Tehnica taierii de primavara la pomii fructiferi categorii: 09 Ianuarie 2012 - 08:25 08: 25
Tăierile care se aplică pomilor trebuie să fie diferenţiate, tratând fiecare pom şi fiecare ramură din ansamblul coroanei separat. Astfel, la pomii care abia au intrat pe rod, la care ramurile de schelet cresc viguros, este nevoie ca, în cazul când acestea au creşteri anuale mai mari de 50-60 cm, să se scurteze prelungirile cu
¼ din lungimea lor, pentru p entru a favoriza, pe de o parte, noi creşteri în vârful acestora şi a stimula, pe de altă parte, garnisirea ramurilor de schelet tinere cu ramuri roditoare.
La scurtarea ramurilor de schelet se ţine seama de subordonarea ramurilor în cadrul sistemului de ramificare bilateral-altern introdus la formarea coroanei.
În afară de aceasta, este necesar ca ramurile din coroană care cresc în direcţii nedorite să se înlăture, pentru că altfel duc la îndesirea coroanei şi devin inutile. Cu prilejul tăierilor trebuie, de asemenea, eliminate ramurile uscate, cele rupte şi cele bolnave. La pomii în plin rod, la care prelungirile ramurilor de schelet pe an ce trece cresc tot mai puţin, iar spre interiorul interi orul coroanei multe din ramurile
roditoare, îmbătrânite, încep să se usuce sau nu mai formează muguri de rod, tăierea diferă de cazul expus mai sus.
Atunci când prelungirile ramurilor de schelet au creşteri anuale de 35-40 cm, ele rămân netăiate. Când creşterile anuale sunt de 20-25 cm ramurile se scurtează la 1/2 din lungime, iar când aceste creşteri sunt de 10-15 cm, ramurile se scurtează cu 2/3 din lungime.
Toate ramurile uscate, cele atacate de boli şi de dăunători, cele care se încrucişează şi cele care sunt plasate defectuos în interiorul coroanei se îndepărtează. Ramurile groase se taie. Tăierile executate incorect (lăsând cioturi, ruperea scoarţei ş.a.) împiedică vindecarea rănilor. Ramurile uscate se taie până la lemnul sănătos; în caz contrar rana nu se vindecă . Ramurile subţiri se taie cu foarfeca, iar cele groase cu ferăstrăul. Pentru ca scoarţa să nu se desfacă, ramurile se scurtează mai întâi dedesubt şi apoi se taie complet de sus în jos.
Ca să nu se despice sau să se rupă, ramurile mai groase se taie î ncepând din două părţi. Toate tăieturile trebuie netezite bine cu un cosor ascuţit; după netezire se ung cu mastic sau vopsea preparată cu ulei vegetal. La unele forme de coroană cum sunt fusul subţire, gardul belgian, cordonul orizontal şi scheletul arcuit se taie mult mai puţin, fructificarea se asigură însă prin dirijări ale ramurilor. De reţinut că în pomicultură foarfeca reprezintă un accesoriu, o unealtă de neînlocuit, de aceea folosirea ei cere o anumită tehnică. În anumite condiţii se folosesc platforme mobile pentru tăiere şi chiar utilaje specializate. Urmatorul pas dupa cumpararea si plantarea unui pom este efectuarea de taieri pentru formarea si dezvoltarea coroanei. Un pom fructifer care nu este taiat(tuns), poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii. Ramurile se incovoaie si nu mai cresc sub povara fructelor. Pe masura ce pomul inainteaza in varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. Cu cat atarna mai multe fructe de o ramura, acestea raman mici si de calitate slaba.
Formarea unei coroane se obtine in 4-5 ani de la plantarea pomului, prin taieri propriu-zise, prin scurtari sau suprimari de ramuri sau prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor. Cu ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel incat ajutam pomul sa isi dezvolte ramificatii puternice si sa isi pastreze capacitatea vegetativa. Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in anii ce urmeaza prin taieri de intretinere si taieri de fructificare. Taierea pomilor fructiferi trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul lunii martie este favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. Taierile executate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni. Pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au suportat actiuni de taiere inaintea aparitiei acestor geruri.
Tratamente de primăvară la pomi fructiferi, arbuști și vița de vie Scris de huni pe 06.04.2011 in categoria Gradinarit, Livada (15 comentarii) Etichete: buletin de avertizare, livada, lucrari actuale, stropiri pomi, tratamente, tratamente fitosanitare
Acest material a fost preluat din buletinul de avertizare nr. 1 din 25.02.2010 ,
de pe pagina oficială a direcției pentru agriculutra in județul Cluj, secțiunea de prognoza și avertizar e , dar poate fi util si celor din alte județe. În orice caz, vă recomand să consultați și buletinele de avertizare pentru județul vostru. (huni)
Tratament 1
Pentru combaterea agentilor patogeni din plantatiile de pomi fructiferi, arbusti si vita de vie, dupa taierile de rarire, corectie, rodire, formare a coroanelor in plantatiile tinere, obligatoriu se va efectua un tratament cu un produs pe baza de cupru (din hidroxid de cupru sau oxiclorura de cupru) . Kocide 2000 – 0,25 % sau Funguran OH WP – 0,2 % sau Champion 50 WP – 0,2- 0,3 % sau Alcupral 50 PU – 0.3 % sau Champ 77 WG -0.2 % sau Zeama Bordeleza tip, MIF ’- 0.5 % sau alte produse omologate. Stropirea se face in zilele insorite, fara vant cu temperatura aerului peste 5-6 ˚C. Tratament 2
La toate speciile de pomi, arbusti si vita de vie recomandam folosirea unui insecticid omologat pentru combaterea daunatorilor care ierneaza in diferite stadii pe ramuri, pe scoarta si in crapaturile ei, in solzii mugurilor (larve hibernante, adulti de Psylla pyricola, oua hibernante) Se foloseste unul din insecticidele :
Nuprid OIL 004 CE- ı.5 % ; Confidor OIL 004 CE – 1.5 % ; Concentratia folosita : 1,5 % pt. specia mar (22.5 l/ha in 1500 l apa sau 1.5 l in 100 l apa , 150 ml /10 l apa ) 1.5 % speciile de prun, cires ,cais , piersic (15 l in 1000 l apa / ha sau 1.5 l /100 l apa , 150 ml / 10 l apa ) 1.0 % pt. Vita de vie (10 l in 1000 l apa / ha sau dupa necesar : 1 l 100 l apa sau 100 ml / 10 l apa )(Tetranycus urticae, Partenolecanium corni )
Aceste produse au o dubla actiune: sistemica datorata componentei insecticide si fizica de asfixiere datorata uleiului. Daunatorii combatuti sunt larve hibernante de Quadrispidiotus perniciosus, oua de iarna ale paianjenului rosu comun Panonycus ulmi , oua de afide. Recomandari de utilizare :
intre tratamentul cu substante cuprice si cel cu insecticid trebuie sa treaca un interval de minim de 2 – 3 saptamani. tratamentul cu insecticid se aplica la sfarsitul repausului vegetativ – inceputul dezmuguritului
(faza de ”urechiuse de soarece” la speciile de semintoase si de ”buton verde” la speciile de
samburoase) la speciile de cais si piersi aplicarea tratamentelor – pana la dezmugurire !
tratament indicat a se face atunci cand temperatura aerului este mai mare de + 4 º C( Optima 10 º C ) si nu sunt conditii de precipitatii in timpul sau dupa aplicarea lui ;
Restrictii de utilizare:
Confidor OIL SC 004 nu se amesteca cu zeama bordeleza, polisulfuri, produse ce contin sulf, captan. Pentru orice combinatie se face in prealabil un test de compatibilitate fizico-chimica. Recomandarea producatorului de Nuprid oil 004 CE :
Pentru soiurile de măr sensibile la făinare, dacă tratamentul cu NUPRID® OIL 004 CE se face la începutul dezmuguritului, se poate aplica în amestec cu un fungicid sistemic (TOPSIN® 500 SC, MYSTIC® 250 EC sau BUMPER® 250 CE) pentru prevenirea/ combaterea atacului timpuriu de
făinare. Alte asocieri/amestecuri cu alte produse, pentru prevenirea/combaterea timpurie şi a altor boli ale pomilor (cum este focul bacterian (Erwinia amylovora) la meri sau monilioza la
cireşi şi pruni), se pot face dacă există recomandări de specialitate. Nu se va aplica în amestec cu produsele pe bază de sulf. Recomandări generale pentru tratamentele fitosanitare
cititi si utilizati produsele conform recomandarilor de pe ambalaj folositi echipament de protectie (manusi, ochelari, combinezon) la manuirea produselor ppp (produse de protectia plantelor) clatiti de trei ori recipientele in care au fost produsele de uz fitosanitar si goliti apa in pompa. Asa se utilizeaza intreaga cantitate de produs iar ambalajul devine colectabil pentru distrugere (SCAPA – SISTEMUL de COLECTARE a AMBALAJELOR de PESTICIDE ) si se reduce mult riscul pentru sanatate si mediu. tratamentele se efectueaza cu mijloace de stropit terestre, prevazute cu sistem de agitare continua a solutiei in rezervor, pulverizarea sa fie cat mai fina, se urmareste o imbaiere cat mai uniforma a ramurilor si trunchiului fara a siroi solutia pe sol. resturile de solutii, suspensii, spalaturi rezultate din curatarea echipamentelor de lucru (pompe, instrumente de masura, recipiente etc.) vor fi ingropte departe de cursurile de apa, depozite de furaje vor fi respectate cu strictete normele de lucru cu produse de protectia plantelor, cele de protectia mediului, animalelor, familiilor de albine
Alte lucrari, obligatorii in livezii (unele inaintea efectuarii tratamentelor)
se elimina si se ard toate ramurile si lastarii care prezinta atac de fainare, foc bacterian sau daunatori Atentie la rezerva de ciuperci pato gene din frunzisul de sub coroana pomilor (strangerea, ardererea, incorporarea lui in sol) ranile mai mari de 2 cm rezultate in urma taierilor se ung cu mastic, ceara de albine sau chiar vopsea de ulei
se continua araturile pe rand precum si săparea vasului in jurul fiecarui pom, se aplicarea ingrasamintelor organice si chimice (fosfor si potasiu) acolo unde nu s-a efectuat aceasta lucrare in toamna
combaterea rozatoarelor mici unde se constata prezenta lor. Produse recomandate BROMAKOL : 25-50 gr/ galerie sau CRITOX – 1 cartus fumigen / galerie activa . daca timpul o permite aplicarea erbicidelor peliculare, cu efect rezidual impotriva semintelor de buruienilor anuale, mono si dicotiledonate .
Printre primele lucrări din an din grădină sunt cele care implică tăierea pomilor fructiferi. Ca definiţie, tăierile sunt operaţii tehnice de dirijare şi tăiere a ramurilor prin care se schimba poziţia relativă a ramurilor în coroană şi a mugurilor pe ramură. Cu riscul de a repeta ce a mai scris Huni legat de acest subiect
am să enumăr şi eu scopurile
principale ale tăierilor: 1. Să se construiască un schelet puternic şi echilibrat, suficient ca să susţină producţia, dar să
asigure şi condiţiile de lumină şi aeraţie necesare; 2. Să se garnisească la maxim posibil întregul schelet cu ramuri roditoare; 3. Să se menţină prin masuri tehnice o viaţă cât mai lungă a ramurilor roditoare; 4. Să se asigure o longevitate economică cât mai mare pomului întreg, reîntinerindu-l la nevoie.
Tăierile se pot clasifica în patru grupe şi anume: 1. Tăieri de formare
Se aplică pomilor în perioada de tinereţe, până la intrarea pe rod şi urmăresc încadrarea acestora într-o anumită formă de coroană, în concordanţă cu sistemul de cultură sau scopul urmărit. Trebuie reţinut ca la coroanele cu schelet şi mai ales fără sistem de susţinere, aceste tăieri trebuie aplicate riguros, renunţând la puţinele fructe – tentante de altfel – ce apar în primii ani, deoarece în caz contrar la prima producţie serioasă pomii se vor dezbina. Acest tip de tăiere de obicei vizează tăierea în ramuri de vârstă de 1-2 ani şi implică dirijări pentru corecţii de unghiuri de incidenţă şi de ramificare. 2. Tăieri de rărire şi fructificare
Se aplică pomilor pe rod şi urmăresc în principal echilibrarea proceselor de creştere şi rodire pe tot parcursul vieţii pomului, pentru a obţine producţii mari şi constante an de an. Acest tip de tăiere de obicei vizează tăierea în ramuri cu vârstă cuprinsă între 2-3 ani şi implică şi dirijări pentru corecţii de unghiuri de incidenţă şi de ramificare. 3. Tăieri de regenerare
Se aplica pomilor aflaţi în perioada de declin sau de diminuare a rodirii şi urmăresc, în general, prelungirea perioadei d e rodire pentru încă câţiva ani. Acest tip de tăiere vizează tăierea în ramuri de o vârstă cuprinsă între 6 – 10 ani.
4. Tăieri de corecţie
Sunt specifice pomilor netăiaţi sau a celor tăiaţi necorespunzător. Acest tip de tăiere vizează tăierea în ramuri de o vârstă cuprinsă între 1 – 8 ani.
Având în vedere că majoritatea cititorilor au pomi pe rod , am să detaliez câteva detalii legate de tăierea de rărire şi fructificare cu promisiunea că în viitorul apropiat am să revin cu probleme legate de tăierea de formare şi schiţe desenate privind tăierile din primii ani. Dar să revenim la tăierile noastre… Unul dintre profesorii mei de pomicultură ne-a spus la ore: Dacă ipotetic pui patru pomicultori lângă acelaşi pom, nu rămâne din pom numai ramurile de schelet şi semischelet, dar acest lucru nu înseamnă că vreunul a tăiat greşit. Această afirmaţie este adevărată în cazul în care acei pomicultori se ghidează după aceleaşi principii şi reguli. Tăierile de rărire şi fructificare urmăresc reglarea echilibrului dintre creştere şi rodire prin normarea încărcăturii de rod, plasarea acesteia la lumină şi forţarea creşterii, apoi asigurarea rodirii constante an de an prin re înnoirea semischeletului şi a formaţiunilor de rod, menţinând forma de coroană. Tăierea de rărire şi fructificare se execută diferenţiat în funcţie de vârsta pomului, prezenţa sau absenţa rodului sau a creşterilor, particularităţi de creştere şi rodire pe care le prezintă combinaţia soi – portaltoi. Astfel pomii tineri se taie cât mai puţin posibil recurgându- se mai mult la operaţii de dirijare a ramurilor pentru a ajunge într -un timp scurt la volumul maxim de creşteri vegetative pe care îl cere forma de coroană. Biologic, problema este întemeiată, întrucât prin tăieri energice , se epuizează pomul, se forţează noi valuri de creştere, care întârzie intrarea pe rod. La pomii maturi tăierile de rărire şi fructificare vor trebui să răspundă la următoarele obiective: 1. Repartizarea uniformă a semischeletului tânăr de o parte şi de alta şarpantelor (ramurile groase ce pornesc de pe ax) la 20 – 30 cm şi nu deasupra sau dedesubtul lor; 2. Apropierea pe cât posibil prin tăieri de reducţie a rodului de şarpante şi subşarpante pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de hrană. 3. Completarea spaţiilor create accidental în urma frângerii ramurilor sub povara rodului sau din alte cauze; 4. Aplicarea unor tăieri de reducţie prin care se deschide unghiul de inserţie în partea superioară a
pomului pentru temperarea creşterii şi unor tăieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserţie (unghiul faţă de verticală) pentru a stimula creşterea în partea inferioară a pomului; 5. Înlocuirea semischeletului viguros din partea superioară a pomului prin tăieri de plafonare a creşterii de vigoare slabă pentru a evita formarea aşa numitelor “pălării” în special la coroanele aplatizate; 6. Scurtarea severă a semischeletului îmbătrânit, în curs de epuizare. 7. Asigurarea, prin tăieri de rodire, a unui raport de 3:1 între formaţiunile care prezintă doar
muguri vegetativi şi formaţiuni care poartă muguri de rod; şi a unui raport de 8:1 între mugurii vegetativi şi de rod; sau cca 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului.
8. Pomii la care creşterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt în exces se vor tăia sever, pe când
pomii cu creşteri exagerate şi fără rod nu se vor tăia sau se vor tăia foarte slab, urmând ca normarea producţiei să se facă anul următor.
Să nu uitam nici de faptul că tăierile aplicate în primii ani de viată afectează pomul toată viţa lui (schelet) şi cele aplicate în timpul rodirii afectează cel puţin trei ani de la efectuarea tăierii. La fel de importantă este menţinerea subordonării pe verticală a etajelor şi a ramurilor din cadrul etajelor, dar şi păstrarea echilibrului vertical şi cel orizontal(fig.1 şi 2). Unghiurile de inserţie (faţă de verticală) ne vor ajuta menţinerea echilibrului între creştere şi fructificare (fig.3). Cu cât creşte unghiul de la verticală spre orizontală, cu atât se reduce lungimea creşterilor şi apar fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45º, la care avem creşteri anuale şi producţie de fructe la un nivel echilibrat. Cu cât creşte unghiul spre orizontală se reduce lungimea creşterilor anuale, se măreşte numărul de fructe şi se reduce dimensiunea lor. Pomul doreşte să facă cât mai multe fructe (seminţe şi nu pulpă) pentru a se înmulţi (modul natural de înmulţire în flora spontană), iar dacă nu intervenim prin tăiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate. [View with PicLens]
că am reuşit să răspund la câteva întrebări legat de tăierea pomilor fructiferi vă urez spor la tăieri şi recolte frumoase. În cazul în care aveţi întrebări suplimentare (şi presimt că veţi avea ), nu ezitaţi să le puneţi şi vă vom răspunde cât mai repede posibil. Cu convingerea
Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta
taierea vitei de vie, cultura vitei de vie, ochi, intretinere, taieri, direct 9, taierea vitei, distanta, cultura, pergola, vedere, tutori, vara, grosimea, plantele
Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta
In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu
cordi�e si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordi �e (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasa �i cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-1214 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) ca la taierea Sylvoz, Pergola ra �ionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalita �ile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situa �ie in care lungimea cordonului va fi egala cu distan �a dintre doi butuci invecina �i (1 - 1,20 m). Prezen �a cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta
La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. Cordonul speroliat (cu cepi, fig. 7):
Taierea de formare La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau bilaterale. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.
Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8):
Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 810 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii palisati. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si se taie sub nivelul sirmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului.
Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina.
Cordonul Cazenave (fig. 9):
Taierea de formare La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului, daca s-a realizat. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele verigi de rod. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. Taierea de fructificare In fiecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si, in masura posibilitatilor, reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri normale, incit sa fie tratate toate in mod asemanator. In aceasta situatie, tulpinile - ca si o parte a
cordoanelor - pot fi realizate inca din anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna, prin acoperire cu pamint. Alte articole Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Dezmusuroitul vitelor se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C... Erinoza vitei de vie Erinoza vitei de vie sau basicarea este o consecinta a atacului produs de un paianjen microscopic Eriophyes vitis. Primavara, paianjenii ies din locurile de... Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie, in special primavara sau la inceputul toamnei... Fainarea vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Uncinula necator cu forma conidiana Oidium tuckeri, afectind toate organele verzi ale vitei de vie : frunze, lastari, flori... Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare, in primavara, se taie la 2 cepi a 2-3 ochi, sau la un singur c ep - in cazul vitelor mai putin viguroase. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc, din coardele...
