Imaginatia Caracterizare Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginilor, ceea ce se potriveste po triveste numai imaginatiei artistice. De imaginatie da dovada si coregraful, ea putandu-se observa chiar in comportamentul unor sportivi. Astfel, in ziua de azi putem defini imaginatia ca fiind: „acel proces proces psihic al carui rezultat rezultat il constitue obtinerea unor reactii, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.”Cosmovici Andrei, pg. !"#$ %mul este capabil de o performanta unica, aceea a realizarii unitatii dintre trecut, prezent si viitor, imaginatia fiind legata mai ales de ce va fi. Detasandu-se de prezentul imediat, de aici si acum, omul isi organizeaza si proiecteaza actiunile, anticipand atat drumul care va fi parcurs, cat si rezultatele care vor fi obtinute. Daca omul nu ar avea imaginatie, ar reactiona, orientandu-se numai pas cu pas dupa indicatorii perceptivi din conte&tul real in care isi desfasoara activitatea si deci nu ar avea o directie precisa, ar invata fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la un anumit rezultat. Dispunand de imaginatie, poate sa-si elaboreze mintal scopul si planul desfasurarii activitatii, pe baza caruia sa se conduca, sa-si regleze permanent actiunila, sa evite erorile si sa aiba mai multa eficienta. Mai mult chiar, omul poate interveni activ, transformaiv, creativ in ambianta, poate obtine mereu ceva nou ceea ce l-a si facut sa fie creator de cultura.'maginatia apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice, adica dupa ce au aparut alte procese si functii psihice care-i pregatesc desfasurarea:dezvoltarea reprezentarilor, achizitia limba(ului, evolutia inteligentei, imbogatirea e&perientei de viata etc. Chiar si in domeniul activitatii organizatorice am putea descifra interventia imaginatiei: initiativa constitue o noutate pe planul actiunii. Marii generali au imaginat
ingenioase planuri de lupta, care au castigat victorii rasunatoare. Desi dezvoltarea imaginatiei la un nivel inalt e caracteristica omului, germenii ei pot fi descoperiti si in conduita unor animale superioare. 'ata un e&emplu povestit de un scriitor.”Avea un caine de rasa, foarte rasfatat, caruia ii placea sa doarma intr-un fotoliu confortabil. 'ntr-o zi, venind din alta parte, catelul constata ca stapanul sau sta asezat tocmai in fotoliul sau preferat. Dupa ce se invarte de cateva ori nemultumit, se indreapta spre usa da iesire afara si scanceste pentru a i se da drumul afara. )criitorul se scoala si se duce sa o deschida, dar, in acel moment, cainile se repede triumfator si se aseaza la locul sau preferat. Desigur, acest truc a fost rodul imaginatiei sale, n-avea cum sa fi fost invatat.” Cosmovici Andrei, pg. !"#$ !. *rocesele fundamentale ale imaginatiei : 'maginarea unor noi obiecta, simboluri, idei implica doua procese fundamentale: analiza si sinteza. Analiza realizeaza o srfaramare a unor asociatii, o descompunere a unor reprezentari care apoi, prin sinteza, sunt reorganizate in alte structuri deosebite de cele percepute sau gandite anterior. )inteza are loc in diferite moduri, numite de obicei „procedeele imaginatiei”. +om descrie cateva dintre ele. - Aglutinarea se produce cand parti descompuse din diferite fiinte sau obiecte$ sunt recombinate altfel, dand nastere unor fiinte sau obiecte cu aspect eterogen. Asa erau o serie de monstri din mitologia greaca: sfin&ul-avand corp de leu si cap de femeie, centaurul-corp de cal, dar pieptul, capul si bratele de barbat s. a.” Cosmovici Andrei, pg. !"$ - Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriasi si de pitici. - Multiplicarea serpilor a creat imaginarea balaururlui cu sapte capete.
- )istematizarea fetei umane se realizeaza in caricatura, unde ies in relief trasaturile dominante. - Analogia este un procedeu prezent mai ales in stiinta si tehnica. )tructura atomului a fost imaginata mai ales la inceputul d escoperirilor din microfizica$ similara cu aceea a unui sistem solar. Ch. Darin a conceput selectia naturala, asemanand-o cu selectia artificiala practicata de secole in agricultura. *rimele autotmobile semanau mult cu o trasura fara cai.”'n creatia artistica se observa cum compozitiile din tinerete ale lui . van /eethoven pot fi confundate cu creatiile profesorului sau 0. 1a2dn s. a. m. d. 3nii vor sa e&plice intreaga sinteza imaginativa prin analogie , ceea ce este o e&agerare, desi, neindoielnic, acesta este un procedeu foarte productiv.” Cosmovici Andrei, pg. !"$ 4. 5ormele imaginatiei Comple&itatea procesului imaginativ nu putea sa nu atraga dupa sine varietatea formelor lui de manifestare. 5ara a intra in prea multe amanunte, dorim sa sugeram si sa schitam in acest paragraf cateva criterii de clasificare a formelor imaginatiei, iar apoi sa le prezentam pe cele mai deosebite. 4.!. Cateva forme ale imaginatiei 3nele forme ale imaginatiei visul, reveria, imaginatia reproductiva, imaginatia creatoare$ sunt mai bine cunoscute, fiind prezentate pe larg in alte lucrari6 de aceea nu vom starui foarte mult asupra lor. 7e vom referi sumar la ca teva dintre cele mai putin prezente in lucrarile dedicate psihologiei imaginatiei. 4.!.!. 'maginatia substitutiva %sborn arata in lucrarea sa ca „multe neintelegeri provin din simpla noastra neputinta de a ne imagina reactiile posibile ale celeilalte parti” %sborn, ! 89", p. #9$. ;ot el spunea
ca pentru a face un bine altuia trebuie sa-ti imaginezi cum ar vrea el sa fie tratat si cum ai vrea la randul tau sa fii. Asadar, pentru a sti cum sa-i tratam pe ceilalti ar trebui sa ne transpunem in ei, sa ne identificam cu ei, cu gandurile, sentimentele si valorile lor. Dupa %sborn, imaginatia substitutiva este mi(locul psihologic care asigura atat actul de proiectie, cat si actul de introiectie, ambele proprii individului uman, in raport cu un anumit model presupus. 'maginatia substitutiva intervine nu doar atunci cand un model comportamental este evocat, ci si in conditiile perceperii unui model obiectiv, asigurand transcenderea dincolo de aparente si cunoasterea semenilor. *rin mi(locirea imaginatiei substitutive , „atat in comunicarea directa, dar, mai specific, in actul de creatie, se realizeaza predictia necesara apropierii adaptative a modelului obiectiv, perceput sau invocat de propria persoana, precum si substituirea propriului eu in modelul obiectiv” Marcus, !8<=, p. 4$. 'maginatia subiectiva introduce individul in conte&te psihice straine lui, de asemenea, ea da posibilitatea proiectiei subiectului in altul, dar si a introiectiei altuia in subiect. 4.!.4. 'maginatia ascensionala Aceasta forma de imaginatie a fost propusa si argumentata prin nenumarate e&emple de catre /achelard. *ornind de la ideea „contopirii intr-o materie particulara” si nu de la cea a „dispersarii intr-un univers diferential” , /achelard declara ca „obiectelor, materiilor diferite, >>elementelor?? le vom cere specifica lor densitate de a fi si totodata e&acta lor energie de a deveni. 5enomenelor le vom cere sfaturi cu privire la schimbare, lectii de mobilitate substantiala, pe scurt, o fizica amanuntita a imaginatiei dinamice” /achelard, !88, p. !$. /achelard formuleaza chiar o serie de principii ale imaginatiei ascensionale. 'ata unul dintre ele: „Dintre toate metaforele, cele ale inaltimii, ale ascensiunii, ale
profunzimii, ale coborarii, ale caderii sunt, prin e&celenta, metafore a&iomatice. 7imic nu le e&plica si ele e&plica totul” ibidem, p.!#$. 'maginile inaltimii, ascensiunii, profunzimii, coborarii si caderii au o mare importanta, ba chiar o putere neobisnuita:ele controleaza dialectica entuziasmului si angoasei. 'n ca latoria catre inaltimi,sustine /achelard, elanul vital este elanul umanizat. )ubtilul aforism formulat de /achelard, si anume „cine nu se inalta cade”, arata ca omul in calitatea sa de om nu poate trai orizontal. „'maginatia ascensionala isi gaseste o formidabila aplicare practica in metoda visului ascensional diri(at, propusa de Desoille inca din !8 < si din principiile careia /achelard s-a inspirat.”@late Mielu, pg. "!9$. Metoda demonstreaza pu terea comportamentului intemeiat pe imagini. a comporta parcurgerea catorva secvente: a$ despovararea de gri(i, care se face diferentiat, in functie de tipul si natura gri(ilor6 b$ e&ercitiile ascensiunii imaginare c$ readucerea visatorului pe pamant 4.!.. 'maginatia sociala Daca e&ista reprezentari sociale sau o memorie sociala, nu se poate sa nu e&iste si o imaginatie sociala. senta acestei forme a imaginatiei este cel mai bine surprinsa in urmatoarele cuvinte: „'maginatia, in ciuda puternicei sale ancorari personale, este socializata in intregime. 5iecare membru al unei societati interiorizeaza imaginile mediului sau cultural, le transforma in imagini personale, emite noi imagini care prin acumulare sau contagiune se agrega in imaginarul social in devenire. Aceasta circularitate fara sfarsit a imaginilor creeaza intre oameni si grupuri un fel de inter-lume, de-a lungul careia ei comunica, se influenteaza, isi formuleaza proiecte, valori si sensuri” Bunenburger, !88", p. !!#$. „'maginatia sociala rezulta dintr-o fuziune sincretica a creatiilor individuale si anonime. *e masura ce ace ste constructe sincretice se difuzeaza,
sunt colportate, deformate, asistam la cristalizarea lor in referinte comune, in pun cte de reper pentru o colectivitate”@late Mielu, pg. "!9 $. *ornind de la ele, fiecare grup social,fiecare societate isi vor organiza propria lor e&istenta. 'maginatia sociala are o dubla semnificatie: pe de o parte, ea contribuie la asigurarea organizarii sociale6 pe de alta parte, serveste ca suport pentru toate a ctivitatile publice si private ale omului. 'n primul caz, societatea isi legitimizeaza autoritatea, distribuie statutele si rolurile in functie de credintele miturile$ imaginare ale membrilor ei.
/ibliografie Cosmovici, A. 4=="$, *sihologie generala, ditura *olirom, /ucuresti editia originala:!889$ Aliza Aredeleanu, )abina Dorneanu, 7icolae /alta, Marele Dictionar Al *sihologiei ditura ;rei 4==9 /ucuresti aceasta editie este bazata pe arousse-grand Dictionnaire de la *s2chologie, arousse, !888-tradus$ @late, M. !888$, *sihologia mecanismelor cognitive, ditura *olirom, /ucuresti @late, M. coordonator6 Mihai A.6 7icolae M.6 ;inca C. 4=="$, *sihologie, ditura Aramis, /ucuresti, editia originala$
