnul lcgionar". Pentru a nu intra in conflict eu autoritdtile tcr itor ialc, acestea au primit dispozitii sa nu mai foloseasca tcrmcnul "gardist", ei .nauonalist". Cuib urile radicalc locale nu trcbuia u sa sabotczc Partidul Natiun ii, e i sa se inscrie in noua format iunc politica, dcoarcee, pr in intcgrarca in GdrziIe Nationale ale accstuia, aveau posibilitatea sa partieipe la c. xcrc itii de tragcrc". Pentru a deseuraja reprcsiun ea aut orita[ilor locale, lcgionarii primis cra sfat uri de la Sima sa bat a moncda eu raspunderea pcntru dc zmc mbrarea Romanici Ma ri, pentru a sc crea 0 atmosfera eonfuzii, nepropiee cocrcitici'". Acest tip de organizare, pri n ascmanarc eu ce se Internplase in 1938, inducca 0 actiune de amploarc, de ge nu! unc i 10vituri de stat. insa Hor ia Sima as tcpta momcntul oportun pentru a-si j ustifica act iunea. Sprc deosebir e de perioada "Comandamcnt clor de pri goana", c l a utilizat in vara anu lui 1940 ~ i actiunca politi ca , in spcranta ca va putea fi numit prim-mini stru tara a crea 0 situatic instab ila sec uritatii statului. La jumatatca lunii iulie, gcnnanii au transmis guvcmu lui roman, prin intennediul Lcgati ei dipl omatice de la Berlin, primel e so licitari privind atitudinea Romaniei . Deoa reee eereuril e polit ico ge nnane avea u cunost inta desprc lipsa de unitatc a Miscarii legionare si de lupta pcntru putere ca re se dcsfasura in interior, accasta organizarie nu a primit sp rij in dcplin in formarca unu i nou executiv. insii nici formula guvem ului Ion Gi Ibidem. f. 70. Ibidem, dosa r nr. 13711 940, f. 134. ' 9 Ibidem, dosar nr. 35/ 1940, f.6. gn Ibidem, dosar nr. 19/ 1940, f. 289. 77
73
199
gurtu nu era con sidcrata satisfacat oarc , astfcl ca au fost fac utc sugcstii pcntru formarca unui gu vern nationalist". in vara anu lui 1940, ce i mai Inscmnati national isti la care se rcfercau autoritaplc gcnnanc em u Gheorghe Bratianu ~i legionarii. Gheorghe Bratianu a fost un ul dint re putinii oamcni pol itici roman i care a ridicat problema negl ijarii rclatici ell Gcnnania, an terior agrcsiunilor Rcic hului in Europa Ce ntral e. in no iembrie 1936, accsta a obtinut 0 audic nta la Ado lf Hitler, profi tdnd de prcstigiul sau international de marc isloric, disculand ~ i prob lemc polit icc. Gheorghe Bratianu i-a co muuicat cancclarului germ an cii partidul sau nu era de acord ell po litica cxtcm a a guveruului roman de aliantc regionalc profrancczc si, dac a ar fi ven it Ia guvcrnarc, ar f fost intcrcsat de raporturi c." " 0 conomrcc stra nsc "mtrc ec lc c doua oua statc. ar,"III urma a Icgerilor din 1937, partid ullui G heorghe Bratianu s-a clasat foarte slab, iar dupa instaurarca regimului autorit ar liderul nationa list a fost climinat din zona deciziei pol itice . Lcg ionarii erau in pIin proecs dc rcorganizarc si inca IlU avca u un lide r rccu noseut de toata organizatia. Dupa icsirca din guvcm a lui Horia Sima, acosta a continual sa colaboreze 0 perioada cu ministrii lcgionari, insf ulterior mobilizarii cuiburilor loca le fidclc a incetat orice con tact Cll accstia . in prima fazil, cdc do ua grupari vor negoc ia imp rcu na formarca unui guvcm nat iona list, dar, in ce lc d in urma, Horia Sima a fost acceptar de ce lclaltc ecrcuri nationa listc, dcoarcce a avut 0 atitud ine consta nta de scmiopozitic fata de Carol al II-lea. Primcle contactc privind form area unu i guvcrn nationa list au avut loe la sfarsitul lunii iulic, csnd dclcgatia lcgionara formata din Radu Budi stcanu. Virgil Ioncscu si Scrban Mi lcovcanu a negoe iat in mai mu ltc rand uri cu Gheorghe Bratianu . Pcntru inccput, s-a Intocmit 0 lista cu persoane le considerate ..ncpa tatc" in relatia cu Gormania, pcntru a fi Inai ntata la 8 1 Ca lafeteanu, 112
200
Ion, oj>. ci t., p. 39. Ibidem, p. 14.
Berl in cu ocazia unci vizite prcconizatc de lide rul liberal aeoIOK3. insa negoeierile s-au impotmolit din pricina apropiatilor lui G heorghe Bratianu, care nu au aceeptat ideea de a colabora cu legionarii, considcrati a fi prca cxtrcmisti'". in a doua jumatarc a lunii august, cand pozitia in tcritoriu a lui Hor ia Sima se consolidase, acesta a intrepri ns singur negocieri cu Gheorghe Bratian u, probabil si la presiunca diplomati lor gcrruani de 11.1 Bucurcsti, care doreau dcfinitivarea proicctului propus de ci. Pc fondul ncgocicrilor teritoriale cu Ungaria $i Bulgaria, dcfavorabi le Romanici, Horia Sima s-a ariltat dispus sa acccpte coo rdo narc a guvcmului de catrc Gheorghe Bratianu. insa trebu iau acce lerate demcrsurile, deoareee era prcvizibilf remanicrea guvcmu lui". Dupa cdtcva zile de 11.1 rcspcct iva intru nire, la 17 august, Horia Sima s-a prezentat din nou 11.1 Palat pen tru a soli cira numirca unui guvcrn nationalist. In unna eonvorbi rilor eu Gheorghe Briitianu, sc pare ca ce i doi sc Intclc scscrf ell Icgionarii sli pr imcasca Ministcrc le de Interne (cincv a din afara M iscarii Icgionare ), Externe (Horia Sima), Finautc si Econom ia Nationala . Rcgelc a rcactionat cxpediti v fata de Sima, comunicandu-i ca dorca 0 mai marc fidclitatc a legionarilor fata de Part idul Natiuni i si incetarca act iunilor cstile. Tot ceca cc ofere a Caro l allI -lea legionari lor in guvern erau catcva noi posturi , pc care Hari a Sima Ie-a refuzat, mot ivand di deja existau colcgi ai lui in Cons iliul de Mini stri si eli dorea un exccutiv pur nationalist" . In fata csccului trata tivelor cu regelc, Sima a obtinu t 0 noua audicnta 11.1 Legatia germane de la Bucurcsti, in cursul zile i de 23 augus t. Acesta s-a arat at nemultumit cii regele i-a ofe rit doa r cinci loc uri in govern , in condi tiilc in care legionarii dispunca u de trei si ccrca sprijin in numirca unu i exccunv nauoDAN le, Fond DGP, dosar Of . 29/ 1940, f. 8-9. Ibidem, f. 65. H5 Ihidem, dosar nr. 3411940, f.44. K6 l bidem, dosar nr. 90/ 1940, f. 12-14.
H
B4
201
nali st. Diplomatii gcrmani nu s-au griibit sz-! sprijine pe Horia Sima ~ i au pus problema unitatii nationali stilor. a stabilirii unui program de guvernare etc. Wilh em Fabricius i-a cornunicat negoc iatoru lui legionar ca. da cd natio nali st ii nu au un program amanuntit economic, financiar, agrar ctc., nu vor fi sustinuti de Berlin, in conditiile haosului in care sc gasca miscarea prugcrmana . in futa accs tor raspunsuri, Horia Sima a lncercat o ultima tentative de mobil izarc a nationali stilor, da r situatia era fo nrtc tcnsionntf in contextuI negocierilor guvemamenta le privind intcgral itatca frontierelor. Fanl un raspuns concret al pol iticicnilor progennani , Horia Sima a mai avut 0 ultima tentative de obtincrc a sprijinuiui Reichului, la 26 august, dar soldata cu acelasi raspu ns, din cauza lipsei programului de guvernare si, mai ales, a unitatii. Hermann von Rittge n i-a spus in particular lui Horia Sima ca, in acele conditii , lcgionarii trebuiau sa se impunf printr-o mi scarc in tara , in urrna careia pu tcau fi chcmati de Carol al II-lea la gu vcmare". Nationalistii romdni, fie ca erau radicali sau moderati, nu au putut sa sc mobili zczc in fata pcricolu lui dezintegran i frontierelor, macinati fie de luptc interne, fie de .xomplcx ul" respo nsabilitiiti polit icc. Chiar daca era puti n probabil ca un guvern nationa list s:i fi rezol vat problema revizionismului rnaghiaro-bulgar, fonn arca acestuia a fost imposibila, iar gemlanii si-au dat seama ca in Romania nu se puteau sprijini pe oamen i politici fideli si ca trebuiau sa gase asca noi fc rmulc de co labo rare.
in august-septernbrie
194 0, regimul autoritar al lui Carol al II-lea a prirnit lovitura flnala , prin noile ccdari teritoriale. Guvcmclc carli stc avu scscra a atitudine degajata rata de minoritatile nationa lc, in .Jinia'' politicii Exccutive Jor antcrioare. Prin aliante reg ionale, Romania izolasc statclc rcvizioniste la adre sa ei, insa nu a inccrca t sa trateze :ji cventualele posibilitati H7
202
Ibidem, dosar nr. 35/1940, f. 72.
de Intclc gcrc . Guverncle numite de Ca rol al II-lea in perioada regimului aut oritar au preferat sa d ud. 0 acti unc pro pagandi stica privind .atasamcntul" minoritatil or la statui natio na l. Astfcl cs, du pf Infiinjarca FRN, prcsa ce ntrale pub lica articolc lauda live la adrc sa noul ui regim, fiind cii a rcusit s,i intcgrczc in accst organism mi noritatca maghlara" , bulgara" sau gcrmana'Jo, lasand impresia sigurantci frontic rclor. in rcalitatc, starea de spi rit a mi no ritatilor era rension ata, iar in timpul retragerii d in Basarabia cv rci i cfcctuascra numeroase acte ofensa toarc asupra ar matei ~i populatici c ivile. Dcoa rccc in august 1940 negoe iator ii ro mdn i nu au rcusit sa se Intclc agf eu cei maghiari ~ i bu lgari as upra ccdar ilor tcr itor ia lc. 0 delegatio guvcruamentala compusf din Ion Gigurtu si Mihail Mancilcscu s-a prczenta t in audicrua la Adolf Hitler. Dcsi la Bucurcsti nu cxista un guvcrn nationalist, ee i doi avca u o atitudi ne progcrmana si astfcl spcr au sa co mpcnscze nc rcspcctarca .Jndic ati ilor" germ an e de entre Ca rol al II-lea. Inca de In inceput, Adolf Hitler a adus in di scutic utitudinca Romaniei , nu num a i in trccut, dar si dupa instalarca regimul ui autcritar . Astfe l. cancelarul german s-a ararat ncmultumit de lipsa de rcnetic a guvernului rom an arunci cfind englczii i-au acu zat ~ gcrman i cii au facut pre siuni cand spa semnat tratatu! econo mic in ma ni c 1939 , da r si de acccptarca gararuiilor franco- britani cc d in pr imav ara au ului 1940. in mod o ficia l, Hit ler sustinca cil nu era intcrcsat ea magh iar ii sa ancxczc Transilvania . dcoarccc istoric populatia ge rm ane nu a fost niciodata tratata egal de
xx .Jvlinorttatea maghiarii in «Frontul Renastcr ii Nationalex'', in Unive rsul, an LVI, nr. 18,20 ianuarie 1939, p. 9. ~q .Bulgarii ceutcni ronuini all aderat la «Frontul Renasteri i Nationalce''. in Universul, an LVI, nr. 4 1, 12 februaric 1939. p. I I: .,Minoritatea bulgura In FRS", in Universul. an LVI. nr. 76. 19 manic 1939. p. 11. 'JO ..inscricrea germanilor in «Frontul Renasterii Nationalce'', in Universsd, an LVI, nr. 10, 12 ianuaric 1939, p. 9.
203
statui ungar, Insa guvernul de la Budapesta avuscsc 0 at itudinc 91 constanta rata de Germania . Ulterior tentative i ncre us ite de sprijin din partea Gennanici, decizia de la Viena din 30 au gus t 1940 a eonsaerat esccu l total al politieii lui Carol al Il-lca. Cu toate eft a firmase ea va sch imba situatia intcma si inremationala a Romanici prin desfiintarca sistemului parlamcntar, in final Roman ia Marc fusese dczintegrata, tara nici un fel dc rcactic pcl itica sau mi lita ra. in rea litate, oamenii politici promovati de Carol al II-lea pc eritcrii oportunistc nu cruu reprezentativi $i astfel nu au fast capabili sa ia dee izii drasticc in mo mentele decisive pr ivind statutu l Romaniei . Pe de alta parte, criticilc opozi tici, inclusiv legionare, asupra crcstcrii puteri i monarhului s-au aratat Indrcptatitc, iar acesta se aflu in situatia de a nu mai dispunc de nici un fc l de legitimita te pen tru a dcti nc in eontinuare Tronul. in noaptea de 30/31 august 1940 a avut loe un nou Con siliu de Coroana pcntru a fi adoptatf 0 pozitic fata de dccizia dc la Viena . In acel mo ment, nim cni nu mai era incantat sa se a· sociczc lui Carol a l II-lea in .cfortul" sau de intcgr itatc nationa ta si s-au caurat modalitat i de distributic a raspunderilor priv ind acceptarea aetului de la Viena. La sedin ta Consil iul de Coroana au participat, pc lfingf membrii de drept si unii nationalistii agrcati de Gcrmania, printre ca re Gh eorghe Bratianu ~i membrii legionari ai gu vernului. in a fara de cci trei ministri legionari", au fost invitate si alte pcrsoanc din cercurile miscarii (Haria Zclca-Codreanu, fratele controvcrsat al fostului lider, a participat la lucrari, desi fusesc exclus chiar de Corncli u Codreanu din Miscarca lcgionara" . EI ridicase prctentii de eonducerc dupa moartca fratelu i sau, iar in primavara anului 1939 partieipase si la sedintele Consiliului de Coroana. eu toa te ca 91
Calafeteanu, lon, op. cit., p. 41-42.
"Consiliul de Coroana de azi noapte'', in Universut. an LVII, nr. 240, 1 septcmbrie 1940, p. 1. 92
93
204
DANIe, Fond DGP , dosar nr. 35/1940 , f. 76.
legionarii care act ivau in clandcstinitatc ii eontestau actiunilc. Tatdl lui Ion I. M ota, preotu l Ion Mota a fost si el prezent la luc rilrilc Con siliului de Coroana, insii unel e surse spun ea nu a facut -o benevol, e i a fost eseorta t de doi agenti a i politici de la statia C FR Ploiesti, gara de unde fusese ridi ea t din trc nul ell care se dep lasa sprc Orastie" ). Partieiparea ecl or eine i legionari la scdinta Cons iliului de Co roana nu an gaj a Miscarea lcgionara fata de aeeepta rea deei zici de Ia Viena, deoaree e Horia Sima tocmai prcgatca planul unei lovituri de stat, nu inainte de a fi promovat scf al Miscarii legionare de d itrc 0 ad unare a .cadrclor" legionare , lntru nita la 31 august".
4.4. Statu! national-tegionar Cu cxceptia .Grupului Vasile Noveanu", toa tc "cadrele" lcgionare si-au manifcstat ost ilitatca fala de regimul autoritar d Up;'l comunicarea deciziei de la Viena. Parcril c lcgionarilor au fost complcxc, in functic de gradul de implicarc in lupta pc ntru putc rc din ca drul organi zat ici. Lcgiona rii fondator i, in Irun te eu Co mandantii .Bunci Vestiri" Ilie Gflme ata $i Radu Mi ro novic i erau ncmultumiti de atitudinca G erma niei $i pr opuneau 0 alian la eu Rusia, in vcdcrca rczistente i fata de prctcntiile Ungarici. Grupul fostilor sc f judeteni erau de parcrc dl. trcbuia mcntinuta linia aliantci eu Axa prom ovata de Comcli u Co dreanu , iar pro blema te rito riilo r anexate urma sa fie solutionata in co ntcx tul cvenime ntelo r. Grupu l co ntrolat de Horia Sima, care la accl mome nt deveni se e fectiv rnajoritar , s-a ferit sa ia vreo pozit ie si a cautat sa ia legatura co Iuliu Maniu pen tru a se studia posibilita tilc de act iune co mcnc". 'N
Sima, Horia, "Mari exisrente legionare. Parintele Ion Mota".
in Tara si £Xi/ut , an IV, august-septembrie 1968, p. 21. • Vezi supra, p. 200. 9S DA Nl e , Fond DOP, dosar nr. 3511940, f. 5,
205
Au fost pu rine mani fcstatii publice de protest privind ccdarca Transilvanici de N-V, ma i ale s in ni ndul ard clen ilor din Buc urcst i" ~i cc tdtcn ilo r Sibiutui". insa accstca au fost respinsc cu violcn td de organe le de pol itic. Carol al II-lea nu era dispus sa piarda eontrolul siruatici, eu toatc cii cvc nimc ntel c Ill! cra u de nat ura s<1. j us tifice masuri contra celor care protestau di n cauza picrd cr ii intcg ritat ii tc rito rialc. in acc st co ntex t, Ho ria Sima a dccis ca era mo mentul dccla nsari i loviturii de stat. pe care 0 preg:itea de la jumdtatca luni i augu st. Planu l gcucral era acclas i ca in dcccm brie 1938 si scptcmb ric 1939, dupfi modclullovi tu rii de slat bolscvic c din 19 17. lnsa, dupf csccurile an tcrioa rc privin d concentrarea clcmcntclor tcro ristc in Capitala , ccntru l act iunii a fost mutat 111 Bruso v. Dupf d ccizia de la Vicn a. Braso vul sc a fl a IJ nga fronticra, dar Hori a Sima prcgat isc actiunca an terior, probabi l co seopul de scnsibiliza opinia pub lica fata de problema Transilvanici. Plan o I initial uvea centre .Jraditionalc" in actiunilc •.rcvolutionarc'' pregatitc de Horia Sima inca di n 1938: Cluj , Timisonra. Dcva. AlbaIulia, Brasov, Ploicsti. Bucurcsti, da r .$i Constanta, unde lsi asu masc rcs po nsabilit ntca initicrii sta rii de dezordine Eugcn Tcodorcscu . Dupa 30 august, Cluju J a icsit d in plan. Punctul pr incipa l de ata c urrna sa fie postul Radio Bod de lfinga Br asov, de undo trcbui au date semnaie privind dc clansarca ac tiunii la Ti misoara, Dcva si Alba-Julia. in Capitula, actiunilc avcau carac ter de saboraj, cu tentat ive nu foartc bine puse la punct dc oc upare a postului de Radio Bancasa, a Pa latului T clc foanclor 911 sa u de agitatii In jurul Palatului RegaI • Pitstrand linia conspiratiei, lIoria Sima a anuntat purine pc rsoane din afara grupului sau tcrorist despre pregarirca loviturii de stat, pr intre care Ion Zclca-Codrcanu, care I-a incura.Manifcsratia de icri din Capitala''. in Universui, an LVII, nr. 242. 3 scptcmbrie 1940. p. I. 91 "Mari menifestatii de protest la Sibiu'', in loc. cit., p. I. 'IN Sima, Horia. Slaq·iml.... p. 367·36X , %
206
jat. In c urs ul lunii august, lucra se lmprcuna cu Nico lae Petrascu la rcorganizarea si inarmarea cuiburilor, insa nu rcusiscra sa mobi lizczc un numar suficicnt de lcgionari dispusi la sacrificiu. Grupurile teroristc crau alcatuitc din 15 membr i, tota lizand uproximativ 1.000 de persoanc. In ziua decizic i de la Viena, Horia Sima avuscsc 0 noua vizita la Lcgatia gcrmana, dar fiira sa primcascil sprijin pentru formarca unui guvcm nationalis t". Acc asta sit uatie, la ca re s-a ada ugat starea generalii de haos de dupa 30 august, l-a dc tcrminat pe Horia Sima sa dc c lanscze actiunca . Pc I sept embrie, a semnat 0 c ircularf prin care solicita abdicarca rcgclui si anunta opi nia publica asupra intcntici Miscarii lcgio nare de a prclua raspu ndcrca pentru formarca unui guvem nationalist'?" . Acc asta trebuia citita de Ion Zel ea-Codreanu la Radi o Bod , pcn tru a da semnalui rcvolu tionar in toata ta ra. Dccl ansarca loviturii de stat a fost fixata pentru 3 septembrie, timp in care a fost muhiplicat manifestu l in 2.000 de cxemplare, dintre care doar jumdtatc au ramas in Bucurcsti' !'. inainte de a pleca sprc Brasov. Ho ria Sima i-a anuntat pc dipl omatii germa ni din Capitala de inten[iilc sale. Cu toat e cii acestla I-au sfiituit sa renunte la acel plan pcriculos pcntru sec uritat ca Romanici , nu au dezvaluit autorit,ifjlor informatiile pc care Ie dct incau!" ~i au asteptat sa vada rcactiile interne de dupii dec izia de 1a Vie na.
Actiunca era prcgatita sa sc dcclansczc in toate punctele 1a accla si moment - o ra 2 1.00 a zilci de 3 scprcmbrie':". Horia Sima s-a deplasat in cu rsul zilei de 3 septe mbr ie de la Bueu99 Trasca, Ottma r, SIan, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii in arhivele striune (germane , maghiare, franceze), Bucuresti, Editura Albatros. 2002, p. II . I ()(I Dfu'\JIC, Fond DGP. dosar nr. 255/1940, f. 2. IDl Sirna. Horia . Sfar~·ilul. .., p. 319-322. 102 Frasca, Ottrnar. Stan, Ana-Maria, op. cu., p. 12. 1113 DANIC , Fond DGP , dosar nr. 6211940, f. 91.
207
rcsti sprc Braso v, dcghiza t in uniforma de of itcr. Aeo lo l-a as-
tcptat un vechi co lab orator, Ion Boian , eare-i pregdtise mai multc do mic ilii, pcntru a sch imba locul din care sa urmarcasca dcsfasurarca actiunii. Prin cipal ele grupuri tcroristc actionau in Braso v, fiind rec rutate di n C luj, Bucurcsti, Prah ova, Galati , Sib iu si Buco vina. To tali zau 500 persoane, aproximativ j uma ta te di n tot cfcctivul tcrorist mob ilizat pcntru lovituru de stat. Acti unca a avu t problcmc inca de la Inccput, dcoarccc la postul Radio Bod j andar mii i-au idcn titical pc agrcsori, iar in urma unui schimb de focu ri i-a u Indcpartat. Sc f ii eehipclor, Ovi diu Gaina si Dumitru Leonties, desi ran iti, au rcusit sa fuga $i S-3U aseuns in zona ce unna sa fie preluata de maghiari'". Cu toatc en armata a primit ordin sa-i prinda, ofiterii nu erau dispusi sa orgauizczc rcp resiunca lcgionarilor care urmarcau rastumarca lui Caro l aill-ica ~i au flicut controalc superficialc, rara sa-i gascasca pe cci doi!". Atacurilc asupra Chcsturii de Politic si Prefccturii j udctului au csuat, in scnsul ca atcntatorii au fa st evacu ati de fortclc Min istcrului de Interne. insa legionarii care au ocupat Pa latul Tclefoanclor din Brasov au rcus it sa rezistc, ducand 0 acpune dc dczinfonnarc in tcritoriu asupra activitatilor lcgionare din localitate. Desi armata care a inconjurat cladirca Palatului nu a tras, iar singu rele au tor itati care au reaction at au fos t politia si jandarmii'I". Horia Sima nu a actionat in timpu l dczordinilor din e ras, prc fcrflnd sa sc intcg rczc in mult ime dcghizat $i sa observe mersul o pcratiunilor. In urma ciocnirilor cu fort ele de ord ine au murit c inci legio nari si do i poli tisti':", acpunca .rcvol uuonara'' nefi ind un sueees din punet de vedcrc cal itativ, Sima, Haria, Sfiir~illll ...• p. 371. Chiorcanu, Nistor, Morminte vii. lasi. lnstitutul European, 1992, p. 74. Ill-'
105
lOti Puscar iu, Io n...Un cpisod din istoria Miscari i Legiona re: 3-6 scptcm bric 1940 la Brasov'', in Permane nte, an IV, nr. 91200 1. 107 Sima. Haria. Sj arsillll..., p. 37 1-37 H.
208
provocand insa 0 marc panics la Bucurcst i prin debusolarea autoritatilor deeizionale. La Constanta, in jurul orci stabilitc, cativa legionari au strigat de pc acopcrisu l sediului judctcan de politic .Jos tradiitorii si raspuuzatorii catastrofci nationalc", moment in care fortclc Ministerul ui de Interne s-au mobilizat. Grupe de legionari au ocupat instantancu pos turiIe pe politie si de jandarmi din e ras, populatia fiind alarmntit in urma schimbului de focuri. Initial panica a fost destul de marc, deoarece se eredea ca marinarii sovietici dc pc vasul cMoscova", aflat in rada portului, au ocupat orasul. Legionarii au Incercat sa ocupe centrula tclcfonica si sediu Postci, lara rezulrat. lnsa s-au baricadat in scdiul Prcfccturii j udctului, de unde au spus d i vor pleca in momentul in care generalul Ion Antoncsc u era numit primministrul'". Eugen Tcodorcsc u, in momentul cdnd si-a asumat orga nizare dezordinilor la Constanta, promisese ca va reusi atragcrea ofitcrilor de Armata locali de partea lovitur ii de stat, tnsa nu a rcusit, dar eclc dona pa'1i S-3U Injclcs ~i nu au fost orga nizate rcprcsiuni din partea accstc i institutii. in unn a conflictulu i de 1'1 Constanta, au murit trei Icgionari ~ i saptc jandarmi ~ i polit isti!" . La Bucurcsti, actiunilc tcroristc au fest rcdusc doar la nivelu l postu lui Rad io Baneasa, Palatului Telcfoa nelor si Palatulu i Regal, din eauza Iipsci de oamcni, dar ~ i cxpcricntci autoritatilo r in cazul unor astfel de actiun i. Cca mai putcmica imprcsie a produ s-o actiu nca lui Dimitric Grozea si a CML la Palatul Regal, unde s-a dat foe unor sehcle de lemn si s-a detonat 0 grenada de mana, provocand panica!". La Rad io Bancasa lcgionarii au intrat dcghizati in cladirc, motivand ca sunt militarii din garda, tnsa, dupa ce au provocat uncle dcfect iuni lOS
DANle, Fond Presediruia Consiliulu i de Ministri. dosar
nr. 522/ 1940, f. 12- 13. 1119
110
Sima, Ha ria, Sfiirsitul..., p. 379-387. Ibidem , p. 384.
209
aparatclo r, au fest ncutralizari. La Palatu l Telcfoanclor s-a inccrcat acccas i actiunc, tara reusita, dcoarece cxistau norme . dcC si scnoasc sigurantaviII . Actiunca. dcsi spcctaculoasf prin panica pc care a produs-o, a fast lipsira de importanta ea potential cfcctiv de acapararc a putcrii. insa asa cum prcconiza Ley Trotki, principalul obicctiv al unui astfcl de model al loviturii de stat era putcrca de dcrutarc a autoritatilor legal constituitc si nu importan ta mil itara a actiuni. Situatia Romdniei nu era insa foarte dispcratd, iar atmosfera revolutionaril pc care miza Ha ria Sima a lipsit . Arm ata a Tamas fidcla autoritatilor legal con stituitc si ast fcl unul din principalclc al uuri ale unci lovituri de stat a lipsit. Ponte ca impactul ar f fes t mai mare dace ar fi oe upat punetele stabil itc. insa prcgiitirca loviturii de stat fusese rudimcntara. Nicolnc Petrescu sc oe upa inca de la jumatarea lunii august de dotarca ell armame nt a eelulclor tcroriste'V, da r la 3 scptcmbric abia dad avea ficcarc mcmbru care un revolver, si proviz iilc de grenade de mana erau infimc'P. Totusi Horia Sima a dccis dcclansarca loviturii de stat mizand pe adcziunea populatiei, care eel putin in Brasov, a stat deopart e. .Revolutia" nu s-a mai dccla nsat $i in cc1elalte localitati unde planificasc Horia Sima. Cauza principala a fost lipsa de efect ive, dar si escc ul opcratiuni i centrale. Asrfel ca, Ion Zelea -Codreanu a rcfuzat in ee le din urma sa mai ia parte la actiune, plecand de la Calimancsti - loeul de unde trcbuia sa se deplaseze la 3 scptembric sprc poslul Radio Bod pentru a citi apc1ul prin care legionarii cercau abdicare a regelui. Onemu, in eontextul evcn imcntelor, rnisiu nea lui nu s-ar fi putut rcaliza din pricina csccului ocupari i rcspectivului obicctiv, drept care in Timisoara, Deva si Alba-Iulia nu au mai fost orIII ..Asea ra s-a prod us 0 incercare de lulburare a ordinci interne", in Universul, an LVII, or. 244, 5 septembrie 1940, p. I. u CIuoreanu, . N·ISlor, op. cr., . p. 72. ' " J' uscartu . , Ion, ,,Un CP1 .SOd ...", ,In IOC. CIit.
210
ganizate razvratiri ale lcgiona rilor, cauza fiind abse nte mesajului radiofonie. in eele din urma, majoritatca legionarilor .jcvolutionan'' au trebuit sa sc prcdea avan d in vedcrc csuarca plan ului de asociere a populatici si armat c i la actiunea anticarlista. Uni i radica li au rczistat totusi pana la numirea gcncralului Ion Antonescu in fruntca guvemului (4 scptcmbric). Chiar dacf nu "s -a rid icat" la .jcvoluiic'' contra lui Carol al Il-lca, popula tia urbana a fa st impul sio nata de actiunca lcgionarilor pen tru a iesi la marsuri de prot est contra rcgi mu lui. In faza initia lfi, doa r 0 treime din manifcstanti erau legioneri' !', asa cii regele a luat in scama miscari le popu lare de strada, fiind ncvoit sa ia masuri agreatc de opinia pub lica. Asada r, ge nera lul Ion Anto nesc u, despre care se sp unea ea era ee l mai capabil sa gcs tionczc situatia de criza. eliberat intre limp, la I se ptembrie, a fa st numi t prim- ministru de Ca ro l al Il -lca la 4 scptembric si a fac ut apel la Iinistc din partea lcg ion arilor. in di rnincata zilei de 5 septembrie, deja toa tc rczisteruclc lcgiona rc din Brasov si Constanta au incctat, ast fel ca situatia parca rczol vata. in sa in dupa amiaza zilei de 5 scp le mbr ie, manifcstanti legionari ~i nclegianari au inccput un protest in fata statuii lui Mi hai Vitcazul din Bucurcsti, indrcptandu-sc in coloana sprc Palatul Regal, unde au strigat lozinc i antircgalc' " . Reg cIe Carol al II-lea le-a cerut generalilor Ion Ante ncscu ~i Durni tru Coroama (naul camandant al Ca rpului II Armata). ambi i prolegionari, sa ia atitudine fata de rurbulente, dar cei dai au rnotivat ca nu pot tra ge in po pulatia civila ata ta timp cat pen tru teritorii le pie rdute nu s-a consumat nici un ... Valenas, Liviu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. Miscarea Legionarii - intre adevdr si mistificare. Timisoara, Editura Marineasa, 2000, p. 70. 115 .Demonstratiile legionare ~ i cetatenesti de ien", in Universill, an LVII, or. 247, 8 septcmbrie 1940, p. 5.
211
gjonr'". in seara acclcias i zile, lcgiona rii au obtinut aprobarc pcntru a organiza a mani fcstatic de sustincrc a gcneralului Ion Antonescu in rata Teatrului Nationa l, dar politia a intcrvenit in forta, dupa care s-a rct ras' !" in unna busc uladc i, s-au auzit focuri de anna, raspand indu-se zvonul unor noi dczordini legionarc in Bueurqti ll8 . Generalul Ion Antonescu a solie itat abdicarca rcgelui Carol al Il-lca in favoarea fiului Miha i I, afirmand ca era singura cale de sista rc a protcstclor. Nou l "Cond ucator al statului" era acceptat de toate fortclc politiee interne. Legionurii ar fi dorit putcrea, insa semnalele date lui Horia Sima de ciltrc Lcgatia gcrmana din Bucuresti erau pot rivnicc unei astfel de dircctii. De aseme nea, noilc "cadre" legionare erau de "calitate" infcrioara cclor disparutc in inchisori, iar Har ia Sima nu era considerat un politician eapabil sa administreze 0 situatic grava, cum era cea a Romaniei in septembrie 1940. Atat national-taranistii, cat ~i nation al-liberalii au refuza t sa co laboreze eu un guvcm progennan condus de generalul Ion Antonescu, pc care insa I-au recu noscu t, ast fel ca Iegionarii au dcvcnit unicii parteneri politici ai acestuia. Hari a Sima nu s-a Inters in Bucurcsti dedit dupa ee Carol al II-lea nu mai era regelc Romanici . Generalul Ion Antoncseu il trimisese la 5 scptembric pc Mihai Antonescu sa trateze cu Sima la Brasov, aeesta din urma cerand, pentru moment, elibe[area legionarilor arcstati in timpul tentativei de lovitura de stat, ceea cc s-a realizat imediat!" . Inters la Bucuresti, la data de 6 septembrie, ora 13.00, Haria Sima a dispus incctarca oricaror miscari ale legionarilor, care trcbuiau a astepta noi Sturdza, IIie-Vlad, Pribeag printr-un secoi nebun. De fa Legiunea Arha nghe IuI Mihail fa Legiunea Straina, Bucuresti, Editura Vremea, 2002, p. 37. 117 .Manifestatia legio narii de aseara din Capitala'', in Univer suI, an LVII, nr. 246, 7 septembrie 1940, p. 7. 118 Dorian, Emil, op. cit., p. 126. 119 Sima, Haria, SfCmjitul..., p. 394-403. 116
2 \2
insrructiuni !". in acccasi zi, Sima a fost numit se f al Miscarii legionare de cat re Forul Lcgionar. Horia Sima jntelescse ca nu putea fi numit prim -ministru Inaintc de a organiza lovitura de stat. EI nu s-a opus numirii gencralului Ion Antonescu, cu care purtase discutii inca din luna iunie, dar nu s-a grabit nici sa fortczc intrarea legionari lor in guvern inaintc de Intoarccrca grupului de la Bc rlin l2l . Horia Sima a intrcprins acc asta rn.l sura mai pu tin din simpat ic pentru grup ul de aco lo, cu care se afla in co nfl ict, cat pcntru ea nu avea "cadre" prcga titc pentru posturi guvernamentale. "Gmpul Vasi le Noveanu" se compromisese prin colaborarea pana la capat cu regele , iar dupa 6 scptembric nu a mai coruat din punct de vedere politic. Gcneralul Ion Antonescu observasc ~i eI lipsa de personal competent in randul noi lor lideri legionari si ar fi vrut ca acestia sa sc ocupe de educarea nationalista a tine retu lui si nu de afacerile cu rcnte ale larii. insa nu era destul de putcmic in rclat ia cu Bcrlinul , asa e.i i-a ac ccptat pe tincrii cxtrc mist i drcpt partcncri. Nici dupa intoa rcerca grupului de la Berl in general ul Ion Antonescu nu aducea in discutic problema formarii guvemului, rnotiv pentru care Horia Sima i-a for tat mana prin organizarca unci mari manifcstatii legionare cu ocazia zilei de 13 septembric (data de naste re a lui Corneliu Codreanu). in guvem ul forma t la 14 $i 15 septembrie, parti dele .Jradi [ionale" au refu zat sa intre, din motive politice, astfel ca au fast numiti tehnicieni, mi litari si legionari. Germa nii i-au indicat gc neralului Ion Antonescu sa nu aco rde legionarilor posturi in domeniu l eco nomic, dcoarece nu doreau sa favorizeze cxpericnte neplacute. Astfel, dintre minis terele importantc, le-a revenit doar eel de Interne. Petru siguranta, generalul Ion Antonescu I-a num it pc It-col. Alex:andru Rioseanu ea subsecretar UI .Jnteraicerea oricaror manifestatii legionare pami. la noui instrucpuni'', in lac. cit., p. 5. U I DANl e, Fond DGP, dosar n L 9011 940, f. 9.
2 13
de stat la accst minister, si abuzurilc au fast rclativ controlate. La nive l local , Icgionarii au aea parat insa eontrol ul, dcoarece din 45 de judctc doar lntr-unul singur prefeet ul era mil itar. Pcntru inecput, acestia au cautat sa cvitc orice fel de co nflict eu primul-ministru. iar Horia Sima a sustinut public ca organizatia condusa dc cl a aj uns la puterc "prin Intclcpciunea co nducarorului statului si sef al regimul ui lcgionar, gcneralu l Ion Anroncscu"!". in prima faza a guvem ului national-lcgionar, M isca rca a dis pus de urmatoarcle postur i: Horia Sima - vicep rcscdi ntc al Consiliului de Miuistri, Constantin Pctroviccscu - min istru de Interne. Mihail Sturdza - ministru de Exteme, Traian Brai lcanu - ministrul Educati ci Nat iona le. Cultclor si Artclor, Vasile las inschi - ministru l Muncii , Sanatatii si Ocrotirilor Soc iaIe, Alexandru Co nstant - Sccre tariatul de Stat pentru Press si Propaganda Nal iollaliiU3. Ulterior . au fost inclusi in guvcm $i alt i mcmbri ai fostului "Comandamcnt" de la Berlin, cu m ar fi Constantin Papanacc la Mini stcrul Finantelor . La nivcl local. au ajuns in genera l eolaborato ri ai lui Horia Sima din faza reorganizarii judetene de dupa scptcmbr ic 1938 124 • in momentul in care Miscarca lcgionara a avut aee es la putere, aceasta era doar 0 umb ra a organizatiei care in 1937 sc c1asase pe loeul al trci lea in alcger i. In general, noile "cadre" j udctcnc nu trccuscra prin etapele prcgat itoarc instituite de Corneliu Codreanu pcntru legionari, fiind rccrutati in graba de "Comandamentele de prigoana" pcntru a orga niza act iuni radicale ca reactic la masurile autoritatilor din primavara lui 1938. "Cadrelc" de Ia conducerea centrale erau si elc de .calitare'' infcrioara fostilor lideri si faceau parle din noua generat ic, insuficient pregatita po litic pentru a-si asuma responsabili tati in In
Frasca, Ottmar, Stan, Ana-M aria, op. cit., p. 15-20.
m Ibidem, p. 18. 124
214
Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 75.
stat. Lipsa de unitate era prczc nta la toate nivclurilc, dcsi s-a inccrc at mcnt incrca aparentcl or, pcntru a nu provoca reactia autoritatilor germ ane, care gira u "statui national-lcgionar".
Concluzii Schimbul de gcncratic in Miscarca lcgionarf a fost un proces comp lex, dcsi s-a dcsfasurat Intr-un interval relati v scurt . Caractcrul de complexitate a fost dat in primul rand de .ncccsitatca'' inlocuirii vechilor lideri, dcsi accstia erau, in general, lined si ar fi avut 0 car icra indclungata dad nu
216
cmita prctcntii la pozitiilc polit ico privilcgiate. In con ducerea centrale a partidului au fost ad use pcrsonalitati ale cultu rii sau vechi colaboratori, care-I rccunosteau pe Ze1ea-Codrea nu "Capitanul" incontcstabil . Din punct de vedere al atmosferei in inte riorul conduccrii cent rale a Miscarii legionarc, Comcliu Codreanu si-a indeplinit obicctivul, cxi stdnd 0 singu ra tenta tive de conte sta re a puterii, in 1934, din partca unu i fost parlamcntar, Miha il Stc lescu. Lcgionarii au .jczotvat'' in mod tcrorist accastf di sidcnla, prin actiun ca unci cchipc care l-a impusca t pc Stelescu chiar pe patul de spital, dupa car e I-a taint cu topoarelc . Dcsi unitatca Miscarii Icgionare parea sol ida, dupa alegerile din 1937, proble ma dictaturii conduccrii centrale a fost contcstata de unii lideri locali vcchi , care s-au impotrivit promovari i noilor veniti cu potentia l de imagine, cum era Mihail Polihroniadc de exem plu. Estc probabil ca, in provi ncie, frustrarea sa fi fost dcstul de marc , deoarcec la inecputul anului 1937 se facuse 0 schimbare de ..cadre". dupa care lidcrilor ju dcteni nu Ii s-a permis sa dctina primul Joe pc listcle eleetora lc, ci intotd eauna ul timu!. in martie 1938, se pare ca sc prcgatca 0 noua .roraric a cadrclor", prin modi f icarca componcutci regiunilor Icgionarc. Corncliu Codrcanu ~i principa lii lui colaboratori faccau parte din gcncratia anilor 1920, crcscu ta in atmosfera .jnarilor spcrantc" adu sc de Romania Marc. insa la nivcl local , majoritatca lidcrilor erau cxponcnti ai gcneratiei anilor 1930, profund frustrata de lnsclarca asteptarilor $i care rcusca foartc greu sa-si gascesca un loc in socictatea roma ncasca. Atar Nae 10nescu, cat $i di scipolii lui mai tincri, cum a fost Mircca Eliade, vorbcau in cpoca de .prcsiunea oamenilor batrani", care ocu pall lacurile tineri lor din viata statu lui si-i promo vau numai pe cei aserv iti politic, de 0 calitate intclcctuala inferi oara. Catego ria .Jinerctului activ" nu ma i era dispu sa sa astcptc cursul evcnimcntclor, fiind atrasa de propaganda nationalist-cxtrc mistf privind .accelerarca" ctapclor. Consecinta a' fost ca, 0 data ajunsa in pozit ii de conducere a Miscarii lcgionare, gene-
217
ratia t[ll1ara a ascznt calca politics de asccnsiunc la pute re in pla n scc und. ducand efortur i de consac rnre prin viol cnta , si in niei un caz in urma unu i proces electoral, dem ocratic . T rcptat. in dcc ursu l anilor 1938-1 940, nou a gcneratic de lidcri lcgionari a .abandonat vcch ilc discu rsuri , cum ar fi antiscmitismul, propag:i.nd ideea .ncccsitatii" chcma rii tincretu lui nationalist aeti v la guv erna rc. Tot i lidcrii legionari din pc rioada de cland cstinitatc ( 1938-1940) se incadrau consticnt sau nu in acca stf categoric, astfcl cxplicandu-sc, in opinia noastra, prcdomiuanta optiuni i pcntru violc nta in acti unca poli ticil. Horia Sima nu a fost dccat eel mai radical dintrc mcmbrii "Comandamcntclor de prigoanil" si nu or fi putut sa sc .dcsfasoarc" daca tcndinta gcncralf a coleg ilor balan sa spre modelul actiunii moderate (e u mijloacc politi ee .cclasicc", si nu violente) . In mai 1938 (a doua eondamna re a lui Corncliu Codrcanul , nu cxista nici un lidcr secundar pregatit sa conduca Miscarca lcgionara, iar criza persista chiar ~ i in luna iulic , dupa cvada rea lui Vasile Cristescu. Noii conducatori nu avcau legaturi eu principali i lideri pol itici din ce lclalte partidc ~i niei cu apropiatii eercurilor rega le. Ei initiascra la nive l local actiunilc violc nte in timp ul eampaniilor c1cetoralc, atat in confruntarile eu advcrsarii po litici, cat ~ i cu struct urilc Ministeru lui de Internc ca re incerca u sa Ie obstructioneze propaganda. Dupa ca mpania de terorism de la sfarsitul anu lui 1938, lidcrii "Comandam entelor de prigoana" s-au prcgatit politic Intr-o oarccare masura la Berlin, iar in 1940 acecptau varianta negocierilor intr -0 propoqic rnai marc dedit eea a ac tiunilor violcntc. in momentul in care lupta pentru putere dintre noii lideri s-a lnchciat, Miscarea lcgionara era slabita, iar structurilc centrale nu au avut timp in 1940 sa-~i prcgatcasca mcsaj ul pentru c ucer irea clectoralil a putcrii in stat. Diplomatii gennani de la Bucurcsti au asistat "pc viu" la accs t proces, iar nationnlistii cxtrc misti romeni nu au primit din pa rtea Rcichulu i sprij inul dcplin in prcl uarea puter ii, fiind prcfcrat gencralul 10 11 Anto-
218
nescu, acceptat de toatc fortcle politice si de clitelc publice. Totusi in septembrie 1940, Miscarca lcgionara dcvenisc iarasi o structure functionala, sub conduccrca lui Horia Sima, cu toate cii potentialul acesteia diferca fata de inceputul anului 1938, alunecand Intr-o mai mare masura sprc radicalism. Informatiilc de arhiva folosite in ccrcetarea de fata au si uncle ncajunsuri. Datorita actiunilor tcroristc din anul 1938, Dircctia Gcncralf a Politici ~ i Inspcctoratul General al Jundarmeriei s~au preocupat serios de urmarirca legionarilor, claborand rapoartc in detaliu dcsprc acpunca acestora. lnsz dupa plccarea in .exll'' a mcmbrilor "Comandamentului de prigoana'', urmarirea celor ramasi in lara a fost facuta sumar, una din cauzc fiind si caracterul sporadic al actiunilor care atcntau la siguranta statului. Probabil, Dircctia Sigurantei Statului s-a prcocupat mai atent de legionari, iosa transferul arhivei de la SRI la CNSAS se dcsfasoara greoi, Impicdicand cercctarea. in ciuda acestui fapt, au fast publicatc colcctii de documente din arhiva fostei Sigurante foarte importante pentru elaborarea"' lu~ crarii, dar uncle presupuneri au ramas rara acoperire in sursele istorice. Memorialistica prezinta, de asemcnea, neajunsuri, avand in vederc cii la caractcrul ci relativ de obiectivitatc au contribuit ~ i uncle opinii fati ~ partizane sau antipatice fala de participantii la evenimcnte, idcntificatc in lucrarilc studiate. Cu toate accstca, s-au putur cxtrage aspecte evcnimcntiale cxtrem de importantc pcntru ccrcctarca noastra, mai ales din perioada "cxilului" in Polonia si Gcrmania. Ziarele si periodicclc in care se fac referiri la pcrioada si tcma de studiu, fiind publicate in general in strainatatc dupa AI Doilea Rizboi Mondial, nc-au fost, in mica masura, la lndemdnil.. Au fost studiatc cateva aparutc in Spania si in Gcnnania, editate de apropiatii lui Horia Sima. Din pacare, publicistica cditatd de grupul Constantin Papanace in Italia nu a fost regasi'tii in bibliotccile din Romania. 219
Bibliografia de spccialitatc pentru subieetul studiat mai sus a fost dificil de stabilit, intrucdt au trcbuit eliminate, uncori, opinii partizanc sau politico. Lucrari intcgrale rcferitoare exclusiv la pcrioada analizata in cercetarca noastra (1938-1940) nu au fest identificate, insa capitate din unelc titluri a carer acoperirc tcmporala a difcrit de a noastra au suplinit in mod satisfacator vidul de informatic.
Abr cvicr t DNR - Danca Na tionala a Romdnici CFR - Cailc Fcrate Romano CM L - Corpul Muncitoresc Legionar CSL - CorpuJ Studcntcsc Lcgionar DANIC - Dircc tia Arhivelor Nationale Istorice Centrale DGP - Dir cctia Gc ncralf a Poli tiei FdC - Frat iilc de Cruce FNS - Frontul National Studcntcsc FRN - Fron tul Renastcrii Nationalc IGJ - Inspectoratul General al Ja ndarmeriei LANC - Liga Apdriirii Naticna l-Crestine NSDAP - Nation alsozi alis tischc Deutsche Arbeiterparte i (Partidu l National-Soc ialist al Muncitorilor din Gennania) ped R - Partidu l Com unis t din Romania PNC - Partidul Natio nal-Crcstin PNF - Partito Nazionalc Fascista (Partidul National Fascist) PNL - Partidul National-Libera l PNT - Partidul National-Tarancsc RM - Rcichsmark (mon eda Gcrmaniei in per ioada 1924 -194 8) SSI - Serviciul Spec ial de Informatii UNSeR - Uniunea Nationals a Studentilor Crcstini din Romania
22 1
Bibliografic A. Documcntc A. I. Illet/ite I.
Dircctia Arhivclor Nationalc Istorice Centrale, Fond Prcscd intia Co nsiliu lui de Ministri, dosar nr. 240/1939, dosar nr. 312/ 1940, dosar nr. 522/1940.
2. Dircctia Arhivclor Nationalc Istoricc Centra le, Fond Dircctia Gene rate a Politici , dosar nr. 17/1937. dosar nr. 237/1937, dosar nr. 264/1937, dosar nr. 2/ 1938, dosar nr. 3/1938, dosar nr. 4/ 1938, dosar nr. 11/ 1938, dosar nr. 15/1938, dosar nr. 16/1938, dosar nr. 252/1938, dosar nr. 278/ 1938, vol. I, dosar nr. 28011 938, dosar nr. 8/ 1939, dosar nr. 9/193 9, dosar nr. 252/1939, dosar nr. 253/ 1939, dosar nr. 254/ 1939, dosar nr. 6/1940, dosar nr. 18/ 1940, dosar nr. 1911940, dosar nr. 2 111 940, dosar nr. 2711940, dosar nr. 29 /19 40, dosar nr. 3411940, dosar nr. 3511940, dosar nr. 90/1940, dosar nr. 13711 940, dosar nr. 255/1940, dosar nr. 262/1940. 3. D ircctia Arhivclor Natio nalc Istoricc Centrale, Fond Inspcctoratu l Gen eral al Jandarmcrici, dosar nr. 49 /19 38, dosar nr. 5411939.
A.2. Edite 1. Calafctcanu, Ion, Romani fa Hitler, Bucuresti. Ed.Uni vcrs Encic1opedic, 1999, 292 p.
2. Dosar Haria Sima (1940·1946), ed. Dana Beldiman, Bucurcsti, Ed. Evcnimcntul Romanesc, 2000, 344 p.
3. Procesefe lui Corneliu ZeJea Codreanu, vol. II, cd . RaduDan Vlad, Bucuresti, Ed. Majada honda, 2000, 200 p. 223
4. F rasc a, Ottmar, Sta n, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii in arhiveie stniine (germane, maghiare. franceze) , Buc urcsti, Ed. Albatros, 2002, 480 p.
B. Jurnale $i mcmorli I . Boil a, Zaharia, Amiutiri si consideratiuni as upra mis ciirii tegionare , Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 2002, 160 p. 2. Carol al Il -lca, Rcgcle, al Romdnici , insemnari zi/nice. 1937-195 1, vol. III, 15 dcccmbr ie 1939-7 scptcmbric 1940 (caic tcle I l -IIA), Bucurcsti, Editura Scripta, 1998,4 14 p. 3. Chiorcan u, Nistor, Monninte vii, Iasi, Institutul European , 1992,382 p.
4. Dorian, Emil , Jurna t dill vremuri de prigoana, Bucurcsti, Ed . Hasefer, 1996, 368 p.
5. Dumitrcscu-Borsa, Ion, Cal troian intra mul"Os. Memorii legi onare, Bucurcsti, Ed. Lucma n, f.a., 464 p. 6. Giurcscu, Constantin 542 p.
c., Amintiri, Bucurcsti, Ed. All, 2000,
7.
Pusch , Rolf, Stelzer, Ge rhard , Diplomati germani la Bucuresti. 1937-19 44 , Bucuresti, Ed. All, 2001 , 3 12 p.
8.
Sani itcscu, Constantin, J urnal, Bucurcsti, Ed. Humanitas, 1993, 288 p.
9. Sima, Hari a, Sfiirsitul unei domnii sdngeroase (10 decembrie 1939 - 6 septembrie 1940). Lupta Miscarii Legionarc contra regimului Carol 11, f.l., Ed. Mctafora , 2004 , 422 p. 10. Stu rdza, Ilie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul M ihai/ la Legitmea Striiinii, Bucu resti, Editura Vrcmca, 2002 , 160 p.
I I. Scicaru, Pamfil, ts toria partidelor National, '[ariutist si National-Tiiriinist, Bucurcsti, Ed.Victor Frunza, 2000, 466 p. 224
12. Valenas, Liv iu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. Miscarea Legionarii - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura Marincasa, 2000.
13. Zane, Gheorghe, Memorii. Ed. Expert, f.a., 344 p.
1939-1974,
Bucuresti,
C. Prcsa C.l. Ziare 1. Curentu!, an XI, deccmbric 1938 .
2. Cuvdntul, an XV, februaric 1938; martie 1938; aprilic 1938; an XV II, octombric 1940.
3. Libertatea, Madrid , an IV, mai-iunie 1954.
4. Universul, an LV, noicmbrie 1938; deccmbr ie 1938; ianuaric 1939; an LV I, fcbruarie 1939; an LV II, scptcmb ric 1940.
C.2. Articole din periodice C.2. !. Historia, Bucuresti 1. "Capitanul II refuza pe Caro l al ll-lca", in Historia, an II, nr. 28, martic 2004, p. 13.
C.2.2. Lumea, Bucuresti 1. Moraru, Dinu, .Jstorie scrisa, istoric traita. Convorbiri eu dl. Alexandru Scrafim", 2001 , (mai 2003).
C.2.3. Permanente, Bucuresti 1. "Cum au fost ma rtirizati legionarii de la Ramnicu Sarat", in Permanente, an IV, nt. 9/2001 .
2. Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana . Tra nsportul-fantoma. Masacrcle din lagarul Vas1ui , 21 scptembric 1939", in Permanente, an IV, nr. 10/2001.
225
3. Pu scnriu , Ion, " Un cpisod d in istoria Miscarii Lcg ionarc: 3~ 6 scptcm bric 1940 la Brasov", in Pennanente, an IV, nr .9/200 1. 4. Se rafim, Alexandru, "in umbra Capitanului (3)", in Permanente, an IV , nr. 21200 1. 5. Scrafim, Alexa ndru , "in umbra Capi tanul ui (4) ", in Permanerue, an IV, nr. 312001. 6. T otu, Vera , "implinirea destinului ", in Pennanente, an IV, nr. 5/200 1.
C.2 A. Tara $; Evilul.l\tadri d. Spania I . .Atcmatul contra rcctorului Univcrsitatii din Cluj, Stefllncscu-Goanga, in noicmbric 1938. Adevaratele motive ale atcntatului. Cuva ntu l de apa rarc rostit de Ion Pop, in scd inta secreta, in fata Trib una lului Militar din Cluj", in Tara st £Xi/ul, an XV II, nr. 11 - 12, scptcmbric-octombric 1981, p. 7- 12. 2. " Note bib liografice. Octavian Rosu'', in Tara si £Xi/ul, an XV III, nr. 3-4, ianuarie-februarie 1982, p. 18 ~20. 3. .jjn document al timpului ~ i un raspuns dctractorilor Miscarii . Scrisoarea cehipci care a pedepsit pe Armand Calincscu adresata legionarilor", in Tara # £Xi/ul, an XVII, nr. 9-10, iulic-august 1981, p. 1-5.
4. Sima, Haria, .Dcspre injurii si semnificatia lor" , in Tara $i ExUltl, an XI, ianuarie-fcbruarie 1975, p. I ~12 . 5. Sim a, Haria, .Docurrcntare. Cine falsified istoria?", in Tara si Exilul, an II , nr. 5, I martic 1966, p. 20~28 .
6. Sima, Haria, .Documentarc . S-a stins ~i Nicolae Petrescu. Circulara", in Tara $i Extlul, an V, IU. 5 ~6, martie-apri lie 1969, p. 22-31.
7. Sima, Ha ria, .Fcmcilc in prigoana", in Tara si Exilu/, an 226
IX, nr. 3-4, ianuarie-fcbruarie 1973, p. 1-5.
8. Sima, Haria, .Jnterviu acordat cotidianului «II secolo d'Italia», o rganul Miscarii Sociale ltalicnc, 21 octombric 1969 , in Tara si Exitul, an VI, nr. 1-2, no iembrie-decembric 1969, p. 3-6. 9.
Sima, Horia, .Jntcrviu acarda t rcvistci franceze nationalistc «Ri varo l», din 12 si 19 august 1965", in Tara si Ex i/ul, an II, nr. 6, 1 aprilic 1966, p. 1-28.
10. Sima, Haria, " La un an de la moartca lui Hie Gameata", in Tara si Exi/ul, an VIII, nr. 7-8, mai-iunie 1972, p. 1-36. I I . Sima, Haria, " Mari cxistente legionare. Corneliu Geo rgescu", in Tara si Exilul, an I, or. I I. I septembrie 1965, p. 17-36 . 12. Sima, Horia, "Mari existcntc legionare. Parintcle Ion Mota", in Tara # Exilul, an IV, august-scptcmbrie 1968, P. 8-24 . 13. Sima, Haria , .jqe-a parasit si Traian Borobaru", in Tara si Exilul, an VII, or. 11 -12, septembrie-octambrie 1971, p. 1-7.
D. Dict ien are $i enciclopedii I.
**. The Columbia Encyclopedia, 2003, (1 iunie 2004 ).
2.
Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church , vol. II, Edinburgh , T.&T . Clark, 1926, 724 p.
3. Haudcgand, Ne lly, coord ., Lefebure, Pierre, coord., Dictionnaire des questions pofitiques. 60 enjeux de la France contemporaine, Paris, Les Edition s de l'Ateli er/Editions Ouvriercs, 256 p. 4.
Mi ller, Da vid, coord., Enciclopedia Blackwell a g dndirii pofitice, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000, 800 p.
227
E. Lucrart generate ~ i speciale 1.
·**Doelrinele politice in Romania seeolului xr. vol. I, Bucuresti, Institutul de Teorie Soci a la, 200 1, 546 p.
2.
· **Ideea eare ucide. Dimensi unile ideologi ei leglonare, Bucurcsti, Ed. Noua Altcmativa. 1994, 384 p.
3.
***Legiullca ill texte originate si imagini, cd. Lucian Borleanu , Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., 288 p.
4.
u*Pe marginea prapiistiel. 21-23 ianu arie 1941, vol. I, Bucu rcsti, Mon itoru l Ofi cial si Imprimcria Statului, 1942, 270 p.
5.
Dobrincscu, Va leriu -Florin, Constantin . Ion, Basarabia in anii celui de-al Doilea Riizboi MOl/dial, Iasi, Institutul European. 1995.376 p.
6.
Fatu, M ihai, Spa latclu , Ion, Garda de Fier. Organizatie teroristii de tipfascist, Bucuresti, Ed. Politica, 1971, 430 p.
7.
Hein en , Armin, Legiunea .. Arhanghelul Mihail ". Mlscare socialii # organizatie potiticii. 0 contributie fa p roblema fas cismului interna tional, Bucuresti , Ed . Humanitas, 1999, 552 p.
8.
Ma lapartc, Curzio, Tehnica laviturii de stat, Bucuresti, Ed. Nemira, 1996, 176 p .
9.
Milcoveanu, dr., Scrban, Corneliu Z. Codreanu altce va dedit Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Ed. Crater, 1996.
10. Pal aghita, Stefan, Garda de Fier sp re retnvierea Romdniei, Bucuresti, Ed. Roza Vanturilor, 1993,366 p. II . Papanacc, Constantin, Cazu/ Horia Sima # Miscarea Legionarii [ultima discutie avutii cu fo stul Comandant} , f.l., Ed. Elisavaros, 1998. 12. Pctc ulescu, Constanti n, Miscarea Legionarii. Mit si
228
realitate, Bucurcsti, Ed. Noua Altcmativa, 1997, 320 p.
13. Rosca , Nicolae, Ce este Friitia de Cruce. Origin iOrganizare-Do ctrinii, 2004 , (30 ianuarie 2004). 14. Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, Istoria romdnilor ill se colul XX (19/8-1 948) , Bucuresti , Ed. Paideia, 1999,486 p. 15. Veiga , Francisco, Istorla Giirzii de Fier (1919-1941). Mistica ultranationalismului, Bucurcst i, Ed. Humanitas, 1995, 384 p. 16. Zam fircsc u, Dragos, l.egiunea Arhanghelul Mih ai/. De /0 mit la realitate. Bucurcsti, Ed . Enciclopedica, 1997,456 p. 17. Zclca -Cod rcanu. Corncliu, .Apelul Capitanului", 2004, (30 ian. 2004 ). 18. Zclea-Cod rcanu, Corne liu, "Ci rculara or . 126", 2004, (30 ian. 2004). 19. Zclca-Codrcanu, Corneliu, Ciirticica sefu hn de cuib, Bueurcsti, f.e., 2000. 20. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru Legionari, vol. I, Bucurcsti, Ed. Scara, 1999.
229
-~·m · '''l ~ LiI "
,0 , .' 0: I
J
Ane xa nr. 1 " Libe rtatea", Madrid, an IV, nr. 33·34, mai-iunie 1954, p. 3.
I
:
Anexa nr.2
... •••• ".
. '
\,
I)
Anexa nr. 3
Anexa nr.4
C upr ins lntrod ucerc I . Criza intcma 1.1. Dictatura carhsta 1.2. Arcstarea .J idcrilo r istorici" 1.3. Mo artea lui Corneliu Cod reanu 2. No ua elita 2. 1 Comanda mentcle de prigoana" 2.2. .Dcclaratii de supu nere" 2.3. Lovitura de stat esuata 2.4. Primu l "exil" in Gennania 3. Clandestinitate 3.1 . Fara lideri intemi 3.2. Lcgionarii arcstati 3.3. "Comandamentul" de la Berlin 3.4. Asasinarca lui Armand Calincscu 3.5. Refacerea orga nizat iilor loca le 4. Mis carc a lcgionarala guvemare 4. 1. Dcstinderea 4. 2. Lupta interne pentru puterc 4.3. Optiuni politicc in vara anului 1940 4.4. StatuI natio na l-legionar Concluzii Abrevieri Bibliografie Ancxe
5 15 15 38 55 65 67 105 IO9 116 120 121 129 132 137 149 163 164 172 190 205 2 16 221 223 23 1
Editura VREMEA Adrc sa postala : Str. Constantin Daniel, nr. 14 010631, sector I, Bucurcsti Rcdactia: Piata Nati unilor Unite, nr. 3·5, 040012, sector 4, Bucurcsti telefon 335.81 .31 fax 3 11.02.19 e-mail offiee @cd ituravremea.ro www.edituravre mea.ro
Tipog rafia
s.c. PRINT MUlTICOl OR S.R.L SIr. Bucium nr . 34, Cod 700265, IASI Tel. 0232·2 11225 f 236388 Fax: 0232-2 11252
Hano n Tio esre absclve nt a l Fato1fiilii de !storit a Un h-enitilii d in Bucuresu, premoua 2004. A urmal eersurne .\Inlerului Roman ia in _{~C'oJuJ -'X, 1a areeati Iacultate (2004-2006). Din ianu arie 2005 este red acto r la Dcpa rt a men tul de Isre r te rt>renli a l cotidi an ului JurnaJuJ Silri ona/.
La 30 dccernbric 1937, in Monitorul Oficial au fost publicat c rczultatele oficiale ale alegcrilor ee sc dcsfasurasera eu zeec zilc inainte. Pentru prima data in istoria statu lui roman modem, niei un partid nu ati nsese ..pragul" de 40% d in voturi, eare-i pennitea fonnarea guvemului. iar rege le Carol al Il -lca dcvcnea .maestru de ceremonii" pe scena politica a tarii. Serut inul nu a reflectat doar .Jalimemul'' partidelor democratice, ci ~ i asc ensiunea gruparilor extremiste (Partidu l Totul pentru Tara objinuse 15,58%, iar Partidul National-Crestin 9,15 %). in timp ee elitele democratice sc tc mea u ca Roman ia va unna excmplu l italiano-german prin vcnirca Miscarii legionare la putcre in unna unu i no u se ruti n, Ca rol al Il-le a a profitat de .precipuarca'' vicj ii pu blicc si a instaura t un regim autorita r, la 10 februaric 1938. in aceas ta perioada, princ ipa lii ..Iideri trad itionali" ai organizatiei a u fost ucisi in inch isori prin asas inat (Corne liu Codreanu), sau ca u~arc a unor represalii (in unna ate ntat ulu i asupra prim-ministrului Annand Calinescuj.Acest volum analizcaza transfcrmarile interne petrecute in Miscarea legionara dupa insta urarea regimului personal al regelui Ca rol al II-lea. ISBN 9711-973-645 ·2H ·6
)ij~~~\~II~m\~ !
