Suport Curs Radti Radtp Radta

CUANTUM …………………………… B-dul Iuliu Maniu nr. 224 Bucuresti, sector 6

INDUSTRIAL TRAINING & CONSULTING ……………………………………………………. C.U.I. 15126067 Nr.Reg.Com. J40/284/2003 www.cuantum.com.ro

…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

SUPORT DE CURS PENTRU ATESTAREA RESPONSABILILOR CU AVIZAREA DOCUMENTATIILOR DE INSTALARE/DOCUMENTATIILOR PRELIMINARE DE MONTARE SI/SAU REPARARE PRECUM SI A DOCUMENTATIILOR DE AUTOMATIZARE RADTI/RADTP/RADTA LA INSTALAŢII SUB PRESIUNE

Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

1



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Prezentul suport de curs este întocmit în conformitate cu cerinţele Ordinului nr. 165/2011, emis de către Inspectorul de Stat Şef al ISCIR, cu modificările și completările ulterioare. Temele conţinute sunt următoarele: Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile Lucrări de instalare care necesită obţinerea avizului obligatoriu de instalare Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice de instalare Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice preliminare de montare şi reparare la: - cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune - cazane de abur şi cazane de apă fierbinte; - conducte de abur şi conducte de apă fierbinte; - conducte metalice pentru fluide; - recipiente metalice stabile sub presiune; - instalaţii de distribuţie a GPL; - recipiente cisterne, containere şi butoaie metalice Instalaţii şi sisteme de automatizare pentru: - cazane de abur şi cazane de apă fierbinte; - cazane de apă caldă cu puteri mai mari de 400 kw şi cazane de abur de joasă presiune cu presiune de cel mult 0.5 bar; - instalaţii de automatizare aferente centralelor termice şi instalaţiei termomecanice anexată cazanelor. - Cerinţe pentru instalaţii şi sisteme de automatizare Întocmirea/Avizarea documentaţiilor tehnice de automatizare Aplicaţii practice, studii de caz


2


TEMA


…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

: Legislaţie, standarde, normative specifice activităţii Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile

1.1 Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR Legea 64 din 2008, republicată – privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil; Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 2001, privind organizarea si functionarea ISCIR, cu modificările și completările ulterioare. 1.2 Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR Hotărârea Guvernului nr. 775 din 2011 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi; Hotărârea Guvernului nr. 454 din 2003 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a recipientelor simple sub presiune; Hotărârea Guvernului nr. 584 din 2004 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune; Ordonanţa de Urgenţă nr. 126 din 2011 – privind echipamentele sub presiune transportabile; 1.3 Standarde si normative SR EN 13445:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără SR EN 13480:2012 Conducte metalice industriale SR EN 12952:2012 Cazane cu ţevi de apă SR EN 12953:2012 Cazane cu ţevi de fum SR EN 13836:2007 Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoşi. Cazane de tip B al căror debit caloric nominal este mai mare de 300 kW dar, mai mic sau egal cu 1000 kW SR EN 303-5:2012 Cazane de încălzit. Partea 5: Cazane speciale care utilizează combustibili solizi, cu încărcare manuală şi automată, cu puterea utilă mai mică sau egală cu 300 kW. Terminologie, cerinţe, încercare şi marcare SR EN 286-1:2001/A2:2006 Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacără, destinate să conţină aer sau azot. Partea 1: Recipiente de uz general SR EN 14025:2008 Containere cisternă pentru transportul marfurilor periculoase. Containere-cisternă metalice sub presiune. Proiectare şi fabricaţie Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

3



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

SR EN 12493+A1:2012 Echipamente şi accesorii pentru (GPL). Recipiente sudate din oţel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi execuţie camioane cisternă SR EN 12542:2011 Recipiente cilindrice staţionare, sudate, de oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 m3 şi pentru instalare supraterană. Proiectare şi execuţie SR EN 10204:2005 Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie Standarde specifice materialelor metalice: SR CEN ISO/TR 15608:2009. Sudare. Ghid pentru un sistem de grupe de materiale metalice SR EN 10028-2:2009 Materiale metalice plate utilizate la recipiente sub presiune. Oţeluri nealiate şi aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate SR EN 10216-2 + A2:2008 Ţevi de oţel fără sudură utilizate la presiune. Ţevi de oţel nealiat şi aliat cu caracteristicile precizate la temperatură ridicată Standarde specifice încercărilor distructive: SR EN 1321:2000 Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice; Examinarea macroscopică şi microscopică a îmbinărilor sudate SR EN ISO 6506:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Brinell SR EN ISO 6507-1:2006 Materiale metalice. Încercarea de duritate Vickers SR EN ISO 204:2009 Materiale metalice. Încercarea la fluaj prin tracţiune monoaxială Standarde specifice diferitelor metode/specialităţi de examinări nedistructive: SR EN ISO 5817:2008 Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele acestora (cu excepţia sudării cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni SR EN ISO 10042:2006 Sudare. Îmbinări de aluminiu şi aliaje de aluminiu sudate cu arc electric. Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni SR EN ISO 17635:2010 Examinări nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice SR EN ISO 6520-1:2007 Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire SR EN ISO 17637:2011 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea vizuală a îmbinărilor sudate prin topire SR EN ISO 17638:2010 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi magnetice SR EN ISO 23278:2010 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi magnetice a sudurilor. Niveluri de acceptare SR EN 571-1:1999 Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea 1: Principii generale SR EN ISO 23277:2010 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu lichide penetrante a sudurilor. Niveluri de acceptare SR EN 14127:2011 Examinări nedistructive. Măsurarea grosimii cu ultrasunete Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

4



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

SR EN ISO 17640:2011 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete. Tehnici, niveluri de încercare şi evaluare SR EN ISO 11666:2011 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete. Niveluri de acceptare SR EN ISO 17636-1:2013 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică. Partea 1: Tehnici care utilizează radiaţii X sau gama cu film SR EN 12517-1:2006 Examinări nedistructive ale sudurilor. Partea 1: Evaluarea radiografică a îmbinărilor sudate din oţel, nichel, titan şi aliaje ale acestora. Niveluri de acceptare Normative I 13/1-2002 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală I 13-2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală I 31-1999 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (G.P.L.) I 33-1999 Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (G.P.L.) GP 051-2000 Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor 1.4 Legislaţie conexă Ordinul Președintelui ANRE nr. 5 din 2009 - privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49 din 2009 - privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania 1.5 Prescripţiile Tehnice ISCIR PT A 1 - 2010 - Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kw PT C 1 - 2010 – Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare și economizoare independente PT C 2 - 2010 - Arzătoare cu combustibili gazoşi şi lichizi PT C 3 - 2012 – Butelii cu capacitate până la 26 litri pentru gaze petroliere lichefiate PT C 4 - 2010 – Recipiente metalice sub presiune PT C 5 - 2003 – Cerințe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune PT C 6 - 2010 – Conducte metalice sub presiune pentru fluide PT C 7 - 2010 - Dispozitive de siguranţă PT C 8 - 2010 – Instalații de distribuție gaze petroliere lichefiate Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

5



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

PT C 9 - 2010 – Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune PT C 10 - 2010 – Conducte de abur și conducte de apă fierbinte sub presiune PT C 11 - 2010 – Sisteme de automatizare aferente centralelor termice si instalații de ardere aferente cazanelor PT C 12 - 2003 – Cerințe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere și recipiente butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune Ordinul Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 165 din 2011 privind pentru aprobarea metolologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate, cu modificările și completările ulterioare Ordinul Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 130 din 2011 privind pentru aprobarea metolologiei privind autorizarea operatorilor RSVTI, cu modificările și completările ulterioare Ordinul nr. 225 din 9 iulie 2013 – pentru modificarea și completarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalațiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR – operator RSVTI, aprobată prin Ordinul ISS al ISCIR nr. 130/2011. 1.1 Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea ISCIR Pentru toţi cei implicaţi în domeniul ISCIR este esenţială cunoaşterea principalelor reglementări referitoare la existenţa, funcţiile şi atribuţiile acestei instituţii. În continuare sunt prezentate extrase relevante din actele normative în acest sens. 1.1.1 Legea nr. 64/2008, republicată Legea nr. 64 din 21 martie 2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil reprezintă reglementarea de bază în domeniu. Legea cuprinde principiile de bază referitoare la măsurile privind funcţionarea în siguranţă a acestor echipamente şi instalaţii. În continuare sunt prezentate extrasele relevante în contextul prezentei lucrări avânda la bază textul actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 17 noiembrie 2008. Art. 1 (1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil. (2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1. Condiţiile de funcţionare în siguranţă a acestor instalaţii şi echipamente se reglementează prin legi specifice. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

6



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Art. 2 În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică, potrivit prevederilor prezentei legi. Art. 3 (1) Introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi/sau utilizarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la art. 2 sunt admise numai în condiţiile stabilite de prezenta lege. (2) În situaţia în care instalaţiile şi echipamentele prevăzute la art. 2 sunt reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului de autorizare şi verificare tehnică dacă prin această cerinţă nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementări tehnice. Art. 4 (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3, denumite în continuare instalaţii/echipamente. (2) ISCIR exercită următoarele funcţii: a) de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură controlul respectării prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de autorizare şi verificarea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor; b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul său de activitate. .................... Art. 8 (1) Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control nedistructiv, precum şi cele ce privesc supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare, reviziile, reparaţiile şi lucrările de întreţinere pentru instalaţii/echipamente se realizează numai de către persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile stabilite de prescripţiile tehnice şi de prezenta lege. (2) Producătorii care prestează activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune, revizie, reparaţii şi lucrări de întreţinere pentru instalaţiile/echipamentele realizate de către ei fac excepţie de la cerinţa de autorizare prevăzută la alin. (1). (3) Activităţile persoanelor autorizate, prevăzute la alin. (1), se realizează în limita competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin documentul de autorizare. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

7



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Art. 9 (1) Verificările tehnice prevăzute în documentaţiile tehnice şi prescripţiile tehnice se realizează de către ISCIR sau, după caz, de către persoanele autorizate pentru construcţie, montare, instalare, punere în funcţiune, revizii, reparaţii, lucrări de întreţinere, autorizare a funcţionării sau verificări tehnice în utilizare; responsabilităţile privind realizarea verificărilor tehnice şi corectitudinea rezultatelor obţinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate, după caz. (2) Pentru verificările tehnice stabilite în prescripţiile tehnice ca fiind în competenţa de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. (1). .................... Art. 12 Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au următoarele obligaţii şi responsabilităţi, după caz: a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în condiţiile pentru care sunt autorizate; b) să pregătească şi să asigure condiţiile pentru realizarea verificărilor tehnice a instalaţiilor/echipamentelor; c) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive; d) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la dispoziţia deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia instalaţiei/echipamentului; e) să informeze imediat producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre orice neconformitate constatată; f) să asigure realizarea lucrărilor de revizii, precum şi activităţile de reparaţii şi întreţinere, la termenele scadente; g) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se respectă avizul obligatoriu de instalare. Art. 13 (1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplică şi producătorilor prevăzuţi la art. 8 alin. (2). .................. Art. 19 (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanţii săi, are dreptul: a) să solicite informaţii şi documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, întreţin, asigură realizarea reviziilor, deţin, utilizează şi/sau comercializează instalaţii/echipamente; b) de acces, cu scopul efectuării controalelor prevăzute la art. 4 alin. (2), la sediul şi/sau în locul în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, montează, instalează, pun în funcţiune, repară, asigură realizarea reviziilor, întreţin, Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

8



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

comercializează, deţin şi/sau utilizează instalaţii/echipamente, precum şi în locurile în care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent de forma de deţinere a acestora. (2) Persoanele ce deţin/utilizează instalaţii/echipamente, precum şi cele care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 8 alin. (1) au obligaţia să permită accesul şi să pună la dispoziţia reprezentanţilor ISCIR informaţiile şi documentele referitoare la instalaţii/echipamente, pe care aceştia le solicită. ....................... Anexa 1 Instalaţii şi echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi 1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor şi echipamentelor de frânare, basculare şi semnalizare, montate pe autovehicule 2. Instalaţiile şi echipamentele sub presiune, instalaţiile şi echipamentele de ridicat montate pe nave 3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparţinând Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi cele aparţinând sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale Anexa 2 Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil şi componente ale acestora 1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte 2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari 3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat 5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos 6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos 7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6 8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 7 9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii 1.1.2. Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001 Funcţiile şi atribuţiile ISCIR sunt reglementate şi actualizate prin ultimele modificări şi completări ale Hotărârii Guvernului nr. 1340 din 27 decembrie 2001privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, modificări valabile la data de 22.11.2010. ..................... ART. 1 Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

9



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, a cărui activitate principală este asigurarea, în numele statului, a măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare instalaţii şi echipamente. ........................ Art. 3 (1) În realizarea obiectului său de activitate, ISCIR are următoarele atribuţii principale: a) elaborează strategii şi programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR; b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile legii, prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii şi echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare, punere în funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi echipamente, după caz; c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente, verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării, verificări tehnice în utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă, activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare; c^1) efectuează verificări tehnice în vederea autorizării şi verificări tehnice în utilizare la instalaţii/echipamente, în condiţiile stabilite de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare; d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1; e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente; g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest lucru; h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, avize obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 1^2; i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

10



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate cerinţele aplicabile acestora; k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise; l) *** Abrogată m) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost nominalizat; n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care s-au produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz; o) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii siguranţei în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor; p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; q) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate; r) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în domeniul de activitate al ISCIR; s) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, lista tarifelor aplicate pentru activităţile prestate de către ISCIR; ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; t) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării siguranţei în funcţionare şi al prevenirii accidentelor şi avariilor; u) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi poate încheia cu acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere reciprocă, reprezintă interesele României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în domeniul său de activitate, în calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depline; v) realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate; w) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională. #M5 (1^1) Autorizările prevăzute la alin. (1) lit. c) şi e) se pot baza pe rapoarte de evaluare tehnică, întocmite în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice. (2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit legislaţiei în vigoare. .....................


11



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Anexa 1 Instalaţii/echipamente pentru care se autorizează funcţionarea Nr. Crt. 1.

Tip de instalaţii /echipamente Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau pentru apă fierbinte

2.

Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bar

3.

Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat

Instalaţii/echipamente şi parametri Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având PS x V > 60 (bar x litru) Cazane de apă caldă şi de abur de joasă presiune cu P > 400 kW Conducte metalice pentru fluide tehnologice Conducte pentru abur şi apă fierbinte Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat (GPL) - la autovehicule şi la consumatori casnici şi/sau industriali Cisterne şi containere metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu excepţia celor reglementate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare Recipiente pentru gaze, cu excepţia celor de categoria I, stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune, cu modificările şi completările ulterioare Recipiente pentru lichide, cu excepţia celor de categoria I, stabilită conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare Macarale cu S_n > 1 t, cu excepţia celor cu acţionare manuală Stivuitoare autopropulsate şi translatoare stivuitoare, cu excepţia celor cu acţionare manuală Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane şi/sau materiale, cu S_n > 1 t, cu excepţia platformelor ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi Elevatoare pentru vehicule, cu excepţia celor acţionate manual Mecanisme de ridicat având S_n > 1 t, cu excepţia celor cu


12


4.

5.


Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii Sisteme tehnologice din cadrul instalaţiilor nucleare

…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

acţionare manuală Maşini de ridicat la care, constructiv, există posibilitatea montării mai multor tipuri de elemente purtătoare de sarcină şi care pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă ridicătoare şi altele asemenea Ascensoare, cu excepţia celor având S_n < 100 kg, destinate transportului de materiale Instalaţii de transport pe plan înclinat pentru persoane/materiale, scări şi trotuare rulante Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane/materiale Mecanisme şi instalaţii de ridicat pentru teatre, cu excepţia celor acţionate manual Echipamente pentru agrement, cu excepţia echipamentelor pentru spaţii de joacă

Sisteme tehnologice sub presiune de securitate nucleară cu p_min = 1,03 bari

Anexa 1^1 Lista ocupaţiilor pentru care ISCIR autorizează persoane fizice Nr. crt 1. 2. 3.

Cod de clasificare ocupaţii în România (C.O.R.) 816103 816105 816106

4. 5. 6.

816107 311113 816116

Denumirea ocupaţiei

Fochist cazane de abur şi apă fierbinte Fochist cazane mici de abur (categoria E) Fochist cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune Fochist cazane conduse de calculator Laborant operator centrale termice Automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane


13


7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

932009 932002 8333.2.1. 833403 833310 833303 721202 721203 721204 721206

17.

721207

18.

823208

19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

315212 315213 315214 315215 315216 315217 315218


…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Operator umplere recipiente GPL Îmbuteliator fluide sub presiune Macaragiu Stivuitorist Liftier Funicularist (mecanic trolist) Sudor manual cu flacără de gaz Sudor manual cu arc electric Sudor cu arc electric acoperit sub strat de flux Sudor cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de gaz protector Sudor cu arc electric cu electrod nefuzibil în mediu de gaz protector Operator sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate PEHD Operator control nedistructiv cu radiaţii penetrante Operator control nedistructiv cu ultrasunete Operator control nedistructiv cu lichide penetrante Operator control nedistructiv cu particule magnetice Operator control nedistructiv prin curenţi turbionari Operator control nedistructiv pentru verificarea etanşeităţii Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI)

Anexa 1^2 Instalaţii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare Nr. crt. 1.

2.

Tip de instalaţii /echipamente Cazane pentru abur şi apă fierbinte Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bar

Instalaţii/echipamente şi parametri Cazane de abur şi cazane de apă fierbinte având PS x V > 60 (bar x litru) Instalaţii de distribuţie gaz petrolier lichefiat - GPL


14



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1.1.3 Ordinul Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 130/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI ART. 1 (1) Prezenta metodologie are ca scop formarea operatorilor RSVTI în conformitate cu cerinţele specifice ale prescripţiilor tehnice privind siguranţa în funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor, pe domeniul instalaţiilor sub presiune, al instalaţiilor de ridicat şi al aparatelor consumatoare de combustibil. (2) Prezenta metodologie urmăreşte ca formarea operatorilor RSVTI să se facă unitar, cu organizatori avizaţi de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), pe baza unor programe care pun la dispoziţia participanţilor informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii. ..... ART. 3 Deţinătorii/Utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de forma de constituire şi proprietate, au obligaţia să numească un operator autorizat, responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR, denumit în continuare operator RSVTI. ..... ART. 39 (1) În exercitarea activităţii, persoanele fizice şi juridice autorizate ca operator RSVTI au obligaţia să supravegheze ca măsurile impuse de legislaţia în vigoare privind funcţionarea, exploatarea, precum şi întreţinerea şi repararea instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR să fie efectuate în conformitate cu cerinţele prescripţiilor tehnice aplicabile. (2) În acest sens, operatorul RSVTI - persoană fizică are următoarele obligaţii specifice: a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale deţinătorului/utilizatorului; b) să permită numai funcţionarea echipamentelor/instalaţiilor autorizate şi înregistrate la ISCIR; b^1) să efectueze admiterea funcţionării instalaţiilor/echipamentelor şi verificările tehnice în utilizare la instalaţiile/echipamentele la care, conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile, aceste activităţi se realizează de către operatorul RSVTI; c) să solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru echipamentele/instalaţiile pentru care prescripţiile tehnice prevăd acest lucru; d) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii de către persoane autorizate, conform instrucţiunilor tehnice ale acestora; e) să se asigure că utilizarea instalaţiei/echipamentului se face numai de către personalul de deservire autorizat/instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

15



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

f) să anunţe de îndată ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la echipamentele/instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din funcţiune şi, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării; g) să solicite în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului oprirea unor instalaţii sau echipamente ISCIR din cauza defecţiunilor apărute ori ca urmare a necesităţii efectuării unor lucrări de întreţinere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii capitale; h) să solicite autorizarea funcţionării numai a instalaţiilor/echipamentelor care îndeplinesc condiţiile de introducere pe piaţă, conform legislaţiei în vigoare; i) să verifice existenţa documentelor însoţitoare ale instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR, conform actelor normative aplicabile; j) să întocmească şi să actualizeze evidenţa centralizată pentru toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9; k) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, atât cel autorizat de către ISCIR, cât şi cel instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile şi ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor; l) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat; m) să solicite în scris deţinătorului/utilizatorului oprirea din funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor la expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia ultimei verificări tehnice în utilizare; n) să propună în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului planul de verificări tehnice în utilizare aferent anului următor, în vederea planificării condiţiilor de pregătire a instalaţiilor/echipamentelor; o) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării verificărilor tehnice în utilizare; p) să verifice şi să vizeze registrele de evidenţă a funcţionării instalaţiilor/echipamentelor, în termenele şi cu respectarea modalităţilor stabilite în prescripţiile tehnice aplicabile; p^1) să confirme/să accepte lucrările de instalare, montare la instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 10, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile; p^2) să întocmească procesul-verbal de introducere în reparare a instalaţiilor/echipamentelor prevăzute în anexa nr. 10, să supravegheze şi să confirme efectuarea reparaţiei prin procesul-verbal de finalizare a lucrărilor la instalaţii/echipamente, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile; p^3) să confirme lucrările de verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la instalaţiile/echipamentele prevăzute în anexa nr. 10, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile; q) să urmărească pregătirea instalaţiilor/echipamentelor pentru verificări tehnice în utilizare; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

16



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

r) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la instalaţiile/echipamentele ISCIR pe care le are în evidenţă, în vederea furnizării tuturor informaţiilor organelor de cercetare a evenimentelor; r^1) să fie prezent în termen de maximum 120 minute la instalaţiile/echipamentele pe care le are în supraveghere în cazul producerii unor avarii, accidente sau la solicitarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR; s) să informeze în scris ISCIR, în termen de 15 zile, despre datele de identificare ale noului deţinător de instalaţii/echipamente, în cazul unui transfer de proprietate sau de folosinţă asupra acestor bunuri; t) să anunţe ISCIR în vederea scoaterii din evidenţă a instalaţiilor/echipamentelor casate, în cel mult 15 zile de la data casării; u) să anunţe ISCIR, în termen de 15 zile, despre oprirea din funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor care intră în conservare şi să urmărească realizarea lucrărilor de conservare; v) să anunţe în scris ISCIR, în termen de cel mult 15 zile, încetarea raporturilor contractuale cu deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului; w) să respecte prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR şi celelalte dispoziţii legale în domeniu. (3) În afara obligaţiilor prevăzute la alin. (2), persoana juridică autorizată ca operator RSVTI are următoarele obligaţii specifice: a) transmiterea către ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor RSVTI desemnat/desemnaţi pentru fiecare deţinător/utilizator; b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizaţi să respecte obligaţiile prevăzute la alin. (2) şi cele din prescripţiile tehnice aplicabile; c) informarea în scris a ISCIR, în termen de 15 zile, asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza eliberării autorizaţiei; d) să nu permită desfăşurarea activităţii cu operatori care nu deţin la momentul efectuării activităţii de supraveghere tehnică o autorizaţie valabilă; e) să efectueze activitatea de supraveghere tehnică la deţinătorul/utilizatorul de instalaţii/echipamente, conform procedurii proprii întocmite cu respectarea cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe, actualizată. ANEXA 10 Instalaţiile/echipamentele care sunt supravegheate de către operatorii RSVTI pentru lucrările de instalare, montare, reparare şi efectuare a investigaţiilor/examinărilor, potrivit prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile Prescripţia Nr. tehnică Tipul instalaţiei/echipamentului Parametri maximi crt. aplicabilă Cazane de abur şi cazane de Qmax = 10 t/h sau Dmax = 5 Gcal/h sau 1. C1-2010 apă fierbinte Tmax = 250° C sau Pmax = 16 bar Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

17


2.

C4-2010

3.

C6-2010

4.

C9-2010

5.

C10-2010

6.

R1-2010

7.

R2-2010


…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Fluide de gr. 2 cf. Hotărârii Guvernului Recipiente metalice stabile sub nr. 584/2004, art. 12, având Vmax = presiune 50.000 l sau Pmax = 40 bar sau Tmax = 440° C Fluide de gr. 2 cf. Hotărârii Guvernului Conducte pentru fluide sub nr. 584/2004, art. 12, având Pmax = 40 presiune bar sau Tmax = 440° C Cazane de apă caldă şi cazane Pmax = 6.000 kW sau Qmax = 2 t/h de abur de joasă presiune Conducte de abur şi conducte Pmax = 40 bar sau Tmax = 440° C de apă fierbinte Macarale Sn = 20 t Mecanisme de ridicat Sn = 10 t Stivuitoare Sn = 5 t Platforme autoridicătoare deplasabile/nedeplasabile, cu S =1t excepţia celor pentru persoane n cu dizabilităţi Elevatoare pentru vehicule Sn = 5 t Maşini de ridicat de tip special Sn = 5 t Ascensoare, cu excepţia celor aferente instituţiilor publice, de Indiferent de sarcină interes public sau care oferă servicii publice

1.2 Legislaţia referitoare la introducerea pe piaţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR Cunoaşterea unor prevederi de bază ale acestor acte normative este importantă din perspectiva personalului tehnic de specialitate deoarece trebuie analizat fiecare echipament sau instalaţie în legătură cu care se intenţionează efectuarea unei lucrări şi din punct de vedere al legalităţii privind introducerea sa pe piaţă. Să nu scăpăm niciodată din vedere că personalul tehnic de specialitate reprezintă cea mai tehnică interfaţă între deţinătorul/utilizatorul echipamentului sau instalaţiei şi ISCIR. Prezentarea succintă a unor informaţii esenţiale vine în sprijinul celor care folosesc acestă lucrare şi constituie poarta de intrare către informaţii mai detaliate, dacă se consideră necesar.


18



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1.2.1. Hotărârea Guvernului nr. 775/2011 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi Art. 1 (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, denumite în continuare aparate, precum şi accesoriilor. (2) Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează: a) aparate - aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, utilizate pentru gătit, încălzire, producerea apei calde, refrigerare, iluminare sau spălare şi care au, dacă este cazul, o temperatură normală a apei care nu depăşeşte 105 °C. Se consideră aparate arzătoarele cu aer insuflat şi corpurile de încălzire care urmează să fie echipate cu astfel de arzătoare; b) accesorii - dispozitivele de siguranţă, de control sau dispozitivele de reglaj, altele decât arzătoarele cu aer insuflat şi corpurile de încălzire care urmează să fie echipate cu astfel de arzătoare, comercializate separat pe piaţă pentru uz special şi proiectate să fie încorporate într-un aparat consumator de combustibili gazoşi sau asamblate pentru a constitui un astfel de aparat; c) combustibil gazos - orice combustibil care este în stare gazoasă la o temperatură de 15 °C la o presiune de până la 1 bar; d) aparatul utilizat în mod normal - un aparat, corect instalat şi întreţinut regulamentar, în conformitate cu instrucţiunile producătorului, sau utilizat la o variaţie normală a calităţii gazelor şi cu o fluctuaţie normală a presiunii de alimentare a acestuia ori utilizat în conformitate cu destinaţia sa sau într-un mod care poate fi prevăzut în mod rezonabil. (3) Autoritatea pentru supravegherea pieţei care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR). (4) Se exclud din domeniul de aplicare a prezentei hotărâri aparatele proiectate special pentru utilizarea în procese industriale care se desfăşoară în incinte industriale. Art. 2 (1) Se admit introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor care utilizate în mod normal nu pun în pericol siguranţa persoanelor, animalelor domestice şi proprietăţii. (2) Nu se pot interzice, limita sau împiedica introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor care îndeplinesc cerinţele prezentei hotărâri şi care poartă marcajul CE prevăzut la art. 10. (3) Nu se poate interzice, limita sau împiedica introducerea pe piaţă a accesoriilor însoţite de certificatul prevăzut la art. 8 alin. (4).


19



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Marcaje Art. 10 (1) Marcajul CE şi inscripţionările stabilite în anexa nr. 3 se aplică într-o formă vizibilă, uşor lizibilă şi de neşters pe aparat sau pe o placă de timbru fixată pe acesta. Placa de timbru se proiectează astfel încât să nu poată fi reutilizată. (2) Se interzice aplicarea pe aparate a marcajelor care pot induce în eroare părţile terţe în privinţa semnificaţiei şi formei marcajului CE. Pe aparatele sau pe plăcile de timbru se poate aplica oricare alt marcaj, cu condiţia ca vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului CE să nu fie reduse. ........................ 1.2.2. Hotărârea Guvernului nr. 454-2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a recipientelor simple sub presiune Art. 1 (1) Prevederile prezentei hotărâri se aplică recipientelor simple sub presiune executate în serie în ţară sau importate, reglementând cerinţele esenţiale de securitate impuse acestora pentru a fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune. (2) Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică: a) recipientelor simple sub presiune special destinate folosirii în domenii nucleare, care prin avariere ar cauza emisii radioactive; b) recipientelor simple sub presiune special folosite pentru instalare în interiorul navelor maritime sau aeriene ori pentru propulsarea acestora; c) stingătoarelor de foc. Definirea unor termeni Art. 2 În înţelesul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel: a) recipient simplu sub presiune - orice recipient sudat, supus unei presiuni interioare relative mai mari de 0,5 bari, care este destinat umplerii cu aer sau azot şi care nu va fi expus la foc, denumit în continuare recipient; b) introducere pe piaţă - acţiunea de a face disponibil un produs pentru prima dată, contra cost sau gratuit, în vederea distribuirii şi/sau utilizării. Condiţii tehnice impuse la construcţia recipientelor Art. 3 (1) Recipientele se execută: a) fie dintr-o parte cilindrică de secţiune circulară, închisă la capete, cu funduri bombate spre exterior şi/sau plane, având aceeaşi axă de revoluţie cu partea cilindrică; b) fie din două funduri bombate spre exterior, care au aceeaşi axă de revoluţie. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

20



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

(2) Piesele componente şi ansamblurile care contribuie la rezistenţa recipientelor se execută fie din oţel de calitate nealiat, fie din aluminiu nealiat sau aliaje din aluminiu rezistente în timp. (3) Presiunea maximă de lucru a recipientului nu trebuie să depăşească 30 bari, iar produsul PS x V (presiunea x capacitatea recipientului) nu trebuie să depăşească 10.000 bari x litru. (4) Temperatura minimă de lucru nu trebuie să fie inferioară valorii de -50 grade C. (5) Temperatura maximă de lucru nu trebuie să fie superioară valorii de 300 grade C pentru recipientele din oţel şi valorii de 100 grade C pentru recipientele din aluminiu şi aliaj de aluminiu. Art. 4 (1) Recipientele la care produsul PS x V este mai mare de 50 bari x litru trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1. (2) Recipientele la care produsul PS x V este mai mic sau egal cu 50 bari x litru trebuie fabricate conform practicilor inginereşti din România sau din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi trebuie să poarte marcajele prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 2, cu excepţia marcajului european de conformitate CE, prevăzut la art. 15. Condiţii de introducere pe piaţă a recipientelor Art. 5 (1) Se admit introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor dacă, atunci când sunt corect instalate şi întreţinute, nu pun în pericol siguranţa persoanelor, a animalelor domestice şi a proprietăţii, în condiţiile în care sunt utilizate conform scopului prevăzut. (2) Se consideră că sunt respectate cerinţele prezentei hotărâri şi se admit introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor dacă acestea poartă marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Elementele de identificare a marcajului european de conformitate CE sunt prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, republicată, cu modificările ulterioare. (3) Autorităţile publice pot reglementa cerinţe specifice de protecţie pentru lucrătorii care utilizează recipiente. Respectivele reglementări nu pot aduce modificări care contravin prevederilor prezentei hotărâri. (4) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a recipientelor care satisfac cerinţele prezentei hotărâri nu pot fi restricţionate. ...................... Marcaje Art. 15 (1) Marcajul de conformitate CE şi inscripţionările prevăzute în anexa nr. 2 trebuie aplicate în mod vizibil, uşor lizibil şi durabil direct pe recipient sau pe o placă de marcaj Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

21



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

montată pe recipient astfel încât să nu poată fi detaşată. Marcajul CE este urmat de numărul de identificare a organismului notificat, atribuit conform prevederilor art. 16 alin. (2), desemnat pentru verificarea EC sau supravegherea CE. Supravegherea pieţei Art. 17 Organismul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piaţă - ISCIR - SP, organ de specialitate care funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor. 1.2.3 O.U.G nr. 126/2011 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile Art. 1 Domeniu de aplicare (1) Ordonanţa de urgenţă stabileşte reguli privind echipamentele sub presiune transportabile, cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa şi de a asigura libera circulaţie a acestor echipamente pe teritoriul Uniunii Europene. (2) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică: a) noilor echipamente sub presiune transportabile, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 1, care nu poartă marcajele de conformitate prevăzute de directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE sau Directiva 1999/36/CE, în scopul punerii la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor respective; b) echipamentelor sub presiune transportabile, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 1, care poartă marcajele de conformitate prevăzute de Directiva 2010/35/UE sau directivele 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE ori Directiva 1999/36/CE, în vederea inspecţiilor periodice, a inspecţiilor intermediare, a controalelor excepţionale şi a utilizării acestora; c) echipamentelor sub presiune transportabile, aşa cum sunt definite la art. 2 pct. 1, care nu poartă marcajele de conformitate prevăzute de Directiva 1999/36/CE, în vederea reevaluării conformităţii. (3) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică: a) echipamentelor sub presiune transportabile care au fost introduse pe piaţă înainte de data punerii în aplicare a Directivei 1999/36/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind echipamentele sub presiune transportabile şi care nu au făcut încă obiectul unei reevaluări a conformităţii; b) echipamentelor sub presiune transportabile utilizate exclusiv pentru transportul de mărfuri periculoase între statele membre şi ţări terţe efectuat în conformitate cu art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009 privind transporturile mărfurilor periculoase în România, cu modificările ulterioare. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

22



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Art. 2 Definiţii În sensul ordonanţei de urgenţă, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. echipamente sub presiune transportabile înseamnă: a) toate recipientele sub presiune, armăturile acestora şi alte accesorii, dacă este cazul, aşa cum sunt prevăzute în cap. 6.2 din anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare; b) cisternele, vehiculele-baterie/vagoanele-baterie, containerele pentru gaze cu elemente multiple (CGEM), armăturile acestora şi alte accesorii, dacă este cazul, aşa cum sunt prevăzute în cap. 6.8 din anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, atunci când echipamente menţionate la lit. a) sau la prezenta literă sunt utilizate, în conformitate cu anexele respective, pentru transportul gazelor din clasa 2, cu excepţia gazelor sau articolelor al căror cod de clasificare conţine cifrele 6 şi 7, precum şi pentru transportul substanţelor periculoase din alte clase, prevăzute în anexa nr. 1; În noţiunea de echipamente sub presiune transportabile sunt incluse buteliile/cartuşele de gaz (nr. ONU 2.037), dar nu şi aerosolii (nr. ONU 1.950), recipientele criogenice deschise, buteliile de gaz pentru aparate respiratorii, stingătoarele de incendii (nr. ONU 1.044), echipamentele sub presiune transportabile exceptate în conformitate cu subsecţiunile 1.1.3.2 din anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi echipamentele sub presiune transportabile exceptate de la normele privind confecţionarea şi testarea ambalajelor, potrivit dispoziţiilor speciale ale cap. 3.3 din anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare. Art. 3 Cerinţe in situ Cerinţele in situ pentru depozitarea pe termen mediu sau lung a echipamentelor sub presiune transportabile sau pentru utilizarea acestora in situ se stabilesc prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nu se stabilesc însă cerinţe suplimentare cu privire la echipamentele sub presiune transportabile propriu-zise. ......................... Art. 9 Obligaţiile operatorilor (1) Operatorii utilizează numai echipamente sub presiune transportabile care sunt conforme cu cerinţele prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) În cazul în care echipamentele sub presiune transportabile prezintă un risc, operatorul comunică acest lucru atât proprietarului, cât şi autorităţilor de supraveghere a pieţei. .......................... Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

23



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Art. 14 Principiile generale ale marcajului "pi" (1) Marcajul "pi" se aplică numai de către producător sau, în cazul reevaluării conformităţii, aşa cum se prevede în anexa nr. 2. În cazul buteliilor de gaz reglementate anterior prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 113/2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru recipiente-butelii, cu modificările şi completările ulterioare, marcajul "pi" se aplică de către organismul notificat sau sub supravegherea acestuia. (2) Marcajul "pi" se aplică numai echipamentelor sub presiune transportabile care: a) îndeplinesc cerinţele de evaluare a conformităţii prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă; sau b) îndeplinesc cerinţele de reevaluare a conformităţii menţionate la art. 13. Marcajul "pi" nu se aplică niciunui alt echipament sub presiune transportabil. (3) Prin faptul că aplică sau dispune aplicarea marcajului "pi", producătorul arată că îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile cu toate cerinţele aplicabile prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă. (4) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, marcajul "pi" este singurul marcaj care atestă conformitatea echipamentelor sub presiune transportabile cu cerinţele aplicabile prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2009, cu modificările ulterioare, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă. (5) Este interzisă aplicarea pe echipamentele sub presiune transportabile a mărcilor, semnelor şi inscripţiilor care pot induce în eroare părţile terţe în ceea ce priveşte semnificaţia sau forma marcajului "pi" ori ambele. Se pot aplica şi alte marcaje pe echipamentele sub presiune transportabile, cu condiţia să nu afecteze vizibilitatea, lizibilitatea şi semnificaţia marcajului "pi". (6) Marcajul "pi" se aplică şi părţilor demontabile cu funcţie directă de siguranţă ale echipamentelor sub presiune transportabile reîncărcabile. ......................... Art. 32 (1) Autoritatea de supraveghere a pieţei care verifică respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi a Instalaţiilor de Ridicat - ISCIR. (2) Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea disciplinară, patrimonială, contravenţională sau penală, după caz, a celor vinovaţi.


24



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1.2.3 Hotărârea Guvernului nr. 584-2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune Domeniu de aplicare şi definiţii Art. 1 Hotărârea se aplică la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care au o presiune maximă admisibilă PS mai mare de 0,5 bar şi stabileşte condiţiile de introducere pe piaţă a acestora. Art. 2 (1) În sensul prezentei hotărâri, următorii termeni semnifică: a) echipamente sub presiune - recipiente, conducte, accesorii de securitate şi accesorii sub presiune. Echipamentele sub presiune includ, după caz, elemente fixate pe părţile solicitate la presiune, cum sunt flanşe, racorduri, cuplaje, elemente de susţinere, urechi pentru ridicare şi altele asemenea; b) recipient - o incintă închisă, proiectată şi fabricată pentru a conţine fluide sub presiune, inclusiv toate componentele fixate limitat la dispozitivele de legare la alte echipamente. Un recipient poate fi compus din una sau mai multe incinte; c) conducte - părţi componente de conductă destinate pentru transportul fluidelor atunci când sunt montate împreună pentru a fi integrate într-un sistem sub presiune. Conductele includ în special o ţeavă sau sisteme de ţevi, tuburi, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri sau alte componente supuse la presiune, după caz. Schimbătoarele de căldură cu ţevi destinate încălzirii sau răcirii aerului sunt considerate conducte; d) accesorii de securitate - dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depăşirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind: - dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de siguranţă, siguranţe cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de siguranţă comandate; - dispozitive de limitare, care acţionează mijloace de corecţie sau închid ori închid şi blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum şi dispozitive de măsură şi control cu funcţie de securitate; e) accesorii sub presiune - dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru suprapresiune; f) ansamblu - grup de echipamente sub presiune, pe care producătorul le asamblează pentru a constitui o unitate integrată şi funcţională; g) presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, adică presiunea măsurată; în consecinţă, vacuumul se exprimă printr-o valoare negativă; h) presiune maximă admisibilă PS - presiunea maximă pentru care a fost proiectat echipamentul sub presiune, aşa cum este specificată de producător. Această presiune se măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie locul unde sunt fixate dispozitivele de protecţie şi/sau de limitare ori locul cel mai înalt al echipamentului sub presiune sau, dacă acest loc nu este adecvat, oricare alt loc specificat; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

25



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

i) temperatura minimă/maximă admisibilă TS - temperatura minimă/maximă pentru care echipamentul sub presiune a fost proiectat, aşa cum este specificată de producător; j) volum V - volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul ştuţurilor până la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe; k) diametrul nominal DN - mărime numerică a diametrului, care este comună pentru toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decât componentele pentru care se indică diametrul exterior sau mărimea filetului. Acesta este, în mod convenţional, un număr întreg care serveşte în scop de referinţă şi este aproximativ egal cu dimensiunea de fabricaţie. Diametrul nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime numerică; l) fluide - gaze, lichide şi vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora. Un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide; m) asamblări nedemontabile - asamblări care pot fi demontate numai prin metode distructive; n) aprobare europeană de material - document tehnic care se emite pentru materiale care nu fac obiectul unui standard armonizat, în care sunt definite caracteristicile materialelor destinate utilizării repetate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune. (2) Termenii definiţi la alin. (1) se completează cu termenii definiţi la art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 3 Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică: a) conductelor formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi, destinate pentru transportul fluidelor sau al substanţelor de la sau către instalaţii terestre ori marine, începând cu şi incluzând ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei, şi tuturor echipamentelor auxiliare special proiectate pentru conducte, mai puţin echipamentelor sub presiune standard, ca cele care pot fi găsite în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de compresoare; b) reţelelor de alimentare, distribuţie şi descărcare a apei şi echipamentelor auxiliare, precum şi aducţiunilor hidrocentralelor, cum sunt: conducte forţate, puţuri forţate sau galerii sub presiune, şi accesoriilor specifice asociate acestora; c) echipamentelor reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. A din anexa nr. 7; d) echipamentelor care, conform prevederilor art. 12, ar putea fi cel mult de categoria I şi care sunt reglementate de actele normative în vigoare prevăzute la lit. B din anexa nr. 7; e) echipamentelor care fac obiectul producţiei sau comerţului cu arme, muniţii ori materiale pentru război; f) produselor special proiectate pentru utilizare în scop nuclear şi a căror defectare ar putea produce emisii radioactive; g) echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie în industria petrolului, gazului natural sau exploatărilor geotermale, industriei extractive, precum şi al depozitelor subterane destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

26



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate în amonte; h) echipamentelor cuprinzând carcase sau maşini, la care dimensionarea, alegerea materialelor şi regulile de fabricaţie se bazează în principal pe cerinţele privind rezistenţa mecanică, rigiditatea şi stabilitatea pentru a se realiza efectele funcţionale statice şi dinamice sau alte caracteristici funcţionale şi la care presiunea nu reprezintă un factor esenţial pentru proiectare. Din aceste echipamente pot face parte următoarele: - motoare, inclusiv turbine şi motoare cu ardere internă; - maşini cu aburi, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, compresoare, pompe şi dispozitive de comandă; i) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, recuperatoarelor de căldură pentru preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze, cuptoarelor de reducere directă, inclusiv sistemul de răcire a acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel şi metale neferoase; j) carcaselor pentru echipament electric de înaltă tensiune, cum ar fi: echipamentele de comutare, echipamentele de control, transformatoarele şi maşinile rotative; k) conductelor sub presiune pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile electrice şi telefonice; l) platformelor marine mobile, navelor, rachetelor şi aeronavelor, precum şi echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate propulsării lor; m) echipamentelor sub presiune care constau într-o manta flexibilă, cum ar fi: anvelope, perne de aer, mingi destinate activităţilor sportive, bărci gonflabile şi alte echipamente asemănătoare; n) amortizoarelor de zgomot pentru evacuare şi admisie; o) sticlelor sau dozelor pentru băuturi carbogazoase destinate consumului public; p) recipientelor pentru transportul şi distribuţia băuturilor, care au valoarea produsului PS x V de până la 500 bar x litru şi o presiune maximă admisibilă care nu depăşeşte 7 bar; q) echipamentelor care fac obiectul reglementărilor europene şi internaţionale de transport prevăzute la lit. C din anexa nr. 7; r) caloriferelor şi conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă; s) recipientelor proiectate să conţină lichide la care presiunea gazului aflat deasupra lichidului nu depăşeşte 0,5 bar. .......................... Cerinţe tehnice, clasificare şi evaluarea conformităţii Art. 8 (1) Echipamentele sub presiune prevăzute la alin. (2) - (5) trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1. (2) Recipientele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (3), destinate să conţină:


27



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăşeşte cu cel puţin 0,5 bar presiunea atmosferică şi care: (i) pentru fluidele din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru şi produsul PS x V mai mare de 25 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 200 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 1; (ii) pentru fluide din grupa 2, au volumul mai mare de 1 litru şi produsul PS x V mai mare de 50 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, precum şi toate stingătoarele portabile şi buteliile pentru echipamentele de respiraţie, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 2; b) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu depăşeşte cu mai mult de 0,5 bar presiunea atmosferică şi care: (i) pentru fluide din grupa 1, au volumul mai mare de 1 litru şi produsul PS x V mai mare de 200 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 500 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 3; (ii) pentru fluide din grupa 2, au presiunea PS mai mare de 10 bar şi produsul PS x V mai mare de 10.000 bar x litru sau presiunea PS mai mare de 1.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 4. (3) Echipamentele sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod, unde există pericol de supraîncălzire, destinate pentru producerea aburului ori a apei fierbinţi la o temperatură mai mare de 110 grade C şi având un volum mai mare de 2 litri, precum şi oalele de gătit sub presiune se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 5. (4) Conductele destinate pentru: a) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă depăşeşte cu cel puţin 0,5 bar presiunea atmosferică şi care: (i) pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 6; (ii) pentru fluide din grupa 2, DN este mai mare de 32 şi produsul PS x DN depăşeşte 1.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 7; b) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă nu depăşeşte cu mai mult de 0,5 bar presiunea atmosferică şi care: (i) pentru fluide din grupa 1, DN este mai mare de 25 şi produsul PS x DN depăşeşte 2.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 8; (ii) pentru fluide din grupa 2, presiunea PS este mai mare de 10 bar, DN mai mare de 200 şi produsul PS x DN depăşeşte 5.000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3, diagrama 9. (5) Accesoriile de securitate şi accesoriile sub presiune destinate echipamentelor prevăzute la alin. (2) - (4), incluzând şi cazurile în care astfel de echipamente fac parte Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

28



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

dintr-un ansamblu funcţional, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit anexei nr. 3 pct. 2 şi 3. Art. 9 (1) Ansamblurile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. f), care conţin cel puţin un echipament sub presiune, dintre cele prevăzute la art. 8, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1, în condiţiile în care: a) ansamblurile sunt destinate pentru producerea aburului sau apei fierbinţi la o temperatură ce depăşeşte 110 grade C şi care conţin cel puţin un echipament sub presiune cu arzător sau încălzire în alt mod, la care există pericol de supraîncălzire; b) ansamblurile, altele decât cele prevăzute la lit. a), pe care producătorul intenţionează să le introducă pe piaţă şi să le pună în funcţiune ca ansambluri. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), ansamblurile destinate pentru producerea apei calde la o temperatură care nu depăşeşte 110 grade C, care sunt alimentate manual cu combustibil solid şi la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar x litru, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la pct. 2.10, 2.11, 3.4 şi la pct. 5 lit. a) şi d). ....................... Marcaje Art. 18 (1) Marcajul CE trebuie să fie însoţit de numărul de identificare al organismului notificat implicat în faza de control al producţiei, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3). (2) Marcajul CE trebuie aplicat în mod vizibil, uşor lizibil şi durabil direct pe echipamentele sub presiune prevăzute la art. 8 sau pe ansamblurile prevăzute la art. 9, care sunt fabricate complet sau care sunt într-un stadiu de fabricaţie care permite evaluarea finală, conform prevederilor anexei nr. 1 pct. 3.2. (3) Nu este necesară aplicarea marcajului CE individual pe fiecare echipament sub presiune care compune un ansamblu conform prevederilor art. 9. Echipamentele sub presiune individuale care poartă deja marcajul CE continuă să îşi păstreze marcajul atunci când sunt montate într-un ansamblu. ...................... Supravegherea pieţei Art. 21 Organismul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi este responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - Departamentul supraveghere piaţă ISCIR-SP. ....................


29



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Anexa 2 DECLARAŢIA DE CONFORMITATE Declaraţia de conformitate EC trebuie să cuprindă: a) numele şi adresa producătorului sau a reprezentantului autorizat stabilit în România sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene; b) descrierea echipamentului sub presiune sau a ansamblului; c) procedura de evaluare a conformităţii aplicată; d) în cazul ansamblurilor, descrierea echipamentelor sub presiune din care este format ansamblul, precum şi procedura de evaluare a conformităţii aplicată; e) după caz, numele şi adresa organismului notificat, care a efectuat inspecţia; f) după caz, referire la certificatul examinării EC de tip, certificatul examinării EC a proiectului sau certificatul EC de conformitate; g) după caz, numele şi adresa organismului notificat care supraveghează sistemul de asigurare a calităţii al producătorului; h) după caz, referire la standardele române şi/sau standardele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene care adoptă standardele europene armonizate aplicate; i) după caz, referire la alte standarde sau specificaţii tehnice aplicate; j) după caz, referire la alte reglementări armonizate aplicate; k) datele de identificare ale semnatarului, împuternicit legal să semneze declaraţia de conformitate pentru producător sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în România sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. Conducte conform prevederilor din art. 8 alin. (4) lit. b) paragraf ii)


30



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1.3 Standarde si normative SR EN 13445 - Recipiente sub presiune nesupuse la flacără Partea 1: Generalităţi Acest standard stabileşte atât termenii, definiţiile, simbolurile şi unităţile de măsură utilizate pe tot parcursul acestuia, precum şi liniile directoare ale principiilor de baza pentru fiecare dintre părţile acestui standard, informaţie care este necesară pentru utilizatorul standardului. Acest standard se aplică la recipientele sub presiune nesupuse la flacără şi supuse la o presiune maximă admisibilă mai mare de 0,5 bar, dar poate fi utilizat pentru recipientele supuse la presiuni mai mici, inclusiv la presiuni negative. Partea 2: Materiale Standardul de bază stabileşte cerinţele referitoare la materialele utilizate la recipientele sub presiune nesupuse la flacără şi a suporturilor acestora executate din materiale metalice, precum şi cerinţele generale privind stabilirea condiţiilor tehnice de livrare şi cerinţele de marcare. Standardul tratează concepţia generală referitoare la materialele şi la grupele de materiale, precum şi comportarea la temperatură faţă de caracteristicile la temperatura ambiantă. Aceasta se limitează la oţelurile care au o ductilitate suficientă şi include materialele care lucrează în domeniul fluajului. Partea 3: Proiectare Partea 4: Execuţie Acest standard stabileşte atât cerinţele referitoare la execuţia recipientelor sub presiune nesupuse la flacără şi a părţilor sub presiune ale acestora, executate din oţel, inclusiv racordarea acestora cu părţile nesupuse sub presiune, cât şi cerinţele referitoare la urmărirea provenienţei materialelor, la toleranţele de execuţie, la cerinţele pentru sudare, la eşantioane, la cerinţele de formare, la tratamentele termice, la reparaţii şi la finisare. Partea 5: Inspecţie şi examinare Acest standard stabileşte operaţiile de inspecţie şi de examinare care se efectuează la recipientele sub presiune nesupuse la flacără, construite ca unitate sau în serie, executate din oţel conform SR EN 13445-2:2009 supuse la o funcţionare predominant neciclică(adică, recipientele sunt supuse exploatării la cel puţin 500 cicluri complete echivalente de presiune). Acest standard european este un standard armonizat cu Directiva 97/23/CE, "Echipamente sub presiune" şi cu reglementările asociate ale AELS. Partea 6: Cerinţe referitoare la proiectarea şi execuţia recipientelor sub presiune şi a părţilor sub presiune, turnate din fontă cu grafit nodular Acest standard stabileşte cerinţele referitoare la proiectarea, materialele, execuţia şi la încercările recipientelor sub presiune şi a părţilor sub presiune ale acestora, destinate a fi utilizate la o presiune maximală admisibilă, PS, mai mică sau egală cu 100 bar şi care are grosimea peretelui învelişului care să nu depăşească 60 mm, executate din fontă cu grafit nodular feritică sau austenitică. Mărcile admise nu includ mărcile de fontă cu grafit lamelar care sunt excluse explicit din acest standard din cauza unei alungiri slabe şi a unui comportament de material fragil, care necesită aplicarea unor coeficienţi de siguranţă diferiţi şi a unei abordări diferite. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

31



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Partea 7: Ghid pentru utilizarea procedurilor de evaluare a conformităţii evaluare a conformităţii pentru recipientele sub presiune nesupuse la flacără, incluse la 2.1.1 din articolul 1 din Directiva "Echipamente sub Presiune (PED)". PED prevede ca toate echipamentele sub presiune care intră sub incidenţa acesteia să beneficieze de o proiectare şi o construcţie evaluate pentru conformitate în concordanţă cu o serie de proceduri de evaluare a conformităţii din articolul 10 din PED. Partea 8: Cerinţe suplimentare pentru recipientele sub presiune executate din aluminiu şi aliaje de aluminiu Acest standard stabileşte cerinţele referitoare la recipiente sub presiune nesupuse la flacără şi la elementele componente ale acestora executate din aluminiu şi aliaje de aluminiu, în completarea cerinţelor generale stabilite în părţile de la 1 până la 5 ale EN 13445:2009. Acest standard include recipientele sub presiune nesupuse la flacără care pot ajunge până la 500 cicluri complete de încărcare. Partea 9: Conformitatea seriei EN 13445 cu ISO 16528 Acest standard este un raport tehnic şi se aplică la recipientele sub presiune nesupuse la flacără executate din oţel. Prin acest standard se introduc detalii complete pentru următoarele moduri de deteriorări: rupere la fluaj, fluaj - deformaţii excesive ale îmbinărilor mecanice sau ca rezultat al transferului de sarcină inacceptabilă, instabilitatea la fluaj. În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  Coroziune, eroziune si protective (eroziune oxidare, calaminare, abraziune si alte forme de uzura) , adaos de coroziune  Cerinte referitoare la proiectarea imbinarilor sudate  Cerinte referitoare la învelisuri supuse la presiune interioară și exterioară  Cerinte referitoare la orificii in invelis  Cerinte referitoare funduri plane, întarirea deschiderilor din fundurile plane dreptunghiulare, eliptice sau ovale sau din placi inelare  Cerinte referitoare flanse:  Cerinte referitoare la organe de asamblare: cel putin patru prezoane și utilizarea cheilor dinamometrice la strangerea prezoanelor  Cerinte referitoare la compensatoare de dilatare

SR EN 13480 - Conducte industriale metalice. Partea 1: Generalităţi Standardul stabileşte cerinţele pentru sistemele de transport prin conducte industriale metalice inclusiv a suporturilor de susţinere ale acestora. Partea 2: Materiale Standardul stabileşte cerinţele materialelor pentru conducte tehnologice inclusiv a suporturilor de susţinere ale acestora. Aceste materiale se limitează la oţeluri cu ductilitate acceptabilă. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

32



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Partea 3: Proiectare şi calcul Standardul stabileşte cerinţele de proiectare şi de calcul a sistemelor de transport prin conducte industriale metalice inclusiv a suporturilor de susţinere ale acestora Partea 4: Fabricaţie şi instalare Standardul stabileşte cerinţele de fabricaţie şi instalare pentru sistemele de conducte, inclusiv suporturile de susţinere, proiectate conform EN 13480-3. Partea 5: Inspecţie şi control Standardul stabileşte cerinţele pentru inspecţia şi controlul sistemelor de transport prin conducte metalice industriale inclusiv a suporturilor de susţinere ale acestora. Partea 6: Cerinţe suplimentare pentru conductele ingropate Standardul stabileşte cerinţele referitoare la conductele industriale complet îngropate sau parţial îngropate şi parţial pozate în canale sau sisteme de protecţie similare Partea 7: Ghid pentru procedurile de evaluare a conformităţii Standardul prezinta indicatii pentru procedurile de evaluare a conformitatii pentru sistemele de transport prin conducte metalice industriale Partea 8: Cerinţe suplimentare pentru conductele de aluminiu şi aliaje de aluminiu Standardul stabileşte cerinţele pentru sistemele de conducte industriale executate din aluminiu şi din aliaje de aluminiu şi completează cerinţele generale pentru conductele industriale din seria de standarde EN 13480. În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  Analiza de flexibilitate si criterii de acceptare  Cerinte referitoare la conditii de incarcare  Cerinte referitoare la tensiuni admisibile  Cerinte referitoare la conditii de reazame  Cerinte referitoare la compensatori de dilatatie  Cerinte referitoare la suporturi SR EN 12952 - Cazane cu ţevi de apă şi instalaţiile auxiliare. Partea 1: Generalităţi Acest standard se aplică la instalaţiile echipate cu cazane noi care au ţevi de apă cu un volum mai mare de 2 litri, pentru producerea aburului şi/sau a apei supraîncălzite la o presiune admisibilă mai mare de 0,5 bar şi la o temperatură mai mare de 110 grade C. Partea 2: Materiale utilizate pentru părţile sub presiune ale cazanelor şi pentru accesorii Acest standard stabileşte condiţiile referitoare la materialele din care sunt executate părţile care sunt sub presiune ale cazanelor cu ţevi de apă şi elementele sudate pe părţile care sunt sub presiune, de exemplu: tablă; ţevi netede fără sudură; ţevi sudate electric; ţevi sudate cu arc electric sub strat de flux, cu plasmă, cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod de wolfram-sudare WIG (procedeul TIG); piese forjate; piese turnate; piese laminate; produse pentru sudare; elemente de asamblare şi ţevi compozite fără sudură. Partea 3: Proiectarea şi calculul părţilor sub presiune ale cazanului Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

33



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Acest standard stabileşte regulile de proiectare şi de calcul ale cazanelor cu ţevi de apă după cum sunt definite în EN 12952-1. Obiectul acestui standard este de a se asigura că pericolele asociate cazanelor cu ţevi de apă sunt reduse la minimum prin aplicarea corespunzătoare a cerinţelor de proiectare. Partea 4: Calculul duratei de viaţă previzibile a cazanelor în funcţionare Partea 5: Fabricaţia şi construcţia părţilor sub presiune ale cazanului Acest standard stabileşte regulile referitoare la fabricarea şi construcţia părţilor sub presiune ale cazanelor cu ţevi de apă, după cum se definesc în standardul european EN 12952-1. Partea 6: Examinarea pe durata construcţiei, documentaţie şi marcarea părţilor sub presiune ale cazanelor Acest standard stabileşte cerinţele de inspecţie pe durata construcţiei, documentaţiei necesare şi marcarea cazanelor cu ţevi de apă, după cum sunt definite în EN 12952-1. Partea 7: Cerinţe referitoare la echipamentele cazanului Partea 8: Cerinţe referitoare la echipamentele de încălzire ale cazanului care utilizează combustibili gazoşi şi lichizi Acest standard stabileşte cerinţele care se aplică atât la echipamentele de încălzire care utilizează combustibili lichizi şi gazoşi ale generatoarelor de abur şi de apă supraîncălzită, după cum sunt definite în standardul european EN 12952-1, cât şi la echipamentele de încălzire ale cazanelor cu recuperare chimică. Aceste părţi ale standardului pot fi cumpărate separat, dar aceste părţi sunt interdependente. Partea 9: Cerinţe referitoare la echipamentele de încălzire ale cazanului care utilizează combustibili pulverizaţi Standardul stabileşte cerinţele echipamentelor de încălzire care utilizează combustibili solizi şi care echipează generatoarele de vapori şi de apă supraîncălzită. Acest standard se aplică la echipamentele de încălzire care utilizează combustibili solizi ale generatoarelor de vapori şi de apă supraîncălzită şi începe cu echipamentele de alimentare ale dispozitivelor de agitare a combustibililor stocaţi în cazan sau cu sistemul de stocare a combustibililor solizi şi se termină cu instalaţia de extracţie a cenuşii. Partea 10: Cerinţe referitoare la protecţia împotriva suprasarcinii de lucru Standardul stabileste cerintele referitoare la protectia împotriva suprapresiunii de lucru a cazanelor cu tevi de apa, dupa cum se definesc în EN 12952-1 Partea 11: Cerinţe referitoare la dispozitivele de limitare ale cazanului şi la accesoriile acestuia Acest standard stabileşte cerinţele referitoare la limitatoarele (sau dispozitivele de limitare) integrate în sistemele de securitate ale cazanelor cu ţevi de apă, după cum se specifică în EN 12952-1:2001. Partea 12: Cerinţe referitoare la calitatea apei de alimentare şi a apei din cazan Standardul stabileşte cerinţele care se aplică tuturor cazanelor cu ţevi de apă după cum se definesc în EN 12952-1:2001, care sunt încălzite prin arderea unuia sau a mai multor combustibili sau a unor gaze calde pentru producerea de vapori şi/sau a apei Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

34



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

supraîncălzite. Standardul european EN 12952-1:2001 a fost adoptat ca standard român în anul 2002 prin metoda filei de confirmare. Acest standard european se aplică la toate componentele amplasate între intrarea apei de alimentare şi ieşirea generatorului de vapori. Calitatea vaporilor produşi nu este relevantă pentru domeniul de aplicare al acestui standard. Acest standard stabileşte prevederile minime pentru tipurile specifice ale apei pentru a reduce riscul de coroziune, de precipitare a nămolului sau de formare a depozitelor care pot determina pagube sau alte probleme de funcţionare. Acest standard european este un standard armonizat cu Directiva 97/23/CE, "Echipamente sub presiune" şi cu reglementările asociate ale AELS Partea 13: Cerinţe referitoare la sistemul de tratare a fumului Acest amendament EN 12952-13:2003/A1:2003 modifică standardul european EN 1295213:2003 care se aplică la proiectarea unui echipament de încălzire destinat a reduce emisiile poluante atmosferice din gazele de ardere. Standardul european EN 1295213:2003 a fost adoptat ca standard român în anul 2003 prin metoda filei de confirmare Partea 14: Cerinţe referitoare la sistemele de denitrificare (DENOX) a gazelor arse care utilizează amoniac lichefiat sub presiune şi apă amoniacală Acest standard stabileşte cerinţele de securitate referitoare la stocarea şi utilizarea amoniacului lichefiat sub presiune pentru instalaţii de încălzire cu abur şi a apei amoniacale pentru reducerea NOx din gazele arse provenite din instalaţiile de cazane cu abur. Aceste părţi ale standardului pot fi cumpărate separat, dar aceste părţi sunt interdependente. Proiectarea şi execuţia cazanelor cu ţevi de apă necesită aplicarea mai multor părţi, astfel încât prevederile acestui standard să poată fi aplicate într-o manieră satisfăcătoare. Partea 15: Încercări de recepţie Standardul se aplică generatoarelor de vapori şi de apă supraîncălzită cu încălzire directă, inclusiv accesoriile acestora. Acest standard este considerat ca un standard de bază pentru alte standarde de aplicaţie sau pentru produsele care vin ele însuşi în sprijinul cerinţelor de securitate. Acest standard furnizează informaţiile necesare acordurilor referitoare la tipul şi la domeniul de aplicare al încercărilor de recepţie. Se recomandă a se încheia un astfel de acord înainte de efectuarea încercărilor sau în momentul încheierii comenzii referitoare la generatorul de vapori sau a apei supraîncălzite. Pentru scopurile acestui standard european, generatoarele de vapori şi de apă supraîncălzită sunt recipiente şi circuite în care vaporii sunt generaţi de o presiune mai mare decât presiunea atmosferică pentru necesităţile exterioare din circuit şi apa este încălzită la o temperatură mai mare decât temperatura de saturaţie la o presiune atmosferică pentru necesităţile exterioare din circuit Partea 16: Cerinţe referitoare la echipamentele de încălzire cu pat fluidizat şi cu grătar pentru combustibili solizi Standardul se aplică la cazanele cu vapori şi la generatoarele de apă supraîncălzită, prevăzute cu echipamente de încălzit cu grătar şi cu pat fluidizat pentru combustibili solizi. Aceste echipamente încep cu buncărele pentru combustibil şi se termină cu instalaţia de extragere a cenuşii. În cazul unor combinaţii ale echipamentelor de încălzit, cerinţele Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

35



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

specifice se aplică fiecărui echipament, în special, conform celor precizate în standardele europene EN 12952-8 şi EN 12952-9. Partea 18: Instrucţiuni de funcţionare În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  cerințe legate de securitatea cazanelor și masurile de protecție  rezistenta partilor sub presiune sa suporte urmatoarele sarcini: presiunea interioara, greutatea tuturor pieselor si componentelor anexe, sarcini cauzate de diferentele de presiune intre focar si circuitul gazelor arse și încarcarile produse la imbinarile dintre sistemul de incalzire si alte echipamente  cerințe legate de capacitatea de descarcare a dispozitivelor de siguranță  rezistența la temeratura a elementelor legate la cazan și componentele electrice  cerințe legate de dispozitivele de securitate și punctele de descarcare SR EN 12953 - Cazane cu ţevi de fum. Partea 1: Generalităţi Partea 2: Materiale utilizate pentru părţile sub presiune ale cazanelor şi pentru accesorii Partea 3: Proiectarea şi calculul părţilor sub presiune Standardul stabileste cerintele referitoare la proiectarea si la calculul cazanelor cu tevi de fum, dupa cum se definesc în SR EN 12953-1:2003. Partile acestui standard sunt interdependente. De asemenea, proiectarea si executia cazanelor cu tevi de fum necesita aplicarea mai multor parti, astfel încât prevederile acestui standard sa poata fi aplicate într-o maniera satisfacatoare Partea 4: Execuţia şi construcţia părţilor sub presiune ale cazanelor Standardul stabileste cerintele referitoare la executia si constructia cazanelor cu tevi de fum, dupa cum se definesc în SR EN 12953-1:2003. Partile acestui standard sunt interdependente. De asemenea, proiectarea si executia cazanelor cu tevi de fum necesita aplicarea mai multor parti, astfel încât prevederile acestui standard sa poata fi aplicate într-o maniera satisfacatoare Partea 5: Inspecţii în timpul execuţiei, a documentaţiei şi a marcării părţilor sub presiune ale cazanului Standardul stabileste cerintele de inspectie pe perioada executiei, a documentatiei si a marcarii cazanelor cu tevi de fum, dupa cum se definesc în SR EN 12593-1:2003. Aceste parti ale standardului sunt interdependente. De asemenea, proiectarea si executia cazanelor cu tevi de fum necesita aplicarea mai multor parti, astfel încât prevederile acestui standard european sa poata fi aplicate într-o maniera satisfacatoare Partea 6: Cerinţe referitoare la echipamentele cazanului Acest standard stabileşte cerinţele minime referitoare la echipamentul de securitate al cazanelor cu ţevi de fum, după cum sunt definite în SR EN 12953-1, pentru a garanta că un cazan funcţionează în limite admisibile (presiune, temperatură etc.) şi, în cazul în care Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

36



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

limitele ar fi depăşite, alimentarea cu energie la nivelul cazanului trebuie întreruptă şi blocată fără intervenţie manuală (umană). Partea 7: Cerinţe referitoare la echipamentele de încălzire ale cazanului care utilizează combustibili gazoşi şi lichizi Standardul stabileste materialele utilizate la executia partilor sub presiune ale cazanelor cu tevi de fum supuse la presiune interioara sau exterioara si pentru atasamentele încorporate ale acestora. Acest standard se refera la table (produse plate), tevi si piese forjate. Aceste parti ale standardului sunt interdependente. De asemenea, proiectarea si executia cazanelor cu tevi de fum necesita aplicarea mai multor parti, astfel încât prevederile acestui standard european sa poata fi aplicate într-o maniera satisfacatoare Partea 8: Cerinţe tehnice referitoare la protecţia împotriva suprapresiunii Standardul stabileste cerintele referitoare la protectia împotriva suprapresiunii din cazanele cu tevi de fum, definite în EN 12593-1. Standardul stabileste atât cerintele tehnice generale referitoare la dispozitivele de secaritate cu descarcare de presiune, la generatoarele de vapori si la generatoarele de apa supraîncalzita, cât si presiunile de început a deschiderii, sectiunile de trecere si caderile de presiune din tubul de admisie a supapelor de siguranta Partea 9: Cerinţe referitoare la dispozitivele de limitare ale cazanului şi ale accesoriilor acestuia Acest standard stabileşte cerinţele pentru limitatoarele (sau dispozitivele de limitare) integrate în sistemele de securitate ale cazanelor cu ţevi de fum, după cum se indică în EN 12953-1. Partea 10: Cerinţe referitoare la calitatea apei de alimentare şi a apei din cazan Standardul stabileşte cerinţele minime referitoare la tipurile specifice ale apelor pentru a reduce riscurile de coroziune, de depunere a nămolului sau de formare a depunerilor susceptibile de a provoca pagube sau alte probleme de exploatare. Acest standard se aplică tuturor cazanelor cu ţevi de fum, după cum sunt definite în standardul european EN 12953-1:2002, încălzite prin arderea unuia sau a mai multor combustibili sau prin gazele calde necesare producerii de vapori şi/sau a apei supraîncălzite. Acest standard se aplică tuturor componentelor amplasate între intrarea apei de alimentare şi la ieşirea vaporilor din generatorul de vapori. Calitatea vaporilor produşi nu este relevantă pentru domeniul de aplicare al acestui standard. Acest standard european este un standard armonizat cu Directiva 97/23/CE, "Echipamente sub presiune" şi cu reglementările asociate ale AELS Partea 11: Încercări de recepţie Standardul stabileşte o procedură precisă de evaluare a randamentelor termice, care face apel la o procedură indirectă pentru cazanele care utilizează vapori sau apă supraîncălzită. Rezultatele încercării au la bază puterea calorifică superioară sau inferioară a combustibilului. Această procedură precisă reprezintă un mijloc corespunzător de evaluare a cazanelor care sunt termodinamice simple, adică care au numai o singură suprafaţă principală de aport caloric şi un circuit simplu pentru apă, vapori sau fluide purtătoare la temperaturi ridicate. Această procedură nu se aplică cazanelor cu condensare. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

37



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Acest standard european este un standard armonizat cu Directiva 97/23/CE, "Echipamente sub presiune" şi cu reglementările asociate ale AELS Partea 12: Cerinţe referitoare la echipamentele de încălzire cu grătar ale cazanului care utilizează combustibili solizi Acest standard stabileşte cerinţele referitoare la echipamentele de încălzire cu grătar interior sau exterior care începe din buncărele de stocare a combustibilului şi se termină în instalaţia de extragere a cenuşii. Aceste părţi ale standardului sunt interdependente. Proiectarea şi execuţia cazanelor cu ţevi de apă necesită aplicarea mai multor părţi, astfel încât prevederile acestui standard să poată fi aplicate într-o manieră satisfăcătoare. Partea 13: Instrucţiuni de funcţionare În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  cerințe legate de securitatea cazanelor și masurile de protecție  cerințe legate de capacitatea de descarcare a dispozitivelor de siguranță  cerințe legate de virole, elemente cilindrice (tamburi) si colectoare  cerințe legate de orificii, tevi in virole cilindrice  cerințe legate de funduri: funduri bombate nesprijinite fara deschidere, funduri bombate nesprijinite la presiune interioara și conditii limita pentru funduri sferice, elipsoidale și torisferice  cerinte suplimentare pentru funduri cerințe legate de țevi si placi tubulare  cerințe legate de dispozitivele de securitate și punctele de descarcare SR EN 13836 - Cazane de încãlzire centralã care utilizeazã combustibili gazoși 300 kW >P ≤1000 kW Cazane de tip B al căror debit caloric nominal este mai mare de 300 kW dar, mai mic sau egal cu 1000 kW . Acest standard stabileşte cerinţele şi tehnicile de încercare referitoare la execuţia, securitatea, capabilitatea de funcţionare şi utilizarea raţională a energiei, precum şi clasificarea şi marcarea cazanelor de încălzire centrală echipate cu arzătoare atmosferice cu sau fără ventilator sau cu arzătoare cu preamestecare totală care utilizează combustibili gazoşi, denumite generic " cazane ". În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  cerinţele şi tehnicile de încercare referitoare la execuţia, securitatea, capabilitatea de funcţionare şi utilizarea raţională a energiei, precum şi clasificarea şi marcarea cazanelor de încălzire centrală echipate cu arzătoare atmosferice cu sau fără ventilator sau cu arzătoare cu preamestecare totală care utilizează combustibili gazoşi, denumite generic " cazane ".  cerințe privind dispozitivele care trebuie să funcționeze corect în condiții extreme, o temperatură ridicată sau oscilații ale tensiunii de la rețeua de energie electrică Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

38


 


…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

cerințe privind racordarea cazanului la rețeaua de alimentare cu gaz, alimentare cu apă limitele în care se încadrează timpii de securitate

SR EN 303 - Cazane de încălzit cu combustibil gazos Partea 1: Cazane echipate cu arzătoare cu tiraj forţat. Terminologie, condiţii generale, încercări şi marcare Standardul se aplica cazanelor echipate cu arzatoare cu tiraj fortat, cu o putere nominala de pâna la 1000 kW. Aceste cazane sunt definite de producator ca fiind cazane cu depresiune (cu tiraj natural) sau cu presiune în camera de ardere (cazane presurizate). Conditiile din acest standard se aplica la cazanele încercate pe un stand de încercare autorizat Partea 2: Cazane echipate cu arzătoare cu tiraj forţat. Cerinţe speciale pentru cazanele echipate cu arzătoare cu pulverizare care utilizează combustibili lichizi Partea 3: Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoşi. Asamblarea corpului unui cazan şi a unui arzător cu tiraj forţat – Standardul stabileste cerintele si metodele de încercare referitoare la constructia, securitatea si utilizarea rationala a energiei prin asamblarea corpului unui cazan, care utilizeaza combustibili gazosi Partea 4: Cazane echipate cu arzătoare cu tiraj forţat. Cerinţe specifice pentru cazanele echipate cu arzătoare care utilizează combustibili lichizi, cu o putere utilă de până la 70 kW şi o presiune de lucru maximă de 3 bar. Terminologie, cerinţe speciale, încercări şi marcare Standardul se aplica cazanelor echipate cu arzatoare cu tiraj fortat care utilizeaza combustibili lichizi, pâna la o putere nominala de 70 kW. Aceste cazane pot fi cu tiraj natural sau cu tiraj fortat. Aceste cazane se definesc de producator drept cazane cu depresiune (cu tiraj natural) sau cu presiune în camera de ardere Partea 6: Cazane de încălzit echipate cu arzătoare cu tiraj forţat. Cerinţe specifice pentru furnizarea apei calde menajere a cazanelor cu funcţionare dublă care utilizează combustibili lichizi, cu o putere nominală mai mică sau egală cu 70 kW – Standardul stabileste conditiile si încercarile suplimentare pentru constructia, securitatea, utilizarea rationala de energie, aptitudinea de functionare precum si clasificarea si marcarea referitoare la functia de producere a apei calde menajere În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  conditiile aplicate cazanelor încercate pe un stand de încercare autorizat  cerintele care se aplica cazanelor de temperatura joasa utilizate pentru încalzire  atât cerintele termice necesare pentru cazanele de temperatura joasa care utilizeaza combustibil lichid, cât si durata încercarilor suplimentare necesare în cazul în care combustibilul lichid ajunge cu temperatura joasa la cazan Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

39


 


…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

conditiile si încercarile suplimentare pentru constructia, securitatea, utilizarea rationala de energie, aptitudinea de functionare precum si clasificarea si marcarea referitoare la functia de producere a apei calde menajere racordurile pentru dispozitivele de reglare si securitate care trebuie să fie în limitele

SR EN 286 - Recipiente sub presiune simple, nesupuse la flacără, destinate să conţină aer sau azot. Partea 1: Recipiente de uz general Standardul se aplica la proiectarea si la executia recipientelor sub presiune, sudate, nesupuse la flacara, executate în serie, alcatuite dintr-un singur compartiment, denumite pe parcursul întregului standard prin termenul generic de "recipiente". Standardul se aplica recipientelor nesupuse la flacara, destinate sa contina aer sau azot În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  Domeniul de aplicare  Presiune interioară relativă mai mare de 0,5 bar  Părți și asamblări care conferă rezistență recipientelor sub presiune, executate din oțel nealiat, fie din aluminiu nealiat, fie dintr-un aliaj de aluminiu rezistent  Presiunea de lucru mai mică sau egală decât 30 bar și 50 bar x l ≤ PSxV≤ 10 000 bar x l  Pentru recipiente din otel -50 0C ≤ T ≤ 300 0C, iar pentru recipiente din aluminiu -50 0C ≤ T ≤ 100 0C  Cerințe legate de determinarea grosimilor pereților – se ține seama de coroziune SR EN 14025 - Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Cisterne metalice sub presiune. Proiectare şi construcţie În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  reparația defectelor de suprafață în metalul de bază și sudură  condiţiile minime de proiectare şi de fabricaţie a containerelor cisternă metalice sub presiune cu o presiune maximă de serviciu mai mare de 50 kPa (0,5 bar) utilizate pentru transportul rutier sau feroviar al mărfurilor periculoase. SR EN 12493 - Echipamente şi accesorii pentru (GPL). Recipiente sudate din oţel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi execuţie camioane cisternă În raport cu activitatea RADTI/A/P, prezentul standard are reglemetări referitoare la:  Reparația defectelor de suprafață în metalul de bază ți sudură  cerintele minime pentru materiale, încercari si proceduri de lucru în schimburi, pentru recipiente sudate din otel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) si echipamentele sudate fabricate din otel carbon, otel carbon/magneziu si otel microaliat Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

40



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

SR EN 12542:2011 - Recipiente cilindrice staţionare, sudate, de oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 m3 şi pentru instalare supraterană. Proiectare şi execuţie Standardul precizează procedurile de adoptat la proiectarea şi execuţia recipientelor cilindrice staţionare, sudate, de oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) şi pentru instalarea supraterană şi subterană. Standardul se aplică recipientelor cilindrice având un volum mai mic sau egal cu 13 m3.

Standarde specifice materialelor metalice: SR CEN ISO/TR 15608:2009 - Sudare. Ghid pentru un sistem de grupe de materiale metalice SR EN 10028-2:2009 - Materiale metalice plate utilizate la recipiente sub presiune. Oţeluri nealiate şi aliate cu caracteristici specificate la temperaturi ridicate Standardul specifică condiţiile pentru recipientele sub presiune realizate din oţeluri nealiate şi oţeluri aliate sudabile, cu caracteristici la temperaturi ridicate. SR EN 10216-2 + A2:2008 - Ţevi de oţel fără sudură utilizate la presiune. Ţevi de oţel nealiat şi aliat cu caracteristicile precizate la temperatură ridicată Standardul stabileşte condiţiile tehnice de livrare grupate în două categorii de încercare, pentru ţevi fără sudură cu secţiune circulară fabricate din oţeluri nealiate şi aliate, cu caracteristici precizate la temperatură critică. Standarde specifice încercărilor distructive: SR EN 1321:2000 Încercări distructive ale îmbinărilor sudate din materiale metalice; Examinarea macroscopică şi microscopică a îmbinărilor sudate Standardul stabileste metodele de pregatire si de examinare a epruvetelor în scopul calificarii procedurilor de sudare a materialelor metalice SR EN ISO 6506-1:2006 - Materiale metalice. Încercarea de duritate Brinell Acest standard specifică metoda de încercare a durităţii Brinell pentru materiale metalice şi se aplică până la limita de duritate de 650 HBW. Pentru materiale şi/sau produse specifice există standarde internaţionale corespunzătoare (de exemplu ISO 4498-1). SR EN ISO 6507-1:2006 - Materiale metalice. Încercarea de duritate Vickers Standardul specifică metoda de încercare a durităţii Vickers pentru materiale metalice şi se aplică până la limita de duritate de 650 HBW. SR EN ISO 204:2009 - Materiale metalice. Încercarea la fluaj prin tracţiune monoaxială Standardul stabileşte metoda de încercare la fluaj fără şi cu întreruperea sarcinii de încărcare şi defineşte caracteristicile materialelor metalice care se pot determina prin aceste încercări.


41



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Standarde specifice examinărilor nedistructive: SR EN ISO 5817:2008 - Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele acestora (cu excepţia sudării cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni Standardul prevede niveluri de calitate ale imperfecţiunilor în îmbinările sudate prin topire (cu excepţia sudării cu fascicul de electroni) la toate tipurile de oţeluri, nichel, titan şi aliajelor lor. El se aplică la grosimi de material mai mari de 0,5 mm. SR EN ISO 10042:2006 - Sudare. Îmbinări de aluminiu şi aliaje de aluminiu sudate cu arc electric. Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni Standardul prevede niveluri de calitate ale imperfectiunilor la îmbinarile sudate cu arc electric din aluminiu si aliaje din aluminiu, se aplica la grosimi de material mai mari de 0,5 mm si acopera sudurile cap la cap cu patrundere completa si toate sudurile de colt. SR EN ISO 17635:2010 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Reguli generale pentru materiale metalice Acest standard internaţional oferă îndrumări pentru alegerea metodelor de examinare nedistructivă (END) a sudurilor şi evaluarea rezultatelor în cadrul controlului calităţii, îndrumări bazate pe cerinţele referitoare la calitate, material, grosimea sudurii, procedeul de sudare şi volumul examinării. SR EN ISO 6520-1:2007 - Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire Acest standard serveşte ca bază pentru clasificarea şi descrierea precisă a imperfecţiunilor îmbinărilor sudate. Acest standard reglementează clasificarea numerică şi descrierea imperfecţiunilor din îmbinările sudate. Examinarea cu particule magnetice SR EN ISO 17638:2010 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi Magnetice Standardul specifică tehnicile pentru detectarea imperfecţiunilor de suprafaţă ale sudurilor din materiale feromagnetice, inclusiv zonele influenţate termic, utilizând examinarea cu pulberi magnetice. SR EN ISO 23278:2010 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi magnetice a sudurilor. Niveluri de acceptare Standardul stabileşte nivelurile de acceptare pentru examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate din materiale metalice. Acest standard este înlocuit cu standardul ISO 17638, aprobat în anul 2009, nefiind adoptat deocamdată ca standard românesc. În materialul acestui curs se vor trata în continuare prevederile standardului EN 1290. Acest standard stabileşte metodele de examinare pentru detectarea imperfecţiunilor de suprafaţă ale sudurilor din materiale feromagnetice, inclusiv zonele influenţate termic Tehnicile de examinare cu particule magnetice în prezentul standard sunt aplicabile pentru majoritatea procedeelor de sudare Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

42



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

şi tipurilor de îmbinări sudate. Limitările privind aplicabilitatea acestei metode examinare referitor la tipurile de îmbinări sudate sunt indicate în standardul CEN TR 15135. Aşa cum reiese şi din titlul standardului acest standard indică nivelurile de acceptare ale imbinărilor sudate. Examinarea cu lichide penetrante SR EN 571-1:1999 - Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante. Partea 1: Principii generale Standardul stabileste principiile generale ale examinarii cu lichide penetrante a materialelor metalice Acest standard descrie tehnicile de examinare, modul de pregătire al suprafeţelor care urmează a fi examinate, modul de aplicare al penetrantului şi al developantului, precum şi etapele intermediare care trebuie respectate. SR EN ISO 23277:2010 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu lichide penetrante a sudurilor. Niveluri de acceptare Standardul stabileşte nivelurile de acceptare pentru examinarea cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate din materiale metalice. Standarde conexe pentru examinarea cu lichide penetrante. Examinarea cu ultrasunete SR EN 14127:2011 - Examinări nedistructive. Măsurarea grosimii cu ultrasunete Acest standard specifică principiile măsurării cu ultrasunete a grosimii materialelor metalice şi nemetalice, prin contact direct, pe baza măsurării timpului de parcurs al impulsurilor ultrasonice. SR EN ISO 17640:2011 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete. Tehnici, niveluri de încercare şi evaluare Standardul specifică metodele pentru examinarea ultrasonică manuală a îmbinărilor materialelor metalice sudate prin topire, cu grosimea mai mare sau egală cu 8 mm, care prezintă o atenuare ultrasonică redusă (în special datorită împrăştierii) la temperaturi ale obiectelor cuprinse între 0 grade C şi 60 grade C. SR EN ISO 11666:2011 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinare cu ultrasunete. Niveluri de acceptare Standardul specifică nivelurile de acceptare 2 şi 3 în cazul examinării cu ultrasunete a îmbinărilor sudate prevăzute cu pătrundere completă, executate din oţeluri feritice, care corespund nivelurilor de calitate B şi C din ISO 5817. Examinarea cu radiaţii penetrante SR EN ISO 17636-1:2013 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiografică. Partea 1: Tehnici care utilizează radiaţii X sau gama cu film Acest standard specifică tehnici de examinare radiografică a îmbinărilor sudate prin topire din materiale metalice, utilizând tehnici cu film pentru radiografiere industrială. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

43



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

SR EN 12517-1:2006 - Examinări nedistructive ale sudurilor. Partea 1: Evaluarea radiografică a îmbinărilor sudate din oţel, nichel, titan şi aliaje ale acestora. Niveluri de acceptare Acest standard specifică nivelurile de acceptare pentru indicaţiile imperfecţiunilor detectate radiografic din îmbinările cap la cap ale oţelurilor, nichelului, titanului şi ale aliajelor acestora. Standarde conexe pentru examinarea cu radiații penetrante. SR EN 12517-2/2009 Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate. Partea 2: Evaluarea radiografică a îmbinărilor sudate din aluminiu şi alije ale acestuia. Niveluri de acceptare Aşa cum reiese şi din titlul acestor standarde, acestea indică nivelurile de acceptare ale imbinărilor sudate. Normative I 31 – 1999 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate – GPL 1.1.Obiectul prezentului normativ este stabilirea măsurilor şi condiţiilor privind proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate. 1.2. Prin termenul de gaze petroliere lichefiate (G.P.L.) se înţelege, în prezentul normativ, amestecul cu hidrocarburi menţinute în stare lichefiată, sub presiune, ce poate fi utilizat în stare gazoasă drept combustibil. 1.3. Domeniul de aplicare al prezentului normativ îl constituie sistemele de alimentare cu G.P.L. destinate utilizării la consumatori pentru: - instalaţii de încălzire centrală şi locală - instalaţii pentru prepararea apei calde de consum - prepararea hranei - laboratoare (sanitare, şcolare, etc.) - clădiri cu activităţi de producţie şi fluxuri tehnologice 1.4. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea şi realizarea sistemelor noi de alimentare cu G.P.L. precum şi la lucrările de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi reparaţii capitale ale sistemelor de alimentare cu G.P.L. existente, alimentate din recipiente mobile (butelii de 26-100 l) sau din recipiente fixe, individuale sau în baterie, cu capacitate de maximum 30000 l, volum de apă. ....... I 13/1 – 2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală 1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală din clădiri, a reţelelor termice şi a surselor termice (centrale termice, puncte termice) aferente acestora, a instalaţiilor de preparare a apei calde de consum, folosind global, în continuare, denumirea convenţională “instalaţii de încălzire centrală”. 1.2. Domeniul de aplicare a normativului este cel privind: Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

44



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

- instalaţii din clădiri noi; - instalaţii din clădiri existente, la care se introduc, se modernizează sau se transformă instalaţiile după criterii funcţionale, de siguranţă, ecologice, economicenergetice şi – eventual – altele specifice. 1.3. Prevederile normativului care se referă la probleme de siguranţă, ecologice, la cele care pot pune în pericol viaţa oamenilor sau pot afecta construcţii sau alte valori materiale, precum şi cele referitoare la asigurarea cerinţelor de calitate specificete au caracter de obligativitate. 1.4. În conţinutul normativului se găsesc şi prevederi care nu se referă strict la instalaţiile de încălzire centrală, cum ar fi cele privind elementele constructive ale clădirilor, siguranţa la foc, intercondiţionări cu alte categorii de instalaţii etc. Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripţii tehnice; ele nu se substituie acestora şi nu au prioritate faţă de acestea. Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de încăzire centrală, specifice capitolului respectiv. .... GP 051 – 2000 - Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici 1.1.1. Prezentul ghid se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea centralelorv termice mici cu puterea maximă de 0,3 MW care alimentează cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum, consumatori grupaţi într-o singură clădire. 1.1.2. Ghidul se aplică centralelor termice aferente următoarelor categorii de clădiri noi sau existente: - individuale sau colective de locuit; - administrative ; - financiar-bancare ; - comerciale ; - de cultură ; - de sănătate ; - de turism ; - cu funcţiuni mixte. 1.1.3. Centrale termice prepară agent termic pentru următoarele folosinţe: - încălzire; - încălzire şi preparare apă caldă de consum; - preparare apă caldă de consum; - ventilare. 1.1.4. Amplasarea centralelor termice se poate face: - într-o încăpere având doar funcţiunea de centrală termică; - în încăperi care au şi alte destinaţii (holuri, băi, bucătării etc.) fără blocarea căilor de evacuare sau reducerea gabaritelor acestora. 1.1.5. Agentul termic produs la centralele termice mici este apa cu temperatura de maximum 950C şi presiunea maximă de 6 bar. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

45



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

NP 037-99 Normativ de proiectare, executie si exploatare a sistemelor de alimentare cu GPL pentru autovehicule Prevederile normativului se aplica la proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de distributie a gazelor petroliere lichefiate utilizate drept carburant la autovehicule: Sisteme de distributie a GPL la autovehicule cu instalatie monobloc tip Skid avand un recipient de stocare suprateran cu capacitatea maxima de 5.000 litri (volum apa) Sisteme de distributie a GPL la autovehicule cu unul sau doua recipiente de stocare subterane de aceeasi capacitate, cu o capacitate individuala de maximum 15.000 litri (volum de apa) si 30.000 litri capacitate totala.


46



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1.4 Alte documente legale pentru sfera de activitate a responsabilului cu avizarea documentațiilor Ordin 5/2009 al ANRE - executia instalatiilor de distributie gaze naturale 1.1. (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, cu presiunea egală sau mai mică de 6·105 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare – măsurare - predare ale operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT). (2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. 1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare, destinate să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clădiri civile, industriale şi din alte amenajări din intravilan şi extravilan. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplică la: a) proiectarea şi /sau executarea lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate după intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice; b) modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente; c) exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune; d) construcţiile şi instalaţiile care afectează sistemul de alimentare cu gaze naturale. 1.4. Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice: a) conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi staţiile de predare / preluare a gazelor naturale aferente acestora; b) instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere, staţiile de comprimare din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT; c) staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominală mai mare de 6·105 Pa (6 bar); d) instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate; e) proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi. 1.5 Sistemele de alimentare cu gaze naturale, inclusiv construcţiile şi instalaţiile aferente, se proiectează şi execută astfel încât să corespundă cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, în conformitate cu Legea nr. 10/1995, cu modificările şi completările ulterioare. 1.6 (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme tehnice sunt definiţi în Anexa 26 şi se completează cu termenii definiţi în Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările şi Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

47



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

completările ulterioare şi în Anexa 1 din Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia nr. 616/2002 a preşedintelui ANRGN. OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania Art. 1. — Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza cadrul general al libertatii de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii pe teritoriul Romaniei. ........................ Art. 4. — (1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica atat serviciilor furnizate de catre prestatorii stabiliti in Romania, cat si serviciilor furnizate transfrontalier, in Romania, de catre prestatori stabiliti in alt stat membru. …........................ Art. 16. — (1) Prestatorii stabiliti intr-un alt stat membru au dreptul de a furniza servicii pe teritoriul Romaniei. (4) Autoritatile administratiei publice pot aplica, in conformitate cu legislatia nationala armonizata, propriile reguli in ceea ce priveste conditiile de angajare, inclusiv cele stabilite in contractele colective. …........................ Art. 26. — (1) Prestatorii au obligatia de a pune la dispozitia beneficiarilor urmatoarele informatii: a) numele sau denumirea prestatorului, forma de organizare, adresa unde este stabilit, precum si date care sa permita contactarea rapida si comunicarea directa cu acesta, dupa caz, prin mijloace electronice; b) in cazul in care prestatorul este inmatriculat intr-un registru, numele acelui registru si numarul de inregistrare al prestatorului sau mijloacele de identificare echivalente in acel registru; c) in cazul in care activitatea este supusa unui regim de autorizare, datele autoritatii competente care a eliberat autorizatia; d) in cazul in care prestatorul exercita o activitate care este supusa TVA, numarul de identificare mentionat la art. 153, 153 1si 154 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare; e) in cazul profesiilor reglementate, orice ordin profesional sau organism similar la care prestatorul este inscris, titlul profesional si statul membru in care a fost acordat acest titlu; f) conditiile si clauzele generale de prestare a serviciului, daca exista, utilizate de catre prestator; g) clauze contractuale cu privire la legea aplicabila contractului si/sau la instanta competenta daca sunt folosite de catre prestator; h) existenta unei garantii postvanzare care nu este impusa prin lege; i) pretul serviciului, in cazul in care acesta este stabilit, in prealabil, de catre prestator, pentru un anumit tip de serviciu; j) principalele caracteristici ale serviciilor, in cazul in care acestea nu reies deja din context; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

48



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

k) asigurarea de raspundere civila profesionala sau garantiile profesionale, daca exista, si, in special, datele de contact ale asiguratorului sau ale garantului, precum si teritoriul pe care este valabila. ....................... (3) La cererea beneficiarului, prestatorii ofera urmatoarele informatii suplimentare: a) pretul serviciului, in cazul in care acesta nu este stabilit, in prealabil, de catre prestator, sau, daca nu poate fi comunicat un pret exact, o metoda de calcul al pretului, astfel incat acesta sa poata fi verificat de catre beneficiar, sau un deviz suficient de detaliat; b) in ceea ce priveste profesiile reglementate, o referire la normele profesionale aplicabile in statul membru de stabilire si mijloacele prin care se poate obtine accesul la acestea; c) informatii cu privire la activitatile conexe si la parteneriatele prestatorilor, agreate pentru desfasurarea acestor activitati, care sunt legate de serviciul in cauza, precum si cu privire la masurile luate pentru a se evita conflictele de interese. Aceste informatii se includ in orice document informativ in care prestatorii ofera o descriere detaliata a serviciilor lor; d) codurile de conduita la care a aderat prestatorul si adresele de internet la care aceste coduri pot fi consultate, specificand limba in care sunt disponibile; e) in cazul in care unui prestator ii este aplicabil un cod de conduita sau este membru al unei asociatii profesionale ori al unui organism profesional care instituie posibilitatea de a recurge la mecanisme de solutionare pe cale extrajudiciara a litigiilor, informeaza beneficiarii cu privire la posibilitatea utilizarii acestora; prestatorul trebuie sa indice modalitatea prin care beneficiarii pot obtine informatii detaliate cu privire la modalitatile extrajudiciare de solutionare a litigiilor. (4) Prestatorul ofera informatiile mentionate la alin. (1)—(3) in mod complet, corect, precis si in timp util inainte de incheierea contractului sau, in absenta unui contract scris, inainte de prestarea serviciului. (5) Intervalul de timp de la furnizarea informatiilor mentionate la alin. (1)—(3) pana la contractarea sau prestarea efectiva a serviciului nu poate fi mai scurt de 5 zile. Cu acordul scris al beneficiarului, termenul de 5 zile poate fi redus. (6) Prezentul articol nu aduce atingere altor dispozitii legale prin care sunt reglementate cerintele de informare.


49



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1.5 Prescripţii tehnice ISCIR PT A 1 - 2010 - Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale ≤ 400 kw PT C 1 - 2010 – Cazane de abur, cazane de apă fierbinte, supraîncălzitoare și economizoare independente PT C 2 - 2010 - Arzătoare cu combustibili gazoşi şi lichizi PT C 3 - 2012 – Butelii cu capacitate până la 26 litri pentru gaze petroliere lichefiate PT C 4 - 2010 – Recipiente metalice sub presiune PT C 5 - 2003 – Cerințe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune PT C 6 - 2010 – Conducte metalice sub presiune pentru fluide PT C 7 - 2010 - Dispozitive de siguranţă PT C 8 - 2010 – Instalații de distribuție gaze petroliere lichefiate PT C 9 - 2010 – Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune PT C 10 - 2010 – Conducte de abur și conducte de apă fierbinte sub presiune PT C 11 - 2010 – Sisteme de automatizare aferente centralelor termice si instalații de ardere aferente cazanelor PT C 12 - 2003 – Cerințe tehnice pentru recipiente cisterne, recipiente containere și recipiente butoaie metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune Ordinul Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 165 din 2011 privind pentru aprobarea metolologiei de atestare a personalului tehnic de specialitate, cu modificările și completările ulterioare Ordinul Inspectorului de Stat Șef al ISCIR nr. 130 din 2011 privind pentru aprobarea metolologiei privind autorizarea operatorilor RSVTI, cu modificările și completările ulterioare Ordinul nr. 225 din 9 iulie 2013 – pentru modificarea și completarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalațiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR – operator RSVTI, aprobată prin Ordinul ISS al ISCIR nr. 130/2011. 1.6. Atribuţii şi responsabilităţi specifice activităţii conform prevederilor prescripţiilor tehnice aplicabile Atribuţii şi responsabilităţi generale: a) să cunoască legislaţia în domeniu, prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISCIR, standardele şi normativele în vigoare privind activitatea pentru care a fost autorizat; b) să completeze la zi registrele de evidenţă a lucrărilor efectuate c) să urmărească obţinerea avizului de instalare obligatoriu, înainte de începerea lucrărilor de instalare/montare, conform prevederilor prescripţiei tehnice acolo unde este cazul; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

50



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

d) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub aspectul respectării prevederilor prescripţiei tehnice, precum şi concordanţa instalaţiei cu documentaţia respectivă; e) să încheie documente de verificare în care să consemneze constatările şi rezultatele verificărilor şi examinărilor, precum şi dispoziţiile obligatorii; f) să aplice ștampila pe documentele întocmite, conform modelului de mai jos: Numele şi prenumele: Atestat RADTI/RADTP/RADTA Nr.: AVIZAT CORESPUNDE: PT................. Data: g)

Semnătura:

să participe la instruirile periodice organizate de către ISCIR.


51



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

TEMA 2: ÎNTOCMIREA/AVIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICE DE INSTALARE 1. Pentru cazane de apa calda si abur de josa presiune Cerintele privind situatiile, conditiile precum si modul de intocmire a documentatiilor tehnice sunt mentionate in prescriptia tehnică A1-2010 precum si prescriptia tehnica C9-2010. Ca referinte pentru proiectare trebuie respectate cerintele din normativul GP051/2000 precum si cele din normativul I13-1-2002. Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative aplicabile, în vigoare. În situaţiile în care, conform legii, este necesară obţinerea unor avize suplimentare specifice, această obligaţie revine deţinătorului/utilizatorului cazanului. NOTĂ: Pentru instalaţia de alimentare cu gaze petroliere lichefiate se aplică şi prevederile prescripţiei tehnice aplicabile. Pentru cazanele reglementate de prescripția tehnică C9-2010 Cazanele se instalează în săli proprii amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau etajele clădirilor de producţie din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, ale clădirilor de depozitare a materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile, conform actelor normative în vigoare. Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau imediat sub încăperi cu persoane care nu se pot evacua singure, ca de exemplu spitale, şcoli, grădiniţe de copii, creşe sau similare, sau sub căile de evacuare ale acestora. Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă mecanică corespunzătoare, uşi necombustibile şi fără goluri pentru ferestre. Instalarea cazanelor se efectuează în baza unei documentaţii tehnice de instalare, avizată de către RADTI, care trebuie să respecte condiţiile precizate de producător în documentaţia tehnică de însoţire a cazanelor şi anexelor aferente şi care trebuie întocmită în conformitate cu actele normative în vigoare. La documentaţia tehnică de instalare menţionată la alin. (1), se anexează următoarele documente avizate de către RADTI: a) instrucţiunile de exploatare ale centralei termice; b) schema termomecanică; c) fişa centralei termice conform modelului de mai jos. În cazul centralelor termice automatizate se anexează şi documentaţia tehnică de automatizare avizată de către RADTA. Se exceptează de la prevederile de la alin (1) - (3), cazanele mobile, cele utilizate în foraj, pe şantiere sau similare şi cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an.


52



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

FIŞA CENTRALEI TERMICE întocmită la data .................................. PROPRIETAR/DEŢINĂTOR ……………………………………………. Adresă: …………………………………….. …………………………………………….

CENTRALA TERMICA Adresă: …………………………………….. …………………………………………….

Parametrii cazanelor din centrala termică: Cazan 1 Putere/Debit Presiune Temperatură Combustibil

Cazan 2

Etc.

Putere/Debit Presiune Temperatură Combustibil

Putere/Debit Presiune Temperatură Combustibil

Personal de deservire: Fochişti autorizaţi nr. Tipul supravegherii: Permanentă Nepermanentă

sau la

ore

Înscrieri minime în registrul de supraveghere a centralei termice: Cazan apă caldă -

presiune agent termic: tur retur

-

temperatură agent termic: tur retur

-

presiune combustibil:

Cazan abur de joasă presiune - presiune abur:

- presiune combustibil:


53


-


altele:

…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

- altele: Deţinător/utilizator (Semnătură şi, după caz, ştampilă) ..................................

R.A.D.T.I. (Semnătură şi ştampilă) ..............................................

Cazanele de apă caldă şi cazanele de abur de joasă presiune pot fi instalate în container dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător. Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, limitele exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii cazanelor. Documentaţia tehnică de montare cuprinde următoarele: a) documentaţia tehnică preliminară de montare avizată de RADTP; b) declaraţii de conformitate pentru elementele componente (armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea) care echipează cazanul, după caz; c) procesul-verbal în care sunt consemnate rezultatele încercărilor de casă şi prin care se confirmă că în continuare cazanul poate fi supus verificărilor tehnice în vederea obţinerii autorizaţiei funcţionării; d) declaraţia întocmită conform modelului. GP 051-2000 Normativ pentru proiectarea si executia centralelor termice mici Domeniu de aplicare Prezentul ghid se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea centralelor termice mici cu puterea maximă de 0,3 MW care alimentează cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum, consumatori grupaţi într-o singură clădire. Amplasarea centralelor termice Centrala termică se amplasează: a) în exteriorul clădirii într-o construcţie proprie, sau într-o încăpere dintr-o clădire alăturată; b) în interiorul clădirii. Centralele termice pot fi amplasate la orice nivel al clădirii (subsol, parter, etaj curent, ultimul nivel sau pe terasă), cu excepţia centralelor termice funcţionând cu GPL care nu se pot amplasa la subsol.


54



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Se interzice amplasarea centralelor termice: o sub încăperile din categoria A sau B de pericol de incendiu sau alipite de acestea; o sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale acestora; o sub încăperile şi dormitoarele pentru copii de vârstă preşcolară – când se utilizează drept combustibil gazele naturale; o sub saloanele de bolnavi sau sălile de operaţii din clădirile spitaliceşti; o în zonele clădirilor cu înălţime peste 28 m înălţime, cu excepţia centralelor termice de apartament; o în spaţii cu risc mare şi foarte mare de incendiu. Centralele termice se montează în încăperi la care se asigură ventilarea acestora. Coşurile de fum şi instalaţiile de evacuare a gazelor de ardere se proiectează, execută şi exploatează astfel încât să respecte cerinţele din normativele P 118, I 13, I 13/1 şi I 6 precum şi STAS 3417. Proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu combustibil a arzătoarelor trebuie făcută corespunzător normativelor Ordinului 5/2009 ANRE1; I 33; I 13. Scheme funcţionale Stabilirea schemei funcţionale şi de automatizare a centralei termice se face ţinând seama de: o natura consumatorilor (încălzire; încălzire, ventilare şi apă caldă de consum, etc.); o parametrii de temperatură ceruţi de consumatori (încălzire cu corpuri statice, încălzire prinradiaţie, încălzire cu aer cald, preparare apă caldă de consum); o puterea termică a centralei; o numărul de cazane; o timpul combustibilului; o caracteristicile tehnice ale echipamentului. Se recomandă utilizarea unor scheme funcţionale cât mai simple, care să satisfacă strict necesităţile de asigurare şi adaptare la cerinţele consumatorilor. Schemele utilizate să fie prevăzute cu un grad de automatizare prin care să rezulte siguranţă în exploatare şi p întreţinere facilă. Schemele funcţionale trebuie să fie concepute cu trasee cât mai scurte şi mai simple între aparatele şi utilajele centralei termice şi să cuprindă toate elementele de protecţie necesare funcţionării în siguranţă a instalaţiei. Reglarea debitului de căldură furnizat de centrala termică se realizează prin variaţia: o temperaturii agentului termic (reglare calitativă); o debitul agentului termic (reglare cantitativă). Realizarea reglării sarcinii termice a consumatorului se face prin următoarele mijloace: o acţionarea asupra debitului de căldură furnizat de cazan prin acţionarea asupra arzătorului,variind temperatura agentului termic produs de cazan; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

55



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

o reglarea temperaturii agentului termic livrat prin intermediul unor robinete cu 3 sau 4 căi care realizează amestecul dintre agenţii termici ducere de la cazane şi cei de întoarcere de la consumatori; o prin pornirea-oprirea în cascadă a cazanelor, completate cu una din variantele menţionate mai sus. Schemele funcţionale şi de automatizare trebuie să cuprindă întregul echipament pentru asigurarea instalaţiilor şi o exploatare eficientă. Schemele prezentate în ghid nu sunt limitative; în funcţie de condiţiile concrete de aplicare pot rezulta combinaţii între variantele prezentate sau alte scheme. Tipuri reprezentative de scheme funcţionale Schema nr. 1 (fig. 1) Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum cu 1 circuit direct de încălzire Soluţia este recomandată pentru consumatori care necesită aceiaşi parametri pentru agentul termic de încălzire. Prepararea apei calde de consum se face cu prioritate faţă de încălzire. Soluţia nu este recomandată pentru sistemul de încălzire prin pardoseală. Reglarea sarcinii termice se face global pentru toţi consumatorii de încălzire corespunzător temperaturii exterioare citită de o sondă exterioară şi a graficului de reglare din memoria regulatorului electronic al centralei termice. În cazul în care centrala termică asigură încălzirea unei singure unităţi locative, reglarea se poate face cu un termostat de interior. Temperatura agentului termic – ducere este măsurată de sonda de temperatură Sc. Regulatorul electronic acţionează asupra arzătorului corespunzător necesarului de căldură al consumatorului. Prepararea apei calde de consum se face cu un boiler, alimentat cu agent termic de la cazan. Pornirea-oprirea pompei de circulaţie PS, se face în funcţie de temperatura apei calde din boiler măsurată cu sonda SB.


56



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Schema nr. 2 (fig. 2) Centrală termică cu 1 cazan pentru încălzire cu un circuit cu reglare prin amestec Soluţia este recomandată pentru consumatori de puteri mici sau medii cu ramuri de încălzire cu cerinţe de temperatură ale agentului termic diferite (încălzire cu corpuri statice şi încălzire prin pardoseală). Reglarea sarcinii termice pentru consumatori de încălzire cu corpuri statice se face corespunzător temperaturii exterioare (măsurată prin sonda SE) şi a graficului de reglaj din memoria regulatorului electronic, prin măsurarea temperaturii agentului termic ducere. Pentru consumatorii care necesită temperaturi mai scăzute ale agentului termic (încălzire prin pardoseală) reglarea se face prin amestec prin intermediul unui robinet cu 3 căi, Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

57



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

motorizat, corespunzător temperaturii interioare indicate de o sondă de temperatură SI, cu limitarea temperaturii maxime. Prepararea apei calde se face identic ca şi la schema nr. 1. Prevederea pompei se recirculare PR este opţională în funcţie de distanţa de amplasare a consumatorilor de apă caldă faţă de centrala termică. Circulaţia agentului termic este asigurată cu pompe de circulaţie prevăzute pentru fiecare ramură.


58



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Centrale termice cu cazane de perete Cazanele de perete (microcentralele) sunt echipate cu toate elementele de siguranţã, protecţie şi automatizare, inclusiv pompele de circulaţie si vasul de expansiune. Cazanele funcţioneazã cu arzãtoare automatizate alimentate cu gaze naturale sau gaze lichefiate (GPL). Cazanele sunt specializate şi preparã: numai agent termic de încãlzire, numai apã caldã de consum, sau atât agent termic de încãlzire cât şi apã caldã de consum. Soluţiile de racordare şi alimentare cu energie termicã a consumatorilor dintr-o clãdire de la cazanele de perete trebuie sã ţinã seama de: o natura consumatorilor; o tipul agentului termic necesar; o parametrii agentului termic necesar; o posibilitãţile de amplasare a cazanului de perete. Corespunzãtor tipului de cazan (centralã termicã) utilizat – cu condensaţie sau fãrã condensaţie – instalaţia va fi completatã, dupã caz, cu un neutralizator pentru condensatul rezultat şi o instalaţie de evacuare a acestuia. Unele cazane fiind prevãzute cu instalaţia de neutralizare proprie, nu necesitã decât prevederea instalaţiei de evacuare a condensatului. Cazanele de perete necesitã urmãtoarele spaţii: a) Montarea aparentã o minimum 300 mm deasupra cazanului; o minimum 500 mm de la pardosealã pânã la partea inferioarã a cazanului; se recomandã ca înãlţimea de montare sã fie 1,50 m de la pardosealã pânã la partea inferioarã a cazanului ţinând seama de necesitãţile de exploatare; o minimum 500 mm în faţa cazanului; o minimum 300 mm faţã de pereţii laterali. Distanţa faţã de alte elemente ale centralei termice (boilere) montate pe acelaşi perete nu este normatã, acestea putând fi montate alipite, dacã sistemul constructiv al acestora permite. b) Montare în nişe Cazanele pot fi montate în nişe deschise sau închise. În cazul amplasãrii în nişe închise, se prevãd deschideri pentru ventilare şi asigurarea aerului necesar arderii. Se prevãd urmãtoarele distanţe minime: o 100 mm între pãrţile laterale ale cazanului şi pereţii nişei; o 300 mm între partea superioarã a cazanului şi acoperişul nişei; o 100 mm între partea frontalã a cazanului şi elementul de închidere al nişei. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

59



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Amplasarea centralelor termice modulate Elementele componente ale centralelor termice alcãtuite din module specializate (modul cazan, modul preparare apã caldã de consum, modul de reglare, modul de siguranţã etc.) se monteazã astfel încât sã rezulte legãturi hidraulice cât mai scurte, ţinând seama şi de indicaţiile producãtorului de echipamente. Dacã spaţiul permite, se recomandã ca modulele sã fie montate în lungul unui perete pentru a avea acces facil la toate modulele. Distanţa între module sau între acestea şi perete nu este normatã, dar se ţine seama de indicaţiile producãtorului. În faţa modulelor se recomandã prevederea unui spaţiu de minimum 800 mm şi de 300 mm faţã de pereţii laterali. Pentru panourile frontale care se deschid prin rabatare, se recomandã ca spaţiul prevãzut în faţa acestora sã fie cu 300 mm mai mare decât lãţimea panoului cel mai mare, dar nu mai mic de 800 mm. Distanţele dintre modulele montate “spate în spate” nu sunt normate, ele putându-se monta lipite. Spaţiile frontale se asigurã ţinând seama de posibilitatea de circulaţie în jurul modulelor prin prevederea unui spaţiu de minimum 800 mm mãcar pe trei din cele patru pãrţi. Amplasarea cazanelor pe pardosealã La amplasarea cazanelor pe pardosealã se ţine seama de urmãtorii factorii: o tipul cazanului; o numãrul cazanelor; o tipul combustibilului utilizat; o tipul arzãtorului; o asigurarea posibilitãţilor de curãţire şi demontare; o asigurarea stabilitãţii; o mãsuri de atenuare a vibraţiilor şi zgomotelor; o evacuarea corectã a gazelor de ardere. Pentru o corectã amplasare a cazanelor vor fi respectate indicaţiile producãtorului. Pentru cazanele din oţel se recomandã urmãtoarele distanţe de montare: o de la pãrţile laterale pânã la perete sau alte elemente de construcţie – minimum 500 mm; o în spatele cazanului – minimum 500 mm; o în faţa arzãtorului cazanului: o minimum 1000 mm – pentru cazane funcţionând cu combustibil lichid sau gazos o minimum 1500 mm – pentru cazane funcţionând cu combustibil solid. Distanţa între partea superioarã a cazanului şi planşeu incombustibil rezistent la foc nu se normeazã. La stabilirea acesteia se ţine seama de modul de racordare al cazanului la instalaţie, de amplasarea şi funcţionarea elementelor de siguranţã, de înãlţimea necesarã accesului personalului etc. Se recomandã ca aceastã distanţã sã fie de minimum 800 mm. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

60



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Amplasarea altor elemente componente ale centralei termice Amplasarea vaselor de expansiune, a pompelor de circulaţie, buteliilor de egalizarea presiunilor, se face astfel încât sã fie permis accesul la acestea în vederea executãrii operaţiilor de exploatare şi întreţinere. Rezervorul de combustibil pentru consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, pe direcţia de evacuare a gazelor de ardere sau a clapetelor de explozie. Rezervorul de zi nu se monteazã pe direcţia arzãtorului ci lateral la o distanţã de minimum 2,50 m de arzãtor. Când aceastã distanţã nu poate fi asiguratã, alimentarea cu combustibil se face direct din rezervorul depozitului necarburant sau din rezervorul de zi montat în altã încãpere. Amenajãri constructive Accesul în centrala termicã se face astfel încât sã conducã direct în spaţiul de Centralele termice prevãzute cu cazane cu introducerea aerului şi evacuarea forţatã a gazelor de ardere (tip “ventuzã”) nu necesitã guri de introducere a aerului separate. La cazanele de tip mural montate în nişe, se asigurã suprafeţe libere în peretele frontal al nişei cu o suprafaţã totalã minimã de 600 cm2. Aceste suprafeţe sunt astfel amplasate (la partea inferioarã şi superioarã a cazanului) astfel sã se asigure o ventilare eficientã. Pentru situaţiile în care nu poate fi asiguratã ventilarea naturalã a centralei termice se prevede ventilarea mecanicã a acesteia. Pentru centralele termice funcţionând cu combustibil gazos vor fi respectate prescripţiile din Ordinul nr. 5 din 2009 ANRE, privind asigurarea aerului necesar arderii. Evacuarea gazelor de ardere Evacuarea gazelor de ardere şi dispersia lor în atmosferã se face astfel încât sã rezulte o concentraţie a noxelor sub limitele admise. Evacuarea gazelor de ardere se face de regulã prin tiraj natural, cu excepţia situaţiilor în care cazanele sunt prevãzute din construcţie cu tiraj forţat sau cu coşuri de fum tip “ventuzã” (numai pentru aparatele omologate, certificate sau agrementate cu astfel de sistem). La cazanele cu evacuare mecanicã se prevede oprirea automatã a arzãtorului în cazul opririi exhaustorului. Coşurile de fum se realizeazã conform prevederilor STAS 6793, STAS 6724, STAS 3417, normativul P 118 şi a altor prescripţii în vigoare. Se admite racordarea mai multor cazane la un coş de fum cu tiraj natural, cu condiţia ca lafuncţionare parţialã şi în condiţiile cele mai defavorabile, viteza gazelor de ardere sã se încadreze în limitele recomandate de STAS 3417. Secţiunea coşului de fum (în cazul racordãrii unui singur cazan la acesta) nu va fi mai micã decât secţiunea racordului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan. Coşurile sunt prevãzute cu guri de vizitare etanşe şi cu ştuţuri de evacuare a condensatului Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

61



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

amplasate la partea inferioarã. Se recomandã ca lungimea canalelor de fum sã fie minimã şi sã nu depãşeascã 1/3 din lungimea coşului. Canalele de fum au panta ascendentã de minimum 10% spre coş. Pe racordurile dintre cazane şi canalele de fum se prevãd dispozitive de reglare a tirajului, piese de compensare a dilatãrilor şi guri de vizitare etanşe. Coşurile cazanelor cu combustibil lichid şi gazos se prevãd cu clapete de explozie. Se recomandã ca racordarea mai multor cazane la coş sã se facã prin canale de fum cu secţiune variabilã numãrul schimbãrilor de direcţie va fi redus la minimum. Înãlţimea coşului de fum cu tiraj natural se calculeazã conform STAS 3417, ţinând seama de tipul cazanelor racordate la coş, tipul arzãtoarelor (atmosferic, presurizat) şi de condiţiile cele mai defavorabile de funcţionare (sezonul cald). Pentru coşurile înalte la care se produce o rãcire a gazelor se prevede o secţiune variabilã a coşului, aceasta scãzând de la bazã cãtre partea superioarã, condiţie necesarã pentru a pãstra o vitezã cât mai constantã a gazelor. Coşurile de fum se prevãd cu termoizolaţie pentru realizarea tirajului şi evitarea scãderii temperaturii gazelor de ardere sub temperatura punctului de rouã. Coşul de fum situat la mai puţin de 1,5 m în plan orizontal, de coama acoperişului, trebuie sã depãşeascã coama cu minimum 0,5 m pentru învelitori incombustibile şi 1 m pentru învelitorile combustibile. Coşul de fum amplasat la distanţe mai mari de 1,5 m faţã de coama acoperişului va avea înãlţimea de cel puţin 1 m faţã de învelitoare. Coşurile de fum se protejeazã contra trãsnetului conform prevederilor din normativul I 20. Înãlţimea coşului faţã de terasa acoperişului trebuie sã fie de minimum 1 m. Coşurile de fum trebuie sã depãşeascã cu minimum 0,50 m înãlţimea elementelor de supraînãlţare a terasei (atice, ziduri antifoc etc.) când sunt situate la mai puţin de 3 m de marginea terasei şi cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei. Când evacuarea gazelor de ardere nu poate fi efectuatã direct în exterior de la cazanele de perete, acestea pot fi racordate la o instalaţie de evacuare mecanicã. Racordarea poate fi fãcutã prin tubulaturã comunã de pe aceeaşi verticalã (fig. 8) sau prin tubulaturã individualã legatã direct la exhaustor (fig. 9).


62



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Racordarea prin tubulaturã comunã necesitã prevederea unui dispozitiv de securitate colectiv care detecteazã funcţionarea normalã a dispozitivului de extracţie a gazelor de ardere şi opreşte funcţionarea cazanelor, în caz de defecţiuni. Coşul de evacuare a gazelor de ardere tip “ventuzã” de la cazanele tip mural etanş, cu pantã de maximum 2‰ spre exterior (fig. 10). Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

63



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Orificiile de evacuare ale coşurilor tip “ventuzã” se monteazã la distanţe minime faţã de elementele constructive ale clãdirii, astfel încât sã nu se producã o poluare a spaţiilor interioare. Înãlţimea minimã de amplasare a coşului “ventuzã” faţã de zona pietonalã este de 1,80 m. Alimentarea cu combustibil Proiectarea instalaţiilor de alimentare cu combustibil se face ţinând seama de normativul I 13, Ordinul nr. 5-2009 ANRE, P 118. La centralele termice funcţionând cu combustibil solid se admite depozitarea în sala cazanelor a maximum 2 m3 combustibil într-un buncãr metalic. Depozitarea cenuşii rezultate în urma arderii combustibilului solid se face în exteriorul clãdirii într-un spaţiu închis, cu pereţi incombustibili şi rezistenţi la foc. Se asigurã cãile de acces ale autovehiculelor la rezervoare, buncãre de combustibil solid şi depozite de cenuşã. Se iau mãsuri de ancorare a rezervoarelor îngropate, acolo unde nivelul maxim al apei freatice este mai ridicat decât partea inferioarã a rezervorului. Este interzisã montarea conductelor pentru alimentarea cu combustibil în încãperi, canale şi ghene în care se pot produce explozii sau incendii datoritã acestuia, sau pe cãile de evacuare, casa scãrilor sau staţiile pompelor de incendiu, respectând şi precizãrile din normativul P 118. Instalaţia de alimentare cu combustibil lichid se realizeazã ţinând seama de recomandãrile producãtorului privind distanţele maxime pe verticalã (H) şi orizontalã (L) între arzãtor şi rezervor). Depãşirea distanţelor duce la neasigurarea debitului de combustibil necesar, uzura pompei şi apariţia de zgomote în instalaţie. Se recomandã ca ori de câte ori este posibil arzãtoarele sã fie alimentate prin conducte individuale de combustibil lichid. Pot fi racordate pânã la 3 cazane la o singurã conductã de alimentare. Dacã arzãtorul nu are filtru propriu, acesta se prevede pe conducta de ducere. Totodatã se prevãd robinete de sectorizare şi robinete de prelevare probe pe aceastã conductã. Arzãtorul se racordeazã la conducta de combustibil prin racorduri elastice. Indicativ: I 13 – 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală Domeniul de aplicare al normativului este cel privind: o instalaţii din clădiri noi ; o instalaţii din clădiri existente, la care se introduc, se modernizează sau se transformă instalaţiile după criterii funcţionale, de siguranţă, ecologice, economic - energetice şi - eventual – altele specifice. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

64



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Amplasarea centralelor termice Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 5-2009, ANRE. Amplasarea centralelor termice folosind gazul petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) - I 31. La amplasarea centralelor termice se va ţine seama, obligatoriu, de prescripţiile tehnice ISCIR şi de reglementările de siguranţă la foc. Centralele termice se grupează, ori de câte ori este posibil, cu alte gospodării, ca: staţii de hidrofor, staţii de pompare, posturi trafo, centrale de aer comprimat. Centralele termice înglobate în clădiri, în mod oblgiatoriu, nu se amplasează : o în şi sub încăperi din categoria A sau B de pericol de incendiu, nici alipite acestora ; o în şi sub săli aglomerate şi căi de evacuare ale sălilor aglomerate, sub scene şi sub încăperi cu aglomerări de persoane; o în încăperile de zi şi dormitoarele colectivităţilor pentru copii de vârstă preşcolară, precum şi sub acestea în cazul în care se utilizează gazele naturale sau gazele petroliere lichefiate (GPL) drept combustibil ; o în şi sub săli de clase, laboratoare sau săli de gimnastică din clădiri pentru învăţământul elementar şi mediu ; o în clădiri de spitale sau cu caracter spitalicesc, sub saloane de bolnavi sau sub săli de operaţii ; o la subsolul clădirilor, în cazul în care se foloseşte drept combustibil gazul petrolier lichefiat(GPL) ; o în interiorul clădirilor înalte (peste 28 m), exceptând porţiunile care nu ating această înălţime; se exceptează de la această prevedere centralele termice de apartament ; o în spaţii cu risc mare de incendiu din clădiri civile, definite conform Normativului P 118. În clădiri civile se recomandă să nu se amplaseze centrale termice, direct, sub sau alături de încăperi de locuit sau încăperi în care se desfăşoară o activitate sensibilă la zgomot, trepidaţii sau exces de temperatură. Montarea cazanelor din instalaţiile de încălzire de apartament se face în încăperi bine aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit sau cămări şi care nu prezinte pericol de incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât să se asigure acces uşor la cazan, să nu se stânjenească alte activităţi şi să se respecte cerinţele din cartea tehnică a cazanului.


65



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Echiparea cu cazane Se recomandă echiparea centralelor termice cu cazane având randament ridicat şi emisii de noxe reduse. Se are în vedere un randament înalt al instalaţiilor de ardere, recuperarea căldurii din gazele de ardere - obţinute convectiv şi prin condensarea vaporilor - şi completa automatizare. Cazanele vor avea randamente globale, la puterea nominală, de minimum :  90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale GPL) ;  89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid uşor, motorină etc.);  80 % pentru combustibil solid (cărbune) . Scăderea randamentului la funcţionarea în sarcină redusă nu poate fi mai mare de 3 %. Noxele rezultate în urma arderii combustibilului la cazane se limitează, în funcţie de tipul combustibilului, la următoarele valori maxime de emisie a poluanţilor: · pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL) : o monoxid de carbon (CO): 100 mg/m3 N ; o oxizi de sulf (SOx): 35 mg/m3 N ; o oxizi de azot (NOx): 350 mg/m3 N ; · pentru combustibil lichid (combustibil lichid uşor, motorină etc.) : o pulberi: 50 mg/m3 N ; o monoxid de carbon (CO): 170 mg/m3 N ; o oxizi de sulf (SOx): 1700 mg/m3N ; o oxizi de azot (NOx): 450 mg/m3N ; · pentru combustibil solid (cărbune, lemn) : o pulberi: 100 mg/m3N ; o monoxid de carbon (CO): 250 mg/m3N ; o oxizi de sulf (SOx): 2000 mg/m3N ; o oxizi de azot (Nox): 500 mg/m3N ; La alegerea numărului de cazane se ţine seama de cronograma consumului de căldură, de raportul consumurilor în funcţie de perioada de consum (iarnă-vară) sau de natura lor (încălzire, preparare apă caldă de consum), de posibilităţile de amplasare a echipamentelor în centrala termică, precum şi de implicaţiile provocate de avarierea unui cazan. Se urmăreşte obţinerea unor indici optimi ai consumului de combustibil prin exploatarea intensivă a utilajelor şi evitarea funcţionării la sarcinii reduse. Ca orientare, numărul de cazane funcţie de sarcină termică nominală poate fi : o un cazan la centrale cu capacitate sub 0,1 MW ; o două cazane la centrale cu capacităţi între 0,1 MW şi 2 MW ; o minim trei cazane la centrale cu capacităţi peste 2 MW . Cazanele instalate în centrala termică, care prepară un singur fel de agent termic sunt, de regulă, de acelaşi tip şi mărime. In funcţie de perioada şi natura consumurilor de căldură se pot folosi cazane de mărimi diferite, de exemplu, pentru prepararea apei calde de consum în perioada de vară. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

66



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

La stabilirea schemei funcţionale a centralei termice se va ţine seama de: o tipul şi numărul consumatorilor (încălzire, apă caldă de consum, ventilare etc.) ; o parametrii de temperatură ceruţi de consumatori ; o puterea termică a centralei şi numărul de cazane ales ; o caracteristicile tehnice ale echipamentelor ; o cerinţe de exploatare . Se urmăreşte adoptarea unor scheme care să asigure deplina siguranţă şi funcţionalitate a centralei termice şi care să permită acordarea regimului de funcţionare al centralei cu sarcina termică a consumatorilor (funcţionarea cazanelor “în cascadă”, autonomia circuitelor hidraulice al cazanelor şi al consumatorilor prin utilizarea “pompelor de sarcină cazan”, “buteliei de egalizare a presiunilor” şi “pompelor de reţea”, utlizarea robinetelor de amestec, cu 3 căi, pentru reglarea temperaturii agenţilo termici furnizaţi etc.). În vederea protejării cazanelor faţă de şocuri termice şi creării în cazane a regimului necesar la începutul perioadei de funcţionare, se pot prevedea pompe de recirculaţie a apei la fiecare cazan de apă caldă. In cazul în care cazanele sunt prevăzute de producător cu pompe proprii se va ţine seama de aceasta în schema termică a centralei. În centralele termice care folosesc combustibil gazos în perioadele cu sarcini termice medii şi combustibil lichid la vârful de consum, se recomandă folosirea arzătoarelor mixte gazepăcură (combustibil lichid uşor), în vederea creării posibilităţii de a trece uşor de la un combustibil la celălalt. Pentru centralele termice cu cărbune se recomandă ca, la alegerea tipului de cazan folosit, să se aibă în vedere următoarele : o combustibil aprovizionat trebuie să poată fi ars direct fără să mai fie necesară o preparare locală ; o alimentarea cazanelor cu combustibil şi îndepărtarea cenuşii să se facă mecanizat. În cazul utilizării drept combustibili a unor resurse locale (lemne, rumeguş, deşeuri agricole etc.) este necesar ca instalaţia de ardere a cazanelor să fie adaptată corespunzător iar alimentarea cu combustibil şi evacuarea cenuşii să se facă, pe cât posibil mecanizat. La centralele termice de apartament funcţionând pe combustibil gazos sau lichid se recomandă utilizarea cazanelor cu cameră de ardere închisă şi control automat al arderii. Instalaţii pentru alimentare cu combustibil Alegerea tipului de combustibil pentru centrala termică se face în funcţie de: disponibilitatea combustibilului, posibilităţile de procurare şi stocare, condiţiile de mediu, gradul de asigurare a consumatorului, modul de exploatare al centralei termice etc. În cazul consumatorilor care impun o mare siguranţă în funcţionare şi la care există posibilitatea întreruperii sau diminuării alimentării cu combustibil (cum ar fi, de exemplu, gazele naturale) se poate prevederea folosirea a doi combustibili (gaze naturale şi Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

67



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

combustibil lichid, combustibil lichid şi GPL), adoptându-se soluţiile tehnice adecvate (arzătoare mixte, specializarea cazanelor pe tip de combustibil etc.). La proiectarea instalaţiilor de combustibil gazos din centrale termice se va ţine seama de “Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” I6 şi de “Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) I31. În cazul utilizării gazului petrolier lichefiat (GPL) drept combustibil pentru cazane, acestea vor fi alimentate numai de la depozite exterioare. Depozitele de GPL care deservesc centralele termice vor fi realizate (soluţii constructive, capacităţi, distanţe de amplasare) în conformitate cu prevederile Normativului I31. Este interzisă alimentarea arzătoarelor cazanelor de la butelii individuale mobile de GPL, indiferent de amplasarea acestora (în exteriorul sau interiorul clădirii). În clădirile civile şi industriale se admite depozitarea a maximum 10 mc lichide combustibile necesare folosirii în centrala termică din clădire (combustibil lichid uşor, motorină, păcură). Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul clădirii prin pereţi şi planşee. Se prevăd praguri pentru evitarea împrăştierii lichidelor revărsate în caz de avarie, asigurarea golirii rapide şi instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiului. La aceste încăperi nu se prevăd dispozitive pentru evacuarea fumului în caz de incendiu şi nici panouri de deburare (explozie). În interiorul sălilor de cazane independente, alipite clădirilor sau înglobate în acestea, se admite amplasarea unui rezervor de combustibil lichid de consum zilnic, cu capacitate de maximum 2 mc. Rezervorul de consum zilnic nu se va monta deasupra cazanelor, ci lateral, la o distanţă de cel puţin 2,50 m de injectoare şi nu pe direcţia eventualelor rateuri de gaze sau pe direcţia de evacuare a gazelor de ardere, la deschiderea clapetelor de explozie. Depozitarea în exterior a combustibilului lichid se face atunci când aceasta este posibilă şi când soluţia se dovedeşte mai economică. Depozitele pot fi supraterane semiîngropate sau îngropate. Depozitele îngropate, având o capacitate de cel mult 30 mc se pot amplasa fără restricţii de distanţă faţă de construcţie. Depozitele având o capacitate de peste 30 mc şi cel mult 200 mc se amplasează la o distanţă de minimum 15 m de orice construcţie. Distanţa se reduce cu 25 % pentru depozite semiîngropate şi cu 50 % pentru cele îngropate. In scopul protecţiei mediului, rezervoarele metalice de combustibil lichid pentru depozite semiîngropate şi îngropate se vor prevedea, fie cu pereţi dubli, cu instalaţie automată de detecţie a prezenţei combustibilului în spaţiul dintre pereţi şi montare direct în sol, fie cu pereţi simpli şi montare în cuvă de beton. Pentru un grup de rezervoare se prevede o cameră de comandă, în care se montează armăturile de închidere pe conductele instalaţiei de combustibil şi instalaţiile corespunzătoare de semnalizare, iar camera va avea o gură de acces. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

68



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Cuvele rezervoarelor pentru combustibilii de ardere nu se prevăd cu panouri de deburare şi dispozitive de evacuare a fumului, accesul asigurându-se printr-o trapă. Rezervoarele de combustibil lichid, indiferent de capacitatea lor, se prevăd cu: conducte de alimentare (dacă alimentarea se face pe sus, aceasta se prelungeşte până la 50 cm de la fundul rezervorului), conducte de plecare, conducte de recirculare (dacă plecarea se face prin pompare), conducte de preaplin cu indicatoare de nivel care nu vor fi din sticlă şi cu conducte de aerisire comunicând direct cu exteriorul şi având la capătul exterior opritoare de flăcări. În clădirile centralelor termice se admite amplasarea depozitelor de combustibil solid cu o capacitate de 20 mc. Depozitarea se face, obligatoriu, în încăperi separate de restul construcţiei prin pereţi şi planşee realizate conform art.10.26 din prezentul normativ. În sălile de cazane funcţionând cu combustibil solid, cu alimentare manuală a focarelor, se admite depozitarea a maximum 2 mc combustibil. Buncărele cu o capacitate de cel mult 2 mc, pentru fiecare unitate de cazan, pot fi amplasate în interiorul sălii cazanelor. Buncărele cu o capacitate mai mare de 2 mc, pentru alimentarea cazanelor, vor fi amplasate într-un spaţiu separat de sala cazanelor, conform prevederilor art.10.27 din prezentul normativ şi vor avea o capacitate corespunzătoare consumului pentru un schimb, pentru fiecare unitate de cazan. Depozitarea cenuşii şi zgurii se va face în spaţii exterioare, adăpostite de vânt (eventual cu parapet incombustibil). La depozitele de zgură şi cenuşă cu capacitatea peste 50 mc se vor prevedea instalaţii fixe de stingere cu apă. Alimentarea cu aer de combustie Pentru admisia aerului de combustie se prevăd prize sau ferestre cu ochiuri mobile în pereţii exteriori ai centralei, de regulă în peretele din spatele cazanelor sau în zonele adiacente acestuia din pereţii laterali. Dacă aceste soluţii nu pot fi adoptate, prizele se amenajează în peretele frontal sau în zonele adiacente acestuia din pereţii laterali; în aceste cazuri, aerul de combustie este condus prin canale de aer până în zona din spatele cazanelor. În toate situaţiile, aerul se introduce cât mai aproape de tavanul sălii cazanelor pentru a se utilize excedentul de căldură din zona superioară şi pentru a se asigura ventilarea întregului spaţiu. Secţiunea liberă a prizelor de aer pentru combustie se detemină prin calcul, în funcţie de capacitatea centralei, de felul combustibilului utilizat şi de soluţia de introducere a aerului în focare. În caz că nu est posibilă asigurarea aerului de combustie prin ventilare naturală (grile de admisie sau prize cu canale), se prevăd, în acest scop, ventilatoare. Nu se prevăd, pentru acestea, unităţi de rezervă. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

69



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Centrala termică se prevede cu guri de evacuare a aerului viciat a căror suprafaţă liberă este cel puţin egală cu secţiunea totală a coşurilor de fum. Evacuarea gazelor de ardere Evacuarea gazelor de ardere se face în atmosferă, cu condiţia obligatorie de a se lua măsurile necesare pentru ca noxele conţinute de gazele de ardere, după pătrunderea în atmosferă şi dispersia lor, să se încadreze în limitele admise pentru concentraţiile din aer şi de la sol. Incadrarea în limitele admise se referă atât la noxele evacuate de centrala termică cât şi, separat, la ansamblul format de această centrală şi alte surse de noxe existente sau previzibile în zonă. La centralele termice funcţionând cu combustibil solid se va analiza necesitatea prevederii de dispozitive de reţinere a cenuşii, pentru a nu se depăşi concentraţia admisibilă de noxe în atmosferă. Înălţimea coşului de fum - prin care se evacuează gazele de ardere în atmosferă - se determină printr-un calcul specific gazodinamic şi de dispersie a gazelor de ardere. În calcul se au în vedere şi : o necesităţile funcţionale ale cazanelor ; o conţinutul de noxe al gazelor de ardere ; o parametrii meteorologici locali (direcţia şi viteza vânturilor dominante, stratificarea termică verticală etc.) ; o situaţia clădirilor din zonă (poziţionarea faţă de coş şi vânturile dominante; regimul de înălţime) ; o caracteristicile altor surse de noxe din zonă. Evacuarea gazelor de ardere se face, când este posibil, prin tiraj natural, ţinând seama şi de tipul de cazan folosit. Tirajul forţat se prevede în cazurile în care : o tipul cazanului impune aceasta ; o căldura gazelor de ardere a fost parţial recuperată ; o condiţiile particulare impun coşului o înălţime mai mică decât cea necesară pentru funcţionarea cu tiraj natural (de ex.: vecinătatea unui aeroport, obligativitatea înglobării coşului de fum într-o clădire cu înălţime insuficientă, amplasarea într-un ansamblu arhitectonic ce nu permite coşuri înalte etc.) ; o înălţimea coşului de fum cu tiraj natural nu este suficientă pentru asigurarea dispersiei noxelor în atmosferă, necesară încadrării în limitele admise ale concentraţiei de noxe în atmosferă. Coşul de fum va depăşi coama acoperişului cu minimum 0,50 m, iar în cazul învelitorilor combustibile cu minimum 1 m, luându-se şi măsurile de protecţie faţă de elementele combustibile ale acoperişului. La terase, coşul de fum va depăşi cu minimum 0,50 m elementele de supraînălţare ale terasei (atic, zid antifoc), dacă distanţa faţă de elemente este sub 3 m şi cu minimum 1 m, dacă distanţa faţă de acestea este de peste 3 m. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

70



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

In ansamblurile de locuinţe, coşurile de fum ale centralelor termice funcţionând cu combustibil lichid sau gazos se alipesc sau se înglobează în cele mai înalte clădiri din ansamblu. În cazul în care viteza gazelor de ardere nu se încadrează în limitele recomandate şi dacă secţiunea liberă a coşului depăşeşte 2 mp, iar pierderile de sarcină prin canal şi coş nu se pot acoperi prin tiraj natural, după caz, se pot prevedea coşuri separate sau se compartimentează coşul. Compartimentarea se face pe toată înălţimea coşului, prevăzându-se canale de fum orizontale separate, pentru fiecare compartiment al coşului. Pe racordurile dintre cazane şi canalul de fum se prevăd dispozitive pentru reglarea tirajului cazanelor în funcţiune, pentru închiderea traseului gazelor de ardere - la cazanele care nu funcţionează - şi pentru compensarea dilatărilor. Pentru măsurarea temperaturii, prelevarea probelor pentru analiza gazelor de ardere, precum şi pentru măsurarea tirajului, se prevăd ştuţuri din ţeavă Dn 32 pe racord de fum al fiecărui cazan, precum şi la baza fiecărei secţiuni a coşului de fum care asigură tirajul unui grup de cazane. Lungimea canalului de fum va fi minimă şi nu va depăşi 1/3 din înălţimea coşului de fum. În cazul folosirii unui singur coş pentru mai multe cazane cu tiraj forţat, fiecare ventilator de gaze de ardere se prevede cu canal independent de fum, până la coşul de fum. Racordarea canalelor la coşul de fum se face astfel încât să se evite influenţa negativă în funcţionarea cazanelor. Canalele de fum realizate din diferite materiale (tuburi metalice, materiale ceramice, zidărie) se protejează la interior, în funcţie de temperatura şi de caracterul agresiv al gazelor de ardere. Coşurile de fum din zidărie, înglobate în clădire se şamotează, la partea inferioară, pe cca.10 m din înălţimea lor. Pe restul înălţimii, aceste coşuri se căptuşesc cu cărămidă obişnuită, astfel încât secţiunea interioară a coşurilor să rămână constantă, dar fără să se împiedice dilatarea liberă a căptuşelii de şamotă. Coşurile de fum din zidărie, înglobate în clădiri, se amplasează astfel încât nici una din laturile lor să nu fie inclusă în vreun perete exterior al clădirii. Dacă această soluţie nu este posibilă, se iau măsuri constructive pentru evitarea apariţiei condensului. Coşurile de fum metalice, din ţeavă de oţel, se protejează anticoziv la interior şi se termoizolează la exterior. Probleme specifice ale evacuării gazelor de ardere de la cazanele centralelor termice de apartament vor fi rezolvate conform ghidului GP 051 “Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici”, normativului I6 “Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” şi normativului I 31 “Normativ pentru proeictarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL)”. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

71



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Organizarea spaţiilor din centrală termică Dimensiunile centralelor termice se stabilesc ţinând seama de tipul, numărul şi gabaritul utilajelor, de spaţiile necesare pentru montarea, exploatarea şi întreţinerea lor. Se va ţine seama de posibilitatea de extindere în viitor a centralei termice. Organizarea spaţiilor şi amplasarea utilajelor se face astfel încât distanţele străbătute de personalul de exploatare să fie minime, iar supravegherea utilajelor şi operaţiunile de exploatare şi întreţinere să se facă uşor. Se asigură, după caz, spaţiul necesar pentru revizii, reparaţii, control etc. Spaţiile libere indicate vor avea înălţimea utilajelor respective, dar nu mai puţin de 1,80 m. În faţa cazanelor se lasă un spaţiu liber (culoar), a cărui lăţime va fi stabilită în funcţie de necesităţile de exploatare, întreţinere şi curăţire, ţinând seama şi de recomandările producătorului cazanului şi arzătorului (pentru combustibil lichid sau gaze). La cazanele alimentate cu combustibil solid, la stabilirea acestui spaţiu se ţine seama de sistemul de alimentare al cazanelor şi de evacuarea cenuşii şi zgurii, la care se adaugă un spaţiu de siguranţă şi circulaţie de 1 m. La cazanele alimentate cu combustibil lichid sau gaze, pentru care nu se prescriu condiţii special de exploatare, întreţinere şi curăţire, spaţiul liber (art.10.3) se consideră de la elementul cel mai ieşit în afara cazanului. În funcţie de suprafaţa de încălzire a cazanului, lăţimea spaţiului liber se recomandă a fi : o până la 10 mp circa 1,00 m o între 10 şi 30 mp circa 1,50 m o între 30 şi 55 mp circa 1,75 m o între 55 şi 90 mp circa 2,00 m o peste 90 mp sau peste 1 MW circa 2,50 m În cazul amplasării cazanelor pe două fronturi, cu focarele faţă în faţă, lăţime culoarelor din faţa cazanelor se aleg cu 1 m mai mari decât cele stabilite pentru cazanele amplasate pe un singur front. Distanţa de la mantaua laterală a cazanelor până la elementele de construcţie ale sălii cazanelor sau până la limita platformei deschise, respectiv până la mantaua cazanului vecin - dacă nu sunt şi alte indicaţii ale producătorului - este de: o 0,80 m la cazanele având suprafaţa de încălzire până la 100 mp ; o 1,00 m la cazanele având suprafaţa de încălzire peste 100 mp. Dacă condiţiile de control şi întreţinere permit, cazanele se pot aseza în grupuri de câte două, fără distanţă între cazanele din acelaşi grup. Între părţile laterale cele mai ieşite ale cazanelor şi pereţii laterali ai centralei termice trebuie să rămână un spaţiu liber de cel puţin 0,50 m. Distanţa de la spatele cazanelor până la canalul de fum şi coşul de fum se stabileşte conform indicaţiilor producătorului, pentru a prmite accesul, supravegherea şi întreţinerea instalaţiilor de evacuare a gazelor de ardere. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

72



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Înălţimea minimă liberă între părţile cele mai ieşite în afară ale cazanului şi elementele cele mai apropiate ale instalaţiilor din centrala termică (conducte, vane, suporturi, aparataje ş.a.) este de 20 cm. La schimbătoarele de căldură, pentru scoaterea, întreţinerea şi repararea elementelor demontabile, se lasă un spaţiu liber pe acea parte pe care se scot elementele demontabile. Spaţiul va fi suficient de mare pentru operaţiunile de scoatere şi întreţinere, urmând ca repararea să se facă, eventual, într-un alt spaţiu special amenajat. Pe celelalte părţi ale schimbătoarelor de căldură montate până la înălţimea de 1,80 m se prevăd spaţii libere de cel puţin 0,8 m. În cazul montării schimbătoarelor de căldură la înălţimi peste 1,80 m deasupra pardoselii, distanţa minimă laterală până la alte aparate, până la preţii încăperii sau până la limita platformelor deschise este de 0,50 m. Distanţele menţionate se prevăd dacă nu există alte indicaţii ale producătorului. Pompele din centralele şi punctele termice se montează la pardoseală, pe postamente sau pe conducte. Pompele montate la pardoseală se amplasează astfel încât să ofere posibilităţi de supraveghere uşoară. Ele se montează, pe cât posibil, grupate şi aliniate. Nu se admite montarea pompelor în spatele cazanelor. Spaţiul liber din jurul pompelor montate pe postament se stabileşte în funcţie de mărimea pompelor, a diametrelor conductelor de racordare, cât şi de mărimea şi poziţia de montare a armăturilor de pe aceste conducte, dar nu mai mic de 0,5 m (socotit de la postamentul pompelor). Când tipul şi greutatea pompelor permit, se pot monta două pompe pe un postament comun. La montarea pompelor pe conducte, stabilirea spaţiului necesar se face ţinând seama de construcţia pompelor (cu ax vertical sau orizontal), de modul de îmbinare (cu flanşe sau filet) şi de faptul dacă sunt pompe simple sau gemene. În jurul rezervoarelor cu apă se prevăd spaţii de acces de minimum 0,50 m. Aceste spaţii pot fi micşorate pe două luni la 0,10 m, dacă rezervorul poate fi deplasat pentru revizii şi reparaţii. Dacă rezervorul este prevăzut pentru a fi izolat termic, el va avea asigurate pe toate laturile spaţii de acces de cel puţin 0,50 m. Rezervoarele având suprafaţa bazei peste 5 mp se montează pe suporturi, asigurând sub rezervor un spaţiu de minimum 0,20 m. Deasupra rezervoarelor care au gura de vizitare cu acces din partea superioară, se lasă un spaţiu liber cu înălţimea minimă 0,60 m. Montarea separatoarelor de impurităţi se face astfel încât să existe acces la organele demontabile pentru curăţirea sitelor şi eliminarea depunerilor. În situaţiile în care pentru curăţire şi eliminarea depunerilor se impune demontarea separatorului din instalaţie, se prevăd în amonte şi în aval tronsoane din ţeavă cu îmbinări demontabile (mosoare); Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

73



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Tronsoanele demontabile se montează între separator şi armăturile de închidere din amonte şi aval ale acestora şi se prevăd cu prize de presiune. Cazane Capacitatea termică (puterea termică) totală acoperită de cazanele din centralele termice se determină însumând necesităţile orare de căldură, ţinând seama de simultaneităţile în funcţionare pentru: o încălzire, conform SR 1907 şi cap.3 din prezentul normativ ; o ventilare ; o prepararea apei calde de consum, ţinând seama, în cazul consumului cu vârfuri şi a celui discontinuu, de existenţa şi mărimea acumulării ; o consumuri tehnologice, în funcţie de cronograma consumurilor de căldură ale aparatelor consumatoare de căldură ; o acoperirea pierderilor de căldură din reţelele de transport şi distribuţie a căldurii. Pierderile de căldură din reţelele de transport şi distribuţie au ca efect reducerea temperaturii cu Δtp(oC) , determinată cu relaţia: Δtp=qxL (oC) în care L = distanţa între sursele de căldură şi punctul de consum, în km; q = indicele reducerii de temperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură, în oC/km; Reţelele de distribuţie a căldurii se izolează termic pentru a nu se depăşi o valoare maximă q = 0,5 oC/km. Pentru a avea la punctul de consum temperatura nominală Tn (0 (oC), pentru care se proiectează instalaţia de încălzire centrală, este necesar ca, la plecarea de la sursa de căldură la cazane, agentul termic să aibă temperatura reală Tr (oC) determinată cu relaţia: Tr = Tn + q x L (oC) 2. Pentru cazane de abur și de apă fierbinte Cerintele privind situatiile, conditiile precum si modul de intocmire a documentatiilor tehnice sunt mentionate in prescriptia tehnică C1-2010. După pericolul pe care-l prezintă efectele dinamice pe care le-ar putea produce în caz de explozie, cazanele se clasifică în cinci categorii de la A la E în funcţie de valoarea indicelui de clasificare (i) şi de caracteristicile tehnice ale cazanului, conform tabelului 1. Tabelul 1 Categoria Indice de clasificare (i)/caracteristici tehnice cazanului A i > 150 B 75 < i ≤ 150 C 25 < i ≤ 75 Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

74



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

i ≤ 25 Cazane de abur cu sau fără focar şi la care următoarele caracteristici tehnice nu depăşesc limitele: - presiune maximă: 10 bar; - suprafaţa de încălzire: 2 m2; E - diametrul interior al tamburului: 400 mm; - capacitatea: 100 l (conţinutul de apă până la nivelul maxim admisibil al apei din cazan; în cazul în care nu se poate stabili cu exactitate aceasta, se ia în considerare capacitatea întregului spaţiu sub presiune al cazanului). Indicele de clasificare se calculează cu relaţia: i = V (Ts - 100ºC) unde: i = indice de clasificare (fără unitate de măsură); V = volumul de apă din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul minim din tambur sau volumul total de apă din cazanul de abur cu străbatere forţată, din cazanul de apă fierbinte sau din economizorul independent, în m 3; Ts = temperatura de saturaţie a aburului sau temperatura maximă a apei la cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente, în ºC. D

Din punct de vedere al supravegherii cazanelor în timpul exploatării, acestea se clasifică în următoarele categorii: a) cazane cu supraveghere în regim permanent - notate S0; b) cazane cu supraveghere în regim nepermanent sau cu supraveghere periodică notate S1. Cazanele care pot fi încadrate în categoria S1 sunt cazanele de abur având debitul maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar şi cazanele de apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h, la care producătorul prevede acest lucru. În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să fie prezent în centrala termică pentru efectuarea verificării instalaţiei (24 sau 72 de ore), regimurile de funcţionare fără supraveghere permanentă sunt notate cu S1-Sp-24 şi, respectiv S1-Sp-72. În cazul în care în aceeaşi sală sunt instalate separat cazane şi baterii de cazane, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare indicele de clasificare cel mai mare pentru fiecare cazan sau baterie de cazane în parte. Atunci când în aceeaşi sală sunt instalate cazane diferite ca mărime şi caracteristici tehnice, categoria de clasificare se stabileşte luând în considerare cazanul cu indicele de clasificare cel mai mare. Cazanele de abur cu străbatere forţată cu debitul nominal până la 10 t/h inclusiv, cazanele de apă fierbinte şi economizoarele independente cu debitul caloric nominal până la 5 Gcal/h inclusiv, precum şi supraîncălzitoarele independente de orice debit intră în categoria Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

75



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

de clasificare C, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei. Cazanele menţionate mai jos intră în categoria de clasificare D, indiferent de rezultatul calculului efectuat pentru stabilirea categoriei de clasificare: a) cazanele cu ţevi de fum (ignitubulare) a căror suprafaţă de încălzire este construită numai din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 102 mm şi care îndeplinesc următoarele condiţii: 1) suprafaţa de încălzire este de cel mult 30 m2; 2) conţinutul de apă este de cel mult 50 l/m2 suprafaţă de încălzire; 3) presiunea nominală este de cel mult 6 bar. b) cazanele ignitubulare verticale la care plăcile tubulare inferioare sunt neglijabile ca suprafeţe de încălzire faţă de suprafaţa ţevilor de fum; c) cazanele acvatubulare cu suprafaţa de încălzire de cel mult 50 m 2 şi presiunea nominală de cel mult 6 bar, construite din ţevi cu diametrul exterior de cel mult 51 mm şi colectoare cu diametrul exterior de cel mult 100 mm. În funcție de categoria cazanului se stabilesc condițiile referitoare la sala cazanului, după cum urmează: Sala cazanelor de categoria A Cazanele de categoria A se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului. În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T ≤ 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele (ca de exemolu: pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei), astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor. Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute anterior. Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 10 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi care pot fi folosite ca săli pentru maşini de abur, turbogeneratoare, suflante, ateliere de întreţinere sau pentru lucrări de reparare, ateliere de fabricaţie sau anexe ale acestora, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, birouri şi grupul sanitar ale centralei termice, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de incendiu, conform normativelor de siguranţă la foc a Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

76



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

construcţiilor. Pereţii despărţitori trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri de comunicare directă spre sala cazanelor cu excepţia unei uşi de comunicare între sala cazanelor şi sala maşinilor de abur, a turbogeneratoarelor sau a suflantelor. De asemenea, poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, birourile centralei termice, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor. În cazul cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos, peretele despărţitor dintre sala cazanelor şi sala maşinilor poate să lipsească. Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil. Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria A. Subsolul sălii cazanelor nu trebuie să fie folosit decât pentru montarea instalaţiilor auxiliare ale cazanelor. Se admite ca unul din pereţii cazanului ca de exemplu cel posterior sau cel lateral, să facă parte din pereţii exteriori ai sălii cazanelor, cu condiţia ca: a) pe aceşti pereţi să nu existe dispozitive sau elemente care condiţionează funcţionarea cazanelor; b) să se evite pierderile suplimentare de căldură. Sala cazanelor de categoria B Cazanele de categoria B se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului. În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T ≤ 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele ca de exemplu pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei, astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor. Sala cazanelor se amplasează la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute anterior. Pe cel mult două laturi ale sălii cazanelor se admite construirea, la o distanţă mai mică de 5 m, lipite sau având pereţi comuni, a unor încăperi de producţie industriale sau anexe ale acestora, ateliere, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, sau a grupului sanitar, toate făcând parte din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, conform Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

77



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare normativelor de proiectare şi de realizare a construcţiilor şi să nu fie prevăzuţi cu goluri pentru comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea din urmă deservesc numai sala cazanelor. Peretele din faţa frontului cazanelor trebuie să rămână liber, pe cât posibil. În subsolul sălii cazanelor de categoria B se pot amplasa încăperi de producţie şi depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor. Subsolul trebuie să comunice direct cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior. Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria B. Sala cazanelor de categoria C și D Cazanele de categoria C se instalează în săli proprii amenajate în clădiri amplasate la nivelul solului. În sala cazanelor se pot monta cazane de abur de joasă presiune (cu PS ≤ 0,5 bar) şi cazane de apă caldă (cu T ≤ 110ºC), schimbătoare de căldură care folosesc ca agent primar aburul sau apa caldă produs (produsă) de cazane, precum şi instalaţii auxiliare care deservesc cazanele ca de exemplu pompe, buncăre pentru combustibil solid sau rezervoare de zi pentru combustibil lichid, instalaţii pentru prepararea combustibilului, ventilatoare, rezervoare de apă, instalaţii de tratare a apei astfel încât să nu împiedice buna deservire şi supraveghere a cazanelor. Sala cazanelor se amplasează la o distanţă mai mare de 3 m faţă de orice clădire industrială sau civilă, faţă de marginea drumurilor destinate circulaţiei vehiculelor sau faţă de axa liniilor de cale ferată, cu excepţia celor prevăzute anterior. Cazanele de categoria C pot fi instalate şi în săli proprii, făcând parte din clădiri de producţie industriale, de categoriile C, D şi E de pericol de incendiu sau în clădiri de depozitare a materialelor necombustibile, conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor, cu condiţia ca sala cazanelor să nu fie lipită de încăperi cu aglomerări de persoane sau de căile de acces ale acestora. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

78



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Pereţii despărţitori trebuie să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare şi să nu fie prevăzuţi cu goluri de comunicare directă ca de exemplu uşi, ferestre şi altele asemenea spre încăperile industriale sau anexele acestora, ateliere de întreţinere, magazii şi depozite de materiale necombustibile, laboratoare, grup social, lipite sau având pereţi comuni cu sala cazanelor. Poate exista o uşă de comunicare între sala cazanelor, laboratoare şi grupul social, dacă acestea deservesc numai sala cazanelor. Dacă în sala cazanelor se instalează cazane cu suprafaţa de încălzire formată numai din serpentine, pereţii despărţitori interiori pot fi sub nivelul luminatoarelor încăperii industriale, iar sala cazanelor poate fi fără tavan. În subsolul clădirii în care este înglobată sala cazanelor se pot amplasa încăperi de producţie şi de depozitare a materialelor necombustibile sau instalaţii deservite permanent sau ocazional de persoane, cu condiţia separării acestora de sala cazanelor conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Nu se admite comunicarea directă între aceste încăperi şi sala cazanelor. Subsolul trebuie să comunice cu exteriorul cel puţin printr-o uşă cu deschidere în exterior. Nu se admite construirea de etaje peste sala cazanelor de categoria C. Cazanele de categoria D pot fi instalate în săli proprii (în încăperi separate) amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau la etajele clădirilor de producţie din categoriile C, D şi E de pericol de incendiu, ale clădirilor de depozitare a materialelor necombustibile şi ale clădirilor civile conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Cazanele de categoria D se instalează în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup sanitar, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia clădirilor care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. Nu se admite amplasarea sălii cazanelor având perete comun sau sub încăperi cu persoane care nu se pot evacua singure ca de exemplu spitale, magazine, şcoli, grădiniţe de copii, creşe şi altele asemenea, sau sub căile de evacuare ale acestora. Sala cazanelor trebuie să fie separată de încăperile alăturate prin pereţi sau planşee cu rezistenţă mecanică corespunzătoare conform normativelor tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor, cu uşi din materiale necombustibile şi fără goluri pentru ferestre. Sala cazanelor de categoria E Cazanele de categoria E pot fi instalate în săli proprii sau în încăperi destinate pentru ateliere, hale de producţie, grup social, laboratoare şi altele asemenea situate la subsolul, demisolul, parterul sau etajul clădirii, cu excepţia cazului în care aceste săli sunt în clădiri care se încadrează în categoriile A şi B de pericol de incendiu conform normativelor de siguranţă la foc a construcţiilor. În încăperile învecinate cu sălile cu aglomeraţie de persoane ca de exemplu săli de spectacole, săli de clasă, săli de spital, magazine şi altele asemenea, pot fi instalate Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

79



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

cazane având presiunea maximă de 4 bar şi capacitatea de cel mult 100 de litri. Astfel de cazane pot fi instalate în încăperi alipite sălilor de operaţii din spitale, chiar dacă există uşă şi fereastră de comunicare, cu condiţia ca în acelaşi timp să fie în funcţiune numai un singur cazan. Pereţii şi planşeele sălii cazanului (cazanelor) trebuie să fie executate din materiale necombustibile şi să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare. Încăperea trebuie să aibă cel puţin un perete liber prevăzut cu ferestre a căror suprafaţă trebuie să fie de cel puţin 10% din suprafaţa pardoselii încăperii. Se evită amplasarea ferestrelor spre străzile cu circulaţie intensă. Peretele care desparte sala cazanului (cazanelor) de încăperile cu aglomeraţie de persoane nu trebuie să aibă goluri pentru uşi sau ferestre. Sala cazanului (cazanelor) trebuie să aibă o bună ventilaţie şi iluminare naturală şi artificială. Armăturile, aparatura de măsurare şi control şi instalaţiile anexe ale cazanului trebuie să fie în permanenţă bine iluminate. Spaţiile de acces libere, pentru deservire şi pentru verificare, trebuie să fie de cel puţin 1,5 m în faţa cazanului şi 0,5 m pe celelalte părţi. Pe una din părţile laterale, precum şi în spatele cazanului, se poate renunţa la distanţa de 0,5 m cu condiţia ca pe aceste părţi să nu existe armături sau dispozitive care necesită manevrarea şi supravegherea în timpul funcţionării cazanului. Condiţia este obligatorie şi în cazul în care cazanele se instalează grupat sau sunt înglobate în instalaţia tehnologică pe care o deservesc. Cazanele care străbat peretele instalaţiei tehnologice pe care o deservesc ca de exemplu cazanele de la cuptoarele de panificaţie, trebuie să aibă liberă numai partea frontală unde trebuie să existe amplasate toate racordurile, armăturile şi aparatura de „protecţiesemnalizare-comandă” ale cazanului. Condiţiile de instalare a cazanelor de categoria E trebuie să permită o instalare şi o demontare uşoară a acestora pentru verificări şi lucrări de reparare. În sala cazanelor care funcţionează cu combustibil lichid se admite existenţa rezervorului metalic de combustibil de zi având o capacitate până la 20 de litri. Instalarea cazanelor înglobate în linii tehnologice Cazanele de abur sau de apă fierbinte cu un debit de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, care fac parte dintr-o linie tehnologică ca de exemplu instalaţii de calandre, instalaţii de uscare lapte praf şi altele asemenea, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică respectivă, cu următoarele condiţii: a) să deservească, în exclusivitate, instalaţiile tehnologice din care fac parte; b) să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora; c) să fie automatizate corespunzător concepţiei constructive şi funcţionale a acestora; nivelul de automatizare trebuie să fie compatibil şi integrat cu sistemele de automatizare Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

80



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

ale proceselor tehnologice în care sunt înglobate, iar funcţionarea acestora (pornirea, reglarea şi oprirea) să fie strict legată de procesele tehnologice respective; d) în încăperea respectivă să fie montate numai instalaţia tehnologică şi cazanul aferent. Instalarea cazanelor recuperatoare Cazanele recuperatoare, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în aceeaşi încăpere cu instalaţia tehnologică generatoare a gazelor sau a altor fluide fierbinţi, în apropierea instalaţiei respective. Cazanele recuperatoare trebuie să fie împrejmuite cu grilaje (plase) pentru a se evita accesul persoanelor străine, altele decât cele care asigură exploatarea acestora. Instalarea cazanelor în aer liber Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate parţial sau total în aer liber dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru. Pentru aceste cazane la instalare, trebuie să se asigure: a) protecţia corespunzătoare a zidăriei şi a părţilor metalice împotriva degradării (din cauza precipitaţiilor atmosferice şi a intemperiilor); b) protecţia personalului de deservire, a dispozitivelor de alimentare cu apă şi combustibil, a instalaţiilor de tratare a apei, a aparatelor de măsurare şi control, precum şi a instalaţiei de automatizare la nivelul fiecărui element al acesteia; în acest scop, se prevăd incinte/încăperi închise şi încălzite (sau condiţionate climatic, după caz), astfel încât să poată fi realizată o supraveghere corespunzătoare şi uşoară a întregului cazan; c) protecţia conductelor şi a armăturilor cazanului împotriva îngheţului, precum şi a conductelor de impuls ale traductoarelor, aparatelor de măsurare şi control şi ale instalaţiei de automatizare; în acelaşi context al protecţiei faţă de eventualele consecinţe ale temperaturilor exterioare necontrolabile, se prevăd soluţii de protecţie a elementelor instalaţiei de automatizare individuale împotriva temperaturilor ridicate excesive, după caz, împotriva umidităţii, coroziunii şi acţiunii vântului şi viscolului; d) protecţia ventilatoarelor de aer de ardere, de recirculare şi de gaze arse. La stabilirea nivelului de dotare cu instalaţii de automatizare a cazanelor instalate parţial sau total în aer liber, precum şi a condiţiilor tehnice pentru aparatura şi echipamentul din dotarea acestor instalaţii, se ţine seama de condiţiile climatice specifice zonelor în care se montează. În jurul cazanelor montate în aer liber, cu excepţia celor instalate temporar ca de exemplu pentru foraj, pe şantiere sau similare, precum şi a celor încadrate în linii tehnologice, Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

81



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

trebuie să se asigure o îngrădire care să nu permită accesul persoanelor străine de exploatarea acestora. Instalarea cazanelor în container Cazanele, indiferent de categoria de clasificare, pot fi instalate în container dacă prin documentaţia tehnică a acestora se prevede acest lucru de către producător. Amplasarea containerului trebuie să respecte condiţiile prevăzute anterior, în funcţie de categoria de clasificare a cazanului, limitele exterioare containerului asimilându-se limitelor exterioare sălii cazanelor. Construcţia sălii cazanelor Sala cazanelor trebuie să fie astfel proiectată şi construită încât instalarea, exploatarea, repararea şi verificarea tehnică a cazanelor să fie efectuate în condiţii optime de lucru şi de siguranţă. De asemenea, proiectarea şi construcţia sălii cazanelor trebuie să respecte prevederile normelor referitoare la asigurarea protecţiei împotriva incendiilor, ale normelor sanitare în vigoare, ale normelor privind protecţia mediului şi a muncii, ale normativelor specifice privind proiectarea şi construcţia clădirilor având ca destinaţie centrale termice, precum şi condiţiile din prezenta prescripţie tehnică. În acest sens, proiectele sălilor de cazane trebuie să fie avizate pentru a deveni aplicabile. Construcţia sălii cazanelor trebuie să fie de gradul I sau II de rezistenţă la foc şi din materiale necombustibile, conform normativelor tehnice privind siguranţa la foc a construcţiilor. Se pot admite săli de cazane executate din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile numai pentru instalaţii de cazane cu funcţionare temporară de maxim un an şi a căror suprafaţă totală de încălzire nu depăşeşte 150 m 2. Pardoseala din sala cazanelor, cu excepţia cazurilor de la art. 31, nu trebuie să fie sub nivelul terenului înconjurător. Nivelul platformei de deservire a focarului şi, pe cât posibil, a cenuşarului nu trebuie să fie sub nivelul pardoselii din sala cazanelor. În cazul în care pardoseala este confecţionată din plăci de oţel, acestea trebuie să aibă suprafaţa striată, pentru a se evita alunecarea personalului de deservire. Acoperişul sălii cazanelor trebuie să fie realizat astfel încât să se asigure evacuarea aburului în cazul unor eventuale avarii. Nu se admite construirea de poduri/mansarde sub acoperişul sălii cazanelor de categoriile A, B şi C. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

82



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Uşile sălii cazanelor trebuie să fie aşezate, de preferinţă, pe peretele din faţa frontului cazanului sau lateral, în apropierea locului principal de deservire a cazanului. Acestea trebuie să se deschidă uşor spre exteriorul sălii. Numărul, dimensiunile şi poziţia uşilor trebuie să fie astfel alese încât să asigure posibilitatea evacuării uşoare a personalului şi, pe cât posibil, introducerea sau scoaterea elementelor cazanului ca de exemplu tamburi, tuburi focare, ţevi şi altele asemenea. Ferestrele sălii cazanelor trebuie să fie în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare referitoare la existenţa suprafeţelor vitrate în funcţie de categoria combustibilului utilizat. Iluminatul sălii cazanelor, precum şi a principalelor locuri de muncă, trebuie să respecte prevederile actelor normative în domeniu. Pentru sălile cazanelor al căror debit total este mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, spaţiile de mai jos trebuie prevăzute cu un sistem de iluminare de siguranţă pentru continuarea lucrului, conform prevederilor reglementărilor în vigoare la: a) frontul cazanelor şi trecerile dintre cazane; b) panourile cu aparate de măsurare, control şi automatizare; c) indicatoarele de nivel; d) spaţiile pentru evacuarea cenuşii; e) spaţiile ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere; f) spaţiile rezervoarelor de apă, de combustibil şi al degazoarelor; g) platformele şi scările de acces; h) spaţiile pompelor de alimentare cu apă şi ale pompelor de combustibil; i) morile de cărbune; j) spaţiul instalaţiei de alimentare cu cărbuni. Ieşirile din sala cazanelor trebuie să fie marcate cu semne luminoase, de preferinţă de culoare galbenă, pentru a fi găsite uşor în caz de inundare cu abur a sălii cazanelor. Sala cazanelor, încăperea cenuşarului, precum şi încăperile auxiliare şi sociale trebuie să fie asigurate cu instalaţie de ventilaţie naturală sau mecanică cu priză de aer direct din atmosferă. Ventilaţia din sala cazanelor trebuie să servească pentru asigurarea aerului de ardere, evacuarea surplusului de umiditate, de gaze nocive, de praf, precum şi pentru asigurarea temperaturii admisibile. Temperaturile admisibile în diferite locuri din sala cazanelor trebuie să fie:


83



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

a) în zona de lucru principală, adică în zona unde se găsesc în permanenţă fochişti, temperatura aerului trebuie să fie cel puţin 15ºC iarna şi să nu depăşească cu mai mult de 10ºC temperatura exterioară, la umbră, vara; b) în zona platformelor de lucru aflate în partea superioară a sălii cazanelor, destinată staţionării permanente a personalului de deservire, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 10ºC temperatura din zona de lucru principală, fără însă a depăşi 40ºC. La locurile de muncă cu caracter de scurtă durată, temperatura aerului nu trebuie să depăşească cu mai mult de 15ºC temperatura din zona principală de lucru. Pentru personalul de deservire al sălii cazanelor trebuie să fie amenajate încăperi în incinta acesteia pentru grupul social, în conformitate cu prevederile reglementărilor igienicosanitare în vigoare. Spaţii de deservire a cazanului Amplasarea cazanelor sau a bateriilor de cazane în sală trebuie să se facă astfel încât să se asigure o deservire şi o supraveghere corespunzătoare a cazanelor şi posibilitatea efectuării reparaţiilor şi înlocuirilor elementelor cazanului. Distanţa liberă de la frontul cazanelor sau al antefocarului până la peretele din faţă al sălii cazanelor trebuie să fie stabilită în funcţie de înălţimea cazanului, astfel încât deservirea, întreţinerea şi supravegherea să se poată efectua în condiţii bune. Această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 3 m, cu excepţia cazanelor de categoria E, pentru care această distanţă este conform celor anterior precizate. În cazul în care unele elemente ale instalaţiei de ardere depăşesc frontul cazanelor, se admite ca distanţa de la aceste elemente la peretele din faţă să fie de cel puţin 2 m. Se admite instalarea pompelor, ventilatoarelor şi a distribuitoarelor în faţa frontului cazanelor, dar amplasate astfel încât să nu împiedice buna deservire a cazanelor, iar lăţimea trecerii libere de-a lungul frontului să nu fie mai mică de 2 m. Pentru cazanele cu debit nominal de cel mult 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, distanţele minime de 3 m, respectiv de 2 m, indicate mai sus, pot fi reduse până la 2 m, respectiv până la 1,5 m. Atunci când sunt baterii de cazane aşezate faţă în faţă, spaţiul liber între fronturi trebuie să fie de cel puţin 5 m. În cazuri speciale, în acest spaţiu se pot monta pompe şi alte accesorii sau trape îngrădite pentru deservirea unui eventual subsol, numai dacă aceste instalaţii sau trape nu împiedică deservirea focarelor şi dacă rămâne un spaţiu liber de trecere de cel puţin 1,5 m de fiecare parte. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

84



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Spaţiile libere de acces între două cazane alăturate sau dintre peretele cazanului (zidăria sau izolaţia) şi peretele lateral al sălii cazanelor trebuie să fie de cel puţin 1,5 m. Dacă sunt părţi ieşite din zidăria sau izolaţia laterală a cazanelor sau din zidurile clădirii sau alte elemente fără funcţii dinamice, atunci spaţiul liber de trecere rămas între acestea poate fi redus până la 0,8 m, cu condiţia ca în acest spaţiu să nu se găsească rampa de combustibil, capul de alimentare cu apă, clapete de explozie, guri sau uşi de vizitare ale cazanului sau alte armături şi dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere. În cazurile în care sistemul de sprijin al cazanului (fundaţie, sanie sau similare) depăşeşte nivelul planşeului, iar marginile sistemului respectiv ies în afara zidăriei sau izolaţiei cazanului, distanţa între marginile respective trebuie să fie de cel puţin 1 m. La cazanele neînzidite (izolate), spaţiul între peretele cazanului şi peretele lateral al sălii poate fi redus până la 0,8 m, în cazuri justificate tehnic prin proiectul sălii cazanelor şi avizate de RADTI, cu condiţia ca pe latura respectivă a cazanului să nu existe armături sau alte dispozitive care necesită manevrare sau supraveghere. Totuşi, în cazul pereţilor sălii cazanelor construiţi din materiale combustibile ignifugate sau greu combustibile, distanţa între peretele cazanului şi peretele sălii cazanelor nu trebuie să fie mai mică de 1 m. Distanţa liberă dintre peretele posterior al cazanului şi peretele sălii cazanelor trebuie să fie de minim: a) 0,7 m la cazanele cu un debit nominal de până la 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h, inclusiv; b) 1,5 m la cazanele cu un debit mai mare de 10 t/h, respectiv 5 Gcal/h. De la partea superioară a zidăriei/izolaţiei cazanului sau de la oricare platformă de deservire situată pe aceasta şi până la elementele inferioare ale construcţiei acoperişului sălii cazanelor trebuie să fie o înălţime de minim 2 m, atunci când aceste elemente sunt din material necombustibil, şi de minim 3 m, atunci când elementele respective ale acoperişului sunt din material combustibil. În cazul în care nu se respectă înălţimea conform alin. (1), în baza unui memoriu tehnic de justificare, se poate accepta micşorarea spaţiului, pe baza unei derogări acordate de către ISCIR. În cazul cazanelor verticale neînzidite, spaţiul din faţa focarului trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar faţă de ceilalţi pereţi ai sălii cazanelor sau între cazane de cel puţin 1 m. Pentru cazanele verticale, deasupra cărora nu este necesar accesul în picioare, distanţa până la elementele inferioare ale acoperişului trebuie să fie de cel puţin 1 m, dacă acoperişul este din material necombustibil, şi de cel puţin 3 m, dacă elementele respective şi/sau acoperişul sunt construite din materiale combustibile ignifugate.


85



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Conducte şi rezervoare de apă Conductele racordate la cazane trebuie să fie astfel montate încât să nu producă eforturi asupra legăturilor la cazane care să depăşească limitele avute în vedere la proiectare. La calcularea eforturilor se are în vedere posibilitatea deplasării în orice direcţie a fiecărui ştuţ al cazanului, ca urmare a dilatării acestuia începând de la pornirea la rece şi până la sarcina maximă. Reazemele conductelor trebuie să fie fixate de construcţiile metalice ale cazanului astfel încât la o variaţie de sarcină să nu poată produce solicitări importante şi deformări ale acestora. Conductele rezemate pe grinzile orizontale ale cadrului de susţinere trebuie să fie montate pe role sau dispozitive care să permită mişcarea liberă, fiind prevăzute cu posibilităţi de dilatare sau cu curbe de compensare a dilatării pentru a se reduce la minimum efortul în conductă sau efortul care se exercită asupra pieselor suportului. Conductele care traversează spaţiile de deservire şi de circulaţie din sala cazanului se amplasează astfel încât să nu împiedice deservirea şi circulaţia din zona cazanului. Deasupra cazanelor nu se pot aşeza rezervoare de apă decât dacă de la partea superioară a zidăriei cazanului la fundul rezervoarelor este o distanţă de cel puţin 2 m. Suprafaţa ocupată de rezervoare nu trebuie să depăşească 20% din suprafaţa de aşezare a zidăriei cazanului. Rezervoarele nu trebuie să fie aşezate în dreptul luminatoarelor. Depozitarea combustibilului în sala cazanelor În sala cazanelor se admite instalarea unui rezervor metalic pentru depozitarea combustibilului lichid necesar consumului curent, în următoarele condiţii: a) să aibă capacitatea de cel mult 2 m3; b) să nu fie montat deasupra cazanelor, ci lateral la o distanţă de cel puţin 2,5 m de arzătoare şi nu în direcţia eventualelor rateuri de aprindere; c) să nu aibă indicatoare de nivel de sticlă; d) să aibă conductă de aerisire care comunică cu exteriorul; e) să aibă conducte de scurgere şi de preaplin care comunică cu exteriorul. Conductele de alimentare cu combustibil lichid trebuie să fie prevăzute cu robinete care să fie deservite uşor. Conductele trebuie să fie izolate atunci când trec prin apropierea suprafeţelor puternic încălzite, a flăcărilor şi altele asemenea.


86



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

În sala cazanelor se admite instalarea unui buncăr de combustibil solid cu condiţia ca acesta să aibă capacitatea de cel mult 2 m3 şi să fie astfel amplasat încât să nu reducă spaţiile libere de acces şi să nu împiedice buna deservire a instalaţiilor auxiliare. Buncărele şi dispozitivele anexe ale acestora se construiesc din materiale necombustibile. La cazanele cu debite de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, şi mai mari, care funcţionează cu combustibil solid alimentarea cu combustibil a sălii cazanelor şi a focarelor se face prin mijloace mecanice. În sala cazanelor trebuie să se găsească mijloacele necesare pentru stingerea unui eventual incendiu, conform normelor generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Alte cerinţe Construcţia metalică de susţinere, înzidirea cazanelor, focarele şi canalele de gaze de ardere, precum şi scările, platformele şi ascensoarele se execută potrivit cerinţelor reglementărilor tehnice aplicabile la data realizării cazanelor. Obținerea Avizului obligatoriu de Instalare Cazanele noi sau cazanele vechi care au PS x V > 60 bar x litru pot fi instalate şi respectiv instalate pe un alt amplasament, numai în condiţiile în care s-a obţinut avizul obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR. Nu este permisă începerea lucrărilor de instalare a cazanului înainte de obţinerea avizului obligatoriu de instalare. Modelul de aviz obligatoriu de instalare a cazanului este prevăzut în anexa 1. Nu este necesar avizul obligatoriu de instalare pentru: a) cazanele mobile; b) cazanele utilizate pe şantiere la foraj; c) cazanele cu funcţionare temporară până la maxim un an; pentru cazanele de abur şi de apă fierbinte cu debitul mai mare de 2 t/h, respectiv 1 Gcal/h, regimul de funcţionare temporară trebuie să fie confirmat şi înregistrat de către ISCIR în baza unui memoriu tehnic justificativ prezentat de deţinător/utilizator; d) cazanele încadrate în linii tehnologice şi cele de categoria E. Avizul obligatoriu de instalare se eliberează pentru fiecare sală de cazane în parte şi se precizează caracteristicile tehnice principale ale tuturor cazanelor prevăzute a funcţiona. În cazul instalării unui cazan suplimentar, sau a unui cazan care înlocuieşte un cazan scos din uz şi casat, se solicită un nou aviz obligatoriu de instalare pentru întreaga sală a cazanelor. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

87



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul sau persoana împuternicită în scris de acesta, înaintează la ISCIR, cu cel puţin 30 de zile înainte de data estimată pentru începerea lucrărilor de instalare/montare, următoarele documente: cererea de instalare a cazanului conform prevederilor art. 74; a) documentaţia tehnică prevăzută la art. 69 sau fişa tehnică a cazanului pentru cazanul nou nelivrat la data înaintării cererii; b) documente privind rezultatele verificărilor efectuate în timpul utilizării, pentru cazane vechi (cartea cazanului); c) lista documentelor cu caracter normativ aplicate la construirea cazanelor; d) documentaţia tehnică de instalare Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru un cazan este responsabilitatea deţinătorului/utilizatorului acestuia. Documentaţia tehnică de instalare a cazanului, menţionată se avizează de către RADTI. Cererea de instalare a cazanului trebuie să conţină: a) denumirea/numele şi prenumele şi adresa deţinătorului/utilizatorului şi atunci când este cazul, a împuternicitului acestuia; b) locul de instalare a cazanului/cazanelor; c) date referitoare la cazan/cazane: tip/tipuri, producătorul, parametrii principali: presiune, temperatură, debit, combustibil utilizat, dimensiuni de gabarit, destinaţie şi alte asemenea. Documentaţia tehnică de instalare a cazanului/cazanelor trebuie să conţină: a) borderoul documentelor; b) memoriul tehnic conform; c) planul de situaţie al sălii cazanelor şi al vecinătăţilor (clădiri şi instalaţii în aer liber) pe o distanţă de cel puţin 10 m de la pereţii construcţiei acesteia; d) planul şi secţiunile referitoare la sala cazanelor, cu amplasarea cazanelor şi a echipamentelor termomecanice anexe; e) schema termomecanică a echipamentelor din sala cazanelor; f) date privind regimul chimic al cazanului/cazanelor: 1) fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor, întocmită conform celor de mai jos; 2) caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni, conform celor de mai jos; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

88



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

3) breviar de calcul pentru instalaţiile de tratarea apei, întocmit conform celor de mai jos; 4) instrucţiuni de conservare. g) date privind instalaţia de automatizare şi aparatele de măsurare, control şi protecţie care echipează cazanul/cazanele; h) date privind organizarea muncii în sala cazanelor: personal de conducere şi personal pentru deservirea instalaţiilor de cazane pentru care se solicită autorizaţie ISCIR. (2) Toate aceste documente trebuie să fie semnate şi ştampilate de persoana care reprezintă deţinătorul/utilizatorul sălii cazanelor şi care răspunde pentru respectarea condiţiilor impuse pentru construirea şi exploatarea acesteia. Memoriul tehnic trebuie să conţină: a) date privind cazanul/cazanele: 1) tipul cazanului, parametrii principali ca de exemplu presiune, temperatură, debit şi altele asemenea, combustibil utilizat, destinaţia; 2) numărul şi data ultimului proces-verbal de verificare tehnică la care s-a efectuat revizia interioară şi încercarea la presiune hidraulică şi prin care s-a stabilit presiunea maximă de lucru şi data următoarei verificări tehnice periodice pentru cazanele vechi instalate/montate din nou pe un alt amplasament; b) date privind sala cazanelor şi clădirile învecinate: 1) elementele dimensionale pentru sală, uşi, ferestre şi altele asemenea; 2) modul de construcţie şi materialele pentru pardoseală, pereţi, uşi, ferestre, acoperiş, inclusiv masa acestuia pe m2 şi altele asemenea; 3) iluminatul natural, artificial, de siguranţă şi pentru verificarea cazanelor; 4) instalaţia de ventilaţie naturală şi artificială; 5) depozitarea combustibilului, modul de alimentare şi modul de evacuare a produselor de ardere, sistemul de ardere; 6) destinaţia şi construcţia clădirilor şi încăperilor învecinate, aflate până la o distanţă de cel puţin 10 m de pereţii sălii cazanelor. c) date privind funcţionarea sălii cazanelor: 1) regimul de funcţionare a cazanelor, periodic sau continuu, cu sau fără supraveghere permanentă, dacă este interconectată şi altele asemenea; 2) schema termomecanică şi de automatizare din care să reiasă echiparea şi modul de funcţionare al acesteia, inclusiv al turbinelor cu abur care antrenează pompele, unde este cazul; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

89



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

3) tipul combustibilului, depozitarea, modul de alimentare, sisteme de ardere şi modul de evacuare a cenuşii şi a zgurii, unde este cazul. (2) Planul de situaţie al sălii cazanelor (scara 1:100 sau 1:200) cuprinde toate clădirile vecine pe o distanţă de cel puţin 10 m faţă de pereţii sălii cazanelor, respectiv 20 m pentru cazanele montate în aer liber, indicându-se toate cotele clădirilor, destinaţia acestora, felul materialelor din care sunt construite, distanţele dintre ele şi altele asemenea. (3) Planul sălii cazanelor cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara 1:50 sau 1:100) conţine toate cotele dintre elementele de construcţie ale sălii (pereţi, ferestre, acoperiş) şi cazan, grosimea pereţilor şi elementele referitoare la sala cazanelor. (4) Pe planurile respective trebuie să se menţioneze: avizat corespunde prevederilor prescripţiei tehnice aplicabilă, având înscrise numele şi prenumele, semnătura şi ştampila RADTI. Fişa tehnică privind regimul chimic al cazanului/cazanelor Deţinător/utilizator……………………………………………………………………………… Locul de montare a cazanului (adresă)……………………………………………………….….............................................. Cazane de abur/apă fierbinte…………………………………........................................... Dotare: Caracteristici funcţionale Debit Cazane Tip Buc. Presiune Categorie Obs. Temp. Supr. (t/h, Combustibil 0 2 (bar) ( C) (m ) Gcal/h) Existente Nou montate Pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanelor nou montate se efectuează conform …. ……………………….., elaborată de ……………………..………….………, prin procedeul …………………………………………………………………….................. Conservarea la stagnare a suprafeţelor interioare ale cazanelor se efectuează conform ……. …………………………….... elaborată de ………………..…………………., anexată la cartea cazanului nr. ………………………….., astfel: Felul opririi Durată

Reactivi de conservare Obs. Uscată Umedă Cantitate

scurtă: ≤ 21 zile lungă: > 21 zile


90



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Balanţa apă-abur-condensat Fluid

UM

Abur total produs

Valori Maxim Mediu Minim

t/h % t/h % t/h % t/h

Purjă preliminată Condensat recuperat Apă de adaos necesară

Indicii de calitate ai fluidelor din circuitul termic Apă

Nr. crt.

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

cationi

3

anioni

1 2

Indici Calciu Magneziu Sodiu Bicarbonaţi Cloruri Sulfaţi

Silice totală Substanţe organice Suspensii Conductivitate PH Alcalinitate „m” Alcalinitate „p” Exces fosfat Exces hidrazină Oxigen dizolvat Fier Cupru Ulei

Simbol

U.M.

Ca 2+

mval/l

Mg 2+

mval/l

Na +

mval/l

HCO3Cl-

mval/l mval/l

SO4 2-

mval/l

SiO2

ppm

S.O.

ppm

Sp Γ Ph „m” „p” PO43N2H4 O2 Fe Cu Ul

ppm μS/cm mval/l mval/l ppm ppm ppm ppm ppm ppm

Brută

De adaos

De alimentare

Din cazan

Abur Supraîncălzit

Saturat

Condensat 1

2

Apă de injecţie

Pentru apa brută se prezintă în original buletinul de analiză a indicilor chimici. Pentru fiecare indice de calitate se precizează frecvenţa de determinare. Laboratorul (punctul) chimic este amplasat ………………………. şi are dotarea corespunzătoare pentru a efectua analizele indicilor chimici la cazanele de abur (de apă fierbinte). Dotarea laboratorului (punctului) chimic cu sticlărie şi reactivi este anexată la prezentul document. NOTĂ: În cazul contractului de întreţinere în funcţionare privind regimul chimic cu o persoană juridică autorizată se precizează acest lucru, nemaifiind necesare dotările de la aliniatul precedent. Instalaţia de tratare a apei este de tipul …………….....…………… şi este fabricată de .........………......................................................................................................................…… Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

91



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Documentaţia tehnică a instalaţiei de tratare a apei, împreună cu ……….. fişe tehnice cu caracteristici minime ale schimbătorilor de ioni folosiţi în instalaţia de tratare a apei sunt anexate la prezentul document şi fac parte integrantă din avizul obligatoriu de instalare pentru regimul chimic al cazanelor de abur (de apă fierbinte). Degazarea apei de alimentare: a) Degazarea termică se face în degazoare tip ………………………………………….… Rezervă apă T

Degazoare Presiune Temperatură Debit buc. º Bar C t/h

Aparatură de măsurare, control şi reglare Preîncălzitor Degazor

b) Degazarea chimică sau termochimică se face cu ………….. în cantitate de ………g/m³ apă, în exces de …………… mg/l. Dozarea fosfatului trisodic se face prin: a) picurare în rezervorul de apă de alimentare, în cantitate de ………… g/h; b) cu pompă dozatoare în tambur, în cantitate de ……………… g/m3h ; c) în aspiraţia pompei de alimentare ………………… g/m 3h. Proceduri de condiţionare şi scop:…………………………………………………. (În situaţia în care se prevede condiţionarea apei de alimentare şi din cazan) Dispozitive individuale de prelevat probe, conform standardelor în vigoare: Fluid de adaos Apă de alimentare din cazan saturat Abur supraîncălzit Condensat recuperat

Loc de prelevare

Indici urmăriţi

Aparate de măsurare şi control pentru supravegherea regimului chimic: Aparate

În instalaţia de tratare

La cazane

În laborator

Existente Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

92



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Prevăzute Personalul laborant-operator centrală termică, autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice aplicabilă: Existent: ……………… Prevăzut: ……………… Total: ………………. NOTĂ: Proiectantul precizează în mod expres că sarcinile laborantului-operator centrală termică pot fi preluate de fochist, în condiţiile impuse de prescripţia tehnică sau că supravegherea regimului chimic poate fi efectuată de către o persoană juridică autorizată. Semnături: Persoană fizică/juridică Proiectant Furnizor abur Consumator abur

Semnătura şi ştampila

AVIZAT RADTI

Caracteristici fizico-chimice şi funcţionale ale masei schimbătoare de ioni

Fizico - chimice

Caracteristici

Indici de calitate şi utilizare Denumire ionit Tip Ţara şi firma producătoare Structură Grupa funcţională Matrice Culoare Granulaţie: - domeniu dimensiuni - dimensiune efectivă - coeficient de uniformitate Formă ionică de livrare Greutate volumetrică Umiditate

Nr. crt. 1 2 3 4*) 5*) 6*) 7 8a*) 8b*) 8c*) 9*) 10*) 11*)

UM

Valori

mm mm g/cm3 %


93



Regenerare

Afânare

Variaţia volumului din forma regenerat epuizat Domeniul de PH Temperatura maximă de utilizare

Capacitate totală de schimb Apă de afânare: - calitate - consum specific 0

Viteza (la 20 C) Variaţia volumului de ionit Debit Durată Reactiv de regenerare Nivel de regenerare

12*)

%

13*) 14*) 15*)

C val/m3

16 17 18 19 20 21 22 23

m /m3 m/h % m3/h min kg 100%/m3 % % 0 C 3 m /m3h min 3 m /m3 m3/m3h mval/l min m3/m3h m3/h mCA/m m/h mval/l val/m3

Exces faţă de teorie Concentraţie soluţie Temperatura soluţiei Încărcarea specifică Durată Apă de spălare - calitate - consum specific

Funcţionare

Spălare

24 25 26 27 28 29 30 Încărcare specifică 31 Controlul spălării 32 Debit 33 Încărcare specifică 34 Debit 35 0 Pierderea de presiune (la 20 C) 36 0 Viteza (la 20 C) 37 Valoarea de străpungere 38 Capacitatea volumică utilă de schimb 39 NOTĂ: Indicii garantaţi de producător sunt însemnaţi cu *).

Funcţionale

…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

0

3

Proiectant, (Numele şi prenumele şi semnătura)


94



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Breviar de calcul pentru instalaţiile de tratare a apei )

Instalaţie de tratare a apei de adaos (condensat) * Din centrala . ……………………………………. Specificaţie

Spălare

Operaţia

Regenerant

Regenerare

Afânare

Epuizare

Caracteristici generale

Tip de ionit Denumirea ionitului Ion reţinut: - calitate - cantitate Indice de străpungere Valoare de străpungere Capacitatea de operare Debit apă ieşire filtru Durată ciclu Volum de ionit Înălţime strat ionit Suprafaţă filtrare Diametru filtru Viteză de filtrare Încărcare specifică Producţia de apă pe ciclu Apă de afânare: - calitate - cantitate Viteza de afânare Durată Reactiv de regenerare Nivel de regenerare Consumul regenerant/filtru Concentraţie Comercial Densitate Concentraţie Necesar regenerant Comercial/filtru Diluat Apă de diluţie: - calitate - cantitate Total soluţie regenerare Viteza de regenerare Durată Apă de spălare: - calitate - cantitate Viteza de spălare: - lentă - finală Control final spălare Durată

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

UM

Valori

mval/l mval/l mval/l 3 m /h h litri m 2 m m m/h 3 3 m /m h 3 m 3 m m/h min 3 kg 100%m kg 100% % g/l % kg 3 m 3 m 3 m m/h min 3 m m/h m/h mval/h min


95


AMC

Control interfazic

Cationi

Anioni


Duritate: - temporară - permanentă Sodiu şi potasiu Bicarbonaţi Cloruri Sulfaţi Silice Substanţe organice Conductivitate electrică Reziduu fix Apometru Conductometru Alte aparate

40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52

…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60 mval/l mval/l mval/l mval/l mval/l mval/l ppm ppm μS/cm ppm -

)

* Se specifică tipul instalaţiei de tratare: demineralizare şi altele asemenea. Proiectant, (Numele şi prenumele şi semnătura)

3. Pentru instalații de alimentare cu GPL Instalațiile de alimentare cu GPL sunt reglementate de prevederile prescriptiei tehnice C82010 precum si de normativele I31-99 precum și NP 037-99. Avizul obligatoriu de instalare Instalaţiile GPL sunt instalate/montate numai după obţinerea, în prealabil, a avizului obligatoriu de instalare eliberat de ISCIR. Pentru o instalaţie GPL, aşa cum este prevăzută în documentaţia tehnică de instalare, se eliberează un singur aviz obligatoriu de instalare. În avizul obligatoriu de instalare se precizează caracteristicile tehnice principale ale tuturor recipientelor din componenţa instalaţiilor GPL. În cazul modificării instalaţiilor GPL prin introducerea/înlocuirea unui recipient/unor recipiente sau în cazul montării instalaţiilor GPL pe alt amplasament, trebuie obţinut un nou aviz obligatoriu de instalare. Obţinerea avizului obligatoriu de instalare pentru o instalaţie GPL este responsabilitatea persoanei deţinătoare/utilizatoare. Pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare, deţinătorul/utilizatorul instalaţiei GPL transmite la ISCIR următoarele documente: a) cererea de obţinere a avizului obligatoriu de instalare a instalaţiei GPL; b) documentaţia tehnică de însoţire conform art. 12. Documentaţia tehnică este verificată şi avizată de către responsabilul cu avizarea documentaţiei tehnice de instalare RADTI. Cererea de obţinere a avizului obligatoriu de instalare a instalaţiei GPL cuprinde: a) denumirea şi adresa deţinătorului/utilizatorului; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

96



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

b) locul de instalare a instalaţiei GPL. Documentaţia tehnică de însoţire necesară pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare al instalaţiei GPL constă din: a) memoriul tehnic cuprinde cel puţin următoarele date: 1) date generale: denumirea deţinătorului/utilizatorului, amplasament; 2) date referitoare la instalaţia GPL, inclusiv date referitoare la recipientele din componenţa acesteia: tipul, producătorul, parametrii principali (presiune, temperatură, volum, tipul de GPL); 3) date tehnice: suprafaţa necesară, amenajări, distanţe de siguranţă, soluţii constructive; 4) iluminatul perimetral în spaţii publice pentru instalaţiile de distribuţie GPL la autovehicule; 5) sisteme de distribuţie GPL: caracteristicile principale ale instalaţiei şi elementele constructive; 6) sisteme de siguranţă tehnologică pentru instalaţiile de distribuţie GPL la autovehicule; 7) soluţii constructive pentru montarea recipientelor acoperite, îngropate; 8) zonare „Ex”; 9) tehnologia şi modul de operare al instalaţiei; 10) date privind funcţionarea instalaţiilor GPL; 11) necesarul de personal autorizat de ISCIR pentru instalaţiile de distribuţie GPL la autovehicule; 12) incidente: intervenţia în caz de urgenţă şi avarie; 13) măsuri de siguranţă în exploatare; 14) date privind regimul de conservare al instalaţiei GPL; 15) date privind aparatele consumatoare de GPL pentru instalaţiile GPL de distribuţie la consumatorii casnici şi industriali; 16) instrucţiuni privind prevenirea şi stingerea incendiilor la instalaţia GPL; 17) instrucţiuni privind siguranţa şi igiena muncii la instalaţia GPL, după caz. b) partea desenată cuprinde cel puţin: 18) schema izometrică a conductelor verificată în privinţa respectării prevederilor prezentei prescripţii tehnice şi avizată conform ISCIR; schema izometrică a conductelor nu este necesară la instalaţiile GPL tip SKID; 19) schema de automatizare, din care să reiasă modul de funcţionare a instalaţiei GPL şi echiparea cu aparatură de măsură, control şi protecţie a acesteia, după caz; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

97



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

20) planul de situaţie cu destinaţia şi construcţia clădirilor şi instalaţiilor învecinate, faţă de amplasamentul instalaţiei GPL (scara: 1/100), verificat pentru domeniul „C” de către specialistul verificator de proiecte atestat conform Legii nr. 10/1995; 21) planul general şi secţiunile referitoare la amplasare a instalaţiei GPL (scara: 1/100), precum şi planul de zonare „Ex” pentru instalaţia GPL şi inclusiv locul de staţionare a cisternei pentru alimentare/descărcare, verificate pentru domeniul „C” de către specialistul verificator de proiecte atestat conform Legii nr. 10/1995. Planul general şi secţiunile referitoare la amplasare a instalaţiei GPL şi planul de zonare „Ex” sunt vizate de ISCIR spre neschimbare. În cazul recipientelor acoperite, îngropate se prezintă suplimentar planul instalaţiei GPL cu secţiuni longitudinale şi transversale (scara: 1/50 sau 1/100) conţinând toate cotele dintre elementele de construcţie şi elementele instalaţiei GPL. Documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare cuprinde şi măsuri compensatorii privind parametrii tehnici de funcţionare declaraţi de producătorul recipientului/instalaţiei GPL, dacă este cazul. Indicativ I 31-99 normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) Domeniul de aplicare al normativului I 31-99 îl constituie sistemele de alimentare cu GPL destinate utilizãrii la consumatori pentru: o instalaţii de încãlzire centralã şi localã; o instalaţii pentru prepararea apei calde de consum; o prepararea hranei; o laboratoare (sanitare, şcolare etc.); o clãdiri cu activitãţi de producţie şi fluxuri tehnologice. Prevederile normativului se aplicã la proiectarea şi realizarea sistemelor lor de alimentare cu GPL, precum şi la lucrãrile de extindere, modificare, modernizare, reabilitare şi reparaţii capitale ale sistemelor de alimentare cu GPL existente, alimentate din recipiente mobile (butelii de 26 – 100 l) sau din recipiente fixe individuale sau în baterii cu capacitate totalã de maxim 30000 l volum de apã. Nu fac obiectul normativului proiectarea, executarea, repararea şi verificarea urmãtoarelor categorii de instalaţii: o instalaţii pentru alte gaze combustibile; o recipiente de stocare a GPL (fixe sau mobile) şi echipamentele de reglare, siguranţã, mãsurã şi control cu care acestea sunt dotate; o instalaţii pentru depozitarea GPL la furnizor, precum şi pentru transportul GPL de la furnizor la beneficiar; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

98



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

o staţiile de distribuţie care utilizeazã gazele petroliere tehnologice de producere a GPL şi din staţiile de distribuţie a acestuia. Proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL în consumatori se realizeazã astfel încât sã corespundã cel puţin urmãtoarelor cerinţe de calitate, prevãzute în Legea 10/1995: a – rezistenţã şi stabilitate; b – siguranţã în exploatare; c – siguranţã la foc; d – igiena, sãnãtatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; e – izolaţie termicã, hidrofugã şi economie de energie; f – protecţie împotriva zgomotului. Proietarea, verificarea, avizarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL la consumatori Proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu GPL la consumatori se fac numai de cãtre unitãţi autorizate în acest scop. Verificarea proiectelor se efectueazã de cãtre verificatori atestaţi de MLPAT, conform Legii 10/1995. Referatul de verificare al proiectului se întocmeşte conform Anexei 1 a şi face parte integrantã din documentaţia necesarã avizãrii. Avizarea proiectelor se efectueazã de furnizor prin personal autorizat. Documentaţia pentru autorizare cuprinde: a) Lista cu piese scrise şi desenate. b) Contractul de livrare a GPL. c) Tema de proiectare. d) Memoriu tehnic, soluţia de alimentare cu GPL, condiţiile de amplasare, executare şi verificare a sistemului de alimentare cu GPL. e) Breviar de calcul, necesarul de GPL şi alegerea diametrului conductelor. f) Plan de încadrare în zonã, scara 1:2000 şi plan de situaţie scara 1:500. g) Planurile lucrãrilor proiectate cu toate detaliile necesare execuţiei. h) Schema izometricã. i) Lista de echipamente, cu caracteristici tehnice însoţite, dupã az, de agrement sau avize. j) Caiet de sarcini pentru executarea lucrãrilor. k) Instrucţiuni de exploatare. l) Mãsuri de protecţia muncii şi PSI. m) Mãsuri organizatorice pentru executarea lucrãrilor de înlocuire a conductelor în funcţiune sau de extindere a instalaţiilor de depozitare în funcţiune, dupã caz. n) Certificat de urbanism cu avizele şi acordurile cerute de acesta. o) Datele de identificare ale proiectantului şi instalatorului sãu autorizat. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

99



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Pentru punctele f şi g se vor indica, dupã caz: - diametrul şi lungimea conductelor; - diametrul şi lungimea tuburilor şi protecţie; - armãturile; - debitul şi presiunea; - aparatele de utilizare şi arzãtoarele; - aparatele de mãsurã, control şi siguranţã. Pentru avizare şi verificare documentaţia va fi depusã, prin grija investitorului (beneficiarului), la furnizor, respectiv la verificatorul atestat de MLPAT. Verificatorul şi avizatorul sunt obligaţi ca, în termen de 30 de zile dupã primirea documentaţiilor tehnice, sã verifice, avizeze sau sã respingã pentru refacere sau completare proiectul primit. Observaţiile avizatorului şi verificatorului au caracter obligatoriu pentru proiectanţi şi executanţi. Începerea lucrãrilor este permisã numai dupã obţinerea de cãtre investitor a autorizaţiei de construire potrivit legii. Dispunerea executãrii şi executarea oricãror lucrãri de GPL fãrã obţinerea avizelor, aprobãrilor şi autorizaţiilor legale sau prin unitãţi de construcţie neautorizate sunt interzise şi se pedepsesc conform legislaţiei. Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru proiectarea şi executarea lucrãrilor de GPL Sisteme de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (gpl) la consumatori Treptele de presiune folosite în sistemele de alimentare cu GPL sunt: Treapa I – presiune înaltã, cuprinsã între 18 şi 2 bar. Treapta II – presiune medie, cuprinsã între 2 – 0,05 bar. Treapta III – presiune joasã sub 0,05 bar. Presiunea în recipientele instalaţiilor de depozitare este cea prevãzutã în cartea tehnicã ISCIR pentru recipientele respective. Treptele de presiune pentru instalaţiile de distribuire şi utilizare se aleg în funcţie de: - presiunea şi debitul necesar la punctele de consum; - distanţa între instalaţia de depozitare şi punctele de consum. În instalaţiile de utilizare pentru clãdiri fãrã procese tehnologice din unitãţi industriale se admit toate treptele de presiune menţionate, numai pînã la limita clãdirilor. În instalaţiile de utilizare din clãdiri se foloseşte numai treapta de presiune joasã. Mãsurarea cantitãţii de GPL consumate se face cu: - dispozitivul de mãsurare de pe recipient în cazul sistemelor de alimentare cu un singur consumator; - cu contoare amplasate înainte de intrarea în clãdiri în cazul sistemelor de alimentare cu mai mulţi consumatori. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

100



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Depozite şi instalaţii de distribuţie a GPL la consumatori. Condiţii de amplasare, alegerea traseelor Depozitarea GPL la consumatori În cazul utilizãrii individuale de butelii mobile în clãdiri care necesitã un numãr mai mare de 6 butelii de GPL pe un etaj (palier) se prevãd depozite cu baterii de recipiente mobile sau fixe dupã caz. Depozitul de GPL cu recipiente mobile (butelii) se amplaseazã într-o incintã proprie, suprateranã, neetajatã şi neînglobatã în clãdirile în care se utilizeazã GPL. Incintele pot fi alipite pe maximum douã laturi de clãdirea în care se utilizeazã GPL cu excepţia clãdirilor în care se desfãşoarã activitãţi de categoria A şi B pericol de incendiu. Incintele pot fi alipite numai la clãdiri de gradul I şi II rezistenţã la foc. Depozitele de la spitale pot fi alipite pe o laturã de clãdirea spitalului cu condiţia ca distanţa pânã la camerele de spitalizare sau de operaţii sã fie de minimum 25 m. Depozitele care nu îndeplinesc condiţiile de alipire prevãzute la art. de mai sus. vor fi amplasate în incinte independente. Amplasarea şi organizarea depozitelor cu recipiente fixe este admisã în urmãtoarele condiţii tehnice de exploatare în siguranţã atât pentru consumatori cât şi pentru vecinãtãţi: - aşezare pe suprafeţe orizontale, supraterane sau subterane, pe teren stabil - incinte împrejmuite, special amenajate, neacoperite, unde se permite numai accesul beneficiarului, al personalului de deservire autorizat sã efectueze umplerea, întreţinerea şi remedierile, cât şi a organului ISCIR care efectueazã controalele periodice; - separarea prin zid de cãrãmidã sau beton armat rezistent la foc a grupurilor de câte douã recipiente, în cazul montãrii mai multor recipiente pe acelaşi amplasament (fig. 5, fig. 6); - douã sau mai multe recipiente situate în aceeaşi incintã se vor monta numai cu axele longitudinal paralele; - nu se admite amplasarea recipientelor în depresiuni locale ale solului, în împrejmuiri cu pereţi fãrã goluri pe mai mult de douã laturi paralele, sub carosabil sau sub locuri de depozitare a altor materiale. Sub recipientele montate îngropat nu trebuie sã fie subsoluri, pivniţe etc.; - existenţa unei surse de apã pentru intervenţia pompierilor în caz de incendiu sau pentru rãcirea recipientelor la depozite cu capacitatea peste 20000 l, volum de apã; - cale de acces auto, pentru deservirea depozitului de GPL în proximitate; - distanţe minime de siguranţã dintre depozitul de GPL cu recipiente fixe şi obiectivele situate în vecinãtate. În interiorul incintei pentru instalaţia de depozitare se vor respecta urmãtoarele distanţe minime:  între recipiente, 1 D dar nu mai puţin de 1 m;  între recipiente şi împrejmuirea sau zidul de protecţie, 1 m. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

101



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Instalaţii de distribuţie a GPL la consumatori Traseele instalaţiilor de distribuţie se prevãd din segmente rectilinii. La stabilirea traseelor se acordã prioritate asigurãrii condiţiilor de siguranţã. Conductele instalaţiilor de distribuţie se vor monta, de regulã, suprateran, la înãlţimi variind de 0,5 m pânã la 6,0 m de la suprafaţa solului, pe:  pereţii exteriori ai clãdirilor din cãrãmidã sau beton;  garduri stabile din cãrãmidã sau beton;  stâlpi metalici sau din beton şi estacade. Pe pereţii clãdirilor cu pericol de incendiu din categoria A sau B, se admite numai montarea conductelor instalaţiei proprii de alimentare cu GPL. Conductele de distribuţie montate subteran se pozeazã de regulã în domeniul public, utilizând trasee neaglomerate de instalaţii subterane, în urmãtoarele ordine de preferinţã:  zone verzi;  trotuare;  alei pietonale;  carosabil. Prezenţa conductelor subterane de GPL va fi semnalatã pe construcţii sau pe stâlpii din vecinãtate prin inscripţii sau plãcuţe indicatoare. Pentru lungimi mai mari de 15 m se monteazã o bandã avertizoare de culoare galbenã, la adâncimea de 0,3 m. Pe conductele subterane se monteazã rãsuflãtori pentru detectarea eventualelor scãpãri de gaze:  deasupra fiecãrei ramificaţii;  deasupra fiecãrei suduri, cu observaţia în cazul unor suduri aflate în distanţe mai mici de 1 m se va realiza un drenaj între rãsuflãtori;  la ieşirea din pãmânt a conductelor;  la capetele tuburilor de protecţie. La conductele instalaţiilor de orice utilitate (încãlzire, apã, canalizare, cabluri electrice etc.), pozate direct în pãmânt sau în canale de protecţie, care intrã sau ies din clãdiri, se realizeazã mãsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de GPL prin locurile de pãtrundere a instalaţiilor respective în subsolurile clãdirilor. Pentru soluţiile de etanşare se pot utiliza detaliile tip de instalaţii pentru construcţii. Distanţe minime între conductele de GPL şi alte informaţii, construcţii sau obstacole subterane. Adâncimea la care se monteazã conductele subterane de GPL este:  1 m sub carosabil;  0,7 m, sub alei pietonale;  0,5 m în spaţiile verzi. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

102



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Adâncimea este mãsuratã de la suprafaţa solului la generatoarea superioarã exterioarã a conductei îngropate. Intersecţia conductelor de GPL cu traseele altor instalaţii subterane sau aeriene se face cu avizul unitãţilor deţinãtoare, de regulã:  perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrãri traversate;  la cel puţin 200 mm dedesubtul celorlalte intalaţii. În cazul în care aceastã distanţã nu poate fi respectatã, conducta de GPL se introduce în tub de protecţie. Este strict interzisã:  montarea conductelor de GPL în subsolul şi demisolurile clãdirilor;  montarea conductelor exterioare în pardosealã sau sub pardoseala clãdirilor;  montarea în terenuri supuse unor puternice acţiuni dinamice (alunecãri, erodãri, tasãri);  montarea în tunele şi galerii precum şi canale de orice categorie având comunicaţie directã cu clãdiri;  la un nivel inferior fundaţiei clãdirilor învecinate, la distanţe sub 2 m;  sub linii de tramvai sau CF sau paralel cu acestea la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã în tab.4. Rãsuflãtorile se confecţioneazã din ţeavã de oţel cu Dinterior 40 mm sau 50 mmm. Distanţa între generatoarea superioarã a conductei pe care se monteazã rãsuflãtoarea sau tubul de control şi faţa interioarã a calotei rãsuflãtorii, respectiv a tubului de control este de 150 mm. Depozite pentru recipiente fixe de GPL la consumatori Recipientele de GPL montate suprateran se amplaseazã în exterior pe o platformã de beton armat dimensionatã corespunzãtor sarcinii date de recipientele încãrcate cu GPL. Recipentele se aşeazã pe suporţi conform detaliilor din cartea tehnicã. Recipientele vor fi amplasate într-o incintã împrejmuitã cu:  gard din plasã de sârmã;  gard din plasã de sârmã pe trei laturi şi perete din cãrãmidã sau beton armat pe o laturã, cu excepţia cazului când se monteazã 6 rezervoare. Peretele de cãrãmidã va avea o grosime de minim 0,37 m, cel de beton armat min 0,2 m, iar înãlţimea va fi superioarã cu 0,50 m celei a supapei de siguranţã şi gurii de alimentare a recipientului. Împrejmuirea se întinde la cel puţin 1 m de jur-împrejurul recipientelor şi este prevãzutã cu poartã de acces. Între platforma de beton pe care se aşeazã recipientul şi împrejmuire terenul va fi lipsit de vegetaţie (se betoneazã sau se acoperã cu pietriş). Pentru legarea la pãmânt a autocisternei de alimentare a recipientelor fixe se prevede un punct uşor accesibil, marcat pentru identificare. Punctul se leagã la pãmânt pe instalaţia de Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

103



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

protecţie electricã realizatã conform cu prevederile STAS 6119 - Instalaţii de legare la pãmânt de protecţie. Iluminatul artificial şi protecţia electrostaticã împotriva descãrcãrilor electrice se realizeazã în sistem antiex. Pentru stingerea incendiilor la depozitele de capacitate pânã la 30000 l inclusiv se prevãd: - 1 stingãtor portabil cu pulbere (P6) şi 1 stingãtor portabil cu CO2 (G6) pentru capacitãţi pânã la 5000 l volum de apã inclusiv; - 2 stingãtoare portabile cu pulbere (P6) şi 1 stingãtor portabil cu CO2 (G6) pentru capacitãţi pânã la 10000 l volum de apã, inclusiv; - 2 stingãtoare portabile cu pulbere (P6) şi 2 stingãtoare portabile cu CO2 (G6) pentru capacitãţi pânã la 20000 l volum de apã, inclusiv; - 2 stingãtoare portabile cu pulbere (P6), 2 stingãtoare portabile cu CO2 (G6) şi 1 stingãtor carosabil cu CO2 pentru capacitãţi pânã la 30000 l volum de apã, inclusiv. Mijloacele tehnice de stingere se amplaseazã în interiorul împrejmuirii în apropierea porţii de acces. Pentru depozitele cu capacitãţi cuprinse între 20000 şi 30000 l volum de apã se vor prevedea suplimentar:  instalaţie de stropire tip apã pulverizatã (uscatã), montatã pe recipiente, cu timp de funcţionare 1 orã;  staţie de pompare şi rezervã de apã intangibilã pentru instalaţiile de la alin. 1. Recipientele fixe de GPL se pot monta şi subteran, în cuve de beton armat umplute cu material incombustibil (ex. nisip), într-o incintã împrejmuitã cu gard din plasã de sârmã cu poartã de acces (fig. 3). Pereţii cuvei trebuie sã aibã suprafaţa interioarã tratatã astfel încât sã se asigure etanşeitatea. Împrejmuirea se va amplasa la 1 m de jur împrejurul cuvei, suprafaţa dintre cuvã şi împrejmuire va fi lipsitã de vegetaţie (se betoneazã sau se acoperã cu pietriş). Între pereţii cuvei şi pereţii recipientului trebuie sã existe o distanţã de minim 20 cm la capetele recipientelor se prevede acces la placa de timbru şi pentru ancorare. Recipientele montate îngropat sunt de construcţie specialã, diferitã de cele montate suprateran. Indicativ: NP 037-99 Normativ de proiectare, executie si exploatare a sistemelor de alimentare cu GPL pentru autovehicule 1. Obiectul prezentului normativ este proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de distributie a gazelor petroliere lichefiate utilizate drept carburant la autovehicule. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

104



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Sistemele de distributie GPL pentru autovehicule se amenajaze in statii independente sau statii mixte (in comun cu distributia altor carburanti – benzene, motorine) noi sau existente. 1.2 Prevederile normativului se aplica la: Sisteme de distributie a GPL la autovehicule cu instalatie monobloc tip Skid avand un recipient de stocare suprateran cu capacitatea maxima de 5.000 litri (volum apa) Sisteme de distributie a GPL la autovehicule cu unul sau doua recipiente de stocare subterane de aceeasi capacitate, cu o capacitate individuala de maximum 15.000 litri (volum de apa) si 30.000 litri capacitate totala. ORGANIZAREA STATIILOR Organizarea incintei statiei de distributie GPL pentru autovehicule urmareste dispunerea distincta a activitatilor in functie de pericolul de explozie pe care il prezinta, aigurand deplina functionalitate. Pentru prevenirea posibilitatilor de izbugnire a incendiilor si limitarea propagarii acestora, proiectele pentru statiile de distributie GPL va fi precizata zonarea mediilor de pericol de explozie si a extinderii acestora, aigurandu-se masuri de protectie corespunzatare pericolului. Zonele cu pericol de explozie si extinderile acestora se stabilesc pentru conditii normale de functionare a sistemelor prevazute, precum si a exploatarii lor corespunzatoare. La stabilirtea acestor zone nu sunt luate in considerare avariile imprevizibile datorate nerespectarii conditiilor tehnologice si functionale, a modificarilor efectuate fara respectarea prevederilor legale, precum si a situatiilor exceptionale (calamitati, catastrofe, etc) Zonarea mediilor cu pericol de explozie dintr-o statie de GPL este urmatoarea (conform terminologiei din Anexa 1): Zona “0”, care cuprinde: - interiorul recipientului de stocare GPL; - interiorul autocisternei pentru transport pe timpul alimentarii instalatiei monobloc tip Skid; Zona “1”, care cuprinde: - interiorul carcasei pompei de distributie GPL; - interiorul incaperilor pompei centrifuge GPL; - in jurul supapelor de siguranta - zona punctului de alimentare din autocisterna; - zona pompei centrifuge de la instalatia monobloc tip Skid; - zona din jurul canalului de ventilare a incaperii pompelor centrifuge. Zona “2”, care cuprinde: - spatiul din jurul instalatiei monobloc tip Skid; - spatiul din zona pompelor de distributie GPL; - spatiul din jurul punctului de alimentare din autocisterna. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

105



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Componenta statiilor si distante de siguranta Zonele distincte in cadrul statiei: Zona de distributie GPL care cuprinde: Pompa de distributie a instalatiei monobloc tip Skid; Pompele de distributie aferente statiilor cu recipiente subterane; Constructii anexe (birouri, birou de distribuitor, etc) Zona de stocare GPL care cuprinde: Recipientul instalatiei monobloc tip Skid; Recipientele subterane Zona de utilitati si constructii anexe (post trafo, grup electrogen, centrala termica, atelier montaj, intretinere service, magazine, puncte de alimentatie, puncte de desfacere butelii aragaz). Dupa tipul recipientului si modul de dispunere a sistemele de distributie GPL la autovehicule pot fi:  Cu recipient suprateran montat pe skid;  Cu recipient montat subteran. Dupa natura carburantului distribuit, statiile de distributie pot fi:  Independente (numai GPL)  Mixte (GPL si alti carburanti. La organizarea statiilor mixte, partea aferenta altor carburanti (benzine, motorine) se realizeaza conform Normativului NP004 „Proiectarea, executia, exploatarea si postutilizarea statiilor de distributie a carburantilor la autovehicule (benzinarii) pentru asigurarea sigurantei la foc” Circulatia in statii se organizeaza prin amenajari constructive si marcaje speciale incat sa asigure:  Accesul, circulatia in incinta, parcarea si iesirea in conditii de deplina siguranta a autovehiculelor;  Accesul direct la pompele de distributie;  Un parcurs minim al autovehicului in cadrul statiei;  Buna supraveghere a operatiunilor de alimentare cu combustibil a autovehiculelor si de plata;  Separarea fluxurilor de alimentare de cele pentru functiile anexe (spalatorie, atelier service si restaurant, etc)  Reducerea la minim a riscului de coeziune intre autovehicule;  Retragerea rapida a autorvehiculelor in caz de incendiu sau accidente. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

106



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

AMENAJARI CONSTRUCTIVE Statie de distributie GPL cu instalatie monoblic tip Skid La statia de distributie GPL tip Skid se asigura:  Un drum de fuga pentru autocisterna, direct in drumul principal ;  zona amenajata pentru descarcarea GPL din autocisterna, avand stratul de uzura din beton sau covor asfaltic;  copertina usoara pentru protectia la intemperii a instalatiei monobloc tip skid (optional);  Platforma cu postament din beton cu inaltime de 20 cm pentru fixarea instalatiei si masuri de protectie impotriva coliziunii (borduri sau bare de protectie);  Iluminarea artificiala a zonei de distributie GPL. Statie de distributie cu rezervoare subterane  Cuva recipientului de stocare GPL  Recipientul de stocare se amplaseaza intr-o cuva subterana de beton armat Peretii cuvei vor avea grosimea de minimum 20 cm si vor depasi cota terenului amenajat cu 20-40cm.  In cazul solutiei cu doua recipiente de stocare, cuva se compartimenteaza printr-un perete din beton armat avand aceeasi grosime cu a peretelui cuvei  Cuva se hidroizoleaza contra patrunderii apei de infiltratie si se tencuieste in interior.

1.1 Intre recipientii de stocare si elementele de constructie ale cuvei trebuie sa se asigure urmatoarele distante minime: a) 50 cm intre pardoseala si generatoarea inferioara a recipientului b) 50 cm intre recipienti si pereti. 1.2 Cuva se acopera cu o copertina realizata din materiale incombustibile, usoare, avand inaltimea minima de 0.7 m. Distanta dintre planseu si generatoarea superioara a recipientului trebuie sa fie de minimum 1.00 m. 1.3 Spatiul dintre recipient si cuva se umple cu nisip cernut. Stratul de nisip trebuie sa depaseasca generatoarea superioara a recipientului cu maximum 30 cm, fara sa acopere racordurile cu care este echipat recipientul. 1.4 Suprateran, cuva se imprejmuieste perimetral cu gard, avand inaltimea de 2 m, realizat din stalpi metalici fivati in beton si plasa de sarma cu ochiiuri de 1 cm, pe rama metalica. Imprejmuirea se prevede cu doua porti dispuse pe laturi opuse, avand latimea de 90 cm si deschiderea usilor spre exterior, sisteme de inchidere si de incuiere cu lacat. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

107



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

2. CONDITII DE AMPLASARE A STATIILOR DISTRIBUTIE GPL 2.1 Amplasarea statiilor de distributie GPL pentru autovehicule se va face pe baza prevederilor Certificatelor de urbanism si ale Autorizatiilor de construire. 2.2 Statiile de distributie GPL pentru autovehicule, independente sau mixte, se amplaseaza pe terenuri care indeplinesc conditiile stabilite de reglementarile specifice pentru transportul auto al GPL si distantele de siguranta stabilite prin prezenta reglementare. 2.3 Intrarea in statia de distributie GPL a autovehiculelor se face direct din sosea, in sensul de circulatie (viraj dreapta). 2.4 Pompele de distributie GPL amplasate in cadrul statiei se dispun in locuri usor accesibile din circulatiile publice, la cel putin 10 m de drumuri nationale si judetene si 20 m de drumuri internationale si autostrazi. 2.5 Traversarea statiilor de distributie GPL de catre conducte de apa, gaz, agent termic, electrice sau canalizari (altele decat cele proprii) nu este admisa. 2.6 Distanta dintre liniile electrice aeriene si in incinta statiei marcata sau imprejmuita va fi de cel putin 15 m in cazul liniilor electrice de joasa si medie tensiune si de 40m in cazul liniilor de inalta tensiune. 2.7 La amplasarea statiilor de distributie GPL pentru autovehicule prevazute cu instalatiile monobloc tip Skid se vor respecta distantele de siguranta fata de vecinatati. 2.8 La amplasarea statiilor de distributie GPL pentru autovehicule prevazute cu rezervoare subterane se vor respecta distantele de siguranta fata de vecinatati prevazute in tabel.


108



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

TEMA 3: ÎNTOCMIREA/AVIZAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICE PRELIMINARE DE MONTARE/REPARARE A. Conform PT C1-2010 1. Repararea cazanelor 1.1 Repararea cazanelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP. Documentaţia preliminară de montare/reparare cazane trebuie să conţină cel puţin: 1) Desenul de ansamblu; 2) Breviarul de calcul de rezistenţă al elementelor sub presiune şi al elementelor portante sudate direct de elementele sub presiune (unde este cazul); 3) Breviarul de calcul pentru dimensionarea/alegerea dispozitivelor de siguranţă (unde este cazul); 4) Instrucţiuni pentru încercarea la presiune hidraulică la rece, după caz, şi pentru verificări la cald; 5) Instrucţiuni pentru pregătirea suprafeţelor interioare ale cazanului (unde este cazul); 6) Instrucţiuni de conservare (unde este cazul); 7) Condiţii tehnice de încercări pentru atestarea parametrilor (unde este cazul). Desenul de ansamblu trebuie să conţină următoarele date: a) caracteristici tehnice funcţionale: 1) debitul nominal; 2) debitul minim reglat; 3) debitul minim de durată; 4) debitul de vârf; 5) debitul caloric pentru cazanele de apă fierbinte; 6) presiunea nominală; 7) presiunea nominală a supraîncălzitorului intermediar; 8) presiunea maximă; 9) presiunea maximă a supraîncălzitorului intermediar; 10) presiunea minimă a aburului sau a apei fierbinţi; 11) presiunea hidraulică de încercare a cazanului; 12) presiunea hidraulică de încercare a supraîncălzitorului intermediar; 13) temperatura nominală a aburului; 14) temperatura nominală a aburului supraîncălzit intermediar; 15) temperatura nominală/maximă şi minimă de ieşire/intrare a apei fierbinţi; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

109



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

16) debitul nominal al apei de alimentare; 17) presiunea apei de alimentare la limita cazanului; 18) temperatura apei de alimentare; 19) tipul combustibililor şi puterea calorică inferioară a acestora; 20) parametrii combustibililor la intrarea în instalaţia de ardere; 21) natura, debitul şi parametrii gazelor de proces pentru cazanele recuperatoare; 22) încărcarea termică nominală a spaţiului din focar (camera de radiaţie); 23) presiunea la sarcina nominală în focar (suprapresiunea/depresiunea); 24) instalaţia de ardere: tip, producător, numărul de arzătoare, debitele unitare maxime/minime de combustibil şi agentul de pulverizare şi parametrii acestuia; b) caracteristici tehnice constructive: 1) dimensiunile principale ale cazanului propriu-zis (exclusiv scările, platformele şi canalele de aer şi de gaze de ardere); 2) tipul focarului; 3) volumul focarului; 4) suprafaţa sistemului vaporizator (de încălzire pentru cazanele de apă fierbinte): a) de radiaţie; b) de convecţie; 5) suprafaţa: a) preîncălzitorului de aer; b) preîncălzitorului de apă; c) economizorului treapta I; d) economizorului treapta II; e) economizorului treapta III; f) supraîncălzitorului primar treapta I; g) supraîncălzitorului primar treapta II; h) supraîncălzitorului primar treapta III; i) supraîncălzitorului intermediar treapta I; j) supraîncălzitorului intermediar treapta II; 6) suprafaţa totală de încălzire; 7) volumul interior total al cazanului; 8) volumul de apă din cazan; 9) volumul de apă din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim); 10) spaţiul de abur din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim); Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

110



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

11) suprafaţa de separare a aburului din tambur (la nivelul minim şi la nivelul maxim); 12) date cu privire la poziţia nivelului apei din tambur şi sistemele de supraveghere, reglare şi protecţie a nivelului (poziţia nivelului de referinţă în raport cu axa tamburului). c) condiţii tehnice de execuţie: 1) mărcile materialelor de bază şi simbolurile materialelor de adaos, conform standardelor, pentru fiecare element calculat sau care se sudează de acestea; 2) clasa de calitate a tablelor; 3) detaliile rosturilor îmbinărilor sudate (forme şi dimensiuni); 4) date privind sudurile cap la cap; 5) coeficienţii de rezistenţă ai îmbinărilor sudate longitudinale; 6) tehnica de verificare; 7) date privind sudurile de racorduri şi în colţ; 8) dimensiunile sudurilor în colţ; 9) volumul de examinare nedistructivă, în procente, şi metoda de examinare. d) alte date: 1) date privind racordurile (cu funcţia lor tehnologică) şi gurile de vizitare, uşile de vizitare, clapetele de explozie, cu indicarea diametrului, a presiunii nominale, după caz, şi a tipului suprafeţelor de etanşare; 2) schema circuitului apă-abur; 3) dimensiunile de legătură ale cazanului; 4) datele suplimentare pentru elementele supuse la fluaj. 1.2 Lucrările de reparare la cazane, care se verifică numai de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, sunt: a) înlocuirea de virole, de funduri, de tamburi, de plăci tubulare, a fasciculului de ţevi, a pereţilor membrană, a economizoarelor, a supraîncălzitoarelor, a distribuitoarelor, a colectoarelor, a camerelor secţionale, a tubului focar, a elementelor de conductă sau a altor elemente sub presiune care se pot executa separat şi asambla la instalaţie; b) repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau eroziuni, şi placarea suprafeţelor elementelor cazanelor; c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor din elementele sub presiune; d) executarea la elementele sub presiune a unor suduri noi şi refacerea sau remedierea celor existente; e) remedierea zonelor de unde au fost prelevate probe; f) înlocuirea ţevilor de fum, a ţevilor fierbătoare sau de ecran, a ţevilor de Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

111



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

supraîncălzitor sau economizor, a ţevilor schimbătoare de căldură, a ţevilor de apă-abur din limitele cazanului, a ţevilor din componenţa pereţilor membrană, a serpentinelor suprafeţelor de schimb de căldură de la cazane; g) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în documentaţia tehnică de însoţire a cazanului; h) înlocuirea niturilor de la cazane; i) curăţarea chimică a suprafeţelor interioare de schimb de căldură. 1.3 Pentru lucrările de reparare (planificate sau neplanificate) altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un proces-verbal de verificare tehnică. Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea cazanului. 1.4. În cazul în care pe parcursul lucrărilor de reparare apar modificări faţă de documentaţia tehnică preliminară de reparare acceptată de ISCIR, aceste modificări se avizează de RADTP şi se transmit la ISCIR pentru acceptare. 2. Montarea cazanelor vechi 2.1 Montarea cazanelor vechi se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare avizată de către RADTP. 2.2 Nu se admite începerea lucrărilor de montare a cazanelor vechi fără existenţa avizului obligatoriu de instalare. 2.3 Documentația tehnică preliminară de montare este similara celei de reparare. 3. Breviarul de calcul poate fi întocmit: 3.1 Pentru cazanele fără marcaj de conformitate: cu respectarea breviarului existent în cartea cazanului-partea de constructie 3.2 Pentru cazanele cu marcaj de conformitate: cu respectarea cerințelor din standardele europene 12952-2007 respectiv 12953-2004 3.3 Conform standardului 12952-2007 pot fi calculate următoarele elemente: 3.3.1 Virole cilindrice ale tamburilor si colectoarelor 3.3.2 Suporturile tamburilor si colectoarelor 3.3.3 Deschideri și racorduri in tamburi si colectoare 3.3.4 Funduri si corpuri sferice 3.3.5 Virole sferice si funduri bombate 3.3.6 Funduri plane nesprijinite 3.3.7 Tevi 3.3.8 Etc. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

112



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

3.4 Conform standardului 12953-2004 pot fi calculate următoarele elemente: 3.4.1 Virole cilindrice calculate la presiune interioara 3.4.2 Suporturi de cazan 3.4.3 Orificii și racorduri în virole cilindrice 3.4.4 Funduri bombate nesprijinite fără deschidere 3.4.5 Închideri plate demontabile nesprijinite 3.4.6 Îmbinări cu flanșe 3.4.7 Guri de vizitare, de cap, de mână 3.4.8 Țevi și plăci tubulare 3.4.9 Țevi tirant și țevi de fum 3.4.10 Tuburi de flacără și camere de întoarcere 3.4.11 Rigidizări B. Conform PT C4-2010, C8-2010 1.1 Repararea recipientelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP 1.2 Lucrările executate în cadrul reparaţiilor la recipiente, care se verifică de către inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sunt următoarele: a) înlocuirea de virole, funduri, plăci tubulare sau alte elemente sub presiune, care se pot executa separat şi asambla la instalaţie; b) repararea prin încărcare cu sudură a elementelor sub presiune care prezintă coroziuni sau eroziuni şi placarea prin încărcare prin sudură a suprafeţelor elementelor recipientelor; c) remedierea prin sudare a fisurilor sau crăpăturilor elementelor sub presiune; d) executarea unor suduri noi la elementele sub presiune, refacerea sau remedierea celor existente; e) înlocuirea ţevilor schimbătoarelor de căldură şi a niturilor de la recipiente; f) înlocuirea armăturilor de siguranţă cu alte tipodimensiuni care diferă de cele prevăzute în proiectul iniţial; g) remedierea zonelor din care au fost prelevate probe de material în scopul evaluării stării tehnice a recipientelor; h) executarea de lucrări ca urmare a modificării proiectului iniţial de construcţie a recipientului sau care duc la modificarea parametrilor iniţiali maximi admişi pentru funcţionarea acestuia; i) înlocuirea fasciculelor schimbătoarelor de căldură; j) înlocuirea mantalei exterioare a unui recipient cu pereţi dubli; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

113



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

k) montarea unui recipient pe un nou amplasament. 1.3 Pentru lucrările de reparare altele decât cele menţionate la alin. (1), verificarea tehnică după reparare se efectuează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului împreună cu RSL al reparatorului. Rezultatele verificării tehnice după reparare trebuie să fie consemnate într-un proces-verbal de verificare tehnică. Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea recipientului. 4. Breviarul de calcul poate fi întocmit: 4.1 Pentru recipientele fără marcaj de conformitate: cu respectarea breviarului existent în cartea recipientului-partea de constructie 4.2 Pentru recipientele cu marcaj de conformitate: cu respectarea cerințelor din standardul european 13445-2004 4.3 Conform standardului 13445-2004 pot fi calculate următoarele elemente: 4.3.1 Învelișuri supuse la presiune interioară 4.3.1.1 Învelișuri cilindrice și sferice 4.3.1.2 Funduri bombate 4.3.1.3 Conuri și funduri conice 4.3.2 Învelișuri supuse la presiune exterioară 4.3.3 Flanșe 4.3.4 Funduri tip calotă sferică asamblate prin prezoane 4.3.5 Schimbătoare de căldură cu plăci tubulare C. Conform PT C6-2010, C10-2010 Montarea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de montare. 1.1.1. Documentaţia tehnică preliminară de montare trebuie să conţină: a) memoriul tehnic de prezentare cu descrierea generală a conductei şi a instalaţiei/echipamentelor aferente acesteia cu specificarea parametrilor de funcţionare; b) breviarul de calcul de rezistenţă; c) schema izometrică, condiţiile tehnice de execuţie, proceduri de sudare, lista materialelor, armături, dispozitive de siguranţă şi altele asemenea; d) verificările, încercările şi examinările distructive/nedistructive, date despre tratamentul termic post sudare, pe parcursul montării şi în vederea autorizării funcţionării. (2) Documentaţia tehnică preliminară trebuie avizată de către RADTP. 1.1.2. La elaborarea documentaţiei tehnice preliminare de montare trebuie să se ţină seama de următoarele situaţii: 1.1.


114



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

a) în cazul montării în aer liber trebuie luate măsurile necesare astfel ca aparatura de comandă, măsurare şi control, precum şi dispozitivele de siguranţă ale conductei să fie protejate împotriva intemperiilor, degradărilor şi accesului neautorizat al persoanelor străine la instalaţie; b) suprafaţa exterioară a conductelor trebuie să fie protejată împotriva coroziunii datorate condiţiilor atmosferice sau mediului în care lucrează; c) la montarea conductelor care prezintă pericol ridicat în funcţionare, trebuie avut în vedere amplasarea la distanţe corespunzătoare faţă de alte obiective, precum şi alte măsuri suplimentare de siguranţă prevăzute în normativele de prevenire şi stingere a incendiilor şi în normele generale şi specifice de protecţia muncii; d) nu se admite existenţa cablurilor electrice deasupra conductelor, cu excepţia instalaţiilor electrice pentru iluminat executate şi în conformitate cu prevederile standardelor pentru executarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie; e) conductele se montează pe suporturi astfel încât îmbinările sudate ale conductelor să fie accesibile pentru examinări şi verificări tehnice iar aşezarea trebuie să fie făcută astfel încât să permită dilatări sau contractări termice, să asigure o repartizare uniformă a sarcinii pe suporturi şi să nu producă tensiuni suplimentare în pereţii conductelor; f) conductele trebuie prevăzute cu scări sau căi de acces pentru deservirea armăturilor şi pentru efectuarea verificării tehnice; g) în cazul conductelor la care există posibilitatea producerii condensului trebuie prevăzute mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor din zonele mai joase, pentru evitarea producerii avariilor datorate loviturilor de berbec sau coroziunilor; h) conductele pentru fluide inflamabile şi explozibile trebuie prevăzute cu instalaţie de legare la pământ; i) conductele parţial îngropate trebuie prevăzute cu elemente de izolare care să asigure derularea verificărilor tehnice a zonei supraterane; j) conductele care lucrează la temperaturi ≥ 440ºC se prevăd obligatoriu, prin documentaţia tehnică, cu repere de fluaj. Repararea conductelor se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare avizată de către RADTP. 1.3. Lucrările de reparare a conductelor, constau în: a) înlocuirea, remedierea sau modificarea unor elemente de conductă ca de exemplu coturi, curbe, compensatoare de dilatare, tronsoane, îmbinările nedemontabile ale acestora şi altele asemenea; 1.2.


115



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

b) modificări ale izometriei conductei, faţă de documentaţia tehnică, lucrări de modernizare şi altele asemenea; c) repararea zonelor de prelevare de material, necesar determinării proprietăţilor mecanice, fizice şi chimice ale acestuia 1.4. Documentaţia tehnică preliminară de reparare, avizată de RADTP trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: a) memoriul tehnic de reparare care trebuie să conţină: 1) date generale privind conducta, 2) istoricul de funcţionare şi de reparare, precum şi altele asemenea; 3) tehnologii de reparare, lista de proceduri de sudare; b) schema izometrică a conductei cu precizarea zonei ce urmează a fi reparată, cu menţionarea tuturor elementelor ce trebuie să fie reparate sau înlocuite, detalii despre suduri, tehnologie de control; c) breviarul de calcul de rezistenţă în cazul unor modernizări sau a unor modificări de izometrie sau/şi tehnologice ale conductei. 1.5. Breviarul de calcul poate fi întocmit: 1.5.1. Pentru conductele fără marcaj de conformitate: cu respectarea breviarului existent în cartea conductei-partea de constructie 1.5.2. Pentru conductele cu marcaj de conformitate: cu respectarea cerințelor din standardul european 13480-2007 1.5.3. Conform standardului 13480-2007 pot fi calculate următoarele elemente: 1.5.4. Țevi drepte 1.5.5. Curbe și coturi 1.5.6. Reducții 1.5.7. Componente flexibile ale conductelor industriale 1.5.8. Funduri bombate 1.5.9. Funduri semisferice 1.5.10. Funduri în formă de mâner de coș 1.5.11. Funduri elipsoidale 1.5.12. Funduri circulare plane


116



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

MATERIALE Având în vedere că efectuarea calculului de rezistenţă a părţilor sub presiune a echipamentelor din domeniul IMSP se poate desfăşura în conformitate cu următoarele referenţiale: - SR EN 13445 – 3:2009 în cazul recipientelor stabile sub presiune - SR EN 13480 – 3:2012 în cazul conductelor - SR EN 12952 – 3:2012; SR EN 12952 – 4:2012 şi SR EN 12953 – 3:2012 în cazul cazanelor , precum şi că în urma derulării unor lucrări de reparare la instalaţie/echipament trebuie să fie asigurată funcţionarea în condiţii de siguranţă a acestuia,la alegerea materialelor trebuie avute în vedere următoarele principii:  materialele selectate trebuie să posede proprietăţile fizico-chimice, mecanice şi tehnologice corespunzătoare cerinţelor impuse de aplicaţia în care sunt utilizate;  materialele alese trebuie să conducă la soluţii tehnice de rezolvare a aplicaţiei care să fie convenabile economic, adică să poată fi transpuse în practică cu cheltuieli acceptabile privind obţinerea şi realizarea produselor impuse de aplicaţie.  materialele (inclusiv materialele de sudură) folosite la montarea, instalarea, modificarea sau la repararea instalaţiilor/echipamentelor care reţin presiunea, trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei/echipamentului. La alegerea materialelor să se ţină seama de o întreagă serie de criterii precum şi de condiţiile privind solicitările mecanice şi termice la care este supus echipamentul cum ar fi: - complexitatea sistemului de solicitare (solicitări simple, de tip întindere compresiune, încovoiere simplă, forfecare pură, sau solicitări compuse), intesitatea solicitărilor, caracterul static sau dinamic al aplicării acestora, condiţiile termice în care se aplică solicitările (solicitări la temperaturi scăzute, solicitări în condiţii de temperatură normală sau solicitări în condiţii termice care determină manifestarea fenomenului de fluaj), posibilitatea ca solicitările să genereze fenomene de pierdere a stabilităţii unor componente ale produsului, (a căror evitare impune asigurarea unor anumite rigidităţi ale componentelor), etc. - criteriile privind caracteristicile mecanice ale materialelor, (în condiţiile de temperatură şi mediu de lucru) : duritatea, rezistenţa la rupere, limita de curgere, Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

117



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

modulul de elasticitate, alungirea procentuală după rupere, energia de rupere, rezistenţa la oboseală, rezistenţa la fluaj, etc.; − criteriile privind caracteristicile fizice ale materialelor : densitatea, temperatura de topire-solidificare, rezistivitatea electrică, coeficientul de dilatare termică, conductibilitatea termică, etc.; − criteriile privind caracteristiciele chimice şi structurale impuse materialelor : compoziţia chimică, structura, conţinutul de impurităţi, rezistenţa la coroziune (în mediul de lucru şi în condiţiile de solicitare corespunzătoare echipamentului); − criteriile privind caracteristicile semifabricatelor care au fost utilizate la fabricaţia echipamentului: forma, dimensiunile şi masa semifabricatelor, calitatea suprafeţelor semifabricatelor. - materialele trebuie să fie însoţite de certificate de inspecţie material de tip 3.1 emise de fabricant conform EN 10204. O clasificare a materialelor metalice, (inclusiv materialele de sudură), folosite la fabricarea, montarea, instalarea, modificarea sau la repararea sistemelor / componentelor care reţin presiunea, în funcţie de caracteristiciele chimice şi caracteristicile fizicomecanice este prezentată în următoarul tabel: Grupă

Subgrupă

1

Tip oţel Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată 2 a ReH ≤ 460 N/mm şi cu compoziţia chimică în % : C ≤ 0,25 Si ≤ 0,60 Mn ≤ 1,8 b Mo ≤ 0,70 S ≤ 0,045 P ≤ 0,045 b Cu ≤ 0,40 b Ni ≤ 0,5 b Cr ≤ 0,3 ( 0,4 pentru turnate ) Nb ≤ 0,06 b V ≤ 0,1 Ti ≤ 0,05 2

1.1 1.2 1.3

Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată ReH ≤ 275 N/mm 2 Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată 275 N/mm < ReH ≤ 360 N/mm² Oţeluri cu granulaţie fină, normalizate, cu limita de curgere minimă specificată ReH > 2 360 N/mm

1.4

Oţeluri cu rezistenţă împotriva coroziunii atmosferice, a căror compoziţie chimică poate depăşi cerinţele pentru elemente singulare care sunt indicate la 1


118



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere 2 minimă specificată ReH > 360 N/mm 2 2.1 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere 2 2 minimă specificată 360 N/mm < ReH ≤ 460 N/mm 2.2 Oţeluri cu granulaţie fină tratate termomecanic şi oţeluri turnate cu limita de curgere 2 minimă specificată ReH > 460 N/mm Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu excepţia oţelurilor inoxidabile cu limita 2 de curgere minimă specificată ReH > 360 N/mm 3.1 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere minimă specificată 2 2 360 N/mm < ReH ≤ 690 N/mm 3 3.2 Oţeluri cu granulaţie fină călite şi revenite cu limita de curgere minimă specificată 2 ReH > 690 N/mm 3.3 Oţeluri de imbunatatire cu granulatie fina, exceptand otelurile inoxidabile Oţeluri slab aliate Cr-Mo-Ni cu Mo ≤ 0,7% şi V ≤ 0,1% 4 4.1 Oţeluri cu Cr ≤ 0,3 % şi Ni ≤ 0,7 % 4.2 Oţeluri cu Cr ≤ 0,7 % şi Ni ≤ 1,5 % Oţeluri aliate Cr-Mo fără vanadiu cu C ≤ 0,35 % 5.1 Oţeluri cu 0,75 % ≤ Cr ≤ 1,5 % şi Mo ≤ 0,7 % 5 5.2 Oţeluri cu 1,5 % < Cr ≤ 3,5 % şi 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % 5.3 Oţeluri cu 3,5 % < Cr ≤ 7,0 % şi 0,4 % < Mo ≤ 0,7 % 5.4 Oţeluri cu 7,0 % < Cr ≤ 10,0 % şi 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % Oţeluri inalt aliate de tip Cr-Mo-(Ni) -V 6.1 Oţeluri cu 0,3 % ≤ Cr ≤ 0,75 %, Mo ≤ 0,7 % şi V ≤ 0,35 % 6.2 Oţeluri cu 0,75 % < Cr ≤ 3,5 %, 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % şi V ≤ 0,35 % 6 6.3 Oţeluri cu 3,5 % < Cr ≤ 7,0 %, Mo ≤ 0,7 % şi 0,45 % ≤ V ≤ 0,55 % 6.4 Oţeluri cu 7,0 % < Cr ≤ 12,5 %, 0,7 % < Mo ≤ 1,2 % şi V ≤ 0,35 % Oţeluri inoxidabile autocalibile si de tip ferito-martensitic cu C ≤ 0,35 % şi 10,5 % ≤ 7 Cr ≤ 30 % 7.1 Oţeluri inoxidabile feritice 7.2 Oţeluri inoxidabile martensitice 7.3 Oţeluri inoxidabile autocalibile Oţeluri inoxidabile de tip austenitic, Ni ≤ 31 % 8 8.1 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr ≤ 19 % 8.2 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic cu Cr > 19 % 8.3 Oţeluri inoxidabile de tip austenitic manganoase cu 4 % < Mn ≤ 12 % Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 10,0 % 9 9.1 Oţeluri aliate cu nichel, cu Ni ≤ 3,0 % 9.2 Oţeluri aliate cu nichel, cu 3,0 % < Ni ≤ 8,0 % 9.3 Oţeluri aliate cu nichel, cu 8,0 % < Ni ≤ 10,0 % Oţeluri inoxidabile austenito-feritice ( duplex ) 10 10.1 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr ≤ 24 % 10.2 Oţeluri inoxidabile austenito-feritice cu Cr > 24 % c Oţeluri cuprinse în grupa 1 , exceptând 0,25 % < C ≤ 0,85 % 11 11.1 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,25 % < C ≤ 0,35 % 11.2 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,35 % < C ≤ 0,5 % 11.3 Oţeluri care sunt indicate la 11, cu 0,5 % < C ≤ 0,85 % NOTĂ: Pe baza compoziţiei chimice reale rezultată, oţelurile din grupa 2 pot fi considerate ca oţeluri din grupa 1. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

119

CUANTUM …………………………… B-dul Iuliu Maniu nr. 224 Bucuresti, sector 6 a b c


…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

În conformitate cu specificatiile de material si standardele de produs, R eH poate fi înlocuit cu Rp0,2 sau Rt0,5 . O valoare mai mare este acceptata decat cea rezultata: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,75 %. O valoare mai mare este acceptata decat cea rezultata: Cr + Mo + Ni + Cu + V ≤ 0,1 %.

Particularităţile diagramei Fe-C Diagrama Fe-C este o diagramă incompletă , conţinutul de C merge până la 6,67%, deoarece peste această concentraţie aliajele nu mai au aplicaţie în industrie , iar limitele diagramei sunt oricum greu de determinat. Tipurile materialelor feroase funcţie de %C sunt următoarele: 0 – 0,02%C fier tehnic pur ; 0,02 – 2,11%C oteluri ; 2,11 - 6,67%C fonte Punctele critice reprezintă temperaturile la care au loc transformările în structura materialelor feroase şi se notează cu A urmat de litera r (dacă transformarea are loc la răcire) sau c ( dacă transformarea are loc la încălzire) şi de o cifra care indica felul transformarii, (ex A1,A2). Astfel depăşirea la incălzire a punctului A1 determină transformarea perlitei în austenită , iar răcirea rapidă conduce la obţinerea unei structuri formate din martensită si ferită.


120



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Clasificarea procedeelor de sudare prin topire Procedeele de sudare se clasifică după sursele de energie cu care se realizează încălzirea locală. Astfel sudarea prin topire poate fi realizată cu energie electro-termică, cu energie termochimică şi cu energie corpusculară. Sudarea cu energie electro-termică se obţine folosindu-se ca sursă de energie arcul electric sau efectul Joule. Sudarea cu arc electric poate fi realizată prin unul din procedeele: cu electrod învelit, cu protecţie de gaz, sub strat de flux sau prin alte procedee. Sudarea prin efect Joule este realizată în condiţiile sudării prin topire (exceptând procedeele de sudare prin presiune) în varianta sudării în baie de zgură. Sudarea cu energie termochimică ce realizează folosind energia flăcării oxigaz sau cea degajată în urma reacţiilor termitului. Sudarea cu energie corpusculară se practică în varianta sudării cu fascicol de electroni şi a sudării cu laser. PARAMETRII TEHNOLOGICI AI OPERAŢIILOR DE TRATAMENT TERMIC. Orice tehnologie de tratament termic sau termochimic presupune cel puţin două operaţii de bază şi anume o operaţie de încălzire şi una de răcire a produsului cu parametrii termici şi temporali controlaţi. Reprezentarea grafică a acestor operaţii poartă numele de ciclogramă. În practica industrială sunt folosite două tipuri de ciclograme: - carteziene - polare Temperatura de încălzire în vederea tratamentului termic se stabileşte în funcţie de natura materialului şi de tipul tratamentului termic aplicat. Natura materialului se ia în considerare prin compoziţia chimică şi punctele critice la încălzire, iar tipul tratamentului termic prin condiţia impusă pentru structura ce trebuie să fie obţinută prin încălzire-răcire. Poziţia punctelor critice la aceeaşi marcă de material este determinată la rândul ei, de compoziţia chimică a şarjei tratate, de viteza de încălzire realizată de regimul de încălzire ales şi de viteza de răcire. Prin tratament termic se înţelege o succesiune de operaţii de încălzire, menţinere şi răcire având drept scop modificarea controlată a structurii şi proprietăţii materialelor metalice. Dintre criteriile de clasificare, cel mai riguros este cel privind transformările în stare solidă care se desfăşoară în materialul metalic în timpul încălzirii şi răcirii, iar clasificarea după acest criteriu este:  Recoaceri fără transformari de fază în stare solidă Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

121



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

 Recoaceri cu transformări de fază în stare solidă  Călirea  Revenirea şi îmbătrânirea  Tratamente termice combinate (termochimice) După scopul urmărit şi locul ocupat în procesul de fabricaţie tratamentele termice se pot clasifica astfel: — tratamente termice preliminare (primare sau intermediare) în care se includ diferite tipuri de recoacere. Aceste tratamente se aplica lingourilor, pieselor turnate, pieselor forjate, ansamblurilor sudate, laminatelor etc.; — tratamente termice finale sau secundare care cuprind operaţiile de călire si de revenire. De regulă se aplică diferitelor piese, după prelucrări mecanice.

EXAMINĂRI NEDISTRUCTIVE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE 1. Metode de examinare nedistructivă a îmbinărilor sudate Metodele de examinare nedistructivă general acceptate aplicabile la controlul îmbinărilor sudate se clasifică, conform prescripţiei tehnice ISCIR referitoare la autorizarea personalului care efectuează examinări nedistructive, cât şi conform normei europene EN 473 sunt: a) examinarea vizuală, simbolizată VT; b) examinarea cu radiaţii penetrante, simbolizată RT; c) examinarea cu ultrasunete, simbolizată UT; d) examinarea cu particule magnetice, simbolizată MT; e) examinarea cu lichide penetrante, simbolizată PT; f) examinare prin curenți turbionari ET; g) examinarea neetanșeităților LT; h) examinarea magneto-inductivă MRT. Personalul care efectuează examinări nedistructive trebuie autorizat/ certificat conform legislaţiei naţionale/ europene. Prescripția tehnică ISCIR care reglementează autorizarea personalului în examinări nedistructive este CR 6-2010.


122

CUANTUM INDUSTRIAL TRAINING & CONSULTING ……………………………………………………. C.U.I. 15126067 Nr.Reg.Com. J40/284/2003 www.cuantum.com.ro

…………………………… B-dul Iuliu Maniu nr. 224 Bucuresti, sector 6

…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Metode/Domenii şi specialităţi de examinare nedistructivă Simbol Nr. crt.

Metoda/Domeniul de examinare nedistructivă

1

Examinarea vizuală

2

Examinarea penetrante

3

cu

Examinarea ultrasunete

radiaţii cu

pentru metodă/ domeniu VT1)

pentru specialitate _

RT

RTx

UT

RTγ UTg UTt UTs UTl UTf UTtv

4

Examinarea cu particule magnetice

MT

_

5

Examinarea penetrante

lichide

PT

_

6

Examinarea cu curenţi turbionari Verificarea etanşeităţii Examinare magnetoinductivă

ET

_

LT MRT

– –

7 8

cu

Specialitatea de examinare nedistructivă Examinarea vizuală prin mijloace optice sau video adiţionale Examinarea cu radiaţii X Examinarea cu radiaţii gama Măsurarea grosimilor cu ultrasunete Examinarea cu ultrasunete a tablelor Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate Examinarea cu ultrasunete a profilelor laminate Examinarea cu ultrasunete a pieselor forjate Examinarea cu ultrasunete a ţevilor Examinarea cu particule magnetice, cu contrast de culoare sau fluorescentă, a îmbinărilor sudate şi a materialelor metalice Examinarea cu lichide penetrante, cu contrast de culoare sau fluorescentă, a îmbinărilor sudate şi a materialelor Examinarea cu curenţi turbionari Verificarea etanşeităţii Examinarea magnetoinductivă la cablurile instalaţiilor de transport pe cablu


123



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

3.Tipuri de examinări nedistructive/distructive, referenţiale pentru tehnica de examinare şi niveluri de acceptare a discontinuităţilor - Examinarea vizuală cât şi examinările cu radiaţii penetrante, examinările cu ultrasunete, examinările cu lichide penetrante şi examinările cu pulberi magnetice ale îmbinărilor sudate trebuie să se efectueze în conformitate cu prevederile standardelor specifice privind tehnica de examinare şi nivelurile de acceptare corespunzătoare nivelului de calitate B astfel: Vizual: SR EN ISO 17637:2011 + SR EN ISO 5817:2008 + SR EN ISO 10042:2006 (valabil pentru Al şi aliaje de Al) tehnică+niveluri de calitate (valabile şi pentru niveluri de acceptare, vezi NOTA 1)); RT: SR EN ISO 5817:2008 (SR EN ISO 10042:2006) + SR EN ISO 17636-1:2013 + SR EN 12517-1:2006 niveluri de calitate+tehnică+niveluri de acceptare; UT: SR EN ISO 5817:2008 + SR EN ISO 17640:2011 + SR EN ISO 11666:2011 niveluri de calitate+tehnică+niveluri de acceptare; PT: SR EN ISO 5817:2008 (SR EN ISO 10042:2006) + SR EN 571-1:1999 + SR EN ISO 23277:2010 niveluri de calitate+tehnică+niveluri de acceptare; MT: SR EN ISO 5817:2008 + SR EN ISO 17638:2010 + SR EN ISO 23278: 2010 niveluri de calitate+tehnică+niveluri de acceptare; ET: SR EN ISO 5817:2008 (SR EN ISO 10042:2006) + SR EN 1711 niveluri de calitate+tehnică. NOTE: 1) În mod special, în cazul examinării vizuale referenţialele care stabilesc nivelurile de calitate, (respectiv SR EN ISO 5817:2008 şi SR EN ISO 10042:2006) sunt aceleaşi care stabilesc şi nivelurile de acceptare al discontinuităţilor. 2) Rapoartele/buletinele de laborator pot fi prezentate în documentaţia tehnică de însoţire a raportului final numai dacă conţin concluzia trasă de laborator „ADMIS” în raport cu referenţialul aplicabil metodei de examinare respective. 3) Criteriile de acceptare şi nivelurile de calitate a discontinuităţilor (defectelor), care se stabilesc de către persoana juridică autorizată pentru efectuarea de programe de examinări, verificări şi investigaţii tehnice a echipamentelor din cadrul IMSP, trebuie să fie indicate în program pentru fiecare tip de examinare nedistructivă şi să fie comunicate oficial laboratorului, înainte de derularea examinărilor nedistructive. 4) Examinările nedistructive trebuie să se desfăşoare în conformitate cu cerinţele tehnice din prescripţia tehnică aplicabilă sau în conformitate cu prevederile standardelor europene care conţin cerinţele legate de tehnica de examinare pentru fiecare tip de examinare. - Metodele de examinare nedistructivă general acceptate aplicabile la controlul îmbinărilor sudate se clasifică, conform prescripţiei tehnice ISCIR referitoare la Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

124



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

autorizarea personalului care efectuează examinări nedistructive, cât şi conform normei europene EN 473 sunt: i) examinarea vizuală, simbolizată VT; j) examinarea cu radiaţii penetrante, simbolizată RT; k) examinarea cu ultrasunete, simbolizată UT; l) examinarea cu particule magnetice, simbolizată MT; m) examinarea cu lichide penetrante, simbolizată PT. - Personalul care efectuează examinări nedistructive trebuie autorizat/ certificat conform legislaţiei naţionale/ europene Examinarea vizuală Examinarea vizuală este cea mai cunoscută şi răspândită metodă de examinare nedistructivă de suprafaţă care constă în examinarea cu ochiul liber, direct sau indirect, cu sau fără mijloace ajutătoare a suprafeţelor unui ansamblu sudat. - Avantajele metodei: este o metodă simplă, rapidă, economică şi nu necesită o pregătire laborioasă a suprafetelor de examinat; se poate aplica atât materialelor feromagnetice cât şi celor nemagnetice; nu există limitări legate de temperatura mediului amibiant la care se poate face examinarea; oferă informaţii rapide pentru luarea unei decizii de a continua efectuarea celorlalte examinări nedistructive asupra ansamblului sudat, acolo unde se cere; personalul care efectuează acest tip de examinări necesită o instruire minimă. - Dezavantajele metodei: nu pune în evidenţa decât discontinuităţi de dimensiuni percetibile ochiului uman în condiţii normale, deschise în suprafaţă, sau a defectelor de formă. Etapele examinării vizuale 1. Pregătirea suprafeţei Pregătirea suprafeţei constă în curăţarea suprafeţei de examinat în scopul îndepărtării straturilor de acoperiri de genul oxizi, grăsimi, vopsea şi orice alte impurităţi care ar putea afecta examinarea. Curăţarea se poate face mecanic, prin periere cu perie de sârmă, polizare, sablare cu nisip sau alice, curăţare chimică. 2. Examinarea propriu-zisă Examinarea vizuală se face direct cu ochiul liber, sau cu mijloace ajutătoare de genul lupelor cu ,mărire 3X sau 5X, oglinzilor etc.


125



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Pe suprafaţa de examinat trebuie să se asigure o iluminare de minimum 500 lx. Aceasta se poate asigura fie natural, fie prin surse de lumină artificială. Iluminarea pe suprafaţa de examinat se măsoară cu ajutorul luxmetrului. Pentru verificarea mărimilor dimensionale ale cordoanelor de sudură şi a geometriei îmbinării sudate se utilizează rulete, şublere şi şublere de sudură.

Standarde care guvernează examinarea vizuală SR EN ISO 17637:2011 – Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate prin topire. Examinarea vizuală. Acest standard descrie tehnica de examinare vizuală. EN ISO 6520-1 – Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire. Acest standard reglementează clasificarea numerică şi descrierea imperfecţiunilor care pot apărea în îmbinările sudate. Clasificara se face în 6 grupe majore după cum urmează: 1. Fisuri; 2. Cavităţi; 3. Incluziuni solide; 4. Lipsă de topire şi pătrundere; 5. Imperfecţiuni ale formei şi imperfecţiuni dimensionale; 6. Imperfecţiuni diverse.


126



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Extras din standardul EN ISO 6520-1

EN ISO 5817 – Sudare. Îmbinări sudate prin topire din oţel, nichel, titan şi aliajele acestora (cu excepţia sudării cu fascicul de electroni). Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni. Acest standard este un standard armonizat cu directiva europeană pentru echipamente sub presiune 97/32, transpusă în legislaţia română prin HG 584/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Acest standard este direct aplicabil la examinarea vizuală a sudurilor, dar nu face legătura cu nivelurile de acceptare evaluate prin alte metode nedistructive.


127



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Extras din standardul EN ISO 5817

EN ISO 10042 – Sudare. Îmbinări de aluminiu şi aliaje de aluminiu sudate cu arc electric. Niveluri de calitate pentru imperfecţiuni. Acest standard este echivalentul lui EN ISO 5817, dar se aplică pentru îmbinările sudate din aluminiu şi aliaje de aluminiu. Acest standard este direct aplicabil la examinarea vizuală a îmbinărilor sudate, dar nu face legătura cu nivelurile de acceptare evaluate prin alte metode de examinare nedistructivă.


128



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Extras din standardul EN ISO 10042

Nivelul de calitate al îmbinării sudate este precizat în proiectul de execuţie de către proiectant. Nivelurile de calitate al îmbinărilor sudate sunt precizate de către standardul EN ISO (SR EN ISO) 5817. Nivelurile de calitate pentru imperfecţiunile din îmbinările sudate se clasifică pe 3 niveluri respectiv B, C, D. În cazul particular al examinării vizuale, nivelul de calitate al îmbinării sudate este acelaşi cu nivelul de acceptare al imperfecţiunilor din îmbinarea sudată. În cazul aprobării procedurilor de sudare şi al autorizării/ prelungirea autorizaţiei sudorilor, nivelul de calitate al îmbinării sudate este B.


129



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Examinarea cu lichide penetrante Examinarea cu lichide penetrante este o metodă de examinare nedistructivă de suprafaţă care constă în aplicarea pe suprafaţa de examinat a unei substanţe colorate cu o capilaritate foarte bună – denumită “penetrant” – care pătrunde în discontinuităţile deschise în suprafaţă, şi care sub actiunea unei sustanţe revelatoare – denumită “developant” pune în evidenţă pe un fond alb discontinuităţile foarte fine care apar în aest caz în culoarea penetrantului şi care altfel, la examinarea vizuală nu sunt perceptibile ochiului uman. Penetranţii pot fi coloraţi, caz în care interpretarea se face sub lumină albă, naturală sau artificială, sau fluorescenti, la care interpretarea se face sub lumină ultravioletă cu lungime de undă cuprinsă intre 340-360 nm. Avantajele metodei: este o metodă relativ simplă, destul de rapidă, economică şi oferă o sensibilitate net superioară examinării vizuale; nu necesită echipamente speciale. Dezavantajele metodei: necesită o pregătire relativ laborioasă a suprafeţei de examinat, care trebuie curăţată prin mijloace mecanice şi/ sau chimice de orice impurităţi şi acolo unde este cazul, stratul de vopsea trebuie înlăturat; există limitări legate de temperatura suprafetei cât şi a mediului ambiant la care se poate face examinarea; nu pune în evidenţă decât discontinuităţi deschise în suprafaţă

Etapele examinării cu lichide penetrante 1. Pregătirea suprafeţei de examinat Pregtirea suprafeţei de examinat este o etapă delicată şi constituie un factor critic al examinării cu lichide penetrante şi are ca scop îndepărtarea stratului de vopsea, rugină, oxizi, a urmelor de ulei, grăsimi şi a altor factori contaminanţi. care pot împiedica pătrunderea penetrantului în discontinuităţi Pregătirea suprafeţei se face prin procedee mecanice, periere cu perie de sârmă, polizare, prelucrări mecanice de tip strunjire, frezare, sablare, etc. sau prin procedee chimice. În cazul procedeelor mecanice de curăţare,acestea trebuie alese cu grijă pentru a nu obtura discontinuităţile în timpul procesului de curăţare.

2. Aplicarea penetrantului Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

130



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Aplicarea penetrantului pe suprafaţa curăţată prealabil şi uscată se face prin pulverizare, pensulare sau imersare. Penetrantul se lasă să acţioneze pe suprafaţa de examinat o perioadă de timp conform cu instrucţiunile producătorului, în general între 5 şi 60 de minute, dacă nu se specifică altfel în standardele de metodă aplicabile. Această perioadă de timp se numeşte timp de penetrare sau perioadă dwell. 3. Îndepărtarea excesului de penetrant Îndepărtarea excesului de penetrant este deasemenea o etapă critică a examinării şi trebuie facută astfel încât să se evite “spălarea excesivă”. În funcţie de tehnica de examinare îndepărtarea excesului de penetrant se face prin spălare cu apă, prin aplicarea unui agent de emulsifiere sau prin degresare. 4. Developarea Developarea se face prin aplicarea într-un strat subţire şi uniform a developantului. În funcţie de tehnica utilizată, aplicarea developantului se face prin pulverizare în cazul developantului uscat, sau, pudrare ori imersare în cazul developantului umed. 5. Interpretarea Interpretarea se face în funcţie de tehnica de examinare în condiţii de iluminare adecvată respectându-se valorile precizate de standardele aplicabile. Interpretarea începe de regulă din primul moment al aplicării developantului şi se continuă pâna la 10 minute, dacă standardele nu prevăd altfel.

Examinarea cu particule magnetice Examinarea cu paricule magnetice este o metodă de examinare nedistructivă care constă în inducerea în suprafata de examinat a unui câmp magnetic şi aplicarea pe aceasta a unei pulberi magnetice sub formă umedă sau uscată. Acolo unde există discontinuităţi în suprafaţă, sau în imediata vecinătate sub suprafeţă, datorită perturbării câmpului magnetic, se va produce o acumulare de particule magnetice care se vor alinia după conturul discontinuităţii. Particulele magnetice pot fi colorate,caz în care interpretarea se face sub lumină albă, naturală sau artificială, sau fluorescenti, la care interpretarea se face sub lumină ultravioletă cu lungime de undă cuprinsă intre 340-360 nm. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

131



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Avantajele metodei: este o metodă simplă, rapidă, economică şi oferă o sensibilitate net superioară examinării vizuale; în funcţie de tehnica de examinare aleasă, pe lânga discontinuităţile de suprafaţă, pot fi evidenţiate şi discontinuităţile din imediata vecinătate sub suprafaţă; necesită o pregătire minimă a suprafeţei; examinarea se poate face în anumite condiţii şi prin stratul de vopsea. Dezavantajele metodei: necesită echipament specializat; în funcţie de tehnica de magnetizare folosită, trebuie asigurată alimentare de la reteaua electrică; există limitări legate de temperatura suprafetei cât şi a mediului ambiant la care se poate face examinarea Etapele examinării cu particule magnetice 1. Pregătirea suprafeţei Pregătirea suprafeţei de examinat ca scop îndepărtarea urmelor de ulei, grăsimi, umezeală precum şi a celorlalţi factor care ar putea afecta mobilitatea particulelor magnetice pe suprafaţa de examinat. Pregătirea suprafeţei nu este un factor la fel de critic ca în cazul examinării cu lichide penetrante. Straturile de acoperiri nemetalice cu grosimi mai mari de 50 µm precum şi cele feromagnetice cu grosimi mai mari de 25 µm trebuie îndepărtate. În anumite cazuri, se recomandă aplicarea pe suprafaţa de examinat a unui lac de contrast, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor în care se face interpretarea examinării. Pregătirea suprafeţei se face prin mijloace mecanice sau chimice adecvate. 1. Magnetizarea suprafeţei de examinat - Magnetizare cu jug magnetic - Magnetizare cu electrozi de contact - Magnetizare cu bobină În cazul particulelor magnetice uscate magnetizarea suprafeţei de examinare se face anterior aplicării acestora, iar în cazul particulelor magnetice în suspensie, magnetizarea se face imediat după aplicare. 2. Aplicarea particulelor magnetice

3. Interpretarea se face în funcţie de tehnica de examinare în condiţii de iluminare adecvată respectându-se valorile precizate de standardele aplicabile. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

132



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Interpretarea începe de regulă din primul moment al aplicării aplicării particulelor magnetice, pentru a se observa tendinţa de acumulare a particulelor şi continuă după întreruperea magnetizării. Acumularea de particule magnetice într-o anumită poziţie creează indicaţie de discontinuitate. O indicaţie bine conturată semnalează o discontinuitate situată în suprafaţă, pe când o indicaţie cu marginile difuze semnalează o discontinuitate aflată sub suprafaţă. Examinarea cu radiaţii penetrante Examinarea cu radiaţii penetrante este o metodă de examinări nedistructive care constă în străbaterea sudurii ansamblului sudat de radiaţiile ionizante şi obţinerea unei imagini radiografice pe un suport fotosensibil plasat pe partea opusă a sudurii. Avantajele metodei: oferă o imagine remanentă bidimensională, care permite vizualizarea şi aprecierea calitativă şi cantitativă a discontinuităţilor. Suportul este arhivabil şi opozabil. Nu necesită o pregătire specială a suprafetelor de examinat. Nu există practic limitări legate de temperatura mediului ambiant. Dezavantajele metodei: este o metodă extrem de specializată, costisitoare, necesită personal cu autorizaţii speciale din partea autorităţilor de profil; este extrem de dăunatoare pentru om cât şi pentru mediu; există o inerţie de la efectuarea examinării pâna la obţinerea rezultatelor, datorată timpilor de procesare a suportului fotosensibil.

Etapele examinării cu radiaţii penetrante 1. Pregătirea suprafeţei de examinat Pregătirea suprafeţei se face prin procedee mecanice şi are ca scop îndepărtarea stropilor, ţunderului şi a celorlalţi factori care ar putea genera imagini echivoce pe filmul radiografic. 2. Stabilirea tehnicii de examinare În funcţie de dimensiunile, grosimea de perete şi geometria piesei care urmează să fie examinată se aleg corespunzător geometria de expunere, parametrii de expunere, sensibilitatea şi tipul filmului radiografic.


133



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Exemple de geometrii de expunere

3. Pregătirea şi casetarea filmelor radiografice

4. Expunerea propriu zisă În funcţie de geometria de expunere şi tehnica de examinare aleasă conform recomandărilor din standardele de profil se pregăteşte ansmblul de expunere. 5. Procesarea filmului După expunere filmele se procesează conform instrucţiunilor producătorului, fie în maşini de developat automate fie în băi de developare termostatate. 6. Interpretarea Interpretarea se face în camere obscure sub lumina unui negatoscop în condiţiile specificate de standardele de specialitate. Criteriile de acceptare a discontinuităţilor sunt cele prevăzute de standardele aplicabile.


134



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Examinarea cu ultrasunete Examinarea cu ultrasunete se bazează pe propagarea undelor ultrasonice în piesa de examinat şi pe monitorizarea fie a semnalului transmis (numită tehnica prin transmisie) fie a semnalului reflectat sau de difracţie provenit de la orice suprafaţă sau discontinuitate (numită tehnica cu impuls reflectat). Ambele tehnici pot utiliza fie un singur traductor având funcţia de emiţător şi receptor, fie un traductor dublu, fie traductoare separate pentru emisie şi recepţie. De asemenea, cele două tehnici pot utiliza reflexia intermediară pe una sau mai multe suprafeţe ale piesei de examinat. Examinarea se poate realiza manual sau cu ajutorul aparaturii semiautomatizate sau în întregime automatizate şi poate utiliza tehnica prin contact direct, fără contact sau în imersie, ca şi alte metode de cuplare corespunzătoare aplicaţiei respective. Examinarea cu ultrasunete este poate cea mai complexă metodă de examinare nedistructivă care constă în inducerea în piesa de examinat a unor vibraţii mecanice în domeniul ultrasunetelor cu frecvenţa de 1,0 – 25 MHz şi analizarea pe ecranul unui osciloscop a modificărilor acestor vibraţii datorată discontinuităţilor interne în material. Avantajele metodei: este o metodă volumetrică, rapidă; oferă informaţii detaliate asupra naturii discontinuităţilor; poate fi aplicată la piese cu geometrii complexe. Dezavantajele metodei: este o metodă costisitoare, necesită aparatură şi personal specializat; necesită o pregătire laborioasă a suprafeţelor de examinat; este o metodă abstractă şi interpretarea oscilogramelor trebuie făcută de personal cu experienţă. Etapele examinării cu ultrasunete 1. Pregătirea suprafeţei de examinat Pregtirea suprafeţei de examinat are ca scop îndepărtarea stratului de vopsea, rugină, oxizi cât şi pentru a asigura o suprafaţă cu o rugozitate de maxim 12.5 μm, care să permită o cuplare corespunzătoare a traductorului la suprafaţa de palpare. Pe suprafata pregătită pentru examinare se aplică un cuplant pentru a elimina aerul dintre suprafaţa de palpare a traductorului şi suprafaţa de examinat. În funcţie de rugozitatea suprafeţei, cuplantul poate fi ulei, vaselină, glicerina, apă etc. 2. Verifcarea şi calibrarea aparaturii Verificarea defectoscopului se face periodic conform standardelor şi procedurilor interne de verificare, pe blocuri de calibrare standardizate şi are ca scop verificarea principalelor Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

135



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

caracteristici ale ansamblului traductor – defectoscop. Calibrarea defectoscopului se face pentru a corela generatorul de timp al aparatului cu dimensiunile cunoscute ale blocului de calibrare astfel încât să existe o proporţionalitate între scala distanţelor de pe ecranului defectoscopului distanţa parcursă de semnalul sonor în materialul examinat. Verificarea şi calibrarea se face pe blocuri de calibrare standardizate de tip A1 sau A2 3. Stabilirea nivelului de referinţă Stabilirea nivelului de referinţă se face pe blocuri de referinţă şi are ca scop stabilirea unei legături între amplitudinea semnalelor pe ecranul osciloscopului şi mărimea discontinuităţilor. Blocurile de referinţă se recomandă pe cât posibil să fie confecţionate din acelaşi material, în aceeaşi stare de tratament termic şi de dimensiuni apropiate cu reperul care urmează a fi examinat. Blocurile de referinţă, în funcţie de tehnica de examinare au practicate găuri laterale (SDH), sau găuri cu fund plat (FBH), cu diametrul cunoscut. Tipul blocurilor de referinţă cât şi diametrul găurilor se alege în funcţie de standardul de examinare utilizat. 4. Examinarea propriu-zisă Pentru o examinare de 100 %, intervalul dintre două zone de palpare succesive nu trebuie să fie mai mare decât lăţimea fasciculului la orice adâncime din volumul examinat. 5. Interpretarea Aprecierea mărimii discontinuităţilor se face analizând ecodinamica şi amplitudinea ecoului provenit de la discontinuitate cât şi prin raportare la amplitudinea ecoului provenit de la găurile blocului de referinţă. Lungimea discontinuităţii şi adâncimea la care se află aceasta se determină prin tehnicile descrise în standardele de profil.


136



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Examinările distructive Se împart în următoarele categorii: a) Analize metalografice (macro, micro, defectoscopie); b) Analize chimice (calitative/semicantitative, calitative/cantitative); c) Încercări mecanice (încercare la tracţiune, încercare de încovoiere la şoc, încercarea de duritate, încercarea pentru determinarea rezistenţei tehnice de durată, încercarea la fluaj, şi altele); d) Încercări tehnologice (încercare la îndoire pe dorn, încercare de aplatisare, încercare la rupere tehnologică, încercare la compresiune, şi altele); e) Măsurări de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare ( măsurători tensometrice). NOTE: 1) Examinările distructive care impun în mod obligatoriu debitarea unor carote, probe sau tronsoane de material pentru realizarea epruvetelor de laborator sunt încercările mecanice, (cu excepţia încercării de duritate) şi încercările tehnologice, motiv pentru care propunerea în program a acestor examinări trebuie să fie foarte bine motivată tehnic şi numai în cazuri bine justificate, deoarece ulterior, presupun în mod obligatoriu reparaţii în zonele de debitare, urmate de efectuarea unor noi examinări nedistructive în zonele reparate. 2) Toate celelalte tipuri de examinări distructive pot fi efectuate „in situ” cu aparatură de laborator portabilă. 3) Referitor la analiza chimică efectuată „in situ” cu aparatură de laborator portabilă, în programele de expertiză poate fi aleasă fie calea de determinare a grupelor de oţel pentru anumite componente principale ale echipamentului prin utilizarea metodei de analiză spectrală calitativă, (caz în care valorile caracteristicilor fizico/mecanice necesare calculului de rezistenţă ce trebuie efectuat în raportul final, vor fi alese din specificaţia de material a grupei respective de mărci de oţeluri şi vor fi coroborate cu valorile celor mai mici grosimi determinate prin metoda de examinare nedistructivă cu ultrasunete Utg), sau determinarea cu precizie a mărcilor de oţel prin utilizarea unei metode de analiză spectrală calitativ/cantitativă, (caz în care valorile caracteristicilor fizico/mecanice necesare calculului de rezistenţă, vor fi cele rezultate din specificaţia de material a fiecărei mărci de oţel, pentru o anumită stare de tratament termic, care va trebui a fi susţinută de asemenea şi de buletine de analiză metalografică micro efectuată „in situ”). 4) Referitor la măsurările de eforturi sub acţiunea sarcinilor de încărcare (măsurători tensometrice), se face menţiunea că valorile minime ale caracteristicilor fizico mecanice ale materialelor determinate prin această metodă de examinare distructivă sunt utilizate la calculul de rezistenţă ce trebuie efectuat în raportul final şi vor fi coroborate cu valorile celor mai mici grosimi determinate prin metoda de examinare nedistructivă cu ultrasunete Utg. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

137



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

5) Laboratoarele pentru efectuarea examinărilor distructive vor fi evaluate de către ISCIR în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice referitoare la evaluarea capabilităţii tehnice şi supravegherea laboratoarelor care efectuează examinări distructive. Analize metalografice (macro, micro, defectoscopie); - Examinare distructivă care are drept scop evidenţierea structurii metalografice specifice unei anumite stări de tratament termic a unui material metalic, a eventualelor defecte induse în material în urma unor procese de prelucrare mecanică sau termică, precum şi verificarea respectării cerinţelor tehnice al unui procedeu de sudare, (rezultat dintr-o procedură aprobată), prin care a fost realizată o îmbinare sudată a două materiale metalice. - Se derulează pe probe metalografice în laborator sau ‘’in situ’’, prin şlefuirea şi atacarea cu un anumit tip de reactiv chimic a suprafeţei de analizat. - Este denumită şi analiză metaloscopică şi poate fi macroscopică sau microscopică, după cum se referă la analiza macro sau micro a structurii. - Macrostructură – structura metalului sau a aliajului care se poate observa cu ochiul liber sau la un grad mic de mărire, max. 50:1. - Microstructură - structura metalului sau a aliajului care se poate observa prin intermediul microscopului la un grad mare de mărire, min. 50:1, uzual 100:1, fie în laborator sau ‘’in situ’’, direct pe o anumită componentă a echipamentului, pe probe metalografice sau pe replici metalografice. - Replică metalografică - lac transparent, nitroceluloză sau material plastic, având sau nu un suport, folosit pentru punerea în evidenţă, prin preluarea detaliilor topografice ale suprafeţei, a structurii metalografice.

Microfisură într-un oţel tip 14 MoV 63 la un grd. de mărire 500:1 Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

138



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

1. Punerea în evidenţă a microstructurii Proba lustruită, spălată şi uscată este în general introdusă/imersată în reactivul care pune în evidenţă structura. În cazuri speciale se va proceda invers, depunându-se reactivul (reactiv cu acţiune rapidă) pe suprafaţa lustruită a probei, folosindu-se în acest scop vată sau hârtie de filtru îmbibată cu reactiv. În mod normal proba se consideră atacată când suprafaţa lustruită şi-a pierdut luciul metalic. Se recomandă scoaterea din când în când a probei în cursul punerii în evidenţă a structurii prin atac cu reactiv, spălarea şi apoi cercetarea la microscop, în scopul determinării exacte a momentului când structura prezintă caracteristicile urmărite. Se recomandă utilizarea reactivilor în concentraţie slabă, deci un timp de punere în evidenţă a structurii mai îndelungat, în scopul obţinerii unei structuri mai bine conturate (contraste mai puternice). După punerea în evidenţă a structurii prin atac cu reactivi, probele se spală şi se supun analizei microscopice. 2. Extragerea şi interpretarea replicilor metalografice Replicile metalografice sunt folosite pentru examinarea structurii metalografice, putând fi folosite ‘’in situ’’, în zone cu acces dificil din diferite locaţii. Obţinerea suprafeţelor plane se realizează folosind în acest scop aparatură portabilă. În condiţiile în care şlefuirea este realizată folosind un polizor electrolitic, polizarea cu hârtie abrazivă se execută până la granulaţia 800 (oţeluri aliate) / 1200 (oţeluri mediu şi slab aliate). Lustruirea finală se poate executa folosind unul din următoarele procedee: - lustruire electrolitică folosind o microcelulă de lustruire; - lustruire mecanică cu seturi progresive de hârtie abrazivă şi finalizare cu pastă de pulbere de diamant. După lustruire suprafaţa este degresată cu acetonă sau alcool, spălată şi uscată. Punerea în evidenţă a structurii se realizează prin atac cu reactivul adecvat . Suportul replicii metalografice se va aplica pe o suprafaţă uscată şi lipsită de impurităţi (în principal, de praf). În funcţie de materialul replicii (lac sau folie) aplicarea va respecta următoarele condiţii: -pentru lac: - lacul nu va fi agitat înainte de aplicare pentru a nu da naştere la bule de aer; - aplicarea se face cu o spatulă din material plastic sau cauciuc pentru a se forma un strat subţire de grosime uniformă; - lacul se lasă să se usuce timp de 60 ... 90 minute, protejat contra impurificării. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

139



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

- pentru folie: - se aplică pe suprafaţa de analizat o bucată de material plastic, cu o compoziţie şi dimensiune (lungime, lăţime şi grosime) adecvate, activată în solventul caracteristic; - se lasă să se usuce timp de 15...20 minute, presat şi protejat contra impurificării. Replica trebuie desprinsă de pe suprafaţă ridicând-o de o margine, cât mai uniform posibil, la un unghi care să nu depăşească 80 o. Mişcarea trebuie să fie continuă, fără smulgere, şi se va evita lăsarea de amprente digitale pe replică în timpul operaţiei. Replica metalografică va fi montată pe o lamelă de sticlă, cu faţa corespunzătoare suprafeţei în sus, în scopul obţinerii unei bune planeităţi (pentru examinarea la microscop) şi a posibilităţiii de conservare/arhivare (într-o bancă de replici) departe de lumină şi căldură. Examinarea replicii metalografice se va efectua, ţinând cont de faptul că, pentru examinarea în lumină reflectată, replica trebuie să fie fixată pe o oglindă/placă metalică având o suprafaţă reflectantă bună sau să fie prevăzută cu strat reflectant depus (aluminiu, de exemplu).

Scara etalon 1- 8 a mărimii grăuntelui cristalin


140



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Analize chimice 1. Analize chimice calitative/semicantitative. Pot fi efectuate în condiţii de laborator sau ‘’in situ’’pentru identificarea doar a grupei de oţel din care este confecţionată o anumită componentă a unui echipament sub presiune, determinarea fiind bazată pe semnalarea prezenţei unor anumite elemente de aliere specifice materialelor metalice şi aliajelor acestora, (crom, molibden, vanadium, mangan, nichel ,wolfram, ş.a.). Se efectuează prin utilizarea unor aparate denumite în mod generic ‘’stiloscop’’, sau ‘’metascop’’, (de aici şi fel de fel de denumiri eronate de genul‚ ’’ stiloscopare’’, ‘’probă stiloscopică’’ ‚’’analiză stiloscopică’’, ş.a.m.d). Prin stiloscopie se înţelege un domeniu al spectroscopiei optice în spectrul vizibil, care valorifică proprietatea unui aparat spectral, (stiloscopul), de a descompune o radiaţie electromagnetică într-un spectru de linii reprezentand imagini ale fantei de intrare formate de diferitele radiaţii monocromatice ale luminii incidente, iar stiloscopul este un aparat spectral cu prismă destinat observării directe a spectrelor de linii, folosind ca receptor ochiul. Linia spectrală reprezintă imaginea fantei de intrare a unui aparat spectral obţinută cu o radiaţie monocromatică, după ce lumina a străbătut sistemul de dispersie, (prisma), aparatului, iar dispersia reprezintă fenomenul de descompunere spaţială a unei radiaţii în radiaţiile monocromatice componente. Determinările fiind semicantitative, se impune existenţa unui set de etaloane/mostre pentru compararea spectrelor de linii obţinute la determinarea calitativă cu intensitatea relativă a acestora. Determinarea exactă a poziţiilor liniilor spectrale permite extragerea valorii lungimii de undă din curba de dispersie a aparatului şi identificarea fiecărui element de aliere prin intermediul unor tabele speciale cu linii spectrale. 2. Analiza calitativ / cantitativă prin metode clasice de laborator Tip de analiza care este bazată pe măsurarea unei proprietăţi corelate direct sau indirect cu cantitatea de constituent ce trebuie determinată dintr-o probă. Metodele de analiză sunt calitativă şi cantitativă şi se bazează pe reacţii chimice de tip oxido-reducere. Metodele de analiză chimice sunt: - gravimetrice (bazate pe determinarea greutăţii precipitatelor formate în reacţie) - volumetrice (bazate pe determinarea volumului de reactiv consumat) - colorimetrice (bazate pe determinarea vizuală de absorbţie) - de analiză a gazelor (bazate pe determinarea variaţiei volumului amestecului gazos) Metodele de analiză fizico - chimice se bazează pe studiul caracteristicilor fizice ale reacţiilor chimice din punct de vedere al fenomenelor calorice, electrice, cinetice sau fotochimice, adică legătura dintre compoziţia chimică şi unul dintre aceste fenomene. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

141



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Pentru a proceda la o analizăcalitativ / cantitativă, trebuie urmate o serie de etape: 1. Alegerea unei probe; 2. Pregătirea şi prepararea probei; 3. Stabilirea procedeului analitic în funcţie de metoda chimică aleasă: 4. Evaluarea şi interpretarea rezultatelor – se bazează pentru o cât mai mare exactitate a rezultatelor pe utilizarea etaloanelor standard. 3. Analiza calitativ / cantitativă prin metode de analiză spectrală Tip de analiza chimică calitativ / cantitativă care este bazată pe metoda de spectroscopie de emisie. Sunt cunoscute trei procedee de spectroscopie de emisie prin care pot fi observate tranziţiile electronice , şi anume: • emisia în flacără, în care se pulverizează o soluţie, are loc vaporizarea solventului, apoi sarea este vaporizată şi disociată în atomi şi unii atomi sunt excitaţi de flacără şi aceştia emit radiaţia caracteristică speciei; • emisia în plasmă, utilizează un tip special de sursă de temperatură înaltă; plasma este produsă prin cuplarea inductivă sau capacitivă a unui gaz ionizabil cu câmpul magnetic al unei surse de radiofrecvenţă sau câmpul electric al unei surse de microunde; diferenţa faţă de emisia în flacără este că temperatura nu depinde de un proces de combustie şi este mult mai înaltă, ceea ce face ca randamentul procesului de excitaţie să fie mult mai mare; • emisia în arc, reprezintă cea mai uzuală metodă şi foloseşte o sursă de înaltă tensiune şi doi electrozi; proba solidă se aşează pe electrodul inferior şi se generează arcul electric; pentru separarea radiaţiilor emise după lungimea de undă se poate folosi o prismă iar pentru detecţie se poate folosi un sistem cu fotodiode sau o placă fotografică, rezultatele fiind stocate în memoria computerului din dotarea aparatului; spectrul este format din linii şi benzi; identificarea elementelor prezente se face prin compararea cu un spectru etalon, iar analiza cantitativă corespunzătoare unui metal cu multe linii şi benzi de emisie se face măsurând intensitatea liniilor spectrale. În mod uzual pentru pentru etaloanele de bază se foloseşte cuprul sau fierul;


142



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Încercări mecanice 1. Încercarea la tracţiune a materialelor metalice Pentru a evidenţia particularităţile comportării materialelor metalice policristaline solicitate mecanic se foloseşte (ca încercare de referinţă) încercarea la tracţiune. Condiţiile şi modul de realizare a încercării la tracţiune şi caracteristicile mecanice care se pot determina prin această încercare sunt reglementate prin standardul SR EN ISO 6892. Încercarea la tracţiune se execută pe epruvete confecţionate din materialul metalic care se cercetează, având forma şi dimensiunile reglementate prin standardul SR EN ISO 6892.

Epruvete pentru încercarea la tracţiune Epruvetele folosite în mod obişnuit au configuraţia prezentată în figura de mai sus şi au o porţiune centrală, cu secţiunea circulară (epruvete rotunde) sau dreptunghiulară (epruvete plate), calibrată (cu dimensiuni precise) şi două capete de prindere (pe maşina cu care se realizează încercarea), cu diverse configuraţii (cilindrice, conice, cilindrice filetate, plate, plate cu orificii pentru bolţuri etc.). Pe porţiunea calibrată a epruvetelor se trasează (înainte de încercare) două repere la distanţa L0; de regulă, distanţa (lungimea) iniţială între repere L0 se alege în funcţie de aria secţiunii transversale iniţiale a porţiunii calibrate S0, utilizând relaţia:

iar epruvetele astfel dimensionate se numesc epruvete proporţionale (de obicei, L d0). Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

143



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

În timpul încercării la tracţiune, pe direcţia axei longitudinale a unei epruvete realizate conform prescripţiilor anterior prezentate, se aplică o forţă de tracţiune F, crescătoare ca intensitate, care produce deformarea progresivă şi, în final, ruperea epruvetei. Maşina folosită pentru realizarea încercării la tracţiune este prevăzută cu dispozitivele necesare pentru a măsura şi/sau înregistra (pe toată durata încercării) intensitatea forţei aplicate F şi deformaţiile liniare (lungirile sau extensiile) produse epruvetei: Unde ‘’L’’ este distanţa (lungimea) între reperele epruvetei la aplicarea forţei de tracţiune cu intensitatea F. Prin măsurarea secvenţială sau înregistrarea continuă a valorilor mărimilor F şi ∆L, se poate construi curba dependenţei F= g(∆L), numită diagrama încercării la tracţiune (DIT) sau diagrama forţă - alungire (extensie), iar în funcţie de relaţiile şi reprezentând în coordonate rectangulare variaţia tensiunii convenţionale

în funcţie de alungirea specifică

sau în funcţie de alungirea procentuală

se obţine curba caracteristică convenţională la tracţiune(CCCT) sau curba caracteristică tensiune-deformaţie specifică a materialului cercetat. CCCT are în mod obişnuit una din configuraţiile prezentate mai jos:


144



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Cu ajutorul curbei CCCT (construită pe baza încercării la tracţiune) se pot evidenţia particularităţile comportării oricărui material metalic solicitat mecanic şi se pot defini o serie de caracteristici mecanice, folosite drept caracteristici de referinţă la proiectarea pieselor din materialul respectiv. La începutul încercării la tracţiune curba CCCT este liniară (are configuraţia unei drepte care trece prin originea sistemului de coordonate), fapt ce indică existenţa unei proporţionalităţi stricte între mărimile σ şi ε şi, deci, o comportare elastică a materialului supus încercării. Pe măsură ce creşte intensitatea forţei de tracţiune F, materialul supus încercării începe să sufere deformaţii plastice, dependenţa dintre σ şi ε nu mai este liniară şi configuraţia curbei CCCT se modifică. La unele materiale metalice începutul procesului de deformare plastică este caracterizat printr-o curgere a materialului (deformare plastică fără ecruisare) şi pe curba CCCT se înregistrează un palier; tensiunea la care se produce creşterea deformaţiilor specifice ale materialului fără a se mări intensitatea solicitării (tensiunea la care are loc fenomenul de curgere sau tensiunea corespunzătoare palierului înregistrat pe curba CCCT) este denumită limită de curgere aparentă şi notată Re. Multe materiale metalice nu manifestă un fenomen de curgere aparentă,iar curba CCCT nu prezintă variaţii bruşte ale pantei la instaurarea procesului de deformare plastică, ci numai modificări continue, care evidenţiază creşterea ponderii deformaţiilor plastice şi apariţia fenomenului de ecruisare. Încercarea la încovoiere prin şoc a materialelor metalice Pentru a evidenţia particularităţile comportării la rupere a materialelor metalice la diferite temperaturi se foloseşte (ca încercare de referinţă) încercarea la încovoiere prin şoc. Condiţiile şi modul de realizare a încercării la încovoiere prin şoc şi caracteristicile mecanice care se pot determina prin această încercare sunt reglementate prin standardul SR EN ISO 148-1. Încercarea la încovoiere prin şoc se execută pe epruvete confecţionate din materialul metalic care se cercetează, având configuraţia şi dimensiunile în conformitate cu prescripţiile SR EN ISO 148-1. Aşa cum se poate observa în figura 3.17, epruvetele standardizate au forma unor prisme pătrate drepte, cu lungimea (înălţimea) de 55 mm şi latura bazei de 10 mm şi sunt prevăzute pe una din feţele laterale cu o crestătură centrală (un concentrator de tensiuni mecanice); în funcţie de forma crestăturii, epruvetele pot fi: a) cu crestătură în formă de V, la care crestătura are adâncimea de 2 mm, unghiul de deschidere de 450 şi raza de rotunjire la vârf de 0,25 mm; b) cu crestătură în formă de U (sau cu crestătură în formă de gaură de cheie), la care crestătura are adâncimea de 5 mm şi raza la vârf de 1 mm. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

145



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Pentru efectuarea încercării la încovoiere prin şoc se utilizează o maşină numită ciocan - pendul Charpy.

Înainte de realizarea încercării, pendulul este ridicat într-o poziţie de lansare, căreia îi corespunde o energie (potenţială) a pendulului, numită energie nominală, W0; în mod obişnuit W0 = 300 J, existând posibilitatea modificării acestei valori (care depinde de masa plăcii de lovire şi de înălţimea la care este ridicat pendulul) prin schimbarea plăcii de lovire a pendulului. Epruveta care urmează a fi supusă încercării se aşează liber pe reazemele amplasate pe batiul (corpul) maşinii. Pentru efectuarea încercării se permite căderea pendulului din poziţia de lansare, ciocanul loveşte epruveta pe faţa opusă crestăturii şi produce ruperea acesteia (dintr-o singură lovitură), pe cadranul maşinii înregistrându-se valoarea energiei consumate (absorbite) pentru ruperea epruvetei Wr , deoarece în timpul căderii energia potenţială a pendulului se transformă în energie cinetică, la impactul cu epruveta viteza ciocanului este vp = 5,0...5,5 m/s şi solicitarea care produce ruperea epruvetei este dinamică (încovoiere prin şoc).


146



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Epruvete pentru încercarea la încovoiere prin şoc Caracteristica mecanică determinată prin încercarea la încoovoiere prin şoc este energia de rupere, notată KV = Wr, dacă s-a încercat o epruvetă cu crestătura în formă de V sau KU = Wr, dacă epruveta încercată a avut crestătura în rezultatul încercării la încovoiere prin şoc este rezilienţa, notată KCV sau KCU (funcţie de forma crestăturii epruvetei încercate) şi definită prin relaţia:

unde S0 fiind aria secţiunii transversale iniţiale a epruvetei în planul de simetrie al crestăturii ( S0 = 0,8 cm², în cazul epruvetei cu crestătura în formă de V şi S0 = 0,5 cm²,în cazul epruvetei cu crestătura în formă de U ). Energia de rupere se exprimă în J, iar rezilienţa în J/cm². Valorile energiei de rupere (sau ale rezilienţei) determinate prin încercarea la încovoiere prin şoc a unor epruvete dintr-un anumit material sunt în directă corelaţie cu comportarea la rupere a materialului (sunt caracteristici ce exprimă tenacitatea la rupere a materialului): - dacă materialul prezintă o comportare fragilă la rupere (rupere cu aspect cristalin strălucitor), valorile energiei de rupere (sau rezilienţei) sunt scăzute - dacă materialul prezintă o comportare ductilă la rupere (rupere cu aspect fibros), valorile energiei de rupere (sau rezilienţei) sunt ridicate (se consumă energie atât pentru realizarea suprafeţelor de rupere, cât şi pentru deformarea plastică apreciabilă a materialului înainte de rupere).

Duritatea materialelor metalice Duritatea este propritatea unui material metalic de a opune rezistenţă la pătrunderea în stratul său superficial a unui penetrator (corp mai dur). Pentru determinarea caracteristicilor prin care se exprimă cantitativ duritatea materialelor metalice se folosesc, de obicei, metodele prezentate în continuare. Metoda Brinell Este reglementată prin standardul SR EN ISO 6506-1:2006 şi reprezintă metoda de determinare a durităţii materialelor metalice prin utilizarea unui penetrator de formă sferică (bilă) confecţionat din oţel sau din carburi metalice. Pentru determinarea durităţii unui material metalic prin această metodă, se apasă penetratorul sferic cu diametrul D, un timp de 10...25 s cu o forţă F, pe un eşantion (probă, Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

147



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

epruvetă, piesă) din materialul ce se analizează, iar după încetarea acţiunii forţei , se îndepărtează penetratorul şi se măsoară diametrul d al urmei lăsate de acesta pe material. Duritatea Brinell reprezintă caracteristica mecanică definită (convenţional) ca fiind raportul dintre forţa aplicată pe penetrator la efectuarea determinării F, exprimată în kgf, (1kgf = 9,80665 N), şi aria suprafeţei urmei lăsate de acesta pe materialul metalic analizat Sp, exprimată în mm²:

Schema determinării durităţii prin metoda Brinell Condiţiile normale (standard) de determinare a durităţii Brinel corespund utilizării penetratorului sferic cu D = 10 mm şi aplicării forţei F = 3000 kgf o durată de 10...15 s. Metoda Vickers Este reglementată prin standardul SR EN ISO 6507-1:2006 şi este o metodă de determinare a durităţii materialelor metalice care utilizează ca penetrator o piramidă pătrată dreaptă confecţionată din diamant, având unghiul diedru al feţelor opuse de 136º şi unghiul dintre muchiile opuse de 148º. Pentru determinarea durităţii unui material metalic prin această metodă, se apasă penetratorul piramidal din diamant, un timp de 10...35 s, cu o forţă F, pe un eşantion (probă, epruvetă, piesă) din materialul ce se analizează iar după încetarea acţiunii forţei , se îndepărtează penetratorul şi se măsoară media diagonalelor măsurate, a urmei lăsate de penetrator:


148



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Duritatea Vickers, (simmbolizată HV), este o caracteristică mecanică definită (convenţional) ca fiind raportul dintre forţa aplicată pe penetrator la efectuarea determinării F , exprimată în kgf (1kgf = 9,80665 N) şi aria suprafeţei urmei lăsate de acesta pe materialul metalic analizat Sp, exprimată în mm².

Schema determinării durităţii prin metoda Vickers Condiţiile normale (standard) de determinare a durităţii Vickers corespund aplicării unei forţe F = 30 kgf (294 N), o durată de timp de 10...15 s; Metoda Rockwell Este reglementată prin standardul SR EN ISO 6508-1:2006, şi reprezintă metodă de determinare a durităţii materialelor metalice prin utilizarea unui penetrator de formă conică confecţionat din diamant, având unghiul la vârf de 120º , o sferă (bilă) din oţel cu diametrul de 1,5875 mm, sau o sferă (bilă) din oţel cu diametrul de 3,175 mm.


149



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Schema determinării durităţii prin metoda Rockwell

Fluajul materialelor metalice În mod obişnuit, procesul de deformare plastică a materialelor metalice începe când tensiunile create în acestea sub acţiunea solicitărilor mecanice la care sunt supuse depăşesc limita lor de curgere şi se continuă dacă intensitatea acestor tensiuni are o evoluţie monoton crescătoare în timp. Dacă solicitările mecanice aplicate acţionează timp îndelungat (zile, luni, ani), procesul de deformare plastică a materialelor metalice poate începe chiar dacă tensiunile create sub acţiunea acestora au intensităţi mai mici decât limita lor de curgere şi se continuă chiar dacă solicitările şi, ca urmare, tensiunile create de acestea, îşi menţin constantă intensitatea. Fenomenul de deformare lentă şi continuă în timp a unui material metalic sub acţiunea unor solicitări (tensiuni) mecanice constante se numeşte fluaj, iar ruperile produse datorită acestui fenomen se numesc ruperi prin fluaj. Unul din factorii principali care determină apariţia şi desfăşurarea fenomenului de fluaj este temperatura, fenomenul manifestându-se cu intensitate mare dacă materialul metalic solicitat mecanic are temperatura: unde Ts reprezintă temperatura de solidificare - topire, iar Trp - temperatura de recristalizare primară ale materialului. Pentru un material metalic aflat la o anumită temperatură T = ct., în care o solicitare mecanică invariabilă generează tensiuni cu intensitatea σ = ct., comportarea la fluaj poate fi redată sintetic prin curba de fluaj, reprezentând variaţia deformaţiilor specifice ale materialului ε în funcţie de timp τ, ε = f(τ) şi prin curba de variaţie în timp a vitezei de fluaj vf, vf = f’(τ). Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

150



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Curba tipică de fluaj a materialelor metalice Curbele de acest tip, pentru un material metalic, evidenţiază că fenomenul de fluaj are 4 etape de desfăşurare: * În etapa iniţială (0), pe materialul metalic aflat la o temperatură constantă, (T=ct), şi pe care se aplică anumite solicitări mecanice care generează tensiunile σ =ct, . rezultă că materialul capătă o deformaţie specifică ε0, de natură elastică, elastoplastică sau incipient plastică, dacă tensiunile σ depăşesc limita de curgere a materialului la temperatura T. * În următoarea etapă (I), numită etapa fluajului primar sau etapa fluajului nestabilizat, are loc creşterea continuă a deformaţiei specifice ε, în condiţiile în care tensiunile mecanice produc deformarea plastică prin mecanismul deplasării dislocaţiilor în lungul planelor de alunecare ale cristalelor. * În următoarea etapă (II), numită etapa fluajului secundar sau etapa fluajului stabilizat, viteza de fluaj devine constantă (vf = ct.), principalele procese se desfăşoară la limitele cristalelor care alcătuiesc structura materialului, iar dislocaţiile deplasate prin alunecare sunt blocate la limitele acestor cristale, se acumulează în aceste zone şi Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

151



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

generează microgoluri (microfisuri), care se unesc între ele şi îşi măresc astfel dimensiunile.



Datorită apariţiei şi creşterii microgolurilor intercristaline, de la un moment dat viteza de fluaj începe să crească, procesul de deformare se accelerează progresiv şi se intră într-o nouă etapă (III), numită etapa fluajului terţiar sau etapa fluajului accelerat, care se încheie în momentul când se produce ruperea materialului (IV).

Influenţa tensiunilor şi a temperaturii asupra comportării la fluaj a materialelor metalice Pentru determinarea comportării la fluaj a unui material metalic se foloseşte ca încercăre mecanică specială, încercarea la rupere prin fluaj, prin care se determină curbele de fluaj şi curbele de variaţie în timp a vitezei de fluaj în diferite condiţii de solicitare mecanică şi la diferite temperaturi iar în final se definesc două caracteristici mecanice capabile să reflecte comportarea la fluaj a materialului analizat, şi anume: a) limita tehnică de fluaj : tensiunea mecanică de solicitare a materialului la temperatura T, corespunzătoare realizării unei deformaţii specifice prescrise ε, după o perioadă de timp Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

152



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

prescrisă δ ; în mod obişnuit, valorile prescrise sunt ε = 1 % şi δ = 100000 ore iar limita tehnică de fluaj se notează:

b) rezistenţa tehnică de durată: tensiunea mecanică de solicitare a materialului la temperatura T , pentru care ruperea prin fluaj se înregistrează după o perioadă de timp prescrisă δ; în mod obişnuit, durata de solicitare până la rupere prescrisă este δ = 100000 ore şi rezistenţa tehnică de durată se notează:

La verificările tehnice în exploatare a echipamentelor sub presiune din domeniul ISCIR destinate lucrului în domeniul de temperaturi specific fluajului, (de regulă T > 440°C), deci exploatate în condiţii de temperatură ridicată trebuie avut în vedere atât pericolul apariţiei ruperii, cât şi cel al creşterii inadmisibile a deformaţiilor în timp datorită fenomenului de fluaj. De regulă în cazul acestor echipamente, în documentaţiile tehnice de proiectare se folosesc aşa numitele ‘’criterii de durabilitate limitată’’: “durata de exploatare la temperatura T, cu tensiunile de solicitare σ, nu trebuie să fie mai mare de…’’, iar acest lucru impune o cunoaştere integrală a caracteristicilor chimice şi fizico-mecanice a materialelor metalice, caracteristici pe baza cărora se pot determina, (construind experimental), curbele decomportament la fluaj, la diferite temperaturi, ale acestor materiale.


153



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

TEMA 4 Avizarea documentațiilor de automatizare Cerinţe referitoare la funcţiile sistemului de ardere şi de automatizare Nivelul de dotare al centralelor termice şi al echipamentelor individuale cu sisteme de automatizare, precum şi funcţiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească, se stabilesc de către proiectant. Stabilirea funcţiilor sistemului de automatizare trebuie să ţină seama de caracteristicile constructive şi funcţionale ale fiecărui tip de cazan, de cerinţele deţinătorului/utilizatorului, precum şi de condiţiile minime prevăzute în prezenta prescripţie tehnică, după cum urmează: a) pentru toate tipurile de cazane este obligatoriu să se prevadă un sistem de semnalizare preventivă şi de avarie; b) pentru toate tipurile de cazane care funcţionează cu depresiune în focar este obligatoriu să se prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de evacuare a gazelor de ardere; c) pentru toate tipurile de cazane consumatoare de combustibili gazoşi sau lichizi este obligatoriu să se prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de ardere; d) pentru toate tipurile de cazane echipate cu două sau mai multe arzătoare consumatoare de combustibili lichizi sau gazoşi este obligatoriu ca sistemul de protecţie aferent instalaţiei de ardere să fie prevăzut cu un organ general de blocare a combustibilului, suplimentar şi independent de robinetele de închidere rapidă ale fiecărui arzător; e) pentru toate tipurile de cazane de abur este obligatoriu să se prevadă un sistem de protecţie aferent procesului de alimentare cu apă; f) pentru cazanele de abur cu tambur care au debitul nominal Dn ≥ 10 t/h este obligatoriu să se prevadă un sistem de reglare automată a nivelului; g) pentru toate tipurile de cazane de abur cu străbatere forţată este obligatoriu să se prevadă un sistem de reglare automată a alimentării cu apă; h) pentru cazanele de apă fierbinte trebuie să prevadă obligatoriu circuite de protecţie specializate care să determine declanşarea cazanului în următoarele situaţii: 1) creşterea temperaturii apei la ieşirea din cazan până la 20 ºC sub temperatura de saturaţie corespunzătoare valorii minime a presiunii apei la ieşirea din cazan; 2) scăderea presiunii apei la ieşirea din cazan până la presiunea de saturaţie corespunzătoare unei temperaturi cu 10ºC peste valoarea maximă a temperaturii apei la ieşirea din cazan (dacă debitul caloric este mai mare de 25 Gcal/h); Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

154



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

3) pentru toate cazanele de apă fierbinte, scăderea debitului de apă la intrarea în cazan sub limita care asigură o circulaţie suficientă a apei prin cazan. Sistemele de automatizare trebuie să realizeze, pentru fiecare echipament tehnologic în parte, funcţiile pentru care au fost proiectate, asigurând pornirea, supravegherea şi reglarea automată a funcţionării, protecţia şi oprirea în condiţii de siguranţă a cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte şi a celorlalte instalaţii termomecanice anexe din centralele termice pe care le deservesc. Principalele funcţii realizate de sistemele de automatizare de la cazanele de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte sunt: a) de comandă; b) de reglare; c) de protecţie; d) de semnalizare; e) de monitorizare a parametrilor funcţionali. Fiecărei funcţii îi sunt asociate elemente de automatizare specifice, grupate funcţional în cadrul unui subsistem de automatizare. Subsistemele sunt la rândul lor sisteme cu o structură şi o logică proprie care trebuie să satisfacă cerinţele de siguranţă specifice. Sistemele de comandă trebuie să aibă individualizate circuitele/canalele de comandă activate manual sau automat, care trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale: a) să fie concepute în concordanţă cu buclele de reglare şi cu subsistemele de protecţie; b) să asigure realizarea funcţiilor proprii care le revin la pornirea şi oprirea echipamentului tehnologic sau în timpul funcţionării acestuia care se derulează secvenţial sau automat; c) să dispună de organe de manevrare (butoane, manete şi altele asemenea) uşor de acţionat, amplasate raţional în raport cu poziţia normală de lucru a personalului de deservire; d) să fie proiectate astfel încât acţiunea acestora să nu se suprapună cu cea a comenzilor automate de reglare sau de protecţie echivalente atunci când acţiunea lor este echivalentă parţial sau integral cu funcţiile unei bucle de reglare sau de protecţie. Buclele de reglare trebuie să fie concepute pentru a fi compatibile şi integrate în sistemul de reglare a echipamentului tehnologic. Fiecare buclă de reglare trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale: a) elementele componente ale buclei să fie conectate funcţional într-un circuit închis care trebuie să conţină cel puţin: un regulator, un traductor de reacţie şi un organ de execuţie; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

155



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

b) funcţia regulatorului trebuie să poată fi preluată de personalul de deservire în regimul de funcţionare „manual”; c) evoluţia parametrului reglat trebuie să poată fi vizualizată şi înregistrată; d) să asigure realizarea funcţiilor proprii care îi revin în timpul funcţionării cazanului; e) să nu împiedice derularea programelor de pornire şi de oprire a cazanului şi să îndeplinească funcţiile proprii care îi revin în cadrul acestor programe; f) să permită reglarea pentru funcţionarea în condiţii normale a cazanului; g) să fie concepute în concordanţă cu celelalte subsisteme ale sistemului de automatizare al cazanului, precum şi cu elementele de echipare (organe de execuţie, dispozitive de siguranţă, aparate de măsurare şi altele asemenea). Fiecare circuit/canal de protecţie din cadrul sistemului de protecţie automată trebuie să satisfacă următoarele condiţii generale: a) să asigure realizarea funcţiilor proprii care îi revin în timpul funcţionării cazanului; b) să nu împiedice derularea programelor de pornire/oprire şi să îndeplinească funcţiile care îi revin în cadrul acestor programe; c) să fie conceput în concordanţă cu buclele de reglare; d) să fie realizat cu scheme care să utilizeze contacte care se deschid atunci când parametrul supravegheat atinge o valoare/stare anormală privind funcţionarea în siguranţă; e) să asigure, independent de funcţiile de reglare automată ale sistemului de ardere şi automatizare, unitatea funcţională a tuturor circuitelor/canalelor de protecţie, care, în situaţie de avarie, conduc cazanul spre o stare sigură a tuturor circuitelor sale tehnologice. Sistemul de semnalizare trebuie să asigure atenţionarea personalului de deservire prin semnalizarea preventivă acustică şi optică a unor situaţii de preavarie, precum şi semnalizarea de avarie în cazul în care parametrii critici ai procesului ating valorile de protecţie, şi anume: a) circuitele de semnalizare optică şi acustică trebuie să utilizeze scheme cu contacte care se deschid în situaţii anormale ale valorilor parametrilor supravegheaţi; b) pentru toate situaţiile prevăzute să declanşeze protecţia cazanului, trebuie să se prevadă praguri de prealarmare (semnalizare preventivă) care preced intrarea în starea de avarie; c) setările circuitelor de semnalizare preventivă trebuie să fie diferite de setările de protecţie ale aceluiaşi parametru supravegheat şi să ofere o marjă suficientă pentru întreprinderea unor acţiuni corective astfel încât atingerea pragului de avarie să poată fi evitată; Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

156



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

d) să aibă elemente de avertizare optică şi acustică (lămpi de semnalizare vizibile şi hupe sau sonerii cu nivel sonor corespunzător) uşor şi clar perceptibile de către personalul de deservire; e) circuitele de prealarmare trebuie să fie absolut separate de cele de declanşare prin protecţie atât din punct de vedere al canalelor de transmitere a semnalelor cât şi din punct de vedere al elementelor constructive (senzor primar - releu final de activare a alarmei). Sistemul de monitorizare a parametrilor funcţionali trebuie să fie prevăzut cu un număr minim de aparate indicatoare locale, indicatoare de panou, şi de aparate înregistratoare care pot fi incluse, după caz, în circuitele buclelor de reglare şi/sau în circuitele de semnalizare. Aparatele de măsurare, de afişare şi de înregistrare a valorilor parametrilor trebuie să satisfacă următoarele cerinţe generale: a) să aibă exactitatea de măsurare şi comportarea dinamică corespunzătoare cerinţelor buclei de reglare sau subsistemului de protecţie care reglează/supraveghează acelaşi parametru; b) să aibă domeniul de măsurare compatibil cu limitele de variaţie ale parametrilor monitorizaţi; c) să afişeze vizibil şi direct valorile fără a necesita calcule suplimentare şi interpretări pentru evaluarea valorii reale a parametrului măsurat; d) să nu fie influenţate de variaţiile alimentării cu energie de la sursa auxiliară în afara limitelor permise de satisfacerea cerinţelor de siguranţă în funcţionare a echipamentului tehnologic monitorizat; e) să poată fi verificate în timpul funcţionării echipamentului tehnologic monitorizat fără a perturba funcţionarea acestuia. Cerinţe pentru componentele sistemului de automatizare Componentele sistemului de automatizare (aparate locale şi de panou, organe de execuţie şi legăturile dintre acestea) trebuie să satisfacă următoarele condiţii minime: a) să fie rezistente la solicitări mecanice, termice şi chimice, care apar în condiţii de exploatare; b) să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute de standardele şi normativele din domeniu aplicabile fiecărei categorii de elemente de automatizare; c) să fie certificate, verificate şi garantate de către producători din punct de vedere al performanţelor şi al durabilităţii; d) să fie garantate de către producător că sunt corespunzătoare pentru utilizarea în sistemele de automatizare ale cazanelor de abur, de apă caldă şi de apă fierbinte şi ale Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

157



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

echipamentelor tehnologice anexe din centralele termice, dacă sunt folosite în subsistemele de protecţie; e) componentele prevăzute cu posibilităţi de modificare a caracteristicilor de lucru (configurarea şi reglarea parametrilor interni) trebuie să aibă sisteme de asigurare împotriva dereglării accidentale şi a accesului personalului neautorizat, în măsura în care aceste componente nu sunt integrate într-un panou sau pupitru asigurat din acest punct de vedere; f) organele de execuţie, aparatele de măsurare locale sau regulatoarele directe care utilizează drept sursă de energie şi/sau semnal informaţional combustibil trebuie să fie etanşe şi asigurate împotriva scurgerii accidentale a combustibilului în mediul ambiant sau în focarele cazanelor în cazul defectării acestora; aceste componente nu pot fi montate în circuitele tehnologice decât cu posibilitatea izolării sigure a acestora în cazul necesităţii demontării pentru intervenţii. Cerinţe pentru sistemele de automatizare ale cazanelor şi ale instalaţiilor termomecanice anexe din centralele termice cu supraveghere nepermanentă Modul de supraveghere în funcţionare, permanent sau nepermanent, se stabileşte de către proiectantul centralei termice ţinând seama de caracteristicile constructiv-funcţionale ale cazanelor şi ale instalaţiilor termomecanice anexe din centrala termică şi de nivelul de dotare al acestora cu sisteme de automatizare. Regimul de supraveghere permanent sau nepermanent se precizează în documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare la cazane de abur şi de apă fierbinte sau documentaţia de instalare pentru cazanele de apă caldă şi abur de joasă presiune. În funcţie de intervalele de timp maxime după care este obligatoriu ca operatorul să fie prezent în centrala termică pentru efectuarea verificărilor instalaţiei (24 sau 72 ore), regimurile de funcţionare fără supraveghere permanentă (termen echivalent: supraveghere periodică) sunt S1-Sp-24 respectiv S1-Sp-72. Regimul de supraveghere nepermanent (simbol S1-Sp) poate fi stabilit: a) la cazanele şi echipamentele sub presiune anexe care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă şi pentru care producătorul declară că au fost construite, complet echipate cu sisteme de automatizare şi verificate pentru funcţionarea fără supraveghere permanentă. b) la centralele termice, în cazul modernizării sistemelor de automatizare ale cazanelor şi instalaţiilor anexe;


158



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Într-o centrală termică pot funcţiona simultan în regim de supraveghere nepermanentă maxim 3 cazane, cu excepţia celor alimentate cu combustibil solid, astfel: a) cazane de abur având debitul maxim 10 t/h şi presiunea maximă 16 bar sau cazane de apă fierbinte având debitul maxim 5 Gcal/h; b) cazane de apă caldă având puterea maximă de 1.000 kW sau cazane de abur de joasă presiune cu debitul maxim 1 t/h. NOTĂ: 1) În cazul cazanelor prevăzute la alinde mai sus, în care unul sau mai multe cazane sunt oprite din funcţiune (de exemplu: pentru reparare) şi izolate în cadrul sistemului de automatizare al centralei termice, se admite montarea/instalarea a mai mult de 3 cazane cu condiţia asigurării interconectării cazanelor suplimentar montate cu celelalte cazane. 2) În cazul cazanelor de apă caldă prevăzute la alin.de mai sus, se admite funcţionarea simultană în cadrul centralei termice a două baterii de maxim 3 cazane, cu condiţia că aceste baterii de cazane să aibă sisteme de automatizare complet independente. Regimul de supraveghere nepermanentă nu impune prezenţa permanentă a personalului de deservire în sala cazanelor, în timpul funcţionării acestora, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii generale: a) sistemul de automatizare al centralei termice şi sistemele de automatizare individuale ale cazanelor satisfac cerinţele minime specificate în prezenta prescripţie tehnică şi toate componentele din circuitele de protecţie sunt certificate şi garantate de producători pentru utilizare la cazane cu supraveghere nepermanentă în funcţionare; b) sistemul de automatizare este astfel proiectat încât opreşte funcţionarea cazanelor, automat, în condiţii de siguranţă, dacă verificările nu sunt efectuate de personal de deservire până cel târziu la expirarea perioadelor stabilite de 24 sau de 72 de ore; c) pentru centrala termică există un panou de telesemnalizare permanentă a stării principalelor circuite tehnologice ale cazanelor în funcţiune, amplasat într-o cameră de comandă centrală sau într-o cameră de gardă a deţinătorului/utilizatorului, după caz; d) în orice moment, atunci când cazanele sunt în funcţiune, este disponibilă la deţinătorul/utilizatorul centralei termice o persoană competentă care să răspundă la alarmele transmise de sistemele de automatizare ale cazanelor la panoul de telesemnalizare şi să ia măsurile minime care se impun. Cerinţe referitoare la documentaţia tehnică de însoţire a sistemului de ardere şi a sistemului de automatizare Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

159



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Documentaţia tehnică de însoţire şi identificare a sistemului de ardere şi de automatizare, avizată de către RADTA, trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: a) schemă/plan de ansamblu în care se figurează toate circuitele tehnologice cu amplasarea componentelor sistemului de automatizare pentru comandă de la distanţă, reglare automată, protecţie, semnalizare şi măsură, precum şi legăturile funcţionale dintre acestea, P&I (schema proceselor tehnologice cu instrumentaţia aferentă); b) descrierea generală a principiilor de automatizare adoptate în soluţia aleasă; c) descrierea funcţionării fiecărui subsistem (de comandă, de reglare, de semnalizare, de protecţie, de măsurare, de monitorizare a parametrilor de funcţionare ai echipamentului tehnologic, şi altele asemenea); d) schemele dezvoltate monofilare ale buclelor de reglare, protecţie, comandă la distanţă şi semnalizare; e) schemele desfăşurate ale circuitelor electrice, electronice, hidraulice, pneumatice etc.; f) proceduri/instrucţiuni detaliate de montare, punere în funcţiune, verificare şi întreţinere pentru sistemul de automatizare în ansamblu şi pentru fiecare subsistem al său. Se precizează verificările care trebuie efectuate periodic, indicând perioada maximă la care se verifică; g) specificaţii tehnice şi documente de garanţie pentru elementele sistemelor de automatizare care sunt supuse programelor automate de autoverificare a funcţionării; h) pentru componentele care fac parte din buclele de protecţie automată trebuie prezentate documentele de atestare a acestora că sunt adecvate utilizării la cazane cu funcţionare fără supraveghere permanentă (certificate de garantare a încadrării aparatelor în categoria cu grad ridicat de siguranţă la defect-fail safe); i) programul/procedura de verificare periodică la fiecare 24 de ore, respectiv 72 de ore, a sistemului şi componentelor sistemului de automatizare; j) programul de testare a funcţiilor proiectate ale sistemului de automatizare (obligatoriu a fi efectuat la prima punere în funcţiune şi periodic); k) situaţiile şi măsurile ce trebuie luate în cazul transmiterii de alarme de sistemele de automatizare la panoul de telesemnalizare. Cerinţe referitoare la dotarea sistemelor de automatizare individuale ale cazanelor care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă Cerinţele prezentate mai jos se aplică în cazul modernizării cazanelor existente care funcţionează cu supraveghere nepermanentă.


160



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Sistemul de automatizare trebuie prevăzut cu circuite specializate de transmitere la distanţă (la un panou de telesemnalizare amplasat într-o cameră de comandă centrală sau într-o cameră de gardă) a alarmelor şi semnalizărilor preventive care necesită intervenţia personalului de deservire. Dacă sistemul de automatizare este dotat cu controler digital, acesta trebuie să aibă rezervă automată 100%. Aparatele locale din circuitele de protecţie trebuie dublate astfel ca circuitele să funcţioneze pe principiul semnalelor dublate (unu din două). Fiecare cazan de abur care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă trebuie să fie dotat, cel puţin, cu următoarele: a) buclă de reglare automată a alimentării cu apă (buclă de nivel); b) două dispozitive de protecţie, limitatoare de nivel minim, independente, cu program de autocontrol periodic, care trebuie integrate în circuitul de protecţie de nivel; c) un dispozitiv limitator de nivel maxim cu program de autocontrol periodic şi cu posibilitatea emiterii unui semnal de alarmă care să fie transmis la panoul de telesemnalizare; d) buclă de reglare automată a sarcinii; e) un circuit de protecţie activat de un senzor de presiune de tipul „presostat” care să declanşeze cazanul în cazul în care valoarea maximă admisă a presiunii de lucru a cazanului este depăşită; f) supraveghetoare de flacără prevăzute cu autocontrol intrinsec; g) la cazanele de abur cu circulaţie forţată, suplimentar faţă de bucla de reglare a alimentării cu apă, cu un circuit de protecţie suplimentar dotat cu doi senzori care să acţioneze interconectaţi (unu din doi) şi să oprească alimentarea cu combustibil a arzătoarelor dacă debitul de circulaţie prin cazan scade sub limita minimă stabilită pentru funcţionarea în siguranţă; h) la cazanele de abur cu supraîncălzitor trebuie să se prevadă o buclă de reglare automată a temperaturii de supraîncălzire dacă temperaturile posibil de realizat sunt mai mari decât temperatura de supraîncălzire stabilită prin proiect; în aceste cazuri, sistemul de automatizare trebuie să cuprindă suplimentar un circuit de protecţie activat de un senzor de temperatură care determină, în cazul depăşirii temperaturii maxime de supraîncălzire a aburului, oprirea alimentării focarului; circuitul de protecţie poate lipsi, fiind înlocuit de un înregistrator continuu de temperatură, dacă prin proiectul cazanului se garantează siguranţa la solicitări termice de durată a elementelor mecanice aflate în circuitul tehnologic al aburului supraîncălzit; i) la cazanele la care prin proiect este necesară menţinerea nivelului maxim al apei din cazan sub o anumită limită în toate regimurile de funcţionare, sistemul de automatizare Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

161



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

trebuie să cuprindă obligatoriu un circuit de protecţie pentru nivelul maxim; un singur sesizor este suficient pentru acest circuit; acţiunea circuitului de protecţie poate fi deschiderea controlată a unui robinet de „golire rapidă” şi nu neapărat declanşarea cazanului; j) dispozitiv limitator de conductivitate a apei din cazan; k) buclă de reglare automată a purjei continue; l) buclă de reglare a purjei periodice; m) sistem de înregistrare automată a parametrilor şi a evenimentelor în timpul funcţionării. Fiecare cazan de apă fierbinte care funcţionează în regim de supraveghere nepermanent trebuie dotat, cel puţin, cu următoarele: a) buclă de reglare automată a sarcinii; b) două dispozitive de protecţie limitatoare de temperatură maximă, independente, cu program de autocontrol periodic; c) circuite de protecţie cu senzori dublaţi pentru presiunea minimă şi maximă a apei la intrarea, respectiv, la ieşirea din cazan; d) un dispozitiv de protecţie limitator de debit minim de circulaţie prin cazan, cu program de autocontrol periodic şi cu alarmă transmisă în sistemul de telesemnalizare; e) buclă de reglare a presiunii minime în instalaţie prin activarea pompelor de adaos; f) supraveghetoare de flacără cu autocontrol intrinsec; g) un sistem de înregistrare automată a parametrilor şi a evenimentelor în timpul funcţionării. Cerinţe referitoare la dotarea sistemelor de automatizare al echipamentelor tehnologice anexe din centralele termice care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă Funcţionarea unui cazan nu este independentă de echipamentele termomecanice anexe din centrala termică. Aceasta impune condiţii suplimentare pentru sistemele de automatizare ale principalelor echipamente tehnologice, anexe termomecanice ale cazanului, pentru regimurile de supraveghere nepermanentă. În cazul cazanelor care funcţionează cu condens recuperat din procese tehnologice, sistemul de automatizare al centralei termice trebuie să aibă dispozitive specializate de sesizare a impurificării apei de alimentare cu uleiuri, acizi, substanţe organice sau impurităţi mecanice. Sistemul de automatizare trebuie să aibă ca ieşire un semnal de semnalizare optică şi acustică transmis la panoul de telesemnalizări la depăşirea pragului admisibil de impurităţi în apa de alimentare. Suport curs RADTI/RADTP/RADTA IP - Ediția a II-a. Acest document este proprietatea CUANTUM SRL. Utilizarea sau multiplicarea este interzisă fără acordul proprietarului de drept.

162



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Sistemul de automatizare al centralei termice trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de protecţie limitator de conductivitate a condensului recuperat şi cu sistem de evacuare automată a condensului necorespunzător. Dacă în circuitul de alimentare cu apă al cazanelor există un echipament pentru degazarea termică, acesta trebuie să fie prevăzut cu un sistem de automatizare care să cuprindă cel puţin bucle de reglare automată a presiunii, nivelului şi temperaturii. În cazul unui degazor termochimic, bucla de reglare a presiunii poate lipsi. Sistemul de automatizare al instalaţiei de alimentare cu combustibil lichid al centralei termice trebuie să aibă cel puţin buclele automate de reglare a nivelului în rezervoarele de combustibil, a presiunii şi a temperaturii, în scopul menţinerii acestor parametri constanţi în inelul de combustibil al centralei termice şi la intrarea în rampele instalaţiilor de ardere de la fiecare cazan. Centralele termice care funcţionează în regim de supraveghere nepermanentă trebuie să fie dotate cu sesizoare pentru detectarea concentraţiilor de gaze combustibile şi gaze arse, care să oprească alimentarea cu combustibil în cazul depăşirii concentraţiilor admise. Sistemul de automatizare în care se integrează aceste sesizoare trebuie să transmită semnale de alarmă optice şi acustice la panoul central de telesemnalizare. Alimentarea cu energie electrică a sistemului de automatizare de la cazane se recomandă să fie realizată de la două surse independente cu posibilitatea de anclanşare automată a rezervei, fără perturbarea funcţionării sistemului de automatizare, în cazul întreruperii uneia dintre acestea. În cazul în care arzătorul/arzătoarele cazanului/cazanelor nu pot fi anclaşate decât manual (prin construcţie) această prevedere nu este obligatorie. În cazuri speciale, prevăzute prin proiect, în care oprirea în siguranţă a cazanului necesită acţionarea electrică a unor organe de execuţie pentru o perioadă de timp determinată, trebuie să se prevadă şi o sursă auxiliară de avarie de tipul generator Diesel şi condiţiile de verificare periodică a disponibilităţii funcţionale a acesteia. Starea surselor de alimentare cu energie electrică trebuie să fie telesemnalizată la panoul din camera centrală de comandă/camera de gardă unde sunt transmise şi celelalte semnalizări referitoare la funcţionarea cazanelor. În cazul sistemelor de automatizare care au organe de execuţie acţionate şi cu aer comprimat, instalaţia de alimentare cu aer instrumental trebuie să fie prevăzută cu propriile bucle de reglare, iar starea de funcţionare a acestora să fie monitorizată la panoul de telesemnalizări.


163



…………………………… Tel.: +4 021 430.30.02 Fax.: +4 021 430.57.60

Studii de caz CONTINUTUL MINIM AL BREVIARELOR DE CALCUL PENTRU DIFERITE CATEGORII DE ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE Cazan de apa caldă şi abur de joasă presiune  calculul de rezistenta al mantalei cazanului  calculul de rezistenta al placilor tubulare  calculul de rezistenta al tubului de flacara  calculul presiunii maxime de lucru  calculul presiunii de probă hidraulică Cazan de abur  calculul grosimii pereţilor corpurilor cilindrice  calculul tamburelor  calculul camerelor  coeficientul de slăbire al tamburelor şi camerelor cu orificii sau cu îmbinări sudate  calculul ţevilor  calculul grosimii pereţilor tuburilor de flacără  calculul fundurilor  calculul camerelor dreptunghiulare sub presiune interioară  calculul pereţilor şi fundurilor plane  calculul presiunii de probă hidraulică Conducte şi elemente de conductă  calculul tensiunilor admisibile de proiectare  calculul elementelor cilindrice supuse presiunii interioare  calculul presiunii de probă hidraulică Recipiente sub presiune  calculul de rezistenţă a corpului recipientului  calculul de rezistenţă a fundurilor elipsoidale  calculul presiunii de probă hidraulică  calculul de rezistenţă la autoportanţă şi vânt (în cazul coloanelor recipientelor verticale)


164

şi/sau a

Suport Curs Radti Radtp Radta

Recommend Documents