David Opriş şi Bianca Macavei
Profilul distresului afectiv PDA Instrucţiuni: Mai jos vă prezentăm o listă de cuvinte care descriu emoţiile pe care oamenii le au în diverse situaţii. Pentru fiecare cuvânt marcaţi cu “X” pe foaia de răspuns varianta aleasă la întrebarea: CUM V-AŢI SIMŢIT ÎN ULTIMELE DOUĂ SĂPTĂMÂNI? Deloc Foarte puţin Mediu Mult Foarte mult Optimist(ă) Tensionat(ă) Trist(ă) Melancolic(ă) Vesel(ă) Nefolositor (Nefolositoare) Îngrijorat(ă) Amărât(ă) Fericit(ă) Anxios (Anxioasă) Depresiv(ă) Bucuros (Bucuroasă) Preocupat(ă) Voios (Voioasă) Înspăimântat(ă) Deprimat(ă) Mulţumit(ă) Necăjit(ă) Încordat(ă)
Satisfăcut(ă) Mâhnit(ă) Îngrozit(ă) Nervos (Nervoasă) Încântat(ă) Entuziast(ă) Îndurerat(ă) Alarmat(ă) Bine dispus(ă) Panicat(ă) Supărat(ă) Distrus(ă) Jovial(ă) Disperat(ă) Dinamic(ă) Neliniştit(ă) Înfricoşat(ă) Plin(ă) de vitalitate Deznădăjduit(ă) Fără speranţă
PDA (David Opriş şi Bianca Macavei) 1. Introducere Ceea ce experienţiem ca mulţumire, tristeţe, îngrijorare, bucurie, furie, frică sau regret rezultă din combinaţia inedită a felului în care gândim, a modului în care ne comportăm şi a modificărilor biofiziologice care au loc în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu o situaţie de viaţă. Emoţiile reprezintă aşadar variabile dependente sau etichete cu care noi descriem o suită de modificări survenite la mai multe nivele (David, Holdevici, Szamoskozi, şi Baban, 2000). în procesul apariţiei unei emoţii, intensitatea acesteia va fi determinată de nivelul activării fiziologice, pe când calitatea ei (ex., faptul că o numim „frică" şi nu „tristeţe") va rezulta din specificul componentelor cognitive implicate (Singer şi Schachter, 1962; David şi colab., 2000). Deşi la nivelul simţului comun afectivitatea este resimţită ca un conglomerat de trăiri aflate într-o complexă interacţiune, cercetătorii au arătat că întreaga varietate de emoţii resimţite se reduce la câteva dimensiuni de bază. Astfel, în urma mai multor studii, Watson şi Tellegen (1985) au concluzionat că afectul are o structură ce cuprinde două dimensiuni necorelate între ele: emoţiile pozitive şi emoţiile negative. Emoţiile pozitive sunt indicate de măsura în care o persoană experienţiază plăcere şi mulţumire, în timp ce emoţiile negative sunt indicate de gradul de neplăcere experienţiată (distresul psihologic). Atât emoţiile pozitive, cât şi cele negative pot fi funcţionale sau disfuncţionale, altfel spus pot contribui la facilitarea atingerii scopurilor persoanei, sau dimpotrivă la blocarea acestora. Pe baza unei vaste experienţe clinice, Albert Ellis (1962, 1994) a formulat modelul binar al distresului (David, Schnur şi Belloiu, 2002), împărţind pentru prima dată emoţiile negative în două categorii - emoţii negative funcţionale şi emoţii negative disfuncţionale. Funcţionalitatea sau disfuncţionalitatea unei emoţii negative este dată de: (1) experienţa subiectivă asociată emoţiei, (2) credinţele asociate şi (3) consecinţele comportamentale ale emoţiei respective (Ellis şi DiGiuseppe, 1993). Această categorizare se bazează pe diferenţele calitative care există între emoţii cu aceeaşi valenţă - diferenţă dată în principal de credinţele subiacente acestora - şi nu pe variaţiile în intensitate (Ellis 1994; Ellis şi Harper, 1975). Altfel spus, o intensitate mai mare a „tristeţii" nu se numeşte „deprimare", diferenţa dintre cele două trăiri emoţionale fiind dată de credinţele specifice care le determină (ex., credinţe raţionale pentru emoţiile negative funcţionale şi credinţe iraţionale pentru emoţiile negative disfuncţionale). Diferenţele la nivel subiectiv între emoţiile negative funcţionale şi emoţiile negative disfuncţionale au fost investigate în mai multe studii; rezultatele indică existenţa unor diferenţe cantitative şi calitative între cele două tipuri de emoţii (Kassinove, Eckhardt şi Endes, 1993; David, Schnur şi Birk, 2004; Opriş şi Macavei, 2005). Profilul Distresului Afectiv (PDA) este un instrument elaborat pentru a servi la evaluarea dimensiunii subiective a emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale, precum şi a emoţiilor pozitive. 2. Ce măsoară scala?
Profilul distresului afectiv (PDA) este o scală cu 39 de itemi care măsoară emoţiile negative funcţionale din categoriile „îngrijorare/anxietate” şi „tridteţe/deprimare”, precum şi emoţiile pozitive. Scala permite calcularea unui scor general de distres, a unui scor de emoţii negative, a unui scor de emoţii pozitive, precum şi a scorurilor separate pentru „îngrijorare” (funcţională), „anxietate” (disfuncţională), „tristeţe” (funcţională) şi „deprimare” (disfuncţională). Scala a fost concepută în 2005 (Opriş şi Macavei, 2005) pornind de la itemii Profilului Distresului Emoţional, varianta scurtă (Profile of Mood Disorders, Short Version – DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Vladimarsdottir şi Jacobsen, 1999). Acestor itemi li s-au adăugat cuvinte care descriu emoţii identificate cu ajutorul unui dicţionar de sinonime. Cei 39 de itemi care formează varianta finală a scalei au rezultat în urma unei validări cu experţi şi a mai multor studii experimentale menite să stabilească relevanţa lor şi subscalele în care se încadrează. Eficienţa instrumentului este sporită de faptul că permite atât estimarea unei valori globale a distresului, cât şi calcularea unor scoruri separate pentru emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale, precum şi pentru „îngrijorare” (funcţională), „anxietate” (disfuncţională), tristeţe (funcţională) şi „deprimare” (disfuncţională). Comparativ cu alte scale, PDA conţine un număr relativ mic de itemi formulaţi într-un limbaj accesibil, fiind uşor de administrat şi cotat. Descrierea itemilor Pda conţine 39 de adjective care descriu emoţii. Cei 39 de itemi se grupează în şapte subscale: (1) 6 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria „tristeţe/deprimare”; (2) 8 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria „tristeţe/deprimare”; (3) 6 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale din categoria „îngrijorare/anxietate”; (4) 6 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale din categoria „îngrijorare/anxietate”; (5) 12 itemi reprezintă emoţii negative funcţionale (categoriile „tristeţe/deprimare” şi îngrijorare/anxietate”; (6) 14 itemi reprezintă emoţii negative disfuncţionale (categoriile „tristeţe/deprimare” şi îngrijorare/anxietate”; (7) 13 itemi reprezintă emoţii pozitive. Tabelul 1. Distribuţia itemilor PDA pe subscale. Tristeţe/Deprimare Funcţionale Disfuncţionale Trist Item 3 Nefolositor Mâhnit Item 21 Deprimat Amărât Item 8 Deznădăjduit Melancolic Item 4 Fără speranţă
Item 6 Item 16 Item 38 Item 39
Necăjit Supărat
Item 18 Item 30
Îngrijorare/Anxietate Funcţionale Preocupat Item 13 Îngrijorat Item 7 Neliniştit Item 35 Încordat Item 19 Alarmat Item 27 Tensionat Item 2 Emoţii pozitive Optimist Vesel Fericit Bucuros Voios Mulţumit Satisfăcut
Item 1 Item 5 Item 9 Item 12 Item 14 Item 17 Item 20
Depresiv Distrus Îndurerat Disperat
Item 11 Item 31 Item 26 Item 33
Disfuncţionale Anxios Îngrozit Panicat Înspăimântat Înfricoşat Nervos
Item 10 Item 22 Item 29 Item 15 Item 36 Item 23
Încântat Entuziast Bine dispus Jovial Dinamic Plin de vitalitate
Item24 Item 25 Item 28 Item 32 Item 34 Item 37
Posibilităţile de răspuns ale subiecţilor la fiecare din cei 39 de itemi sunt: DELOC
FOARTE PUŢIN
MEDIU
MULT
FOARTE MULT
Nici itemii scalei şi nici variantele de răspuns nu sunt numerotate, eliminând astfel posibilitatea de biasare a răspunsurilor ca urmare a valorii numerice ataşate. 3. Administrare şi cotare Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual (şi în varianta autoadministrare), cât şi în grup. Se preferă administrarea individuală, ori de câte ori este posibil. În cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate. Materiale necesare Scala cu instrucţiunile de completare şi itemii;
Instrument de scris
Condiţii de administrare Mediu securizant şi ferit de zgomote; Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită; Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat completarea în condiţii bune a scalei; În cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi confort persoanelor examinate. Instrucţiuni de aplicare Scala se administrează fără limită de timp. După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, persoanei examinate i se spune: Mai jos vă prezentăm o listă de cuvinte ce descriu emoţiile pe care oamenii le au în diverse situaţii. Pentru fiecare cuvânt marcaţi cu „X” pe foaia de răspuns varianta aleasă la întrebarea: „CUM V-AŢI SIMŢIT ÎN ULTIMILE DOUĂ SĂPTĂMÂNI?” Această instrucţiune apare şi pe lista cu itemii, subiectul putând să o recitească ori de câte ori doreşte pe parcursul evaluării. În plus, persoana examinată este încurajată să întrebe examinatorul dacă nu înţelege sensul vreunui item. Examinatorul va răspunde la astfel de întrebări prin înşirarea listei de adjective din categoria în care se găseşte itemul cu probleme (a se vedea Tabelul 1). Spre exemplu, dacă subiectul întreabă „Ce înseamnă anxios?”, examinatorul va răspunde „Acest cuvânt are un sens apropiat de al cuvintelor „îngrozit”, „panicat”, „înspăimântat”, „înfricoşat”, „nervos”. Printr-un astfel de răspuns standard, se încearcă (1) evitarea răspunsurilor la întâmplare, (2) evitarea lipsei răspunsurilor la mai mulţi itemi, precum şi(3) evitarea sugerării unor răspunsuri în funcţie de aşteptările şi/sau cunoştinţele examinatorului (ex. „Anxios înseamnă înfricoşat, panicat, preocupat, supărat”). Subiecţii sunt rugaţi să îşi evalueze emoţiile pe o scală cu cinci variante (deloc, foarte puţin, mediu, mult, foarte mult) şi să bifeze cu „X” în dreprul variantei de răspuns alese, încercând să nu omită nici unul din cei 39 de itemi. Ex. Răspunsul subiectului la itemul „Tensionat/ă” este „Foarte puţin”. DELOC
FOARTE PUŢIN x
MEDIU
MULT
FOARTE MULT
Pentru a corespunde cerinţelor diferitelor situaţii şi studii, instrucţiunile se pot referi la diverse intervale de timp (de la „două săptămâni”, cum apare în instrucţiunile standars, la „în acest moment” sau „în cursul săptămânii trecute”). PDA este recomandat pentru evaluarea distresului în cazul subiecţilor cu vârste de la 14 ani în sus. Testul poate fi utilizat atât în cazul persoanelor fără psihopatologie, cât şi în cazul celor cu diferite forme de psihopatologie (excepţie fac condiţiile medicale care afectează capacitatea de introspecţie asupra propriilor stări emoţionale).
Cotarea răspunsurilor Cotarea pentru cei 39 de itemi se face alocându-se de la 1 la 5 puncte după cum urmează: Pentru cotare directă Deloc=1, Foarte puţin=2, Mediu=3, Mult=4, Foarte mult=5, iar pentru cotare inversă Deloc=5, Foarte puţin=4, Mediu=3, Mult=2, Foarte mult=1. Scorul global de distres se obţine prin însumarea scorurilor la cei 26 de itemi negativi cotaţi direct şi la cei 13 itemi pozitivi cotaţi invers. Se mai pot calcula scoruri pe subscale, prin însumarea scorurilor la itemii care le compun (a se vedea Tabelul 1); în acest caz, pentru fiecare subscală itemii se cotează direct. Scorul total de distres se calculează însumând scorurile de la cei 26 itemi negativi, cotaţi direct. 4. Fidelitate şi validitate 4.1. Fidelitate Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995). Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988). Tabelul 2. Statistici descriptive şi indicii Alfa de consistenţă internă pentru scalele PDA Scala PDA Femei
Adulţi (virsta cuprinsă intre 1&-73; m=32.81) Bărbaţi Lipsă Total
m AS. N
51.37 17.60 482
48.87 15.49 212
date sex 49.11 10-06 9
a
.94
.93
.85
m A.S. N
12.64 4.96 496
11.81 4.48 223
11.50 3.39 12
12.37 4.81 731
Deprimare (disfuncţional)
a m AS. N
.87 13.03. 5.90 494
.83 12.65 5.30 222
.60 14.00 4.91 12
.85 12.93 5.70 728
1ngrijorare (funcţional)
a m A.S. N
.88 15.40 4.72 503
.86 14.71 4.29 223
.79 15.00 4.28 12
.87 15.1'9 . 4.60 738
Anxietate (disfuncţional)
a m AS. N
.81 10.40 4.12 498
.78 9.80 3.45 219
.78 9.53 2.06 13
.80 10.21 3.91 730
a
.82
.75
.20
.80
Scor total distres
Tristeţe (funcţional)
50.59 16.94 703
. .94
I
Total funcţional
Total disfuncţional
A.S.
m
28.02 8.94
26.57 7.92
26.50 5.81
27.56 8.62
N
495
a M AS.
.89 23.42 9.49
220
10
725
.87 22.30 8.10
.75 23.75 5.92
.89 23.09 9.05
N
490
a
.91
216
12
718
.89
.74
.91
m=media, A.S.=abatef8a standard, N=numarde subiecţi. a=consistenţa intema (Alpha) 4.2. Validitate Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura in care acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura in care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte (Messick, 1995). Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/ scalei pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm. în elaborarea PDA s-a pornit de la POMS-SV (Shacham, 1983; DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999), de unde au fost extraşi itemi pentru subscalele de anxietate şi depresie. Alţi itemi au fost selectaţi din varianta lungă a POMS (McNair, Lorr, şi Droppelman, 1971). Folosindu-se un dicţionar de sinonime, itemilor deja construiţi li s-au adăugat alţii astfel încât s-a ajuns la o listă de 41 de adjective care descriu emoţii. în selecţia adjectivelor s-a ţinut cont de principiile teoriei raţional-emotive şi comportamentale, care subliniază distincţia dintre emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale. Cei 41 de itemi au fost ulterior clasificaţi în cele două categorii (emoţii funcţionale şi disfuncţionale) de 3 experţi în psihoterapie raţionalemotivă şi comportamentală de la Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România. Cei 39 de itemi care compun varianta finală a scalei sunt cei care au întrunit consensul inter-evaluatori. Aşadar, PDA a fost astfel construit încât conţinutul său reflectă principiile teoriei raţional-emotive şi comportamentale, iar forma sa este asemănătoare altor teste similare deja existente şi care şi-au dovedit utilitatea. Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe care îl măsoară. în cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o componentă a validării relative la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar" (Haynes, apud Silva, 1993). 1 Într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 -lucrare nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale (măsurate cu PDA) se asociază cu anumite cogniţii conform modului teoretic propus de Albert Ellis (teoria raţional-emotivă şi comportamentală). Asumpţia de bază a modelului amintit este că la baza problemelor de tip emoţional şi comportamental stau credinţele dezadaptative şi iraţionale despre sine, lume şi viaţă. Atunci când cineva deţine credinţe adaptative despre sine, ceilalţi şi viaţă şi se poate considera o fiinţă valoroasă indiferent de comportamentele sale va trăi emoţii pozitive sau negative (conform dinamicii dintre evenimentele de viaţă şi scopurile sale), însă nu va trăi emoţii invalidante /disfuncţionale. întrucât persoanele cuprinse în studiu nu au probleme de intensitate clinică (altfel spus emoţiile negative trăite de ele nu apar ca parte a unui tablou
clinic invalidant) este mai dificil de evidenţiat dinamica diferită a emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale. Studiul de faţă poate însă pune în evidenţă: 1. asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi distorsiunile cognitive (credinţele dezadaptative, de tip iraţional); 2. asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective). La studiu au participat în total 701 subiecţi; o parte dintre aceştia au fost studenţi recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor activităţi de profil prevăzute în curricula şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor anunţuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că unii dintre participanţii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând nivelul educaţional, vârsta, statutul marital etc. Tabelul 3. Date statistice privind participanţii incluşi în studiu Nivel educaţional Şcoală primară= Şcoală profesională= Liceu= Scoală postliceală= Facultate = Studii postuniversitare =
Altceva = Vârsta N=695; Date lipsă N=6 Sex Statut marital N=567 Date lipsă N=134
N=701 22 28 222 60 346 19 4
100% (3.1 %) (4.0 %) (31.7 %) (8.6 %) (49.3 %) (2.7 %) (0.6 %)
Bărbaţi=169
Min.=15 Max.=73 Femei=405
Căsătorit=326
Necăsătorit=241
M=34.42
Instrumentele utilizate au fost: Scala de atitudini disfuncţionale - DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale - form A -Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite evaluarea prezenţei atitudinilor /credinţelor disfuncţionale asociate simptomatologiei de tip depresiv. Inventarul de depresie Beck - BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw, şi Emery, 1979) conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi manifestări fiziologice specifice. Scala de atitudini şi convingeri 2 -ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe, Leaf, Exner, şi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un instrument valid pentru identificarea prezenţei credinţelor iraţionale şi raţionale centrale teoriei raţional-emotive şi comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăţi psihometrice bune (Macavei, 2002). Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane - USAQ (Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este format din 20 de itemi şi măsoară acceptarea necondiţionată a propriei persoane, ca factor
protectiv care previne declanşarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaţiile negative de viaţă. Profilul distresului afectiv - PDA (Opriş şi Macavei, 2005) este un instrument de 39 de itemi care măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeţea), precum şi prezenţa emoţiilor pozitive; utilizează principiul de construcţie al Profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului emoţional (Ellis, 1994). Profilul dispoziţiilor afective - forma scurtă - POMS-SV (Profile of Mood StatesShort Version - Shacham, 1983; DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoţiile pozitive şi negative. Chestionarul gândurilor automate - ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire -Hollon şi Kendall, 1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea de tip depresiv. Inventarul de anxietate ca stare şi trăsătură - STAI-X1 şi STAI-X2 (State and Trait Anxiety Inventory - Spielberger, 1983) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură). Chestionarul schemelor cognitive - forma lungă 2 - YSQ-L2 (Young Schema Questionnaire - Long version 2 -Young, 1994) este alcătuit din 205 itemi care măsoară 16 tipuri de scheme cognitive disfuncţionale implicate în apariţia tulburărilor de personalitate. Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de v participare la studiu, după care subiecţii au completat individual câte un pachet conţinând instrumentele menţionate anterior, fără limită de timp. Rezultatele obţinute pun în evidenţă relaţia pozitivă dintre emoţiile negative disfuncţionale şi distorsiunile cognitive. Este de remarcat că, deşi nu se poate vorbi de probleme emoţionale în cazul lotului utilizat, corelaţiile emoţiilor negative disfuncţionale (END) cu distorsiunile cognitive evaluate prin DAS-A, ATQ, ABS2-IB, YSQ-L2, în această ordine (DC) sunt sistematic uşor mai mari decât corelaţiile dintre emoţiile negative funcţionale (ENF) şi aceleaşi distorsiuni cognitive (DC-END .28, .49, .30, .43 versus DC-ENF .22, .44, .22, .37). Mai mult, credinţele raţionale şi acceptarea necondiţionată a propriei persoane se asociază negativ cu distresul emoţional - evaluat ca şi combinaţie de emoţii funcţionale şi disfuncţionale; deşi corelaţiile nu sunt mari, direcţia acestora sugerează rolul de posibili factori protectivi al respectivelor cogniţii. De asemenea, scorurile obţinute confirmă (1) asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi distorsiunile cognitive (credinţele dezadaptative, de tip iraţional) şi (2) asocierea pozitivă dintre distresul emoţional şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi complexe de manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective). Rezultatele din două studii diferite, efectuate unul pe un lot fără psihopatologie (N=122) şi altul pe un lot de persoane diagnosticate cu tulburări de anxietate şi depresie unipolară (N=32) (Macavei şi Opriş, 2006 - studii nepublicate) au relevat structura factorială a PDA. Utilizându-se analiza de componente (PCA) s-a obţinut o încărcare pe doi factori - primul factor (62%, respectiv 60%) iar al doilea factor (28%, respectiv 29%), ceea ce înseamnă că rezultatele au explicat 90%, respectiv 89% din scorurile obţinute. în concordanţă cu modelul binar al distresului al lui Albert Ellis, investigat şi în alte studii
(David, Montgomery, Macavei, şi Bovbjerg) cei doi factori au fost denumiţi „distres general" (emoţii negative funcţionale şi disfuncţionale) şi „distres funcţional" (emoţii negative funcţionale). Pentru a evalua în ce măsură grupele extreme cu un nivel ridicat sau scăzut al distresului, evaluat cu PDA, diferă semnificativ din punctul de vedere al distorsiunilor cognitive şi al factorilor cognitivi protectivi, au fost făcute comparaţii utilizând scorurile la trei instrumente de evaluare a distorsiunilor cognitive: ABS 2 (evaluări), YSQ-L2 (scheme) şi DAS-A (atitudini disfuncţionale) şi USAQ (acceptarea necondiţionată a propriei persoane). Rezultatele arată că persoanele cu un nivel ridicat al distresului prezintă într-o mai mare măsură scheme cognitive dezadaptative, credinţe iraţionale şi atitudini disfuncţionale, având în acelaşi timp o mai diminuată acceptare necondiţionată a propriei persoane comparativ cu persoanele care experienţiază un nivel scăzut al distresului (Tabelul 4). Tabelul 4. Corelaţii între scorurile la PDA şi scorurile la alte instrumente de evaluare a cogniţiilor şi emoţiilor funcţionale şi disfuncţionale. PDA scor total
BDI. N DAS-A N ATQ N ABS2-1B N ABS2-RB N POMS - TOT N POMS- NEG N POMS-POZ N STAI - X1 N STAI- X2 N USAQ N YSQ-L2- TOT N
.56* 173 .26* 539 .48* 112 .27* 330 -.26* 326 .74* 106 .75* 110 -.46* 112 .58* 115 .47* 98 -.19* 115 .40* 108
PDA tr1steţe
.50* 174 .21* .555 .43* 117 .23* 344 -.21* 340 .70* 108 .72* 112 -.43* 115 .55* 118 .43* 101 -.15 118 .32* 111
PDA îngrijorare
.40* 176 .19* 558 .40* 118 .18* 348 -.21 344 .70* 110 .71* 114 -.44* 116 .59" 119 .42* 102 -.20* 119 .41" 111
PDA emoţii negative funcţionale
.50* 174 .22* 551 .44* 116 .22* 342 -.23* 338 .73* 108 . .75* 112 -.45* 114 .60* 117 .44* 100 -.18* 117 .37" ' 110
PDA emoţii negative disfuncţionale
-.57* 174 .28* 548 .49* 116 .30* 336 -.21' 334 .71* 107 .72* 111 -.45" 114 .54* 117 .48* 100 -.18* 117 .43* 110
PDA anxietate
.50* 175 .25* 554 .46* 117 .28* 342 -.25* 338 .67* 108 .68* 112 -.42* 115 .55* 118 .44* 101 -.14 118 .43* 110
PDA deprimare
.57* 175 .21' 555 .49* 118 .30* 342 -.26* 340 .70* 109 .71* 113 -.45* 116 .51" 119 .48* 102 -.20* 119 .41* 112
* corelaţiile sunt semnificative la p<.05
Tabelul 5. Statistică descriptivă şi comparaţii între grupe extreme Instrument m A.S. N Grupul cu scoruri Grupul cu scoruri scăzute ridicate PDA- scor total 50.59 16.94 703 <34 >68
ABS 2 Ridicat Scăzut • YSQ-L2 Ridicat Scăzut
■m 132.21 95.39
A.S. 43.31 35.71
N 38 62
t=4.61 p<.05
m 532.63 412.28
A.S. 117.55 119.62
N 16 46
t=3.48 p<.05
DAS-A Ridicat Scăzut
m 144.30 125.99
A.S. 23.48 26.73
N 67 97
t=4.52 p<.05
USAQ Ridicat Scăzut
m 79.46 88.29
A.S. 18.76 13.58
N 15 49
t=- 2.04 p<.05
În concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că PDA are proprietăţi psihometrice bune şi poate fi utilizat pentru evaluarea distresului pentru populaţia nonclinică. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaţii viitoare, se impune prudenţă în utilizarea PDA. 5. Etalonare Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinţă constituie etalonul sau tabelul cu norme. Cotele brute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6,7% din subiecţi, cei cu cel mai scăzut nivel al distresului. A doua clasă, în sens ascendent al distresului, include următorii 24,2%, iar a cincea clasă include ultimii 6,7% dintre subiecţi, cei cu cel mai înalt nivel al distresului. Pentru scorul total la PDA şi scorul la PDA – emoţii negative disfuncţionale nu există diferenţe semnificative în funcţie de sex, etaloanele fiind valabile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi (vezi Tabelul 6). Pentru scorul la PDA – emoţii negative funcţionale există diferenţe în funcţie de sex, etaloanele separate reflectând această diferenţă. Tabelul 6. Date descriptive şi pragurile de semnificaţie pentru comparaţiile pe scale în funcţie de sex. Total PDA distres Tristeţe (funcţional) Deprimare
SEX Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin
N 212 482 223 496 222
Media 48,87 51,37 11,81 12,64 12,65
A.S. 15,49 17,60 4,48 4,96 5,30
t -1,78
p >.05
-2,13
<.05
-0,82
>.05
(disfuncţional) Îngrijorare (funcţional) Anxietate (disfuncţional) Total funcţional Total disfuncţional
Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
494 223 503 219 498 220 495 216 490
13,03 14,71 15,40 9,80 10,40 26,57 28,02 22,30 23,42
5,90 4,29 4,72 3,45 4,12 7,92 8,94 8,10 9,49
-1,88
>.05
-1,88
>.05
-2,06
<.05
-1,50
>.05
Tabelul 7. Etaloane pentru scala PDA Clase I II III IV V
PDA total, N=782 Descriere Nivel foarte scăzut de distres Nivel scăzut de distres Nivel mediu de distres Nivel ridicat de distres Nivel foarte ridicat de distres
Cote ≤ 28 29-39 40-56 57-86 ≥ 87
Clase I II III IV V
PDA disfuncţional, N=799 Descriere Nivel foarte scăzut de emoţii negative disfuncţionale Nivel scăzut de emoţii negative disfuncţionale Nivel mediu de emoţii negative disfuncţionale Nivel ridicat de emoţii negative disfuncţionale Nivel foarte ridicat de emoţii negative disfuncţionale
Cote ≤ 14 15-17 18-25 26-42 ≥ 43
Clase I II III IV
PDA funcţional – Femei, N=546 Descriere Nivel foarte scăzut de emoţii negative funcţionale Nivel scăzut de emoţii negative funcţionale Nivel mediu de emoţii negative funcţionale Nivel ridicat de emoţii negative funcţionale
Cote ≤ 15 16-22 23-31 32-43
Clase I II III IV V
PDA funcţional - Bărbaţi, N=249 Descriere Nivel foarte scăzut de emoţii negative funcţionale Nivel scăzut de emoţii negative funcţionale Nivel mediu de emoţii negative funcţionale Nivel ridicat de emoţii negative funcţionale Nivel foarte ridicat de emoţii negative funcţionale
Cote ≤ 14 15-22 23-30 31-43 ≥ 44
