UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE SPECIALIZAREA - FARMACIE
REFERAT CLONAREA Disciplina : Bio!ica N"# : Casan$%sc" Bo&$an Mi'ai S!"$n! : an"l IV &%"pa II PLANUL PLAN UL REFERATULUI: REFERATULUI:
()
C s! clona%a *) ADN-"l +) Clona%a la ani#al ,) Clona%a la plan! ) Clona%a "#ana .) A%&"#n! p%o si con!%a clona%ii "#an A%&"#n! i#po!%i/a clona%ii "#an A%&"#n! in 0a/oa%a clona%ii %p%o$"c!i/ • •
C s! clona%a 1
procesul de a creea o copie identica genetic a unui original. Clona in sensul biologic reprezinta un organism multicelular care poseda exact aceleasi gene cu un alt organism viu. In natura acest lucru este posibil doar accidental la gemenii monozigoti care sau dezvoltat prin !ertilizarea unui singur ovul de catre un singur sperma tozoid si din motive inca necunoscuta zigotul !ormat "oul !erti lizat# sa divizat in doi zigoti. In biologie clonarea este procesul de producere a populatiilor !ormate din indivizi identici genetic similara cu inmultirea asexuata a bacteriilor$ insectelor sau plantelor. In biote%nologie clonarea se re!era la procesele !olosite pentru a creea copii ale !ragmentelor de A&N "clonarea molecu lara#$ ale celulelor "clonarea celulara# sau organismelor.
Clonarea reprezinta
ADN-"l) " acid dezoxiribonucleic # este o macromolecula spiralata $ !ormata din doua lanturi polinucleotidice in!asurate ca o elice in 'urul unui ax comun . In clonare A&Nul din nucleul unui ovul luat de la mamasurogat se va inlatura si se va inlocui cu A&Nul preluat si izolat dintro celula a individului ce urmeaza a !i clonat $ iar ovulul $ care va contine ast!el numai A&Nul respectivului $ se va divide ca orice embrion normal .
ADN–ul
(pirala A&N
In cadrul reproducerii sexuate $ se petrece combinarea a doua A&N uri unul provenit de la tata $ celalalt de la mama $ in sc%imb in cazul reproducerii asexuate asemanator clonarii nu se perpetueaza decat in!ormatia genetica a unui singur parinte .
Clona%a la ani#al) )unctul de plecare pentru orice discutie re!eritoare la acest subiect il reprezinta recursul la te%nologia prin care a !ost clonata in *++, oaia &oll- . (!arsitul secolului avea sa !ie martorul primului caz de clonare a unui mami!er$ acesta avand loc la Institutul Roslin din Edinburg% $ prin transplantarea nucleului unei celule care apartinea unei oi din rasa Finn &orsett in ovulul denuclearizat al unei mamegazda din rasa de oi scotiene cu !ata neagra . (a stimulat apoi arti!icial diviziunea celulara $ iar uterul respectivei oi cu !ata neagra a !ost purtatorul viitoarei clone. &oll- reprezinta copia !idela a unei oi Finn &orsett . &upa &oll- a urmat clonarea de vaci $ porci $ maimute si soareci . )rin clonare se pot obtine organisme cu calitati programate. &e exemplu$ la Institutul Roslin sau des!asurat experimente pentru a se a'unge la vaci care sa produca lapte !oarte apropiat $ din punct de vedere al compozitiei $de cel uman . (avantii au luat in calcul si posibilitatea ca prin clonare sa !ie inlocuite animalele de casa care au murit sau sa !ie re!acute speciile menintate. )reviziunile mai prudente dau insa ca data probabila anul /001 $ mai ales datorita !aptului ca nu stim in present daca se va dovedi viabila te%nica de clonare utilizata in cazul lui &oll- .
)roblema cea mai grava este ridicata de rata !oarte scazuta de reusite 2 pentru &oll- au !ost necesare /3, de incercari . &e alt!el $ doctorul 4arr- 5ri!!in $ membru al ec%ipei care a clonato pe &oll- $ a avertizat ca te%nica actuala de clonare este inca la inceput $ !iind ine!icienta deoarece sau utilizat pentru &oll- /33 de ovule pentru a obtine o sarcina reusita $ recoltand ovule de la circa 60 de oi donatoare $ dar si riscanta deoarece o mare parte din sarcini au esuat $ ast!el incat am avut miei care au murit imediat dupa nastere . )ana acum sau intreprins cu cinci specii de animale . &oar * 7 din clonarile animale e!!ectuate pana in prezent au avut un rezultat pozitiv $ dar si dintre acestea covarsitoarea ma'oritate a su!erit serioase dis!unctii 2 !icatul nu !unctiona bine $ sangele nu avea tensiunea normala $ plamanii erau nedezvoltati $ apareau grave de!iciente ale sistemului imunitar . Ian Wilmut $ primul om de stiinta care areusit sa cloneze un mami!er "oaia &oll- # nu este de accord cu clonarea reproductive . Numerosi specialisti in clonarea animalelor $ pintre care si biologul Rudol! 8aenisc% de la 9%ite%ead Institute din :assac%usetts $ a!irma ca tentativele de clonare umana sunt nu doar sortite esecului $ dar si irespon sabile si respingatoare . Cercetatorul avertizeaza de mult ca te%nica clonarii da gres !oarte des la animale sia creat o veritabila galerie a ororilor 2 mal!ormatii congenitale $ di!ormatii !izice $ de!iciente ale sistemului imunitar $ imbatranire prematura etc .
Cl #ai #"l! ani#al clona! n" s"p%a/i!"isc #ai #"l! $ ca!/a 2il si p%2in!a o #"l!i# $ ano%#ali!a!i : 'ip%!%o3 placn!a%a4 pn"#oni 4 $3cin! 'pa!ic 4 o52i!a! 4 i#5a!%ani% p%#a!"% !c) ) Ian 9ilmut $ creatorul oitei &oll- $ a atras atentia ca rata esecurilor este extrem de ridicata . El a amintit ca abia la cea dea /3, ;a tentative a
reusit sa obtina o clona viabila $ dar nu si per!ecta . La numai cateva luni de la nasterea lui &oll- cercetatorul irlandez a anuntat ca aceasta este bolnava si imbatraneste prematur .Aproape la un an de la nasterea lui &oll- $ la /0 !ebruarie *++< $ cercetatorii !rancezi au reusit so aduca pe lume pe :arguerite $ o vitea de rasa nascuta prin clonarea unor cellule divizate . :etoda !olosita de
cercetatorii de la Institutul National &e CercetareAgronomica" INRA # respecta sc%ema clasica 2 cultivarea unor celule di!!erentiate trans!erul ncleului lor intrun ovocit caruia i sa scos nucleul ast!el se dobandeste proprietatea de a produce un embrion "dupa niste mecanisme inca neelucidate =# )entru :arguerite $au !ost !olosite celule de la un musc%i al spinarii $ prelevate de la un !oetus de doua luni .
Clona%a la plan!) Clonarea la plante se bazeaza pe !enomenul de totipotenta care consta in capacitatea de a genera $ prin diviziuni successive $ intregul organism . )entru obtinerea clonelor se utilizeaza !ie prelevarea meristemelor $ !ie inmultirea vegetative . Tot la plante $ prin cultura de pollen $ antere $ ovare sau ovule ne!ecundate se obtin organisme %aploide normale $ dar sterile .Tratate cu colc%icina $ substanta extrasa din >randusa de toamna "!amilia CALC4IC?: A?T?:NALE # $ plantele %apolide se diploidizeaza si devin izogene "linii pure genetic # . Cultivate $ acestea produc substante !armacologic active necesare pentru 2 industria medicamentelor industria alimentara industria cosmetic etc.
Ast!el sau obtinut carotenii din morcov $ alcaloizii din tutun $ saponinele din gingseng .
Folosi%a clona%ii in scop"%i #$ical )artizanii clonarii umane atrag atentia ca nu trebuie neaparat sa urmarim nasterea unui organism uman complet dezvoltat . Clonarea ar putea !i solutia pentru o serie de boli in present netratabile . &e exemplu $ :area >ritanie a legalizat utilizarea embrionilor umani pentru cercetarile care sunt indreptate in directia vindecarii unor maladii ca )ar@inson si Alz%eimer . (e !ace deosebirea intre clonarea reproductive si cea terapeutica $ aceasta din urma reprezentand o sansa uriasa pentru medicina contemporana. )robabilitatea mai mare de realizare o are clonarea terapeutica $ mai accesibila din punct de vedere al te%nicii $ dar si mai putin problematica moral .)lecand de la A&Nul bolnavului putem obtine un embrion clona care nu mai este introdus intrun uter $ci este utilizat drept cultura de celule stem"celulele stem !iind nedi!erentiate $capabile sa !ormeze orice tip de tesut$constituind ast!el materialul ideal pentru re!acerea tesuturilor necrozate # . ?nica solutie pentru re!acerea numarului de celule pierdute de catre organismul bolnavului $ caramizi care nu se mai regenereaza $ pare a !i inlocuirea cu celulele stem . (e spera ca ele vor putea !i invatate sa !ormeze tesuturi de un anumit tip . :ai mult $ pornind de la celulele pacientului $ prin clonare se va elimina pericolul respingerii materialului transplantat $ acesta !iind in mod natural acceptat de catre organism . Teoretic $ lucrurile sunt limpezi $ mai putin evidenta este modalitatea prin care putem obtine practice aceste celule .
Clona%a "#ana Anul *++3 a !ost anul de rascruce pentru comunitatea internationala a oamenilor de stiinta . Clonarea umana a scandalizat intreaga lume $ mai ales morala crestina . )ro!esorul !rancez 8eanFrancois :attei $ membru al Comitetului National de Etica din Franta $ a acordat recent un !ulminant interviu agentieie de presa France )ress in care a declarant2 ?n om reprezentand copia altuia nu mai este o !iinta umana . Clonarea se inrudeste cu genocidul $ pentru ca se bazeaza $ ca si acesta $ pe selectia genetica . In ultimul numar al revistei &eutsc%land $ unul dintre cei mai renumiti experti in problema de genetica $ pro!. dr. Ernest LudBing 9inac@er $ isi !ace cunoscute conceptiile sale asupra clonarii umane . )rimul copil despre care se spune ca sa nascut prin clonare este o !etita. Ea a primit numele Eve sin u are decat mama $ !iind o copie genetica in miniature a acesteia . Controversata companie Clonaid a anuntat ca a sosit pe lume prima clona umana. In absenta unor materiale stiinti!ice detaliate legate de procedurile urmate $ stirea nu a!ost con!irmata din surse independente . (e stie doar ca este vorba despre o !etita care sa nascut 'oi $ prin cezariana. Cezariana sa de!asurat !oarte bine $ a a!irmat >rigitte >oisslier $ presedinta societatii pentru clonare umana Clonaid . Aceasta a promis intro con!erinta de presa ca va invita experti independenti sa certi!ice !aptul ca Eve este o clona . Con!irmarea ca ne a!lam cu adevarat in !at unei clone ar putea veni atunci cand un expert independent va preleva probe de sange de la copil si de la mama . &aca anlizele vor dovedi ca cele doua sunt identice din punct de vedere genetic $ atunci ar insemna ca vremea clonelor a inceput Lucrurile se complica insa si mai mult $ datorita implicatiilor religioase.
Argumente pro si contra clonarii umane. A%&"#n! i#po!%i/a clona%ii "#an : *. Clonarea reproductiva va trans!orma copii clonati si oamenii in general in obiecte care pot !i construite pentru a prezenta anumite caracterizticicopii la comanda. /. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a libertatii$ conducind la de!avorizarea clonelor !ata de nonclone. . Copii clonati vor !i crescuti inevitabil Din umbra donatorilor lor$ ducind la constringerea dezvoltarii lor psi%ologice si sociale. 6. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. +17 dintre clonarile de mami!ere din expermiente au codus la esecuri sub !orma de avorturi si anomalii anemintatoare de viata. ?nii cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Te%nica nu a putut !i dezvoltata pentru oameni !ara a pune siguranta !izica a clonelor si !emeilor care le ar !i purtatoare la un risc ridicat. 1. &aca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum se vor restrictiona alte aplicatii periculoase ale geneticii si te%nologiei nuclerare. Totusi orice te%nologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte sau sa respinga orice te%nologie propusa pe baza meritelor sale. ,. &oll- a !ost conceputa !olosind o celula !eminina. Nu sau utilizat celule de la un berbec. &aca te%nica va !i per!ectionata la oameni nu vor mai !i necesari genetic barbatii. 3. ?nele persoane siau mani!estat ingri'orarea !ata de e!ectele clonarii !ata de relatiile interumane. ?n copil clonat va !i un geaman intirziat al parintilor donorului.
A%&"#n! in 0a/oa%a clona%ii %p%o$"c!i/: *. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot !i a'utate prin alte tratamete de !ertilizare. /. a permite lezbienelor sa conceapa un copi !ara a !olosi sperma de la un donor$ iar %omosexualilor sa conceapa copii care sa nu aibe gene derivate de la o donoare de ovul. . )ermite parintilor care au pierdut un copil prin deces recuperarea. 6. Clonarea este un derpt reproductiv si trebuie permisa o data ce este la !el de sigura precum reproducerea naturala. 1. A'uta la intelegerea cauzei avorturilor spontane. ,. )ermite intelegerea procesului de atasare a morulei la peretele uterin$ generind ast!el idei pentru noi contraceptive cu mai putine e!ecte adverse. 3. Cresterea rapida a morulei "al doilea stadiu dupa blastula# este similara cu rata la care se divid celulele canceroase. Este considerata o metoda pentru a descoperii cum pot !i oprite in diviziune aceste celule. <. )acientii parinti care pot transmite un de!ect genetic la copii pot bene!icia de clonare. ?n ovul !ertilizat poate !i duplicat$ iar duplicatul testat pentru a!ectiune. &aca cuplul nu prezinta boli genetice ovulul va !i implantat in uter. +. In !ertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin !ertilizarea a mai multor ovule si implantarea acestora in uter. ?nele !emei a caror sansa de a ramine gravide este mica$ deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter bene!iciaza de aceasta te%nica in care zigotul poate !i divizat in pina la < embrioni. Ast!el sansele !emeii de a ramine insarcinata sunt mult mai mari. *0. Clonarea poate pregati pentru ing%etare mai multi embrioni genetic identici cu cel principal$ ast!el putind !i !olositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la un geaman identic.
**. O !emeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla !ata de una unica. :otivele cuprind2 diminuarea in'uriei uterului$ posibilitatea delivrentei vaginale$ gemenii !iind mult mai mici decit !eusii unici$ minimalizarea discom!ortului nasterii la un singur eveniment. */. Aplicatiile in c%irurgia plastica$ reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta nou te%nologie in locul !olosirii materialelor straine doctorii vor !abrica tesuturi care sa se potriveasca bolnavului. *. Implanturile mamare vor !i !acute din tesuturi umane apartinind pacientului. Implanturile cu materiale arti!iciale determina numeroase e!ecte adverse asupra sistemului imun.
>ibliogra!ie2 %ttp2GGproclonare.Bordpress.comG %
[email protected] %ttp2GGBBB.scribd.comG