Tema Si Viziunea in Basm Cult Harap Alb

Tema si viziune despre lume Introducere: Basmul lui Ion creangă, intitulat „Povestea „Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în revista „Convorbiri literare” ( august !""# $i repro%us apoi în &iarul „'impul” „'impul” în mai multe numere nu mere succesive )e$i basm cult, el porne$te %e la mo%elul celui popular, căruia i se a%augă anumite note originale Ca $i în basmul popular, $i în această crea*ie apar*in+n% lui Ion Creangă se porne$te %e la realitate, %ar autorul se %esprin%e %e ea trec+n% în supranatural )e aceea vi&iunea %espre lume este una fabuloasă, %eoarece sunt pre&ente multe înt+mplări supranaturale, săv+r$ite %e multe personae cu însu$iri ie$ite %in comun ste, a$a%ar, o lume în care este pre&entă „o oglin%ire a vie*ii în mo%uri fabuloase” (gcălinescu#,

 'ema.  'ema. Astfel, tema basmului o constituie, pe l+ngă lupta %intre bine $i rău, i%ee înt+lnită în toate basmele / 0e populare, 0e culte / , probele p robele pe care le trece protagonistul care parcurge %rumul %e la con%i*ia %e slugă la cea %e împărat Această temă este puternic re1ectată %e episoa%ele care con*in încercările la care este supus eroul %e către sp+n $i apoi %e către 2o$u-3mpărat $i %e antite&a %intre cele %ouă personae $i Harap-Alb

Povestire )in primele secven*e narative ale te4tului care constituie e4po&i*iunea a1ăm %e e4isten*a  împăratului $i a celor celor trei 0i ai săi Acesta îi în$tiin*ea&ă în$tiin*ea&ă că unul %intre ei, cel mai %estoinic, %estoinic, va merge să-i urme&e la tron fratelui său, 5er%e-3mpărat, 5er%e-3mpărat, %orin*a acestuia constituin% intriga ac*iunii 6ingurul care trece proba impusă %e tatăl lor este me&inul, care este sfătuit $i %e 6f+nta )umincă, %ar, plecat la %rum, acesta nesocote$te sfatul împăratului %e a se feri %e omul sp+n $i %e cel ro$u 7rmea&ă episoa%ele care pun în evi%en*ă etapele %evenirii eroului $i încercările prin care acesta trece %upă ce %evine sluga 6p+nului $i %ob+n%e$te numele %e Harap-Alb 'oate 'oate aceste încercări vor constitui %esfă$urarea ac*iunii basmului Astfel, %upă ce aung la curtea lui 5er%e-3mpărat, con1ictul %intre cele %ouă personae, 6p+nul $i Harap-Alb, se acuti&ea&ă, întruc+t crăi$orul, %evenit slugă, va 0 trimis să a%ucă „sălă*ile” %in gră%ina ursului, capul $i pielea cuu pietre nestemate ale cerbuluii $i pe fata lui 2o$u-3mpărat Acum î$i fac apari*ia $i alte personae fabuloase. autoarele eroului / 8erilă, 9lăm+n&ilă, :c;ilă, Păsări-<ă*i-
 Analiza )upă cum se observă, ac*iunea porne$te %e la un fapt real / %orin*a lui 5er%e-3mpărat %e a avea un urma$ la tron pe linie masculină /, %ar toate în+mplările %eterminate %e această %orin*ă trec  în supranatural= lupta cu ursul, uci%erea cerbului $i toate încercările prin care trece pentru a%ucerea fetei lui 2o$u-3mpărat / răcirea casei înro$ite, proba ospă*ului pantagruelic, fuga fetei $i găsirea ei etc 'oate aceste înt+mplări evi%en*ia&ă o lume imaginară, la care se a%augă pre&en*a unor 0in*e supranaturale, personae ;imerice, ciu%ate, al %oilea aspect caracteristic al acestei vi&iuni fabuloaseAstfel %e personae sunt cei cinci înso*itori ai lui Harap-Alb  3ntr-o astfel %e lume, în vi&iunea scriitorului totul este posibil $i voin*a omului nu cunoa$te limite A$a se e4plică faptul că Harap-Alb reu$e$te să învingă toate obstacolele, parcurg+n% un traseu ini*iatic 3n autorul său vin $i alte persona$e fabuloase (6f+nta )uminică, persona a%uvant cu rol %e maestru spiritual, cei cinci înso*itori ai săi# sau animaliere (calul, furnicile, albinele# In%irect însă la %ob+n%irea noii i%entită*i a lui Harap-Alb $i la %evenirea sa contribuie $i personaele antagonice / 6p+nul $i 2o$u-3mpărat prin probele %i0cile la care îl supun, %evenin% astfel, fără voia lor, promotori în ini*ierea feciorului %e împărat 2ela*iile %intre aceste personae repre&intă o mo%alitate prin care autorul le evi%en*ia&ă calită*ile $i %efectele  'oate aceste aspecte referitoare la con*inut $i la personae, pun în evi%en*ă, para%o4al, pe l+ngă e4isten*a elementului fabulos, $i foarte marea apropiere %e real Astfel, multe episoa%e amintesc %e scene autentice %in via*a colectivită*ii rurale %in care a ie$it marele povestitor, a$a cum sunt %iscu*iile cu 6f+nta )umincă, sfa%a %intre înso*itorii lui Harap-Alb, rela*iile %intre familiile înru%ite etc )e asemenea, %e$i multe %intre personaele lui Ion Creangă sunt apari*ii ciu%ate, ele se apropie prin comportament %e oamenii reali, %e *ăranii sfăto$i %in ;umule$tii autorului
Concluzie: )upă cum se observă, lumea acestei crea*ii literare porne$te %e la realitate, trece în supranatural, iar în 0nal se întoarce %in nou la realitate, însă Ion Creangă ;iperboli&ea&ă,  înfă*i$ea&ă cu ironie $i umor p imagine cavalerească a lumii $i %e aceea lumea pre&entată %e el este o lume „pe %os”, „o a %oua lume, paro%ie a celei reale” Autorul, ca $i unul %intre personaele sale / :c;ilă /, are o vi&iune propire asupra realită*ii, căci el „ve%e toate $i pe to*i altfel %e cum ve%e lumea cealaltă” >ota %e originalitate a acestei crea*ii cre$te $i prin pre&en*a unei te;nici narative aparte (îmbinarea vorbirii %irecte cu cea in%irectă, a nara*iunii cu

%ialogul, implicarea naratorului în ac*iune etc #, a elementelor %e oralitate ( locu*iuni, interec*ii, structuri e4clamative, proverbe etc# sau a umorului reali&at printr- o %iversitate %e proce%ee

Caracterizarea personajului Harap-Alb Harap-Alb, personajul principal al basmului, dupa cum pu tem anticipa inca din titlu, este un personaj caracterizat amplu si complex, din toate punctele de vedere si prin toate mijloacele. El este un personaj masculin, pozitiv si real, fara nicio putere supranaturala, element inedit de atipicitate regasit in basmul cult. Harap-Alb este caracterizat atat in mod direct, cat si indirect, p rin toate mijloacele, avand conturat un amplu  portret moral, care se slefuieste pana in finalul basmului, cand personajul are toate calitatile necesare unui imparat demn de o imparatie asa de intinsa ca cea a unchiului sau. In primul rand, Harap-Alb este caracterizat in mod direct, de catre narator, de catre celelalte personaje sau prin  procedeul de autocaracterizare. La inceput, personajul este cunoscut sub sintagma de ,,fiul craiului intrucat nu are o identitate definita, urmand ca prin parcurgerea drumului initiatic sa-si gaseasca un nume. Astfel, naratorul ii evidentiaza inca de la inceput lipsa de experienta si naivitatea, prin sintagma ,,bob oc in felul sau. Acest lucru ne este subliniat si prin intermediul autocaracterizarii, fiul craiului marturisind spanului ca ,,din copilaria mea sunt deprins a asculta de tata. !ortretul moral care rezulta in urma caracterizarii realizate de catre alte personaje este amplu si ne ofera o imagine mai buna asupra fiului de crai, care reprezinta prin scopul pe care il are, motivul mezinului, care alaturi de motivul imparatului fara urmasi, elementul perturbator al basmului, duc la parcurgerea unui drum initiatic,  presarat cu probe si obstacole. "atrana care il ajuta sa-si hotarasca si sa-si pregateasca plecarea i se adreseaza cu ,,luminate craisor, fiind convinsa ca tanarul are un destin stralucit pe care trebuie sa-l implineasca prin munca si lupta. Aceeasi batrana, cunoscuta mai tarziu ca #fanta $umineca, reuseste sa evidentieze calitatile morale ale fiului de crai, devenit Harap-Alb dupa ce este pacalit de span, spunandu-i ca doar ,,puterea milosteniei si inima ta cea buna il ajuta sa depaseasca obstacolele. %anarul este dojenit de catre aceasta atunci cand incepe a se teme de incercarile la care este supus de catre span, stapanul caruia i-a jurat credinta, #fanta $umineca spunandu-i ca este ,,slab de inger, mai fricos decat o femeie. Acest lucru il ambitioneaza si il incurajeaza, ducandu-l pe calea succesului. %ot alte personaje ii completeaza calitatile sufletesti, intrucat acesta isi arata milostenia fata de furnici si albine, de care este apreciat, ,,esti asa de bun si totodata el este recompensat cu ajutorul nepretuit al acestora. &erisoarele sale, fetele imparatului &erde, care ii recunosc calitatile care se potrivesc cu identitatea sa adevarata de fiu de crai, ,,Harap-Alb, sluga lui, are o infatosare mult mai placuta si seamana a fi mult mai omenos. %otodata, Harap-Alb este caracterizat si in mod indirect, prin limbajul sau, faptele si comportamentul pe care il are, relatia sa cu celelalte personaje si chiar prin intermediul numelui sau. Astfel, prin felul in care vorbeste,  putem realiza faptul ca este un tanar respectuos si educat, adresandu-se batranei prin ,,matusa si milos in adancul sufletului sau nobil ii spune ,,dela mine putin, de la $umnezeu mult. El este un slujitor loial si supus

 pana la moarte, intrucat jurase pe palos credinta spanului, marturisind umil ,,sunt gata la porunca luminarii voastre. !rin comportamentul sau, pe tot parcursul drumului, putem observa o evolutie a sa ca om, ca persoana, avand ca final dobandirea identitatii si implinirea destinului. 'iu iubitor si dornic sa obtina aprecierea tatalui, se supara si se intristeaza cand vede rusinea simtita de tatal sau vaz and lasitatea fiilor sai, si se hotaraste sa o obtina chiar si cu pretul vietii, ,,nu m-oi mai intoarce, sa stiu bine ca m-oi intalni si cu moartea in cale. (hibzuit, el isi  planuieste indeaproape calatoria, ascultand sfaturile primite intrucat isi cunostea lipsa de experienta. #pre final insa, din pricina lipsei de experienta ajunge sa calce cuvantul tatalui, tocmindu-l pe span drept sluga. Inocenta specifica varstei sale se arata, acordand prea multa incredere spanului. !rins in capcana, el ramane demn si cinstit, ,,jurand credinta spanului, juramant ce il respecta intrutotul. )elatia cu celelalte personaje dezvaluie si ea caracterul nobil al lui Harap-Alb. El este respectuos si supus fata de tatal sau, si spre deosebire de fratii sai, el il roaga pe acesta modest sa-l lase si pe el sa-si incerce norocul. %anarul o asculta pe #fanta $umineca si o respecta datorita experientei si intelepciunii acesteia. !rea increzator in oameni si prea milos, el este inselat, tocmindu-l pe span drept calauza, acesta constituind in final raul necesar, care constituie un lucru esential in cadrul drumului initiatic. Harap-Alb este un prieten bun, tovaras intelegator pentru cele cinci personaje fantastice, #etila, 'lamanzila, *chila, +erila si ! asari-Lati-Lungila, fiind constient de ajutorul nepretuit ce i se ofera, ,, era tovaras, era partas la toate, prietenos cu fiecare.  /u in ultimul rand, caracterizarea prin intermediul numelui ne sugereaza progresul precum si dubla identitate a  personajului. Acesta pleaca de la statutul de fiu de crai, sugerat de ,,alb, ajungand sluga spanului, lucru sugerat de ,,negru, pentru ca in final sa isi defineasca identitatea de imparat si persoana cu experienta de viata. Avand in vedere toate mijloacele de caracterizare si calitatile si defectele rezultate, putem considera ca avem conturat un amplu portret moral al unui personaj inedit, un element de atipicitate in basmul cult al lui (reanga. Harap-Alb, eroul basmului, personaj fara puteri supranaturale sau insusiri exceptionale, dobandeste p rin trecerea probelor impuse si a obstacolelor numeroase calitati, absolut indispensabile unui imparat.

Relatia dintre doua personaje Povestea lui Harap Alb – Relatia dintre doua personaje Ion Creanga „Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga, protagonistul, Harap Alb, si Spanul sunt purtatoarele de semnificatie ale mesajului transmis prin discurs In primul rand, te!tul lui Ion Creanga fructifica o tema specifica basmului popular, eterna lupta dintre bine si rau, de"nodamantul surprin"and triunful binelui Privite sub acest aspect relatia dintre cele doua personaje este una tipica intre protagonist, Harap Alb, ca repre"entant al binelui si antagonistul, Spanul, ca repre"entant al raului #ar, caracterul simbolic al naratiunii, ca trasatura specifica basmului cult, de"valuie o alta tema, cea a initierii #in acest punct de vedere, Spanul este un rau necesar, in absenta sa, initierea craisorului fiind imposibila In aceeasi ordine de idei, constructia celor doua personaje trebuie inteleasa in raport cu perspectiva narativa adoptata Astfel, naratorul omniscient si omnipre"ent ocupa o po"itie de e!trateritorialitate in raport cu universul fictional creat Adopta o perspectiva narativa obiectiva, el nu intervine in destinul personajelor sale, lasandu$le sa evolue"e spre de"nodaman, in functie de na"uite si slabiciuni Insa, pe parcursul discursului narativ, se pot observa interventii naratoriale, trasatura a oralitatii stilului #e e!emplu, la scena fantanii, naratorul surprinde slabiciunea p rotagonistului% „ &iul cel mic al Craiului ce era sa faca' Se potriveste Spanului si intra in fantana, ca, da, viata omului inainte de toate” #e asemenea, daca privim te!tul din perspectiva tematicii abordate, cea a luptei dintre bine si rau, atunci putem identifica drept conflict principal cel e!terior, dintre fiul cel mic al Craiului si Span #aca abordam te!tul din perspectiva temei initierii, atunci putem identifica si un conflic interior ( lupta a sinelui su sinele, intre cele d oua iposta"e ale protagonistului, cea de neinitiat si statutul de initiat la care aspira

)u in ultimul rand, mijloacele de caracteri"are utili"ate in constructia celor doua personaje sunt cele consacrate% caracteri"area directa *reali"ata de narator sau de celelalte personaje+ si cea indirecta *care reiese din gesturi, fapte, atitudini sau relatia dintre personaje+ #in punct de vedere tipologic, cele doua personaje intrucipea"a binele *Harap Alb+ si raul *Spanul+ Caracteristica basmului cult este insa ambigui"area pe rsonajelor Astfel, protagonistul nu este o intrucipare absoluta a binelui, avand slabiciuni si defecte specific umane #e asemenea, nici Spanul nu este intruciparea raului, el fiind un rau necesar Statutul social al protagonistului se modifica pe tot parcursul discursului epic, fiind, asadar, un personaj rotund In incipit apare in iposta"a de me"in al Craiului, pe parcurs este slua a Spanului, ca in final, sa devina Imparat -erde In scimb, Spanul este un personaj plat, in sensul in care el nu$si modofica statutul social pe parcursul te!tului% apare doar in iposta"a de maestru spiritual sever in maturi"area protagonistului #in punct de vedere psiologic, firul narativ al basmului urmareste desavarsirea personalitatii protagonistului #aca la inceput este slab si plange de rusinea tatalui, nu este capabil sa distinga intre esenta si aparenta, incalcand sfatul parintesc, pe parcursul probelor la care este suspus de Span, personajul Harap Alb dobandeste si dovedeste o serie de calitati necesare statutului de imparat #e e!emplu reuseste sa descopere adevarata esenta a fiintei umane, atunci cand se intovaraseste cu cei cinci na "dravani, in care intuieste un posibil ajutor pentru trecerea p robelor de la curtea Imparatului Rosu #e asemenea, ii este loial Spanului, re"istand tentatiei de a se imbogatii prin vinderea pieleii cu nestemate a Cerbului Sub aspect moral, cele doua personaje sunt pre"entate in opo"itie #aca fiul cel mic al Craiului isi dovedeste moralitatea, Spanul este in totalitate imoral, folosindu$se de viclesug, ca arma principala pentru a$si atinge scopul Relatia dintre cele doua personaje este urmarita de catre narator inca din momentul in care protagonistul paraseste curtea Craiului, pornind „intr$o alta tara”, pe anevoiosul drum al initierii ( prima secventa narativa, semnificativa pentru ilustrarea relatiei dintre cele doua personaje poate fi considerata cea a fantanii Incalcand sfatul parintesc, craisorul pentru a iesi viu din padure, accepta tovarasia Spanului Coborarea in fantana aminteste, in plan simbolic, de taina bote"ului &iul cel mic al Craiului moare in raport cu vecea identitate, cea profana, inscriindu$se de acum, pe o alta treapta a e!istentei sale, cea a maturi"arii Spanul este cel care ii confera numele de initiat% Harap Alb .a mai mult il deposedea"a si de arme, pentru ca nu de acestea are nevoie craisorul, ci „ sa prinda la minte” &inalul basmului se constitue intr$o alta secventa narativa, semnificativa pentru relatia dintre cele doua personaje Spanul il acu"a pe Harap Alb ca a divulgat secretul si ii retea"a capul Cu alte cuvinte, ii produce o a doua moarte simbolica, de data aceasta definitiva Harap Alb moare fata de lumea materiala si renaste in raport cu lumea spirituala /a randul sau, Spanul este ucis de tovarasul de drum a lui Harap Alb, calul, semn ca initierea a luat sfarsit Sunt de parare ca finalul basmului „ Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga de"valuie, prin cele doua personaje, tema specifica basmului cult% initierea Am in vedere, cand afirm aceasta, faptul ca intregul drum parcurs de cele doua personaje nu trebuie perceput ca fiind unul fi"ic, „dintr$o tara”, „intr$o alta tara”, dupa cum preci"ea"a incipitul te!tului #rumul trebuie perceput in plan simbolic, ca o cale a desavarsirii interioare a fiului celui mic al Craiului In acest sens, rolul Spanului este unul decisiv% in absenta sa maturi"area eroului ar fi fost imposibila #e aceea, calul, tovarasul de drum a lui Harap Alb, il omoara in momentul in care initierea a luat sfarsit In conclu"ie caracterul de basm cult al „ Povestii lui Harap Alb” de Ion Creanga este vi"ibil si la nivelul constructiei celor doua personaje prin ambigui"area trasaturilor definitorii