1.
NOTIUNI DE ELECTRICITATE
1.1Curentul continuu Daca tensiunea aplicata la capetele unui circuit este constanta , curentul electric care se stabileste prin acesta va fi cu atit mai mare cu cit rezistenta pe care o opune circuitul la trecerea curentului (rezistenta electrica a circuitului,notata cu R )va fi mai mica. Intensitatea curentului rezultat este egala cu tensiunea aplicata la capetele circuitului respectiv impartita la rezistenta acestuia. I=U/R Unitatea de masura pentru rezistenta electrica este numita ohm ,dupa numele fizicianului german G.S.Ohm. Diversele materiale ,substante opun rezistente diferite la trecerea curentului electric ,rezistivitatea fiind o caracteristica a acestora.Sunt cunoscute ca fiind cele mai bune conducatoare de electricitate metalele,evidentiindu-se dintre acestea argintul,aurul,cuprul si aluminiul.Pe de alta parte materiale cum sunt sticla, portelanul,cauciucul,masele plastice ori anumite textile (bumbacul,matasea) se opun trecerii curentului electric,avind o valoare extrem de mare a rezistentei electrice ,fiind numite materiale izolante sau dielectrice. Energia electrica (notata cu W sau E) pe care o furnizeaza o sursa de curent continuu este direct proportionala cu cantitatea de electricitate ( Q ) care circula prin circuitul exterior si tensiunea electrica de la bornele sursei (notata cu U ). W=Q×U Dar cantitatea de electricitate este egala cu produsul dintre intensitatea curentului electric (notata cu I ) si timpul ( notat cu t ) cit circula acesta .atunci avem o alta forma importanta de exprimare a energiei: W=U×I×t Puterea electrica (notata cu P )furnizata de o sursa de curent continuu reprezinta energia electrica debitata in unitatea de timp,ea fiind matematic egala cu energia electrica impartita la timpul cit dureaza respectivul proces: P=W/t=U×I Puterea electrica se masoara in wati (W) ,iar energia electrica se masoara in wati-secunda(Ws). Daca acestea sunt unitatile de masura definite in electricitate,in energetica (elctricitatea curentilor tari) in cdrul anumitor marimi fizice se utilizeaza aproape exclusiv multimii ai unitatilor de masura.Astfel pentru energia electrica se utilizeaza multiplul watt-ului ( kW ), respectiv multiplul unitatii de timp (ora , notata cu simbolul h ). Astfel se folosesc pentru masurarea puterii electrice: 1 kW=1000 W 1 MW=1000 KW 1 GW=1000 MW , Iar pentru masurarea energiei electrice similar avem: 1 kWh = 1000 Wh 1 MWh=1000 kWh 1 GWh=1000 MWh 1 TWh=1000 GWh Puterea si energia electrica consumate de catre un receptor se exprima prin aceleasi formule ,luindu-se tensiunea aplicata la bornele aparatului respectiv si curentul care circula prin acesta.Un bec electric a carui putere este de 60 W ,tensiunea de alimentare fiind de 220 V ,va fi parcurs de un curent de 0,273 A si va consuma intr-o ora o cantite de energie electrica de 60Wh,in zece ore 600Wh , iar in cincizeci de ore o cantitate de energie de 3000Wh adica 3kWh. Daca este inlocuit cu un bec de 40 W, acesta va fi parcurs de un curent de 0,18 A si va consuma intr-o ora 0,04 kWh ,in zece ore 0.4 kWh , iar in cincizeci de ore 2 kWh.
Un bec cu o putere de 60 W ,a crui tensiune de alimentare este de doua ori mai mica,adica 110 V ,va avea un efect luminos similar cu primul ,dar va fi parcurs de un curent de doua ori mai mare ( 0,45 A ).Este important sa observam prin prisma acestui exemplu ca pentru ca sa transport aceeasi cantitate de putere electrica la un anumit aparat electric receptor,la o tensiune electrica injumatatita ,voi avea o dublare a valorii intensitatii curentului electric in circuit.Aceasta observatie este deosebit de utila in a „surprinde „ tainele cursului in continuare. Pe de alta parte trecind printr-o rezistenta electrica,curentul electric provoaca un fenomen termic,ducind la incalzirea acestuia.Energia electrica se transforma in energie termica.Cantitatea de energie electrica care se transforma in caldura este direct proportionala cu rezistenta,patratul curentului care circula prin acesta si timpul cit circula: 2 W=R×I ×t 1.2 Curentul alternativ Legile curentului electric alternativ sunt mai complexe comparativ cu cele de la curentul continuu ,dar sunt asemanatoare.Practic legile curentului electric continuu sunt o particularitate a celor de la curent alternativ daca tinem seama ca ,curentul este un curent alternativ de frecventa nula. Am vazut ca o rezistenta introdusa intr-un circuit de curent continuu se opune trecerii curentului electric prin ea.Intr-un circuit alimentat cu curent alternativ se intimpla intr-o prima analiza acelasi lucru.Aplicind o tensiune la capetele unei rezistente ,curentul care va circula prin aceasta va fi cu atit mai mic cu cit rezistenta are valoare mai mare.Rezistenta electrica a unei rezistenta depinde numai de caracteristicile sale fizice,fiind independent de frecventa curentului.Tensiunea aplicata rezistentei si curentul prin aceasta vor trece simultan prin valoarea maxima si valoarea zero,vor avea tot timpul acelasi sens,si isi vor schimba sensul in acelasi moment. Ca si la curentul continuu,curentul care circula prin rezistenta,numit curent activ ,va fi: I=U/R Daca aplicam insa o tensiune alternativa unei bobine,curentul electric alternativ care va circula prin aceasta va da nastere unui cimp magnetic alternativ ,care va induce in spirele bobinei o tensiune electromotoare.Are loc fenomenul de autoinductie –tensiunea electromotoare este indusa in spirele bobinei chiar de catre cimpul magnetic creat de curentul care circula prin bobina.Tensiunea electromotoare de autoinductie se opune variatiei curentului prin bobina.Cind tensiunea aplicata bobinei are valoarea maxima,curentul are valoarea zero,apoi, pe masura ce valoarea tensiunii scade ,valoarea curentului creste,pentru a ajunge la valoarea sa maxima atunci cind tensiunea a ajuns la valoarea zero.Tensiunea isi schimba sensul si incepe sa creasca din nou,iar curentul incepe sa scada spre zero,ajungind la valoarea zero in momentul in care tensiunea ajunge la valoarea sa maxima,dar cu sensul schimbat.Curentul care circula prin bobina este defazat cu 90ْ in urma tensiunii aplicata acesteia. O bobina este cararterizata prin inductanta sa.Aceasta este o marime fizica,caracteristica bobinei respective,,a carei valoare depinde de numarul de spire a bobinei ,diametrul spirelor,lungimea bobinei,materialul din care este confectionat miezul acesteia,forma bobinei si este notata cu litera L . O bobina introdusa intr-un circuit de curent alternativ,ca si o rezistenta, se opune trecerii curentului electric.Spre deosebire insa de rezistenta,in cazul unei bobine opozitia depinde nu numai de valoarea inductantei acesteia,ci si de frecventa curentului.Aplicind o tensiune alternativa la capetele unei bobine ,curentul care circula prin aceasta va fi cu atit mai mic cu cit frecventa curentului este mai mare. In circuitul de curent alternativ bobina va fi caracterizata printr-o marime numita reactanta ,a carei valoare depinde atit de valoarea inductantei bobinei,cit si de frecventa curentului.Reactanta se noteaza cu litera X si se masoara in ohmi (Ω),la fel ca si rezistenta. Reactanta unei bobine se numeste reactanta inductiva ,se noteaza cu XL ,si este egala cu: XL=2пfL Curentul care circula prin bobina , numit curent inductiv , se exprima astfel: IL=U/XL=U/2пfL Atunci cind frecventa este foarte mare,reactanta bobinei va fi de asemenea foarte mare,iar curentul prin bobina foarte mic,practic neglilabil. In cazul in care tensiunea aplicata bobinei este continua (frecventa f=0 ),curentul care circula prin aceasta va fi de asemenea continuu,cimpul magnetic nu va mai fi variabil in timp iar in bobina nu va mai
avea loc fenomenul de autoinductie.Reactanta bobinei este practic zero si valoarea curentului care circula prin aceasta va depinde numai de rezistenta conductorului din care este confectionata bobina. Daca alicam acum o tensiune alternativa unui condensator,la inceput,cind acesta este descarcat,curentul va fi maxim si condensatorul se incarca.Pe masura ce tensiunea creste curentul de incarcare scade,pina in momentul cind tensiunea ajunge la valoarea maxima,cind curentul ajunge la valoarea zero.Tensiunea incepind sa scada,condensatorul incepe sa se descarce si curentul incepe sa creasca,deacum cu sensul schimbat.Pe masura ce tensiunea scade ,curentul de descarcare creste si atinge valoarea maxima in momentul in care tensiunea a atins valoarea zero.Curentul care circula prin condensator este defazat inaintea tensiunii aplicata acestuia cu 90ْ . Un condensator este caracterizat prin capacitatea sa.Aceasta este o marime fizica ,caracteristica condensatorului,a carei valoare depinde de suprafata placilor(armaturilor ) acstuia,distanta si materialul dintre ele,forma lor si este notata cu C. Spre deosebire de bobina ,curentul prin condensator va fi cu atit mai mare cu cit capacitatea acestuia va fi mai mare si cu cit frecventa curentului va fi mai mare.In circuitul de curent alternativ ,condensatorul va fi caracterizat prin reactanta sa ,a carei valoare depinde de valoarea capacitatii condensatorului si de frecventa curentului.Reactanta unui condensator se numeste reactanta capacitiva ,se noteaza cu Xc si este egala cu: Xc=1/2пfC Curentul capacitiv va fi in mod similar exprimat astfel: Ic=U/Xc=U2пfC Daca tensiunea de alimentare este continua ,prin circuitul in care este montat un condensator,nu va mai circula nici un curent.Frecventa fiind zero ,reactanta condensatorului este infnita.Pentru curentul continuu,materialul izolant dintre placile condensatorului constituie o intrerupere a circuitului.Daca tensiunea este insa alternativa,condensatorul se incarca si se descarca periodic,cu o frecventa egala cu a tensiunii aplicate si prin circuit se va stabili un curent electric. In circuitele reale nu avem insa numai reactante inductive ori numai reactante capacitive,ci ambele feluri insotite de rezistente.Curentul capacitiv este defazat cu 90ْ inaintea tensiunii,iar curentul inductiv cu 90ْ in urma acesteia,cei doi curenti fiind defazati intre ei cu 180 ْ .Daca cei doi curenti sunt egali , ei practic se compenseaza ,suma lor fiind egala cu zero.Reactanta capacitiva are un efect contrar celei inductive.Daca intr-un circuit avem inseriate o reactanta inductiva si una capacitiva,reactanta rezultanta va fi: X=XL-Xc Daca in circuitul respectiv ,in serie cu reactantele,avem si o rezistenta,aceasta impreuna cu reactanta constituie impedanta circuitului.Impedanta se masoara tot in ohmi (Ω) si se noteza cu Z .Rezistenta se considera decalata cu 90ْ fata de reactanta si impedanta circuitului se va determina geometric. 2 2 2 2 2 Z =R + X =R + (XL –Xc) Curentul in circuitul astfel compus din capacitate,inductanta si rezistenta va fi: I=U/Z Curentul in acest caz este defazat fata de tensiune cu un unghi φ ,a carui valoare depinde de rezistentele si reactantele din circuit. Un curent care este in faza cu tensiunea este un curent activ ,iar un curent care este defazat cu 90ْ fata de tensiune (inaintea sau in urma acesteia),este un curent reactiv. Efectuarea calculelor matematice cu marimi alternative sinusoidale este extrem de laborioasa si necesita matematici superioare,motiv pentru care ne restringem la a analiza fenomenul electric prin prisma reprezentarilor vectoriale,care sunt mult mai facile si prezinta modele de lucru utilizate si in calcule mecanice. Y
A Im
θ X Um
ϕ B
Diagramă vectorială, fazorială, a mărimilor sinusoidale i şi u
Fixam directia si sensul vectorului care reprezinta tensiunea.Odata acestea stabilite,directia si sensul vectorului care reprezinta curentul,se va lua fata de acest vector,considerat vector origine.Lungimea vectorilor respectivi reprezinta la o anumita scara aleasa de noi ,valoarea eficace a tensiunii si curentului.Unghiul format de cei doi vectori reprezinta unghiul de defazaj dintre tensiune si curent. Daca reprezentam acum vectorial tensiunile intr-o retea trifazata,UR,US,UT,reprezinta tensiunile de faza ,respectiv URS , UST , UTR sunt tensiunile intre faze ,numite si tensiuni de linie. Din punct de vedere al simbolurilor utilizate se pot in literatura de specialitate sunt utilizate frecvent nu numai simbolurile clasice pentru tensiunile de faza RS,ST,TR ci in aceeasi masura vom intilni pentru acestea si notatia U1,U2,U3 apoi din acestea derivind si tensiunile de linie coeespondente U12,U23,U31. De asemenea este esential a intelege in cadrul reprezentarii vectoriale a tensiunilor intr-o retea trifazata ca defazajul tensiunilor este de 120ْ ,ori intr-o alta exprimare de 2п/3 care de altfel reprezinta impartirea ehilibrata a unui cerc la trei sectoare egale. Aceasta reprezentare sta la baza modelelor utilizate pentru intelegerea in profunzime a sistemelor electrice trifazate care de fapt stau la baza intelegerii notiunilor primare de energetica.Pe acest model se cladesc in continuare definirea unor marimi fizice din electricitate precum si elemente fizice din acest domeniu pe care urmeaza sa le aprofundam in continuare ,care sunt strins legate de producerea ,transportul,distributia si utilizarea energiei electrice . In cadrul expunerilor ce vor urma pentru intelegerea in esenta a notiunilor teoretice si fizice (practice) legate de retele electrice, posturi de transformare si alte verigi ale sistemului energetic ,este foarte importanta intelegerea modelului tensiunilor intr-un sistem trifazat. U3
U1
U1
U3
U2
2π 3
U2
2π 3
In sistem electric trifazat formulele aprofundate pentru o prima intelegere in curent continuu,suporta doua esentiale modificari: 2π -una este cauzata de faptul ca suntem in curent alternativ unde dupa cum am precizat apar 3 circuitului,care are ca si variabile definite defazaje intre curent si tensiune,respectiv avem impedanta R,L,C ,in conditiile unei frecvente de sistem de 50 Hz. -sistemul in care lucram este trifazat (nu monofazat) in care avem didactic exprimat un sir de trei sisteme monofazate decalate echilibrat asa fel incit sa se inchida pe un cerc geometric avind deci
un defazaj intre ele egal cu 2п/3. u1( t ) u2( t ) u3( t )
t
u1( t ) u2( t ) u3( t )
t
Intr-un circuit real exista deci atit rezistente cit si reactante.Curentul este defazat fata de tensiune cu un unghi oarecare φ.Curentul I poate fi descompus in doua componente:una in faza cu tensiunea ,care constituie componenta activa a curentului Ia si una defazata cu 90ْ fata de acesta ,care constituie componenta reactiva a curentului Ir .Se observa imediat ca: Ia=I cosφ ; Ir=I sinφ . Puterea activa P in circuitul respectiv va fi: P=UIa=Uicosφ , Iar puterea reactiva Q va fi: Q=UIr=Uisinφ. Energia activa si energia reactiva vor fi egale cu puterile corespunzatoare ,inmultite cu timpul cit sunt ele utilizate. Se mai defineste insa si o putere care este rezultata din inmultirea tensiunii cu curentul,numita putere aparenta ,care este notata cu S: 2 2 2 S=UI deci S =P +Q Puterea activa se masoara in wati (W) sau in kilowati (kW),megawati (MW) etc. Puterea aparenta se masoara in volt-amperi (VA) sau kilovoltamperi(kVA) , megavoltamperi (MVA), etc. Puterea reactiva se masoara in volt-amperi reactivi (Var) sau kilovoltamperi reactivi (kVAr),megavolt-amperi reactivi (MVAr),etc. Similar energia activa se masoara in kilowati-ore(kWh), megawati-ore(MWh) etc,iar energia electrica reactiva se masoara in kilovolt-amperi reactivi ore (kVAr h),etc. Nu se defineste o energie electrica aparenta.Puterea electrica aparenta serveste pentru a ne arata gradul de incarcare al generatoarelor,transformatoarelor etc., dar o energie aparenta nu ar avea nici un sens. Prin bobinajul unui generator sau transformator circula curentul I. Acesta se dimensioneaza pentru o anumita tensiune U si pentru un anumit curent I ,deci pentru o anumita putere aparenta S .Un generator sau transformator care a fost dimensionat pentru o anumita tensiune nominala Un,iar bobinajul sau pentru un curent nominal In,inseamna ca a fost construit pentru o putere aparenta nominala Sn=Un In. De aceea , puterea nominala la generatoare si transformatoare se da in kVA ( VA, MVA) ,fiind vorba de o putere aparenta. La motoarele electrice se indica puterea pe care o poate dezvolta motorul ,deci fiind vorba de o putere activa se da in W, Kw,etc. Raportul dintre puterea activa si puterea aparenta se numeste factor de putere (cos φ). Cosφ=P(Puterea activa) / S(Puterea aparenta)
. Factorul de putere este deci egal cu cosinusul unghiului de defazaj intre tensiune si curent. Dintre doi consumatori care absorb din retea aceeasi putere activa ,dar nu si aceeasi putere reactiva ,consumatorul care absoarbe o putere reactiva mai mare va incarca reteaua mai mult decit celalalt.Puterea sa aparenta va fi mai mare,iar factorul de putere mai mic. In cazul sistemelor de curenti trifazati,puterea activa va fi suma puterilor active pe cele trei faze: ___ P=3 Uf I cosφ=√3 U I cosφ Similar puterea reactiva si puterea aparenta vor fi: Q=3 Uf I sinφ ; S=3 Uf I Spre exemplu , puterea aparenta nominla Sn a unui generator trifazat cu tensiunea nominala Un si curentul nominal In va fi de Sn=√3 Un In.
2.
PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
Producerea energiei electrice. Are loc in centrale termoelectrice, centrale hidroelectrice, centrale nucleare sau alte centrale electrice care utilizeaza fie energia vantului, fie energia soarelui, fie o alta forma de energie. - In centrale termoelectrice prin arderea gazului, carbunelui, sau a unui combustibil lichid, apa este incalzita si transformata in abur si prin intermediul unor turbine de abur antreneaza generatoarele electrice cu ajutorul carora lucrul mecanic de antrenare este transformat in energie electrica. - In hidrocentrale energia potentiala a apei prin cadere libera antreneaza niste turbine hidraulice care la randul lor pun in miscare generatoarele electrice care transforma lucrul mecanic in energie electrica. In centrale nucleare caldura degajata in urma unor fuziuni nucleare controlate, este utilizata pentru incalzirea apei si transformarea acesteia in abur. Energia termica a aburului prin intermediul turbinelor de abur este transformata in lucru mecanic si acesta incontinuare prin inermediul generatoarelor electrice este transformat in energie electrica. Energia vantului tot prin intermediul lucrului mecanic, cu ajutorul generatorului electric este transformata in energie electrica. Transportul si distributia energiei electrice Pentru a putea fi transportata, energia electrica trebuie transformata la tensiuni inalte. Transportul energiei electrice la distante si in cantitati mari nu se poate face la tensiunea la care este produsa de generatoarele din centrale. Numai in cazul in care consumatorii sunt foarte aproape de centrala si nu este vorba de puteri prea mari, energia electrica este transportata la acestia la tensiuni la care a fost produsa. In majoritatea cazurilor, transportul energiei electrice de la centrale la centrele de consum se face la tensiuni mai mari decat tensiunile la care este produsa. Puterea electrica fiind egala cu produsul dintre tensiune si curent, pentru o aceeasi putere curentul va fi cu atat mai mare cu cat tensiunea va fi mai ridicata. In consecinta prin aceleasi conductoare se va putea transporta o putere mai mare, iar pierderile de energie in conductoare si aparataj, datorita incalzirii acestora la trecerea curentului electric, vor fi mult mai mici. In cazul unor puteri si distante mai mari, daca transportul energiei electrice nu s-ar face la tensiuni suficient de inalte , caderea de tensiune in conductoarele liniei electrice ar fi foarte mare. Din acest motiv la locul de producere energia electrica este transformata la tensiuni mai inalte.
Transformatoare electrice Deoarece receptorele functioneaza la tensiuni mult mai mici decat tensiunile folosite pentru transportul energiei electrice , pentru utilizarea acesteia la consumatori este necesar ca tensiunea sa fie redusa pana la valorile pentru care sunt construite receptoarele. Ea va fi transformata acum de la tensiunea inalta la tensiunile necesare distribuirii si utilizarii sale la consumatori. Transformarea energiei electrice de la tensiuni mici si curenti mari la tensiuni ridicate si curenti mici si invers, se face cu ajutorul transformatoarelor. Un transformator monofazat simplu este compus dintr-un miez de otel pe care se afla doua bobine cu un numar diferit de spire . Spirele bobinelor alcatuiesc infasurarile transformatorului. Miezul este alcatuit din tole de otel special , izolat intre ele prin foite de hartie , lacuri sau alte materiale izolatoare . Infasurarile sunt alcatuite din conductoare de cupru sau aluminiu,izolate cu fire de bumbac , matase , hartie ,lacuri. Infasurarea transformatorului care este alimentata cu tensiune de la sursa de curent se numeste infasurarea primara, iar cealalta , la capetele careia apare tensiunea indusa se numeste infasurarea secundara. Cat timp infasurarea secundara functioneaza in gol (adica nu se racordeaza intre capetele acesteia nici un receptor, circuitul ramanand deschis ) prin ea nu va circula curent. Valoarea tensiunii aparuta intre capetele sale, depinde atat de valoarea tensiunii aplicate infasurarii primare, cat si de raportul intre numarul de spire al celor doua infasurari. La functionarea transformatorului in gol, tensinea secundara va fi practic de atatea ori mai mare ( sau mai mica) decat tensiunea primara , de cate ori numarul de spire al infasurararii secundare va fi mai mare (sau mai mic ) decat numarul de spire al infasurarii primare. Raportul dintre numarul de spire al infasurarii primare si infasurarii secundare constituie raportul de transformare al transformatorului respectiv. El este egal cu raportul dintre cele doua tensiuni la functionarea in gol a transformatorului. Astfel daca infasurarea primara are 400 spire, iar infasurarea secundara 200 spire, aplicand infasurarii secundare o tensiune de 220 V vom obtine intre capetele infasurarii secundare o tensiune de 110 V. Raportul de tranansformare este 2. Daca efectuam urmatoarele notatii ; U1 = tensiunea primara U2 = tensiunea secundara N1 = numarul de spire din infasurarea primara N2 = numarul de spire din infasurarea secundara Este valabila urmatoarea relatie U1 / U2 = N1 / N2 Acelas transformator poate fi folosit si pentru ridicarea tensiunii. Alimentand infasurarea care are 200 de spire cu o tensiune de 110 V (acum acesta este infasurarea primara ) vom obtine intre capetele infasurarii care are 400 de spire (care este acum infasurarea secundara) o tensiune de 220de volti. Legand la bornele infasurarii secundare un receptor, acesta va absorbi un curent a carui valoare depinde de puterea sa. Transformatorul va functiona in sarcina si prin infasurarea sa secundara va circula acum un curent. Curentul secundar I2 depinde de sarcina conectata la bornele infasurarii secundare, iar curentul primar I1 absorbit de sursa de alimentare, depinde de curentul secundar si de raportul intre numarul de spire al celor doua infasurari. Puterea pe care receptorul o absoarbe de la transformator va fi la randul sau absorbita de catre acesta de la sursa de alimentare. Cu aproximatie, se poate spune ca in infasurarea primara curentul va fi de atatea ori mai mic (sau mai mare) decat curentul in infasurarea secundara, de cate ori numarul de spire al infasurarii primare va fi mai mare (sau mai mic) decat numarul de spire sl infasurarii secundare, deci invers decat in cazul tensiunilor. Daca notam cu I1 = curentul primar I2 = curentul secundar
rezulta urmatoarea relatie
I1 / I2 = N2 / N1
Aproximatia provine din faptul ca in transformator se consuma o mica parte din energia care trece prin acesta si se produce o decalare intre curentul primar si curentul secundar. La functionarea transformatorului in sarcina, tensiunea la bornele infasurarii secundare va fi ceva mai mica decat la functionarea in gol, deoarece in infasurarile acestuia are loc o cadere de tensiune datorita circulatiei curentului electric prin bobinaj. Pentru a putea regla tensiunea in functie de necesitati (a acoperi caderile de tensiune care au loc in retea ), transformatoarele din retelele electrice se prevad cu prize de reglaj. Acestea permit modificarea numarului de spire active ale infasurarii si in acest fel modificarea raportului de transformare. Legaturile de la infasurari se scot la un comutator de prize (comutator de ploturi). Manevrarea acestuia se face in general numai atunci cand transformatorul nu este sub tensiune. Transformatoarele de putere mare din retelele electrice se prevad insa cu comutatoare de ploturi de constructie speciala, care pot fi manevrete si atunci cand transformatorul este in sarcina (comutatoare de ploturi sub sarcina). Pentru sistemele de curenti trifazati se construiesc transformatoare trifazate. Un transformator de curent trifazat poate fi alcatuit den trei transformatoaare monofazate ale caror infasurari primare si secundare se leaga in stea sau triunghi. Acest sistem de transformatoare trifazate nu se foloseste insa decat in cazul unor unitati de puteri si tensiuni foarte mari unde se pun probleme deosebite privind transportul, izolatia. In general se construiesc transformatoare trifazate la care infasurarile primare si secundare ale celor trei faze se asaza pe un miez comun si se leaga intre ele in stea sau in triunghi. De asemenea, se construiesc transformatoare care au trei infasurari, o infasurare primara si doua ifasurari secundare pentru tensiuni diferite. Se pot optine astfel doua tensiuni secundare diferite cu ajutorul unui singur transformator. Spre exemplu, putem avea un transformator cu trei infasurari, pe care alimentandu-l cu tensiunea primara de 110 kV sa obtinem doua tensiuni secundare : de 20 si 6 kV. Astfel in loc de doua transformatoare avem unul singur. Transformatoarele transmit energia electrica de la infasurarea primara la infasurarea secundara prin intermediul campului magnetic alternativ. Infasuraile nu vin in contact (nu exista o legatura galvanica intre ele), fiind izolate una fata de cealalta. Un transformator realizeaza un cuplaj magnetic (nu unul galvanic) intre circuitele legate la infasurarea primara si cele legate la infasurarea secundara. In cazul autotransformatoarelor, acestea nu au decat o infasurare. O parte din spirele acesteia apartine in acelasi timp si primarului si secundarului. La autotransformatoare energia electrica este transmisa de la primar la secundar pe doua cai ; o parte prin intermediul campului magnetic iar o parte direct. La aceasi putere, un autotransformator este de dimensiuni mai mici decat un transformator si mai economic. Avantajele autotransformatoarelor scad pe masura ce creste raportul de transformare. De aceea, ele sunt preferate in general numai pentru rapoarte de transformare de doi sau si mai mici. Ca si transformatoarele, ele se prevad cu comutatoare de ploturi pentru reglarea tensiunii. La transformatoarele si autotransformatoarele de puteri foarte mici miezul si infasurarile functioneaza in aer. La celelalte, miezul impreuna cu bobinele sunt introduse intr-o cuva de otel in care se afla ulei izolant (ulei de transformator). Capetele bobinelor sunt scoase in afara cuvei la niste borne, prin intermediul unor izolatoare de trecere. Uleiul din cuva, pe linga calitatile sale izolante, serveste si la racirea bobinajului si miezului, care in timpul functionarii se incalzesc. Pentru racirea uleiului, pe cuva transformatoarelor de puteri mai mici se prevad niste aripioare pentru marirea suprafetei de contact a cuvei cu aerul. La cele de puteri mai mari se prevad radiatoare . Circulatia uleiului prin cuva si prin radiatoare se face natural, datorita diferentei de densitate ditre uleiul cald si uleiul rece. La transformatoarele si autotransformatoarele de peteri mari si foarte mari se prevad si ventilatoare care creaza un curent puternic de aer prin radiatoare, intensificand racirea uleiului. Caracteristicile principale ale unui transformator sau autotransformator sunt : Sn = Puterea aparenta nominala U1n = Tensiunea nominala primara U2n = Tensiunea nominala secundara Unitatile de masura in sistem inernational pentru aceste marimi sunt : [Sn ] SI = VA (voltamper) ; kVA (kilovoltamper) ; MVA (megavoltamper)
[Un ] SI = V (volt) ; kV (kilovolt) Exemplu ; daca pe placuta de marcaj a transformatorului scrie 40 MVA – 110 kV / 6.6 kV, inseamna ca are o putere nominala de 40 MVA, iar tensiunile nominale intre fazele celor doua infasurari sunt de 110 kV si 6,6 kV. Tensiunea de 110 kV este tensiunea superioara, iar cea de 6,6 kV tensiunea inferioara. Daca printr-un transformator sau autotransformator circula o putere mai mare decat puterea sa nominala, acesta va functiona cu suprasarcina. In cazul de mai sus, daca prin transformator circula o putere de 50 MVA acesta functioneaza cu o suprasarcina de 25 %. Functionarea cu suprasarcina nu este admisa decat in anumite conditii si in anumite limite, deoarece poate conduce la incalzirea bobinajului, miezului si uleiului, peste valorile admise si, in final, deteriorarea transformatorului. Transportul energiei electrice la noi in tara se realizeaza la tensiuni de 220 kV ; 400 kV si 750 kV. Trebuie remarcat faptul ca numai curentul alternativ se poate trannsforma de la o tensiune la alta, in mod simplu si economic, cu ajutorul transformatoarelor si autotransformatoarelor. Curentul continuu nu poate fi transformat cu ajutorul acestora. La inceput energia electrica era produsa, transportata si utilizata numai in curent continuu, distantele fiind mici si pierderile erau nesemnificative. Mai tarziu insa a inceput sa fie folosit din ce in ce mai mult curentul alternativ, la inceput monofazat apoi si trifazat, care prezinta o serie de avantaje fata de curentul continuu. In curent alternativ energia electrica poate fi transformata la tensiuni inalte, transportata la distante mari si apoi transformata din nou la tensiunea de utilizare. Motoarele electrice de curent alternativ, in special motoarele asincrone trifazate, sunt de constructie mult mai simpla decat cele de curent continuu si mai robuste. Puterile care pot fi transportate in curent alternativ trifazat, la tensiuni inalte, ajung la valori foarte mari. In momentul de fata, pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice se foloseste aproape in exclusivitate curentul alternativ trifazat. Frecventa intrebuintata la noi, ca si in majoritatea celorlalte tari , este de 50 Hz. In unele tari, cum ar fi spre exemplu S.U.A., se intrebuinteaza frecventa de 60 Hz. Rolul curentului continuu in transportul si distributia energiei electrice. Motorul de curent continuu are marele avantaj ca turatia sa poate fi reglata foarte usor, in mod continuu si in limite destul de mari. De asemenea, el poate dezvolta un cuplu mare la pornire si la turatii reduse, lucru foarte important atunci cand motorul porneste cu o sarcina mare, cum este cazul in transporturi. De aceea, la tranvaie troleibuze, metrou, locomotive electrice se intrebuinteaza motoare de curent continuu. Curentul continuu este intrebuintat, de asemenea, pentru alimentarea majoritatii aparatelor de automatizare si reglaj, aparatelor electronice, proceselor de electroliza si pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare. Curentul continuu necesar se obtine prin redresarea cerentului alternativ, cu ajutorul redresoarelor. In unele cazuri, el se obtine centralizat, in statii sau puncte de redresare, de unde apoi este distribuit la consumatori la distante nu prea mari, printr-o retea de curent continuu. In cazul tranvaielor, troleibuzelor, exista una sau mai multe statii de redresare, care alimenteaza in diverse puncte reteaua de curent continuu din care vehiculele iau energia necesara functionarii. Pentru troleibuze se folosesc doua conductoare, pentru tranvaie si locomotive electrice un singur conductor, cel de al doilea fiind perechea de sine. Alimenterea locomotivelor electrice se face in curent alternativ monofazat, la tensiune inalta ( 27500 V ), care este transformata la tensiunea necesara si redresata in curent continuu cu ajutorul unor transformatoare si dispozitive de redresare montate chiar in locomotiva. Pentru alimentarea cu curent continuu a dispozitivelor de automatizare, comanda control si reglaj, unde se cere o mare siguranta in functionare, se folosesc de obicei baterii de acumulatoare care functioneaza in paralel cu un redresor de incarcare alimentat de la reteaua de curent alternativ. Mijloacele de transport ale energiei electrice. Energia electrica, care este si ea o marfa ce trebuie transporta acolo unde este nevoie si
distribuita la consumatori, acest lucru se realizeaza prin conductoarele metalice ale liniilor electrice . Locul unde se intalnesc mai multe linii , unde energia electrica soseste pe unele linii si de unde pleaca mai departe prin a ltele, unde aceasta este transformata de la o tensiune la alta cu ajutorul transformatoarelor si autotransformatoarelor, unde se afla aparatele prin care se stabileste sau se intrerupe circuitul liniilor electrice , unde se gasesc aparatele de masura, control, automatizare si protectie a circuitelor , este statia electrica. Legatura intre statii este asigurata prin liniile electrice. Ansamblul de instalatii prin care energia electrica este transmisa de la centralele electrice la consumatori constituie reteaua electrica. Ea serveste la transportul, transformarea si distributia energiei electrice. Retelele electrice sunt constituite din statii, linii pentru transportul si distributia energiei electrice si posturi de transformar. Liniile electrice se impart in doua mari categorii linii electrice aeriene (LEA) si linii electrice subterane in cablu (LES) Tensiunile nominale ale liniilor electrice sunt stabilite prin norme. Liniile cu tensiuni sub 1000 V sunt considerate linii de joasa tensiune iar cele cu tensiuni mai mari, linii de inalta tensiune . La noi in tara tensiunile nominale ale retelelor electrice sunt : _ Pentru joasa tensiune - 400 V intre faze ( 230 V intre faza si nul ). _ Pentru inalta tensiune - 6kV ; 10kV ; 20kV ; 110kV ; 220kV ; 400kV ; 750kV intre faze. Deoarece domeniul tensiunilor inalte este foarte intins , pentru a delimita mai bine retelele de diferite tensiuni se considera _ Retele de foarte inalta tensiune cele cu tensiuni de 400 kV si 750 kV _ Retele de inalta tensiune cele cu tensiuni de 110 kV si 220 kV _ Retele de medie tensiune cele cu tensiuni de 6 kv ; 10 kV ; 20 kV
2.2.3.1 Linii electrice aeriene (LEA) -
Avantaje : sunt mult mai ieftine decat cele subterane Dezavantaje : sunt supuse actiunii directe a agentilor atmosferici si poluarii ocupa spatii destul de mari Elementele care compun liniile aeriene sunt urmatoarele: Conductoarele prin care circula curentul electric Stalpii (suportii), care servesc la sustinerea conductoarelor. Izolatoarele, care servesc la izolarea conductoarelor aflate sub tensiune fata de stalpii care le
A. B. C. sustin. D. Armaturile, care au diferite roluri privind prinderea si protectia conductoarelor si izolatoarelor. A.
Conductoare electrice la LEA
La constructia liniilor aeriene se folosesc conductoare metalice neizolate (sau izolate in cazul LEA joasa tensiune). Acestea trebuie sa aiba o rezistenta electrica cat mai mica, pentru a nu avea pierderi mari de energie datorita incalzirii lor, sa aiba o rezistenta mecanica mare, pentru a nu se rupe atunci cand sunt supuse la eforturi mecanice mari, si sa fie cat mai ieftine. Conductoarele se confectioneaza in general din cupru, aluminiu sau aliaje ale acestora cu alte metale. Aluminiul are o rezistivitate electrica mai mare si o rezistenta mecanica mai scazuta decat cuprul, dar este mai ieftin. Cuprul este un material deficitar si de aceea tendinta actuala este de a-l inlocui pe cat posibil cu aluminiul. Conductoarele neizolate pentru LEA se fabrica din mai multe fire dispuse in straturi concentrice, straturile succesive se rasucesc in sens contrar. Datorita aspectului lor se mai numesc si conductoare funie. Sunt mult mai flexibile decat conductoarele monofilare si prezinta o siguranta sporita datorita faptului ca ruperea unui singur fir, sau chiar a catorva fire nu conduce la ruperea conductorului.
Conductoarele de aluminiu se construiesc numai multifilare. Pentru marirea rezistentei mecanice a conductoarelor de aluminiu, au fost create conductoare formate dintr-o inima din fire de otel peste care sunt impletite firele de aluminiu. Acestea sunt asa numitele conductoare de otelaluminiu, foarte mult intrebuintate in momentul de fata. La liniile electrice aeriene de joasa tensiune se folosesc si conductoare izolate, asa numitele conductoare torsadate (mai multe conductoare izolate sunt rasucite impreuna si sunt fixate pe stalpi fara izolatoare sau sunt fixate pe console prinse de zidul cladirilor, eliminand in felul acesta izolatoarele si chiar stalpii). B.
Stalpii LEA Liniile de foarte inalta tensiune impun folosirea stalpilor de metal (de otel), liniile de inalta tensiune se construiesc pe stalpi de beton, metal sau de lemn, iar liniile de joasa tensiune pe stalpi de beton sau lemn. Pentru marirea rezistentei mecanice, stalpii de beton se armeaza cu sarme sau bare metalice. O mare raspandire au capatat-o stalpii de beton armat centrifugat. Au inceput sa apara si stalpi din mase plastice armate cu fibre de sticla pentru linii de joasa tensiune si iluminat public. Stalpii se planteaza de obicei in fundatii de beton. Stalpii de beton di de lemn de dimensiuni reduse se planteaza si direct in pamant, intr-o groapa in care se pune si pietris, pietre ( fundatie burata ) penru o fixare mai buna si scurgerea apei. Pentru a nu putrezi, stalpii de lemn se impregneaza cu anumite substante, cum sunt creozetul, gudronul, care distrug microorganismele din lemn. Pentru ca liniile electrice sa ocupe cat mai putin spatiu, se construiesc stalpi pe care se pot monta doua, patru sau chiar mai multe circiute, din punct de vedere electric, fiecare din acestea functioneaza independent, constituie linii separate. Unii stalpi sunt construiti doar pentru a sustine greutatea conductoarelor, izolatoarelor si armaturilor, acestia se numesc stalpi de sustinere. Altii sunt construiti pentru a se realiza intinderea conductoarelor, acestia se numesc stalpi de intindere. La capatul liniei exista intotdeauna un stalp de intindere, se mai numeste si stalp terminal. Portiunea de linie cuprinsa intre doi stalpi de intindere formeaza un panou al liniei electrice iar aceea dintre doi stalpi oarecare formeaza o deschidere . Se mai construiesc si stalpi de colti, care se monteaza in locurile in care linia isi schimba directia, si stalpi speciali pentru cazuri deosebite ( traversari de rauri, trecerea peste obstacole inalte) Distanta intre linia dreapta care uneste punctele de sustinere a conductorului pe doi stalpi invecinati si punctul cel mai de jos al acestuia, masurata pe verticala, se numeste sageata conductorului. Stalpii trebuie sa fie suficient de inalti pentru ca, tinand seama si de sageata, conductoarele sa nu se apropie de pamant, constructii, la o distanta care ar putea sa fie periculoasa. Trebuie avut in vedere ca pe timp calduros, din cauza dilatarii conductoarelor, acestea se lasa in jos si segeata lor creste. C.
Izolatoarele LEA Materialul cel mai des folosit la constructia izolatoarelor, atat pentru linii cat si pentru statii, aparatajul de inalta tensiune, transformatoare, autotransformatoare, este portelanul. La constructia liniilor aeriene se mai folosesc si izolatoare de sticla In ultima vreme tot mai des se utilizeaza izolatoarele compozit datorita calitatilor electrice si mecanice ale acestora. La linii foarte inalte se folosesc lanturi de izolatoare. Ele au marele avantaj ca atunci cand se deterioreaza un izolator, sau chiar mai multe, lantul poate functiona in continuare, asigurand izolarea si sustinerea conductorului. De asemenea, se pot inlocui numai izolatoarele deteriorate din lant, ceea ce reprezinta un avantaj economic. Izolatoarele folosite in aer liber au pe suprafata niste nervuri sau seamana cu un teanc de palarii puse una peste alta. In acest fel o descarcare electrica care s-ar produce pe suprafata izolatorului, intre capetele acestuia, ar fi silita sa parcurga un traseu mai lung sau sa sara prin aer intre nervuri cea ce ingreuneaza producerea descarcarii. Din cauza acestor forme se vorbeste de fustele izolatorului sau palariile izolatorului. Pentru protejarea izolatorilor la capetele acestuia se monteaza adesea niste inele metalice sau niste armaturi care au forma unor coarne de unde si numele de coarne de protectie.
D. -
Armaturile LEA Reprezinta echipamentul auxiliar al liniilor electrice aeriene si sunt alcatuite din ; suporturi de izolatoare console cleme de intindere conductoare cleme de innadire mecanica a conductoarelor piese suport izolatoare rigide tije prelungitoare armaturi de protectie impotriva arcului electric
2.2.3.2 Linii electrice subterane LES Avantaje : siguranta mai mare in exploatare nu prezinta pericol de atingere directa a partilor sub tensiune pentru oameni si animale nu ocupa spatii mari nu strica aspectul estetic al locurilor pe unde trec Dezavantaje : pretul de cost ridicat defectele cablurilor sunt mai greu de localizat si remediat Retelele electrice subterane sunt folosite pentru distribuirea energiei electrice in orase. O retea electrica subterana cuprinde urmatoarele elemente componente: cablurile electrice cutiile de innadire (mansoane , mufe ) cutiile de derivatie cutiile terminale Dupa tensiunea pentru care sunt construite cablurile pot fi : de joasa tensiune de medie tensiune de inalta tensiune de foarte inalta tensiune Dupa numarul de conductoare, care sunt de cupru sau aluminiu, ele pot fi cu un singur conductor si cu doua, trei, patru sau mai multe. Dupa izolatia de baza a conductoarelor, cablurile sunt de mai multe tipuri : cu izolatie din hartie impregnata cu izolatie din mase plastice cu izolatie din cauciuc (la retele de 0.4 kV)
3.
RETELE ELECTRICE
Ansamblul de instalatii prin care energia electrica este transmisa de la centralele electrice la consumatori constituie reteaua electrica. Aceasta cuprinde Linii Electrice Aeriene – LEA, Linii Electrice in Cabluri LEC ( se mai numesc si Linii Electrice Subterane – LES ), Statii electrice, Posturi de Transformare – PT, Puncte de Alimentare - PA , bransamente, Firide de Distributie ,Tablouri de Distributie – TD. Clasificarea retelelor electrice ; Criterii de clasificare : tensiune functie structura topologica sistem Dupa tensiune : joasa tensiune = 400/230 V ( pana la 1000 V ) medie tensiune = 6kV, 10kV, 20kV inalta tensiune = 110kV, 220 kV, 400kV, 750kV Dupa functie: - retele de transport – prin care se transporta la distante mari puteri importante se realizeaza la 220 kV, 400kV, 750 kV retele de distributie - prin care se transmite energia electrica in zonele de consum si se distribuie la consumatori. Reteaua include linii electrice de joasa tensiune,medie tensiune, linii de 110 kV,instalatii electrice si echipamente de masurare. retele de utilizare – reprezinta instalatia consumatorului in aval de punctul de masurare a energiei ( Punct de decont ). Dupa topologie : - retele radiale - consumatorul primeste energie dintr-o singura sursa, siguranta in functionare este redusa , dar sunt ieftine si usor de exploatat. retele buclate – fiecare consumator primeste energie din doua parti, cu avantajul unei sigurante crescute, dar si costurile sunt mai ridicate retele complex buclate - se poate primi energie din mai mult de doua surse. Dupa sistem : retele de curent continuu retele de curent alternativ mono sau trifazat
3.1
RETELE ELECTRICE AERIENE Sunt instalatiile la care conductorele care asigura circulatia energiei electrice ( cele active si cele destinate sa protejeze linia impotriva descarcarilor atmosferice conductore de garda ) sunt montate in aer liber. Principalele notiuni si terminologii folosite la liniile electrice aeriene se pot sistematiza astfel : Aliniament Porţiune de linie electrică aeriană compusă dintr-una sau mai multe deschideri, în care linia îşi menţine direcţia Apropiere a LEA de un obiect oarecare Acea situaţie de vecinătate în care LEA nu încrucişează obiectul respectiv. Armături Dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează şi se montează conductoare, izolatoare şi alte accesorii ale liniilor electrice aeriene. Armături de protecţie Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor şi a suprafeţelor izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apare datorită unor supratensiuni, de reducere a perturbaţiilor electromagnetice şi de uniformizare a câmpului electric în lungul lanţului de izolatoare. Circuit al unei LEA
Ansamblu de conductoare active care constituie o cale independentă de vehiculare a energiei electrice şi poate fi trifazat, bifazat sau monofazat. Cleme Dispozitive care se află în contact direct cu calea de curent şi permit executarea legăturilor electrice. Conductoare ale LEA Funii metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau alte construcţii speciale, aparţinând LEA, indiferent dacă sunt sau nu sub tensiune. Conductoare active Conductoare care servesc drept căi de curent pentru transportul sau distribuţia energiei electrice, putând fi unice pe fază sau ansambluri de două sau mai multe pe fază, caz în care se numesc fasciculare. Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate şi torsadate. Conductoare de protecţie Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de trăsnet. Conductoare de protecţie cu fibră optică înglobată – denumite şi OPGW Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de trăsnet şi de a asigura transferul de comunicaţii prin fibrele optice înglobate. Culoar de trecere (de funcţionare) a liniei electrice Suprafaţă terestră situată de-a lungul liniei electrice aeriene şi spaţiul aerian de deasupra sa, în care se impun instalaţiile etc.; culoarul de trecere include zona de protecţie şi zona de siguranţă. Culoar de exploatare a LEA Fâşie de teren neamenajată, situată în lungul traseului liniei, între drumurile de acces permanente existente în zonă, permiţând accesul pedestru al personalului de exploatare. Culoar de lucru a LEA Fâşie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului materialelor de montaj. Denivelare, hi Distanţă măsurată pe verticală între punctele de prindere ale conductorului la doi stâlpi consecutivi (figura 1). Deschidere, ai Distanţă măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi consecutivi Deschidere nominală, an Deschidere convenţională, la care punctele de prindere ale conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar la săgeata maximă, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil, rezultată ca o valoare optimă din calculele tehnico-economice. Deschiderii nominale îi corespunde înălţimea normală (nominală) a stâlpilor Drum de acces Fâşie de teren cu lăţimea de 2,75 m care se ocupă temporar pentru accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA. Echipament al LEA Ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme şi armături, montat pe stâlpii LEA. Fundaţii ale stâlpilor Elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în sol stâlpii, inclusiv ancorele acestora. Instalaţii de legare la pământ ale LEA Instalaţii care stabilesc în mod voit legătura cu pământul a elementelor bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune. Izolatoare Elemente componente ale LEA cu ajutorul cărora se realizează izolarea părţilor aflate sub tensiune între ele şi faţă de părţile legate la pământ. Încrucişare a LEA cu un obiect oarecare
Acea situaţie în care, în proiecţie orizontală, cel puţin unul din conductoarele LEA, în poziţie normală sau deviată şi obiectul respectiv se intersectează. Legătură dublă Legătură a conductorului de fază la stâlpii de susţinere sau întindere ai unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport, executată cu ajutorul a două izolatoare, pe unul dintre izolatoare executându-se legătura principală a conductorului care preia efortul din conductor în regimul normal de funcţionare a liniei, iar pe celălalt izolator efectuându-se legătura care este pregătită să intervină în cazul deteriorării legăturii principale. Legătură de siguranţă Legătură auxiliară a conductorului de fază la un stâlp de susţinere cu izolatoare suport, executată cu ajutorul unei bucăţi de conductor dispusă la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp şi fixat mecanic de conductor, de o parte şi de alta a izolatorului de susţinere, pentru împiedicarea căderii conductorului pe sol în cazul ruperii legăturii de susţinere. Linie aeriană de energie electrică - denumită şi linie electrică aeriană (LEA) Instalaţie montată în aer liber care serveşte la transportul şi distribuţia energiei electrice fiind alcătuită din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundaţii şi instalaţii de legare la pământ. Din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit, dublu circuit sau multiplu circuit. Lungime a liniei de fugă Lungime minimă măsurată pe suprafaţa izolaţiei externe între părţile metalice cu potenţial electric diferit. Când izolaţia este compusă din mai multe elemente separate prin părţi metalice, drept lungime a liniei de fugă a izolaţiei se consideră suma lungimilor liniilor de fugă ale diferitelor elemente, exclusiv părţilor bune conducătoare de electricitate. Panou de întindere Porţiune de linie compusă dintr-una sau mai multe deschideri, cuprinsă între doi stâlpi de întindere consecutivi (figura 1). Părţi de construcţie ale LEA Elemente care susţin deasupra solului echipamentele LEA şi cuprind: stâlpi, fundaţii şi alte construcţii speciale. Platformă de lucru a LEA Suprafaţă de teren în jurul stâlpilor necesară pentru execuţia de lucrări noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanţă a LEA. Porţiuni speciale de traseu Acele porţiuni din traseul liniei, în care apare coexistenţa LEA cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaţiile, construcţiile etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia se încrucişează. Faţă de acestea, linia trebuie realizată, astfel încât să se asigure, pe de o parte, buna funcţionare a liniei, iar pe de altă parte, condiţiile necesare existenţei şi funcţionării în bune condiţii a elementelor afectate de prezenţa liniei. Priză naturală de pământ a LEA Priză de pământ constituită din elemente conductoare în contact permanent cu solul, ale unor construcţii sau instalaţii destinate diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite în acelaşi timp pentru trecerea curentului de defect, dacă elementele conductoare sunt legate electric direct între şi la părţile metalice ale LEA. Priză artificială de pământ Priză de pământ ale cărei elemente componente sunt constituite special pentru trecerea curentului de defect. Regim normal de funcţionare al unei LEA Regim în care linia în ansamblu şi elementele sale componente se găsesc în stare de funcţionare, fără a fi afectate prin ruperi, deformări etc. Regim de avarie al unei LEA
Regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături, ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc., urmate în general de întreruperea funcţionării liniei. Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul normal de funcţionare în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor. Reţea electrică Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susţinere şi de protecţie a acestora, staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice conectate între ele. Săgeată a unui conductor într-un anumit punct Distanţă măsurată pe verticală între punctul respectiv de pe curba conductorului şi dreapta care uneşte cele două puncte de suspensie ale conductorului. Când suspensia se realizează prin intermediul unor lanţuri de întindere, punctele de suspensie se consideră la prinderea lanţurilor de elementele stâlpilor. În funcţie de condiţiile climatometeorologice existente la un moment dat, săgeata conductorului într-un anumit punct poate avea diferite valori (de exemplu: maximă, minimă, medie). Cea mai mare săgeată a conductorului poate fi considerată practic la mijlocul deschiderii Secţiune reală a unui conductor funie, Sc Sumă a secţiunilor firelor componente ale conductorului. Secţiune nominală a unui conductor funie Valoare rotunjită a secţiunii sale reale, valoare care serveşte la denumirea conductorului; în cazul conductoarelor alcătuite din două metale, se exprimă prin valorile rotunjite ale secţiunilor ambelor metale. Stâlpii LEA Construcţii din metal, beton armat, lemn sau alte materiale care susţin echipamentul LEA deasupra solului. Suprafaţă a fundaţiei stâlpului LEA Suprafaţă de teren determinată de figura geometrică rezultată din perimetrarea fundaţiei stâlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor. Supratensiune de trăsnet Supratensiune fază-pământ sau între faze care apare într-un punct dat al reţelei datorită unei descărcări atmosferice sau unei alte cauze şi a cărei formă poate fi asimilată, în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercarea cu impuls de tensiune de trăsnet. Tensiune nominală a unei linii, Un Valoare efectivă a tensiunii între faze, prin care este definită linia şi la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia. Traversare şi subtraversare Acele încrucişări în care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub obiectul încrucişat. Zonă de protecţie Zonă adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul construcţiilor. Zonă de siguranţă Zonă adiacentă capacităţilor energetice, extinsă în spaţiu, în care se instituie restricţii şi interdicţii în scopul asigurării funcţionării normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie. Zone cu circulaţie frecventă Zone din: • interiorul perimetrului construibil al localităţilor; • curţile locuinţelor din afara perimetrului construibil al localităţilor; • unităţile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate în afara localităţilor, inclusiv o porţiune de 15 m de la gardul unităţii, mai puţin obiectivele energetice (staţii, centrale); • în afara localităţilor unde pot apărea frecvent aglomerări de persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement şi turism, popasuri, campinguri, staţii ale unităţilor de transport în comun etc.
Nu se consideră zone cu circulaţie frecventă incintele îngrădite unde are acces numai personalul de serviciu special instruit, precum şi zonele din apropierea drumurilor şi şoselelor din afara localităţilor. Legendă: a) an este deschiderea nominală; b) fn – săgeata conductorului corespunzătoare deschiderii nominale; c) hc - înălţimea de prindere a conductorului; d) hg - gabaritul minim la sol;
Figura 1. Explicitarea grafică a noţiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelar
3.1.1 LINII ELECTRICE AERIENE DE MEDIE TENSIUNE -
Se compun din : conductoare izolatoare,cleme, armaturi stalpi CONDUCTOARE
Conductoarele liniilor electrice aeriene sunt de doua feluri: conductoare active , care asigura circulatia energiei electrice si conductoare de protectie (fire de garda ) care au un rol de a proteja linia impotriva descarcarilor atmosferice. Conductoarele liniilor electrice aeriene sunt supuse actiunii fenomenelor meteorologice ( vant,ploaie ,chiciura, variatii de temperatura ) , precum si agentilor chimici din atmosfera (oxigen, azot, gaze sulfurice, vapori de apa sarata ) care au efect corozive asupra lor . Pentru a se putea obtine o circulatie economica si sigura a energiei electrice , conductoarele trebuie sa aiba urmatoarele calitati: - sa permita trecerea curentului electric cu pierderi cat mai mici ( sa aiba o rezistenta electrica mica si conductivitate electrica buna ) - sa aiba o rezistenta de rupere la tractiune cat mai mare si sa se comporte bine la oscilatii , vibretii , sa poata suporta solicitarile mecanice , fara sa se deterioreze sau sa se rupa. - sa fie cat mai putin sensibile la actiunea agentilor chimici din atmosfera . - sa fie ieftine respectiv sa duca la un pret de cost cat mai redus al liniilor in conditiile in conditiile date cu privire la puterile de transport . Din punct de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive, la construirea LEA se utilizează conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, oţel, conductoare funie din aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu-oţel, precum şi conductoare speciale cu fibre optice înglobate (în diferite variante constructive). La liniile de medie tensiune se pot utiliza si conductoare izolate. Condiţiile tehnice generale, dimensiunile şi caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor LEA trebuie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea următoarele secţiuni active minime: • 25 mm2 pentru conductoare funie de aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu; • 16 mm2 pentru conductoare funie de oţel. Pentru conductoarele de protecţie din oţel se utilizează sârme din oţel de înaltă rezistenţă.
-
-
Sârmele din oţel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a părţii (inimii) de oţel a conductoarelor de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu-oţel, vor fi protejate împotriva coroziunii cu un strat gros de zinc Calculul mecanic al conductoarelor se efectuează după metoda la stări limită Se vor verifica următoarele stări: a) starea de solicitare maximă, b) starea de temperatură minimă, c) starea de solicitare de fiecare zi, Calculul mecanic al conductoarelor izolate şi a celor cu fibră optică inclusă se face în acelaşi mod ca la conductoarele normale. Pentru conductoarele cu fibră optică înglobată, producătorii trebuie să aducă dovezi bazate pe teste că, în oricare din stările a), b) sau c) definite mai sus, la limită, caracteristicile mecanice şi optice ale fibrei rămân neschimbate. La conductoarele active si de protectie se vor respecta urmatoarele: In deschideri in care sunt necesare masuri de siguranta marita , este interzisa innadirea sau reparatia conductorului prin matisare. In alte deschideri ale LEA ,altele decat cele de mai sus se admite innadirea conductoarelor , dar cel mult o innadire pentru un conductor si o deschidere. Innadirile nu vor fi mai aproape de de 2m la LEA de medie tensiune si 3 m la LEA 110 kV fata de punctul de suspensie ( fata de clema de sustinere ,de intindere) Remediile , reparatiile la conductoare sunt admise in cazurile in care sunt rupte cel mult 15 % din numarul de fire al stratului exterior al funiei , in cazuri mai grave la depasirea procentului de 15 % din nr. de fire se va elimina portiunea defecta si se va executa innadirea conductorului. Se va efectua verificarea periodica a starii conductoarelor cand acestea au depasit o durata de exploatare de 15 ani. Daca la controlul periodic se constata fire exterioare corodate puncte de rugina in adincime , intre fire ,sau reduceri de sectiune a firelor , se vor preleva monstre de conductor care urmeaza a fi incercate in laborator . In exploatare innadirea conductoarelor se executa cand este necesara inlocuirea unei portiuni de conductor deteriorat , cu alt conductor nou , utilizand in acest scop clemele de innadire cu crestaturi sau clemele de innadire prin presare.
IZOLATOARE, CLEME, ARMĂTURI Izolatia reprezinta un element foarte important fiind in relatia directa cu tensiunea . Izolatoarele servesc la fixarea pe stalpi a conductoarelor LEA precum si la izolarea acestora fata de pamant si fata de partile mai apropiate ale stalpilor. Orice defectiune de izolatie reprezinta scoaterea din functiune a instalatiei si din acest motiv , alegerea izolatiei LEA este o problema careia i se acorda cea mai mare atentie. Izolatia LEA se asigura prin: - izolatoarele inerconectate intre conductoarele sub tensiune si console, respectiv stalpii legat la pamant; - distanta dintre fiecare din conductoarele sub tensiune si pamant; - distanta dintre conductoarele sub tensiune . Izolatoarele fiind asezate in atmosfera si suportand greutatea conductoarelor si eforturile din acestea , trebiue sa prezinte si anumite insusiri mecanice , fizice si electrice . Materialul izolator trebuie sa fie un bun dielectric , nehigroscopic , sa nu fie influentat de agenti atmosferici si chimici si sa suporte eforturi mecanice si diferente mari de temperatura . Izolatoarele trebuie sa aiba o rezistenta mare la tractiune si compresiune , caracterizata prin sarcina de rupere. Din punct de vedere electric izolatoarele nu trebuie sa permita descarcarea prin aer pe suprafata lor (conturnarea) sau prin corpul lor ( strapungerea). Izolatia LEA este realizata cu izolatoare suport sau suspendate , ale caror lanturi sunt montate in geometrie fixa sau geometrie variabila. Marimile ce caracterizeaza izolatoarele sunt: 1. tensiunea de tinere este valoarea tensiunii de incercare timp de un minut , la frecventa industriala , in stare uscata , fara a se produce conturnari sau strapungeri;
2. tensiunea de conturnare a unui izolator este aceea tensiune , mai mare dacat tensiunea sa nominala , la care pe suprafata izolatorului, sau prin aerul inconjurator ,se produc descarcari electrice intre conductor si suport sau consola de sustinere; 3. tensiunea de strapungere a unui izolator este aceea tensiune , mai mare decat tensiunea de conturnare , la care descarcarea electrica dintre conductor si suportul metalic al izolatorului se produce direct prin masa acestuia. Strapungerea izolatorului este urmata de deteriorarea lui , spre deosebire de conturnarea izolatorului, care in majoritatea cazurilor nu deterioreaza izolatorul.Atat tensiunea de conturnare cat si de strapungere sunt mai mici pe timp umed. Armăturile de protecţie sunt utilizate pentru uniformizarea câmpului electric, reducerea zgomotului acustic şi protejarea izolatoarelor la arcul electric. Cleme şi armături Clemele şi armăturile, exclusiv clemele de întindere şi înnădire, se dimensionează din punct de vedere mecanic, pentru grupările fundamentală şi specială de încărcări, astfel încât în ipoteza de încărcare maximă, forţele de calcul să fie mai mici sau cel mult egale cu sarcinile de calcul ale pieselor respective. Sarcinile de calcul ale clemelor şi armăturilor se determină prin adoptarea unui procent de 50% din sarcina de rupere mecanică minimă. Clemele de întindere şi înnădire mecanică a conductoarelor trebuie să aibă o sarcină de alunecare egală cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANŢE, GABARITE Montarea conductoarelor pe stâlpi se va realiza, astfel încât să se respecte distanţele minime admisibile între părţile aflate sub tensiune, între acestea şi părţile legate la pământ, precum şi valorile unghiului de protecţie. TIPURI DE STÂLPI, La liniile aeriene de energie electrică se disting, din punct de vedere funcţional, următoarele tipuri de stâlpi: 1) Stâlpi de susţinere, utilizaţi în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor, echipaţi cu izolatoare de susţinere, sunt de tip normal sau de tip întărit. La stâlpii de tip normal se utilizează cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu tracţiune limitată. La stâlpii de tip întărit se utilizează cleme sau legături cu reţinerea conductorului. 2) Stâlpi de întindere, utilizaţi pentru fixarea conductoarelor prin întindere, ca punct de sprijin, în lungul liniei, în locuri alese din condiţiile de funcţionare sau montaj. 3) Stâlpi terminali, utilizaţi pentru fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei. Stâlpii de susţinere, de întindere şi terminali pot fi montaţi în aliniament sau colţ. Stâlpii de la punctele a), b) şi c) pot fi utilizaţi pentru montarea unui singur circuit sau a mai multor circuite. În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite, acestea pot să fie de aceeaşi tensiune nominală sau de tensiuni nominale diferite.
În cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelaşi stâlp este necesară verificarea compatibilităţii din punct de vedere electric şi mecanic. Regim normal de funcţionare Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcţionare, se consideră următoarele ipoteze de calcul: • Vânt maxim perpendicular pe linie (N.1); • Vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură (N.2); • Vânt maxim în lungul liniei (N.3); • Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură (N.4); • Vânt maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9); • Vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciură în montaj terminal (N.10); • Vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11); • Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură în montaj terminal (N.12).
STÂLPI METALICI Stâlpii metalici sunt construcţii ancorate sau neancorate cu zăbrele (din corniere sau ţeavă) sau tubulare (cu secţiune circulară sau poligonală). Îmbinarea elementelor se face de preferinţă prin buloane pentru a asigura protecţia anticorozivă prin zincare la cald. Se pot folosi şi construcţii sudate care vor fi protejate anticoroziv prin vopsire. Grosimea minim admisă pentru materialele stâlpilor este de 3,5 mm. Deplasările la vârf limită admise ale stâlpilor tubulari (cu secţiune circulară sau poligonală) prin aplicarea încărcărilor normate sunt: • 4% din lungimea stâlpului, în cazul stâlpilor de susţinere şi susţinere în colţ, • 2,5% din lungimea stâlpului, în cazul stâlpilor de întindere, ancoraţi şi terminali. La stâlpii metalici cu zăbrele, deplasările la vârf nu se normează. STÂLPI DE BETON La alegerea betonului ca material de construcţie a stâlpilor liniilor aeriene de energie electrică se vor avea în vedere atât considerente tehnice şi economice cât şi impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv pe termen mediu şi lung. La construcţia LEA se utilizează stâlpi din beton armat turnat, beton armat centrifugat şi beton armat STÂLPI DE LEMN La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din: • conifere (molid, brad, pin şi larice) sau a) foioase tari (stejar, gorun, garniţă şi salcâm). Lemnul utilizat la executarea stâlpilor pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, se va impregna în instalaţii industriale de specialitate.
FUNDAŢII
Armăturile din fundaţiile de beton armat ale stâlpilor LEA vor fi conectate electric (sudate) unele de altele, pentru utilizarea fundaţiilor şi ca prize naturale ale stâlpilor. Stâlpii de lemn se plantează în pământ prin fundaţii burate. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI DE PROTECŢIE Prin măsuri de protecţie se înţeleg, toate măsurile care se iau la linia aeriană de energie electrică pentru funcţionarea, atât în regim normal, cât şi în regim de avarie La proiectarea şi construirea LEA componente ale reţelei electrice de transport, reţea de interes naţional şi strategic, se vor prevedea cerinţe specifice pentru asigurarea securităţii şi protecţiei fizice a LEA. Aceste cerinţe vor fi adaptate condiţiilor concrete de amplasare a LEA şi se vor fundamenta, în cadrul proiectului de către proiectant, pe baza unei analize de risc. Prin măsuri de siguranţă se înţeleg, toate măsurile care se iau atât la linia aeriană de energie electrică, cât şi la elementele învecinate, pentru protejarea, pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acţiunea agenţilor chimici, căderi de copaci, alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor, construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune. Prin nivel de izolaţie mărit se înţelege creşterea nivelului de izolaţie al liniei faţă de nivelul normal de izolaţie. Creşterea nivelului de izolaţie se poate realiza, fie prin utilizarea de izolatoare cu caracteristici electrice superioare, fie prin utilizarea de izolatoare cu aceleaşi caracteristici electrice şi prin mărirea numărului acestora pe ramură,. Liniile aeriene de energie electrică se protejează împotriva loviturilor de trăsnet şi a supratensiunilor atmosferice. Conductoarele de protecţie se leagă la pământ la fiecare stâlp. Pentru protecţia liniei împotriva supratensiunilor atmosferice şi pentru protecţia oamenilor împotriva tensiunilor de atingere şi de pas, care apar în cazul scurtcircuitelor cu pământul, stâlpii LEA se leagă la pământ Armăturile fundaţiilor de beton armat ale stâlpilor LEA şi ale părţii subterane a stâlpilor din beton armat, în cazul fundaţiilor burate, se consideră ca prize naturale de pământ, cu condiţia ca armăturile să fie conectate electric (sudate) unele de altele şi să fie legate electric la conductorul de protecţie, (în cazul când LEA este prevăzută cu conductor de protecţie) sau la stâlpul metalic sau armătura stâlpului de beton. Stâlpii vor fi prevăzuţi cu prize artificiale de pământ, în cazul în care priza naturală de pământ nu satisface condiţia de rezistenţă de dispersie impusă. Toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă, precum şi stâlpii cu aparataj din zonele cu circulaţie redusă vor fi prevăzuţi cu prize artificiale de pământ pentru dirijarea distribuţiei potenţialelor. Prin priză de pământ pentru dirijarea distribuţiei potenţialelor se înţelege priza artificială de pământ suplimentară, destinată micşorării valorilor tensiunilor de atingere, Ua, şi de pas, Upas, având cel puţin un electrod orizontal sub formă de contur închis în jurul stâlpului. Această priză contribuie şi la micşorarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ rezultante (priza naturală + priza artificială).
Tensiunile de atingere şi de pas se consideră în condiţiile curenţilor maximi de scurtcircuit cu pământul. La execuţia liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ, naturale şi artificiale se face prin măsurători. Elementele componente ale LEA trebuie verificate la efectele termice ale curenţilor de scurtcircuit. Elementele LEA care se verifică la stabilitate termică în condiţii de scurtcircuit sunt: • conductoarele active, • conductoarele de protecţie, • lanţurile de izolatoare şi armăturile lor, • legăturile de la stâlpi la conductoarele de protecţie, • instalaţiile de legare la pământ ale stâlpilor (atât legătura la priză, cât şi priza propriuzisă), • elementele metalice ale stâlpilor de beton care constituie calea de trecere a curenţilor de scurtcircuit. Conductoarele active şi de protecţie ale LEA trebuie protejate împotriva vibraţiilor prin montarea de dispozitive antivibratoare, în următoarele cazuri: • în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri peste 120 m, • în cazul traversării râurilor mari, cu lungimea peste 100 km, indiferent de tracţiunea în conductoare; • în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată (tip OPGW); • în cazul în care experienţa de exploatare impune acest lucru. Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi, astfel: • sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de protecţie şi a ancorelor, prin zincare la cald stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic (se realizează numai din oţeluri care nu sunt autoprotectoare) şi prin zincare la cald sau zincare la cald şi vopsire (funcţie de agresivitatea zonei în care aceştia funcţionează. În cazul stâlpilor aflaţi în exploatare, indiferent de natura oţelurilor din care au fost construiţi şi de sistemul iniţial de protecţie anticorozivă, refacerea protecţiei anticorozive se face prin vopsire sau zincare la rece. • clemele şi armăturile din fontă sau oţel din componenţa lanţurilor de izolatoare şi legăturile conductoarelor de protecţie, prin zincare la cald. LEA cu tensiuni peste 1 kV trebuie să fie prevăzuţi cu plăcuţe indicatoare de identificare şi indicatoare de securitate (cu excepţia stâlpilor de beton ai LEA de medie tensiune care pot fi inscripţionaţi cu vopsea). Pe plăcuţele indicatoare de identificare se precizează şi lăţimea culoarului de trecere. Plăcuţele indicatoare de identificare se montează câte o bucată pe fiecare stâlp, pe acea faţă a stâlpului care este perpendiculară pe aliniament, orientată spre creşterea numărului de ordine al stâlpilor. Măsuri de protecţie mărită a LEA. Nr. crt.
Elementul la care se referă măsura de protecţie mărită
1
Stâlpi
Echiparea LEA Cu izolatoare suport Cu lanţuri de izolatoare Măsuri de protecţie mărită Stâlpi de susţinere cu cleme cu Stâlpi de întindere reţinerea conductorului
2
Conductoare
3
Cleme şi armături
4
Deschideri
5
Lanţuri de izolatoare
- Secţiunea conductorului de minim 35 mm2 pentru funie Al-Ol, Aliaj de aluminiu-oţel şi Aliaj de aluminiu şi de 50 mm2 pentru funie de Ol. - Se interzice înnădirea conductoarelor în deschidere, cu excepţia liniilor existente în situaţia în care deschiderea este delimitată de doi stâlpi de susţinere. - Cleme de susţinere cu reţinerea conductorului; Legături de susţinere cu reţinerea - Armături de protecţie împotriva conductorului (legături de arcului, la lanţurile de izolatoare ale siguranţă) LEA cu tensiunea nominală Un ≥ 110 kV. Deschiderile reale la încărcări din vânt şi la încărcări verticale nu vor depăşi 90% din cele de dimensionare ale stâlpilor. - Lanţurile multiple (susţinere şi întindere) se verifică în regim de avarie, la ruperea unei ramuri; - Lanţurile simple cu izolatoare capă şi tijă se verifică la capacitatea reziduală în urma spargerii unei pălării izolante (coeficient parţial de siguranţă egal cu 1); - Izolaţia suport din materiale compozite şi izolaţia compozită din lanţurile de izolatoare simple trebuie încercate bucată cu bucată la 75% din sarcina de rupere garantată la procurare.
CULOARE DE TRECERE (DE FUNCŢIONARE), ZONE DE PROTECŢIE ŞI ZONE DE SIGURANŢĂ PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare), zona de protecţie şi zona de siguranţă coincid. •
Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de: 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele: 24 m, pentru LEA cu tensiuni < 110 kV;. 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV; În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele: a) 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV; În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa pe verticală dintre conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie mai mică decât: b) 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV c) 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV; Pentru construirea, retehnologizarea şi mentenanţa liniilor electrice aeriene este necesară ocuparea definitivă pe durata existenţei liniei a suprafeţelor de teren pentru fundaţiile stâlpilor şi ocuparea temporară pe perioada construirii, retehnologizării sau mentenanţei liniei a suprafeţelor de teren aferente culoarului de lucru, platformelor de lucru şi eventual a drumurilor de acces. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTE, CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC. DIN VECINĂTATE
Traversări şi apropieri faţă de căi ferate
Traversările cu LEA peste căi ferate, în zona staţiilor căilor ferate, a depourilor de locomotive şi a atelierelor de material rulant, nu se admit decât în cazuri excepţionale şi numai cu acordul organelor competente. La traversările LEA peste căi ferate, în locurile marcate prin porţi de gabarit, se vor respecta următoarele distanţe minime, măsurate între conductorul LEA, la săgeata sau deviaţia maximă şi poarta de gabarit: • 1 kV < Un 20 kV ⇒ 3,00 m; • 20 kV < Un 100 kV ⇒ 3,00 m; Traversări şi apropieri faţă de drumuri a) Din punctul de vedere al destinaţiei: a) drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării; b) drumuri de utilitate privată - servesc activităţilor economice (forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice etc., de acces în incinte, din incinte, organizare de şantier). a) Din punctul de vedere funcţional şi administrativ teritorial: 1) drumuri de interes naţional (aparţin proprietăţii publice şi asigură legătura capitalei cu reşedinţele de judeţe, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine) pot fi: • autostrăzi; • drumuri naţionale europene (E); • drumuri naţionale principale; • drumuri naţionale secundare. 2) drumuri de interes judeţean (aparţin proprietăţii publice a judeţului şi asigură legăturile între reşedinţele de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, porturi, aeroporturi, obiective legate de apărare, turistice etc., precum şi între oraşe şi municipii); 3) drumuri de interes local (aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află) pot fi: • drumuri comunale (leagă reşedinţa de comună şi satele componente, oraşele şi satele componente); • drumuri vicinale (deservesc proprietăţi, fiind situate la limita acestora); • străzi (drumuri publice din interiorul localităţii, indiferent de denumire: stradă, bulevard, şosea, alee etc.). La traversările LEA peste drumuri, în locurile în care există porţi de gabarit, porţi purtând indicatoare de circulaţie etc., se vor respecta următoarele distanţe minime, măsurate între conductorul LEA, la săgeata sau deviaţia maximă şi structura porţii: • 1 kV < Un 20 kV ⇒ 2,00 m; • 20 kV < Un 110 kV ⇒ 3,00 m;
Drumuri publice
Măsuri de siguranţă şi protecţie
- Protecţie mărită conform Drumuri de art. 115. - Lanţuri duble de interes naţional 6) 7) izolatoare 1) 6). : respectiv legături duble 7) - autostrăzi; , - drumuri în cazul izolatoarelor suport. naţionale: - europene - Unghi de traversare minim, (E); α = 60o (67G). 2) - principale; Panouri de întindere - secundare. scurte (maximum 5 deschideri). - Protecţie mărită conform art. 115. Drumuri de - Lanţuri duble de interes judeţean: izolatoare 1) 6), respectiv legături duble 7) în cazul - drumuri izolatoarelor suport. judeţene - Unghi de traversare minim, α = 30o (34G). 2) - Protecţie mărită conform art. 115, exceptând prevederea referitoare la Drumuri de tipul stâlpului în cazul liniilor cu izolatoare interes local: suport. - drumuri - Lanţuri duble de comunale; izolatoare 1) 6), - străzi: respectiv legături duble 7) - urbane; în cazul izolatoarelor - rurale. suport. - Unghi de traversare minim, α = 15o (17G). 2) - Protecţie mărită Drumuri care conform servesc art. 115 referitoare la activităţilor tipul stâlpului în cazul economice. liniilor cu izolatoare suport. - Lanţuri duble de izolatoare 1) 6),
Săgeată maximă
Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină 4)
Săgeată maximă Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină 4) Săgeată maximă
Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină 4)
Săgeată maximă Ruperea unui conductor într-o deschidere vecină 4)
H 1
H 2
H
7,00
8,00
9,00
5,50
6,50
7,50
7,00
8,00
9,00
5,50
6,50
7,50
7,00
8,00
9,00
1
H 2
H 1
H 2
H
Nu se impune.
7,00
8,00
9,00
1
H 2
Nu se impune.
Măsuri de siguranţă şi protecţie
Categoria drumului
Apropieri
Se zone vorcurespecta circulaţie măsurile frecventă de siguranţă conform tabelului prevăzute30. pentru
Simbol
Traversări 3) 5) Distanţa pe verticală (m) Distanţa minimă între conductorul inferior al LEA şi Condiţii de partea carosabilă calcul ale distanţei pe Un Un = Un = verticală 220 400 110 kV kV kV
Stâlpii vor fi amplasaţi în afara a drumului, zonei dede siguranţă la ampriza a drumului D acestuia, (m)Distanţe , Za.s 5), măsurată minime, de o parte şi de alt
Traversări şi apropieri faţă de drumuri situate în interiorul localităţilor.
Drumuri de utilitate privată
respectiv legături duble 7) în cazul izolatoarelor suport. - Unghi de traversare minim, α = 13o (15G). 2)
1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice. 2) În cazuri excepţionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor în administrarea cărora se găseşte drumul. 3) Se interzice amplasarea stâlpilor în zona de siguranţă a drumului. 4) Nu se aplică liniilor cu izolatoare suport. 5) Se exceptează liniile electrice aeriene cu tensiunea până la 20 kV care constituie reţele de distribuţie în localitate, a căror amplasare poate fi făcută în zona de siguranţă a drumului, cu acordul organizaţiilor în administrarea cărora se găseşte drumul. 6) Exceptând lanţurile de izolatoare compozite fără piese din fontă turnată. 7) Exceptând izolatoarele suport compozite.
Elemente de gabarit ale drumurilor
Tensiunea nominală a liniei peste 1000 V
Măsuri de siguranţă şi protecţie
1 kV < Un 20 kV
Linii cu tensiuni nominale peste şi sub 1000 V, pe stâlpi comuni.
- Linia cu tensiune nominală mai mare se va monta deasupra celei cu tensiune nominală mai mică; - Adoptarea de izolatoare (legături) duble, sau de lanţuri duble de izolatoare1)3) de tip nestrăpungibil la LEA cu tensiunea peste 1000 V; - Conductoarele liniei peste 1000 V se vor întinde, pentru încărcări normate, cu o tracţiune de maxim 40% din rezistenţa de rupere a conductorului; - Se va prevedea deconectarea automată la puneri simple la pământ a liniei peste 1000 V; - Armătura metalică a tuturor stâlpilor se va lega la conductorul nul.
Un > 20 kV
Distanţa minimă pe verticală între conductorul inferior al liniei peste 1000 V şi conductorul superior al liniei sub 1000 V, H1 (m) 2) Deschidere Deschidere mai mică sau mai mare de egală cu 40 m 40 m
1,50
2,00
Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii cu tensiunea nominală sub 1000 V
1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice. 2) Această distanţă se va verifica în condiţiile: • conductorul LEA peste 1000 V se află la t = -5°C cu chiciură, iar cel al LEA sub 1000 V la t = -5oC fără chiciură; • ambele conductoare se află la t = +40°C. 3) Exceptând lanţurile de izolatoare compozite fără piese turnate şi izolatoarele suport compozite. Traversări şi apropieri faţă de clădiri Clădirile se împart în: 1) Clădiri locuite, categorie în care sunt cuprinse: • clădiri industriale; • clădiri de locuit; • clădirile anexe ale gospodăriilor situate în perimetrul circulat al curţilor. 2) Clădiri nelocuite, categorie în care sunt cuprinse clădirile izolate de importanţă secundară, situate în afara perimetrului circulat al curţilor (garajuri, coteţe, hambare, magazii, gheţării etc.) şi care nu sunt destinate adăpostirii permanente de oameni şi animale.
Prin traversarea unei LEA peste o clădire se înţelege situaţia în care conductorul LEA, în poziţie normală sau la deviaţia maximă, se găseşte deasupra perimetrului clădirii Toate celelalte cazuri de vecinătate a unei LEA cu o clădire sunt considerate apropieri. Se vor evita, pe cât posibil, traversările LEA cu tensiuni nominale peste 1000 V peste clădiri locuite sau nelocuite. Traversarea peste clădirile locuite se poate admite numai în cazuri obligate, cu acordul conducerii tehnice a operatorului de reţea şi cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare: • tensiunea LEA trebuie să fie mai mare sau egală cu 110 kV; • învelitoarea acoperişului clădirii trebuie să fie neinflamabilă; în cazul învelitorilor metalice este necesară legarea lor la pământ. Se va evita amplasarea stâlpilor LEA cu tensiuni de 110 kV şi mai mult în interiorul perimetrului circulat al curţilor. În cazuri obligate aceste amplasări sunt admise cu acordul proprietarului, în condiţiile legii. Se interzic traversările LEA peste depozite deschise de substanţe inflamabile, precum şi peste depozite închise de substanţe cu pericol de explozie şi incendiu. Se interzice traversarea cu LEA peste aeroporturi. Se interzic traversările LEA peste instalaţiile de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă (radio, televiziune etc.).
Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport Se interzic traversările LEA peste terenurile de sport omologate. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme în aer liber Traversările peste parcaje auto construite pe platforme în aer liber se evită. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI Măsurile privind protecţia mediului au în vedere următoarele: -
impactul asupra aşezărilor umane; ocuparea terenului (fundaţii stâlpi, trasee); impactul asupra rezervaţiilor naturale şi culturale; afectarea vegetaţiei (prin defrişări, prin potenţiale incendii);
- afectarea peisajului (impactul vizual); - câmpul electromagnetic; - traversarea apelor; - impactul asupra păsărilor (mai ales în zonele de migraţii); - impactul asupra aparatelor de zbor la joasă altitudine; - impactul chimic (vopsele, solventi, ulei etc.); - depozitarea deşeurilor; - emisii în atmosferă (mijloace auto / centrale termice la organizări de şantier, ozon şi oxizi de azot prin efect corona); - zgomotul (generat de linie la înaltă tensiune, generat la construcţie / montaj;
- monitorizarea impacturilor asupra mediului pe durata exploatării.
3.1.2 LINII ELECTRICE AERIENE DE JOASA TENSIUNE Sunt valabile notiunile si terminologiile prezentate in cazul retelelor electrice aeriene,de asemenea foarte multe din problemele prezentate in mod amanuntit la liniile electrice aeriene de medie tensiune se regasesc si la joasa tensiune , de aceea in prezentul capitol se va insista mai mult asupra particularitatilor specifice intalnite la tensiuni joase. Datorita nivelului de tensiune mult mai redus (400 V ) in cazul LEA JT ( Linii Electrice Aeriene de Joasa Tensiune ) izolatoarele intrebuintate au un gabarit mult mai redus, sunt construite dintr-un material mai putin pretentios, mai ieftin , de obicei din portelan obisnuit , cu glazura alba , in gama de tipuri, forme si dimensiuni specifice diferitelor feluri de linii. Aceste izolatoare nu mai sunt necesare in cazul utilizarii conductoarelor torsadate ( conductoarele sunt deja izolate, nu necesita izolatoare suplimentare). Izolatoarele de joasa tensiune ,trebuie sa asigure posibilitatea de sustinere sau intindere a conductoarelor de diferite sectiuni , si o anumita sarcina minima la rupere. Conductoarele utilizate la LEA JT din considerente mecanice, vor avea sectiunile minime dupa cum urmeaza ; a). conductoare izolate torsadate : - 35 mmp, conductore din aluminiu , pentru alimentarea consumatorilor ; - 16 mmp, conductoare din aluminiu , pentru alimentarea iluminatului public ; - 50 mmp, conductoare din otel – aluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru nulul purtator; b). conductoare neizolate : - 35 mmp, conductoare din aluminiu, pentru alimentarea consumatorilor ( faze nul ) - 25 mmp, conductoare din otel - aluminiu sau aliaje de aluminiu, pentru alimentarea consumatorilor ( faza, nul ) Conductoarele neizolate vor fi montate in dispozitie orizontala (coronament ) orizontal ; in cazuri justificate se admite si dispozitia verticala ( coronament vertical). Indiferent de tipul coronamentului (orizontal sau vertical ), conductoarele se vor amplasa dupa cum urmeaza : a). conductoarele de faza ale circuitului (circuitelor) de utilizari casnice se dispun in partea dinspre case : b). conductorul de nul se dispune in partea de jos a coronamentului , langa stalp. c). conductorul ( conductoarele ) de iluminat public se dispune pe partea dinspre strada a coronamentului. Conductorul de nul se va monta , de regula , direct pe consola sau bratara ( fara izolator), prin inermediul unei cleme . In cazul in care se vor folosi izolatoare , se va executa un inel de recunoastere langa fiecare izolator de nul. Distanta minima intre conductoarele neizolate in punctele de prindere, pe orizontala sau verticala , indiferent de tipul coronamentului nu va fi mai mica decat 0,5 m. Distanta minima dintre conductoare si stalp sau orice alt element legat la pamant trebuie sa fie de 5 cm. Distanta minima pe verticala de la conductoare , in punctul de sageata maxima , si suprafata solului trebuie sa aiba urmatoarele valori : - 6 m , in zonele cu circulatie frecventa - 5 m in zonele cu circulatie redusa ; - 4 m in zonele greu accesibile pentru oameni ( de exemplu ; pante abrupte , mlastini) Linii electrice aeriene de joasa tensiune cu mai multe circuite se pot realiza in variantele : a). cu conductoare izolate torsadate ; b). cu conductoare neizolate : c). cu un circuit cu conductoare izolate torsadate si un circuit cu conductoare neizolate. La lini electrice cu doua conductoare izolate torsadate , fasciculele se pot monta pe aceasi parte a stalpului sau de o parte si de alta a lui. Distanta dintre fascicule nu se normeaza .
In cazul liniilor cu un circuit cu conductoare izolate torsadate si un circuit cu conductoare neizolate , distanta minima intre cele doua circuite , pe orizontala sau pe verticala , va fi de 30 cm. La linii aeriene cu stalpi comuni pentru josa si medie tensiune se vor respecta urmatoarele : - Circuitul de joasa tensiune se monteaza sub circuitul de medie tensiune . Distanta pe stalp intre elementele liniei de medie si joasa tensiune va fi de minimum 1,5 m. - Distanta pe verticala intre conductorul inferior al liniei de medie tensiune , la conditia de sageata maxima , si conductorul superior al liniei de joasa tensiune va fi de minimum 1.5 m, daca deschiderea dintre stalpi este mai mica sau egala cu 40 m, si de 2,0 m daca deschiderea este mai mare de 40 m. La linii cu conductoare izolate torsadate montarea fasciculelor se face functie de conditiile concrete din teren : a). pe stalpi : b). pe fatetele cladirilor ( fascicul pozat sau intins) Montarea fasciculelor pe stalpi sau pe fatadele cladirilor se face cu cleme si armaturi special destinate acestui scop. Distanta minima pe verticala de la fasciculul torsadat montat pe stalpi , in punctul de sageata maxima , la sol, trebuie sa fie de 4 m. Montarea fasciculelor pe fatetele cladirilor se va realiza cu respectarea urmatoarelor conditii : - peretii trebuie sa fie din material necombustibil si rezistenti din punct de vedere mecanic ; - in cazul fasciculului pozat distanta de la fascicul la sol va fi de minimum 3 m - distanta de la fascicul la peretele cladirii sau alte elemente ale cladirii va fi de circa 10 cm, in cazul fasciculului intins , si 3 cm in cazul fasciculului pozat ; - se interzice montarea fasciculelor pe cladiri realizate din materiale combustibile, precum si pe peretii incaperilor in care au loc procese termice (de exemplu ; centrale termice, cosuri de fum ) - se va urmari sa nu se degradeze aspectul arhitectural ( estetica ) mcladirii. Exemple de conductoare torsadate ; - TYIR 50+3x70+1x16 ( conductorul de nul este de 50 mmp,cele trei faze au cate 70 mmp, si mai are un circuit de iluminat de 16 mmp, conductorul de nul fiind comun cu nulul iluminatului). - TYIR 50+3x50+2x16 ( conductorul de nul este de 50 mmp, cele trei faze au cate 50 mmp,si mai exista un circuit de lumina la care si nulul si faza au cate 16 mmp.) - TYIR 16+25 (conductor pentru bransamente monofazate cu nul de 25 mmp, si faza de 16 mmp) - ACBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 cablu coaxial de aluminiu pentru bransamente - CCBYY 10x10 sau 16x16 sau 25x25 cablu coaxial de cupru pentru bransamente Conductoarele neizolate de aluminiu au sectiunile standardizate : 35, 50, 70, 120 mmp Conductoarele de otel aluminiu au sectiunile standardizate de 35, 50, 70, 95, 120, 150 mmp 3.1.2.1. Regimuri de funcţionare ale instalaţiilor de distribuţie de joasă tensiune A. Regimul normal de funcţionare al instalaţiilor de distribuţie de JT Distribuţia în JT a energiei electrice se face prin linii reţele electrice - aeriene (LEA) sau subterane (LES, LEC). Regimul normal de funcţionare al unei linii electrice, este regimul în care linia în asamblu şi elementele sale componente se găsesc în stare de funcţionare. Pentru reţelele publice de distribuţie de JT, regimul normal de funcţionare se caracterizează prin următoarele: a) Schema de protecţie (schemă de legare la pământ)
-
Schema de protectie de tipul TN, unde: prima litera indica metoda de punere la pamant a punctului neutru (JT) al trafo MT/JT: T (Tera) – legarea directa la pamant a sursei de alimentare - a doua litera indica metoda de legare la pamant a maselor si partilor intermediare a instalatiilor de joasa tensiune: N (Neutru) – legare la pamant prin conductorul de protectie: PEN ( conductor comun [C]cu functie de PE si N , in cazul schemei TN –C) PE - ( conductor separat [S] cu functie exclusiva de PE in cazul schemei TN –S) Schema TN defineste metodele de punere la pamant descrise mai sus, in practica utilizandu-se schemele • TN – C (Tera Neutru - Comun) unde functiile de neutru (N) si protectie (PE) sunt combinate intr-un singur conductor PEN, pentru intreaga retea de distributie, distributia energiei facandu-se deci prin retele cu patru conductoare (trei faze si PEN) • TN – S (Tera Neutru - Separat) unde functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt asigurate prin doua conductoare distincte (separate) distributia energiei facandu-se deci prin retele cu cinci conductoare (trei faze ,PE si N) Pe ansamblul instalatiilor distribuitor – utilizator schema de protectie este de tip TN – C –S, unde : • in reteaua de distributie functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor (PEN) • la utilizator functia de protectie este asigurata printr-un conductor (PE) separat de conductoarele active si separat fata de conductorul de nul N . ATENTIE: obligatoriu succesiunea TN-C (amonte); TN-S (aval).
Caracteristicile schemei TN-C - curenti mari de defect - tensiuni de atingere mari OBLIGATORIU deconectarea automata la defect de izolatie (intrerupator, fuzibil); dispozitive de curent rezidual nu se folosesc (defectul de izolatie = scc faza pamant) - conductorul neutru legat la pamant in cat mai multe locuri - risc de incendiu important (la deteriorarea izolatiei pe JT) - schema interzisa in zonele cu pericol de explozie, incendiu Caracteristica schemei TN – S - interzisa legarea conductorului de neutru la pamant - protectia la foc nu este asigurata total (in caz de defect de izolatie) (se recomanda dispozitiv de i rezid. cu i decl. de 500 mA) Rezulta deci ca schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, iar masele si partile intermediare ale instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In acest caz, trebuie respectate următoarele condiţii: • toate masele instalaţiei electrice care pot ajunge accidental sub tensiune trebuie legate prin conductoare de protecţie (PE, PEN) la neutrul alimentării legat la pământ; • conductorul principal de protecţie trebuie legat la pământ în apropierea fiecărui transformator, la capetele şi ramificaţiile aeriene şi la distanţe de cel mult 1000 m pe traseu; • legarea la pământ trebuie să se facă la prize individuale de pământ (având rezistenţa de cel mult 10 Ω; în cazul solurilor cu rezistivitate mare, peste 200 Ωm, se admite ca rezistenţa prizei să fie de cel mult 20 Ω); prizele sunt distribuite pe ansamblul instalaţiei, iar rezistenţa
rezultantă a prizelor, interconectate prin conductorul PEN al reţelei, trebuie să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare de 4 Ω. In reţelele de JT, protecţia împotriva atingerilor indirecte se realizează prin măsuri care urmăresc întreruperea automată a alimentării; dispozitivele de protecţie destinate acestui scop trebuie să întrerupă automat circuitul ca urmare a unui defect între o parte activă şi o masă a circuitului sau echipamentului, astfel încât să nu se poată menţine o tensiune de atingere mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. In condiţii speciale se impun valori de 25 V c.a. şi 50 V c.c. Protecţia împotriva atingerilor indirecte prin întreruperea automată a alimentării se realizează cu: • dispozitive automate de protecţie împotriva supracurenţilor; • dispozitive automate de protecţie la curent diferenţial rezidual DDR. b) Sistemul tensiunilor de alimentare Se presupune că reţelele electrice sunt alimentate cu un sistem trifazat simetric de tensiuni care îndeplineşte următoarele condiţii • frecvenţa nominală trebuie să fie de 50 Hz, valoarea medie a frecvenţei , măsurată în timp de 10 secunde, în reţelele de distribuţie trebuind să fie cuprinsă în intervalele 50 Hz ± 1 % pe durată de 95 % dintr-o săptămână, • tensiunea nominală standardizată pentru reţelele publice de tensiune este Un = 230 V între fază şi neutru (pentru reţelele trifazate cu patru conductoare), rezultând o valoare de 400 V pentru tensiunea dintre două faze; • în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile de tensiune, în timpul fiecărei perioade a unei săptămâni, 95 % dintre valorile medii efective pe 10 min. trebuie să fie în banda de Un ± 10%; B. Abateri de la regimul normal de funcţionare al instalaţiilor de distribuţie de JT Abaterile de la regimul normal de funcţionare al reţelelor de distribuţie se referă la nerespectarea condiţiilor impuse sistemului tensiunilor de alimentare; acestea apar datorită proiectării sau dezvoltării necorespunzătoare a reţelelor (linii lungi, secţiune redusă etc.), variaţiei sarcinii (inclusiv regimuri de pornire ale motoarelor electrice) şi încărcării dezechilibrate a sistemului de distribuţie. In primele două cazuri apar variaţii în afara limitelor admise ale tensiunii de alimentare în timp ce nerespectarea condiţiei de simetrie a sistemului de tensiuni determină modificări (în sens crescător şi descrescător) ale tensiunilor de fază pe cele trei conductoare active, circulaţii suplimentare de curenţi (inclusiv pe conductorul de nul), apariţia unor tensiuni periculoase pe conductorul de protecţie etc. Consecinţele acestor abateri sunt: funcţionarea necorespunzătoare a unor echipamente electrice trifazate, deteriorarea unor receptoare monofazate datorită alimentării cu tensiune mai mare decât valoarea maxim admisibilă, funcţionarea necorespunzătoare a unor receptoare monofazate datorită alimentării cu tensiune prea mică, posibilitatea apariţiei unor accidente prin atingeri indirecte în instalaţiile de distribuţie şi utilizare, creşterea consumurilor proprii tehnologice în instalaţiile de distribuţie, încărcarea conductorului de nul etc. C. Regimuri de defect ale instalaţiilor de distribuţie de JT Regimul de defect al unei linii electrice este regimul în care apar deteriorări ale elementelor componente însoţite de întreruperea funcţionării sau de trecerea la regimuri nesimetrice de funcţionare. In analiza defectelor se urmăreşte determinarea modificărilor care survin faţă de situaţia normală de funcţionare: apariţia unor fenomene nedorite (arcul electric) care produc solicitări suplimentare, modificări ale valorilor şi formelor de undă ale curenţilor, dispariţia (anularea) unor tensiuni pe faze, apariţia unor supratensiuni etc. Funcţionarea în regim de defect nu este permisă deoarece ea este însoţită de o serie de efecte extrem de dăunătoare dintre care se amintesc: • întreruperea alimentării cu energie electrică a consumatorilor;
• • •
valori foarte mari ale curenţilor în reţea; tensiuni de atingere peste limitele admise; supratensiuni în circuitele de alimentare cu energie electrică a receptoarelor, cu distrugerea acestora (uneori însoţită de incendii); • distrugeri ale instalaţiilor de legare la pământ datorită trecerii unui curent de durată prin electrozii prizelor de pământ şi prin conductoarele de legătură la acestea, curent mai mare decât cel avut în vedere la calculele de verificare a stabilităţii termice. Defectele din reţelele electrice pot fi grupate în defecte transversale şi defecte longitudinale. Defecte transversale Prin defecte transversale se înţeleg scurtcircuitele şi punerile la pământ. Acestea apar sub forma atingerii conductoarelor neizolate ale LEA (datorită acţiunii vântului, căderii unor corpuri străine pe conductoarele liniei, atingerea de către păsări sau animale, etc.), deteriorării izolaţiei instalaţiei electrice, ruperii conductoarelor de fază ale liniilor sub acţiunea sarcinilor mecanice, manevrelor greşite în timpul exploatării etc. a) Scurtcircuite bifazate şi trifazate Scurtcircuitele bifazate şi trifazate, cu sau fără punere la pământ, sunt defecte care apar mai rar în instalaţiile electrice de distribuţie; oricum, ele sunt sesizate şi eliminate ferm (într-un timp mai mic de 3 secunde) de dispozitivele de protecţie împotriva supracurenţilor existente în instalaţii. Valorile curenţilor de scurtcircuit bi sau trifazat sunt cuprinse în domeniul 200 ...2000 A pentru liniile electrice aeriene, respectiv 500...5000 A pentru liniile subterane şi depind de: • puterea transformatorului MT/JT; • secţiunea conductoarelor liniei; • distanţa de la sursă la locul defectului. b) Scurtcircuit monofazat In instalaţiile TN, prin scurtcircuit monofazat se înţelege scurtcircuitul dintre un conductor de fază şi conductorul de nul. Condiţiile de severitate ale defectului depind de caracteristicile sursei de alimentare (transformatorul liniei), caracteristicile reţelei (în special secţiunile conductoarelor, calitatea prizelor de pământ, numărul şi calitatea legăturilor la prizele de pământ) şi locul apariţiei defectului; valorile curentului de scurtcircuit monofazat sunt de 100...1700 A pentru LEA, respectiv 300...2500 A pentru LES. Şi în acest caz, sectorul defect trebuie izolat, într-un timp mai mic de 3 secunde, prin dispozitivele de protecţie împotriva supracurenţilor existente în cutiile de selectivitate. Experienţa de exploatare arată că la o dezvoltare inadecvată a sistemului de distribuţie, în special pentru defecte apărute la capăt de reţea, valoarea curentului de scurtcircuit monofazat poate fi prea mică pentru acţionarea acestor protecţii astfel că se va trece la un regim de defect de durată, cu toate consecinţele care pot rezulta din aceasta. c) Punerea la pământ monofazată Punerea la pământ a unei faze are manifestări diferite, în funcţie de valoarea rezistenţei de trecere la locul de defect. Ea apare în cazul ruperii unui conductor de fază, cu atingerea pământului, sau în urma deteriorării izolaţiei unui conductor de fază faţă de masă, în absenţa legării acesteia la conductorul de protecţie. In cazul punerii nete la pământ, defectul este echivalent cu un scurtcircuit monofazat; în cazul punerii la pământ prin arc electric sau rezistenţă, curentul de defect poate fi prea mic (valori cuprinse între 20 şi 80 A) pentru acţionarea protecţiei maximale şi reţeaua funcţionează într-un regim de defect de durată. Defecte longitudinale Prin defect longitudinal se înţelege întreruperea conductoarelor unei reţele electrice. a) Intreruperea unei faze Intreruperea unei faze poate apărea în următoarele cazuri mai importante: • ca urmare a ruperii unui conductor, fără a se produce un scurtcircuit sau o punere la pământ; • ca urmare a întreruperii unui conductor, însoţită de un scurtcircuit monofazat; • după deconectarea unei faze defecte în cazul unui scurtcircuit monofazat (arderea siguranţei etc.).
Intreruperea unei faze schimbă regimul de funcţionare al reţelei: regimul normal, echilibrat, devine un regim dezechilibrat, nesimetric. Ruperea unui conductor poate fi însoţită sau nu de apariţia unui scurtcircuit monofazat sau a unei puneri la pământ. La reţelele TN, întreruperea unui conductor, fără scurtcircuit sau punere la pământ, transformă reţeaua trifazată într-o reţea bifazată; în caz contrar, linia este transformată într-o linie trifazată asimetrică, al treilea conductor fiind pământul. b) Intreruperea conductorului de nul Intreruperea accidentală a conductorului de nul (în special a porţiunilor folosite în comun pentru lucru şi protecţie, simbol PEN) este un defect foarte neplăcut, nesesizat de dispozitivele de protecţie din reţea, care conduce la accidente de persoane sau animale, respectiv la deteriorarea echipamentelor electrice existente la utilizatori: b1) în cazul apariţiei defectului între neutrul transformatorului de pe partea de joasă tensiune şi prima priză de pământ (primul stâlp la care conductorul de nul este legat la priza de pământ a acestuia), reţeaua funcţionează în regim I (cu neutrul izolat) iar receptoarele electrice sunt racordate între conductorul de nul şi conductoarele de fază ale reţelei. Ca urmare, pot apare următoarele efecte: • supratensiuni peste limitele admise la bornele receptoarelor electrice, cu posibila distrugere a acestora (eventual însoţită de incendii); • apariţia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul care se transmit la carcasele receptoarelor electrice existând pericolul unor accidente prin electrocutare (tensiunea pe conductorul de nul Un poate varia în intervalul 0...Uf, în funcţie de raportul impedanţelor. Efectele menţionate anterior cresc odată cu creşterea gradului de dezechilibru al reţelei de distribuţie, respectiv cu creşterea rezistenţei echivalente a instalaţiilor de legare la pământ. b2) în cazul întreruperii conductorului de nul pe traseul liniei, pot apărea două situaţii diferite: (i) în aval de punctul de întrerupere există legături ale conductorului de nul la una sau mai multe prize de pământ : astfel incat există o circulaţie de curenţi prin prizele de pământ iar în cazul unor încărcări dezechilibrate importante, pot apare următoarele efecte: • distrugeri de receptoare datorită supratensiunilor la bornele acestora; • apariţia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul (în amonte sau în aval de locul defectului, în funcţie de raportul rezistenţelor echivalente); • circulaţia de durată a unor curenţi de intensitate ridicată prin prizele de pământ. (ii) nu există astfel de legături, asa incat la nesimetrii importante pe faze pot apare atât distrugeri de receptoare electrice cât şi tensiuni de atingere periculoase deoarece tensiunea conductorului de nul poate atinge valoarea tensiunii de fază. Situaţiile prezentate sunt valabile şi dacă se analizează situaţia întreruperii conductorului de nul între punctul de racord la linia furnizorului de energie electrică şi firida trifazată de abonat. In cazul în care firida de branşament este monofazată, întreruperea conductorului de nul al branşamentului poate conduce la tensiuni de atingere periculoase în următoarele condiţii: • priza de pământ la abonat, la care trebuie să fie legată borna sau bara de nul PEN a firidei, are o valoare peste 4 Ω; • carcasele receptoarelor sunt legate la conductorul de nul racordat la borna sau bara de nul PEN a firidei. 3.1.2.2 Principii de realizare a branşamentelor In acest capitol se face o trecere în revistă a tipurilor de branşamente existente în reţelele de distribuţie, cu evidenţierea principalelor caracteristici ale acestora şi ale instalaţiilor de utilizare pe care le alimentează. Pentru fiecare caz, se fac propuneri de modernizare pentru evitarea distrugerii de echipamente electrice şi a pericolului de electrocutare, atât în reţeaua de distribuţie cât şi la utilizatori.
a). Bransament monofazat cu FB1 si instalaţie de utilizare cu TDA, fără conductor de nul de protecţie – figura 1. Această situaţie se întâlneşte numai la instalaţiile foarte vechi, executate conform unor normative care nu mai sunt în vigoare. Ca urmare, pot fi evidenţiate următoarele aspecte: • este necesară verificarea modului în care se asigură protecţia împotriva atingerilor indirecte în instalaţia utilizatorului. Dacă instalaţia la abonat este de tip TT, se impune măsurarea rezistenţei prizei de pământ corespunzătoare pentru a vedea dacă sunt respectate condiţiile de declanşare a protecţiei maximale de curent; • protecţia împotriva suprasarcinilor şi a scurtcircuitelor monofazate este asigurată de către echipamentele existente în TDA (Tablou Distributie Abonat); • nu există protecţie împotriva supratensiunilor fază-nul venite din reţea; • nu este necesară priză de pământ la branşament. In vederea reducerii pericolelor care pot apare în aceste instalaţii se propun următoarele: • a lămuri clienţii să-şi monteze în instalaţii Dispozitive automate de protecţie la curent Diferenţial Rezidual (DDR) şi, eventual, legături suplimentare de egalizare a potenţialelor; • modernizarea branşamentelor prin montarea de blocuri de măsură şi protecţie BMP, echipate cu DDR (cu asigurarea selectivităţii verticale, dacă este cazul) şi dispozitiv de protecţie la supratensiuni DPST Echiparea trebuie realizată în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare pentru scheme TT; de asemenea, este necesar să se verifice dacă în instalaţia de utilizare sunt respectate cerinţele impuse acestei scheme. Existenţa unui dispozitiv pentru monitorizarea nulului MN nu este necesară. • pentru utilizatorii casnici, protecţia împotriva atingerilor indirecte trebuie realizată cu: (i) dispozitiv diferenţial de branşament de tip S (disjunctor diferenţial); (ii) dispozitiv automat de protecţie la curent diferenţial rezidual instalat la intrarea în tabloul de apartament sau dispozitiv diferenţial de 30 mA, tip G, pe circuitele de lumină sau prize din locurile periculoase sau foarte periculoase . b). Bransament monofazat cu FB1 si instalaţie de utilizare cu TDA, cu conductor de nul de protecţie – figura 2. Instalaţiile de acest tip sunt mai noi şi se caracterizează prin următoarele: • la abonat, în aval de TDA, instalaţia electrică este de tip TN-S; • echipamentele cu care este echipat TDA asigură protecţia împotriva scurtcircuitelor monofazate şi a suprasarcinilor din instalaţia de utilizare; • nu există protecţie împotriva supratensiunilor accidentale apărute în reţeaua de alimentare; • este necesară o priză de pământ la branşament (maximum 10 Ω) la care se leagă bara sau borna de nul a TDA; • ca măsură suplimentară de protecţie se aplică legarea la pământ, astfel încât la abonat trebuie să existe o priză de pământ de protecţie având valoarea maximă de 4 Ω. In acest caz se propune modernizarea branşamentului prin montarea de blocuri de măsură şi protecţie BMP, echipate cu DDR (cu asigurarea selectivităţii verticale, dacă este cazul), Dispozitiv de Protecţie la SupraTensiuni DPST şi dispozitiv pentru Monitorizarea Nulului, MN. Pentru sensibilizarea protectiei diferentiale din disjuctorul BMP conductorul de nul de protectie PE trebuie dezlegat de la nulul TDA si trebuie prelungit pana la borna de nul a BMP . c). Bransament monofazat cu FB1 si instalaţie de utilizare cu BMP, TDA şi nul de protecţie – figurile 3.1. , 3.2., 3.3 Sunt cele mai moderne instalaţii, caracterizate prin: • se asigură protecţia instalaţiilor la toate tipurile de defect (protecţie maximală de curent, protecţie la curent diferenţial rezidual, protecţie la supratensiuni fază-nul, respectiv pe conductorul de protecţie, respectiv nul-pământ); • protecţie foarte bună împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă; • este necesară o priză de pământ la branşament la care se leagă borna de nul comun a BMP;
•
ca măsură suplimentară de protecţie se aplică legarea la pământ, astfel încât la abonat trebuie să existe o priză de pământ de protecţie având valoarea maximă de 4 Ω.
Var 1 . Fig. 3.1.Bransament monofazat cu BMP si instalaţie de utilizare cu BMP, TDA şi nul de protecţie- priza de protectie a consumatorului este departe de BMP In cazul in care exista priza de protectie a utilizatorului indepartata de locul de montare al BMP-ului , se va prevedea o priza de 10 ohmi la care se leaga borna de nul a BMP-ului. Var 2 . Fig. 3.2. Bransament monofazat cu BMP si instalaţie de utilizare cu BMP, TDA şi nul de protecţie- priza de protectie a consumatorului este aproape de BMP In cazul in care priza de 4 ohmi este aproape de locul de montare al BMP se va prevedea racordarea prizei de 4 ohmi la priza BMP si se vor folosi in comun . Var 3. Fig. 3.3. Bransament monofazat cu BMP si instalaţie de utilizare cu BMP, TDA şi nul de protecţie – numai receptoare electrocasnice Daca exista priza la stalpul de bransare de 10 ohmi, nu este obligatorie realizarea prizei de 10 ohmi la BMP in conditiile in care : -Se dubleaza legaturile la nul la capete (la stalp si la BMP) - sectiunea conductorului de nul este mai mare cu o treapta decat a conductorului de faza - sa existe numai receptoare electrocasnice Se recomanda in cazul bransamentelor cu conductoare torsadate , exclus coaxial . 4. Directivare pentru realizarea lucrărilor în instalaţiile de alimentare cu energie electrică Se propun următoarele acţiuni: a) în reţelele de distribuţie 1) Asigurarea încărcării echilibrate a reţelelor electrice de distribuţie de JT şi urmărirea permanentă a situaţiei reale, cu iniţierea măsurilor necesare pentru reducerea dezechilibrelor acolo unde este cazul. 2) Inlocuirea accelerată a LEA cu conductoare neizolate prin LEA cu TYIR; 3) Reglementarea cutiilor de selectivitate de pe traseul LEA pentru asigurarea declanşării rapide şi selective la defecte de supracurent pe linie; 4) Urmărirea constantă a stării prizelor de pământ la stâlpi, ca elemente ale prizei de pământ de exploatare; 5) Montarea de echipamente pentru monitorizarea întreruperii nulului sursei de alimentare (evitarea intrării în schemă IT). b) la branşamente 1) Branşamentele electrice aeriene se proiectează şi se execută respectându-se condiţiile prevăzute în normativul PE 106, iar branşamentele electrice subterane, respectându-se condiţiile prevăzute în normativul PE 107. 2) Modernizarea branşamentelor la abonaţi prin modificarea acestora în concordanţă cu normele actuale; c) în instalaţiile de utilizare 1) Iniţierea unei acţiuni de informare şi consiliere a abonaţilor privind importanţa aducerii instalaţiilor de utilizare la cerinţele actuale ale normativelor (TDA cu DDR şi trecerea de la sisteme TT la sistemul TN); 2) Creşterea exigenţei privind corectitudinea documentaţiei de proiectare a instalaţiilor de alimentare cu energie electrică şi recepţionarea lucrărilor la abonat; 3) Creşterea exigenţei privind conţinutul documentaţiei tehnice a instalaţiilor de utilizare în faza de contractare; Blocul de Măsură şi Protecţie pentru branşament electric Monofazat
Este o parte a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a consumatorilor monofazaţi , reuneşte într-o singură incintă echipamentul de măsurare şi de protecţie care asigură conexiunea dintre branşamentul monofazat aerian sau subteran al furnizorului şi coloana individuală monofazată a instalaţiei de utilizare a consumatorilor .
-
Funcţiuni . Blocul de măsură şi protecţie monofazat asigură următoarele funcţiuni racordarea instalaţiei de utilizare a consumatorului la instalaţia de alimentare a furnizorului ; măsurarea energiei electrice active ; protecţia la suprasarcină , scurtcircuit şi la curenţi diferenţiali reziduali a coloanei generale de alimentare cu energie electrică a consumatorului ; protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială produse la consumator, prin întreruperea accidentală a conductorului de nul ; protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă a circuitelor şi echipamentelor montate în cutia blocului de măsurare şi protecţie, aflate în mod normal sub tensiune ; posibilitatea realimentării de către consumator în cazul acţionării protecţiilor la un curent de defect în instalaţiile acestuia ; posibilitatea citiri contorului sau , dacă este cazul , întreruperii alimentării cu energie electrică de către furnizor , independent de prezenţa consumatorului ; protecţia împotriva sustragerilor de energie electrică şi a deteriorării echipamentului prin acţiunea unor persoane rău intenţionate sau neavizate . Părţi componente . Blocul de măsură şi protecţie monofazat se compune din : partea mecanică ; partea electrică . CONDŢII TEHNICE Partea mecanică se compune din : - incinta ( cutie ) ; - accesorii pentru acces circuite ; - accesorii pentru fixarea incintei .
-
-
-
-
Incinta trebuie să asigure următoarele condiţii : să fie confecţionată , din metal protejat prin zincare şi vopsire în câmp electrostatic, sau din materiale electroizolante organice ( nemetalice ) ABS , Policarbonat , Policarbonat cu fibră de sticlă sau Policarbonat transparent pentru partea inferioară a cutiei, iar partea superioară a cutiei (capacul) numai din Policarbonat transparent ; să fie rezistentă la foc – materialul incintei să nu întreţină arderea (proprietatea de autostingere după îndepărtarea sursei de foc, în cazul utilizării materialelor electroizolante ); să fie rezistentă la acţiunea razelor solare şi la factori exteriori de mediu fără să prezinte mătuiri sau fisuri să fie rezistentă din punct de vedere mecanic şi necasantă ; împiedicarea accesului persoanelor neautorizate la instalaţiile electrice din interior prin încuiere şi sigilare (în minim două locuri ) ; împiedicarea accesului altor persoane la acţionarea înteruptorului , decât al părţilor contractante ; accesul la echipamente componente în condiţii de siguranţă în exploatare ; legătura la priza de pământ proprie printr-o bornă interioară (în situaţia în care carcasa este metalică , uşa se va lega la carcasa printr-o legătură flexibilă izolată, iar carcasa se leagă la borna interioară PE utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil , în scopul asigurării posibilităţii montării echipamentelor de diverse fabricaţii , inclusiv contoare dublu tarif sau electronice ; posibilitatea citirii contorului fără desigilarea sau deschiderea incintei , a vizualizării reglajului de curent al întreruptorului (disjunctorului ) de branşament şi a ceasului de comutare ;
Accesoriile pentru accesul circuitelor trebuie să asigure : - accesul circuitelor exterioare , prin partea de jos sau/şi de sus a incintei , cu asigurarea gradului de protecţie cerut pentru incintă ; - decalarea şirurilor de cleme , şi a bornelor de intrare în întreruptor (disjunctor) faţă de orificiile de acces în interiorul BMP-ului, pentru eliminarea posibilităţii introducerii unor conductoare în vederea sustragerii de energie electrică. Accesoriile pentru fixare trebuie să asigure : - montarea incintei cu menţinerea gradului de protecţie impus , aparentă , pe orice fel de perete ( din cărămidă sau similari , din beton , din materiale combustibile ), pe structuri metalice , pe stâlpi din beton , pe suport metalic independent , sau semiîngropată ; - rezistenţa la coroziune a reperelor metalice ( prin zincare , cadmiere , etc.) pentru întreaga durată de viaţă a ansamblului ; - posibilitatea de sigilare, pentru preîntâmpinarea unor intervenţii ulterioare.
-
-
-
-
Partea electrică se compune din : întreruptor ( disjunctor ) de branşament monofazat cu protecţie la suprasarcină , scurtcircuit , la curenţi de defect ; modul voltmetric, DPST-dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială (separat sau înglobat în întreruptor (disjunctor ) ) ; contor monofazat de energie activă de inducţie, electronic simplu sau pentru dublu tarif ; ceas de comutare electronic ( în cazul în care contorul pentru dublu tarif nu are ceas încorporat ) ; (opţional ) ; placă de borne (baretă de nul) circuite electrice interioare . Caracteristici electrice generale : tensiunea nominală de utilizare : 230V c.a. ; frecvenţa : 50 Hz ; schema electrică, conform anexelor 2 şi 3 Caracteristici ale echipamentului electric : Întreruptorul (disjunctorul ) de branşament va avea : tensiunea nominală de izolare : 660V c.a. ; curent nominal : 10 ; 16 ; 20 ; 25 ; 32 ; 40 ; 45 A cu valoare fixă ; semnalizarea poziţiei de funcţionare şi buton de test ; declanşare la suprasarcină cu declanşatoare termice şi la scurtcircuit cu declanşatoare electromagnetice, cu caracteristica de funcţionare tip B, C curentul de reglaj al declanşatoarelor termice se stabileşte în funcţie de puterea maximă absorbită solicitată de consumator ; curentul diferenţial rezidual nominal : 300 mA ; capacitate de rupere : 10 kA ; distanţele de izolare între contacte execuţie : bipolar cu acţionare manuală temperatura de funcţionare : -20 °C ... +40 °C ; rezistenţa la uzură mecanică ; rezistenţa la uzură electrică : posibilitatea de sigilare a dispozitivului de cuplare în cazul întreruperii furnizării energiei electrice ; Modul voltmetric (Dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială ) : Încorporat în întreruptorul ( disjunctorul ) de branşament sau separat ; Buton de test/reset ; Tensiunea nominală de izolare : 660V c.a. ;
Să nu funcţioneze la vârfuri de tensiune de 300 V 50 ms, datorate supratensiunilor de comutaţie; Să funcţioneze la o tensiune de alimentare Ua : 50 ... 400 V cu un timp de declanşare ≤ 0,2 s şi anume : Să funcţioneze la o tensiune de 270 V ± 10 V; Să funcţioneze la o tensiune de retur pe nul de 50 V ± 5V; Să funcţioneze la inversarea fazei cu nulul de lucru ; Să funcţioneze la întreruperea prizei auxiliare (Rpa), sau în situaţia unei prize auxiliare necorespunzătoare; În toate situaţiile în care modulul voltmetric a lucrat şi a determinat declanşarea disjunctorului, funcţionarea va fi semnalizată optic (steguleţ mecanic, sau led) ; Dispozitivele de protecţie care se montează în amonte de contactele înteruptorului, vor fi prevăzute cu o protecţie la defecte interne ; În cazul în care se utilizează schema TN modulul voltmetric necesită o priză auxiliară de împământare (priză tehnologică) prin care circulă un curent < 5 mA se va executa după cum urmează: • legătura între priză şi modulul voltmetric se va face printr-un conductor de cupru multifilar cu secţiunea minimă de 2,5 mm2; • ieşirea conductorului din BMPM se va face printr-o presetupă; • conductorul va fi protejat cu tub PVC între BMPM şi priză; • legătura la priză se admite să se execute şi prin şuruburi asigurate împotriva deşurubării cu contrapiuliţe, şaibe Grower, • valoarea prizei auxiliare de împământare va fi specificată de producătorul modulului voltmetric ; • producătorul va livra priza auxiliară de împământare, odată cu BMPM; Tensiunea maximă admisă pe priza tehnologică în regim normal sau la întreruperea nulului să nu fie mai mare de 50 V; Se interzice şuntarea contactelor întrerupătorului prin legarea modulului voltmetric( DPST-ului) Circuite electrice interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru cu secţiunea minimă 6 mm2 pentru In=6 ... 32 A şi 10 mm2 pentru In ≥ 40 A , izolate , de culori diferite şi având capetele inscripţionate ; pentru echipamentele care nu se montează la fabricaţie , capetele conductoarelor vor fi fasonate şi pregătite pentru conectarea la bornele respective . Se vor asigura legăturile necesare pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă prin legare la nulul reţelei şi la o priză locală (proprie) de pământ Rpl ( schema TN ), sau o priză locală (100 Ω) combinată cu PACD 30 mA (schema TT) conform Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c. – indicativ I 7 – 2002 OBSERVATII 1. Blocul de măsurare şi protecţie trebuie echipat cu întreruptor ( disjunctor ) de branşament care , spre deosebire de întreruptoarele obişnuite , indică poziţia “ deschis “ numai dacă ambele contacte sunt deschise . 1. Funcţionarea protecţiei la curenţi diferenţiali reziduali cu care trebuie să fie echipat întreruptorul ( disjunctorul ) de branşament , este posibilă numai dacă coloana generală de alimentare cu energie electrică a consumatorului include şi conductor de nul de protecţie . 2. Protecţia la curent diferenţial rezidual I∆n = 300 mA este prevăzut exclusiv pentru protejarea coloanei generale a consumatorului şi este corelată cu protecţia corespunzătoare din tabloul de distribuţie al consumatorului , pentru asigurarea selectivităţii .
3. Protecţia electrocutării prin atingere indirectă se realizează conform Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c. – indicativ I 7 - 2002, În cazul în care consumatorul doreşte instalarea unei protecţii suplimentare împotriva electrocutării prin atingere indirectă la curenţi diferenţiali reziduali ( I∆n =10 ... 30 mA ) o poate realiza în tabloul propriu de distribuţie conform Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c. ( I7-2002) ; aceasta nu face parte din instalaţiile furnizorului , punctul de delimitare fiind la bornele de ieşire ale contorului montat în blocul de măsurare şi protecţie . 4. Producătorii de blocuri de măsurare şi protecţie monofazate sunt obligaţi să respecte toate condiţiile de calitate impuse de prezenta specificaţie tehnică , normativele , standardele , prescripţiile tehnice , ordonanţele guvernamentale şi deciziile referitoare la protecţia muncii, proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice de distribuţie şi utilizare a energiei electrice , calitatea în construcţii etc. în vigoare , precum şi eventualele modificări sau înlocuiri ulterioare ale acestora .
ANEXA 1 Schema electrică de principiu pentru montarea BMPM
(sistem TN)
RETEA AERIANA DE JOASA TENSIUNE SCHEMA TN
Notaţii : RpT Rpl Rpa
F N PE DPST
Wh
− pământ la post ; − pământ locală ;
−
Priza de Priza de
Priza de pământ auxiliară utilizată pentru protecţia de nul , amplasată la 5m faţă de Rpl; − Conductor de fază ; − Conductor de nul; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni
Schema electrică de principiu pentru montare BMPM prin branşament aerian (sistem TT)
RETEA AERIANA DE JOASA TENSIUNE SCHEMA TT
Notaţii : RpT Rpl F N PE DPST
− pământ la post ; − pământ locală ; − de fază ; − de nul; − de protecţie −
Priza de Priza de
Wh
Conductor Conductor Conductor Dispozitiv
Ω) (100Ω)
ANEXA 3
Schema electrică internă BMPM varianta 1 acceptată
Schema TT
Schema TN
BMPM
BMPM
Wh
Wh
a
F PEN
Notaţii : RpT Rpl Rpa F N PE DPST ID
ANEXA 4
FN
PE
a
F PEN
− Priza de pământ la post ; − Priza de pământ locală ; − Priza de pământ auxiliară utilizată pentru protecţia de nul , amplasată la 5m faţă de Rpl; − Conductor de fază ; − Conductor de nul; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni datorate întreruperii nulului; − Întreruptor diferenţial 300 mA;
FN
PE
Schema electrică internă BMPM varianta 2 acceptată
Schema TT
Schema TN
BMPM
BMPM
Wh
Wh
a
F PEN
Notaţii : RpT Rpl Rpa F N PE DPST ID
FN
PE
a
F PEN
− Priza de pământ la post ; − Priza de pământ locală ; − Priza de pământ auxiliară utilizată pentru protecţia de nul , amplasată la 5m faţă de Rpl; − Conductor de fază ; − Conductor de nul; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni datorate întreruperii nulului; − Întreruptor diferenţial 300 mA;
ANEXA 5
Schema electrică internă BMPM varianta 3 interzisă
FN
PE
SE INTERZICE SUNTAREA CONTACTELOR ÎNTRERUPATORULUI (ID) PRIN LEGAREA DPST-ului CA îN SCHEMELE DE MAI JOS
BMPM
BMPM
Wh
Wh
a
FN
FN
PE
a
FN
FN
PE
Blocul de Măsurare şi Protecţie pentru branşament electric Trifazat Este o parte a instalaţiei de alimentare cu energie electrică a micilor consumatori , reuneşte într-o singură incintă sau în construcţie modulată , echipamentul de măsurare şi protecţie care asigură conexiunea dintre branşamentul trifazat aerian sau subteran al furnizorului şi coloana trifazată a instalaţiei de utilizare a consumatorilor . Blocul de măsurare şi protecţie – BMPT – se execută în următoarele variante : - Varianta 1 – cu conectare directă , pentru curent maxim absorbit de consumator , de până la 16 A – BMPTd – 16 . - Varianta 2 – cu conectare directă , pentru curent maxim absorbit de consumator între 16 – 40 ( 63) A – BMPTd – 40 ( 63 ) .
- Varianta 3 – cu conectare directă sau indirectă , pentru un curent absorbit de consumator de maxim 100 A (200A) – BMPTd /i – 100 (200) . - Varianta 4 – cu conectare indirectă , prin transformatoare de curent , pentru un curent absorbit de consumator de maxim 250 A – BMPTi – 250 . - Toate cutiile vor fi prezentate cu posibilitatea racordării , la una din fazele branşamentului trifazat , a unui branşament monofazat , prin intermediul unui BMPM inclus în aceiaşi incintă, sau în incintă separată cu păstrarea condiţiilor impuse de ST3/2003 ( conform anexei 3), caz în care simbolul celor patru variante va purta şi litera “ m ” ; BMPTd/m - 16 ; BMPTd/m - 40(63) ; BMPTi/m – 100 ; BMPTi/m – 250 . Blocul de măsurare şi protecţie trifazat asigură următoarele funcţiuni : − racordarea instalaţiei de utilizare a consumatorului la instalaţia de alimentare a furnizorului ; − măsurarea energiei electrice active şi reactive cu excepţia variantei 1 care nu trebuie dotat pentru măsurarea energiei reactive ; − protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit a coloanei generale trifazate şi a coloanei monofazate ; − protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială produse la consumator , prin întreruperea accidentală a conductorului de nul ; − protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă a circuitelor şi echipamentelor din cutia blocului de măsurare şi protecţie aflate în mod normal sub tensiune ; − posibilitatea realimentării de către consumator în cazul acţionării protecţiilor la un defect în instalaţiile acestuia, prin prevederea unei ferestre de acces la întrerupător cu păstrarea gradului de protecţie impus blocului, cu posibilitatea securizării accesului de către abonat ; − posibilitatea citirii contoarelor sau , dacă este cazul , întreruperii alimentării cu energie electrică de către furnizor , independent de prezenţa consumatorului ; − protecţia împotriva sustragerilor de energie electrică şi a deteriorării echipamentului prin acţiunea unor persoane rău intenţionate sau neavizate .
-
Blocul de măsurare şi protecţie monofazat se compune din : partea mecanică ; partea electrică . CONDŢII TEHNICE Partea mecanică se compune din : - incinta (cutie , module , etc. ); - accesorii pentru acces circuite ; - accesorii pentru fixarea incintei . Incinta trebuie să asigure următoarele condiţii : să fie confecţionată , din metal protejat prin zincare şi vopsire în câmp electrostatic, sau din materiale electroizolante organice ( nemetalice ) ABS , Policarbonat , Policarbonat cu fibră de sticlă sau Policarbonat transparent pentru partea inferioară a cutiei, iar partea superioară a cutiei (capacul) numai din Policarbonat transparent ; să fie rezistentă la foc – materialul incintei să nu întreţină arderea (proprietatea de autostingere după îndepărtarea sursei de foc , în cazul utilizării materialelor electroizolante );să fie rezistentă la acţiunea razelor solare şi la factori exteriori de mediu fără să prezinte mătuiri sau fisuri să fie rezistentă din punct de vedere mecanic şi necasantă ; împiedicarea accesului persoanelor neautorizate la instalaţiile electrice din interior prin încuiere şi sigilare ; împiedicarea accesului altor persoane la acţionarea înteruptorului , decât al părţilor contractante ; accesul la echipamente componente în condiţii de siguranţă în exploatare ;
legătura la priza de pământ proprie printr-o bornă interioară (în situaţia în care carcasa este metalică , uşa se va lega la carcasa printr-o legătură flexibilă izolată, iar carcasa se leagă la borna (bara) interioară de PE) ; utilizarea stelajelor interioare pentru montaj reglabil , în scopul asigurării posibilităţii montării echipamentelor de diverse fabricaţii , inclusiv contoare dublu tarif sau electronice ; incintele metalice se vor proteja prin zincare şi vopsire în câmp electrostatic ; posibilitatea citirii contoarelor şi ceasului de comutare fără desigilarea sau deschiderea incintei (transparenţă : min. 85 % ); Accesoriile pentru accesul circuitelor electrice trebuie să asigure : accesul circuitelor exterioare prin partea de jos sau/şi de sus a incintei , cu asigurarea gradului de protecţie cerut pentru incintă ; decalarea şirurilor de cleme , şi a bornelor de intrare în întreruptor (protejate contra atingerilor direte) faţă de orificiile de acces în interiorul BMPT-ului, pentru eliminarea posibilităţii introducerii unor conductoare în vederea sustragerii de energie electrică. Se vor prevedea şiruri de cleme numai la intrare în BMPT; circuitele exterioare – branşament şi coloana trifazată ( şi un circuit monofazat în varianta “ m “ ) pot fi conductoare de aluminiu sau cupru izolate , montate aerian , în ţevi sau tuburi de protecţie , cu cablu montat subteran sau cu porţiuni aparente protejate în ţevi , cu secţiuni corespunzătoare fiecărei variante .
Accesoriile pentru fixare trebuie să asigure : montarea incintei cu menţinerea gradului de protecţie impus , aparentă , pe orice fel de perete ( din cărămidă sau similari , din beton , din materiale combustibile ), pe structuri metalice , pe stâlpi din beton , pe suport metalic independent , sau semiîngropată ; rezistenţa la coroziune a reperelor metalice ( prin zincare , cadmiere , etc.) pentru întreaga durată de viaţă a cutiei; posibilitate de sigilare a şuruburilor de fixare a cutiei. Partea electrică se compune din : întreruptor automat trifazat cu protecţie la suprasarcină şi la scurtcircuit; dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială (separat sau înglobat în întreruptor ) ; contor trifazat de energie activă de inducţie sau electronic ; contor monofazat de energie activă de inducţie, electronic, simplu sau dublu tarif pentru variantele cu circuit monofazat ( indicativ “ m “ ) ; ceas de comutare electronic ( în cazul în care contorul pentru dublu tarif nu are ceas încorporat ) ; contor trifazat de energie reactivă ( exclusiv varianta BMPTd-16 sau BMPTd/m -16) ; transformatoare de curent pentru montaj semidirect al grupului de măsură, cu posibilitate de sigilare; bloc şuntare circuit secundar de curent; la variantele în montaj semidirect, se prevăd protecţii pe tensiuni prin siguranţe de 6A tip LF minion; întreruptor automat ( monopolar , bipolar şi diferenţial) cu protecţie la suprasarcină , scurtcircuit şi curent diferenţial , pentru variantele cu circuit monofazat ( indicativ “ m “ ) ; întreruptor diferenţial tetrapolar ( opţional ); placă de borne numai la intrare; bară, nul de protecţie circuite electrice interioare .
Caracteristici electrice generale : tensiunea nominală de utilizare : 3 × 230 / 400V c.a. ; frecvenţa : 50 Hz ; schemele electrice de principiu , conform anexei 1.
Caracteristici ale echipamentului electric :
Întreruptorul automat tripolar sau tetrapolar de valoare fixă : tensiunea nominală de izolare : 660V c.a. ; curent nominal : 6 ; 10 ;16 ; 20 ; 25 ; 32 ; 40 ; 50 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ; 250 A în funcţie de variantă ; declanşare la suprasarcină cu declanşatoare termice şi la scurtcircuit cu declanşatoare electromagnetice , cu caracteristica de funcţionare tip B , C sau D curentul de reglaj al declanşatoarelor termice se stabileşte în funcţie de puterea solicitată de consumator (precizată prin aviz) ; capacitate de rupere : 6 ... 35 kA ; distanţele de izolare între contacte execuţie : tripolar ( 3Poli) sau tetrapolar ( 3+N Poli sau 4Poli ) cu acţionare manuală , număr de acţionări electrice: minim 16.000 manevre ( 8.000 cicluri ) ; să fie certificate de organism certificare produse acreditat de RENAR.
Modul voltmetric ( Dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială - DPST ) : tensiunea nominală de izolare : 660V c.a. ; încorporat în întreruptorul automat sau separat ; supratensiunea de declanşare : Uf = 270 ± 10 V ; Ul= 467± 10 V timp de declanşare : 0,13 - 0,2 s ; nu trebuie să funcţioneze la vârfuri de tensiune de 300 V cu timpi de 50 ms; nu trebuie să declanşeze la sarcini inductive accentuate : cos ϕ = 0,35; În toate situaţiile în care modulul voltmetric a lucrat şi a determinat declanşarea disjunctorului, funcţionarea va fi semnalizată optic (steguleţ mecanic, sau led) ; buton de test /RESET. Se interzice şuntarea contactelor întrerupătorului prin legarea modulului voltmetric ( DPST-ului) . Dispozitivele de protecţie care se montează în amonte de contactele înteruptorului, vor fi prevăzute cu o protecţie la defecte interne ; Contor trifazat de energie electrică activă : tensiune nominală : 3× 230 / 400 V ; curent nominal de bază ( Ib ) : 5 ... 40 A , în funcţie de varianta ; clasă de precizie : 0,5 sau mai bună ; temperatura de funcţionare în clasa de precizie : -30 °C ... +70 °C Ceas de comutare electronic : tensiune nominală : 230 V ; inclus în contor sau separat . Contor trifazat pentru energie electrică reactivă ( exclusiv la varianta BMPTd - 16 BMPTd/m - 16 ) : tensiune nominală : 3× 230 / 400 V ; curent nominal de bază ( Ib ) : 5 ÷ 40 A , în funcţie de varianta ; clasă de precizie : 2 . suprasarcină : 200 % . Transformatoare de curent ( numai pentru varianta BMPT i/m ) : raport de transformare : 50 ÷ 250 / 5 A , în funcţie de variantă ; clasă de precizie : 0,5 sau mai bună ;
sau
Întreruptor diferenţial tetrapolar ( opţional ): tensiunea nominală de izolare : 660V c.a. ; curent nominal : 25 ; 40 ; 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ; 250 A în funcţie de variantă ; capacitate de rupere : 6 ... 18 kA ; curent diferenţial nominal : 300mA . Circuitele electrice interioare vor fi realizate cu conductoare din cupru , izolate : conductoarele din circuitul primar , din cupru , flexibile ; conductoarele din circuitul secundar , de culori diferite şi având capetele inscripţionate ; pentru echipamentele care nu se montează la fabricaţie , capetele conductoarelor vor fi fasonate şi pregătite pentru conectarea la bornele respective ; capetele conductoarelor de cupru multifilare să fie prevăzute cu manşon de contact; se vor asigura legăturile necesare pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă , prin legare la nulul reţelei şi la o priză de pământ , locală (proprie) de pământ Rpl ( schema TN ) sau prin legare la o priza proprie (schema TT ), şi Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c. – indicativ I 7 - 2002 MENŢIUNI SPECIALE - Utilizarea unui întreruptor având şi protecţie la curenţi diferenţiali reziduali este opţională. - Protecţia electrocutării prin atingere indirectă se realizează conform Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c. – indicativ I 7 - 2002 . - În cazul în care consumatorul doreşte instalarea unei protecţii suplimentare împotriva electrocutării prin atingere indirectă la curenţi diferenţiali reziduali ( I∆n = 10 ÷ 30 mA ) o poate realiza în tabloul propriu de distribuţie conform Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c. ( I7-2002 ) ; aceasta nu face parte din instalaţiile furnizorului , punctul de delimitare fiind la bornele de ieşire ale contorului montat în blocul de măsurare şi protecţie .
ANEXA 1CHEME ELECTRICE DE PRINCIPIU BMPTd – 16
BMPTd - 40
BMPTi - 100 (250)
BMPTd – m – 16
BMPTd - m - 40
BMPTi - m - 100 (250)
ANEXA 2 Schema electrică de montaj BMPTd varianta 1– sistem TT
RETEA AERIANA DE JOASA TENSIUNE
Nota: incintele metalice se vor lega la masă prin intermediul bornei interioare; LEGENDA : USOL - întreruptor automat ID - întreruptor diferenţial DPST - modul voltmetric
ANEXA 3 Schema electrică de montaj a BMPTd varianta 2– sistem TT
RETEA AERIANA DE JOASA TENSIUNE
Notaţii : RpT Rpl PE DPST BD
− Priza de pământ la post ; − Priza de pământ locală ; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni datorate întreruperii nulului; − Bobină de
ANEXA 4
Schema electrică de montaj a BMPTd – sistem TN
RETEA AERIANA DE JOASA TENSIUNE
Notaţii : RpT Rpl PE DPST BD
− Priza de pământ la post ; − Priza de pământ locală ; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni datorate întreruperii nulului; − Bobină de
ANEXA 5 Schema electrică interioară BMPTd – sistem TT
a
RETEA AERIANA DE JOASA TENSIUNE Notaţii : RpT Rpl PE DPST BD
− Priza de pământ la post ; − Priza de pământ locală ; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni datorate întreruperii nulului; − Bobină de
ANEXA 6 Schema electrică interioară BMPTd/m – sistem TT
Notaţii : RpT Rpl PE DPST BD
− Priza de pământ la post ; − Priza de pământ locală ; − Conductor de protecţie − Dispozitiv protecţie supratensiuni datorate întreruperii nulului; − Bobină de
ARMĂTURI METALICE PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE DE JOASĂ TENSIUNE TIPURI DE ARMĂTURI / Domeniu de utilizare
Denumire Brăţară de susţinere pentru stâlpi vibraţi /
Susţinerea conductoarelor torsadate /
Brăţară de susţinere pentru stâlpi centrifugaţi / Tijă de susţinere Brăţară de întindere pentru stâlpi vibraţi /
Întinderea torsadate /
conductoarelor
Brăţară susţinere /
Brăţară de întindere pentru stâlpi centrifugaţi / Tijă de prelungire Întinzător reţea Tijă de întindere
- BSV
Brăţară întindere
Simbolizare BSV BSC TS BTVa, BTVb BTC TP IR TT , TT 1
- BTC
Tijă susţinere /
- TS
Întinzător reţea /
– IR 750
Tijă de prelungire /
Tijă întindere
- TP
- TT
CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE Armături de susţinere / Sarcina de exploatare de durată Sarcina minimă de rupere Reperele componente, mai puţin organele de asamblare Acoperire de protecţie anticorozivă Organe de asamblare
CDD 160 –
300 daN 750 daN 600 daN 1500 daN zincare termică grosime minimă de strat 65 µm / zincare electro-chimică grosime de strat 12 - 15 µm
Clemă derivaţie cu dinţi pentru derivaţie linie-linie
SIMBOLIZARE CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi; 160 - curent nominal 160 A
CARACTERISTICI TEHNICE
Armături de întindere/
Curent nominal (A)
Secţiunea conductorului principal (mm2)
Secţiunea conductorului derivat (mm2)
Greutat e (kg)
160
35 ÷ 95 Al izolat 50/8 Al-Ol izolat
25 ÷ 70 Al izolat 50/8 Al-Ol izolat
0,190
Ambalare (buc/cutie )
30
CLEALE 16-95/n – Clemă de legătură electrică pentru conductoare cu secţiuni egale sau inegale din Al sau Ol-Al
SIMBOLIZARE CLEALE - Clemă de Legătură Electrică de ALuminiu tip EXIMPROD 16 - 95 - gamă de secţiuni conductor n - numărul de şuruburi CARACTERISTICI TEHNICE
n 1 2
Gamă secţiuni conductor /
orice combinaţie între 16 ÷ 95 mm2
Greutate / (kg) 0,150 0,250
Ambalare (buc/cutie) 50 50
CLEALE 50-70 – Clemă de legătură electrică – conductoare cu secţiuni egale din Al sau Ol-Al
SIMBOLIZARE CLEALE - Clemă de Legătură Electrică de ALuminiu tip EXIMPROD 35; 50-70 - gamă de secţiuni conductor (mm2)
CARACTERISTICI TEHNICE Gamă secţiuni conductor (mm2)
Greutate / (kg)
Ambalare (buc/cutie)
50 sau / or 70 95 sau / or 120
0,270 0,370
50 50
CLEME ŞI ACCESORII PENTRU BRANŞAMENTE
CDD 45 – Clemă derivaţie cu dinţi pentru conductoare torsadate sau coaxiale din aluminiu / SIMBOLIZARE CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi 45 - curent nominal 45 A CARACTERISTICI TEHNICE Curent nominal / (A) 45
Secţiune conductor principal (mm2)
Secţiune conductor derivat (mm2)
35÷ 70Al izolat; 50/8 Al-Ol izolat
10÷ 25 Al izolat
Greutat e (kg) 0,090
Ambalare (buc/cutie ) 50
CDD 45 c – Clemă derivaţie cu dinţi pentru conductoare coaxiale de Cu /
SIMBOLIZARE / CDD 45 c
- Clemă de Derivaţie cu Dinţi - curent nominal / 45 A - branşament cu cablu coaxial din cupru /
CARACTERISTICI TEHNICE Curent nominal / (A) 45
Secţiune conductor principal (mm2)
Secţiune conductor derivat (mm2)
35÷ 95 Al izolat; 50/8 Al-Ol izolat
6÷ 16 Cu izolat
Greutat e (kg) 0,100
Ambalare (buc/cutie ) 50
CDD 45/CN – Clemă derivaţie cu dinţi pentru conductoare coaxiale de Cu din reţele cu conductoare neizolate / SIMBOLIZARE CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi 45 - curent nominal / 45 A CN - reţea din Conductoare Neizolate CARACTERISTICI TEHNICE Curent nominal (A) 45
Secţiune conductor principal (mm2)
Secţiune conductor derivat (mm2)
25÷ 70 Al neizolat
6÷ 16 Cu izolat
Greutate (kg)
Ambalare (buc/cutie )
0,100
50
Notă: ♦ Pentru branşamentele cu conductoare torsadate sau cablu coaxial de Al din reţele cu conductoare neizolate se recomandă cleme CLEALE 16-95/1. ♦ Conductorul de branşament de 10 mm2 se introduce îndoit (dublat) în clemă.
CDD 15 IL – Clemă derivaţie cu dinţi pentru iluminatul public
SIMBOL CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi 15 - curent nominal / 15 A IL - ILuminat / CARACTERISTICI TEHNICE
Curent nominal (A)
Secţiune conductor principal (mm2)
15
16÷ 95 Al izolat
Secţiune conductor derivat (mm2)
Greutat e (kg)
Ambalar e (buc/cuti e)
2,5÷ 6 Cu izolat rigid sau
0,100
50
flexibil 4÷ 6 Al izolat
50/8 Al-Ol izolat
CDD 90 c – Clemă derivaţie cu dinţi pentru branşamente de putere (max. 90 A)
SIMBOL / SYMBOL CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi / insulation piercing connector 90 - curent nominal 90 A c - conductor coaxial de cupru CARACTERISTICI TEHNICE
Curent nominal (A)
Secţiune conductor principal (mm2)
90
35÷ 95 Al izolat 50/8 Al-Ol izolat
Secţiune conductor derivat (mm2) 16÷ 25 Cu izolat
Greutat e (kg) 0,110
Ambalare (buc/cutie ) 50
CDD 90 IL – Clemă derivaţie cu dinţi pentru conductoare principale de secţiune mică (iluminat)
SIMBOL CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi 90 - curent nominal 90 A IL - conductor principal de secţiune mică (ILuminat) CARACTERISTICI TEHNICE
Curent nominal (A) 90
Secţiune conductor principal (mm2) 16÷ 25 Al izolat
Secţiune conductor derivat (mm2)
Greutat e (kg)
16÷ 25 Al izolat 10÷ 16 Cu izolat
0,110
CUIBM – Clemă universală întindere branşament monofazat /
Ambalare (buc/cutie ) 50
SIMBOL CUIBM – Clemă Universală Intindere Branşament Monofazat * CARACTERISTICI TEHNICE • Ca urmare a posibilităţii inversării penelor, CUIBM realizează întinderea branşamentelor monofazate cu: ♦ TYIR 2x10 Al; TYIR 10+16 Al; TYIR 2x16 Al; TYIR 16+25 Al sau ♦ cablu coaxial de cupru (cod CCBYY sau CYECY) sau aluminiu (cod ACYCY) cu secţiunea: 6/6; 10/10; 16/16; 25/25 mm². • greutate /: 0,090 kg • ambalare: 40 buc/cutie : 40 *) Pentru întinderea branşamentelor trifazate se folosesc două cleme CUIBM.
CBD 50/8 – Colier de branşament în deschidere SIMBOLIZARE
Este utilizat pentru prinderea clemei universale de întindere branşament CUIBM de conductorul de nul purtător, în situaţiile în care este necesară racordarea branşamentului din deschidere.
CS 1 ½”,2” – Capac ştender GE 1 ½”,2” – Guler etanşare
SIMBOLIZARE CS - Capac Stender 1 ½ sau 2 - diametrul ţevii de protecţie din oţel (1 ½” sau 2”)
SIMBOLIZARE GE - Guler Etanşare 1 ½ sau 2 - diametrul ţevii de protecţie din oţel (1 ½” sau 2”)
CBD - Colier de Branşament în Deschidere 50/8 - pentru conductoare purtătoare de nul 50/8 Al-Ol
CARACTERISTICI TEHNICE Cod CS 1½” CS 2”
Dimensiuni (mm) D d h
Greutat e (Kg)
86
39
65
0.050
94
52
65
0.055
Cod
Dimensiuni (mm) D d1 d2
Greutat e (Kg) h
GE 124 72 45 110 0.070 1½” GE 2” 124 72 59 110 0.070
BF – Brăţară fascicul CARACTERISTICI TEHNICE • • •
Adaptată tuturor configuraţiilor de fascicule de conductoare torsadate / Realizată din material plastic rezistent la intemperii Lungime utilă 155 mm
•
Greutate /
0,005 kg
CLEME ŞI ARMĂTURI PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE DE JOASĂ TENSIUNE CU CONDUCTOARE TORSADATE
ASA 300 –
Armătură de susţinere în aliniament /
SIMBOLIZARE ASA - Armătură de Susţinere în Aliniament; 300 - efortul de rupere 300 daN; CARACTERISTICI TEHNICE / TECHNICAL DATA Efort Secţiunea maximă Greutate/ nominal / a fasciculului de conductoare / (kg) (daN) (mm2) 3x95 + 2x16 Al izolat Al 150 0,120 50/8 Al-Ol izolat ASC 660 –
Ambalare (buc/cutie) / 50
Armătură de susţinere în colţ
SIMBOLIZARE ASC - Armătură de Susţinere în Colţ; 660 - efortul de rupere 660 daN / CARACTERISTICI TEHNICE Efort nominal / (daN)
Secţiunea maximă a fasciculului de conductoare / (mm2)
Greutat e/
Ambalare (buc/cutie) /
(kg) 330
3x95 + 2x16 Al izolat 50/8 Al-Ol izolat
0,130
CIRT 750 – Clemă întindere reţea torsadată
SIMBOLIZARE
50
CIRT - Clemă întindere Reţea Torsadată 750 - efortul nominal 750 daN CARACTERISTICI TEHNICE Efort nominal / (daN) 750
Secţiunea conductorului de nul purtător / (mm2) 50/8 Al-Ol izolat
Greutate / (kg) 0,250
Ambalare (buc/cutie) / 20
CICAL F – Clemă de înnădire conductoare de aluminiu torsadate
SIMBOLIZARE C – Clemă I - Înnădire CAL - Conductor din ALuminiu torsadat F - pentru conductoare de Fază şi iluminat CARACTERISTICI TEHNICE ♦ asigură înnădirea a două conductoare de aceeaşi secţiune/ ♦ reface nivelul de izolaţie al conductorului.
Tip clemă / Secţiuni conductor/ Ambalare /
CICAL F 50
CICAL F 70
35/35 mm2
35/50 mm2
70/70 mm2
95/95 mm2
6 buc/pachet
6 buc/pachet
6 buc/pachet
6 buc/pachet
CICAL F 16
CICAL F 25
CICAL F 35
16/16 mm2
25/25 mm2
6 buc/pachet
6 buc/pachet
CALEM – Clemă automată de legătură electrică şi mecanică / SIMBOLIZARE CALEM – Clema Automată de Legătură Electrică şi Mecanică GL - nnnn - codul tipului constructiv xx Al (OL-Al) - tipul conductorului
CICAL F 95
CARACTERISTICI TEHNICE ♦ asigură joncţionarea automată (fără presă de sertizare) a conductoarelor din Aluminiu şi Oţel-Aluminiu de secţiuni egale; ♦ performanţele electrice şi mecanice ale joncţiunii sunt egale sau superioare conductoarelor joncţionate; ♦ recomandată pentru remedierea incidentelor şi avariilor. Tip constructiv /
Tip conductor
GL – 114A – 25Al GL – 116A – 35Al GL – 117A – 50Al GL – 118A – 70Al GL – 406 – 50(OL-Al)
CDD 160 –
Secţiune conductor ( mm2 )
CONDUCTOARE J.T. Al 25 Al 35 Al 50 Al 70 OL – Al 50/8
A ( mm )
B ( mm )
19 19 23 25 31
127 149 155 187 400
Clemă derivaţie cu dinţi pentru derivaţie linie-linie
SIMBOLIZARE CDD - Clemă de Derivaţie cu Dinţi; 160 - curent nominal 160 A
CARACTERISTICI TEHNICE
Curent nominal (A)
Secţiunea conductorului principal (mm2)
Secţiunea conductorului derivat (mm2)
Greutat e (kg)
160
35 ÷ 95 Al izolat 50/8 Al-Ol izolat
25 ÷ 70 Al izolat 50/8 Al-Ol izolat
0,190
Ambalare (buc/cutie )
30
CLEALE 16-95/n – Clemă de legătură electrică pentru conductoare cu secţiuni egale sau inegale din Al sau Ol-Al
SIMBOLIZARE CLEALE - Clemă de Legătură Electrică de ALuminiu tip EXIMPROD 16 - 95 - gamă de secţiuni conductor n - numărul de şuruburi CARACTERISTICI TEHNICE
n 1 2
Gamă secţiuni conductor /
orice combinaţie între 16 ÷ 95 mm2
Greutate / (kg) 0,150 0,250
Ambalare (buc/cutie) 50 50
CLEALE 50-70 – Clemă de legătură electrică – conductoare cu secţiuni egale din Al sau Ol-Al
SIMBOLIZARE CLEALE - Clemă de Legătură Electrică de ALuminiu tip EXIMPROD 35; 50-70 - gamă de secţiuni conductor (mm2)
CARACTERISTICI TEHNICE Gamă secţiuni conductor (mm2)
Greutate / (kg)
50 sau / or 70 95 sau / or 120
0,270 0,370
Ambalare (buc/cutie) 50 50
ACCESORII PENTRU REŢELE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
PHA Sm/Su - Φm – Papuci din aluminiu
SIMBOLIZARE P - Papuc H - sertizare (presare) Hexagonală A - Aluminiu / Aluminium Sm - Secţiunea conductorului din aluminiu multifilar [mm2] Su - Secţiunea conductorului din aluminiu unifilar - în mm2 (nu se marchează pe papuc); øm - diametrul găurii de prindere în instalaţia electrică / diameter [mm] Dacă nu se specifică în comandă o altă valoare pentru Φm (diametrul găurii de prindere în instalaţia electrică), aceasta este conform tabel. CARACTERISTICI TEHNICE CRIMPING AREA
♦ rezistă la aceiaşi forţă de tracţiune cu a conductoarelor joncţionate ; ♦ asigură o conductanţă electrică egală sau superioară cu a conductoarelor joncţionate.
Tip papuc secţiune / Sm/Su L
( mm )
PHA 16/25
PHA 25/35
PHA 35/50
PHA 50/70
PHA 70/95
68
69
70
79
89
PHA 95/12 0 98
PHA 120/15 0 111
PHA 150
PHA 185
PHA 240
121
140
152
D ( mm ) D ( mm) A ( mm ) Ø m ( mm) Nr. presări / Ambalare /
10 6 35 5,5
12 7 35 6,5
14 8 35 8,5
16 10 40 11
18 11 50 11
22 13 50 13,5
22 15 60 13,5
25 16 70 13,5
28 18 75 13,5
32 21 85 13,5
4
4
4
4
4
5
5
5
5
6
6 buc
6 buc
6 buc
6 buc
6 buc
6 buc
6 buc
3 buc
3 buc
3 buc
BLOCURI MONOFAZATE CU PROTECŢIE ŞI MĂSURĂ • • •
BMPM In S1 - Bloc monofazat cu protecţie şi măsură în sistem antifurt echipat cu întreruptor automat diferenţial şi dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială; BMPM In B - Bloc monofazat cu protecţie şi măsură echipat cu întreruptor automat bipolar; BMPM In M - Bloc monofazat cu protecţie şi măsură echipat cu întreruptor automat monopolar;
Oricare din tipurile standard de blocuri monofazate cu protecţie şi măsură pot fi realizate, la cerere, cu posibilitatea racordării unui al doilea consumator (derivaţie). SIMBOLIZARE BMPM In S1 B M D
- Bloc Monofazat cu Protecţie şi Măsură; - curentul nominal (A) - protecţie la Supratensiuni - întreruptor automat Bipolar - întreruptor automat Monopolar - cu posibilitate de Derivaţie.
Exemplu de simbolizare: BMPM 32 S1 D – Bloc monofazat cu protecţie şi măsură, 32 A, echipat cu dispozitiv de protecţie la supratensiuni
de frecvenţă industrială, cu posibilitate de derivaţie. CARACTERISTICI TEHNICE Tipul constructiv BMPM In S1 BMPM In B BMPM In M
Caracteristici tehnice Tensiunea nominală de izolare
660 V
Tensiunea de utilizare Curent nominal întreruptor /
230 V 6; 10; 16; 20; 25; 32; 40A valori fixe
Caracteristica de functionare Capacitate de rupere Curent de defect DPST-S1 – caracteristici
• •
B sau / or C; 4,5; 6; 10 4,5; 6; 10 10 kA kA kA 0,30 A tensiunea de declanşare: 260 … 280 V timp de declanşare: 0,13 ... 0,2 s ≥ 20.000 cicluri (≥ 40.000 manevre)
Rezistenţa la uzura mecanică Secţiunea maximă a conductorului de racord /
25 mm2
Temperatura mediului ambiant in interiorul cutiei / Grad de protecţie Rezistenţă mecanică Rezistenţă la actiunea factorilor de mediu /
-25oC...+40oC IP 54 capac din policarbonat antişoc / materiale plastice ignifuge, rezistente UV /
Greutate
2,500 Kg
Toate blocurile monofazate cu protecţie şi măsură sunt echipate astfel încât să realizeze următoarele protecţii: •
protecţie la suprasarcină;
•
protecţie la scurcircuit.
Opţional blocurile monofazate cu protecţie şi măsură pot fi echipate astfel încât să realizeze şi următoarele protecţii: •
protecţie diferenţială;
•
protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială.
•
protecţie atmosferice;
la
supratensiuni
BLOCURI MONOFAZATE CU PROTECŢIE ŞI MĂSURĂ • • •
BMPM In S1 - Bloc monofazat cu protecţie şi măsură în sistem antifurt echipat cu întreruptor automat diferenţial şi dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială; BMPM In B - Bloc monofazat cu protecţie şi măsură echipat cu întreruptor automat bipolar; BMPM In M - Bloc monofazat cu protecţie şi măsură echipat cu întreruptor automat monopolar;
Oricare din tipurile standard de blocuri monofazate cu protecţie şi măsură pot fi realizate, la cerere, cu posibilitatea racordării unui al doilea consumator (derivaţie). SIMBOLIZARE BMPM In S1 B M D
- Bloc Monofazat cu Protecţie şi Măsură; - curentul nominal (A) - protecţie la Supratensiuni - întreruptor automat Bipolar - întreruptor automat Monopolar - cu posibilitate de Derivaţie.
Exemplu de simbolizare: BMPM 32 S1 D – Bloc monofazat cu protecţie şi măsură, 32 A, echipat cu dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială, cu posibilitate de derivaţie. CARACTERISTICI TEHNICE Tipul constructiv BMPM In S1 BMPM In B BMPM In M
Caracteristici tehnice Tensiunea nominală de izolare
660 V
Tensiunea de utilizare Curent nominal întreruptor /
230 V 6; 10; 16; 20; 25; 32; 40A valori fixe
Caracteristica de functionare Capacitate de rupere Curent de defect DPST-S1 – caracteristici Rezistenţa la uzura mecanică
• •
B sau / or C; 4,5; 6; 10 4,5; 6; 10 10 kA kA kA 0,30 A tensiunea de declanşare: 260 … 280 V timp de declanşare: 0,13 ... 0,2 s ≥ 20.000 cicluri (≥ 40.000 manevre)
Secţiunea maximă a conductorului de racord /
25 mm2
Temperatura mediului ambiant in interiorul cutiei / Grad de protecţie Rezistenţă mecanică Rezistenţă la actiunea factorilor de mediu /
-25oC...+40oC IP 54 capac din policarbonat antişoc / materiale plastice ignifuge, rezistente UV /
Greutate
2,500 Kg
Toate blocurile monofazate cu protecţie şi măsură sunt echipate astfel încât să realizeze următoarele protecţii: •
protecţie la suprasarcină;
•
protecţie la scurcircuit.
Opţional blocurile monofazate cu protecţie şi măsură pot fi echipate astfel încât să realizeze şi următoarele protecţii: •
protecţie diferenţială;
•
protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială.
•
protecţie atmosferice;
la
supratensiuni
FB1 ia In M (1N; B; Δ; Δ S1) FIRIDĂ BRANŞAMENT MONOFAZAT cu ÎNTRERUPTOR AUTOMAT
DOMENIU ŞI CONDIŢII DE UTILIZARE Firidele pentru branşament monofazat echipate cu întreruptor automat sunt destinate realizării de branşamente electrice pentru consumatori individuali cu puteri până la 6 kW.
SIMBOLIZARE FB1 - Firidă Branşament monofazat ia - întreruptor automat / miniature circuit breaker; In - curentul nominal [A]. Conform caracteristici tehnice .
M 1N B Δ Δ S1 S1 .
- întreruptor automat monopolar sau / or - întreruptor automat cu pol şi nul, sau / or - întreruptor automat bipolar /, sau / or - întreruptor automat diferenţial, sau / or - întreruptor automat diferenţial şi dispozitiv de protecţie la supratensiuni tip DPSTFUNCŢIUNILE REALIZATE
asigură legătura între reţeaua furnizorului şi instalaţia consumatorului; asigură protecţia la scurtcircuit şi suprasarcină prin întreruptorul automat; limitează puterea consumată ( întreruptoarele cu reglaj fix au o precizie ridicată ); asigură protecţia persoanelor împotriva atingerilor indirecte; asigură posibilitatea realimentării de către consumator în cazul acţionării protecţiei la un defect în instalaţia acestuia; face posibilă sigilarea incintei şi a şuruburilor de montaj pe perete; rezistenţă în timp ridicată ca urmare a folosirii de materiale antişoc , ignifuge , rezistente UV.
PĂRŢI COMPONENTE cutie închisă (corp din material plastic ignifug cu capac din material plastic transparent sau opac) prevăzută cu 2 găuri Ø25 amplasate în partea de sus pentru intrarea şi ieşirea legăturilor electrice ; la cerere cele 2 găuri pot avea şi alte dimensiuni; conector de Nul care permite şi legare la pământ , branşament cu conductor de cupru sau aluminiu în toată gama de secţiuni (6; 10; 16; 25 mm2) şi strângere cu câte 2 şuruburi pentru fiecare conductor; întreruptor automat cu protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit care poate fi monopolar (1P) , monopolar cu nul (1P+N), bipolar (2P) sau chiar diferenţial (1P+N diferenţial); la cele echipate cu întreruptor automat diferenţial li se poate ataşa şi dispozitiv de protecţie la supratensiuni de frecvenţă industrială (DPST – S1); întreruptorul este realizat în construcţie modulară standardizată european şi este amplasat pe şină profil omega EN 50 022 (35 mm), putând fi înlocuit cu orice tip de întreruptor standardizat; TABLOURI ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE tablouri electrice cu echipări moderne pentru apartamente, case particulare, vile sau instituţii.
Tablourile sunt de dimensiuni reduse, modulate, au un aspect plăcut şi se amplasează uşor. În funcţie de varianta dorită, tablouri cu montare aparentă sau îngropată în perete; cu sau fără uşă din plastic transparent. Aparatele sunt montate pe şină standard, prin înclichetare.
PROPUNERI DE TABLOURI CU DIVERSE ECHIPĂRI A.Tablouri pentru apartament mic, de 1-2 camere sau magazine mici. 1 întreruptor automat pentru circuitul de iluminat; 1 întreruptor automat pentru circuitul de prize; 1 sonerie. B.Tablou pentru apartament mai mare, de 3-5 camere sau magazine cu 3-4 încăperi. 2 întreruptoare automate pentru circuitele de iluminat; 1 întreruptor automat pentru circuitele de prize; 1 întreruptor automat diferenţial pentru circuitele de prize de la baie şi/sau bucătărie; 1 sonerie. C.Tablou pentru locuinţe urbane sau rurale. 1 întreruptor automat bipolar pentru iluminat; 1 întreruptor automat bipolar pentru prize; 1 întreruptor automat diferenţial pentru protecţia circuitelor de prize; 1 întreruptor automat diferenţial pentru protecţia circuitului de priză de la baie; 1 sonerie; 1 comutator cu trei poziţii cu multiple utilităţi. Tabloul este din material plastic, fără uşă, în varianta aparent. D.Tablou cu echipare specială (2/24 mod.). 1 întreruptor automat pentru iluminat; 1 întreruptor automat pentru prize; 1 întreruptor automat diferenţial 25A/0,03A pentru priza de la baie; 1 sonerie +1transformator sonerie; 1 protecţie la supratensiune atmosferică; 1 întreruptor automat tripolar + 1 contactor; Tabloul este din material plastic, cu uşă din material plastic transparent fumuriu, varianta îngropat sub tencuială.
E.Tablou de distribuţie, comandă şi control, pentru instituţii (ex. automatizarea unei centrale termice proprii într-un institut de proiectare). Echiparea se face în conformitate cu solicitările beneficiarului, fie că dispune sau nu de schema electrică monofilară. Tabloul de distribuţie este realizat din material plastic, cu uşă din material plastic fumuriu, cu trei rînduri a câte 12 module, în varianta aparent. APARATE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE distribuitor autorizat pentru ELECTRICA, TRANSELECTRICA, HIDROELECTRICA, TERMOELECTRICA şi CNCFR al reputatelor firme MOELLER Germania, FELTEN & GILLEAUME Austria şi ETI Slovenia.
APARATURĂ FELTEN & GUILLEAUME 1. INTRERUPTOARE DIFERENŢIALE şi INTRERUPTOARE AUTOMATE DIFERENŢIALE F7, FL7, LD7 2. INTRERUPTOARE AUTOMATE L4, LS, L7, LH 3. ACCESORII PENTRU INTRERUPTOARE – contacte auxiliare, declanşatoare de minimă tensiune, declanşatoare de la distanţă. 4. ALTE APARATE DE JOSĂ TENSIUNE- contactoare, demaroare, relee intermediare şi de temporizare, alte aparate. 5. APARATURĂ PENTRU PROTECŢIE LA SUPRATENSIUNI ATMOSFERICE 6. INTRERUPTOARE AUTOMATE şi SEPARATOARE pentru curenţi nominali mari (25-630A). 7. TABLOURI DE DISTRIBUŢIE de uz casnic şi industrial şi accesorii pentru acestea.
APARATURĂ MOELLER 1. SISTEME DE AUTOMATIZARE 2. CONVERTIZOARE DE FRECVENŢĂ, CONVERTOARE DE CURENT, DEMAROARE PROGRESIVE 3. APARATURĂ PENTRU COMANDĂ şi SEMNALIZARE (butoane, lămpi, selectoare) 4. RELEE DE COMADĂ EASY, CONTACTOARE DIL, COMUTATOARE CU CAME
5. INTRERUPTOARE AUTOMATE, ANSAMBLURI DEMAROARE, MINIÎNTRERUPTOARE 6. TRANSFORMATOARE 7. TABLOURI ELECTRICE şi ACCESORII 8. SISTEME DE DISTRIBUŢIE ÎN BARE.
APARATUR{ ETI 1. 2. 3. 4.
SEPARATOARE CU SIGURANTE SIGURANTE TIP MPR SOCLURI SIGURANTE TIP MPR SOCLURI SI SIGURANTE DI, DII, DIII.
