ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza” FACULTATEA DE POLIŢIE PROGRAM DE MASTER Managementul pregătirii operaţionale de jandarmi
DISCIPLINA: TERORISMUL INTERNATIONAL SI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERA TRANSFRONTALIERA
REFERAT NARCO - TERORISMUL
Autor: masterand SOARE MARIUS
BUCUREŞTI 2011
1
PLANUL REFERATULUI:
I. DEFINIŢII SI CLASIFICARI ALE TERORISMULUI II. CAUZE SI REZULATE ALE TERORISMULUI III. NARCO - TERORISMUL
IV. CONCLUZII
V. BIBLIOGRAFIE
I. DEFINIŢII SI CLASIFICARI ALE TERORISMULUI
2
Terorism este cunoscuta omenirii de la inceputul istoriei, dar in istorie acest termen a aparut dupa revolutia franceza din 1789. In secolul XX terorismul international savarsit in timp de pace a luat o amploare deosebita. Princi Principal pala a caract caracteri eristi stica ca a terori terorismu smului lui este este intimi intimidare darea a prin prin violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzand rapirea de pers persoa oane ne,, luar luarea ea de os osta tati tici ci,, as asas asin inat atul ul,, exec execut utii iile le suma sumare re,, produc producere erea a de explo explozi zii, i, distru distruger gerea ea unor unor edific edificii ii public publice, e, sabota sabotarea rea cailo cailorr ferat ferate e sa sau u a unor unor inst instal alat atii ii indu indust stri rial ale e ori ori a mijl mijloa oace celo lorr de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a raurilor, fant antanilor sau rezervoarelor de apa), prod roducerea rea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc. La metodele "traditionale" s-au mai adaugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state, atacurile misiunilor diplomatice si a diplom diplomati atilor lor,, atenta atentate te impot impotriv riva a person personali alitat tatilo ilorr politi politice ce sau a unor unor persoan persoane e partic particula ulare re cunosc cunoscute ute pentru pentru opinii opiniile le lor, lor, atacar atacarea ea unor unor institutii publice sau intreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine. In raport cu scopurile pe care si le propun autorii actelor de terorism, precum si de obiectul sau urmarile unor asemenea acte, terorismul poate sa constituie o infractiune de drept comun cand prin aceasta se urmareste realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fi executarea de fonduri sau razbunarea, dar poate lua si forma unei crime politice, cand urmareste sa complice sau sa determine ruperea relatiilor dintre state, sa inlature anumiti lideri politici, inclusiv sefi de state, state, deveni deveniti ti indezi indezirabi rabili li unor unor cercur cercurii politi politice, ce, sa influe influente nteze ze prin prin intimidare politica generala a unor state sau pozitia pe care acestea urmea urmeaza za sa o adopt adopte e in so solu luti tion onare area a unor unor prob proble leme me co conc ncre rete te,, sa impuna o doctrina politica ori o anumita forma de organizare a statului, in ac acea east sta a ulti ultima ma ca cate tego gori rie e inca incadr dran andu du-se -se si tero terori rism smul ul de stat stat,, constand constand in acte de violenta violenta si agresiune agresiune exercitata exercitata de un guvern sau de o fort forta a poli politi tica ca co cond nduc ucat atoa oare re intr intr-u -un n stat stat impo impotr triv iva a me memb mbri rilo lorr propri propriei ei soc societ ietati ati,, dar si, in anumit anumite e cazuri cazuri,, impot impotriv riva a miscar miscarilo ilorr de eliberare nationala a unor popoare subjugate. Necesi Nece sita tate tea a elab elabor orar arii ii unei unei Co Conv nven enti tiii inte intern rnat atio iona nale le pent pentru ru universalizarea reprimarii terorismului a fost abordata, in 1926, la initiativa Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor este este o tact tactic ică ă de lupt luptă ă neco neconv nven enț ională ională folosită folosită pentr pentru u ating atinger erea ea unor unor obiec obiectiv tive e polit politice ice.. El se bazea bazează ză pe acte acte de violen ț ă spectacul spectaculară ară acț ionate ionate asupra asupra unor unor popula populaț ii ii neimplic neimplicate ate în mod direct în conflict dar cu poten ț ial ial de presiune asupra conducerii Terorismul
3
(stat (stat , orga organi niza zaț ii, i i, cate catego gori riii soci social ale e sau, sau, împo împotr triv iva a unui unui grup grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea mani manipu pula lati tivă vă a medi mediei ei,, cu scop scopul ul atin atinge geri riii unui unui obie obiect ctiv iv greu greu de realizat prin mijloace democratice sau conven ț ionale. ionale.
Terorismul poate fi: •
•
un fenomen caracteristic conflictului conflictului asimetric, fiind purtat de pe poziții inferioare de forță (militară, politică sau economică), sau purtat de state, grupe de state, organizații statale, organizații extraparlamentare extraparlamentare,, sau interstatale ale, ca o formă rmă de răz război nedeclarat, neconvențional, care face abstracție de la regulile impuse de Convențiile de la Geneva. Geneva .
În multe cazuri terorismul este în mod gre șit asimilat cu insurgența, fanatismul, fanatismul, războiul psihologic, psihologic, crimele de război și atrocitățile comise de forțe armate armate regu regula late te sau cu operațiuni clandestine clandestine.. Câteod Câteodată ată aceast ace astă ă confuz confuzie ie este este între întreținut inută ă în mod mod inte inten nționa ionatt din din rațiuni iuni de propagandă. Organizare
Prac Practi ticc nu exis există tă două două feno fenome mene ne tero terori rist ste e cu ac acel ela ași tipar de organizare, iar o clasificare poate fi făcută numai pe baza numărului de persoane implicate direct în acțiunile teroriste:
1. Terorism Individual - este un caz foarte foarte rar în care indivizi indivizi izolați comit acte de terorism. terorism. În general general numărul de victime victime și pagubele pagubele materiale materiale pro produ duse se de ace aceș ti terori teroriș ti sunt sunt reduse reduse,, dar dar efec efectu tull de fric fricăă și psihoz psihozaa produ produsă să pot fi serioa serioase. se. Teror Terorism ismul ul indivi individua duall este este ce cell mai dificil de combătut.Adesea, terorismul individual e comis de persoane psihotice. Theodore re Kaczyn Kaczynski ski, Un cele elebru ter teror oris istt ind indivi ividual ual este ste Theodo sup supra ranu num mit în engleză Unabomber . Absolvent al Universității Harvard, doctor în matematică și fost profesor la Universitatea California Berkley. Suferind de schizofrenie, a comis un număr de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani, omorând 3 persoane și rănind alte 18.
4
A fost capturat numai datorită faptului că fratele său i-a recunoscut scrisul, întrun manifest manifest publicat publicat în presă, presă, și a anunțat poliția. 2. Grup terorist izolat izolat - Este format în general general dintr-un grup mic de
persoane care, fiind rude sau prieteni, se cunosc personal înainte de începerea activităților teroriste și decid în mod spontan să treacă la acte de terorism. Este un caz rar și dificil de detectat, combătut și anihilat. Ca exemplu este considerat cazul teroriștilor Timothy McVeigh și Terry Nichols, responsabili pentru atentatul asupra clădirii FBI din Oklahoma. Există surse care se îndoiesc de faptul că cei doi ar fi un grup izolat și că de fapt Terry Nichols ar fi colaborat cu grupul terorist islamic Abu Sayyaf, în timpul serviciului său militar, la o bază militară din localitatea Cebu din Filipine).
inițial ial aces acestt conc concep eptt de orga organi niza zare re 3. Grup Grup tero terori rist st de fran franci ciză ză - ini aparținea celulelor celulelor anarhiste anarhiste de la începutul începutul secolulu secolului,i, dar a revenit în actualit actualitate ate datorită ac țiunilor iunilor grupului grupului terorist Al Qaeda. În esență
este vorba de încercarea de a oferi o umbrelă ideologică, politică și religioasă comună pentru a favoriza apariția spontană a unui număr mare de grupuri teroriste izolate, care să ac ționeze pentru atingerea unor obiective asemănătoare fără a avea legături clare de comandă, control și susținere logistică.
Se consideră consideră că acest acest mod de organizare organizare are o eficien eficiență redusă, compensată compensată fiind de formarea unui număr mare de celule. Elementele de noutate aduse de Al Qaeda în terorismul de franciză sunt: 1. Elaborarea unei ideologii extremiste complexe, bazată pe ideea unei conspirații creștino-evreiești („cruciați și sioniști") care e pe punctul de a subjuga total lumea islamică și a distruge religia musulmană.. musulmană 2. Spre Spre deos deoseb ebir ire e de anarhie, anarhie, Al Qae aed da menține ine un mono monopo poll ideologic total asupra conținutului ideatic de franciză, cu trăsături evidente de branding. 3. Folosirea intensivă a internetului pentru răspândirea francizei, atragerea de noi aderenți și ducerea campaniei de propagandă a propriei audiențe. 4. Elaborarea unui pachet de franciză complet. Al Qaeda pune la dispoziția oric oricăru ăruii dori dorito tor, r, nu numa numaii baza baza ideo ideolo logi gică că,, dar dar și manual manuale e comple complete te de instru instruccție (de la metode de acțiune și organizare până la manuale de fabricare a bombelor artizanale)
5
și
furnizează la cerere susținere financiară și asistență tehnică dată de instructori, de teroriști. 5. Al Qaeda este primul caz de grup terorist propriu-zis, care î și menține modul de organizare convențional, dar în același timp încurajează franciza bazată pe grupuri izolate. Din acest motiv unii analiști consideră că franciza este folosită numai pentru a crea diversiuni sau ca o sursă de carne de tun. Numărul membrilor organizațiilor teroriste de franciză, în func ție de numărul de grupuri izolate care preiau franciza, poate fi cuprins între zeci și mii, mii, majo majori rita tate tea a ac aces esto torr me memb mbri ri fiin fiind d impl implic ica ați direct în planificarea și executarea actelor teroriste. 4. Grup terorist cu sus ținere externă - În general orice grup terorist a pri primi mitt sau sau va primi primi în timp timpul ul exist existen enț ei sale sale sus susț iner ineree de la un stat
interesat. Încă din timpul „războiului rece” au existat grupuri teroriste care nu aveau bază de sus ținere inere proprie, proprie, fiind de fapt grupuri grupuri teroriste teroriste general organizate și dependente de un stat sau de un grup grup de state. state. În general grupurile teroriste cu susținere externă sunt compuse din până la 20 de membri care sunt cu toții implica ți direct direct în planificare planificarea a și executare executarea a actelor actelor teroriste teroriste (atribu (atribuțiile iile de suport suport,, comandă comandă și logistică fiind asigurate de unul sau mai multe servicii secrete de stat).
Exemple de terorism cu susținere externă au fost gruparea teroristă condusă de Carlos Șacalul (Carlos Ilici Ramirez - vezi Ion Mihai Pacepa) care a fost sprijinit și de statul comun omunis istt ro româ mân) n),, grup rupar are ea tero terorristă istă pale palest stin inia iană nă Septembrie cel Negru, creată inițial contra Iordaniei, cu baze și susținere în Siria și Liban - gruparea AbuNidal din această organizație a organizat atacul terorist contra sportivilor israelieni la Olimpiada de vară de la München, munițiile și armamentul fiind transportate în bagajul unor diplomați bulgari. majori majoritat tatea ea organi organiza zațiilor iilor terori teroriste ste importante sunt afiliate unei mișcări politice, religioase, sau a unui curent ideologic (naționalist, social, ecologist etc.). Aceste organiza ții mai sunt denumite și grupări teroriste propriu-zise. 5.
Gru Grup
ter teroris oristt
afil afilia iatt
-
6
II. CAUZE SI REZULATE ALE TERORISMULUI
Intelegerea corectă a cauzelor terorismului este esen țială pentru adoptarea unor strategii de combatere a acestui fenomen cât și pentru reducerea numărului de victime și a efectelor negative sociale, politice sau economice. Efortul de analiză și înțelegere corectă și completă a acestor cauze nu trebuie în nici un caz confundat cu încercarea de a justifica actele teroriste. 'Nu poate exista nici un fel de justificare morală pentru actele teroriste, indiferent de legitimitatea cauzelor invocate.'
De asemenea înțelegerea cauzelor terorismului nu are nimic de a face cu atitudinea de capitulare și satisfacere necondiționată a obiectivelor grupurilor teroriste. Majoritatea analiștilor susțin că terorismul are o cauză strict politică. Orice mișcare teroristă ce capătă suficient acces la putere politică pentru a-și promova obiectivele, renunță la terorism din proprie inițiativă. Motivele specifice ale terorismului pot fi foarte diverse, dar cele mai comune sunt: Obținere de bani și avantaje Dorința de a răspândi un mesaj - Actul de violen ță este comis
numai pentru a atrage atenția unei stări de fapt, a transmite un mesa me sajj sa sau u pent pentru ru a aduc aduce e niște idei idei în dezb dezbat ater erea ea publ public ică. ă. Teroriștii sunt mai preocupa ți de cantitatea și calitatea "timpului de antenă" decât de provocarea unui număr mare de victime.
Cele mai cunoscute cazuri sunt: •
•
Theodore Kac aczzynski - Unabomber, suferind de schi sc hizo zofr fren enie ie,, a co comi miss un numă numărr de 23 de aten atenta tate te pe parc parcur ursu sull a 18 ani ani, num numai pent pentru ru a obține publicarea publicarea propriilor "manifeste" (ce conțineau un program delirant neoludist împotriva tehnologiei moderne). „Weath „We ather er Underg Undergrou round” nd”,, grup grup terori terorist st hippy, hippy, ca care re într între e 1969 și 1975 a acționat în SUA pentru a protesta împotriva
7
războiului din Vietnam și a campaniei dusă de poli ție și FBI împotriva mișcărilor pentru drepturile civile. Terori Terorismu smull „justi „justițiar” - Tero Terori rism smul ul just justiițiar iar a fost fost num numit astf astfel el deoa deoare rece ce are are ca ț intă intă ș i prete pretext xt răzb răzbun unar area ea ș i pedep pedepsi sire rea a unor unor acțiuni iuni consid consider erate ate de tero terori riș ti nedrep nedrepte. te. Teror Teroris ismu mull just justiiț iar iar este este destul de rar, fiind de obicei responsabil pentru asasinate politice. Exemple: •
•
•
Asasin Asasinare area a lui Armand Armand Căl Căline inescu scu de că cătr tre e legi egionar onarii ca „pedeapsă pentru rolul jucat de acesta în uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu. Codreanu. Asasinarea primului ministru israelian, Ițhak Rabin de către Igal Amir, secondat de fratele său (o grupare teroristă formată din două persoane), extremiști de dreapta, pentru semnarea Acordului de la Oslo, Oslo, considerat de ei ca un act de trădare națională. Atentatul împotriva clădirii FBI din Oklahoma, comis de un grup terorist izolat izolat ca pedeapsă pedeapsă pentru pentru opera operaț iunea iunea FBI împotriva sectei Davidienilor din Waco, Texas
Fanatismul religios- Fanatismul religios poate constitui un substrat
fertil, o bază de susținere a unor grupări, sau organizații teroriste, deși adesea, ei folosesc manipulativ acest fanatism pentru propriile interese.
Alte Alte exem exempl ple e de folo folosi sire re a fana fanati tism smul ului ui reli religi gios os în sc scop opur urii teroriste: •
•
•
Atentatul cu serină comis de secta apocaliptică Aum Shinrikyo în metroul din Tokyo din Tokyo în 1995 soldat cu 12 mor ți și câteva mii de spitalizați. Anchetatorii poliției japoneze au considerat că scopul atacului nu a fost pentru a grăbi un final apocaliptic al lumii, ci pentru a distrage atenția poliției de la o anchetă criminală asupra liderului sectei. Atenta Atentatel tele e comise comise de terori teroriști izola izolați sa sau u de că cătr tre e grup grupur urii izolat izolate, e, împot împotriv riva a unor unor medici medici și clin clinic icii unde unde se pract practic icau au avorturi în SUA. SUA. Asas Asasin inar area ea de către ătre extr extrem emiiști isla islami mici ci a trad traduc ucăt ător orul ului ui japonez (în 1993) și rănirea gravă a editorului norvegian (în 1995) al cărții „Versetele Satanice”, cartea scriitorului britanic
8
anatemizat Salm Salman an Rushd Rushdie ie,, consid siderată criminală la adresa Profetului Mahomed. Mahomed.
o
blasfe sfemie
multe e grup grupări ări tero terori rist ste e Subminarea Subminarea autorită autorității de stat - Deși mult urmăresc ca obiectiv secundar subminarea puterii de stat, numai pentru
mișcarea carea anarhi anarhistă stă a reprez reprezent entat at motivu motivull princi principa pall pentru pentru activ activita itatea tea teroristă. Lupta pentru eliberare, emancipare și obținerea puterii politice: •
•
•
Lupta împotriva Apartheidului - UmKhonto we Sizwe (MK) grup terorist afiliat Congresului Național African (Africa (Africa de Sud) Sud) Lupt Lupta a pent pentru ru inde indepe pend nden ență sau autonomie - Mișcarea separatistă bască ETA, Armata Republicană Irlandeză (IRA), Frontu Frontull de Eliber Eliberare are al Quebec Quebeculu uluii (FLQ), (FLQ), Organi Organiza zația Tigrii Tigrii Tamili (ELAM) Lupta Lupta pentru pentru em emanci ancipar pare e econom economică ică și poli politi tică că:: Mișcarea Zapatistă și mișcările comuniste și anarhiste de insurgență și terorism.
Rezultatele terorismului sunt:
1. 2. 3. 4. 5.
Atingerea Atingerea totală totală a scopurilo scopurilorr politice politice;; Atingerea parțială a scopurilor politice: Prelungirea ciclului de Violen ță Pornir Pornirea ea unui unui război război Restrâ Res trânge ngerea rea libert libertă ăților indi ndividu vidual ale e dictaturi: 6. Efecte Efecte econo economi mice ce colate colateral rale e
sau sa u
inst instau aura rare rea a
unei unei
III. NARCO - TERORISMUL
Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 indreptate asupra SUA au determinat o reorientare a modul dului de abordare a problematicilor referitoare la terorism şi traficul de droguri, fenomene infractionale majore care afecteaza societatea începutului celui de-al treilea mileniu. Analiza ulterioara a datelor cu privire la cele petrecute la acea dată, precum şi a celor cu privire la alte evenimente majore deternlinate de actiuni ale gruparilor teroriste a evidentiat existenta
9
unor interferente intre terorism şi traficul de droguri, ceea ce a facut ca noti notiun unea ea de narco narco-te -tero rori rism sm sa sa-ş -şii gase gaseasc asca a tot tot mai mai mult mult locu locull in explicitarea fenomenelor majore ce definesc actualul context sociopolitic international. Terme Termenul nul narconarco-ter terori orism sm define defineşte şte derula derularea rea unor unor activi activitat tatii organizate organizate şi puse in practica practica de grupari teroriste, teroriste, grupari grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, banii rezultati, partial sau integral, fiind folositi pentru finantarea activitatilor respective. Datele Datele statis statistic tice e şi analiza analiza derula derularii rii unor unor activi activitat tatii crimin criminale ale majore evidentiaza o serie de legături între traficul de droguri şi alte form forme e de mani manife fest stare are a crim crimin inal alit itat atii ii organ organiz izat ate, e, prec precum um jocu jocuri rile le ilegale ilegale de noroc, noroc, prostitutia prostitutia,, traficul traficul ilegal cu arme etc.. Poate cel mai releva rel evant nt exempl exemplu u pe ace aceast asta a linie linie il consti constitui tuie e expansi expansiune unea a mafiei mafiei italiene in SUA la inceputul secolului al XX-lea. Legaturile dintre diferite activitati criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de activitati adesea interactioneaza, mai ales sub aspect teritorial. Conexunile dintre traficul de droguri şi violenta în general bine cunosc cunoscute ute,, intruc intrucat at altera alterarea rea functi functiilo ilorr la nivel nivel mental mental in cee ceea a ce-i ce-i priv riveşte pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la comportame comportamentei nteirespon responsabile sabile şi violente, violente, dar legatura legatura cu terorismul terorismul este es te mult mult mai mai co comp mple lexa xa şi vize vizeaz aza, a, pe lang langa a posi posibi bilu lull co consu nsum m de droguri din partea teroriştilor (mai ales a celor sinucigşi), finanfarea activitaţii acestora, in condifiile in care din traficul de droguri se obţin, relativ uşor, mari sume de bani. In fapt, posibilitatea unor legatuti stab stabil ile e intr intre e grup grupari arile le crim crimin inat ate e şi ce cele le tero terori riste ste nu co cons nsti titu tuie ie o noutate, in multe-situatii, chiar daca fenomenele respective au fost inve invest stig igat ate e se sepa parat rat,, au fost fost stabi stabili lite te o se seri rie e de inte interf rfer eren enţe ţe intr intre e ace ac estea stea,, noul noul mod mod de abor aborda dare re impu impuss dupa dupa even evenim imen ente tele le din din septembrie 2001 conferind o cu totul alta dimensiune fenomenelor respective şi relaţiilordintre ele. Globalizarea a determinat „o schimbare la faţa" a modului de derulare a activitaţilor specifice criminalitafii organizate, valorificarea avantajelor oferite de tehnologie, finanfe, comunicaţii şi transporturi, in stradan stradania ia de acoper acoperire ire eficie eficientă ntă a ace acesto storr activi activitaţ taţi, i, transfo transformâ rmând nd liderii grupărilor ce le derulează în adevaraţi "antreprenori ai crimei organizate". In aceste condiţii, ameninţarea pe care ca re o reprezinta marile grupari criminale implicate in traficul de droguri, care operează la nivel regi region onal al sau inte intern rnat atio ional nal,, es este te cu atat atat mai mai evid eviden enta ta,, fina finanţ nţare area a
10
terorismului cu bani proveniti din traficul de droguri trecând din sfera posibilului in cea a certitudinii. Unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens il constituie cazul celebrului „antreprenor al crimei organizate columbiene", Pablo Escobar, liderul Cartelului de la Medellin, care, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, a controlat comeţul cu cocaina la nivel mondial. Initial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina şi punerea in valoare a vocatiei de lider, respectivul a ajuns relativ repede sa dicteze in comerţul cu acest drog, context in care a reuşit să-şi creeze o avere imensa care l-a situat in randul celor mai bogati oameni din lume. Util Utiliz izan and d imen imensa sa pute putere re fina financ ncia iara ra de ca care re dispu dispune nea, a, Pa Pabl blo o Escob Escobar ar a reuş reuşit it,, prin prin co coru rupe pere rea a unor unor func functi tion onari ari de rang rang inal inaltt ai statului, columbieni şi americani, sa exercite controlul asupra unor structuri cu putere de decizie şi aplicare a legii din Columbia şi SUA, avand in vedere asigurarea protectiei cartelului pe care-l conducea şi acoperirea activitatilor ilegale in care acesta era implicat, precum şi asigura asigurarea rea legiti legitimi mitat tatii ii banilor banilor proven proveniti iti din trafic traficul ul de droguri droguri,, prin prin introducerea lor in diverse activitati legale derulate in cele doua state. Prin utilizarea aceloraşi mijloace de presiune, dublate de o serie de asasi asa sina nate te in rand randul ul unor unor poli politi tici cien eni, i, repr reprez ezen entan tanti ti ai just justit itie ieii sa sau u politişti, Pablo Escobar a reuşit sa temporizeze adoptarea şi punerea in prac practi tica ca a legi legiii ca care re prev preved edea ea posi posibi bili lita tate tea a extr extrad adar arii ii in SUA SUA a cetatenilor columbieni implicati in traficul de droguri. Toate acestea, precum şi organizarea şi punerea in practica in anul 1989 a unui atentat cu bomba asupra unei curse apartinand lini liniil ilor or ae aeri rien ene e AVIA AVIANC NCA A au dete determ rmin inat at o reac reacţi ţie e dura dura din din part partea ea autorit autoritati atilor lor columb columbien iene e şi americ americane ane,, incepu inceputul tul ultime ultimeii decade decade a seco se colu lulu luii trec trecut ut marc marcand and decl declan anşar şarea ea unei unei adeva adevara rate te vanat vanator orii a membrilor Cartelului de la Medellin, care a culminat cu impuşcarea lui Pabl Pa blo o Esco Escoba barr in anul anul 1993 1993 şi dest destru ruct ctur urar area ea grup grupar arii ii pe ca care re o coordona. Deşi nu a existat o legatura directa intre Cartelul de la Medellin şi o grupare terorista consacrata, in ultima perioada a existentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, devenise practic o grupare terorista (oficial nu a beneficial de acest atribut), Pablo Escobar fiind un precursor al narco-terorismului, care folosea puterea sa financi financiara ara in vedere vederea a promov promovari ariii şi impun impuneri eriii ambiti ambitiil ilor or politi politice, ce, apeland la practici deosebit de violente, specifice gruparilor teroriste. Exem Exempl plul ul prez prezen enta tatt se poat poate e co const nstit itui ui intr intr-un -un elem elemen entu tull de legatura in evolutia celor doua fenomene infractionale majore, traficul
11
de droguri şi terorismul international, spre ceea ce numim, in contextul actual, narco-terorism. Datele pe care le detinem nu pot sa evidentieze o implicare directa directa a gruparilor gruparilor teroriste teroriste in toate activitatil activitatile e specifice specifice traficului traficului de drogu droguri ri (cul (culti tiva vare re,, prod produc ucti tie, e, stoc stocare are,, tran transp spor ort, t, dist distri ribu buti tie e etc. etc.), ), existand o serie de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre dovezi ale existentei unei dirijari a banilor proveniti din traficul de droguri spre gruparile teroriste. Probar Probarea ea ace aceste steii ultim ultime e afirma afirmatii tii este este difici dificill de rea reali lizat zat,, fiind fiind practic imposibil de "marcat" banii care provin din traficul de droguri şi sunt utilizati de gruparile teroriste, mecanismele fmanciare utilizate pentru aceste operatiuni fiind deosebit de sofisticate, derulandu-se de multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare neconventionale (hawala), ce au la baza baza o se seri rie e de trad tradit itii ii,, co conv nvin inge geri ri reli religi gioa oase se şi simp simpat atii ii manifestate in plan politico-cultural. Analizand conexiunile dintre traficul de droguri şi terorism este nece necesa sarr sa evid eviden enti tiem em dife difere rent ntel ele e pe ca care re le pres presup upun une e viol violen enta ta asociat asociata a trafic traficulu uluii de drogur drogurii şi cea specif specifica ica narconarco-ter terori orismu smului lui.. In ceea ce priveşte violenta generata de traficul de droguri, aceasta se poat poate e mani manife fest sta a in rand randul ul co cons nsum umat ator oril ilor or,, ca urma urmare re a alte alterar rarii ii functionarii normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc perturbatii de orice fel activitatilor de trafic trafic propri propriu-zi u-zise se (Produ (Producti ctia, a, transpo transportu rtul, l, distri distribut butia ia etq.) etq.) ambele ambele direct directii ii de manife manifestar stare e (confl (conflict icte e intre intre toxico toxicoman mani, i, confli conflicte cte intre intre grupari rivale, conflicte intre traficanti şi autoritati etc.) fiind intalnite zilnic, la vedere, şi afectează la scara mica ambientul social. In opozitie cu această situatie, terorismul presupune actiuni violente, motivate public, premeditate, cu impact major major asupra ambientului social şi sunt indr indrep eptat tate e as asup upra ra unor unor „tin „tinte te neco necomb mbat atant ante” e”,, ce ceii ca care re le pun pun in practica fiind, in cele mai multe cazuri, "invizibili". Daca implicarea implicarea grupanlor grupanlor teroriste teroriste in toate etapele ce definesc definesc traficul traficul de droguri droguri este aproape exclusa, exclusa, se constata constata ca acestea acestea pot fi prezen prezente te mai mult mult inceea inceeace ce inseam inseamna na asi asigura gurarea rea unei unei protec protectii tii in legatura cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea unei unei anum anumit ite e regi regiun uni, i, ac acti tivi vitat tatea ea de prod produc ucti tie e in loca locati tiil ile e spec specia iall amenajate, distributia într-o anumita regiune etc.. Dupa cum se poate constata, acest gen de activitati nu presupune manipularea drogurilor, dar sunt activitati care, in baza unor taxe de protectie, pot asigura fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata în discuţie. 0 alta alta moda modali lita tate te prac practi tica cata ta degr degrup upar aril ile e tero terori rist ste e pent pentru ru obtinerea fondurilor necesare o constituie perceperea de taxede la
12
conationali sau simpatizati care sunt implicaţi in traficul de droguri, in schimbul trecerii sub tacere a acestor activitati (mai ales in situatiile in care trafic traficant antii ii se afla afla in afara afara terito teritoriu riului lui nation national) al),, situat situatie ie ce nu implica efectiv gruparea terorista respectiva in derularea traficului de droguri. De asemenea, liderii unor grupari implicate în traficul de droguri pot decide să sustina financiar activitatile unor grupari teroriste care lupta pentru o cauza împartaşita şi de traficanti, legatura fiind de natura ideologico-culturala. In acest context, devine din ce în ce mai clar faptul ca elementul de lega legatu tura ra dint dintre re traf trafic icul ul de drog drogur urii şi tero terori rism sm rama ramane ne banul banul,, dezvoltarea unor conexiuni de profunzime între cele doua fenomene infractionale intrând in domeniul cazurilor particulare. Un exempl exemplu u în ace acest st sens sens îl consti constitui tuie e activi activitat tatile ile grupar gruparilo ilorr insurgente din Columbia şi Burma, Armata Forţelor Revolutionare din Columbia (FARC) şi, respectiv, United Wa State Army (UWSA), care provin din structuri politice de orientare socialista, ce au activat legal in tari tarile le resp respec ecti tive ve.. În prez prezen entt ac aces este tea, a, fiin fiind d în afara afara legi legii, i, lupt lupta a impotr impotriva iva autori autoritat tatilo ilorr pentru pentru instau instaurar rarea ea unei unei noi puteri puteri politi politice, ce, deru derula land nd ac acti tivi vita tati ti armat armate, e, incl inclus usiv iv din din ce cele le spec specif ific ice e arse arsena nalu lulu luii grupari gruparilor lor terori teroriste ste,, avand avand ca princi principal pala a sursa sursa de finanta finantare re trafic traficul ul international de droguri in care sunt implicate in mod activ. 0 alta situatie este cea a gruparilor teroriste care activeaza In Orie Orient ntul ul Mijl Mijloc ociu iu (HAM (HAMAS AS,, HEZB HEZBOL OLLA LAH H etc. etc.), ), fara fara a exis exista ta dove dovezi zi concludente privind implicarea lor in traficul international de droguri, dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce provin, in mod direct sau indirect, din traficul de droguri, legaturile stabilite în plan ideologic şi cult cultur urar ar intr intre e lide lideri riii ac aces esto tora ra şi ce ceii ai unor unor grup grupar arii impl implic icat ate e în traficul de droguri fiind determinante. În mod asemanator a fost finantat şi Partidul Muncitorilor din Kurdi Kurdist stan an (PKK (PKK), ), mişc mişcare are poli politi tica ca revo revolu luţi ţion onara ara a etni etnici cilo lorr kurz kurzii înfiintata în anul 1974, care, în perioada anilor '80, a initiat o serie de activ activit itat atii tero terori riste ste,, exis exista tand nd indi indici ciii ca finan finanta tare rea a ac aces esto tora ra a fost fost sustinuta de puternicele familii kurde implicate in traficul international cu heroina, mare parte a membrilor acestora fiind simpatizanţi ai PKK, dar nu participau direct la derularea activitatilor teroriste. Complexitatea situatiei din Afganistan şi faptul ca o serie de exponenţi ai gruparii teroriste condusa de Osama bin Laden şi-au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroriştii sunt implicaţi în traficul cu heroina afgana pentru a-şi asigura fondurile
13
nece necesa sare re exis existe tenţ nţei ei şi co cont ntin inuar uarii ii lupt luptei ei pent pentru ru ca cauz uza a pe ca care re au adopt adoptatat-o. o. La ac acea east sta a a co cont ntri ribu buit it şi fapt faptul ul ca guve guvern rnul ul afgan afgan nu reuşe reuşeşt şte e sa exer exerci cite te un co cont ntro roll real real şi efic eficie ient nt asupr asupra a intr intreg egul ului ui teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religioşi fiind mult mai puternica, in contextul in care o parte dintre aceştia au legaturi directe cu traficantii de droguri. Prin urmare, au existat voci care au sustinut faptul ca Afganistanul este un Darco-stat, aspect supradimensionat, in contextul in care guvernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe linia asigurarii stabilitatii interne a statului şi a instaurarii ordinei de drept, procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod obiectiv şi o serle de compromisuri, eradicarea culturilor de mac şi stoparea traficului cu heroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat. Ampl Amploa oare rea a ac aces esto torr ac acti tivi vita tati ti just justif ific ica a teme temeri rile le co comu muni nita tati tiii internationale, fiind evident ca banii proveniti din droguri joaca un rol import important ant in sustin sustinere erea a luptei luptei intrep intreprin rinse se de divers diverse e grupari grupari locale locale impotriva guvernului afgan şi a prezentei militare strmne, in contextul in ca care re ac aces este tea a nu disp dispun un prac practi ticc de prea prea mult multe e alte altern rnat ativ ive e de fina finant ntare are.. Se es esti time meaz aza a ca la nive nivelu lull anulu anuluii 2003 2003,, grup grupar aril ile e ca care re desfăsurau actiuni armate pe teritoriul afgan, multe avand exponenti ai talib talibani anilo lorr sa sau u ai grupa grupari riii al-Q al-Qai aida, da, au bene benefi fici ciat at pent pentru ru prop propri ria a finantare de peste 150.000.000 $ proveniti din traficul de droguri. Nu exista date certe cu privire la implicarea acestor grupari in traficuf de droguri, dar serviciile de informatii britanice şi americane au obti obtinu nutt o se seri rie e de elem elemen ente te ca care re ce cert rtif ific ica a exis existe tent nta a unor unor lega legatu turi ri stabile, bine conturate, intre exponentii acestor grupari şi liderii celor implicate implicate in traficul traficul de droguri, droguri, aspecte1e aspecte1e ideologico ideologico-cultu -culturale rale fiind fiind determinante in initierea şi mentinerea lor. Tot in plan informativ s-a conturat faptul ca nationalistul afgan Haji Juma Khan este principalul coordonato ator al traficului cu heroină afgană ană dispu spunand de o infrastructura care-i permite sa traficheze heroina, prin Pakistan, spre principalele piete europene şi sa furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan, aflandu-se in legătura directa cu liderii acestora. Aspectele prezentate vin sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una dintre principalele surge de finantare a terorismului inte intern rnat atio iona nal, l, dar dar nu exis existş tş dove dovezi zi evid eviden ente te priv privin ind d impl implic icar area ea gruparilor teroriste in traficul de droguri. Elementul de legştura intre traficantii de droguri şi terorişti ramane banul, modalitatile in care se real realiz izea eaza za efec efecti tiv v fina finant ntar area ea ac aces esto tora ra din din urma urma fiin fiind d de o mare mare
14
diversitate şi complexitate, proces in care spalarea bani lor proveniti din vanzarea drogurilor joaca un rol r ol deosebit de important. Finantarea gruparilor teroriste se poate realiza fie direct, cu bani proveniti din activitati specifice criminalitatii organizate, dintre care traficul de droguri şi perceperea unor taxe de protectie sunt dintre cele mai reprezentative, fie cu bani rezultati din activitati legale amorsate şi intr intret etin inut ute e in mult multe e situ situat atii ii cu bani bani obti obtinu nuti ti ileg ilegal al in urma urma unor unor acttivi ac ivitat tati de natur atura a cri criminal inala, a, pre precum cum şi din din dona donati tiii ale ale unor unor simpatizanti. Trebuie avut in vedere faptul ca finantarea unei, actuni teroriste nu presupune sume foarte mari de bani (actiunea din 11 septembrie 2001 nu a ridicat costurile 13 mai mult de 500.000 $), dar finantarea unei grupari. teroriste presupune existenta unor importante sume de bani care sunt dirijate pentru organizarea activitatilor, recrutarea de noi membri, antrenarea şi echiparea acestora şi, in final, finantarea operatinilor. In paralel, marile grupari teroriste investesc importante sume de bani in campanii mediatice, actiuni de influentarea unor lideri politici şi derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi simpatizanti. In acest context, gruparile criminale sunt permanent preocupate pentru a gasi surse de finantare cat mai stabile, un rol important in ace ac eas asta ta dire direct ctie ie juca jucand nduu-ll deru derula lare rea a dire direct cta, a, dar dar mai mai ales ales prin prin interm intermedi ediari ari (simpa (simpatiz tizant anti), i), a unor unor activi activitat tatii ec econo onomi mice ce care care sa le asigu asi gure re veni venitu turi rile le nece necesa sare re şi sa masc masche heze ze prov proven enie ient nta a init initia iala la a banilor rezultati ,din activitati ilegale. Pentru aceasta gruparile teroriste apeleaza la expeti financiari care activeaza in cadrul unor firme special create, deruland o serie de tranzactii prin intermediul mai multor firme fantoma, ceea ce le asigura introducerea banilor in circuitul legal. Tot prin prin inte interm rmed ediu iull ac aces esto torr firm firme e sunt sunt reci recicl clat atii şi bani baniii obfi obfinu nuti ti de gruparile teroriste in urma unor donatii venite de la simpatizanti sau a colectarii unor taxe de protectie, casele de schimb valutar aflate sub cont co ntro rolu lull dire direct ct sau indi indire rect ct al grup grupar aril ilor or tero terori rist ste e juca jucand nd un rol rol deosebit de important in aceste activitati. 0 alta practica pentru efectuarea unor plati, uzitata mai ales in Orientul Apropiat şi cel Mijlociu, vizeaza folosirea sistemelor financiare informale (hawala), care se bazeaza pe existenta unui lant de brokeri ce real realiizeaz zeaza a tranz ranzac acttii cu bani bani,, cas ash h in baz baza uno unor co conv nve enti ntii preexi preexiste stente nte,, intre intre ace aceşti ştia a fiind fiind stabil stabilita ita şi indel indelung ungata ata cooper cooperare are bazata pe relaţii de incredere ce ţine, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. De asemenea, pot fi folosite şi bancile islamice, care opereaza mai ales in Asia şi Africa, a căror functionare are la baza
15
stric strictt lege legea a isla islami mică că ce ceea ea ce impl implic ica a inex inexis iste tent nta a unor unor norm norme e de prevenire a spalarii banilor şi a controalelor executate de autoritatile fiscale ce opereaza in aceasta directie. Intr Intrcat cat,, la nive nivell inte interna rnati tion onal al,, au fost fost decl declan anşat şate e o se seri rie e de mecanisme menite sa identifice şi sa blocheze sursele de finanşare a gruparilor teroriste, acestea incearca sa se deşeze cat mai mult de activitatile ilegale care pot intra in vizorul autoritaţilor, sens in care apeleaza la intermediari, mai ales din randul simpatizantilor s impatizantilor conationali care locuiesc de mai multa vreme in strainatate şi nu au intrat in nici un fel in atentia autoritatilor. Acest aspect de relativa noutate ingreuneaza şi mai mult sarcina autor autorit itaţ aţil ilor or pe lini linia a depi depista stari riii şi bloc blocari ariii surs sursel elor or de fina finant ntare are a grupa grupari rilo lorr tero terori riste ste,, deve deveni nind nd din din ce in ce mai mai clara clara nece necesi sita tate tea a derularii unor actiuni de cooperare la nivel regional şi international, sustinute de apbrtul discret, dar eficient, al serviciilor de informaţii. Aspect Aspectele ele prezen prezentat tate e in cadrul cadrul ace aceste steii lucrari lucrari au incerc incercat at sa evidentieze principalele repere ce definesc cadrul de manifestare al traficu traficului lui şi consum consumulu uluii de drogur drogurii in actual actualul ul contex contextt soc sociaia-pol politi iticc international. Ince Incerc rcari arile le de limi limita tare re şi chia chiarr inte interz rzic icer ere e a prod produc ucti tiei ei şi consumului de droguri a intampinat o serioasa opozitie determinata atat de considerente de ordin cultural, cat mai ales de considerente de ordin economic, satisfacerea cererii şi valorificarea ofertei determinand aparitia primelor nuclee ale gruparilor crişnale spşializate In traficul de droguri. Masurile cu privire la traficul şi consumul de droguri, adoptate treptat, la nivel regional $i ulterior international, de autoritatile din majo majori rita tate tea a stat statel elor or lumi lumii, i, au dete determ rmin inat at,, pent pentru ru pune punere rea a lor lor In practica, crearea unei adevacate infrastructuri institutionale şi dirijarea unor unor import important ante e fondur fondurii pentru pentru functi functiona onarea rea ace aceste steia, ia, putandu putandu-se -se vorb vorbii la ora ora ac actu tual ala a de un adev adevac acat at razb razboi oi decl declan anşa şatt impo impotr triv iva a traficului şi consumului de droguri. Rezultatele tuturor acestor masuri sunt greu de evaluat, in ciuda unor unor succe succese se de mome moment nt,, feno fenome mene nele le trafi traficu culu luii şi co cons nsum umul ului ui de droguri derulandu-se in continuare cu intensitate crescuta, eliminarea unor furnizori de droguri de pe pietele internationale ale toxicomanilor generand, pentru satisfacerea cererii, aparitia altora sau intensificarea activitatii celor deja existenti. Cateva exemple in acest sens vizeaza mutatiile survenite in ceea ce priv priveş eşte te prod produc ucti tia a de hero heroin ina a in stat state e cu tradi traditi tie e in dome domeni niu, u, precum Tailanda şi Pakistan, scaderea nivelului acesteia ca urmare a
16
masurilor masurilor dure adoptate adoptate de autoritati autoritatile le locale, locale, cu sprijin sprijin internatio international, nal, fiind compensata de creşterea productie in Afganistan şi mentinerea la un nivel ridicat in Burma. 0 situatie asemanatoare se intalneşte şi in America de Sud, unde scaderea productiei de cocaina in Bolivia şi Peru, determinata de masurile intreprinse de autoritati, a fost compensata de creş creşte tere rea a ac aces este teiia in Co Colu lumb mbia ia,, dar dar şi de apar aparit itia ia unor unor mici mici producatori in tarile vecine care anterior nu erau cunoscute in acest domeniu. Acolo unde aceste compensari nu s-au putut face printr-o contrabalansare a productie la nivel regional, a aparut in mod natural, guvemata de legea cererii şi ofertei, alternativa drogurilor sintetice. In fapt, toate aceste contrabalansari asigura la nivel global o past pastrar rare e a ec echi hili libr brulu uluii dint dintre re ce cere rere re şi ofer oferta, ta, in co cond ndit itii iile le in ca care re interesele de natura financiara ce se regasesc in spatele traficului de drog drogur urii dete determ rmin ina a exerc xercit itar area ea unor unor pres presiu iuni ni deos deoseb ebit ite e pent pentru ru perpetuarea fenomenului. In aceste conditii se ridica din ce in ce mai des proble problema ma eficie eficiente nteii luptei luptei impotr impotriva iva trafic traficanti antilor lor de drogur droguri, i, in contextul in care, eradicarea fenomenului s-ar realiza de la sine daca ar disp dispar area ea ce cere rere rea. a. Sigu Sigurr ca ac acea east sta a so solu luti tie e es este te impo imposi sibi bill de materializat, dar in ultimii ani, la nivel international, s-a alocat o tot mai mare atentie, precum şi fondurile necesare, diminuarii cererii de drogu droguri ri la nive nivell mond mondia ial, l, un rol rol impo import rtan antt in ac aces estt se sens ns avan avandu du-l -l educ educat atia ia popu popula lati tiei ei,, in gene genera ral, l, şi a co cons nsum umato atori rilo lorr de drog droguri uri in particular. 0 solutie mult mai indrazneata, insa, incepe sa se intrevada din ce in ce mai mai mult mult şi vize vizeaz aza a abor aborda dare rea a intr intr-o -o mani manier era a mult mult mai mai relaxata din punct de vedere legal a consumului unei anumite categorii de droguri, droguri, asemanator asemanator consumului consumului de alcool alcool şi tutun. tutun. Aceasta Aceasta solutie solutie vizi vizion onar ara a ca capa pata ta din din ce in ce mai mai mult multii adept adepti, i, mai mai ales ales la nive nivell european, "modelul olandez" fiind tot mai des evocat ca o reuşita in domeniu. Un prim pas in aceasta directie l-a constituit impartirea drogurilor in doua mari categorii categorii - droguri droguri putemice putemice şi droguri droguri uşoare, uşoare, functie functie de efectele pe care le genereaza asupra organismului uman şi inducerea starii de dependenta. 0 prima consecinta a acestui demers a constituito faptul ca, din punct de vedere al raspunderii penale, in multe state europene, consumul individual de droguri uşoare, cu referire expresa la co cons nsum umul ul de ca cann nnab abis is,, bene benefi fici ciaz aza a de o oa oare reca care re tole tolera rant nta, a, merg me rgand and pana pana la perm permit iter erea ea co consu nsumu mulu luii in loca locati tiii şi co cond ndit itii ii bine bine definite, in tari precum Olanda, Elvetia, Marea Britanie etc.. Consumul de droguri in randul tinerilor şi mai ales in randul copiilor este o prioritate in raport cu cel in randul adultilor, consumul
17
de droguri uşoare este de mai mic interes decat consumul de droguri pute putemi mice ce,, co cons nsum umul ul de drog drogur urii in grup grup şi in locu locuri ri publ public ice e es este te o prior priorit itate ate in rapor raportt cu ce cell indi indivi vidu dual al şi in locu locuri ri priv privat ate, e, co cons nsum umul ul ocaz oc azio iona nall de drog droguri uri nu prez prezin inta ta ac acel elşi şi inte intere ress prec precum um co cons nsum umul ul sistematic sau dependenta de droguri etc.. Daca in problema consumului de droguri, din punct de vedere legal legal,, se poat poate e vorb vorbii deja deja de un trata tratame ment nt dife difere rent ntia iatt in ce ceea ea ce priveşte tipurile de droguri folosite şi contextul in care se utilizeaza acestea, referitor la traficul de droguri abordarea este tranşanta şi se deruleaza strict in parametrii stabiliti de legea penal a, fiind luate in discut discutie ie atat atat impli implicat catiil iile e direct directe, e, cat şi cele cele indire indirecte cte generat generate e de materializarea fenomenului. In acest sens, trebuie avut in vedere, in primul rand, activitatile de spal spalare are a bani bani lor lor prov proven enit itii din din trafi traficu cull de drog droguri uri,, prec precum um şi posi posibi bili lita tate tea a util utiliz izar arii ii,, ce cell puti putin n a unei unei part partii a ac aces esto tora ra,, pent pentru ru fina finant ntar area ea alta altarr ac acti tivi vita tati ti ileg ilegal ale, e, de natu natura ra crim crimin inal ala, a, incl inclus usiv iv terorismul international. IV. CONCLUZII
Terorismul este astăzi o gravă ameninţare a păcii şi înţelegerii între popoare! Este una dintre cele mai grave infracţiuni ce pune în pericol siguranţa şi viaţa cetăţenilor folosind violenţa ilegală împotriva ordinii de drept. Indiferent de motivaţie, forme sau manifestări, actele de terorism sunt considerate ca fiind de natură criminală. Şi mai mult decât atât, teroriştii sunt etichetaţi drept criminali în serie. Ca realitate socială, fenomenul terorist face parte din „acea categorie de criminalitate ce cuprinde fapte constând în săvârşirea unor acte de violenţă sau de ameninţare cu violenţa, menite să inducă o stare de panică în rândul opiniei publice, în scopul satisfacerii unor revendicări etnice, politice, ideologice, sociale, religioase ori de altă natură”.
Prezen Prez enţa ţa un unor or sc scop opur urii po poli liti tice ce es este te ce cea a ca care re di dife fere renţ nţia iază ză terorismul de celelalte acte criminale astfel, grupurile sau indivizii ce comit aceste acte teroriste urmăresc răsturnarea regimurilor politice în cele ce le ma maii mu mult lte e ca cazu zuri ri pe pent ntru ru a di dist stru ruge ge or ordi dine nea a pu publ blic ică, ă, pe pent ntru ru a dezorganiza societatea. Terorismul este un fenomen negativ, o acţiune
18
inumană premeditată, deseori sinucigaşă, ce contribuie întotdeauna la amplificarea neliniştii şi durerii comunităţilor.
19
V. BIBLIOGRAFIE
•
•
George-Marius Tical – “Crima Organizata si Terorismul”, Ed Fundatiei Universitare “Dunarea de Jos”, Galati, 2006 Traian Liteanu, Teodoru Stefan, Constantin Stoica – “Traficul de Droguri. Repere, dimensiuni si perspective”, Ed. ANI, Bucuresti, 2005
•
Constitutia Romaniei 2003
•
Legea 535/2004 Prevenirea si combaterea terorismului
•
Legea 550/2006 Legea Jandarmeriei
•
Ghidul privind reprimarea terorismului 1981, anexa 1
•
Stategia Natioanala a Romaniei 2006
20
21
