UNIVER UNIVERSIT SITATE ATEA A „O „OVID VIDIUS IUS”” CONSTAN CONSTANȚA FACULTAT FACULTATEA EA DE ISTORIE ISTORIE ȘI ȘTIINȚE POLITICE POLITICE CURS DE „INTRODUCE „INTRODUCERE RE ÎN ȘTIINȚA POLITICĂ” POLITICĂ” AN UNIV UNIVERS ERSITA ITAR R 2008-2 2008-2009 009//ȘTIIN TIINȚE POLITI POLITICE CE AN I/SEME I/SEMESTR STRUL UL I
TEMA NR. 2 Cursul nr. 2 SISTEMUL POLITIC
PLAN TEMATIC 1. SISTEMUL SISTEMUL POLITIC POLITIC ȘI ELEME ELEMENTE NTELE LE SALE. 1.1. MODELUL MODELUL SISTEMI SISTEMIC. C. 1.2. MODE MODELU LUL L FUNC FUNCȚIONA IONALI LIST ST.. 2. SPECIFICUL SISTEMULUI POLITIC 3. STRUCTURA SISTEMULUI POLITIC 4. TIPOLOGIA SISTEMELOR POLITICE 5. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE Apariția domeni Apari domeniulu uluii politi politicc a determ determina inatt necesi necesitat tatea ea organi organiză zării rii sistem sistemulu uluii politi politicc în societă societățile umane ajunse ajunse la un anumit grad de dezvoltare dezvoltare,, sistem fără de care func ționarea ionarea acestora acestora n-ar fi fost posibilă. 1. SISTEMUL POLITIC ȘI ELEMENTELE SALE. 1.1. MODELUL SISTEMIC Conceptul de sistem . Conceptu Conceptull de sistem sistem a fost introdus introdus în științele sociale sociale după după al doilea doilea război război mondial, mondial, atât ca urmare urmare a divers diversifi ificăr cării ii proces proceselo elorr social social-po -polit litice ice,, cât și sub influen influența dezvo dezvoltă ltării rii uno unorr discip disciplin linee noi, noi, cu deo deoseb sebire ire cibern ciberneti etica ca și teoria teoria gen genera erală lă a sistem sistemelo elor. r. Din integrator de perspectiva sistemică, sistemul politic este analizat ca un ansamblu coerent, unitar ș i integrator elemente elemente compon componente ente,, aflate în rela relații de interdepe interdependen ndență, dar și ca parte parte a unui sistem sistem mai mai larg,
societatea, sau, în termeni sistemici, sistemul social global. Cel care a fundamentat abordarea sistemului politic prin prisma analizei sistemice a fost politiqu e, Paris, 1974). americanul David Easton ( Analyse du systeme politique Abordarea și componentel componentelee societă societății, în termenii termenii analizei sistemice sistemice . În termenii analizei sistemice, societatea mondială (ansamblul social mondial), ca sistem social global, este alcătuită din mai multe subsisteme care, luate fiecare în parte, constituie sisteme de sine stătătoare, cu specific, relații, dinamică dinamică și activită activități proprii. În acest acest context, context, cele cele două compon componente ente de bază bază ale sistem sistemului ului social global sunt: - sistemul social naț ional alcătuit, la rândul său, din mai multe subsisteme, precum: - subsistemul economic naț ional , care care se referă la sfera sfera produc producției, consu consumului mului și schimbului; - subsistemul politic naț ional , care care reprez reprezint intăă ansam ansamblu blull rela relațiilor iilor politi politice, ce, instit instituuțiilor iilor politi politice ce și conce conceppțiile privin privindd modul modul de de organ organiza izare re și condu conduce cere re al al socie societă tății, cât cât și relațiile statornicite statornicite între acestea acestea;; - subsistemul structurii sociale naț ionale, care exprimă raporturile dintre categoriile și grupurile sociale existente, existente, la un moment moment dat, în societate; societate; 1
- subsist subsistemul emul vie vieții spiritu spirituale ale naț ionale ionale,
care care cuprinde cuprinde sfera sfera producerii producerii și gestiunii gestiunii
valorilor spirituale. Sistem Sistemele ele social socialee na ționale ionale se află într-o într-o strâns strânsăă interdep interdepend enden ență și se dezvol dezvoltă tă de sine sine stătător, ca sisteme sociale globale. Fiecare dintre subsistemele lor (economic, politic, al structurii socia sociale, le, al vieții spirit spiritual uale) e) poate fi luat în mod indep independ enden entt și privit privit ca sistem sistem socia social: l: sistem sistem economic, sistem sistem politic, sistem al structurii structurii sociale, sistem al vie vie ții spirituale etc.. - sistemul internaț ional . Definire Definirea a sistemul sistemului ui politi politicc . Din perspect perspectivă ivă sistemic-st sistemic-structu ructuralis ralistă, tă, sistemul politic reprezintă un subsistem al sistemului social global. David Easton a definit sistemul politic ca ansamblu ansamblull interac interacț iunilor iunilor prin care obiectel obiectelee de valoare valoare (resursele politice - n.Măgureanu) sunt repartizate pe cale autoritară într-o societate. Sistem Sistemul ul politic politic mai poate poate fi definit definit și ca subsistem al sistemului social global, care cuprinde relaț iile politice, politice, instituț iile politice ș i concepț iile politice, politice, dar ș i raporturile raporturile dintre ele, la un momen omentt dat, dat, și care care asig asigur ură ă orga organi niza zare rea a ș i cond conduc ucer erea ea de ansa ansamb mblu lu a soci societ etă ăț ii, ii, funcț ionalitatea ei”. Raportur Raporturile ile dintre dintre sistemul sistemul politic politic și sistem sistemul ul social global global . Societate Societateaa (ansambl (ansamblul ul socia social), l), cu cele două două componen componente te de bază bază - sistem sistemul ul social social na țional ional și intern internaa țional ional - reprez reprezint intăă mediul în care se manifestă sistemul într-o reț ea complex complexă ă sistemul politic și cu care acesta din urmă se află într-o de interacț iuni permanente permanente. În ce constau aceste interacțiuni? Dinspre sistemul social social global, global, sistemul sistemul politic prime ște un flux de de „impulsu „impulsuri” ri” (evenime (evenimente, nte, influen influențe, cerin cerințe, necesită necesități etc.) formula formulate te de indiviz indivizi,i, filtrate filtrate și coordo coo rdona nate te de partid partidee politi politice ce,, grupur grupurii de intere interese, se, mi șcări cări politi politice ce,, organe organe informa informaționale ionale etc.. Ansamblul acestor „impulsuri”, „impulsuri”, cărora sistemul politic trebuie să le dea curs, curs, să le găsească solu ții, condiț iile iile în care componentele sunt desemnate prin termenul de input -uri -uri (intrări) (intrări) și reprezi reprezintă ntă condi sistemului sistemului politic politic și sistem sistemul ul politic politic însuși trebuie trebuie să func funcționeze. ioneze. „Intrările” „Intrările”/ceri /cerinnțele sunt sunt captate captate și asimilate asimilate de de sistemul sistemul politic politic,, prelucrate prelucrate și traduse traduse în rezolvări, denumite output -uri -uri (ieșiri)/„produ iri)/„produccț ia sistem sistemului” ului” - cum cum sunt sunt denum denumite ite de de sistem sistemiiști, care care sunt decizii, decizii, măsuri măsuri și politici politici concrete concrete preconiz preconizate ate pentru pentru satisface satisfacerea rea cerin cerințelor și care care se vor solda cu anumite efecte efecte asupra sistemului social social global, favorizând sau determinând determinând noi cerin țe, noi exig exigen ențe, no noii prob proble leme me ce se cer cer solu solu ționa ionate te.. Circ Circui uitu tull ieșiri - sist sistem em soci social al glob global al,, resp respec ecti tivv impactul impactul (influen (influența) „producției sistemului” sistemului” (politic) (politic) asupra mediului mediului său (sistemul (sistemul social social global) este desemnat prin termenul cibernetic feed-back sau „buclă „buclă de rețea” ori „retroversiune”. Potrivit concepției lui David Easton, mediul mediul (sistemul social social global) nu nu trebuie înțeles numai ca o simplă simplă surs sursăă de cerin cerințe, ci ci și ca o „retor „retortă” tă” în în care care se se restr restruct ucture urează ază,, se a șează ează și se rea rea șează ează ansamblu ansamblull cerințelor, nevoilor nevoilor,, aspirațiilor membrilor membrilor unei unei societă societăți la un moment dat, iar sistemul sistemul
politic nu trebuie privit numai ca un receptacol pasiv al solicitărilor venite de la sistemul social global, ci ca unul dintre factorii factorii fundamentali, care, prin „producția” sa, are impact asupra mediului, determinând în interiorul interiorul lui schimbări și modificări modificări structurale. Pe circuitul input-uri (intrări) - output-uri (ieșiri) este posibil posibilăă o acumulare acumulare cantitativă cantitativă sau sau cali calita tati tivă vă de nu nume mero roas asee ceri cerinnțe (sim (simpl plee sau sau comp comple lexe xe,, ades adesea ea cont contra radi dict ctor orii) ii) care care du ducc la supraîncărcarea, la „stressul” sistemului. Orice sistem politic trebuie să aibă, însă, capacitatea, suple suplețea de a suporta o anumită anumită supraîncă supraîncărcare rcare,, prin mai multe modalită modalită ți: a) satisfăcâ satisfăcând nd cerințele în corela corelație cu resursele resursele,, dar ținând inând seama că acest acestea ea din urmă nu sunt nelimitate; b) făcând efortul de adaptare adaptare printr-o modificare modificare internă, în acord cu situația creată. 1.2. 1.2. MODE MODELUL LUL FUNC FUNCȚIONALI IONALIST ST Modelull de abord Modelu abordare are funcționali ionalist st derivă derivă din cerce cercetări tările le de antrop antropolo ologie gie și etnolo etnologie gie,, mediate de de sociologie, sociologie, desfă desfă șurate în primele decenii decenii ale secolului XX de Bronislaw Malinowski Malinowski și Radcliffe Radcliffe Brown. Modelul funcționalist ionalist a fost introdus introdus în analiza sistemului sistemului politic de americanul americanul Gabriel Almond și școala sa. 2
În abordarea funcționalistă a lui Gabriel Almond (Gabriel Almond, Almond, James S. Coleman, Coleman, The Politics of Developing Areas, 1966), sistemul politic este definit ca un sistem sistem de interac interacț iuni, iuni, prezent în toate societăț ile independente, care îndeplineș te funcț iile de integrare ș i de adaptare (ambele (ambele atât atât pe plan intern, intern, cât cât ș i pe plan interna internaț ional), ional), prin prin intermedi intermediul ul întrebui întrebuin nț ării sau sau al amenințării cu întrebuin întrebuinț area, constrânge constrângerii rii fizice, fizice, mai mult mult sau mai pu puț in legitime legitime. Abor Ab orda dare reaa func funcționa ională lă folo folose sește drep dreptt conc concep eptt fund fundam amen enta tall pe cel cel de funcț ie care ansamblul lul activit activită ăț ilor, ilor, acț iunil iunilor or ș i proce procesel selor or vital vitalee ale ale siste sistemu mului lui polit politic ic,, ce-i ce-i desemnează ansamb asigură asigură men menținerea inerea ș i func funcț ionarea, ionarea, confe conferind rindu-i u-i capaci capacitat tatea ea de a intera interaccț iona cu cu mediul med iul (sistemul ace st răspuns răspun s influenț ându-l . Ceea social global - n.n.) , de a da răspuns solicitărilor acestuia, prin acest ce în analiz analizaa (abord (abordare area) a) sistem sistemică ică se nume nume ște „produc „producția sistem sistemulu ului”, i”, în anali analiza za func țională ională este rezultatul funcțiilor sistemului sistemului politic. Gabriel Gabriel Almond distinge distinge următoare următoarele le funcții ale sistemului sistemului politic (funcțiile sunt deduse deduse pe cale empirică și nu într-o manieră manieră normativă, ca în teoria politică clasică): clasică): mecanism ismel elee de transf transform ormar aree a - func consta tauu în mecan funcțiile iile de conv conver ersi siee poli politi tică că . Ele cons „intrăr „intrărilor ilor” ” (input(input-uri) uri) în „ieș iri” (output-ur (output-uri), i), de conversi conversiune une a „alime „alimentăr ntării” ii” sistemu sistemului lui în „produc „producț ia” sistemulu sistemuluii. În componen componența acest acestor or func funcții intră intră funcțiile executivului (guvernamentale) (guvernamentale), funcțiile legislat legislativulu ivuluii, func funcțiile judiciare judiciare și funcțiile comunică comunicării rii politice politice; - func funcțiile iile de de men men ținere inere și adapt adaptare are a siste sistemul mului ui . Aceste Aceste funcții au un rol hotărât hotărâtor or în supraviețuirea ș i rezistenț a sistemului politic. Supus Supus erodăr erodării, ii, uzuri uzurii, i, sistem sistemul ul politi politicc neces necesită ită întreținere, inere, înlăturarea înlăturarea disfunc disfuncțiilor, crearea crearea de noi roluri politice politice sau schimbare schimbareaa con ținutului inutului celor
existente, renovarea structurilor sale; - funcția de ext extracție . Func Funcția de extra extraccție vizea vizează ză capacitatea sistemului politic de a mobi mobili liza za,, în prop propri riul ul bene benefi fici ciu, u, resu resurs rsel elee mate materi rial alee ș i uman umanee ale ale medi mediul ului ui său său inte intern rn ș i inte interna rnaț ional ional . Între Între stru struct ctur uril ilee spec specia ializ lizat atee în extr extrac acție po poat atee fi men men ționa ionată tă biro birocr craa ția, ia, iar iar într întree
mijloace - persuasiunea, constrângerea etc.; activitate tatea a desfă desfăș urată urată de structur structurile ile specializat specializatee ale - func funcția de reglem reglement entar aree priv rivește activi sistemului politic în controlul comportamentului politic al a l indivizilor indivizi lor ș i grupurilor grupu rilor . Aceast Aceastăă func funcție vizează vizează capacitat capacitatea ea sistemului sistemului politic de a repartiza repartiza resursele resursele politice, politice, în func ție de cerințe (inputuri) și de a le transforma transforma în rezultate rezultate (output-uri), (output-uri), în conformit conformitate ate cu voința politică, politică, în vederea vederea obținerii inerii perfo performa rmannței; alocarea ea de către către siste sistemu mull polit politic ic a bunuri bunurilor lor,, - func uncția de dis distri tribuție se referă la alocar serviciilor, onorurilor onorur ilor pentru indivizi ș i grupuri sociale; - const construc rucția de stat stat asigură perfecționarea structurii aparatului de stat, a funcț iilor sale, îmbu îmbunăt nătă ățirea irea întreg întregii ii activ activită ităț i pe care o desfă desfăș oară oară, pentru pentru mobilizare mobilizareaa resurselor resurselor materia materiale le și umane în vederea satisfacerii satisfacerii cerințelor sociale; reorientarea area fidelit fidelită ăț ii naț iunii iunii spre sistemul sistemul - cons constr truc ucția națiuni iuniii este func funcția care care asigură asigură reorient politic dat , disponibilitatea acesteia de a accepta accepta structurile sistemul sistemul și „răspunsurile” „răspunsurile” lui; asigurare area a condi condiț iilor iilor ș i posib posibil ilit ită ăț ilor ilor - func funcția de dezvol dezvoltar taree a partic participă ipării rii vizează asigur participării la sistemul sis temul politic a unor grupuri grupu ri sociale. capaci cită tăț ii sale sale reac reacti tive ve Toat Toatee aces aceste te func funcții ale ale sist sistem emul ului ui po poli liti ticc sunt sunt rezu rezult ltat atul ul capa (capacitatea de a da răspuns), ea fiind, la rândul ei, expresia sensibilităț ii sistemului politic la cerințele care îi sunt sunt adresate de societate. societate. 2. SPECIFICUL SISTEMULUI POLITIC Deși este parte integrantă integrantă a sistemului sistemului social social global, unul dintre elementele elementele sale structural structuralee cele mai importante, importante, sistemul politic nu se confundă și nu se dizolvă dizolvă în acesta. definește modul modul cum se exercită exercită putere puterea a Specificul sistemului politic constă în faptul că el define politică și cum este organizată org anizată viaț a politică a unei societă socie tăț i date, cum se afirmă ș i evoluează ea în raport cu cerinț ele sociale ș i cu participarea participarea cetăț enilor la funcț ionarea puterii politice politice. Sist Sistem emul ul po poli liti ticc are are o autonomie relativă față de sist sistem emul ul soci social al glob global al (soc (socie ieta tate te). ). Autonomie - pent pentru ru că - așa cum cum nu se întâ întâmp mplă lă cu nici niciun unul ul dint dintre re cele celela lalte lte subsi subsist stem emee ale ale
3
sistemului sistemului social social global, global, el se afirmă și funcționează ionează ca un element element structural structural distinct distinct,, având o entitate entitate proprie, proprie, funcții și mecanism mecanismee specifice specifice,, și stabilind stabilind finalită finalitățile (obiective (obiectivele) le) funcționării ionării și dezvoltă dezvoltării rii societă societății și a subsistem subsistemelor elor sale. sale. Prin mobili mobilizare zareaa resurselor resurselor materia materiale le și umane, umane, el asigur asigurăă realiz realizare areaa acest acestor or finali finalită tăți, luând luând decizi decizii, i, elabor elaborân ândd și înfăpt înfăptuin uindd politi politici ci global globalee sau sector sectorial iale, e, prin prin care care influe influennțează ează evo evolu luția social socială. ă. Sisite Sisitemul mul politi politicc poa poate te îndep îndeplin linii o asemen asemenea ea menire menire atât atât prin toate toate compo component nentele ele sale, sale, ac ac ționând ionând conjugat conjugat și interdepe interdependen ndent,t, cât și prin func țiile fiecăreia în parte. Dar această autonomie este relativă, tocmai pentru că, fiind o componentă structurală a sistem sistemulu uluii social social global, global, sistem sistemul ul politi politicc nu poate face abstrac abstracție de caracte caracteris ristic ticile ile și direc direc țiile fundament fundamentale ale de existe existennță, structura structurare re și evolu evoluție a societ societăă ții, acestea acestea oferin oferindu-i du-i cadrele cadrele principale principale de func funcționare ionare.. 3. STRUCTURA SISTEMULUI POLITIC relațiile iile poli politi tice ce,, inst instit itu uț iile iile poli politi tice ce,, conc concep epț iile iile poli politi tice ce ș i Sistemul Sistemul politic politic cuprinde cuprinde rela raporturile dintre ele, la un moment dat. RELA RELAȚIILE IILE POLIT POLITIC ICE. E. Concep Conceptul tul de rela relații politi politice ce. Relaț iile politice constituie acea parte a relaț iilor sociale în cadrul cărora indivizii, grupurile sociale ș i comunităț ile umane acționează conș tient pentru organizarea organizarea ș i conducerea conducerea societă societăț ii, prin raporturile raporturi le ce se stabilesc stabilesc în în acest proces. Caracteristicile Caracteristicile relațiilor politice politice . Relațiile politice politice se deosebe deosebesc sc de restul restul relațiilor sociale sociale
prin anumite caracteristici: caracteristici: - au caracter programatic, în sensul sensul că reprezintă reprezintă numai numai acea parte a rela țiilor sociale sociale în care care indivi indivizii zii și categ categorii oriile le social socialee intră intră în mod delibera deliberatt pentr pentruu realiz realizare areaa scopur scopurilo ilorr privin privindd organizarea și conducerea societății; caracter organiza organizat t , manife - au caracter manifestâ stându ndu-se -se prin prin interm intermedi ediul ul instit instituuțiilor iilor politi politice, ce, al uno unor r programe și platforme politice privind organizarea organizarea și conducerea conducerea societății. Relațiile politice politice se stabile stabilesc: sc: între între partide partidele le politice politice sau sau alte alte institu instituții care exprimă exprimă voin voința și interesel intereselee diferite diferitelor lor grupur grupurii de cetățeni privind privind organ organizare izareaa și condu conducere cereaa societă societății; între între cetățeni și stat (putere (putereaa de stat); stat); între partide partidele le politice politice și stat; între între state state (relații interna internaționale) ionale) etc. În gener general, al, relațiile politice politice sunt în direct directăă legătură legătură cu gradul gradul de cultură cultură și con conștiință politică politică al cetă cetățenilor. enilor. organele sale centrale ș i locale; locale; INST INSTIT ITU UȚIILE IILE POLI POLITI TICE CE.. Instituț iile politice (statul, cu organele partidele politice, grupurile de presiune, alte organizaț ii implicate în problema puterii politice) sunt acea componentă a sisitemului politic care indică gradul de d e organizare organiza re politică a societăț ii la un moment dat . De regulă, regulă, instituțiile politice politice se constituie constituie în cadrul cadrul unor sisteme sisteme na ționale, ionale, dar, pe fondul fondul interde interdepend penden enței și colabo colaborării rării între popo popoare, are, s-au creat creat și institu instituții cu caracter caracter interna internațional sau suprastatal, suprastatal, prin înființarea de asemenea asemenea organisme organisme politice politice la nivelul unor organiza ții regionale sau mondia mondiale. le. Institu Instituțiile politic politicee care care activeaz activeazăă pe plan na țional ional sau interna interna țional ional se pot afla în rela relații de de alia aliannță sau sau opoz opoziiție. ie. CULTURA POLITICĂ. Cultura politică este acea componentă a sistemului politic care asigură reflectarea reflectarea modului de organizare ș i conducere a societăț ii (relaț iile ș i instituț iile politice, politic e, practica politică, ac ț iunea politică a indivizilor ș i grupurilor umane) umane ) în viaț a spiriruală. - Ideile politice, ca parte componentă a culturii politice, se manifestă sub formă de teorii, conc concep epții, ii, progra programe me și strate strategi giii politi politice ce,, cât și sub form formăă de convi conving nger eri, i, expe experi rien ențe, cuno cunoștin tin țe empirice în materie politică politică pe care oamenii oamenii le dobândesc în cursul implicării implicării și participării lor l a procesul politic. Ideile politice sunt influențate de natura societății în care func ționează sistemul politic respectiv, de caracterul sistemului și regimului politic, de relațiile și instituțiile politice, de tradiții și particula particularită rități istorice istorice și naționale, ionale, de contradic contradicțiile și raporturile raporturile politice. politice. valorile politice politice, ca - Pe lângă ideile politice, cultura politică are rolul de a crea normele și valorile reguli reguli de activi activitat tatee impuse impuse fie prin prin tradi tradiții, fie prin prin autori autoritat tatee în câmpul câmpul manife manifestă stării rii politi politice ce a indivizilo indivizilor, r, a organiza organizațiilor și a grupurilor grupurilor politice, politice, în compe competi tiția lor lor pentru pentru influen influențarea, area, control controlul ul și cucerirea cucerirea puterii puterii politice politice sau pentru menținerea inerea și consolidare consolidareaa ei. Normele politice politice orienteaz orienteazăă
4
comportamentele comportamentele instituțiilor politice, ale indivizilor și grupurilor implicate în procesele politice și angajate angajate pe terenul terenul ac țiunii politice, politice, stabilind stabilind locul locul ac țiunii fiecăreia fiecăreia în cadrul cadrul structurii structurii globale a sist sistem emul ului ui po poli liti ticc în ansa ansamb mblu lu,, moda modali lită tățile ile desf desfăășurăr urării ii acțiuni iuniii po poli litic tice. e. Ele Ele defi define nesc sc,, într într-o -o manie manieră ră forma formaliz lizată ată,, carac caracter terul ul rela relațiilor iilor politi politice ce dintr-o dintr-o societa societate, te, precum precum și tradi tradițiile politice politice,, etaloane etaloanele le și standarde standardele le de comporta comportament ment accept acceptate, ate, atitudin atitudinea ea civică civică și reac țiile, individu individuale ale sau de grup, la evenimentele, evenimentele, valori care orientează, direct sau mijlocit, mijlocit, func ționarea sistemului politic. * Toate Toate componentele componentele sistemului sistemului politic politic (relațiile politice, politice, institu instituțiile politice, politice, cultură politică) politică) se află în în raporturi raporturi de interde interdepend penden ență, contribuid contribuid,, în parte și împreună, împreună, la func func ționarea ionarea sistemul sistemului ui politic, ca reglator al organizării organizării și conducerii sociale. sociale. 4. TIPOLOGIA SISTEMELOR POLITICE În funcție de perioada perioada în care au fost întocmite, întocmite, tipologiile tipologiile sistemel sistemelor or politice se împart în: clasice și moderne. Tipologiile clasice au fost elaborate de „întemeietorii” sociologiei TIPOLOGII CLASICE. Tipologiile politice, dintre care două sunt cele mai reprezentative: cea a lui Herbert Spencer și Auguste Comte și cea a lui Max Weber. Weber. Ele au caracter globalizator, globalizator, nediferențiat, referindu-se, în egală măsură, măsură, la toate tipurile de societate, la stat, la caracterul regimului politic, forme de guvernare, autoritate. TIPOLOGIILE MODERNE. În tipologiile tipologiile moderne, moderne, se acordă o mare mare importan importanță definirii definirii și precizării criteriilor pe baza cărora se stabilesc tipurile de sistem politic. Unii cercetători au distrib uire a considerat că un astfel de criteriu ar putea fi gradul de specializare a structurilor ș i de distribuire rolurilor în interiorul sistemului politic, alții legitimitatea sau democ democra raț ia. Comparative tive Social Social Problem Problemss, Lond London on,, 1964 1964)) a înto întocm cmit it cea cea mai mai S.N. Eisensta Eisenstadt dt (Compara importantă tipologie după după criteriul specializării specializării structurilor interne ale sistemului politic. În funcție de patru variabile variabile (organizare (organizareaa activităților politice politice în roluri roluri speciale; speciale; implicarea implicarea colectivită colectivităților în activ activită ități politice politice și luarea luarea decizi deciziilo ilor; r; scopuri scopurile le politi politicii cii;; tipuri tipuri de legitima legitimare re și sancțiuni), iuni), el a clasificar sistemele politice în: imperiile patrimoniale patrimoniale (ex. - sistemul primitiv; imperiile (ex. Carol Caroling ingian ian,, al parților ilor etc.); etc.); imperiile nomade sau conchistadoare (imperiul mongol, regatele arabe sub primii califi etc.); statele-cetăț i; sistemele feudale; imperiil imperiilee birocratic birocraticee ș i centraliza centralizate te; sistemele moderne, subd subdiv iviz izat atee în: în: democratice, autocrate, totalitare, subdezvoltate. Folosind criteriul gradului de democratizare, Gabriel Almond a realizat una dintre cele mai semnificat semnificative ive tipologii a sistemel sistemelor or politice, politice, împărțindu-le indu-le în două categorii categorii principal principale: e: sistemele oligarhice și sistemele democratice moderne. a) Sistemele politice oligarhice se împart în: oligarhiile modernizatoare modernizatoare, care - oligarhiile care reprez reprezint intăă tipul tipul de sistem sistem politi politicc specif specific ic mai ales ales societ societăăților ilor tradi tradiționale ionale,, cu clivaje clivaje pronu pronunnțate/ad ate/adânc âncii între guve guverna rnann ți și guverna guvernați. Oligarh Oligarhiil iilee sunt formate din politicieni, militari sau intelectuali, iar ideologia pe care se întemeiază relevă că singura cale de a crea o societate societate modernă este de ținerea puterii de către oligarhie. oligarhie. Caracteristicile lor sunt: un sistem sistem perfecționat (asemănător (asemănător castei) castei) de afirmare afirmare și promovare a elitelor alcătuit din persoane civile sau militare; eliminarea puterilor autonome ale parlamentului sau reducerea acestuia la un rol de „rat „ratif ific icar are” e” sau sau de „acl „aclam amar are” e”;; inte interd rdic icția oric oricăr ărei ei op opoz ozii ții; ii; mani manife fest star area ea elem elemen ente telo lorr de democra democrație sub o formă populistă. populistă. Obiectivele Obiectivele (ideile mobilizat mobilizatoare oare ale) sistemului sistemului sunt unitatea unitatea națională ională,, voin voința și intere interesul sul național; ional; - oligarhiile totalitare, supranumie „oligarhii „oligarhii cu aer democratic”, democratic”, specifice țărilor comuniste. Ele se caracterizează prin: exercitarea exercitarea puterii de către un grup restrâns; refuzul legitimității opoziției politice; dominarea și controlarea opresivă a vieții sociale și individuale; centrarea în jurul partidului unic, partid de guvernământ, guvernământ, cu o „disciplină de fier”. Obiectivul central al sistemului este modernizarea modernizarea societă societă ții, pe baza dezvoltării economice economice (ducerea (ducerea unei politici de mari investi investi ții, axarea eforturilor și mobilizarea resurselor în direcția promovării promovării și înfăptuirii unor mari programe de reformă). 5
b) Sistemele politice ale democrației moderne sunt sisteme sisteme în care conducerea conducerea este este civilă și se înfăptui înfăptuieește prin prin instit instituuții reprez reprezen entat tative ive,, cu respec respectar tarea ea libertă libertăților ilor pub public lice. e. Ele sun suntt de două feluri: democraț ia tutelar tutelară ă este - democra este sistem sistemul ul politi politicc în care care elitel elitelee sun suntt putern puternic ic atașate valoril valorilor or demo democr craației iei și do domn mnie ieii legi legii, i, dar dar con conștien tienti tize zeaz azăă fapt faptul ul că popor poporul ul,, în ansa ansamb mblu lull lui, lui, nu are capac capacita itatea tea de a realiz realizaa democr democraa ția. Ca atare, atare, elitel elitelee doresc doresc să păstre păstreze ze cât mai mult mult putere puterea, a, libert libertăățile civile civile de bază, bază, instit instituuțiile iile reprez reprezen entat tative ive și exp exprim rimare areaa liberă liberă a opinie opinieii pub public licee fiind fiind diminuate diminuate corelativ corelativ cu întărirea întărirea puterii puterii executive executive și creșterea presiuni presiuniii de sus. Prin urmare, urmare, elitele vizează o funcționare eficientă a sistemului, indiferent indiferent de plusurile sau minusurile lui democratice; democratice; democra aț ia polit politic ică ă reprez - democr reprezint intăă un tip de sistem sistem politi politicc sup superi erior, or, al condu conduce cerii rii prin prin inst instit ituuțiile iile repr reprez ezen enta tativ tivee ale ale stat statul ului ui de drep drept. t. Ea este este cara caract cter eriz izat atăă prin prin:: corp corpul ul legi legisl slat ativ iv (parlamentul) reprezintă „centrul „centrul de greutate al sistemului” sistemului” - el este ales prin vot universal și direct, iar candi candida dații sunt sunt desemn desemnaați de partidele partidele politice; politice; existe existenn ța unei unei opozi opozi ții coerent coerentee și respons responsabile abile,, care reprezintă reprezintă o parte necesară necesară a sistemului sistemului politic; politic; legitimitat legitimitatea ea sistemului sistemului este dată de op țiunea iunea majo majorit rităății cetă cetățenil enilor; or; atra atrage gere reaa în viața publi publică că a inst instit ituuțiilo iilorr soci societ etăății civil civilee (asoci (asociaații civil civilee și profesionale, sindicate, organizații locale etc.), cu rolul de a modela deciziile politice în direc ția respectări respectăriii intereselor intereselor populației. Fără a fi perfect, acesta acesta este cel mai reu șit sistem creat creat până acum de experie experiennța organizări organizăriii vieții politice politice a omenirii. omenirii. 5. RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE Introducere cere în ș tiin tiinț ele politic politicee, FRIGIOIU, Nicolae, Politologie și doctrine politice, vol.1: Introdu Editura Editura Economic Economică, ă, Bucure București, 2007. 2007. MĂGUREANU, Virgil, Sociologie politică, Grupul Grupul Editor Editorial ial RAO, Bucure București, 2006, 2006, pp. 174-223 (Sistemul politic). p olitic. Instituţiile Ins tituţiile democraţiei d emocraţiei şi cultura civică, Casa de editură TĂMAŞ, Sergiu, Dicţionar politic. şi presă „ŞANSA” S.R.L., Bucureşti, 1996 (Sistem politic), pp. 225-226. VÂLSAN, Călin, prof. univ. dr. (coord.), ( coord.), Politologie, Editura Editura Didactică Didactică și Pedagogică, Pedagogică, R.A., Bucure București, 1992 (Sistem (Sistemul ul politic), politic), pp. 37-43. 37-43.
6