Terorism

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Terorismul forma de conflict militar

INTRODUCERE

„Singurul lucru care poate fi învăţat din istorie este acela că nieni n!a învăţat niciodată niic din istorie"# $egel

Terorisul transnaţional %sau internaţional& este pentru secolul ''I ceea ce a fost pirateria într!o epocă anterioară" (stă)i unele state adăpostesc adăpostesc terori*ti cu scopul de a!*i ataca ataca inaicii ori fiindcă sunt prea sla+e ca să controle)e aseenea grupuri" Capania aericană îpotriva guvernului tali+an din (fganistan *i diversele re)oluţii ale Naţiunilor Unite pot face terorisul terorisul sponsori)at sponsori)at de stat ai puţin pro+a+il pro+a+il în perioada perioada care vine" ,n acela*i acela*i tip te-nologi te-nologiaa de iniaturi)a iniaturi)are re a e.plo)iv e.plo)ivilor/ ilor/ vulnera+ vulnera+ilitate ilitateaa sisteelo sisteelorr oderne/ oderne/ precu precu călătoria cu avionul/ *i u*urinţa cresc0ndă de counicare/ via Internet/ pun la dispo)iţia actorilor nestatali oca)ii de a provoca ult rău peste frontiere/ c-iar fără spri1inul statului" C-iar C-iar dacă dacă perico pericolul lul unei unei confr confrunt untări ări ilita ilitare re a a1or 1oree a dispăr dispărut ut dup dupăă înc-e înc-eier ierea ea Ră)+oiului Rece/ noile riscuri *i aeninţări aeninţări de diferite tipuri/ ca *i vulnera+ilităţile sisteului de securitate actual conduc uneori la apariţia unor cri)e" De*i considerate ca fenoene de anoralitate/ cri)ele sunt o pre)enţă constantă în evoluţia oenirii *i ele apar ca oente dificile dificile ale raporturilor raporturilor politice/ politice/ econoice/ econoice/ sociale/ culturale culturale etc"/ etc"/ ca urare a unor ari acuulări de tensiuni/ disfuncţionalităţi/ ipun0nd trecerea la o altă ordine" Tre+uie Tre+uie enţiona enţionatt că diferitele diferitele cri)e politico! politico!ilitare ilitare nu afectea) afectea)ăă nuai nuai ţările ţările sau )onele în cau)ă/ ci toate statele luii într!o foră sau alta" Din acest otiv este necesar un anageent adecvat adecvat pentru gestionarea acestora *i reali)area unei noi sta+ilităţi" 2alul de atacuri teroriste ce au )guduit luea în ultiii ani a st0rnit indignarea opiniei pu+lice internaţionale" 3ideri arcanţi *i politicieni din întreaga lue au condanat condanat acţiunile 4+ar+are#/ soldate cu oartea a )eci de oaeni *i rănirea altor c0teva sute" 3a conferinţa de

Pagina 1 din 161


presa de la 3ondra/ din 56 noie+rie 5667/ pre*edintete pre*edintete (ericii *i priul inistru engle) s! au arătat ai -otăr0ţi ca oric0nd să lupte îpotriva terorisului internaţional/ 4oriunde este nevo nevoie ie// pent pentru ru erad eradic icar area ea lui" lui"#" #" 4,nc 4,ncăă o dată dată afir afiră ă că/ că/ în conf confru runt ntar area ea cu acea aceast stăă aenin aeninţar ţare/ e/ nu e.istă e.istă cale cale de întoar întoarce cere/ re/ copro coprois is sau e)ita e)itare# re#// declar declaraa Ton8 Ton8 9lair/ 9lair/ adăug0nd: 42o răspunde la teroare cu o *i ai are sete de a învinge teroarea/ iar la discordie/ cu toleranţă *i li+ertate"# Conclu)ia aparţinea pre*edintelui ;"<" 9us-: 4Terori*tii vor să intiide)e *i să deorali)e)e naţiunile li+ere/ dar nu vor avea succes"# Este/ poate/ destul de greu de înţeles care sunt pornirile unui atac terorist" De ce să vrei să oori= De ce să vrei să distrugi ceea ce oenirea a creat= De ce să vrei să distrugi o civili)aţie/ o lue/ poate c-iat întreaga planetă= Iată între+ări pe care/ după septe+rie 566>/ *i le pun tot ai des anali*tii politici/ edicii psi-iatri/ psi-ologii *i ! de ce nu= ? c-iar siplii oaeni care nu pot să înţeleagă care sunt adevăratele porniri ale tuturor actelor de teroris la care asistă neputincio*i" Se pare că ar fi vor+a de acţiunea unei gene încă destul de puţin studiată/ încă destul de puţin cunoscută/ a*a!nuita a*a!nuita genă a agresivităţii >" Terorisul nu este/ a*a cu se încearcă uneori să se 1ustifice/ o reacţie a celui sla+ îpotri îpotriva va celui celui puter puternic nic// ci o acţiu acţiune ne preed preedita itată/ tă/ pun puniti itivă vă *i ră)+un ră)+unăto ătoare are// inua inuană nă// criinală ? adesea sinuciga*ă *i totdeauna feroce ?/ care are ca o+iectiv să distrugă/ să ucidă cu cru)ie *i să înspăi0nte" Terorisul nu se 1ustifică *i nu se poate 1ustifica în nici un fel/ întruc0t el nu se pre)intă nici ca o odalitate de de+locare a unei situaţii strategice ? a*a cu se pre)intă/ în general/ ră)+oiul ?/ nici ca o siplă reacţie de ră)+unare îpotriva unui du*an pe care nu!l poţi lovi altfel/ ci ca o agresiune intepestivă *i criinală îpotriva fiinţei uane/ a civili)aţiei *i sisteelor de valori" >

Comportamentul agresiv a fost studiat îndelung de multe persoane, care care au încercat să găsească cauzele şi chiar să prevină diferitele stări stări care cauzează aceste stări de agresivitate. agresivitate. agresi esivit vitate atea a este Confor Conform m defini definiţie ţieii din dicţio dicţionar nar,, agr este un compor comportam tament ent destru destructi ctivv şi violen violentt orient orientat at spre spre persoane, obicte sau spre sine. Există şi o agresivitate calmă, nonviolentă dar întotdeauna agresivitatea semnifică atac, ofensivă, ostilitate, punere în primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei. gresivitatea se găseşte şi la animale dar acestea o fac sub imperiul nevoii de hrană, nu ca omul care o face din tendinţa competitivă. gresivităţii i!a fost acordată o origine ereditară sau instinctivă, dar această teză a fost contrazisă, observ observ"nd "ndu!s u!see at"t at"t la animal animalee c"t şi la om că agresi agresivit vitate atea a este este un rezult rezultat at al învăţă învăţării rii,, al modelă modelării rii comportame comportamentului ntului în funcţie funcţie de mediul mediul de dezvoltare. dezvoltare. #ar, unii cercetători cercetători au descoperi descoperitt o aşa zisă genă a agresivitaţii, care se transmite de la tată. $ediul de dezvoltare îşi pune şi acesta o amprentă serioasă asupra comporatmentului. %amenii pot fii agresivi din mai multe motive& ' dorinţa de a fi cel mai (tare)* ' agresivitatea faţă de lucrurile care nu le sunt pe plac şi agresivitatea colectivă* ' agresivitatea datorată frustărilor* ' agresivitatea legată de băutură sau consum de droguri etc. cest fenomen numit agresivitate poate duce la o serie de acte impotriva umanitatii, mergand de la bătăi, vătămări corporale foarte grave grave si chiar p"nă la crime si acte de terorism.

Pagina 2 din 161


Organi)aţi Organi)aţiile ile teroriste/ teroriste/ prin arele arele ipact ipact eoţiona eoţionall pe care acţiunile acţiunile teroriste teroriste îl au asupra populaţiei *i factorilor de deci)ie politică/ a*a cu a fost ca)ul în atentatele din >> septe+ri septe+riee 566> sin SU(/ cele din Spania/ Spania/ Turcia/ Egipt sau @area 9ritanie/ 9ritanie/ produc unele efecte a1ore în ceea ce prive*te raporturile dintre diferiţi actori din arena internaţională" După atentatele de la >> septe+rie 566>/ posi+ilitatea declan*ării unor acţiuni teroriste prin utili)area de i1loace +iologice *i c-iice a indus o adevărată psi-o)ă în r0ndul populaţiei *i a ass!edia aericane/ dovedind că i1loacele neconvenţionale *i asietrice utili)ate de organi)aţiile teroriste surprind de ulte ori nepregătite autorităţile statelor ce au atri+uţii în doeniul siguranţei naţionale" ,n acest conte.t/ în care riscurile/ pericolele *i aeninţările capată un caracter tot ai insiduos *i c-iar perfid/ edificarea unui siste e.tins *i cuprin)ător de securitate constituie o prioritate a tuturor deocraţiilor europene" (stă)i/ sisteul sisteul de securitate se +a)ea)ă pe ONU/ e.tinderea N(TO *i UE *i vi)ea)ă consolidarea în practică a conceptelor de securitate *i apărrea colectivă prin afirarea celor două organi)aţii regionale drept principală garanţie a sta+ilităţii *i de)voltării deocraţiei" (tentatele de la >> septe+rie 566> au avut un ipact considera+il/ nu doar în SU(/ ci asupra asupra întreg întregulu uluii conte conte.t .t de secur securita itate te pe plan plan intern internaţi aţiona onal"l" @odul @odul de concep concepere ere a relaţiilor internaţionale/ paradiga de securitate/ percepţia riscurilor *i definirea etodelor de prevenire *i co+atere a acestora s!au odificat fundaental" Se poate vor+i de o epocă 4post!>> septe+rie#" (tentatele de la >> septe+rie nu au constituit un evenient singular *i i)olat/ repre)ent0nd doar începutul unei serii de acte teroriste de aploare %@adrid/ 3ondra/ S-ar el S-eiA-&" Re)ultatul este că/ în pre)ent/ ne află într!un 4ră)+oi îpotriva terorii#/ cu at0t ai dificil *i cople. cu c0t este unul neconvenţional %terori*tii adoptă etode care contravin dreptului clasic al conflictelor arate/ nu sunt su+iect de drept internaţional/ repre)intă entităţi în acela*i tip nestatale *i trans!statale/ au ca ţintă privilegiată civilii/ pre)intă tend tendin inţe ţe auto autodi dist stru ruct ctiv ivee *i se legi legiti tie ea) a)ăă prin printr tr!o !o ideo ideolo logi giee de natu natură ră reli religi gioa oasă săBB transcendentală&" Cea ai are teaă este/ în acest oent/ posi+ilitatea ca terori*tii să intre în posesia arelor de distrugere în asă %4ega!terorisul#&" ,n prev preven enir irea ea *i co+ co+at ater erea ea tero terori ris sul ului ui// este este nece necesa sară ră pro proov ovar area ea unui unui ultilateralis eficient/ av0nd ca fundaent prevederile dreptului internaţional în doeniu" Nici un stat nu!*i poate asigura securitatea fără aliaţi" (ntiterorisul este un doeniu unde puterea stă în nuărul nuărul partenerilor" Pagina 3 din 161


Ro0nia susţine eforturile depuse în cadrul organi)aţiilor internaţionale/ regionale *i su+!regionale pentru întărirea solidarităţii internaţionale îpotriva terorisului" ,n lucrarea de faţă a+orde) prin teatica propusă evoluţia fenoenului terorist *i iplicaţiile acestuia asupra organi)aţiei ilitare/ iplicaţii datorate faptului că arata este principala organi)aţie care răspunde de securitatea statului/ iplicaţii date de felul în care terorisul/ prin odalităţile sale de acţiune/ influenţea)ă puterea de luptă a contingentelor anga1ate în teatrele de operaţii" (ceste iplicaţii tre+uie să se concreti)e)e în ăsuri specifice care să vi)e)e protecţia forţelor *i totodată în revi)uirea doctrinelor *i strategiilor de acţiune a forţelor întru reali)area interoperali)ării forţelor/ oferindu!le acestora un caracter prospectiv" ( structurat lucrarea pe patru capitole" (stfel/ în priul capitol a pre)entat particularităţile conflictelor asietrice *i iplicaţiile acestora asupra ediului actual de securitate" ,n al doilea capitol/ a reali)at o pre)entare a fenoenului teroist/ aplec0ndu!ă/ cu precădere/ asupra accepţiunilor *i odului de anifestare" Totodată/ a pre)entat succint aspecte legate de evoluţia *i perspectivele fenoenului terorist conteporan" ,n cel de!al treilea capitol se regăsesc iplicaţiile efective ale fenoenului terorist asupra organi)aţiei ilitare" (ceste iplicaţii se înfăţi*ea)ă su+ ai ulte fore: necesitatea de)voltării unor capa+ilităţi specifice luptei asietrice/ necesitatea revederii strategiilor *i doctrinelor/ necesitatea cooperării la nivel regional *i internaţional/ precu *i necesitatea protecţiei forţelor" entru studiul de ca) a ales să reali)e) o anali)ă a iplicaţiilor acţiunilor teroriste asupra forţelor arate ale Statelor Unite ale (ericii/ dat fiind faptul că (rata (ericană are cea ai îndelungată e.perienţă în privinţa co+aterii terorisului *i a ela+orat o gaă întreagă de etode *i odele de prevenire a incidentelor teroriste *i contracarare a efectelor" inalitatea studiului constă în pre)entarea unui odel de contrateroris/ ela+orat de coala de oliţie @ilitară din Statele Unite ale (ericii" Consider că acest odel poate fi utili)at cu succes de către orice arată/ inclusiv (rata Ro0niei/ at0t pentru contigentele care sunt dislocate în teatre de operaţii situate în afara graniţelor naţionale/ c0t *i de către unităţile/ facilităţile *i instalaţiile ilitare dispuse pe întreg teritoriul naţional" Doresc ca acest deers să devină un studiu util întru î+unătăţirea arsenalului conceptual *i acţional cu care arata noastră să fie în)estrată în cadrul isiunilor pe care le are de îndeplinit"

C(ITO3U3 > (SI@ETRI( CON3ICTE3OR

Pagina  din 161


FTre+uie să încete)e agresiunile teroriste/ altfel îi vo +o+arda p0nă c0nd vor a1unge iar în epoca de piatrăF %3e@a8 Curtis& (+ordările asietrice sunt încercări de a în*ela/ de1uca sau su+ina puterea unor „actori# *i de a!i e.ploata punctele sla+e/ folosind etode care diferă senificativ de etodele de ducere a operaţiilor la care celălalt actor se a*teaptă" (cţiunile asietrice urăresc/ în general/ un ipact psi-ologic a1or/ ca de e.eplu *oc ori confu)ie/ care!i afectea)ă adversarului iniţiativa/ li+ertatea de acţiune *i voinţa" (+ordările asietrice folosesc tactici noi *i netradiţionale/ are sau te-nici diferite *i pot fi aplicate la toate nivelurile ră)+oiului ? strategic/ operativ *i tactic ? precu *i în întreg spectrul operaţiilor ilitare5" (ctele teroriste care pot iplica utili)area arelor nucleare/ +iologice *i c-iice repre)intă o aeninţare de o periculo)itate e.treă ce tre+uie contracarată" Din aceea*i perspectivă/ este iportant să ainti voluul intitulat „Ră)+oiului viitorului/ viitorul ră)+oiului# în care autorii îl citea)ă pe SoGda 9Hdar care consideră că strategia ilitară pune în relief trei niveluri de confruntare7:  sietria/ care presupune opo)iţia arată a două forţe apro.iativ egale ca de)voltare/ copunere *i dotareJ  disietria/ care propune superioritatea cantitativă *iBsau calitativă a uneia dintre părţiJ  asietria/ care presupune o+ţinerea unui avanta1 e.ploat0nd slă+iciunile *i vulnera+ilităţile adversarului *i evit0nd punctele lui forte"

>"> @ediul actual de securitate" >">"> Caracteri)area ediului actual de securitate @ediul de securitate se află într!un aplu proces de transforare *i reodelare/ caracteri)at de anifestarea a două tendinţe antagoniste: pe de o parte/ e.tinderea procesului de deocrati)are/ afirarea drepturilor oului *i principiilor econoiei de piaţă/ concoitent cu lărgirea cooperării *i integrării în structurile europene *i euroatlanticeJ pe de altă parte/ un proces de de)integrare *i fragentare a entităţilor statale ultinaţionale" ,n 5

Siileanu/ 2"/ simetria fenomenului terorist / 9ucure*ti/ Editura TO OR@/ 5667/ p"7K @ure*an/ @"/ 2ăduva/ ;"/ +ăzboiul iitorului, viitorul războiului/ 9ucure*ti/ Editura Universităţii Naţionale de (părare/ 566L/ p"5M> 7

Pagina  din 161


paralel/ se constată enţinerea *i diversificarea riscurilor de natură ilitară *i neilitară/ în priul r0nd a terorisului/ precu *i cre*terea vulnera+ilităţilor instituţiilor internaţionale *i naţionale faţă de acestea" Sisteul internaţional pare să se fragente)e din punct de vedere politic *i al vec-ilor alianţe/ iar căderea counisului a favori)at procesul de glo+ali)are/ concoitent cu apariţia inevita+ilă a necesităţii de sta+ilire a unei noi ordini internaţionale" Noua ordine internaţională se edifică după alte principii/ toate cu vocaţie *i de inspiraţie glo+alistă: constituirea unei econoii ondiale se spri1ină pe pilonii de forţă: (erica de Nord/ aponia ! C-ina *i )ona econoică a Uniunii Europene/ la care se adaugă/ în ultia vree/ RusiaJ lărgirea procesului la înalta te-nologie/ la aterialele *i resursele cu un potenţial de risc foarte ridicat a deterinat intensificarea eforturilor de cooperare internaţională în direcţia de)voltării unui siste de control destinat gestionării unor fenoene de proliferare *i diseinareJ dispariţia distincţiei dintre pro+leele interne/ care aparţineau strict doeniului suveranităţii/ *i pro+leele e.terne/ care erau su+iectul unor odele clasice de re)olvare internaţionalăJ redefinirea conceptului de putere/ în funcţie de apariţia unor noi criterii de referinţă: capacitatea de gestionare econoică transfrontalierăJ potenţa *i accesul la înalta te-nologieJ e.istenţa unor resurse si+olice de putere/ cu ar fi etnicitatea sau valorile uane individuale etc" Ca efect/ în planul securităţii internaţionale pot fi identificate c0teva trăsături generale: disoluţia +ipolarităţii *i intrarea într!o nouă fa)ă" ,n condiţiile în care doar SU( sunt considerate ca fiind singura superputere/ se poate vor+i/ de fapt/ de unipolaritate" De)voltarea econoică *i ilitară rapidă a C-inei *i ofensiva diploatică a Rusiei/ prin care starea de „veg-e# faţă de pro+leele a1ore ale luii s!a terinat/ sugerea)ă că structura ultipolară este cea ai iportantă caracteristică a noului siste de securitate internaţionalăJ apariţia unor actori internaţionali non!statali" (ce*tia au ca principale trăsături: lipsa apartenenţei la un areal teritorialJ se conduc după reguli *i nore specifice *i au alte tipuri de interese dec0t cele naţionale/ raport0ndu!se la alte surse de putere etc"J afirarea unor noi tendinţe de de)voltare în cadrul instituţiilor *i organi)aţiilor internaţionale de securitate *i politico!econoice:  trecerea de la funcţia de apărare colectivă la cea de securitate colectivă" N(TO *i!a de)voltat nu nuai strategia de integrare *i cooperare/ ci *i pe aceea de consultare cu ederaţia Rusă *i UcrainaJ Pagina 6 din 161


apariţia tendinţelor de regionali)are" Organi)aţii cu sunt ONU sau OSCE încura1ea)ă preluarea de andate pentru îndeplinirea unor isiuni internaţionale de către coaliţii sau organi)aţii regionale" >">"5 Conflicte actuale: tendinte si cau)e (tacurile din >> septe+rie 566>/ ca *i răspunsul propt/ înalt te-nologi)at *i precis al aericanilor/ constituie un e.eplu de ceea ce înseană un ră)+oi de generaţia a patra" L (ici se na*te conceptul de asietrie" Cu toate acestea conceptul de asietrie a apărut tiid în SU( după ră)+oiul din ;olf din >KK>/ iar din >KKP apare c-iar *i în rapoartele anuale către Congres *i către secretarii apărării/ în care se specifica faptul că doinaţia în )ona ilitară convenţională deterină adversarii să caute i1loace asietrice pentru a ataca forţele ilitare/ interesele aericane *i pe cetăţenii acestei ţări" Ei vor încerca să caute căi *i odalităţi de a*i concentra eforturile îpotriva puntelor lor sla+e" Includerea conceptului în docuente oficiale arată că se ipune necesitatea aprofundării studiului în doeniul riscurilor asietrice" Cel de!al „patrulea ră)+oi ondial#/ a*a cu este denuit de unii speciali*ti ră)+oiul îpotriva terorisului/ vrea să fie prin e.celenţă asietric: prin i1loace neconvenţionale %terorisul încearcă să ocolească total arata inaicului *i să lovească direct ţintele civile&/ prin atacuri surprin)ătoare *i ai degra+ă adecvate dec0t rapideJ fiecare dintre părţi caută să evite spaţiul de luptă în care celălalt este i+ata+il *i preferă să lovească cu i1loacele avute la înde0nă sau pe care *i le poate procura fără costuri prea ariJ organi)aţiile teroriste se întrepătrund unindu!*i resursele/ forţele *i eforturile pentru atingerea scopurilorJ se urăre*te o+ţinerea unor distrugeri ateriale considera+ile ori efecte psi-ologice în asă %să ne ainti că la >> septe+rie 566> prin planificarea atentatelor de la
(ntonescu/ ("/ -oile feţe ale războiului/ în: Revista 3uea @aga)in/ Nr"7B566L/ p"7>

Pagina " din 161


tot ai ulte organi)aţii teroriste au site!uri pe Internet prin interediul cărora î*i fac propagandă/ astfel cu resurse liitate se depun eforturi iportante în anipularea populaţiei sau crearea unei stări de incertitudineJ ,n perioada >KK6 ? >KKK au avut loc pe glo+ >>Q conflicte arate/ în care au fost iplicate Q6 de state *i au urit apro.iativ M ilioane de oaeni" Dintre acestea/ nuai >6 pot fi definite strict confruntări interstatale/  au fost „ră)+oaie de independenţă#/ iar peste >66 au fost/ în general/ iniţial sau e.clusiv/ conflicte interne" Din anali)a acestora/ se pot contura c0teva cau)e principale ale conflictelor arate conteporane: condiţiile econoice precare sunt cele ai iportante cau)e pe teren lung pentru conflictele arate intrastataleJ în perioadele de tran)iţie/ statele cu regiuri politice represive au tendinţa de a cau)a conflicte arateJ degradarea unor resurse vitale poate duce la conflicte violente/ dar nu în aseenea ăsură precu condiţiile econoice sau politiceJ identităţile etnice *i religioase/ anipulate politic/ pot deveni o cau)ă iportantă a conflictelor arate" ore de politi)are etnică sau religioasă ca: naţionalisul/ e.treisul/ fundaentalisul religios *i .enofo+ia unor grupuri religioase au în coun ideea folosirii forţei *i aplicarea principiilor de e.cludere *i de violenţă asupra unor inorităţi sau asupra altor grupuri" ,n conte.tul lipsei unor criterii de referinţă unani acceptate/ anali)a conflictelor *i a cri)elor actuale reliefea)ă o serie de riscuri care au arcat ultiul deceniu: insta+ilitatea politică/ sla+a legitiitate a unor regiuri politiceJ luptele politiceJ ăsurile operative *i încălcări ale drepturilor ouluiJ insta+ilitatea econoică deterinată în special de efectele de dependenţă asociate fenoenului de glo+ali)are/ nivelul datoriilor e.terne/ pro+leele tran)iţiei etc"J terorisul sau activităţile legate de teroris: atacuri teroriste/ propagandaJ racolare de aderenţiJ str0ngerea de inforaţii sau fonduriJ constituirea de reţele logistice de spri1in *i influenţarea unor personalităţi/ partide politice sau c-iar regiuri politiceJ producerea/ transportul/ v0n)area *i consuul de droguriJ corupţia *i cria organi)ată internă *i internaţionalăJ degradarea ediului *i accesul la resurse naturale: e.ploatarea neraţională a resurselorJ accesul restr0ns la unele resurse naturaleJ politi)area etnică *i religioasă: e.treisJ fundaentalis *i .enofo+ieJ Pagina # din 161


proliferarea arelor de niicire în asă *i a te-nologiilor duale: difu)ia te-nologiei rac-etelor +alistice/ a arelor c-iice/ +iologice *i nucleare" (nali)a acestor tipuri de riscuri confiră tendinţele glo+ale ce se anifestă în ediul actual de securitate/ scoţ0nd în evidenţă că: at0t societatea/ c0t si statul sunt victie *i/ în acela*i tip/ generatori de riscuriJ caracterul transfrontalier al unor riscuri le face greu de încadrat *i co+ătut în cadrul unor strategii naţionaleJ ultiplicarea si diversificarea riscurilor/ caracterul asietric al acestora deterină ela+orarea de noi politici/ doctrine *i strategii pentru contracarare/ concoitent cu adoptarea de soluţii *i odalităţi de acţiune adecvateJ a1oritatea riscurilor au efecte ultiple *i de durată lungă la nivel individual/ de grup *i social: accidentul nuclear de la Cerno+îl/ epurări etnice/ sărăcie/ foaete/ alnutriţie/ iar ai nou/ terorisul etc" e acest fundal/ întreaga counitate internaţională/ a tre+uit/ în ultia perioadă/ să procede)e la o reevaluare a capacităţii sale de a face faţă noilor riscuri *i aeninţări la adresa civili)aţiei/ a deocraţiei *i valorilor uane/ în general" Noua aeninţare/ terorisul/ consecinţele acestuia/ reacţia *i atitudinea counităţii internaţionale/ vor avea iplicaţii *i urări a1ore asupra tuturor doeniilor vieţii sociale/ inclusiv a odului în care responsa+ilii politici vor decide să fie anga1ate *i între+uinţate capacităţile ilitare în viitoarele operaţiuni de co+atere a terorisului"

>"5 actorii ce definesc fi)ionoia conflictelor asietrice i)ionoia conflictelor asietrice este dată de un cople. de factori ce o individuali)ea)ă net în raport cu conflictele clasice: situaţii politico!econoice *i strategice de insecuritate asietrică/ scopul politic *i strategic/ o+iectivele vi)ate/ forţele *i i1loacele de acţiune specifice/ concepţia *i intensitatea conflictului/ atitudinea faţă de adversar/ spaţiul de desfă*urare/ tipurile doinante de acţiune *i odul de anifestare a violenţei" >"5"> Situaţii de insecuritate asietrică 3uea ultipolară a noului secol/ doinată/ la nivel glo+al/ de goana după resurse strategice %controlul *i stăp0nirea lor&/ de fuga de efectele negative ale glo+ali)ării *i ale unor procese naturale %încăl)irea cliei/ lipsa apei ? )ilnic decedea)ă pe glo+ în 1ur de 76666 de Pagina $ din 161


oaeni din cau)a lipsei de apă pota+ilă/ de*ertificarea/ inundaţiile/ cutreurele/ epui)area resurselor naturale *"a"&/ ale evoluţiilor deografice necontrolate/ ce vor genera procese desta+ili)atoare aple în diverse )one de pe apaond / va fi o lue a conflictelor predoinant asietrice" Ele se vor na*te din situaţii strategice ultiple/ care au la +a)ă tendinţele de regionali)are/ creatoare de decala1e grave/ anifestările sociale cu consecinţe negative/ de proliferare a riscurilor regionale %situaţii conflictuale/ diseinarea araentelor *i altor i1loace de luptă neconvenţionale/ a terorisului *i criei organi)ate/ a traficului de droguri/ a conflictelor etnice *i religioase/ a degradării continue a ediului încon1urător&" 9a)ată pe o relaţie asietrică/ geografia confruntărilor disproporţionate dovede*te iplicarea decisivă a econoicului *i politicului în gene)a situaţiilor de insecuritate" Trecerea entităţilor statale de la sisteele econoice industriale la cele inforaţionale na*te o ultitudine de confruntări de intensitate varia+ilă/ pe fondul decala1elor grave e.istente în plan naţional sau regional" e teren lung/ cri)ele econoice/ pro+leele econoice *i coerciale *i c-iar ecologice pot constitui ferentul unor astfel de conflicte" „Cre*terea econoică/ după cu su+linia)ă Sauel " $untington/ în studiul său  Ciocnirea civili)aţiilor / creea)ă insta+ilitate politică în interiorul ţărilor *i între ţări/ alterea)ă ec-ili+rul de putere între ţări *i regiuni# M/ isc0nd aeninţări *i/ în final/ conflicte desc-ise între acestea" Conflictele asietrice î*i au o sursă iportantă în situaţiile de confruntare generate de universalisul occidental/ de ceea ce $untington consideră „ciocnirea civili)aţiilor#" e această linie de arguentare încă controversată/ cele ai periculoase conflicte ar putea fi cele dintre popoare aparţin0nd diferitelor entităţi culturale" ,năuntrul civili)aţiilor au loc conflictele etnice" Spri1inul diploatic pe care s0r+ii din fosta Iugoslavie l!au priit de la ru*i sau cel în araent *i fonduri furni)ate +osniacilor de saudiţi/ turci/ iranieni *i li+ieni s!au datorat înrudirii culturale/ iar nu unor raţiuni ideologice/ politice sau econoiceP" ,n li+a1ul istoricilor/ aseenea conflicte derivă din „revolta îpotriva Occidentului#/ din respingerea oderni)ării *i occidentali)ării/ un proces care/ aprecia)ă $untington/ s!a declan*at de îndată ce a încetat „e.pansiunea Occidentului#"

VIZIUNEA STRATEGICĂ -2010. ARMATA ROMÂNIEI. Samuel P. Hun!n"#n$ Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, E%!u&a Ane$ 1''($ ). *22. P I%em$ ). *6. 

6

Pagina 1% din 161


Un evantai foarte are de situaţii este inclus în raporturile civili)aţiilor cu Occidentul care ia deci)iile cruciale în pro+lee econoice/ influenţea)ă decisiv politica *i securitatea altor regiuni sau civili)aţii" Controlul petrolului *i accesului la acesta repre)intă e.eplul cel ai edificator în acest sens" Nueroase conflicte provin din diferenţele e.istente între aceste civili)aţii *i Occident *i din intervenţia occidentală în tre+urile altor civili)aţii" Situaţii politico!econoice *i strategice de insecuritate ce conduc/ inevita+il/ la conflicte asietrice sunt generate/ deopotrivă/ de doinaţia e.ercitată în econoie/ de opresiunile *i erorile regiurilor totalitare/ ca *i de deci)iile antipopulare/ antideocratice ale unor guvernări falientare" oaetea/ sărăcia/ lipsurile de tot felul stau la teelia ultor situaţii conflictuale" e aceea*i durată acţională lucrea)ă *i discriinările religioase sau ideologice grave/ violenţa/ ră+ufnirile naţionaliste la adresa unor categorii de populaţie/ dar *i eleentele de ordin istoric/ cu potenţial conflictual latent/ neulţuirile faţă de statu!uo/ igrările populaţionale/ cu odificarea ec-ili+rului deografic/ toate situaţiile inflaante put0nd repre)enta gerenii unor conflicte asietrice iportante" Insta+ilitatea din anuite )one ale luii poate na*te oric0nd conflicte de acest gen" e teren scurt/ unele conflicte teporare de natură etnică/ declan*ate spontan/ sau conflictele sociale care î*i au i)vorul în insuporta+ilitatea ăsurilor antipopulare luate de autorităţi sunt situaţii ce conduc la conflicte asietrice" >"5"5 Scopul politic *i strategic al conflictului asietricJ o+iective" Din punct de vedere politic Q/ conflictele asietrice au drept scop: sporirea influenţei politice într!o anuită )onă geostrategicăJ influenţarea orientărilor politice ale statelor care controlea)ă resurse strategiceJ reali)area intereselor econoice în )one +ogate în resurse strategiceJ enţinerea sta+ilităţii într!o anuită )onăJ sporirea anga1aentului *i a capacităţii unor aliaţi de a participa la acţiuni ilitare pe care le iplică „apărarea coună#J sporirea influenţei asupra unor guverne *i elite a căror orientare politică este iportantă la nivel glo+al/ regional etc"J o+ţinerea independenţei stataleJ resta+ilirea unei ordini +a)ate pe valorile pronaţionale ale religiei *i tradiţiilor couneJ resta+ilirea prin forţă a intereselor naţionale fundaentaleJ reali)area egalităţii confesionale a populaţieiJ apărarea ordinii

+e ,u a/#&%a&ea #)ulu! )#l!! al &/#!ulu! la Ca&l Claue!$ 3n Despre război $ 4uu&e5!$ E%!u&a M!l!a&$ 1'(2. Q

Pagina 11 din 161


constituţionale *"a" Scopul strategicK al conflictelor asietrice este de a crea o situaţie postconflictuală care să perită negocierile de pe po)iţii avanta1oase" Căile de înfăptuire a scopului politico!strategic general al conflictului asietric sunt în principal de natură nonilitară/ însoţite de o serie de deersuri politico!diploatice/ econoice/ psi-ologice/ inforaţionale etc" O+iective ale conflictelor asietrice pot fi considerate: eli+erarea de su+ doinaţia străinăJ odificarea regiului politic din unele ţăriJ separarea unor regiuni *i constituirea de noi stateJ sc-i+area guvernelor sau a unor pre*edinţi de stateJ recunoa*terea egalităţii confesionale sau enţinerea acestor inegalităţiJ o+ţinerea unor privilegiiJ lic-idarea unor personalităţi a căror activitate incoodea)ă sau îpiedică re)olvarea unor pro+leeJ eli+erarea unor caara)i reţinuţi/ deţinuţi sau arestaţiJ o+ţinerea de răscupărări pentru finanţarea unor acţiuni viitoare *"a" Totodată/ printre o+iectivele sta+ilite se află *i: penetrarea centrelor de putere politică/ socială/ a ass!ediaJ su+inarea/ aservirea econoiei sau distrugerea econoiei unei ţări!ţintăJ ipleentarea unor noi sistee de valoriJ de)agregarea autorităţiiJ reali)area unor contradicţii *i rupturi între conducătorii de stat *i populaţieJ odelarea societăţii potrivit propriilor concepţii *i idei" >"5"7 orţe *i i1loace de acţiune specifice orţele anga1ate în conflictele asietrice sunt repre)entate prin varietate: spioni aflaţi în slu1+a unor state sau organi)aţii internaţionale/ acţion0nd în doeniile: econoic/ ilitar/ diploatic/ *tiinţific etc"J terori*ti ce folosesc violenţa în scop politic/ econoic/ ilitar/ etnic/ religios >6 *"a"J traficanţi de are/ ateriale strategice/ droguri/ uniţii/ ec-ipaent ilitar/ care acţionea)ă în interesul propriu/ al unor organi)aţii sau state >>J Ree&!&! au)&a #)ulu! )#l!! 5! &ae"! al &/#!ulu! la "ene&al-ma!#& 7&.8 C#&nel!u S#a&e$ 3n Recitindu-l pe Clausewitz $ 4uu&e5!$ E%!u&a M!l!a&$ 1''*$ ). 2'. 10 Gene&al I#n P!uleu$ Al 3-lea război mondial. Crima organizată, E%!u&a Na9!#nal$ 1''6$ )). :;-:'. >> I%em$ ).*<. K

Pagina 12 din 161


-acAeri/ care încearcă să e.ploate)e +a)ele sisteelor financiare/ coerciale *i ale pieţei de capital ondiale/ sparg codurile *i sisteele de securitate inforaţională/ în interes propriu/ dar ai ales în cadrul unor acte teroriste/ desta+ili)atoare/ virusea)ă/ pertur+ă funcţionarea coputerelor apărării *"a""d"J financiari vero*i sau organi)aţii speciali)ate în spălarea *i reciclarea +anilor urdari/ ce atentea)ă la siguranţa sisteului +ancar naţional >5J afioţi/ care desfă*oară o are diversitate de activităţi ilicite/ fiind organi)aţi în asociaţii de tip afiot %la noi/ afia sindicală/ ca liderul inerilor din 2alea iului/ @iron Co)a/ care a ers p0nă la acţiuni ce au desta+ili)at ţara/ au afectat siguranţa naţională/ au su+inat puterea de stat/ sau afia ţigănească/ ori afia 1ocurilor de noroc&>7J ercenariJ carteluri %organi)aţii& criinale %teroriste/ profesionale/ etnice etc"&/ i*cări religioase *i alte forţe non!naţionaleJ forţe pentru operaţiuni speciale>LJ grupuri de presiune *i desta+ili)are a relaţiilor cu alte state %forate din a*a!)i*i di)idenţi *i persecutaţi politic/ refugiaţi din ţara de origine pe otiv de încălcare a drepturilor oului/ care fac/ totodată/ propagandă politică/ pro)elitis religios *"a"&" Ca i1loace de acţiune specifice între+uinţate în conflictele asietrice/ se disting: aparatură de supraveg-ere electronică %sistee de o+servare!cercetare prin satelit/ sistee de control electronic prin cipuri *i alte coponente ipleentate în coponentele calculatoarelor electronice *i ale reţelelor/ sistee de counicaţii!transisiuni/ Internet&>J araent arti)anal/ inclusiv are de distrugere în asă %nucleare/ c-iice/ +acteriologice *i radiologice&J e.plo)ivi plasticiJ rac-ete cu ra)ă lungă de acţiuneJ are neletale>M %are laser cu 1oasă energie/ eiţătoare de radiaţii i)otropice/ ipulsuri electroagnetice nenucleare/ icrounde de are putere/ infrasunete/ su+stanţe supercaustice/ te-nologii de reducere a aderenţei/ agenţi polierici/ calanţi/ ceaţă sufocantă/ C#l#nel +um!&u Sa,a$ Războiul de la coşmarul de ieri la misterul de azi şi apocalipsa de m!ine "##$ 3n &e,!a =G>n%!&ea m!l!a& &#m>nea?$ n&.; @ 1''($ ).100. >5

Gene&al I#n P!uleu$ #). !.$ ).211. I%em$ ).11'. > Mau&!e Naman$ %oul război rece manipulare dezinformare infiltrare 3n &e,!a =Planea Ine&ne?$ n&.2$ !anua&!e 1''<$ )).*;-:1. 16 Gene&al %e %!,!!e 7&.8 %&. GBe#&"Be A&%,#a!e 5! le#& un!,e&!a& #l#nel Valen!n Sanu$ Războaiele de azi şi de m!ine agresiuni nonconvenţionale 4uu&e5!$ E%!u&a M!l!a&$ 1'''$ )). 2<<2'6. >7 >L

Pagina 13 din 161


dispo)itive de or+ire/ proiectile nepenetrante/ odificatori ai co+ustiei pentru car+uratoarele autove-iculelor/ generatoare acustice *i de radiaţie>P/ eiţătoare de +ruia1 *"a"&J i1loace de caufla1/ acoperire/ ascundere/ control/ negare/ de)inforare %ass ! edia/ i1loacele te-nice ale acţiunilor psi-ologice *i de de)inforare/ i1loacele de influenţare paranorală *i +iopsi-osocială etc"& >QJ >"5"L Concepţia *i intensitatea conflictului/ atitudinea faţă de adversar ,n principui/ conflictele asietrice/ ca o coponentă a ră)+oiului actual *i de viitor ! ce se caracteri)ea)ă prin cople.itatea teatrelor de acţiuni/ prin ultiplicarea situaţiilor de g-erilă ur+ană/ prin do)area forţei pentru a furni)a un răspuns adecvat aeninţărilor atipice/ prin întrepătrunderea ediilor civile cu cele ilitare/ printr!o nevoie tot ai crescută de capacităţi de culegere a inforaţiilor !/ sunt concepute într!un set foarte divers de condiţii/ cu intensităţi varia+ile/ purtate de entităţi generali)ate/ într!un univers ultipolar" Ele includ: parteneri %care pot fi consideraţi aliaţi ilitari&J adversari %cu interese *i valori contrare valorilor *i intereselor arilor puteri/ care însă nu au i1loacele necesare de a li se opune activ acestora din ură&J renegaţi %folosind adesea forţa *i violenţa ilitară/ inaici actuali *i posi+ili ai arilor puteri&J stările de necesitate %operaţiuni uanitare de salvare/ diferite operaţiuni de pace/ alte operaţiuni dec0t ră)+oiul/ de)astre naturale sau ecologice ce necesită folosirea resurselor ilitare&>K" Conflictul asietric este conceput/ astă)i *i/ pro+a+il/ în viitor/ pe de o parte/ cu între+uinţarea arelor netradiţionale/ a arelor neletale/ iar pe de altă parte/ cu folosirea arelor de foc/ e.plo)i+ililor/ a arelor clasice/ în raport cu posi+ilităţile de ripostă" ,n secolul ''I/ va interveni în ecuaţie/ evident/ generaţia a treia de are nucleare %cele cu eisie direcţionată *i selectivă de energie&/ folosite ca ară antispaţială de state deţinătoare de ară nucleară/ îpotriva arilor puteri ce posedă are în spaţiul cosic/ dar *i arele cu plasă" @a1oritatea strategilor ilitari adit faptul că se va accentua tendinţa de deilitari)are a ră)+oiului/ iar )ona confruntării va fi ai ult în ediile socio!spiritual/ cultural *i psi-ologic/ otivaţional *i afectiv/ lupta duc0ndu!se prin anipularea 1<

ame A%am$ &rmătorul ' ultimul război mondial $ 4uu&e5!$ E%!u&a Ane$ 1''($ )). 161-1(2. 1( NaBan Ga&%el$ (c)imbarea ordinii globale$ 4uu&e5!$ E%!u&a Ane$ 1''($ ). (1. 1' Gene&al-l##enen Pa&!D M. Hu"Be$ Ameninţări şi provocări pe plan mondial *n deceniile următoare$ Ra)#&ul )&eena$ 3n e)em/&!e 1'''$ C#m!!e! )a&lamena&e a SUA$ %#umen )&elua %e )e Ine&ne.

Pagina 1 din 161


inforaţiilor/ iaginilor/ culturii/ tradiţiilor/ entalităţilor/ intereselor/ tre+uinţelor *i a*teptărilor/ prin influenţarea oralului/ a stării de spirit *i coportaentului individual *i colectiv al adversarului" Duritatea *i intensitatea confruntărilor asietrice e.priă nivelul stării conflictuale în care unele state!naţiuni sau centre de putere intră în trendul integraţionist" Dinaica luptei/ gradul sporit de incertitudine/ efectul arelor oderne crea)ă o are presiune psi-ologică asupra co+atanţilor" Teaa/ groa)a/ starea de insecuritate/ de nesiguranţă generali)ate/ date de caracterul iprevi)i+il al acţiunilor/ la nivelul întregii populaţii sau al unui segent al acesteia/ repre)intă o+iectivul de priă iportanţă al acţiunilor teroriste/ odalităţi preferate de desfă*urare a conflictelor asietrice" (ceste sentiente sunt cultivate prin forţă *i aeninţarea cu forţa a unor cetăţeni nevinovaţi/ neiplicaţi în conflict/ prin acţiuni derulate astfel înc0t să fie intens ediati)ate în presa scrisă *i/ ai ales/ audiovi)uală *i/ prin aceasta/ să intensifice frica în r0ndurile adversarului" >"5" Spaţiul de desfă*urare Spaţiul de desfă*urare a acţiunilor de luptă asietrice se clasifică în: spaţiul glo+al/ pentru care sunt ela+orate concepţii strategiceJ spaţiul unor )one de pe glo+/ inclusiv cele situate la ari depărtări între ele/ unde se enţin sau proovea)ă/ *i prin forţa arelor/ interese politice/ econoice/ spirituale etc"J spaţiul de interes strategic %o )onă sau regiune terestră *i aritiă din vecinătatea teritoriului naţional&J spaţiul naţional" ,n spaţiul de luptă fluid/ unde înt0lni o nouă fi)ionoie a ră)+oiului/ dispo)itivele de luptă sunt asietrice %neliniare&" (ici se desfă*oară acţiuni de luptă asietrice/ caracteri)ate prin descentrali)are/ anevra+ilitate/ fle.i+ilitate/ o+ilitate/ dispersare *i utili)area unei gae largi de acţiuni terestre/ aeriene/ navale/ cosice/ inforaţionale/ psi-ologice *i speciale/ duse siultan la nivel strategic/ operativ *i tactic/ continuu *i în rit alert" E.eplul Ră)+oiului din ;olf este edificator pentru un conflict asietric/ în care părţile s!au găsit într!o confruntare ilitară disproporţionată/ pe de o parte u)0ndu!se de te-nologia cea ai sofisticată a ultiului deceniu/ în spaţiul de luptă integrat/ iar pe de altă parte/ de în)estrarea iraAiană depă*ită *i de o reacţie pe potriva dotării" >"5"M Tipuri doinante de acţiune Pagina 1 din 161


(rsenalul acţiunilor de luptă asietrice este deose+it de vast" Tipurile de acţiune doinante sunt: ! pe plan intern: constituirea unor alianţe politice antistataleJ diversiunea politicăJ anipularea politicăJ lo++isulJ folosirea de agenţi provocatoriJ agitaţia politicăJ fanatisul politic *i religiosJ luptă de g-erilăJ corupţia56J eva)iunea fiscalăJ falsificarea *i contrafacerea +iletelor +ancareJ ! pe plan e.tern: spiona1ulJ penetrarea econoicăJ sustragerea de te-nologii avansateJ propaganda ostilă pe plan internaţionalJ +locada econoicăJ e+argoul totalJ +oicotul econoicJ -acAing!ul %atacul asupra infrastructurii inforaţionale&J influenţarea prin operaţiuni psi-ologice/ parapsi-ologice %anipulare intală de la distanţă&5>J su+versiuneaJ separatisulJ sa+ota1ul în scop teroristJ conflictele intercorporatisteJ terorisul %violenţa/ cria *i distrugerile vi)0nd oficialităţile politice *i populaţia în general/ proprietatea pu+lică *i privatăJ răpirileJ sec-estrarea de persoane/ luarea de ostaticiJ 20

+an Oan!u 5! S#&!n R%uleu$ Corupţia şi crima organizată *n Rom!nia$ E%!u&a C#n!nen I$ 1'';. 21 Gene&al %e %!,!!e 7&.8 %&. GBe#&"Be A&%,#a!e 5! le#& un!,e&!a& #l#nel Valen!n Sanu$ #). !.$ )). 1<<-1';. Pagina 16 din 161


asasinateleJ utilărileJ sc-ingiuirileJ deturnarea de i1loace de transport aerian/ naval/ rutierJ atac arat îpotriva persoanelor *i o+iectivelorJ ocuparea sediilor unor instituţii politice sau de stat/ provocarea de e.plo)ii/ incendii/ avarii graveJ acţiuni de coandoJ folosirea terori*tilor sinuciga*iJ e.pedierea de colete *i scrisori!capcanăJ tul+urarea ordinii pu+liceJ containarea radioactivă/ c-iică *i +iologică a unor suprafeţe de teren/ culturi/ surse de alientare cu apă/ +unuri de larg consu/ a unor localităţi sau grupuri de oaeniJ narcoterorisJ teroris de stat&J provocarea de panică/ de)ordine/ prin propagarea de )vonuriJ traficul cu are *i ateriale e.plo)ive/ cu te-nică *i ateriale radioactiveJ finanţarea de acţiuni antistatale/ criinale etc"J e.ploatarea contradicţiilor *i tensiunilor interetnice *i religioase/ a pro+leelor naţionale/ nivelului scă)ut de cultură etc"J >"5"P @odul de anifestare a violenţei ,n epoca în care „naţiunile au preluat de1a onopolul violenţei# %Toffler&/ în spaţiul conflictelor asietrice/ aceasta este caracteristica principală a acţiunilor desfă*urate" Odată cu trecerea tipului/ violenţa pare să se acuti)e)e/ sen că recurgerea la agresivitate este considerată încă soluţia de doinare a adversarului" enoen anifestat înainte cu precădere doar în cadrul c0torva naţiuni/ violenţa se va dispersa deografic" Natura violenţei însă*i suferă profunde sc-i+ări/ devenind tot ai dependentă de te-nologii intensive ale cunoa*terii/ telecounicaţiile/ siulările *i softVare!ul evoluat" rincipalele oduri de anifestare a violenţei la nivelul conflictelor asietrice sunt: etode asietrice *i asincrone folosite cu a+ilitateJ surpri)a te-nologiei/ care poate conferi avanta1e circustanţiale neanticipate de arile puteri ilitareJ i)a pe capacitatea cantitativă/ co+inată cu avanta1ele situaţionale %iniţiativă/ o+iective liitate/ linii scurte de counicaţii/ teren cunoscut/ tip suficient de desfă*urare *i pregătire a po)iţiilor de luptă&J folosirea arelor de distrugere în asă/ a rac-etelor *i a forţelor pentru operaţiuni specialeJ su+versiunea *i terorisul co+inatJ

Pagina 1" din 161


forarea unor capacităţi aeriene de apărare antiaeriană/ rac-ete/ ine de ră)+oi *i navale/ ac-i)iţionarea de are de distrugere în asă *i rac-ete cu ra)ă ai lungă de acţiune/ pentru descura1area SU( *i intiidarea vecinilor %Iran&J folosirea potenţialului avansat de coandă *i control/ instruire/ întreţinere/ inforaţii secrete *i cercetare!recunoa*tere/ de adinistrare/ a condiţiilor *i circustanţelor situaţionale favora+ileJ conflictul arilor puteri ilitare regionale/ desfă*urat cu forţe „-i+rid# nueroase/ îpotriva arilor puteri ale luii %SU(/ de e.eplu&/ av0nd ca suport te-nologiile letale avansate *i posi+ilele alianţe *i condiţii sta+ilite în plan regionalJ folosirea forţei *i violenţei ilitareJ traficul cu narcotice *i alte acţiuni criinale cu iplicaţii pentru securitatea naţionalăJ operaţiuni siultane %efectul de reţea al unor sau c-iar ai ultor condiţii *i circustanţe&" ,nc-ei cercul deonstraţiei asupra odurilor de anifestare a violenţei în cadrul confruntărilor asietrice cu o conclu)ie e.tre de pertinentă *i avi)ată: „Elanul sc-i+ării se îndreaptă spre întărirea capacităţilor co+ative de 1oasă intensitate cu te-nologii noi *i î+unătăţite ? sen)ori/ counicaţii pe +a)ă spaţială/ are non!letale *i ro+otice" Ceea ce sugerea)ă că noua foră de ră)+oi/ proprie celui de!al Treilea 2al/ se poate dovedi în tip la fel de puternică îpotriva g-erilelor *i oponenţilor pe scară ică/ purt0nd un ră)+oi de tip riul 2al/ ca *i contra aratelor de stil iraAian/ proprii celui de!al Doilea 2al" entru că „ne p0nde*te/ a*a cu aceia*i autori coincid/ d0ndu!i dreptate e.celentului analist strategic de la R(ND COROR(TION/ Carl 9uilder/ o Wterifiantă asietrieX#55"

>"7 Tendinţele ediului strategic de securitate în )ona de interes pentru Ro0nia" Consider că )ona de interes strategic nei1locit pentru Ro0nia cuprinde 9alcanii/ C0pia anoniei cu culoarul strategic al Dunării i1locii *i inferioare/ spaţiul @ării Negre/ Cauca)ul *i spaţiul Repu+licii @oldova *i/ în parte/ al Ucrainei/ ai ales al Ucrainei su+carpatice" 55

I%em$ ).2*2. Pagina 1# din 161


O priă constatare care se desprinde de aici este aceea că )ona la care ă refer nu este unitară/ ci/ dipotrivă/ e.tre de diversificată/ de fragentată *i de tensionată" iecare dintre cele cinci ari unităţi teritoriale ? 9alcanii/ Dunărea @i1locie cu C0pia anoniei/ @area Neagră/ Cauca)ul *i spaţiul Repu+licii @oldova cu cel al Ucrainei su+carpatice ? î*i are o anue identitate/ caracteristici specifice *i un anue rol strategic *i geostrategic" Din anul 566>/ de*i focul a fost într!un fel potolit/ 1arul încă ai arde în @acedonia/ în regiunea transnistreană a Repu+licii @oldova *i în Cauca)" O aparentă lini*te este doar în Ungaria" ,napoia acesteia se ascund însă o+iective *i acţiuni care ar putea afecta grav sta+ilitatea statelor din )onă/ în special pe cea Ro0niei/ Ucrainei/ Sloveniei" Constituirea *i forţarea notei pentru a o+ţine o legitiitate/ o apro+are sau ăcar o trecere cu vederea a acţiunii cu ipact politic *i strategic/ la care se adaugă presiunile autonoiste/ sugestiile făcute de unele grupuri de intelectuali de regionali)are a teritoriului ro0nesc/ în general/ politica faptului îplinit/ practicată de Ungaria %sau de anuite cercuri din această ţară sau din cadrul diasporei& pot avea efecte nedorite în anii urători în ceea ce prive*te sta+ilitatea *i siguranţa internă a statelor din )onă" Singura soluţie via+ilă pentru estoparea *i c-iar ani-ilarea definitivă a riscurilor *i tensiunilor +alcanice este consolidarea su+stanţială a Uniunii Europene *i a N(TO/ ridicarea econoică rapidă a )onei *i integrarea ei copletă în cople.ul european" Tendinţele ediului starategic în )ona de interes pentru Ro0nia sunt urătoarele: rocesul de reela+orare a politicilor *i strategiilor de securitate *i/ legat de acestea/ de reconfigurare a spaţiilor de interes strategic se va accentua în urătorii ani/ concoitent cu conturarea ai clară a centrilor de putere/ a sferelor de cola+orare *i de influenţare *i a raporturilor dintre arile puteri/ precu *i a relaţiilor acestora cu organisele *i instituţiile internaţionale" Noua po)iţie a Statelor Unite ale (ericii de superputere ondială solitară/ care s!a -otăr0t să conducă ră)+oiul antiterorist *i c-iar să acţione)e de una singură/ ărindu!*i în acest sens +ugetul ilitar/ pune în u+ră/ cel puţin în această etapă/ relaţia N(TO *i ută centrul de greutate al efortului strategic în )ona asiatică" O astfel de situaţie ar putea influenţa în sens negativ procesul e.tinderii %SU( dovedind o are receptivitate la po)iţia Rusiei& sau în sens po)itiv/ lăs0ndu!se prin aceasta o ai are li+ertate iniţiativei europene/ îndeose+i ;eraniei" Evenientele de la >> septe+rie 566> au sc-i+at coplet direcţia de efort a Statelor Unite care se sit o+ligate să treacă la acţiuni de foarte are aploare pentru Pagina 1$ din 161


securitatea propriei naţiuni" (erica nu î*i ai propune să facă faţă unor riscuri *i aeninţări/ ci să devină at0t de puternică înc0t să lovească orice inaic/ oricine ar fi *i oriunde s!ar afla" (*a ceva nu a ai e.istat p0nă a)i pe glo+ul pă0ntesc" Statele Unite au însă potenţialul necesar pentru a reali)a un astfel de o+iectiv" Totu*i/ aericanii/ de*i au în vedere *i eventualitatea unor aple acţiuni solitare/ cultivă *i vor cultiva *i în continuare politica *i strategia alianţelor *i parteneriatelor strategice" ,n acest sens/ sunt posi+ile urătoarele grupări *i regrupări de forţe *i acţiuni cu ipact strategic: Consolidarea relaţiei euro!atlantice prin reconfigurarea teeinică/ în sensul punerii în operă/ a politicii europene coune de securitate *i apărare %ECS(&/ reali)0ndu!se/ c-iar ai rapid dec0t s!a prevă)ut iniţial/ orţa de Reacţie Rapidă europeană *i întărirea (lianţei cu noi e+ri" Crearea unui pol euro!atlantic de putere cu funcţii *i valenţe ondiale/ care va continua să 1oace un rol foarte iportant în ondiali)area econoiei *i a inforaţiei *i în gestionarea cri)elor" ,n anii viitori/ se va accentua relaţia de parteneriat strategic real între Statele

Unite *i Uniunea Europeană/ prin cre*terea

copetenţelor/

funcţiilor/

responsa+ilităţilor/ puterii econoice *i ilitare a partenerului european" Europa este în ascensiune/ iar rolul ei strategic va cre*te în viitor" Ie*irea ai frecventă *i ai accentuată a Uniunii Europene/ ca entitate strategică/ din )ona continentală *i participarea ei efectivă la +ătălia pentru (sia *i/ în general/ pentru resurse" Este posi+il ca/ în viitor/ influenţa europeană să crească îndeose+i în (sia Centrală/ în nordul (fricii *i în Orientul (propiat" Re)olvarea în continuare a situaţiei politice/ etnice *i econoice din )ona 9alcanilor *i c-iar din cea a @ării Negre nu se va putea reali)a fără participarea Uniunii Europene" ,n noile condiţii ale cre*terii forţate *i intepestive a puterii ilitare aericane/ decala1ele dintre (erica *i partenerul european vor cre*te foarte ult/ Europa neput0nd face faţă unor astfel de c-eltuieli %+ugetul ilitar aerican este c0t al urătoarelor 5 de state luate la un loc&" O astfel de situaţie re)ultată din divergenţa unora dintre priorităţile *i c-iar dintre o+iectivele politice fundaentale ale Europei Occidentale *i ale Statelor Unite ar putea duce la diinuarea drastică a rolului *i iportanţei N(TO/ (erica neaifiind dispusă să suporte aproape în întregie c-eltuielile (lianţei" (cest lucru este stiulat *i de parteneriatul strategic cu Rusia/ de o politică aericană foarte atentă faţă de C-ina *i de India" i în anii urători/ situaţia politică *i strategică din Orientul (propiat va continua să fie deose+it de tensionată din cau)a incopati+ilităţii dintre politica (utorităţii alestiniene *i Pagina 2% din 161


politica Israelului/ acţiunilor Aur)ilor din Turcia/ din Iran *i IraA/ lipsei apei *i ultiplicării actelor de teroris/ trafic de droguri *i criă organi)ată" Orientul @i1lociu va continua să se afle su+ control aerican/ iar situaţia să se enţină relativ sta+ili)ată/ adică fără posi+ilitatea declan*ării unui conflict a1or" De*i în +ătălia pentru petrolul caspic e.istă de1a doi ari c0*tigători ? Statele Unite *i Rusia ! / confruntarea se va continua/ îndeose+i în spaţiul cecen %în general/ în cel cauca)ian&/ iar Iranul va fi în continuare neulţuit de soluţia aleasă/ precu *i de faptul că a fost desenat ca inaic/ *i î*i va spori capacitatea nucleară *i c-iar teroristă" Rolul ederaţiei Ruse va spori/ în soluţionarea unor pro+lee de securitate *i de co+atere a terorisului prin parteneriatul special cu N(TO/ OSCE/ ad0ncirea parteneriatului cu SU( în (sia Centrală *i +a)inul @ării Negre etc" (cţiunile antiteroriste îpotriva tali+anilor *i reţelelor (l!Yaida au apropiat *i ai ult Rusia de Statele Unite *i/ în pofida/ unor reticienţe răase de pe vreea Ră)+oiului Rece/ s!ar putea ca o astfel de cooperare să influenţe)e într!un od po)itiv situaţia strategică din )ona asiatică *i din cea a 9alcanilor" Tipul de ră)+oi doinant al anilor viitori va fi ră)+oiul disproporţionat/ cu coponentele sale devenite de1a tradiţionale: acţiunile non!contact/ loviturile de la are distanţă/ operaţiunile speciale *i ră)+oiul inforaţional" Se vor ultiplica acţiunile altele dec0t ră)+oiul/ dar acestea nu vor fi dec0t paleative ale verita+ilelor confruntări în lupte din ce în ce ai feroce pentru supreaţia econoică *i inforaţională *i putere ondială" 3a ori)ontul ileniului trei/ ai ales în ura proliferării acţiunilor teroriste *i a conturării ră)+oiului de tip terorist/ î*i va face apariţia un nou tip de confruntare glo+ală care corespunde etastrategiei: ră)+oiul secret generali)at/ care este un ră)+oi de tip ondial total/ desfă*urat continuu/ în toate ediile ! geostrategic/ cosic/ econoic/ cultural/ social *i inforaţional/ la capătul căruia va re)ulta o nouă ordine *i/ poate/ o nouă filo)ofie a convieţuirii"

>"L Strategia de coali)are ! strategie de contracarare a efectelor conflictelor asietrice Strategiile de contracarare a efectelor conflictelor asietrice ocupă un loc iportant în toate doeniile strategiilor politico!diploatice/ inforaţionale/ psi-ologice/ culturale *i Pagina 21 din 161


ilitare" Ele sunt duse prin i1loace adecvate/ pe principiile unităţii/ copleentarităţii/ surprinderii *i oportunităţii/ reproduc0nd astfel/ ceea ce înseană strategii asietrice în ediul natural" Este foarte iportant ca/ în anali)a strategiilor asietrice/ să ne întoarce la acel spaţiu în care ele sunt cel ai acasă: lupta genelor" Strategia este o „politică4 coportaentală prograată/ de pildă: „(tacă adversarulZ Dacă fuge/ urăre*te!lZ Dacă ripostea)ă/ fugi tuZF" O strategie evolutiv sta+ilă %SES& repre)intă aceea care/ o dată adoptată de toţi e+rii unei populaţii/ nu poate fi depă*ită de nici unul dintre ei" rin urare/ cea ai +ună strategie pentru un individ depinde de ceea ce face a1oritatea populaţiei" ,ntruc0t toţi indivi)ii unei populaţii încearcă să a.ii)e)e propriul succes/ singura strategie dura+ilă va fi aceea care/ evolu0nd/ nu va putea fi depă*ită de nici un individ deviant %utant&" Odată pusă la punct o SES/ ră0ne constantă/ selecţia penali)0nd orice deviaţie/ p0nă ce o odificare iportantă a ediului provoacă o perioadă scurtă de insta+ilitate evolutivă sau o oscilaţie a populaţiei" 3uea se polari)ea)ă din ce în ce ai ult" De o parte se află forţa +anului *i a înaltei te-nologii/ de cealaltă ? sărăcia *i dependenţa din ce în ce ai pronunţată de efectele secundare sau colaterale ale acestei înalte te-nologii" e cale de consecinţă/ luea a fost/ este *i va fi asietrică" (sietria luii este conflictuală/ c-iar dacă nu totdeauna ea este producătoare de conflicte" Naţionalisele *i fundaentalisele sunt considerate principalele surse de aeninţare" Dar ele însele sunt produse ale asietriei luii *i/ ca atare/ ne înv0rti într!un cerc vicios" Socialisul real a e*uat/ iar reţetele capitalisului/ a celui care repre)intă fundaentul valorilor occidentale/ nu perit acestor ţări din luea fostă counistă sau din luea a treia să!*i re)olve arile pro+lee" Confruntarea Nord ? Sud continuă" [ările de)voltate vor să!*i enţină cu orice preţ nivelul ridicat al vieţii *i avanta1ele pe care le!au do+0ndit" Unele i*cări *i unele ţări din luea a treia se opun" Iată sursa unor tensiuni care vin din realităţi asietrice" Iar acestea nu pot fi soluţionate dec0t tot prin i1loace *i strategii asietrice" Deci nu nuai ţările luii a treia sunt vinovate de proliferarea unor conflicte asietrice" Rădăcinile acestor conflicte se află în str0nsă legătură cu inegalităţile econoice/ sociale/ politice *i istorice" Soluţiile tre+uie căutate deci aici" Cele ilitare vor crea doar ipresia că s!a re)olvat" C0nd este vor+a de raporturile între aceste două lui ? o lue a fostelor colonii/ a ţărilor sărace *i una a ţărilor superte-nologi)ate/ care au trecut de1a la societăţi de tip inforaţional !/ nu se poate face a+stracţie de decala1e/ de interese/ de sursele conflictuale reale/ unii erg0nd în sus/ alţii în 1os"

Pagina 22 din 161


De aceea vor e.ista linii de separaţie/ +aricade/ coaliţii de state *i alianţe" Statele se vor coali)a nu neapărat pentru a ataca/ pentru a ipune/ ci ai ales pentru a!*i asigura sta+ilitatea necesară/ pentru a se afla la adăpost/ pentru a fi nu at0t de partea celui ai puternic/ c0t de partea celui ai puţin vulnera+il/ celui ai sta+il" @a1oritatea ţărilor care nu au interese glo+ale se coali)ea)ă pentru a!*i asigura sta+ilitatea/ pentru a contracara efectele asietriilor agresive/ pentru a face faţă aeninţărilor cărora/ singure/ nu le!ar putea re)ista" Candidaturile ţărilor din Centrul *i Estul Europei la Uniunea Europeană *i N(TO nu vi)ea)ă reali)area unei forţe care să doine luea/ ci o+ţinerea unui ori)ont de siguranţă strategică/ de sta+ilitate a+solut necesar pentru re)olvarea pro+leelor proprii *i pentru asigurarea unui nivel de viaţă accepta+il cetăţenilor" @anVaring notea)ă: „consecinţele unei insta+ilităţi aeninţătoare în ediul internaţional pot să fie foarte iportante/ dar este vor+a doar de un sipto/ nu de o aeninţare în sine" (eninţarea în sisteul conteporan re)ultă ai degra+ă din lipsa de înţelegere deopotrivă a cau)elor insta+ilităţii *i a anierei *i i1loacelor cu care se tratea)ă conflictele care re)ultă din anifestările variate ale de)ec-ili+relor politic/ econoic/ social *i ilitar"4 entru că ţările puternice au participat la astfel de conflicte neconvenţionale/ dar nici unul nu s!a desfă*urat pe teritoriul lor *i/ de aceea/ n!au cu să înţeleagă %din toate punctele de vedere& filosofia acestor conflicte/ ci doar pe cea a punctului de vedere propriu" (rguentul este înainte de toate te-nic" Epoca telecounicaţiilor *i a i1loacelor de transport oderne perite celor care posedă astfel de i1loace să ai+ă o vi)iunea glo+ală verita+ilă/ de vree ce acestea sunt deţinute *i controlate de un ic grup de privilegiaţi/ de noroco*i" Dar ele nu se pot înc-ide ultă vree în propriul lor siste privilegiat *i/ de acolo/ să re)olve prin forţă orice tendinţă revendicativă din partea ţărilor luii a treia" Din ce în ce ai ult/ luea devine ultipolară/ econoia se ondiali)ea)ă/ natura conflictelor se sc-i+ă/ inforaţia pătrunde peste tot/ iar luea devine interdependentă"

C(ITO3U3 5 ENO@ENU3 TERORIST I E2O3U[I( (CESTUI(

5"> Deliitări conceptuale

Pagina 23 din 161


Terorisul este un su+iect actual/ pe c0t de greu de a+ordat pe at0t de coplicat în terinologie sau în înţelegerea faptelor ce îl copun" Terorisul pare a fi o reacţie la o putere care nu poate fi înfr0ntă/ dar care poate fi slă+ită/ adusă în starea de a pierde at0tea resurse înc0t retragerea pare a fi o soluţie ai +ună" @i1loace teroriste s!au folosit de!a lungul istoriei universale/ pre)entate într!o aură po)itivistă ? c0nd e vor+a de lupta celor sla+i îpotriva celor puternici/ s!au dipotrivă depreciativ ? c0nd este vor+a de acţiunea celor puternicii care puteau să aleagă o altă cale/ onestă *i ec-ita+ilă/ pro+a+il ai costisitoare *i de lungă durată" entru a înţelege fenoenul pe care îl repre)intă terorisul/ tre+uie evaluate ai înt0i diferite puncte de vedere asupra terenului propriu!)is *i ce repre)intă acesta în od e.act" ,ncercarea de a se a1unge la consens asupra unei definiţii a terorisului a generat ulte de)+ateri în *tiinţele sociale" Nicio definiţie nu pare să satisfacă vasta interpretare asupra specificităţii terorisului" Cele ai cunoscute tipuri de definiţii folosite pentru descrierea terorisului sunt: siplu: violenţă sau aeninţare cu scopul de a produce teaă/ panică sau sc-i+areJ legal: violenţa criinală ce încalcă norele legale *i care este pedepsită de către statJ analitic: factori politici *i sociali specifici care stau la +a)a actelor teroriste individualeJ sponsori)at de stat: grupuri teroriste folosite de statele ici *i de +locul counist pentru a ataca interesele occidentaleJ statal: puterea guvernului folosită în scopul de a terori)a propria populaţie pentru a o supune" Definiţia perite să se facă o distincţie clară între teroris *i alte fore de anifestare a violenţei" (ctul terorist a fost definit independent de otivaţiile care stau la +a)a acestuia" ersoanele care se anga1ea)ă în acte de teroris o fac în nuele ultor cau)e" Este gre*ită tendinţa de a se etic-eta orice acţiune violentă/ care nu este apro+ată de societate/ ca fiind un act terorist deoarece terorisul este o foră specifică de violenţă" (cţiunile teroriste sunt calculate pentru că/ în general/ terori*tii sunt con*tienţi de ceea ce fac" Selectarea ţintelor este o activitate planificată *i raţională/ prin care se urăre*te o+ţinerea unui efect +ine deterinat" 2iolenţa prin care se anifestă terori*tii nu este niciodată spontană sau înt0plătoare" Terori*tii intenţionea)ă să producă teaaJ aceasta este îndreptată asupra altor persoane *i nu asupra victielor" Cu alte cuvinte/ terorisul este un act psi-ologic cu ipact asupra aselor"

Pagina 2 din 161


O+iectivele terorisului îl disting de celelalte tipuri de violenţă/ cu este violenţa criinală/ care are ca scop c0*tigul personal" Totu*i/ definiţia perite includerea în categoria acţiunilor teroriste *i a violenţei practicate de organi)aţiile criinale/ atunci c0nd acestea urăresc să influenţe)e politica guvernului" Sunt cunoscute ca)urile unor carteluri ale drogurilor *i organi)aţii internaţionale de tip afiot/ care se iplică în politică atunci c0nd activităţile lor influenţea)ă funcţionarea guvernelor *i în r0ndul aselor pentru a deterina guvernul sau societatea să!*i sc-i+e linia politică" Terorisul este o practică înt0lnită frecvent în revolte dar/ în general/ re+elii nu sunt neapărat terori*ti/ dacă respectă regulile ră)+oiului *i nu se anga1ea)ă în acele fore de violenţă/ care por fi identificate cu actele teroriste" e tot parcursul istoriei/ e.trei*tii au practicat terorisul pentru a genera teaa *i a ipune o sc-i+are a coportaentului social" recvent/ terorisul s!a intersectat cu alte fore de anifestare a violenţei/ cu sunt ră)+oiul *i revolta" ,nainte de secolul al 'I'!lea/ terori*tii acordau/ de o+icei/ iunitate c0torva categorii de persoane" 2ec-ea *coală a terorisului era directă/ deoarece terori*tii intenţionau să producă un efect politic prin rănirea sau oartea victiei" Ca *i alţi ră)+oinici/ terori*tii recuno*teau inocenţii/ e.clu)0nd de pe lista persoanelor vi)ate feeile/ copii *i +ătr0nii" De e.eplu/ la sf0r*itul secolului al 'I'!lea/ în Rusia/ radicalii care urăreau asasinarea ţarului (le.andru al II!lea au renunţat la c0teva atacuri planificate/ deoarece riscau să rănească persoane inocente" De)voltarea statelor +irocratice a condus la o profundă sc-i+are în ideologia terorisului" ;uvernele oderne au o continuitate pe care cele vec-i nu au avut!o" Terorisul odern oferă practicanţilor lui ulte avanta1e" ără a recunoa*te inocenţii/ terori*tii au un nuăr infinit de ţinte" Ei sunt cei care sta+ilesc ţinta *i deterină c0nd/ unde *i cu atacă" @area posi+ilitate de alegere conferă terori*tilor o are pro+a+ilitate de succes/ cu iniu de risc" arado.al/ într!o societate li+eră *i deocratică/ terori*tii pot să acţione)e u*or/ a*a cu s!a deonstrat în ca)ul detonării +o+elor la
5"5 Scurt istoric al fenoenului terorist Pagina 2 din 161


3egiunile ilitare roane foloseau drept tactică *i strategie îpotriva populaţiei inaice teroarea/ cu scopul de a o pacifica *i a o supune %pa. roana&"

@etodele de acest

gen sunt însă ult ai vec-i" Se înt0lnesc la ulte tri+uri antice" Tri+urile +ar+are *i roanii practicau un fel de „teroris de stat4 sau teroris al celui ai tare %e.ista *i un drept ? dreptul celui ai puternic& prin care se o+ţineau efecte spectaculoase" Reacţia la un astfel de teroris erau fuga/ supunerea *i/ rareori/ ră)vrătirea" Răscoala lui Spartacus este una din acele ră)vrătiri spectaculoase care au uiit epoca roană *i au pus în operă un principiu ce a guvernat *i încă ai guvernea)ă luea: la teroare se răspunde prin teroare/ la violenţă prin violenţă" „De!a lungul tipului/ noţiunea de teroris *i!a odificat înţelesul" 3a un oent dat/ în Evul @ediu/ cruciaţii/ porniţi să eli+ere)e Ierusaliul *i @or0ntul Sf0nt din W0inileX credincio*ilor lui @o-aad/ s!au vă)ut loviţi de îpotrivirea +ă*tina*ilor/ care!i socoteau pe de o parte invadatori/ iar pe de alta *i Wnecredincio*iX/ deoarece cre*tinii nu!l venerau pe profetul lor" Cei ai înver*unaţi s!au dovedit a fi e+rii sectei usulane ara+e W$as-i-is-inX %asasin&/ care ucideau fără scrupule/ *i cre*tinii/ lupt0nd p0nă la unul/ convin*i că/ urind pentru credinţa lor religioasă/ vor avea parte de aradisul lui (lla-" W(sasinX a devenit de atunci/ prin interediul cruciaţilor/ care îi considerau pe usulanii respectivi drept terori*ti/ un teren ce a răas ca sinoni criinalilor ce ucid cu cru)ie" ,nsă tot de atunci/ de*i religia a-oedană inter)ice sinuciderea/ s!a perpetuat o credinţă sectară/ în virtutea căreia a uri pentru (lla- ar fi un gest răsplătit prin a*e)area celui ce se 1ertfe*te direct în aradis" (*a s!au născut Intifada *i i-adul islaic/ care stau la +a)a terorisului de esenţă ara+ă" Intifada *i i-adul sunt denuirile pe care le dau usulanii atacurilor asupra evreilor *i celor pe care le susţin/ indiferent de credinţa lor religioasă" (parent/ un aseenea coportaent intolerant pare o foră a luptei de apărare a fiinţei naţionale ara+e/ î+răc0nd conotaţii patriotice" Este ilu)oriu a g0ndi în acest od" Căci a pune pe picior de egalitate lupta arată desfă*urată/ de pildă/ în plin ră)+oi/ de către parti)ani sau auisar)i îpotriva inaicului înarat/ ocupant al ţării este una *i alta este a terori)a populaţii inocente/ copii/ feei/ +ătr0ni neînaraţi/ ucig0nd doar de dragul de a ucide/ în nuele lui (lla-" Este interesant de o+servat aici două oente istorice petrecute în secolul trecut în spaţiul ara+" Unul îl constituie lupta de eli+erare naţională a popoarelor ara+e dusă îpotriva otoanilor/ de aceea*i religie cu ei/ în tipul riului Ră)+oi @ondial/ susţinuţi de arata Pagina 26 din 161


+ritanică de religie cre*tină/ c0nd intoleranţa *i fanatisul confesional nu s!au anifestat/ lăs0nd loc raţiunii" e acest fond corect/ ara+ii *i!au do+0ndit li+ertatea" (l doilea oent este arcat de anipularea sentientului religios al ara+ilor/ de către na)i*ti/ în tipul celui de!al Doilea Ră)+oi @ondial/ cu scopul de a slă+i influenţa franco!+ritanică în )onă" E.act această propagandă -itleristă criinală a deturnat spiritul pasiv al ara+ilor/ convin*i că totul este predestinat de (lla- *i ce se înt0plă tre+uia să se înt0ple" rin urare/ lupta *i îpotrivirea nu!*i au loc" (stfel/ na)i*tii au readus în actualitate entalităţi de ult părăsite de ara+i după cruciade *i c-iar după e.pediţia lui Napoleon 9onaparte în Egipt *i Orientul (propiat" ,ntăr0taţi îpotriva at0t a engle)ilor cre*tini/ dar *i a evreilor/ fanaticii islaici ara+i *i nu nuai/ au devenit/ de!a lungul deceniilor/ e.ponenţii terorisului antioccidental" rin ietis/ terorisul apare astă)i nu nuai la usulani/ dar *i la alte popoare ca/ de pildă/ la 1apone)i/ taili/ +engale)i/ tali+ani etc"/ la care sinuciderea rituală este considerată un gest de onoare *i supreă 1ertfă" Indiferent cu se petrece/ dacă această sinucidere are ca efect asasinarea deli+erată a unor oaeni nevinovaţi/ ea devine un act de teroris/ condanat de societate" Sigur/ se afiră că violenţa na*te violenţă sau/ cu spune dictonul/ WCine scoate sa+ia/ de sa+ie va pieriZX" Este adevărul pur" O dovede*te din plin sf0r*itul nu nuai al fiecărui terorist în parte/ dar *i al grupărilor teroriste/ indiferent dacă ele se nuesc W+rigă)ile ro*iiX/ Wu1a-ediniX/ Wa8nuX sau cine *tie cu" Singura soluţie vala+ilă pentru re)olvarea conflictelor de orice natură este dialogul/ coproisul" Din nefericire/ c0nd î*i face loc terorisul/ raţiunea dispare/ înlocuită fiind de fanatis/ de or+irea g0ndirii logice *i a valorilor esenţiale"457 Convenţia europeană pentru repriarea terorisului preci)ea)ă/ încă din articolul >/ că „entru nevoile de e.trădare între statele contractante/ nici una din infracţiunile enţionate ai 1os nu va fi considerată ca infracţiune politică/ ca infracţiune cone.ă la o infracţiune politică sau ca infracţiune inspirată din o+iluri politice: ! infracţiunile cuprinse în sfera de aplicare a Convenţiei pentru represiunea capturării ilicite de aeronave/ senată la 3a $a8e/ la >M dece+rie >KP6J ! infracţiunile prevă)ute de Convenţia pentru pedepsirea %sancţionarea/ repriarea& actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile/ senată la @ontreal la 57 septe+rie >KP>J 57

;-" 9assara+escu/ Terorism, între istorie si actualitate / C3I(/ nr" >Q/ din 5P septe+rie 566>"

Pagina 2" din 161


! infracţiunile grave constituite dintr!un atac contra vieţii/ integrităţii corporale sau li+ertăţii persoanelor care au dreptul la protecţie internaţională/ inclusiv agenţii diploaticiJ ! infracţiunile care coportă răpirea/ luarea de ostatici sau sec-estrarea ar+itrarăJ ! infracţiunile coport0nd utili)area de +o+e/ grenade/ are autoate/ scrisori sau plicuri!capcană/ în ăsura în care o astfel de utili)are pre)intă un pericol pentru persoaneJ ! tentativa de coitere a uneia dintre infracţiunile preci)ate sau participarea în calitate de coautor sau coplice a unei persoane care coite sau încearcă să coită o astfel de infracţiune"45L (ceasta era/ în >KPP/ vi)iunea asupra terorisului" El nu era considerat ca av0nd o deterinaţie politică/ nu era considerat un act politic/ deci un ră)+oi/ ci o infracţionalitate" De aceea/ autorii convenţiei/ dată fiind +ipolaritatea acelor vreuri *i lupta pe toate fronturile între cele două sistee din tipul Ră)+oiului Rece/ au avut are gri1ă să separe actele teroriste de acţiunile politice propriu!)ise/ indiferent dacă acestea din ură erau sau nu erau legitie" Sc-i+area vi)iunii asupra terorisului a fost deterinată/ fără îndoială/ de atacurile AaiAa)e asupra clădirii entagonului *i cople.ului > septe+rie 566>" După ce lucrurile s!au ai lini*tit *i capania îpotriva principalului suspect ? Osaa +in 3aden ! *i a (fganistanului/ ţară care adăpostea centre de antrenare a terori*tilor ! a intrat în line dreaptă/ au început din nou să fie puse între+ări cu privire la caracterul *i natura acţiunilor de tip terorist *i/ în consecinţă/ la reacţiile sau acţiunile luii civili)ate" S!a a1uns astfel la conclu)ia că terorisul este un fenoen ult ai cople. c-iar dec0t ră)+oiul/ care tre+uie studiat *i aprofundat nu doar pentru a!i liita efectele *i a!i pedepsi pe cei vinovaţi/ ci îndeose+i pentru a!i înţelege *i a!i eradica ecanisele *i cau)ele" (ceasta este o altă conclu)ie foarte iportantă de care tre+uie să se ţină seaa în anali)a *i co+aterea acestui fenoen" olitica luii este doinată de -otăr0rea Statelor Unite ale (ericii %*i a coaliţiei care s!a forat în 1urul ei& de a eradica terorisul din lue prin operaţia Wustiţie Infinită 5X" ro+lea este însă e.tre de dificilă/ căci nu este vor+a de a desc-ide unul sau ai ulte fronturi ilitare îpotriva unor naţiuni vinovate/ ci de necesitatea depistării unei reţele planetare de cui+uri teroriste %depo)ite de are/ locuri de antrenaent/ centre de inforare/ depo)ite +ancare/ unităţi econoice etc"& care forea)ă o vastă *i cople.ă structură 5L

Convention européenne pour la répression du terrorisme / Stras+ourg/ 5P"6>">KPP O traducere ai corectă/ în sensul acţiunilor care s!au întreprins/ ar fi „ Justiţie până la capăt 4"

5

Pagina 2# din 161


ultinaţională ce tre+uie ani-ilată" 3a aceasta se adaugă caracterul clandestin *i conspirativ" Sipla arestare a lui +en 3aden nu re)olvă pro+leele terorisului/ căci structurile construite vor funcţiona ai departe" @ai ult încă/ încarcerarea W*efuluiX va provoca cert acţiuni teroriste %tip luare de ostatici& pentru o+ţinerea eli+erării sale/ lucru care va crea dificultăţi ari/ în ciuda anulării principiului W)ero pierderiX" Evident că/ prin feritate *i cu ră+dare/ terorisul ondial poate fi eradicat/ a*a cu a fost lic-idat cel geran acu c0teva decenii" Incontesta+il/ nota de plată va fi foarte are" 5M Evoluţia terorisului de la acte de înspăi0ntare a populaţiei/ din vreea Iperiului Roan *i a inva)iilor +ar+are/ *i de ipunere a unui tip de coportaent/ p0nă la ceea ce a)i nui ră)+oi terorist/ ră)+oi care/ într!o foră sau alta/ afectea)ă întreaga planetă/ este indu+ita+ilă" De aici re)ultă o ulţie de între+ări la care nu se poate răspunde iediat *i superficial" Neîndoielnic/ terorisul este un fenoen cople./ cu cau)e profunde/ ce ţin de funcţionarea societăţii/ de relaţiile dintre individ/ grup *i societate/ de raporturile sociale *i/ deopotrivă/ de patologia socială" Care sunt factorii care au favori)at o astfel de evoluţie= Cu au apărut= C0t sunt ei de „o+iectivi4/ de necesari/ de înt0plători= ,n ce ăsură puteau fi preveniţi= Cu alte cuvinte/ c0t de „vinovată4 este luea pentru propria ei terori)are=

5"7 (ccepţiuni ale conceptului de teroris: 5"7"> Terorisul ? foră de conflict asietric Terorisul este considerat/ după conflictele etnice 5P/ ca una dintre cele ai ari aeninţări la adresa securităţii *i sta+ilităţii" ,ntr!adevăr/ cria organi)ată *i terorisul au proliferat foarte ult în ultiele decenii/ astfel înc0t/ la intrarea în ileniul trei/ aproape că nu e.istă stat sau organis internaţional care să nu!*i pună pro+lea apărării *i protecţiei îpotriva acestui flagel" Terorisul este/ deopotrivă/ o agresiune *i o reacţie la agresiune" Ca agresiune/ el vi)ea)ă crearea unei situaţii insta+ile/ de teaă *i teroare/ de care să profite anuite cercuri" (ceastă noţiune ? anuite cercuri ? este greu identifica+ilă *i la fel de greu cuantifica+ilă" E.perienţa ultielor decenii a arătat că traficul de droguri/ cria organi)ată *i/ legat de acestea/ terorisul repre)intă un adevărat cancer al societăţii oderne/ care este vulnera+ilă 5M

Constantin 9ălăceanu!Stolnici/ La judecata zilei / )iarul ]IU( din 5M"6K"566>"

#e)B Fa#u/$ +inorit,s nationales et prolif,ration etatiue$ 3n A REVUE INTERNATIONAE ET STRATGIUE$ n&. *<@200<. 5P

Pagina 2$ din 161


la acele su+versiuni *i diversiuni ce proliferea)ă su+ aura deocraţiei/ li+ertăţii de i*care *i de organi)are *i drepturilor oului" (cest flagel a cuprins practic întreaga societate oenească/ de la stradă la reţelele Internet" E.istă însă *i un alt fel de teroris/ cel care se pre)intă ca o reacţie a celui sla+ în faţa celui puternic" ,n acest sens/ terorisul se pre)intă ca e.presie a ră)+oiului disproporţionat/ ca reacţie la acest tip de ră)+oi" Dreptul internaţional nu!l acceptă/ arile puteri îl repriă/ organisele internaţionale îl condană" Dar el e.istă *i se de)voltă/ fără să!i pese de ceea ce g0nde*te luea despre el" Ultia lui acţiune de proporţii este atacul din >> septe+rie 566> asupra celor două turnuri din NeV \orA *i clădirii entagonului" Ca urare a acestui fapt/ Statele Unite ale (ericii *i întreaga lue au declarat un ră)+oi de lungă durată îpotriva terorisului de orice fel/ încerc0nd să preia în felul acesta iniţiativa strategică *i să treacă la o ofensivă coplicată *i necruţătoare" E.istă/ deci/ ai ulte feluri de teroris: cel al luii interlope îpotriva luii noraleJ cel declan*at de criinalitatea organi)atăJ cel al traficanţilor de droguriJ cel inforaţional %ci+erterorisul&J cel ediaticJ cel politicJ terorisul de statJ cel susţinut de anuiţi centri de putereJ cel al statelor sărace îpotriva statelor +ogateJ cel declan*at îpotriva ondiali)ăriiJ cel care repre)intă o reacţie de răspuns la opresiunile/ presiunile *i acţiunile arilor puteri/ grupărilor de state/ alianţelor etc"J cel de tip ilitar" orele de anifestare a terorisului sunt foarte diversificate *i/ de aceea/ terorisul nu are liite" E.istă un teroris vulgar/ +rutal *i unul care folose*te i1loace elevate/ un fel de teroris „elegant4/ e.istă un teroris psi-ologic *i unul intelectual/ unul „civil4 *i unul „ilitar4" Terorisul/ însuat la scară planetară/ repre)intă un adevărat ră)+oi ? ră)+oiul ileniului ? dus prin toate i1loacele posi+ile"

Pagina 3% din 161


3a 9eirut/ spre e.eplu/ atentatele teroriste care au vi)at a+asada Statelor Unite %aprilie >KQ7& *i ca)ara arinarilor %octo+rie >KQ7& au provocat 5P de orţi" Nu s!a declan*at nici o urărire 1udiciarăJ n!a fost niciun condanat" Totu*i/ atentatele politice au scă)ut: în anul >KP ! 7LJ >KQP ! MMMJ >KK> ! MJ >KK5 ! 7M7J >KK7 ! L7>J >KKL ! 755J >KK ! LL6J >KKM ! 5KMJ >KKP ! 76L5Q" ,n ura atacului terorist din >> septe+rie 566>/ lucrurile s!au sc-i+at însă fundaental" Terorisul este acu considerat ca ră)+oi/ iar Statele Unite ale (ericii ? cea ai are forţă econoică *i ilitară a ileniului/ av0nd spri1inul N(TO *i al unei ari părţi a populaţiei planetei/ a declarat ră)+oi îndelungat/ p0nă la capăt/ p0nă la o+ţinerea victoriei/ terorisului" 2a fi un ră)+oi greu/ cu escaladări/ victie *i/ ca orice ră)+oi/ cu victorii/ înfr0ngeri *i nedreptăţi" Securitatea internaţională se va confrunta în continuare cu o serie de pericole regionale transnaţionale/ asietrice" Terorisul va fi în continuare o aeninţare iportantă/ în special atunci c0nd în actele teroriste sunt folosite are de distrugere în asă" ,n ansa+lul lor/ toate aceste pericole ai ici sau ai ari se constituie într!un o+stacol a1or în calea ondiali)ării *i va continua să a+soar+ă o are parte din tipul/ energia *i resursele aratelor 5K" Nu e.istă o vi)iune unitară asupra viitorului" Unele state *i grupări de state resping rolul 1ucat pe plan ondial de Statele Unite *i se sit aeninţate de e.tinderea rapidă a idealurilor/ culturii *i instituţiilor „occidentaleF" (cestea recunosc/ în general/ superioritatea ilitară a Statelor Unite *i urăresc să!*i atingă scopurile/ evit0nd o anga1are cu arata aericană" 2or face însă tot felul de eforturi asietrice *i asincrone pentru a evita/ a încetini/ a opri/ a preveni sau a distruge iniţiativele aericane *i vor continua să susţină *i să spri1ine tot felul de activităţi antiaericane" 2or adopta frecvent atitudini care nu se încadrea)ă în norele internaţionale acceptate %despotis/ e.treis violent/ teroare/ folosirea inaccepta+ilă a forţei ilitare&/ încerc0nd să ocupe o po)iţie ai +ună/ concoitent cu su+inarea ordinii sta+ilite sau în curs de sta+ili)are" De*i aceste entităţi nu sunt legate în pre)ent de o ideologie larg răsp0ndită/ este posi+il ca/ în viitor/ să apară *i să prolifere)e *i o astfel de ideologie/ su+ retorica oferirii unei contraponderi la puterea Statelor Unite 76"

5Q

+ICTIONAIRE TECHNIUE ET CRITIUE +ES NOUVEES MENACES$ #u la %!&e!#n %e a,!e& Raue&$ P&ee Un!,e&!a!&e %e J&ane. 5K .#l. M!Ba! An#n#,!! (ecuritatea mondială ' *ncotro$ B)K@@.a&u.&#@ 76 Ide" Pagina 31 din 161


Ci+erterorisul7> este definit de @arA ollitt/ din cadrul 9I/ ca „un atac preeditat/ otivat politic/ îpotriva inforaţiei/ sisteelor inforatice/ prograelor inforatice *i datelor/ îpotriva ţintelor luptătoare *i neco+atante/ de către grupuri su+naţionale sau de agenţi clandestini"475 O+iectivul său este să altere)e sau să distrugă inforaţia/ îndeose+i pe cea de valoare strategică" Se acţionea)ă anoni/ iprevi)i+il" (tacurile asupra serverului \a-oo %saturarea acestuia& sunt evidente/ deonstr0nd veleităţile enore ale acestui gen de teroris/ care pare a deveni un teroris al viitorului" El constă în efectuarea clandestină a unor operaţii inforatice prin interediul unor site!uri *i al unor servere anonie ce prote1ea)ă identitatea celor care se conectea)ă la ele" (ceste operaţii sunt de două feluri: de desta+ili)are/ adică de parali)are parţială a unor sistee de inforaţii/ pentru a le slă+i *i a pătrunde în interiorul lor %prin procedeul „cal troian4/ prin trasee electronice etc"&J de distrugere totală a sisteului de protecţie" (cest lucru este deose+it de periculos/ dacă se are în vedere că astfel de sistee se află în telecounicaţii/ reţele de distri+uţie a apei/ ga)elor/ electricităţii/ petrolului/ în reţelele de transport/ în serviciile de urgenţă/ în sisteele de securitate *i în cele de apărare naţională/ în serviciile guvernaentale etc" entru ci+erterori*ti/ acestea sunt ţinte foarte iportante asupra cărora pot acţiona de la distanţă/ rapid *i într!o relativă siguranţă" 5"7"5 Terorisul ? e.presie a stării de -aos Teoria -aosului77 nu 1ustifică terorisul/ nu!l arguentea)ă *i nici nu!l e.plică" Cau)ele *i e.plicaţiile terorisului se află/ în principiu/ în dinaica antinoică a luii/ în anoia socială/ în patologia sfidărilor econoice/ culturale/ sociale *i orale/ în degradarea raporturilor sociale/ naţionale *i internaţionale" Teoria -aosului consenea)ă doar o astfel de realitate/ neliniară/ care tre+uie înţeleasă *i evaluată în coordonatele de insta+ilitate *i intervalele de evoluţii aleatorii 7L care caracteri)ea)ă o astfel de stare" 7>

( se vedea *i articolul lui @arc 9ouvier / Cberterrorisme & entre mthe et r/alit// Internet/ VVV"frstrategie"org" 75 Ide" 77

(0deea unei teorii despre haos sau a unei metodologii privind controlul haosului, este pentru un neavizat un nonsens, căci cuv"ntul 1%2 este asociat fie conceptului de dezordine, fie are conotaţii ce amintesc de procesul genezei din teologie. #in păcate, aceasta confuzie referitoare la termenul de haos a fost generată de o alegere nefericită, tipică economiei de piaţă aplicată unde nu trebuie, a unei etichete puse pe un domeniu de studiu din matematică şi fizică. 3eoria haosului nu are nimic în comun cu ceea ce ştim în sens comun despre haos. Ea se referă strict la studiul complet al sistemelor dinamice neliniare considerate ca fiind sisteme de ecuaţii diferenţiale neliniare. Este o teorie plină de formule, grafice de o complexitate ce concurează imaginaţia artistului, cu multe calcule şi evident concluzii. Ce este însă esenţial de precizat 456 este faptul că aplicarea în economie, sociologie, management, biologie, neurologie, inginerie a consecinţelor teoriei tinde să fie de importanţă majoră pentru acest sf"rşit de mileniu.7/ )iarul CURENTU3 din 55"65">KKQ" 7L (-eliniaritatea este prezentă pretutindeni, în viaţa de zi cu zi, şi nu este ceva foarte rar, cum ar putea crede unii. leatorul nu înseamnă haos. leatorul poate fi modelat de un sistem cu foarte multe variabile, pe care

Pagina 32 din 161


(nali)a terorisului *i din perspectiva unei astfel de teorii oferă posi+ilitatea evaluării spaţiului de nedeterinare al acestui fenoen care se pre)intă ca o aladie re+elă la trataent/ ca un cancer/ ca un ră)+oi!o)aic" Trecerea de la o lue +ipolară ? a*a cu se aprecia)ă că a fost p0nă în >KK6 ? la una ultipolară %care cunoa*te însă/ preţ de c0ţiva ani/ o fa)ă de unipolaris7 *i una/ interediară/ de uniultipolaris7M& este caracteri)ată de puternice de)ec-ili+re econoice/ politice/ sociale *i ilitare *i de această luptă/ dusă/ prin toate i1loacele/ de state/ naţiuni/ etnii/ corporaţii transnaţionale/ cercuri de interese/ religii/ secte/ culturi etc"/ pentru a c0*tiga un loc c0t ai +un în ceea ce se nue*te noua ordine ondială" Nieni nu *tie precis c0nd se va înc-eia această luptă/ c0nd se va instaura această nouă ordine *i cu va arăta ea" 9ineînţeles/ cei care au conceput!o spun că va fi ultipolară/ sta+ilă *i/ în realitatea ei/ oogenă/ deocratică/ guvernată de instaurarea suverană a drepturilor oului/ ca în odelul de ai 1os: 9ipolaris -aos ............. . 8ttt8 tttt8 cd .tttt 8 88t8t88 tttt 8

post$aos 888888tt88.

noua ordine 88888888888888888

............. tt .

v..88.88tt8

88888888888888888

............. 88 .dttsfrtt-+.c t8 tttt .. ttttt u tt

888.

88888888888888888

...... 8888888888888

8 tt . 888t8. . 8 . 8 ttu-

88888888.8

88888888888888888

88ttoi- ou8tt aiottre upogu o8ts ou8 88.88888.8

88888888888888888

8888888888888

adtV . 88t888 t . 8 8 tt..... 8

8.88888888

88888888888888888

8888888888888

8 ctdf er ntf v 88t888+ - r a tt r

888.888.v8

88888888888888888

888888 Nealiniaţi

eet sdr i8er sotctra o c 8888 cre 8

88.8888888

88888888888888888

88t8 tr 888 iu 888t888 u trdtestttt r

t 88 8 88

88888888888888888

.t

88.8tt.88

888888888888888

.r p u t.ttd u.ett r td g f 88

. ^ counis 8 ^ societate deocratică de tip occidental %noua ordine& s_r_ ^ accidente t ^ teroris E.perienţa uană de p0nă acu arată că oogenitatea %c-iar în diversitatea culturilor *i sisteelor de valori& este practic iposi+ilă" Dar ea se pre)intă ca o tendinţă/ ca un ideal/ niciodată nu!l voi putea controla. 1aosul poate părea aleator, dar este construit din puţine variabile şi permite o anumită tratare matematică nouă şi chiar un control. Este o dezordine specială, 8născătoare9 de ordine ce poate apare spontan, ca şi tornada într!o vijelie turbulentă.7 (ndreea @unteanu / I NTRODUCERE ,N TEORI( $(OSU3UI -tt" 7

,n care SU( repre)intă o superputere solitară/ constr0nsă să î*i asue gestionarea -aosului/ adică a procesului de trecere la ultipolaris/ la o nouă ordine ondială" 7M Sauel " $untington/ SUERUTERE( SO3IT(R`/ în :oreign ffairs;-e< =or> 3imes 2ndicate, ?@@@"

Pagina 33 din 161


ca o construcţie în viitor" erioadele de sta+ilitate/ în istoria oenirii/ au fost foarte scurte *i/ după cu +ine *ti/ ele au avut două funcţii foarte iportante: au accentuat crearea/ consolidarea *i concentrarea sisteului de valori 7PJ prin 1ocul de interese/ potrivit legii negaţiei/ au gerinat noile nuclee de tensiuni *i de conflicte care au ipus ruperea ec-ili+rului *i instaurarea stării de -aos în vederea trecerii la un nou ec-ili+ru" (*adar/ cau)ele de)ec-ili+relor *i ale fenoenelor care se produc în starea de -aos tre+uie căutate/ în priul r0nd/ în starea anterioară de ec-ili+ru/ indiferent cu era el/ adică în ordinea anterioară/ care tocai a fost +ulversată" Este o priă conclu)ie foarte iportantă *i pentru anali)a terorisului" (*adar/ acest fenoen nu este un produs e.clusiv al stării de -aos" El î*i află cau)ele *i rădăcinile în ordinea anterioară/ ai e.act/ în tensiunile interne care au generat ruperea ec-ili+rului relativ al acesteia %care era un ec-ili+ru al terorii& *i distrugerea ei" ,n tipul ordinii +ipolare e.istau o ulţie de tensiuni *i de acuulări care făceau ca două ari strategii disuasive să enţină un precar ec-ili+ru/ care se +a)a/ în principiu/ pe frica de celălalt" Dar fiecare din ta+ere făcea tot ce era posi+il pentru a c0*tiga confruntarea cu cealaltă/ sau ăcar pentru a se pune într!o po)iţie ai avanta1oasă în ca)ul unei altfel de confruntări" Dacă un ră)+oi total/ nuclear/ nu era posi+il %din cau)a consecinţelor sale previ)i+ile&/ nu înseană că nu e.ista/ la acea vree/ nici un fel de ră)+oi/ nici un fel de confruntare" Dipotrivă/ ea era de talia unui ră)+oi în toată regula/ cu dispo)itive strategice iense *i cu sistee de anga1are foarte +ine puse la punct" (cest ră)+oi se ducea/ practic/ pe toate planurile %politic/ ideologic/ econoic/ cultural/ inforaţional/ psi-ologic *i ilitar&/ su+ aproape toate forele posi+ile/ de la confruntările ilitare pe terţe teatre %(fganistan/ (ngola/ luea ara+ă&/ la cele ci+erinforaţionale" Toate acestea au fost grupate pe nedrept într!un concept nesenificativ/ dar acceptat de toată luea/ care se c-eaă „ră)+oi rece#" (cest „ră)+oi rece# a însenat/ de fapt/ o confruntare cvasiuniversală/ în toate planurile *i prin toate i1loacele posi+ile" (ceastă stare de confruntare din tipul societăţii ondiale +ipolare a favori)at anifestarea *i c-iar recrudescenţa terorisului" De*i terorisul nu are

7P

Conceptul fundaental al civili)aţiei este cultura/ iar conceptul fundaental al culturii este valoarea" 2alorile nu se opun/ nu se luptă între ele/ nu duc la ră)+oi" Ele se asa+lea)ă în sistee dura+ile care dau standardele de civili)aţie ale planetei" Dacă e.istă o unitate a luii/ ea nu e.istă dec0t în sisteele ei de valori" 2alorile sunt perene/ trainice/ iua+ile" Nu ele generea)ă acţiunea" Ele alcătuiesc doar +a)a" Interesele sunt otivele *i i+oldurile acţiunii"

Pagina 3 din 161


legi/ nici principii/ nici liite/ nici raţiuni suficiente/ pute aprecia că/ în perioada aintită/ el s!a anifestat pe urătoarele planuri: ca reacţie îpotriva ordinii instaurată după cel de!al doilea ră)+oi ondial %spre e.eplu/ terorisul croat din priii ani de după înc-eierea conflictului&J ca i1loc de su+inare reciprocă a intereselor celor două superputeri/ pe teatrele de confruntare dintre acesteaJ ca reacţie de respingere a ordinii +ipolare/ ordine a terorii/ e.tre de restrictivă *i de stresantăJ ca recrudescenţă a e.treisului ondial/ în special a celui politic/ a celui etnic *i a celui religios" Starea de -aos a spul+erat acest control *i a făcut inopera+ile sisteele *i strategiile disuasive" Dintr!o dată/ terorisul/ dintr!un i1loc de confruntare/ a devenit un lanţ foarte cople. de acţiuni/ un siste aleator de atacuri în spectrul de confruntare/ cucerind astfel iniţiativa strategică %de*i el nu are o coordonare de superputere sau de putere ondială unitară din punct de vedere politic *i ideologic&/ de reacţie nei1locită/ e.tre de violentă la orice încercare de a instaura o anuită ordine/ un act de ră)+unare a tuturor îpotriva tuturor/ precu *i de ipunere a unor identităţi/ concepte/ filosofii/ îndeose+i din spectrul religios *i din cel etnic!civili)aţional7Q" Terorisul este el însu*i un siste aparent -aotic *i aleatoriu de acţiuni rapide asietrice"7K Terorisul ? c-iar *i în starea de -aos în care se află planeta ? nu este o e.presie a confruntării între civili)aţii/ a*a cu se sugerea)ă adesea" Starea de -aos este -aos *i în sisteul *i a*a destul de eterogen al acţiunilor de tip terorist" ,n această lipsă de ordine care caracteri)ea)ă -aosul/ e.istă totu*i o anuită corespondenţă între „i*carea +roVniană# a politicilor/ econoiilor/ strategiilor/ culturilor/ etniilor/ intereselor *i acţiunile de su+inare a statelor/ naţiunilor/ superputerii aericane *i diferitelor entităţi care încearcă c0t de c0t să pună o anuită ordine în sisteele relaţiilor internaţionale" (ceste acţiuni/ precu *i cele care se înscriu pe alte coordonate ale vieţii planetare %cele din luea interlopă/ din )ona 7Q

/0rin creşterea fără precedent a cunoştinţelor *n epoca noastră capătă legitimitate problema adaptării mentalităţilor la aceste cunoştinţe "teoria )aosului %%$. +iza este considerabilă căci e1tinderea continuă a civilizaţiei de tip occidental la scară planetară ar face ca prăbuşirea sa să ec)ivaleze cu un incendiu planetar de neegalat cu primele două războaie mondiale.?$ EL&a %!n

a&ea TRANS+ISCIPINARITATE - Man!e$ %e 4aa&a/ N!#leu$ E%!u&a P#l!&#m$ Ia5!$ R#m>n!a$ &a%ue&e %e H#&!a Va!leu$ e%!9!e 3n"&!! %e Ma"%a C>&ne!. 7K

rep" Univ" (urelian Raţiu/ simetria terorismului A războilul celei de!a patra generaţii, de pe VVV"ar8acade8"ro/ accesat la 6P iunie 566Q"

Pagina 3 din 161


traficului de droguri *i de carne vie/ a asasinatelor psi-opate *i reacţiilor la orice fel de ordine etc"& alcătuiesc ceea ce nui teroris conteporan" Organi)aţiile teroriste par a nu avea nici o logică" i totu*i/ e.istă o logică în toate" (ceste corespondenţe sunt însă relative/ uneori c-iar aleatorii/ dar cu un tonus cau)al destul de pronunţat/ dovadă că *i în -aos e.istă o anuită ordine/ o anuită cau)alitate" $aosul este/ pentru teroris/ un ediu foarte prielnic/ a*a cu este *i pentru luea interlopă/ pentru criinalitate *i traficul de droguri/ pentru prosperarea centrilor distructivi/ negativi de putere/ care încura1ea)ă fărădelegea/ lipsa de ordine/ suspiciunea/ neîncrederea *i/ ai ales/ starea de nesiguranţă/ de teaă" De aceea/ ie*irea din -aos *i trecerea la o nouă ordine este totdeauna e.tre de dificilă/ anevoioasă *i nu se poate reali)a dec0t prin ari sacrificii" C-iar dacă terorisul/ a*a cu s!a arătat/ nu este un produs e.clusiv al stării de -aos/ el este v0rful de lance al -aosului/ este ră)+oiul cel ai periculos îpotriva ordinii" Un aseenea ră)+oi nu se poate duce la nivel strategic dec0t nuai *i nuai într!o astfel de stare" (ceasta este cea de!a doua conclu)ie foarte iportantă pentru conceperea *i punerea în operă a strategiilor antiteroriste/ a ră)+oiului antiterorist/ care este *i tre+uie să fie un alt fel de ră)+oi dec0t cel al confruntărilor arate dintre naţiuni" Cri)ele specifice stărilor de -aos sunt treceri la liită ale situaţiilor de anoralitate" Ele constau în degradarea rapidă *i intepestivă a raporturilor econoice/ sociale/ orale/ culturale *i ilitare *i se caracteri)ea)ă prin iinenţa confruntării" Confruntările din tipul cri)ei nu sunt însă unilaterale/ nu se supun unei singure legi *i nu sunt neapărat ilitare" Cri)a nu înseană ră)+oi/ în sensul tradiţional al acestei noţiuni de confruntare violentă între două sau ai ulte arate sau forţe înarate" Cri)ele sunt ultiple/ greu previ)i+ile *i cu desfă*urări rapide/ greu de controlat *i de soluţionat" Ele nu sunt dintr!o dată e.plo)ii/ ci stări care se derulea)ă cu repe)iciune înaintea e.plo)iei/ degradări sau/ ai degra+ă/ acuulări grave/ aritice/ de incopati+ilităţi care distorsionea)ă sisteele/ care deterină sc-i+ări sau senalea)ă incoerenţe *i ipun nevoia acută de sc-i+are" Este vor+a de nevoia a1unsă în starea ei gravă/ insuporta+ilă" Cau)ele cri)elor sunt nueroase *i foarte cople.e" ,ntr!o societate norală/ ec-ili+rată/ starea de cri)ă nu!*i află locul" De aici se deduce că/ în anuite tipuri de societăţi/ stările critice sunt eliinate a+ initio *i definitiv" (devărul este că situaţii critice pot apărea oric0nd" Unele dintre ele au cau)e naturale %cutreure/ inundaţii/ alte calaităţi&" Iportant este să se înţeleagă +ine ecanisul producerii lor *i/ ai ales/ cau)ele lor" Intervalele de tip caracteri)ate de ec-ili+re sociale/ econoice/ politice/ culturale *i ilitare sunt foarte Pagina 36 din 161


scurte *i nu folosesc dinaicii sociale" Ec-ili+rele sunt doar clipe de respiraţie" Iportante sunt de)ec-ili+rele/ adică apariţia a noi provocări care reclaă soluţii noi de progres" Desigur/ de)ec-ili+rele controlate/ produse/ re)ultate din tensiunile interne novatoare ale sisteului" (cesta ar fi procesul firesc" Dar/ în derularea lui/ apar discontinuităţi/ anoalii/ pertur+aţii/ sincope *i c-iar deteriorări grave" $aosul nu este doar un produs al anor! alităţilor/ al degradării condiţiei sociale/ al u)urii ecaniselor sociale *i orale/ al incopati+ilităţilor care se creea)ă între aspiraţii *i posi+ilităţi/ între interese *i instituţii" Dar nu le e.clude/ ci/ dipotrivă/ le presupune" Terorisul apare în astfel de stări/ este un produs al lor" Starea de -aos este un ansa+lu de cri)e/ care se produc în od aleator *i care nu!*i găsesc nici soluţii rapide/ nici 1ustificări iediate/ nici raţiuni suficiente" Starea de -aos este o stare generali)ată de cri)ă/ este un produs al luptei dintre tendinţele de evoluţie *i cele de involuţie/ dintre progres *i pertur+aţii/ care fac să crească nivelul entropic *i de nesiguranţă al sisteelor" ,ntr!un fel/ -aosul poate fi privit *i ca un odel al realităţii cople.e" entru că *i în de)ordine e.istă o anuită ordine/ un anuit sens al i*cării" Teoria -aosului nu odelea)ă doar de)astrele/ ci *i forele care re)ultă din această de)organi)are în vederea organi)ării" Sunt procese *i fenoene cople.e/ e.pri0nd treceri de la lucruri care nu!*i ai au rostul la altele care încep să fie reclaate de sensul i*cării/ al vieţii" Cri)ele sunt privite/ în general/ ca sincope/ ca pertur+aţii/ nu ca efecte/ ca stadii ale unor procese *i/ în consecinţă/ ca oente ale sc-i+ării/ care vi)ea)ă treceri/ adesea +ruscate/ la o nouă ordine/ la un nou tip de e.istenţă/ adică la un nou tip de structuri sau de relaţii" Desigur/ cri)ele nu sunt *i nu pot fi tratate ca revoluţii" Ele sunt privite *i tratate ca

Pagina 3" din 161


pertur+aţii grave/ ca tur+ulenţeL6 *i/ ca atare/ luea vi)ea)ă/ în principiu/ nu crearea de cri)e/ ci ie*irea din cri)e" Dar cri)ele e.priă incopati+ilităţi ale sisteelor sau ale sisteului/ sunt un produs al acestor incopati+ilităţi/ deci/ ele se cer soluţionate" Se poate oare pune senul de identitate între cri)e *i -aos= Cu alte cuvinte/ -aosul se define*te nuai pe ulţiea stărilor de cri)ă= Sunt cri)e specifice stării de -aos *i alt fel de cri)e= Care sunt principalele cri)e ale stării de -aos= Care sunt cri)ele din perioada ondiali)ării= ,n ce od influenţea)ă acestea acţiunile de tip terorist= 3a aceste între+ări *i la ulte altele este nevoie să se caute răspunsuri/ întruc0t de odul cu sunt anali)ate *i înţelese stările anoice sociale *i cri)ele depind *i soluţiile de optii)are a sisteelor sociale *i instituţiilor" @ondiali)area ! ca proces necesar *i o+iectiv de reali)are a unităţii luii în sisteele ei de valori/ în inforaţie/ în ceea ce prive*te nivelul de civili)aţie *i/ ai ales/ econoia *i nivelul de trai ? este/ ca orice proces de o aseenea aploare/ generatoare de cri)e" Unele ţin de pertur+aţiile fire*ti/ inevita+ile/ altele de opo)iţia unor entităţi %sociale/ naţionale/ econoice/ din luea interlopă etc"& la acest proces" Sunt *i cri)e care re)ultă din anipularea procesului de ondiali)are/ din folosirea lui pentru reali)area unor interese care n!au niic coun cu progresul oenirii/ ci i)vorăsc din filosofia de putere *i de privilegii care încă guvernea)ă luea" Cri)ele din starea de -aos/ în accepţia sa de stare de de)organi)are în vederea unei noi organi)ări/ nu diferă de celelalte/ nuai că evoluţiile lor sunt acute/ greu previ)i+ile *i dificil de controlat" (cestea se pot clasifica în c0teva categorii: Cri)e generaleJ Cri)e econoice *i geoeconoiceJ Cri)e financiareJ Cri)e energetice/ ecologice/ cosice etc"J L6

(3urbulenţa, manifestare a comportamentului haotic, este una din cele mai dificile probleme din fizică. :enomenul a fost explicat de către #avid +uelle şi :loris 3a>ens, iar pentru modelarea comportamentului sistemului haotic au fost utilizaţi atractorii stranii ! 8mulţimi fractale complexe situate în vecinătatea unor unde cvasiperiodice pe un tor9 4lain Boutot, 0 -E-3+E :%+$E%+ , Ed. -emira, Bucureşti, ?@@D, p. ?6, acolo unde apare turbulenţa. 2upersensibilitatea la condiţiile iniţiale 422C06 este o noţiune a teoriei haosului, noţiune sinonimă cu neprevăzutul. 82e spune că un sistem depinde sensibil de condiţiile iniţiale atunci c"nd curbele sale integrale, la început foarte apropiate, se îndepărtează unele de altele exponenţial odată cu -E-3+E :%+$E%+ , Ed. -emira, Bucureşti, ?@@D, p. ?F?6 trecerea timpului.9 4lain Boutot, 0 2upersensibilitatea la condiţiile iniţiale se manifestă atunci c"nd două condiţii iniţiale foarte asemănătoare dau naştere unor comportamente calitative diferite.7, Nadina Ioana Nistor, Teoriile morfologice şi o nouă perspectivă asupra arhitecturii, Note de 9outot ! I N2ENT(RE( OR@E3OR / editura Neira/ 9ucure*ti/ >KKP"

Pagina 3# din 161

lectură pe arginea lucrării lui (lain


Cri)e deograficeJ Cri)e socialeJ Cri)ele politice *i geopoliticeJ Cri)e ale culturiiJ Cri)e etniceJ Cri)e identitareJ Cri)e ilitare" Cri)ele generale se caracteri)ea)ă prin universali)area pertur+aţiilor în toate planurile: econoic/ financiar/ social/ politic/ cultural/ etnic/ identitar/ inforaţional *i ilitar" Ele nu sunt un produs al -aosului/ dar pot fi anali)ate ? cel puţin în anuite coponente ale lor ? prin teoria -aosului" Ele arc-ea)ă arile oente de cotitură istorică/ trecerea de la un nivel de civili)aţie la altul *i ipun sc-i+ări radicale/ utaţii strategice" ,n astfel de oente/ se de)voltă tot felul de reacţii *i tot felul de acţiuni din partea unor entităţi distincte/ cele ai ulte inforale/ care urăresc să o+ţină anuite avanta1e/ po)iţii sociale etc"/ în folos propriu sau în nuele unor precepte/ cre)uri/ ideologii/ idealuri care definesc anuite concepte" (cţiunile teroriste nu sunt *i nu pot fi privite doar ca scursuri sociale/ ca reacţii deente/ psi-opate" Ele sunt efecte %ce!i drept/ secundare/ dar efecteZ& ale stărilor care definesc cri)a *i/ de aceea/ tre+uie anali)ate îpreună cu paraetrii respectivelor stări/ cu cau)ele care generea)ă anoralitatea" Cele ai ulte dintre cau)ele acţiunilor sau reacţiilor de tip terorist ţin de cri)ele identitare *i/ în consonanţă cu acestea/ de cele politice" Terori*tii doresc o altă ordine %socială/ econoică/ politică/ econoică/ ilitară etc"&/ altă orală/ alte raporturi/ alte ideologii/ alte precepte/ alte instituţii" Cei ai ulţi dintre ei ? inclusiv lideri ai organi)aţiilor din care fac parte ? n!au un odel anue/ nu *tiu foarte precis cu tre+uie să arate luea pentru care luptă" e cei ai ulţi dintre ei nu!i interesea)ă luea propriu!)isă/ ci spectacolul luii ca atare/ diensiunea lui punitivă/ adică puterea distrugerii/ teaa ori+ilă pe care vor s!o instale)e *i/ ai ales/ starea de angoasă pe care o generea)ă în r0ndul luii %îndeose+i la nivelul uterii olitice& o astfel de atitudine aeninţătoare *i generatoare de oarte" Terorisul nu este cri)ă *i nici reacţie la stările de cri)ă" El este un produs al luii noastre/ care trece dintr!o cri)ă în alta/ *i se pre)intă ca un siste -aotic/ dar dinaic/ procesual *i foarte cople./ cu evoluţii adesea iprevi)i+ile" Terorisul ţine de patologia societăţii oderne/ de arile discrepanţe *i de neputinţa socială a oului" El nu este deci nuai reacţie/ ci %în priul r0nd& *i i1loc de protest/ de lovire *i de pedepsire a luii" Pagina 3$ din 161


(ceasta este cea de!a treia conclu)ie foarte iportantă pentru înţelegerea esenţei actelor teroriste" 5"7"7 Terorisul ? aeninţare la adresa valorilor uane universale Societatea nu este pregătită îndea1uns pentru a o+serva/ preveni/ infora/ contracara fapte *i gesturi care pot să constituie acte pregătitoare ale unor fapte de teroris" Reintensificarea faptelor de teroare/ lupta aceasta asietrică/ ascunsă/ dar +ine pregătită/ loviturile în )ona unor valori uane nonilitare puternic ediati)ate/ fac să se propage *i să rever+ere)e acţiunile teroriste cu scopurile *i o+ilurile organi)aţiilor care folosesc teroarea ca ară" $untington propune o -artă a liniilor de fractură între civili)aţii" Insistă pe confruntarea dintre usulanii *i cre*tinii din Indone)ia *i ilipine/ precu *i pe pătrunderea islaului în (frica su+sa-ariană" Dar $untington trage o linie *i între civili)aţia occidentală *i cea pe care el o nue*te „civili)aţia ortodo.ă4" (ceastă linie trece pe la est de [ările 9altice/ pe la vest de 9elarus/ desparte apoi Ucraina su+carpatică/ unde se află inoritari ag-iari/ de restul Ucrainei/ la fel procedea)ă *i cu Transilvania %care ar aparţine civili)aţiei 2estului& de restul teritoriului Ro0niei %care ar aparţine civili)aţiei ortodo.e&/ urea)ă frontiera dintre Croaţia *i Iugoslavia %Croaţia aparţin0nd de civili)aţia occidentală& *i/ în aceea*i anieră e.tre de siplistă/ desparte teritoriul din 9osnia locuit de croaţi de cel locuit de s0r+i *i de usulani" 3ăs0nd de o parte faptul că este foarte greu de identificat *i de locali)at c-iar *i arile entităţi civili)aţionale %sinică/ -indusă/ 1apone)ă/ islaică/ africană ortodo.ă *i occidentală/ eventual sud!aericană/ dar aceasta poate fi încadrată *i în civili)aţia occidentală&/ astfel de linii creea)ă foarte ulte pro+lee" Nu e.istă civili)aţii pure" @arile civili)aţii sunt ari acuulări de valori care se întrepătrund cu celelalte *i dau fruuseţea *i diversitatea acestei lui" Tocai aici/ în negarea acestei afiraţii/ se află acţiunile e.treiste din spaţiul cultural/ între care *i terorisul" Terorisul cultural nu este un i1loc de confruntare/ ci unul de distrugere a sisteelor de valori" Ră)+oiul „cultural4/ înţeles ca o confruntare de interese %de interese/ nu de valori& ale unor grupuri care aparţin unor entităţi civili)aţionale nu este teroris" El este o trecere la liită a concurenţei/ ai e.act a +ătăliei pentru piaţa culturală/ *i se desfă*oară în cadrul a ceea ce nui „cultură de piaţă4/ care nu are nici o legătură cu cultura autentică/ adică cu sisteele de valori ale luii" Terorisul cultural constă în: Pagina % din 161


! Invadarea i1loacelor de counicare cu iagini porno *i alte produse care agresea)ă *i deforea)ă universul etic *i estetic al populaţiei *i sisteele de valoriJ ! (gresarea naţiunilor cu su+produse culturale %file/ iagini video/ reviste etc"& care cultivă violenţa/ individualisul/ egoisul/ lipsa de respect faţă de valorile propriiJ ! (gresarea *i c-iar distrugerea si+olurilor" Terorisul cultural poate căpăta/ îndeose+i în regiurile totalitare %dar nu nuai&/ fora terorisului cultural de stat/ în sensul că statul eite sloganuri *i unităţi de ăsură în ceea ce prive*te valoarea" Terorisul cultural/ în fora lui cea ai greu de contracarat/ se e.ercită de către grupuri e.treiste/ fanatice/ care cred doar în anuite sloganuri pe care le confundă cu sistee de valori/ în nuele cărora se e.ercită presiuni/ aeninţări/ spălări de +ani/ crie/ asasinate/ distrugeri" Se aprecia)ă că terorisul viitorului î*i va căuta o parte din arguentele sale într!un anuit od %e.clusivist/ violent& de a percepe *i a slu1i cultura" Este posi+il ca viitorul să ne ofere surpri)a unor fundaentalise de tip cultural" Terorisul identitar ţine de afirarea violentă a identităţii" El nu re)ultă neapărat dintr!o cri)ă de identitate/ de*i se anifestă cu pregnanţă su+ această otivaţie" Terorisul identitar are conotaţii dintre cele ai diverse/ dar conţinutul lui este acela*i: ipunerea unui anuit tip de identitate/ pedepsirea tuturor celor care nu recunosc această identitate" El se asocia)ă cu diferite alte fore/ dar nu tre+uie confundat cu acestea" El este un teroris protestatar *i deose+it de virulent" 2ecine cu terorisul identitar sunt i*cările separatiste/ i*cările de eli+erare/ i*cările revendicative" (cestea nu sunt însă teroris" Ele au/ în genere/ un o+iectiv +ine sta+ilit/ corespund voinţei unei ţări/ unei naţiuni sau unui grup etnic *i î+racă diferite fore/ de la dialogul politic *i social la ră)+oiul de eli+erare *i c-iar la ră)+oiul de g-erilă" Toate acestea nu sunt însă teroris" Terorisul este o trecere la liită a acestor i*cări %uneori nu are nicio legătură cu ele&/ este o presiune continuă/ care constă din acţiuni deose+it de violente/ uciga*e *i sinuciga*e/ care vi)ea)ă terori)area uterii *i a tuturor celor care se opun reali)ării o+iectivelor respectivelor grupări/ o+iective care/ de cele ai ulte ori/ nu sunt nici clare/ nici posi+il a fi îndeplinite" \asser (rafat/ liderul OE/ declara în >KPL la Naţiunile Unite că „diferenţa între revoluţionar *i terorist re)idă în otivele pentru care fiecare se +ate" Căci e iposi+il să!l nui terorist pe cel care susţine o cau)ă dreaptă/ care se +ate pentru li+ertate/ pentru eli+erarea pă0ntului său de invadatori/ de coloni*ti *i coloniali*ti"4L> L>

\asser (rafat/ în Discurs pronunţat în faţa (dunării ;enerale a Naţiunilor Unite/ >7 noie+rie >KPL"

Pagina 1 din 161


,n condiţii favori)ante ale ediului actual de securitate *i a vulnera+ilităţilor instituţiilor cu responsa+ilităţi în co+aterea acesteia/ terorisul/ prin efectele si consecinţele sale pune în pericol însă*i e.istenţa valorilor uane universale" E.plo)ia fără precedent a actelor teroriste a ipus reacţia counităţii internaţionale care/ ai solidară *i ai unită ca niciodată/ a declan*at lupta cu gerenii *i vectorii terorisului" Noua aeninţare precu *i reacţia counităţii internaţionale faţă de aceasta vor avea iplicaţii *i consecinţe a1ore asupra tuturor doeniilor vieţii sociale *i ai ales asupra odului în care responsa+ilii politici vor decide să fie anga1ate *i între+uinţate capacităţile ilitare în viitoarele operaţiuni de co+atere a terorisului"

5"L @anifestări ale fenoenului terorist 5"L"> Clasificarea terorisului Terorisul/ considerat după o+ilul sau intenţia actului terorist se clasifică astfel în : teroris de drept coun/ teroris social/ teroris politic/ teroris de stat/ teroris naţional sau intern *i terorisul internaţional" Terorisul de drept coun este acel gen de teroris care cade su+ incidenţa legii penale ca o infracţiune o+i*nuită/ agravată însă de etoda de e.ecuţie/ prin teroare" Sunt acte incriinate de dreptul coun/ acte al căror o+il nu este nici politic/ nici social/ dar care se caracteri)ea)ă printr!o violenţă odioasă ca etodă de reali)are" Un e.plu grăitor de teroris de drept coun este acela al răpirii de persoane cu scopul de a c0*tiga +ani de la persoanele apropiate celor pe care grupările teroriste le răpesc" Terorisul social urăre*te reali)area unei ideologii sau doctrine sociale sau econoice/ ori distrugerea unei or0nduiri sociale" (cest gen de teroris înseană o strategie a tensiunii/ anifest0ndu!se printr!o escaladă a violenţei" El poate fi inspirat *i cultivat *i din afară de forţe oculte sau încă necunoscute pu+lic" E.eplul cel ai +un de teroris social este acela practicat de anuite grupări na)iste din ;erania/ care terori)ea)ă populaţia/ prin ipunerea cu violenţă a ideologiilor -itleriste" Terorisul politic este caracteri)at prin faptul că eleentul su+iectiv/ deci eleentul intenţional/ este de ordin politic/ în sensul că actul de teroare este diri1at contra organelor statului/ sau repre)entanţilor săi/ îpotriva organi)aţiei statale sau forei sale constituţionale" E.eplele de teroris politic sunt din păcate nueroase/ aproape toate sf0r*ite cu asasinări de persoane politice" Pagina 2 din 161


Terorisul de stat se îndreaptă îpotriva statului sau contra structurii econoice a statului" E.eplul cel ai clar de teroris de stat este acela practicat de!a lungul ultor ani de către IraA îpotriva Iranului" Din fericire/ în )ilele noastre acest conflict a fost aplanat" Dacă pregătirea actului terorist/ e.ecutarea lui *i consecinţele pe care le produce î*i liitea)ă aria înăuntrul unei singure ţări/ ne vo afla în faţa unui teroris naţional sau intern" Un e.eplu de astfel de teroris este acela al unei +ande anar-iste denuită racţiunea (ratei Ro*ii care a terori)at populaţia fostei ;eranii federale p0nă în anul >KP/ av0nd la activ  ooruri/ L tentative de asasinat/ M atentate cu e.plo)ivi" Terorisul internaţional constituie un tip special de teroris/ caracteri)at printr!un eleent de e.traneitate: pregătirea *i e.ecutarea actului de teroris/ su+iectele lui pasive sau active/ o+ilul/ i1loacele de înfăptuire al e autorului interesea)ă ai ulte state" Cel ai nefericit e.plu de astfel de teroris este acela al atentatului terorist de la >> septe+rie 566>/ de la

fără precedent a unor structuri teroriste/ dar *i la e.tinderea ariei de cuprindere *i a caracterului dăunător al acţiunilor lor" Organi)aţiile teroriste/ care c0ndva aspirau să reali)e)e scopuri ai odeste *i cu o sferă liitată/ acţionea)ă în pre)ent spre înfăptuirea unor ţeluri la o scară acro/ respectiv a+olirea statului *i a relaţiilor interstatale/ precu *i odificarea raportului de forţe în lue" De aseenea/ este tot ai evidentă ideologi)area activităţilor teroriste/ îndeose+i a celor cu tentă e.treistă/ aspect înt0lnit frecvent în statele în care acţionea)ă cu preponderenţă organi)aţii de nuanţă fascistă *i care au ca principală devi)ă/ progra *i etode de acţiune ! violenţa *i teroarea" e acest fond/ anali*tii consideră că principalele cau)e care au generat transforările terorisului odern pot fi sinteti)ate astfel: deteriorarea situaţiei econoice a ultor state ale luii/ cu efecte dintre cel ai acute: sărăcia/ inflaţia/ scăderea nivelului de trai/ teaa pentru )iua de 0ine/ nesiguranţa socială/ *oa1ul etcJ virulenţa tot ai crescută a unor fenoene infracţionale %violenţa/ cria organi)ată/ acroterorisul/ iigraţionisul& *i interferarea acestora cu planuri *i acţiuni teroristeJ vidul de putere sau insuficienţa structurare a instituţiilor care au ca atri+uţii co+aterea fenoenelor infracţionale grave/ situaţie înt0lnită în special la fostele state socialisteJ de)integrarea unor forţe arate aparţin0nd îndeose+i fostelor ţări din grupul counist/ fapt ce face ca fo*tii speciali*ti cu înaltă calificare/ în lipsa asigurării unor posi+ilităţi de trai norale/ să intre în solda unor organi)aţii sau grupări teroriste" ,n oentul de faţă actele teroriste sunt în cele ai ulte ca)uri re)ultatul unor planuri scrupulos organi)ate *i preeditat pregătite ale căror consecinţe sunt spectaculoase/ dar în acela*i tip e.tre de grave/ fapt ce atestă că organi)aţiile teroriste au reali)at un progres deose+it în sfera g0ndirii conceptual!prograatice *i a reali)ării practice a acestora" (spectul i!a deterinat pe speciali*tii în aterie să aprecie)e că tocai aici re)idă cel ai are pericol pentru civili)aţie" (nali)a actelor teroriste din iediata actualitate/ c0t *i evaluările asupra tendinţelor *i utaţiilor intervenite în evoluţia acestui fenoen/ la ori)ontul ileniului III/ confiră urătoarele transforări în ta+loul terorisului internaţional actual: >" De)e+rarea Uniunii Sovietice *i pră+u*irea sisteului +ipolar Est!2est/ cu urări iportante asupra surselor *i aplorii actelor teroriste"

Pagina  din 161


O serie de conflicte regionale erau/ într!o oarecare ăsură/ soluţionate/ statele *i grupurile în cau)ă fiind supuse unor constr0ngeri/ iar regulile 1ocului erau *tiute *i/ c-iar dacă 1ocul era periculos/ scenariul era clar" (ceste constr0ngeri *i această disciplină au dispărut/ revigor0nd conflictele regionale/ dintre care unele fuseseră îngropate de decenii/ dacă nu c-iar de secole" Suprapopularea/ iensa inegalitate a puterilor/ veniturile diferite *i asivele deplasările populaţiei sunt factori care/ de aseenea/ alientea)ă forţele teroriste" Integrisul religios *i e.treisul/ care s!au adăugat naţionalisului *i tul+urărilor etnice ! considerate ca prie eleente ce alientea)ă otivaţiile acţiunilor teroriste" (precie că această situaţie influenţea)ă sursele terorisului *i/ cel ai iportant/ natura acestuia" Ofensiva e.treisului de dreapta capătă din ce în ce ai ultă iportanţă/ fiind alientat at0t de o serie de teeri/ inclusiv de tul+urări econoice/ de structura igrărilor *i uneori de +ănuiala unor coploturi ce au loc c-iar su+ o+lăduirea guvernelor/ c0t *i de faptul că ideologia de st0nga/ de*i nu a dispărut în totalitate/ deterină din ce în ce ai puţin otivaţii pentru actele teroriste" Terorisul îpotriva statului" (cest tip de teroris a devenit/ în ultiul tip/ ai ascuns *i din ce în ce ai greu de depistat *i deci de prevenit" (pariţia unor tendinţe noi/ legate de e.treisul religios *i esianic/ alături de nueroasele grupuri teroriste etnice *i naţionaliste tradiţionale care întotdeauna au fost asociate vec-ilor conflicte" ,n altă ordine de idei/ nu tre+uie ois faptul că astă)i e.istă organi)aţii care preaăresc violenţa/ nu neapărat ca odalitate de o+ţinere a unor concesii politice sau a unui teritoriu/ ci doar ca ră)+unare/ ură rasială sau pentru a „face voia DonuluiF/ pentru unii asasinatele colective fiind o c-eare a lui Dune)eu" e scurt/ o serie de factori grupaţi su+ denuirea generică de „odernitateF au profunde repercusiuni asupra terorisului" Unul dintre ace*tia/ de o are iportanţă/ îl repre)intă revoluţia te-nologiei telecounicaţiilor/ care/ din ulte puncte de vedere/ u*urea)ă în od su+stanţial activitatea/ facilit0nd!o în acela*i tip *i pe aceea a terori*tilor" Ea oferă un i1loc de aplificare a cuno*tinţelor *i educaţiei politice/ perite organi)area/ în deplină securitate/ a operaţiunilor teroriste pretutindeni în lue/ făc0nd aproape să dispară noţiunea de distanţă" în acela*i tip/ dă posi+ilitatea creării sentientului pu+lic de de)organi)are *i teaă ! at0t la nivel local/ c0t *i ondial" Spre e.eplu/ datele transise prin Internet pot infora ilioane de oaeni în legătură cu procedeul de fa+ricare *i folosire a unor i1loace Pagina  din 161


de luptă priitive ! dar e.tre de distructive !copuse din +en)ină/ agenţi c-iici *i +iologici" Te-nologiei counicaţiilor i se adaugă însă *i alţi factori/ cu ar fi u*urinţa deplasărilor/ surontarea frontierelor *i proliferarea arelor! siple *i sofisticate ! la care accesul este/ de aseenea/ ult ai siplu" Toate aceste transforări indică o proliferare a conflictelor regionale *i etnice/ o dificultate cresc0ndă în descoperirea grupărilor *i indivi)ilor care ar putea repre)enta o aeninţare" De aseenea/ ele evidenţia)ă o structură în peranentă evoluţie/ din oent ce unele alianţe se vor înc-eia/ iar altele se vor rupe/ fiind urate de apariţia unor grupări noiJ în acela*i tip/ acestea reflectă o aeninţare cu adevărat transnaţională/ în sensul că terorisul nu va fi specific nuai unei regiuni +0ntuite de conflicte" $acAerii proislaici pregătesc un ră)+oi ci+ernetic" E.perţii în pro+leele inforatice au declarat că -acAerii proislaici se află în pria linie a unui potenţial ră)+oi ci+ernetic după deci)ia creatorilor de viru*i de a rupe aristiţiul autoipus după atentatele din >> septe+rie 566> din SU(" „iraţii ci+ernetici# proislaici *i!au intensificat atacurile îpotriva ţărilor care spri1ină ră)+oiul dus de SU( îpotriva terorisului *i în capania îpotriva IraAului/ în tip ce virusul „+ug!+ear# *i atacul e*uat asupra Internetului din luna octo+rie a anului 5665 deonstrea)ă că -acAerii ies din ce în ce ai des la v0nătoare" Copania care acordă consultanţă privind securitatea +ăncilor *i a societăţilor de asigurare/ susţine că atacurile otivate politic au devenit preponderente" Din ce în ce ai ulte grupuri de -acAeri care spri1ină interesele islaice au început să se unească/ urărind o agendă coună antiaericană/ anti+ritanică/ antiaustraliană/ antiindiană *i antiisraeliană" Unul dintre acestea este foarte puternic/ Uni. Securit8 ;uards %US;/ >">> atacuri lansate în octo+rie 5665&/ de*i s!a constituit a+ia în luna ai 5665/ dar care se pare că este copus din entităţi ai ici/ variind de la Eg8ptian ig-ter p0nă la -acAerii din fostele repu+lici sovietice usulane *i p0nă în @aroc" (lte grupuri active sunt 9$ ! ederal 9ureau of $acAers !/ +ănuit că ar avea sediul în aAistan *i T-e 9u;8/ a1oritar paAistane)" Cre*terea atacurilor virtuale proislaice fără precedent/ asupra a K din cele >7 servere care forea)ă coloana verte+rală a reţelei Internet/ a evidenţiat vulnera+ilitatea infrastructurii de coandă *i control" (*adar/ î*i face din ce în ce ai des apariţia conceptul de „ci+erterorisF" (*adar/ pericolul terorisului conteporan este ai cople./ ai variat/ ai e.tins *i accentuat transnaţional" Conclu)iile speciali*tilor în cercetarea *i contracararea unor astfel de eveniente conduc spre ideea că terori*tii *i!au utat punctele de coandă în state în care/ p0nă acu/ nu au fost senalate operaţiuni cu caracter teroristJ disiularea acţiunilor este foarte diversă/ autorii aleg0nd ve-icule capcană/ ceasuri ecanice/ panouri pu+licitare/ Pagina 6 din 161


scrisori/ casete video capcanăJ au apărut co+inaţii între cei care coit atacuri arate *i speciali*tii în folosirea dispo)itivelor iprovi)ateJ sunt foarte dese ca)urile de sinuciga*i cu +o+e/ pentru atingerea scopului propusJ un nuăr tot ai are de oaeni cad victie/ de*i nu au legătură cu ca)urile în speţăJ între cau)e se îpletesc tot ai ult cele de natură politică cu cele care au otivaţii sociale *i religioase" e l0ngă forele tradiţionale de violenţă *i teroris/ cu ar fi folosirea încărcăturilor e.plo)ive/ răpirea *i luarea de ostatici/ tre+uie acordată atenţiei *i noilor fore de potenţiale aeninţări la adresa securităţii statelor/ a*a cu sunt atacurile asupra organelor puterii/ sisteului de counicaţii *i a sisteelor coputeri)ate/ dar *i aeninţarea cu folosirea aterialelor nucleare/ +iologice sau c-iice" (ceastă aeninţare include toate activităţile ilegale legate de arele de distrugere în asă reale sau senificative/ deci terenul se referă la ai ult dec0t contra+anda cu astfel de ateriale" Toate activităţile ilegale care iplică riscuri proprii acestor su+stanţe tre+uie să fie luate în considerare/ astfel înc0t să se poată identifica tendinţele specifice *i să fie luate ăsurile necesare pentru re)olvarea situaţiilor periculoase" ericulo)itatea constă *i în faptul că/ pe l0ngă situaţiile în care aterialul radioactiv folosit pentru confecţionarea de are era folosit spre v0n)are/ e.istă *i ca)uri senificative în care infractorii otivaţi politic sau de drept coun au încercat să folosească su+stanţe radioactive în scopul e.torcării" enoenul folosirii criinale a aterialului fisiona+il nu se liitea)ă doar la ultia perioadă" De ulţi ani/ ţările care aspiră să o+ţină are nucleare au încercat să do+0ndească produse strategice prin i1loace ilicite %Iran/ IraA/ aAistan/ Coreea de Nord/ (frica de Sud etc&" Disputele teroriste sau etnice/ culturale *i religioase din Orientul @i1lociu au deterinat constituirea celor ai ari concentrări de are c-iice/ +iologice *i nucleare în această )onă geografică" (stfel/ fiecare stat din regiune *i!a de)voltat cel puţin unul din patru prograe de (D@ %nuclear/ c-iic/ +iologic *i rac-ete purtătoare&/ prin cupărarea directă/ de)voltarea internă/ co+inat sau ocultJ în acest sens/ IraAul este e.eplul cel ai concludent/ autorităţile acestei ţări recunosc0nd că posedă focoase c-iice *i +iologice operaţionale" De aseenea/ inspectorii internaţionali în doeniu au depistat e.istenţa unui progra nuclear destul de avansat care/ în a+senţa ră)+oiului din >KK6/ ar fi peris IraAului să dispună de ara nucleară" Cu toate distrugerile provocate de atacurile aliaţilor *i de sancţiunile ipuse de ONU/ autorităţile iraAiene continuă/ la scară ai ică/ cercetarea în doeniul (D@"

Pagina " din 161


Interesul anifestat de cria organi)ată în traficul ilegal de are *i aterial nuclear este în continuă cre*tere" e de o parte/ acesta poate fi atri+uit cre*terii oca)iilor de procurare/ iar/ pe de alta/ cererii ai ari *i oportunităţilor e.tinse în de)voltarea unei noi structuri de piaţă pentru aterialul nuclear/ ca urare a colapsului 9locului de Est" (cu că aterialul strategic este ult ai u*or accesi+il/ -otăr0rea a+solută a fanaticilor politici din cercurile teroriste în reali)area o+iectivelor lor indiferent de preţ *i în anga1area oricăror i1loace posi+ile pentru aceasta repre)intă o ai are aeninţare" (tacuri teroriste/ precu cele de la OAla-oa/ KK/ repre)entanţii oficiali ru*i au enţionat >K ca)uri de furt de aterial nuclear descoperite în Rusia pe parcursul a doi ani" ,n acest sens/ nu e.istă niciun otiv ca partea rusă să încerce să reducă la tăcere îngri1orările e.priate/ întruc0t/ dacă se ia în considerare energia criinală cu care afia rusească î*i urăre*te scopurile/ posi+ila folosire a aterialului nuclear de către această organi)aţie nu poate fi ignorată" De*i aeninţarea directă a statelor care recurgeau în od tradiţional la teroris s!a diinuat/ susţinerea acordată diferitelor i*cări de nuanţă islaică apare astă)i ca fiind principala sursă de pericol" @area a1oritate a su+stanţelor confiscate provine din ţările Europei de Est *i/ cu toate acestea/ nu se poate dovedi cu certitudine că aterialul confiscat provine dintr!o anuită u)ină nucleară" De pildă/ în ciuda otivelor de suspiciune nu s!a putut confira provenienţa din Rusia" Pagina # din 161


,n ceea ce prive*te aterialele pentru arele nucleare/ autorităţile ruse afiră cu -otăr0re că „niic nu le lipse*te# *i că „totul este su+ control#" [ările din Orientul @i1lociu *i îndepărtat pot fi *i ele considerate sursă posi+ilă pentru aterialul capturat" aptul că aceste indicii lipsesc duce la o situaţie insatisfăcătoare/ deoarece sta+ilirea originii aterialului nuclear are o senificaţie decisivă în lupta îpotriva terorisului nuclear/ întruc0t nuai prin aceste i1loace pot fi secate sursele ilegale" Investigatorii tre+uie să depună un efort deose+it în culegerea de astfel de inforaţii/ deoarece este nevoie să asigure o +a)ă feră de acţiune pentru organi)aţiile de control naţionale %speciali)ate în doeniu& *i internaţionale %de e.eplu/ „Organi)aţia Internaţională pentru Energia (toicăF&" (t0ta tip c0t situaţia econoică a statelor din Europa de Est/ considerate surse sau ţări de tran)it/ nu reu*esc să se î+unătăţească/ terori*tii vor continua să folosească toate i1loacele disponi+ile pentru sc-i+ul internaţional/ prin traficul cu aterial nuclear" De aseenea/ e.istă riscul crescut ca terori*tii să fie interesaţi să e.aine)e posi+ile utili)ări/ fie ale dispo)itivelor cu focoase nucleare/ fie cu e.plo)iv convenţional/ proiectate să disperse)e aterial radioactiv/ în scopul e.torcării sau constr0ngerii" Nu poate fi e.clusă nici posi+ilitatea ca forţe din unele ţări/ în special din Orientul (propiat *i @i1lociu/ să!*i continue eforturile pentru a o+ţine ateriale fisiona+ile" în plus/ aceasta ar desc-ide perspective înspăi0ntătoare pentru ţările care sponsori)ea)ă terorisul" ,n general/ se poate spune că terorisul nuclear este un fenoen cople. ce dă na*tere unor riscuri specifice/ care tre+uie tratate responsa+il *i co+ătute prin toate i1loacele posi+ile" Terori*tii nu acordă iportanţă graniţelor naţionale sau te-nicilor ce urea)ă a fi utili)ate/ astfel că/ fiind o aeninţare peranentă/ ţările au întreprins o diversitate de ăsuri pentru a contracara efectele terorisului internaţional" Cooperarea guvernaentală în pro+leele de aplicare a legii *i înc-eierea unui nuăr senificativ de acorduri +ilaterale *i ultilaterale au constituit un pas iportant în co+aterea acestui fenoen" Din cau)a faptului că terorisul este *i o pro+leă naţională/ ulte state au reacţionat prin ăsuri legislative *i practice" Un su+iect aparte în doeniu îl constituie terorisul sponsori)at de stat/ fenoen care a intrat în arena terorisului internaţional la începutul anilor M6" Cu+a/ alături de Coreea de Nord *i Siria/ ai t0r)iu de 3i+ia %în anii K6&/ au oferit diferitelor grupuri de terori*ti *i asistenţă în eforturile lor de de)voltare *i e.tindere a terorisului în întreaga lue" Sponsori)area este asigurată de către o agentură de stat *i prin interediul asistenţei acordate

Pagina $ din 161


prin instruire/ servicii de inforaţii/ asistenţă consulară *i diploatică/ i1loace logistice *i de transport/ adăpost/ spri1in financiar etc" O pro+leă de contracarare a terorisului sponsori)at de stat este repre)entată de faptul că sponsorul este supus pro-i+iţiilor dreptului internaţional/ totodată/ drepturile *i privilegiile care derivă din iunitatea *i suveranitatea de stat" (+u)0nd de privilegiile lor suverane/ aceste state încalcă regulile dreptului internaţional" Cu toate că s!au aplicat diferite etode de e.ercitare a unor presiuni asupra statelor!sponsori pentru a înceta spri1inirea terorisului/ p0nă în pre)ent nu s!au găsit ăsuri corespun)ătoare care să ai+ă eficienţa scontată" ,ntruc0t ăsurile luate îpotriva terorisului sponsori)at de stat/ de pildă sancţiunile econoice *i politice/ precu *i presiunile diploatice/ toate au întrunit consensul counităţii internaţionale/ dar nu *i eficienţa progno)ată/ unele ţări anifest0ndu!*i în ai ulte oca)ii acordul privind pertinenţa *i utilitatea represaliilor ilitare" 5"L"7 Sursele *i resursele terorisului Terorisul coportă un proces lung *i inuţios de pregătire/ pentru a putea constitui acel act +rusc/ +rutal *i spectaculos de anifestare" Diversitatea structurilor teroriste *i ultitudinea odalităţilor în care acesta încearcă să se anifeste în spectrul larg al violenţei teroriste atrage după sine *i varia+ilitatea surselor lor ateriale/ te-nologice *i de finanţare" Căutarea de fonduri a devenit din ce în ce ai ult o necesitate vitală pentru terori*ti datorită i1loacelor din ce în ce ai perforante de acţiune" (cestea sunt o+ţinute pe diferite căi/ erg0nd de la coti)area de către e+rii grupului sau organi)aţiei teroriste/ fapte de +anditis/ întreprinderi paravan/ trafic de are *i droguri/ spălare de +ani *i c-iar p0nă la susţinerea financiară de către anuite state interesate" ,ntr!o siplă enuerare/ pute spune că acestea pot fi: InternaţionaleJ RegionaleJ 3ocaleJ (ccidentale" Natura resurselor: inanciareJ EconoiceJ Te-nice *i *tiinţificeJ UaneJ Pagina % din 161


ReligioaseJ Din spectrul criei organi)ate *i al luii interlopeJ Ideologice/ politice etc" E.istă *i alte resurse care pot fi folosite pentru spri1inirea terorisului" Unele sunt înt0plătoare *i provin din asocierea unor interese de oent/ altele ţin de evoluţia unor conflicte *i a unor spaţii de confruntare" (ctivitatea uană/ fiind foarte cople.ă/ produce nu nuai structuri *i acţiuni în sensul evoluţiei po)itive/ ci *i pe cele care fr0nea)ă această evoluţie" Iplicarea statelor în terorisul internaţional se poate anifesta în diferite oduri/ de la oferirea de asistenţă la diverse niveluri la a1utoare operaţionale *i c-iar la iniţierea *i orientarea activităţii organi)aţiilor teroriste" ,n funcţie de gradul de iplicare în terorisul internaţional/ statele pot fi îpărţite în: state!sponsor *i state!teroriste/ dar acest gen de clasificare este pro+leatic prin faptul că se poate transfora în ară politică utili)ată de naţiuni pentru a!*i descrie astfel adversarii sau de organi)aţiile teroriste pentru otivarea acţiunilor teroriste la adresa statelor rivale" 3upta îpotriva statelor iplicate în terorisul internaţional reflectă conflictele de interese din arena internaţională dintre state *i superputeri/ dintre alianţe *i ligi de state/ dintre grupuri *i organi)aţii diverse" Dintotdeauna/ eforturile luptei îpotriva terorisului au creat conflicte de interese/ în interiorul statelor/ între securitatea naţională *i interesele econoice" (stfel/ într!o anali)ă a ăsurilor internaţionale adoptate îpotriva statelor iplicate în teroris se arată că a1oritatea statelor nu sunt dispuse să!*i sacrifice interesele econoice în sc-i+ul stopării sau diinuării terorisului/ cel ai relevant e.eplu al acestei tendinţe fiind atitudinea unor state europene %în special ;erania/ ranţa/ Italia& în ceea ce prive*te Iranul %stat considerat de Departaentul de Stat aerican ca lider în po)iţia de stat!sponsor al terorisului&" Resursele terorisului/ fie ele econoice/ financiare/ *tiinţifice/ te-nice/ ideologice %religioase& sau de altă natură/ se concreti)ea)ă în diverse fore de anifestare: SursaBsuportul ideologic oferit de statele iplicate pre)intă o iportanţă a1oră *i se anifestă ca: îndoctrinare politică *i religioasă prin interediul agenţilor statului!sponsor/ prin prograe de pregătire în cadrul unor instituţii ale statului!sponsor J propagandă în favoarea terorisului/ directă sau ascată/ e.ercitată prin ass!edia/ +iserică/ organi)aţii guvernaentale *i neguvernaentale/ etnice/ religioase etc"J

Pagina 1 din 161


Spri1inul financiar/ a+solut necesar pentru ca o organi)aţie teroristă să acţione)e *i să se de)volte/ poate fi oferit de actori individuali/ statali %state/ organi)aţii guvernaentale *i neguvernaentale/ partide politice etc"&/ regionali sau glo+ali *i poate lua urătoarele fore: +ugetele unor state care practică sau susţin financiar terorisulJ fonduri indirecte alocate su+ asca 4asistenţei#/ a 4a1utoarelor internaţionale#/ 4spri1inirii forţelor deocratice/ progresiste#J su+venţii ale unor oaeni de afaceri/ eigranţi etc"J +ani o+ţinuţi de traficanţi de are/ uniţii/ droguri/ su+stanţe radioactive/ ateriale strategice/ carne vie/ opere de artă etc"J fonduri str0nse de partide/ organi)aţii religioase/ organi)aţii neguvernaentale/ persoane particulare etc"J fraude/ eva)iuni fiscale/ +ancrută frauduloasă/ deturnări de fonduri/ falsificare *i spălare de +ani etc" Spri1inul ilitar constituie una din odalităţile de a1utor a+solut indispensa+ile *i se concreti)ea)ă în: antrenaente în ta+ere speciali)ateJ prograe de a1utor ilitar în araent *i ec-ipaent apro+ate de parlaentele unor stateJ araente re)ultate din destructurarea unor arate %ca aceea a fostei URSS&J araent/ uniţie provenite din contra+andă sau puse la dispo)iţie de state/ guverne/ organi)aţii teroriste/ persoane etc" Suportul operaţional include directa asistenţă a statelor iplicate în terorisul internaţional la alegerea ţintelor *i pregătirea atacurilor specifice/ put0nd lua diferite fore/ de la pregătirea docuentelor false/ a unor are speciale/ sofisticate %ca urare a utili)ării re)ultatelor unor cercetări *tiinţifice *i a unor te-nologii de v0rf/ a resurselor inforaţionale la diferite niveluri/ oferite de unii actori internaţionali statelor sau organi)aţiilor teroriste sau o+ţinute pe căi diverse& p0nă la folosirea propriilor agenţii naţionale de spiona1" De e.eplu/ este un fapt dovedit că a+asadele iraniene din lue aprovi)ionea)ă celulele teroriste cu araent %transportat prin filieră diploatică&/ +ani/ pa*apoarte/ vi)e etc"/ fiind iplicate *i în recrutarea de cola+oratori din counităţile islaice de pretutindeni" Se poate spune că suportul operaţional repre)intă anticaera iniţierii *i canali)ării atacurilor teroriste" O altă sursă a terorisului internaţional/ care poate fi considerată *i cel ai înalt nivel de iplicare a unui stat în spri1inirea activităţilor teroriste/ este repre)entată de utili)area Pagina 2 din 161


propriilor forţe de securitate/ a serviciilor de inforaţii *i c-iar a agenţiilor guvernaentale în punerea în aplicare a unor atacuri teroriste" 5"L"L Scopurile *i otivaţiile acţiunilor teroriste Cau)ele *i otivaţiile terorisului sunt dintre cele ai diverse" De la încercarea unor organi)aţii ecologice de a convinge luea cu privire la pericolul care îl repre)intă distrugerea ecosisteelor/ la încercarea altor organi)aţii de a prelua puterea într!un stat *i a o e.ercita în folosul propriu" (ceste cau)e *i otivaţii ale activităţilor teroriste tre+uie să fie în atenţia anali*tilor/ deoarece ele pot asigura o perspectivă folositoare privind posi+ilele intenţii *i ţinte ale grupurilor teroriste" (ctele teroriste au loc în a+ele lui/ *i în cele de o+0r*ie iudeo!cre*tină *i în cele în care religia de +a)ă este cea islaică/ cau)ele care duc la acte teroriste sunt *i coune dar *i diferite" Cau)ele coune în cele două lui sunt: accentuarea stării de privare a+solută/ prin e.tinderea *i agravarea sărăcieiJ aţ0ţarea sentientelor de privare relativă/ prin agravarea decala1elor interne *i e.terne dintre categoriile *i/ respectiv/ societăţile +ogate *i cele săraceJ e.ploatarea ideologică a deose+irilor dintre culturi/ religii/ clase/ categorii sau ţări *i a tarelor răase în ura celor două ră)+oaie ondiale *i a destrăării iperiilorJ proliferarea *i agravarea/ prin supraagloerarea unui nuăr tot ai are de localităţi/ a unor ase critice predispuse spre e.plo)ie *i violenţăJ apariţia *i răsp0ndirea ca)urilor de incopati+ilitate lingvistică/ cultură *i civili)aţie cau)ate de e.odul în ţările +ogate a unor valuri uane tot ai ari din ţările +ogateJ Terorisul în ediul de factură iudeo!cre*tină este cau)at din punct de vedere: oral/ de de)uani)are specifică alienării/ inclusiv religioase/ de tradiţii *i oravuriJ social/ de vite)a riturilor vieţii/ care nu ai suportă a0nările *i a*teptările specifice negocierilorJ te-nic/ de perfecţionarea i1loacelor de distrugereJ cultural/ de diseinare/ prin reporta1e/ file/ eciuri *i concerte a violenţeiJ eoţional/ de posi+ilitatea *ocării *i *anta1ării ediatice a populaţiei *i guvernelor" ,n luea islaică/ anifestările teroriste sunt cau)ate de inerţia produsă de entalităţi/ entalităţi care depind de dogele religioase *i care sunt socotite iua+ile" (ceste cau)e ale terorisului/ în a+ele culturi/ sunt produsele sc-i+ării" Sc-i+area este prea rapidă în cultura iudeo!cre*tină *i duce la de)adaptare/ iar pe de altă Pagina 3 din 161


parte/ în cultura islaică/ lipsa de sc-i+are *i neputinţa îpotrivirii la influenţa civili)aţiei iudeo!cre*tine duc la neadaptare"

De)adaptarea *i neadaptarea au ca nuitor coun:

infantilisul/ interpretarea nerealistă a situaţiilor *i tratarea insensi+ilă a oaenilor *i valorilorJ fanatisul/ ata*area e.clusivist *i pătia* faţă de o convingereJ esianisul/ convingerea predestinării istorice de a 0ntui luea" Terorisul conteporan poate avea cel puţin trei cau)e istorice: $egeonia ilitară a Israelului asupra vecinilor săi ara+i/ care a dus la înulţirea acţiunilor teroriste ale acestora îpotriva SU( *i Israelului *i deturnări de avioaneJ Reapariţia/ după >KMQ/ a i*cărilor studenţe*ti e.teriste %neoar.iste *i neotroţAiste& în ţările industriali)ate/ în str0nsă legătură cu protestele îpotriva ră)+oiului din 2ietna % „9aader!@einof#/ din R;/ „9rigada Ro*ie#/ în Italia/ „(rata Ro*ie# în aponia&J Sf0r*itul Ră)+oiului Rece a avut drept urare o pierdere a identităţii ideologice *i o cădere econoică a statelor odinioară aliate cu URSS/ ceea ce a dus la acuti)area atitudinii antiaericane *i integrarea în fundaentalisul islaic" Una din principalele cau)e a recurgerii la teroris *i nu la un ră)+oi de tip convenţional este că are un cost ult ai redus/ iar gradul de risc este de aseenea ai redus %incidentele de la >> septe+rie au generat un raport al c-eltuielilor „terori*ti ? S"U"(# de >:7666666&" Terorisul conferă celor sla+i o putere are de ipact asupra unor state/ c-iar a celor puternice" Din punct de vedere politic L5/ conflictele asietrice au drept scop: sporirea influenţei politice într!o anuită )onă geostrategicăJ influenţarea orientărilor politice ale statelor care controlea)ă resurse strategiceJ reali)area intereselor econoice în )one +ogate în resurse strategiceJ enţinerea sta+ilităţii într!o anuită )onăJ sporirea anga1aentului *i a capacităţii unor aliaţi de a participa la acţiuni ilitare pe care le iplică „apărarea coună#J sporirea influenţei asupra unor guverne *i elite a căror orientare politică este iportantă la nivel glo+al/ regional etc"J o+ţinerea independenţei stataleJ resta+ilirea unei ordini +a)ate pe valorile pronaţionale ale religiei *i tradiţiilor couneJ resta+ilirea prin forţă a intereselor naţionale fundaentaleJ reali)area egalităţii confesionale a populaţieiJ apărarea ordinii

+e ,u a/#&%a&ea #)ulu! )#l!! al &/#!ulu! la Ca&l Claue!$ 3n Despre război $ 4uu&e5!$ E%!u&a M!l!a&$ 1'(2. L5

Pagina  din 161


constituţionale *"a" Scopul strategic L7 al conflictelor asietrice este de a crea o situaţie postconflictuală care care să perită negocierile negocierile de pe po)iţii avanta1oase" avanta1oase" Căile de înfăptuire a scopului politico!strategic general al conflictului asietric sunt în principal de natură nonilitară/ însoţite de o serie de deersuri politico!diploatice/ econoice/ psi-ologice/ paranorale/ inforaţionale etc" O+iective ale conflictelor asietrice pot fi considerate: separarea unor regiuni *i constituirea de noi stateJ odificarea regiului politic din unele ţăriJ eli+erarea de su+ doinaţia străinăJ sc-i+area guvernelor sau a unor pre*edinţi de stateJ recunoa*terea recunoa*terea egalităţii confesionale sau enţinerea acestor inegalităţiJ o+ţinerea unor privilegiiJ lic-idarea unor personalităţi a căror activitate incoodea)ă sau îpiedică re)olvarea unor pro+leeJ eli+erarea unor caara)i reţinuţi/ deţinuţi sau arestaţiJ o+ţinerea de răscupărări pentru finanţarea unor acţiuni viitoare *"a" Terorisul ră0ne un fenoen cople./ agravat de aestecul de factori *i otivaţii diferite" ;rupurile independente ale radicalilor islaici repre)intă o provocare în cre*tere" @i*cările teroriste etnice/ naţionaliste *i religioase/ ad0nc înrădăcinate/ continuă să acţione)e alături de apariţia grupurilor noi/ care e.pun noi cau)e *i ideologii" Studiile asupra terorisului au arătat că otivaţiile care stau la +a)a acţiunilor teroriste pot fi clasificate în trei categorii: raţionale/ psi-ologice *i culturale LL" @otivaţii raţionale: Teroristul raţional face o anali)ă aprofundată a costurilor *i +eneficiilor referitoare la scopurile *i opţiunile sale" ,n tipul planificării unei acţiuni/ el caută să deterine care sunt cele ai scă)ute costuri *i cele ai eficiente căi pentru a!*i reali)a o+iectivele" Teroristul face o evaluare a riscurilor la care se e.pune/ c0ntărind i1loacele de apărare ale ţintei îpotriva propriilor sale posi+ilităţi de atac" El anali)ea)ă capacitatea cola+oratorilor săi de a!l spri1ini pentru distrugerea ţintei/ lu0nd în considerarea scopul urărit *i condiţiile sociale e.istente la un oent dat"

Ree&!&! au)&a #)ulu! )#l!! 5! &ae"! al &/#!ulu! la "ene&al-ma!#& 7&.8 C#&nel!u S#a&e$ 3n Recitindu-l pe Clausewitz $ 4uu&e5!$ E%!u&a M!l!a&$ 1''*$ ). 2'. LL etrescu @arius/ Organi)aţii teroriste/ Editura @ileniu/ >KKK" L7

Pagina  din 161


Raţionae Raţionaentul ntul unui terorist terorist este aseănăto aseănătorr cu acela făcut făcut de un coandan coandantt ilitar ilitar sau un întrep întreprin rin)ăt )ător or care/ care/ înaint înaintea ea unei unei operaţ operaţiun iunii ilita ilitare re sau iniţie iniţierii rii unei unei afacer afaceri/i/ evaluea)ă toate disponi+ilităţile pentru derularea acţiunii" Un terorist va anali)a dacă acţiunea sa va induce suficientă an.ietate pentru a!*i atinge scopurile/ fără ca el sau cau)a să fie afectaţi" O evaluare gre*ită a reacţiei sociale poate conduce la de)astre" (stfel/ c0nd grupurile Tupaaros %Urugua8&/ ER %(rata oporului Revoluţionar& *i @ontoneros %(rgentina& au evaluat gre*it reacţia populară/ ostilă la teroris *i au depă*it pragul de toleranţă al societăţii/ ele au fost eliinate" @otivaţii psi-ologice: @otivaţia unei persoane pentru a săv0r*i acte teroriste derivă/ din punct de vedere psi-ologic/ din insatisfacţiile *i nereali)ările e.istente în viaţa sa personală" El î*i găse*te găse*te raţiunea de de a trăi/ dedic0ndu!se dedic0ndu!se actelor de teroris" teroris" De*i nu s!a deterinat o psi-opatie clară în r0ndurile terori*tilor/ e.istă un eleent aproape universal/ care îi caracteri)ea)ă/ *i anue acela că sunt „fideli desăv0r*iţi#" Terori*tii nu iau în considerare punctele de vedere din e.teriorul grupuluiJ ei cred în cau)a lor *i au convingerea că nu pot gre*i niciodată" Terori*tii au tendinţa să proiecte)e asupra altora propriile lor otivaţii antisociale/ anifest0ndu!se printr!o atitudine de genul Fnoi îpotriva tuturorF" (ceastă perspectivă duce la de)u de)uani ani)a )area rea victi victielo elorr *i eliin eliinăă orice orice a a+ig +iguit uitate ate din intea intea lor atunci atunci c0nd c0nd acţionea)ă" O caracteristică coună tuturor terori*tilor otivaţi psi-ologic este nevoia lor acută de a aparţine unui grup" entru unii terori*ti/ acceptarea lor de către un grup repre)intă o otivaţie ult ai puternică dec0t o+iectivele politice sta+ilite de acesta" (stfel de indivi)i î*i definesc statutul social prin apartenenţa la un grup" ;rupurile teroriste au otivaţii interne foarte puternice" (cestea le deterină să considere necesare orice acte de violenţă/ care să le 1ustifice e.istenţa/ legitiitatea *i consideraţia proprie" Nevoia de a aparţine unui grup liitea)ă renunţările/ iar teaa de coprois nu perite acceptarea acestora" Terori*tii consideră negocierile ca fiind o trădare sau/ în cel ai +un ca)/ ca de)onorante" de)onorante" (ceasta este *i e.plicaţia faptului că grupările teroriste sunt predispuse la divi)ări/ iar fracţiunile re)ultate sunt deseori ult ai violente dec0t grupurile din care provin" Dinaica otivaţiilor psi-ologice a deterinat ca o+iectivele urărite de!a lungul tipului să fie aproape iposi+il de reali)at" Un grup care *i!a atins scopurile este condanat la dispariţie *i/ de aceea/ atunci c0nd se apropie de reali)area lor/ va căuta să le redefinească" Pagina 6 din 161


;rupul va respinge orice pretenţie de reali)are a o+iectivelor pe toate planurile/ afir0nd că aceasta este falsă ori necorespun)ătoare sau o va caracteri)a ca fiind re)ultatul duplicităţii inaicilor" E.eple în acest sens se regăsesc at0t la grupările Recontras din Nicaragua/ ET( din Spania/ c0t *i la ulte din fracţiunile palestiniene/ care par a suferi de teaa succesului" O protecţie psi-ologică eficientă îpotriva succesului se reali)ea)ă prin definirea scopurilor grupului/ astfel înc0t acestea să fie iposi+il de reali)at" @otivaţii culturale: Culturile odelea)ă valorile *i otivea)ă oaenii să acţione)e în oduri care pot părea nere)ona+ile pentru o+servatorii din afara arealului cultural respectiv" (ericanii/ de e.eplu/ e)ită să ia în considerare efectul foarte puternic pe care îl are cultur culturaa asupr asupraa copo coporta rtaen entul tului ui u uan" an" Ei consid consideră eră *i accep acceptă tă itul itul confor confor  cărui căruiaa coportaentul raţional este singurul care coordonea)ă acţiunile uane" Dacă în cultura aericană apare un coportaent iraţional/ acesta este e.plicat prin toate i1loacele/ care duc la găsirea unei otivaţii raţionale" ,n ca)ul în care acţiuni iraţionale aseenea vendetelor/ torturilor sau coportaentelor auto!distructive ale unor grupuri se anifestă la alte popoare/ acestea sunt respinse/ ca fiind incredi+ile" ,n sc-i+/ dacă se regăsesc în cultura lor/ aericanii fac eforturi să le găsească e.plicaţii e.plicaţii raţionale" Ei nu sunt de acord cu de)e+rarea statelor din otive etnice dacă din aceasta re)ultă state ici/ cu econoii sla+ de)voltate ci/ dipotrivă/ spri1ină apariţia de state ici/ dar cu econoii prospere" @odul de viaţă în general *i al fiecărui individ/ în special/ este o caracteristică culturală/ care are un ipact de proporţii asupra terorisului" ,n societăţile în care fiecare individ se identifică prin apartenenţa la un anuit grup %failie/ clan/ tri+&/ se va anifesta o incitare spre sacrificiu/ rar înt0lnită" Terori*tii repre)intă un ca) special: ei sunt dornici să!*i sacrifice viaţa pentru cau)a *i organi)aţia lor" e de altă parte/ vieţile celor din afara grupului/ care în sisteul lor de valori repre)intă răul/ pot fi f i distruse fără nici o reu*care" O deterinantă culturală a1oră a terorisului o repre)intă percepţia referitoare la FoutsideriF *i anticiparea aeninţării e.istente la adresa supravieţuirii grupurilor etnice" Teaa provocată de o posi+ilă e.terinare culturală conduce la o violenţă care/ pentru cineva care nu a trăit o astfel de e.perienţă/ pare iraţională" Toţi indivi)ii sunt sensi+ili la aeninţările contra valorilor prin care ei în*i*i se identifică: li+a/ religia/ counitatea/ teritoriul unde trăiesc sau locul natal" osi+ilitatea de a pierde oricare din aceste valori declan*ea)ă declan*ea)ă o reacţie de apărare/ uneori c-iar de ură/ faţă de alte persoane sau popoare" Religia poate fi considerată cea ai sensi+ilă valoare culturală prin care se identifică o persoană/ deoarece cuprinde valori ad0nc înrădăcinate" O aeninţare la adresa religiei Pagina " din 161


%seculari)area/ deagifierea/ desacrali)area& generea)ă un risc/ nu nuai asupra pre)entului/ dar *i asupra trecutului *i viitorului cultural" @ulte religii/ inclu)0nd cre*tinisul *i islaisul/ se consideră îndreptăţite să folosească forţa pentru convertire" ,n nuele religiei/ terorisul poate fi foarte violent/ iar terori*tii otivaţi religios privesc acţiunile lor ca fiind orale *i repre)ent0nd o sancţiune divină" ,n concepţia lor/ acţiunile ce le întreprind/ considerate acte de disperare în alte îpre1urări/ repre)intă o datorie divină" (stfel se e.plică spiritul de sacrificiu *i dăruire e.istent în r0ndurile celor ai e.treiste grupuri teroriste" 5"L" rincipalele aeninţări de natură teroristă posi+ile la adresa Ro0niei Deocadată Ro0nia nu s!a confruntat *i nu se confruntă cu riscuri a1ore de natură teroristă la adresa ei" [ara noastră/ de*i se află pe o falie de ciocnire a unor interese geopolitice *i geostrategice/ nu repre)intă/ deocadată/ un spaţiu de confruntare teroristă/ nici unul de generare a terorisului *i nici nu constituie un ediu favora+il de)voltării unor acţiuni de acest gen" (cest lucru se datorea)ă caracteristicilor poporului ro0n/ vocaţiei sale spre îpăciuire *i dialog/ re)istenţei sale îndelungate la opresiuni *i represiuni de tot felul" oporul ro0n a suportat însă/ de!a lungul tipurilor/ nueroase acţiuni care pot fi considerate teroriste/ încep0nd cu cele generate de năvălirile +ar+are *i de strategia distructivă a legiunilor roane *i continu0nd cu acţiunile -ort-8*tilor în Transilvania ocupată din perioada anilor >KL6 ? >KLL *i cu terorisul statului totalitar din priii ani ai counisului" 9ineînţeles/ terorisul are ulte alte fore *i forule care/ într!un fel/ pot afecta *i ţara noastră" Cert este că Ro0nia nu a fost/ nu este/ speră că nu va fi generatoare de teroris" Din aceste consideraţii/ aprecie că aeninţări a1ore de natură teroristă la adresa Ro0niei/ în ăsura în care vor e.ista/ nu pot fi dec0t con1uncturale *i tran)itorii" Ele pot re)ulta dintr!o e.tindere a spaţiului de confruntare al ideologiilor *i practicilor fundaentaliste sau de altă natură *i în )one apropiate de cele de interes strategic pentru Ro0nia %)ona 9alcanilor/ Transnistria/ spaţiul cauca)ian *i cel al @ării Negre&/ din alinierea Ro0niei la coaliţia antiteroristă ondială sau din degradarea senificativă a instituţiilor interne *i proliferarea *i în ţara noastră a reţelelor *i structurilor afiei *i criei organi)ate" Deocadată/ aeninţările *i riscurile de natură teroristă care pot afecta ţara noastră se referă la: degradarea în continuare a condiţiei uane *i proliferarea infracţionalităţii de toate tipurileJ Pagina # din 161


e.tinderea în continuare *i pe teritoriul nostru a traficului de droguri/ reţelelor de prostituţie *i a traficului de carne vieJ evoluţia structurilor econoiei su+terane/ a spălării +anilor *i activităţilor ilegaleJ e.istenţa unor inorităţi Aurde/ usulane care/ la adăpostul neiplicării ţării în operaţii antifundaentaliste spectaculoase/ ar putea încerca să constituie *i la noi unele +a)e/ puncte sau structuri de susţinere a terorisului %islaist/ îndeose+i& care este v0nat pretutindeniJ e.istenţa unor persoane care/ în lipsa altor i1loace *i activităţi care să le aducă prosperitate/ pot fi racolate în organi)aţii/ structuri *i reţele teroriste" ,n ura anali)ării situaţiei actuale/ precu *i din evaluarea *i prognosticarea evoluţiei ei pe teren scurt/ re)ultă că *i în Ro0nia este posi+ilă conturarea *i c-iar anifestarea unor aeninţări de natură teroristă/ directe sau i1locite/ la adresa ţării/ a unor instituţii ro0ne*ti/ organi)aţii *i cetăţeni ro0ni/ precu *i la adresa unor persoane/ grupuri/ instituţii internaţionale sau ale diferitelor state %a+asade/ repre)entanţe/ fire/ consulate/ isiuni/ turi*ti/ delegaţii etc"& care se află teporar sau peranent pe teritoriul ţării noastre" (ceste aeninţări pot să constituie eleente ale ră)+oiului terorist care se aprecia)ă că a fost declan*at în toată lueaJ de regulă/ astfel de acţiuni ? în cea ai are parte/ arginale sau punctifore ? vor avea o+iective liitate *i nuai în od indirect vor contri+ui la e.tinderea/ *i în spaţiul de interes strategic pentru Ro0nia/ a ră)+oiului terorist" (ceste aeninţări sunt: posi+ilitatea procurării de către terori*ti *i organi)aţii teroriste a unor i1loace nucleare/ c-iice *i +iologice care să fie folosite în ţară sau în afara acesteia în acţiuni teroristeJ atacarea unor depo)ite ro0ne*ti de araent *i uniţii în vederea procurării de i1loace necesare unor acţiuni de tip terorist *i nu nuaiJ organi)area pe teritoriul ţării a unor a+uscade sau asasinate care să vi)e)e lideri politici europeni/ aericani/ ru*i/ ai luii usulane etc" aflaţi în vi)ite/ în activităţi oficiale sau cu alte prile1uri în Ro0nia/ sau alte persoane/ grupuri/ instituţii etc"J acţiuni ale unor organi)aţii teroriste internaţionale de recrutare a unor persoane %c-iar *i speciali*ti& sau personalităţi din Ro0nia care să facă parte din respectivele reţele sau să îndeplinească teporar/ contra unor sue ari de +ani sau în virtutea unor convingeri/ isiuni punctifore %asasinate/ isiuni ci+erteroriste/ trafic de influenţă/ distrugeri etc"&J

Pagina $ din 161


organi)area/ pe teritoriul ţării/ a unor +a)e/ reţele/ puncte su+versive/ noduri de counicaţii/ )one de transfer *i alte eleente care ţin de structuri teroriste de diferite nuanţe *i orientăriJ atacuri teroriste asupra unor repre)entanţe ale arilor puteri/ structurilor N(TO/ organiselor internaţionale sau structurilor de co+atere a terorisului internaţionalJ -ărţuirea unor persoane/ fire *i c-iar instituţii pentru o+ţinerea unor profituri *i crearea unei stări de nesiguranţă care să facilite)e econoia su+terană/ spălarea +anilor etc"J acţiuni ale ci+erterorisului *i terorisului psi-ologic/ ale terorisului patologic/ genetic *i celui aleatorJ acţiuni ale terorisului ediatic" ,ntr!o aparentă li+ertate a presei *i a cuv0ntului/ în Ro0nia ultiului deceniu/ în edia s!a instalat/ cood *i nederan1at de nieni/ oriunde s!a dorit/ un teroris ediatic de cea ai virulentă speţă" Cu toată li+ertatea de e.presie *i acţiunile care au de)aorsat unele afaceri urdare sau unele acţiuni enite să ducă la transforarea teritoriului Ro0niei într! un depo)it de gunoaie to.ice/ în presă a fost introdus *i e.ercitat un teroris ediatic feroce care a contri+uit la degradarea econoiei *i a vieţii cetăţeanului/ a sisteului de valori naţionale/ la uilirea *i terori)area oaenilor *i a personalităţilor/ la reinstituirea fricii de )iua de 0ine/ de instituţiile proprii *i de cele internaţionale"

5" Evoluţia fenoenului terorist 5""> Evoluţia fenoenului terorist Terorisul internaţional în anifestările sale/ se înfăţi*ea)ă su+ ultiple aspecte/ fapt care a deterinat încercările peranente de a!l deliita de infracţiunile coune" Evoluţia terorisului pe glo+ de!a lungul anilor poate fi re)uată la a urări transforările suportate de grupările teroriste/ la etodele actelor de teroris pe care aceste grupări le!au organi)at *i dus p0nă la capăt produc0nd foarte ulte victie nevinovate *i pagu+e ateriale însenate" Cea ai relevantă evoluţie de acest gen o regăsi la grupările teroriste din Orientul (propiat" Cu doar o )i înaintea declan*ării atacurilor teroriste din >> septe+rie 566> asupra turnurilor geene
Pagina 6% din 161


cadrul Departaentului pentru (faceri E.terne/ (părare *i Coerţ al Statelor Unite& a pre)entat Congresului aerican un raport detaliat av0nd ca teă terorisul internaţional" Denuit generic „CRS Report for Congress#/ acest raport a fost întocit în +a)a altei lucrări anuale a Departaentului de Stat al Statelor Unite privind terorisul internaţional/ lucrare intitulată „atterns of ;lo+al Terroris: 5666#" (lte surse de inforare care au stat la +a)a întocirii acestui raport includ nueroase articole de presă *i interviuri cu anali*ti politici/ e.perţi/ 1urnali*ti/ diploaţi străini/ etc"" „CRS Report for Congress# repre)intă de fapt o anali)ă anuală detaliată a principalelor grupări teroriste din Orientul (propiat precu *i a ţărilor enţionate în „3ista Terorisului# ? o listă a ţărilor pe care Departaentele Coercial *i de Stat ale Statelor Unite le!au înregistrat ca fiind furni)oare constante de spri1in pentru organi)aţiile teroriste internaţionale" Cinci dintre cele *apte ţări enţionate în această listă sunt situate în regiunea Orientului (propiat :Iran/ IraA/ Siria/ 3i+ia *i Sudan" Celelalte două ţări de pe listă sunt Cu+a *i Coreea de Nord/ acestea nefiind enţionate în „CRS Report for Congress#" Coponenţa listei nu s!a odificat din anul >KK7 de c0nd Sudanul a fost adăugat pe aceasta" „CRS Report for Congress# enţionea)ă de aseenea *i o serie de organi)aţii internaţionale/ desenate în +a)a prevederilor legislative aericane privind antiterorisul *i co+aterea efectivă a criei organi)ate/ ca fiind „Organi)aţii teroriste străine# ? %TOs&" olitica aericană antiteroris *i!a concentrat atenţia/ tip de ai ulte decenii asupra grupărilor teroriste din Orientul (propiat" ,ncă din perioada anilor P6/ ulte dintre cele ai +ine pregătite acte de teroris îndreptate îpotriva cetăţenilor aericani/ sau îpotriva altor o+iective diverse/ au fost diri1ate de aceste grupări teroriste/ uneori cu încura1area sau instigarea statelor lor sponsor" Două dintre atacurile teroriste recente %din interiorul sau din afara regiunii Orientului (propiat& ce pot fi coparate între ele ca *i gravitate/ sunt : ! atentatul din P august >KKQ îpotriva a+asadelor aericane din benia *i Tan)ania/ în care *i!au pierdut viaţa 55L de persoane/ >5 dintre acestea fiind aericaniJ ! atentatul din >5 octo+rie 5666 îpotriva distrugătorului Cole/ în portul (den din \een/ în care au fost ucise >P persoane/ e+re ale ec-ipa1ului arinei aericane/ vasul fiind aproape scufundat" Urare acestui act terorist/ de)voltarea relaţiilor ilitare dintre Statele Unite *i \een a cunoscut o stagnare teporară" După aprecierea lucrării anuale „atterns 5666#/ nuărul victielor din întreaga lue datorate atacurilor teroriste/ a crescut de la 557 în anul >KKK la L6 în anul 5666/ iar nuărul atacurilor teroriste a crescut de la 7K5 în anul >KKK la L57 în anul 5666" ;rupările teroriste anali)ate/ diferă adesea prin otivaţiile lor ideologice *i la nivelele lor de activitate" Pagina 61 din 161


;rupările islaiste ră0n în general cele ai active/ av0nd ca o+iectiv a1or desta+ili)area procesului de pace ara+o!israelian/ e.pul)area forţelor arate aericane din regiune sau sf0r*itul a ceea ce ei consideră o ocupare ilegală a ţinuturilor usulane" Spre deose+ire de lucrarea anuală „atterns 5666#/ „CRS Report for Congress# are în vedere c0teva aspecte noi : ! este anali)ată în acest raport Organi)aţia pentru Eli+erarea alestinei/ care nu a făcut o+iectul unei secţiuni separate în lucrarea anuală „atterns 5666#/ consider0ndu!se că liderul acestei organi)aţii/ \asser (rafat nu a făcut suficiente eforturi pentru a îpiedica acţiunile teroriste ale altor grupări din )ona aflată su+ controlul autorităţilor palestinieneJ ! c0nd lista TO a fost revi)uită *i repu+licată/ în octo+rie >KKK/ rontul Deocrat pentru Eli+erarea alestinei a fost di)olvat/ în are ăsură *i datorită reconcilierii sale de către \asser (rafat" „CRS Report for Congress# anali)ea)ă ultiele iplicări ale acestei grupări în acte de teroris *i reluarea recentă a operaţiunilor sale îpotriva IsraeluluiJ ! acest raport/ spre deose+ire de cele din anii anteriori/ conţine o secţiune referitoare la gruparea teroristă (+u Sa88af care acţionea)ă în ilipine/ *i anali)ea)ă c0teva grupări islaiste care se opun controlului indian asupra unor părţi ale provinciei bas-ir" „atterns 5666# a caracteri)at Iranul ca fiind cel ai activ stat sponsor al terorisului internaţional/ atri+uind ai degra+ă spri1inirea actelor de teroris/ instituţiilor iraniene de profil ? ;arda Revoluţionară *i @inisterul Inforaţiilor *i Securităţii ? dec0t guvernului iranian" (ceastă caracteri)are sugerea)ă că Departaentul de Stat aerican a cre)ut în pre*edintele @o-aed b-atei *i în aliaţii săi/ dorind sincer ca reputaţia Iranului de „stat terorist# să dispară treptat" De*i nici un atentat terorist internaţional a1or nu a fost atri+uit Iranului de c0nd @o-aed b-atei a venit oficial la putere în august >KKP/ Statele Unite nu au recunoscut în od pu+lic diinuarea spri1inului aterial iranian pentru grupările teroriste care se opun procesului de pace ara+o!isrelian" Tot „atterns 5666# enţionea)ă că Iranul a încura1at $e)+olla-!ul *i grupările teroriste palestiniene să intensifice atacurile în Israel în conte.tul doinaţiei palestiniene" Iranul a fost de aseenea acu)at de guvernele regionale de sponsori)area asasinatelor îpotriva clericilor usulani din Ta1iAistan *i aAistan *i de spri1inirea i*cării islaice de opo)iţie din statele ;olfului ersic *i IraA" e de altă parte/ oficiali ai Statelor Unite au recunoscut că Iranul *i!a î+unătăţit spectaculos relaţiile cu vecinii săi din ;olf/ în ultiii ani *i că spri1inul său pentru i*carea de opo)iţie din ;olf s!a diinuat su+stanţial" „atterns 5666# este critică la adresa Siriei/ stipul0nd că Siria ar putea fi scoasă de pe „3ista terorisului# dacă va sena tratatul de pace cu Israelul" (ceasta ar putea însena că Statele Unite speră că pre*edintele 9as-ar al!(ssad va fi ai fle.i+il în pro+lee de politică Pagina 62 din 161


e.ternă dec0t tatăl său/ $afe) al!(ssad/ căruia 9as-ar i!a succedat la putere în iunie 5666/ după oartea sa" Statele Unite afiră că Siria a peris grupării teroriste $aas să desc-idă un sediu nou în Daasc/ în luna artie 5666/ adăug0nd că Siria nu acţionea)ă să oprească lansarea atacurilor anti!Israel ale i*cării $e)+olla-/ a grupărilor teroriste palestiniene care operea)ă în )onele aflate su+ control sau influenţă siriană" Siria continuă să perită Iranului să asigure resursele necesare i*cării $e)+olla-/ prin aeroportul Daasc/ *i a peris vi)ita unor oficiali iranieni pentru a se înt0lni cu organi)aţii teroriste ce luptă îpotriva procesului de pace în )onă/ organi)aţii care î*i au sediul în Siria" Departaentul de Stat aerican este de părere că Siria respectă anga1aentul către Turcia de a nu spri1ini bb" Unii anali*ti cred că po)iţia Siriei faţă de bb este re)ultatul spaiei faţă de potenţiala aeninţare a Turciei de a folosi forţa arată îpotriva Siriei *i nu dorinţa unilaterală siriană de a rupe relaţiile cu bb" O altă interpretare este că Siria dore*te să susţină recenta î+unătăţire a relaţiilor sale +ilaterale de prietenie cu Turcia" ro+lea atentatului din 5> dece+rie >KQQ asupra cursei aeriene an ( >67 a constituit ai +ine de un deceniu su+iectul discuţiilor politice dintre Statele Unite *i 3i+ia/ su+iect ce va îpiedica orice apropiere între cele două state/ at0ta tip c0t @uaar Yad-afi va ră0ne la putere" (tacul asupra cursei an ( >67 a dus la oartea a 5K de persoane aflate la +ordul avionului *i a >> persoane aflate la sol/ în )ona în care avionul s!a pră+u*it" rin 7 re)oluţii ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite %P7> din 5> ianuarie >KK5J PLQ din 7> artie >KK5 *i QQ7 din >> noie+rie >KK7& i s!a cerut 3i+iei să!i e.trăde)e pe cei 5 agenţi li+ieni %(+d al!9asi (li al!@egra-i *i (l (in b-alifa- -ia-& suspectaţi de iplicare în atentat/ *i să a1ute la re)olvarea ca)ului atentatului din >KQK asupra cursei aeriene PP5/ aparţin0nd liniei aeriene france)e UT(" redarea suspecţilor din atentatul asupra cursei aeriene an ( >67 *i deta*area 3i+iei de grupările radicale palestiniene a deterinat/ la vreea respectivă/ adinistraţia Clinton să revină asupra deci)iei de scoatere a 3i+iei de pe „3ista terorisului#" ,ntr!un efort de a î+unătăţi relaţiile sale cu 3i+ia/ avut loc o înt0lnire în anul >KKK între oficiali aericani *i diploaţi li+ieni/ pentru pria dată după anul >KQ>/ *i interdicţiile aericane privind coerţul cu acest stat au fost odificate pentru a perite e.portul în 3i+ia de aliente *i edicaente" ,n artie 5666/ un grup de oficiali ai serviciilor aericane de securitate a vi)itat 3i+ia pentru a aprecia dacă este ca)ul să fie ridicate interdicţiile ipuse de Statele Unite în utili)area pa*apoartelor turistice aericane de către li+ieni" O deci)ie în acest sens nu a fost însă anunţată"

Pagina 63 din 161


,n 7> ianuarie 566>/ condanarea lui al!@egra-i a adus c0teva lăuriri în ca)ul an ( >67/ dar a întărit convingerea failiilor victielor din atentat *i a altora că liderul li+ian @uaar Yad-afi avea cuno*tinţă despre atentat/ dacă nu cuva c-iar l!a pus la cale" Iediat după condanare/ pre*edintele ;eorge <" 9us- a declarat că Statele Unite vor enţine unilateral sancţiunile asupra 3i+iei *i se vor opune peranent ridicării sancţiunilor ipuse de către Naţiunile Unite 3i+iei/ p0nă c0nd aceasta: ! nu!*i va asua responsa+ilitatea atentatuluiJ ! nu va recopensa aterial failiile victielor atentatuluiJ ! nu va renunţa la spri1inirea terorisuluiJ ! nu va de)vălui tot ce cunoa*te despre atentat" 0nă la condanare/ nici un oficial aerican nu a sugerat că 3i+ia va prii dreptul de a fi scoasă de pe „3ista terorisului# în viitorul apropiat" 3i+ia a încercat să fie cooperantă în re)olvarea altor acte de teroris ai vec-i" ,n artie >KKK/ o instanţă france)ă a condanat *ase li+ane)i/ în a+senţă/ pentru atentatul din >KQK asupra cursei aeriene PP5 aparţin0nd liniei aeriene france)e UT(/ la traversarea Nigeriei" Unul dintre ace*tia este cunatul liderului li+ian @uaar Yad-afi/ agentul @u-aed Sansui" Sudanul pare a fi una dintre ţările din Orientul (propiat aflate cel ai aproape de oentul înlăturării sale de pe „3ista terorisului#" Departaentul de Stat aerican afiră că este anga1at în tratative cu Sudanul pe tea eliinării coplete a acestuia din sfera afacerilor teroriste" ,n august >KKL/ Sudanul l!a e.trădat în ranţa pe teroristul Carlos %38c- Raire) Sanc-e)&" ,n dece+rie >KKK/ pre*edintele Sudanului/ Uar $assan al! 9as-ir/ conducător ilitar/ s!a declarat îpotriva politicii arcantului repre)entant islaist/ $assan al!Tura+i/ iar în fe+ruarie 566>/ Tura+i a fost arestat/ ră0n0nd su+ arest la doiciliu p0nă în ai 566>" Tura+i a fost priul susţinător al legăturilor Sudanului cu i*cările islaiste regionale/ inclu)0nd (l!Yaida %(ne.a >&/ organi)aţiile (+u Nidal/ $aas/ ;ruparea Islaică Egipteană *i (l i-ad/ $i)+alla- *i @i*carea re+elilor islai*ti din estul (fricii" După „atterns 5666# la sf0r*itul anului 5666/ Sudanul senase toate cele >5 convenţii internaţionale privind co+aterea terorisului" Soluţia ră0nerii Sudanului în afara „3istei terorisului# este conforarea acestuia cu 7 re)oluţii ale Consiliului de Securitate adoptate în anul >KKM %>6LL din 7> ianuarieJ >6L din 5M aprilie *i >6P6 din >M august&" Re)oluţiile enţionau ca Sudanul să e.trăde)e 7 grupări islaiste suspectate de încercarea de asasinat îpotriva pre*edintelui @u+araA în Etiopia/ ipuneau reducerea nuărului de diploaţi sudane)i aflaţi în străinătate *i solicitau autori)area suspendării curselor internaţionale

Pagina 6 din 161


efectuate cu aeronave sudane)e" Oficial/ Statele Unite au fost de acord cu ridicarea sancţiunilor ipuse Sudanului în luna septe+rie 5665" Diferendele dintre IraA *i Statele Unite privind a+iţioasele pretenţii regionale iraAiene au ţinut IraAul pe „3ista terorisului# at0ta tip c0t Sadda $usein a răas la putere" „atterns 5666# enţionea)ă că IraAul continuă să pună la cale atentate *i să susţină terorisul internaţional/ c-iar dacă acţiunile IraAului sunt îndreptate îpotriva opo)anţilor anti!regi/ ca si+ol al înfr0ngerilor iraAiene din trecut sau îpotriva organi)aţiilor care repre)intă sau aplică sancţiunile internaţionale ipuse IraAului" Se presupune că în octo+rie >KKQ/ agenţi iraAienei au plănuit să atace un post de radio cu sediul în raga/ de*i nici un atentat nu a fost înregistrat în perioada respectivă" IraAul a organi)at un coplot/ care a dat gre*/ în scopul asasinării fostului pre*edinte 9us- în tipul vi)itei sale din buVeit/ din aprilie >KK7" IraAul/ care în od tradiţional a avut legături cu \asser (rafat/ a spri1init grupări palestiniene ce se opun păcii în regiune *i a gă)duit Organi)aţia (+u Nidal/ rontul Eli+erării alestinei al lui (+u (++as *i alte c0teva grupări teroriste inore" ăstr0nd acelea*i relaţii cu Iranul/ IraAul continuă să gă)duiască *i să ofere are organi)aţiei (rata de Eli+erare Naţională/ care î*i are +a)ele l0ngă graniţa cu Iran" Cu toate acestea/ se pare că IraAul a redus spri1inul pentru această grupare teroristă/ relaţiile cu Te-eranul fiind î+unătăţite de peste 7 ani" După o privire aruncată supra evoluţiei grupărilor teroriste din Orientul (propiat/ se ipune *i o pre)entare a unui scurt istoric al actelor de teroris ce au avut loc de!a lungul anilor" ,n felul acesta/ pute înt0lni acte de teroris care vi)ea)ă scopuri particulare/ sau au drept o+iect un interes personal/ ca de e.eplu o+ţinerea unei sue de +ani/ încercările de *anta1/ practicile gangsterilor/ ori ale +andelor de t0l-ari" 3a Roa/ rearca o pu+licaţie/ o raură a @afiei s!a speciali)at în terori)area unor anuiţi patroni cărora 4în sc-i+ul unor sue iportante/ le asigură protecţia#" ,n aceste îpre1urări/ un +i1utier din ora*ul etern/ Roa/ a avut ideea să instale)e într!un loc ascat un aparat de luat vederi" El a furni)at apoi poliţiei fotografii ale oentului în care plătea 4salariul# pseudo!ocrotitorilor săi/ sper0nd că în felul acesta/ apărătorii legii vor pute acţiona rapid *i eficient" ;răitoare pentru acest gen de teroris/ este *i răpirea la M fe+ruarie >KP/ din locuinţa sa din 9erAel8 %l0ngă San rancisco& a unei tinere de >K ani/ atricia $earst/ fiica unui are editor aerican *i nepoata 4regelui presei# din Statele Unite ? Randolp- $earst" ( fost răpită de doi +ăr+aţi înaraţi *i o feeie/ toţi făc0nd parte dintr!o grupare e.treist!teroristă/ Pagina 6 din 161


nuită 4(rata Si+olică de Eli+erare# %S8+olic 3i+eration (r8& care a luat na*tere în anul >KPL *i s!ar fi copus din c0teva )eci de anar-i*ti/ în a1oritatea lor fo*ti criinali" ;ruparea/ de*i restr0nsă ca nuăr de e+rii/ a a1uns să ai+ă la activul său )eci de răpiri/ ca)uri sf0r*ite prin uciderea ostaticilor/ printre care *i inspectorul general al Consiliului Culturii din ora*ul OaAland din California/ negrul @arcus oster/ îpu*cat cu gloanţe otrăvite" 3a c0teva )ile după răpirea atriciei $earst/ terori*tii au triis postului de radio din San rancisco o scrisoare adresată lui Randolp- $earst/ prin care îi cerea 4să asigure c0te P6 de dolari pentru fiecare sărac din statul California#" După unele estiări/ în California s!ar fi aflat aproape  ilioane de săraci" De*i failia $earst era foarte +ogată/ nu se *tie dacă ar fi putut satisface cerinţa terori*tilor/ adică plata a peste 56 de ilioane de dolari anual" T0năra a fost găsită ucisă după altratări la arginea ora*ului San rancisco" ,n conte.tul unei tipologii lărgite/ este de arătat că terorisul poate fi privit *i din punct de vedere al spaţiului în care se practică *i al întinderii efectelor sale" Dacă pregătirea actului de teroris/ e.ecutarea lui *i consecinţele pe care le produce î*i liitea)ă aria înlăuntrul unei singure ţări/ ne vo afla în faţa unui teroris naţional sau intern" O +andă teroristă/ anar-istă/ denuită racţiunea (ratei Ro*ii a terori)at populaţia fostei ;eranii ederale tip de c0ţiva ani %p0nă în >KP& av0nd la activ  ooruri/ L tentative de asasinat/ M atentate cu e.plo)ivi/ du)ine de furturi de a*ini/ nueroase spargeri *i atacuri cu ara în 0nă îpotriva +ăncilor" i în sf0r*it s!a reu*it capturarea lor" Cu prile1ul 1udecării s!au luat ăsuri de siguranţă a*a de severe/ înc0t au fost coparate cu cele din tipul procesului de la Nurn+erg/ c0nd au fost 1udecaţi arii criinali de ră)+oi ai ;eraniei na)iste" S!a construit/ între altele/ o clădire specială cu )iduri din +eton/ fără ferestre/ sala de audienţă fiind luinată prin desc-ideri înguste/ situate la > etri de sol/ apărate de grile de >/6 de etri înălţie/ întreg ansa+lul clădirii fiind înc-is cu un )id de +eton de L etri înălţie prevă)ut cu caere de televi)iune cu i*care autoată" Inculpaţii au asistat la proces înc-i*i în celule de sticlă re)istente la gloanţe/ counic0nd cu tri+unalul prin icrofoane" e tot teritoriul federal ăsurile de securitate au fost sporite" @ii de poliţi*ti au întărit garda frontierelor" 3ectura actului de acu)are/ un dosar de 6 de pagini/ a durat ai ulte )ile" Distincţia aceasta nu are nuai un interes teoretic" Căci acţiunea teroristului poate avea drept scop direct provocarea unui sentient general de îngri1orare *i de tul+urare/ spre e.eplu/ a relaţiilor internaţionale" Dar scopul indirect vi)at de planul lui/ poate consta într!o anuită soluţie a unei pro+lee pe care o urăre*te/ av0nd fie caracter intern/ fie caracter

Pagina 66 din 161


internaţional" ,ncadrarea 1uridică va tre+ui deci să ţină seaa de această distingere/ cu toate consecinţele pe care le iplică" Distrugerile *i criele săv0r*ite în capania din Coreea/ îpotriva unui popor nevinovat/ care î*i apăra cu cura1 spaţiul *i drepturile legitie/ au răas dove)i pe c0t de grave pe at0t de incontesta+ile peste vree" ,n legătură cu ceea ce s!a cois în peninsula Coreea *i apoi în 2ietna/ inclusiv criele de teroris/ nu s!a constituit încă nici p0nă în pre)ent nici o instanţă internaţională enită să ia în de)+atere faptele *i să dea sentinţele cuvenite celor vinovaţi" Dove)ile încă ră0n" Ele se găsesc în paginile *i casetele ass! ediei din vreea respectivă *i vor fi desigur utili)ate atunci c0nd istoria o va cere" ,n fe+ruarie *i artie >K5/ în lagărele de pe insula coreeană bociedo s!a desfă*urat o largă acţiune de teroris" resa vreii a deascat aceste acţiuni tipice de teroris" Un raport al Coitetului Internaţional de Cruce Ro*ie enţiona: 43a >Q fe+ruarie >K5/ pe la L diineaţa/ un regient coplet înarat a pătruns fără nici un avertisent în sector %sectorul M5&" Deţinuţii au fost siliţi să ră0nă în corturile lor su+ aeninţarea +aionetelor" Speriindu! se *i cre)0nd că vor fi uci*i cu toţii/ deţinuţii au ie*it în fugă din corturi să vadă ce se petrece" ( fost desc-is focul asupra lor" @ilitarii au călcat în picioare cadavrele pri)onierilor *i pe aceia care încă nu!*i dăduseră sf0r*itul încărc0ndu!i apoi pe toţi în autocaioane"# Un alt e.eplu în evoluţia *i istoria terorisului avea să se producă la >> septe+rie >KP7/ c0nd palatul pre)idenţial din Santiago de C-ile/ asediat de o parte din e+rii guvernului %care conduceau arata *i siguranţa&/ spri1iniţi de forţe din afară/ situaţia a luat o întorsătură draatică duc0nd la asasinarea pre*edintelui ales/ Salvador (llende/ *i a unor iportanţi cola+oratori" S!a declan*at atunci o lovitură de stat folosind etode tipic teroriste/ aeninţări/ sec-estrări de persoane/ arestări de personalităţi influente/ e.ecuţii/ în concret o de)lănţuire a unui val de teroare care a cuprins întreaga ţară" 3ovitura de stat care a dus la înlăturarea guvernului constituţional al pre*edintelui (llende/ a st0rnit încă din priele ceasuri un val de proteste pe toate eridianele luii" Deci opinia ondială a fost cuprinsă de o stare de consternare *i sensi+ili)ată în a lua atitudine generali)ată" Evenientele/ într!o draatică *i s0ngeroasă evoluţie/ au dat diensiunile nu nuai ale unui act terorist într!o ţară/ ci prin re)onanţa *i gravitatea percepută/ au dat diensiunile unui atentat la li+ertatea *i independenţa popoarelor" Revista 43uea# din 56 septe+rie >KP7 rearca evenientul grav ca 4o lovitură dată luptei de eli+erare *i de)voltare independentă a ţărilor (ericii 3atine *i nu nuai"# Un alt ca) intrat în istoria *i evoluţia terorisului de!a lungul anilor este acela din Spania anului >KP" ,ncerc0nd cu disperare să enţină un regi de tiranie/ aflat în agonie/ Pagina 6" din 161


ec-ipa conducătoare franc-istă a e.ecutat/ la sf0r*itul lui septe+rie >KP/ cinci tineri spanioli/ ilitanţi pentru drepturi deocratice *i li+ertate socială" Ei au fost: (ngel Otaegui! 77 de aniJ uan eredes! 55 de ani/ a+ii ilitanţi +asciJ Raon ;arcia! 5P de aniJ ose (lonso! 5L de ani *i ose 9ravo! 5> de ani/ e+ri ai rontului (ntifascist *i atriotic din Spania" Ecoul protestului internaţional a dovedit diensiuni ipresionante/ nea*teptate pentru autorii acestor e.ecuţii" @anifestările de aărăciune *i ad0ncă indignare senalate pe întregul pă0nt/ diversitatea lor e.priă solidaritatea uană/ oroarea faţă de actele de teroris/ oriunde s!ar desfă*ura ele" Repre)entanţii cei ai autori)aţi ai opiniei pu+lice ondiale/ în frunte cu secretarul general al O"N"U" *i pre*edintele (dunării ;enerale/ au adresat apeluri insistente pentru a înlătura e.ecutarea celor  patrioţi spanioli/ condanaţi la oarte după un siulacru de 1udecată suară" Din Ro0nia au pornit apelurile guvernului/ ale organi)aţiilor sindicale/ de tineret *i de feei/ ale 1uri*tilor *i )iari*tilor care/ alături de esa1ele pornite din întreaga lue/ cereau revocarea sentinţelor de condanare la oarte" Unele ţări au suspendat c-iar relaţiile diploatice cu Spania" Nueroase organi)aţii sindicale din (nglia/ 9elgia/ [ările Scandinave/ Italia/ ranţa/ R"" ;erania/ (ustralia/ Olanda au +oicotat sc-i+urile econoice *i counicaţiile de orice fel cu Spania" ;0ndind 1uridic/ e.ecuţiile celor  ilitanţi spanioli constituie un tipic act de teroris din sfera politicului/ anue un teroris de stat/ el fiind cois de organele statului" Este o dovadă în plus că terorisul/ indiferent de fora pe care o î+racă/ duce c-iar la înrăutăţirea relaţiilor dintre state" ,n Irlanda de Nord/ atentatele teroriste au atins diensiuni foarte ari în pierderi uane *i ateriale" Interesant că aici cei care ucid sunt sectanţi sau cultici care se ooară între ei *i terori)ea)ă populaţia pa*nică" ]ilnic se înregistrea)ă )eci de victie/ a1ung0ndu!se la nuărul victielor atentatelor/ la ii de persoane ucise în  ani" Toate aceste atentate teroriste făc0ndu!se *i su+ e+lea dorinţei locuitorilor Irlandei de independenţă/ adică îpotrivirea la apartenenţa de Regatul Unit al @arii 9ritanii" Draa israeliană/ prelungită p0nă în )ilele noastre/ ar putea uple sute de pagini scrise cu s0nge din istoria terorisului" ,n anul 5665 s!a a1uns la o cifră estiativă de un ilion de oaeni israelieni *i palestinieni oor0ţi în atacurile teroriste reciproce de pe teritoriul Israelului"

Pagina 6# din 161


,n sf0r*it/ icile repu+lici de pe spaţiul e.!iugoslav au fost tip de ai +ine de 7 ani afectate de acţiuni teroriste de o cru)ie de neiaginat/ soldate cu ucideri/ ostatici *i înfrico*area peranentă a populaţiei" 3a fel *i pe spaţiul cecen din Transnistria" 5""5 Trăsături caracteristice ale terorisului conteporan Terorisul conteporan nu are o agendă de lucru e.plicită/ iar e.ponenţii săi nu!*i propun în nici un fel preluarea puterii" El nu face dec0t să proove)e un protest confu) contra Occidentului *i adiratorilor săi ? cei care î*i +eau adoraţia *i veneraţia cu apă rece/ alientat de furia îpotriva tendinţei de supreaţie geografică *i culturală a „@arelui SatanF/ căruia terori*tii încearcă să!i provoace „c0t ai ulte pagu+e *i durereF" Studiind fenoenul în cople.itatea sa/ se poate aprecia că at0t vec-iul c0t *i noul teroris vi)ea)ă cu preponderenţă o+iective occidentale" entru contracararea sa/ se ipune să fie depistate adevăratele cau)e *i să fie eliinate" Co+aterea terorisului prin forţă ! ca răspuns la forţa acestuia ! se pare că nu este de natură să aducă efectele scontate" 3a originea factorilor ce au condus la aplificarea deose+ită a acestui flagel se află îpre1urări deose+it de grave/ dintre care reţin în od special atenţia conflictele ilitare din diferite )one ale luii %Orientul @i1lociu/ fosta Iugoslavie/ (sia *i (frica&/ precu *i de)voltarea fără precedent a organi)aţiilor/ grupărilor sau c-iar a unor fronturi teroriste/ ca de pildă „rontul Islaic InternaţionalF/ creat în anul >KK6/ ce î*i ipun să unească i*cările islaice într!un „front de luptă îpotriva forţelor aericane pentru alungarea lor din ţările usulaneF/ sau „rontul de 3uptă îpotriva Evreilor *i CruciaţilorF înfiinţat de iliardarul Osaa +in 3aden în fe+ruarie >KKQ/ care a revendicat atentatele teroriste îpotriva a+asadelor aericane din ben8a *i Tan)ania/ el fiind/ totodată/ considerat principalul vinovat al atentatelor antiaericane din >> septe+rie 566>" olosirea de către structurile teroriste a unor ercenari %cu state vec-i de serviciu în diferite conflicte de pe glo+&/ precu *i dotarea cu araent sofisticat *i costisitor/ inclusiv araent greu de ră)+oi/ constituie un alt indiciu al gravităţii fenoenului la care ne referi/ ai cu seaă dacă luă în considerare pericolul folosirii în acţiuni a unora dintre cele ai oderne i1loace de distrugere în asa" entru a oferi o iagine c0t ai corectă asupra evoluţiei fenoenului terorist internaţional este necesar să evidenţie principalele caracteristiciL ale acestui flagel conteporan: L

2e)i 2ladiir (le.e/ 3erorismul trebuie combătut şi anihilat, apărut în „Ro0nia 3i+erăF din 55 septe+rie 566>"

Pagina 6$ din 161




rincipala

caracteristică

a

terorisului

conteporan

o

constituie

preponderenţa la nivel glo+al a grupărilor teroriste etnice *i religioase/ în detrientul celor e.clusiv „ideologiceF" După anii K6/ odată cu sf0r*itul „ră)+oiului receF/ în pri!planul scenei ondiale a apărut „terorisul etnicF *i „terorisul religiosF: ET( %separatisul +asc&/ IR( %catolicii contra protestanţilor&/ separati*tii corsicani/ grupările palestiniene %OE/ OE& sau cele islaiste %$aas/ $e)+olla-/ ;aa at al ! Isla88a/ $araAatul @u1a-idin&" ;rupările ar.iste ori aoiste de e.treă st0ngă %„Tupac (aruF/ „Sendero 3uinosoF&/ fără să dispară/ au trecut în planul secundar al terorisului internaţional/ ori cei ar.i*ti au devenit naţionali*ti etnici %"b"b"!ul Aurd&" Sunt ca)uri în care o organi)aţie teroristă anifestă un caracter du+lu/ etnic *i religios: (l!Yaida/ i*carea tali+anilor afgani/ ori UCb %etnicii al+ane)i/ usulani contra etnicilor s0r+i ortodoc*i&" 

Cu toate că nu a renunţat la arsenalele clasice ale terorisului anilor M6!P6

%e.plo)i+ili/ pistoale diferite/ sau c-iar cuţite&/ terorisul actual a inclus în arsenalele sale i1loacele de distrugere în asă %Veapons of ass destruction ! <@D&: ar e+iologice %9<&/ are c-iice %C<&/ ori arele nucleare %N<&" Ro+ert 9lit)er/ *eful „DTCTF %9iroul pentru lanificare în Teroris *i Contra Teroris& al 9I/ arată că în >KKQ/ nuai în StateleUnite au e.istat QM de aeninţări teroriste doestice cu are de distrugere în asă %<@D&: aterial c-iic/ +iologic *i nuclear" în >KKP/ fuseseră înregistrate de 9I MQ de aeninţări tip <@D" Organi)aţiile islaiste supervi)ate de +in 3aden au intrat %după >KK6& în posesia unor coponente nucleare strategice/ ac-i)iţionate din statele aparţin0nd fostei URSS/ precu *i a unor are c-iice %C<& *i +iologice %9<& puse la dispo)iţie de Sada $ussein/ ;addafi *i Sudan: ga) sarin/ agenţii antra.ului *i +otulisului etc" (stfel/ au apărut fore noi de teroris: terorisul +iologic/ terorisul c-iic *i terorisul nuclear" De aseenea/ terorisul conteporan deţine cele ai oderne sistee de înaltă te-nologie" Spre e.eplu/ sisteul „@E@E'# perite terori*tilor accesul rapid la orice înregistrare electronică din instituţii ilitare/ de securitate sau +ănci" Terorisul odern este foarte interesat de inteligenţa artificială" ;rupările teroriste actuale dispun *i de cele ai noi te-nologii „nig-t!visionF %vedere pe tip de noapte&/ de i1loace de supraveg-ere para+olice/ care detectea)ă conversaţii pe o ra)ă de >"666 / caere stro+oscopice/ care iau sute de iagini în c0teva secunde *i individuali)ea)ă ţintele uane/ de are de ani-ilare din generaţia a doua %generatoare de ultrasunete/ care provoacă instantaneu voa/ defecaţia *i de)orientarea ţinteiJ are de reducerea energiei Ainetice/ care nu lasă ureJ are terale Pagina "% din 161


care pătrund prin )id *i ridică teperatura victiei la>6P J agnetosfere/ care provoacă sen)aţia unor lovituri puternice la cap etc&" Terorisul odern/ a*a cu se arată/ nu renunţă nici la araentul *i i1loacele „clasiceF" (vioanele deturnate în SU( care au atacat o+iectivele si+ol ale acesteia/ au fost preluate de ni*te terori*ti care aeninţau cu cuţite" ,n fine/ *i Internetul face parte din arsenalul terorist odern/ at0t în ceea ce prive*te counicaţiile criptate/ c0t *i prin propagandă" Dincolo de caracteristicele generale ale terorisului internaţional sunt *i alte eleente specifice pre)entate în continuare: (" ,n pofida loviturilor dure priite/ vasta reţea europeană a e.trei*tilor islaici *i!a perfecţionat capacitatea operativă a grupărilor de a acţiona în clandestinitate" (stfel/ în ;erania %unde s!au sta+ilit unul dintre principalii lideri ai „rontului Islaic al SalvăriiF ! "I"S" *i fiul fondatorului frontului& este situat centrul traficului de are provenite din Europa de Est/ destinate g-erilei algeriene" ]ona de acţiune a fundaentali*tilor se e.tinde p0nă în Spania *i în Suedia" De aseenea/ @area 9ritanie este considerată principalul centru de recrutare a tinerilor voluntari care au luptat alături de re)istenţa afgană îpotriva soldaţilor din (rata Ro*ie/ iar nuărul usulanilor din această ţară este estiat la peste un ilion *i 1uătate" ,n acela*i conte.t/ se aprecia)ă că @area 9ritanie a devenit piaţă financiară *i principalul centru operativ al i*cării integriste/ parti)anii acesteia str0ng0nd fonduri din traficul de droguri *i prin perceperea unei ta.e de 56 din c0*tigurile iigranţilor clandestini" ,n +ăncile din Cit8 %3ondra&/ prin interediul unor conturi din două ora*e elveţiene a1ung donaţii în scopuri de +inefacere provenind din ţările din ;olf *i din partea unor oaeni de afaceri/ cu ar fi renuitul Osaa +in 3aden" 9" ,n ceea ce prive*te intensificarea activităţii organi)aţiilor e.treist!naţionaliste turce/ se constată că situaţia internă din Turcia continuă să fie arcată de disensiunile e.istente între *i în cadrul partidelor din e*ic-ierul politic/ de aploarea fundaentalisului islaic/ ultranaţionalisului/ precu *i a anifestărilor etnic!separatiste" e seaa acestor factori a luat na*tere *i a sporit continuu nuărul *i gravitatea actelor teroriste" Eforturile coune ale guvernului/ aratei *i poliţiei turce pe linia contracarării organi)aţiei e.treist!teroriste de esenţă etnico!separatistă %"b"b"& ! iplicată în coiterea de nueroase acte teroriste îpotriva o+iectivelor turce*ti aflate at0t în interiorul/ c0t *i în e.teriorul ţării ! au făcut ca în pre)ent aceasta să piardă tot ai ult teren/ fără însă a se putea trage conclu)ia că organi)aţia a fost ani-ilată" otrivit anali*tilor politici turci/ arestarea Pagina "1 din 161


liderului "b"b" a produs în r0ndul populaţiei din Turcia o are u*urare *i un val de aclaaţii iense" Teroarea declan*ată de "b"b" în ură cu > ani a costat viaţa a 7P"666 de oaeni/ printre victie nuăr0ndu!se/ în afară de e+ri ai organi)aţiei/ soldaţi turci *i nuero*i civili nevinovaţi" ,n fine/ un pericol cu posi+ile efecte în plan terorist îl repre)intă e.pansiunea fundaentalisului islaic în detrientul curentului laic/ fapt ce a deterinat ca/ în ultiul tip/ în Turcia să se anifeste diverse curente ultranaţionaliste sau antiguvernaentale/ propulsate *i conduse de foraţiuni sau organi)aţii e.treist!teroriste" C" ,n ultia perioadă au apărut organi)aţii teroriste puternice care acţionea)ă pe plan internaţional" a& otrivit datelor pre)entate de unii anali*ti în doeniu/ în cadrul organi)aţiei „raţii @usulaniF din Egipt au intervenit disensiuni între anuiţi e+ri din conducerea acesteia *i liderul spiritual al grupării/ ce nu au putut fi soluţionate de către „9iroul de îndruare spiritualăF/ organul conducător al organi)aţiei" @e+rii deisionari au avansat drept otive deteriorarea situaţiei politice a grupării/ lipsa ei de eficienţă în conte.tul evenientelor a1ore în plan politic/ stoparea eleentelor tinere care aspirau la funcţii de răspundere/ precu *i faptul că „9iroul de îndruare spiritualăF nu desfă*oară anc-ete în ca)ul persoanelor acu)ate de deturnări de fonduri" De fapt/ aceasta este povestea sci)iunii dintre e+rii tineri ai grupării *i cadrele ai v0rstnice ale acesteia/ sci)iune pe care toţi au încercat să o ţină ascunsă/ dar care a ie*it la iveală/ făc0ndu!se cunoscută nu nuai în sălile de *edinţă ale organi)aţiei/ ci *i în sălile de 1udecată *i c-iar dincolo de pereţii înc-isorilor" +& 3ans0nd un progra propriu pe Internet/ islai*tii organi)aţiei egiptene „;(@(( (3!IS3(@\(F au urat e.eplul celorlalte grupări islaiste de a utili)a cele ai oderne i1loace de counicaţii în scop de propagandă" (stfel/ această organi)aţie a utili)at ec-ipaen telefa. pentru e.pedierea scrisorilor de revendincare a atentatelor coise" (devăratul iniţiator al proiectului privind pre)enţa pe Internet este unul dintre cei ai periculo*i terori*ti egipteni *i se pare/ autorul oral al unui atentat cois în >KK7 asupra fostului preier egiptean (tif Sidgi" Conducătorii acestei organi)aţii au declarat că Internetul va fi utili)at at0t în scopul difu)ării propagandei/ c0t *i pentru counicare la nivel ondial între diversele aripi ale grupării *i diferite organi)aţii islaiste" rin folosirea a*a!nuitului „cod al +eduinilorF *i a unor parole secrete/ care nu pot fi descifrate de către organele de securitate/ va putea fi reali)at un sc-i+ de opinii la un nivel coplet nou"

Pagina "2 din 161


D" enoenul terorist nu a ocolit nici 9alcanii" El repre)intă o sursă a1oră de risc pentru securitatea acestei )one" Conceptul asupra securităţii în 9alcani presupune identificarea unor strategii active +a)ate pe construirea unor ecanise preventive *i eficace" ,n ceea ce prive*te riscurile/ potenţialul cel ai are/ în perioada actuală/ aparţine national!counisului/ aserţiune care a confirat/ înainte de toate în spaţiul e.!iugoslav/ la care se adaugă o gaă largă de influenţe politice *i religioase e.ercitate inegal dar constant în această regiune" Conflictele interetnice conteporane nu sunt o fatalitate în )ona +alcanică/ iar pentru o ai clară înţelegere a raţiunii lor sau pentru a deveni periculoase/ ele au nevoie de c0teva ingrediente a căror esenţă stinge flacăra conflictului" Un conflict interetnic ! focar plau)i+il în regiunea +alcanică ! poate avea ca punct de plecare un act terorist/ cu ar fi/ de pildă/ un atentat asupra unei personalităţi/ o diversiune e.treistă legată de un oent sensi+il în viaţa unei inorităţi/ ori de la interese politice divergente ale a1orităţii faţă de inoritate" Un alt factor de risc derivă din faptul că procesul tran)iţiei în fostele state couniste din Europa este asociat cu dificultăţi econoice/ care repre)intă *i ele surse potenţiale de insta+ilitate" [ările în tran)iţie sunt afectate/ în acela*i tip/ *i de insta+ilitatea de siste la nivel internaţional/ fiind ai puţin pregătite pentru a face faţă acestei situaţii/ care creea)ă dificultăţi în asigurarea ordinii lor interne *i îngreunea)ă procesul reforelor" Un alt pericol care poate st0rni un act terorist sau un lanţ de acţiuni e.treist!teroriste se poate constitui din actualul fenoen al glo+ali)ării/ care/ pe l0ngă ultiplele sale efecte +enefice/ creea)ă *i un nou tip de sfidare la adresa sta+ilităţii" (stfel/ *i în 9alcani/ igraţia ilegală/ cria organi)ată/ insta+ilitatea econoică/ contra+anda/ aeninţările la adresa ediului încon1urător sunt c0teva consecinţe ale perea+ili)ării frontierelor *i cre*terea interdependenţei în etapa actuală" (nali)a terorisului din 9alcani oferă unele eleente de spri1in pe linia e.plicării fenoenului terorist în )onă/ dintre care evidenţie: influenţa evoluţiei fenoenului terorist internaţional/ tot ai +ine organi)at/ spri1 init *i diri1at spre atingerea unor scopuri *i interese a1ore în diferite ţări sau )one ale luiiJ e.istenţa unor conflicte dintre diverse nuanţe interstatale sau c-iar în interesul acestora/ senificative fiind cele din e.!Iugoslavia/ din Turcia/ sau dintre ;recia!TurciaJ e.tinderea tot ai accentuată a integrisului islaic în 9alcani/ în scopul reali)ării unor puncte de spri1in *i „capete de podF destinate e.pansiunii acestuiaJ de)voltarea fenoenului iigraţionist cu efecte în plan terorist/ de natură a aduce atingere securităţii +alcaniceJ Pagina "3 din 161


interferenţa terorisului cu segente ale criinalităţii organi)ate %planuri coune de acţiune/ siilitudinea unor o+iective vi)ate/ precu *i a unor tactici/ etode *i i1loace de acţiune folosite pentru atingerea scopurilor propuse&" Cu alte cuvinte/ )ona +alcanică nu a fost scutită de flagelul terorisului internaţional/ aici acţion0nd at0t grupări teroriste regionale/ c0t *i structuri aparţin0nd organi)aţiilor internaţionale de profil" Dintre statele confruntate cu pro+leatica teroristă activă enţionă: TURCI( ! ţară în care înt0lni/ deopotrivă/ organi)aţii etnic!separatiste/ fundaentalist!islaice *i ultranaţionaliste" ,n pre)ent/ pericolul cu posi+ile efecte în plan terorist este repre)entat de e.pansiunea fundaentalisului islaic în detrientul curentului laic" e acest fond se poate conclu)iona că pro+leatica teroristă din Turcia este e.tre de diversă *i cople.ă/ astfel înc0t/ pe l0ngă efectele pertur+atoare în plan intern/ aceasta este în ăsură să influenţe)e/ nei1locit sau indirect/ activitatea antiteroristă din ţările vecine" ;RECI( este o altă ţară +alcanică ce se confruntă cu pro+leatica teroristă într!o proporţie ai redusă/ pe teritoriul căreia acţionea)ă/ în principal/ organi)aţia e.treist! teroristă „>P Noie+rie# ! autoare a ai ultor atacuri teroriste îpotriva unor o+iective elene *i străine" 9OSNI( ! prin aeninţarea terorisului islaic a devenit una din principalele pro+lee pentru trupele aliate aflate în această )onă" Serviciile speciale occidentale au avansat ideea e.istenţei în spaţiul +osniac a unor ta+ere de terori*ti/ constituite din instructori iranieni *i luptători auto-toni/ conte.t în care se estiea)ă că Saraievo ar putea deveni „un +astion al terorisului islaic îpotriva Europei#" (39(NI( a fost/ nu deult/ teatrul unor anifestări de violenţă fără precedent/ culin0nd cu tentativa de asasinat îpotriva pre*edintelui 9eris-a/ prin diverse acte teroriste reu*indu!se ocuparea unor unităţi ilitare/ depo)ite de araent *i uniţie" E" oligonul rusesc Dincolo de po)iţia sa privilegiată de a ocupa )ona cea ai întinsă *i „iniaF Eurasiei/ în ultiul deceniu/ Rusia a fost confruntată +rusc cu o suedenie de sfidări/ cea ai iportantă fiind reconstrucţia internă" (cest proces a avut *i continuă să ai+ă loc su+ o teri+ilă presiune istorică/ psi-ologică/ socială/ conferind acestei )one rolul de condoiniu al unui nou e.perient istoric/ fiind situată la întretăierea nu nuai a unor )one politice/ ci *i a unor ari spaţii culturale" (cestea sunt cau)ele care au condus la tendinţele autonoiste foarte accentuate în )one cu sunt Cecenia/ bosovo/ Transnistria *i altele" ,n spaţiul Counităţii Statelor Independente e.istă ulte conflicte/ av0nd c-iar caracterul de verita+ile Pagina " din 161


ră)+oaie/ cele ai ulte vi)0nd/ în esenţă/ autonoi)area pe criterii etnice/ religioase *i istorice" ,n acest spaţiu s!au anifestat *i încă sunt latente conflicte/ precu: (renia a fost antrenată într!un conflict cu ()er+aid1an referitor la Nagorno bara+a-" Enclava areană cu acest nue din ()er+aid1an *i!a proclaat independenţa/ printr!un referendu/ în >KK>/ desc-i)0ndu!*i un coridor de legătură cu (renia" Conflictul areano ! a)er/ care a făcut peste L6"666 de victie *i a o+ligat peste un ilion de a)eri să se refugie)e/ a fost oprit printr!un acord iediat de Rusia/ Turcia/ SU(/ ONU *i OSCE *i prin iplantarea unei forţe de enţinere a păcii între părţile +eligerante" De*i acordul senat de pre*edinţii celor două state/ în >KKP/ prevede autonoia enclavei Nagorno bara+a-/ relaţiile a)ero ! arene ră0n încă tensionate" ;eorgia/ statul cu cea ai cople.ă structură etnică/ lingvistică *i confesională din )ona Cauca)ului/ a cunoscut după proclaarea independenţei două acte de secesiune: Osetia de Sud *i (+-a)ia/ regiuni autonoe/ cu o populaţie a1oritar islaică/ *i!au proclaat independenţa" Nerecunoa*terea secesiunii de către guvernul de la T+ilisi *i încercarea acestuia de a readuce cu forţa arelor cele două regiuni su+ autoritatea sa declan*ea)ă un s0ngeros ră)+oi civil/ între dece+rie >KK> ! ianuarie >KK5" După ce a1unge *ef al statului/ Eduard evardnad)e este nevoit să conducă ;eorgia spre aderarea la CSI" Rusia spri1ină re)olvarea conflictelor/ prin constituirea forţelor i.te de enţinere a păcii" Dar statutul Osetiei de Sud *i al (+-a)iei ! teritorii practic necontrolate de autorităţile georgiene ! nu a fost încă regleentată pe calea tratativelor/ a*a cu era sta+ilit" Tad1iAistanul a fost afectat/ în ultiul deceniu al secolului al ''!lea/ de un ră)+oi civil cu i)+ucniri s0ngeroase/ soldat cu )eci de ii de orţi *i peste o 1uătate de ilion de refugiaţi" Cecenia/ o ică repu+lică autonoă din ederaţia Rusă/ situată în nordul Cauca)ului a fost cucerită de aratele ţariste în ura unui îndelungat *i s0ngeros ră)+oi %>Q>P!>QML&" Repu+lica a fost creată în anul >K7L/ su+ nuele de Repu+lica Socialistă (utonoă Cecenia ! Ingu*eţia" 3a începutul anului >KLL/ )eci de ii de cetăţeni ai icii repu+lici au fost deportaţi/

din

ordinul

lui

Stalin/ îndeose+i în Si+eria/ fiind acu)aţi de cola+oraţionis cu ;erania na)istă" De*i au fost rea+ilitaţi în >KP/ trataentul inuan din tipul deportărilor/ precu *i condiţiile grele din e.il au lăsat ure ad0nci în eoria cetăţenilor" Ca urare/ în condiţiile destrăării Uniunii Sovietice/ este proclaată/ în >KK>/ Repu+lica Cecenia" Nerecunoa*terea acesteia de către ederaţia Rusă a dus la declan*area unui conflict arat încă nesoluţionat"

Pagina " din 161


9a ai ult/ un coando de ceceni au luat peste P6 de ostatici în Teatrul din @oscova/ aeninţ0nd tip de P de ore cu detonarea unei iense cantităţi de e.plo)i+ili în ca)ul neretragerii forţelor arate ruse din Cecenia" entru feeile din ţările islaice/ se pare că lungul dru spre cucerirea egalităţii a început în aniera cea ai feroce *i ai inuană posi+il/ prin participarea feeilor!AaiAa)e la aceste atentate sinuciga*e" Conflictul s!a soldat cu uciderea a L de ostatici cu gloanţe/ peste 766 de ostatici au decedat în ura ipactului cu su+stanţa îpră*tiată în incinta teatrului de către trupele speciale (lfa/ pentru a neutrali)a coandoul cecen LM"  în afară de faptul că Cecenia repre)intă/ pentru Rusia/ un iportant punct de acces econoic *i strategic către regiunea Cauca)ului *i spre +a)inul petrolier al @ării Caspice/ acordarea independenţei ar putea constitui un puternic i+old pentru alte posi+ile i*cări secesionisteLP" Toate aceste repu+lici *i teritorii constituie tot at0ţia factori posi+ili de generare a terorisului" 5""7 erspectivele fenoenului terorist conteporan ăc0nd referire la terorisul conteporan/ unii autori leagă în od unilateral evoluţia acestuia nuai de ascensiunea i*cărilor revoluţionare dintr!o serie de state din (erica 3atină/ (sia *i (frica *i de spri1inirea acestora de către sisteul socialist în lupta dusă îpotriva iperialisului" O aseenea tratare a fenoenului pare superficială *i tendenţioasă/ cau)ele terorisului fiind general vala+il societăţilor actuale/ indiferent de or0nduirea pe care o construiesc" (nali)a fenoenului terorist internaţional în diversitatea sa relevă faptul că pe l0ngă cau)ele care l!au generat *i aplificat sunt *i altele noi/ specifice perioadei actuale/ *i anue: conflictele politico!ilitare din diferite state *i )one ale luii/ doinate de interese contradictorii/ dintre care un loc iportant îl ocupă lupta pentru putere/ dusă desc-is sau în secret de cercuri *i forţe interne sau e.terne/ inclusiv de către organi)aţii de tip criinal ori teroristJ folosirea în continuare/ at0t pe plan intern/ c0t *i internaţional a terorisului de stat/ ori „sponsori)areaF în interese proprii de către servicii secrete *i alte cercuri interesate a unor organi)aţii *i grupări teroristeJ conflictele sociale din diverse state ale luii/ deterinate de LM

Nueroase speculaţii privind su+stanţa utili)ată au suscitat de)apro+area organiselor pentru apărarea drepturilor oului" LP în acest conte.t/ este de aintit că ederaţia Rusă este copusă din nu ai puţin de 55 de repu+lici %inclusiv Rusia&/ care varia)ă foarte ult at0t ca populaţie %de la nuai c0teva sute de ii de locuitori ! Repu+lica (ltai/ Repu+lica Calucă etc&/ c0t ai ales ca suprafaţă %de nuai Q"666 A 5/ Repu+lica Osetia de Sud/ la peste trei ilioane de A5" Repu+lica IaAută&" Se adaugă cele *apte teritorii/ deliitate tot pe criterii etnice/ de aseenea foarte diferite ca suprafaţă: teritoriul Stavropol are nuai MM"66 A5/ iar teritoriul brasnoiarsA/ 5"77K"P66 A5/ c0t *i ca populaţie: teritoriul Tai0r! LP"766 locuitori/ în sc-i+ teritoriul brasnodar!"66L"666 locuitori"

Pagina "6 din 161


situaţii interne de diferite nuanţe %religioase/ politice/ econoice/ .enofo+e/ rasiste/ e.treiste/ naţionaliste/ etc"&J deteriorarea situaţiei econoice a ultor state ale luii/ cu efecte dintre cele ai acute: sărăcia/ inflaţia/ scăderea nivelului de trai/ teaa de )iua de 0ine/ nesiguranţa socială/ *oa1ul etcJ de)integrarea unor forţe arate aparţin0nd/ în special/ fostelor state socialisteJ e.pansiunea continuă *i tot ai accentuată a fundaentalisului islaic *i intensificarea luptei pentru înlăturarea de la putere a unor regiuri actuale *i instaurarea unor conduceri de esenţă fundaentalist!islaicăJ încercările de îpiedicare sau întrerupere a unor procese de pace/ prin coiterea unor acte teroriste grave/ care să producă panică *i teroare/ cu efecte asupra derulării fire*ti a negocierilor *i dialogului în aceste procese iniţiateJ posi+ilităţile neliitate de cooperare între organi)aţiile *i grupările teroriste/ c-iar de nuanţe *i ideologii diferite/ precu *i cu alte organi)aţii criinale ce acţionea)ă pe apaond" Cau)ele specificate atestă faptul că nu se va reu*i înlăturarea acestei plăgi/ care este terorisul/ fără eliinarea surselor de alientare *i întreţinere *i fără o puternică acţiune internaţională concertată/ deoarece terorisul este generat *i favori)at *i de progresul te-nic specific epocii conteporane" De aseenea/ otivaţia acţiunilor teroriste acoperă o sferă largă de interese/ erg0nd de la cele politice *i religioase p0nă la cele de tip afiot sau anar-ist" Evoluţia evenientelor consuate sau în curs de desfă*urare în diferite părţi ale luii/ inclusiv în )ona euro!atlantică/ oferă speranţe de regres al acţiunilor teroriste" Dotarea grupărilor teroriste cu araent sofisticat *i costisitor/ inclusiv araent greu de ră)+oi/ antrenaentul terori*tilor în ta+ere speciale/ îndoctrinarea care îi fanati)ea)ă după etode +ine puse la punct/ proiectarea inuţioasă *i avi)ată a unor acţiuni îndră)neţe cu o+iective deose+ite %personalităţi de pri rang/ denitari/ repre)entanţi diploatici/ sedii ale unor a+asade/ +ănci/ fire *i instituţii de renue internaţional& enţin într!o deplină actualitate coordonatele de proliferare a terorisului/ dar *i o ripostă pe ăsură din partea counităţii internaţionale" Ultiele eveniente din Rusia/ inclusiv atacurile din >> septe+rie 566> asupra (ericii/ găsesc terorisul într!o evoluţie tot ai alarantă/ care afectea)ă nei1locit pacea *i securitatea ondială" 3a originea factorilor ce au condus la aplificarea deose+ită a acestui flagel se află îpre1urările internaţionale deose+it de grave *i cople.e/ dintre care reţine/ în od special/ conflictul ilitar din )ona ;olfului/ dintre SU( *i forţa ultinaţională/ pe de o parte/ *i IraA/ pe de altă parte/ cri)a din fosta Iugoslavie/ precu *i sincopele acute ale procesului de pace din Orientul @i1lociu" Pagina "" din 161


Spri1inul sporit pe care îl prie*te terorisul din partea anuitor state/ guverne *i alte cercuri interesate constituie un alt arguent în spri1inul proliferării terorisului internaţional/ deterin0nd e.perţii în aterie să afire că „fenoenul terorist devine din ce în ce ai instituţionali)at#" Din acest punct de vedere/ cercetarea *i anali)a fenoenului terorist pe plan internaţional a condus de1a la cristali)area unor opinii în 1urul unor speciali*ti ilitari/ potrivit cărora „conflictul de ică intensitate#/ cu au denuit ei terorisul/ ar putea fi folosit în viitor pentru desfă*urarea unor acţiuni ilitare specifice cu caracter aparte" ,n acest sens/ se consideră că folosirea unor grupări teroriste din cele ce acţionea)ă/ în pre)ent/ pe plan ondial sau crearea pe aceea*i structură a unor forţe speciale de tip coando %care să facă parte din forţele speciale ale aratei/ instruite *i antrenate corespun)ător în ăsură să surprindă adversarul prin rapiditatea *i preci)ia loviturii& pot reali)a isiuni dintre cele ai diverse/ cu ar fi: declan*area unor stări de tensiune/ de afectare a cliatului social într!o ţară inaică/ distrugerea oralului *i producerea unui de)ec-ili+ru psi-ic în r0ndul forţelor adverse/ acte de sa+ota1/ distrugeri/ incendii/ alte aseenea acţiuni de natură a îngrădi posi+ilităţile de autoprotecţie *i de a reduce capacitatea ofensivă a acelui stat" Ideea este dusă c-iar ai departe/ apreciindu!se că „guvernele/ fiind instruente de e.ercitare a puterii/ ar putea folosi aceste forţe pentru a ani-ila adversarii/ asigur0ndu!*i astfel *ansa de a su+)ista încercărilor forţelor de opo)iţie de a prelua puterea#" Ca urare/ punctul de vedere al acestor speciali*ti conduce iplicit spre ideea utili)ării terorisului ! a acestui „ră)+oi fier+inte fără arate#/ cu ei îl denuesc ! ca odalitate viitoare de acţiune ilitară/ întruc0t asigură „un succes rapid# o+ţinut prin anga1area în luptă a unei părţi relativ ici din capacitatea de ripostă a statului/ necesit0nd o investiţie cu ult ai redusă dec0t aceea de conducere a unui ră)+oi convenţional"

C(ITO3U3 7 I@3IC[II3E (C[IUNI3OR TERORISTE (SUR( OR;(NI]([IEI @I3IT(RE

7"> Organi)aţia ilitară ? pilon al luptei îpotriva terorisului

Pagina "# din 161


Deseori/ în li+a1ul cotidian utili)ă cuv0ntul organi)aţie" Deci este firesc să ne între+ă ce este organi)aţia/ cu o percepe *i cu o defini" S!au dat ai ulte definiţii organi)aţiilor" ;ar8 o-ns le consideră „Invenţii sociale destinate reali)ării unor scopuri coune prin efort de grup#/ iar Er-ard ried+erg le define*te ca „ansa+luri uane forali)ate *i ierar-i)ate în vederea asigurării cooperării *i coordonării e+rilor lor pentru atingerea unor scopuri date#" ,n dicţionarele ro0ne*ti definiţiile date organi)aţiei sunt forulate în diferite oduri: a& „asociaţie de oaeni cu concepţii sau preocupări coune/ uniţi confor unui regulaent sau unui statut/ în vederea depunerii unei activităţi organi)ate#J +& „asociaţie/ instituţie socială care reune*te oaeni cu preocupări *i uneori cu concepţii coune/ constituită pe +a)a unui regulaent/ a unui statut/ etc"/ în vederea depunerii unei activităţi organi)ate *i reali)area unor scopuri coune#J c& „grupuri de oaeni care î*i organi)ea)ă *i coordonea)ă activitatea în vederea reali)ării unor finalităţi relativ clar forulate ca o+iecte#" i în lucrările unor autori ro0ni definiţiile sunt diferite" @i-aela 2lăsceanu consideră organi)aţia drept „un siste structurat de interacţiune a oaenilor în scopul reali)ării unor o+iective coune#/ iar @arian Niţă a1unge la conclu)ia că: „orice organi)aţie este un siste/ o unitate socială organi)ată foral/ raţional/ care cuprinde *i eleente neforali)ate#" Organi)aţia/ indiferent de fora concret pe care o î+rac/ repre)int cadrul social în care se încadrea) *i integrea) e+ri ai societţii *i care se constituie cu scopul reali)rii unui grup de o+iective dinainte sta+ilite"

Organizaţia este o entitate socială/ relativ autonoă/ con*tient coordonată/ care funcţionea)ă pe o +a)ă relativ continuă/ pentru reali)area unui o+iectiv sau a unui set de o+iective" Din aceast definiţie decurg principalele ei caracteristici: ? este o entitate social/ fiind copus din grupuri de oaeni care acţionea) *i interacţionea) dup un odel presta+ilitJ ? are o relativ autonoie/ care perite distingerea e+rilor ei de e+rii altor organi)aţii *i în cadrul creia sunt regleentate raporturile indivi)ilor cu organi)aţia propriu! )isJ ? interacţiunea dintre e+rii organi)aţiei se reali)ea) printr!o con*tient coordonareJ ? are un potenţial e.istenţial neliitat/ ceea ce nu însean c e+rii ei sunt o+ligaţi s lucre)e în organi)aţie toat viaţa *i nici c/ din diferite otive/ organi)aţia în sine nu se poate desfiinţa" Organi)aţia poate e.ista dincolo de e.istenţa oricruia dintre e+rii Pagina "$ din 161


ei" ersonalul poate fi concediat sau poate prsi voluntar organi)aţia/ fiind îns înlocuit/ astfel înc0t activitatea s se poat derula continuuJ ? organi)aţia are întotdeauna unul sau ai ulte o+iective cunoscute/ îprt*ite *i respectate de ctre e+rii si" ,n organi)aţiile cople.e se întreptrund *i intercondiţionea) ai ulte o+iective" ,n funcţie de utaţiile intervenite/ organi)aţia î*i a1ustea) unele o+iective *i!*i fi.ea) altele noi" Organi)aţia ilitar apare în viaţa social evoluat" ,n odul cel ai general/ ea poate fi constituit din ai ulte persoane care desf*oar activitţi în coun în vederea îndeplinirii unui o+iectiv sau a ai ultora sta+ilite" entru a rspunde cerinţelor este alctuit/ la r0ndul ei/ dintr!o ulţie de su+divi)iuni/ de rii *i iportanţ diferite/ cu funcţionalitţi foarte +ine conturate" ractic/ arata are fora unei piraide în care su+divi)iunile se ultiplic de la v0rf ctre +a)"

Organizaţia militarã repre)int o entitate social specific/ constituit în od deli+erat dintr!un nur suficient de indivi)i ce deţin statute *i îndeplinesc roluri +ine definite/ care urresc în od organi)at (prarea naţional ansa+lul suriacela *i activitţi adoptate *i desf*urate reali)area scopuluicuprinde pentru care a fostdecreat/ al aprrii naţionale" de statul ro0n în scopul garantrii suveranitţii/ independenţei *i unitţii/ integritţii teritoriale a ţrii *i a deocraţiei constituţionale" ,n acest sens/ organi)aţia ilitar nu repre)int altceva dec0t instituţia de interes naţional a crei iportanţ este dat de rolul su deose+it pentru fiinţarea îns*i a statului ro0n" Consacr0nd principiul su+ordonrii e.clusive a organi)aţiei ilitare voinţei poporului/ Constituţia preci)ea) rolul esenţial al acesteia/ asigur0nd astfel cadrul 1uridic adecvat de participare a aratei la aprarea ţrii/ de contracarare a oricror aeninţri la adresa intereselor naţionale fundaentale" (nali)a definiţiei ofer c0teva eleente de reţinut/ *i anue: e.istenţa în organi)aţia ilitar a unui nur suficient de are de indivi)iJ caracterul con*tient al crerii organi)aţiei ilitareJ urrirea susţinut a unor scopuri precise *i specificeJ divi)iunea activitţilorJ isiunea de optii)are a activitţiilor/ etc" Organi)aţia ilitar î*i reali)ea) isiunea prin ducerea acţiunilor de lupt" entru a fi în stare s lupte/ în afara condiţiilor ateriale/ financiare *i inforaţionale/ ea are nevoie de oaeni pregtiţi în acest sens/ capa+ili s 0nuiasc te-nica de lupt/ araentul/ s *tie s acţione)e pe c0pul de lupt" Pagina #% din 161


C-iar dacă funcţia principală a organi)aţiei ilitare nu este să lupte îpotriva terorisului/ în condiţiile actuale/ cvasitotalitatea aratelor din lue se iplică în od direct în gestionarea *i co+aterea acestui fenoen" (*a cu se arată în Counicatul cu privire la Suit!ul de la Istan+ul/ lupta îpotriva terorisului va continua să fie ultiforă *i glo+ală *i se va desfă*ura prin i1loace politice/ diploatice/ econoice *i/ la nevoie/ ilitare" De*i unităţile aratei/ în afara forţelor speciale *i a grilei sen)orilor de inforaţie/ nu au structuri capa+ile să acţione)e sietric cu reţelele *i grupările teroriste/ cele >7 grupuri tactice din cadrul orţei de Reacţie Rapide Europene/ precu *i orţa de Răspuns a N(TO/ ca/ de altfel/ *i alte structuri/ cu sunt cele de para*uti*ti/ de cercetare/ de infanterie arină/ de v0nători de unte/ etc"/ sunt în ăsură să desfă*oare acţiuni de toate tipurile îpotriva terorisului" Noul concept N(TO de transforare a forţelor *i coandaentelor vi)ea)ă/ între altele/ dotarea structurilor de forţe *i de coandaent cu a+ilităţi antiteroriste *i contrateroriste" ,n acest oent/ aratele pot participa la operaţiile speciale îpotriva terorisului în calitate de forţe principale %care organi)ea)ă *i conduc astfel de operaţii&/ în calitate de forţe de susţinere %spri1in& sau în calitate de forţe de i)+ire/ de distrugere a centrelor de greutate ale structurilor *i reţelelor teroriste" (ceastă triplă iposta)ă presupune: a& ,n calitate de forţe principale care organi)ea)ă/ conduc *i desfă*oară operaţii sau acţiuni ilitare de ai ică anvergură de acest tip/ aratele pot îndeplini urătoarele isiuni: ! detectarea/ prin sen)orii aplasaţi pe suprafaţa întregii planete/ în cosos *i în ci+erspaţiu *i prin forţele speciale/ a centrelor *i +a)elor de antrenaent ale organi)aţiilor *i reţelelor teroristeJ ! identificarea *i lovirea centrelor vitale/ a +a)elor de antrenaent/ a depo)itelor *i infrastructurilor teroriste din )onele de falie *i de oriunde s!ar afla ele/ prin i1loace ilitare/ îndeose+i cu rac-etele de croa)ieră/ cu aviaţia *i forţele speciale/ pe ăsură ce se o+ţine acceptul ţării sau ţărilor în care se află acestea LQ/ de cele ai ulte ori în cooperare cu forţele arate ale ţărilor respectiveJ ! declan*area ră)+oiului %luptei arate& îpotriva ţărilor *i regiurilor politice care practică/ adăpostesc/ finanţea)ă *i susţin acţiunile teroristeJ LQ

Dacă nu se o+ţine acest accept/ re)ultă că ţările respective adăpostesc *i susţin reţele teroriste *i pot fi considerate ca inaice *i atacate prin i1loace ilitare %(fg-anistan/ IraA&/ întruc0t/ la ora actuală/ e.istă un ră)+oi terorist *i un ră)+oi îpotriva terorisului"

Pagina #1 din 161


! participarea la operaţii %acţiuni& ilitare de căutare *i distrugere a reţelelor *i +a)elor teroriste din )onele de falieJ ! desfă*urarea unor operaţii %acţiuni& ilitare speciale îpotriva terorisuluiJ ! acţiuni de salvare!evacuare/ salvare!evacuare/ în unua atacurilor teroriste de aploareJ ! acţiuni uanitare" +& ,n calitate deforţe de susţinere %spri1in&: ! intervenţi intervenţia/ a/ la cererea cererea poliţiei/ poliţiei/ structurilo structurilorr de inforaţii/ inforaţii/ forţelor speciale speciale// pentru pentru lovirea/ prin i1loace aeriene/ navale sau terestre/ o+iectivelor indicate de forţele anga1ate nei1locit în co+aterea organi)aţiilor/ structurilor *i reţelelor teroristeJ ! intervenţia/ la cerere/ a poliţiei ilitareJ ! intervenţia forţelor speciale ale arateiJ ! susţinere %spri1inire& logistică" c& ,n calitate de forţe de i)+ire/ de distrugere a centrelor de greutate ale structurilor *i reţelelor teroriste: ! lovirea centrelor de greutate ale reţelelor *i organi)aţiilor teroristeJ ! partic participa iparea rea cu forţe forţe specia speciale le la căuta căutarea rea *i distru distruger gerea ea grupă grupărilo rilorr *i reţele reţelelor lor teroriste" (ceastă a doua isiune poate fi particulari)ată astfel: ! căutarea *i distrugerea/ de către v0nătorii de unte/ cerceta*i/ infanterie arină/ i1loace de cercetare *i lovire aeriană/ aeronavală sau aeroterestră etc" a +a)elor *i locurilor de ascundere a grupărilor *i reţelelor teroriste în unţi/ în lagune/ în insule/ pe are/ pe fluvii *i r0uri interioare etc"J ! spri1i spri1inir nirea ea logist logistică ică *i te-nic te-nic!inf !infor oraţi aţiona onală lă a altor altor struct structuri uri specia speciali) li)ate ate în co+aterea terorisului" Co+aterea terorisului *i a altor aeninţări asietrice este una dintre priele isiuni pentru îndeplinirea căreia luea civili)ată se coali)ea)ă" (stfel de isiuni presupun conceperea *i desfă*urarea unor operaţii specifice/ la care participă forţe diverse/ cu a+ilităţi/ funcţiuni *i isiuni diverse" Ele sunt/ prin diensiunea spaţială/ categoriile de forţe anga1ate ! servicii de inforaţii/ poliţie/ poliţie counitară/ 1andarerie/ unităţi ale aratei/ forţe speciale !/ diversitatea acţiunilor *i a i1loacelor între+uinţate/ operaţii de are aploare/ care se cer foarte +ine regleentate/ arguentate *i conduse cu copetenţă/ e.igenţă *i foarte ultă responsa+ilitate" responsa+ilitate" (rate (ratele le îpreu îpreună nă cu alte alte forţe forţe partic participa ipante nte la ră)+oi ră)+oiul ul terori terorisu sului lui desfă* desfă*oar oarăă operaţii îpotriva terorisului" (ceste operaţii sunt de un tip special *i nu se aseaănă dec0t Pagina #2 din 161


în ică ăsură cu cele ofensive sau de apărare din ră)+oiul o+i*nuit *i nici ăcar cu cele speciale" Operaţiile speciale îpotriva terorisului se cer concepute în a*a fel înc0t să răspundă propt e.igenţelor noului noului tip de confruntare" Ele pot fi de de nivel strategic sau operativ operativ *i pot fi desfă*urate de structuri ilitare aliate/ de coaliţii sau de grupări de forţe naţionale" De asee aseenea nea// ele pot fi opera operaţii ţii ilita ilitare/ re/ operaţ operaţii ii ilita ilitaro!c ro!civi ivile/ le/ intern internaţi aţiona onale/ le/ regionale sau naţionale" Ele pot preceda un ră)+oi de tip clasic/ se pot desfă*ura concoitent cu unele operaţii ilitare din teatre sau în situaţii post conflictuale" iind vor+a de acţiuni îpotriva terorisului/ astfel de operaţii se pot desfă*ura oric0nd" Totu*i/ ele sunt oente distincte în cadrul ră)+oiului îpotriva terorisului *i se caracteri)ea)ă prin: ! aploare varia+ilăJ ! are intensitate sau intensitate adecvatăJ ! caracter interare *i intercategorii de forţe arateJ ! caracter caracter antiterori antiterorist/ st/ contrater contraterorist/ orist/ antiinfrac antiinfracţiona ţional/l/ îpotriva îpotriva criei criei organi)ate organi)ate// reţelelor afiote *i traficanteJ ! caracter ilitar sau ilitaro!civilJ ! arie teritorială foarte areJ ! diversitate de acţiuni" orţel orţelee care care partic participă ipă la operaţ operaţiil iilee îpotr îpotriva iva terori terorisu sului lui sunt sunt sau sau ar putea putea fi urătoarele: ! structuri de inforaţiiJ ! arataJ ! 1andareriaJ ! poliţiaJ ! structuri ilitare speciale de protecţie *i pa)ăJ ! alte structuri de forţă %+rigă)i *i deta*aente antiteroriste/ structuri de protecţie/ de pa)ă *i ordine etc"&J etc"&J ! instituţii private *i ON;!uri/ etc" (ceste structuri pot prii isiuni diferite/ potrivit unor planuri dinainte sta+ilite *i situaţiilor concrete" Oricu Oricu// strate strategii giile le de co+at co+atere ere a terori terorisu sului lui tre+ui tre+uiee să fie fle.i+ fle.i+ile ile *i u*or u*or adapta+ile situaţiilor concrete" Cele ai dificile isiuni revin structurilor de inforaţii" Ele

Pagina #3 din 161


au o+ligaţia să ţină ereu su+ supraveg-ere fenoenul terorist *i să ofere suficiente date decidenţilor politici *i celor ilitari pentru a fi f i în ăsură să ia cele ai corecte -otăr0ri"

7"5 Iplicaţiile noului ediu de securitate asupra organi)aţiei ilitare Terorisul/ prin efectele *i consecinţele sale/ pune în pericol însă*i e.istenţa valorilor uane universale" Cre* Cre*te tere rea/ a/ fără fără prec preced eden ent/ t/ a acte actelo lorr tero terori rist ste/ e/ a ipu ipuss reac reacţi ţiaa cou couni nită tăţi ţiii internaţionale/ care/ ai solidară *i ai unită ca niciodată/ a declan*at lupta cu terorisul" ,n aces aceste te cond condiţ iţii ii// se poat poatee afir afiraa că tero terori ris sul ul a deve deveni nitt o pro+ pro+le leă ă tran transn snaţ aţio iona nală lă"" Diensiunea internaţională a co+aterii terorisului a căpătat o iportanţă capitală/ at0t în ceea ce prive*te prive*te cooperarea cooperarea *i susţinere susţinereaa politică/ politică/ dar ai ales în necesitat necesitatea ea aroni)ă aroni)ării rii *i con1ugării capacităţilor care pot fi anga1ate în această acţiune" 2alul atentatelor teroriste/ săv0r*ite asupra teritoriului SU(/ a pus în faţa counităţii internaţio internaţionale nale// a organise organiselor lor de securitat securitate/ e/ politicie politicienilor/ nilor/ speciali* speciali*tilor tilor ilitari ilitari *i civili civili diensiunea reală a efortului pentru enţinerea securităţii glo+ale *i regionale" (ploarea/ diversitatea *i consecinţele atacurilor teroriste/ ipactul psi-ologic al acestora acestora asupra opiniei opiniei pu+lice pu+lice *i nu în ultiul ultiul r0nd gradul înalt de periculo)i periculo)itate tate pe care îl repre)intă/ reliefea)ă faptul că lupta îpotriva terorisului coportă ăsuri specifice at0t la nivelul organiselor naţionale/ c0t *i internaţionale" ,n acest sens/ se consideră că la nivel politico!adinistrativ sunt necesare necesare ăsuri ăsuri privind: ! intens intensific ificare areaa coope cooperăr rării ii intern internaţi aţiona onale le pentru pentru aroni aroni)ar )area ea cadru cadrului lui legisl legislati ativ/ v/ conceptual *i instituţional în vederea co+aterii terorisuluiJ ! con*tienti)area *i educarea populaţiei în vederea co+aterii acţiunilor teroristeJ ! securi)area frontierelor *i întărirea ăsurilor de securitate *i pa)ă a o+iectivelor civile *i ilitare de iportanţă naţionalăJ ! reducerea vulnera+ilităţii instituţiilor adinistrative/ econoice/ sociale/ culturale/ ilitare etc" faţă de activităţile criei organi)ate/ inclusiv a terorisuluiJ ! reali)area unui siste unic de anageent al inforaţiilor la nivel naţional *i perfecţionarea cooperării dintre structurile cu iplicare în co+aterea terorisului *i criei organi)ate"

Pagina # din 161


Con*tienţi de particularităţile *i cople.itatea luptei îpotriva terorisului/ de specificul acesteia cu totul aparte/ care solicită te-nici de operare adecvate *i forţe speciali)ate/ tre+uie să adaptă at0t isiunile/ c0t *i structurile ilitare la noile condiţii" entru noi/ această cerinţă se ipune cu *i ai ultă stringenţă/ v0nd în vedere că/ prin structura/ dotarea *i pregătirea sa/ (rata Ro0niei are capacităţi liitate pentru contracararea riscurilor asietrice *i transnaţionale" Inaicul căruia tre+uie să i se facă faţă este invi)i+il/ cu o are capacitate de disiulare/ acţion0nd de regulă în conspirativitate/ cu ec-ipe ici sau c-iar indivi)i i)olaţi/ cu un siste de coandă *i control organi)at în reţea/ dinaic *i greu de identificat/ av0nd în od deli+erat o locali)are geografică nedefinită/ neclară" Caracterul esenţial este că acest „inaic# se deplasea)ă fără vi)i+ilitate/ are cone.iuni sigure/ eficiente *i dura+ile/ o logistică adecvată *i dovede*te o deose+ită ră+dare *i gri1ă pentru alegerea ţintelor *i e.ecutarea loviturilor" Co+aterea terorisului solicită un ră)+oi de detaliu/ în care nivelul de luptă cuprinde/ pe l0ngă operaţii de are anvergură/ cu este ca)ul ripostei date de SU( *i aliaţii săi în (fganistan/ *i acţiuni ale unor structuri strict speciali)ate/ de ici diensiuni/ desfă*urate pe arii geografice e.tinse/ în )one unde au fost locali)ate eleente teroriste sau susţinători ai acestora/ încadrate în perioade de e.ecuţie nedefinite" Este un conflict care se supune deci)iei politice/ te-nologiei inforaţiilor *i capacităţilor de o+ili)are a resurselor/ dar care se +a)ea)ă/ în final/ pe ră+dare/ su+tilitate *i confidenţialitate/ toate acestea du+late de o pregătire desăv0r*ită a eleentului uan" Specificul acestor acţiuni ipune crearea unor capacităţi necesare pentru descoperirea/ identificarea/ capturarea sau niicirea eleentelor teroriste/ precu *i adoptarea de ăsuri adecvate pentru protecţia populaţiei *i apărarea o+iectivelor îpotriva atentatelor" ,n acest cadru/ revederea strategiilor de securitate naţională *i strategiilor ilitare devine o cerinţă priordială care atrage după sine adaptarea structurilor aratelor *i constituirea de noi forţe capa+ile să facă faţă noilor aeninţări *i provocări" ,n actualele condiţii/ capată valoare din ce în ce ai are serviciile de inforaţii/ counicaţiile/ sisteele de criptare/ ră)+oiul inforaţional/ forţele speciale *i unităţile terestre de diensiuni ici ca efective/ dar cu are fle.i+ilitate/ putere de lovire *i înalt grad de autonoie" Se ipune perfecţionarea *i eficienti)area activităţii serviciilor de inforaţii/ care vor tre+ui să puna un accent ai are pe o+ţinerea inforaţiilor prin i1loace uane %$U@INT&/ concoitent cu e.tinderea activităţilor su+ acoperire *i utili)area unei gae c0t ai diversificate de i1loacele te-nice de înaltă perforanţă/ din care să nu lipsească IT %intellingence tec-nolog8&" Totodată/ este necesară includerea în serviciile de inforaţii a Pagina # din 161


unor structuri speciali)ate at0t pentru culegerea de inforaţii prin luptă/ c0t *i pentru lupte îpotriva terorisului" Este de a*teptat ca rolul orţelor (rate *i/ din cadrul acestora/ al orţelor Speciale să crească" ,n aceste condiţii/ vor fi sta+ilite isiuni *i responsa+ilităţi specifice/ corespun)ător situaţiei date" Cople.itatea/ diversitatea *i ingenio)itatea acţiunilor teroriste/ nivelul de pregătire psi-ologică *i de luptă/ dotarea *i o+ilitatea grupărilor teroriste fac necesară adoptarea/ încă din tip de pace/ a unor ăsuri specifice de contracarare a acestui tip de acţiuni" ,n conforitate cu legislaţia ro0nească în vigoare/ acţiunile teroriste sunt co+ătute de forţele speciali)ate ale SRI/ @I *i S" ,n situaţii deose+ite/ în care aploarea unor aseenea acţiuni va depă*i posi+ilităţile forţelor speciali)ate/ la reali)area ăsurilor de contracarare vor fi anga1ate *i orţele Speciale ale (ratei ? atunci c0nd se vor constitui !/ precu *i alte forte nespeciali)ate/ care pot spri1ini acţiunile acestora" (tacurile teroriste de la NeV \orA *i > septe+rie 566> arc-ea)ă apariţia unei noi categorii de acte teroriste" Unicitatea *i ineditul acestor acte sunt conferite nu nuai de nuărul ipresionant de victie sau aploarea acţiunii/ ci ai ales de faptul că acestea nu au fost asuate *i nu au adus cu sine revendicări/ fapt tipic în acţiunile teroriste clasice" e acelea*i coordonate se înscrie *i faptul că terori*tii au vi)at o+iective repre)entative pentru întreaga civili)aţie" rin alegerea ca ţinte a / a evidenţiat necesitatea ca/ în planificarea *i Pagina #6 din 161


desfă*urarea acţiunilor arate îpotriva acestui flagel să se ia în calcul faptul că/ lupta efectivă/ confruntarea arată tre+uie transferată pe teritoriul atacatorilor/ al coplicilor lor *i ai celor care îi spri1ină/ concoitent cu sporirea ăsurilor de atenţionare *i protecţie pe plan intern" Identificarea cerinţelor operaţionale necesare co+aterii terorisului/ odificările conceptuale/ structurale *i organi)atorice ipuse de noile condiţii/ tre+uie să cuprindă într!un tip relativ scurt toate forţele *i i1loacele angrenate în acest proces/ în sensul aroni)ării *i con1ugării eforturilor acestora în concordanţă cu o+iectivul sta+ilit" (ceasta presupune: e.istenţa unor forţe speciali)ate în co+atera terorisului/ înalt profesionali)ate/ care să poată interveni oportun *i eficient oriunde *i oric0nde este ca)ulJ perfecţionarea sisteului de anageent al inforaţiilor/ cu deose+ire a celor care vi)ea)ă e.istenţa/ finanţarea *i activitatea grupărilor teroriste/ care să perită sta+ilirea din tip a ăsurilor preventiveJ reali)area la nivel internaţional a unui sc-i+ de inforaţii între agenţiile speciali)ate *i sta+ilirea unor o+iective copleentare pentru co+aterea terorisului" 3upta cu terorisul ipune totodată o nouă configuraţie a efortului ilitar/ o nouă diensionare a spaţiului de confruntare/ precu *i o nouă filo)ofie de a+ordare a acesteia" Dispersarea *i disiularea eleentelor teroriste/ ineditul *i iprevi)i+ilul acţiunilor desfă*utare de către ace*tia/ posi+ilităţile tot ai crescute de a folosi i1loace de distrugere în asă/ cu predilecţie arele c-iice *i +iologice/ concoitent cu cre*terea letalităţii actelor teroriste/ conferă un are grad de dificultate în acţiunea de identificare *i ani-ilare a acestora" orţele arate din a1oritatea statelor/ cu e.cepţia SU(/ nu au avut p0nă acu ca isiune principală lupta îpotriva terorisului *i ca atare/ pregătirea acestora pentru acţiunile de co+atere a terorisului este inadecvată" Doctrina de luptă a forţelor arate/ ec-ipaentele *i te-nologiile sofisticate asigură structurilor ilitare de tip clasic destinate a fi utili)ate în operaţii ilitare convenţionale/ un avanta1 inor în ca)ul anga1ării acestora în desfă*urarea unor acţiuni antiteroriste" ,n faţa acestor realităţi capacităţile ilitare convenţionale e.istente sunt ineficace în prevenirea sau ani-ilarea terorisului/ av0nd în vedere că : relaţia de asietrie dintre acţiunile teroriste *i ră)+oiul convenţional este profundăJ structura organi)atorică *i ăriea organi)aţiilor teroriste este/ în od senificativ su+ „pragul de iportanţă#/ luat în considerare de către forţele ilitareJ autorii acestor acte sunt dificil de identificatJ

Pagina #" din 161


doctrina aplicată de către organi)aţiile teroriste este sta+ilită ad!-oc *i este +a)ată pe oportunitateJ lanţul de coandă al structurilor teroriste este sta+ilit pe principiul conspirativităţii *i de cele ai ulte ori urea)ă odelul celular/ nu cel piraidal % (ne.a nr" 5&J logistica activităţilor teroriste se face de regulă pe plan local în deplin anoniat LK" Caracteristica a1oră a ră)+oiului îpotriva terorisului va fi aceea că succesul va fi condiţionat în are ăsură de capacitatea planificatorilor *i coandanţilor ilitari de a a+orda conflictul într!un od original *i nonconforist/ în afara tiparelor clasice e.istente !Fout of t-e +o.F" (ceasta ipune: cercetarea peranentă a grupărilor teroriste *i a statelor care spri1ină *i încura1ea)ă terorisulJ e.ecutarea de atacuri surpri)ă preventive asupra acestor grupări în scopul descura1ării anuitor acţiuni/ lic-idării sau reducerii potenţialului de acţiuneJ declan*area atacurilor asive de represiune în ca)ul c0nd/ confor legislaţiei internaţionale/ Facţiunile acestor grupări constituie agresiune asupra teritoriului unui statFJ structural/ forţele care participă tre+uie să ai+ă o caracteristică doinantă faptul că se +a)ea)ă pe trupe speciali)ate ale S"R"I/ @"("I" *i @"(p" *i nuai c0nd aploarea luptei cre*te/ să se coplete)e cu trupe nespeciali)ate" Coponenţii trupelor speciali)ate tre+uie să fie în ăsură să desfă*oare at0t acţiuni de culegere de inforaţii! antiteroriste/ c0t *i acţiuni de lic-idare a grupărilor *i de )ădărnicire a acţiunilor acestora! contrateroristeJ Durata acţiunilor este foarte diferită/ put0nd cuprinde at0t acţiuni de scurtă durată/ tip fulger %de e.eplu lic-idarea la sol a unui grup care a deturnat o aeronavă& *i p0nă la acţiuni de lungă durată/ care să capete aspectul unui ră)+oi local sau c-iar glo+al" ,n acest conte.t/ reevaluarea strategiilor de securitate naţională *i a strategiilor ilitare devine o cerinţă priordială/ care atrage după sine adaptarea structurilor aratelor *i constituirea de noi forţe capa+ile să facă faţă noilor aeninţări *i provocări" ,n aceste condiţii/ capătă valoare din ce în ce ai are serviciile de inforaţii/ counicaţiile/ sisteele de criptare/ ră)+oiul inforaţional/ forţele speciale *i unităţile terestre de ici diensiuni ca efective/ dar cu are fle.i+ilitate/ putere de lovire *i înalt grad de autonoie" 7"5"> Cooperarea internaţională ? iplicaţie a fenoenului terorist asupra organi)aţiei ilitare LK

cssas"unap"roBroBpdfcartiBroania!natoro"pdf"

Pagina ## din 161


,nceputul secoului ''I este arcat de transforări profunde ale ediului de securitate" 3uea devine tot ai cople.ă *i interdependentă/ iar fenoenul glo+ali)ării se afiră tot ai ult ca fiind ireversi+il" Evoluţia/ în general po)itivă/ a securităţii glo+ale în ultiul deceniu a confirat că enţinerea cu succes a sta+ilităţii poate fi nuai re)ultatul cooperării ultidiensionale a counităţii internaţionale" Ca fenoen/ terorisul a e.istat *i înainte de evenientele din >> septe+rie 566> din SU( dar/ ceea ce a produs utaţii senificative în terorisul conteporan %noul teroris& este faptul că acţiunile liitate sau sporadice s!au transforat în adevărate 4operaţii teroriste# 6" (cţiunile de tip operaţii teroriste/ presupun/ nu doar iniţiative individuale sau ale unei grupări inuscule/ ci presupun o pregătire inuţioasă/ după planuri dinainte sta+ilite/ a unei asociaţii criinale organi)ate/ care dispune de reţele inforative c0t *i de iportante resurse uane/ ateriale *i financiare" (tacurile teroriste asupra (tatelor Unite au avut ca efect con*tienti)area necesităţii unor noi fore de solidaritate internaţională/ care să de)volte odalităţi adecvate enţinerii sta+ilităţii *i securităţii în lue" (tentatele din >> septe+rie au redat vec-ilor co+atanţi *i adversari din perioada Ră)+oiului Rece un eleent strategic a1or: un adversar" Su+ senul co+aterii terorisului *i islaisului radical s!a reali)at o nouă resolidali)are a luii/ prin sta+ilirea unor fore de acţiune con1ugată a tuturor naţiunilor care îpărtă*esc interese *i valori coune" Uniunea Europeană *i statele e+re/ aseenea a1orităţii counităţii internaţionale/ s!au solidari)at cu statul aerican *i cu populaţia trauati)ată a acestuia/ fapt deonstrat de Declaraţia coună a *efilor de stat *i de guvern din UE *i a conducătorilor principalelor instituţii counitare din >L septe+rie 566> în care se afira necesitatea participării la arele front antiterorist internaţional *i la acţiunea de depistare a atentatorilor în vederea 1udecării lor" (cţiunea coună era indispensa+ilă pentru apărarea valorilor coune deocratico!li+erale *i a securităţii cetăţenilor *i societăţii/ ăsurile indicate în vederea reali)ării unui verita+il spaţiu 1uridic european cuprin)0nd *i un andat coun de arestare *i e.trădare/ precu *i recunoa*terea utuală a verdictelor legale >" ,n acest conte.t general/ interesele de securitate ale statelor pot fi reli)ate doar prin cooperare internaţională/ +a)ată pe fore de acţiune con1ugată a ţărilor care îpărtă*esc interese *i valori coune" 6

erc-edău!@unteanu/ @"/ %coord"&/ 3erorismul A istorie, forme, combatere/ 9ucure*ti/Editura Oega/ 566>/ p" 5K" > Ro+ert E" $unter/ 3he European 2ecurit and #efense Golic& -3%Hs Companion!or!CompetitorI

Pagina #$ din 161


,ntr!un conte.t internaţional adesea sc-i+ător/ N(TO deţine un rol esenţial în întăriea securităţii euro!atlantice după înc-eierea Ră)+oiului Rece" Rolul său politic este în cre*tere/ îndeose+i după adoptarea/ la suitul de la KKK/ a unui nou concept strategic al (lianţei" ,n aceea*i ăsură/ ONU/ OSCE *i Uniunea Europeană au adus contri+uţii deose+ite la securitatea *i sta+ilitatea euro!atlantică" Consiliul de Securitate al ONU are/ în continuare/ o răspundere recunoscută *i invocată în enţinerea păcii *i securităţii internaţionale/ lucru confirat în od si+olic *i prin conferirea/ în anul 566>/ a reiului No+el pentru ace Organi)aţiei Naţiunilor Unite *i Secretarului ei ;eneral" OSCE/ repre)ent0nd cea ai cuprin)ătoare instituţie regională de securitate din Europa/ care include/ totodată/ Canada *i SU(/ 1oacă un rol esenţial în proovarea păcii *i sta+ilităţii/ în întărirea securităţii ondiale" Uniunea Europeană a dat/ de aseenea/ un nou ipuls eforturilor sale de întărire a securităţii *i diensiunii de apărare" ,n acela*i tip/ Uniunea Europeană este tot ai ult preocupată de finali)area propriilor refore instituţionale interne *i de eficienţa de)+aterilor declan*ate pe tea viitorului Europei" Sfidările induse de procesul glo+ali)ării/ suprapunerea acestuia cu tendinţele spre regionali)are *i fragentare generea)ă noi tensiuni *i factori de risc" (cestor provocări tre+uie să li se răspundă prin fore noi de solidaritate/ capa+ile să gestione)e un spectru larg de tensiuni *i riscuri *i o gaă de anifestare a acestora/ cu sunt: tensiunile etnice/ traficul de droguri/ su+stanţe radioactive *i fiinţe uane/ criinalitate organi)ată/ terorisul" ,n acest conte.t/ devine tot ai evident faptul că interesele *i o+iectivele de securitate ale statelor pot fi reali)ate doar prin cooperare internaţională/ care să se anifeste nu nuai în situaţii!liită/ cu sunt cele create în ura atacurilor asupra SU( din >> septe+rie 566>/ ci *i în conte.tul pro+letic al luii de astă)i" (tacurile teroriste săv0r*ite asupra SU( *i aeninţările ulterioare înregistrate la nivelul ai ultor state evidenţia)ă cu at0t ai ult necesitatea unor noi fore de solidaritate internaţională" >> artie 566L este o altă dată la care istoria s!a sc-i+at din nou prin violenţă" ( fost ultia clipă pentru sute de oaeni care se aflau în locaţiile alese de (l!Yaida pe teritoriul Spaniei" Iediat după atentate/ arlaentul European a decis ca )iua de >> artie să fie declarată ]iua Europeană a 2ictielor Terorisului"

Pagina $% din 161


Cu certitudine/ terorisul constituie unul dintre cele ai periculoase fenoene agresive la adresa securităţii ondiale" El poate genera riposte de natură a desta+ili)a counitatea internaţională/ deturn0nd oenirea spre i)olare/ suspiciune *i soluţii unilaterale" Interesele *i o+iectivele de securitate ale statelor europene nu sunt însă generatoare de stări conflictuale/ ediul de securitate fiind influenţat po)itiv de procesele de integrare europeană *i euro!atlantică" entru Ro0nia/ îndeplinirea datoriilor de e+ru counitar este un lucru necesar/ în priul r0nd/ din punct de vedere intern/ av0nd în od evident influenţe directe *i asupra securităţii noastre naţionale" Nu teaa de aeninţări/ ci dorinţa de a asigura sta+ilitate/ de a!*i întări vocaţia de pilon al sta+ilităţii în )onă/ *i de apărător al valorilor deocraţiei *i păcii otivea)ă iplicarea activă a Ro0niei la nivel european *i euro!atlantic" De aseenea/ parteneriatul stretegic cu SU( evidenţia)ă/ în fapt/ dorinţa Ro0niei de a!*i asua/ în plan internaţional/ *i nu neapărat regional/ statutul de factor activ de securitate/ sens în care desfă*urarea de trupe ro0ne*ti în punctele fier+inţi de pe apaond a devenit o situaţie privită ca un atri+ut al noralităţii politico!strategice/ specifică unui stat con*tient de faptul că rolul în istorie nu poate fi liitat/ în special din interior/ prin sugestionarea unui sentient fals de autoulţuire/ derivat din apartenenţa noastră la N(TO" 7"5"5 Necesitatea revederii strategiilor *i doctrinelor/ adaptării structurilor ilitare la noile cerinţe" Doctrine *i strategii ale

Ră)+oiului 9a)at

pe Reţea îpotriva terorisulu entru a ie*i cu adevărat victorioasă în ră)+oiul glo+al îpotriva terorisului *i a nu crea doar +ariere între )one ai supuse la această aeninţare *i altele ai prote1ate/ coaliţiei antiteroriste îi este a+solut necesară o strategie unică/ cu finalităţi *i căi de acţiune clare" Efectul sinergetic al unei singure strategii ar depă*i cu ult re)ultatele strategiilor individuale folosite de fiecare e+ru al coaliţiei *i ar perite contracararea rădăcinilor aeninţării/ nu doar a efectelor iediate ale fiecărei acţiuni teroriste" O strategie a coaliţiei antiteroriste ar tre+ui convenită *i ediati)ată din ai ulte otive: >" (r presupune/ în priul r0nd/ un consens politic asupra unui ră)+oi glo+al" ,n acest fel/ ar fi eliinate *i suspiciunile Rusiei cu privire la 4standardele du+le# c0nd este vor+a de teroris *i alu)iile c-ine)e la faptul că ră)+oiul îpotriva terorisului este folosit pentru lărgirea sferelor de influenţă/ ar fi un arguent puternic în convingerea luii usulane că nu este un ră)+oi îpotriva civili)aţiei islaice" De aseenea/ ar putea fi un pas -otăr0tor spre coagularea unei definiţii acceptate a terorisului de către instituţiile internaţionale" Pagina $1 din 161


5" (r perite identificarea i1loacelor cu adevărat eficiente de luptă îpotriva terorisului" (cţiunea ilitară îpotriva regiului tali+an din (fg-anistan/ spri1initorul organi)aţiei (l Yaeda/ a fost o super+ă deonstraţie de forţă/ dar n!a făcut dec0t să disperse)e organi)aţia într!o reţea de organi)aţii ai ici/ cu un ridicat grad de independenţă *i adapta+ile/ ceea ce le face greu de co+ătut/ deci ult ai periculoase" ro+a+il că serviciile speciale/ autorităţile financiare *i +ancare/ te-nologiile oderne de supraveg-ere a unei singure organi)aţii/ forţele speciale ultinaţionale ar fi o+ţinut re)ultate ult ai convingătoare dec0t aviaţia strategică/ c-iar dacă 4loviturile# nu ar fi fost at0t de spectaculoase" 7" (r crea condiţii favora+ile adaptării rapide/ transparente *i otivante a organi)aţiilor de securitate e.istente la e.igenţele co+aterii *i gestionării convingătoare a noilor categorii de riscuri *i aeninţări la adresa civili)aţiei oderne *i care/ cu greu/ ar putea fi incluse în categoria 4agresiuni# ori 4atacuri arate# pentru gestionarea cărora s!au constituit c0ndva" (tentatele de la >> septe+rie 566> de pe teritoriul SU( au declan*at o reacţie glo+ală îpotriva terorisului iar senalul a fost dat de riposta ilitară" (proape siultan/ discursul politic ondial *i politologia s!au î+ogăţit cu concepte precu „ră)+oiul îpotriva terorisului# sau „coaliţia antiteroristă#" C-iar dacă au fost insuficient ela+orate *i structurate/ noile sintage au e.priat voinţa de a lupta îpotriva unei aeninţări care nu se ai anifestase cu at0ta violenţă" De aseenea/ au transis oenirii că se află în faţa unui pericol încă neînt0lnit de luea civili)ată *i la care se poate răspunde nuai prin eforturi coune" Cultul orţii/ pre)ent în cele ai violente atentate/ dar respins de toate valorile uanităţii/ inclusiv de arile religii ale luii/ ar putea sugera că luea civili)ată se află întro cri)ă profundă" Dar ceea ce este ai grav/ nu s!au descoperit încă i1loacele de contracarare a acestui cult care sfidea)ă sensul vieţii/ iar într!o lue a decala1elor de natură ilitară tot ai ari/ terorisul ar putea fi receptat ca o alternativă în contracararea lor" Caracteristica a1oră a ră)+oiului îpotriva terorisului este aceea că succesul va fi condiţionat în are ăsură de capacitatea planificatorilor *i a coandanţilor ilitari de a a+orda conflictul în od original/ în afara tiparelor e.istente" entru aceasta se ipun urătoarele: ? cercetarea peranentă a grupărilor teroriste *i a statelor care încura1ea)ă *i spri1ină terorisul pentru a evita surprindereaJ ? atacuri!surpri)ă preventive asupra acestora pentru descura1area unor astfel de acţiuniJ Pagina $2 din 161


? declan*area unor atacuri asive de represiune cu respectarea legislaţiei internaţionale în ca)ul agresării unui stat de către acţiunile acestor grupăriJ forţele participante să cuprindă trupe speciali)ate în astfel de isiuniJ situaţiile în care se acţionea)ă diferă de la una la altaJ au un caracter de originalitate sporitJ ? durata acţiunilor este foarte diferită/ de la acţiuni rapide la cele de durată" Revederea strategiilor *i doctrinelor a devenit o necesitate priordială *i a ipus adaptarea structurilor ilitare la noile cerinţe *i constituirea de forţe capa+ile să facă faţă aeninţărilor de tip asietric" (cestea preci)ea)ă cre*terea rolului forţelor arate în co+aterea terorisului *i sta+ilirea de deersuri *i responsa+ilităţi specifice/ enite să asigure coerenţă *i eficacitate în îndeplinirea noilor isiuni: ? adaptarea cadrului conceptual %doctrine/ strategii/ regulaente/ instrucţiuni/ dispo)iţii& la noile condiţiiJ ? intensificarea cooperării inforative între instituţiile cu responsa+ilităţi în doeniul siguranţei *i al securităţii at0t la nivel naţional/ c0t *i la nivel internaţionalJ ? constituirea/ pregătirea/ dotarea *i instituţionali)area unor forţe %forţe speciale& destinate co+aterii terorisuluiJ ? perfecţionarea activităţii de culegere/ prelucrare/ e.ploatare *i diseinare a inforaţiilorJ ? adaptarea isiunilor aratei la condiţiile ipuse de participarea la acţiunile de co+atere a terorisuluiJ ? perfecţionarea *i aplificarea ăsurilor de protecţie a populaţiei *i o+iectivelor de iportanţă deose+ită care ar putea constitui ţinte ale atacurilor teroristeJ ? pregătirea specifică a personalului destinat desfă*urării activităţilor în ediul internaţionalJ ? perfecţionarea *i diversificarea sisteelor de protecţie a counicaţiilor *i a reţelelor inforaticeJ entru a fi eficientă lupta îpotriva terorisului tre+uie să fie ultrarapidă/ proptă/ -otăr0tă *i fle.i+ilă" Structurile ilitare destinate să desfă*oare astfel de acţiuni tre+uie să fie pregătite/ dotate *i instruite să răspundă unor astfel de cerinţe" Dispo)itivul de acţiune al forţelor participante se va reali)a în funcţie de isiunea priită *i situaţia concretă/ tre+uie să fie fle.i+ile în afara *a+loanelor cunoscute/ ofensive/ să asigure culegerea de inforaţii/ anga1area nei1locită/ eleente de spri1in *i anevră/ lic-idarea *i )ădărnicirea acţiunilor teroriste" Pagina $3 din 161


O posi+ilă configurare a forţelor ilitare ar putea fi urătoarea: ? structuri de conducere specificeJ ? structuri de inforare/ supraveg-ere *i averti)areJ ? forţe specialeJ ? forţe de acţiune preventivăJ ? forţe principale de acţiune *i de reacţie" ,n ansa+lu prevenirea *i co+aterea terorisului se reali)ea)ă de regulă prin trei acţiuni: de prevedere %previ)iunea&/ prevenire *i intervenţie" revederea urăre*te să anticipe)e desfă*urarea acţiunilor terorist!diversioniste/ o+iectivele cele ai pro+a+il vi)ate/ perioada de tip în care se pot ateriali)a iplicaţiile *i ăsurile coplete/ av0nd totodată în vedere at0t posi+ilităţile proprii/ c0t *i pe cele ale adversarului" Efectiv/ prevederea acţiunilor teroriste se înfăptuie*te prin ăsuri inforative *i contrainforative reali)ate de S"R"I"/ S"I"E" *i a structurii cu sarcini specifice pe profil antiterorist din @"(p"/ @"I" *i S""" revenirea actelor teroriste are o paletă largă *i diversificată de acţiuni *i se reali)ea)ă în plan politic/ diploatic/ 1uridic/ oral *i propagandistic at0t la nivel naţional/ c0t *i internaţional" Intervenţia %riposta& este fora de acţiune violentă e.ecutată de forţele destinate co+aterii actelor teroriste folosind i1loace *i etode variate în tip foarte scurt" rincipalele aeninţări de natură teroristă în cadrul ră)+oiului terorist!antiterorist se conturea)ă a fi în continuare urătoarele: ? posi+ilitatea folosirii de către organi)aţii/ grupări sau persoane teroriste a arelor de distrugere în asăJ ? pregătirea *i efectuarea unor posi+ile atacuri asupra +a)elor nucleare ale ţărilor care posedă astfel de i1loace/ precu *i asupra întreprinderilor c-iice/ la+oratoarelor +iologice/ etc" pentru a procura araent nuclear/ c-iic *i +iologic/ sau pentru a detona astfel de are *i a produce catastrofe spectaculoaseJ ? proliferarea acţiunilor punitive sau de ră)+unare îpotriva ţărilor care fac parte din coaliţia antiteroristăJ ? continuarea asasinatelor *i acţiunile de natură teroristă/ proliferarea criei organi)ate/ a traficului de droguri *i carne vieJ ? crearea de diversiuni pentru a provoca nesiguranţă/ tensiuni/ insta+ilităţi *i c-iar riposte violente pentru a ad0nci starea de anoie a sisteelor socialeJ Pagina $ din 161


? continuarea *i c-iar intensificarea atacurilor cu +o+e/ e.plo)ivi plastici *i alte i1loace asupra populaţiei în )one agloerateJ ? cre*terea acţiunilor teroriste de sorginte etnică pentru distrugerea ideii de convieţuire *i cultivarea individualisului feroce/ purificarea etnică *i separatisulJ ? acţiuni de natură teroristă în ci+erspaţiu în vederea creării de pertur+aţii în counicaţii/ distrugerea sisteelor de coandă *i control/ a sisteelor +ancare/ virusarea +a)elor de date/ crearea unei stări de -aos generali)at în sisteele de inforaţii" Doctrina aericană de luptă îpotriva terorisului ela+orată după atentatele de la >> septe+rie a avut re)ultate +une: înfr0ngerea luptătorilor tali+ani din (fganistan *i distrugerea c0torva +a)e de antrenaent ale (l!Yaeda/ înlăturarea regiului lui Sadda $ussein" (ceastă doctrină constituie preisa ducerii unui ră)+oi eficient îpotriva terorisului *i se +a)ea)ă pe coali)area tuturor statelor afectate în od direct *i indirect de anifestarea terorisului"

Ră)+oiul +a)at pe Reţea este tipul de ră)+oi care perite

acţiuni adecvate *i selectate/ av0nd aploare potrivită *i desfă*ur0ndu!se în condiţiile doinanţei strategice" Una dintre provocările cele ai iportante pentru R9R este crearea *i ateriali)area unei strategii de co+atere a terorisului/ +a)ată/ deopotrivă/ pe înalta te-nologie/ pe te-nologia inforaţiei/ dar *i pe reconsiderarea/ din perspectivă te-nologică odernă/ a oului/ a agentului de inforaţii *i a forţelor speciale într!un teatru de operaţii e.tins/ care se identifică/ practic/ cu întreaga lue" Or/ deocadată/ a*a ceva este foarte greu de reali)at deoarece esenţa R9R constă în cunoa*terea în orice oent a spaţiului luptei *i a diensiunilor adiacente acestuia" Nu este o cunoa*tere coună/ cu ar părea la pria vedere/ cu a fost de!a lungul ileniilor/ ci o cunoa*tere *tiinţifică/ în tip real" De aceea/ conceptul R9R tre+uie studiat/ anali)at *i de)voltat ai ales prin i1loace *i etodologii episteologice/ care nu sunt c-iar la înde0nă" rincipiile de +a)ă ale R9R sunt: ! cunoa*terea situaţiei în tip realJ ! acţiunea %reacţia& rapidă *i adecvatăJ ! protecţia copletăJ ! doinanţa strategicăJ ! reali)area efectelor a.ie cu eforturi inieJ ! prevenirea efectelor colaterale *i a fratricidului" Ră)+oiul +a)at pe Reţea este un produs al ultielor decenii" Conceptul *i ateriali)area lui aparţin ţărilor care dispun de -ig-tec- *i IT/ îndeose+i Statelor Unite ale (ericii" Deocadată/ singurele puteri în ăsură să folosească *i să de)volte cu adevărat Pagina $ din 161


acest concept sunt: Statele Unite ale (ericii/ N(TO/ Uniunea Europeană/ Rusia *i/ într!o oarecare ăsură/ C-ina/ adică acele entităţi care dispun/ pe l0ngă -ig-!tec- *i IT/ de o diensiune cosică *i de o capacitate rearca+ilă de de)voltare a unor reţele reale sau virtuale" Un astfel de concept presupune investiţii foarte ari/ pe teren lung *i cuprinde nu nuai doeniul strict ilitar/ ci *i pe cel econoic" De studierea *i aplicarea/ în ăsura posi+ilului %dar nu independent de aericani&/ se preocupă toate ţările din N(TO *i îndeose+i Suedia/ care a *i reali)at unele lucruri în acest sens" @area 9ritanie/ ranţa/ ;erania/ Italia se află/ de aseenea/ în priul e*alon al ţărilor europene care se preocupă de R9R/ iar N(TO ţine seaa de acest concept în procesul transforării" 3a conferinţa „Transforarea +a)ată pe reţea 566L ? răspunsul ilitar în era inforaţiei#/ organi)ată de (sociaţia > ! 67">5"566L/ au fost su+liniate iportanţa operaţiilor +a)ate pe reţea *i a operaţiilor +a)ate pe efecte/ e.eplificate prin acţiunile forţelor coaliţiei care au acţionat *i acţionea)ă în IraA" De altfel/ operaţiile desfă*urate în IraA/ în tipul ră)+oiului din 5667/ *i/ într!o oarecare ăsură/ cele post!conflict/ la care se adaugă e.perientele din (fg-anistan *i din +o+ardarea fostei Iugoslavii sunt singurele acţiuni reale în care s!a aplicat conceptul R9R" (cest concept ipune *ase capacităţi esenţiale: ! capacitatea de a reali)a *i folosi reţele reale *i virtuale *i de a le ec-ipa cu sistee CLI5SR/ dotate cu -ardVare *i softVare necesareJ ! capacitatea de a reali)a +a)e de date corespun)ătoareJ ! capacitatea de a reali)a *i interconecta sistee de are pe ăsurăJ ! capacitatea de a constitui forţe rapide *i fle.i+ile/ îndeose+i e.pediţionare/ interopera+ileJ ! capacitatea de proiecţie a forţelor *i i1loacelorJ ! o capacitate logistică în reţea" De aici re)ultă una dintre caracteristicile cele ai iportante ale strategiei R9R *i anue aceea de a crea *i ateriali)a un concept de acţiune eficientă îpotriva reţelelor de tip terorist sau a altor reţele" Reţelele teroriste/ ca *i cele ale traficanţilor de tot felul/ ale econoiei su+terane/ ale criei organi)ate/ sunt însă ondiali)ate" e cale de consecinţă/ acţiunea asupra unor locaţii nu re)olvă pro+lea în întregie/ ci doar o parte a acesteia" E.istă ulte tipuri de reţele *i nu toate se +a)ea)ă pe acelea*i principii de organi)are *i funcţionare" Spre e.eplu/ (l!Yaeda nu este o siplă reţea/ ci o reţea de reţeleJ (l!Yaeda 5

Docuentarul pre)entat de la această conferinţă de colonelul dr" Ionel $ORNE(/ *eful 9iroului Scenarii *i lanuri Strategice din Direcţia lanificare Strategică"

Pagina $6 din 161


are capacitatea de a intra în dialog cu alte reţele sau grupuri teroriste/ de a le a1uta/ de a se iplica/ at0t conceptual %oferă strategii *i tactici de acţiune&/ c0t *i financiar *i logistic" De aici re)ultă o altă caracteristică a strategiei Ră)+oiului +a)at pe Reţea/ aceea a cuulării ai ultor tipuri de strategii %disietrice/ asietrice *i ilitare& într!un fel de etastrategie/ care se situea)ă la intersecţia acestora" ro+lea fundaentală a unei strategii operaţionale este aceea a găsirii soluţiilor pentru re)olvarea conflictelor" Dar ie*irea din ră)+oiul îpotriva terorisului nu poate avea loc dec0t o dată cu neutrali)area ultiului terorist" (*a ceva/ practic/ este foarte greu de reali)at/ dacă nu c-iar iposi+il" De aici se deduce o altă trăsătură iportantă a strategiei Ră)+oiului +a)at pe Reţea îpotriva terorisului: caracterul continuu" (cestea ar fi principalele repere ale spaţiului aeninţărilor de tip terorist" Spectrul aeninţărilor este ult ai larg" e unele le pute anticipa/ pe altele nu" Este posi+il după unele inforaţii ca/ în tip scurt/ terorisul să recurgă la un nou tip de ară pe care o pute nui ara genetică"

7"7 Necesitatea adoptării unor ăsuri speciale de protecţie a forţelor îpotriva acţiunilor teroriste" Este +ine *tiut faptul că/ pentru îndeplinirea o+iectivelor/ terori*tii î*i aleg ţinte care/ lovite/ pe l0ngă distrugerile *i pierderile considera+ile/ urăresc o+ţinerea unui efect psi-ologic puternic în r0ndul ilitarilor *i al opiniei pu+lice" ,n aceste condiţii/ se ipune cu stringenţă adoptarea unor ăsuri antiteroriste de către forţele arate aparţin0nd organi)aţiilor ilitare iplicate în gestionarea situaţiilor generate de fenoenul terorist/ ăsuri care să liite)e vulnera+ilităţile faţă de un posi+il atentat terorist" ,n procesul de sta+ilire a ăsurilor de prevenire a atacurilor teroriste/ tre+uie avute în vedere aspectele legate de posi+ilităţile de acţiune a terori*tilor pe tipul desfă*urării acţiunilor ilitare directe între două părţi +eligerante *i încadrarea din punct de vedere 1uridic a acestor acţiuni" @ăsurile de protecţie a forţelor/ spcifice forelor de +a)ă ale acţiunilor ilitare/ sunt necesare pentru prevenirea eventualelor atacuri teroriste asupra eleentelor dispo)itivului trupelor proprii" rotecţia forţelor si asigurarea operaţiei se e.ecută în scopul: „procurării datelor *i inforaţiilor despre inaicJ desfă*urării *i continuării activităţilor la nivelul de securitate sta+ilitJ diinuării riscului creat de inaic *i îndreptat îpotriva acţiunilor/ dispo)itivelor/ Pagina $" din 161


personalului/ te-nicii de luptă *i ec-ipaentelor/ pentru a perite conducerea *i desfă*urarea operaţiilor confor planificăriiJ enţinerea unei stări de securitate *i de încredere în cadrul forţelor proprii/ creării condiţiilor favora+ile reali)ării în securitate a dispo)itivului *i intrării în acţiune a forţelor la tip *i în od organi)atJ desfă*urării cu succes a operaţiei în orice situaţie"#7 e tipul operaţiilor ilitare/ protecţia forţelor îpotriva grupărilor teroriste se reali)ea)ă prin: siguranţăJ protecţia electronicăJ contracararea efectelor operaţiilor psi-ologiceJ ascareJ protecţie genisticăJ protecţie EODJ apărare C9RNJ protecţie îpotriva sisteelor incendiareJ protecţia inforaţilorJ protecţia edicalăJ protecţia ediuluiJ securitate *i sănătate în uncăJ activităţi de inforare *i relaţii pu+liceJ asigurare topogeode)icăJ asigurare -idro!eteorologicăJ asigurare cu resurse uaneJ evitarea fratriciduluiJ asistenţă 1uridică *i religioasă" Siguranţa presupune ăsuri de supraveg-ere *i averti)are pa)ă *i apărare nei1locită a întregului dispo)itiv/ în scopul )ădărnicirii oricăror încercări de a pătrunde în interiorul dispo)itivului sau de a!l lovi cu IED %Dispo)itiv E.plo)iv Iprovi)at& pe direcţiile de acţiune a forţelor proprii sau ale inaicului/ sau în punctele de coandă" Siguranţa se reali)ea)ă prin: siguranţa nei1locită/ pa)a *i apărarea punctelor de coandă/ centrelor de counicaţii *i inforatică *i a altor o+iective" rotecţia electronică se e.ecută pentru a liita *i neutrali)a posi+ilităţile eleentelor teroriste de a utili)a i1loacele electronice în scopul transiterii datelor *i inforaţiilor *i pentru a prote1a propriul siste te-nic de transitere a datelor *i inforaţiilor la toate structurile de acţiune" Se reali)ea)ă prin: ascarea *i de)inforarea electronică/ asigurarea capa+ilităţii electroagnetice a i1loacelor %sisteelor& electronice proprii/ protecţia îpotriva +ruia1ului *i contracararea focului adversarului prin descoperirea *i inter)icerea utili)ării i1loacelor electronice ale acestuia/ neutrali)area *i distrugerea lor"L De)voltarea accentuată a te-nologiilor oderne de counicaţii *i transitere a datelor/ precu *i ariilor de acoperire a internetului/ deterină luarea unor asuri suplientare în ceea ce prive*te protecţia electronică/ prin includerea în sisteele de counicaţii a i1loacelor de transitere a datelor prin satelit *i i1loacelor de interceptare *i +ruia1 a acestora" Se *tie ca principalele atentate teroriste ale secolului ''I au fost planificate *i conduse prin interediul internetului *i counicaţiilor prin satelit" 7

Traian (nastasiei Elemente de artă militară A crestomaţie/ Editura Universităţii Naţionale de (părare „Carol I#/ 9ucure*ti/ 566M/ p" 7QJ L Eugen 9ădălan/ 2alentin (rsenie/ Duitru (le.iu/ 3ratat de tactică militară/ Editura (cadeiei orţelor Terestre 4Nicolae 9ălcescu# / Si+iu/ 5667/ p" 5>PJ

Pagina $# din 161


Contracararea acţiunilor psi-ologice presupune prote1area forţelor proprii *i a populaţiei din )ona acţiunilor ilitare îpotriva esa1elor ostile/ sau de a reduce ipactul acestora" Una din etodele utili)ate de eleentele teroriste în conflictele declarate contrateroriste/ este utili)area ass!ediei/ pentru de)inforarea opiniei pu+lice *i pentru încercarea de a 1ustifica terorile produse prin pre)entarea distorsionată a falselor gre*eli ale adversarului" Contracararea efectelor acţiunilor psi-ologice ale inaicului se reali)ea)ă prin pregătirea psi-ică a efectivelor/ prote1area îpotriva influenţelor acţiunilor psi-ologice ale inaicului/ influenţarea psi-ologică a acestuia/ asigurarea suportului psi-ologic al operaţiilor de sta+ilitate *i spri1in" (părarea C9RN %N9C& Reţelele teroriste/ prin de)voltarea unor activităţi nelegitie de ac-i)iţionare a arelor c-iice sau c-iar a unor focoase nucleare/ ridică foarte ult standardele de protecţie îpotriva factorilor C9RN/ prin luarea tuturor ăsurilor de protecţie/ pe tipul desfă*urării principalelor fore de acţiune ilitară" @ăsuri de protecţie a trupelor C9RN: preventive: descoperirea posi+ilităţilor *i intenţiilor inaicului de a utili)a (D@C9RN *i corelarea nivelului opti de protecţie cu acesteaJ pregătirea personalului pentru descoperirea indicilor de folosire a (D@C9RNJ dotarea trupelor cu i1loace de protecţie individuală *i colectivă/ corespun)ătoare aeninţărilorJ pregătirea personalului pentru folosirea i1loacelor de protecţie" la descoperirea pre)enţei containării: averti)area asupra containării *i alararea trupelorJ arcarea )onelor de teren containate *i sta+ilirea itinerarelor de ocolire/ decontainarea itinerarelor" la containarea trupelor: evacuarea trupelorJ e.ecutarea decontainării iediate *i operaţionaleJ evaluarea pierderilor *i refacerea capacităţii de luptă" rotecţia inforaţiilor" Scurgerea de inforaţii/ privind operaţii într!o )onă de acţiune pot duce la planificarea *i organi)area unor lovituri teroriste în punctele sla+e ale dispo)itivului sau în punctele de coandă sau de transitere a datelor si inforaţiilor/ cu efecte devastatoare asupra conducerii acţiunilor de luptă *i asupra psi-icului ilitarilor" rotecţia inforaţiilor se reali)ea)ă prin ăsuri *i acţiuni organi)atorice/ inforaţionale *i te-nice adoptate *i e.ecutate la unităţi/ pentru respectarea regulilor de lucru în ela+orarea *i e.ploatarea docuentelor de conducere *i inforare *i a docuentelor *i aterialelor de conducere în secretJ păstrarea secretului asupra acţiunilor *i activităţilor ce se desfă*oară sau 

"T"!> #octrina forţelor terestre/ 9ucure*ti/ 566L/ p" 5K>"

Pagina $$ din 161


planificate/ prin accesul liitat/ autori)at *i ierar-i)at la date *i inforaţiiJ controlul *i protecţia inforaţiilor ce se transitJ disiularea inforaţională îpotriva cercetării adversaruluiJ penetrarea docuentelor/ aterialelor/ cifrurilor *i codurilor adversarului" rotecţia edicală se pregăte*te *i se desfă*oară în scopul păstrării sănătăţii personalului *i prevenirii apariţiei *i răsp0ndirii +olilor/ acordării a1utorului edical/ evacuării/ spitali)ării/ trataentului *i recuperării răniţilor *i +olnavilor/ precu *i pentru protecţia personalului îpotriva atacurilor teroriste cu i1loace C9RN sau de altă natură" rotecţia ediului se reali)ea)ă în scopul păstrării ec-ili+rului ecologic/ prevenirii/ evitării/ liitării *i co+aterii riscurilor *i aeninţărilor la adresa ediului încon1urător/ reconstrucţiei factorilor de ediu afectaţi de acţiunile teroriste" rotecţia ediului cuprinde at0t prote1area apelor/ solului *i atosferei/ c0t *i recuperarea în totalitate e de*eurilor/ fiind organi)ată prin luarea în considerare a factorilor de risc *i de aeninţare la adresa ediului din )ona de responsa+ilitate" Spre deose+ire de operaţiile de +a)ă ale acţiunilor ilitare/ în cadrul cărora/ riscul desfă*urării cu succes a unor atentate teroriste asupra personalului *i o+iectivelor ilitare este scă)ut/ în cadrul operaţiilor de enţinere a păcii e.istă *anse ai ari de reu*ită a posi+ilelor atacuri teroriste îndreptate îpotriva o+iectivelor ilitare *i a personalului ilitar iplicat în aceste tipuri de isiuni" Operaţiile de ipunere *i enţinere a păcii fac parte din spectrul operaţiilor de sta+ilitate/ care sunt folosite pentru a a1uta autorităţile civile e.terne sau interne/ atunci c0nd se pregătesc sau răspund la cri)e *i alte situaţii deose+ite care depă*esc posi+ilităţile acestora/ prin asigurarea de spri1in/ servicii/ i1loace sau resurse speciali)ate de +a)ă/ după ca)" Confor doctrinei forţelor terestre/ principalele isiuni specifice a unităţilor din copunerea orţelor Terestre %T& care e.ecută operaţii ipunere *i enţinere a păcii sunt: „o+servarea/ onitori)area *i supervi)area )onelor de separaţie *i a acţiunilor forţelor aflate în conflictJ garantarea sau inter)icerea li+ertăţii de i*careJ deo+ili)area forţelor aflate în conflictJ asistenţă ilitară/ protecţia o+iectivelor vitale în cadrul )onelor de responsa+ilitate#M" Sunt pre)entate în continuare principalele te-nici care se cer a fi utili)ate în scopul îndeplinirii isiunilor/ în funcţie de tipul operaţiei: patrulare/ puncte de control/ acţiunea în postul de o+servare *i escorta" atrularea" atrularea este o parte esenţială a operaţiunilor de enţinere *i ipunere a păcii" Dacă sunt planificate *i e.ecutate cu inteligenţă ele pot aduce iportante avanta1e M

"T"!> #octrina forţelor terestre/ 9ucure*ti/ 566L/ p" 5>PJ

Pagina 1%% din 161


acestor operaţii" entru a îndeplini isiunile cu succes/ patrulele au nevoie de are li+ertate de i*care *i o+servare" Succesul operaţiunilor de patrulare necesită un antrenaent viguros/ cu ilitari +ine otivaţi *i antrenaţi/ tactici fle.i+ile/ coordonare cu alte patrule " Scopul principal al constituirii patrulelor îl repre)intă asigurarea )onei de responsa+ilitate prin inter)icerea infiltrărilor *i prevenirea unor eventuale acţiuni treroriste" ,n acest sens/ prin organi)area isiunilor de patrulare se urăre*te: o+ţinerea de inforaţii 1udicioase/ verificarea )onelor care nu pot fi supraveg-eate din posturile de o+servare/ investigarea unor eventuale incidente/ indicarea pre)enţei trupelor de enţinere a păcii" rin isiunile pe care le îndeplinesc/ patrulele/ au o are iportanţă în prevenirea sau reducerea nuărului de atentate teroriste care ar putea avea loc" Din cau)a faptului că un nuăr are de pierderi în teatrele de operaţii datorate acţiunilor teroriste s!a înregistrat în r0ndul ilitarilor care au participat la isiuni de patrulare/ o iportanţă sporită o capătă ăsurile de protecţie care tre+uie luate pe tipul unor astfel de acţiuni/ în scopul inlăturării sau inii)ării pe c0t posi+il a vulnera+ilităţilor care ar putea constitui avanta1e pentru terori*ti" ,n acest sens/ privind protecţia personalului din cadrul patrulelor se iau de regulă în funcţie de isiunea *i andatul isiunii ăsuri privitoare la: organi)area 1udicioasă a patrulei/ cu sta+ilirea în detaliu a itinerarului de patrulare/ sta+ilirea clară a isiunilor *i funcţiunilor în cadrul patruleiJ studierea scenariilor de acţiune pentru fiecare incident pro+a+ilJ luarea ăsurilor de o+servare peranentă/ pentru contracararea eventualelor acţiuni ale eleentelor teroristeJ păstrarea peranentă a legăturii radio cu postul de o+servare sau +a)a de plecare în patrulareJ pregătirea araentului *i a uniţiei astfel înc0t să fie în peranenţă pregătite pentru utili)area în ca) de necesitate" unctul de control trafic" Datorită faptului că isiunile din punctul control trafic se e.ecută în )one cu counicaţii rutiere cu trafic intens/ ăsurile de protecţie vi)ea)ă at0t acţiuni pentru controlul autove-iculelor c0t *i al persoanelor" De aceea punctele control trafic se situea)ă în po)iţii strategice/ intersecţii a1ore de druuri/ locuri o+ligatorii de trecere" entru +locarea sau încetinirea traficului/ este necesară ec-iparea cu unelte necesare/ iar pentru o recunoa*tere aănunţită tre+uie să ai+ă locuri speciale pentru verificare: rape ridicate sau spaţii aena1ate" Un alt aspect iportant îl repre)intă repre)intă cooperarea cu alte pucte control trafic sau posturi de o+servare fapt care cere ca CT!ul să fie ec-ipat cu i1loace pentru luarea legăturii" ,n ca)ul în care situaţia o ipune/ CT!ul tre+uie să poată fi rapid transforat pentru a se +loca druul" (stfel/ in scopul ipiedicării trecerii neautori)ate prin el/ tre+uie să ai+ă construite o+stacole"

Pagina 1%1 din 161


@ăsurile de protecţie devin eficiente atunci c0nd au un suport inforaţional solid" O+ţinerea de inforaţii din spaţiul de acţiune va vi)a îndeose+i activităţile din )ona de responsa+ilitate/ onitori)area traficului în CT/ evidenţa evenientelor de încălcare a regulilor ipuse de forţele care acţionea)ă în )onă" ,n ca)ul în care are loc o răpire de către terori*ti/ se iau ăsuri urgente/ prin cooperare cu celelalte puncte de control" (stfel/ se +loc-ea)ă toate CT!urile/ *i se sta+ilesc circustanţele în care a avut loc răpirea" Se transit inforaţii referitoare la răpitori/ tip în care se sta+ilesc CT o+ile *i se triit patrule pentru căutarea răpitorilor" entru reali)area unei protecţii optie îpotriva unor eventuale acţiuni teroriste a ilitarilor care î*i desfă*oară activitatea în CT/ se au în vedere o serie de ăsuri în ceea ce prive*te at0t )ona care încon1oară CT/ c0t *i po)iţiile interioare de apărare" (stfel/ în )ona care încon1oară CT se vor construi o+stacole din s0ră g-ipată care tre+uie plasată de!a lungul *oselei *i în 1urul perietrului CT pentru a preveni intrarea eleentelor ostile în perietru CT" entru pentru încetinirea traficului sau pentru +locarea acestuia tre+uie puse cel puţin c0te 7 +ariere o+ile în a+ele direcţii ale *oselei : intrare!ie*ire" O sc-eă a unui punct control trafic este pre)entată în ane.a nr"7" ,n vederea reali)ării protecţiei interioare *i circulare a CT faţă de atacurile teroriste/ po)iţiile interioare pentru apărare cuprind: po)iţii defensive/ po)iţii parţial acoperite pentru +lindate/ po)iţii pentru araentul antitanc/ i1loace diverse de averti)are dispuse îpre1urul perietrului CT" entru prote1area personalului îpotriva actelor teroriste se construie*te +uncărul de protecţie" osturile de o+servare sunt sta+ilite pentru a arăta pre)enţa trupelor de enţinere a păcii în )onă trupelor +eligerante *i populaţiei *i tre+uie să onitori)e)e toate activităţile din )onă" entru aceasta pot fi dispuse ai ulte posturi între care se pot triite patrule care tre+uie să asigure acoperirea a.iă a )onei care tre+uie o+servată" ,n O se o+servă/ verifică *i raportea)ă în peranenţă: date privitoare la desc-iderea focului/ a producerii unor acte ostile sau aeninţări în ra)a de dispunere a postului de o+servare/ date referitoare la traficul de personal *i ve-iculele ce intră *i ies din )onăJ despre descoperirea reali)ării de trafic cu ateriale inter)ise/ contra+andă/ speculă/ etc" entru e.ecutarea în +une condiţii a activităţilor în postul de o+servare/ tre+uie avute în vedere o serie de ăsuri de protecţie a personalului" (stfel/ se va urări ca postul: să ofere posi+ilităţi de supraveg-ere *i identificare de la distanţă *i din aer/ să asigure protecţia ilitarilor îpotriva sc-i1elor *i a i1loacelor e.plo)ive/ să fie încon1urate cu +ariere protectoare/ să fie

Pagina 1%2 din 161


prevă)ute cu reţea de e.tensivă de s0ră g-ipată P" ,n ane.a nr"L este repre)entat odelul unui post de o+servare care respectă condiţiile ce se ipun pentru asigurarea unei protecţii corespun)ătoare personalului care acţionea)ă în )ona lui" Din posturile de o+servare se e.ecută patrulări sau investigări/ ori de c0te ori se ordonă sau ipune situaţia concretă din )ona de responsa+ilitate" ,n postul de o+servare tre+uie sa se enţină capacitatea a.iă de reacţie/ pentru a respinge în orice oent un atac terorist" Escorta" Operaţiile de escortare sunt destinate să prote1e)e transporturile proprii de personal/ te-nică de luptă/ ec-ipaente/ etc" în *i din )onele de operaţii/ precu *i pentru însoţirea persoanelor care prin statut au dreptul la protecţie %2I!uri/ corespondenţi ass! edia/ repre)entanţi ai organi)aţiilor internaţionale/ refugiaţi etc"&" Escortele diferă între ele în funcţie de anuiţi factori cu ar fi distanţa pe care se deplasea)ă *i lungiea convoiului pe care îl escortea)ă/ precu *i în funcţie de ceea ce escortea)ă" ,n funcţie de distanţa de deplasare escortele pot fi: escorte pe distanţe scurteJ escorte pe distanţe lungi" ,n funcţie de ceea ce se escortea)ă acestea pot fi: escorte de ateriale J escorte de persoane" Q (ceste operaţii tre+uie planificate *i conduse în od aseănător operaţiunilor tactice/ fapt care face necesar luarea unor ăsuri speciale de securitate *i protecţie îpotriva unor eventuale acţiuni teroriste" ăstrarea secretului pe tipul planificării *i transiterii ordinelor *i varientarea at0t a rutelor de deplasare/ c0t *i a prograului ocupă un rol iportant în evitarea creării unor situaţii favori)ante pentru eventualele intenţii teroriste" e tipul deplasării sau al staţionării se vor organi)a eleente de securitate care să asigure flancurile/ spatele *i capul coloanelor/ *i se va pune accent pe coordonarea cu a1utorul aerian apropiat *i a1utor cu foc pentru eventualitatea unei a+uscade" Totodată/ în ca)ul unei a+uscade/ se vor întoci planuri iediate de acţiune *i se vor utili)a re)erve *i forţe de reacţie rapidă" Se vor lua ăsuri pentru siguranţa counicaţiilor efectuate de către coloanele în i*care *i pentru reali)area unei +une legături între acestea *i unităţile de spri1in/ e*aloanele superioare *i posi+ilele forţe arate ale ţării ga)dă" P

"T"BI"!L $anualul pentru luptă al plutonului de infanterie/ ăgăra*/ 566M/ p" 5KM" J- -ordic, 3actical $anual /vol"5/ 5nd edition >KKM/ Revised/ NORDS(@N/ p"K5"

Q

Pagina 1%3 din 161


Organi)area convoiului se va face în funcţie de nuărul de ve-icule *i de încărcătură" Dacă este necesar/ i1loace +lindate vor prote1a convoiul: unul în faţă/ unul în i1loc/ unul înapoia convoiului" entru reali)area unei protecţii c0t ai +une îpotriva unor eventuale acţiuni teroriste/ a a+uscadelor organi)ate de către ace*tia/ o+stacolelor sau inelor/ se constituie în pa)ă avansată un +lindat greu/ iar avangarda tre+uie să circule la 7! A înaintea corpul corpului ui princ principa ipall al convoi convoiulu ului"i" Dacă Dacă e.istă e.istă posi+ posi+ilit ilitate atea/ a/ este este indica indicată tă cooper cooperare areaa cu elicoptere pentru a verifica în avans )onele prin care tre+uie să treacă convoiul" Coandantul convoiului este responsa+il de convoi" ,nainte de plecare tre+uie să instruiască toţi e+rii despre situaţia generală/ posi+ile aeninţări sau alte instrucţiuni speciale care tre+uie să le însu*ească" El călătore*te de o+icei în a 5!a sau a 7!a a*ină *i tre+uie să ai+ă contact vi)ual cel puţin cu ultia a*ină din convoi/ în od ideal/ av0nd contact cu toate a*inile din convoi"

C(ITO3U3 L STUDIU DE C(]: I@3IC([II3E (C[IUNI3OR TERORISTE (SUR( OR[E3OR (R@(TE (3E ST(TE3OR UNITE (3E (@ERICII
@otivele *i scopurile urărite de eleentele *i grupările teroriste"

Pagina 1% din 161


(cţiunile teroriste îndreptate îpotriva forţelor arate ale Statelor Unite *i ale tuturor celorlalte state iplicate în lupta îpotriva terorisului repre)intă o foră a ediului operaţional conteporan" (ceastă secţiune e.ainea)ă influenţa fenoenului terorist asupra organi)aţei ilitare în general *i asupra aratei aericane în special" (ceste descrieri nu sunt nici produsul specific al unei regiuni *i nici o listă e.-austivă a scenariilor teroriste" Cu toate acestea ţinta aeninţărilor se referă la 7 coponente de +a)ă" ,n pria parte sunt definite 7 )one operaţionale ale forţelor ilitare: cele desfă*urate %dislocate&/ cele aflate în deplasare *i cele instituţionali)ate" ,n partea a doua sunt pre)entate infuenţele acţiunilor teroriste asupra forţelor arate" ,n partea a treia se face o pre)entare a tacticlior *i te-nicilor pe care le folosesc terori*tii în atacurile asupra forţelor arate" L">"> @ediul operaţional *i forţele arate ale Statelor Unite ,n u ulte lte regiun regiunii ale luii/ luii/ terori teroris sul ul a aeni eninţă nţă sta+il sta+ilita itatea tea politi politică/ că/ progre progresul sul econoic *i iniţiativa deocraţiei" ( discuta despre posi+ilitatea aeninţărilor aeninţărilor particulare ale terorisului asupra forţelor arate ale Statelor Unite/ a defini )ona *i ediul operaţional conteporan presupune anali)ă a sc-i+ărilor care se produc în odul în care eerg aceste aeninţări" @ediul operaţional est un ansa+lu de condiţii/ circustanţe *i influenţe care afectea) afectea)ăă anga1area anga1area capa+ilit capa+ilităţilo ăţilorr *i deci)iile deci)iile coandan coandanţilor" ţilor" (cest (cest ediu ediu include include )one geografice *i factori tere*tri/ aeriani/ aritii *i cosici/ dar *i doeniul inforaţionalK" @ediul @ediul operaţiona operaţionall actual actual este o co+inaţ co+inaţie ie a tuturor tuturor varia+ilel varia+ilelor or critice critice *i actorilor actorilor care influenţea)ă operaţiile ilitare în pre)ent *i pe teren ediu M6" Cent Centru rull de reg regăt ătir iree *i Do Doct ctrin rinee de Coa Coand ndăă al Stat Statel elor or Un Unite ite ale ale ( (er eric icii ii %TR(DO %TR(DOC& C& evalu evaluea ea)ă )ă acest acest conte. conte.tt al realit realităţi ăţiii conte contep pora orane ne de anali anali)ă )ă *i înţele înţeleger geree situaţională a ediului operaţional prin folosirea varia+ilelor critice" Counitatea Statelor Unite folose*te un siste de perspective politice/ ilitare/ econoice/ sociale/ inforaţionale *i de infrastructură %@ESII& ale ediului operaţional" (cestor eleente li se ai adaugă două două cop copon onen ente te:: cop copon onen enta ta fi)ic fi)icăă %geo %geogr graf afic ic!to !topo pogr graf afic ic!!-id idro rolo logi gică că&& *i tip tipul ul %@ESIIhT&" @ediul Operaţional Conteporan %COE& este un costruct aseeni unei +olte/ în care e.istă edii operaţionale ultiple" Un odel de tipul @ESIIhT poate fi folosit pentru a face face cognos cognosci+ ci+ilă ilă cople cople.it .itate ateaa *i incert incertitu itudin dinea ea e ediu diului lui operaţ operaţion ional al conte contepor poran" an" K

oint u+lication 7!6" Koint %perations, U"S" Departent of DefenseJ P Septe+rie 566M/ II!>K and II!56" M6 U"S" (r8 Training and Doctrine Coand/ TR(DOC ;5/ TR(DOC Intelligence Support (ctivit8%TRIS(& <-ite aper/ 3he Contemporar %perational Environment / Iulie 566P"

Pagina 1% din 161


ro+lee neclarificate încă dar iportante pentru anali)a atentă includ cultura/ percepţiile/ convingerile *i valorile actorilor din ediul operaţional" (ceasă cople.itate cunoa*te o c+in c +inaţi aţiee sinerg sinergică ică a tuturo tuturorr varia+ varia+ile ilelor lor critic criticee *i a actori actorilor lor care care crea) crea)ăă condiţ condiţiile iile// circustanţele *i influenţele care afectea)ă operaţiile aratei" ,nţelegerea situaţională este ai degra+ă o anali)ă -olistică a ediului operaţional dec0t aprecierea discretă a unei pro+lee sau acţiuni acţiuni specifice" orţele anga1ate %desfă*urate/ dislocate& repre)intă acele contingente sau indivi)i care acţionea)ă la are depărtare de locaţia peranentă/ în isiuni sau ta+ere de pregătire" (ceastă categorie include unităţi aflate în prograul de rotaţie în vederea desfă*urării isiunilor de sta+ilitate sau asistare în pregătire a ilitarilor străini/ dar *i ata*aţii ilitari *i cei aflaţi la cursuri în alte ţări" Un e.eplu îl repre)intă contingentele ro0ne*ti care desfă*oară isiuni în (fganistan/ IraA/ etc" orţele orţele aflate aflate în tran)it: tran)it:

(ceste (ceste forţe forţe fie sunt sunt în proce procesul sul de pregătire pregătire pentru pentru

desfă*urare în vederea desfă*urării unei usiuni" (cestea iclud coponentele active ale unităţilor din teritoriu sau de peste graniţă *i eleentele de re)ervă ale unităţilor iplicate în operaţii/ o+ili)are sau deo+ili)are" Un astfel de e.eplu îl repre)intă un +atalion din ;arda Naţională care se întoarce dintr!o isiune din IraA sau un deta*aent din re)erva aratei anga1at în (fganistan" orţele instituţionali)ate: (ceste forţe arate sunt coponente active *i de re)ervă din garni)oane/ cu scop de antrenaent sau facilităţi logistice/ *i alte activităţi sau instalaţii care nu se desfă*oară pentru a!*i îndeplini isiunea organi)aţională" E.eplu: instituţiile ilitare de învăţă0nt/ centrele ilitare/ etc" L">"5 Circustanţe *i influenţe" @otivele atentatorilor Un factor iportant în alegerea ţintelor terorisului este ipactul psi-ologic asupra e*antionului ales al atentatelor pe care le desfă*oară" Ipactul psi-ologic al atentatelor coise îpotriva aratei contri+uie la îndeplinirea o+iectivelor sta+ilite de organi)aţiile teroriste" Devine posi+ilă o+ţinerea unui efect puternic/ în ciuda utili)ării unor capacităţi ilitare reduse de către terori*ti" ,n perioada post!colonialis *i a intifadelor naţionaliste ale Ră)+oiului Rece/ terori*ti considerau o victiă civilă ult ai iportantă în o+ţinerea efectului dec0t c0teva victie ilitare/ dat fiind faptul că se desfă*urau ulte acţiuni ilitare *i insurgenţe M>" Totodată atentatele îpotriva civililor presupuneau asuarea unui risc ai scă)ut" O sintagă atri+uită M>

3errorism %NeV \orA: Colu+ia Universit8 ress/ >KKQ&/ M>" 9ruce $offan/ 0nside 3errorism

Pagina 1%6 din 161


unor terori*ti este „De ce să v0nă lupi c0nd e.istă at0tea oi=# ,n orice ca)/ operaţiunile desfă*urate recent de către terori*ti indică faptul că frcventele ca)uri de civili orţi *i utilaţi repre)intă o unealtă eficientă în capania de terori)are a populaţiei *i de su+inare a autorităţilor guvernaentale *i scădere a încrederii populaţiei în stat *i autorităţile sale" @otivele atentatorilor: De ce atacă terori*tii forţele ilitare aericane *i pe cele ale aliaţilor acestora= Un nuăr considera+il de forţe arate dislocate în diferite )one ale glo+ului fac din acestea o ţintă peranentă a terorisului" (ccesi+ilitatea repre)intă un factor c-eie" De e.eplu/ între >KP6 *i >KK6/ istalaţiile ilitare *i personalul aratei Statelor Unite au repre)entat o ţintă pentru terori*tii europeni anti!N(TO *i pentru acţiunile teroriste sponsori)ate de stat *i desfă*urate în perioada diverselor regiuri politice" M5 (ceste atacuri au lovit de o+icei în ţinte ilitare care nu erau anga1ate neapărat în ostilităţi/ dar care erau accesi+ile" (stă)i/ pre)enţa forţelor arate ale alianţei este tot ai evidentă *i se face tot ai ult siţită în )ona Orientului @i1lociu/ ;olful ersic *i ulte alte regiuni ale luii" E.istă c0teva otive ale terori*tilor pentru a ţinti asupra forţelor ilitare" Indiferent dacă terorisul vine din partea unui singur individ preocupat de o singură pro+leă sau din partea unei organi)aţii de nivel internaţional/ se iau in considerare o ultitudine de factori în selectarea ţintelor/ anali)a vulnera+ilităţii lor *i anageentul riscului înainte de a fi înfăptuit atacul" (legerea drept ţintă a contingentelor de forţe sau a ilitarilor luaţi separat varia)ă în acea*i ăsură cu otivaţiile *i scopurile terori*tilor" Cele ai pre)ente raţiuni sunt: (ccesi+ilitatea ţintei" re)enţa ilitarilor/ a unităţilor *i a activităţilor acestora în nuăr are face din ace*tia o ţintă posi+ilă" re)enţa forţelor arate ale alianţei în diferite )one ale glo+ului poate ofensa politica sau sensi+ilităţile religioase *i poate constitui o 1ustificare pentru atentatele teroriste" (legerea valorilor si+olice" (nga1area forţelor arate în isiuni de ipunere a păcii în aceste regiuni repre)intă un indicator senificativ al interesului naţional *i atrage după sine consecinţe politice a1ore" 2i)area ilitarilor poate adesea aduce o notorietate ai are pentru terori*ti dec0t dacă ar avea în vedere ţinte civile ca *i diploaţi/ afaceri*ti/ or oficialităţi guvernaentale" Un e.eplu al terorisului de succes îl repre)intă atacul asupra turnurilor b-o+ar din (ra+ia Saudită" entru fundaentali*tii usulani/ pre)enţa ilitarilor aericani în (ra+ia Saudită este considerată o ofensă gravă adusă iportanţei religioase a acestui stat prin pre)enţa celui ai sf0nt loc de pelerina1 ? @ecca" ,n iunie >KKM/ un loc de ca)are pentru personalul forţelor aeriene ale S"U"(" situat l0ngă D-a-ran/ (ra+ia Saudită/ a fost atacat cu a1utorul unui ve-icul care purta un dispo)itiv e.plo)iv iprovi)at" ,n atentatul M5

0nternational Eciclopedia of 3errorism, >KKP/ #C-ronolog8 of Terrorist Events"#

Pagina 1%" din 161


de la Turnurile b-o+ar au fost uci*i >K ilitari aericani aparţin0nd aviaţiei *i în 1ur de L66 au fost răniţiM7/ acest fapt deonstr0nd a+ilitatea terori*tilor de a produce victie în r0ndul aratei" @e+ri ai $e)+olla-ului %partidul lui Dune)eu& saudit/ o organi)aţie teroristă asociată cu $e)+olla-ul li+ane)/ *i un iranian necunoscut/ au fost incriinaţi pentru acest atentat de către Departaentul de ustiţie al Statelor Unite" 3a scurt tip după acest atentat terori*tii au declarat ră)+oi forţelor aericane din regiunea ;olfului ersic în (ugust >KKM *i au anunţat că dacă nu vor fi retrase forţele/ vor suferi atacuri" Terori*tii *i!au susţinut cau)a pentru ca forţele arate să fie utate din (r+ia Saudită" Deonstrarea capa+ilităţii organi)aţionale (cţiunile care deonstrea)ă capa+ilitatea terori*tilor de a nega securitatea operaţiilor ilitare *i protecţia forţelor sunt încura1atoare pentru terorisul individual sau organi)aţional" Ofiţerii superiori repre)intă adesea o ţintă pentru terori*ti" ,n anii >KP6!>KQ6/ acţiunea (ratei Ro*ii %R(& au coordonat nueroase atentate îpotriva ilitarilor pre)enţi în ;erania *i în ţările N(TO" Sc-i+0ndu!*i scopurile în sensul revoluţionării societăţii gerane/ acţiunea (ratei Ro*ii s!au concentrat pe capa+ilitatea lor în capania de reducere a pre)enţei ilitare N(TO *i a aericanilor în ;erania/ ca o posi+ilă soluţie de înţelegere sugestivă a sc-i+ării societăţii gerane ML" ,n >KPK/ acţiunea (ratei Ro*ii au încercat să!l asasine)e pe generalul (le.ander $aig/ coandantul supre al alianţei N(TO în Europa" @e+ri ai R( au confirat că este vor+a despre o stradă de l0ngă Casteau/ 9elgia/ care era folosită frecvent de generalul $aig" S!a folosit un dispo)itiv e.plo)iv plantat în sisteul de canali)are al stră)ii *i coandat de la distanţă printr!un ca+lu cauflat între pă0nt *i iar+ă/ folosind o +aterie de K2" E.plo)ia a aruncat în aer a*ina generalului *i a avariat ve-iculul care îl escortaJ 7 găr)i care se aflau în ve-iculul care îl escorta au fost răniţi u*or MJ generalul $aig nu a suferit le)iuni fi)ice" enetrarea sisteelor de securitate a locaţiilor *i facilităţilor duce la producerea unui nuăr tot ai are de victie *i spore*te cererea de forţe *i ăsuri de securitate suplientare" Un e.eplu este săv0r*irea unui atentat sinuciga* cu +o+ă într!o sală de ese a ilitarilor/ în @osul în 566L" Un civil a pătruns prin punctul de control *i a detonat o vestă sinuciga*ă într!un grup de personal ilitar *i uncitori civili care luau cina în acea sală" >L M7

C-ristop-er C" $aron/ 3errorism 3oda %3ondon: ranA Cass u+lis-ers/ 5666J reprint/ ortland: ranA Cass u+lis-ers/ 566>&/ P>" ML KKQ&/ LK!>" M o-n 2incour/ „9o+ (ttept on ;en" $aigs 3ife Not Tied to @a1or Terrorist ;roups#/ -e< =or> 3imes, 5P Iunie >KPK/ p" (>7"

Pagina 1%# din 161


soldaţi/ L uncitori civili *i L agenţi de securitate iraAieni au fost uci*i în acea e.plo)ie MM" @ulte alte persoane au fost rănite grav" Din fericire/ intervenţia oportună a ec-ipelor edicale a contri+uit decisiv la prevenirea unui nuăr ai are de orţi" ,nt0r)ierea sau prevenirea deplasărilor ,n tipul operaţiunii „Scutul De*ertului#/ Sadda $ussein a solicitat desfă*urarea de atacuri teroriste îpotriva statelor din coaliţia care se pregătea să atace IraAul" (tacurile desfă*urate de grupările teroriste locale Dev Sol %artidul Revoluţionar pentru eli+erarea poporului& *i de Organi)aţia Revoluţionară „>P Noie+rie# s!au îndreptat îpotriva trupelor aericane din ;recia *i Turcia" IraAul a spri1init în od direct aceste atacuri cu livrarea de araent pe căi diploatice *i alte tipuri de asistenţă" MP De*i Sadda $ussein nu a deterinat în od direct crearea unei coaliţii teroriste în Orientul @i1lociu/ activităţile teroriste au căpătat aploare în tipul capaniei aeriene *i inva)iei IraAului/ a1ung0ndu!se la un total de 5P de incidente teroriste MQ" Datorită răspunsului contraterorist adecvat *i datorită coordonării internaţionale/ eforturile insurgenţilor de a îpiedica anga1area coaliţiei în luptă au fost ineficiente" (ceastă perioadă s!a caracteri)at printr!un risc crescut pentru contingentele anga1ate sau în curs de anga1are în luptă" ,n tipul operaţiunii „Scutul De*ertului# *i pregătirilor pentru eli+erarea buVeitului/ IraAul a recurs la ceea ce a devenit cea ai aplă activitate de luare de ostatici din tipurile noastre" Ei au capturat cetăţeni AuVeitieni *i sute de re)idenţi aflaţi în IraA *i i!au e.ploatat în edia ca pe ni*te scuturi uane" Totodată/ apro.iativ 76 paageri ai unui )+or aparţin0nd copaniei 9ritis- (irVa8s au fost ţinuţi în captivitate în tip ce avionul a făcut o escală în buVeit" Din nefericire/ acest evenient s!a petrecut în pria )i a inva)iei IraAului în buVeit în >KK6MK" @a1oritatea ostaticilor engle)i au fost eli+eraţi înainte de iniţierea operaţiunii „urtună în De*ert#P6" ,piedicarea transporturilor poate surveni ca urare a sa+ota1elor sau atacurilor directe asupra unităţilor care sunt transportate" @etodele de atac pot fi alese în funcţie de odul de transportare a unităţilor astfel înc0t să se o+ţină eficienţă a.iă" Unităţile pot fi transportate prin aer/ pe apa sau pe uscat/ dar cel ai adesea/ acestea sunt MM

Dais8 Sindlelar/ 4Ira: U"S" @ilitar8 Investigating Deadl8 @osul 9last/ din -ttp:BBVVV"rferl"orgBfeaturesarticleprintB566LB>5B>Pfac6K!a7Md!La6e!a+sK!M7ee7e>5ee7"""J InternetJ accesat la >P @ai 566P" MP C-ristop-er C" $aron/ 3errorism 3oda %3ondon: ranA Cass u+lis-ers/ 5666J reprint/ ortland: ranA Cass u+lis-ers/ 566>&/ 5" MQ I+ide"/ 5" MK 99C NEM @ai 566P" P6 0nternational Encclopedia of 3errorism/ >KKP ed"/ s"v" 4C-ronolog8 of Terrorist Events"#

Pagina 1%$ din 161


transportate cu a1utorul autove-iculelor ilitare de transport" Cel ai des utili)ate are în astfel de atacuri sunt proiectilele/ rac-etele antitanc/ rac-etele propulsate/ grenade *i are ici de foc" ,n unele ca)uri pot fi utili)ate *i aruncătoare de grenade care pot fi purtate pe uăr" Sa+ota1ele sunt destinate o+ţinerii a.iului de victie în deraieri/ incendii sau taponări" ,n ianuarie 5667/ surse de inforaţii au confirat pregătirea unor atentate care aveau în vedere aeronave aparţin0nd forţelor coliţiei îpotriva IraAului P>" ,n trecut/ terori*ti locali din Statele Unite au deraiat trenuri de persoane *i de arfă P5" (tentatele desfă*urate asupra vapoarelor constituie o+iectul de activitate al unor grupări teroriste internaţionale *i transnaţionale" Distrugerea facilităţilor precu docuri/ aeroporturi/ raioane de î+arcare sau de+arcare/ repre)intă o altă etodă a terori*tilor de a preveni sau înt0r)ia desfă*uarea de forţe" (tacurile desfă*urate asupra infrastructurii/ prin etode fi)ice sau inforatice/ pot produce aseenea efecte" (plificarea efectelor atentatelor teroriste în cadrul conflictelor nu necesită o desfă*urare aplă de forţe *i i1loace" Dacă se înt0plă ca anga1area trerori*tilor să ai+ă loc concoitent cu desfă*urarea unităţilor ilitare/ aseenea atentate pot avea ca re)ultat pierderi însenate" ,n >KP/ gruparea de terori*ti argentiniană @ontoneras au evoluat de la atacuri individuale la operaţiuni de g-erilă *i au o+ţinut efecte fi)ice *i psi-ologice însenate asupra forţelor ilitare argentiniene" (ce*tia au plasat un dispo)itiv e.plo)iv într! un tunel situat su+ o pistă de decolare/ care a e.plodat în tip ce o aeronavă C!>76 decola av0nd la +ord o su+unitate de lupta antig-erilă" E.plo)ia a avut ca urări distrugerea aeronavei/ L orţi/ 6 de răniţi *i de)afectarea aerodroului" (ceasta a fost o lovitură puternică asupra aratei *i naţiunii argentiniene *i a creat iaginea unei arate înfr0ntăP7" Reducerea capacităţii operaţionale Terori*tii pot ţinti forţele arate ale unui stat în vederea înlăturării sau reducerii unei capa+ilităţi specifice/ sau reducerii eficienţei" Intenţia ar putea fi în scopul deterinării unor anga1ări suplientare de forţe/ inducerea stresului *i scăderea oralului în r0ndul ilitarilor" O eodă de atac poate fi utili)area de dispo)itive eplo)ive iprovi)ate sau a+uscade cu are u*oare de foc" Terori*tii pot urări să capture)e pri)onieri din r0ndul ilitarilor/ în P>

T-o S-anAer/ 4Officials Reveal T-reat to Troops Deplo8ing to ;ulf/# -e< =or> 3imes, >7 Ianuarie 5667J de pe -ttp:BBVVV"n8ties"coB5667B6>B>7BpoliticsB>7INTE"-tlJ InternetJ accesat la >7 Ianuarie 5667" P5 i $ill/ 4Sa+otage Suspected in Terrorist Derailent/# C--.com/ >6 Octo+er >KKJ de pe -ttp:BBVVV"cnn"coBUSBK>6BatraAB>6!>6BJ InternetJ accesat la > Ianuarie 566Q" P7 (lan C" 3oVe/ 4Todo o Nada: @ontonerosa 2ersus t-e (r8: Ur+an Terroris in (rgentina/# ed" b Bloc>& 3he Challenges of Jrban %perations %ort 3eavenVort-/ bS: U"S" (r8 Coand and ;eneral Staff College ress/ 5667&/ 7K"

Pagina 11% din 161


scopul utili)ării acestora pentru ediati)are sau pentru o+ţinerea unor reacţii din partea forţelor arate" Un raid desfă*urat în ai 566P asupra unui post de o+servare aerican aflat în @a-oudi8a %IraA& a avut ca re)ultat ucidera a L ilitari aericani *i a unui translator iraAian" Se presupune că restul ilitarilor aericani au fost capturaţi" Rapoartele aduc la cuno*tinţă faptul că un grup de indivi)i au atacat cele două ve-icule aericane *i ec-ipa1ele lor în condiţii de vi)i+ilitate redusă/ cu are ici de foc *i grenade" ,nainte de părăsirea )onei/ atentatorii au utili)at dispo)itive e.plo)ive iprovi)ate pentru a încetini orice fel de reacţie din partea forţelor aericane PL" Desfă*urarea ulterioară de isiuni de căutare a soldaţilor dispăruţi a redus disponi+ilitatea forţelor aericane de a desfă*ura alte operaţiuni" (tentatul sinuciga* cu +o+ă asupra vasului aerican USS Cole a survenit în tip ce vasul ancora în portul (den din \een" Terori*tii au e.ploatat vulnera+ilităţile ăsurilor de control *i securitate din perietrul portului" Re)ultatul a fost oor0rea a >P arinari *i rănirea a încă L5 de e+ri ai ec-ipa1ului" E.plo)ia a cau)at avarii însenate vasului P" ,n ulte operaţiuni ilitare recente/ în tipul pregătirilor pentru desfă*urarea operaţiei Irai reedo/ aeninţările cu atacuri teroriste au contri+uit la deci)ia Turciei de a liita senificativ folosirea de către Statele Unite a teritoriului/ facilităţilor *i aterialelor turce" Un grup terorist care deţine o ară +iologică rudientară are capacitatea de a infecta *i scoate din luptă o întreagă unitate" Carantina *i trataentele edicale aferente pot înt0r)ia desfă*urarea isiunilor planificate" @ai ult dec0t at0t/ edicina preventivă *i ăsurile adiţionale de siguranţă pot coplica secvenţele de desfă*urare *i anga1are a forţelor" (c-i)iţia *i folosirea de către terori*ti a arelor +iologice/ c-iice/ radiologice sau nucleare repre)intă un otiv puternic de îngri1orare" Degradarea ediului social Terori*tii preferă un ediu -aotic" Un ediu puţin controlat *i securi)at perite adesea ca desfă*urarea de activităţi suspecte să fie u*or trecute cu vederea" ,n orice ca)/ un ediu ostil pun forţele ilitare în gardă/ reduce posi+ilitatea apropieii acestora de ţinte fară provocări *i înt0r)ieri *i spore*te dificultatea reali)ării surprinderii"

PL

Ro+ert Ried/ 4Searc- for issing soldiers intensifies/# > @a8 566P/ de pe -ttp:BBneVs"8a-oo"coBsBapB566P6>BaponreieaBirajprinter^>J8lt^(u1oSY;M5"""J InternetJ accesat la >M @ai 566P" 2e)i *i bi ;ael/ 4@ilitants: stop -unt for U"S" soldiers/# de pe -ttp:BBneVs"8a-oo"coBsBapB566P6>LBaponreieaBirajprinter^>J8lt^(p;KrDVa"""J InternetJ accesat la >M @ai 566P" P 2tatement Before the ?LD th MJ.2.N Congress, Chairman of the Koint Chiefs of 2taff / Senate (red Services Coittee @a8 7/ 566>J kdata+ase on!line de pe -ttp:BBVVV"dtic"ilB1csBc-airanB7@(\6>S(SCCCS"-tJ InternetJ accesat la >Q e+ruarie 566L"

Pagina 111 din 161


(stă)i/ inaicul nu este un iperiu/ ci o i*care vagă de celule teroristeJ astă)i/ aeninţările nu sunt convenţionale/ ci neconvenţionaleJ al!Yaida *i alte organi)aţii teroriste nu anifestă e)itare în a ucide oaeni nevinovaţi/ feei *i copii" Donald Rusfeld Secretarul (părării din S"U"(" @artie 566M (tentatele teroriste desfă*urate asupra personalului la întrunirile sociale pot surveni la clu+urile ilitarilor/ în tipul aflării ilitarilor la doiciliu sau în spaţiile coerciale" Organi)area unor cereonii tradiţionale/ a unor înt0lniri pu+lice sau petreceri organi)ate între failii sunt adesea făcute pu+lic dinainte/ oferind trerori*tilor posi+ilitatea de a planifica atentate" (tentatele desfă*urate în locuri pu+lice precu +aruri/ clu+uri sau restaurante pot da re)ultate datorită pre)enţei nueroase a ilitarilor în astfel de locuri" Cea ai pro+a+ilă etodă constă în folosirea de dispo)itive e.plo)ive iprovi)ate" ,n unele ca)uri/ agloerările ur+ane repre)intă pentru terori*ti o reală oportunitate pentru îndeplinirea o+iectivelor" Ora*ele sunt locuri unde terori*tii se pot desfă*ura fără a fi o+servaţi/ î*i pot depo)ita *i ascunde ec-ipaentele *i araentul/ *i repre)intă noduri de transport pentru operaţiile acestora" Terori*tii pot folosi agloerările de populaţie pentru securitatea proprie *i reali)area surprinderii" Uneori/ grupările teroriste pot recurge la acţiuni specifice g-erilelor în acele )one active din pnct de vedere al operaţiilor ilitare" Ei pot funcţiona de aseenea ca parte coponentă în i*cările de insurgenţă" Sfăr0area ediului econoic (lte atentate teroriste au dovedit capacitatea de a afecta lansările de trupe sau transporturile de ateriale" Tensiunile generate de ipactul acestor atentate asupra politicului/ econoicului *i ediului încon1urător repre)intă adaosuri la pierderile uane *i ateriale produse" Un atac sinuciga* cois în anul 5665 asupra tancului petrolier france) 3i+urg/ l0ngă (s- S-i-r *i la est de portul (den din \een/ a avut ca re)ultat deversarea a K6"666 +arili de petrol în ocean *i containarea a unei suprafeţe de L ile PM" Un pri ipact econoic al acestui ic atac a fost triplarea forţelor *i ăsurilor de securitate în )ona \eenuluiPP" Influenţarea politicii Statelor Unite PM

7Evidence Goints to =emen 3error ttac>,) CB2 -e
-ttp:BBVVV"c+sneVs"coBstoriesB5665B>6B6MBVorldBain5LLQQ"s-tlJ InternetJ accesat 5> Ianuarie 566L" PP 73he 3errorism $aritime 3hreat,) Jnited Gress 0nternational 5 Dece+er 5667 k@ilitar8co data+ase on!lineJ InternetJ accesat la 5> Ianuarie 566LJ *i 7:rench 3an>er Explosion Confirmed as 3error ttac>,) kdata+ase on!lineJ de pe -ttp:BBVVV"ict"org"ilBspotlig-tBdet"cf=id^Q7PJ InternetJ accesat la 5> Ianuarie 566L"

Pagina 112 din 161


Terori*tii pot ataca forţele arate ale unui stat cu scopul de a deterina sc-i+ări în politica acestuia" ;ruparea teroristă $e)+olla- sponsori)ată de statele Siria *i Iran a fost interesată în reducerea li+ertăţii de acţiune a forţelor internaţionale de eţinere a păcii/ anga1ate în priăvara anului >KQ7 în cadrul ră)+oiului civil din 3i+an" (tentate sinuciga*e cu a*ini capcană din octo+rie >KQ7 asupra +arăcilor corpurilor arine ale Statelor Unite *i asupra forţelor arate france)e au dus la oor0rea a 5L> arinari aericani *i alţi M6 soldaţi france)i" Urate de atentate cu +o+ă desfă*urate ulterior asupra a+asadei Statelor Unite *i ale altor state/ aceste atentate au dus la retragerea forţelor ilitare inernaţionale" Dorinţa de discreditare a Statelor Unite/ a altor state/ precu *i a guvernelor locale/ face ca grupările teroriste să ţintescă asupra unităţilor ilitare/ asupra infrastructurii *i personalului ilitar" De e.epplu/ în tipul ră)+oiului din 2ietna/ grupări de e.trei*ti anti!ră)+oi au ţintit deta*aente de cadeţi ilitari/ centre ilitare *i instituţii ilitare iplicate în cercetarePQ" ,n pre)ent/ terori*tii aeninţă siguranţa ilitarilor *i turi*tilor aericani aflaţi pe teritoriul altor state/ precu ;erania" C0teva organi)aţii de e.trrei*ti usulani aeninţă cu violenţa at0ta tip c0t ;erania nu î*i va retrage trupele din (fganistanPK" (tentate teroriste îndreptate îpotriva forţelor arate ale Statelor Unite ;rupul ţintă ora de atac @otivele atacurilor (eninţare ?capcană Selectarea ţintelor accesi+ile în

orţe desfă*urate

Incendierea

funcţie de i1loacele de care dispun

Sa+ota1ul

celulele teroristeJ

Răpirea

Diinuarea prestigiului si+olic al

3uarea de ostatici

naţiunilor B alianţelor B coaliţiilorJ

(sasinate

C0*tigarea reputaţiei pentru celulele

9o+e

teroriste *i ideologiile acestoraJ

(re de focB

,nt0r)iereaBprevenirea anga1ării

aruncătoare de grenade

forţelor ilitareJ

orţe aflate în

Raiduri B (+uscade

Reducerea capacităţii operaţionale a

tran)it

E.plo)ii

forţelorJ

Sistee porta+ile anti

Degradarea sta+ilităţii sociale *i

PQ

0nternational Encclopedia of 3errorism/ >KKP/

4Student Terror: T-e > @ai 566P/ De pe -ttp:BB+logs"a+cneVs"coBt-e+lotterB566PB6Busgeransfear"-tlJ InternetJ accesat >P @ai 566P" PK

Pagina 113 din 161


? aeriene

încrederii naţiunilor B regiunilorJ

(re de distrugere în

ierderea încrederii econoice a

asă

naţiunilor B naţiunilor suportJ Influenţarea orientării politice a

orţe

naţiunilor B naţiunilor suportJ

instituţionali)ate

,n ultiele decenii/ grupuri locale antiguvernaentale/ dintre care unele cu teorii conspirative +i)are/ *i!au îndreptat atacurile asupra unor +a)e ilitare de pe teritoriul aerican/ consider0ndu!le centre de pregătire ale forţelor Naţiunilor Unite/ îndreptate îpotriva forţelor ilitare străine" ,n perioada >KQ6 ? >KKK/ >7 o+iective ilitare locale au constituit ţinta atacurilor teroriste" (cestea nu se nuără printre faciltăţile *i personalul ilitar situat în alte >6> o+iective guvernaentale ale Statelor Unite care au constituit ţinte pentru terori*tiQ6" Un raport al 9I din 566L atestă faptul că nuărul atentatelor teroriste aproape că s!a du+lat în ultiii  ani/ a1ung0ndu!se/ de la 766 în >KKK la ai ult de M666 în 566LQ>" O iagine cadru reali)ată în ianuarie 566P scoate la iveală faptul că forţele arate ale Statelor Unite sunt anga1ate în ulte )one de pe glo+/ însu0nd un nuăr de M66666 ilitari activi în cadrul acestor isiuni" ,n ultia perioadă a anului 566P arata includea 6P666 personal activ/ LM666 în ;arda Naţională *i 5Q666 re)ervi*ti" este L6 %5L7666& sunt anga1aţi în teatre sau urea)ă să fie dislocaţi/ locali)aţi în PM de state de pe glo+" @ai ult de LM66 de civili ang1aţi în aceste isiuni desfă*oară tot felul de activităţi iportante pentru (rata (ericană" Celelalte servicii ale (ratei (ericane sunt pre)ente activ în toate )onele de operaţii *i în toate ediile de acţiuni: terestru/ ariti *i aerian/ aduc0ndu!*i contri+uţia la desfă*urarea cu succes a isiunilor"

L"5 (tacurile teroriste care aeninţă forţele arate ale SU( Q6

Departent of ustice/ ederal 9ureau of Investigation/ Counterterroris T-reat (ssessent and 4reventing Terrorist (ttacAs on U"S" Soil/# (pril K/ 566L/ de pe -ttp:BBVVV"f+i"govBpage5Bapril6LB6L6K6LArar"-tJ internetJ accesat la >P @ai 566P"

Pagina 11 din 161


L"5"> Noţiuni generale Terori*tii utili)ea)ă o gaă largă de tactici *i te-nici pentru a răsp0ndi teroarea" (ceastă secţiune nu este o pre)entare e.-austivă a etodelor *i a+ordărilor terorisului" Un aspect unani acceptat al operaţiunilor teroriste îl constituie recurgerea la surprindere/ inovare *i etode indirecte de atac" Tacticile teroriste sunt la fel de nueroase *i diverse ca *i resursele celulei teroriste precu *i a iaginaţiei liderului acesteia" 3a succesul atentatelor teroriste concură utili)area internetului *i siularea sc-i+urilor de inforaţii care privesc tacticile teroriste" (l!Yaida dispune de siulări video/ antrenaentele reali)andu!se în concordanţă cu anuite legităţi specifice/ făc0nd eforturi considera+ile pentru a susţine *i iniţiativele de pregătire *i încura1are a acestora c-iar *i după ce are parte din reţeaua de centre de pregătire a fost ani-ilată" Terori*tii continuă să î*i î+unătăţească te-nicile pe ăsură ce siulările acestora relevă eficienţă în situaţii reale/ precu cele din Cecenia/ bas-ir/ (fganistan/ 9alcani *i IraA" oreB@i1loace de teroris sunt urătoarele: (eninţare ?capcană Incendierea Sa+ota1ul Răpirea 3uarea de ostatici (sasinate 9o+e (re de foc B aruncătoare de grenade Raiduri B (+uscade E.plo)ii Sistee porta+ile antiaeriene (re de distrugere în asă Tacticile/ forţele *i araentul sunt strict adaptate isiunii încredinţate" Individualitatea atacurilor teroriste constă în faptul că fiecare dintre acestea este planificat pentru o ţintă +ine definită *i este scontat un efect anue" Un terorist se +a)ea)ă pe o planificare *i recunoa*tere anterioară enită să î*i îndeplinească isiunea" ,n situaţia în care apar sc-i+ări neprevă)ute în derularea acţiunii/ teroristul va anula pentru o perioadă de tip atacul sau va alege o altă ţintă *i î*i va continua procesul de planificare *i de atac"

Pagina 11 din 161


Unele grupări î*i pu+lică ţintele" Un astfel de e.eplu a fost identificat în artie 566L" Un grup afiliat (l!Yaida a redactat un articol de K pagini în pu+licaţia lor de antrenaent „Cap al!9attar @aga)ine# care pre)intă noi etode de acţiune/ destinate pregătirii proprii *i a celorlalte grupări afiliate" (ceastă pu+licaţie conţine inforaţii despre te-nici de î+unătăţire a perforanţelor de tragere cu are de cali+ru redus/ pregătire fi)ică/ tactici *i securitatea inforaţiilor" Noile g-iduri cuprind tactici de acţiune în ora*e/ av0nd ca ţinte integritatea *i încrederea instituţiilor/ ediul econoic *i populaţia civilă" L"5"5 ore de atac îndreptate îpotriva forţelor arate aericane (eninţările *i Capcanele Celulele teroriste folosesc aeninţarea pentru a doina populaţia sau pentru a face iposi+ilă capacitatea de acţiune a idivi)ilor sau populaţiei care constituie ţinta atacurilor teroriste" (eninţările *i capcanele pot reduce eficacitatea ăsurilor de prevenire sau co+atere a terorisului c0nd un individ sau populaţia vi)ată pierd capacitatea de con*tienti)are a unei situaţii care constituie aeninţare sau î*i concentrea)ă resursele asupra unui nuăr prea are de aeninţări" Cel puţin/ cursele folosite de către terori*ti au ca *i efect -ărţuirea forţelor de securitate *i enţinerea populaţiei într!o continuă stare de agitaţie" (eninţările cu +o+ă/ părăsirea de pac-ete suspecte în locurile pu+lice necesită tip *i operaţii suplientare/ contri+uind la incertitudine *i an.ietate" Su+terfugii *i în*elăciuni (seenea activităţi pot fi folosite pentru a se o+ţine inforaţii despre răspunsul ţintelor la un eventual atac" Unde erg locuitorii în tipul evacuării unei clădiri=/ c0t tip le ia să iasă=/ sunt inforaţii folositoare în planificarea operaţiilor *i pot fi o+ţinute printr!un siplu telefon anoni sau prin activarea unui senal de alară în ca) de incendiu" O+servrea +areelor e.erciţiilor periodice sau antrenaentelor de desfă*urare a procedurilor de răspuns în ca) de urgenţă pot aduce inforaţii siilare" (ceste te-nici pot fi co+inate cu un atac în care să se îpiedice ăsurile de securitate fi.ate" De e.eplu/ ocupanţii unei clădiri re)istente la e.plo)ii *i cu ăsuri de control al accesului/ cu a1utorul unui siplu apel telefonic fals/ pot fi deterinaţi să evacue)e" C0t tip astfel de perietre nu sunt securi)ate corespun)ător/ procesul de evacuare îi poate face pe locuitori ai vulnera+ili la a*ini capcană *i alte dispo)itive e.plo)ive iprovi)ate plasate în prea1ă" anta1ul este un e.eplu de aeninţare prin care se o+ţin +ani/ atreiale/ inforaţii sau suport/ prin intiidare" Unele grupuri se pot anga1a în tot felul de activităţi prin care să Pagina 116 din 161


o+ţină +ani/ cu ar fi traficul de droguri/ iar altele pot *anta1a diverse organi)aţii ecooice în sc-i+ul acordării de protecţie" Un astfel de e.eplu îl constituie terori*tii +asci" Intiidarea este o altă foră de *anta1" Celule teroriste speciali)ate pot folosi te-nica intiidării în scopul o+ţineri de inforaţii necesare planificării anuitor atentate sau pentru atragerea de resurse" (eninţ0nd cu oartea un indevid sau failia acestuia îl poate deterina să acţione)e în avanta1ul terori*tilor/ contrar convingerilor sale" C0teva grupuri teroriste au folosit intiidarea pentru a constr0nge diver*i indivi)i să îndeplinească isiuni sinuciga*e" Incendierile Incendiile sunt provocate pentru a distruge proprietăţi sau ca sa+ota1e" Efectele pot fi o+ţinute cu ec-ipaent siplu *i antrenaent iniQ5" Deoarece incendiile nu produc neapărat victie în nuăr are/ sunt folosite ai ult pentru o+ţinerea de efecte econoice *i ca atacuri si+olice" rontul de Eli+erre a ă0ntului folosesc cu precădere această etodă" Cel ai devastator incendiu provocat de această grupare a avut loc în San Diego/ California/ în august 5667J pagu+ele au fost estiate la 6 il" dolari Q7" Sa+ota1ele Sa+ota1ul repre)intă un act de distrugere planificată *i organi)ată a ec-ipaentelor *i infrastructurii inaicului" Scopul sa+ota1ului este de a afecta inaicul at0t fi)ic/ c0t *i psi-ic" Efectele pot apărea ca urare a o+ţinerii unui nuăr are de victie sau în ura afectării facilităţilor populaţiei" (fect0nd serviciile c-eie *i facilităţile/ terori*tii pot genera panică *i frustrare în r0ndul populaţiei/ precu *i pierderea încrederii în autorităţile guvernaentale/ al căror a1utor se dovede*te de ulte ori ineficient" rin slă+irea sau distrugerea infrastructurii/ grupările teroriste crea)ă percepţia confor căreia niic nu este în siguranţă" Conductele de petrol/ staţiile de epurare a apei/ sisteele de canali)are/ centrele de control al traficului aerian/ centrele edicale de trataent sau cercetare repre)intă c0teva din posi+ilele ţinte ale sa+otorilor" Terori*tii folosesc cel ai adesea e.plo)iile/ incendierile *i containările în sa+ota1e" Sa+ota1ele sunt nueroase în IraA odată cu înc-eierea capaniei ilitare/ c0nd o ulţie de conducte petroliere *i centrale energetice au fost atacate" ,n anul 5667/ pagu+ele Q5

Departent of ustice/ ederal 9ureau of Investigation/ Counterterroris T-reat (ssessent and " Q7 Set- $ettena/ 4Eart- 3i+eration ront Clais Responsi+ilit8 for San Diego (rson/# 3he $ercur -eQ (ugust 5667J de pe -ttp:BBVVV"ercur8neVs"coBldBercur8neVsBneVsBlocalBMM5LM5"-tJ InternetJ accesat la >P @artie 566L"

Pagina 11" din 161


statului IraA au fost estiate la P il" dolari )ilnic/ din cau)a atacurilor asupra conductelor care transportau petrol din C0pia birAuA la un port editeranean din Turcia QL" E.plo)iile 9o+ele repre)intă ara favorită a terori*tilor Q" 9o+ele au un efect destructiv are *i pot fi ascate cu u*urinţă în tipul isiunilor/ nu necesită ca operatorul să fie pre)ent *i au un puternic ipact at0t fi)ic/ c0t *i psi-ic" Drept dovadă/ în 75L din LQ5 de atentate coise pe teritoriul Statelor Unite între >KQ6 *i 566>/ s!au folosit dispo)itive e.plo)ive QM/ iar >>K din 56Q de incidentele coise la nivel internaţional în anul 5667 au fost deaseenea e.pllo)ii QP" ,n anul 566M/ Centrul Naţional de Contrateroris din S"U"(" au raportat o cre*tere a incidentelor cu +o+ă cu 76 faţă de anul 566/ a nuărului de victie cu 7K *i a răniţilor cu L" otrivit acestui centru %NCTC&/ în anul 566M s!au înregistrat peste ML66 de victie din cau)a eplo)iilor provocate de terori*tiQQ" 9o+ele pot fi folosite ca *i te-nică în desfă*urarea altor operaţiuni/ cu sunt sa+ota1ele sau asasinatele/ sau ca siplă etodă de creare a panicii prin producerea de distrugeri ateriale *i victie" E.ită nueroase etode de plantare *i detonare a +o+elor" De e.eplu/ ine direcţionale/ su+ foră de cărăi)i/ erau plasate în )idurile din apropierea druurilor pu+lice *i detonate prin radio/ în teritoriile israeliene ocupate" @a*inile capcană/ constituite în general din autove-icule în care sunt plasate dispo)itive e.plo)ive iprovi)ate/ sunt folosite frecvent de către terori*ti" ,n afara atentatelor de la >> septe+rie/ cel ai devastator atentat cu +o+ă cois pe teritoriul Statelor Unite s!a produs pe >K aprilie >KK în ora*ul OAla-oa/ c0nd o a*ină capcană a e.plodat în afara clădirii (lfred " @urra-/ oor0nd >MQ persoane *i rănind sute de alte persoane" Deaseenea/ detonarea unei a*ini!capcană în +araca unui corp arin al S"U"(" în 9eirut/ în octo+rie >KQ7/ a avut ca *i re)ultat oartea a 5L> de aericani" Totodată/ o altă a*ină capcană a e.plodat în apropierea cople.ului ilitar „b-o+ar ToVers# din (ra+ia Saudită/ pe 5 iunie >KKM/ în care au urit >K persoane *i altele 66 au fost rănite" Deprtaentul Securităţii de Stat a eis o averti)are referitor la e.istenţa unor noi tactici const0nd în detonarea de dispo)itive e.plo)ive folosite în (ra+ia Saudită în anul 5667" QL

4Sa+oteurs Disa+le Critical Irai Oil ipeline/# 1oustonChronicle.com/ Q Septe+er 5667J de pe -ttp:BBVVV"c-ron"coBcsBCD(Bssistor8"plBspecialBiraB56QPL7QJ InternetJ accesat la >M Ianuarie 566L" Q Encclopedia of Oorld 3error / >KKP ed"/ s"v" 49o+ing"# QM Departent of ustice/ ederal 9ureau of Investigation/ Counterterroris Division/ 3errorism FLLL;FLL?/ Report 676Q/ %K

Pagina 11# din 161


,n orice ca)/ terori*tii produc acu dipo)itive din ce în ce ai ici *i care pot fi plantate cu u*urinţă *i detonate de la distanţe relativ ari" Eleentul novator în aterie de e.plo)ie pentru ultiele conflicte ilitare constă în reali)area de dispo)itive e.plo)ive care să penetre)e +linda1ul a*inilor de luptă" ,n atentatele cu +o+ă produse în Spania la >> artie 566L au fost utili)ate >6 pac-ete e.plo)ive care au fost aplasate în L trenuri *i detonate aproape siultan cu a1utorul unor telefoane o+ile/ folosite pe post de dispo)itiv de iniţiere QK" Re)ultatul a fost oartea a 566 de persoane *i rănirea a încă >Q66" Răpirile de persoane Cele ai frecvente otive ale răpirilor le constituie răscupărările/ ră)+unările *i adresarea unor cereri" Succesul răpirii reiese din iportanţa pe care o are persona răpită precu *i preţul cerut sau pretenţiile adresate" ,n unele ca)uri/ terori*tii ucid persoanele răpite/ în scop pu+licitar *i de inflenţare a opiniei pu+lice *i a autorităţilor pentru acceptarea *i satisfacerea revendicărilor" Răpirile constituie o sursă de venit pentru unele organi)ţii teroriste/ prin preţul de răscupărare cerut" (erica 3atină a fost destul de ult tip victia terori*tilor/ în ceea ce prive*te răpirile e persoane" enoenul s!a anifestat cu precădere în Colu+ia/ unde acţionea)ă gupările teroriste (RC *i E3N" Un e.eplu de răpire a unui e+ru al aratei este acela al 3ocotenent!colonelului  ai >KQQ în tip ce servea ca *i o+servator!*ef în cadrul unui grup ilitar de o+servare al Statelor Unite în 3i+an" (cesta a fost răpit *i ţinut o vree de terori*ti aparţin0nd organi)aţiei $e)+olla-/ după care a fost ucis" Un alt e.eplu îl constituie răpirea ;l" 9g" aes Do)ier/ oficial al Statelor Unite la Cartierul ;eneral N(TO din 2erona/ Italia/ de către e+ri ai 9rigă)ii Ro*ii/ la data de >P dece+rie >KQ>" ;eneralul Do)ier a desc-is seria personalităţilor aparţin0nd altui stat dec0t cel italian/ vi)aţi de către terori*tii acestei grupări" După răpirea sa au fost priite nueroase alte aeninţări/ indic0nd faptul că terorisul din Italia a cunoscut transforări dene de luat în seaă/ *i alte valori ale (ratei S"U"(" au devenit ţinta terorisului" Un atentat e.ecutat în luna ai 566P asupra a două ve-icule aericane aparţin0nd unui post ilitar de o+servare din IraA s!a soldat cu oartea a c0torva ilitari aericani/ a unui ilitar iraAian *i dispariţia a trei ilitari aericani" Oficiali care au anc-etat ca)ul au declarat faptul că atentatul a fost cois de e+ri (l!Yaida cu intenţia de a captura QK

3ou Dolinar/ 4Cell -ones ur8!rigged to Detonate 9o+s/# -e @arc- 566LJ de pe -ttp:BBVVV"neVsda8"coBneVsBnationVorldBn8!Vocell>7P6QQ5Par>/6/>MLL5LQ"stor8=coll^n8nationVorld! -eadlinesJ InternetJ accesat la > @artie 566L"

Pagina 11$ din 161


pri)onieri" Incidentele în care au fost răpiţi iitari aericani au atras iediat atenţia ass! ediei" (rticolele postate pe internet în luna ai 566P de către terori*ti au ridiculi)at eforturile Statelor Unite de a!i descoperi pe soldaţii dispăruţi *i au o+ţinut un efect deose+it în ass!edia în ura acelui raid neînsenatK6" 3uarea de ostatici 3uarea de ostatici este o acţiune prin care se sec-estrea)ă persoane în scopul de a se face pu+lică o cau)ă/ pentru a o+ţine concesii politice/ a)il politic/ eli+erare de pri)onieri sau răscupărare pentru persoanele răpite" De ulte ori se înt0plă ca/ după ce terori*tii au ediati)at suficient de ult ca)ul respectiv/ să ooare ostaticii" Spre deose+ire de răpiri/ unde persoane cunoscute sunt capturate *i duse într!un loc ascuns/ ostaticii nu sunt figuri cunoscute *i pre)intă risc crescut pentru organi)aţiile teroriste/ ai ales dacă evenientul are loc în teritoriul inaicului" E.istă riscul ca ace*tia să fie ţinte ale operaţiilor ilitare *i ale poliţiei *i să fie capturaţi" De aceea/ este de preferat pentru ace*tia să ducă ostaticii îtr!un loc neutru sau lipsit de pre)enţa inaicului" Un e.eplu de cri)ă a ostaticilor îl repre)intă asedierea teatrului din @oscova din octo+rie 5665" 7L de terori*ti ceceni au sec-estrat o sală a teatrului/ aeninţ0nd că vor ucide pe toată luea dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările" (ce*tia cereau ca trupele ruse să se retragă din Cecenia" După o lungă +locadă/ forţele ruse*ti au reu*it să ia cu asalt teatrul" este M6 de ostatici *i 76 terori*ti au urit" ,n orice ca)/ P6 ostatici au fost eli+eraţi" O altă cri)ă a ostaticilor a avut loc în artie 566L/ c0nd 76 de +ăr+aţi *i cel puţin 5 feei aparţin0nd unei grpări e.treiste regionale au sec-estrat o *coală gina)ială din 9eslan în care se aflau >666 persoane" (ceastă cri)ă/ care a durat trei )ile/ a culinat cu un adevărt ăcel provocat de o puternică e.plo)ie în care au urit ai +ine de 766 copii/ feei *i +ăr+aţi" ro+lee aseănătoare pot înt0lni *i ilitarii aflaţi în isiuni în diverse teatre de operaţii" Un ca) s!a petrecut în tipul capaniei aeriene îpotriva Ser+iei/ din priăvara anului >KKK" Trei ilitari ai aratei aericane au fost capturaţi în tip ce patrulau de!a lungul graniţei dintre Ser+ia *i @acedonia" re*edintele s0r+ Slo+odan @ilosevic a orc-estrat o capanie internaţională edia pe tipul lunii de captivitate a soldaţilor aericani" @enţin0nd o u+ră de incertitudine asupra statutului de pri)onier al celor trei aericani *i

K6

bi ;ale/ 4@ilitants: stop -unt for U"S" soldiers/# >L @ai 566P/ de pe -ttp:BBneVs"8a-oo"coBsBapB566P6>LBaponreieaBirajprinter^>J8lt^(p;KrJ InternetJ accesat la >M @ai 566P" 2e)i *i Ro+ert $" Reid/ 4Searc- for issing soldiers intensifies/ > ai 566P/ de pe -ttp:BBneVs"8a-oo"coBsBapB566P6>BaponreieaBirajprinter^>J8lth(u1oSY;M5"""J InternetJ accesat la >M @ai 566P"

Pagina 12% din 161


sorţii acestora/ @ilosevic i!a eli+erat în cele din ură" Ipactul politic *i psi-ologic al acestui evenient a fost ult ai devastator dec0t pagu+ele în sine" Deturnările Deturnarea presupune preluarea cu forţa a coen)ii asupra unui i1loc de transport" Sunt ulte otive care stau la +a)a acestui gen de atentat/ printre care luarea de ostatici/ ca etodă de scăpare *i pentru înfăptuirea unui atentat sinuciga*" ,n tip/ nuărul deturnărilor care au ca scop luarea de ostatici a scă)ut/ acest tip de atentat fiind folosit ai ult ca *i etodă de scăpare sau ca *i ară" (tentatele de la >> septe+rie repre)intă o aintire vie a a+ilităţii terori*tilor de a desfă*ura astfel de isiuni *i a ipctului deose+it de distructiv al acţiuilor de acest gen" Un alt e.eplu concludent este deturnarea de către o grupare aparţin0nd $e)+olla-/ a unui avion aparţin0nd copaniei Trans KQ" Ei au enţinut sec-estru tip de >P )ile asupra aeronavei *i a >7 de persoane aflate în avion/ av0nd ca revendicare eli+erarea unor pri)onieri li+ane)i *i palestinieni" ri)onierii )+orului QLP au fost eli+eraţi după ce Israelul a eli+erat la r0ndu!i un nuăr de L7 pri)onieri" (proape la fel de eficientă este *i deturnrea unui autove-icul/ în senul o+ţinerii unui efect catastrofal/ ai ales atunci c0nd are o încărcătură inflaa+ilă/ fie că e vor+a de un caion sau un vas ancorat în port" C0teva incidente de acest gen au deonstrat ipactul catastrofal al acestei etodeK>" De*i nu au fost revendicate de nicio grupare teroristă/ e.plo)iile provocte unor vase în porturile Te.as Cit8 din Te.as/ din >KLP *i din $alifa./ Nova Scoţia/ din >K>P/ au distrus porţiuni senificative din aceste ora*e *i au provocat/ în total/ peste 566 de orţi" Raidul *i (+uscada Un raid terorist este siilar din punct de vedere conceptual unui raid convenţional dar este e.ecutat/ de regulă/ cu un nuăr redus de forţe/ îpotriva unor o+iective alese a fi distruse/ deturnate/ su av0nd ca scop luarea de ostatici" Raidul facilitea)ă reali)area surprinderii/ perite controlul asupra ţinteiJ succesul este dat de o foarte +ună inforare *i o planificare riguroasă a acţiunii" E.eple ale acestor tacici sunt raidurile e.ecutate de terori*ti în incinta unor cople.e re)idenţiale din vestul Ri8ad-/ capitala (ra+iei Saudite/ de la >> ai 5667" (tacatorii au penetrat fiecare cople. *i au detonat autove-icule în)estrate cu dispo)itive e.plo)ive iprovi)ate" K>

;erald aVle/ 2ecret Oeapons of Oorld Oar 00 %NeV \orA: 9allantine 9ooAs/ >KMP&/ 7!L"

Pagina 121 din 161


(+uscada este un atac reali)at prin surprindere/ caracteri)at de violenţă în e.ecuţie *i rapiditate în acţiune" Scopul poate fi asasinarea unor persoane/ o+ţinerea unui nuăr are de victie sau întreruperea unor operaţii de securitate" Cele ai des utili)ate are sunt +o+ele/ inele direcţionale/ lansatoarele de rac-ete *i arele autoate" (+uscadele teroriste sunt cel ai adesea e.ecutate de pe platfore o+ile" (utoturisele/ caionetele sau otocicletele sunt folosite de către terori*ti pentru a se asca/ pentru a i)ola *i io+ili)a ţinta *i apoi pentru a le perite atacatorilor să scape" (+uscadele e.ecutate de pe platfore o+ile pot fi desfă*urate din i*care *i perit atacatorilor să +loc-e)e ţinta sau să se apropie de aceasta" Un e.eplu recent îl repre)intă atacul din artie 566L din ora*ul iraAian @osul asupra a  uncitori aericai/ anga1aţi ai unei organi)aţii private de voluntariat"

(sasinatele Un asasinat este un act de ucidere a unui individ în od deli+erat/ de o+icei fiind vor+a despre un 2I: un lider politic/ un cetăţean iportant/ un cola+orator sau orice altă persoană iportantă" ;rupurile teroriste asasinea)ă oaeni care îi susţin pe inaicii acestora/ oaeni care au iportanţă si+olică pentru inaici sau pentru counitatea internaţională" ;rupările teroriste se referă adesea la aceste asasinate ca fiind pedepse/ în dorinţa de a!*i 1ustifica faptele" @ulte dintre ţintele asasinatelor sunt persoane cu iportanţă si+olică pentru inaicJ oor0rea unui oficial guvernaental/ a unui afacerist de succes sau a unui cleric cu rang înalt deonstrea)ă incapacitatea inaicului de a!*i prote1a proprii cetăţeni" Un e.eplu concludent îl repre)intă asasinarea celui ai iportant cleric *iit din IraA ? @rele (8atolla(li al!Sistani în fe+ruarie 566L" (cest incident a fost provocat cu intenţia de a induce un sentient de furie în r0ndul counităţii *iite *i de a intensifica violenţa etnică *i sectară din IraA" @ulte dintre asasinate au vi)at susţinători iportanţi ai luptei de tran)iţie spre un guvern deocrat suveran" Este nevoie de recunoa*terea *i survolarea )onei în care urea)ă să se coită atentatul/ dar vulnera+ilităţile victiei repre)intă întotdeauna factorul cel ai iportant pentru alegerea etodei de înfăptuire a criei" De e.eplu/ o ţintă care se deplasea)ă )ilnic cu a*ina pe aceea*i rută/ devine vulnera+ilă la un dispo)itiv e.plo)iv plantat pe traseu K5" K5

Encclopedia of Oorld 3error / >KKP / 4(ssassination"#

Pagina 122 din 161


O tentativă de asasinat a fost îndreptată îpotriva aratei aericane de către facţiunea (rata Ro*ie în tipul întoarcerii forţelor REOR;ER în >KQ> în ;erania" Coandantul trupelor aericane din Europa *i coandant al grupului central al N(TO/ ;l" redericA broesen/ a fost atacat în tip ce conducea a*ina proprietate personală/ în apropiere de coandaentul de la $eidel+erg/ ;erania" Din fericire/ autove-iculul nu a fost avariat puternic iar persoanele care se aflau înăuntru nu au fost rănite grav" ,n aprilie >KQK/ un grup de insurgenţi couni*ti ai Noii (rate din ilipine au asasinat pe consilierul ilitar aerican/ colonelul aes RoVe/ printr!o a+uscadă e.ecutată din i*care/ îndreptată asupra autove-iculului în care se afla oficialul aerican" (eninţări aviatice Un siste antiaerian porta+il repre)intă o aeninţare senificativă în 0inile terori*tilor" E.istă a gaă largă de are cu destinaţie sol!aer pe care terori*tii le pot utili)a în atacuri îpotriva aviaţiei" 3a fel de +ine pot fi utili)ate siple aruncătoare de grenade sol!sol sau sistee sofisticate precu sisteele Stinger sau Igla" Unul dintre cele ai nota+ile incidente de do+or0re a unui avion a fost provocat de către insurgenţii din @ogadis-u/ Soalia/ în anul >KK7" (rata Statelor Unite desfă*ura un raid aerian cu scopul de a captura susţinători apropiaţi ai liderului unuia dintre clanurile rivale soale)e/ @o-aed ara- (ideed" ,n tipul acestui raid/ două elicoptere U$!M6 au fost door0te cu a1utorul aruncătoarelor de grenade" (ericanii au su+estiat capacitatea insurgenţilor de a o+ţine aseenea efecte ? folosind aruncătoare de grenade" (ideed avea ilitari fundaentali*ti islaici din Sudan/ care căpătaseră e.perienţă do+or0nd elicoptere ruse*ti în tipul ră)+oiului din (fganistan/ cu a1utorul cărora i!a antrenat pe terori*ti să folosească aruncătoarele de grenade îpotriva aviaţiei K7" orţele arate ale Statelor Unite au con*tienti)at pericolul care îl repre)intă aruncătorele de grenade c0nd le!au fost door0te 5 elicoptere @$!LP C-inooA într!o )onă de operaţii din (fganistan/ în 5665" ,n categoria arelor utili)ate în ultiii ani în astfel de acţiuni intră unele are de foc/ aruncătoarele de grenade *i rac-etele de apărare anti! aerianăKL" 3uptătorii afgani au deonstrat letalitatea acestor tipuri de are distrug0nd peste 566 de aeronave svietice în tipul ră)+oiului din (fganistan" Rac-etele sunt accesi+ile grupărilor teroriste *i se găsesc relativ u*or pe piaţa ondială a traficului de araent" Estiări neoficiale idică e.istenţa a c0teva ii de sistee K7

@ 7!6M/ Jrban %perations/ > Iunie 5667" 4TVo soldiers die as anot-er U"S" ilitar8 -elicopter goes doVn in Ira/# de pe -ttp:BBVVV"toda8"coBneVsBVorldBiraB566P!565!65!sectarian!violence."-tJ InternetJ accesat la >> Iunie 566P" KL

Pagina 123 din 161


porta+ile în posesia terori*tilor" ,n dece+ri 5665/ forţele coaliţiei au capturat peste 66 de astfel de sistee de la tali+ani *i (l!Yaida" rintre acestea sunt sistee aericane Stinger *i rac-ete +ritanice 9loVpipeK" @a1oritatea e.perţilor consideră că aeronavele sunt cel ai vulnera+ile acestor tipuri de araent/ la decolare *i ateri)are" Un studiu aănunţit indică faptul că în ultiii 5 de ani 7 de aeronave civile au fost atacate cu astfel de are" Dintre acestea/ 5L au fost do+or0te/ printre care  avioane ari/ cau)0nd oartea a peste 66 de persoane KM" Esiări neoficiale indică e.istenţa a 5!76 organi)aţii nonstatale care deţin sistee porta+ile antiaeriene" (eninţări aritie (tacurile teroriste îndreptate îpotriva ţintelor aritie sunt destul de rare *i constituie doar 5 din nuărul total de incidente însuate la nivel internaţional într!o perioadă de peste 76 de ani *i pe parcursul secolului al ''I!leaKP" E.istă o istorie a terorisului ariti *i autorităţile se te din ce în ce ai ult în legătură cu iinenţa acestui tip de incident/ care ar putea afecta grav at0t vasele aritie c0t *i porturile" De fapt/ inforaţii de)văluite de către unele surse secrete indică posi+ila orientare în viitor a terori*tilor spre ţintele aritie/ dat fiind faptul că acestea sunt ai vulnera+ile dec0t cele terestre/ care sunt ai +ine securi)ateKQ" Operaţiile posi+ile desfă*urate de terorisul ariti includ atacurile snuciga*e îndreptate îpotriva navelor coerciale *i ilitare/ *i deturnări av0nd urătoarele scopuri: coiterea unui atentat sinuciga*/ o+ţinerea unei răscupărări/ traficu cu are *i e.plo)ivi sau sipla piraterieKK" rintre grupările teroriste care *i!au de)voltat capa+ilităţi aritie sunt: (rata Revoluţionară rovi)orie Irlande)ă/ ;rupul (+u Sa88af din ilipine/ c0teva grupări palestiniene/ Tigrii Eli+eratori ai lui Tail Eela din Sri 3anAa" ;ruparea Tigrilor Eli+eratori *i!a de)voltat capa+ilităţi pentru acţiunea at0t în )ona de coastă/ c0t *i în ad0ncie" (u în 1ur de 7666 persoane antrenate/ deţin între >66 *i 566 de vase de suprafaţă *i su+arine/ printre care: vase de atac/ vase cu destinaţie logistică/ vase de transport rapid de persoane/ vase destinate atacurilor sinuciga*e *i vase polivalente>66" K

C-ristop-er 9olAco/ et al/ 1omeland 2ecurit& Grotecting irliners from 3errorist $issiles %PL>"pdfJ InternetJ accesat la > (pril 566Q" KM I+id"/ P!K" KP eter C-alA/ 4T-reats to t-e @aritie Environent: irac8 and Terroris/# %R(ND StaAe-older Consultation/ Ispra/ Ital8 5Q!76 Octo+er 5665&: K" KQ ;ra-a ;erard Ong/ 4Ne.t Stop/ @aritie Terroris/# ie5 Septe+er 5667&: >J de pe fro -ttp:BBVVV"iseas"edu"sgBvieVpointBggosep67"pdfJ InternetJ accesat la 5 (prilie 566Q" KK I+id"/ 5" >66 eter C-alA/ 4T-reats to t-e @aritie Environent: irac8 and Terroris/# %R(ND StaAe-older Consultation/ Ispra/ Ital8 5Q!76 Octo+er 5665&: >5"



Inforaţiile referitoare la teroris pre)entate la conferinţa „(sia ? acific# în septe+rie 5665 relevă faptul că organi)aţia (l!Yaida a o+ţinut o varietate de vase *i sistee utile în desfă*urarea de atacuri asupra navelor *i porturilor aritie >6>" Organi)aţia @aritiă Internaţională se tee de faptul că vase care transportă ga)e naturale lic-efiate sau alte su+stanţe volatile pot fi deturnate *i folosite ca are de distrugere în asă" 3a una din discuţiile purtate la Suitul Internaţional al Securităţii @aritie desfă*urat la Consiliul Securităţii @aritie în octo+rie 5665 s!a afirat că un vas de diensiuni relativ ari care e.plodea)ă produce un efect ec-ivalent cu al e.plo)iei unei +o+e nucleare de P egatone" Inforativ/ +o+a e.plodată la $iros-ia a fost de > Ailotone>65" Un e.eplu de atac terorist asupra unui vas ilitare este cel îndreptat îpotriva navei aericane USS Cole" Doi atentatori aflaţi într!o +arcă ică încărcată cu e.plo)iv au atacat nava în tip ce se afla în portul (den din \een" E.plo)ia a produs o gaură de >QB>5 etri/ au urit >P arinari *i alţi 7K e+ri ai ec-ipa1ului au fost răniţi" (+dulra-i @o-aed (+da (l!Nas-eri/ e+ru al (l!Yaida *i suspectat că ar fi planificat acest atentat/ a fost capturat în 5665" El a ărturisit că a ai planificat atentate *i îpotriva navelor de luptă +ritanice *i aericane care trec prin Str0toarea ;i+raltar/ cu a1utorul uor +ărci de are vite)ă/ dotate cu încărcături e.plo)ive" Din fericire/ serviciile de inforaţii arocane au de1ucat planurile terori*tilor >67" Tacticile sinuciga*e Tacticile sinuciga*e sunt etode particulare de plasare a unei încărcături e.plo)ive sau de înfăptuire a unui asasinat" Tactica suicidului poate fi definită ca: „Un dispo)itiv e.plo)iv care iplică e.istenţa unui dispo)itiv e.plo)iv sau incendiar *i necesită Wsacrificiul supreX al celui care îl înfăptuie*te#>6L" Cel ai des înt0lnite tactici sinuciga*e din )ilele noastre sunt cele în care un idivid poartă o încărcătură e.plo)ivă pe care o detonea)ă în oentul apropierii de o+iectiv sau conduce un autove-icul încărcat cu e.plo)iv" (tentatele sinuciga*e diferă în concepţie *i >6>

9o+ NeVan/ 4Terrorists eared to 9e lanning Su+!Surface Naval (ttacAs/# C-2 -e65 I+id"/ 5" >67 @ic-ael Ric-ardson/ 4( Tie 9o+ for ;lo+al Trade: @aritie!related Terroris in an (ge of 6L @art-a Crens-aV/ 4Suicide Terroris in Coparative erspective/# in Countering 2uicide 3errorism %$er)il8a/ Israel: T-e International olic8 Institute for Counter Terroris/ T-e Interdisciplinar8 Center/ 5665&/ 5>"

Pagina 12 din 161


e.ecuţie de alte operaţii cu risc crescut" ,ntr!o isiune cu risc ridicat se poate înt0pla ca teroristul iplicat să oară dar nu este neapărat necesar pentru succesul isiunii" lanul prevede *i posi+ilităţi de scăpare sau salvare pentru cei iplicaţi în atentat" Celulele teroriste folosesc adesea în isiunile sinuciga*e pe care le întreprind persoane care nu sunt în*tiinţate de pericolul căruia sunt supu*i" Un astfel de e.eplu poate fi acela al unui individ asociat unei grupări teroriste/ care crede că este un siplu curier/ dar/ de fapt/ conduce un ve-icul care duce o încărcătură e.plo)ivă ce va fi detonată de către altcineva prin coandă de la distanţă atunci c0nd transportul a1unge la destinaţie" (tentatele sinuciga*e sunt un idicator al faptului că organi)aţia teroristă respectivă nu a reu*it să!*i îndeplinească o+iectivele prin ăsuri ai puţin e.tree>6" ;rupurile teroriste otivate de e.treisl religios folosesc în aceea*i ăsură tacticile sinuciga*e/ ca *i grupările laice" ,n plus faţă de orientul i1lociu/ s!au ai cois atentate sinuciga*e în India/ anaa/ aAistan/ (lgeria/ Croaţia/ Turcia/ Tan)ania *i ben8a" (lte locaţii cuprind Rusia *i Statele Unite" Cel ai prolific grup care adoptă tacticile sinucig*e este cel al Tigrilor Taili din Sri 3anAa" O feeie aparţin0nd grupării teroriste din Sri 3anAa l!a asasinat pe pri!inistrul Ravi1 ;and-i cu a1utorul unei veste e.plo)ive" Tot această grupare l!au asasinat *i pe unii din pre*edinţii Sri 3anAăi printr!un atentat sinuciga*" Ca în orice operaţie teroristă/ survolarea *i recunoa*terea o+iectivului/ planificarea e.-austivă/ antrenaentul *i siulările/ precu *i suficienţa resurselor sunt factori decisivi pentru succesul operaţiei sinuciga*e>6M" De*i atentatele sinuciga*e au fost tacitici specifice +ăr+aţilor/ se rearcă o iplicare tot ai are a feeilor în astfel de isiuni" eile au participat la 76!L6 din cele apro.iativ 566 de atentate coise de Tigrii Taili în Sri 3anAa>6P" (tentate sinuciga*e au ai fost conduse *i de feei din Cecenia/ alestina/ Turcia/ IraA *i @aroc" Un raport întocit de 9I de)văluie un fapt îngri1orător confor căruia (l! Yaida se pregăte*te de forarea unor unităţi constituite din feei >6Q"

>6

E-ud Sprin)aA/ 4Rational anatics/# :oreign Golic, >56 %Septe+erBOcto+er 5666&: MM! P7" >6M

Ro-an ;unaratna/ 4Suicide Terroris: a ;lo+al T-reat/# KaneHs 0ntelligence +evie< %56 Octo+er 5666&: >!PJ de pe -ttp:BBVVV"1anes"coBsecurit8Binternationalsecurit8BneVsBusscoleB1ir66>656>n"s-tlJ InternetJ accesat la P Septe+rie 566P" >6P Clara 9e8ler/ 4@essengers of Deat- ? eale Suicide 9o+ers/# 0nternational Golic 0nstitute for Counter!3errorism %e+ruar8 5667&: 7J de pe -ttp:BBVVV"ict"org"ilBarticlesBarticledet"cf=articleid^LP6J InternetJ accesat la >Q @artie 566L" >6Q Clara 9e8ler/ 4eale Suicide 9o+ers ? (n Update/# 0nternational Golic 0nstitute for Counter! 3errorism %@arc- 566L&: >J de pe -ttp:BBVVV"ict"org"ilBarticlesBarticledet"cf=articleid^6QJ InternetJ accesat la 7> @artie 566Q"

Pagina 126 din 161


riul are atentat sinuciga* îndreptat îpotriva aratei a fost cel cois în octo+rie >KQ7 de către $e)+olla- îpotriva unei +arăci a arinei aericane/ incident în care au urit 5L> de aericani" (tentatele sinuciga*e au fost folosite/ de aseenea/ îpotriva forţelor coaliţiei care au participat la operaţia „Irai reedo#" De e.eplu/ în )iua de 5P dece+rie 5667/ M soldaţi ai coaliţiei *i >5 iraAieni au fost uci*i/ iar alţi >66 iraAieni *i 5M de ilitari ai coaliţiei au fost grav răniţi/ în ura unui atentat sinuciga* cois de L insurgenţi/ pe stă)ile ora*ului ba+ala>6K" Din nefericire/ acest tip de atentate continuă să fie folosit în IraA/ fără a se între)ări/ în viitorul apropiat/ vreo aeliorare a situaţie" Suicidul repre)intă un pericol cresc0nd/ confor nuărului are de atentate *i atacuri sinuciga*e" ,n perioada artie 566M ? fe+ruarie 566P/ în IraA/ au avut loc peste 76 atentate sinuciga*e cu veste av0nd încărcături e.plo)ive *i peste 5P6 atentate cu autove-icule folosite ca *i dispo)itive e.plo)ive iprovi)ate"

L"7 Te-nici *i proceduri de acţiune contrateroristă specifice forţelor arate aericane" Un odel de co+atere a terorisului „(n eig-t step odel for planning operations to counter terroris -as +een developed " " " to counter terroris regardless of 8our level of coand # Responsa+ilitatea pentru contracararea aeninţărilor teroriste îndreptate îpotriva ilitarilor este atri+uită coandanţilor de către (R >K6!5>>6" Coandanţii/ de regulă/ atri+uie structurilor de poliţie ilitară sarcina de a ela+ora planuri *i prograe antiteroriste" efii structurilor de securitate se asigură de faptul că întreg personalul responsa+il de aplicarea legii este pregătit să răspundă situaţiilor care pre)intă pericol terorist sau special" Ei sunt responsa+ili în a lua ăsuri pentru ca poliţia ilitară *i alte categorii de personal responsa+ile de aplicarea legii î*i asuă în od funcţional rolul pe tipul incidentelor *i după aceea" Structurile de securitate sunt responsa+ile de antrenarea ec-ipelor de intervenţie în situaţii de cri)ă *i se asigură de luarea în considerare a tuturor pericolelor cu care se pot >6K

To 3asseter/ 4Suicide (ttacAers StriAe bar+ala/# Rnight +idder, 5P Dece+er 5667J de pe -ttp:BBVVV"realcities"coBldBArVas-ingtonBneVsBspecialpacAagesBiraBPQ>MQ"-tJ InternetJ accesat la 56 Ianuarie 566K" >>6 (r8 Regulation >K6!5: Countering 3errorism and %ther $ajor #isruptions on $ilitar 0nstallations

Pagina 12" din 161


confrunta forţele" Cel ai iportant o+iectiv al poliţiei ilitare în ca)ul unui incident terorist îl repre)intă reali)area securităţii" ,n orice ca)/ din cau)a faptului că terorisul este o criă/ descoperirea cu succes a terori*tilor *i 1udecarea acestora repre)ită un o+iectiv la fel de iportant în ceea ce prive*te un incident terorist" Construirea cu atenţie a unui odel de acţiune contrateroristă se ipune cu neceitate/ idiferent de tipul structurii ilitare" coala de oliţie @ilitară a Statelor Unite ale (ericii a construit un odel în Q pa*i %(ne.a nr" &/ de planificare a acţiunilor desfă*urate îpotriva terorisului" (cest odel constituie un reper în planificarea acţiunilor îndreptate îpotriva terorisului potrivit oricărui nivel ierar-ic de coandă" @odelul cuprinde 5 fa)e: fa)a proactivă *i fa)a reactivă" a)a proactivă include planificarea/ ăsurile preventive/ pregătirea *i antrenarea înaintea producerii icidentului" ,n această fa)ă se pune accent pe cercetare/ colectarea *i procesarea de inforaţii/ anga1area de ăsuri preventive/ planificarea detaliată *i antrenaentul intens" a)a reactivă este caracteri)ată prin răspuns la nivelurile crescute ale aeninţărilor *i gestionarea incidentelor teroriste *i a celor de orice alt fel" @odelul presupune/ a*a cu a ai spus/ opt pa*i de +a)ă: *apte sunt proactivi %de prevenire& *i se constituie în planificarea ăsurilor de prevenire a atentatelor teroriste/ iar unul este reactiv %de reacţie& *i are ca scop g-idarea acţiunilor de răspuns ale structurilor ilitare la atacurile teroriste" ,n ura studierii etodelor de operare ale organi)aţiilor teroriste s!a desprins conclu)ia confor căreia cele ai ari *anse de o+ţinere a succesului în acţiunile îpotriva terorisului sunt în fa)a proactivăJ prevenirea este întotdeauna cea ai +ună soluţie" Una dintre cele ai iportante caracteristici ale terorisului este aceea că terori*tii acţionea)ă/ de regulă/ cu structurii nueric reduse *i se orientea)ă de cele ai ulte ori în a!*i alege ţinte nepregătite/ sla+ prote1ate *i care le oferă *anse ari de reu*ită" Cu toate acestea/ terori*tii sunt e.tre de otivaţi *i dedicaţi *i nu tre+uie niciodată su+estiaţi" Ei sunt adversari forida+ili care pot alege o ţintă puternică *i +ine pregătită dacă e.istă posi+ilitatea o+ţinerii succesului *i asuarea riscurilor se 1ustifică" Ei î*i vor cerceta aplu ţintele/ vor o+ţine inforaţii detaliate/ vor planifica e.erciţii *i atacuri care să ai+ă pro+a+ilitate are de reu*ită" Responsa+ilii cu planificarea acţiunilor de co+atere a terorisului din cadrul fiecărei instalaţii ilitare %(ne.a nr" Q& tre+uie să ai+ă în vedere ca inforaţia despre ţintele posi+ile să nu fie accesi+ilă terori*tilor/ să code)e inforaţiile atunci c0nd este posi+il/ să întărească *i să apere posi+ilele ţinte *i să introducă un grad de risc inaccepta+il pentru terori*ti" Pagina 12# din 161


Utili)area acestui odel face ca planificarea acţiunilor să ai+ă at0t caracter proactiv/ c0t *i reactiv/ proactiv pentru a preveni incidntele teroriste *i reactiv pentru a reduce *ansele de reu*ită ale unui atentat terorist" Inforaţii suplientare privind planificarea ăsurilor se găsesc în ane.a nr" M" Consideraţii speciale privind planificarea sunt incluse în ane.a P" L"7"> a)a proactivă %de prevenire& Inforaţia teroristă: Str0ngerea de inforaţii este activitatea de priă iportanţă în cadrul e.ainării grupărilor teroriste" Cine sunt terori*tii= C0nd *i unde vor lovi= e cine urea)ă să terori)e)e= Colectarea/ e.ainarea/ interpretarea *i diseinarea inforţiei repre)intă atri+uţiunile sisteului de inforaţii" Raport0nd inforaţia la conte.tul social/ econoic *i cliatul politic al fiecărei regiuni în parte/ se poate proiecta nivelul de aeninţare teroristă al +a)ei ilitare" Eleentele de +a)ă ale acestei prie fa)e a odelului sunt urătoarele: Colectarea/ evaluarea/ procesarea *i diseinarea inforaţiilor" olosirea tuturor surselor posi+ile de colectare a inforaţiilor" Identificarea surselor pu+lice/ surselor teroriste/ surselor secrete *i a surselor interne" regătirea pentru colectarea de inforaţii în tipul operaţiunilor contrateroriste" (nali)a riscurilor *i aeninţărilor: (nali)a vulnera+ilităţilor unei instalaţii ilitare la aeninţările teroriste a1ută la acoperirea *i i)olarea slă+iciunilor sisteului de securitate" Se va proceda la prevenirea unei aeninţări în a deveni realitate" Se va avea în vedere ca anali)a riscurilor *i aeninţărilor să fie un proces continuu/ astfel înc0t atunci c0nd se vor sc-i+a datele pentru anali)ă/ să se sc-i+e *i re)ultatele" Odată ce a fost făcută o anali)ă curentă/ eforturile vor fi concentrate în sensul reducerii vulnera+ilităţilor identificate" Eleentele de +a)ă ale acestei fa)e sunt: olosirea inforaţiilor *i cuno*tinţelor referitoare la riscuri *i aeninţări/ coro+orat cu înţelegerea punctelor sla+e de securitate ale instalaţiei ilitare/ din care să re)ulte anali)a pericolelor posi+ile" (+ilitatea planificatorilor de a g0ndi ca *i terori*tii" Desfă*urarea de scenarii pentru a identifica *i contracara riscurile" (ctuali)area *i evaluarea consistentă a riscurilor" orarea unui coitet responsa+il de securitatea operaţiilor *i prevenirea pericolelor"

Pagina 12$ din 161


revenirea incidentelor: securitatea operaţională/ securitatea personalului *i securitatea fi)ică" revenirea incidentelor repre)intă un eleent esenţial al acestui odel" Cele trei coponente a1ore ale acestei fa)e sunt: securitatea operaţională/ securitatea personalului *i securitatea fi)ică" @ăsurile de prevenire a incidentelor sugerate în acest odel sunt cu caracter general/ date fiind caracteristicile universal!vala+ile ale aeninţărilor teroristeJ cuprind proceduri vala+ile pentru răspunsul la e.plo)ii *i aeninţări cu +o+ă *i pentru prote1area o+iectivelor cu risc ridicat %facilităţi *i personal&" Securitatea operaţională: O anali)ă a aeninţărilor ar putea de)vălui disfuncţionalităţi de securitate în funcţionarea operaţiunilor de )i cu )i" Securitatea sisteelor de counicaţii/ activităţilor de inforaţii *i sisteelor uane ar tre+ui e.ainată îndeaproape/ *i ar tre+ui folosite te-nici de contraspiona1 atunci c0nd este posi+il" Se vor lua în considerare atitudinile *i coportaentele neo+i*nuite îndreptate îpotriva guvernului/ societăţii/ personalului ilitar" Inforaţiile o+ţinute de către terori*ti/ din sisteele de counicaţii asigură cuno*tinţele de valoare despre ţintele potenţiale" Se va avea în vedere ca personalul să fie precaut în convor+irile telefonice *i atunci c0nd anipulea)ă docuente *i planuri secrete" Se va avea în vedere faptul că terori*tii nu sunt îngrădiţi de reguli atunci c0nd adună inforaţii *i sunt dispu*i să e.ploate)e orice fel de oportunitate se ive*te" Oiectivele securităţii operaţionale sunt urătoarele: Evitarea operaţiunilor o+i*nuiteB+anale" ,nţelegerea te-nicilor pe care le folosesc terori*tii pentru a colecta inforaţii" Integrarea aspectelor legate de securitatea operaţiunilor în prograele de securitate a personalului *i securitate fi)ică" rote1area inforaţiilor secrete îpotriva colectării de către adversar" Securitatea personalului: ,n etapa de anali)ă a riscurilor *i aeninţărilor se vor identifica vulnerailităţile personalului la atacurile teroriste" revenirea unor astfel de atacuri repre)intă o consecinţă a planificării *i a ăsurilor de protecţie a personalului adoptate" Cea ai iportantă ăsură este aceea de educare a personalului în vederea con*tienti)ării vulnera+ilităţilor *i necesităţii de reducere a acestora" rotecţia personalului *i educarea tre+uie să pună foarte ult accent pe prevenirea oportunităţii producerii unui atac" O+iectivele securităţii personalului sunt urătoarele: ! Desfă*urarea unor prograe de planificare/ educare *i averti)are asupra riscurilor la care sunt supu*i" olosirea ăsurilor de auto!apărare" Evaluarea nivelului de risc terorist la care este supus întreg personalul" Pagina 13% din 161


3uarea unor ăsuri speciale de protecţie a vipurilor" 3uarea în considerare a ăsurilor care tre+uie adoptate pentru fiecare nivel de risc identificat/ în parte" Securitatea fi)ică: Securitatea fi)ică a unei instalaţii ilitare este reclaată de prote1area resurselor *i inforaţiilor guvernaentale" @ăsurile sonore de securitate fi)ică a1ută la prevenirea terorisului" Cu c0t este ai întărită o )onă/ cu at0t este ai greu de penetrat" Sisteele de detectare a intru*ilor/ utili)area eficientă a gardurilor *i sisteelor de iluinare/ restricţionarea accesului către istalaţie/ sistee de sen)ori de locali)are *i pregătirea corespun)ătoare a personalului responsa+il cu securitatea repre)intă ăsuri care privesc în od direct securitatea fi)ică" @ai ult dec0t at0t/ un progra eficient de prevenire a incidentelor presupune reali)area/ în etapa de anali)ă a riscurilor *i aeninţărilor/ a unor statistici cu privire la posi+iitatea producerii diferitelor tipuri de incidente/ în funcţie de nivelul *i caracteristicile instalaţiei ilitare" rograele de prevenire a incidentelor duc la identificarea/ controlul/ reducerea/ eliinarea sau neutrali)area condiţiilor care facilitea)ă producerea unui incident terorist" 3a odul general/ av0nd în vedere etodele criinale utili)ate de către terori*ti/ de)voltarea unor te-nici eficiente de prevenire a incidentelor teroriste repre)intă o opţiune iportantă pentru cei responsa+ili de securitate" O+iectivele securităţii fi)ice sunt urătoarele: olosirea instrucţiunilor de gestionare a aeninţărilor teroriste ela+orate la nivelul de conducere a instalaţiei ilitare pentru ela+orarea unor instrucţiuni eficiente la nivelul tuturor structurilor" Iplicarea conducerii instalaţiilor ilitare" Sta+ilirea *i ipleentarea priorităţilor de acţiune" (utoritatea *i 1urisdicţia: Cadrul de autoritate *i 1urisdicţie al fiecărei etape de răspuns la incidente tre+uie +ine deterinate *i considerate" 2iolarea fără intenţie a legii în tipul unui incident terorist îi poate scuti pe atentatori de a fi condanaţi" Cadrul de autoritate *i 1urisdicţie dictea)ă odul de acţiune al ec-ipelor care sunt însărcinate cu gestionarea cri)elor" Eleentele de atoritate *i 1urisdicţie a1ută la evidenţierea: Responsa+ilităţii coandanţilor în privinţa legii/ ordinii *i disciplinei" Necesităţii norelor *i principiilor sta+ilite de arata aericană privitor la contracararea terorisului *i a altor aeninţări ale sisteului ilitar %(R >K6!5&"

Pagina 131 din 161


Rolului 9iroului ederal de Investigaţii %9I& *i a altor agenţii federale în tipul unei operaţiuni de co+atere a terorisului/ atunci c0nd acestea au prioritate în desfă*urarea investigaţiilor *i responsa+ilitate operaţională" Rolului (cordului privind Statutul orţelor/ al naţiunii *i al Departaentului de Stat în tipul unei operaţiuni de co+atere a terorisului/ care se desfă*oară în afara graniţelor" lanificarea gestionării cri)elor: O ec-ipă de gestionare a cri)elor se constituie în scopul de a deveni activă în tipul cre*terii nivelului de aeninţare sau c0nd se produce un incident terorist" ,n plan se vor descrie organi)area/ antrenaentul *i funcţiunile acestei ec-ipe" C0nd se planifică o ec-ipă de reacţie la cri)ă/ se vor sta+ili urătoarele: Care vor fi e+rii ec-ipei *i rolul fiecăruia în cadrul ec-ipei" Cine va lua deci)iile *i cine va e.ercita autoritatea asupra ec-ipei" @isiunea pentru poliţia ilitară/ forţei e.tinse *i conducerea instalaţiei ilitare" @isiunea ofiţerilor de relaţii pu+lice/ a geni*tilor/ a edicilor *i a celorlalte categorii de personal *i agenţii iplicate" (ntrenaentul necesar pregătirii e+rilor ec-ipei pentru a e.ecuta opariţiuni solicitante psi-ic *i riscante" (ntrenaentul special pentru negocierea ostaticilor *i alte situaţii speciale în care poate fi pusă Ec-ipa de ;estionare a Cri)ei" ;radul de incertitudine al planului/ făc0nd a+stracţie de ceea ce iplică planificarea operaţiilor îpotriva unor aeninţări o+i*nuite" ro+lea suplientării cu personalJ isiunea tre+uie îndeplinită cu a1utorul resurselor disponi+ile" Suplientarea cu resurse repre)intă e.cepţia" Iprevi)i+ilul ? incidentul nu se va desfă*ura confor a*teptărilor" Necesitatea de planificare/ antrenaent *i evaluare a Ec-ipei de ;estionare a Cri)ei cel puţin de două ori pe an" a)a reactivă %de reacţie la cri)ă& Reacţia la un incident terorist necesită consideraţii *i capa+ilităţi speciale" ,n priul r0nd/ tre+uie să se con*tienti)e)e faptul că este vor+a despre un evenient terorist/ care înseană ai ult dec0t un siplu act criinal" (poi/ este iperios necesar ca planul operaţional să fie înfăptuit c0t ai repede cu putinţă" E.igenţele speciale ale acestei fa)e sunt urătoarele: regătirea pentru a gestiona incidente ultiple *i tactici diversioniste" Pagina 132 din 161


Sta+ilirea reţelelor de counicare" (ctivarea resurselor necesare" Utili)area procesului deci)ional" Utili)area unor ec-ipe de 9rainstoring" regătirea pentru gestionarea unor incidente care capătă aploare în tip" ;estionarea răsp0ndirii inforaţiilor cu caracter secret către pu+lic" regătirea unui raport aănunţit care să cuprindă conclu)iile *i învăţăintele re)ultate în ura gestionării incidentului/ eleent care constituie feed+acA!ul odelului"

CONC3U]II I ROUNERI

Cu de altfel este +ine *tiut/ asietria a e.istat *i de!a lungul istoriei/ nu este un fenoen nou *i luea nu va scăpa de asietrii/ de fundaentalis e.treist sau criă organi)ată/ dar cu toate acestea se ipune necesitatea aprofundării studiului în doeniul riscurilor asietrice deoarece practica ultiilor ani a confirat că terorisul internaţional este în od cert/ cel ai are risc pentru siguranţa *i securitatea glo+ală în secolul în care de!a+ia a intrat" ,n virtutea aplorii pe care a căpătat!o *i a iplicaţiilor pe teren lung anifestate în toate sferele societăţii conteporane/ *i ai ales a ipactului psi-ologic asupra populaţiei/ terorisul *i!a c0*tigat faia de conflict neconvenţional *i asietric" Terorisul este asietric nu nuai în sfera luptei arate *i ideologice ci *i în cea teoretică *i norativă" ,n e.ercitarea forţei/ în general partea care are dotarea te-nică *i aterială superioară *i care +eneficia)ă de o strategie superioară se ipune în faţa părţii ai sla+ pregătite" Terorisul are ca unică raţiune ocolirea luptei egale/ acţionarea în afara *i îpotriva regulilor în a*a fel înc0t să se poată depă*i superioritatea adversarului" Dacă regula corectă din punct de vedere etic *i politic a sisteului social a.at pe odelul deocraţiei li+erale capitaliste este supravieţuirea celui ai puternic %cu alte cuvinte a1oritatea/ ai puternică prin natură/ se ipune în faţa inorităţii&/ singura regulă după care acţionea)ă teroristul/ singura lege pe care o respectă/ este legea 1unglei: supravieţuirea celui ai adaptat" e cale de consecinţă/ dacă nu poţi învinge a1oritatea/ fie i te alături/ fie o sa+ote)i în unicul od posi+il: prin neconforarea regulilor 1ocului ? de aici asietria"

Pagina 133 din 161


enoenul terorist/ prin caracterul său asietric/ ipune decidenţilor politici *i strategici să iasă din sfera dreptului *i a eticii pentru a face faţă provocării" ,n fapt/ singura definiţie universal!vala+ilă a terorisului este aceea de a se plasa în afara oricăror reguli *i în afara oricărei ierar-ii" Inteligenţa este/ în esenţă/ o superioară capacitate de adaptare" entru a ani-ila inaicul în acest ră)+oi ? ră)+oiul îpotriva terorisului/ este nevoie de înfiinţarea unor noi structuri care la r0ndul lor să acţione)e tot asietric/ la scara întregii societăţi pe trei principale planuri: de)voltarea unui ediu legislativ care să perită autorităţilor să lupte eficient pentru reducerea activităţilor criinale *i e.treisteJ cooperarea internaţională *i descoperirea unor are/ i1loace/ tactici *i strategii adecvate" Se ipune cu stringenţă constituirea/ pregătirea/ dotarea *i instituţionali)area unor forţe speciale destinate luptei îpotriva terorisului" Din nefericire/ pentru oent/ un aseenea ră)+oi depă*e*te cu ult sfera de copetenţă a aratelor tradiţionale/ ale aratelor naţionale/ aproape inutile îpotriva unui inaic care î*i ipune propriile reguli" ,n ceea ce prive*te Ro0nia/ p0nă în pre)ent/ terorisul nu a constituit o aeninţare la adresa siguranţei naţionale" Dar cu toate acestea/ e.istă ulte tipuri de teroris care pot deveni aeninţare a intereselor noastre de securitate/ pornind de la apărarea cetăţeanului/ a teritoriului *i p0nă la securitatea naţională/ regională *i c-iar p0nă la sta+ilitatea sisteului internaţional" erspectiva eventualelor acţiuni teroriste în Ro0nia este influenţată de: po)iţia sa strategică de confluenţă cu )onele de conflict din fosta R"" Iugoslavia *i fosta U"R"S"S" precu *i situarea ţării noastre la întretăierea traseelor viitoarelor conducte de transport a resurselor energetice din @area CaspicăJ efectele deterinate de sc-i+area graniţelor naţionale în )ona 9alcanilor/ care vor conduce la radicali)area acţiunilor teroriste în ţările respective cu iplicaţii directe asupra intereselor noastre de securitate naţională *i regionalăJ anga1area ilitară a Ro0niei în acţiuni de enţinere a cliatului de securitate regională %a se vedea 9osnia/ bosovo/ (fganistan/ IraA& poate produce riscuri re)iduale su+ fora unor acţiuni teroriste desfă*urate de eleente sau organi)aţii neulţuite/ cu dorinţe revan*arde sau intenţii de ră)+unareJ pre)enţa *i activitatea pe teritoriul Ro0niei a unor e+ri *i suporteri ai organi)aţiilor palestiniene care se opun procesului de pace din Orientul (propiat/ e+ri activi sau sipati)anţi ai "b"b"/ a unor grupări fundaentalist!islaice %răţia @usulană/ $aas *i $e)+olla-& care pot acţiona asupra unor ţinte aflate teporar pe teritoriul Ro0niei/ provenind din )onele în care ace*tia au interese sau c-iar direct asupra cetăţenilor ro0ni în



ca)ul în care autorităţile sau instituţiile a+ilitate ar trece la reţinerea sau arestarea unora dintre ei/ în scopul o+ţinerii eli+erării acestoraJ ,n pre)ent/ terorisul se pre)intă ca un fenoen care poate atinge toate coponentele societăţii" ,ntr!o altă ordine de idei/ nuărul de ţinte este prea vast pentru a se putea asigura o securitate fi)ică totală a acestora/ iar dacă vreodată a reu*i să o face/ ar însena că terori*tii au c0*tigat +ătălia/ deoarece acest lucru ar presupune pierderea actualului od de viaţă" Insuficienţa posi+ilităţilor de luare a ăsurilor de securitate totală/ pune în evidenţă iportanţa inforării *i atenţionării/ prevenirii/ reacţiei *i acţiunii de depă*ire a consecinţelor în ca)ul producerii atacului terorist" ,n ceea ce prive*te organi)aţia ilitară/ nu nuai că tre+uie să se adapte)e unui ediu de securitate care se sc-i+ă în peranenţă/ pentru a face faţă noilor riscuri *i aeninţări/ dar tre+uie să î*i de)volte capacitatea de a progno)a evoluţiile pe teren lung ale ediului de securitate/ naţional/ regional *i internaţional" ,n conte.tul participării aratelor în diferite teatre de operaţii în cadrul forţelor ultinaţionale de enţinere a păcii/ se ipune luarea unor ăsuri care vi)ea)ă ientificarea cerinţelor operaţionale necesare co+aterii terorisului/ odificări conceptuale/ structurale *i organi)atorice ipuse de noile condiţii/ care tre+uie să cuprindă într!un tip relativ scurt toate forţele *i i1loacele angrenate în acest proces/ în sensul aroni)ării *i con1ugării eforturilor acestora în concordanţă cu o+iectivele sta+ilite" ,n acela*i tip/ su+linie) faptul că prin participarea efectivelor ilitare la isiunile de sta+ilitate *i spri1in în teatre de operaţii în care atentatele teroriste care vi)ea)ă forţele ilitare sunt frecvente/ a crescut necesitatea acordării de iportanţă sporită ăsurilor ce se ipun pentru protecţia acestora" Cerinţele de contracarare a terorisului vor atrage noi odalităţi de acţiune ? lucru vala+il inclusiv pentru sc-i+ul de inforaţii *i averti)are în tip util ?/ aspect de iportanţă a1oră al oricărei strategii" ,+unătăţirea sc-i+ului de inforaţii tre+uie să contri+uie la prevenirea accesului terori*tilor/ în principal/ la arele de distrugere în asă/ precu *i la ai +una prote1are a infrastructurilor critice" ,n co+aterea terorisului/ cooperarea nu repre)intă doar cea ai +ună cale de urat/ ci singura cale eficientă" 3upta coună îpotriva terorisului internaţional ar putea +eneficia de pe ura unei cooperări ai str0nse dintre N(TO *i Uniunea Europeană/ cele două organi)aţii av0nd un caracter copleentar în acest doeniu" Capania glo+ală îpotriva terorisului necesită o stare de vigilenţă *i de acţiune constante/ iar coordonarea la nivelul diferitelor agenţii naţionale sau inistere/ civile ori ilitare/ este e.tre de iportantă în o+ţinerea unităţii eforturilor în acest ediu cople." Pagina 13 din 161


Co+aterea terorisului necesită un siste funcţional/ +a)at pe cooperare *i parteneriat/ forat din instituţii care se spri1ină reciproc: ONU/ N(TO/ OSCE/ Consiliul Europei/ Uniunea Europeană *i alte organise regionale" Este nevoie de o pregătire consistentă a contingentelor care urea)ă să acţione)e în cadrul isiunilor internaţionale/ pregătire reclaată at0t de necesitatea ipleentării cu succes a procedurilor standard/ c0t *i de nevoia asigurării securităţii personalului" ,n acest sens/ odelul de contrateroris ela+orat de coala de oliţie @ilitară a Statelor Unite ale (ericii poate fi folosit ca *i reper în ela+orarea/ de către fiecare arată/ a unui odel care să poată fi folosit/ at0t de către forţele dislocate în teatrele de operţii c0t *i de către cele instituţionali)ate/ în vederea gestionării eficiente a aeninţărilor teroriste îndreptate îpotriva aratei"

(NE'E: (NE'( > RINCI(3E3E ;RU`RI TERORISTE ,n funcţie de spri1inul acordat de guverne/ grupările teroriste sunt clasificate în trei categorii: !grupări teroriste care acţionea)ă autono/ fără să priească nici un spri1in senificativ din partea vreunui guvernJ !grupări teroriste care acţionea)ă/ în general/ independent/ dar sunt spri1inite de unul sau ai ulte guverneJ !grupări teroriste care acţionea)ă ca agent al unui guvern/ priind din partea acestuia suport su+stanţial in doeniul logisticii *i al inforaţiilor" >" (TRI( 9(SC` I 3I9ERT(TE( %ET(& ET( este una din cele ai vec-i organi)aţii teroriste din Europa" Cu toate că liderii grupării ET( sunt ar.i*ti/ a1oritatea e+rilor au aderat la organi)aţie din otive naţionaliste" ,n pre)ent/ organi)aţia ET( este copusă din ai ulte facţiuni între care e.istă un relativ consens/ păstr0ndu!*i identitatea proprie" Cea ai agresivă *i ai ve-eentă facţiune este FET( ! aripa ilitarăF %ET( ! @&/ care ilitea)ă pentru o capanie teroristă violentă contra guvernului spaniol" Pagina 136 din 161


(ltă facţiune/ FET( ! rontul politico!ilitarF %ET( ! @&/ relativ inactivă în pre)ent/ apelea)ă la teroris/ dar este *i adepta activităţilor politice care să asigure aderarea aselor la organi)aţie" De o+icei/ acţiunile grupării ET( vi)ea)ă oficialităţile guvernului spaniol/ e+ri ai serviciilor de securitate/ ai aratei *i pe cei cu tendinţe oderate" ,ncep0nd cu >KMQ/ organi)aţia ET( este +ănuită de provocarea a peste Q66 de asasinate/ fiind una dintre cele ai violente grupări din Europa" @e+rii grupării ET( au fost iplicaţi în atacuri contra oponenţilor regiului sandinist/ în Nicaragua/ în tipul regiului Ortega" 3a 56 dece+rie >KP7/ organi)aţia ET(/ folosind trei puternice ine antitanc/ a aruncat în aer autoo+ilul +lindat în care se afla pri!inistrul spaniol/ airalul 3uis Carerro 9lanco" De aseenea/ organi)aţia ET( este responsa+ilă de asasinarea a M persoane în >KKQ" e >P septe+rie >KKQ/ gruparea ET( a declarat o „unilaterală *i nedeterinată încetare a focului 4" 5" (R@(T( N([ION(3` IR3(NDE]` DE E3I9ER(RE

%IN3(&

IN3( este aripa ilitară a artidului Repu+lican Socialist Irlande) %IRS&/ o facţiune politică a (ratei Repu+licane irlande)e Oficiale %OIR(&" ;ruparea IN3( este considerată ult ai ar.istă dec0t (rata Repu+licană Irlande)ă ! aripa provi)orie %IR(&" ,n priii ani după forarea sa/ gruparea IN3( a cola+orat cu a+ele facţiuni ale IR( %OIR( *i IR(&" ,n Irlanda de Nord/ operaţiile tipice ale organi)aţiei IN3( includ plasarea de +o+e *i folosirea arelor de foc îpotriva soldaţilor +ritanici/ a e+rilor forţelor de securitate ale Irlandei de Nord/ oficialilor guvernaentali din Ulster/ e+rilor partidelor politice loiale *i a grupărilor parailitare ale acestora"Nueroasele arestări din r0ndul e+rilor IN3( au redus capacităţile operaţionale ale organi)aţiei *i i!au liitat acţiunile teroriste/ însă aceasta ră0ne o grupare teroristă iprevi)i+ilă *i violentă" (R@(T( REU93IC(N` IR3(NDE]` ! (RI( RO2I]ORIE %IR(& Din oentul separării Irlandei de Nord de Repu+lica Irlanda/ în oentul c0nd aceasta din ură *i!a recăpătat independenţa în >K5>/ inoritatea roano!catolică din Irlanda

Pagina 13" din 161


de Nord a protestat contra discriinării susţinute de guvernul protestant/ ilit0nd pentru unificarea Irlandei at0t prin i1loace violente/ c0t *i prin i1loace pa*nice" @a1oritatea aderenţilor IR(/ ai ales în )onele rurale/ sunt naţionali*ti irlande)i tradiţionali/ în pre)ent fiind contestaţi de liderii ai tineri proveniţi din Irlanda de Nord/ cu tendinţe radicale de st0nga" @ulţi lideri cu vederi conservatoare/ tradiţionale/ privesc cu suspiciune înclinaţiile socialiste *i aspiraţiile politice ale noilor lideri/ ace*tia te0ndu!se că IR( va fi atrasă în lupta politică/ a+andon0nd astfel terorisul/ care pentru ei/ repre)intă singura ară eficientă pentru îndeplinirea o+iectivelor organi)aţiei" 3iderii IR( au optat pentru un lung ră)+oi de u)ură/ în speranţa că pierderile econoice *i costul pro-i+itiv/ îpreună cu stigati)area internaţională ata*ată pre)enţei +ritanice în Irlanda de Nord/ vor produce retragerea +ritanică din Ulster/ terori*tii adiţ0nd că o victorie ilitară este ipro+a+ilă" [intele cele ai căutate de IR( sunt cele provenite din r0ndurile aratei +ritanice/ forţelor de securitate din Ulster/ dintre anga1aţii înc-isorilor *i tri+unalelor *i e+rii partidelor loiale +ritanicilor" IR( a organi)at ai ulte acţiuni teroriste/ dintre care cele ai iportante sunt: în >KQL/ c0nd au provocat e.plo)ia din 9rig-ton urărind asasinarea priului inistru +ritanic/ @argaret T-ac-erJ tentativele de asasinare ale lui o-n @a1or din >KK6!>KK>/ folosind lovituri de ortiere de un potenţial operativ ridicat" L" OR[E3E OU3(RE 5 (RI3IE %!5& @isiunea declarată a !5 este „de a folosi forţa arelor contra iperialisului# pregătind „asaltul uncitoriii asupra puterii +urg-e)e#" Nuele grupului provine de la data c0nd o lovitură de stat ilitară a pus capăt regiului de dreapta/ care condusese ortugalia din >K5M" ;ruparea se declară „uncitorească#/ dedicată luptei contra e.ploatării/ i)eriei *i represiunii/ ilit0nd pentru răsturnarea violentă a guvernului portug-e)J !5 este virulentă/ antiaericană *i anti N(TO" Se cunosc puţine detalii asupra structurii organi)atorice a !5/ *i anue: are o structură celulară si acordă o are atenţie pro+leelor securităţii" ;ruparea a cois asasinate/ atentate cu +o+e *i rac-ete îpotriva guvernului portug-e) *i a unor o+iective econoice/ dar a atacat *i interesele aericane *i ale N(TO în ortugalia" Pagina 13# din 161


" 9RI;`]I3E ROII %9R& 9rigă)ile Ro*ii au fost de la început una dintre cele ai periculoase organi)aţii teroriste europene *i a apărut prin concentrarea aripii ultraradicale a i*cării „la+uriste# italiene" Structura organi)aţională a 9R este +ănuită a fi celulară *i e.tre de copartientată/ pentru a favori)a securitatea e+rilor/ precu *i capacitatea de acţiune independentă a diferitelor grupuri co+atante ale organi)aţiei" 9R sunt organi)ate pe foraţiuni teritoriale: Coloana Roană/ Coloana @ilane)ă/ Coloana ;enove)ă etc" Din >KQL/ din cadrul 9R se pare că s!au de)voltat două facţiuni: o facţiune ilitaristă/ Fartidul Counist 3uptătorF %CC&/ care este constituit din a1oritatea organi)aţiei *i care are o ideologie leninistă ce consideră că atentatele teroriste sunt singurele acţiuni capa+ile să desc-idă druul revoluţieiJ cealaltă facţiune/ FUniunea 3uptătorilor Couni*tiF %UCC&/ repre)intă o inoritate ce consideră că o revoluţie nu este posi+ilă dec0t dacă proletariatul a fost suficient îndoctrinat politic în direcţia spri1inirii acţiunii revoluţionare" Cu toate diferenţele/ a+ele facţiuni folosesc acelea*i etode de operare/ av0nd acelea*i ţinte în cadrul atentatelor teroriste" Dacă iniţial ţinta declarată a 9R o constituia distrugerea sisteului italian/ din >KQ> 9R au declarat Fră)+oiF contra N(TO" [intele preferate: oaeni de afaceri/ e+ri ai poliţiei 1udiciare/ agistraţi/ e+ri ai unor partide" 9R sunt suspectate de cooperare cu facţiunea (rata de Eli+erare 3i+ane)ă în asasinarea Directorului ;eneral al orţei @ultinaţionale de O+servare din Sinai/ aericanul 3eaon $unt" M" CO@(NDOURI3E USTI[IEI ;ENOCIDU3UI (R@E(N %C(;& Spre deose+ire de rivala sa ar.istă/ (rata Secretă (reană pentru Eli+erarea (reniei ! (S(3(/ organi)aţia C(; nu urăre*te reunificarea cu (renia e.!sovietică/ organi)aţia preconi)0nd ca viitorul guvernului arean să fie pe coordonatele social! deocraţiei europene"

Pagina 13$ din 161


Se cunosc puţine lucruri despre conducerea/ organi)area *i legăturile (C; cu alte grupuri teroriste" ,nsă gruparea *i!a e.priat solidaritatea cu alte i*cări/ precu ET( *i grupările Aurde din Turcia/ nefiind cunoscute eventuale legături cu aceste organi)aţii" Din >KQ7/ organi)aţia nu a ai utili)at nuele de C(;/ ci pe cel de (rata Repu+licana (reana" (pel0nd la counitatea areană din străinătate pentru spri1in/ C(; a cois o serie de asasinate *i de atentate cu +o+e îpotriva oficialităţilor *i a intereselor turce*ti/ peste tot în lue" Deoarece gruparea nu dore*te să atragă antipatia opiniei pu+lice occidentale prin folosirea nediscriinatorie a violenţei/ operaţiunile teroriste concepute se liitea)ă nuai la ţintele turce*ti" P" (R@(T( SECRET` (R@E(N` DE E3I9ER(RE ( (R@ENIEI %(S(3(& (S(3( este o grupare teroristă transnaţională/ creată pe +a)e etnice/ cu o ideologie ar.ist!leninistă care î*i e.priă solidaritatea cu toate i*cările de st0nga *i separatiste din întreaga lue" O+iectivul principal îl constituie resta+ilirea (reniei istorice/ într!o )onă care include estul Turciei/ nordul Iranului *i (renia post!sovietică" De aseenea (S(3( ilitea)ă pentru forţarea Turciei să recunoască genocidul practicat îpotriva arenilor în tipul Iperiului Otoan *i încetarea discriinărilor suferite de areni în Turcia" olitica de violenţă nediscriinatorie *i disputele privind *efia au cau)at fracţionarea organi)aţiei *i liitarea activităţii teroriste"entru reali)area acestor o+iective/ (S(3( a cois o serie de atentate teroriste/ activitate îpărţită în două fa)e: ,n tipul priei fa)e/ gruparea a atacat personalul diploatic turc pentru a atrage atenţia asupra Fpro+leei arene*tiF *i în vederea c0*tigării de aderenţi printre areniJ ,n fa)a a doua/ (S(3( *i!a e.tins operaţiile *i îpotriva ţintelor FiperialisteF" @ai ult/ (S(3( a lansat atacuri îpotriva cetăţenilor *i proprietăţilor aparţin0nd statelor ce ţineau în înc-isoare e+ri ai organi)aţiei" ,n septe+rie >KQM/ (S(3( a fost iplicată într!o serie de atentate cu +o+e la aris/ soldate cu apro.iativ 566 de răniţiJ atentatele au fost revendicate de FCoitetul de Solidaritate cu (ra+ii *i ri)onierii din Orientul (propiatF/ cer0ndu!se eli+erarea a trei terori*ti/ dintre care *i un e+ru (S(3( %2(RON(N S(R(9EDI(N&" Q" OR;(NI]([I( (9U NID(3 %(NO& Pagina 1% din 161


Organi)aţie teroristă internaţională condusă de Sa+ri!al 9anna desprinsă din 3O în >KPL" Este copusă din nenuărate coitete funcţionale politice/ ilitare *i financiare" Organi)aţia pretinde că lupta îpotriva Israelului este un principiu sacru/ singurul od de a o+ţine eli+erarea întregii alestine" (firă că OE a trădat aceste principii *i e+rii acesteia tre+uie pedepsiţi" ( desfă*urat atacuri teroriste în peste 56 de ţări ucig0nd sau rănind peste K66 de persoane ţintele vi)ate au fost în SU(/ @area 9ritanie/ ranţa/ Israel *i nenuărate ţări ara+e" Cele ai iportante atacuri au fost cele de pe aeroporturile din Roa *i 2iena în dece+rie >KQ/ Sinagoga Neve S-alo din Istan+ul/ deturnarea avionului ana în barac-i din septe+rie >KQM/ navei turistice ortos %;recia& în iulie >KQQ" este suspectată de asasinarea ad1unctului *efului 3O (+u I8ad *i a *efului securităţii 3O (+u $ul în Tunisia în ianuarie >KK>" ,n ianuarie >KKL (NO a asasinat un diploat iordanian din 3i+an" 0nă în anii >KQ6 nu a atacat ţinte din ţările vestice" K" (3!;(@((3!IS3(@I\\( %;RUU3 IS3(@IC E;ITE(N& (cest grup islaic e.treist urăre*te răsturnarea regiului din (lgeria *i transforarea ţării într!un stat islaic" ( apărut în anii P6/ ai ult ca fenoen dec0t ca grupare organi)ată/ acţion0nd în principal în înc-isorile *i universităţile egiptene" Ca urare a eli+erării/ în >KP>/ a a1orităţii pri)onierilor islaici din înc-isorile egiptene/ ai ulte grupuri diferite de ilitanţi au început să se organi)e)e/ lu0nd diferite nue" iecare celulă opera independent" Se pare că au e.istat unele contacte organi)ate între liderii diferitelor grupuri/ însă nu este clar dacă acestea au început *i să!*i coordone)e activităţile" ;I( *i!a început acţiunile violente în >KK5 după anularea re)ultatelor alegerilor c0*tigate de rontul Islaic al Salvării/ cel ai are partid islaic" acea înc-eiată cu Israelul în >KPK a dat un nou sens fundaentalisului" entru a!*i susţine oentul de pace al politicii sale/ pre*edintele S(D(T s!a identificat cu politica aericană/ ceea ce islai*tii au perceput ca un falient pe plan intern *i o trădare în plan e.tern/ consider0nd că pre*edintele î*i negli1ea)ă vecinii ara+i în favoarea unor legături ai str0nse cu Occidentul/ în special SU( *i Israelul" (sasinarea lui S(D(T în >KQ> de către e+rii grupului i-adului a însenat că ilitanţii islaici sunt capa+ili să lovească profund structura puterii egiptene" riii  ani de pre*edinţie a lui $OSNI @U9(R(b au fost arcaţi de o scădere a violenţei" După aceea/ ilitanţii religio*i au escaladat capania lor de violenţă *i au *u+re)it Pagina 11 din 161


sta+ilitatea ţării" Escaladarea violenţelor poate fi atri+uită/ în parte/ dificultăţilor sociale datorate unei a1ustări structurale a politicii econoice *i procesului de deocrati)are" @ilitanţii islaici erau organi)aţi în ai ulte grupări/ apreciindu!se că acestea aveau efective de ai ulte ii de e+ri" orate din icile celule/ grupările fundaentaliste au fost unite de convingerea că utili)area forţei pentru a conduce Egiptul pe calea legii Islaului este o îndatorire religioasă a i-adului" ( desfă*urat frecvent atacuri asupra civililor/ 1urnali*tilor *i a re)idenţilor străini" ,n ultiii ani ;I( a desfă*urat o capanie teroristă care a dus la adevărate asacre în r0ndul populaţiei civile prin distrugerea unor state întregi din )ona lor de operaţii: ! septe+rie >KK7 ! ;I( *i!a început capania teroristă îndreptată îpotriva cetăţenilor străini aflaţi în (lgeriaJ ! dece+rie >KKL ! e+rii ;I( au deturnat un aparat aparţin0nd (IR R(NCE ce efectua un )+or spre (lgerJ ! >KKK ! ai ulţi e+rii ;I( au fost 1udecaţi în ranţa pentru e.ecutarea de atentate cu +o+e pe teritoriul acestei ţări în >KK" ,n >KKQ din ;I( s!a desprins o facţiune denuită ;rupul S(3(I pentru Rena*tere *i 3uptă %;SC& considerată în acest oent cea ai eficientă grupare arată din (lgeria" (+ele grupări î*i enţin o+iectivele/ dar spre deose+ire de ;I(/ ;SC nu desfă*oară activităţi îpotriva populaţiei civile" ,n ianuarie 5666 ;SC a organi)at un atentat îpotriva participanţilor la raliul aris!DaAar/ ceea ce deonstrea)ă că ţintele civile nu sunt negli1ate" >6" ;RUU3 DE E3I9ER(RE TI;RII DIN T(@I3 %3TTE& ondat în >KPM/ 3TTE este cel ai puternic grup Tail din Sri 3anAa care utili)ea)ă etode ilegale de str0ngere de fonduri/ ac-i)iţionare de araent *i de luptă pentru forarea unui stat Tail independent" 3TTE a început să ducă acţiuni ilitare îpotriva guvernului din Sri 3anAa în >KQ7 aplic0nd o strategie *i tactici specifice luptei teroriste" (cţiunile lor au fost îndreptate îpotriva personalităţilor politice *i ilitare de la Colo+o *i din alte centre ur+ane" Sunt cunoscuţi datorită atentatelor cu +o+ă su+ denuirea de Tigrii Negrii" Nu au e.ecutat acţiuni teroriste îpotriva diploaţilor străini sau o+iectivelor coerciale" >>" (3!I$(D ;rup islaic e.treist ce acţionea)ă în Egipt înfiinţat în anii >KP6" are să fie divi)at în două facţiuni: una condusă de (\@(N (3!](<($IRI/ arestat în (fganistan *i care era Pagina 12 din 161


un lider c-eie în organi)aţia teroristului OS(@( 9IN 3(DEN/ rontul Internaţional Islaic *i o altă facţiune/ Talaaal!fate- %2anguards of Conuest&/ condusă de ($@(D $US(\IN (;I](" (re relaţii str0nse cu organi)aţia (3 Y(ED( condusă de 9IN 3(DEN" ( suferit nueroase sc-i+ări ca urare a arestării e+rilor săi în diferite )one ale luii în special cele e.ecutate în 3i+an *i \een" O+ie O+ iect ctiv ivul ul aces aceste teii grup grupăr ării cons constă tă în răst răstur urna nare reaa guve guvern rnul ului ui de la C(IR C(IRO O *i transforarea Egiptului într!un stat islaic precu *i atacarea intereselor aericane *i israeliene din *i din afara Egiptului" @e+rii grupării sunt speciali)aţi în organi)area *i e.ecutarea de atacuri arate îpotriva persoanelor de rang înalt egiptene *i în aplasarea de a*ini capcană l0ngă o+iectivele aericane din Egipt: ! >KQ>! asasinarea pre*edintelui egiptean (N<(R S(D(TJ ! (ugust >KK7! a revendicat atentatul care a dus la uciderea inistrului de interne $(SS(N (3!(3IJ ! Noie+rie >KK7 ! asasinarea pri!inistrului (TE SEDb\J Din >KK7 nu a ai e.ecutat acţiuni teroriste pe teritoriul Egiptului iar acţiunile acestora nu au fost îndreptate îpotriva turi*tilor străini" ! >KK ! atentat cu +o+ă la a+asada egipteană din Islaa+adJ ! >KKQ ! a fost de1ucat un atentat la sediul a+asadei aericane de la TIR(N(" >5" (3 Y(ED( ? (;(NIST(N Este o grupare de spri1in ulti!naţională/ care finanţea)ă *i orc-estrea)ă activităţile ilitanţilor islaici din întreaga lue" ( fost înfiinţată în ura ră)+oiului afgan îpotriva URSS/ iar e+rii de +a)ă sunt veterani ai acestui ră)+oi/ provenind din luea ara+ă" ( fost creată în >KQQ de ilitantul saudit OS(@( 9IN 3(DEN" (vea +a)a în (fganistan" 9IN 3(DEN folose*te o reţea internaţională e.tinsă pentru enţinerea legăturii între e.trei*tii usulani din diverse state" rincipalul scop al organi)aţiei este răsturnarea a ceea ce aceasta consideră guverne corupte *i eretice ale statelor usulane *i înlocuirea lor cu legea islaică S$(RI(" ;ruparea este pronunţat anti!occidentală *i consideră SU( ca inaicul principal al islaului" ,n pre)en pre)ent/t/ scopu scopull declar declarat at al grupă grupării rii este este resta+ resta+ili ilirea rea „Statu „Statului lui @usul @usulan# an# în întreaga lue" 9IN 3(DEN a dat trei directive principale:

Pagina 13 din 161


! încercarea de a radicali)a grupările Islice e.istente *i crearea unor astfel de grupări acolo unde acestera nu e.istăJ ! distru distruge gerea rea SU(/ SU(/ stat stat vă)ut vă)ut ca o+stac o+stacolu olull princ principa ipall in refor reforare areaa socie societăţ tăţilo ilorr usulaneJ ! spri1inirea luptătorilor usulani din (fganistan/ (lgeria/ 9osnia/ Cecenia/ Eritrea/ bosovo/ aAistan/ Soalia/ Tad1iAistan *i \een" OS(@( 9IN 3(DEN *i!a început activitatea în acest doeniu în >KPK c0nd *i!a transferat afacerile în (fg-anistan" (v0nd în vedere că (fganistanul nu dispunea nici de infrastructura *i nici de oaenii necesari pentru a face faţă unui conflict prelungit/ a început punerea la punct a acestor aspecte" riul pas a fost reali)area unui progra de încorporare/ organi)0nd/ îpreună cu liderul „răţiei @usulane alestiniene# un +irou de recrutare" ( făcut un apel către tinerii usulani din luea ara+ă să se înrole)e pentru a lupta în (fganistan *i a creat +irouri de recrutare în întreaga lue/ inclusiv în SU( *i Europa" De aseenea/ a creat facilităţi pentru pregătirea acestora" ;uvernul afgan a donat teren *i resurse/ în tip ce 9IN 3(DEN a adus/ din diferite state ale luii/ e.perţi în ră)+oiul de g-erilă/ sa+ota1e *i operaţiuni su+ acoperire" Se estiea)ă că au fost instruiţi circa >6"666 de luptători/ doar o ică parte dintre ace*tia fiind afgani" Se afiră că circa 1uătate din recruţi proveneau din (ra+ia Saudită/ 7"666 din (lgeria/ 5"666 din Egipt/ restul provenind din \een/ aAistan *i Sudan" Un rol iportant în istoria grupării l!a avut SU(/ prin interediul CI(/ care/ în perioada ră)+oiului afgano!sovietic/ a lansat o capanie %66 ilioane de dolari anual& de înarare *i pregătire a guerilelor u1a-edine pentru a lupta îpotriva URSS/ gruparea lui 9IN 3(DEN fiind una dintre cele ai iportante" Se estiea)ă că/ în acest fel/ gruparea a priit o are cantitate de araent aerican/ aerican/ inclusiv rac-ete anti!aeriene anti!aeriene STIN;ER" După retragerea cetăţeniei saudite de către acest stat *i e.pul)area sa în >KKL/ 9IN 3(DEN s!a utat în Sudan/ unde a construit o infrastructură pentru guvernul saudit *i centre de pregătire pentru veteranii afgani" ,n >KK >KKM/ M/ ca urare urare a unei unei î+ună î+unătăţ tăţiri iri a relaţi relaţiilo ilorr sudano sudano!a !aeric erican ane/ e/ guv guvern ernul ul sudane)/ ca un gest de prietenie faţă de SU(/ i!a cerut lui 9IN 3(DEN să părăsească ţara" ,n ai >KKM/ OS(@( 9IN 3(DEN se instalea)ă în (fganistan/ unde forea)ă organi)aţia „T-e Islaic
Pagina 1 din 161


,n 5Q"6">KKQ/ 9IN 3(DEN a anunţat forarea RONTU3UI INTERN([ION(3 IS3(@IC pentru I$(D!ul îpotriva SU( *i Israelului/ afir0nd că lideri ai i*cărilor islaice din ai ulte state/ inclusiv aAistan/ *i!au arătat interesul de a se alătura rontului" otrivit declaraţiei lui 9IN 3(DEN cu această oca)ie/ este //datoria tuturor usulanilor să ucidă cetăţeni aericani/ at0t civili c0t *i ilitari *i de aseenea/ aliaţii lor din orice parte a luiiF" (3 Y(ED( este o reţea const0nd din ai ulte organi)aţii fundaentaliste din diverse state" actorul coun al acestor grupări este utili)area terorisului ca i1loc pentru atinge atingerea rea scopur scopurilo ilorr lor politi politice ce *i o agendă agendă a cărei cărei priori prioritat tatee o consti constitui tuiee înlătu înlăturar rarea ea 4guvernelor eretice# din statele lor *i instalarea legii islaice" Nuele lui 9IN 3(DEN a fost asociat cu ai ulte atacuri teroriste în diverse regiuni ale luii/ printre care: atacurile de la RI\(D$ %nov" K&/ D$(R(N %iun" KM& un -ote -otell din din \ee \eenn %dec %dec"" K5& K5&// tent tentat ativ ivaa de asas asasin inat at îpo îpotri triva va pre* pre*ed edin inte telu luii egip egipte tean an @U9(R(b/ în Etiopia %iun" K&/ atentatele de la > sept" 566> *i un atac îpotriva forţelor aericane din Soalia" >7" $E]9O33($ %(RTIDU3 3UI DU@NE]EU& ? 3I9(N $e)+olla- este o organi)aţie u+relă a diferitelor grupuri radicale s-iite *i organi)aţii care au aderat la ideologia b-oenistică" Organi)aţia a fost fondată în >KQ5 în ura păcii înc-eiate după ră)+oiul ;alileei din 3i+an %în ura căruia a crescut pre)enţa *i influenţa iraniană în 3i+an&" $e)+olla- a fost fondată ca un corp organi)aţional al fundaentali*tilor s-iiţi condus de clerici religio*i care considerau că adoptarea doctrinei iraniene repre)intă o soluţie la stagnarea politică a 3i+anului" (ceastă doctrină prevede utili)area i1loacelor teroriste ca oduri de îndeplinire a o+iectivelor politice" Odată cu senarea (cordului din >KQK prin care Siria s!a anga1at în 3i+an/ $e)+ollaa fost forţată să se confore)e dictaturii siriene" Interesul sirian în continuarea atacurilor teroriste în sudul 3i+anului au dus la dispariţia statutului unic adoptat de $e)+olla- în )ona li+ane)ă ca unică forţă ilitară" Oficialităţile siriene au prevenit guvernul li+ane) asupra pericolului pe care!l repre)intă capacităţile ilitare ale $e)+olla-ului ce acţionea)ă în oente în care se instaurea)ă pacea în sudul 3i+anului" %de e.eplu în tipul înt0lnirii C3INTON!(SS(D ce a avut loc în ianuarie >KKL&" (cţion (cţion0nd 0nd su+ su+ nu nuee cu ar fi „i-a „i-adul dul Isla Islaic# ic#// „orga „organi) ni)aţi aţiaa pentr pentruu usti ustiţie ţie Revoluţionară# *i „Re)istenţa Islaică#/ $e)+olla-ul a e.ecutat o serie de atacuri îndreptate îpotriva ţintelor israeliene din sudul 3i+anului *i forţelor ultinaţionale aflate în 3i+an: Pagina 1 din 161


! octo+rie >KQ7 ? atentat cu +o+ă asupra a+asadei aericane din 9eirutJ ! >KK5 ? atac asupra a+asadei israeliene din (rgentinaJ ! >KK> ?$e)+olla-ul *i!a asuat 5 de atacuri %nuărul acestora cresc0nd de la >K e.ecutate în >KK6&J ! >KK5 ? au fost e.ecutate M7 de atacuri iar în >KK7/ >Q de atacuri culin0nd cu sutele de rac-ete Aat8us-a lansate în )ona de securitate instaurată în teritoriul i)raelianJ ! >KKL ? s!au înregistrat un total de >KP de atacuri e.ecutate asupra trupelor israeliene %>>K focuri de artilerie/ 7> de detonări de încărcătură e.plo)ivă *i 5 atacuri frontale asupra po)iţiilor de apărare&J ! >KK ? 7LL de atacuri îpotriva trupelor israeliene din care 5P6 tiruri de artilerie ML detonări de încărcături e.plo)ive *i atacuri frontale" >L" (IS$!@O$(@@ED %E@& %(R@\ O @O$(@@ED& E@ este un grup islaist cu +a)a în aAistan scopul grupării constă în unirea bas-irului cu aAistanul" Din punct de vedere politic este aliniat cu @i*carea Radicală pro! tali+ană (@I(T!U3E@(!I IS3(@ %UI!&: ! dece+rie >KKK ? liderul E@ @(SOOD (]$(R a fost eli+erat din înc-isorile indiene în ura unui sc-i+ în care au fost iplicate > de persoane răpite dintr!un avion aparţin0nd liniilor aeriene indiene în (fg-anistanJ ! iulie 5666 ? atac cu grenade asupra preierului indian în localitatea SRIN(;(RJ ! dece+rie 5666 ? atac cu grenade în bupVara/ India" >" $(@(S %@IC(RE( IS3(@IC` DE RE]ISTEN[`& S!a forat în >KQP prin desprinderea din raura palestiniană a răţiei @usulane" @i*carea $(@(S a utili)at at0t etode politice c0t *i etode violente/ inclusiv acţiuni teroriste/ pentru crearea unui stat islaic palestinian" (re o structură largă care cuprinde eleente ce uncesc clandestin sau care activea)ă legal în osc-ei *i instituţii adinistrative cu isiunea de a recruta noi e+rii/ de a str0nge fonduri/ de a organi)a activităţi *i de a face propagandă" orţele principale ale @i*cării sunt concentrate în 0*ia ;a)a *i în c0teva )one din KQQ/ organi)aţia se autodefine*te ca „raura palestiniană a răţiei @usulane#"

Pagina 16 din 161


$(@(S define*te tran)iţia la etapa i-adului „ pentru eli+erarea întregii alestine# ca datorie religioasă personală" ,n acela*i tip/ respinge orice aran1aent politic care prevede renunţarea la oricare parte a alestinei" Scopul central al $(@(S este instalarea unui stat islaic în toată alestina" @i1loacele iediate de atingere a acestui scop sunt escaladarea luptelor arate *i i-adul/ cu participarea nu doar a usulanilor palestinieni ci a întregii lui islaice" $(@(S diri1ea)ă un +raţ ilitar arat/ din două grupuri: ! alestinian $ol8 ig-ters %(l!@a1a-adoun (l alestinioun&/ grup destinat atacurilor teroriste/ în special îpotriva unor ţinte israeliene" (ctivitatea acestui grup/ de procurare de araent *i pregătire a unor lovituri îpotriva rivalilor palestinieni *i apoi îpotriva Israelului/ a fost descoperită în >KQL" ! Securit8 Section %e-a) (an&/ grup care culege inforaţii asupra suspecţilor de cola+orare cu Israelul *i asupra altor eleente locale/ cu intenţia de a!i pedepsi prin i1loace violente/ creat în >KQM" 3a începuturile ei/ i*carea a fost activă în od special în doeniul re)istenţei *i activităţii su+versive" ,n perioada anterioară Intifadei/ a operat în principal îpotriva palestinienilor" ,n cursul Intifadei/ operativii $(@(S au recunoscut L7 de astfel de atacuri/ soldate cu oartea a LM de palestinieni" e +a)a unor inforaţii încă circa L6 de asasinate pot fi atri+uite e+rilor $(@(S" De aseenea/ operativii $(@(S au început să desfă*oare atacuri teroriste îpotriva unor ţinte israeliene/ devenind tot ai îndră)neţi/ în special e+rii +atalioanelor I]] (3!DIN (3 Y(SS(@/ atentatele culin0nd cu asasinarea unui ofiţer din cadrul Serviciului ;eneral de Securitate I)raelian la IERUS(3I@" (ctivi*tii $(@(S/ în special cei din +rigă)ile I]] E3!DIN (3!Y(SS(@ au desfă*urat atentate teroriste/ inclusiv de tip baiAa)e/ îpotriva unor ţinte ilitare *i civile israeliene" ,n 5666 au revendicat ai ulte atentate"

(NE'( 5 STRUCTUR( ;RU`RI3OR TERORISTE

;RU(RE TERORIST` @IC`

Pagina 1" din 161


ELEMENTE DE COMANDĂ

SEC!"NEA #ENT$" !N%O$MA!!

SEC!"NEA DE S#$!&!N

"N!TĂ! TACT!CE

;RU(RE TERORIST` @EDIE

ELEMENTE DE COMANDĂ LOC!!TO$

LOC!!TO$

S!

SS

"T

S!

SS

(NE'( 7 SC$E@( UNUI UNCT CONTRO3 TR(IC

Pagina 1# din 161

"T

LOC!!TO$

S!

SS

"T


Pagina 1$ din 161


(NE'( L SC$E@( OSTU3UI DE O9SER2(RE %O 2(RI(NT`&

(NE'( 

Pagina 1% din 161


(NE'( M 3(NIIC(RE( @`SURI3OR regătirea intensă este necesară pentru succesul oricărei operaţii" (ceastă necesitate devine stringentă într!o situaţie caracteri)ată de aeninţări speciale/ din cau)ua gravităţii consecinţelor" E.istă 5 tipuri de ăsuri care pot fi adoptate: proactive %ăsuri adoptate înainte de producerea unui evenient& *i reactive %ăsuri adoptate în tipul incedentului&" @`SURI RO(CTI2E %etapa dinainte de planificare& (nali)aBidentificarea )onelor cu posi+il risc: ,ntrunirea Coitetului care se ocupă de anali)a aeninţărilorB vulnera+ilităţilor" Deterinarea vulnera+ilităţilor +a)ei ilitare" (nali)a privind securitatea operaţiilor" (nali)a privind securitatea fi)ică"

Pagina 11 din 161


(nali)a privind securitatea personalului" Ela+orarea planurilor pentru anuite situaţii pro+a+ile: E.plo)ii" Incendieri" (salt aratB (+uscadăB (sasinate" 3uare de ostaticiB 9locade" Răpiri" lanificarea resurselor: Identificarea *i o+ţinerea ec-ipaentelor necesare" Sta+ilirea *i antrenarea Ec-ipei de Operaţii Speciale" Identificarea *i antrenarea negociatorilor" Coordonarea în cadrul Statului @a1or" Coordonarea e.ternă %9I/ autrităţile locale cu atri+uţii în ipunerea legii&" Desfă*urarea de relaţii pu+lice *i coordonarea cu actori c-eie: opierii" Spitalele" (utorităţile legiuitoare" Deta*aentul EOD" (viaţia" Ofiţerii de relaţii pu+lice" Departaentul de Investigaţii Criinale" Serviciile ilitare secrete de inforaţii" Counicţiile" acilităţile genistice" Sta+ilirea rocedurilor Standard de Operare %SO& (ntrenaent"""E.erciţii"""Evaluare"""(daptare %e.erciţii de counicare/ posturi de coandă/ siularea de situaţii reale/ e.erciţii de antrenaent în c0pul tactic/ alerte&" Ec-ipa de Reacţii Speciale" orţa de ;estionare a (eninţărilor" Ec-ipa de ;estionare a Cri)elor" Negociatorii" ersonalul responsa+il de pa)a o+iectivelor vulnera+ile" Pagina 12 din 161


Reevaluarea continuă *i reactuali)area" @`SURI RE(CTI2E %etapa de planificare& (nli)a situaţiei Delegarea ec-ipei de reacţie iniţială" Rapoarte ale situaţiei e.istente" Deterinarea situaţiei respective ca pre)ent0nd riscuri speciale sau pericole iinente" (ctivarea planului %planurilor& corespun)ătoare cu rocedurile Standard de Operare sta+ilite: Notificaţii despre: Ec-ipa de Reacţii Speciale" orţa de ;estionare a (eninţărilor" Ec-ipa de ;estionare a Cri)elor" Negociatorii" Răspunsul Ec-ipei de Reacţii Speciale la locul de producere a incidentului" orţei de ;estionare a (eninţărilor la postul de coandă local" Negociatorii la locul de producere a incidentului" ersonalului din cadrul Ec-ipei de ;estionare a Cri)elor desenată" E.ecuţia: I)olareB Evacuare" Negociere" (salt %c-iic/ cu luneti*ti/ etc"&" reluarea controlului" Căutare" (nc-etareB Interogare"

(NE'( P Pagina 13 din 161

în locaţia


CONSIDER([II SECI(3E RI2IND 3(NIIC(RE( lanul parţial tre+uie ela+orat pentru cel puţin *apte )ile" INOR@([II3E SECRETE erite planul serviciilor secrete colectarea/ evaluarea *i diseinarea inforaţiilor/ în spri1inul identificării aeninţărilor locale= Ia în considerare planul restricţiile cu privire la colectarea *i stocarea inforaţiilor= Sunt preci)ate în plan „averti)ări# cu privire la surse de inforaţii pentru serviciile secrete= Este preci)ată în planul odalitatea de constituire a coitetului de anali)ă a aeninţărilor (N(3I]( (@ENIN[`RI3OR Sunt identificate în plan aeninţări locale %iediate sau de durată&= erite planul identificarea altor aeninţări dec0t cele locale %grupări naţionle *i internaţionale care ţintesc sau pot ţinti instalaţiile ilitare&= E.istă în instalaţii sistee de deterinare a vulnera+ilităţilor/ care să a1ute la estiarea aeninţărilor= ,n special urătoarele: ;eografia )onei interesate" Resurse de ipunere a legii" actori de populaţie" Capa+ilităţi de counicare" Sta+ile*te planul ordinea în care sunt identificate slă+iciunile *i vulnera+ilităţile= CONTR(@`SURI DE SECURIT(TE Sunt specificate în plan condiţiile aeninţărilor teroriste *i acţiunile recoandate= CONDI[II (3E (@ENIN[`RI3OR TERORISTE Condiţiile aeninţărilor teroriste din urătoarele pagini descriu niveluri progresive ale aeninţărilor la care sunt supuse facilităţile *i personalul (ratei Statelor Unite ale (ericii" ,n acord cu terinologia apro+ată de eful Statului @a1or ;eneral/ ace*ti tereni/ condiţii *i ăsuri de securitate recoandate au scopul de a facilita coordonarea inter!servicii *i suportul aratei aericane în desfă*urarea activităţilor de co+atere a terorisului" Declararea e.istenţei condiţiilor unei aeninţări specifice nu tre+uie să iplice niciun fel de Pagina 1 din 161


raport o+ligatoriu dacă nu este necesar/ *i nici cererea de instituirea acţiunilor recoandate/ asociate cu acele condiţii" Selecţia răspunsului potrivit la aeninţările teroriste constituie responsa+ilitatea coandantului care deţine 1urisdicţia *i autoritatea de control peste facilităţile *i personalul aeninţate" Inforaţia poate fi pre)entată su+ fora directivelor ilitare *i regulaentelor" Nivelul „al+# de aeninţare teroristă Dfinire: 3ipsa unor aeninţări teroriste specifice îpotriva personalului *i facilităţilor forţelor arate aericane dintr!o anuită )onă geografică" %(eninţarea se poate +a)a pe inforaţia confor căreia o grupare teroristă pregăte*te desfă*urarea unor activităţi criinale în acea regiune"& (cţiuni recoandate: !,ncura1area counităţii pentru a eite avertisente în legătură cu persoane/ ve-icule *i acetivităţi care sunt suspecte" !Revederea planurilor de securitate antiteroristă *i verificarea disponi+ilităţii forţelor de reacţie" !2erificarea periodică a unor ve-icule *i persoane care intră în +a)ă" !E.ersarea unor proceduri de reacţie la aeninţările cu +o+ă" !@onitori)area transporturilor către facilităţile alientare *i clu+uri" !2erificarea periodică a clădirilor *i facilităţilor care nu sunt între+uinţate în od regulat" !Revederea *i ipleentarea în od corespun)ător a ăsurilor de securitate/ pentru persoanele supuse la niveluri ridicate de risc"

Nivelul „gal+en# de aeninţare teroristă Definire: re)enţa unor aeninţări teroristere specifice/ îndreptate îpotriva forţelor arate aericane dintr!o )onă anue" %(eninţarea se poate +a)a pe inforaţia confor căreia o grupare teroristă pregăte*te desfă*urarea unor activităţi criinale în acea regiune/ activităţi care vi)ea)ă forţele arate&" (cţiuni recoandate: !Revederea planurilor de securitate antiteroristă ale +a)elor ilitare *i ipleentarea ăsurilor de securitate potrivite" Pagina 1 din 161


!Inforarea întregului personal despre condiţiile aeninţărilor *i transiterea avertisentelor de securitate" !Securi)area punctelor de acces în +a)ă: ! verificarea atentă a ve-iculelor/ pac-etelor *i +aga1elor introduse în +a)ă" ! verificarea identităţii persoanelor care intră în +a)ă" !Intensificarea verificărilor în clădiri/ instalaţii *i perietre cu activităţi speciale/ în tipul orelor în care nu se lucrea)ă" !Revi)uirea *i ipleetarea ăsurilor speciale de securitate a personalului pentru persoanele e.puse la un nivel crescut de risc" !Inforarea personalului care asigură securitatea cu privire la directivele *i norele de folosire a araentului"

Nivelul „ro*u# de aeninţare teroristă Definire: re)enţa pericolului iinent de producere a unui atac terorist îndreptat îpotriva forţelor arate *i faciltăţilor ilitare aericane" %(eninţarea se +a)ea)ă pe inforaţii avute despre planuri sau pregătiri a unor grupări teroriste care urea)ă să atace anuite facilităţi sau persoane&" (cţiuni recoandate: ! (cţiunile care sunt prevă)ute la nivelul „gal+en# de alertă teroristă" ! (dunarea la apel a forţelor de reacţie" ! Inspectarea tuturor ve-iculelor *i încărcăturilor care accesea)ă )onele aeninţate de pericol" ! Intensificarea securităţii pentru punctele %facilităţile& sensi+ileB supuse pericolului terorist" ! inspectarea tuturor pac-etelor/ vali)elor *i genţilor de 0nă care au acces în aceste facilităţi %)one&" ! cre*terea frecvenţei de patrulare în perietrul acelor facilităţi" !

(sigurarea/ în peranenţă/ cu personal a tuturor posturilor de securitate"

! Dacă este necesar/ asigurarea protecţiei suplientare pentru persoanele care sunt supuse unui nivel ridicat de risc"

Pagina 16 din 161


Co+ină aceste contraăsuri de securitate/ eleente specifice pentru toate cele trei tipuri de securitate: operaţională/ fi)ică *i a personalului= SECURIT(TE( OER([II3OR S!au sta+ilit proceduri prin care să se prevină o+ţinerea de inforaţii despre planuri *i operaţii de către terori*ti %să nu se pu+lice itinerariile de deplasare/ să se asigure securitatea aterialelor clasificate/ etc"&= erite planul coordonarea în detaliu cu progrul de securitate a operaţiilor din cadrul instalaţiei %securitatea operaţiilor repre)intă o ăsură proactivă vitală prin care se îpiedică o+ţinerea de inforaţii care pot *i folosite în scop criinal sau pentru acţiuni teroriste&= SECURIT(TE( ERSON(3U3UI (u fost identificate/ în ura anali)ării aeninţărilor/ persoanele cel ai vunera+ile atacurilor teroriste= ( fost iniţiat un proces de educare care să pună accent pe identificarea aeninţărilor ce privesc persoanele vulnera+ile= SECURIT(TE( I]IC` Se spri1ină reciproc planurile care privesc aeninţările speciale cu planurile de securitate fi)ică= ,piedică ăsurile sta+ilite desfă*urarea de activităţi teroriste= %găr)i/ sistee de detectare a intru*ilor/ sistee de iluinare *i îngrădire/ etc"&= Sunt incluse/ în planul cu aeninţări speciale/ aeninţările identificate în regleentăile structurilor centrale ale aratei= E.istă interes din partea coandanţilor pentru reali)area securităţii fi)ice= (UTORIT(TE B URISDIC[IE Este acordată/ prin plan/ 9iroului ederal de Investigaţii/ prioritate operaţională *i în desfă*urarea investigaţiilor= Se reali)ea)ă coordonarea cu structuile centrale ale autorităţii 1udecătore*ti= erite planul o cooperare eficientă între agenţii ilitari principali/ counitatea civilă *i agenţiile federale= Sunt indicaţi/ prin plan/ paraetrii e.acţi ai utili)ării forţei= Pagina 1" din 161


E.istă o înţelegere reciprocă între toate agenţiile locale care ar putea fi iplicate într! un incident terorist produs într!o instalaţie ilitară/ privind autoritatea/ 1urisdicţia *i posi+ilele interacţiuni= (NTREN(RE( EC$IEI DE ;ESTION(RE ( CRI]E3OR ( fost sta+ilită o Ec-ipă de ;estionare a Cri)elor= Este constituită Ec-ipa de ;estionare a Cri)elor în conforitate cu necesităţile instalaţiei %resurse disponi+ile/ ec-ipaent/ coandă&= Este sta+ilită în plan o locaţie pentru Ec-ipa de ;estionare a Cri)elor %desenarea de locaţii alternative *i succesiunea la coandă&= Este specificată în plan utili)area de ec-ipaente de vi)uali)are în )onele de operaţii ale Ec-ipei de ;estionare a Cri)elorB Centrului de operaţii de Urgenţă/ pentru a se întoci rapoarte despre evoluţiile situaţiilor *i contraăsurilor %sc-ee/ -ărţi&= (NTREN(RE( OR[EI DE ;ESTION(RE ( (@ENIN[`RI3OR %inclusiv Centrul de Coandă al orţei de a (eninţărilor/ Ec-ipa de Reacţii Speciale/ ec-ipa de

;estionare

negociere/ etc"&

Este antrenată Ec-ipa de ;estionare a (eninţărilor în condiţii reale= (u fost corectate deficienţele operaţionale= S!a forat o Ec-ipă de Reacţii Speciale/ care să se antrene)e pentru isiuni specifice %te-nici de pătrundere în clădiri/ operaţiuni de asalt al ve-iculelor/ te-nici anti!lunetist/ ec-ipaente speciale&= Este testată Ec-ipa de Reacţii Speciale triestrial %în legătură cu procedurile la alertă/ tipul de reacţie/ dispo)iţia generală pentru a lupta&= (u fost sta+ilite responsa+ilităţi pentru ec-ipa de negociatori %9iroul ederal de Investigaţii/ Divi)ia de Investigaţii Criinale/ investigatorii din cadrul oliţiei @ilitare&= ( fost antrenată ec-ipa de negociatori în condiţii reale= Este ec-ipa de negociatori dotată corespun)ător= 3(NU3 (@ENIN[`RI3OR SECI(3E %o+servaţii generale& Repre)intă planul un re)ultat al efortului coordonat al conducerii= Este specificată în plan cererea de rapoarte %înregistrări/ 1urnale/ rapoarte după! acţiune&=

Pagina 1# din 161


Oferă planul suport pentru Ofiţerul de Relaţii u+lice %planul tre+uie să asigure pre)enţa controlată a @edia&= ( fost testat planul în acord cu protocolul (R >K6!5= rocedurile specificate= Ec-ipa de ;estionare a Cri)elor= orţa de ;estionare a (eninţărilor %inclusiv Ec-ipa de Reacţii Speciale&= Ec-ipa de negociere= Solicitările de suport= Este docuentul actuali)at în peranenţă/ se pune accent pe contraăsuri îpotriva aeninţărilor= 2a co+ina reacţia poliţiei/ în od eficient/ răspunsul tactic cu cuno*tinţe de specialitate= Sunt e.plicitate avanta1ele *i de)avanta1ele fiecărei variante de reacţie= Este specificată în plan posi+ilitatea de copletare cu personal pentru ec-ipele care acţionea)ă= Sunt prevă)ute în plan proceduriB reţele de counicare= revede planul posi+ila necesitate a unui traducător= Ia planul în considerare necesitatea întocirii unei liste cu persoane cunoscătoare de culturi *i li+i străine/ care să colecte)e inforaţii de la su+iecţi străini *i victie *i care să asiste la negocieri= Sunt în plan prevă)ute *i identificate unităţi care vor acorda întăriri forţelor de poliţie ilitară= Sunt în plan deliitate clar responsa+ilităţi specifice fiecărui eleent de coandă= Sunt preci)ate în plan ăsuri necesare pentru fiecare etapă a activităţii de contrateroris %răspuns iniţial/ negociere/ asalt/ etc"&= Se regăsesc în plan preci)ări cu privire la suportul altor servicii %genistic/ aviatic/ edical/ de counicaţii/ etc"&= Este prevă)ută în plan organi)area unei ec-ipe care să anali)e)e posi+ilitatea utili)ării de către terori*ti a (relor de Distrugere în @asă/ delegarea unui ofiţer responsa+il de controlul incidentelorB accidentelor nucleare= Sunt prevă)ute în plan rec-i)iţia *i utili)area ve-iculelor civile/ provi)iilor *i alientelor/ atunci c0nd este necesar= Este prevă)ută în plan alocarea de resurse fianciare pentru ang1aţi civili care pot fi iplicaţi în anuite situaţii= Pagina 1$ din 161


(NE'( Q DEINI[II (3E UNOR TER@ENI UTI3I]([I ,N C(DRU3 @ODE3U3UI DE CONTR(TERORIS@ %L"7& (eninţare specială ? orice situaţie care iplică e.istenţa unui lunetist/ a unui terorist +aricadat/ a unor terori*ti care cer recopensă pentru eli+erarea unor ostatici *i în care se cer reacţii speciale/ forţă fi)ică *i antrenaent speial" (nali)a aeninţărilor ? anali)a vulner+ilităţilor unei instalaţii ilitare la aeninţările teroriste/ cu scopul de a se i)ola *i acoperi punctele sla+e" (ntiteroris ? ăsuri preventive adoptate cu scopul de a reduce pro+a+ilitatea producerii unui atentat terorist" Co+aterea terorisului ? ăsuri adoptate în od sisteatic pe tipul a+elor etape/ at0t proactivă/ c0t *i reactivă/ ale operaţiunilor de reducere a posi+ilităţii de producere a unui evenient terorist la o instlaţie ilitară" Coitetul însărcinat cu anali)a aeninţărilor ? un eleent foarte iportant pentru anali)a aeninţărilor/ care centrali)ea)ă eforturile de descoperire *i reducereBeliinare a punctelor sla+e" (ceste eforturi se referă la activităţi de +rainstoring" Coitetul poate fi forat din persoane care posedă cuno*tinţe *i deprinderi de co+atere a terorisului" Contrateroris ? te-nici ofensive adoptate ca răspuns îpotriva atacurilor teroriste/ înclusiv culegerea de inforaţii *i anali)a aeninţărilor/ în suportul acestor ăsuri" Ec-ipă de ;estionare a Cri)elor ? ec-ipă care se constituie la nivelul strurilor ierar-ice înalte sau la nivelul diferitelor instalaţii ilitare însărcinate cu ela+orarea de planuri/ politici/ proceduri/ te-nici *i control/ care sunt iplicate în re)olvarea incidentelor teroriste apărute la nivelul +a)elor ilitare" Ec-ipa ia în considerare incidente cu iplicaţii la nivel local/ naţional *i internaţional *i sta+ile*te contactul cu Centrul Operaţional al (ratei dacă situaţia escaladea)ă *i necesită iplicare de la nivel ai înalt" De regulă/ la nivelul unei instalaţii ilitare/ Ec-ipa de ;estionare a Cri)elor se sta+ile*te la Centrul Operaţional de Urgenţă" Ec-ipă de Reacţii Speciale ? orice ec-ipă constituită din personal ilitarB de securitate/ special pregătiţi/ ec-ipaţi *i înaraţi/ care au isiunea de a prelua controlul într!un incident *i a neutrali)a o aeninţare specială" De regulă/ este vor+a despre o ec-ipă constituită din personal aparţin0nd oliţiei @ilitare/ care utili)ea)ă araent *i tactici Pagina 16% din 161

Terorism

Recommend Documents