Autor: dr. Mihaela Vasile 2009 (reactuaizat 2015) Suportul de curs este proprietatea !colii Postliceale Sanitare ”Sf. Vasile cel Mare” Bucure"ti. Multiplicarea, copierea sau comercializarea acestuia este total interzis#, intrând sub inciden$a Legii nr. 8/1996.
este ramur# a medicinii clinice, care studiaz# afec%iunile globului ocular &i a anexelor acestuia. ! Etimologic, cuvântul oftalmologie provine provine din limba greac#: ! - ophthalmos , care înseamn# ochi ! - ogos , care înseamn# cuvânt , gând sau sau discurs ! Deci, oftalmologia înseamn #, ""tiin$a despre ochi". !
Termenul desemneaz# specialistul care trateaz # bolile de ochi. ! În munca sa, medicul oftalmolog utilizeaz #: !
!
,
!
!
!
!
!
!
!
.
!
REFERAT!!!
! !
!
= capacitatea ochiului de a distinge "i aprecia forma, dimensiunea "i detaliile diverselor elemente din spa $iu. Determinarea acuit#$ii vizuale se face în cabinetul oftalmologic, cu ajutorul , ce prezint# litere, cifre, semne, desene.
reprezint# o mic&orare a capacit#%ii de percep%ie a ochiului. ! Sc#derea acuit#$ii vizuale este cel mai frecvent simptom pentru care pacien$ii se prezint# în cabinetele de oftalmologie. !
! !
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
Hemeralopie Xeroftalmie Miopie Hipermetropie Astigmatism Prezbiopie Conjunctivite Keratite Cataract ! Corpi str !i ni Traumatisme oculare Degenerescen "! macular ! legat ! de vârst ! Glaucom Dezlipire de retin ! Keratoconus Uveit ! anterioar !
!
!
!
!
!
!
!
!
Ambliopia Retinopatie diabetic ! Degenerare macular ! Trahomul (conjunctivita granuloas ! ) Deficien " a de vitamina A Nevrita optic ! Complicatii postinterven " ii chirurgicale a nivelul ochiului Complicatii postna #t erieprematur ! etc
!
!
! ! ! !
!
Durerea ocular# poate fi sau poate surveni sau globilor oculari. Apare în: oboseal# ocular# marcat#, glaucom acut cu unghi închis, contuzii, pl#gi, endoftalmit# etc. Poate avea cauze variate: - afec$iuni ale globului ocular, - afec$iuni ale anexelor globului ocular - afec$iuni extraoculare (cum sunt migrenele sau sinuzitele) Pacientul descrie durerea ca pe o durere , "i sau ca o .
!
corpi str#ini corneeni sau conjunctivali ! conjunctivite ! episclerita ! Inflama$ii palpebrale ! iridociclita ! atac de glaucom !
!
Fotofobia reprezint# o senza$ie vizual# nepl#cut#, resim$it# de pacient produs# de produs# de expunerea la lumin#, atât natural#, cât "i artificial#. ! Senza$ia de disconfort apare la trecerea de la întuneric la lumin#. ! Dup# simptomele care o înso $esc, o fotofobie poate fi consecutiv# unei afec$iuni oculare sau neurologice, fiind un simptom nespecific (eroziuni corneene, keratite, uveite, glaucom acut etc.). ! În cele mai multe cazuri nu are semnifica $ie patologic# "i se poate ameliora prin purtarea ochelarilor cu lentile fotocromatice. !
!
- afec%iuni oculare: conjunctivita, inflama%ii ale corneei) ! - afec%iuni ale snc (migrena, encefalita, meningita, rabia) ! - administrarea unor substan %e medicamentoase !
Irisul are rol de diafragm # care regleaz# prin varia$ia diametrului pupilar cantitatea de lumin# proiectat# pe retin#. ! Acest proces de reglare se realizeaz # . = varia$iile intensit#$ii luminii ! sunt somatice ! sunt vegetative, ! simpatice "i parasimpatice. !
! !
! !
!
!
reprezint# absen$a vederii datorit# unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale c#ilor nervoase sau ale centilor nervoi"i ai vederii. Se mai nume"te orbire sau ablepsie. = pierderea capacit #$ii de a recunoa"te obiectele cu ajutorul v#zului. = pierderea capacit #$ii de a citi sau de a în$elege sensul limbajului scris; se mai nume"te alexie. = pierderea capacit #$ii de a vedea detaliile pe timp de noapte; se mai nume"te hemeralopie.
! ! !
!
!
Dup# gravitate orbirea se clasific # în: : f #r# percep$ie luminoas#; acuitate vizual# sub 1/20, astfel încât pacientul nu poate efectua o activitate practic#; ale câmpului vizual de 5-10º.
!
Dup# momentul apari$iei, orbirea poate fi:
! ! "
"
care poate fi: (datorat# unor tulbur#ri ischemice tranzitorii, HTA, edem cerebral) (datorat# unor tumori, distruc$ia centrilor corticali etc.).
!
!
!
!
In functie de sediul leziunilor cerebrale orbirea poate fi: : este rar#, se produce prin leziuni bilaterale ale c #ilor optice, având drept cauze: tulbur#ri vasculare, embolii, encefalite, traumatisme, rar tumori; se manifest# prin pierdere brusc# "i total# a vederii, absen$a reflexelor de fixa$ie, de clipire, aspect normal al fundului de ochi. este o agnozie, pacientul v#zând obiectele dar nerecunoscându-le. apare dup# traume psihice la persoane sensibile, dispare spontan dup# câteva zile.
! ! ! ! ! ! ! !
!
!
! !
- glaucom - cataracta - miopia - traumatismele "i arsurile - dezlipirea de retin # - sifilisul - boli infec$ioase (conjunctivita difteric#, lepra, rujeola, variola, tbc, oftalmia gonococic#, iridociclitele, trahomul - anomalii congenitale (anoftalmia, aniridia, criptoftalmia, microftalmia) - boli ereditare (sindrom Marfan, retinopatia pigmentar#, albinismul, atrofia optica Leber, idiotia amaurotic# Tay-Sachs) - tumori maligne (retinoblastom, melanom etc.) - intoxica$ii cu diferite medicamente, metale grele, alcool metilic
! ! !
! ! ! !
Manifest#rile clinice sunt variate: - sc#derea marcant# a acuit#$ii vizuale "i/sau a câmpului vizual - durere ocular# - cefalee - halucina$ii - l#crimare, etc.
!
Tratament etiologic ! - cecitatea cortical# nu are tratament curativ. ! - cecitatea din cauza cataractei sau a lipsei congenitale a cristalinului --- implant de cristalin artificial. ! - cecitatea pitiatic # --- psihoterapia. ! Tratament profilactic ! - prevenirea accidentelor de munc # "i rutiere ! - evitarea conflictelor armate ! - vaccinare "i tratament adecvat medical "i/sau chirurgical al boliilor infec$ioase, degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. !
!
! ! !
!
Reeducarea persoanelor cu cecitate dobândit ! pentru a înv#$a s# se autoîngrijeasc# cu ajutorul celorlalte sim$uri "i s#-"i g#seasca alt loc de munc# Fazele reeduc#rii sunt: - Reeducare psihoterapeutic# - Reeducare pedagogic# (presupune înv#$area scrisului "i cititului Braille, Hebold, Wagner, dactilografie la ma"ina de scris pe sistemul Dichte) - Reeducare profesional# (înv#$area unor meserii ca masaj, împletituri de nuiele, de papur#, $es#turi, tricotat, activit#$i artistice, cântat la un instrument muzical pentru a se reintegra în munc#
! !
Ochiul ro #u este rezultatul procesului de vasodilata$ie de la nivelul vaselor oculare.
! ! ! !
Cauzele cele mai frecvente sunt: - infec$iile conjunctivale - hemoragiile subconjunctivale
! !
!
Ochi ro"u ciliar: determinat de vasodilatatia arterelor ciliare anterioare; Ochi ro"u conjunctival: determinat de vasodilata$ia vaselor ciliare posterioare
!
!
!
!
In func$ie de localizare, ochiul ro "u se clasific# în: - Hiperemie ocular# profund#: localizat# perilimbic, cu aspect ro"u – violaceu - Hiperemie ocular# superficial#: localizat# în fundurile de sac conjunctivale, cu aspect difuz "i culoare ro"ie
!
Cauzele care determina pot fi grupate in functie de gravitate si localizarea focarului infectios primordial. ! : ! - infec$ii "i hemoragii conjunctivale. ! : ! - inflamatorii, ! - traumatice, ! - tumorale, ! - glaucomul acut. ! : ! - sinuzite "i etmoidite, ! - otite "i mastoidite, ! - faringo-amigdalite, ! - abcese "i granuloame dentare !
!
! ! !
- boli tegumentare - boli autoimmune - boli tiroidiene etc.
! ! ! ! !
! !
Clinic se prezint# prin aglutinarea cililor. Aspectul secre$iei poate fi: - purulent: în etiologia microbian# – mucopurulent "i cremos: în etiologia microbian# - seros: în etiologia viral# - redusa sau absent# (”ochi uscat”): în etiologia alergic#
! !
!
Diplopia este perceperea în dublu a unui singur obiect privit cu ambii ochi. Aceasta vedere dubl# se datoreaz# faptului ca imaginile unui obiect, înregistrate de fiecare ochi în parte, nu sunt contopite într-o senza$ie unic#, deoarece imaginea obiectului respectiv nu se formeaz# pe ambele retine în puncte simetrice.
! !
! ! ! ! ! ! ! ! ! !
Mecanismul de producere este paralizia nervilor oculomotori. Cauze : - afec$iuni ale mu"chilor oculari - tulbur#ri neurologice - miastenia gravis - diabetul zaharat - anevrisme - tumori "i inflama$ii cerebrale - cataracta - strabismul - traumatisme craniene
! ! ! ! !
- diplopie congenital# - diplopie dobândit# - diplopie vertical#: v#d imaginile suprapuse - diplopie orizontal#: v#d imaginile una lâng # alta.
!
- Diplopiile monoculare : vederea dubl# afecteaz# un singur ochi; ele provin dintr-o atingere a globului ocular; apar la debutul anumitor cataracte, în caz de afectare a maculei sau chiar de iridectomie chirurgical# sau traumatic#. : vederea dubl# afecteaz# ! - Diplopiile binoculare ambii ochi; daca unul dintre ochi este acoperit, vederea dubl# înceteaz# dispar atunci când se închide unul sau altul dintre ochi; este vorba de o atingere a mu"chilor oculomotori prin traumatisme, tumori, vasculit# sau prin afec$iuni ca diabetul sau scleroza în pl#ci, în afec$iuni musculare (miastenie, miopatie endocrinian#), în heteroforii (tulburare a vederii binoculare legat# de varia$iile de echilibru ale mu"chilor oculomotori). !
! ! ! !
! ! !
!
Diplopiile monoculare : - tratarea unei cataracte, - repararea chirurgical# a unei iridectomii prea întinse. Diplopiile binoculare : - depistarea ochiului afectat - plasarea pe sticla lentilelor a unor prisme, care vor fi încorporate în sticl #. - tratamentul chirurgical în unele paralizii definitive.
este "tiin$a care se ocup# cu studiul luminii "i al interac$iunilor acesteia cu materia. ! Razele de lumina care trec prin medii transparente, cu densit#$i diferite, î "i schimb# direc$ia. Aceast# deviere se nume"te refrac$ie. este constituit# de devierile pe ! care mediile transparente ale ochiului le imprim # razele luminoase. ! Ochiul poate fi comparat cu un aparat de fotografiat în care datorit# mediilor transparente oculare imaginea obiectelor se formeaz # pe retin# mai mic# "i r#sturnat#. ! In ochiul normal, razele luminoase paralele venite de la infinit (în oftalmologie – de la 5 metri) se întâlnesc într-un focar pe retin#. !
!
Viciile de refrac$ie, numite "i eprezint# modific#ri ale refrac$iei în care razele paralele de la infinit alc #tuiesc unul sau mai multe focare, situate în fa $a sau în spatele retinei. ! Viciile de refrac$ie se clasific# în func $ie de raportul dintre focarul razelor paralele "i retin#, în : ! – hipermetropie ; ! – miopie ; ! – astigmatism. !
! ! !
!
!
Hipermetropia reprezint# un viciu de refrac $ie în care razele luminoase ce p#trund în ochi se focalizeaz# în spatele retinei, caracterizat clinic prin vedere înce$o"at#. Persoanele ce sufer # de hipermetropie "i v#d obiectele dep#rtate mai aproape decât sunt în mod obi "nuit, de"i tulbur#rile sunt "i la nivelul vederii de aproape "i la vederea la distan $#. Aceste persoane nu pot realiza activit #$i precum cititul sau cusutul.
! ! !
!
! ! !
- Hipermetropie congenital# - Hipermetropie dobândit # Dup# valoarea dioptric#, hipermetropia poate fi : – mic# : 0 : +4D ; – medie : +4D : +6D ; – mare : peste +6D.
! ! ! ! ! !
! ! ! ! ! ! !
Hipermetropia congenital ! are drept cauz#: - glob ocular cu diametru antero-posterior mic, - corneea cu curbur# mic# - cristalin împins spre posterior în interiorul ochiului. Hipermetropia dobândit ! poate fi determinat# de: - retinopati - tumori oculare - dizloc#ri de cristalin. : - rude de gradul I cu hipermetropie - vârsta înaintat#, peste 50 - 60 de ani.
! !
!
!
Hipermetropia apare înc # din copil#rie, dar cre"terea globului ocular "i alungirea lui corecteaz# afec$iunea. Daca hipermetropia nu se corecteaz # pân# la vârsta de 9 ani, atunci când ochiul se opre "te din dezvoltare, vederea se poate totu "i p#stra nemodificat# prin acomodare. Dac# nu se corecteaz# prin acomodare sunt necesare lentilele de corec $ie sau interven$ii chirurgicale care s# modifice forma corneei sau s# înlocuiasc# cristalinul.
! !
! ! ! ! !
!
! !
- vederea înce$o"at#, în special pentru obiectele de aproape. - activit#$i ca cititul sau cusutul dificile - vedere înce$o"at# în timpul nop$ii - cefalee - durere "i tensiune ocular# - dificultate în a men $ine rândul atunci când cite"te - tendin$a de a citi acela"i rând de mai multe ori - frecatul des al ochilor - dezinteres pentru citit
!
teste vizuale: acuitatea vizual#, câmpul vizual, refrac$ia ocular# ! tonometrie (m#surarea presiunii intraoculare) ! examenul oftalmoscopic: permite vizualizarea fundului de ochi "i a altor componente oculare ! o
o
o
!
consult oftalmologic de rutin # ! istoricul medical al pacientului ! examenul fizic ! istoricul medical al familiei pacientului ! teste vizuale ! tonometrie ! oftalmoscopia ! examenul biomicroscopic !
!
Majoritatea cazurilor nu necesit # tratament. "i e optic !: lentile ! Tratament de corec aeriene sau lentile de contact pentru a focaliza imaginea pe retin # cu lentile convergente notate cu (+) : interven$ie cu laser. ! Tratament chirurgical : modificarea suprafe$ei corneene ! : ! keratectomie fotorefractiv#, keratoplastia termic#, keratoplastia electric# implantul de lentile intraoculare. !
!
!
!
!
!
!
!
!
!
mijloacelor
terapeutice: - ochelarii sunt cea mai simpl# "i sigur# metod# de corec$ie, dar se rup sau se sparg cu u"urin$# - lentilele de contact produc corec$ie adecvat#, dar cresc riscul de leziuni corneene "i infec$iir corneene sau pot fi pierdute u"or sau pot fi lovite - procedeele chirurgicale : la unele persoane este necesar# "i dup# chirurgie corec$ia cu lentile sau ochelari; au un risc crescut de infec$ii. Hipermetropia nu poate fi vindecat # sau prevenit#.
!
este un viciu de refrac $ie prin care razele luminoase se focalizeaz # înaintea retinei, ce se manifest# prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distan %# mare. ! Globul ocular al persoanelor mioape este mai alungit, fiind nevoie de lentile divergente pentru a corecta vederea, deplasând focarul pe retin #. ! În jur de 26% din popula%ia lumii are miopie. !
! !
!
!
! !
!
Miopia este de obicei mo "tenit#. În etiologie intervin ca factori determinan " i : – factorii ereditari, incrimina$i în aproape 90% dintre cazuri ; – asocierea unor patologii precum toxoplasmoza, sindromul Marfan etc. Cauze rare: - miopia patologic# este o boala în care polul posterior al globului ocular continu # s# se dezvolte dup# ce a atins dimensiunile fiziologice - miopia secundar # apare în: prematuritate, diabet zaharat, cataracta
! ! !
! ! !
Factori de risc : - risc crescut la persoanele de origine asiatic # - la cei cu istoric familial (mai multe persoane cu miopie intr-o familie) - la femei - la prematuri - suprasolicit#rile vizuale
!
Miopia începe s# se dezvolte de obicei în copil#rie sau la începutul adolescen$ei, între 8 "i 14 ani atunci când globul ocular cre "te mai mult decât este normal "i lumina nu mai este focalizat# direct pe retin# ci în fa$a ei.
!
!
Vedere înce$o"at#, neclar# ! dificult#$i în vederea obiectelor situate la distan $# ! reducerea performan $elor "colare sau sportive ! privit cu ochii u "or întredeschi "i "i cu fruntea încruntat# ! $inerea obiectelor foarte aproape de fa $# ! utilizarea primelor b #nci "i rânduri în s #lile de spectacol ! dezinteres fa$# de sport sau alte activit #$i care implic# o vedere bun# la distan$# ! frecvent cefalee ! fotofobie ! l#crimare !
!
- teste vizuale: acuitatea vizual #, câmpul vizual "i teste de refrac$ie ocular# ! - examinarea biomicroscopic ! - tonometrie prin care se m #soar# presiunea din interiorul globului ocular ! - oftalmoscopia care permite vizualizarea polului posterior al globului ocular. !
! ! !
!
!
nu poate fi vindecat#, Tratament corectiv cu lentilele corectoare (ochelari sau lentile de contact) Tratament chirurgical : LASIK, keratectomie fotorefractiv#, implantarea unui inel cornean sau implantarea unor lentile intraoculare Tratament medical : administrarea de vitamine (A, B, C, E) "i perioade de repaus ocular mai ales la utilizarea îndelungat # a vederii de aproape
!
Astigmatismul este o tulburare de refrac$ie manifestat# printr-o deformare de cornee care atrage dup# sine o refrac $i e defectuoas ! a razelor de lumin#. ! In cazul astigmatismului razele de lumin# alb# care sosesc la ochi sub form# de raze paralele vor suferi un proces intens &i inegal de refrac%ie astfel încât obiectele apar neclare "i înce$o"ate. ! În astigmatism focarul razelor paralele de la infinit nu este punctiform, ci sub forma unor focare regulate sau neregulate, alc#tuite din mai multe puncte. ! Se datoreaz# unor neregularit#$i ale corneei, atât în ceea ce prive"te suprafa$a, cât "i forma acesteia. ! La om, ochiul cu un astigmatism de pân# la 0,5 dioptrii este considerat normal. !
! ! !
!
Exist# dou# tipuri de astigmatism: determinat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene ce nu poate fi corectat prin lentile externe, ci doar prin lentile de contact rigide "i permeabile : ce poate fi corectat prin ochelari.
Dup# pozi$ia focarelor în raport cu retina, astigmatismul poate fi : ! – astigmatism miopic: focarele se formeaz # în fa$a retinei ; ! – astigmatism hipermetropic: focarele se formeaz# în spatele retinei ; ! – astigmatism mixt: un focar se formeaz # înainte "i unul în spatele retinei. !
! ! ! ! ! ! ! !
!
! !
nu se cunosc. Astigmatismul poate fi . : - cicatrici corneene; - contuzii sau traumatisme oculare - infec$ii oculare - modific#ri de form# ale corneei secundare interven$iilor chirurgicale oftalmologice - anomalii ale cristalinului din DZ, sindrm metabolic, HTA - tumori orbitare - tumori ale pleoapei superioare etc.
! ! ! ! !
cefalee - oboseal# ocular# - vedere înce$o"at#; - acuitate vizual# sc#zut# în special pentru vederea la distan$#
! ! ! ! !
examinarea câmpului vizual teste de refrac$ie cu diverse tipuri de lentile. keratometrie care m#soar# curbura corneei. topografie corneean#, fotokeratoscopie sau videokeratografie care realizeaz # o hart# a suprafe$ei corneei.
! !
! !
- corec$ie optic# cu lentile cilindrice sau sferocilindrice - interven$ie chirurgical# cu laser Unii speciali"ti sunt de p#rere c# dac# defectul este mic, astigmatismul poate fi l #sat necorectat.
!
este fenomenul de diminuare a puterii de acomodare a ochiului datorat îmb#trânirii. ! Prezbiopia este o tulburare fiziologic # a vederii de aproape instalat # dup# vârsta de 40 de ani. !
! ! !
! !
Factor determinant : - pierderea progresiv# a elasticit#%ii cristalinului odat# cu înaintarea în vârst# Factor agravant : - pierderea puterii de contractare &i relaxare a mu&chilor ciliari (mu&chi ce controleaz# bombarea cristalinului).
!
Nu este o boal# ci o condi%ie care se întâmpl# oricui. ! Simptomele apar între 40 &i 50 de ani. ! Primele semne: ! - dificultatea de a citi literele m #runte, mai ales când lumina este de slab # ! - oboseala ocular # dup# perioade de citit îndelungate. ! - pierderea calit #%ii vederii. !
!
Prezbi$ia nu se trateaaz#. ! Dar pierderea abilit #%ii de focalizare a ochilor poate fi corectat# prin folosirea de lentile de corec%ie. ! În func$ie de alte deficien %e de refrac$ie ale pacientului, corec%ia se poate face cu lentile: ! - bifocale ! - trifocale ! - progresive !
! !
!
Blefarita reprezint# inflama$ia marginii libere a pleoapei, cu tendin$# la recidiv# "i asociat# frecvent cu conjunctivit# (blefaroconjunctivit#). Localizarea la nivelul marginii libere a pleoapelor se datoreaz# prezen$ei cililor "i a glandelor anexate acestora, precum "i existen$ei orificiilor de deschidere a glandelor Meibomius.
! ! ! ! !
Factori determinan " i : - Staphylococcus epidermidis - Staphylococcus aureus Factori favorizan " i: !
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
tulbur#ri digestive: constipa $ie, avitaminoze, boli infec$ioase, tulbur#ri endocrine: pubertate, sindrom premenstrual, menopauz#
st#rile de imunodepresie terenul atopic hipersecre$ia glandelor Meibomius cu stagnarea secre$iilor dermatita seboreic# a fe$ei praful, fumul, frigul, radia$iile solare, umiditatea Cosmeticele tegumentele deschise la culoare (persoanele blonde sau ro"cate fiind mai expuse îmboln#virilor)
!
Factori declan #a tori: !
!
!
alergii la produse cosmetice, infec$ii ale c#ilor aeriene superioare diverse cauze locale: fum, praf, parazi $i, c#ldura, frigul, radia$ii, medicamente, cosmetice.
! !
!
- este mai frecvent# la persoanele care au m#trea$#, alergii sau eczeme. - forma cea mai obi"nuit# apare în asociere cu acneea rozacee sau cu dermatita seboreeic#.
! ! ! ! ! !
!
!
Dup# criteriul evolutiv : - Blefarit# acut# - Blefarit# cronic# Dup ! criteriul clinic : – blefarite eritematoase (manifestate prin prurit, usturimi, congestie "i tumefac$ie a marginii libere a pleoapei) ; – blefarite scuamoase (manifestate prin eritem, tumefac$ie, scuame g#lbui) ; – blefarite ulceroase (care constau într)o infec$ie stafilococic# localizat# la r#d#cina cililor, care se transmite de la un cil la altul rezultând microabcese).
!
- eritemul marginii libere a pleaopei ! - prurit ! - l#crimare ! - cruste la marginea pleoapei, uscate sau grase ! - c#derea genelor !
! !
!
!
Examen oftalmoscopic: marginile pleoapelor apar gr#soase, ulcerate cu cruste din detritusuri ce se lipesc de gene Examenul cu biomicroscop: cruste uscate sau grase, eritem Examen bacteriologic al secre$iilor: marginile pleoapelor sunt masiv colonizate cu bacterii, de regula cu diverse tulpini de stafilococi
!
!: congestie "i edem Blefarita eritematoas ! local care se accentueaz# la efort ocular intens; seboree sub form# de ! : ! : seboree ! Blefarita scuamoas spum# sau pelicule scoamoase, ce las # dup# îndep#rtare pielea congestionat #; infec$ie stafilococic# a ! : ! : infec ! Blefarita ulceroas pleoapei ce se transmite de la un cil la altul producând astfel microabcese; mai mai ales la adul $i. ! Blefarite mixte: !
!
- conjunctivite, ! - keratite, ! - alopecie ciliar #, ! - infec$ia c#ilor lacrimale ! - carcinoame !
!
Tratament igienic : ! - sp#larea pleoapelor, sprâncenelor "i p#rului zilnic cu un "ampon pentru copii (pentru sp#larea pleoapelor, se pun câteva pic#turi de "ampon întrun pahar cu ap# "i cu un be$i"or, $inând ochii închi"i, se "terge u"or fiecare pleoap#, inclusiv genele, de aproximativ 10 ori, pe o direc$ie orizontal#, pornind de la nivelul nasului, dup# care se cl#te"te bine cu ap# din abunden$#) ! - la du", alternativ, se las# s# curg# ap# c#ldu$# "i rece peste ochii închi"i timp de 1 minut. : ! Tratament profilactic ! - corectarea viciilor de refrac $ie ! - îndep#rtarea factorilor iritan $i. !
! !
! ! !
! ! !
!
!
Tratament curativ : general sau local - tratarea dermatitei seboreice a fe$ei "i a pielii p#roase a capului - îndep#rtarea scuamelor "i secre$iilor uscate, - aplicarea de comprese cu ser fiziologic, - sp#larea cu "ampon pentru copii sau produse speciale de tip Blepharoshampoo sau Blephagel - aplicarea de unguente cu antibiotice - masarea delicat# a pleoapelor - lacrimi artificiale dac# se înso$e"te de uscarea corneei, pentru a men$ine filmul lacrimal "i hidratarea corneei - uneori corticosteroizi topici pentru controlul inflama$iei - administrarea de coliruri sau unguente cu antibiotice
! !
!
!
Orjeletul este o infec $ie de natur# stafilococic# a glandelor sebacee de la nivelul pleoapelor, atât superioare, cât "i inferioare. El este un abces ce apare prin infectarea unei glande sebacee de la nivelul pleoapei. Glanda sebacee înconjoar# r#d#cina unei gene. Se nume"te popular, urcior.
!
În func$ie de glandele afectate, orjeletul poate fi: , când sunt infectate glandele ! lui Meibomius, de la nivelul fe %ei posterioare a pleoapei când sunt infectate glandele ! accesorii superficiale Zeiss sau Moll !
! ! ! ! !
! !
!
!
Factori determinan "i : - cel mai frecvent stafilococul Factori favorizan "i : - afectiuni digestive: sindromul dispeptic, constipatia, boli hepatice - boli metabolice: DZ - afec$iuni oculare: blefarite, vicii de refractie (miopia, hipermetropia, astigmatismul, presbi$ia) - atingerea frecvent# a pleoapelor cu mâinile murdare - utilizarea rimelului, conturului de ochi sau a altor produse cosmetice, care pot irita pleoapele
! !
! ! ! ! !
! !
!
!
- tumefac$ie eritematoas# "i dureroas# care evolueaz# spre abces la nivelul pleoapei, adesea centrat # de un cil - l#crimare - prurit - clipit des - imposibilitatea închiderii complete a pleoapelor - secre$ii seropurulente, care se adun# în unghiul intern al ochiului - senza$ie de arsur# ocular# - durere în regiunea palpebral # direct propor%ional# cu volumul inflama%iei ce se accentueaz# "i devine pulsaltil# - dup# câteva zile, în mijlocul zonei eritematoase, apare o pustul# iar dup# circa 2-5 zile apare burbionul - conjunctiva palpebral# se tumefiaz# c#p#tând aspect de gelatin# g#lbuie.
! !
- examinarea vizual# atent# a pleoapei
!
- dup# evacuarea sau drenarea colectiei purulente, durerea cedeaz#, tumefac$ia dispare, iar ulceratia se cicatrizeaza. ! - evolu$ia este de 7-8 zile, f #r# sechele ! - uneori, pe fondul unei sensibilit #$i sporite la infec$ii, pot ap#rea alte abcese ! - alteori poate evolua spre diseminare în orbit#, putând ajunge la septicemie ! - alteori evolueaz # spre chalazionul (varianta neureroas # a orjeletului) ! - alteori recidiveaz# pe acela"i loc ! - alteori apar vegeta $ii sau înl #n$uirea a 2-3 granuloame, care compromit anatomia pleoapei !
! ! !
! !
! ! ! !
!
!
!
! !
Tratament curativ: - comprese reci ini $ial apoi calde la nivelul pleoapelor de 3-5 ori pe zi. - incizie dac# procesul de vindecare nu începe în 48 de ore. - unguent cu antibiotic (tobramicin #) la fiecare 3 ore întins pe ambele pleoape (inclusiv la ochiul s #n#tos) - evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare. Tratament profilactic: - evitarea atingerii pleoapelor cu mâinile murdare - evitarea contactului ochilor de praf "i al$i poluna$i prin purtarea de ochelari de protectie - înlocuirea cosmeticelor, mai ales rimelul cel pu $in o dat# la 6 luni. - tratarea prompt# a oric#rei inflama$ii sau infec$ii ale pleoapelor - evitarea folosirii în comun a prosoapelor, bure $ilor de baie sau a cosmeticelor - sp#larea frecvent# a mâinilor - neutilizarea cosmeticelor "i a lentilelor de contact pân # la vindecarea complet#
! !
Dacriocistita reprezint# inflama$ia acut# sau cronic# a sacului lacrimal, deobicei, secundar# obstruc$iei canalului lacrimonazal.
!
Din punct de vedere clinic, se disting 2 forme evolutive ! : manifestat# prin ! a) dacriocistita acut înro"irea "i inflamarea $esuturilor de la nivelul sacului lacrimal, febr#, durere continu# care iradiaz# spre frunte "i spre r#d#cina nasului, colec$ie purulent#, care se elimin# la suprafa$a tegumentului ; ! : evolu$ie latent#, ! b) dacriocistita cronic manifestat# prin tumefac$ia sacului lacrimal, l#crimare "i eliminarea unei secre $ii mucopurulente. !
! !
Se pune pe simptomatologie "i examenul clinic local.
! ! !
! !
!
Tratament medical: - antibioterapie pe cale sistemic # dar "i topic# Tratament chirurgical : - incizia colec$iei pentru evacuarea secre $iei purulente "i dezobstruc$ia canalului lacrimonazal - dacriocistorinostomie, interven $ie chirurgical# prin care se restabile "te comunicarea între canalul lacrimonazal "i cavitatea nazal#.
! !
Keratitele sunt afec$iuni oftalmologice caracterizate prin inflama$ii la nivelul corneei.
!
!
!
Dup#
, keratitele sunt:
a) keratite exogene : produse de traumatisme oculare, corpi str#ini, irita$ii prin agen$i fizici (c#ldur#, frig, radia$ii ultraviolete) sau chimici
! !
b) keratite endogene : produse de infec$ii, toxine, avitaminoza A, paralizie facial #, glaucom, irit#.
!
! !
! ! ! ! ! ! ! !
! !
!
Dup#
:
a) Keratitelsupurative : - procesul inflamator evolueaz# spre ulcerarea "i necrozarea corneei; - se manifest# prin: l#crimare, durere, congestie pericornean#, sc#derea acuit#$ii vizuale, fotofobie, secre$ie seropurulent# redus#, perforarea corneei cu scurgerea umorii apoase din camera anterioar#, - deformarea pupilei, cicatrizarea ulcerului cu formarea unei membrane netransparente, cu aspect alburiu-cenu"iu, care acoper# irisul. .
! !
!
b) Keratitele nesupurative care pot fi: - superficiale (herpesul cornean, herpesul Zoster) ce se manifest# prin: vezicule pline cu lichid clar pe cornee, care se deschid spontan "i las# în locul lor epiteliul cornean erodat, sensibilizat la infec$ii "i ulcera$ii - profunde (însifilis, tuberculoz#, lepr#): în sifilisului ereditar, apare o form# particular# a bolii, numit# keratit ! parenchimatoas !, la care se asociaz# surditate "i modific#ri ale structurii din$ilor
!
! !
! ! !
Tratament profilactic: - evitarea manevrelor, ac $iunilor care pot altera integritatea corneei Tratament simptomatic: - calmante ale durerii - antispastice pentru a diminua spasmul pupilar (instila$ii de atropin#, pentru a dilata pupila)
! ! ! ! !
! !
!
Tratament fiziopatogenic: - corticosteroizi Tratament etiologic: - antibiotice - administrarea de dapson #, clofazimin# si în asociere cu corticosteroizi în keratita intersti $ial# lepromatoas# Tratament chirurgical: - indicat în cazuri cu evolu $ie prelungit#, netratate corect sau complicate cu opacifierea permanent# a corneei. - transplant corneean
! !
- sub$ierea corneei "i perforarea acesteia
! !
- bun dac# diagnosticul este precoce "i tratamentul corespunz#tor.
!
Iridociclita reprezint# inflama$ia intraocular# atât a tractului uveal (alc #tuit din iris, corp ciliar "i coroid#), cât "i a structurilor învecinate (retin#, corp vitros, nerv optic). ! Este o afec %iune relativ frecvent #, acut# &i cronic#, atingând adesea ambii ochi &i cu tendin%a de a recidiva. !
! !
! ! !
- infec$ii bacterieane: sinuzit #, abces dentar, infec$ie urinar#, tuberculoz#, sifilis, bruceloz # etc. - infec$ii virale: herpes zoster - infec$ie parazitare: leptospiroz # - afec$iuni sistemice asociate cu statusul HLA B27 : spondilita ankilozant #, artrita reactiv# etc.
! ! ! ! ! ! ! ! !
!
- în uveita anterioar !: fotofobie, l#crimare, hiperemie conjunctival#, sc#derea acuit#$ii vizuale. - în uveita intermediar !: erea acuit !" ii vizuale , sc !d apari$ia unor puncte str#lucitoare în câmpul vizual (fotopsie) sau a unor musculi$e sau puncte negre (miodezopsii). - în uveita posterioar !: scotoame (= îngust#ri ale câmpului vizual)
! ! !
!
!
– uveite infec "i oase – bacteriene, virale, parazitare, fungice ; – uveite non %i nfec "i oase – în asocieri sistemice cunoscute : sarcoidoz#, sifilis etc. ; – uveite neoplazice sau non % neoplazice.
!
– uveite acute : cu debut brusc "i evolu$ie limitat# în timp (sub trei luni) ; ! – uveite recurente : episoade repetate ; ! – uveite cronice : sunt forme persistente, cu rec#deri "i evolu$ie mai îndelungat# (peste trei luni). !
!
!
!
- glaucom secundar prin lipirea marginilor pupilei de cristalin, ceea ce poate duce la lipsa de drenare a umorii apoase - cataract#
! ! ! ! !
!
! !
!
Tratament etiologic: - antibioterapie local # Tratament simptomatic : - colire sau cu injec %ii subconjunctivale antiinflamatorii - colire midriatice (dilat# pupila pentru a evita sinechiile) Tratament fiziopatogenic : - corticoterapie topic# "i sistemic#, antibioterapie local# - hipotensoare oculare.
! !
! !
Conjunctivitele reprezint# afec$iuni infec$ioase "i inflamatorii ale mucoaei conjunctivale. Sunt întâlinite la toate categoriile de vârst #. Multitudinea de forme clinice se caracterizeaz# printr)un tablou clinic comun, dar "i semne clinice paritculare fiec #rei forme.
! !
!
! ! ! !
- factorii etiologici: germeni patogeni (microbieni, virali, parazitari, fungici0 Conjunctiva este expus# agen$ilor patogeni "i ac$iunii externe a unor substan $e cu poten$ial nociv. Metoda de ap#rare este prezen$a lacrimilor. Rolul lacrimilor: - spal# suprafa$a ocular# - con$in lizozim, IgA, IgG, care împiedic # dezvoltarea germenilor.
! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !
În func " ie de etiologie : – conjunctivite bacteriene ; – conjunctivite virale ; – conjunctivite alergice ; – conjunctivite fungice ; – conjunctivite produse de agen$i iritan$i. În func " ie de evolu " ie : – conjunctivite acute ; – conjunctivite subacute ; – conjunctivite cronice.
! ! ! ! ! ! ! ! ! !
a) Manifest ! ri subiective : – senza$ie de corp str#in ; – în$ep#turi ; – arsuri ; – fotofobie. b) Manifest !r i obiective : – hiperemie ; – l#crimare ; – secre$ii conjunctivale.
! ! !
!
Tratament profilactic: - depistarea "i tratarea cât mai precoce a pacien$ilor cu conjunctivit# - respectarea normelor elementare de igien #.
! !
!
!
! !
! !
Tratament igieno – dietetic : – evitarea pans#rii (pentru a împiedica stagnarea secre$iilor conjunctivale) – îndep#rtarea secre$iilor conjunctivale prin sp#larea cu ser fiziologic - identificarea "i eliminarea alergenului implicat Tratament etiologic: - tratament antibacterian cu antibiotice cu administrare topic# (colire): gentamicin#, tobramicin#, cloramfenicolul, ciprofloxacin# - antihistaminice topice "i orale - desensibilizare
! ! !
! !
Tratament suportiv: - este necesar în conjunctivitele virale: - comprese reci "i lacrimi artificiale, la care se pot ad#uga antibiotice topice pentru a preveni infec$iile bacteriene secundare - lacrimi artificiale Tratamentul complica " iilor
! ! ! !
- keratita punctat#, - sindromul de ochi uscat, - recidive
! !
Cataracta este o afec$iune oftalmologic# caracterizat# prin opacifierea cristalinului, ceea ce împiedic# trecerea razelor de lumin# c#tre retin#.
! ! ! !
!
!
!
!
Factorii determinan "i : - vârsta înaintat# ce detemin# cataracta senil ! - expunerea excesiv# la raze ultraviolete: cataracta prin agen " i fizici - diabetul zaharat decompensat: cataracta patologic ! - alte boli oftalmologice cum ar fi: glaucomul, uveita cronic#, retinita pigmentar#, dezlipirea de retin#: cataractele patologice - tratamentul cronic cu corticosteroizi: cataracta iatrogen ! - expunerea frecvent# sau tratamentul cu raze X: cataracta prin agen "i fizici, respectiv cataracta iatrogen !
! ! ! !
!
!
- factori genetici: cataracta congenital ! - vitrectomia: cataracta iatrogen ! - leziuni oculare: cataracta traumatic ! - boli ereditare (distrofia miotonic #, galactozemia): cataracta patologic ! - hipertensiunea arterial #: cataracta patologic ! - infec$ii în sarcin# (rubeola sau varicela): cataracta nou-n ! scutului
! !
! ! ! !
Factori favorizan " i: - etnia, au risc crescut nativii americani "i afro-americani - sexul feminin - fumatul - alcoolismul cronic - hipertrigliceridemia
! !
- tulbur#ri vizuale: !
!
!
!
!
!
vedere înce$o"at#, greoaie, neclar# fotofobie, fie pentru lumina natural# fie artificial# vedere dubl#.
- "ofatul este îngreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic - necesitatea schimb#rii relativ frecvente a lentilelor de la ochelari - dificult#$i în desf #"urarea activit#$ilor zilnice
! ! ! ! !
- determinarea acuit#$ii vizuale, - examen oftalmoscopic, - examen biomicroscopic, - biometrie.
! !
!
!
- poate r#mâne u"oar#, deseori trecând neobservata. - majoritatea cazurilor nu provoac # tulbur#ri vizuale grave "i deci nu necesit # tratament chirurgical. - alteori poate evolua spre cataract # sever#, cu tulbur#ri vizuale severe care influen $eaz# activit#$ile cotidiene ("ofatul, cititul, etc.)
! !
! ! !
!
Singurul tratament eficient este tratamentul chirurgical , care const# în: - îndep#rtarea cristalinului deteriorat "i - înlocuirea lui cu o pies # asem#n#toare artificial#, numit# sau cu o cu func$ie identic#. Se efectueaz# dup# luni sau ani de la debutul bolii.
! !
!
!
!
Glaucomul reprezinta un grup de afec$iuni caracterizate prin asocierea a 3 elemente: presiune intraocular# crescut#, atrofia nervului optic "i alterarea câmpului vizual. Cuvântul “glaucom” provine din grecescul “glaukos = gri-alb#strui”. Glaucomul poate îns# exista &i când presiunea este normal#. De asemenea, sunt frecvente cazurile de presiune intraocular# m#rit# (temporar), f #r# s# se fi declan&at glaucomul.
!
!
!
!
! ! !
este suprafa%a perceput# când privirea este fixat# drept înainte. este presiunea exercitat# de lichidele intraoculare asupra pere $ilor globului ocular. Presiunea ocular# se m#soar# cu ajutorul unor aparate numite "i se exprim# în . Tonometrele pot fi: - aplicate direct pe suprafa$a globului ocular (tonometrul Schiötz, Maklakov, Goldman) - noncontact (tonometrul Reichert). Valorile normale: 11 - 21 mmHg. O tensiune intraocular# este considerat# normal ! dac ! nu produce leziuni ale nervului optic.
!
! !
!
!
este lichidul clar, incolor, produs de corpul ciliar, care hr#ne"te cristalinul "i corneea "i elimin# produ"ii de catabolism. Eliminarea umorii apoase se realizeaz # pe 2 c#i: –calea trabeculocanalicular !: este calea principal# prin care se elimin# 75)90%, este situat# la nivelul unghiului iridocorneean, este alc#tuit# din trabecul, canalul Schlemm "i venele apoase. – c !i le uveosclerale: sunt c#i accesorii, prin care se elimin# 10)25% din umoarea apoas#. Eliminarea defectuoas# a umorii apoase atrage dup# sine o cre"tere a presiunii intraoculare.
! ! ! !
! ! ! ! ! ! !
Factori determinan " i : numeroase teorii - PIO (cre"terea presiunii intraoculare) - sc#derea perfuziei oculare Factori de risc: Factori de risc vasculari : – hemoragii la nivelul discului optic – hiperlipemie – hipercolesterolemie – hipertensiune arterial# "i vasospasmul - arterioscleroza
! ! ! ! ! ! ! !
Factori de risc nonvasculari : – vârsta – rasa – antecedente familiale pozitive –miopia sever# – fluctua$iile diurne ale tensiunii intraoculare – grosimea corneei
! ! !
In func$ie de vârsta de apari " ie : : form# rar#, prezent# de la na"tere, datorat# nedezvolt#rii intrauterine a zonei de drenaj; poate determina orbire
! ! ! ! ! !
In func$ie de cauza determinant !:
În func$ie de configura " ia unghiului dintre iris # i cornee : cea mai ! obi"nuit# form# de glaucom, se dezvolt# treptat, f #r# semne premonitorii presiunea ! intraocular# este normal# dar poate cre"te brusc (acut); poate ap#rea când se dilat# pupila. " ie : ! În func$ie de evolu ! ! - glaucomul acut !
! !
!
!
Leziunile in glaucom apar datorit # factului c# celulele "i fibrele nervoase mor progresiv, este afectat# leg#tura dintre ochi "i creier "i deci transmiterea informa$iei. Ini$ial func$ia vizual# este normal#, apoi, când leziunile devin semnificative apar "i defectele severe de vedere. Glaucomul netratat poate duce la orbire.
! ! !
! !
!
Boala este asimptomatic#. Defectele de câmp vizual sunt determinate doar de oftalmolog. Glaucom cu unghi deschis: pierderea vederii. Glaucom cu unghi închis: simptome blânde: vedere înce$o"at# sau severe: episoade dese de vedere înce$o"at#, hiperemie ocular#. dureri oculare, stare de r #u "i st#ri de vom#. Glaucomul congenital: ochi l #crimo"i "i sensibilitate la lumin #.
!
- Presiune intraocular# crescut# ! - Prezen$a de scotoame în câmpul vizual ! - FO constat# aspectul particular din glaucom. !
! ! ! !
! ! ! !
Obiective : - sc#derea PIO - împiedicarea progresiei afect #rii glaucomatoase. Op " iuni terapeutice : - tratament medicamentos, - tratament chirurgical clasic sau cu laser - tratament profilactic
! !
!
!
!
!
: - tratarea afec$iunilor ce reprezint# factori de risc - modificarea stilului de via $#: exerci$ii fizice, diet# s#n#toas#, aport suficient de lichide "i sare. - control oftalmologic periodic, la 5 ani, pân # la vârsta de 40 ani - control oftalmologic la 3 - 12 luni dup # vârsta de 40 ani - în caz de suspiciune de glaucom sau la cei cu istoric familial de glaucom, controalele trebuie s# fie mai dese
:
! # !
Medicamente ce reduc produc " ia de umoare apoas ! :
!
!
!
!
!
!
!
!
Medicamente ce cresc scurgerea umorii apoase :
! !
se admnistreaz# dac# pic#turile nu scad singure presiunea ocular# pân# la nivelul dorit: !inhibitorii
anhidrazei carbonice, cum sunt: !- acetazolamida !- metazolamida,
: : # Tratament chirurgical clasic realizeaz# o fistul# ! protejat# prin care umoarea poate circula mai u"or : se introduce în ochi ! un mic tub de silicon pentru a ajuta drenajul umorii apoase !
#
Tratament chirurgical cu laser : - iridotomii Laser Yag - trabeculoplastie cu argon: este o metod# rapid#, nedureroas# "i relativ sigur#, de sc#dere a presiunii intraoculare. - producerea de arsuri microscopice cu scopul de a produce cicatrizarea zonei, cicatricile întinzând $esuturile pentru a permite lichidului o mai bun# scurgere prin canalele de drenaj. !
!
!
!
În func$ie de mecanismul de producere : # Traumatisme neperforante (contuziile forte), # Traumatisme penetrante # Traumatisme perforante (pl #gi t#iate sau în%epate, arsuri chimice) În func$ie de localizare : # Traumatisme superficiale # Traumatisme profunde !
!
In func$ie de num !r : # Traumatisme unice # Traumatisme multiple, În func$ie de aspectul leziunii : # Traumatisme simple # Traumatisme anfractuase, În func$ie de vechime : # Traumatisme recente # Traumatisme vechi, Anatomopatologic sunt: # traumatisme cu pierdere de substan %#, #r# pierdere de substan%# # traumatisme . f !
!
!
!
! !
Buc#$i de lemn, a"chii, metal, sticla, pietre, mingi de tenis, flutura"i de badminton, s#ge$i, artificii, lovituri.
!
Leziunile anatomopatologice pot fi: $ întreruperi ale integrit#$ii epiteliului cornean cu afectarea structurii ochiului în profunzime (se întâlnesc în traumatismele penetrante sau perforante – pl#gi) $ contuzii cu afectare ocular # mai superficial #, în cazul traumatismelor nepenetrante !
! !
Etiologic, arsurile pot fi: !arsuri chimice, !arsuri termice, !arsuri electrice !arsuri cu ultraviolete.
sunt determinate de contactul direct cu o substan$# nociv#. ! - Unele substan $e nu determin # leziuni extinse sau nu au risc vital pentru ochi: s#pun, creme, gaze lacrimogene; ele determin# o reac$ie local# manifestat# prin înro"irea ochiului "i hiperlacrima$ie, simptome care nu las# sechele. ! - Alte substan$e (cele alcaline) au o mare putere de a penetra în $esuturi "i lezeaz# profund corneea, conjunctiva "i structurile subiacente lor: soda caustic#, var, amoniac. ! - Arsurile chimice pot ap#rea "i în cazul contactului ochiului cu spray de p#r, spray paralizant. ! M !s uri terapeutice: ! - irigarea de urgen%# a ochiului cu ap # de la robinet sau ser fiziologic steril timp de 15-30 de minute! ! - evitarea frec #rii ochiului pentru a nu extinde substan $a pe întreaga suprafa$# ocular# ! - îndep#rtarea substan$ei în primele minute de la contact pentru a se evita apari$ia complica$iilor de c#tre medicul specialist oftalmolog. !
!
!
!
!
sunt cauzate de fl#c#ri care vin în contact cu ochiul, de vapori de ap # fierbinte sau de lichide fierbin $i. Cazurile sunt rare, ele ap #rând în incendii, explozii, accidente de munc #. Gradul de lezarea a suprafe $ei oculare este mai redus, pentru c# persoana are tendin$a reflex# de a închide ochiul, astfel c # pleoapele reu"esc s# protejeze cât de cât suprafa$a ocular#. Dac# îns# arsura este profund#, se poate ajunge la complica$ii corneene grave.
!
pot ap#rea chiar "i la câteva ore de la expunere, deoarece ochiul este deosebit de sensibil la ac$iune lor. Simptomatologia este moderat # "i nu apar complica$ii sau sechele.
!
Abraziunile corneene sunt leziuni superficiale, care nu intereseaz# structurile profunde "i nici nu altereaz# integritatea epiteliului corneean. ! Ele sunt produse prin: contactul cu fire de praf grunjoase, cu frunze, ramuri de copac sau a"chii sau prin lovire accidental# sau voit# în ochi. De asemenea apar relativ frecvent la pacien$ii care folosesc lentile de contact. ! În unele situa$ii, prin abraziune corneean # poate s# apar# irit# traumatic# (inflama$ia traumatic# a irisului; leziune ocular# direct# cu un obiect bont, ca de exemplu un pumn). !
! !
!
!
!
Sunt leziuni caracterizate printr-o solu $ie de continuitate la nivelul conjunctivei, corneei sau sclerei. Se pot asocia cu leziuni profunde care pot afecta func$ia ochiului. Etiologie: contactul cu obiecte metalice zbur#toare, a"chii, c#deri de la în#l$ime. Cele mai grave sunt pl #gile sclerale deoarece globul ocular este deschis, caz în care riscul de apari$ie a complica$iilor locale precoce "i tardive este mare.
! !
!
! ! !
!
Hifema este acumularea de sânge în camera anterioar# a ochiului. Poate ap#rea fie sub forma unor stria$ii sangvinolente, fie sub forma unei acumul#ri sangvine la baza irisului sau a corneei. Etiologie: traumatisme nepenetrante. Clinic: sc#dere brusc# "i sever# a acuit#$ii vizuale. Complica$ii: hemosideroz# sau heterocromie (apari$ia unor diferen$e de culoare la nivelul iri"ilor sau în cadrul aceluia"i iris) "i cre"terea presiunii intraoculare. Dac# acumularea de sânge nu este mare, uneori hifemele se pot resorbi spontan.
! !
!
! !
Constau în fisurarea masivului osos facial în diverse grade. Fractura poate interesa atât pere $ii cât "i podeaua orbitei, iar dac# for$a care a produs leziunea este destul de puternic #, p#r$i din con$inutul orbitei pot fi împinse în sinusurile paranazale. Etiologie: traumatisme foarte puternice Sechele: diplopie "i sc#derea acuit#$ii vizuale.
! !
Apare în urma expunerii ochiului la radia$ii UV (atât direct de la lumina solar#, cât "i prin diverse l#mpi inclusiv l#mpile clasice de birou cu halogen).
Defini$ie: prin corp str#in se în$elege o bucat# de mici dimensiuni de metal, plastic, sticl # sau lemn care provine din mediul extern "i ajunge în mod accidental în contact cu ochiul, determinând o simptomatologie specific # "i o reac$ie local# menit# s# protejeze ochiul. ! Profunzimea localiz #rii corpilor str #ini difer # în func$ie de natura lor. !
!
Pot fi în contact cu suprafa$a ocular# f #r# s# penetreze epiteliul. ! Pot fi inclava $i în cornee (trebuie exciza$i). ! In cazul corpilor str #ini metalici exista posibilitatea ca dup# câteva ore, în jurul lor s# se formeze un inel de rugin#, care trebuie îndep#rtat odat# cu agentul traumatic. !
! !
!
Sunt localiza$i în interiorul orbitei, îns # nu penetreaz# globul ocular. Ei trebuie localiza$i foarte precis pentru a-i exciza complet ca s# nu r#mân# vreun fragment intraorbital ce se poate mobiliza "i penetra ochiul.
! !
Sunt acei corpi str#ini care se g#sesc în interiorul ochiului, care au penetrat sau perforat epiteliul de la suprafa $# "i au ajuns în structurile profunde.
Simptomatologia difer# în func$ie de tipul leziunii, natura agentului vulnerant "i contextul de apari$ie, astfel: ! În ele mai frecvente simptome sunt: # durerea ocular#, # senza$ie de arsur#, # înro"irea ochiului # disconfort local intens # edem palpebral. : ! # este paucisimptomatic#, calitatea vederii nefiind afectat# foarte mult. # ochiul va prezenta stria $ii sangvinolente la nivelul sclerei. !
!
e manifesta prin:
durere, # senza$ie de corp str#in intraocular, # fotofobie ! rezint#: # durere ocular# cu caracter de în $ep#tur# # fotofobie # Hiperlacrima$ie ! rezint#: # durere ocular# # sc#derea acuit#$ii vizuale, # uneori dispari$ia temporar# a vederii, # tardiv semne "i simptome ale cre"terii presiunii intraoculare. #
e caracterizeaz# prin: # durere agravat# de mi "c#rile globului ocular, # dispari$ia vederii bioculare, # epistaxis # edem palpebral important # hematoame peripalpebrale. e caracterizeaz# prin: ! # durere # eritem # înro$irea accentuat# a ochiului # senza$ia de corp str #in intraocular # sc#derea acuit#$ii vizuale. !
!
! # # # # ! # # # ! # # # # #
localizarea lor:
imptomatologie este în func $ie de
senza$ie de disconfort, de nisip în ochi, sc#derea acuit#$ii vizuale fotofobie hiperlacrima$ie. dureri intense, ce se accentueaz # la mobilizarea ochiului, sc#derea vederii diplopie. ini$ial asimpotmatici, durere, fotofobie, hiperemie ocular # edem local.
examinarea oftalmologic ! cu lampa cu fant !; ! explorarea traumatismului cu pensa ! testul Seidel: colorarea corneei cu solu %ie de fluorescein# sodic# 2% (daca sunt pl#gi); aceasta este picurat# în ochi "i se urm#resc zonele de fixare, fluoresceina fixându-se doar pe zonele lezate, dezepitelizate; apreciaz# extinderea "i profunzimea ! examen radiologic cu un regim de raze slab (ca în stomatologie) ! computer tomograf : în cazurile mai complicate. !
! !
!
Arsurile chimice cu substan $e caustice, acizi sau baze – obligatoriu prezentare la medic. Contactul cu s#pun, creme, etc.: sp #lare din abunden $# cu solu$ii saline sau ap# de la robinet, timp de minim 20 de minute, cu pleoapele deschise cât mai larg.
! !
- evitarea frec#rii ochiului
! !
- exclusiv tratament de specialitate
! !
- utilizarea ochelarilor de soare cu filtru împotriva radia $iilor ultraviolete.
! ! ! ! !
- este o urgen$# medical#, - evitarea pozi$iei de decubit, - evitarea eforturilor fizice "i a suprasolicit #rilor oculare - evitarea administr#rii analgezicelor de tipul aspirinei, deoarece aceasta are propriet #$i anticoagulante "i cresc riscul de sângerare.
! !
! !
! !
! !
- comprese locale cu ghea $# pentru a reduce tumefac $ia "i durerea, - pozi$ionarea "i men$inerea capului ridicat - evitarea administr #rii de aspirin # sau alte medicamente cu efect anticoagulant pentru a evita complica $iile hemoragice. - îngrijirile la domiciliu nu sunt indicate pentru a evita suprainfec$ia - evitarea atingerii zonei traumatizate "i a ochiului evitarea aspirinei ca analgezic.
! ! !
- cl#tirea u"oar# a ochiului cu ap # din abunden $#. - evitarea "tergerii suprafe$ei oculare cu batiste, "erve$ele sau orice altceva deoarece nu se va reu "i înl#turarea, îns# se poate leza suplimentar corneea (abraziunile corneene minore apar frecvent in urma acestor manevre nerecomandate).
! ! ! !
! ! !
!
- îndep#rtarea substan$ei chimice - sp#l#turi oculare cu ser fiziologic steril, timp de minim 30 de minute, pân # la neutralizarea pH-ului secre$iei lacrimale - se dilat# pupila - se administreaz# colire cu antialgice - în arsuri severe se administreaz# solu$ie de acid ascorbic, de cistein#, de agen$i hipotensivi oculari "i antibiotice - pansament local sau aplicarea de lentile de contact terapeutice.
! ! ! !
- pansarea ochiului, - punerea ochiului în repaus. - lacrimi artificiale în caz de prurit ocular
! ! !
! ! ! !
- internare obligatorie - pozi$ionarea bolnavului cu capul cât mai ridicat (patul este inclinat, iar capul patului "i perna sunt pozi$ionate la 45- 60 de grade fa$# de orizontal#). - dilatarea pupilelor - pansament ocular - comprese cu ghea$# - se administreaz# acetaminofen pentru a combate durerea.
! ! !
- se administreaz# colire cu antiinflamatoare - dilatarea pupilei
! !
!
! ! !
- aplicarea local# de comprese cu ghea$# pentru 24- 48 de ore pentru a reduce edemul. - administrarea de antiinflamatoare "i analgezice de intensitate moderat# - pansarea ochiului - administrarea de antibiotice - administrarea de anestezice locale sau cicloplegice pentru a se ameliora confortul "i a diminua simptomele.
!
Strict din punctul de vedere al interes#rii oculare se practic#: ! - aplicarea de comprese cu ghea $# ! - men$inerea capului mai sus pe un plan înclinat în sus cu 60 de grade fa$# de orizontal#, ! - administrarea de analgezice simple, de tipul acetaminofenului, pentru tratarea durerii, ! - administrarea unui decongestionant nazal ! - administrarea unui antibiotic, timp de 1- 2 s#pt#mâni. ! - interven$ie chirugical# dup# ce inflama$ia "i edemul cedeaz# !
! ! !
!
!
! ! ! !
! ! !
- profilaxia tetanosului - plaga cu localizare mai pu$in critic# "i dimensiuni mici, se las# s# se vindece singur#, - plaga cu localizare critic # se sutureaz# sub anestezie "i se panseaz# ochiului - antibioterapie, atât pe cale local# cât "i general#. - sutura chirurgical# a pl#gii - extrac$ie cu pensa sau cu un ac steril. - extrac$ie prin interven$ie chirurgical# sub anestezie dac# localizarea e profund# - antibioterapie - cicloplegice - pansament steril.
! !
!
!
!
! ! ! !
au un prognostic în func$ie de substan$a implicat#: cu baze - prognostic rezervat , "i prognostic foarte bun, cu recuperare complet#. pronosticul depinde de dimensiunile "i de resângerare. prognosticul depinde de natura "i extinderea fracturii. prognostic favorabil prognostic rezervat un prognostic favorabil. prognostic bun.
