Marile conferinţe interaliate privind organizarea posbelică a lumii
După 20 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, disputele neânceiate au provocat declanşarea unui conflict mai amplu şi mai sângeros! "l Doilea Război Mondial# Războiul a $nceput $n %&'& $n (uropa, dar la sfârşitul său $n %&)*, se regăsea $ntreaga lume# Părţile $n conflict erau puterile "+ei reprezentate $n primul rând de -ermania, .talia şi /aponia şi "liaţii $ndeosebi 1ranţa, Marea ritanie, 3tatele 4nite şi 4niunea 3ovietică# Pe toată durata celui de5al Doilea Război Mondial au avut loc $ntruniri importante $ntre capii guvernelor aliate# 6a aceste conferinţe s5au discutat planuri militare, dar şi proiecte referitoare la lumea postbelică# Repercursiunile politice ale celui de al Doilea Război Mondial au modificat $ntregul curs al istoriei omenirii din sec# 77# 4na dintre urmări a fost e+tinderea dominanţei 4niunii 3ovietice $n ţările din (uropa de (st, o altă consecinţă a fost deplasarea centrelor de putere din 8estul (uropei către 34" şi 4niunea 3ovietică# "ntagonismul puternic manifestat $ntre aceste două ţări şi aliaţii lor, cunoscut sub numele de Războiul Rece, avea să influenţeze, $n următorii *0 de ani, evenimentele pe plan mondial#% Prologul celui de5al Doilea Război Mondial se 9oacă $n Polonia, la data de % septembrie, la frontierele orientale, apoi urmând o lungă perioadă de inactivitate pe toate fronturile, $n special pe frontul de pe Rin, principalul teatru de operaţiuni# 2 Marea ritanie şi 1ranţa declaraseră, ce5i drept, război -ermaniei, dar armata franceză adoptase, potrivit indicaţiilor :onsiliului militar interaliat, soluţia ;războiului ciudat<, doar după câteva replici neesenţiale $ndreptate $mpotriva =ermact5ului la $nceputul lunii septembrie %&'&# ' 6a %0 mai %&)0, pe când $n >orvegia $ncă mai continuau luptele, =ermactul a invadat elgia, ?landa, 6u+emburgul şi apoi 1ranţa ca apoi $n iunie %&)% sa invadeze 4niunea 3ovietică# ) "şadar până $n anul %&)2 -ermania nazistă obţine o serie de succese militare# Universală Britannica, Britannica, vol 1 Enciclopedia Universală
7..., ucureşti, (d# 6itera, 20%0, p# )@#
2 /ean5Micel,
continentului european european de la 1850 până până la sfârşitul -aillard, "ntonA, RoBleA, Istoria continentului secolului al XX-lea, XX-lea, ucureşti, (d# :artier, 2000, p# ''&# conferine internaionale internaionale !1"#"-1"$5%, 3 6eonida, 6ogin, Mari conferine universală conte&porană, conte&porană, 4 orin, amfir, Istoria universală
ucureşti, (d# Politică, %&C&, p# %)%#
ucureşti, (d# ?scar Print, %&&&, p# '0'#
6a sfârşitul lui decembrie %&)% era de9a evident că Eitler şi aliaţii săi 9aponezi nu puteau câştiga războiul# 6a sfârşitul verii lui %&)2, după dezastrul 9aponez din MidBaA şi epuizarea ofensivei $n 8olga şi :aucaz lui Eitler, era deasemenea că "+a nu va reuşi nici măcar un rezultat egal# 6una de cumpănă a fost noiembrie %&)2, lună $n care la data de 2 britanicii au $nceput bătălia decisivă de la "lamein, pentru a elibera "frica de >ord şi Mediterana, urmată de debarcările anglo5americane $n Maroc şi "lgeria şase zile mai târziu#* ătălia pentru 3talingrad, soldată cu $nfrângerea germanilor, a avut o importanţă deosebită $n desfăşurarea războiului# Raportul de forţe s5a scimbat $n avanta9ul 4niunii 3ovietice, iniţiativa strategică a fost cucerită de comandamentul sovietic# 3e poate afirma că 3talingradul marcează o cotitură radicală şi $n acelaşi timp $nceputul sf$rşitului pentru "+ă#F 6a $nceputul verii %&)', germanii vor $ncerca o ultimă ofensivă $n regiunea GursH, dar această bătălie se $ntoarce $n favoarea sovieticilor# După aceea, treptat, cu a9utorul tacticii de $nvăluire, urmează recucerirea :rimeii, 4crainei şi ielorusiei# Gievul este recucerit $n noiembrie %&)', iar 6eningradul care a rezistat eroic asediului şi a pierdut un milion de locuitori este şi el eliberat# 6a $nceputul lui %&)), frontul din %&)% este aproape restabilit# Pe F iunie %&)), numeroase trupe anglo5americane debarcă pe coastele normande şi reuşesc să creeze aici un cap de pod# Pe 2* august, Parisul, unde cu câteva zile $nainte ;1orţele franceze din interior< declanşaseră o revoltă, este eliberat de blindatele generalului 6eclerc# In acest timp, pe %* august, o a doua debarcare a "liaţilor are loc $n Provence# Pe %2 septembrie , armatele venite din sud şi din nord fac 9oncţiunea $n urgundia, iar $n noiembrie, teritoriul francez este eliberat $n $ntregime# In cursul toamnei lui %&)), "rmata Roşie a ocupat teritoriile din (stul şi >ordul (uropei, transformate $n sateliţi ai reicului! 1inlanda, România, ulgaria, 4ngaria oblingându5le să $nceie armistiţiu# In decembrie %&)), blindatele ruseşti a9ung la porţile 8arşoviei, $n timp ce "liaţii occidentali a9ung pe malurile Rinului# Eitler $nsă nu se declară $nvins# (l $şi aruncă ultimele resurse $n bătălie, a9ungând să mobilizeze bătrânii şi adolescenţii# :eea ce mai rămâne din marele Reic itlerist se prăbuşeşte $n câteva luni# In martie, anglo5americanii trec Rinul şi se $ndreaptă către (lba unde a9ung pe 22 aprilie# 6a (st, armata Roşie ocupă 8iena %' aprilie şi trec ?derul# Pe 2* aprilie, $n urma unor lupte crâncene, erlinul este $ncercuit, iar 9oncţiunea dintre ruşi şi armatele "liaţilor 5 Paul,
/onson, ' istorie a lu&ii &oderne, 1"(0-(000, Bucureşti, Ed) *u&anitas, (000, p)$00)
6 :onstantin,
uşe, "le+andru, 8ianu, coord#, Istorie universală) Epoca conte&porană, vol .., ucureşti, (d# Didactică şi pedagogică, %&@&, p#2%#
occidentali se realizează pe (lba# :oşmarul ia sfârşit pe @ şi C mai când germanii semnează la Reims şi la erlin unde se aflau cartierele generale ale lui (isenoBer şi /uHov, capitularea necondiţionată# @ Pe parcursul $ntregului război, $n funcţie de desfăşurarea acestuia "liaţii s5au $ntrunit $ntr5 o serie de conferinţe $n cadrul carora s5a planificat următori paşi de făcut $n vederea $nfrângerii -ermaniei naziste# Prefaţată de :onferinţa de la Moscova &5%' octombrie %&)' a miniştrilor de e+terne a celor trei ţări aliate, :onferinţa de la Jeeran a fost cea dintâi conferinţă ce i5a reunit pe cei trei conducatori al 4niunii 3ovietice, al 34" şi al Marii ritanii# "ceasta a avul loc la data de 2C noiembrie K % decembrie# "fară de .# 3talin, 1# Roosevelt şi =# :urcill au participat şi miniştrii afacerilor e+terne, şefii statelor ma9ore, numeroşi e+perţi#C :ei trei mari şi5au $n repetate rânduri convingerea că $ntâlnirea lor trebuie să aibă drpt scop stabilirea viitorului omenirii, ceea ce releva responsabilitatea ce şi5o asumau# "ceastă $ntâlnire prezenta un mare avanta9 prin faptul că urma să se desfăşoare la un interval foarte scurt de la :onferinţa miniştrilor de e+terne de la Moscovala care s5au stabilit, prin consens, unele coordonate ale problemelor principale ce urmau să fie rediscutate la Jeeran# :onferinţa a fost precedată de un $ndelungat scimb de mesa9e $ntre cei trei lideri pe tema locului şi datei $ntâlnirii# & In centrul dezbaterilor :onferinţei de la Jeeran au fost problemele militare, guvernul sovietic insistând din nou asupra oportunităţii unor operaţiuni de anvergură $n ?ccident, peste :analul Mânecii, ca soluţie pentru grăbirea $nfrângerii -ermaniei itleriste şi scurtarea duratei războiului# :onferinţa de la Jeeran a prile9uit un scimb de opinii $ntre aliaţi cu privire la statutul postbelic al -ermaniei# Preşedintele american a prezentat un plan de $mpărţire a -ermaniei $n cinci state autonome# 6a propunerea lui :urcill la Jeeran a fost adusă $n discuţie şi problema poloneză, premierul britanic consimţind la soluţia ;de a $mpinge Polonia spre vest<# Jeritoriul viitorului stat polonez urma să se $ntindă ;$ntr5o zonă situată $ntre linia :urzon şi linia ?der<, inclusiv Prusia ?rientală, adică uniunea 3ovietică va $ncorpora teritoriile care5i fusese atribuite prin acordul germano sovietic din %&'&# 7 3erge, erstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol +, ecolul XX!din 1"1" până n .ilele noastre%,
.aşi,
.nstitutul (uropean, %&&C, pp# %*F5%*@# 8 Petrencu,
"natol, Istoria Universală) Epoca conte&porană 1"#"-1""5, .aşi, (d# Jipo Moldova, 20%0,
p#'2# 9 6eonida, 6ogin, op) cit), p#')%#
3talin a arătat că 1inlanda va trebui să revină la frontierele sale din %&)0 iar $n ce priveşte ţările baltice, acesta a precizat că problema ar fi fost definitiv reglementată prin voinţa populaţiilor# 6a % decembrie %&)' s5a semnat /eclaraia cu privire la Iran, Recunoscându5se a9utorul dat de .ran cauzei aliate, cele trei mari puteri s5au obligat să ofere acestei ţări a9utor economic şi să respecte integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa deplină a .ranului# In declaraţia adoptată de cele trei mari puteri la :onferinţa de la Jeeran, e+primându5se otărârea lor de a5şi mobiliza toate forţele pentru obţinerea victoriei asupra fascismului, se releva că guvernele 4#R#, 34" şi "ngliei deveneau responsabile pentru realizarea unei păci#%0 6a & ?ctombrie %&)), :urcill soseşte la Moscova, $mpreună cu (den, generalii sir "lan 1rancis rooHe, sir Eastings .smaz şi e+perţi# In seara aceleiaşi zile, la ora 22, a vut loc la Gremlin prima $ntâlnire# Premierul britanic a adus $n atenţie obiectivul prioritar al vizitei sale la Moscova! 3alvarea -reciei de ocupaţia sovietică# :onvorbirea :urcill53talin din & octombrie %&)) consemnează astfel ceea ce $l interesa $n mod deosebit pe şeful guvernului de la 6ondra#%% :elebrul ;acord procentual< nu făcea decât să cedeze dictatorului sovietic teritorii pe care acesta să pună mâna oricum# In acest acord, sciţat $n grabă de :urcill şi $ntins peste masă lui 3talin , ;care a bifat cu un creion albastru<, controlul asupra .ugoslaviei şi 4ngariei era $mpărţit $n mod egal $ntre cele două puteri, &0L din România şi @*L din ulgaria intrau sub influenţa 4niunii 3ovietice, iar -recia era $n proporţie de &0L ;britanică<%2 :onferinţa de la Jeeran, având un pronunţat caracter militar, lăsase $n suspensie numeroase probleme politice importante atât cu privire la buna desfăşurare a războiului, cât şi referitoare la statutul postbelic al (uropei şi al lumii $n general# 3e cereau revăzute planurile operativ5strategice şi reaşezate pe ideea centrală a operaţiilor decisive care să ducă, cât mai repede, la terminarea războiului $n (uropa $mpotriva -ermaniei naziste şi $n (+tremul ?rient contra /aponiei imperialiste# "ceasta $n primul rând# "poi, se impunea definitivat statutul posbelic al (uropei $ntrucât războiul intrase $n faza finală şi nu se rezolvaseră $ncă problema -ermaniei, a frontierelor Poloniei şi formei de guvernământ 10 :onstantin, uşe,
"le+andru, 8ianu, coord#, op) it), p#*C#
11 (lena,
6ace, tatutul internaional al o&âniei de la ră.2oi la pace 1"#"-1"$3, ucureşti, (d# Militară, 20%0, p#2&*# 12 JonA, /udt, Epoca post2elică) ' istorie a Europei de după 1"$5, .aşi, (d# Polirom, 200C, p#%0*#
din această ţară, situaţia ţărilor eliberate din centrul şi sud5estul (uropei, cu precădere $n zona balcanică# In centrul atenţiei celor trei lideri se afla problema organizării păcii mondiale şi a securităţii generale# %' Prin urmare $ntre )5%% februarie %&)* are loc :onferinţa de la .alta# .niţiativa unei noi $ntâlniri i5a aparţinut preşedintelui 1# Roosevelt# După mai multe propuneri cu privire la locul desfăşurării :onferinţei cei trei mari au ales .alta:rimeea# %) 6a conferinţă o atenţie deosebită s5a acordat problemei -ermaniei, instaurării controlului asupra ei# :ei ;trei mari< şi5au e+pus punctele de vedere cu privire la $mpărţirea -ermaniei# 1# Roosevelt era de părere că -ermania să fie $mpărţită $n cinci state independente# 8arianta britanică prevedea divizarea -ermaniei $n două state! Prusia cu provinciile ei şi avaria Rurul şi =esfalia urmau să se afle sub control internaţional# .# 3talin acceptă, $n principiu, propunerea lui Roosevelt, dar avusese unele obiecţii# După el ar fi fost mai bine dacă s5ar specifica forma de administrare a -ermaniei! guvern central sau guverne independente pentru fiecare din statele $n urma $mpărţirii -ermaniei# %* 3e impunea de asemenea, ;discutarea cestiunii reparaţiilor, a despăgubirilor şi a compensării acestora de către reic5ul german statelor aliate prin fi+area cuantumului pentru fiecare mare putere aliată# %F 6a :onferinţa de la .alta s5a adoptat un document important K ;Declaraţia cu privire la (uropa eliberată<, $n care se afirma că cele trei puteri vor depune eforturi coordonate pentru a a9uta statele (uropei să se elibereze de fascism şi să5şi restabilească viaţa politică şi economică#%@ 6a insistenţa lui =inston :urcill a fost e+aminată problema privind pedepsirea criminalilor de război s5a propus să fie cât mai urgent $ntocmite listele criminalilor de război şi ei ; să fie 9udecaţi $n ţările pe teritoriul cărora au comis atrocităţi<# %CProblema Poloniei continua să fie cea mai controversată# "ceasta se $ntâmpla din cauza că avea două guverne unul susţinut de 4niunea 3ovietică, altul Marea ritanie şi 3#4#"# 6a :onferinţă s5a subliniat că susţinerea $n continuare a două guverne $nsemna falimentu conferinţei#%& 13 6eonida, 6ogin, op) cit), p#)0)#
14 Petrencu, "natol, op) cit), p)#8)
15 6eonida, 6ogin, op) cit), p)$(()
16 I2ide&,
p#)2)#
17 Petrencu, "natol, op) cit), p)#")
18 6eonida, 6ogin, op) cit), p)$#1)
In timpul :onferinţei delegaţia sovietică şi cea americană, $n lipsa celei engleze, au semnat un acord secret cu şprivire la intrarea 4iunii 3ovietice, $n război $mpotriva /aponiei, care prevedea ca 4#R#3#3# să declare război 9aponiei la 25' luni după capitularea -ermaniei itleriste# :onferinţa de la .alta a constituit un eveniment important $n istoria celui de5al Doilea Război Mondial# 6a ea s5au luat măsurile respective cu privire la $nceierea războiului# "u fost definitizate documentele adoptate la Dumbarton ?aHs, creându5se condiţii favorabile organizaţiei internaţionale a >aţiunilor 4nite# 6a .alta nu a avut loc nici o $mpărţire a (uropei sau a lumii, dar spiritul care a dominat conferinţa a permis incontestabil $mpărţirile care au urmat# 20 :onferinţa de la 3an 1rancisco 2* aprilie52F iunie %&)* a avut menirea ca, $n comple+ul internaţional e+trem de dificil de la sfărşitul celui de5al Doilea Război Mondial, să statueze ;?rganizaţia >aţiunilor 4nite şi :arta sa< pentru ca viaţa popoarelor $n perioada postbelică să se bucure de o ordine internaţională mai bună şi mai dreaptă, $n care să triumfe pacea şi securitatea# :onferinţa de la Potsdam s5a descis $n palatul :ecilienof, la %@ iulie %&)*, lucrările ei desfăşurându5se până la 2 august %&)*# 2% "ici s5au $ntânlit cele trei mari puteri ! 4R33, 34" şi Marea ritanie pentru a clarifica şi implementa $nţelegerile stabilite anterior la Nalta# :ei trei lideri ! 3talin, Jruman şi :urcill care deoarece a pierdut alegerile $n Marea ritanie a fost $nlocuit cu "ttlee# "şa numita $nţelegere de la Potsdam a stabilit ca fiecare din cele patru ţări ! "merica, Rusia, Marea ritanie şi 1ranţa să aibă supremaţia $n zona lor de ocupaţie şi ca toate să formeze un :onsiliu de :ontrol care să se ocupe de problemele privind $ntreaga -ermanie# "liaţii au stabilit pentru -ermania ! un nou sistem politic naţional5socialist $năbuşind astfel ideologia nazistă, dezarmarea imediată pentru a o $mpiedica sădevină dinnou o mare putere militară şi introducerea ideilor democratice# (conomia germană a fost descentralizată, au fost sparte monopolurile dezvoltarea agriculturii s5a realizat pentru a accelera reorganizarea economică a -ermaniei# Joate teritoriile germane din estul râurilor ?der şi >issa au trecut sub administraţie poloneză şi rusească prin semnarea unui ultim tratat de pace# Populaţia germană din aceste teritorii şi din alte părţi ale (uropei de (st a fost transferată $n -ermania# 35a stabilit şi un mod prin care -ermania trebuia să plătească despăgubirile de război# 4n :onsilu al Miniştrilor de e+terne a fost creat pentru a stabili condiţiile tratatului de pace# 35a dat şi un ultimatum /aponiei, oferindu5i5se două posibilităţi ! predare necondiţionată sau distrugere totală problema folosirii bombei atomice nu a fost menţionată# 19 I2ide&), p)$#8)
20 Petrencu, "natol, op) cit), p)$0)
21 :onstantin, uşe,
"le+andru, 8ianu, coord#, op) cit), p#@%#
"şadar, diplomaţia celor ;trei mari< şi5a a+at integral efortul pentru spri9inirea bătăliilor pe teatrele de război prin toate măsurile posibile, iar acţiunile $nteprinse s5au caracterizat printr5o evoluţie ascedentă! de la $ntâlnirile e+perţilor, la :onferinţa miniştrilor de e+terne, apoi la $ntâlnirile celor trei şefi de state şi guverne! Roosevelt Jruman5 :urcill5 3talin pe a+ul Jeeran5.alta5Potsdam# 22 Prin urmare deciziile luate $n cadrul conferinţelor interaliate nu au făcut decât să scurteze durata războiului şi $n acelaşi timp au creat premisele viitoarei :onferinţe de Pace de la Paris#
Bibliografie
%OOO, Enciclopedia Universală Britannica, vol 7..., ucureşti, (d# 6itera, 20%0# 2 "natol, Petrencu, Istoria Universală) Epoca conte&porană 1"#"-1""5, .aşi, (d# Jipo Moldova, 20%0# ' erstein, 3erge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol +, ecolul XX!din 1"1" până n .ilele noastre%, .aşi, .nstitutul (uropean, %&&C# ) uşe, :onstantin, 8ianu, "le+andru, coord , Istorie Universală) Epoca conte&porană, vol# ., ucureşti, %&@*# * -aillard, /ean5Micel, RoBleA, "ntonA, Istoria continentului european de la 1850 până la sfârşitul secolului al XX-lea, ucureşti, (d# :artier, 2000# F /onson, Paul, ' istorie a lu&ii &oderne, 1"(0-(000, Bucureşti, Ed) *u&anitas, (000)
@ /udt, JonA, Epoca post2elică) ' istorie a Europei de după 1"$5, .aşi, (d# Polirom, 200C# 22 6eonida, 6ogin, op) cit), p)5(#)
C 6ace, (lena, tatutul internaional al o&âniei de la ră.2oi la pace 1"#"-1"$3, ucureşti, (d# Militară, 20%0# & 6ogin, 6eonida, Mari conferine internaionale !1"#"-1"$5%, ucureşti, (d# Politică, %&C&# %0 amfir, orin, Istoria universală conte&porană, ucureşti, (d# ?scar Print, %&&&#
