Capitolul I
BAZELE CONCEPTUALE ALE NURSINGULUI 1.1. Conceptul de îngi!ie "oli#tic$. %ncecui&i $#pun#ul coect'
3. Sănătatea este defnită de OMS ca find: c) o stare de bine fzic, mental şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau a infrmităţii. 7. Cunoştinţele însuşite de asistentă în rocesul educati! sunt de natură: a) ştiinţifcă, te"nică, relaţională# b) etice, le$islati!e# c) ambele. Correct % &'. (matia calitate esenţială în nursin$, se defneşte ca find: b) transunerea în *ielea acientului+ entru ai înţele$e roblemele, ără a ierde condiţia *ca şi cum+
1.(. Ne)oile *unda+entale u+ane Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. -rec!enţa -rec!enţa resiraţiei la ersoana adultă este: b. &&/ resiraţii0min# 1. Concentraţia O1 în aerul insirat este: b. &2& 3. 4io5ia rerezintă: b. scăderea cantităţii de O1 în ţesuturi# 6. esiraţia este in8uenţată de ostura ersoanei şi este a!orizată de: a) 9oziţia ortostatică şi şeznd# 2. ;eclanşarea "emotiziei este recedată de: a) senzaţie de căldură retrosternală,
C
/. -actorii -actorii biolo$ici care in8uenţează in8uenţea ză ulsul sunt: a) !rsta, alimentaţia, înălţimea cororală# ?. 9ulsul dicrot se maniestă astel: b) se erce două ulsaţii, una uternică, alta slabă, urmată de auză# &'. 9entru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în !edere: c) inormarea acientului, lasarea manometrului la ni!elul arterei la care se ace măsurarea, olosirea aceluiaşi aarat. &&. @ensiunea @ensiunea arterială la o ersoană adultă este: a) &&2&6'07'?' mm 4$ &1. Climatul determină modifcări ale alimentaţiei. =stel: b) !ara alimente uşor di$erabile şi aort mare de lic"ide# . &3. Ae!oile or$anismului0B$ cor016 " în condiţii normale, de substanţe or$anice din alimente, sunt: a) $lucide 6 $, roteine &&,2 $, liide &1 $# . &6. 9entru calcularea ne!oilor calorice ale or$anismului asistenta medicală ia în consideraţie: c) acti!itatea desăşurată de indi!id, !rsta şi $reutatea cororală. &2. itaminele au rol în or$anism: a. biocatalizatori# &. =limentaţia raţională curinde următoarele $rue de alimente: a) carne, late, le$ume, ructe, cereale, ouă# . &7. Dlucidele conţinute în alimente rerezintă: c) elementele or$anice care sunt metabolizate de or$anism cu cel mai redus consum de ener$ie. &/. En stările de "iertermie ne!oile ener$etice ale or$anismului cresc cu: b) &3 entru fecare $rad de temeratură este 37FC# &?. >ulionul alimentar entru alimentarea acientului rin sondă $astrică trebuie să fe: a) la temeratura corului, lic"id, omo$en# b) cu !aloare calorică ridicată# c) ambele. Corect % 1'. =limentaţia artifcială rin eruzie se ractică la următoarele cate$orii de acienţi cu e5ceţia: a) inaetenţi# 1&. @ulburările @ulburările de micţiune sunt: c) nicturia, disuria, isc"iuria, olac"iuria, incontinenţa urinară. 11. Gncontinenţa urinară rerezintă: b. eliminare inconştientă, in!oluntară a urinei# 13. Dlobul !ezical este o ormaţiune tumorală: b. o!ală, elastică, localizată în "io$astru# .
/. -actorii -actorii biolo$ici care in8uenţează in8uenţea ză ulsul sunt: a) !rsta, alimentaţia, înălţimea cororală# ?. 9ulsul dicrot se maniestă astel: b) se erce două ulsaţii, una uternică, alta slabă, urmată de auză# &'. 9entru măsurarea corectă a tensiunii arteriale asistenta medicală are în !edere: c) inormarea acientului, lasarea manometrului la ni!elul arterei la care se ace măsurarea, olosirea aceluiaşi aarat. &&. @ensiunea @ensiunea arterială la o ersoană adultă este: a) &&2&6'07'?' mm 4$ &1. Climatul determină modifcări ale alimentaţiei. =stel: b) !ara alimente uşor di$erabile şi aort mare de lic"ide# . &3. Ae!oile or$anismului0B$ cor016 " în condiţii normale, de substanţe or$anice din alimente, sunt: a) $lucide 6 $, roteine &&,2 $, liide &1 $# . &6. 9entru calcularea ne!oilor calorice ale or$anismului asistenta medicală ia în consideraţie: c) acti!itatea desăşurată de indi!id, !rsta şi $reutatea cororală. &2. itaminele au rol în or$anism: a. biocatalizatori# &. =limentaţia raţională curinde următoarele $rue de alimente: a) carne, late, le$ume, ructe, cereale, ouă# . &7. Dlucidele conţinute în alimente rerezintă: c) elementele or$anice care sunt metabolizate de or$anism cu cel mai redus consum de ener$ie. &/. En stările de "iertermie ne!oile ener$etice ale or$anismului cresc cu: b) &3 entru fecare $rad de temeratură este 37FC# &?. >ulionul alimentar entru alimentarea acientului rin sondă $astrică trebuie să fe: a) la temeratura corului, lic"id, omo$en# b) cu !aloare calorică ridicată# c) ambele. Corect % 1'. =limentaţia artifcială rin eruzie se ractică la următoarele cate$orii de acienţi cu e5ceţia: a) inaetenţi# 1&. @ulburările @ulburările de micţiune sunt: c) nicturia, disuria, isc"iuria, olac"iuria, incontinenţa urinară. 11. Gncontinenţa urinară rerezintă: b. eliminare inconştientă, in!oluntară a urinei# 13. Dlobul !ezical este o ormaţiune tumorală: b. o!ală, elastică, localizată în "io$astru# .
16. 4iostenuria rerezintă: b. urină cu densitate scăzută sub &'&'#
12. =şezaţi e trei coloane următoarele maniestări de deendenţă ale eliminării urinare: Ha) tulburări cantitati!e, b) tulburări de emisie urinară, c) tulburări calitati!e) &. oli$urie 2. anurie ?. oliurie 1. "ematurie . albuminurie &'. $licozurie 3. olaBiurie 7. disurie &&. isc"iurie 6. nicturie /. izostenurie &1. retenţie de urină. =I&,2,?
>I3,6,7,&&,&1
CI1,,/,&'
1. 9ersiraţia rerezintă o ierdere: ie rdere: c) de aă rin e5iraţie şi la ni!elul ielii. 17. 9entru urmărirea bilanţului lic"idian asistenta măsoară zilnic: a) eliminările rin urină, scaun, !ărsături, drena
66. aloarea normală a temeraturii cororale măsurată în ca!itatea bucală este: b) 3,637,6FC# 62. Subebrilitatea rerezintă: b) menţinerea temeraturii între 37 şi 3/FC# 6. Starea de "iotermie este determinată de: a) ierderea e5cesi!ă de căldură# 67. 9acientul cu "iertermie rezintă: b) risoane, iele caldă, roşie# 6?. -actorii -actorii biolo$ici care in8uenţează satisacerea ne!oii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: c) !rsta, acti!itatea, talia, statura. 2'. -uncţiile ielii sunt: a) de rotecţie şi termore$lare, de deozit, de e5creţie# b) de absorbţie, de resiraţie# c) toate. Corect % 2&. Scoul toaletei $enerale a acientului imobilizat la at este: a) în!iorarea circulaţiei cutanate, îndeărtarea secreţiilor de e iele# b) crearea stării de conort# c)ambele. Corect % 21. =lterarea inte$rităţii ielii şi mucoaselor se maniestă rin: a) escoriaţii, fsuri, !ezicule, ulceraţii, escare# 23. @oaleta @oaleta ca!ităţii bucale la acientul inconştient se ace aşeznd aşe znd acientul: a) în oziţie decubit dorsal, dors al, caul întro arte# . 22. (!aluarea riscului de roducere a escarei se ace la internarea acientului în sital, e!alunduse următoarele criterii: a) starea $enerală, de nutriţie, si"ică, a acientului# b) mobilizarea, incontinenţa, starea ielii# c) ambele. Corect % 2. 9entru re!enirea escarelor de decubit, inter!enţiile autonome ale asistentei medicale sunt: c) sc"imbarea oziţiei acientului la inter!al de două ore şi menţinerea te$umentelor curate şi uscate. 27. Semnele obiecti!e ale durerii includ următoarele maniestări, cu e5ceţia: c) creşterea cantităţii de urină016 ". 2/. @e"nici @e"nici nearmacolo$ice de control al durerii ot f: a) te"nici de rela5are# b) căldura şi ri$ul# c) ambele. Corect % 2?. Substanţele c"imice neuro"ormonii roduse de "iof za intermediară care bloc"ează receţia durerii se numesc: c) endorfne.
1. Comunicarea efcientă la toate ni!elurile Hsenzorial, motor, intelectual şi aecti!) e in8uenţată de: a) inte$ritatea or$anelor de simţ, or$anelor onaţiei şi aaratul locomotor# b) $radul de inteli$enţă al ersoanei, antura
,-. i#pneea C"e/ne 0 Stoce# e#te' 23 o petu2ae it+ic$ 4i peiodic$ a e#pia&iei5 c3o e#pia&ie cu a+plitudini ce#c6nde p6n$ la +a7i+u+ 4i apoi #c$86nd p6n$ la apnee9 ce duea8$ 1:0(: #ecunde. 7/. 9ulsul este in8uenţat de următorii actori biolo$ici, cu e5ceţia: b) emoţiile# /'. -actorii biolo$ici care in8uenţează @= sunt următorii, cu e5ceţia: c) climatul. /&. aloarea normală a @= la adult este:
c) &&2&6' ma5# 72?' mm 4$ min. /1. Jrmătoarele maniestări de deendenţă rerezintă tulburări de emisie urinară, cu e5ceţia: c) "ematuria. /3. Gzostenuria rerezintă: c)urină cu densitate mică ce se menţine în ermanenţă la aceleaşi !alori, indierent de re$imul alimentar. /6. Gsc"iuria rerezintă: a) incaacitatea !ezicii urinare de aşi elimina conţinutul# /2. ;eormările coloanei !ertebrale se ot maniesta astel: a) cioză, lordoză, scolioză
&.3. 9rocesul de nursin$ Te#tul A
%ncecui&i $#pun#ul coect'
&. Aursin$ul, ca arte inte$rantă a sistemelor de sănătate curinde: c)romo!area sănătăţii, re!enirea îmbolnă!irilor, în$ri
&'.Maniestarea de deendenţă constă în: a) semn obser!abil care ermite identifcarea stării de deendenţă# . &&. 9rocesul de în$ri
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. ;atele necesare cunoaşterii acientului se obţin numai rin inter!iu. 1. Gnter!iul este un instrument care ermite ersonalizarea în$ri
1.=. Ad+ini#ta&ie 4i conducee în nu#ing %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. Mana$ementul în nursin$ rerezintă: a) realizarea scourilor rouse în în$ri
b) elaborarea unei strate$ii în uncţie de robleme# c) ambele. Corect % 2. Cerinţele actuale ale unui lider în nursin$ sunt: c) să fe credibil în aţa celor care lau ales. ?. En luarea deciziilor asistenta conducătoare: b) să aibă o !iziune clară asura roblemei date#
1.>. Etica în nu#ing Te#tul A
%ncecui&i $#pun#ul coect'
3. Morala este o ormă de re$lementare: a) a con!ieţuirii sociale# b) a comortamentului uman# c) ambele. Corect % 2. aloarea morală este: a) o credinţă# b)un obicei care aare rec!ent din medii culturale sau etnice, tradiţii de amilie, flosofi olitice, educati!e şi reli$ioase cu care se identifcă cine!a# c) ambele. Corect % . ;ilema morala: c) suunerea la rele tratamente care ot duce c"iar la crime. 7. ?. &&. &3. &6. 11. En decursul !ieţii fecare ersoană sueră ierderi: a) necesare# b) imortante# c) ambele. Corect % 16. 9rimul cod deontolo$ic entru medici a ost: a)
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <'
&. = acţiona etic înseamnă a acţiona roesional. A 1. Orice sistem etic este bazat e unele idei şi !alori, iar etica nursin$ului este bazată e ideea de în$ri
&.. @e"nici de nursin$ clinic
1.-.1. ?etode de pe)enie a in*ec&iei Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. Gnecţia se defneşte astel: a) reacţia locală sau $enerală rezultată din ătrunderea şi multilicarea a$entului microbian în or$anism# 1. Sterilizarea ca metodă de re!enire a inecţiilor rerezintă: b) totalitatea rocedeelor rin care sunt distruse toate ormele de e5istenţă a microor$anismelor, de la suraaţa sau rounzimea unui obiect# 3. Care din următorii termeni oate f defnit ca absenţa tuturor microbilorL a) steril#
6. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în !ederea olosirii entru o inter!enţie c"irur$icală astel: c) autocla! 3' min&,2 atm. 2. Materialul moale entru eectuarea ansamentului se sterilizează astel: a) autocla! 3' min1,2 atm.# /. En urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autocla! sa înre$istrat: a) 2 umiditate# &'. Encărcătura casoletelor introduse în autocla! este imortantă entru a obţine o sterilizare efcientă: a) nu deăşeşte &1' $0dm3# &&. ;ezinecţia este oeraţia: a) de distru$ere a a$enţilor inecţioşi de e te$umente, mucoase, obiecte şi din încăeri# &1. Ct tim trebuie recate minile cu soluţie antisetică, înainte de alicarea unei roceduri in!azi!e He5. cateterism)L c) 1 min. &3. Sălarea de decontaminare a minilor se ace astel: b) sălare cu aă, săun, fecare cu eriuţă, uscare şi alicare de alcool 152 ml# &6. ;e la sala de ansamente setice aţi rimit instrumentele entru a le re$ăti în !ederea sterilizării. =şezaţi în ordine oeraţiunile de e5ecuţie ale acestei manoere: a) sălare d) decontaminare b) sortare e) uscare c) limezire ) aşezare în trusă. BACE< &2. ;uă decesul unui acient salonul se dezinectează în elul următor: b) rin ul!erizarea soluţiei de alde"idă ormică în salon &'&2 $0m3# &. ;ezinecţia termometrelor se ace rin submer
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <'
&. Sălarea minilor este cea mai imortantă rocedură entru re!enirea inecţiilor. A 1. =cele şi instrumentele ascuţite trebuie deozitate în containere dure duă utilizare. A 3. ;uă e5ecuţia unei roceduri mănuşile !or f aruncate înainte de contactul cu un nou acient, iar minile sălate. A 6. iscul contactării unei inecţii nosocomiale este acelaşi entru toţi acienţii internaţi. < 2. -ără o curăţire adec!ată instrumentele nu ot f dezinectate sau sterilizate corect. A . Circuitele setice sunt searate de cele asetice. A 7. Cele mai multe inecţii ale tractului urinar aar duă cateterizarea !ezicii urinare. A /. 9entru re!enirea inecţiilor intrasitaliceşti e necesară ruerea Nanţului inecţios. A ?. Călirea or$anismului, !accinarea, reduce riscul contractării inecţiilor de către acienţi. A &'. 9rodusele eliminate de acienţi nu constituie sursă de inecţie. <
1.-.(. Te"nici de e)aluae 4i îngi!ii acodate de a#i#tenta +edical %ncecui&i $#pun#ul coect'
3. ecoltarea sn$elui entru e5amenele bioc"imice se ace rin: a) uncţie !enoasă dimineaţa, bolna!ul find ,.
37. Cortizonul se administrează la înceut: a) în doze mari, scăznd aoi cantitatea nă la doza minimă de intreţinere# 3/. En timul tratamentului cu cortizon, re$imul alimentar !a f: a) desodat# 6'. 9aracenteza abdominală rerezintă: a) ătrunderea cu a
b) mişcării 8uidului Hacumulare anormală de 8uid în dierite zone ale or$anismului Hascită, edem erieric)# c) ambele. Corect % 76. Maniestările de deendentă în des"idratare sunt următoarele, cu e5ceţia: c)creşterea tensiunii arteriale. 7. Maniestările de deendenţă în e5cesul !olumului de lic"id sunt următoarele, cu e5ceţia: c)"iotensiune arterială. /6. 9rin transuzie înţele$em: a) administrarea sn$elui direct de la donator la rimitor# b) administrarea de la donator la rimitor duă o ază intermediară de conser!are a sn$elui# c)ambele. Corect % /7. Gncidentele transuziei sunt următoarele cu e5ceţia: c) embolia ulmonară cu c"ea$uri. //. =limentaţia acientului trebuie să resecte următoarele rinciii, cu e5ceţia: c) satisacerea în e5clusi!itate a reerinţelor alimentare ale acientului. ?'. Pa reararea dietetică a alimentelor se ot olosi următoarele te"nici de $astrote"nie, cu e5ceţia: c) ră) ?6. 9entru alimentarea rin sondă $astrică bulionul alimentar trebuie să îndelinească următoarele condiţii, cu e5ceţia: c.să aibă temeratura scăzută. ?2. =limentarea arenterală se ace cu substanţe care: a. au !aloare calorică ridicată:
@-. Ra&ia ali+enta$ ec"ili2at$ la aciuit )a cupinde' a3 =:: g glucide9 ,: g lipide9 ,: g poteine(= "5 23 - g glucideg cop(= "5 1 g lipideg cop(= "5 1 g poteineg cop(= "5 c3 -:: g glucide9 1:: g lipide9 1>: g poteine(= ". ?7. Jn bolna! în reaus absolut la at necesită: a. 12 cal.0B$ cor016 "# ?/. =limentarea artifcială rin sondă $astrică se ace la bolna!ii: a) inconştienţi# ??. &'' $ $lucide ot f asi$urate rin: a. &'' $ za"ăr, &1' $ orez, &32 $ tăieţei, 1'' $ ine# &''. &'' $ roteine ot f asi$urate rin:# b. 3.''' ml late# 62' $ carne albă, 2' $ eşte# &'&. @emeratura se măsoară în:
a) ca!ităţi semiînc"ise Ha5ilă, lică in$"inală, ca!itatea bucală)# b) ca!ităţi înc"ise Hrect, !a$in)# c) ambele. Corect % &'1. 4ierire5ia rerezintă: a. temeratura corului este 6'6& FC# &'3. 9entru măsurarea temeraturii în a5ilă termometrul se menţine c. &' min. &'6. 9entru măsurarea temeraturii în ca!itatea bucală te rmometrul se menţine: b) 2 min# . &'2. 9entru măsurarea temeraturii e cale rectală termometrul se menţine: &'7. -rec!enţa resiraţiei la adult este: c. &&/ r0min. &&'. Modifcările de rec!enţă ale ulsului sunt următoarele, cu e5ceţia: c) uls fliorm.
1.-.. Peg$tiea peopeatoie 4i îngi!iile po#topeatoii %ncecui&i $#pun#ul coect'
1. 9re$ătirea reoeratorie constă în: a) re$ătirea $enerală# b) re$ătirea locală# c) ambele. Corect % 2. 9re$ătirea $enerală din reziua inter!enţiei c"irur$icale are ca sco realizarea următoarelor obiecti!e, cu e5ceţia: c) re$ătirea cmului oerator. &1. @ransortul bolna!ului oerat se ace cu: a) căruciorul# &. =ariţia cianozei ostoerator imediat indică: a) insufcienţa resiratorie# b) insufcienţa circulatorie# c) ambele. Corect % &?. =ariţia disneei asociată cu cianoza în a treia zi indică: a) o comlicaţie ulmonară inecţioasă# b) atelectazia datorată obstruării unei bron"ii cu un do de mucus# c) ambele. Corect % 1'. ;uă reluarea tranzitului intestinal, în ziua a treia bolna!ul !a f alimentat cu: a. iureuri, iaurt# 11. ;uă ra"ianestezie, acientul se transortă în oziţie b. decubit dorsal, cu caul întors lateral# 13. 9acientul oerat cu ra"ianestezie cu soluţii izotone !a f instalat la at în oziţie:
a. decubit dorsal, ără ernă 16. ;uă ra"ianestezie ulsul oate f: a. uşor bra"icardic# 12. e!enirea sensibilităţii duă ra"ianestezie la membrele inerioare se ace: b) de la rădăcina coasei sre "aluce#
Capitolul II
(.1.1. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni ale apaatului loco+oto. %ncecui&i $#pun#ul coect'
3. ;eormările coloanei !ertebrale Hcioza, lordoza) aar mai rec!ent: b) în erioada ubertară# 6. -racturile cominuti!e se tratează astel: b) inter!enţie c"irur$icală şi imobilizare în aarat $isat# 7. Osteoartrita tuberculoasă co5oemurală se întlneşte mai rec!ent la: a) coii între 3 ani# /. Semnele de recunoaştere a unei lu5aţii sunt următoarele, cu e5ceţia: a) ebrei ridicate şi con$estiei la ni!elul articulaţiei# &'. ;ia$nosticul corect al unei lu5aţii şi a unei racturi se une rin: b) rin e5amenul radiolo$ie aţă şi rofl aN osului interesat# &&. educerea lu5aţiei se oate eectua: b) numai întro secţie de secialitate# &1. (ntorsele sunt: a) leziuni traumatice înc"ise ale articulaţiei cu modifcarea temorară a raorturilor anatomice &2. ;urata imobilizării unei racturi necomlicate este: c) 3'?' de zile, în uncţie de osul racturat. &.educerea ortoedică a unei racturi se realizează: a) sub anestezie $enerală# &7.;uă reducerea ortoedică a unei racturi este necesar: a) controlul radiolo$ie entru a constata oziţia caetelor osoase racturate# b) imobilizarea în aarat $isat# c) ambele. Corect %
&/.(ectuarea aaratului $isat se încee cu: b) acoerirea te$umentelor cu un strat de tion# &?.(5tensia continuă este: a) o metodă de reducere a racturilor cu delasarea caetelor osoase racturate# 1'. -racturile de rotulă se ot reduce: c) rin inter!enţie c"irur$icală.
16. Corelaţi rima cu a doua coloană: a) cizmă $isată &. entorsă articulaţia tibiotarsiană b) corset $isat 1. ractură col emural c) aarat el!iedios 3. ractură "umerus d) $"eată $isată 6. ractură maleolară e) aarat toracobra"ial 2. ractură coloană !ertebrală. =6 >2 C1 ;& (3
(.1.(. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni eu+ati#+ale Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
1. (5amenul endoscoic articular oartă numele de: b) artroscoie# 3. 9entru cercetarea actorului reumatoid se recoltează: a. sn$e !enos# 6. 9entru re!enirea artrozelor fecare indi!id trebuie să cunoască actorii redisozanţi: c)traumatismele şi surasolicitările mecanice. 2. -aceţi coresondenţa datelor din rima şi a doua coloană: a) == &. dureri articulare la mini şi icioare b) 9 1. dureri la articulaţiile mari cu caracter mi$rator c) S= 3. imobilitatea coloanei !ertebrale 6. ebră. =1 6 >& C3 . -aceţi coresondenţa datelor din rima şi a doua coloană: a) ==Heumatism =rticular =cut) &. reaus absolut la at b) 9 H9oli=rtita) 1. antibioteraie c) S=HSondiloza=cuta) 3. corticoteraie 6. $imnastică recueratorie. =& 1 3 >3 6 C 3 6 /. ;urerile în == au următoarele caracteristici: b) au caracter mi$rator aectnd articulaţiile mari# &&. 9roblemele acientului cu sondilită anc"ilozantă, în azele terminale sunt următoarele, cu e5ceţia: b) instalarea stării comatoase#
&1. 9entru in
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. 9acientul cu == are ne!oie de reaus la at numai în erioada cnd rezintă dureri. < 1. (ectele secundare ale corticoteraiei sunt dureri ei$astrice, 4@=, insomnie. A 3. En 9 durerile articulare înce la articulaţiile mari ortante. < 6. 9acientul cu 9 în stadiile 36 rezintă ierderea caacităţii de autoser!ire. A 2. =ntrenarea acientului cu oliartrită în acti!ităţi care să mobilizeze articulaţiile mici ale minii este absolut necesară. A . En S= durerile lombare iradiază e traiectul ner!ului sciatic. < 7. En stadiile a!ansate, acientul cu sondilită rezintă caacitate !entilatorie ulmonară redusă. A /. 9ersoanele cu obezitate, sedentare nu sunt e5use roducerii artrozelor. < ?. 9acientul cu sondiloză cer!icală rezintă ameţeli, cealee . A &'. Doniometria este o metodă de e5lorare a mobilităţii articulare. A
(.(. Cicula&ia 4i e#pia&ia
(.(.1. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni e#piatoii Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
3. Siro$rafa e5lorează: a) !olumele şi caacităţile ulmonare# . >ron"o$rafa rerezintă e5amenul: c) radiolo$ie al arborelui tra"eobronşic. /. 9entru e5amenul bacteriolo$ic al sutei se re$ătesc următoarele materiale: b) cutie 9etri Q sterilă &'. Semnele caracteristice ale "emotiziei sunt: a) senzaţie de $dilitură a larin$elui, căldură retrosternală, tuse iritati!ă cu e5ulzia sn$elui, $ust de sn$e# &1. ;eistarea recoce a îmbolnă!irii cu @>C se ace rin: a) G; la tuberculină# &6. Criza de astm se caracterizează rin următoarele maniestări: c)disnee e5iratorie, bradinee.
&2. 9entru ameliorarea resiraţiei acientului în criza de astm bronşic i se dă oziţia: a) semişeznd cu satele sriradicardie# 7. @a"icardie# /. Suta rozată, sumoasă ?. @ransiraţie &'. Cianoză. = 1 2 6 ? > & 3 7 C / &' &?. En leurezia seriofbrinoasă acientul rezintă următoarele maniestări de deendentă, cu e5ceţia: c)ebra de ti remitent, durere toracică. 1'. 9entru stabilirea dia$nosticului, în leurezia serofbrinoasă asistenta eectuează la recomandarea medicului următoarele e5aminări: a) G; la 99;#
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. Obiecti!ul rincial în insufcienţa resiratorie acută este ermeabilizarea căilor resiratorii. A 1. En obstrucţiile sura$lotice entru ermeabilizarea căilor resiratorii, inter!enţia de ur$enţă este drenaC ulmonar se eectuează !accinarea >CD. < ?. 9acientul care rezintă tuse cu e5ectoratie este sursă de inecţie entru alte ersoane. A &'. 9acientul cu aecţiuni resiratorii rezintă an5ietate din cauza t ulburărilor de o5i$enare cerebrală. A
(.(.( %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni cadio)a#culae Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
1. -aceţi coresondenţa datelor din rima şi a doua coloană: a) insufcienţă cardiacă# &. te$umente alide, reci, anere atrofate# b) arterioatie obliterantă# 1. te$umente cianotice la e5tremităţi, edeme# c) boala !aricoasă# 3. edem duă ortostatism relun$it, !ase suerfciale dilatate. =1 >& C3 3. -lebo$rafa rerezintă: b) e5amenul radiolo$ie !enos# 2. (lectrocardio$rafa constă în: a) înre$istrarea biocurenţilor roduşi de miocard în cursul unui ciclu cardiac# &&. 9ersoanele cu risc în aariţia endocarditei inecţioase sunt: a) cele cu !al!uloatii dobndite duă ==# &1. 9acientul cu ericardită se ln$e de durere cu localizare: b) retrosternală iradiată în umărul stn$# &3. Maniestările de deendenţă întlnite la acientul cu 4@= sunt: b) disnee, cealee occiitală, tulburări de !edere# &2. ;nul l.S. de 26 de ani, umător, lucrător în construcţii, afrmă că de două luni rezintă dureri la mers în $amba stn$ă, care sau accentuat, determinndul să întreruă mersul entru ai ceda durerea. Care oate f cauza dureriiL b) alterarea circulaţiei arteriale erierice# &?.9acientului cu !arice i se recomandă urtarea ciorailor elastici e care îi îmbracă astel: a) find aşezat în at cu membrul inerior orizontal# 11. =limentaţia acientului cu insufcienţă cardiacă urmăreşte: c. reducerea consumului de AaCl şi a cantităţii de lic"ide 12. 9alitaţiile ca maniestări de deendenţă aar: a. în bolile cardiace b. duă abuz de caea, tutun c. ambele Corect %
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. -actorii de risc ma
&'. =şeznd membrele inerioare mai sus dect restul corului, se asi$ură o circulaţie !enoasă mai bună. A
(.(.. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni "e+atologice %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. Sn$ele este un ţesut lic"id care rerezintă: a. / din $reutatea cororală# 3. Maniestările de deendenţă caracteristice unei anemii acute ost"emora$ice sunt: b) coloraţie alidă a te$umentelor, "iotensiune arterială, ta"icardie# 6. Corelaţi maniestările de deendenţă din coloana a lla cu bolile "ematolo$ice din rima coloană: a) anemie acuta &. astenie b) oli$lobulie 1. aloarea te$umentelor c) leucemie 3. ta"icardie 6. ebra, rison 2. 4ta . 4@= 7. te$umente uscate /. ulceratii in ca!itatea bucala ?. ierderea cunostintei &'. =cuene = & 1 3 2 ? >& 7 &' C & 3 6 / . =limentaţia acientului cu anemie rezintă următoarele caracteristici: a) este "ierroteică, bo$ată în fer şi calciu# 7. 9acientul cu "emoflie este educat: a) să e!ite traumatismele, să ştie săşi acorde rimul a
(.. Nuti&ia 4i +eta2oli#+ul. (..1. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni dige#ti)e 4i glandelo ane7e Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect' 1. En !ederea iri$oscoiei acientul necesită re$ătire alimentară: a) douătrei zile alimentaţie ne8atulentă, re$im "idric în reziua e5amenului#
3. ectosi$moidoscoia rerezintă e5amenul endoscoic al se$mentului terminal di$esti!, care oate a!ea: a) sco e5lorator# b) sco teraeutic# c)ambele. Corect % 6. Jrmătoarele e5lorări ale fcatului au semnifcaţie etioato$enetică: b) determinarea =$4>s, G; Cassoni, testul Coombs# 2. (5lorarea uncţională a ancreasului se acerin metode directe şi indirecte. (nzimele ancreatice se cercetează în: c)sn$e, urină, suc ancreatic. . Colan$io$rafa este e5amenul radiolo$ic care oloseşte substanţă de contrast e bază de iod, administrată intra!enos entru e!idenţierea : b) !ezicii biliare# 7. (5amenul materiilor ecale entru reacţia =dler se ace duă trei zile de re$im alimentar: c)alimentaţie care să nu conţină zarza!aturi !erzi şi carne. /. ărsăturile cu conţinut alimentar !ec"i sunt întlnite la acienţii cu: a) stenoză ilorică# ?. ;urerea în aecţiunile di$esti!e rezintă unele caracteristici. -aceţi corelaţie între rima şi a doua coloană: a) durere în ei$astru &. ulcer duodenal b) durere diuză abdominală 1. Pitiază biliară c) durere în "iocondrul dret 3. rectocolită d) durere cu iradiere în umărul dret e) durere cu iradiere în sate ) durere ce se ameliorează duă deecaţie $) durere care aare toamna şi rimă!ara &a,e,$ 1c,d 3b, &3. (5resia eţei este caracteristică unor îmbolnă!iri. =stel, oc"ii înundaţi, cu cearcăne albastre, nasul ascuţit, este caracteristic în: c) aecţiuni eritoneale. &6. Somnul acientului trebuie urmărit de asistenta medicală din unct de !edere cantitati! şi calitati!. Somnolenţa care se instalează imediat duă alimentaţie oate f întlnită în: a) insufcienţa "eatică# &2. Gnter!enţiile asistentei medicale în în$ri
1'. 9entru recizarea dia$nosticului, dna =.C. este re$ătită entru e5amene araclinice tuba< duodenal şi colecisto$rafe. =cestea se !or ace: b) duă remiterea enomenelor acute# 1&. ;na =.C. este realimentată duă orirea !ărsăturilor astel: a) cantităţi mici de ceai, din oră în oră# 11. 9entru combaterea durerilor, dnei =.C. i se administrează: b) & folă 9aa!erină şi & folă Scobutil la ne!oie# 13. Ora de administrare a H;edicaţiei în bolile di$esti!e este le$ată de alimentaţie. -aceţi corelaţia între cele două coloane: a) antisecretoare &. la două ore duă mese b) substituenţii acidităţii $astrice 1. înaintea meselor c)alcaline ale secreţiei $astrice 3. în timul meselor A( B C1 16. ;l G.N., 67 de ani, suerind de ciroză "eatică, cu !arice esoa$iene, rezintă la domiciliu "emora$ie di$esti!ă suerioară "ematemeză şi melenă. =sistenta medicală instituie următoarele măsuri: a) reaus la at, reaus alimentar, un$ă cu $"eaţă în re$iunea ei$astrică# 1. e$imul alimentar al urtătorului de colostoma este: a) bo$at în roteine şi $răsimi# 1/. @ranzitul intestinal entru $aze se reia în ziua & ostoerator. En caz de meteorism abdominal se inter!ine: a) introducerea tubului de $aze# b) administrarea soluţiei de clorură de otasiu# c) ambele. Corect % 3'. ărsăturile ostoeratorii cauzate de staza $astrică se combat rin: c)introducerea sondei nazo$astrice entru drenarea secreţiei, urmată de sălătură $astri că.
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. 9roba de di$estie e un e5amen ce e5lorează indirect ancreasul e5ocrin. A 1. e$imul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indierent de aza e!oluti!ă a bolii. < 3. ;efcitul de !olum lic"idian se instalează la acientul cu stenoză ilorică din cauza diareei. < 6. 9acientul cu rectocolită ulcero"emora$ică rezintă în azele acute scaune diareice 33'016 ". A 2. 9acientul cu enterocolită acută nu este sursă de inecţie entru alte ersoane. < . 9entru diminuarea durerii acientului cu colecistită acută i se alică un termoor în re$iunea "iocondrului dret. < 7. 9acientul cu ciroză "eatică oate rezenta $in$i!ora$ii şi e ista5is. A /. Scaunele ostrandiale ot f întlnite la acienţii cu litiază biliară. A ?. Gcterul te$umentar oate ro!oca rurit. A &'. ;uă inter!enţiile c"irur$icale e intestinul $ros, nu se imun restricţii alimentare din a doua zi a oeraţiei. <
(..(. %ngi!iea pacien&ilo cu tul2u$i "idoelectolitice Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect' 1. Ae!oia de aă a adultului 0 16 de ore este de: b) 1.'''1.2'' ml# 6. Sărurile minerale în or$anism au rolul: b) de a menţine resiunea osmotică a lic"idelor din or$anism#
. ;es"idratarea izotonă oate f cauzată de: a) !ărsături, diaree şi aracenteze# ?. Maniestările de deendenţă rezentate de un acient cu des"idratare sunt: a) iele şi mucoase uscate, oli$urie, sete, "iotensiune arterială# &&. 9acientul cu "ierotasemie oate rezenta următoarele maniestări de deendenţă, cu e5ceţia: # c) ileusului. &1. Care dintre soluţiile enumerate mai
(... %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni de nuti&ie 4i +eta2oli#+ Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect' &. Dlicore$larea rerezintă ec"ilibrul mecanismelor "io şi "ier$licemiante. -actorii "ier$licemianţi sunt: a) tiro5ina, =C@4, cortizonul, $luca$onul#
1. Semnele de recunoaştere a comei "ier$licemice sunt: c)$reţuri, !ărsături, iele uscată, instalare lentă. 3. 9acientul cu diabet za"arat este o ersoană care necesită: b) desăşurarea acti!ităţii resectnd indicaţiile de re$im şi tratament# 6. En diabetul za"arat insulinodeendent doza de insulină016 " se stabileşte în uncţie de $licozuria e5rimată în $rame astel
c. & JG la 1 $ $licozurie0zi. 2. Care ti de insulina se oate administra rin in(/. Comei "io$licemice îi sunt caracteristice următoarele maniestări de deendenţă: b) tremurături, transiraţii# ?. ;in alimentaţia acientului cu obezitate se !or reduce următoarele alimente: a) rodusele rafnate Hciocolată, rişca, maioneză)# &'. 9entru reducerea $reutăţii cororale, acientul cu obezitate îşi !a stabili un ro$ram de acti!itate fzică: I b) mers e
(..=. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni endocine Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. (5lorarea $landei tiroide se ace rin următoarele determinări: a) metabolismul bazai# 6. En "ierunctia tiroidiană, re8e5o$rama ac"iliană înre$istrează modifcări ale timului de rela5are musculară duă ercutarea tendonului lui =c"ile:
a) scurtarea timului# 2. En caz de "ieraratiroidie !alorile calcemiei sunt: a) ?&&m$# . @estul @"orn e5lorează: a) corticosurarenala# 7. Măsurarea temeraturii bazale e5lorează o!arul endocrin. în cazul uncţiei normale se înre$istrează: a) creşterea temeraturii bazale cu &6 zile înaintea menstruaţiei# ?. Corelaţi caracteristicile aciesului cu bolile endocrine în care sunt întlnite: a) aţa e5rimă saima, oc"i e5otalmici &. boala =ddison b) acies uos, bu"ăit, iele asră 1. boala Cus"in$ c) acies de lună lină, iele cu telean$iectazii 3. "iertiroidism d) acies cu ro$natism, nas, buze în$roşate 6. "iotiroidism e) acies caeniu cu "ieri$mentare diuză 2. acrome$alte =3 >6 C1 ;2 (& &'. Modifcarea culorii şi asectului te$umentelor e o maniestare întlnită în bolile endocrine astel: a) "ieri$mentarea te$umentelor în boala =ddison# &&. 4iersecreţia de "ormon "iofzar somatotro la o ersoană adultă determină: b) acrome$alia# &1. Cea mai imortantă roblemă a acientului cu diabet insiid este: a) tulburarea ec"ilibrului "idroelectrolitic şi a nutriţiei# &6. Obiecti!ul rincial al în$riasedoR îl constituie: a) menţinerea unei stări bune de nutriţie# &. Gmediat duă tireoidectomie, asistenta medicală constată următoarele maniestări. 9entru care dintre ele c"eamă ur$ent mediculL a) ta"icardie, "iotensiune arterială, aloare# &/. 9acientul cu boala =ddison rezintă ca maniestări de deendenţă: a) oboseală, inaetenţă, scădere onderală# b) "iotensiune arterială, i$mentarea te$umentelor# c)ambele. Corect % &?. (ducaţia acientului entru re!enirea crizelor acute în boala =ddison se reeră la: a) administrarea ermanentă a tratamentului cortizonic 103 din doză dimineaţa şi &03 la ora &# b) cunoaşterea dietei "ierşodate, "ierroteice# c) ambele. Corect %
(.=. Eli+inaea
(.=.1. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni enale Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. 9re$ătirea alimentară a acientului entru radio$rafe renală simlă se ace astel: a) 13 zile alimentaţie colecistoBinetică# 1. ecoltarea urinei entru roba =ddis4ambur$er se ace în modul următor: c)urina din 3 ore, obţinută duă ce acientul a urinat dimineaţa şi aoi a stat în reaus la at. 3. Jro$rafa rerezintă: a) e5amen radiolo$ie al aaratului renal olosind ca substanţă de contrast odiston, in
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <'
&. (5amenul sedimentului urinei este cel mai imortant entru stabilirea dia$nosticului de inecţie urinară. < 1. 9entru cercetarea roteinuriei se !a recolta urina din 16 de ore. < 3. Creatinina san$uină este de ',&,1 m$. A 6. Cistoscoia rerezintă e5amenul radiolo$ic al !ezicii urinare. < 2. 9acientul cu $lomerulonerită rezintă robleme de deendenţă: alterarea circulaţiei şi alterarea eliminării urinare. A . (demele în bolile renale sunt albe şi uoase. A 7. 9entru corectarea dezec"ilibrului "idroelectrolitic în G= se !or măsura ierderile de lic"ide la care se adau$ă cte &''&2' ml soluţie "idratantă entru fecare $rad de temeratură. < /. 4emodializa rerezintă cea mai efcientă metodă de eurare e5trarenală. A ?. En GC alimentaţia este normoroteică şi normosodată. < &'. En erioada ostoeratorie în inter!enţiile e rinic"i urina se catează numai rin tuburi de dren. <
(.>. Potec&ia 4i ap$aea ogani#+ului î+poti)a in*ec&iilo. (.>.1. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni in*ectocontagioa#e.
Te#tul A
%ncecui&i $#pun#ul coect' &. 4emocultura este e5amenul bacteriolo$ic ca re: b) identifcă $ermenii ato$eni din sn$e#
1. eacţia Cassoni: c. deistează ersoanele bolna!e de c"ist "idatic. 3. ;ezinecţia lenC# 7. Gmunitatea secifcă a or$anismului este dată de: a. inte$ritatea ielii# c. !accinare. &3. e$imul alimentar în "eatita !irală curinde următoarele, cu e5ceţia: a) late şi roduse lactate# b) mezeluri, conser!e, aumături# c) carne de orc, de miel# d) carne de asăre, eşte alb# e) cacao, caea, ciocolată >C( &6. (5antemul scarlatinos este o eruţie: a) asră la iăit care resectă aţa# c) microauloasă, ruri$inoasă#
&2. Pimba în scarlatină: b) zmeurie# &7.Semnul KoliB constă în: b) ete albicioase e limbă# &. Semnul KoliB se întlneşte în: b) rurudzinsBi oziti!. 1/. accinarea rerezintă: a) metoda roflactică de ro!ocare a unei imunităţi acti!e secifce, ără ca ersoana să acă boala# 1?. accinurile sunt: a) susensii de microbi sau to5inele acestora, omorte sau atenuate, care şiau ierdut rorietăţile ato$enice şi leau ăstrat e cele anti$enice# 31.eacţiile locale ost!accinale sunt următoarele, cu e5ceţia:c) ebră. 33.eacţiile $enerale ost!accinale sunt următoarele, cu e5ceţia:c) edem local. 36.Jrmătoarele !accinuri se administrează e cale subcutanată cu e5ceţia: c) =@9= Hanato5ină tetanică urifcată şi absorbită). 32.Jrmătoarele !accinuri se administrează e cale intramusculară, cu e5ceţia:c) >CDHBacillus Calmette–Guérin intradermic) 3/.Serurile imune ot f utilizate în sco: a) curati! Hseroteraie)# b) roflactic Hserorofla5ie)# c) ambele. Corect %
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <'
&. iscul de a contacta !irusul "eatitei > la locul de muncă de către ersonalul medicaT este mai mare dect riscul inecţiei cu 4G. A 1. Contactul social, de rutină cu un urtător 4G comortă un risc de inecţii. < 3. Gzolarea strictă Hmănuşi, "alate) trebuie resectată de rieteni, amilie, în timul con!ersaţiei cu un acient cu SG;=. < 6. 4G şi !irusul "eatitei > sunt răsndiţi rin contactul cu sn$ele şi lic"idele $landelor se5uale. A 2. irusul "eatitei > este acti! cte!a sătămni în aara corului. < . Coilul cu ru
(.>.(. %ngi!iea pacien&ilo cu FISIA %ncecui&i $#pun#ul coect' 6. @estul (PGS= şe utilizează entru: a) unerea în e!idenţă a anticorilor anti4G#
7. M; care determină susiciunea de SG;= entru o ersoană sunt următoarele, cu e5ceţia: c)constiatie e o erioadă mai lun$ă de două luni# / 9acienţii inectaţi cu !irus 4G au următoarele osibili tăţi de e!oluţie: a) &03 dintre ei !or ace orma minoră a bolii, =C# b) &03 dintre ei !or ace SG;= orma $ra!ă a inecţiei 4G# c)&03 dintre ei rămn urtători sănătoşi de !irus 4G şi ot transmite inecţia# d) toate răsunsurile sunt corecte. ? ;e la inecţia cu !irus 4G nă la declanşarea simtomelor bolii SG;= oate trece un inter!al de: a) luni 7 ani# &&. 9acienţii cu SG;= se internează obli$atoriu: c)în sitalul cu roflul inecţiilor oortuniste e care le rezintă. &1. Coilului inectat 4G îi sunt interzise: c)educaţia nu trebuie restricţionată rin interdicţii de ordin social.
(.>.. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni de+atologice. Te#tul A
%ncecui&i $#pun#ul coect' &. 9entru re!enirea bolilor de iele orice ersoană trebuie să ştie: a) te$umentele se menţin curate, erite de acţiunea a$enţilor microbieni, c"imici şi traumatici# b) săşi asi$ure alimentaţie ec"ilibrată şi "idratare coresunzătoare# c)ambele. Corect %
3 ezicula, ca maniestare a bolilor de iele, oate f defnită: a) ridicătură a eidermului, de dimensiune mică, lină cu lic"id clar#
. Comresele medicamentoase alicate e te$umente au următoarele eecte: a) dezinectant, antiin8amator# b) sicati!, antiruri$inos# c)ambele. Corect % /. olul băilor medicamentoase în bolile de iele oate f: a) îndeărtarea crustelor, dezinecţia te$umentelor# &'. 9re!enirea surainectării leziunilor cutanate se realizează rin: a) i$iena ri$uroasă a te$umentelor intacte, tăierea un$"iilor# &3. 9acientul cu dermatoze in8amatorii neinecţioase ale ielii rezintă ca robleme si"olo$ice: a) izolare socială# b) ierderea ima$inii de sine# c)ambele. Corect % &2. 9entru re!enirea micozelor cutanate, acientul trebuie să ştie: a) cum săşi ăstreze i$iena ersonală şi a icioarelor îndeosebi#
(.-. Se7ualitatea 4i epoduceea
(.-.1. %ngi!ii acodate în o2#tetic$ Te#tul A î ncecui&i $#pun#ul coect'
&. En timul sarcinii aar modifcări morouncţionale, e care asistenta medicală trebuie să le cunoască: a) modifcări $enerale ale or$anismului# b) modifcări locale la ni!elul aaratului $enital eminin# c)ambele. Corect % 1. Metabolismul se modifcă în timul sarcinii astel: a) creşte# 3 =aratul cardio!ascular sueră cele mai multe modifcări anatomice, uncţionale, "emodinamice în timul sarcinii: c)creşte resiunea !enoasă în membrele inerioare, creşte coa$ulabilitatea sn$elui, redisunnd la tromboză. 7. 9entru stabilirea dia$nosticului de sarcină rin testul imunolo$ic se recoltează: a) urina emeii $ra!ide# . ?. itmul consultaţiilor renatale entru $ra!ide ără OC este: a) lunile GG lunar# lunile GGGGG bilunar# luna a GUa sătămnal &&. Corelaţi !alorile în cm cu diametrele e5terne ale bazinului: a) bisinos# &I 31 cm# b) bicrest# 1 I 1' cm# c) bitro"anterian# 3 I 16 cm# d) anteroosterior# 6 I 1/ cm. cI31 dI1' aI16 bI1/
&3. Stabilirea !rstei sarcinii se ace lund în considerare următoarele criterii: a) data ultimei menstruaţii, data rimelor mişcări etale, înălţimea undului uterin# &6. Calculaţi !rsta sarcinii, la data de 3' au$ust 1''', entru doamna G. N., de 16 ani, rimiară, care afrmă următoarele: a) data ultimei menstruaţii e 1' martie 1'''# b) data rimelor mişcări etale &2 au$ust 1'''. Calculaţi data aro5imati!ă a naşterii.I3' dec 1''' &2. 9rimele mişcări etale se erce la $ra!ide astel: a) la rimiare la 6 &01 luni# b) la multiare la 6 luni# c)ambele. Corect % &. 9entru stabilirea !rstei sarcinii în uncţie de înălţimea undului uterin se oloseşte următorul calcul: înălţimea undului uterin a) !rsta sarcinii I VVVVVVVVVVVV W & 6 1'. 9entru asistarea naşterii în condiţii de asesie se urmăreşte: a) mediu ambiant dezinectat, materiale şi instrumente sterile# b) mediu ambiant dezinectat, dezinecţia ersoanei care asistă naşterea# c)ambele. Corect % 11. Gn!oluţia uterină în rimele &1 zile duă naştere este sura!e$"eată zilnic. =sistenta medicală constată în lăuzia fziolo$ică: a. in!oluţie cu &&,2 cm0zi# 13. Mobilizarea lăuzei cu naştere eutocică, ără inter!enţii obstetricale se ace astel: a) recoce, rimele &1 ore# 12. @oaleta locală a lăuzei cu e!oluţie fziolo$ică constă în: a) toaletă e5ternă !ul!oerineală de două ori0zi# 1. Dra!idei cu dis$ra!idie recoce, asistenta medicală îi acordă următoarele în$ri
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <'
&. -uria latelui+ este însoţită de creşterea temeraturii nă la 37,2FC A 1. entru reacerea uncţională el!ierineală şi redarea elasticităţii musculare $enerale, duă naştere sunt necesare e5erciţii de $imnastică. A 3. 9relun$irea sutului a!orizează aariţia ra$adelor. A 6 (5ulzia ătului încee duă dilataţia comletă şi ruerea membranelor. A 2.;eli!renţa lacentei urmează la &1 ore duă e5ulzia ătului. < .9erioadele naşterii sunt: erioada de dilataţie, de e5ulzie şi de deli!renţa. A 7.En timul sarcinii $ra!ida nu trebuie să acă sălaturi !a$inale. A /.Embrăcămintea şi încălţămintea $ra!idei ot de!eni S; entru satisacerea resiraţiei şi circulaţiei. A ?.9re$ătirea mameloanelor în !ederea alătării se ace în ultima luna de sarcină < &'. =menoreea este un semn si$ur de sarcină. < &&. Dra!ida cu risc obstetrical crescut necesită sura!e$"ere din artea reţelei de obstetrică, dar şi a altor sectoare medicale. A
(.-.(. %ngi!iea ginecopatei Te#tul A
%ncecui&i $#pun#ul coect' & @estul cu Pu$ol HPa"m Sc"iller) detectează: a) leziuni osibil recanceroase ale colului uterrn#
1. 4isterosalin$o$rafa rerezintă: b) e5amen radiolo$ie al corului şi istmului uterin# 3. (5amenul clinic $eneral are imortanţă entru stabilirea dia$nosticului bolilor $inecolo$ice şi oloseşte: b) insecţia, ercuţia, alarea 6. ;urerea în aecţiunile $inecolo$ice are caracteristicile următoare: b) este localizată în "io$astru şi osele iliace, iradiază către !ul!ă, !a$in# 2. 4emora$ia în bolile $inecolo$ice rezintă unele caracteristici# aceţi asociere între aceste caracteristici ale "emora$iei şi aecţiunea în care e întlnită: a) sarcina e5trauterină &. Sn$e roşu desc"is# b) cancer uterin 1. Sn$e ne$ricios# c) fbrom uterin 3. Sn$e sălăcit. &C 1= 3> . Peucoreea rerezintă: a. scur$ere !a$inală albicioasă, $ălbuie, în cantitate redusă# /. 9acienta cu in8amaţii $enitale oate rezenta ca robleme: a) leucoree, ebră, tulburări urinare# b) dureri în "io$astru# c)ambele. Corect % &'. eausul la at este obli$atoriu în: b) in8amaţiile acute $enitale, sn$erări# &3. @ulburări mai rec!ente de eliminare urinară întlnite în bolile $inecolo$ice sunt: a) disurie, olaBiurie# &6. @ratamentul local în bolile $inecolo$ice se alică rin:
a) tamoane !a$inale, o!ule, sălaturi !a$inale# b) cauterizare# c)ambele. Corect %
Te#tul B
Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. (ducaţia entru sănătatea emeii încee cu educaţia mamei entru a orma etiţei derinderi şi comortamente i$ienice. A 1. 9erioada de acti!itate $enitală încetează o dată cu instalarea menoauzei. A 3. Mamo$rafa rerezintă rinciala metodă de deistare a cancerului de sn. A 6. =utoe5aminarea snilor este obli$atorie duă !rsta de şase ani. < 2. ;uă mastectomie, acienta este în!ăţată să e5ecute mişcări care să re!ină anc"iloza şi atrofa musculară. A . 9entru cercetarea rotiului cito!a$inal, secreţia !a$inală se recoltează în orice zi a ciclului o!arian. < 7. Măsurarea temeraturii bazele Hmăsurate bucal sau rectal) oate decela momentul o!ulaţiei. A /. Coloscoia I e5lorare rin care se măsoară ca!itatea uterină. < ?. En !ederea e5amenului $inecolo$ic, $inecoata !a f re$ătită cu o sălătură !a$inală. < &'. En bolile $inecolo$ice ot aărea ca robleme alterarea eliminărilor intestinale si urinare. A
1.7. Cunoaşterea şi erceţia
(. ,. 1. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni neuologice
%ncecui&i $#pun#ul coect' &. 9neumoencealo$rafa rerezintă: a) e5amen radiolo$ie al saţiilor subara"noidiene, olosind ca substanţă de contrast aerul#
1. 9entru eectuarea neumoencealo$rafei, asistenta !a re$ăti următoarele materiale: b) serin$i, ace, tă!iţa renală, soluţii dezinectante# 3. ((D rerezintă: a) înre$istrarea biocurenţilor roduşi de creier# 2. Jrmătoarele maniestări de deendenţă sunt tulburări ale mersului şi ortostaţiunii: b) ata5ia statică şi locomotorie# . @ulburările de sensibilitate, subiecti!e sunt: b) aresteziile# 7. En leziunile ner!ului G cranian, acientul rezintă ca roblemă ca roblema de deendenţă: a) anosmie, "iosmie# /. ărsăturile în cazul 4@GCH4ier@ensiune GnterCraniaina) au următoarele caracteristici: b) sunt sontane, în
&6. En traumatismele craniocerebrale în care se scur$e PC rin nas, urec"i, la$a craniană, se !a roceda: c) nu se eectuează tamonare. &2. En acordarea rimului a
b) curăţarea ca!ităţii bucale# c)introducerea iei Dueddel# d) măsurarea @=, ulsului# e) instalarea unei eruzii.
>C;=(
1. 9entru eectuarea uncţiei ra"idiene unui acient comatos i se !a da oziţia: c)decubit lateral cu bărbia în iet şi membrele inerioare 8ectate e abdomen. 17. Starea de comă se defneşte astel: c)ierderea arţială sau totală a conştientei, motilităţii, sensibilităţii cu conser!area celor mai imortante uncţii !e$etati!e. 1/. Peziunile ner!ului GG cranian Hotic) se maniestă rin: a. amblioie, amauroză b. în$ustarea cmului !izual c. ambele Corect %
(.,.(. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iunide;cien&e p#i"ice.
%ncecui&i $#pun#ul coect' 1. Jrmătoarele tulburări sunt maniestări de deendenţă ale stării de conştientă, cu e5ceţia: c)"ierestezie.
6. Jrmătoarele maniestări de deendentă rerezintă tulburări ale aecti!ităţii, cu e5ceţia: c)însuşirea cu uşurinţă a con!in$erilor celor din
b) "alucinaţii cororale# c)ambele. Corect% &. @ulburările de $ndire în sc"izorenie sunt rerezentate de următoarele, cu e5ceţia: a) delirul de in8uenţă# &7. Sc"izoaazia rerezintă: c)o tulburare de !orbire constnd întro înşiruire de e5resii şi raze ără nici o le$ătură între ele. 1&. @o5icomania este o autointo5icaţie: a) conştientă# 16. ;elirium tremens este o comlicaţie a alcoolomaniei: a) acută#
(.,.. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni ORL
%ncecui&i $#pun#ul coect' 7. En aecţiunile urec"ii e5terne, acientul rezintă următoarele maniestări de deendenţă, cu e5ceţia: c)tulburări de ec"ilibru.
/. 9entru recoltarea secreţiei otice, în cazul unui acient cu otită suurată, asistenta re$ăteşte: b) tamon montat e ort tamon#
(.,.=. %ngi!iea pacien&ilo cu a*ec&iuni o*tal+ologice. %ncecui&i $#pun#ul coect' &. ;eterminarea acuităţii !izuale se ace la ototi. Oc"iul emetro: a) !ede de la 2 m ultimul rnd al ototiului#
3. 9acientul cu mioie rezintă ca maniestare de deendenţă: b) aroierea obiectelor de oc"i, entru a le !edea# 2. 9ansamentul oc"iului în erioada ostoeratorie duă e5tracţia cristalinului este: b) biocular# . =sistenta medicală inter!ine astel în cazul unui acient cu un cor străin corneean: b) trimite acientul la medicul secialist# /. 9acientul cu cataractă senilă rezintă ca maniestări de deendenţă: a) scăderea ro$resi!ă a acuităţii !izuale# &'. 9entru determinarea tensiunii intraoculare, acientul se re$ăteşte ast el: b) se ace anestezie locală#
(.H. Ce4teea 4i de8)oltaea.
(. H. 1. %ngi!iea nou n$#cutului9 #ugaului9 copilului +ic9 4colaului9 adole#centului Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect'
&. 9erioada de nounăscut este curinsă între:
c)' 1/ zile# 1. Aounăscutul normoonderal are la naştere o $reutate curinsă între: d) 3''' 32'' $. 3. Pun$imea unui nounăscut la termen este de: c) 6/21 cm. 2. -rec!enţa ulsului la nounăscut este curinsă între: b) &3'&6'0min# . -rec!enţa resiraţiei la nounăscuti este curinsă între: c) 3262r0min# 7. Gndicaţi ordinea corectă rin notare cirică a rimelor în$ri& C1 ; (2 -6 /. Căderea bontului ombilical se roduce între# b) zilele 2 &' de !iaţă# &'. =limentaţia la sn a nounăscutului normoonderal este corect să fe instituită: b) în rimele &1 ore# &&. En$ri. =sf5ia albă 6. Masa< cardiac e5tern. 2. =dministrarea O1. . Cateterizarea arterei sau !enei ombilicale. 7. Monitorizarea uncţiilor !itale. /. =şezarea nounăscutului în oziţie decli!a. =I&,1,2,/ >I&,3,6,2,,7 . Pate de !acă 3. P 36 $0l
=1,3,6
>&,3,
&3. 9rincialul icter al nounăscutului este: b) icterul fziolo$ic# &6. Gmediat duă sut, su$arul trebuie: b) ţinut în oziţie !erticală cu caul sri
&2. 9rofla5ia otalmiei $onococice se ace nounăscutului la naştere cu: a) nitrat de ar$int în soluţie & instilat în sacul con. luna XX 1. Au este indicat C. lunile GGGG 3. P.. inte$ral ;. luna 6. ;iluţii 103 în M.O. 3, 2 za"ăr 2. Gnte$ral 2 za"ăr. =1 , (UC(9@GOAP & >6 C6 ;2 lunile GGGGG 1. P9. / în M.O. 1, 2 Y C. luna G 3. P.9. &1,2 în M.O. 3, 2 Y =1 >& C3
1?. Meconiul este: b) scaunul nounăscutului în rimele 13 zile# 3'. Gndicele onderal este: c)raortul dintre $reutatea reală şi $reutatea ideală coresunzătoare !rstei. 3&. 9rimorofla5ia @>C se ace în maternitate cu !accin: b) >CD# 31. 9rima !accinare >CD se ace în maternitate: a) la nounăscuţii sănătoşi cu $reutate este 12'' $ în rimele 6/ zile# 33. Pa un su$ar de 7 luni în con!ulsii, cu temeratura 6'FC, se acordă următoarele în$ri
c) administrare ;iazeam ',&' &01 folă# d) anunţarea medicului# e) administrare de suozitor antitermic# ) administrare de antibiotice# $) administrare -enobarbital o tabletă er os.
C;(
3. 9oziţia în care trebuie aşezat coilul î n con!ulsii este:c)decubit dorsal. 37. 9ansamentul bontului ombilical se ace cu comrese sterile îmbibate în:b)alcool 7'F: 3/. Dreutatea la naştere a rematurului oate f: =. rematur $radul G &. &''' &2'' $# >. rematur $radul GG 1. &2'' 1''' $# C. rematur $radul GGG 3. sub &''' $# ;. rematur $radul G 6. 1''' 12'' $. -aceţi coresondenţa între cire şi litere. =6 >1 C& ;3 3?. ;istrofa se caracterizează rin: =. $radul G &. indice onderal între ',72 ',' >. $radul GG 1. indice onderal sub ',' C. $radul GGG 3. indice onderal între ',?' ',72 6. defcit onderal sub 12 2. defcit onderal între 12 6' . defcit onderal este 6' 7. scăderea rezistenţei la inecţii /. toleranţă di$esti!ă scăzută. -aceţi coresondenţa intre cire şi litere. =I3,6,7 >I&,2,7,/ C1,,7,/ 61. 9ot f uşi la sn sau ot f alimentaţi cu biberonul rematurii:b) de $radul G# 63. e8e5ul de sut şi de de$lutiţie liseşte:b) la rematurii cu $reutate sub &2'' $# 66. 9rematurii de $radul GGG şi G sunt alimentaţi:d) rin $a!a<. 62. =limentaţia naturală constituie:b) alimentarea su$arului e5clusi! cu late matern în rimele 36 luni de !iaţă# 67. =limentaţia naturală rezintă a!anta
&. (ritemul esier al su$arului se re!ine rin:c) toaleta arţială duă fecare scaun, alicare de un$uent rotector în re$iunea esieră şi sc"imbarea ritmică a len
resiratorii suerioare rin asiraţie. A &'. 9rofla5ia ra"itismului se încee din ultimul trimestru de sarcină a mamei rofla5ia renatală. A &&. ;istrofa de $radul GGG sau atresia este orma cea mai se!eră. A &1. Nratamentul arazitozelor este acelaşi entru toţi araziţii. < &3. în criza de con!ulsii se administrează enobarbital asociat cu diazeam. < &6. SG;= se oate transmite direct de la mama bolna!ă la ăt. A &2. Coiii olitransuzaţi nu ot f urtători de 4G. <
(.H.(. Nu#ing geiatic
Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect' /. =sistenţa în stările terminale !izează următoarele obiecti!e, cu e5ceţia: a) menţinerea !rstnicului în ambianţa obişnuită#
?. Moartea $eriatică oate f:c) asumată. &2. ;efcienţele auzului la ersoana !rsnică constau în:a) "ioacuzie# b) nu se distin$e !ocea de alte z$omote din mediu# c) ambele. Corect % &7. 9ersoana !rstnică este e5usă ericolelor entru că: a) rezintă mobilitate redusă# b) rezintă defcienţe senzoriale# c) ambele. Corect % 11. 9uneţi în ordine etaele de adatare la moarte duă (lisabet" Kubleross: ne$ociere, ne$are, uriemnie# accetare, deresie. &ne$are 1uriemanie 3ne$ociere 6deresie 2accetare 16. Aeadatarea la noile sc"imbări determină o serie de tulburări si"ice, cu e5ceţia:c) scădere în $reutate. Te#tul B Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. ;issomnia reală a !rstnicului, care trebuie dierenţiată de alsa insomnie, curinde tulburări cantitati!e H"iosomnia), dar şi tulburări ale ritmului normal Hsomn nocturn, !e$"e diurnă), în sensul in!ersării. A 1. G$iena somnului !a a!ea în !edere culcarea la aceeaşi oră, duă o erioadă de mişcare limbare scurtă în aer liber. A 3. -umatul are un eect calmant rin stimularea secreţiei de adrenalină. < 6. O baie caldă are eect sedati! calmant, a!oriznd somnul. A 2. ;in unct de !edere $eriatrie, căderile sunt considerate ca asecte ale senescenţei, osturii şi ec"ilibrului şi nu ca accidente întmlătoare. A . Consecinţele căderilor nu sunt imortante, deoarece nu aectează autonomia !rstnicului. < 7. -actorii de risc al căderilor includ e rimul loc !rsta înaintată. Pa !rstele mici domină actorii de mediu, la cele mari, actorii atolo$ici. A /. Căderile reetate nu ac obiectul sindromului de cădere. < ?. En criza de adatare a !rtsnicului se roduc modifcări nutriţionale din cauza diminuării aetitului
şi a "iometabolismului. A &'. Criza de adatare aare rec!ent la ersoanele cu ni!el sociocultural ridicat, emoti!e, "iersensibile. A
Capitolul III %NGRIIREA PACIENILOR CU URGENE ?EICO0CFIRURGICALE Te#tul A %ncecui&i $#pun#ul coect' &. 4emora$iile arteriale ot f recunoscute duă:a) culoarea sn$elui şi resiunea de scur$ere a acestuia#
3. Gn eectuarea "emostazei ro!izorii cu $aroul, entru efcienţa sa se resectă următoarele rinciii: b) $aroul se aşază e traiectul !asului, e un rulou de aşă, se menţine ma5imum 1 ", desăcnduse lent din 1' în 1' min, entru &1 min# . Melena rerezintă "emora$ia internă e5teriorizată rin:b) scaun ne$ru lucios ca ăcura# 7. -aceţi coresondenţa datelor între rima şi a doua coloană: a)melenă &) !ărsătură b)"ematemeză 1) sută c)"emotizie 3) urină d)"ematurie 6) scaun =6 >& C1 ;3 /. =şezaţi semnele următoare e două coloane Hsemne de certitudine şi semne de robabilitate ale racturii): a)mobilitate anormală# e) deormarea re$iunii# b)creitaţie osoasă#Z ) întreruerea continuităţii osului# c)imotentă uncţională# $) durere# d)netransmisibilitatea mişcării, ") tumeacţia re$iunii. &=,>,;,- 1C,(,D,4 &'. 9entru imobilizarea ro!izorie a racturilor membrului suerior utem utiliza: a) atele Kramer sau din lemn# b) basma# c) ambele rocedee.Corect % &1. En racturile costale cu !olet costal se inter!ine astel:c) nu se ace imobilizare, se aşează acientul în semişeznd. &6.M; ce caracterizează stoul cardioresirator sunt următoarele, cu e5ceţia: c) "iotensiune arterială, ta"icardie. &2. 9rima mane!ră necesară entru eectuarea resiraţiei artifciale constă în:b) "iere5tensie a caului# &7. 9entru masa
&?. Gn stoul resirator, resiraţia artifcială $ură la $ură se ace întrun ritm de:b) &6& resiraţii0min# 1'. En stoul cardioresirator, cnd acţionează doi sal!atori, unul ace masa=;(C 17. Jn bun ansament este acela care:c) rote
6&. 9acientul cu "emora$ie acută se transortă în oziţie:c) @rendelenbur$. 61. -aceţi asocieri între rima şi a doua coloană ri!ind traumatismul şi oziţia accidentatului e tar$a: a) traumatism cranian &) şeznd, sate sri& C3 ;6 (2 67. Gnter!enţiile autonome ale asistentei medicale în cazul unui acient cu dureri abdominale diuze, $reţuri, !ărsături, absenţa scaunului şi a eliminării $azelor sunt:c) transortul de ur$enţă la sital. Te#tul B Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0le cu A #au <' &. Pa locul accidentului, ca rim a
Capitolul I
%NGRIIREA PACIENILOR %N STARE GRAA. Te#tul A
%ncecui&i $#pun#ul coect' &. Cule$erea datelor în cazul acienţilor în stare $ra!ă se ace oerati!. Se cule$ date ri!ind: a) uncţiile !itale# b) starea somatică a acientului# c) starea de conştientă# d) mobilitatea# e) date de identitate# ) date de stare ci!ilă. Gndicaţi ordinea de cule$ere a datelor C=;>(-
1. Sura!e$"erea continuă a acientului în stare $ra!ă se realizează rin: a) monitorizare clinică# b) monitorizare biolo$ică şi instrumentală# c) ambele. Corect% 3. Monitorizarea clinică rerezintă: a) sura!e$"erea unor constante clinice: uncţii !ital e, culoare te$umentelor, durere, duă un orar stabilit 2. Circulaţia inadec!ată la stările $ra!e se oate maniesta:b) ta"icardie, "iotensiune arterială, olinee, aliditate 7. Colasul !ascular se caracterizează rin:b) "iotensiune arterială, sub 70 mm 4$# /. [ocul rerezintă:a) stare $ra!ă în care se roduc tulburări la ni!el celular ano5ie şi acumularea roduselor de catabolism# ?. olul asistentei în sura!e$"erea acientului cu sonda demeure constă în:b) sura!e$"erea oziţiei tuburilor relun$itoare, a sacului colector# &1. =!eţi de administrat la ora &1 enicilină şi $entamicina unui acient care are o eruzie cu $lucoza 2. Cum rocedaţiL a) in C19-9H &2. 9entru metabolizarea $lucozei administrată rin eruzarea $lucozei în soluţie "iertonă se recomandă adiţionarea insulinei: a. & u insulina la 2 $ $lucoza
&. =limentaţia e cale naturală a acientului în stare $ra!ă se reia atunci cnd: a) re8e5ul de de$lutiţie e resent &?. Ce antibiotic asociat cu $entamicina îi scade efcacitatea cu 2'L c) amicilina. 1'. 9acientul cu tulburări de conştientă, care nu comunică !erbal, reacţionează la: a. mn$iere aecti!ă b. stimuli dureroşi c. ambele. Corect % 16. Maniestările de deendenţă secifce "io$licemiei sunt următoarele, cu e5ceţia: d) midriază. 12. En toate cazurile de "io$licemie inter!enţiile autonome ale asistentei medicale sunt următoarele, cu e5ceţia: e) "idratează e cale orală cu substanţe za"aroase indierent de starea de conştientă a acientului. 17. =comaniamentul relaţional rerezintă: a. e5resia solidarităţii şi a resin$erii abandonului# b. o teraie morală# c. ambele.Corect % 36. iscul mai mare de roducere a trombo8ebitelor ca urmare a eruziilor îl constituie: a) eruziile în !enele membrului el!in# b) eruziile e cateter# c) ambele. Corect% Te#tul B Indica&i dac$ u+$toaele a;+a&ii #unt ade)$ate #au *al#e. Nota&i0te cu A #au B' &. [ocul "io!olemic aare din cauza unor boli cardiac < 1. ;efbrilarea este o metodă de tratament alicată bolna!ului în stare de şoc. < 3. Coma de $radul GG se caracterizează rin conştientă ierdută, re8e5e abolite, erturbarea circulaţiei şi resiraţiei, midriază. < 6. Monitorizarea biolo$ică se reeră la sura!e$"erea comortamentului acientului, a uncţiilor !itale, duă un orar stabilit. < 2. Pisa de a$itare a unor un$i cu soluţii eruzabile în care sau adiţionat unele medicamente oate determina accidente. A . itamina C se oate asocia cu Mioflin, 4emisuccinat de 4idrocortizon. < 7. -actorii care a!orizează aariţia trombo8ebitelor în cazul cateterului !enos sunt: cateterele scurte, ri$ide. < /. itmul raid de administrare a soluţiilor oate determina accidente $ra!e, sto cardiac. A ?. (5tra!azarea soluţiilor eruzabile nu rezintă imortanţă clinică. < &'. Sasmul !enos oate a!ea dret cauză administrarea intra!enoasă a unor soluţii reci. A
Capitolul
NURSING CO?UNITAR. %ncecui&i $#pun#ul coect' 3. En$ri
c) ambele. Corect % . En$ri
Te#tul B Indicaţi dacă următoarele afrmaţii sunt adevărate sau alse. Notaţi-le cu A sau F:
&. =sistenta care lucrează la ni!elul disensarului medical în$ri
