ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Referat Poluarea Atmosferei
Profesor:
Student: Grupa
Poluarea atmosferei
Pamantul la fel ca si alte planete din sistemul solar este inconjurat de un strat subtire de gaze numit atmosfera. Atmosfera este legata de Pamant din cauza gravitatiei. Daca am compara Pamantul cu o portocala, atmosfera poate fi considerata coaja acesteia. Aerul, care face parte din aceasta se misca liber si uneori violent. Atmosfera Pamantului este alcatuita din nitrogen, oxigen, argon, vapori de apa, dioxid de carbon, si mici cantitati de particule gazoase, lichide si solide. Atmosfera serveste pentru a modera temperaturile mari si scazute de pe Pamant. In timpul zilei caldura soarelui penetreaza aerul si incalzeste Pamantul, atmosfera face ca aceasta caldura sa ramana si astfel noaptea este mult mai calduroasa. Deasemenea atmosfera protejeaza Pamantul de particulele meteoritilor, de razele cosmice, de radiatile provenite de la soare si stele, praf atmosferic si alte pericole. Atmosfera este in miscare continua chiar daca rotatia Pamantului schimba temperatura si presiunea. Schimbariile care au loc in atmosfera se manifesta pe Pamant ca fiind vremea, vantul, curentii oceanelor, fulgerele si curcubeul. Miscarea maselor mari de aer de pe suprafata Pamantului pot provoca schimbarii ale vremii, vanturii cu viteza mai mare de 169 Km/ora. Intre atmosfera si oceane au loc schimbari vitale de materie si energie. Oceanele fiind mari rezervoare de caldura, umiditate si dioxid de carboan, de toate acestea avand nevoie atmosfera. Amosfera in schimb da oceanelor energie a miscarii care produce curentii oceanici Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):
Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.
Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.
Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul Revoluției Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.
Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon și compuși organici din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționeaza cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii "nearși". Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plante și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o ceață vizibilă și pătrunzătoare. Majoritatea poluanților sunt eventual "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață dar după ce au parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării. Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până acum în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele nordice și sudice ale planetei. -
Structura atmosferei este urmatoarea: Troposfera (0-11km)-temperatura scade. Este stratul care afecteaza clima planetei Stratosfera (11-50km)-temperatura creste Mesosfera (50-80km)-temperatura scade Termosfera (80-140km)-temperatura creste
Adevarate surse de poluare ale aerului sunt reprezentate de sursele artificiale rezultate din activitatea social-economica a oamenilor: - Arderea combustibilor - Procesele industriale - Transporturi de orice fel Am putea sa contribuim si noi la combaterea poluarii. Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-am putea face pentru a salva energie sunt: -Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice. -Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla. Efectele poluarii aerului: - tulburari respiratorii - alergii - favorizarea infectiilor - tumori Sursele de poluare atmosferica se pot grupa în doua categorii: surse naturale (eruptii vulcanice, fenomene de descompunere, uragane s.a.) si artificiale, rezultate în urma activitatilor umane (transportul auto, industria chimica, metalurgica, sectorul energetic, etc.). În functie de starea de agregare, poluantii atmosferici se împart în: - gaze (CO2, CO, SO2, NO, H2S, Cl2, NH3, etc); - lichide (hidrocarburi, solventi organici); - solide (praf sau pulberi de metale, oxizi metalici, saruri, etc). Poluantii atmosferici lichizi sau solizi, sunt dispersati în aer sub forma unor particule fine care îsi maresc volumul ocupat, realizând prin aceasta o activitate chimica mai intensa si o viteza de sedimentare mai redusa. Particulele cele mai fine, dispersate în aer capata o stabilitate considerabila, fapt pentru care vor persista un timp mult mai îndelungat în aer, determinând astfel cresterea gradului de poluare. Poluantii atmosferici produc efecte directe, imediate cât si efecte indirecte, pe termen lung. Astfel, spre exemplu, fenomenul de smog (fum, ceata) datorat gazelor de esapament si compusilor organici incomplet arsi care reactioneaza fotochimic formând peroxiacetilnitrat, are efecte multiple: reduce vizibilitatea pe arterele de circulatie, determina afectiuni respiratorii, erodeaza cladirile, determina degradarea spatiilor verzi, etc.
Efecte directe si indirecte ale poluarii atmosferei Bioxidul de carbon provine, în cea mai mare parte din arderea combustibililor fosili. Cresterea concentratiei sale în atmosfera, peste limitele normale, determina perturbarea echilibrului ecologic prin accentuarea efectului de sera si modificari ale climei. Oxidul de carbon rezultat din arderea incompleta a combustibililor, din gazele industriale sau din gazele de esapament, este deosebit de toxic, deoarece blocheaza hemoglobina, transportorul de oxigen din sânge. Oxizii de azot, eliminati în aer mai ales de fabricile în care se produc acid azotic sau îngrasaminte pe baza de azot, sunt foarte toxici si pot determina asfixierea prin distrugerea alveolelor pulmonare, caderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilitatii pe sosele si formarea ploilor acide.
Bioxidul de sulf rezultat din industria neferoasa, alimentara si eruptiile vulcanice, are efecte negative directe asupra faunei si florei prin acidifierea solului (pH 4,12-4,4) , contribuie la formarea ploilor acide si provoaca degradarea constructiilor prin transformarea calcarului în gips (CaSO4) care este mult mai solubil si permite infiltrarea apei. Hidrogenul sulfurat rezultat din activitatea vulcanica, din prelucrarea carbunilor si rafinariile de petrol, provoaca îmbolnaviri grave de tip neurastenic caracterizate prin simptome de: astenie, oboseala, cefalee, ameteala, anxietate, nervozitate, somnolenta diurna. Fluorul prezent în atmosfera din apropierea fabricilor de aluminiu si superfosfati, ajuns în sol prin precipitatii, distruge microorganismele, plantele si insectele (albinele) si degradeaza stratul fertil afectând negativ recoltele agricole. Pulberile industriale sunt deosebit de toxice atunci când contin compusi de Pb, Cd, P si nocive daca sunt particule fine de silice, calcar, gips, argila, provocând alterari mecanice ale tesutului aparatului respirator. Plumbul (Pb) este deosebit de nociv, deoarece micsoreaza rezistenta organismului la îmbolnaviri, afecteaza functiile sistemului nervos, micsoreaza capacitatea de oxigenare a sângelui. Efectul de sera consta în încalzirea suprafetei terestre pe seama radiatiei solare care datorita gazelor existente în atmosfera trec prin atmosfera în cantitate mult mai mare si nu pot trece în sens invers , spre spatiul cosmic. Principalele gaze cu efect de sera provenite din activitatile umane sunt: bioxidul de carbon, metanul, compusii clorofluorocarbonici, oxizii de azot si freonii. Cresterea ratei de emisie a lor în atmosfera determina un proces de supraîncalzire a atmosferei si accelerarea schimbarii climei. În procesul de încalzire globala, nu temperatura medie este cea care ucide ci extremele. Secetele neasteptate, valurile de caldura exagerate, uraganele devastatoare sunt doar câteva dintre fenomenele periculoase a caror durata de desfasurare nu vor putea fi niciodata prevazute în întregime. Ploile acide rezulta din spalarea bioxidului de sulf si oxizii de azot din aer, care revin pe pamânt sub forma de acid sulfuric si acid azotic, substante extrem de corozive (uneori la fel de acide ca si sucul de lamâie). Ploile acide se manifesta în zone relativ îndepartate de locul unde sau emis agentii de poluare. Acestea apar mult mai intens în zonele reci ale globului deoarece aici concentratia amoniacului din aer, care ar putea neutraliza acizii care se formeaza, este forte scazuta (obtinut pe seama proceselor lente de descompunere ale materiei organice ). Aceste ploi au efecte negative prin: dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu din sol, dizolvarea stratului de ceara ce protejeaza frunzele si acele de conifere, atacând membrana celulara. Astfel copacii devin mult mai putin rezistenti la atacul diversilor daunatori. Distrugerea stratului de ozon (ecran protector de gaze cu cca. 10 ppm O3) din atmosfera, de o grosime de câtiva mm, intensifica proprietatile de absorbtie ale atmosferei, lasând sa treaca radiatiile solare în cantitati exagerate si implicit o mare parte din radiatiile infrarosii. Emisiile de gaze poluante din activitatile umane, deterioreaza patura de ozon si declanseaza efectul de sera, care la rândul sau provoaca efecte în lant: schimbari climatice, cresterea nivelului marilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului punând în pericol viata în ansamblu.
Masuri de prevenire si combatere a poluarii atmosferice Dupa conferinta de la Rio de Janeiro (1994), aproape 120 de state au ratificat conventia "Constitutia privind clima pe Terra". Principalul obiectiv al acestui acord este reducerea emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera, pâna în anul 2002, la nivelul cantitatilor emise în anul 1990 si mentinerea acestor nivele si dupa anul 2000. Pentru aceasta s-au stabilit masuri concrete care urmaresc:
îmbunatatirea randamentelor de ardere;
scaderea consumului de carburanti la autoturisme (de 5l /100 km pâna în anul 2005); cresterea ponderii surselor neconventionale de energie de la 5% la 15-16%; limitarea despaduririlor; reîmpadurirea zonelor puternic defrisate. La toate acestea se mai pot avea în vedere urmatoarele directii importante: amplasamentului întreprinderilor puternic poluante trebuie sa fie ales în afara zonelor urbane; supravegherea permanenta a instalatiilor aflate în regim de lucru pentru evitarea scaparilor, accidentelor si pierderilor de diverse substante în mediu; reducerea emisiilor de gaze la autoturisme; utilizarea rationala a pesticidelor si combaterea cât mai mult a daunatorilor prin metode biologice; reducerea consumului casnic de combustibili inferiori prin extinderea sistemelor centralizate de producere a caldurii si curentului electric; alegerea unor tehnologii noi nepoluante în industria chimica si metalurgica; extinderea automatizarii si calificarea fortei de munca; introducerea de sisteme tehnice si organizatorice pentru combaterea poluarii.
Bibliografie
www.biblioteca-digitala.ase.ro www.wikipedia.ro www.cnaic.ro www.scritube.com www.refereat-scoala.ro
