OLIMPIADA DE PSIHOLOGIE ETAPA ETAPA JUDETEANA, BACAU SUBIECTUL I
20 pct
Din punct de vedere psihologic, aptitudinile au o serie de caracteristici care le individualizeaza individualizeaza in raport cu celelalte laturi ale personalitatii. 1) Defniti aptitudinile 2) Preci Precizat zatii in ce consta consta disti distinct nctia ia dint dintre re aptitu aptitudin dinii si si capac capacita itati ti 3) Descr Descriet ietii succi succint nt apti aptitud tudini inile le elem element entar are, e, simp simple le si si cele cele comp comple lexe xe 4) Evidentiati printrun exemplu concret cum temperamentul poate nuanta mani!estarea mani!estarea aptitudinilor complexe
SUBIECTUL II 30 pct Imaginatia, ca proces cognitiv complex complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi, este cu atat mai valoroasa, cu cat rezultatele sale se indeparteaza de ceea ce exista in experienta subiectului, si mai ales, fata de ce a dobandit societatea. societatea. Exista o singura forma a imaginatiei imaginatiei care nu se supune in totalitate acestui principiu al imaginatiei. 1) Identificati si definiti forma imaginatiei imaginatiei ce face partial partial exceptie de la principiul principiul producerii de imagini si idei originale, cat mai indepartate de experienta personala si a societatii 2) Evidentiati indirect indirect rolul formei imaginatiei imaginatiei identificate in formare /dezvoltarea /dezvoltarea sistemului de de cunostinte / notional al unei persoane, prezentand posibelele posibelele consecinte negative ce ar putea aparea la nivelul sistemului notional, daca forma imaginatiei in cauza nu ar exista 3) Prezentati relatiile reciproce reciproce dintre forma imaginatiei identificata identificata si afectivitate afectivitate
SUBIECTUL III 40 pct Se da urat!ru" #ra$e%t& !unes isi amintea nu numai fiecare frunza a fiecarui copac din fiecare padure, dar de asemenea si fiecare moment in care le"a perceput... #cesta, s$ nu uit$m, era incapabil de idei generale, platonice. %u numai ca era foarte dificil pentru dansul sa inteleaga ca simbolul generic de caine& include o gramada de indivizi de diferite marimi si forme' dar il deran(a enorm faptul ca un caine vazut la ora1*1+ min dintr"o parte) avea acelasi nume cu cainele vazut la 1*1 min din fata). Propriul sau c-ip in oglinda, propriile maini il surprindeau de fiecare data cand si le vedea abirint&, orge uis 0orges) 1) Identifica Identificați din fragment fragmentul ul de mai mai sus 3 meca mecanisme nisme psi-ic psi-icee disfunc disfuncționale ionale 2) efini efiniți cele 3 mecanism mecanismee psi-ice psi-ice identif identificate icate 3) Pent Pentru ru fiec fiecar aree din din cele cele 3 me meca cani nism smee psipsi-ic icee disf disfun unccționa ionale le iden identi tifi fica cate te,, prez prezen enta tați cte cte o caracteristic$ care, care, așa cum reiese din fragmentul prezentat prezentat, este la rndul s$u afectat$. +) Eviden Evidențiați disfunc disfuncționalit$ ionalit$țile ce apar la nivelul nivelul psi-ic psi-icului ului perso persona(ul na(ului ui !unes, !unes, ca urmare urmare a afect$ri afect$riii mecanismelor psi-ice și a caracteristicilor identificate ) #legeti #legeti 2 dintre dintre mecanismele mecanismele psi-ice identifica identificate te in text ce se incadreaza incadreaza in categoria categoria proceselor proceselor cognitive superioare, si prezentati interactiunea reciproca a acestora in conditiile functionarii lor optime, adaptative
BA'EM DE CO'ECTA'E SUBIECTUL I ( 20 PCT )* Pu%cta+& de#-%-rea c!recta a apt-tud-%-"!r . 2 pct 2* Pu%cta+& prec-/area c!recta a d-t-%ct-e- d-%tre apt-tud-%- - capac-tat- . 4 pct 3) Pu%cta+& descrie aptitudinile elementare, simple - 3 pct descrie aptitudinile complexe - 3 pct 4) Pu%cta+ – 8 pct " prezentarea unui exemplu relevant (in exemplul creat, sunt evidentiate
caracteristicile tipului / tipurilor temperamentale alese# este evidentiata aptitudinea complexa si structura sa# este prezentata o situatie si un context concret prin este evidentiata in$uenta temperamentului asupra aptitudinilor)
SUBIECTUL II ( 30 PCT )* Pu%cta+& -de%t-#-carea -a$-%at-e- repr!duct-1a . ) pct de#-%-rea c!recta a -a$-%at-e- repr!duct-1e . 2 pct 2* Pu%cta+& caracter-/area $a%d-r-- ca -te de %!t-u%- defineste gandirea, notiunea, prezinta organizarea notiunilor in structuri piramidale, mentioneaza tipurile de notiuni, evidentiaza formarea acestora pe cale ascendenta intuitiva) sau decendenta deductiva)) " 4 pct e1-de%t-erea c!%ec-%te"!r %e$at-1e ce p!t aparea "a %-1e"u" #!rar-- de/1!"tar-- p-ra-dec!%cepte"!r . pct " sistemul cognitiv al omului nu se mai poate dezvolta la potentialul sau maxim, el nemaiavand acces la informatiile acumulate de alte persoane / umanitate si care care sunt transmise pe cale verbala ex* dificultati de intelegere a trecutului istoric, dificultati de intelegere a firului narativ al unei carti, dificultate de empatizare, de intelegere a experientei subiective a celor din (ur etc.) " invatarea /intelegerea notiunilor este conditionata exclusiv de experienta proprie, traita. aca acesta este saraca, si sistemul notional va fi mai putin complex, notiunile abstracte fiind din ce in ce mai greu de construit . devine dificila, daca nu c-iar imposibila evolutia gandirii in sens descendent de la general la particular, cand gandirea pleaca de la definitii, reguli si legi generale, pentru ca apoi sa se analizeze si sa se inteleaga aspectele esentiale ale cazurilor particulare cercetate) . exista posibilitatea ca, pe parcursul constructiei sistemului notional al individului, sa apara apara erori la nivelul relatiilor de subordonare, coordonare, supraordonare intre notiuni, tocmai pentru faptul ca o parte din notiunile la care aveam acces indirect la ele prin intermediul imaginatiei reproductive, acum ne sunt necunoscute. " exista posibilitatea ca insasi obiectivitatea si universalitatea sistemului notional sa fie afectata, fapt ce poate duce la deteriorarea limba(ului si a comunicarii intre oameni si de aici un profunde regres psi-ic al umanitatii 3* Pu%cta+& de#-%-rea #!re- -a$-%at-e- -%1!"u%tare a"eaa 1-u" d-% t-pu" !%u"u- re1er-e* . 2pct de#-%ete a#ect-1-tatea ( 2 pct e1-de%t-erea !du"u- -% care -a$-%t-a repr!duct-1a -%#"ue%tea/a a#ect-1-tatea. 5 pct E6ep"u&
" imaginatia reproductiva intretine interesul si starea emotionala optima pentru asimilarea de cunostinte noi ex* lecturarea unei carti, a unei fise de documentare, intelegerea unor evenimente istorice etc.) " de foarte multe ori, imaginatia reproductiva utilizeaza procedeeul imaginativ &empatia&, ce presupune capacitatea de transpunere n plan imaginativ n sfera tr$irii sim4$mintelor, atitudinilor altei persoane ex* atunci cand ascultam un prieten si incercam sa intelegem experienta fericita sau nefericita prin care a trecut, cand lecturam un roman si vrem sa intelegem trairile afective ale persona(ului favorit etc.), acest lucru ducand atat la imbogatirea campului cognitiv a individului, cat si la cel afectiv "in combinatorica imaginatiei reproductive sunt utilizate imagini, idei, ce sunt insotite de anumite tonalitati afective. #stfel, rezultatele imaginatiei reproductive sunt insotite la randul lor de trairi afective ce le pot imbogati, sau macar nuanta pe ce cele de(a existente e1-de%t-erea !du"u- -% care a#ect-1-tea -%#"ue%tea/a -a$-%at-a repr!duct-1a . 5 pct E6ep"u& . declan5eaz$ 5i poten4eaz$ permanent actele imaginative, inclusiv pe cele ale imaginatiei reproductive de ex, implicarea emotionala a unui individ duce la o receptivitate mai mare a acestuia fata de anumite elemente ale realului, permitand aducerea in prim plan a unor imagini din experienta sa anterioara ce vor constitui materialul cognitiv pentru &reproducerea& datelor transmise de ceilalti #ceste date exista in prezent sau in trecut, dar care nu fac parte din experienta directa a persoanei) " imaginile si ideile aduse in prim plan de afectivitate au un caracter subiectiv, personal, si de aceea, n cadrul uneia 5i aceleia5i teme, apar deosebiri inter"individuale semnificative pe linia reproducerii imaginative ex* tabloul r$scoalelor 4$r$ne5ti din 1678, realizat de diferi4i scriitori 5i istorici, persona(ele unui roman sunt deseori ntrupate prin actori cunoscu4i 5i aprecia4i de c$tre cititor sau prin rude, prieteni, cuno5tin4e),c eea ce nu se ntmpl$ n cazul reproducerii memorative " cu cat este mai mare implicarea emotionala a subiectului, cu atat imaginatia reproductiva presupune mai putin efort voluntar, deci, mai putin consum energetic' insa, o implicare emotionala prea mare ce depaseste optimul afectiv, poate duce la o scaderea randamentului imaginatiei reproductive) SUBIECTUL III ( 40 PCT )* Pu%cta+& cate ) pct pe%tru #-ecare eca%- p-7-c -de%t-#-cat 89 )pct 6 3 eca%-e p-7-ce -de%t-#-cate83pct 2* Pu%cta+& cate 2 pct pe%tru #-ecare eca%- p-7-c de#-%-t 89 2pct 6 3 eca%-e p-7-ce de#-%-te85pct 3* Pu%cta+& cate 2 pct pe%tru decr-erea u%e- caracter-t-c- a u%u- eca%- p-7-c -de%t-#-cat 89 2pct 6 3caractert-c- 8 5 pct 90:* ;-iar daca elevul a descris mai mult de o caracteristica pentru un mecanism psi-ic, puncta(ul maxim acordat este de 3 pct pentru acel mecanism ex* daca a descris atat caracterul activ, cat si cel selectiv al memoriei, i se acorda 3 pct pentru caracteristicile mecanismului psi-ic memoria&) MEMO'IE. Caracter-t-c-"e a#ectate& " carcaterul act-1 al memoriei memoria aduce modificari si transformari atat in subiectul care memoreaza,cat si in materialul memorat) " caracterul e"ect-1 al memoriei nu se memoreaza, stoc-eaza si reactualizeaza absolut totul, ci doar o parte a informatiilor "mai ales informatiile semnificative, cu valoare si utilitate psi-o" sociala si profesionala) " caracterul re"at-1 #-de" al memoriei memoria nu e o copie fotografica / fidela a realitatii, intiparirea, stocarea si reactualizarea realizandu"se cu o precizie aproximativa)
"
caracterul -%te"-$-:-" "!$-c) al memoriei presupune intelegerea logica a celor memorate si reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie logica)
'EP'E;ENT<'I . Caracter-t-c-"e a#ectate& " calitatea de a re#"ecta c7eat-c -%u-r-"e c!%crete , de suprafata, ale obiectelor si fenomenelor " calitatea de a reflecta -a$-%ea pa%!ra-ca a !:-ectu"u- obiectul reprezentat poate fi sesizat din toate pozitiile ) " calitatea de a detaa -a$-%ea !:-ectu"u- repre/e%tat de !:-ecte"e de fond cu care au fost percepute GANDI'E . Caracter-t-c-"e a#ectate& " caracterul pr!ceua" Exprima caracterul infinit al cunoașterii umane care nu a(unge niciodat$ la produse cognitive definitive. Pe verticala cunoasterii, gandirea evolueaza in sens ascendent si in sens descendent, demers ce vizeaza modul si nivelul de procesare a informatiei procesare inductiva sau deductiva, rezultand concepte / notiuni empirice sau stiintifice) " caracterul -+"!c-t esi gandirea este procesul psi-ic ce face cele mai complexe prelucrari informationale cu privire la realitate, ea le face in principal cu a(utorul prin mi(locirea) limba(ului.#stfel,gandirea omului, in loc sa opereze direct cu lucrurile, ea opereaza in plan mintal cu simbolurile lucrurilor, adica cu cuvintele.
ca este vorba de unul si acelasi obiect. #cesta incapacitate de a extrage insusirile esentiale, c-iar daca sunt de suprafata, face clar imposibila trecerea catre noitune. #stfel, caracterul formal abstrac al gandirii este grav afectat, ea nemaifiind capabila sa genereze idei, rarionamente care se indeparteaza mai mult sau mai putin de concret. =* Pu%cta+& caracter-/area $e%era"a a $a%d-r-- ( 4 pct caracter-/area $e%era"a a e!r-e- ( 4 pct e1-de%t-erea -%#"ue%te- $a%d-r-- aupra e!r-e- ( 5 pct E6ep"u& <ndirea asigur$ memoriei cteva tr$s$turi esen4iale* " memoria este organizat$ logic 5i sistemic, ntre elementele sale stabilindu"se leg$turi de semnifica4ie, de asem$nare"contrast, de subordonare 5i incluziune' " memoria este activ$ aduce modificari si transformari atat in subiectul care memoreaza,cat si in materialul memorat) " memoria este mi(locit$ sublinieri, sc-eme, mp$r4irea pe unit$4i logice, exemplificarea 5i aplicarea informa4iilor, no4iunilor, formulelor n rezolvarea efectiv$ a unor sarcini) " memoria este inteligibila, logica presupune intelegerea logica a celor memorate si reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie logica)
ezvoltarea ontogenetic$ a gndirii 5i implicarea ei n sarcinile mnezice duce la apari4ia memoriei voluntare 5i a memoriei logice. >n memoria voluntar$, este implicat$ nu doar voin4a ci 5i gndirea principiul realit$4ii). #poi, avnd caracter multimediat, memoria voluntar$ apeleaz$ la procedee speciale de facilitare procedee mnemote-nice). ;a urmare, productivitatea memoriei voluntare este mai mare dect a celei involuntare. up$ gradul de n4elegere a celor memorate, distingem dou$ forme* mecanic$ şi logică ? detaliaz$ prin selec4ia esen4ialului@ up$ modalitatea informa4ional$ preferen4ial$ se diferen4iaz$ memoria imagistic"intuitiv$ de memoria verbal-simbolică. Pastrarea de lunga durata este de tip ierar-izat, configura4ional, leg$turile dintre elemente pastrate fiind logice. Ea are un caracter prin excelen4$ semantic. Procesul reactualiz$rii este tributar gndirii n forma sa numit$ reproducere, n care se realizeaz$ compara4ii logice ntre modelele alternative 5i se selecteaz$ modelul optim. Aitarea se realizeaz$ dup$ o anumit$ dinamic$, ritmul s$u fiind sugerat de curba lui Ebbing-aus. ar aceast$ curb$ se refer$ la silabe f$r$ sens@ Introducerea n4elegerii, a unor sensuri 5i semnifica4ii logice, face ca ritmul uit$rii s$ fie mai lent. e1-de%t-erea -%#"ue%te- e!r-e- aupra $a%d-r-- ( 5 pct E6ep"u& =emoria este condi4ia indispensabil$ a oric$rui demers psi-ic. Boate ac4iunile 5i activit$4ile gndirii conceptualizarea, n4elegerea, rezolvarea de probleme, crea4ia) sunt posibile datorit$ memoriei. n acest mod, conceptele empirice se formeaz$ pe baza experien4ei perceptive 5i a reprezent$rilor' la
rndul lor, conceptele empirice vor fi reactualizate din memorie servind ca material pentru formarea conceptelor 5tiin4ifice. ;onceptele nou formate sunt stocate n = de unde vor fi activate selectiv cu prile(ul noilor sarcini cognitive. >n4elegerea se bazeaz$ pe combinarea informa4iilor 5i a experien4ei acumulate. ac$ lipsesc aceste informa4ii cu rol de cod) din memorie, n4elegerea nu este posibil$. >n rezolvarea de probleme subiectul activeaz$ din = algoritmii 5i strategiile adecvate 5i selecteaz$ cuno5tin4ele care pot contribui la descoperirea solu4iei. =emoria este implicat$ n toate fazele rezolv$rii de probleme. >n cazul problemelor complexe, p$strarea rezolv$rii par4iale este necesar$ pentru articul$ri ulterioare. 9rganizarea conceptelor n (udec$4i 5i a (udec$4ilor n ra4ionamente ar fi imposibil$ f$r$ interven4ia suportului mnezic necesar p$str$rii 5i articul$rii componentelor cognitive pn$ la formularea concluziei rolul =:). 9 mare parte a solu4iilor problemelor cu care ne confrunt$m sunt stocate n = pentru a fi ulterior folosite n situa4ii asem$n$toare. e asemenea, strategiile euristice ncununate de succes sunt p$strate n = pentru a fi ulterior folosite ca algoritmi.
