Tehnologie betoane rutiere.docx

Tehnologie Afaceri

Referate Didactica Legislatie Familie

Acasa » tehnologie » constructii Imbracaminti din beton de ciment rutier Imbracaminti din beton de ciment rutier

Imbracaminti din beton de ciment rutier I

GENERALITATI

Imbracamintile rutiere din beton de ciment constau din dale de beton cu rosturi intre ele, executate exe cutate de obicei intr-un singur strat. Betonul este proiectat astfel incat sa reziste uzurii traficului. Cand se utilizeaza metoda de executie cu cofraje fixe, imbracamintile pot fi executate in doua straturi, stratul superior avand functia si caracteristicile stratului de uzura, in timp ce stratul inferior are rolul de strat de fundatie. Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi executate folosind fie cofraje glisante, fie cofraje cofraj e fixe. Ambele metode conduc la rezultate satisfacatoare, astfel ca Antreprenorul trebuie sa decida care dintre metode va fi folosita. Principalul criteriu in clasificarea betoanelor destinate imbracamintilor rutiere este rezistenta la incovoiere (Rinc.) a betonului masurata la 28 zile. Rezistenta caracteristica la incovoiere, Rkinc este definita ca valoarea sub care se pot situa max. 5% din rezultatele testelor. Rezistenta la incovoiere este determinata pe epruvete prismatice, 150x150x600 mm. Epruvetele sunt testate dupa o perioada de maturizare m aturizare a betonului, de 28 zile. In timpul testului, epruvetei i se aplica doua forte simetrice, iar rezistenta la incovoiere este masurata la punctul de cedare. Clasificarea betoanelor pentru imbracaminti rutiere este data in Tabelul 1.

Tabel 1 Clasificarea betoanelor Clasa de beton

Rkinc – MPa

Bc R3,5

3,5

Bc R4,0

4,0

Bc R4,5

4,5

Bc R5,0

5,0

In general, selectarea clasei c lasei de beton depinde de clasificarea drumurilor, intensitatea traficului si caracteristicile geometrice ale acestuia; acestea sunt enumerate in Tabelul 2.

Tabel 2 Selectarea clasificarii betoanelor Clasa de trafic Trafic foarte greu Lucrari

Trafic greu

Trafic mediu

Trafic usor

Strat de fundatie

Strat de uzura sau unic

Strat de fundatie


Strat de fundatie

4

5

6

7

8

Bc R 4,0

Bc R 3,5

Bc R 4,0

Bc R 3,5

Bc R 4,0

Bc R 3,5

Numarul straturilor structurii

Strat unic


Clasa betonului 1 Autostrazi, drumuri nationale, judetene, drumuri comunale si strazi cu doua sau mai multe benzi de circulatie Ranforsarea structurilor rutiere existente ale drumurilor si autostrazilor Drumuri de santier: cu 2 benzi de circulatie

2

Bc R 5,0 (Bc R 4,5)

Bc R 5,0 (Bc R 4,5)

Bc R 5,0

3

Bc R 5,0 (Bc R 4,5)

Bc R 5,0 (Bc R 4,5) Bc R 5,0

(Bc R 4,5)

(Bc R 4,5)

cu o banda de circulatie

-

Drumuri si platforme industriale Strazi cu o singura banda si alei carosabile

Bc R 4,5 (Bc R 4,0)

Bc R 4,5 (Bc R 4,0)

Bc R 4,5

Bc R 4,5 (Bc R 4,0)

Bc R 4,5 (Bc R 4,0) Bc R 4,5

Bc R 4,0 (Bc R 3,5)

Bc R 4,0 (Bc R 3,5)

Bc R 4,0

(Bc R 4,0)

(Bc R 4,0)

Bc R 3,5

-

-

-

-

Bc R 3,5

-

Bc R 4,5

Bc R 4,5

Bc R 4,0

Bc R 4,0

Bc R 3,5

Bc R 3,5

-

-

-

-

-

-

Bc R 3,5

-

Zone de oprire, spatii de parcare si porturi

-

Piste, platforme ptr. statii de taxi, piste de aeroport, pentru:

Bc R 5,0 (Bc R 4,5) un strat

utilizare (exploatare) nationala si internationala -

-

-

-

-

Bc R 3,5

-

Bc R 4,5 (Bc R 4,0) pentru stratul de uzura sau stratul unic Bc R 4,0 (Bc R 3,5) pentru stratul de fundatie

alte lucrari Nota: 1) Din motive tehnico – economice si cu aprobarea Beneficiarului, pot fi folosite clasele de beton avand valorile din paranteza. 2) Clasele de beton Bc R 5,0 si Bc R 4,5 se vor vor prepara folosind folosind ciment tip CD 40, 42,5 sau ciment tip I, I 42,5 R. 3)

Clasele de beton Bc R 4,0 si Bc R 3,5 vor fi realizate folosind tipurile de ciment I 42,5 sau I 42,4 R.

4) Celelalte tipuri de cim ciment ent vor fi folosite folosite numai cu aprobarea unui institut institut specializat specializat in lucrari de drumuri, a Beneficiarului, Consultantului si Proiectantului. P roiectantului.

II

STANDARDE SI NORMATIVE

1) SR 183-1/1995 Imbracaminti rutiere din beton de ciment executate folosind tehnologia cu cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate. 2) SR 183-2/1998 Imbracaminti rutiere din beton executate folosind tehnologia cofrajelor glisante. Conditii tehnice de calitate 3)

C 22-92 Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton de ciment in sistem cofraje fixe.

4) STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate 5) C 16-1984 Normativ pentru realizarea pet imp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente 6) C 56-1985 Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii, si instalatiior aferente. 7)

Legea Nr. 10/1995. Legea privind calitatea in onstructii.

Aceasta lista nu trebuie considerata completa.

III

MATERIALE

III.1

STANDARDE DE REFERINTA

Materialele utilizate in executarea imbracamintilor rutiere din beton vor fi conform cerintelor de calitate prevazute in urmatoarel standarde: ·

Agregate naturale de balastiera – STAS 662-2002

·

Agregate naturale de cariera – SR 667-2001

·

Tipuri de ciment: I 42,5; I 42,5R si CD 40 – SR 388-95 si STAS 10.092-78

·

Cenuse rezultate din centrale termoelectrice – STAS 8819-88

·

Aditivi – STAS 8625-90

·

Apa – STAS 790-84

·

Pelicula de protectie P 45 – STAS 12.093-83

·

Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida – STAS 8877-72

·

Otel beton OB 37 – STAS 438/1-89

·

Hartie rezistenta – STAS 3789-86

·

Folie de polietilena – STAS 8171-84

·

Bitum fara parafina, pentru drumuri – SR 754-99

·

Filer – STAS 539-79

· Alte materiale, inclusiv materiale pentru etansarea rosturilor: mastic bituminos; poliuretan, silicon sau rosturi de etansare flexibile; sectiuni de neopren, sau cordoane din materiale speciale. Toate aceste materiale vor fi aprobate de catre Consultant. III.2

CONDITII TEHNICE SI CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor se va realiza: ·

Preliminar, pentru aprobarea furnizorilor si a dozajelor propuse;

·

Cand materialele sunt livrate pe santier si inainte de a fi folosite, conform Tabelului 16.

III.3

APROVIZIONAREA, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Antreprenorul raspunde de verificarea calitatii materialelor in momentul livrarii si de mentinerea calitatii acestora pe santier. III.3.1

Ciment

Cerintele tehnice cu privire la receptia, livrarea, stocarea si testarea cimentului vor corespunde Codului de Practica NE 012-99. Un certificat de calitate emis de catre producator trebuie sa certifice calitatea oricarei incarcaturi de ciment livrata pe santier.

Pentru verificarea calitatii cimentului (in mod normal in 24 de ore de la livrare) se vor preleva probe conform SREN 196/7-95 de catre beneficiar si un reprezentant neutru si se vor efectua teste intr-un laborator autorizat. In cazul in care cimentul este obtinut de la un furnizor (nu de la producator), livrarea de ciment va fi insotita de o declaratie de conformitate pentru identificarea: ·

tipului de ciment si a producatorului;

·

datei sosirii cimentului in depozit;

·

numarului certificatului de calitate eliberat de producator cu datele notate pe el;

·

garantiei de conformitate cu conditiile de stocare;

· numarului buletinului de analiza pentru calitatea cimentului, realizat de catre un laborator autorizat si data, indicandu-se conditiile de utilizare in toate cazurile cand s-a depasit data expirarii. Obligatia furnizorului referitoare la garantia cimentului va fi inclusa in contractul dintre furnizor si beneficiar. Se recomanda ca materialul furnizat sa provina dintr-o singura fabrica de ciment. Daca Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment acesta va trebui sa obtina mai intai aprobarea Consultantului. In acest caz fiecare tip utilizat va fi pentru sectiuni separate si complete, dupa acum s-a aprobat anterior de catre Consultant. Cimentul se va livra vrac, cu trenul, utilizandu-se tancuri speciale, sau cu tiruri prevazute c u dispozitiv pneumatic pentru descarcare. Alternativ, cimentul poate fi livrat in saci de hartie originali, cu asigurarea ca in timpul transportului acestia vor fi protejati impotriva umezelii si deterior arii. In timpul transportului de la fabrica de ciment la statiile de betoane (sau la un alt loc de depozitare), in timpul manipularii sau stocarii, cimentul va fi protejat impotriva umiditatii si a contaminarii cu corpuri straine. Se va evita amestecul mai multor tipuri de ciment. Cimentul va fi stocat: · in silozuri cu protectie adecvata impotriva conditiilor meteo nefavorabile (ploaie, vant, etc.). Fiecare transport de ciment va fi stocat separat pentru a se asigura identificarea si controlul sau. Oricand tipul de ciment este schimbat, silozul va fi golit complet, curatat pneumatic si marcat corespunzator noii categorii de ciment; · In depozite; sacii se vor depozita maximum cate 10 pe inaltime, cu un spatiu de cel putin 500 mm intre coloanele de saci si peretii depozitului. Silozurile si depozitele vor fi marcate corespunzator indicandu-se clar tipul de ciment stocat. Antreprenorul va pastra datele referitoare la livrarea cimentului si va dispune utilizarea corespunzatoare a acestuia. Antreprenorul va asigura facilitati pentru stocarea separata a cel putin doua tipuri diferite de ciment. Capacitatea de stocare a cimentului trebuie sa corespunda pentru cel putin 3 zile de productie in continuu a betonului.

Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatura de peste + 50 C. Cimentul trebuie utilizat inaintea datei de expirare. Cimentul stocat pentru o perioada mai lunga decat data expirarii nu va fi utilizat decat daca starea sa si rezistentele mecanice la 2 sau/si 7 zile au fost testate. Cimentul cu rezistenta mecanica mai mica decat limitele specificate conform clasei respective, va fi declasat si utilizat in conformitate cu noua sa clasa. Orice ciment cu o rezistenta la compresiune mai mica decat valoarea minima a celui mai slab tip va fi inlaturat si se interzice folosirea sa la fabricarea betonului. Daca cimentul este contaminat cu apa, acesta se va utiliza in conformitate cu urmatoarele p revederi: Tabel 3 Reziduuri (r%)

Calitatea cimentului

0

buna

Max. 10%

Ciment deteriorat, a fi utilizat dupa verificarea caracteristicilor fizico-mecanice la 2(7) zile conform prevederilor Tabelului 5. Alternativ cimentul poate fi asimilat tipului III – V 32,5 si utilizat numai cu aprobarea institutului specializat in drumuri si a Consultantului.

Peste 10%

Ciment deteriorat, a fi utilizat numai pentru prepararea mortarului, cu aprobarea Consultantului

Testarea calitatii cimentului va fi realizata de catre Antreprenor, in conformitate cu prevederile Tabelului 16. Laboratorul de santier va pastra un dosar cu testele efectuate pe ciment, dupa cum urmeaza: ·

Certificatele de calitate ale furnizorului se vor tine intr-un dosar separat;

·

Rezultatele testelor de laborator vor fi pastrate intr-un registru (registru de “ciment”).

III.3.2

Agregate

Agregatele naturale vor fi furnizate in avans si depozitate in depozite provizorii. Inaintea utilizarii se vor realiza teste in vederea asigurarii conformitatii cu Caietele de Sarcini. Transportul, prelucrarea si depozitarea agregatelor naturale vor fi realizate astfel incat sa se evite amestecarea sau contaminarea acestora. Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton avand pante si rigole in scopul drenajului. Pentru evitarea amestecarii agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizori diferiti, fiecare unitate de depozitare va fi prevazuta cu spatii adecvate. Depozitele vor fi identificate in permanenta prin panouri indicand sursa si dimensiunea agregatului principal. Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pamant sau balastate.

Drumurile de acces catre depozitele de agregate vor fi amplasate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. In cazul cand agregatele sunt transportate pe calea ferata, se vor prevedea rampe de beton pentru descarcare. Zona in care vagoanele vor fi descarcate va fi suficient de intinsa, pentru evitarea riscului de amestecare a agregatelor. Antreprenorul va prevedea de asemenea, o zona unde agregatele refuzate sa poata fi depozitate provizoriu. In zone unde nisipul natural nu poate fi obtinut cu usurinta, se poate folosi nisipul concasat, daca acest lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va specifica raportul dintre nisipul natural si cel concasat. Agregatele naturale trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet. Este interzisa folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele vor fi neutre si nu vor avea efecte daunatoare (inclusiv continut de sulfat si clorura) asupra cimentului. De asemenea, nu vor contine particule de siliciu micro-cristaline sau amorfe. Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi pastrate in Laboratorul Antreprenorului, dupa cum urmeaza: ·

un dosar pentru certificatele de calitate emise de catre furnizor;

·

un registru continand rezultatele testelor de laborator

III.3.3

Cenusa de termocentrala

Cenusa de termocentrala este produsa prin arderea carbunilor din centralele electrice si este un material cu proprietati puzzolanice, (ex. poseda proprietati de cementare putine sau deloc), dar va reactiona chimic cu hidroxidul de calciu, in conditii de umiditate, pentru formarea amestecurilor ce poseda proprietati de cementare. Cenusa va fi transportata, prelucrata si depozitata astfel incat sa se evite orice posibila contaminare si orice schimbari in caracteristicile fizico-chimice ale acesteia. Cenusa poate fi livrata vrac sau in saci de plastic, in aceleasi conditii specificate si pentru ciment. Durata de depozitare a cenusei este de 6 luni. Cenusa va fi depozitata in silozuri metalice sau in magazii. Capacitatea de depozitare a acesteia trebuie sa corespunda pentru cel putin trei zile de betonare continua. Aceleasi prevederi privind cenusa vor fi de asemenea aplicate agentilor de activare (var stins sub forma de pulbere, var stins concasat, etc.). III.3.4

Aditivi

Aditivii se folosesc pentru a modifica proprietatile betonului proaspat sau intarit. Aditivii pot fi livrati sub forma de pulbere sau de solutie si vor fi transportati si manipulati cu grija, pentru a preveni de teriorarea ambalajelor, in vederea evitarii contactului cu umezeala. Conditiile specificate de catre producator si prevederile principalelor reglementari si normative trebuie respectate cu strictete.

Capacitatea de depozitare a aditivilor pentru beton trebuie sa corespunda pentru cel putin trei zile de betonare continua. III.3.5

Otel beton

Fiecare fascicul sau grup de bare va fi prevazut cu etichete care sa contina cel putin urmatoarele informatii: ·

diametru;

·

tip;

·

numar de serie (lot);

·

furnizor;

·

certificat de calitate semnat de catre Inspectorul de Calitate.

Otelul-beton va fi transportat, manipulat si depozitat in vederea evitarii oricaror daune ce pot afecta barele de otel-beton sau betonul (eroziune, supraincalzire, indoire).

III.3.6

Materiale auxiliare

Celelalte materiale folosite in executarea imbracamintilor rutiere din beton, inclusiv materialele de intarire, pene, bare de legatura si materiale de etansare a rosturilor de expansiune, sunt specificate in prescriptii tehnice speciale. III.3.7

Apa

Apa pentru prepararea betonului nu va contine mate riale care afecteaza hidratarea cimentului. Apa utilizata pentru prepararea betonului poate fi luata din sursa publica sau din alte surse. Apa din toate sursele va fi verificata astfel incat sa corespunda cerintelor tehnice prevazute in STAS 790 -84. Apa va fi testata la inceputul lucrarilor iar testele se vor repeta ori de cate ori se observa schimbari in caracteristicile acesteia. Apa ce urmeaza a fi folosita pe santier va fi protejata impotriva contaminarii cu detergenti, mate rii organice, uleiuri, argila, etc.

IV

BETON UTILIZAT IN PROIECTAREA STRUCTURILOR RUTIERE

IV.1

CERINTE TEHNICE CU PRIVIRE LA MATERIALE

Materialele folosite in executarea imbracamintilor rutiere din beton vor corespunde cerintelor Tabelelor 4, 5, 6 si 7. Tabel 4 Cerinte tehnice pentru agregate Conditii acceptabile Caracteristicile agregatelor naturale

nisip

pietris

pietris concasat

criblura

nisip concasat

0

1

2

3

4

5

6

1.

Continut de impuritati: nepermis

nepermis

nepermis

nepermis

nepermis

bucati de argila sau argila aderenta pe particule de agregate;

-

-

-

nepermis

nepermis

-

mica libera, %, max.

1

-

-

-

-

-

carbune, %, max.

0,5

-

-

-

-

continut de materii organice (culoarea solutiei de oxid de sodiu)

incolor, pana la galben

-

-

-

-

-

1

nepermis

-

-

-

continut de particule fine, %, max.

-

0,3

0,3

-

-

Compozitia granulometrica

conform tipului

Fractiunea sub 0,09 mm:

-

-

-

1

-

-

in tipul 8-16, %, max.

-

-

-

0,5

-

-


-

-

-

-

0,3

-


Nr.

corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.)

2.

sulfati (in SO3), %, max.

3.

Echivalentul in nisip, min.

85

-

-

-

-

4.

Gradul de rupere, %, min.

-

-

65

-

-

5.

Rezistenta la strivire a agregatelor in conditii de saturatie, %, min.

-

60

60

-

-

6.

Abraziune cu dispozitivul tip Los Angeles (LA), %, max.

-

35

25

25

25

7.

Rezistenta la inghet-dezghet:

-

-

-

3

3

indicele de inghetfisurare, %, max.

-

-

-

25

25

-

10

10

-

-

-

0,66; 0,33

0,66; 0,33

-

-

-

25

25

-

-

-

-

25

25

sensibilitatea la inghetare, %, max. pierdere de masa, %, max. 8.

Forma granulelor agregatelor cu dimensiunea minima de  7(8) mm: coeficientul min b/a; c/a. continutul de particule plate si ascutite: %, max. indicele de forma, %, max.

Agregatele vor proveni din roci minerale omogene, fara semne de schimbare din punct de vedere fizic, chimic sau mecanic. Agregatele nu vor contine pirita, limonite si saruri solubile. Nu vor fi folosite in prepararea cimentului agregatele brute cu silice microcristalina sau amorfa care ar putea reactiona cu alcaliile din ciment. Tabel 5 Conditii tehnice pentru ciment Tipul cimentului Caracteristicile cimentului

Caracteristici fizico-mecanice: §

priza incepe dupa

min. ore

priza se incheie dupa

max. ore

constanta de volum

-

CD 40

I 42.5

I 42.5 R

STAS 10092-78

SR 388-95

SR 388-95

2

1

1

10

8

8

buna

-

-

10

10

10

constanta de volum cu indicatorul Le Chatelier,max. mm finetea de macinare exprimata de suprafete specifice (ghidare, resturi la cernere 0,09) §

cm2/g

rezistenta la intindere

prin incovoiere: -

min.N/mm2

(10)

-

-

3,5

-

-

5,0

-

-

6,5

-

-

15

10

20

26

-

-

40

42,5 la 62,5

42,5 la 62,5

dupa 2 zile

-

dupa 7 zile

-

dupa 28 zile

min.

§ rezistenta la compresiune: N/mm2 -

dupa 2 zile

-

dupa7 zile

-

dupa 28 zile

Tabel 6 Conditii tehnice pentru Aditivul Disan A Nr.

Caracteristici fizico-chimice ale aditivului Disan A

Limite acceptabile

Testare

1

Aspect

praf maron inchis

vizual

2

Continut de substante uscate %, min.

92

STAS 8625-90

3

Substante insolubile in apa, %, max.

2

STAS 8625-90

4

Substante reducatoare, %, max.

5,5

STAS 8625-90

5

Continut de cenusa, %, max.

16

STAS 8625-90

6

PH-ul solutiei de concentratie 1%

4,5 pana la 5,5

STAS 6367-82

Valorile din tabel sunt legate de materialele uscate la 105C  5C. Tabel 7 Cerinte tehnice cu privire la cenusa volanta Nr.

Caracteristicile cenusei provenite de la centralele termice

Conditii acceptabile

1

Continut de apa, %, max.

1

2

Particule reziduale pe site cu ochiuri de sarma de 0,2 conform STAS 1077-1976, %, max.

10

3

Substante inflamabile, %, max.

5

4

Oxizi totali (SiO2 + Al2O3 + Fe2O3), %

70

5

Oxid de Magneziu (MgO), %, max.

4

6

Trioxid de Sulf (SO3), %, min.

3

IV.2

STABILIREA RETETELOR

Inainte ca betonul sa fie pus in opera, probele necesare vor fi pregatite utilizandu-se materiale provenite din sursele ce urmeaza a fi folosite in prepararea betonului. Amestecurile pentru stabilirea dozajelor vor fi realizate in numar suficient pentru stabilirea proportiilor optime ale agregatelor si pentru scoaterea in evidenta a continuturilor de ciment si a raportului apa – ciment, in cadrul cerintelor specificate cu privire la continutul de aer si lucrabilitate. Betonul (rezultat in urma amestecului) pentru imbracamintile rutiere va fi ver ificat si reproiectat folosindu-se aceeasi procedura oricand exista schimbari majore la sursa de material, si cand se descopera devieri majore de la proiectul initial, in timpul controlului de calitate al productiei. Tipurile de agregate ce urmeaza a fi folosite in prepararea betonului rutier sunt enumerate in Tabelul 8. Tabel 8 Tipuri de Agregate Structura rutiera executata

Descrierea agregatului

Tipul agregatului

Clasificarea agregatului total

1

2

3

4

5

A

Dintr-un singur strat

nisip natural

0-3 si 3-7, sau 0-7

0-25

cribluri

8-16 si 16-25

0-25

nisip natural

0-3 si 3-7, sau 0-7

cribluri

8-16 si 16-25

pietris

25-40 sau 16-40

Din doua straturi:

nisip natural

0-3 si 3-7, sau 0-7

-

strat de uzura;

cribluri

9-16 si 16-25

-

strat de fundatie

nisip natural

0-3 si 3-7, sau 0-7

cribluri

8-16 si 16-25

B

0-40

0,25

0-40

pietris

25-40 sau 16-40

nisip natural

0-3 si 3-7, sau 0-7 0-40

pietris

7-16 si 16-40

nisip natural

0-3 si 3-7, sau 0-7 0-31

pietris concasat

7-16 si 16-31

Granulometria agregatelor betonului pentru imbracaminti rutiere este prezentata in Tabelul 9. Tabel 9 Clasificarea agregatelor % din masa care trece prin sita

Scara de clasificare a agregatelor

Limite

1 Agregate: granulometrie continua:

0,2

1

3,15

7,1

16

25

31,5

40

2

3

4

5

6

7

8

9

10

min.

2

8

20

35

63

95

-

-

max.

8

27

42

60

83

100

-

-

min.

2

15

30

45

70

95

-

-

max.

8

27

42

60

83

100

-

-

min.

2

7

17

31

55

68

-

95

max.

7

25

40

55

76

86

-

100

min.

2

15

25

40

65

75

-

95

max.

7

25

40

55

76

86

95

100

0 pana la 31 mm pentru sistemul de cofraj fix

min.

2

7

17

31

55

-

100

-

max.

7

25

40

55

76

-

95

-

0 pana la 31 mm pentru sistemul de cofraj glisant

min.

2

15

25

40

65

-

100

-

max.

7

25

40

55

76

-

min.

2

20

30

30

45

95

-

-

max.

8

30

45

45

60

100

-

-

min.

2

8

20

35

35

95

-

-

max.

8

27

42

55

55

100

-

-

min.

2

14

25

25

40

-

95

(95)

max.

7

28

40

40

52

-

100

(100)

0 pana la 25 mm pentru sistemul de cofraj fix 0 pana la 25 mm pentru sistemul de cofraj glisant 0 pana la 40 mm pentru sistemul de cofraj fix 0 pana la 40 mm pentru sistemul de cofraj glisant

Granulometrie discontinua a agregatelor cu cofraj fix: 0 pana la 25 mm fara sortul 37 0 pana la 25 mm fara sorturile 8-16 sau 7-16

-

0 pana la 31,5 (40) mm fara sortul 3-7

min.

2

7

17

30

30

-

95

(95)

max.

7

25

40

50

50

-

100

(100)

0 pana la 31,5 (40) mm fara sorturile 7-16 sau 8-16 Dozajele de referinta ale cimentului si aditivului, precum si raportul apa/ciment, sunt indicate in Tabelul 10.

Tabel 10 Dozarea betonului Clasa betonului Materiale

Observatii BcR 3,5

BcR 4,0

BcR 4,5

BcR 5,0

1

2

3

4

5

6

1. ciment CD 40, kg/m3

-

-

330-350

350-370

cofraj fix

310-330

330-350

min. 310

min. 310

cofraje glisante

2. ciment I 42,5; I 42,5R

310-330

330-350

350-370

350-370

cofraj fix

3. raportul apa/ciment, max.

min. 310

cofraje glisante

4. % aditiv DISAN A din masa de ciment

0,45 pentru beton cu granulometrie continua

cofraj fix

0,47 pentru beton cu granulometrie discontinua

cofraj fix

0,52 pentru beton cu cenusa adaugata

cofraj fix

0,43 pentru beton cu granulometrie continua

cofraje glisante

0,25 pana la 0,30 pentru beton cu granulometrie continua

cofraj fix

0,30 pana la 0,35 pentru beton cu granulometrie si agregate naturale concasate

cofraj fix

0,35 pana la 0,40 pentru beton cu granulometrie discontinua si agregate naturale de balastiera

cofraj fix

0,15 pentru beton fluidizat

cofraj fix

conform Caietelor de Sarcini ce urmeaza a fi analizate

cofraje glisante

Caracteristicile fizice ale betonului proaspat sunt indicate in Tabelul 11. Tabel 11 Caracteristicile betonului Caracteristicile betonului proaspat Nr.

Valoare Nume Cofraj fix

Cofraje glisante

1

Lucrabilitate: 3

-

prin metoda gradului de compactare

1,15 pana la 1,35

1,15 pana la 1,35

prin metoda de remodelare Webe, sec.

-

10 – 15

-

prin metoda tasarii, cm., max.

2

Densitatea aparenta, kg/m3

2400  40

2400  50

3

Continutul de aer %

3,5  0,5

4-6

Cerintele cu privire la caracteristicile fizice si mecanice ale betonului intarit sunt prezentate in Tabelul 12. Caracteristicile betonului in timpul testelor preliminare ale proiectului ar trebui sa fie cu 10% mai mari decat cerintele prevazute in Tabelul 12. Acele valori ce urmeaza a fi folosite ca referinta in studiul preliminar sunt prezentate in Tabelul 13.

Tabel 12 Rezistenta betonului la executie Conditii ce trebuie indeplinite

Clasa betonului

de betonul intarit

BcR 3,5

BcR 4,0

BcR 4,5

BcR 5,0

Rezistenta la incovoiere (Rkinc) determinata la 28 zile pe epruvete prismatice de 150x150x600 mm MPa, min.

3,5

4,0

4,5

5,0

Rezistenta medie la compresiune (Rc) determinata la 28 zile pe cuburi cu latura de 141 mm, bucati prismatice cu latura de 150 mm, conform STAS 1275 sau pe carote conform Instructiunilor. MPa, min.

30

35

40

45

Gradul de gelivitate a betonului, conform STAS 3518-89

G 100

G 100

G 100

G 100

Nr. 1

2

3

Tabel 13 Rezistenta betonului / teste preliminare

Nr.

Conditii ce trebuie indeplinite de betonul intarit TESTE PRELIMINARE

Clasa betonului BcR 3,5

BcR 4,0

BcR 4,5

BcR 5,0

0

1

2

3

4

5

1

Rezistenta la incovoiere (Rkinc) determinata la 28 zile pe epruvete prismatice de 150x150x600 mm MPa, min.

3,8

4,4

4,9

5,5

Rezistenta medie la compresiune determinata pe cuburi sau pe bucati prismatice cu latura de 150 mm (Rc med.) MPa

33

39,0

44

50

Gradul de gelivitate conform STAS 3518-89

G 100

G 100

G 100

G 100

2

3

Nota: Rezistentele la compresiune pe epruvete prismatice trebuie folosite doar informativ.

V

EXECUTIA LUCRARILOR

V.1

APROBAREA ECHIPAMENTULUI SI UTILAJELOR

Utilajele si echipamentul vor fi selectate luandu-se in considerare cerintele Contractului, Proiectului si Caietelor de Sarcini si va fi inaintat Consultantului pentru aprobare. Antreprenorul va prevedea echipamentul si utilajele dupa cum urmeaza: ·

centrala de preparare a betonului;

·

echipament de turnare cu cofraj glisant cu palpatori electronici si vibratoare, sau

·

echipament de turnare cu cofraj fix cu palpatori electronici si vibratoare.

Dispozitivul de pavare va avea urmatoarele caracteristici: §

frecventa de vibrare: 50 – 75 Hz;

§

amplitudine: aprox. 1,0 mm;

§

viteza de avansare: min. 0,6 m/min;

§

latimea grinzii vibratoare, cel putin egala cu grosimea dalei.

· Dispozitivele pre-vibratoare vor fi folosite in cazul in care stratul de beton masoara mai mult de 200 mm grosime; · Placile sau grinzile vibratoare cu frecvente vibratoare de 50 pana la 75 Hz si minimum 3000 vibratii/min, amplitudine de 1 mm. Latimea grinzii vibratoare va fi cel putin e gala cu grosimea dalei. §

grinda de finisare;

§

cilindru metalic: Ø 250 mm, lungime 3 – 4 m, greutate de 150 – 200 kg;

§

maiuri metalice;

§

punti pentru muncitori;

§

mijloace de striere a suprafetei de beton (perii, etc.);

§

masina de taiat rosturi;

§

invelitori mobile pentru protejarea betonului proaspat;

§

dispozitive pentru pulverizarea peliculei de protectie;

§ echipament si materiale pentru inchiderea rosturilor, de ex. malaxor mecanic, compresor de aer (minimum 6 atmosfere), perii de sarma, cancioace, pensule, etc., dispozitiv pentru instalarea snurului de etansare. V.2

DOZARE SI MIXARE

Producerea betonului va fi in conformitate cu Sistemul de calitate al Antreprenorului, inclusiv manualul de calitate, sistemul de calitate, procedurile de calitate, Tehnologiile de Executie, planul de calitate,

manualul de calitate al laboratorului, etc. Activitatile centralei de dozare trebuie sa fie in conformitate cu documentatia. Centrala de dozare va fi complet automata, iar in cazul tehnologiei de cofrare glisanta, productivitatea trebuie sa fie adecvata pentru a mentine o avansare uniforma a repartizatorului de nu mai putin de 0,75 m/min. Cu toate acestea conditiile de punere in opera specificate pentru imbracamintile rutiere executate in timpul sezonului calduros vor fi de asemenea luate in considerare, la determinarea cerintelor de capacitate ale centralei. Dozarea agregatelor, cimentului si adaosurilor pentru beton se va face pe criteriu de greutate, pe cand dozarea apei se poate face fie dupa greutate, fie dupa volum. Dozarea dispozitivelor trebuie verificata si calibrata saptamanal. Cantitatile agregatelor si cimentului din centrala de dozare vor fi verificate folosind greutatile standard.

Tolerantele de dozare acceptabile ale centralei de dozare sunt urmatoarele: ·

3% pentru fiecare sort de agregat si 2% pentru cantitatea totala a agregatelor;

·

2% pentru ciment, apa si aditivi;

·

3% pentru cenusa volanta.

Tolerantele sunt exprimate dupa criteriul de greutate teoretica a fiecarui material si conform cu reglajul centralei de dozare. Stabilirea proportiilor amestecului va fi realizata de catre Antreprenor in timpul productiei, pentru stabilirea celor mai bune proportii de amestec corespunzatoare conditiilor si materialelor folosite. Inainte de a face orice schimbare la aceste proportii aprobate, Antreprenorul va notifica Consultantul si va indica schimbarile ce urmeaza a fi facute. Durata de mixare va fi de minimum 60 secunde (90 sec. in cazul folosirii cenusei de termocentrala) pentru imbracaminti rutiere din beton realizate cu cofraj fix si intre 90 si 120 secunde pentru imbracamintile rutiere din beton realizate cu cofraj glisant. Statiile de mixare vor fi prevazute cu buncare intermediare avand capacitatea de sustinere a trei doze. Pentru evitarea segregarii, betonul va fi descarcat in buncar folosind o conducta si o palnie, de la o inaltime de 0,5 m peste mijlocul acestuia. Betonul nu va fi pastrat in buncar mai mult de 15 minute de la descarcarea primului transport, iar durata totala de incarcare in mijloacele de transport nu va depasi 20 de minute. Buncarul va fi curatat cel putin la doua schimburi, sau in perioadele de repaus ce dureaza mai mult de 1 ora. Dupa ce betonul paraseste statia, el va avea o temperatura cuprinsa intre + 5 si + 30C; cand este pus in opera, temperatura nu va depasi 30 C. Folosirea diferitelor amestecuri in acelasi timp este permisa doar cu conditia folosirii acelorasi caracteristici pentru beton: componente, dozare, lucrabilitatea betonului, etc. Inaintea inceperii turnarii, operarea corecta a statiei de dozare va fi verificata cu ajutorul unui test de functionare. In timpul acestei incercari Antreprenorul va analiza si ve rifica succesiunea descarcarii componentelor in malaxorul de beton. Dozarea materialelor, durata de mixare, etc. vor fi realizate in concordanta cu prescriptiile tehnice si cu principalele normative si reglementari in vigoare. In timpul productiei, statia de beton va fi periodic testata, cel putin o data la fiecare trei luni, conform normativelor si reglementarilor curente. Rezultatele testelor vor fi inregistrate in Registrul statiei de betoane. Dispozitivele de punere in opera a betonului vor fi ve rificate cu regularitate. Parametrii de lucru (viteze, durata de vibratie, etc.) vor fi analizati in timpul incercarilor preliminare. In timpul executiei lucrarilor eficienta statiei trebuie in mod constant verificata.

V.3

FUNDATIA PLATFORMEI

Inainte de executia imbracamintii rutiere din beton vor fi verificate calitatea fundatiei platformei, compactarea, cotele, etc. Stratul de fundatie va avea aceleasi pante longitudinale si transversale ca si imbracamintea din beton. Uniformitatea suprafetei masurata cu ajutorul unei grinzi (lata) de 3 m lungime se va incadra in urmatoarele limite: · 20 mm in panta transversala pentru straturile de balast, piatra concasata sau materiale stabilizate mecanic; · 15 mm in panta transversala pentru materialele granulare stabilizate cu ciment sau lianti puzzolanici; · V.4

7 mm in panta longitudinala. STRATUL SUPORT

Pentru fundatii din materiale stabilizate cu ciment, se poate renunta la foliile de plastic/hartie si stratul de nisip. Stratul suport va fi verificat si aprobat inainte de punerea in opera a betonului. Pregatirea stratului suport va fi de o zi intreaga inaintea utilizarii utilajului de turnare a betonului, pentru a asigura timp de verificare si rectificare. V.5

TRANSPORT

Betonul realizat in statie poate fi transportat intr-o autobetoniera sau intr-o autobasculanta. Aceasta va fi neteda, etansa, si va avea jgheaburi care sa permita controlul descarcarii betonului; se vor prevedea prelate in vederea protejarii betonului in timpul transportului. Betonul transportat cu autobasculanta va fi descarcat in cofrajele fixe sau glisante in max. 45 de minute de la introducerea apei si cimentului pentru amestec in malaxor. La transportarea betonului vartos, pot fi necesare vibratoare pentru descarcarea betonului si vor fi folosite doar in cazul in care se dovedeste ca betonul poate fi descarcat fara intarziere. Dispozitivele de basculare vor fi curatate folosindu-se un jet de apa la fiecare 3-4 transporturi si oricand este necesar. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului spre aprobare, Tehnologiile de Executie privind executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment. Procedura va cuprinde o descriere a tehnologiei de executie adoptate, ce urmeaza a fi verificata la inceputul lucrarilor de betonare pe un sector experimental (min. 50 m lungime) si va include urmatoarele informatii: ·

Descrierea detaliata a echipamentului;

· Descrierea detaliata a intregului proces de executie a lucrarilor, inclusiv pregatirea terenului de fundare al drumului, productia betonului, transportul, punerea in opera si maturizarea ac estuia.

· Documentul va include date cum ar fi viteza repartizatorului, intensitatea vibratiei betonului, grosimea stratului de beton inainte de vibratie, finisarea stratului de beton, protejarea betonului finisat, taierea si finisarea rosturilor. V.6

SECTORUL EXPERIMENTAL

Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul va realiza se ctorul experimental. Acesta trebuie sa cuprinda cate un rost de constructie longitudinal si transversal. Scopul incercarii este demonstrarea conformitatii materialelor propuse, proportiilor amestecului, mixarii, asternerii, utilajului de compactare si procedurilor de executie. Numarul testarilor pentru sectorul experimental nu va fi m ai mica decat cea necesara pentru verificare, conform cerintelor Consultantului. Sectorul experimental va fi acceptat doar pentru constructia efectiva in cadrul Lucrarilor Permanente daca corespunde Caietelor de Sarcini. Constructia in cadrul Lucrarilor Permanente nu va incepe pana cand testul nu va demonstra conformitatea cu Caietele de Sarcini. Materialele, proportiile amestecului, mixarea, asternerea, utilajul de compactare si procedurile de constructie nu vor fi modificate decat in cazul in care Antreprenorul realizeaza un alt sector pentru a demonstra conformitatea modificarilor propuse sau convine asupra acestor modificari impreuna cu Consultantul. V.7

PUNEREA IN OPERA

Betonul poate fi pus in opera intre cofraje fixe sau folosind echipament de turnare cu cofraj glisant aprobat. Antreprenorul va alege metoda ce trebuie folosita. Echipamentul de turnare cu cofraj glisant va fi prevazut cu un senzor de directie, un senzor de nivel si doua unitati de vibrare, transportoare cu banda si cofraj. Punerea in opera a betonului va fi realizata fara intreruperi. In caz de urgenta, cand in asternerea betonului intervine o intrerupere neprevazuta, vor fi executate dale cu o lungime de minimum 3,0 m (in cazul cofrajului glisant) sau de minimum 1,5 m (in cazul cofrajului fix), terminandu-se cu un rost de constructie transversal. In functie de panta profilului longitudinal al drumului, punerea in opera a betonului va fi efectuata dupa cum urmeaza: ·

Daca declivitatea este mai mica sau egala cu 3% lucrarile se vor executa in amonte;

· Daca declivitatea este mai mare de 3%, lucrarile se vor desfasura in aval, asigurand ca atat lucrabilitatea betonului, cat si desfasurarea sunt corespunzatoare. · Daca se adopta tehnologia ce prevede cofraje fixe, acestea vor fi metalice pentru toate lucrarile de imbracaminte rutiera. Antreprenorul va prevedea cofraje metalice egale cu grosimea majoritatii dalelor structurii rutiere pentru fiecare zona dalata. Pot fi folosite alt tip de cofraje numai acolo unde grosimea marginilor depaseste grosimea standard.

Vor fi montate cofraje si se vor realiza linii de trasare inaintea operatiunilor de asternere a betonului astfel incat verificarile cerute si oricare corectii necesare sa poata fi facute fara oprire sau impiedicand punerea in opera a betonului. In general, cofrajele pentru imbracaminti rutiere pot fi indepartate la 12 ore dupa ce betonul a fost pus in opera. Va fi necesara o perioada mai lunga atunci cand cresterea rezistentei betonului este impiedicata din cauza protectiei inadecvate sau intarziate in timpul sezonului rece. Grinzile longitudinale vor fi curatate si tratate astfel incat sa se previna aderenta la beton prin aplicarea materialelor corespunzatoare. Detaliile vor fi inaintate Consultantului pentru aprobare. Grinzile longitudinale deformate nu vor fi folosite. Cofrajele laterale glisante aferente echipamentului de turnare vor avea inaltimea corespunzatoare imbracamintii rutiere. Cofrajele metalice trebuie sa fie usor utilizabile pentru sustine betonul plastic in caz de urgenta. Firele de ghidare vor fi din cablu sau sarma de inalta rezistenta. Betonul va fi pus in opera inainte sa atinga priza initiala si in curs de 45 minute de la adaugarea cimentului la dozare. Adaugarea apei in amestec, in exces fata de proportia necesara stabilita, nu este permisa. Imprastierea manuala a betonului va fi admisa numai pentru latimi suplimentare, sau alte forme de dale, sau in cazuri de urgenta cum ar fi defectiuni ale echipamentului. De asemenea imprastierea si finisarea manuala vor fi permise, doar daca beneficiile rezultate din folosirea echipamentului de turnare nu compenseaza costurile acestuia.

Masuri pentru conditii atmosferice nefavorabile Imbracamintile rutiere din beton de ciment vor fi realizate atunci cand temperatura aerului este cuprinsa intre 5C si 35C. In mod exceptional turnarea in cofraj a betonului poate fi realizata la temperaturi intre 0 si 5C, dar numai cu aprobarea Consultantului. Temperatura betonului trebuie mentinuta la peste +5 C pentru o perioada de cel putin 3 zile. Protectia va fi asigurata cu ajutorul copertinelor (prelatelor) sau al altor mijloace care asigura un strat de aer de 3 pana la 5 cm deasupra suprafetei betonului in vederea prevenirii daunelor provocate de inghet. Temperatura ae rului va fi verificata si inregistrata in timpul acestei perioade. Executia imbracamintilor din beton la temperaturi sub cea de inghet nu este permisa. Realizarea si asternerea betonului pentru imbracaminti rutiere va fi suspendata pe timp de ploaie. In timpul sezonului foarte cald sunt necesare masuri de precautie pentru prevenirea formarii fisurilor de contractie care rezulta din pierderea excesiva de umiditate din beton, inainte de intarire. In nici un caz temperatura betonului nu va depasi 30 C. Daca apar intarzieri la turnarea betonului, pentru impiedicarea uscarii suprafetei de beton, aceasta va fi pastrata umeda prin pulverizare, iar punerea in opera in continuare a betonului se va suspenda pana se

vor lua masuri corective. In zone cu vant frecvent vor fi necesare pelicule de protectie a betonului impotriva evaporarii rapide cauzata de vant. Compactarea Cerintele de vibrare sunt influentate de mai multi factori cum ar fi tipul si dimensiunea agregatului, proportiile de mixare, convectia aerului, tasarea, lucrabilitatea mixturii, grosimea imbracamintii, etc. Distanta maxima dintre unitatile vibratorului cat si procedurile de vibrare vor fi bazate in consecinta, pe cerintele santierului si vor fi descrise in intregime in Metodologia lucrarii ce urmeaza sa fie inaintata Consultantului, de catre Antreprenor, pentru aprobare, inaintea inceperii lucrarilor. Pervibratoarele vor fi asezate la o distanta de maximum 500 mm. La marginea riglei vibratoare va fi instalat un pervibrator aditional, la maximum 200 mm de cofrajul glisant. In termeni generali frecventa de vibrare va fi cuprinsa intre 6.000 si 12.000 rotatii/minut, iar durata de vibrare va fi intre 30 si 60 secunde. O atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor de-a lungul marginii benzii, in vederea asigurarii ca aceasta este compactata corespunzator. V.8

FINISAREA

In urma operatiunilor de finisare trebuie sa se obtina o suprafata neteda, etansa, la nivelul cerut. Finisarea trebuie realizata pentru obtinerea unei inalte calitati a suprafetei betonului. Finisarea se va realiza mecanic. Finisarea manuala cu ajutorul unor finisoare mici se va realiza numai acolo unde este necesara corectarea locala a neregularitatilor suprafetei. Zonele finisate manual vor avea aceleasi caracteristici ca si cele finisate mecanic. Se va folosi un dreptar la lungimea ceruta pentru a netezi si verifica suprafata. Suprafata va fi temeinic verificata in timpul netezirii mecanice si se vor face rectificari oricand este necesar. Textura finala a suprafetei se va obtine cu ajutorul maturii. Metoda adoptata va prevedea o rezistenta adecvata la derapaj pe suprafata de beton si va fi aprobata de catre Consultant. Dalele vor fi numerotate prin perforarea numarului dalei (la fiecare 5 dale) pe suprafata de beton in coltul dalei, la 300 mm de la margine (numerele fiind de 100 mm inaltime si 10 mm adancime). V.9

INTARIREA BETONULUI

Tot echipamentul, materialele si stocurile pentru o prote jare adecvata a stratului de beton trebuie sa fie disponibile inainte de a se incepe turnarea betonului. In general protectia se face cu materiale impermeabile. Orice alte materiale si solutii alese pot fi specificate si folosite dupa ce s-a obtinut acordul Consultantului. Protejarea betonului se va face cu ajutorul unei masini pozitionata exact pe banda nou pavata si care se deplaseaza si acopera suprafata turnata complet si uniform cu o pelicula de protectie. Rata de avans si suprafata pe care o protejeaza va fi controlata astfel ca protectia sa fie realizata prin doua treceri. Cand cofrajele sunt scoase si in cazul unor distrugeri ale membranei, betonul va fi tratat din nou cu pelicula protectoare. Protejarea suprafetei se poate asigura folosind pelicula fluida de protectie P 45, Polisol sau alte amestecuri similare netoxice. Vor fi verificate in primul rand uniformitatea, continuitatea si cantitatea materialului de protectie pe m2.

Materiale cum ar fi Whitespirt, STAS 44-84 vor fi folosite pentru diluarea amestecurilor chimice si pentru spalarea utilajului. Cantitatea de fluid P 45 ce urmeaza a fi folosita pentru protejarea betonului proaspat la temperaturi de peste 10C va fi de 0,25  0,05 kg/m2. Pentru temperaturi sub +10C, fluidul P 45 va fi diluat cu Whitespirt, in proportie de 1 parte P 45 la 0,3/0,5 parti de Whitespirt.

V.10

PROTECTIE

Este interzisa circulatia de orice fel (de persoane, animale, vehicule) pe betonul proaspat turnat. In primele 24 de ore dupa ce suprafata imbracamintii rutiere s-a protejat cu aceasta pelicula, lucratorii se pot deplasa numai pe pasarela mobila. Circulatia auto poate fi admisa numai dupa ce s-au indeplinit conditiile prevazute in Tabelul 14. Tabel 14 Restrictii de circulatie Temperatura medie la locul de lucru, C Tipul de beton

+5

+10

+15

+20

+25

Durata inaintea supunerii traficului de vehicule (zile) a. beton rutier cu ciment CD 40 sau beton cu adaosuri de cenusa de centrala termo-electrica, sau zgura b. V.11

25

19

16

14

12

18

15

13

11

10

beton rutier cu ciment de tip I 42,5 R sau I 42,5 ROSTURI

V.11.1 Generalitati Rosturile sunt formate in imbracamintile rutiere din beton pentru a permite contractia si dilatarea acestora fara fisurari neregulate si ca un mijloc auxiliar de constructie pentru separarea zonei pavate pe fasii necesare prelucrarii si punerii in opera a betonului. Exista trei tipuri generale de rosturi: de constructie, dilatare si contractie. Rosturile pot fi longitudinale si transversale. V.11.2 Rosturile de constructie longitudinale Aceste rosturi sunt realizate la distanta indicata pe planse. Rosturile longitudinale armate se folosesc acolo unde grosimea dalei depaseste 250 mm. Dimensiunile rostului armat sunt importante; este esential ca atat dimensiunile cat si amplasarea in rost sa corespunda detaliilor din proiect. Ancorele la rosturile de constructie longitudinale sunt folosite pentru a evita deplasarea dintre dalele adiacente. Ancorele vor fi introduse in betonul plastic necompactat, automat, cand sunt folosite repartizatoarele glisante, sau manual, in cazul utilajului de cofraj fix. Detalii despre rosturile de constructie longitudinale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98. V.11.3 Rosturi de constructie transversale

Cand punerea in opera a betonului este oprita sau intrerupta pentru 30 de minute sau mai mult, aceste rosturi sunt instalate pe intreaga latime a benzii de turnare. Pe cat posibil aceste rosturi vor fi instalate la pozitia rostului stabilit. Detalii despre rosturile de constructie transversale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98. V.11.4 Rosturi de dilatatie Cand sunt necesare rosturi de dilatatie in cadrul unei structuri rutiere, acestea vor sustine atat umplutura, cat si gujoanele, inaintea turnarii betonului. Amplasarea corecta si alinierea acestor elemente sunt necesare functionarii corespunzatoare a rosturilor. Ansamblul partilor incastrate trebuie sa fie rigid si capabil sa reziste miscarilor si deformatiilor din timpul turnarii betonului. Antreprenorul va prevedea un sablon de verificare a pozitiei acestor elemente. Detalii despre rosturile de dilatare transversale sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98. V.11.5 Rosturi de contractie Rosturile de contractie folosesc un sant pentru reducerea tensiunilor din beton. Cand betonul este supus contractiei, o fisura trece prin beton pe sub sant. Transferul de sarcina este asigurat de inclestarea agregatului in suprafata rupturii, sub taietura rostului. Rosturile de contractie longitudinale vor fi prevazute din 6,0 in 6,0 m. Rosturile de contractie pot fi executate prin taierea unui sant in betonul intarit. Cand taierea nu poate fi realizata decat dupa o fisurare necontrolata din cauza conditiilor neobisnuite, se vor prevedea taieri in fisurile formate. Taierea se va realiza imediat ce betonul este intarit, de obicei intre 6 si 24 de ore dupa punerea in opera, conform prevederilor Tabelului 15. Avand in vedere ca betonul este pus in opera in principal in timpul zilei, va fi necesara efectuarea unei intregi serii de taieri pe timpul noptii, iar in acest scop va fi prevazut un sistem adecvat de iluminare. Tabel 15 Restrictii de taiere Temperatura aerului Tipul cimentului

5 - 13C

13 - 22C

22 - 30C

Timp necesar pana la taiere I 42,5; I 42,5 R

12 – 24 ore

8 – 12 ore

6 – 8 ore

CD 40

18 – 24 ore

10 – 18 ore

8 – 10 ore

Detalii despre rosturile de contractie transversale s sunt prevazute in SR 183-1/95 si SR 183-2/98. V.11.6 Etansarea rosturilor Etansarea tuturor tipurilor de rost va fi realizata folosind materialele necesare, iar detalii in legatura cu acestea se vor Consultantului pentru aprobare.

VI

CONTROLUL CALITATII

VI.1

CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE

Preliminar se va acorda aprobare de catre Consultant, cu privire la: ·

sursele si furnizorii de materiale;

·

utilaje si echipament;

·

retetele si sectoarele experimentale;

·

tehnologiile de executie a lucrarilor.

VI.2

CONTROLUL CALITATII IN TIMPUL EXECUTIEI

In timpul executiei, calitatea materialelor va fi verificata cu regularitate. Cerintele acestor Caiete de Sarcini si a principalelor normative si reglementari valabile vor fi verificate in mod constant, in mod special tinand seama de: ·

inregistrarile documentelor de transport al betonului;

·

respectarea proiectului;

· conditiile de punere in opera a betonului, modul de operare a utilajelor de punere in opera, pregatirea platformei pentru punerea in opera a betonului; ·

mentinerea longrinelor la cotele prevazute;

·

pozitionarea ancorelor si gujoanelor din otel;

·

executarea rosturilor: pozitie, materiale, dimensiuni, finisare;

·

intarirea si protejarea suprafetei de beton;

·

finisarea suprafetei de beton.

Caracteristicile materialelor vor fi verificate cu regularitate, pentru a se conforma prevederilor acestui document si principalelor normative si reglementari in vigoare. Caracteristicile materialelor vor fi verificate inaintea folosirii, conform Tabelului 16. Caracteristicile betonului atat proaspat cat si intarit vor fi verificate impotriva prevederilor Tabelelor 11 si 12. Acestea vor fi verificate in vederea conformitatii si a frecventelor indicate in tabelul 16, pe epruvete preluate de la statia de betoane sau de la locul de punere in opera.

Tabel 16 Teste de calitate

Nr.

0

Materialul sau etapa de executie

Actiunea, metoda de testare, caracteristici ce urmeaza a fi testate

Scopul actiunii sau testarii

Frecventa minima

1

2

3

4

Tipul laboratorului II

III

5

6

A. LA MATERIALELE FURNIZATE DEPOZITELOR SAU S TATIILOR DE BETON A.1

Ciment

a. Calitatea sau examinarea certificatului de garantie

Furnizorul va garanta calitatea

la fiecare lot furnizat

DA

DA

b. Consistenta sau stabilitatea, conform SR EN1963/1995

Evitarea vreunei erori neobservate in controlul de fabricatie

Un test pentru fiecare transport, dar nu mai putin de un test

DA

DA

c. Inceputul timpului de priza conform SR EN1963/1995

Indicarea contaminarii in timpul livrarii

La 100 t pe o epruveta medie

d. Rezistente mecanice prin metoda rapida, conform STAS 529677

Determinarea gradului cimentului

Optional

DA

-

e.1 Rezistente mecanice la 2 (7) zile conform SR EN196-3/1995 (daca exista teste ale metodei rapide sau rezultatele acestei metode nu sunt corespunzatoare)

Confirmarea clasei cimentului

Un test la 100 t pentru loturi de mai putin de 200 t. sau un test la 500 t pentru loturi mai mari de 100 t

DA

-

Nr.

0

A.2




Frecventa minima

1

2

3

4

e.2 Rezistente mecanice la 28 zile, conform SR EN1963/1995 (ca in rubrica de mai sus)

Pentru inregistrarea calitatii cimentului

f. Examinarea duratei de depozitare

Conformitate cu termenele de garantie

g. Starea cimentului in cazul cand termenul de depozitare a fost depasit, sau alti factori ce ar fi putut afecta calitatea cimentului a. Examinarea certificatului de calitate

Agregate

5

6

la fiecare lot furnizat, testele se vor efectua in prezenta Consultantului

DA

DA

Evitarea folosirii cimentului deteriorat

Un test pentru fiecare transport sau la max. 100 t pe epruvete medii

DA

DA

Control de calitate efectuat de furnizor


DA

DA

Nisip

un test la max. 500 m3 pentru fiecare sursa

echivalentul de nisip (EN)

III

-

la schimbarea sursei

continutul de parti fine conform STAS 4606-80

II

DA

b. Continutul de impuritati:

humus conform STAS 460680

Tipul laboratorului


Nr.

0




Frecventa minima

1

2

3

4

conform STAS 73089 corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.), bucati de argila, argila aderenta, continut de carbune si mica libera conform STAS 4606-80.

in cazul sesizarii prezentei impuritatilor. un test la max. 500 m3 pentru fiecare sursa

Pietris

in cazul observarii prezentei impuritatilor

continutul de particule fine conform STAS 460680

in cazul observarii prezentei impuritatilor

corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.) conform STAS 460680


Criblura corpuri straine (bucati de lemn, frunzis, etc.), bucati de argila, argila aderenta pe granule de criblura, conform STAS 460680 trecerea prin sita 0.09 mm, conform STAS 73089.


III

5

6

Nr.

0




Frecventa minima

1

2

3

4

c. granulozitatea tipurilor diferite, conform STAS 460680 pentru nisip si pietris, si conform STAS 730-89 pentru criblura

Confirmarea calitatii lotului furnizat

Un test la max. 500 m3 pentru fiecare tip, iar in cazul aceleiasi surse de furnizare, max. un test pe saptamana) pentru fiecare tip si sursa

DA

DA

d. caracteristici geometrice (indicele de forma a granulei) conform STAS 4606-80 si STAS 730-89

Pentru inregistrarea calitatii agregatelor

Oricand se observa modificari in timpul furnizarii de la aceeasi sursa sau oricand se schimba sursa

DA

DA

e. echivalenta nisipului, conform STAS 730-89

A.3

Cenusa rezultata de la centralele termoelectrice, conform STAS 8819-88


III

5

6

Un test pentru fiecare lot furnizat

f. rezistenta la uzura masurata cu ajutorul testului de abraziune Los Angeles


Fiecare lot furnizat si si oricand se observa modificari in timpul furnizarii

DA

DA

a. examinarea certificatului de calitate


Fiecare lot furnizat

DA

DA

b. Finetea, conform STAS 227-2/1994

Confirmarea caracteristicilor standard


DA

-

Nr.

0



Tipul laboratorului


Frecventa minima

1

2

3

4

c. Consistenta de volum, conform STAS 3832-7/1997

Evitarea folosirii oricarui lot necorespunzator


DA

-

II

III

5

6

A.4

Aditivi

Examinarea certificatului de calitate

Garantarea calitatii de catre producator


DA

DA

A.5

Produse prefabricate din cauciuc




DA

DA

A.6

Mastic bituminos Danuval

Testarea elementelor componente si a caracteristicilor fizico-mecanice ale masticului.

Confirmarea caracteristicilor fizico-mecanice

Min. 3 teste la 1 t pentru fiecare lot furnizat

DA

DA

A.7

Asrobit

Compararea datelor certificatului de calitate cu conditiile tehnice din ART. 5



DA

DA

A.8

Fluidul de protectie P45

Testarea caracteristicilor conform ART. 5


Min. 3 teste la 1 t pentru fiecare lot furnizat,

DA

DA

A.9

Otelul-beton pentru constructie




DA

DA

a. examinarea duratei de depozitare

Conformitatea cu termenele de garantie


DA

DA

b. Starea cimentului in cazul in care se depaseste perioada

Evitarea folosirii cimentului deteriorat

2 teste pe siloz (sus si jos) sau

DA

DA

B. INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR B.1

CIment

Nr.

0




Frecventa minima

1

2

3

4

de depozitare sau alti factori aparuti care pot afecta calitatea cimentului B.2

B.3

Agregate

Aditivi


III

5

6

pe max. 50 t de ciment folosit

a. Continutul de impuritati si corpuri straine conform STAS 4606-80 si STAS 730-89

A se verifica impuritatile in timpul depozitarii si prelucrarii locale

Oricand apare contaminarea, dar cel putin o data pe saptamana

DA

DA

b. verificarea granulozitatii tipurilor de agregate conform STAS 4606-80 si STAS 730-89

Adoptarea compozitiei betonului functie de rezultatele obtinute

Un test la 1000 m3 de beton, cel putin o data pe saptamana sau oricand alti factori ar fi putut modifica granulometria fiecarui tip

DA

DA

c. Umiditatea conform STAS 460680

Adoptarea compozitiei betonului functie de rezultatele obtinute

Un test la 200 m3 de beton si oricand intervine vreo schimbare in timpul conditiilor meteorologice. Pentru mai mult de 200 m3 de beton/zi, frecventa minima este de un test pe zi

DA

DA

Densitatea solutiei (daca aditivul este facut la statia de

Corectarea concentratiei

Un test pentru fiecare container de aditiv

DA

DA

Nr.

0




Frecventa minima

1

2

3


III

4

5

6

Verificarea substantelor daunatoare betonului

Un test la inceputul lucrarilor pentru fiecare sursa de apa si oricand se observa modificari

DA

-

Reglarea procesului de mixare pentru a asigura respectarea cerintelor Tabelului 11

De doua ori la schimb pentru fiecare tip de beton si malaxor

DA

DA

De doua ori la schimb pentru fiecare tip de beton si malaxor

DA

DA

beton) NORMATIV CD 22-92 B.4

Apa

STAS 790-84

C. IN TIMPUL PREPARARII BETONULUI LA STATIE C.1

Beton proaspat

a. Lucrabilitate

b. Densitatea aparenta

c. Temperatura (la temperatura aerului sub +15C si peste +25C)

Stabilirea procesului tehnologic si respectarea procedurilor pentru temperaturi sub +5C si peste +30C

4 teste pentru fiecare tip de beton si schimb

DA

DA

d. Granulozitatea agregatului la adaosul pentru beton

Confirmarea respectarii granulozitatii agregatelor din reteta betonului

Optional

DA

DA

Nr.

0

C.2




Frecventa minima

1

2

3

e. Continutul de aer

Beton intarit


III

4

5

6

Pregatirea pentru a fi conform cerintelor Tabelului 11

Un test la schimb

DA

DA

a. Rezistenta la indoire pe epruvete prismatice de 150x150x600 mm, la 28 zile

Controlul calitatii pentru asigurarea conformitatii cu cerintele Tabelului 12

O serie de 3 epruvete prismatice pe schimb pentru fiecare tip de beton si malaxor, dar cel putin o serie la 100 m3 de beton

DA

DA

b. Rezistenta la compresiune pe epruvete prismatice cu sectiunea laterala de 150 mm sau pe epruvete cubice cu latura de 141 mm la 28 zile

Verificarea rezistentei la compresiune a betonului conform Tabelului 12

O serie la 3 epruvete prismatice pe schimb pentru fiecare tip de beton si malaxor, dar cel putin o serie la 100 m3

DA

-

c. Testarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice, la 7 zile

Testarea compozitiei betonului

Optional

DA

-

d. Testarea gradului de rezistenta la inghet

Conformitatea cu conditiile Tabelului 12

La stabilirea compozitiei betonului

DA

-

D. LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA




Frecventa minima

0

1

2

3

D.1

Beton proaspat

a. Examinarea certificatului de transport

Nr.

D.2

Beton intarit


III

4

5

6

Garantarea calitatii de catre producator si respectarea timpului de transportare

Pentru fiecare livrare

-

DA

b. Lucrabilitate (consistenta)

Conformitarea caracteristicilor impuse betonului

Un test pentru fiecare tip si schimb de beton, dar cel putin un test la 20 m3 de beton

-

DA

c. Temperatura (la temperatura aerului sub +15C si peste +25C)

Confirmarea caracteristicilor impuse betonului

4 teste la fiecare tip de beton si schimb

-

DA

Testarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice luate din structura finisata

Testarea rezistentei betonului

2 epruvete pentru fiecare km de structura rutiera din beton sau cel putin 3 epruvete din fiecare zona de structura unde exista indoieli cu privire la calitate

DA

-

Antreprenorul va pastra inregistrari zilnice ale te stelor de mai sus, in “Registrul de Date referitoare la prepararea si asternerea betonului”.

VI.3

TOLERANTE GEOMETRICE

Grosimea straturilor structurii rutiere din beton de ciment va fi cea prevazuta in planse si nu va fi de mai putin de 180 mm. Toleranta admisibila in grosime va fi intre –10 si +15 mm.

Toleranta admisibila pentru latimea benzii va fi de  15 mm. Panta transversala a structurilor rutiere din beton de ciment va fi conform planselor. Toleranta admisa in panta transversala este  0,4%. Pantele transversale si variatiile admisibile pentru platforma vor fi indicate in proiect, dar trebuie sa asigure scurgerea apelor. Denivelarile admisibile ale suprafetelor platformei rutiere in sens transversal, sub un dreptar de lungime egala cu latimea benzii de beton, iar longitudinal, sub un dreptar de lungime de 3 m, pe fiecare banda de beton si pe intreaga suprafata, va fi dupa cum urmeaza: Distanta dintre doua puncte cu neregularitati de suprafata maxim admise va fi de cel putin 20 m. Nu sunt admise fisurile in suprafata structurii (latimi de peste 3 mm). VI.4

CONTROLUL CALITATII DUPA TERMINAREA EXECUTIEI

La terminarea executiei unui sector de imbracaminte se vor efectua urmatoarele verificari: · evaluare vizuala a calitatii suprafetei in vederea identificarii oricaror neuniformitati ce pot afecta betonul (goluri ale suprafetei sau goluri laterale ale structurii, segregari, exfolieri, fisurari, etc.). Se recomanda ca verificarea sa se efectueze in prima jumatate a zilei, preferabil pe vreme rece. · Verificarea conformitatii structurii rutiere din beton cu prevederile geometrice ale acestui document si cu principalele normative si reglementari. Tinand seama de frecventa verificarii geometriei structurii rutiere din beton, urmatoarele prevederi sunt necesare a fi indeplinite: · Grosimea structurii rutiere va fi verificata prin masuratori directe facute la marginea si mijlocul platformei, pe carote extrase din imbracaminte. · Latimea structurii va fi verificata prin masuratori cu ruleta, efectuate la marginea si mijlocul platformei · Denivelarile suprafetei structurii rutiere, longitudinal vor fi verificate folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana gradata de 200 mm lungime si nu mai mult de 30 mm latime, cu un taluz de 1:10 gradat de-a lungul laturii inclinate omoloage cu 1 mm inaltime. Testele vor fi efectuate pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie, de-a lungul axului benzii. Rezultatul care depaseste neuniformitatea admisibila va fi inregistrat. Frecventa testarii pentru aprobare va fi la fiecare 50 m. · Denivelarile suprafetei structurii rutiere in profil transversal vor fi verificate folosind un dreptar cu o lungime egala cu latimea benzii, si o pana gradata conform paragrafului anterior. Verificarea se va efectua la fiecare profil transversal prevazut in Proiect. · Panta transversala a structurii rutiere va fi verificata cu ajutorul dreptarului folosit in masurarea denivelarilor transversale, un boloboc si o pana gradata cu lungimile celor doua laturi de 15 si respectiv 90 mm, cu gradatii pe partea inclinata corespunzand inaltimii de 1 mm. Acest test va fi efectuat si in dreptul profilelor transversale din Proiect. ·

Verificarile rugozitatii suprafetei structurii rutiere vor fi efectuate in minimum 3 amplasamente

VII

PRESCRIPTII TEHNICE DE REFERINTA

Granulometria agregatelor naturale

STAS 730-89

Umiditatea agregatelor

Stas 4606-80

Echivalentul de nisip

stas 730-89

Continutul de impuritati al agregatelor

Stas 4606-80

Continutul de particule fine (parti levigabile)

Stas 4606-80

Continutul de fractiuni sub 0,09 mm

stas 730-89

Rezistenta la strivire a agregatelor naturale

Stas 4606-80

Rezistenta la uzura masurata cu dispozitivul Los Angeles

stas 790-84

Gradul de rupere a agregatelor de concasare

stas 730-89

Forma particulei (indicele de forma, coeficientii b/a si c/a; continutul de particule plate si angulare)

stas 730-89

Rezistenta agregatelor la inghet-dezghet - sensibilitatea la inghet

stas 730-89

- pierderea de masa

Stas 4606-80

Indicele de calitate

stas 730-89

Masa de piatra a agregatelor concasate

stas 730-89

Porozitatea aparenta la temperatura normala

stas 6200/13-89

Ciment, beton, structuri rutiere Stabilitatea si inceputul timpului de priza la ciment

sr en 196-3/1995

Contraprobe la ciment

sr en 196-7/1995

Starea de conservare a cimentului

NE 012

Rezistenta mecanica a cimentului

SR EN 196-1/1995

Lucrabilitatea betonului

stas 1759-88

Densitatea aparenta

stas 1759-88

Rezistente mecanice ale betonului

stas 1275-88

Continutul de aer oclus

stas 5479-88

Gradul de gelivitate

stas 3518-89

Rugozitatea suprafetei imbracamintii

stas 8849-83

Extractii, reparatii, teste pe epruvete

stas 1275 -88

Densitatea fluidului de protectie P45

stas 35-81

Vascozitatea fluidului de protectie P45

stas 117-87

Punctul de inmuiere a masticului bituminos

stas 60-69

Densitatea, fluajul, stabilitatea la -20C a masticului bituminos

C 22-92

Penetratia asrobitului

stas 2922-69

Stabilitatea asrobitului

stas 9199-73

Greutatea specifica a asrobitului

C 22-92

Tehnologie betoane rutiere.docx

Recommend Documents