ROMÂNIA MINISTERUL MINISTERUL AFACERILOR AFACERILOR INTERNE JANDARMERIA ROMÂNĂ
ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI „Grigore Alexandru Alexandru Ghica” Ghica” DRĂGĂŞANI COMISIA DE ADMITERE - învăţământ învăţământ postliceal postliceal - sesiunea septembrie septembrie 2013 -
Alege seria de cuvinte care con ine numai neologisme: a) paharnic, surghiun, surghiun, spătar; spătar; b) halva, baclava, sarma; sarma; c) profet, broască, broască, bancă; bancă; d) propensiune, propensiune, princeps, vindicativ; 13. Sunt ortografiate corect cuvintele din seria: a) redactor redactor ș ș ef, războiul de Independen ă; b) 24 Ianuarie, Arcul de de Triumf; c) Facultatea de litere, litere, bun bun - gust; d) galben auriu, auriu, prim ministru; 12.
Cuvintele: pită, păcurar, curechi sunt: a) regionali regionalisme; sme; b) neologism neologisme; e; c) termeni termeni popu populari lari;; d) arhaisme; arhaisme;
14.
VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE ADMITERE
Colonel Cîrjan Dumitru
TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR ÎN CADRUL CONCURSULUI DE ADMITERE ÎN SCOLILE POSTLICEALE ALE JANDARMERIEI ROMANE LA DISCIPLINELE LIMBA ROMANĂ ŞI LIMBA ENGLEZĂ
VARI VARIAN ANTA TA – II – Pentru fiecare întrebare sau problemă a testului de cunoştinţe sunt prevăzute patru variante de răspuns notate cu litere de la a la d; dintre aceste patru variante una si numai una singură reprezintă răspunsul corect. Marcaţi cu semnul „ X ” pe Foaia de răspuns în dreptul numărului întrebării / problemei şi al literei literei corespunzătoare corespunzătoare răspunsului pe care îl consideraţi consideraţi corect. Celelalte trei spaţii baraţi-le cu o linie orizontală. orizontală. Exemplu:
Între cuvintele: licen iat / licen licenios există o rela rela ie de: a) sinonimi sinonimie; e; b) antonimie; antonimie; c) paronimie paronimie;; d) omonimie; omonimie;
15.
În enun enun ul: „Frumosul se găse ște în natură” natură” cuvântul cuvântul subliniat este format prin: a) conversiune; conversiune; b) compunere; c) derivare cu cu sufix; d) derivare derivare parasintetică; parasintetică;
16.
Fac parte din aceea și familie lexicală cuvintele din seria: a) prefix, preconceput, preconceput, prefăcut; prefăcut; b) cinefil, francofil, francofil, bibliofil; c) tineresc, tinerime, tinerime, reîntinerit; reîntinerit; d) anacolut, anatemă, anatemă, anagramă; 18. Care dintre dintre îmbinările îmbinările de cuvinte? caligrafie frumoasă frumoasă , a-și aduce aportul , alegeri electorale constituie pleonasme: a) numai prima prima ș i a treia; b) ultimele ultimele două; două; c) niciuna; niciuna; d) toate; toate; 17.
19. Câte gre șeli sunt în enun ul: „Fiind investit în func ia de director, sperase că v-a primii cât vroia” a) patru; patru; b) trei; c) două două;; d) d) cinci; cinci;
Există cacofonie în seria: a) Îmi place omul om, ș i porcul porc; b) b) Eu când te-am văzut, mi-ai plăcut; plăcut; c) Fata care care ai văzut-o e premiantă; d) Ca crainic, am transmis transmis o ș tire interesantă;
20.
Nr. a b c d întreb. 1 — — — 2 — — — Dacă la corectare se constată că sunt înscrise mai multe semne de „ X ” în dreptul unei întrebări, sau în aceeaşi căsuţă şi „ X ” şi „ — ” (exemplu: X ), r spunsul nu este este luat în considerare (este anulat). De asemenea, pe Foaia de răspuns nu sunt admise ştersături, modificări sau adăugiri care pot produce confuzie în apreciere.
Sinonimul cuvântului „salutar” este: a) salutat; salutat; b) salvator; salvator; c) sărutat; sărutat; d) sănătos; sănătos;
21.
Sensul expresiei expresiei „călcâiul lui Ahile” Ahile” este: a) extremitate dureroasă; b) punct vulnerabil; vulnerabil; c) punct forte; d) talent nativ;
22.
Alegei seria în care articolele hotărâte pentru dativ ș i genitiv sunt folosite corect: a) lui Mihai, Anei, Anei, fetii; b) lui Mihai, Mihai, lui Ana, fetei; fetei; c) lui Mihai, lui Ana, fetii; fetii; d) lui Mihai, Anei, Anei, fetei;
23.
I. LIMBA ROMÂNĂ Sunt corect ortografiate cuvintele cuvintele din seria: a) angajăm, deznodăm, deznodăm, premisă; premisă; b) angajăm, desnodăm, desnodăm, premisă c) angajem, deznodăm, deznodăm, premiză; d) angajăm, desnodăm, desnodăm, premisă; premisă; 2. Sunt despăr ite corect în silabe cuvintele din seria: a) a-gro-nom, ast-fel, sa-van-tlâc; b) ag-ro-nom, a-stfel, a-stfel, sa-van-tlâc; c) a-gro-nom, ast-fel, sa-vant-lâc; d) a-gro-nom, as-tfel, sa-vant-lâc; 3. „i” este vocală doar în seria: a) ia, unuia, hiat, fii; b) chin, liniște, vie, ie; c) fie, fiică, fiică, iar, iau; d) uneia, ăluia, ăluia, in, viu; 1.
Există forme corecte corecte de genitiv – dativ în seria: a) păcurei, păcurei, ărânii, zacu știi; b) câmpiei, fetii, toartei; toartei; c) ărancei, ouălelor, mamii; d) mingiei, membranii, membranii, mierei; mierei; 4.
Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a)fiasco, f urie, adio; b) f iasco, fur ie, adio; c)fiasco, f urie, adi o; d) fiasc fiasco, fur ie, adio; 5.
Aparţine masei vocabularului vocabularului cuvântul: a) verde; verde; b) mână; c) similitudi similitudine; ne; d) cire cire ș. 7. Ce termen lipse ște din expresia „a tăia…la câini”: a) pâine; b) frunză; c) carne; carne; d) fân; fân; 6.
Cuvântul „leoaică” are în structura sa: a) un hiat; hiat; b) doi diftongi diftongi;; c) un diftong diftong;; d) un triftong; triftong;
8.
9. Cuvintele : „pa șă”, „frate”, „frate”, „masă”, „masă”, sunt: a) monosilabice; monosilabice; b) trisilabice; c) bisilabice; d) pentasilabice; pentasilabice;
Expresia „a nu avea ochi pentru cineva” înseamnă: a) a îndrăgi; îndrăgi; b) a nu agrea; c) a plăcea; plăcea; d) a nu exclude; exclude; 10.
Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria: a) apusuri, bipuri, bipuri, monede; b) ciocolăi, toace, înghe ate; c) hotele, furtune, furtune, succesuri; succesuri; d) boteze, troleibuzuri, troleibuzuri, aragazuri; 11.
Au formă numai de plural substantivele: a) icre, icre, blugi, blugi, câl i; b) icre, icre, bande, bande, capete; c) benzi, capi, capi, capuri; d) mingi, coarne, coarne, cornuri; cornuri;
24.
Sunt substantive epicene cuvintele din seria: a) coco cocoș, iapă, iapă, măgar; b) girafă, leoaică, hamster; c) tigru, aligator, aligator, pelican; pelican; d) cucuvea, balenă, balenă, pelican;
25.
Substantivul „luceafăr” din enun ul: „Cobori în jos, luceafăr blând …” se află în cazul: a) nominativ nominativ;; b) genitiv; genitiv; c) vocativ; vocativ; d) dativ; dativ;
26.
Sintagma subliniată din enun ul „Uneori, aducerile - aminte aminte ne fac să lăcrimăm.” lăcrimăm.” este: este: a) substant substantiv iv compus; compus; b) locu iune substantivală; c) locu locuiune verbală; verbală; d) d) locu iune adverbială;
27.
28. Nu
au grad de compara compara ie adjectivele din seria: a) frumos, frumos, mort, major; major; b) elegant, elegant, gri, inferior inferior;; c) major, major, optim, optim, inferior; inferior; d) rapid, rapid, verde, kaki; kaki; Adjectivul subliniat din enun ul „Floarea parfumată parfumată este atrăgătoare.” atrăgătoare.” se află în cazul: a) acuzativ acuzativ;; b) nominativ; nominativ; c) genitiv; genitiv; d) d) vocativ; vocativ;
29.
În enunul: „Gra „Graioasa fată este sora mea” cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a) adjectiv adjectiv;; b) substantiv substantiv;; c) adverb; adverb; d) prepozi ie; 30.
31. Cu ce valori valori morfologi morfologice ce apare apare cuvântul cuvântul „o” în contex contextul: tul: „O, am văzut văzut o floare floare exotică!”? a) pronume pronume personal personal,, numeral cardin cardinal; al; b) interjec interjec ie, numeral numeral cardin cardinal; al; c) interjec interjec ie, articol nehotărât; d) pronume personal, interjec ie;
Cuvântul subliniat din enun ul „Dânsa este soacra mea” este: a) pronume de polite polite e; b) pronume de reveren ă; c) pronume pronume personal; personal; d) adjectiv adjectiv pronominal; 32.
Forma adjectivului pronominal demonstrativ este corectă în seria: a) aceia aceiași băie i, fetei fetei aceleia aceleia;; b) aceea aceea și băie i, aceleea și fete; c) oamenii oamenii aceea, aceea, fata fata aceia; aceia; d) aceia aceia și fată, oamenii aceea;
33.
Precizai seria seria care conine prepozi ii ale cazului genitiv: a) gra gra ie, mul mulumită, datorită; b) înspre, dinspre, dinspre, către; c) conform, înaintea, datorită; d) asupra, contra, împotriva;
34.
35. Preciza i valoarea morfologică a cuvântului eviden iat din propozi ia: „Oricine poate rezolva subiectele”. a) pronume pronume nehotărâ nehotărât; t; b) b) adjectiv adjectiv pronominal pronominal neho nehotărâ tărât; t; c) c) adverb; adverb; d) adjectiv adjectiv pronomin pronominal al negativ;
Verbul „a fi” are valoare predicativă predicativă în enun ul: a) Fata este este acasă; b) Fata este este inteligentă; inteligentă; c) Aș fi venit la tine aseară; d) Să fi învă at la timp!
36.
coală am avut de învă învă at pentru pentru a mă 37. Verbele subliniate în enun ul: „Mergând zilnic la ș coală perfeciona” sunt la modurile: a) gerunziu, participiu, participiu, supin; b) gerunziu, supin, supin, infinitiv; c) gerunziu, imperativ, imperativ, supin; d) gerunziu, conjunctiv, conjunctiv, indicativ; indicativ; În propozi iile: „Diminea a era senină”, „Diminea a merg la ș coală” cuvântul „diminea a” are următoarele valori morfologice: a) adverb, adverb, substantiv substantiv;; b) adjectiv adjectiv,, adverb; adverb; c) substant substantiv, iv, adverb; adverb; d) substanti substantiv, v, substanti substantiv; v; 39. În enun ul „Desigur că vei reu și” cuvântul eviden iat este: a) verb predicativ; predicativ; b) verb copulativ; c) adverb de mod; d) adverb predicativ; predicativ; 38.
Sunt conjunc ii subordonatoare doar în seria: a) să, că, dacă; b) b) ș i, dacă, dacă, ori; c) să, însă, însă, deci; d) d) ori, iar, iar, dacă; 41. În care dintre variante substantivul „prieten” se află în cazul nominativ și are func ie de subiect: a) Mircea, prietenul prietenul meu, m-a ajutat ajutat mult; b) Prietene, să nu ui i !; c) Prietenul la nevoie nevoie se cunoa ște; d) Despre prietenul prietenul meu, Mircea, i-am vorbit adesea; 42. În enun ul: „Crinii, nuferii ș i trandafirii sunt florile mele preferate.” subiectul este: a) inclus; inclus; b) subîn subîn eles; c) simplu; simplu; d) multiplu; multiplu; 40.
Situaia care con ine un verb la diateza reflexivă este: a) Fata vede florile florile din grădina prietenei; prietenei; b) Fata este văzută văzută de prieteni; c) Fata a uitat uitat umbrela acasă; acasă; d) Fata se îmbracă îmbracă elegant; elegant;
43.
În enunul „E vai de noi !” cuvântul subliniat are func func ia de: a) subiect; subiect; b) nume predica predicativ; tiv; c) complemen complementt direct; direct; d) complement complement circumstan circumstan ial de mod;
44.
Cuvântul „ce” din propozi ia „De ce taci ?” este: a) complement indirect indirect exprimat prin pronume relativ; b) complement indirect indirect exprimat prin pronume pronume interogativ; c) pronume interogativ interogativ fără func ie sintactică; d) complement circumstan ial de cauză exprimat prin pronume interogativ; 45.
În fraza: „Cite ște, înva ă, repetă !” există un raport de coordonare: a) prin juxtapunere; b) copulativă; c) disjunctivă; d) adversativă; adversativă;
46.
Propoziia care nu are subiect este: a) Mi-e dor de tine; b) E u șor de re inut poezia; c) A învă învăa este ușor; d) Fulgeră infiorător infiorător la miezul nop ii;
47.
În fraza „Se aude că va pleca în străinătate” propozi ia subordonată este: a) subiectivă; b) completivă directă; c) completivă indirectă; d) atributivă;
48.
49. În care dintre situa ii se află o propozi ie predicativă? a)Se ș tia cum va rezolva rezolva problema; b) Mă miram cum de reu șise; c) Problema era cum o anticipase; d) Întrebarea Întrebarea cum voi reu și mă frământa; 50. În fraza „Cine cite ște ș i studiază înseamnă că va reu și.” ordinea propozi iilor subordonate este: a) subiectivă, subiectivă, completivă directă, predicativă; predicativă; b) subiectivă, completivă completivă directă, directă, completivă directă; c) subiectivă, subiectivă, subiectivă, completivă directă; d) subiectivă, subiectivă, subiectivă, predicativă;
65. The miners …for 5 hours. a) dug; b) are digging; c) have been dug; d) have been digging; is to become … vet. 66. His dream is a) the; b) a; c) an; d) -; 67. While the kids … chess, they … a strange noise. a) played/were hearing; b) played/heard; played/heard; c) were playing/were playing/were hearing; d) were playing/heard; playing/heard;
68. When we talked on the phone, Henry … me for his cousin. a) mistake; b) has mistaken; c) mistook; d) had mistaken; 69. The music is too loud. Turn the radio …, please. a) up; b) in; c) into; d) down; 70. Money … the world go round. a) have have made; made; b) make; make; c) are making; making; d) makes; makes; 71. Don’t worry about the test. I’ve heard it’s a piece of … . a) cake; b) cheese; c) chalk; d) pie; 72. Although they have a lot of work to do, they hope … home by six. a) being; b) to have been; c) having been; d) to be; 73. Daddy, … you read me a story? a) should; b) must; c) can; d) may; 74. If you … time, do the dishes! a) have; b) will have; c) have had; d) would have; 75. She was wondering why… yet. a) hadn’t hadn’t he he arrived; arrived; b) didn’t didn’t he arrive; c) he hadn’t hadn’t arrived; d) he didn’t didn’t arrive; arrive; 76. “I am your boss, …?” a) aren’t I; b) shall I; c) don’t I;
d) won’t I;
77. These are the parents … children were caught red-handed last week. a) which; b) whose; c) who; d) whom; 78. The Smiths enjoyed … at the circus last week. a) them selves; selves; b) themselves; c) their selves; d) them; 79. Our relatives have come into a lot of money …. a) recently; b) just; c) already; d) yet; 80. Despite … very tired, R oger couldn’t sleep. a) been; b) be; c) being; d) to be;
În fraza „Cum a ajuns, cum i s-a oferit un loc.”, a doua propozi ie este: a) principal principală; ă; b) temporală; temporală; c) cauzală; cauzală; d) modală; modală; 52. Fraza „Când s-a gândit că nu mai vin, a izbucnit în lacrimi.” con ine subordonate : a) temporală, completivă completivă directă; directă; b) cauzală, completivă completivă directă; c) temporală, completivă completivă indirectă; indirectă; d) cauzală, completivă completivă indirectă;
men … 400 pounds pounds to do the work. 81. Last year, the men a) were paid; b) are paid; c) have been paid; d) were been paid;
Fraza „Era atât de bine să-i vezi pe amândoi ferici i, încât n-a fost nevoie să mai fac vreun comentariu.” are alcătuirea: a) principală, completivă completivă directă, subiectivă, completivă directă; b) principală, subiectivă, subiectivă, consecutivă, consecutivă, completivă indirectă; indirectă; c) principală, completivă completivă directă, subiectivă, completivă indirectă; indirectă; d) principală, completivă completivă indirectă, completivă directă, subiectivă; subiectivă;
84. But for … , we would have got lost. a) your help; b) you to help; c) you had helped;
51.
53.
Subordonata din fraza „A rostit acele cuvinte să fie în eles mai bine.” se contrage în: 54. Subordonata a) complement circumstan ial de scop; b) complement circumstan circumstan ial de cauză; c) complement circumstan ial de mod; d) complement circumstan ial condi ional;
55. Func iile sintactice ale pronumelor relative din enun urile următoare „Fata care vine este sora mea.”, „Planul conform căruia am ac ionat a fost cel mai bun.”, „Am vizitat ora șul în care te-ai născut.” sunt: a) subiect, complement complement circumstan ial de loc, complement circumstan ial de mod; b) complement direct, direct, complement indirect, indirect, complement circumstan ial de loc; c) complement direct, direct, complement indirect, indirect, complement complement circumstan ial de mod; d) subiect, subiect, complement complement circumstan circumstan ial de mod, complement circumstan ial de loc; 56. Fraza „Să fi avut bani, cumpăram cartea aceea.” con ine o subordonată: a) condi condiională; b) cauzală; c) concesiv concesivă; ă; d) consecutivă; consecutivă; enunul „A luat-o la goană” pronumele are func ia de: 57. În enun a) complement direct; b) nu are are func ie sintactică; c) complement indirect; indirect; d) atribut adjectival; adjectival; În fraza: „Eu, zise profesorul, profes orul, te notez pentru răspunsul răspunsul corect.” propozi propozi ia subliniată este: 58. a) regentă; regentă; b) subordon subordonată; ată; c) secundar secundară; ă; d) incidentă incidentă;; enun ul: „Hei, băiete, băiete, ești atent ?” virgulele virgulele izolează: 59. În enun a) o construc construcie incidentă; incidentă; b) o apozi ie în cazul vocativ; c) un substantiv în în cazul vocativ; d) o apozi ie în cazul nominativ; origine latină: „de jure” jure” înseamnă: 60. Expresia de origine a) just; just; b) de jurat jurat;; c) de drept drept;; d) adevă adevărat rat;;
II. LIMBA ENGLEZĂ 61. Their … are good at cooking. a) wives; b) wife’s; c) wifes; wifes; d) wife; 62. He can’t focus … details. a) in; b) on; c) of; d) at; 63. Sarah usually …to work, but today she… her bike. a) drives/rides; drives/rides; b) is driving/is driving/is riding; riding; c) drives/is drives/is riding; d) is driving/rides; driving/rides; 64. At the end of the course, I was … at painting than drawing. a) good; b) gooder; c) best; d) better;
82. Why didn’t you tell the truth instead …to them. a) of laying; laying; b) to lie; c) to lying; d) of lying; 83. Not only …the bill, but he also drove them home. a) he paid; b) he had paid; c) did he pay; d) has he paid; d) you helped;
85. … what may, I’m not going to sign the petition. a) To come; come; b) Coming; c) Comes; d) Come; 86. It’s high time they… their mind. a) made made up; up; b) make up; c) will will make make up; d) have have made made up; up; 87. We need to decide on a few definite … to select the best candidate. a) criterion; b) criterions; c) criteria; d) criterias; criterias; 88. They suggest that harsher measures … to prevent juvenile delinquency. a) are taken; b) be taken; c) will be taken; d) would be taken; 89. …, tell him I’m not at home. a) Should Should he phone; b) Will he phone; phone; c) Can he phone; d) May he phone; phone; 90. Peter made his way … the crowd to get to the stage. a) though; b) threw; c) thought; d) through; NOTĂ: 1. TIMP DE LUCRU: 180 minute; 2. Fiecare răspuns corect este este apreciat cu 1 p. Punctajul maxim al lucrării lucrării scrise: 90 de puncte; 3. Pentru a fi declaraţi admişi, candidaţii trebuie să obţină minimum 40 de puncte şi să se clasifice în ordinea
strict descrescătoare a punctajelor / mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs. 4. În cazul clasării mai multor multor candidaţi pe ultimul loc loc pe lista celor celor declaraţi admişi, admişi, cu aceleaşi punctaje/ punctaje/ medii, departajarea se face folosind, în ordine, următoarele criterii: a) media generală obţinută la examenul de bacalaureat; b) media generală a anilor de şcolaritate din perioada studiilor liceale; c) nota obţinută la la Limba şi literatura literatura română în cadrul examenului de bacalaureat. Dacă şi după aplicarea criteriilor menţionate, candidaţii de pe ultimul loc loc care asigură admiterea nu pot fi departajaţi, atunci toţi aceştia sunt declaraţi "ADMIS".
