viziune une despre lume – Tema si vizi Enigma Enig ma Otil Otiliei iei de George Calinescu Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei este e ste menit sa ilustreze convingerile convingerile teoretice ale lui George Calinescu. Acesta este un roman realist de tip balzacian ,social si citadin ,cu elemente moderniste. Enigma Otiliei preezinta aspecte ale societtii bucurestene de la !nceputul secolului "", prin motivul motivul mostenirii mostenirii si al paternittii, paternittii, prin structura simetric, simetric, circular, !nc#is, prin prin te#nica detaliului, importanta importanta decorului, a vestimentatiei, vestimentatiei, a mi$loacelor de caracterizare, realizarea persona$elor !ncadrabile !n tipologii, tipologii, veridicitatea, veridicitatea, naratiunea la persoana persoana a %%%&a, cu 'ocalizare ( si viziunea )dindrt), narator omniscient si omniprezent. omniprezent. Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burg#eziei burg#eziei bucurestene de la !nceputul
secolului "", ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. *omanul prezint 'ormarea+maturizarea 'ormarea+maturizarea unui tnr care, !nainte de a&si 'ace o carier, trieste e-perienta iubirii si a relatiilor de 'amilie. Titlul initial a 'ost )Printii Otiliei), !ntruct 'iecare persona$ se comport oarecum patern
cu aceasta, determinndu&i determinndu&i destinul. unt prezente toate modurile de e-punere, cu diverse trsturi si semni'icatii/ descrierea are 'unctie simbolic simbolic si de anticipare0 naratiunea este obiectiv si are 'unctia de reprezentare a realittii prin absenta mrcilor subiectivittii subiectivittii iar dialogul sustine veridicitatea. *omanul prezinta ( de capitole iar prin te#nica planurilor planurilor narative paralele este urmrit destinul mai multor persona$e/ destinul Otiliei, destinul lui 2eli- ct si destinul clanului ulea. ulea. ecventele narative sunt prezentate prin alternant, iar succesiunea evenimentelor este redat prin !nlntuire. !nlntuire. Un plan urmăreşte lupta dusă de clanul Tulea Tulea 4Aglae, o 'emeie 'emeie rea, 'iind sora sora lui mo5 Costac#e, cu so6ul imion, imion, bolnav mintal 5i cei trei copii/ Aurica& tipul 'etei btrne btrne & , iti& retardat & 5i Olimpia, cstorit cu avocatul tnic *a6iu, un om 't scrupule, ve5nic ve5nic cutnd s pun mna pe averea lui lui mo5 Costac#e7 Costac#e7 pentru ob6inerea ob6inerea averii btrnului btrnului 5i !nlturarea Otiliei rculescu. Al doilea plan prezintă destinul tânărului Felix Sima , absolvent de liceu la %a5i 5i rmas or'an vine !n ucure5ti s triasc triasc la tutorele su legal, mo5 mo5 Costac#e 5i s studieze medicina, !ndrgostindu&se de Otilia. Autorul acordă interes şi planurilor secundare pentru susţinerea imaginii imaginii ample a societăţii citadine, pentru prezentarea acesteia întrun mod cât mai realist!
Con'lictul romanului romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua 'amilii inrudite. O 'amilie a lui Costac#e Giurgiuveani Giurgiuveani si Otilia arculescu. arculescu. Aici patrunde patrunde 2eli- care vine la ucuresti ucuresti pentru a studia. :n alt intrus este ;eonida Pascolopol, prieten al batranului, care aduce in 'amilia Giurgiuveanu Giurgiuveanu a'ectiunea pentru Otilia.
'iziologice. Atmos'era sugerat este neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipeaz con'lictul. %ntriga se dezvolt pe dou planuri care se !ntreptrund/ lupta membrilor clanului ulea pentru obtinerea mo5tenirii lui Costac#e Giurgiuveanu si destinul tnrului 2eli- ima. Competi6ia pentru mo5tenirea btrnului avar devine un prile$ pentru observarea e'ectelor, !n plan moral, ale obsesiei banului. trnul avar, bogat, din dorinta de a nu c#eltui, nu asigur !n nici un 'el viitorul Otiliei. Clanul ulea urmre5te succesiunea total a averii lui, plan pus !n pericol, ipotetic, de !n'ierea Otiliei. =e5i are o a'ec6iune sincer pentru 'at, btrnul amn !n'ierea ei, de dragul banilor 5i din teama de Aglae. %ni6ial !ntr&un plan secundar, tnic *atiu urmre5te s parvin, vizeaz averea clanului ulea, dar smulge in 'inal banii lui mo5 Costac#e. El sus6ine !n 'ond intriga romanului, pn la rezolvarea din deznodmnt. Planul destinului tnrului 2eli-, a 'ormrii sale, urmre5te e-perien6ele trite !n casa unc#iului su, !n special iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, 'iindc dorin6a de a&5i 'ace o carier primeaz. Otilia !l iube5te pe 2eli-, dar dup moartea lui mo5 Costac#e !i las tnrului libertatea de a&5i !mplini visul 5i se cstore5te cu Pascalopol, brbat matur, care !i poate o'eri !n6elegere 5i protec6ie. Aici nu st nimeni>. Caracterul de 'resc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societtii burg#eze/ avaritia, lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale 'amiliei burg#eze/ relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti, cstoria. Construc6ia persona$elor este realizat prin te#nica balzacian a descrierii mediului si 'izionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. Persona$ele reprezint tipologii/ mos Costac#e & avarul su'letist, iubitor de copii0 Otilia ? coc#eta0 2eli- ? ambitiosul0 Pascalopol ? aristocratul ra'inat, Aglae ? baba absolut si rea0 Aurica ? 'ata btrn0 imion ? dementul senil. Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia. ot un element clasic este si triung#iul amoros. e#nicile de caracterizare a persona$elor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat de narator !nc de la !nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie, starea civil si biogra'ia persona$elor reunite la $ocul de table ct si de persona$e si caracterizarea indirect ce rezult din 'apte, comportamente, limba$, vestimenta6ie, rela6ii !ntre persona$e. *omanul este unul modern, !n ciuda te#nicilor realiste preluate de la alzac 5i a crerii unor persona$e clasice, atingndu&5i scopul de a zugrvi ideea destinului marcat de paternitate prin rela6iile dintre persona$e 5i situa6iilor cu care se con'runt acestea, ideile cu caracter universal neputnd 'i surprinse !n mod esen6ial dect dndu&se iluzia veridicit6ii asigurat de scrierea de tip realist.
