MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail:
[email protected] Web: http://www.pharmaovidius.ro http://www.pharmaovidius.ro CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare Inregistrare 398 /14.01.2011
TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA BIOLOGIE CELULAR Ă ŞI MOLECULAR Ă SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ
Specializarea FARMACIE, Anul I
Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU
Şef Disciplină BIOLOGIE CELULAR Ă
ŞI MOLECULAR Ă
Şef lucrări dr. VERGINICA SCHRODER
2010-2011
Tematică I: BIOLOGIA CELULAR Ă ŞI MOLECULAR Ă CA ŞTIINŢĂ. CELULA-NOŢIUNI GENERALE, ETAPE ETAPE IMPORTANTE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA SISTEMULUI CELULAR, COMPARAŢII ÎNTRE TIPURILE DE CELULE EUCARIOTE ŞI PROCARIOTE.
Complement simplu
1
Biologia celular ă şi molecular ă studiază: A. Diversitatea şi unitatea proceselor moleculare de la nivel celular B. Organisme formate dintr-o singur ă celulă C. Evoluţia celulei la procariote D. Tipuri de ţesuturi dintr-un organism E. Modul de transmitere transmitere al caracterelor caracterelor morfologice
2
Existenţa organismelor acelulare şi celulare este condi ţionată de: A. Existenţa organitelor celulare constitutive B. Reacţii biochimice de la nivelul membranei C. Prezenţa unui program genetic alcătuit dintr-un număr variabil de unităţi ereditare numite gene D. Semnalele intercelulare E. Nu se poate poate lua în calcul calcul condiţionarea existenţială de cea structurală 3
Membrana nuclear ă este prezent ă la: A. Viroizi B. Bacterii anaerobe C. Virusuri D. Archebacterii E. Eucariote
4
În lumea vie există un număr de aminoacizi ce confer ă unitatea structurală la nivel molecular A. 20 aminoacizi B. 80 aminoacizi C. 40 aminoacizi D. 12 aminoacizi E. număr variabil de aminoacizi
5
Care este personalitatea, de origine română, care au adus contribu ţii remarcabile în dezvoltarea biologie celulare? A. Schleiden B. Schwann C. Camillo Golgi D. G. E. Palade 1
Tematică I: BIOLOGIA CELULAR Ă ŞI MOLECULAR Ă CA ŞTIINŢĂ. CELULA-NOŢIUNI GENERALE, ETAPE ETAPE IMPORTANTE IMPORTANTE ÎN EVOLUŢIA SISTEMULUI CELULAR, COMPARAŢII ÎNTRE TIPURILE DE CELULE EUCARIOTE ŞI PROCARIOTE.
Complement simplu
1
Biologia celular ă şi molecular ă studiază: A. Diversitatea şi unitatea proceselor moleculare de la nivel celular B. Organisme formate dintr-o singur ă celulă C. Evoluţia celulei la procariote D. Tipuri de ţesuturi dintr-un organism E. Modul de transmitere transmitere al caracterelor caracterelor morfologice
2
Existenţa organismelor acelulare şi celulare este condi ţionată de: A. Existenţa organitelor celulare constitutive B. Reacţii biochimice de la nivelul membranei C. Prezenţa unui program genetic alcătuit dintr-un număr variabil de unităţi ereditare numite gene D. Semnalele intercelulare E. Nu se poate poate lua în calcul calcul condiţionarea existenţială de cea structurală 3
Membrana nuclear ă este prezent ă la: A. Viroizi B. Bacterii anaerobe C. Virusuri D. Archebacterii E. Eucariote
4
În lumea vie există un număr de aminoacizi ce confer ă unitatea structurală la nivel molecular A. 20 aminoacizi B. 80 aminoacizi C. 40 aminoacizi D. 12 aminoacizi E. număr variabil de aminoacizi
5
Care este personalitatea, de origine română, care au adus contribu ţii remarcabile în dezvoltarea biologie celulare? A. Schleiden B. Schwann C. Camillo Golgi D. G. E. Palade 1
E. Richard Altmann 6
Celula este o structur ă definită de următoarele particularităţi: A. Are dimensiuni mari ce ce permit asamblarea tuturor tuturor organitelor celulare B. Posedă capacitatea de autoreproducere C. Este formată din organite şi mediu apos D. Are activitate func ţională unică E. Are material genetic funcţional doar în momentul diviziunii meiotice
7
Care a fost etapa importantă din evoluţia lumii vii care a permis un salt evolutiv remarcabil: A. Apariţia fungilor B. Apariţia macromoleculelor cu radicali liberi C. Apariţia ARN (acidul ribonucleic) ri bonucleic) D. Simbioza dintre cianobacterii şi eucariote E. Lipsa condi ţiilor constante de mediu
8
Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu caracterizează celula animal ă: A. Glicoliza B. Metabolismul oxidativ C. Fotosinteza D. Glicogenoliza E. Glicoliza şi metabolismul oxidativ
9
Endosimbioza este un proces foarte important din evoluţia celulelor eucariote şi reprezintă legătura morfo-funcţională dintre: A. Două celule eucariote B. O celul ă procariotă şi una eucariotă C. Două celule procariote D. O formă celular ă şi una anorganică E. O celulă moartă inclusă de o celul ă vie
10
Prin endosimbioză s-au format structuri celulare precum: A. Aparatul Golgi B. Lizozomi C. Mitocondria D. Centrioli E. Endozomi
2
11
Prin endosimbioză s-au format organite celulare noi pentru celula eucariot ă, fapt confirmat de: A. Poziţia organitelor în citoplasma eucariotelor B. Prezenţa unui material genetic (ADN) propriu C. Numărul organitelor în celul ă D. Geneza organitelor E. Liza organitelor
12
Acizii graşi se depoziteaz ă în citoplasmă sub formă de: A. glucagon B. insulină C. trigliceride D. glicerol E. ac. lactic
13
Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din: A. două lanţuri hidrocarbonate B. polizaharide C. 2 alcooli D. etanol E. glicerol
14
Caracterul hidrofob al acizilor graşi este dat de: A. Legături C-C B. Legăturile C-S C. Legăturile C-COOHD. Legăturile nepolare C-H E. Grupările amino Acizii graşi sunt :
15
A. dicarboxilici B. policarboxilici C. monocarboxilici D. poliaminati E. monohidroxilici 16
Acizii graşi pot fi saturaţi sau nesaturaţi funcţie de: A. legăturile simple C-H B. legăturile simple C-C C. legăturile duble C-C D. legaturile duble C-O E. nici una din variante
17
Ionii anorganici reprezintă: A. 2% din masa celular ă B. 1% din masa celular ă C. 10% din masa celular ă D. 60-80% din masa celular ă 3
E. 0,1% din masa celular ă 18
Apa se află în celulă ca şi apă legată chimic în celul ă în procent de: A. 10% B. 5% C. 18% D. 20% E. 90%
19. Depozitarea glucozei în celula animală se face sub formă de: A. amidon B. trigliceride C. prostaglandine D. glicerol E. glicogen 20
Acizii graşi formează combinaţii care sunt reunite de o moleculă de: A. glicogen B. glucoză C. glicerol D. glucagon E. proteoglican
21
Structura ter ţiar ă a proteinelor este indus ă de plierea lan ţului polipeptidic ca rezultat al: A. intercţiunilor dintre grupările carboxil-amino B. interacţiunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor C. interacţiunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se află în diferite regiuni ale secven ţei primare D. nu există structur ă ter ţiar ă la proteine E. nu există interacţii între lanţuri
22
Hemoglobina este o proteină cu rol în transportul t ransportul gazelor având structur ă: A. primar ă B. secundar ă tip alfa helix C. secundar ă tip beta D. cuaternar ă E. dublu helix
23. Urmatoarele afirmaţii cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepţia: A. intervin în menţinerea presiunii osmotice B. menţin echilibrul acido-bazic C. influenţeaza diviziunea celular ă D. constituie 90% din masa celular ă E. influenţează permeabilitatea periferiei celulare
4
24. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? A. atomii de carbon pot realiza patru leg ături covalente cu alţi atomi B. carbonul şi hidrogenul formează compuşi instabili (hidrocarburi) C. carbonul şi azotul formează prin legare amine si amide D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului între atomii de carbon E. hidrocarburile sunt substanţe nepolare insolubile în apă 25. Compuşii organici sunt reprezenta ţi de următoarele substanţe cu excepţia: A. acizi nucleici B. lipide C. anionul bicarbonic D. glucide E. proteine 26. Lipidele au următoarele roluri cu excepţia: A. rol de depozitare a energiei B. rol de semnalizare celular ă C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare D. reprezinta suportul molecular al transportului activ E. acizii graşi au rol în sintetizarea prostaglandinelor 27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de: A. Conţine adenina, guanina, citozina, uracil B. Bazele azotate se leag ă la riboza pentru a forma nucleozidele C. Este o moleculă dublu elicoidală fiind alcatuită din două lanţuri polinucleotidice antiparalele D. Polimerizarea nucleotideor se face în direc ţia 3-5 E. AND-ul mesager are rol de transport al informa ţiilor 28. Aspargina este un aminoacid: A. hidrofil B. special C. cu grupare R ionizata D. polar neutru cu radicali –OH E. cu grupare R cu inel benzenic 29. Structura secundar ă a proteinelor A.este indusă de plierea lan ţului polipeptidic B. este dată de secvenţa de aminoacizi din lan ţul polipeptidic C. este determinată de dispoziţia aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice
5
Complement multiplu 1
Biologia celular ă ca disciplină A. Ofer ă posibilitatea de a în ţelege diversitatea şi unitatea procelor moleculare ce se desf ăşoar ă în celula vie, cât şi modul în care sunt condi ţionate aceste procese de structura şi infrastructura organitelor B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internaţional, din ultimele 3- 4 decenii C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viaţa. D. Este o stiintă care are numeroase aplicaţii practice medicale, biologice, etc. E. Nu e o stiinţă de bază 2
Formele cele mai simple de tip acelular sunt: A. virusurile B. organite celulare C. procariote D. viroizi E. eucariote
3
Procariotele sunt forme de tipul: A. Archebacteria şi virusurile B. Eubacteria şi viroizii C. Archebacteria şi eubacteria D. Archebacteria şi viroizii E. Bacterii şi cianobacterii
4
Celulele sunt alcătuite dintr-un număr limitat de elemente chimice din care: A. C,N,H,O,P,S în procent de 99% B. C,N,H,O,P,S în procent de 80% C. Apa reprezintă 70% D. Apa reprezintă 20% E. C,H,O reprezintă 50%
5
Glucidele din celule sunt reprezentate de: A. Monozaharide B. Oligozaharide C. Apa D. Polizaharide E. Trigliceride
6
Care sunt rolurile proteinelor celulare: A. Participă la organizarea şi desf ăşurarea proceselor complexe din celul ă B. Participă la transportul gazelor C. Participă la diviziunile celulare, diferenţiere şi specializare 6
D. Asigur ă transmiterea informaţiei genetice E. Au rol în sinteza fosfolipidelor 7
Celula procariotă se caracterizeaz ă prin: A. Prezenţa organitelor celulare specializate B. Perete celular în general prezent C. Diviziune amitotică D. Nucleul tipic E. Un singur cromozom
8
Celula procariotă se deosebe şte de cea eucariot ă prin: A. Capacitatea de diferenţiere celular ă B. Organizarea organitelor celulare C. Caracteristicile nucleului şi ale materialului genetic conţinut D. Numărul mitocondriilor E. Tipul înmulţirii
9
Marcaţi care sunt etapele importante din evolu ţia lumii animale: A. Apariţia polizaharidelor B. Apariţia acizilor nucleici C. Diferenţierea membranei D. Folosirea radiaţiei solare E. Generarea şi utilizarea controlată a energie metabolice.
10
Celula eucariotă este definită de următoarele aspecte morfologice: A. Prezenţa membranei celulare B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membrană nuclear ă C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular D. Prezenţa endocitozei şi a vacuolelor digestive E. Diviziunea directă (amitoza)
11. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu exceptia A. viroizii sunt forme acelulare B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld – Jacob E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND 12. Plasmidele A. sunt forme celulare de viata B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda D. au fost descoperite in 1952 la virusuri E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational 7
13. Alegeti afirmaţiile corecte A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara C. celula procariota nu poseda organite celulare D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular 14. Celula eucariota are următoarele caracteristici A. nu posed ă membrana nuclear ă B. are un număr de cromozomi constant pentru o specie dat ă C. posedă organite celulare D. zigotul se formează prin recombinare genetic ă E. nu are capacitatea de diferentiere celular ă 15
Moleculele de apă din celule sunt importante pentru că: A. La acest nivel au loc interac ţiunile chimice B. Moleculele polare sunt uşor solubile în acest mediu C. Apăr ă structurile celulare de efectul reac ţiilor exotermice D. Nu formează învelişurile de hidratare a ionilor E. Nu interacţionează cu ionii pozitivi şi negativi
16
Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare A. activitatea enzimatică B. excitabilitatea celulei C. diviziunea celular ă D impiedică crearea presiunii osmotice E. producerea de energie la nivel celular
17
Compuşii organici care intr ă în structura celulei sunt de tipul: A. glucide B. lipide C. proteine D. acizi nucleici E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg
18
Zaharidele la nivel celular au rol important în: A. semnalizarea celular ă B. sursa de energie C. markeri pentru proteinele transportate D. suportul pentru proteine şi lipide E. nu au rol important şi bine stabilit
8
19
Acizi graşi din biomembrane formează combinaţii de tipul: A. fosfolipide B. fosfogliceride C. amide D. trigliceride E. polinucleotide
20
Acizii nucleici sunt polimeri formaţi din: A. baze azotate + monozaharide forforilate B. nucleotide C. baze purinice şi pirimidinice + dezoxiriboză D. nucleozide +riboz ă+fosfat E. lipide + baze azotate
21
Acizii nucleici au câteva particularităţi care le confer ă capacitatea de a forma matriţă: A. lanţurile polinucleotidice sunt antiparalele B. bazele complementare sunt unite prin leg ăturile de hidrogen C. polimerizarea are loc în direc ţia 5 (fosfat)-3(hidroxil) D. numărul grupărilor fosfat E. numărul proteinelor legate de lanturile nucleotidice
22
Bazele azotate complementare pot forma următoarele combinaţii: A. A-C B. C-C C. A-T D. G-C E. T- T Proteinele intervin în o serie de procese esenţiale pentru funcţionarea unei celule: A. participă la diviziunea, diferenţierea şi specializarea celular ă B. asigur ă transmiterea informaţiei genetice ARN-ARNm-ARNr-ARNt C. nu participă la transportul gazelor în celule D. îndeplinesc funcţii de rezistenţă şi susţinere E. nu au rol de semnalizare
23
24
Proteinele au următoarele nivele de organizare: A. aleatorie B. primar ă C. secundar ă D. ter ţiar ă E. cuaternar ă
25
Nivelele de organizare ale proteinelor sunt: A. structura primar ă si secundar ă B. aleatorii funcţie de pH intracelular C. dublu helix D. structur ă ter ţiar ă si cuaternar ă 9
E. nu prezintă diferite nivele de organizare 26
Informaţiile adevărate despre structura primar ă a proteinelor sunt: A. structura e dat ă de succesiunea aminoacizilor în lan ţurile polipeptidice B. legăturile S-S C. legăturile dintre R-R D. legăturile COOH- - NH3+ E. stă la baza celorlalte nivele de organizare a lanţurile polipeptidice
27
Legăturile de tip alfa- helix sunt caracteristice: A. acizilor nucleici B. proteinelor comune C. proteinelor cu structur ă secundar ă D. acizilor nucleici denatura ţi E. hemoglobinei
28. Apa are următoarele proprietaţi cu excepţia A. apa are un echilibru între protoni şi electroni B. apa este o molecul ă polar ă C. moleculele nepolare sunt solubile în mediul apos D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor E. apa se afla in proportie de 70% ca şi apă legată chimic de alte molecule 29. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia A. ionii anorganici intervin în menţinerea presiunii osmotice şi echilibrului acido-bazic B. carbonul are capacitatea de a forma leg ături necovalente cu al ţi atomi de carbon C. amidele în combinaţie cu un acid carboxilic formează aminele D. atomii de carbon pot realiza patru leg ături covalente cu alţi atomi E. azotul se poate intercala între atomii de carbon care formeaz ă molecule ciclice rezultând purinele şi pirimidinele 30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza 31. Acizii graşi sunt molecule organice care: A. au catena liniara fara ramificatii B. sunt policarboxilici C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de carbon 10
D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor E. au numar impar de atomi de carbon 32. Acidul dezoxiribonucleic A. este o molecul ă dublu elicoidal ă B. conţine 2 purine şi 2 pirimidine C. conţine adenina, guanina, citozina, uracil D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza E. polimerizarea se face în direc ţia 5-3 33. Proteinele A. se formează prin polimerizarea acizilor graşi B. participa la diviziune, diferenţiere şi specializare celular ă C. participă la sinteza prostaglandinelor D. sunt constituienţi de bază ai anticorpilor E. asigur ă transmiterea informaţiei genetice 34. Următoarele afirmaţii legate de structura proteinelor sunt adevărate cu excep ţia A. structura ter ţiara este dată de secven ţa de aminoacizi din lan ţul polipeptidic B. structura secundar ă poate fi α helix şi pachete β C. structura secundar ă este indusă de plierea lan ţului polipeptidic D. structura cuaternar ă se refer ă la modul cum se unesc subunit ăţile proteice E. por ţiunile interne ale proteinelor pliate sunt alc ătuite din aminoacizi hidrofobi aranjaţi în α helix sau pachete β
Tematică II: Structura membranei celulare şi particularităţile transportului transmembranar Complement simplu 1.
Membrana celular ă este o structur ă care: A. delimitează şi menţine diferenţele dintre citoplasmă şi mediul extracelular B. separ ă celula de mediul extracelular, dar nu intervine în mecanismele intracelulare C. are rol doar în semnalizare D. se dezintegreaz ă la stimuli mecanici E. menţine ph-ul intracelular
2.
Plasmalema este : A. monostratificată B. bistratificată C. multistratificată D. nu este o structur ă organizată E. organizată neuniform, funcţie de ţesut 11
3.
4.
Membrana celular ă este de tip: A. mozaic-solid B. mozaic-fluid C. mozaic-semifluid D. mozaic-mozaic E. supermozaic Lipidele membranare sunt dispuse în bistrat astfel: A. capetele hidrofile la exterior şi cozile hidrofobe la interior B. capetele hidrofile la interior C. nu contează ordinea D. aranjarea depinde de încărcarea ionică E. dispunerea lipidelor se face în func ţie de grupările duble ale acizilor graşi
5.
Raportul molecular dintre proteine şi lipidele membranare este : A. 1/1 B. 1/50 C. ½ D. nu exist ă un raport cunoscut E. difer ă foarte mult de la o membrana la alta
6.
Microdomeniile sau „ plutele lipidice” din structura membranei celulare sunt structuri care au următoarele caracteristici: A. prezintă importanţă structurală şi metabolică B. sunt structuri anormale C. sunt formate din resturi de lipide şi proteine D. execută miscări lente E. sunt structuri cu rol de protecţie mecanică
7.
Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificială după modelul biomembranei prezintă aplicabilitate practică în : A. inginerie genetică B. farmacologie C. biologia microorganismelor implicate în producerea infecţiilor la om D. biotehnologii E. biologie
8.
Fluiditatea membranei poate fi modulată de mai mul ţi factori A. fizico-chimici B. nu există modulare C. factorii sunt legati de num ărul mitocondriilor active D. genetici E. extracelulari
9.
Mişcările lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel: A. doar în planul membranei B. doar în jurul legăturilor C-C C. intramolecular şi intermolecular 12
D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie E. nu au capacitatea de a se deplasa 10. Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare A. au rol structural B. blochează sistemul energetic C. blochează diviziunea celular ă D reglarea presiunii osmotice E. producerea de cataliz ă la nivel celular 11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea A. acizilor graşi B. aminoacizilor C. moleculelor polare D. moleculelor hidrofobe E. nucleozidelor 12. Proteinele sunt macromolecule implicate în: A. organizarea tuturor astructurilor celulare B. alcătuirea doar a unor structuri din membranele celulare C. doar dacă este cazul aminoacizii se modific ă în compuşi diferiţi structural şi funcţional D. au doar rol func ţional E. nu pot funcţiona f ăr ă lipide 13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături se realizează astfel: A două grupări carboxil B. o grupare carboxil şi o grupare hidroxil C. o grupare amino si una carboxil D. o grupare amino şi un radical liber E. două grupări amino 14. Varietatea proteinelor este dată de: A. varietatea grupărilor amino B. aranjarea aminoacizilor C. legăturile de hidrogen din lanţurile de aminoacizi D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon E. numărul radicalilor liberi 15. Conţinutul dintre proteine şi lipide, în membranele celulare este influenţat A. funcţiile metabolice ale unei membrane B. numărul canalelor ionice C. pH mediului intracelular D. activitatea enzimatică E. lipsa moleculelor semnal 16. Macromoleculele pot fi clasificate în unipas sau multipas funcţie de numărul trecerilor prin membrană. Aceste molecule apar ţin categoriilor: A. lipide 13
B. acizi graşi nesaturaţi C. molecule proteice D. complex polienzimatic E. complex polizaharidic 17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu următoarele particularităţi A. sunt distruse de lizozomi B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic C. se pot deplasa prin mi şcări de rotaţie şi translaţie în zonele unde sunt necesare D. sunt mult mai mobile decât lipidele. E. nu sunt intâlnite în structura membranelor 18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare ofer ă posibilitatea înţelegerii mai aprofundate asupra : A. legăturilor proteine-lipide B. nu este un model pentru organizarea altor structuri C. modului de organizare al biomembranelor D. organizarii membranelor musculare E. organizarii structurilor extracelulare 19. Care din proteinele membranei eritrocitare formează o reţea ? A. glicoforina B. banda 3 C. spectrina D. actina E. ankirina 20.
Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor HCO3- şi ClA. glicoforina B. Banda 3 C. Spectrina D. Actina E. ankirina
21. Citoscheletul asociat membranei este o reţea de endoproteine cu ochiuri şi noduri, solidar ă membranei, care e descris ă foarte bine la: A. fibroblaşti B. limfocite C. eritrocite D. celule epiteliale E. ţesut pavimentos 22. Citoscheletul asociat membranei este: A. o reţea instabilă de lipoproteine B. o reţea de endoproteine solidar ă membranei prin ataşarea la proteine 14
transmembranare C. o reţea de proteine extrinseci D. nu este un citoschelet E.o reţea de ankirina 23. Glicocalixul reprezintă: A. componenta proteică a membranelor B. componenta lipoproteică C. componenta glucidică D. matricea extracelular ă E. o componentă temporar ă a membranei plasmatice 24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul: A. încărcate electric B. molecule mici hidrofobe C. molecule mari D. contrar gradienţilor electrochimici E. ioni legaţi de proteine 25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de: A. lipidele structurale B. pipoproteinele din insulele membranare C. proteinele carrier D. ionii antagonişti E. receptori din glicocalix 26. Prin difuzie facilitată este transferată molecula de: A. adrenalină B. ATP C. glucoză D. glicogen E. calsequestrină 27. Proteinele carrier sunt: A. proteine transmembranare B. proteine migratoare C. implicate în hr ănirea celular ă D. macromolecule semnal E. structuri implicate în transportul ionilor 28. Difuzia facilitată este un transport : A. activ B. pasiv C. nu e caracteristic membranelor biologice D. întâlnit la celule renale E. necesită ATP-ază
15
29. Funcţiile membranei celulare sunt următoarele cu excep ţia A. protecţie mecanica B. adezivitate C. transportor D. semnalizare E. diapedeza 30. Lipidele membranare au urm ătoarele caracteristici cu excep ţia A. sunt substanţe organice relative solubile în apă B. sunt solubile în cei mai mul ţi solvenţi organici C. au caracter amfifil D. au tendinţa de asociere spontan ă E. au dispunere asimetric ă în bistrat 31. Următoarele afirmaţii legate de lipozomi sunt adevarate cu excep ţia A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 µm B. sunt bistraturi plane formate pe suprafaţa unui mic orificiu C. sunt considerate veritabile “capsule farmacologice” D. în veziculele lipozomale se pot încapsula diferite substan ţe cu efect terapeutic E. sunt captaţi prin endocitoza sau fuziune de c ătre celule 32. Lipidele membranare pot executa urm ătoarele tipuri de mişcări cu excepţia A. mişcari de rotatie B. miscari flip-flop C. miscari de translatie D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe E. miscari de difuzie rotationala 33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu excepţia: A. terapeutici B. fiziologici C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor D. patologici E. substante chimice toxiceliposolubile 34. Proteinele membranare periferice au urm ătoarele caracteristici cu excep ţia: A. reprezintă 25% din proteinele unei membrane B. sunt cufundate în bistratul lipidic C. sunt extractibile cu soluţii saline D. au caracter hidrofil E. sunt clasificate în ectoproteine şi endoproteine
16
35. Caracteristicile glicoforinei sunt urm ătoarele cu excep ţia: A. este o proteina transmembranar ă unipas tip 1 B. domeniul transmembranar este structurat în α-helix C. are masa molecular ă de aproximativ 100kD D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lan ţuri glucidice E. are 131 de aminoacizi 36.Glicocalixul are următoarele caracteristici cu excepţia: A. grosimea este în medie 20-50 nm B. confer ă membranei rezistenţa mecanică C. participă la sarcina negativa a suprafe ţei celulare D. în structura sa biochimică intr ă fosfogliceridele şi fosfosfingozidele E. grosimea lui este mai mare cu cât celulele sunt mai putin implicate în interac ţiuni cu alte celule 37. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. fenomenul de capacitare dureaz ă 5-6 ore la om B. capacitarea const ă în creşterea metabolismului şi motilităţii capului spermatozoidului C. capacitarea const ă în modificarea compozi ţiei stratului glicoproteic al ovocitului D. reacţia acrozomală este reprezentat ă de interacţiunea dintre spermatozoid şi ZP3 E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine 38. Menţionaţi r ăspunsul corect referitor la transportul prin membrana celular ă: A. Trasportul ionilor şi moleculelor mari este determinat de permeabilitatea membranei B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice C. Transportul pasiv se face în sensul gradientelor de concentra ţie D. Transportul activ poart ă denumirea de difuzie facilitată E. Toate r ăspunsurile sunt corecte 39. Alegeţi r ăspunsul fals referitor la proteinele de tip ‚carrier’: A. Işi modifică conformaţia ireversibil B. Sunt proteine transmembranare C. Schimbarea conformaţiei este în legatur ă cu contactul moleculei de transport D. Au mai multe situsuri de legare E. Mediază numai transportul pasiv 40. Transferul glucozei: A. Se face numai prin difuzie facilitat ă 17
B. Este de tip transport pasiv si activ C. Este mediat de K D. Este de tip activ când este preluata din spa ţiile extracelulare E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale şi intestinale 41. Referitor la canalele ionice putem afirma c ă: A. Permit un transport neselectiv B. Sunt deschise permanent C. Permit un transport rapid D. Sunt absente în celulele nervoase E. Sunt absente în celulele musculare 42. Următoarele afirmaţii referitoare la hidroliză ATP sunt adevarate,cu excep ţia: A. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva gradientului electrochimic B. O parte din energie este folosită pentru menţinerea gradientelor de concentraţie a unor ioni C. Energia furnizată de hidroliza ATP este folosit ă în transportul pasiv D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor
Complement multiplu 1
Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul: A. celuloza B. proteine C. glucide D. fosfolipide E. glicoproteine
2
Factorii chimici intrinseci care participă la modularea fluidităţii membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi gra şi nesaturaţi din structura fosfolipidelor şi glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici
3
Factorii chimici extrinseci care participă la modularea fluidităţii membranei 18
celulare sunt: A. Cantitatea de acizi gra şi nesaturaţi din structura fosfolipidelor şi glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici 4
Din structura plasmalemei fac parte: A. glicolipidele B. fosfolipidele C. glicoproteinele D. colesterolul E. amidonul
5
Membrana celular ă este astfel organizat ă încât, se poate vorbi de urm ătoarele caracteristici: A. dispunere bidimensional ă B. aranjare asimetrică C. dispunere eterogen ă D. nu există particularităţi definitorii E. aranjare spontană
6
Marcaţi afirmaţiile corecte legate de lipidele membranare: A. sunt molecule relativ insolubile în medii apoase B. prezintă tendinţa de asociere spontan ă C. au posibilităţi mari de mobilitate D. tendinţa de asociere se face cu un consum minim de energie E. afirmatiile de mai sus nu sunt corecte
7
În componenţa membranelor celulare lipidele sunt reprezentate de: A. fosfolipide 70-75% B. proteine 10% C. colesterol 20-25% D. glicolipide 1-10% E. alte molecule
8
Membrana celular ă este o structur ă cu proprietăţi specifice cristalelor lichide (proprietăţi mezomorfe) care sunt amplificate şi determinate de: A. manifestarea bidimensională a fluidităţii bistratului lipidic B. comportamentul independent la nivelul celor 2 feţe ale membranei, dar şi solidar C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii D. dispunerea simetrică a componentelor membranei celulare pe cele 2 feţe E. toate variantele anterioare
9
Fluiditatea bistratului lipidic este produsă de ansamblul mişcărilor de tipul: 19
A. mişcări intramoleculare B. mişcări intermoleculare C. miscări flip -flop D. ping-pong E. aleatorii 10
Fluiditatea plasmalemei este dată de: A. mişcările de vibraţie B. de rotaţie C. difuzie laterală şi translocaţie D. numai miscări de vibratie molecular ă E. flip-flop
11
Raportul procentual dintre proteine şi lipide de la nivel de membrana celular ă este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine. A. sunt exceptii în cazul membranelor mitocondriale şi în tecile de mielină B. există şi raportul 80% lipide: 20% proteine C. există şi raportul 20% lipide: 80% proteine D. raportul nu are importanta func ţională şi structurală E. se schimbă în timpul fluidităţii
12
Proteinele membranare au roluri foarte importante precum: A. stabilirea joncţiunilor dintre celule B. schimbarea informaţională dintre celule C. coordonarea activităţii acizilor graşi D. transport ionic şi macromolecule E. au rol foarte redus in celulă
13
Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. proteine mari B. glicoforină C. banda 3 D. spectrina E. galactoza
14
Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. spectrină B. banda 3 C. glicoforină D. miozină E. banda 4.1
15
Structura biochimică a glicocalixului este: A. glicolipidică B. glicoproteică C. numai lipidică 20
D. proteoglicani E. nucleotidică 16
Glicocalixul are rol: A. structural B. rezistenţă mecanică C. în joncţiuni celulare D. nu are o func ţie bine stabilită E. depinde de tipul oligozaharidului
17
Glicocalixul intervine în: A. semnalizare celular ă B. recunoaştere celular ă C. procese inflamatorii D. fertilizare E. în funcţionarea mitocondriei
18
P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol în: A. compatibilităţi de grup sanguin B. identificarea celulelor tumorale C. diapedeză D. ciclul celular E. procesele inflamatorii
19
Transportul membranar este clasificat după: A. modul de transfer B. implicarea sistemelor energetice C. dimensiunile elementelor transferate D. nu se poate face o clasificare E. după tipul proteinelor transportoare.
20
Canalele ionice sunt: A. porinele B. proteinele carrier C. aquaporinele D. structuri oligozaharidice E. molecule semnal
21
Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt: A. asigur ă transportul foarte rapid B. nu sunt deschise permanent C. depind de citoschelet D. au greutăţi moleculare variabile E. permit transportul selectiv
22
Canalele ionice sunt de mai multe tipuri: A. comandate de voltaj B. pasive C. active 21
D. comandate de un ligand E. nu sunt diferenţe între canale 23
Modificarea potenţialului de membrană permite deschiderea canalelor pentru: A. ionii de K + B. ionii de Ca2+ şi Na+ C. proteine G D. acetilcolina E. proteine translocator
24
Transmiterea impulsului nervos implică mai multe canale ionice deschise succesiv: A. canale de Na + şi K + B. canale de Ca 2+ dependente de voltaj C. canale ionice comandate de stimuli mecanici D. canale de Na+ dependente de liganzi E. canale de K + dependente de liganzi
25
Transportul mediat de carrier poate fi A. uniport B. simport C. antiport D. difuzie simplă E. cuplat
26.
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre citoplasma si mediul extracelular B. membrana celulara are functie de adezivitate C. plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar formeaza invelisul celular E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme
27. Lipidele membranare A. sunt substanţe organice relativ insolubile în ap ă B. asigur ă funcţia de barier ă a membranei C. au distribuţie simetrică în bistrat D. au capetele hidrofobe la exterior şi cozile hidrofile în interior E. participă la funcţia metabolică a membranei celulare 28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de A. glicolipide B. spectrina C. colesterol D. fosfolipide E. glicoforina 22
29. Liposomii A. sunt bistraturi plane formate pe suprafaţa unui mic orificiu B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm C. sunt toxici dacă sunt administraţi în organism D. interacţionează specific cu celulele fiind captaţi prin endocitoză sau fuziune E. pot fi consideraţi veritabile “capsule farmacologice” 30. Lipidele membranare pot executa urm ătoarele tipuri de mişcări A. Mişcări de flexie a cozilor hidrofile B. Mişcări flip-flop C. Mişcări de rotaţie D. Mişcări de difuzie rotaţională E. Mişcări de translaţie 31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt A. terapeutici B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor C. temperatura D. cantitatea de colesterol din structura bistratului E. hormoni 32. Glicoforina A. este proteina transmembranara unipas tip 1 B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si clorura D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei) 33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excep ţia: A. confer ă membranei rezistenţa mecanică B. în structura sa intra fosfogliceride şi fosfosfingozide C. grosimea este în medie 20-50 nm D. glicocalixul cel mai gros îl prezint ă celulele de la nivelul dermului E. participa la sarcina negativa a suprafe ţei celulare 34. Proteinele periferice A. sunt proteine ataşate de o parte şi de alta a bistratului lipidic B. reprezintă 75% din proteinele unei membrane C. au caracter hidrofil D. nu sunt extractibile cu solu ţii saline E. sunt împăr ţite în ectoproteine şi endoproteine 23
Tematică III: Organite celulare implicate în sinteza, sortarea şi transportul macromoleculelor. Organite implicate în digestia celular ă. Complement simplu
1.
Care sunt organitele celulare implicate în sinteza proteinelor A. mitocondria B. RER C. lizozomi D. peroxizomi E. endozomi
2
Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic? A. structuri izolate B. cisterne şi/sau tuburi anastomozate C. tuburi de 0,2 nm D. ramificaţii ale plasmalemei E. vezicule
3.
Organitul care formează cea mai abundent ă endomembrană din celulă este? A. vacuole digestive B. reticul endoplasmatic C. aparat Golgi D. ribozomi E. oxizomi
4.
Transportul post-translaţional este întâlnit la proteinele: A. sintetizate în citosol şi redirecţionate spre nucleu si alte organite B. produse de către ribozomi mitocondriali C. cu stabilitate mic ă D. cu număr par de aminoacizi E. legate de glucide
5.
Transportul co-translaţional se refer ă la modalitatea prin care proteinele A. sufer ă modificări de structur ă B. sunt inversate grupările de aminoacizi între 2 proteine C. sunt antrenate către RE pe măsur ă ce translaţia are loc D. se formează în jurul nucleului E. nu se refer ă la transportul proteinelor 24
6.
Transportul prin vezicule se realizează astfel: A. prin trecerea succesiv ă prin 2 membrane B. prin suprapunerea a două compartimente mărginite de membrane C. prin înmugurire D. prin încarcarea cu ap ă a veziculelor E. eliminarea lipidelor membranare
7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma următoarele cu excep ţia : A. Este structurat sub forma unor cisterne B. Este structurat sub forma unor tubuli C. Are ca rol furnizarea de energie D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei E. Initiaza procesele celulare ce se desfaşoara în celalalte organite 8. Care din funcţiile următoare sunt îndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER): A. Sinteza proteinelor destinate a funcţiona în aparatul Golgi B. Sinteza proteinelor destinate a funcţiona în mitocondrii C. Este asociat în special cu metabolismul lipidic D. Nu este asociat cu ribozomii E. Este asociat în special metabolismului energetic 9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma : A. Este implicat exclusiv în sinteza proteinelor B. Colesterolul este produs în REN C. In REN nu se pot sintetiza lipide D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai într-un sens la nivelul REN E. Toate r ăspunsurile sunt adevarate 10. Aparatul Golgi are următoarele funcţii cu excepţia: A. Glicozilarea proteinelor B. Sulfatarea glucidelor C. Sinteza proteinelor de novo D. Sortarea moleculelor E. Transportul moleculelor 11. Funcţiile aparatului Golgi sunt următoarele cu excep ţia: 25
A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin modificarea ceramidelor produse în RE); B. sortarea şi transportul moleculelor şi macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; C. sulfatarea unor glucide (atât din glicozaminoglicani, cât şi din unele glicoproteine); D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; E. este implicat în digestia celulara a macromoleculelor. 12. Care din urmatoarele afirma ţii descriu funcţii ale aparatului Golgi: A. biogeneza şi traficul intracelular al membranelor B. degradează organitele celulare îmbătrânite C. realizează reacţii complexe ale catabolismului D. este implicat in respira ţia celulei E. sortarea şi transportul moleculelor şi macromoleculelor la destina ţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; 13. Alegeţi afirmaţia incorecta despre glicolizarea proteinelor: A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unităţi dizaharidice repetitive. B. prima etapa a glicolizarii se realizează în reticulul endolasmatic C. proteinele destinate încorpor ării în lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei. Aceast ă etapă este importantă pentru sortarea enzimelor către destinaţiile intracelulare. D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, adic ă cele ce au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate în manoză si oligozaharidele complexe E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale difer ă de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; 14. Urmatoarele afirmaţii despre lizozomi sunt adevarate cu excepţia: A. sunt implicate în digestia macromoleculelor B. sunt vezicule membranare ce con ţin enzime hidrolitice C. degradeaza organitele celulare îmb ătrânite D. realizează reacţii complexe ale catabolismului E. diger ă particulele captate din exterior 15. Următoarele afirmaţii referitoare la căile digestiei intracelulare sunt adev ărate cu excepţia: A. endozomii fuzionează cu veziculele lizozomale formate în ap. Golgi rezultând compartimentul endolizozomal. B. autofagozomul fuzionează cu un lizozom (sau endolizozom) rezultând autofagolizozom. 26
C. încorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transformă în fagolizozomi D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale E. în compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat
Complement multiplu
1
RER este o structura implicată în: A. biosinteza proteinelor membranare B. sortarea şi transportul proteinelor C. nu au rol bine definit D. sinteza de glucide E. biosinteza proteinelor lizozomale
2
Proteinele sintetizate în RER sunt transportate : A. post –translaţional B. nu sunt transportate C. sunt proteine transportate prin difuzie laterală D. co-translaţional E. în sistemul LDL
3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara: A. Poate fi de 3 tipuri B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin membrane„ C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste ‚transport cu membrane’ D. Transportul activ este mediat de proteine ‚canal’ si ‚carrier’ E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata 4. Despre proteinele ‚carrier’ putem spune ca: A. B. C. D. E.
Isi modifica conformatia ireversibil Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata Sunt proteine transmembranare Sunt implicate exclusiv in transportul activ Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat
5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia: A. Permit transportul lent B. Permit transportul selectiv 27
C. Sunt deschise permanent D. Se numesc canale cu poarta E. Transporta mai mult 1ml ioni/secunde 6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca: A. B. C. D. E.
Energia furnizata este implicata in transportul pasiv ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie
7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta: A. B. C. D. E.
Spre exterior 3 ioni de Na Spre exterior 2 ioni de Na Spre interior 3 ioni de Na Spre interior 2 ioni de K Spre exterior 2 ioni de Na
8. Referitor la pompa de Ca² putem afirma ca: A. Mentine concentratia extracelulara a Ca² la un nivel foarte scazut B. In celula musculara este localizata la nivelul RE C. Transporta ioni de Ca² din citosol in RE D. Transporta cate 4 ioni de Ca² pentru fiecare mol de ATP hidrolizata E. Necesita prezenta Mg 9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele: A. B. C. D. E.
Cresc forta de contractie a miocardului Blocarea functionarii Na ,K -ATP aza Scade concentratia intracelulara de Na Sunt exportati mai multi ioni de Ca² Scade gradientul de Na
10. Ca forme de transport membranar identificam: A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor B. Transport activ sau difuzie facilitata C. Transport activ secundar de tip simport D. Transport activ secundar de tip antiport E. ‚traficul’ vezicular 28
11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele: A. Este structurat sub forma de cisterne B. Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi C. Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei E. Produce molecule esentiale organizarii celulare
12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara: A. B. C. D. E.
Sinteza de proteine membranre Transportul proteinelor spre aparatul Golgi Transportul proteinelor spre lizosomi Fosforilarea oxidativa Sinteza de glucide
13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de ribozomi: A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in nucleu C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in lizosomi E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in aparatul Golgi 14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia: A. B. C. D. E.
Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted
29
15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi: A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si vezicule asociate B. prezintă polaritate morfologică si biochimică, cu rol cheie în precesele de biogenez ă a membranelor, C. are rol în maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule atât către locurile celulare cărora le sunt destinate cât si în calea secretorie. D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de celula fiind in medie intre 5-8 E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexa-trans,ofata concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate suprapuse ,aflate intre fetele cis si trans 16. Funcţiile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. prelucrarea sfingolipidelor B. glicozilarea proteinelor C. producerea glicozaminoglicanilor D. sulfatarea unor glucide E. digestia celulara
17 . Funcţiile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. B. C. D. E.
sulfatarea unor glucide digestia celulara este implicat in respiratia celulei este implicat in maturarea proteinelor sortarea si transportul moleculelor
18 . Funcţiile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:
A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; D. este organitul la nivelul c ăruia se realizeaz ă reactii complexe ale catabolismului. E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior 19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi: A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; 30
B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; D. realizează reactii complexe ale catabolismului E. degradeaza organitele celulare imbatranite
20. Glicolizarea proteinelor : A. reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza B. prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic C. in Ap. Golgi se adaug ă noi molecule de polizaharide D. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale difer ă de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, 21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate: A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unităţi dizaharidice repetitive B. lanţurile glucidice sunt atât de flexibile înât nu se pot împacheta în structuri globulare compacte C. formează suportul mecanic al celulelor D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza E. permite difuzia rapidă a moleculelor hidrosolubile precum şi migrarea celulelor. 22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria: A. B. C. D. E.
sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice sunt implicate in digestia macromoleculelor degradeaza organitele celulare imbatranite este implicat in respiratia celulei formează suportul mecanic al celulelor
23 .Boala celulelor 1 este: A. B. C. D. E.
o boala genetica se numeste si boala incluziunilor celulare in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc, astfel că, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni. in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente în lizozomi, dar se reg ăsesc în sânge în forma lor activă F. îsi are originea în defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca hidrolazele să fie secretate în sânge şi nu încorporate în lizozomi.
31
24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate: A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul glicozaminoglicanilor. B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica si, in unele afectiuni, retardare mentala. C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt asociati cu deficienta mentala. D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile viscerale E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic si prezenta de GAG in urina
Tematică IV: Organite implicate în procesul de catabolism şi producere a energiei celulare. Mecanismele procesului respira ţiei celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni şi chemiosmoza. Complement simplu
1.
Energia necesar ă proceselor metabolice este ob ţinută din hidroliza unor compuşi de tipul: A. resturi ale lizozomilor B. ATP C. săruri anorganice D. amidon E. nu se ob ţine decât din sinteze de lipide
2
Organitele implicate în procesul de conversie a energiei sunt: A. aparat Golgi B. endozomi C. centrioli D. mitocondrii E. reticul endoplasmatic rugos
3.
Procesul de sinteză a energiei implică mecanisme de: A. glicogenogeneză B. glicoliză C carboxilare D. nu sunt cunoscute E. ionizare
4.
Mitocondriile sunt organite prezente: A. în jurul celulei 32
B. doar în celula vegetal ă C. în toate tipurile de celule vegetale şi animale D. în eritrocite adulte E. în interstiţial 5.
Mitocondriile sunt organite a căror poziţie în citoplasmă poate fi: A. fixă B. variabilă C. anastomozate în jurul plasmalemei D. migrează în funcţie de necesit ăţile membranei plasmatice E. dispuse circular
6.
Au număr mare de mitocondrii: A. celulele epiteliale B. hematiile C. hapatocitele D. spermatozoizii E. celule procariote
7.
Membrana internă a mitocondriei este o structur ă lipoproteică cu particularităţile: A. procentul de proteine 80% B. procentul de proteine este 20% C. are fosfolipide hidrofile specifice D. este identică cu membrana externă E. are acelaşi raport proteine/lipide ca şi plasmalema
8.
Membrana internă a mitocondriei are un compus caracteristic: A. fosfolipid hidrofil B. fosfolipid inactiv care confer ă anumite caracteristici funcţionale C. cardiolipină D. cristă E. nu este o structur ă diferită de membrana plasmatică
9.
Particulele F de la nivelul membranei interne: A. au rol în creşterea permeabilităţii membranei B. sunt depozite de lipide C. rol nefuncţional D. conţin complecşi enzimatici ai fosforilării oxidative şi ai lanţului respirator E. sunt structuri polizaharidice
10. În funcţie de tipul celulei, cristele mitocondriale î şi modifică: A. forma B. numărul C. numărul şi forma 33
D. nu se modific ă E. sunt structuri f ăr ă importanţă funcţională
11. Prezenţa ADN mitocondrial determină un grad de autonomie a mitocondriei: A. prin sinteza proprie de proteine B. autonomie totală C. autonomie informaţională D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale E. genele mitocondriale nu codific ă sinteza proteinelor proprii 12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin: A. 2 molecule de ATP B. 3 molecule de ATP C. 34 molecule de ATP D. 4 molecule de ATP E. Nici un raspuns corect 13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia: A. Hepatocit B. Leucocit C. Hematie adulta D. Macrofag E. Nefrocit 14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie: A. Ribozomii B. Aparatul Golgi C. RER D. Mitocondriile E. REN 15. Condriomitele apar: A. Sub forma de granule a şezate în monom B. Sub forma de filamente C. Filiforme D. Sub forma de bastonaş E. Toate raspunsurile sunt corecte 16. Compozitia chimica a mitocondriei include : A. 50% proteine structurale 34
B. 62% lipide C. 2% vitamine D. 5 % lipide E. 60-64 % proteine structurale 17. Alegeţi r ăspunsul corect: A. Respiraţia celular ă este reprezentată de reacţii ale catabolismului B. Acetil coenzima A este unul din produ şii terminali ai catabolismului C. Reacţiile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric E. Toate raspunsurile sunt adev ărate
18. Următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia: A. combustia alimentelor se face prin sute de reac ţii diferite, în schimb, eliberarea energiei se realizează doar în cadrul câtorva, B.energia eliberată este transformată într-o formă specială de energie chimic ă numita adenozintrifosfat (ATP), compus cu un înalt potenţial de transfer al grupării fosfat (bogat în energie). C. energia potenţiala a două legături fosfatice ale ATP este reprezentat ă prin potenţialul lor de hidroliză. D. legăturile bogate în energie,prin hidroliză,degaj ă mai mult de 8.000cal/mol E. legături sarace în energie- prin hidroliz ă degajă mai putin de 8.000cal/mol 19. Următoarele afirmaţii referitoare la acetil coenzima A sunt adevărate cu excepţia: A. se poate sintetiza din piruvat B.se sintetizează din acizi graşi C. formarea ei este o reac ţie puternic exergonică şi reversibilă D. se poate sintetiza din glucoza E. reacţia de sinteză a acetil coenzimei A din piruvat este catalizat ă de enzima piruvat dehidrogenaza. 20. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepţia: A. se numeşte ciclul citric B. se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici C. enzima succinat dehidrogenaza implicată în ciclul Krebs, face parte integrant ă dintr-un complex proteic apar ţinând matricei mitocondriale D. ciclul citric începe prin reac ţia dintre acetil Co-A, provenită din piruvat sau din acizii graşi şi un compus cu patru atomi de C (oxalacetatul), pentru a produce o moleculă cu 6 atomi de C (acidul citric), E. cea mai importantă contribuţie a ciclului Krebs este extrac ţia electronilor de înaltă energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil. ,
35
21. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Energia care se elibereaz ă prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau FADH2 de către O2 este suficientă pentru a sus ţine sinteza mai multor molecule de ATP B. Oxidarea NADH şi sinteza de ATP au loc într-o singur ă reacţie C. ATP- sintetaza este o protein ă membranar ă complexă care realizeaz ă sinteza ATP din ADP şi Pi (fosfat anorganic) D. ATP- sintetaza ajută la deplasarea protonilor prin membrana internă, în sensul gradientului de concentraţie, înapoi în matrice E. În ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrială internă în spatiul intermembranar, generându-se un gradient de concentraţie protonică.
22.Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate în transferul electronilor de la NADH +H+ la O2, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea conţinând 12 de lanţuri polipeptidice, C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH şi de a-i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) către complexul 2, D. Complexul b-c1, este format din 7 lanţuri polipeptidice, E. Complexul b-c1 funcţionează sub formă de polimer.
23 Care din afirmaţiile următoare nu sunt adevărate? A. În etapa finală a glicolizei fosfatul cu energie înalt ă al fosfoenolpiruvatului este transferat către ADP, rezultând piruvat şi ATP B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforil ării cu transferul de electroni şi protoni C. Fiecare dintre complexele enzimatice I-III pompeaz ă prin membrana internă a mitocondriei câte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferat ă D. Toate variantele anterioare E. Doar primele două 24 Care din informaţiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corectă ? A. B. C. D.
O enzimă implicată în sinteza ATP Este o enzimă implicată în hidroliza ATP Un canal pentru electroni Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP şi fosfat 36
E. Este un dispozitiv de cuplare reversibilă 25. Care din afirmaţiile legate de secvenţele aminoterminale ale proteinelor mitocondriale nu sunt adevărate? A. Por ţiuni de 15- 35 aa care asigur ă orientarea către mitocondrie a proteinelor specifice B. Sunt numite presecveţe C. Sunt numite prosecveţe D. Se îndepărtează după proteoliză E. Sunt recunoscute de receptori specifici
26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirma ţiile cu excepţia: A. B. C. D. E.
Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm Conţin enzime implicate în diferite reac ţii metabolice Sunt situaţi în jurul mitocondriilor În urma acţiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formeaz ă apa Peroxizomii sunt implicaţi în sinteza colesterolului
Complement multiplu
1
2
Eliberarea de energie este foarte importantă pentru: A. contracţia muscular ă B. transportul moleculelor împotriva gradientului de concentraţie C. micării cililor D. nici una din variantele amintite E. este folosită la nivel extracelular Care sunt parametri care sufer ă modificări la nivelul mitocondrial? A. forma B. numărul C. dimensiunile D. numărul cristelor E. nu sunt semnalate modificări
3
După forma lor mitocondriile se clasific ă: A. mitocondrie granular ă B. submitocondrie C. condrioconţi D. oxizoma E. multicondriom
4
După forma lor mitocondriile se clasific ă: 37
A. granulare B. criste C. oxizomi D. condriomite E. condrioconţi 5
Condrioconţii sunt forme care: A. sunt filamentare B. se găsesc în citoplasmă C. reprezintă forma de repaus a mitocondriei D. nu se pot reactiva E. se formează prin dezintegrarea mitocondriilor
6
Mitocondria este un organit structurat din: A. 1 membrană externă B. 2 membrane externe şi 1 internă C. 3 tipuri de membrane D. straturi doar lipidice E. 2 membrane şi prelungirile acestora
7
La nivelul membranei externe sunt prezente: A. enzime inactive B. enzime activate C. enzime tranzitorii D. structuri impermeabile E. canale ionice
8
Caracteristicile funcţionale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de: A. procentul colesterolului B. prezenţa enzimei marker MAO C. procent mic de proteine D. permeabilitate mică faţă de cea intern ă E. 60% molecule proteice
9
Membrana internă şi cristele sunt prevăzute cu subunit ăţi numite: A. oxizomi B. subunităţi citoplasmatice C. subunităţi de membrană D. particule elementare E. subunităţi X
10
Numărul cristelor mitocondriale sunt în leg ătur ă directă cu : A. activitatea specifică celulei B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca 2+ D. activitatea RER E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza
11
Matricea mitocondrială este spaţiul: 38
A. delimitat de membrana externă şi internă B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale C. dintre membrana internă şi criste D. denumit şi compartimentul intern E. se acumuleaz ă ionii de calciu 12. Glicoliza anaeroba este: A. B. C. D. E.
Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic Procesul care are loc in citoplasma Procesul care are loc la nivel mitocondrial Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP
13. Compozitia chimica a mitocondriei este: A. B. C. D. E.
60-64% proteine structurale 34% lipide 2-5% vitamine A si C 70% lipide 90% proteine structurale
14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt: A. B. C. D. E.
Forma granulara si cea mai activa Condriomite Condrioconti Condriiomite ,forma cea mai activa Condrioconti,forma de repaus
15. Pozitia mitocondriei in celula este: A. B. C. D. E.
Apicala la nivelul nefrocitului Bazala la nivelul enterocitului Bazala la nivelul nefrocitului Apicala la nivelul enterocitului In toata citoplasma in majoritatea celulelor
16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii A. B. C. D.
Au lungime de 2,2-7µm Au lungime de 0,5-1µm Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei Lipsesc in nefrocit 39
E. Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP
17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele: A. B. C. D. E.
Reprezinta centrul respirator al celulei Reprezinta principalul generator de energie pentru celula Intervine in lipogeneza Are rol in sinteza proteinelor Are rol in transportul lipidelor
18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca: A. B. C. D. E.
Are loc in citoplasma Are loc cu consum de oxigen Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic Se formeaza 2 molecule de ATP Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa
19. Alegeti raspunsurile corecte: A. B. C. D. E.
Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit
20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele: A. B. C. D. E.
Are loc la nivelul mitocondriilor Se face cu consum de oxigen In urma ei se obtin 34 molecule de ATP Are loc in citoplasma Se face cu consum de dioxid de carbon
21. Urmatoarele tipuri de legături sunt legaturi bogate în energie:
A. B. C. D. E.
Enol-fosfat Monofosfat Pirofosfat Acil-fosfat Difosfat 40
22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:
A. mitocondria este organitul la nivelul căruia se realizeaz ă reactiile complexe ale catabolismului, B. membrana internă şi matricea mitocondriei, reprezintă situsul tuturor reactiilor de oxidare a piruvatului şi acizilor grasi la CO2 şi H2O, C. membrana internă şi matricea mitocondriei, reprezintă sinteza cuplat ă a ATP din ADP şi Pi. D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ şi FADH2, la O2 se desf ăsoara la nivelul membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni de o parte şi de alta a acesteia. E. Oxidarea piruvatului şi a acizilor graşi la CO2, cuplată cu reducerea transportorilor de electroni NAD+ şi FAD, la NADH+ H+ şi FADH2 au loc la nivelul membranei interne.
23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate: A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorită dehidrogenazelor, unul sau mai mulţi hidrogeni care imediat sunt activati C. oxigenul molecular este transformat în acest timp la oxigen activ de c ătre citocromoxidază, care-i dă unul sau mai mul ţi electroni proveniţi de la hidrogen şi transportaţi de citocromi D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formează grupare hidroxil (descompusă de catalază) E. Formarea apei este o puternică reactie metabolică care se realizeaz ă prin hidrogenarea oxigenului.
24. Etapele procesului de respiratie celular ă sunt urmatoarele cu exceptia:
A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza, B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil C. grupul acetil (CH3CO) se combină cu coenzima Q10 rezultând acetil CoQ10, reac ţia este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubil ă în matricea mitocondrială, D. grupul acetil (CH3CO) care se combină cu coenzima A rezultând acetil CoA, reac ţia este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubil ă în matricea mitocondrială. 41
E. In ultima etapa acetil coenzima A intr ă în ciclul Krebs.
25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate: A. B. C. D. E.
este un dimer de glucoza este o forma de depozitare a glucozei in citosol este continut in granulele citoplasmatice cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat sinteza şi degradarea sa este strict reglat ă în funcţie de necesit ăţile organismului.
26. Alegeti afirmatiile corecte: A. gr ăsimile sunt mai importante dpdv cantitativ decât glicogenul deoarece oxidarea gr ăsimilor în mitocondrii eliberează cel puţin de 6 ori mai multă energie decât aceeasi masă de glicogen în forma sa hidratat ă, B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate normală, C. un organism uman adult poate depozita gr ăsimi care ar ajunge pentru aproximativ o zi, D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate în ţesutul gras , de unde sunt eliberate în sânge pentru a fi preluate de celule, E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului. 27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs: A. se mai numeste si ciclul citric B. reprezinta stadiul final al reacţiilor de oxidare a glucidelor şi lipidelor C. este r ăspunzător pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compu şilor de carbon ai celulei D. este compus dintr-un set de sase reacţii enzimatice E. produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO2 şi NADH. 28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate: A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate în matricea mitocondrială, C. enzimele succinat dehidrogenaza şi α -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate în matricea mitocondrială D. degradarea completă a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule de CO2, E. prin degradarea completă a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD la 10 NADH + H + şi a 2 FAD la 2 FADH2. 29. Alegeti afirmatiile corecte:
42
A. complexul b-c1, este format din 8 lanţuri polipeptidice şi funcţionează sub formă de dimer, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator, C. citocrom- oxidaza este un monomer D. citocromul aa3 conţine citocromi si atomi de Cu, E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH şi de a-i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) către complexul 2. 30. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. catabolismul celular eliberează energia liber ă dintr-o substanţă (nutrient) în etape, B. toate organismele îşi procur ă energia prin degradarea alimentelor (catabolism), C. combustia alimentelor se face prin câteva reacţii diferite, în schimb, eliberarea energiei se realizează prin sute de reac ţii, D. procesul prin care sunt sintetizate substanţele necesare organismului este numit anabolism, E. procesul prin care sunt sintetizate substanţele necesare organismului este numit catabolism. 31. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate : A. Sistemul ADP/ATP necesită un gradient electrochimic de protoni B. În timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lanţ respirator, un transportor de electroni poate lega şi elibera un proton în fiecare etap ă C. Pentru fiecare pereche de electroni proveni ţi din oxidarea NADH sunt transferaţi prin membrana 10 protoni D. Energia potenţială stocată în gradientul de protoni este numai de natur ă electrică E. Componenta electrică corespunde diferenţei de voltaj de o parte şi de alta a membranei interne mitocondriale, matricea având sarcini negative, iar spa ţiul intermembranar având sarcini pozitive
32. Fosforilarea oxidativă: A. Are loc în matricea mitocondrială B. Electronii proveniţi de la NADH şi FADH2 se combină cu O2 C. Citocromoxidaza transportă electroni de la citocrom c la NADH dehidrogenaza D. Pentru fiecare pereche de electroni proveni ţi din oxidarea NADH sunt transferaţi prin membrana 10 protoni E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al grup ării fosfat cu energie înalt ă
33. În celule metabolic active protonii sunt pompaţi în afara matricei mitocondriale pentru că: 43
A. Acest transfer genereaz ă o reducere a concentraţiei de protoni în matrice B. Scade ph- în spa ţiul intermembranar C. Diferenţele concentraţiilor de protoni generează un gradient de concentraţie de 0,14 V D. Protonii din matricea mitocondrială şi din spaţiul intermembranar au un nivel constant E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic ca urmare nu se face schimbul cu matricea
34. ATP - sintetaza este: A. O enzimă implicată în sinteza ATP B. Un canal pentru protoni C. Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP şi fosfat D. Toate variantele anterioare E. Doar varianta A 35. Transportul metaboliţilor prin membrana internă a mitocondriei implică : A. O condiţie pentru desf ăşurarea reacţiilor energetice B. ATP este transferat în schimbul unei molecule de ADP C. Importul fosfatului în matricea mitocondriei este favorizat de gradientul de protoni D. Ph din matricea mitocondriei şi cel din citosol nu au importanţă în schimbul dintre moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimbă piruvatul pentru ionii hidroxil
36. Proteinele mitocondriale : A. B. C. D. E.
Sunt sintetizate în citosol Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv Sunt codificate de gene nucleare Trebuie să pătrundă prin membrana mitocondrială par ţial depliate Presecvenţa este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale
37. Peroxizomii sunt: A. B. C. D. E.
Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm Conţin enzime implicate în diferite reac ţii metabolice Sunt situaţi în jurul mitocondriilor În urma acţiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formeaz ă apa Peroxizomii sunt implicaţi în sinteza colesterolului
44
38. Funcţiile peroxizomilor sunt foarte complexe: A. Dolicolul este sintetizat în perozizomiare B. Intervin în scindarea colesterolului C. Asigur ă oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii şi acizii graşi D. Au rol în biosinteza lipidelor E. Asigur ă scurtarea lanţurilor lungi de acizi graşi 39. Care sunt enzimele din peroxizomi? A. Hidrolaze B. Oxidaze flavinice C. ATP sintetaze D. Catalaze E. Nucleaze
40 . care din afirma ţiile următoare se refer ă la peroxizomi? A. Proteinele sunt orientate către peroxizomi printr-o secvenţă simplă de aminoacizi SER-LYS-LEU la nivelul extremităţii carboxil B. Conţin enzime necesare sintezei de fosfolipide numite plasmalogeni, componente ale creierului şi inimii C. Prezintă plasticitate morfologică D. Au enzime ale fosforilării oxidative E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen
Tematica V Citoscheletul : structura, func ţii. Motilitatea celulară
Complement simplu 1. Care din afirmaţiile legate de miozină nu sunt corecte? A. Miozina este asociat ă cu molecule reglatoare troponină şi tropomiozina B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină şi Hmeromiozină şi alta între fracţiunile S1 şi S2 a H meromiozinei C. Este proteina cea mai importantă cantitativ şi funcţional în fibra muscular ă scheletică D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele şi 2-4 lanturi polipeptidice usoare E. Potiunea globular ă S1-H meromiozină formează punţile transversale care vor ancora în situsul de leg ătur ă a moleculei de actin ă globular ă
45
2. Citoscheletul este : A. Implicat în deplasarea celulelor B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii mitotici C. citoscheletul este o structur ă rigidă şi imuabilă D. se află într-o continuă reorganizare E. este format din mai multe tipuri de proteine 3. Care din afirmaţii sunt incorecte: A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm B. F- actina este alcătuită din lanţuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda repetitivă de 35-40 nm C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator D. Tropomiozina este alc ătuită din 3 unităţi E. Fiecare moleculă de actină conţine un cation de Mg 2+ complexat cu ATP 4. Care din componentele proteice blochează interacţiunea actină-miozină A. B. C. D. E.
Troponina C Troponina T Troponina I citocalazina faloidina
Complement multiplu 1. Molecula de miozină este: A. B. C. D. E.
Asimetrică Include 2 filamente de meromiozine Prin agregarea moleculelor de miozin ă se formează filamentul de miozină Monomerul de baza se nume şte tubulină L- meromiozina şi S2-H meromiozina formează axul filamentului
2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice: A. B. C. D. E.
Filamente de actină Fosfolipide Ceramide Filamente intermediare Microtubuli
46
3. Citoschetetul constituie: A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote B. o reţea de filamente proteice C. citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei D. asigur ă organizarea general ă a citoplasmei şi mişcările celulare E. Nici una din variante
4. Filamentele de actină: A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare B. nu sunt cunoscute ultrastructural C. formează o reţea cu rol de suport mecanic ce determin ă forma celulei şi mişcările suprafeţei celulare D. Filamentele de actină formează fascicule sau reţele tridimensionale cu proprietăţi de geluri semisolide E. Primele trei variante sunt corecte 5. Filamentele de actină A. conţin pe lângă moleculele contractile de actin ă şi molecule reglatoare de troponină şi tropomiozină B. por ţiunea axială a filamentului de actină conţine molecula contractilă reprezentată de actina F (actina fibrilar ă) C. tropomiozina este aşezată sub formă de bastona ş de-a lungul axului de actină F D. afirmaţii anterioare se refer ă la miozină E. Nici una din variate nu e corectă
6. G- actina este: A. B. C. D. E.
moleculă globular ă cu diametrul de 5,5 nm formata din 374 de aminoacizi (înf ăşurarea unui lanţ polipeptidic) este monomerul de actin ă forma polimerizată a actinei toate variantele sunt incorecte
7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actin ă A. B. C. D. E.
G-actina Timozina Profilina Gelsolina tropomodulina
8. Care din proteinele urm ătoare formează legăturile transversale dintre structurile fasciculare ale actinei? 47
A. fimbrina B. α -actinina C. filamină D. Profilina E. Gelsolina
9. Filamentele intermediare A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între cel am microfilamentelor (7 nm) şi cel al microtubulilor (25 nm) B. Ceea ce diferenţiază filamentele intermediare de celelalte diferenţieri citoplasmatice este structura şi localizarea lor C. principala lor funcţie este de sus ţinere mecanică a celulelor şi ţesuturilor D. nu sunt implicate în mişcare E. polimerizarea se face prin înlânţuirea unor proteine globulare
10. Care din afirmaţii nu sunt corecte? A. filamentele intermediare sunt structuri stabile B. lamina nuclear ă este formata din filamente intermediare de pe fata internă a învelişului nuclear C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic D. Toate variantele sunt corecte E. Nici una din variante nu e corectă 11. Care din afirmaţii nu sunt corecte? A. microtubulii sunt formaţi din proteine globulare numite miozină B. există 4 stări ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-ADP C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea filamentelor de actină D. fibre de stres sunt fibre de actin ă E. toate variantele sunt incorecte
48
Biologie celulară i molecular ă- semestrul 1 (2011)
Tematica I- Biologia celular ă i molecular ăca tiin ă. Celula-no iuni generale, etape importante în evolu ia sistemului celular, compara ii între tipurile de celule eucariote i procariote. C omplement simplu A B 1 x 2 3 4 x 5 6 x 7 8 9 x 10 11 x 12 13 x 14 15 16 17 x 18 x 19 20 21 22 23 24 x 25 26 27 28 29 C omplement multiplu 1 x x 2 x 0 3 0 0 4 x 0 5 x x 6 x x 7 0 x 8 x x 9 x 10 x x 11 12 x
C
D
E
x x x x x x x x X x
x x x x x x x x x x x 0 x x 0 x x x x
x x 0 0 x x
0 0 x 0 0 0 x X x
x x x
x x
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
x x x x x x x x x
x x x x x x x x x x
x X x x x x
x x x
x x x
x x
X x x x
x x
x x x x
x x
x
x x x x x
x
Tematică II: Structura membranei celulare transmembranar
i particularită ile transportului
Complement simplu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
x x
x
x x
X
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42
x x x x x X x x x x x x x x x x x x x x
C omplement multiplu 1 x 2 x x 3 4 x x 5 x x 6 x x 7 x 8 x x 9 x x 10 x x 11 x x 12 x x 13 x 14 x x 15 x x 16 x x 17 x x 18 19 x x 20 x 21 x x 22 x 23 x x 24 x x 25 x x
x x
x
x
x
x x x x x x x x x
x x
x
x x
x
x x x x x
x x x x x
x x x
x x x
x x x x
26 27 28 29 30 31 32 33 34
x x x
x x
x x x x x
x
x x
x X X
x x x
x x
x
Tematică III: Organite celulare implicate în sinteza, sortarea i transportul macromoleculelor. Organite implicate în digestia celular ă. Complement simplu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
x x x x x x x x x x x x x x x
Complement multiplu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
x x
x
X x
x x x x
x x x x
x x
x x
x x x
x x
x x
x x x x
x x
x x
x x
x x x x
x x
x
x
16 17 18 19 20 21 22 23 24
x x
x
x x
x x
x x
x
x x x x x
x x x
x x
x x x x x x x x
Tematică IV: Organite implicate în procesul de catabolism i producere a energiei celulare. Mecanismele procesului respira iei celulare. Ciclul Krebs, Transferul de electroni i chemiosmoza. Complement simplu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Complement multiplu 1 2 3
x x x
x x
x x x
x
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
x x
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x X x x x x x x x x
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
x x
x
x x x x
x
x
x
x x
x x x x x x x x x x x x
x
x x
x
x x
x x
x x x x x
x x x x x x
x x x x
x x x
x x x
x
x x x
Tematica V Citoscheletul : structura, func ii. Motilitatea celular ă Complement simplu 1 x 2 3 4 C omplement multiplu 1 x x
x x x x
x
