Referat Anisakis

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE Masterat: Biosecuritatea Produselor Alimentare An: I –zi

Examenul parazitologic la peste in vederea depistarii infestarii cu Anisakis

Realizat de: 2013

1


Parazitologia pentru Anisakis

Nematodele includ un grup de paraziti care au corp de marime variabila, in functie de

specie, nesegmentat si cilindric. La capatul anterior au aparatul bucal, care este constituit din buze, capsula bucala si denticuli. Tubul digestiv are forma de tub alungit si este constituit din esofag si intestin, care se intinde pana la partea posterioara a corpului. La nematode, sexele sunt diferite; masculii se deosebesc de femele prin existenta la partea posterioara a unuia sau doi spiculi (formatiuni chitinoase), si un numar variabil de papile. La femele, vulva este asezata in functie de specie, la partea anterioara, mijlocie sau posterioara a corpului. Nematodele au un ciclu de viata complicat, care necesita una sau doua gazde intermediare. Citeodata, pestele este gazda finala, parazitul dezvoltindu-se in interiorul acestuia. Larvele de nematode se gasesc sub forma forma de chisti chisti localizat localizatii in divers diversee organe organe si tesutu tesuturi. ri. In functi functiee de speci specie, e, n ematodele paraziteaza pestii, sub forma de stadii larvare sau adulti, liberi in lumenul intestinal sau vezica inotatoare, sau sunt inchistati in organele interne sau/si tesuturi (ficat, musculatura striata sau mezenter). Anisakis reprezinta un gen de paraziti din cl Nematoda, fam. Anisakidae, care cuprinde mai multe specii de paraziti, intalnite sub forma lor larvara si la om. Anisakis marina (simplex), specia de Anisakis pe care larva este mai frecvent intalnita in etiologia anisakiazei omului. Anisakis simplex Anisakis simplex este un vierme cilindric, nesegmentat, care face parte •

Regnul Animalia

•

Increngatura Nematoda

•

Clasa Sercenentea

•

Ordinul Ascaridida

•

Familia Anisakidae

•

Genul Anisakis

din:

Larvele Anisakid în cavitatea corpul unui hering (Clupea harengus)

este un gen de paraziţi de paraziţi nematozi , o boala parazitara rara cauzata de de infestarea cu larve de anisakis. Anisakiile (mai ales anisakis simplex) sunt viermi care traiesc in stare larvara in cavitatea abdominala si in muschii pestilor de apa de mare ca heringul, morunul si macroul. Descrisa pentru prima data cu o jumătate de secol în urmă, Anisakioza (folosind termenul în sens larg) este cauzată în principal de ingestia accidentală a larvelor de nematode, a anisakis simplex și Pseudoterranova decipiens . Anasakiasis apare apare la nivel mondial, mondial, cu o incidență mai mare în regiunile regiunile în care prime de pește este frecvent consumate consumate (de exemplu, Japonia, Japonia, coasta Pacificului din America de Sud, și Țările de Jos). Anisakis

2


Simplex anisakis este cea mai comuna comuna infectie la om care rezultă din consumul de de pește crud sau insuficient preparat( Pseudoterranova decipiens), este mai puțin frecventa, frecventa, dar încă comuna.

Anisakis spp au un complex ciclu de viaţă care trece printr-un număr de gazde, prin cursul vieţii vieţii sale. sale. Incepe Incepe cu ouale ouale depuse depuse de femela femela în apă apă de mare mare iar larvele fiind consumate de crustacee. Crustaceul infectat este ulterior ulterior mâncat de un peşte peşte sau de calamar. Larvele Larvele patrund în peretele intestinal într-un strat de protecţie, protecţie, de obicei pe pe partea exterioară exterioară a organelor, dar dar ocazional în muşchi sau sub piele sub piele . Ciclul de viaţă viaţă se încheie atunci atunci când un peşte infectat este mancat de un mamifer marin, cum ar fi o balena sau delfin . Larvele cresc în nevertebrate şi devin infectioase infectioase pentru urmatoarea gazda care este omul. Contaminare si simptome - lngerata prin intermediul pestilor infestati, larva ajunge in stomac sau in intestin, apoi se cuibareste in peretele lor. Prezenta sa se manifesta printr-o durere abdominala uneori violenta si prin semne alergice (urticarie, prurit, edem etc.). Cand boala nu este tratata, la cateva saptamani dupa infestare se declanseaza o ocluzie intestinala, provocata de formarea unei tumori care inglobeaza larva (granulom eozinofil al intestinului). intestinului). Parazitul are un strat protector impotriva acidului gastric si supravietuieste în peretele gastric. Larvele anisakis simplex se dezvoltă într-un adult de reproducere doar la mamifere marine. În om nu poate poate supravie supravie țui și moare în termen de câteva săptămâni. Dar timpul scurt pe care-l care-l trăie trăiește, provo provoacă acă dureri dureri de stoma stomacc și greață. Dimensiunea larvelor anisakis simplex este de aproximativ 2 cm lungime. Peștii proasp proaspăt ăt prinsi prinsi ar trebu trebuii să fie eviscer evisceraa ți cât mai curând curând posibil posibil.. Acest lucru previne mutarea larvelor anisakis de la tesutul tesutul muscular muscular (carne de pește) la intestin intestin.. Sărarea nu ucide, de obicei, obicei, parazi paraziții. Congelarea la -20 ° C timp de câteva zile sau gătitul, la 60 ° C pe de altă parte o va face face.. Carn Carnee de pește infe infect ctat at poat poatee prov provoc ocaa reac reacții aler alergi gice, ce, chia chiarr dacă dacă îl găte gătesc sc pent pentru ru că anisakis lasă în urmă otrăvuri. Infectia cu anisakis simplex a fost descrisă pentru prima dată în anii 1960, în asociere cu consumul de pește crud sau insuficient insuficient preparat. În timpul timpul anilor 1990, sa sa realizat că, chiar și prin ingestia ingestia de viermi morți în pe ști, produsele produsele alimentare poate provoca provoca reac ții de hipersensibilitate hipersensibilitate severe, că acestea pot fi mai raspandit raspandit decat infecția în sine, sine, și că acest rezultat ar putea fi asociat cu preparate alimentare anterior considerate considerate sigure. Mai mult de 1 miliard de oameni din intreaga lume sunt infectate cu unul sau mai multe specii de vierme parazit nematod gastro-intestinal gastro-intestinal ceea ce duce la o gamă largă de infectare de la ușoară până până la letala. Oamenii Oamenii pot fi, de asemenea, asemenea, gazde gazde accidentale accidentale de parazi paraziți nematozi, nematozi, care nu poate progresa ciclurile ciclurile lor de via ță, în om, dar cu toate acestea, poate provoca boli debilitante direct sau prin slabirea sistemului imunitar, hipersensibilitate. hipersensibilitate. Primul caz de infectie la om de către un membru al familiei Anisakidae a fost raportat mai mult de 50 de ani în urmă, în Țările de Jos de către Van Thiel. Thiel. Acest autor autor a descris descris prezen prezența unui vierme în centrul unui flegmon intestinal de la un pacient care suferea de dureri abdominale acute , o "constatare foarte neobisnuita.". Nematoda a fost identificata ca fiind anisakis spp., un parazit comun de pește marin. și mamifere, și parazitoze umane a fost fost numit Anisakioza. Anisakioza. De atunci, majoritatea cazurilor Anisakioza au fost descrise de autori japonezi, care reflectă consumul consumul frecvent frecvent de de pește crud crud în în această această țară. Cazurile au fost raportate de acum si de restul continentelor, continentelor, Asia (Coreea), Europa Europa (Olanda, (Olanda, Franța, Regatul Unit, Spania, Spania, Germania, Italia, și altele), Africa Africa (Egipt), (Egipt), precum și America (Statele Unite Unite ale Americii, inclusiv inclusiv a Alaska și Hawaii, Canada și țările din America de Sud), precum și din Noua Zeelandă .

3


Studiile epidemiologice epidemiologice din Japonia au descoperit ca Anisakioza este mai frecventă în rândul rândul popul populaa țiilor iilor de pe pe coastă coastă și 20 %- la bărba bărba ți de 50 de de ani. ani. Principal Principalele ele specii specii de pești transmit anisakidosis sunt macroul (Scomber japonicus) si calmarul (Todarodes pacificus). Există un studiu raportat de Cheng (1971), care a fost în imposibilitatea de a găsi Anisakioza umane umane în Taiwan (revizuit (revizuit de către Smith și Wootten) Wootten) și exista doar un singur caz publicat de atunci. atunci. Nu este clar de ce există o diferen diferență între populațiile chineze ști și japoneze în cazurile de imbolnavire, imbolnavire, având în vedere că, consumul consumul de pe pe ște este comună comună în ambele. Cheng a sugerat că,cazurile că,cazurile de anisakidosis anisakidosis nu sunt sunt frecvente în China, deoarece Chineză Chineză mănânce pește la sfârșitul de mese, atunci cand stomacul stomacul este plin, plin, spre deosebire de de japonezi. Al ți autori care investighează investighează activitatea de ucidere a condimentelor vegetale utilizate atât în bucataria chineză tradi tradițională ională "de gătit gătit pește crud" crud" și medicin medicinăă au descop descoperit erit că Perilla Perilla frunz frunzee (Perilla frutescens) și rizomi de ghimbir (Zingiber officinale) sunt letale pentru anisakis simplex. În Statele Unite, majoritatea cazurilor raportate au fost anisakidosis ca urmare a ingestiei de somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), precum si un studiu a arătat că până la 10% din somon consumat consumat în baruri, sushi sushi din regiunea regiunea Seattle con ținea larve de anisakis spp. În Europa de Vest, heringul (Clupea arengus) este unul din principalele principalele specii specii implicate, de și exista cazuri si cu alte specii care au fost insuficient gătite (microunde, (microunde, gratar, prajit sau superficială) au fost, de asemenea raportate. raportate. În Spania, cele mai mai multe cazuri au fost legate de de consumul de de anșoa murate (Engraulis encrasicholus). O scrisoare recentă la editorul de New England Journal of Medicine (319:1128-29, (319:1128-29, 1988) a declarat că aproximativ 50 de cazuri de Anisakioza au fost documentate în Statele Unite, până în prezent. Trei cazuri în zona San Francisco Bay implicat implicat ingestia de sushi sushi sau pește insuficient insuficient prelucrat. Scrisoarea subliniază subliniază de asemenea că anasakiasis este este confundata usor usor cu apendicita acută , boala Crohn Crohn,, ulcer ulcer gastric gastric sau cancer gastro-intestinal. gastro-intestinal. Tratamentul anisakiazei consta in extragerea chirurgicala a larvei. Anisakiaza se previne asigurand congelarea pestelui pestelui oceanic in momentul pescuirii lui (el trebuie sa fie eviscerat si apoi congelat la -20 grade Celsius) si gatindu-l pe foc inainte de a-l consuma. 35% din macrouri sunt infestate, 85% din heringi (din 100 de heringi 85 sunt infestate), 90% din merlucius, 70% din merlani şi sardine, etc. Evoluţia infecţiei cu Anisakis se face în doi timpi:

-Prima fază durează între 24 ore- 3 zile şi se caracterizează printr-o durere în abdomen. -În timpul celei de doua fază, pacientul prezintă diferite simptome (diaree, vomismente, stare de rău) Anisakidae

În producerea anisakiazei sunt implicate larvele de stadiul III a mai multor specii de nematode din familia Ansakidae: Ansakis simplex , Anisakis physeteris , Pseudoterranova (Porrocaecum sau Phocanema ) decipiens şi Contracaecum osculatum. Dintre acestea, mai importante sunt A. simplex şi P. decipiens. Larvele de Anisakidae au o morfologie de tip ascaroid şi se deosebesc de alţi paraziţi eventual 83 prezenţi în musculatura, prin alura lor de şarpe şi protejarea lor de o capsulă. Mărimea, culoarea, modul de prezentare a parazitului în interiorul interiorul fileului sau a cavităţii abdominale a peştelui, comportarea larvei după extragerea din 4


capsulă permit deosebirea larvelor de Anisakidae, între ele, şi chiar identificarea lor, cu o precizie de 95%. 1.1. Larvele de A. simplex sunt localizate în cavitatea abdominală şi pe viscerele abdominale în interiorul interiorul peritoneului, astfel încât se pot înlătura, aproape în totalitate, odată cu c u peritoneul şi viscerele. Rare larve se găsesc sub foiţa peritoneală şi aderă de musculatura abdominală. Localizarea musculară este rară la majoritatea speciilor de peşte. Această localizare se întâlneşte mai des la morun. Larvele sunt rulate în jurul propriului propriului ax sub formă de spirală plană şi strânsă, asemănătoare unui arc de ceas cu diametrul de 3-4 mm, uşor observabile la o examinare atentă. Ele au o culoare albicioasă-transparentă, albicioasă-transparentă, sunt înconjurate de o membrană fină care constituie „capsula” şi măsoară 10-29 mm lungime şi 0,44-0,54 mm grosime. Odată eliberate din capsulă, larvele devin foarte active, agitate, cu mişcări de şarpe. Dacă se încearcă derularea lor, ele tind să ia rapid forma iniţială. Pentru examinarea microscopică, ele se fixează în alcool 70% şi se clarifică în fenol lichid, până viermele devine translucid (câteva ore sau peste noapte). Puse pe lame şi examinate la microscop, larvele prezintă următoarele caractere distinctive: formă de cârlig la care extremitatea posterioară rămâne răsucită pe ea însăşi, cuticula cu striaţii fine, 3 buze bilobate, una dorsală şi două ventro-laterale, un dinte perforant situat în partea ventrală a orificiului bucal, un por excretor între buzele ventrolaterale, un tub digestiv simplu format din esofag, ventricul şi intestin, fără cecum. Larvele vii prezintă un spot spot opac, uşor vizibil, vizibil, de câţiva mm, la partea lor anterioară, anterioară, ceea ce corespunde ventriculului ventriculului esofagian şi care devine neobservabil la larvele moarte. 1. 2. Pseudoterranova (Porrocaecum/Phocanema ) decipiens Larvele de P. decipiens au, în general, aceeaşi localizare în corpul peştilor ca şi cele de A. Simplex. Ele se răsucesc, de asemenea, în jurul propriului ax în interiorul unei capsule, dar

formează spirale mai mari, neregulate, monoplane, de forma arcului de ceas, au diametrul de 510 mm, fiind foarte uşor de văzut, atât din cauza dimensiunii dimensiunii lor mai mari, cât câ t şi datorită culorii galben-brune. galben-brune. Această culoare a larvelor permite observarea lor cu ochiul liber sau prin miraj, direct prin traversal fibrelor musculare. Larvele de P. decipiens au dimensiuni de 25-50 mm lungime şi 0,5-1,2 mm grosime, iar intestinul lor este prevăzut cu cecum, cec um, direcţionat înainte spre ventricul şi esofag. Pe baza culorii şi taliei, larvele de P. decipiens se deosebesc uşor de cele de A. simplex. Ciclul biologic

Ciclul biologic de dezvoltare a acestor nematode cuprinde 4 stadii larvare, 4 năpârliri şi implică 2 gazde intermediare: una reprezentată de mici crustacei acvatici şi alta formată de diferite specii de peşti şi cefalopode marine. Viermii adulţi parazitează tubul digestiv al mamiferelor marine (balenă, focă, morsă, delfin) care reprezintă gazda definitivă. Femelele adulte elimină în mediul natural, odată cu fecalele, ouăle care se dezvoltă în apa mării. Din ouă ies larve de stadiul II foarte active. Ingerate de crustacei, ele îşi continuă dezvoltarea, îşi pierd învelişul şi migrează în hemocel, unde, după o fază de creştere, se transformă în larve de stadiul III. Crustaceele par a fi 90 singurele gazde intermediare obligatorii pentru Anisakis spp., dar rolul lor în biologia speciilor de Pseudoterranova este controversată. Larvele de stadiul III care constituie stadiul infestant al ciclului biologic, ajung în tubul digestiv al peştilor marini şi cefalopodelor, în special calamar, odată cu ingerarea crustaceilor infestaţi. În stomacul peştilor şi cefalopodelor, devin libere, traversează peretele tubului digestiv, digestiv, 5


ajung pe seroasa cavităţii abdominale şi a viscerelor sau, în cazuri mai rare, pătrund în peretele viscerelor şi în musculatură şi se încapsulează. Dacă peştii şi cefalopodele de talie mică, infestate, sunt ingerate de peşti şi cefalopode de talie mare, larvele sunt capabile să se restabilească în aceleaşi locuri în corpul noilor gazde. În organismul peştilor şi cefalopodelor, larvele, chiar când sunt reimplantate la o nouă gazdă din aceeaşi specie, nu suferă nici o năpârlire şi nu se dezvoltă mai departe. Rezultă deci, că peştii şi cefalopodele nu sunt gazde intermediare veritabile şi numai gazde paratenice, comportându-se comportându-se ca acumulatori de larve. Larvele de stadiul III sunt ingerate de mamiferele marine odată cu crustaceii, peştii şi cefalopodele infestate. Ajunse în stomacul mamiferelor marine, marine, ele năpârlesc de două ori şi se dezvoltă în adulţi, încheindu-se astfel, ciclul biologic al parazitului. Omul se infestează prin ingerarea peştilor şi cefalopodelor infestate, crude sau insuficient tratate. El nu reprezintă o gazdă favorabilă, larvele ajunse în stomac nu se dezvoltă în adulţi, încât ciclul biologic al paraziţilor ajunşi ajunşi în organismul organismul omului este întrerupt. întrerupt.

6


Fig. 115. Anisakis sp. – Ciclul biologic (dupa CDC) Morfologie

Adultul prezinta anterior gura, inconjurata de prelungiri utilizate de parazit pentru a se hrani si pentru a percepe senzatii. Anusul este usor decalat fata de posterior. posterior. Epiteliul scuamos secreta o culticula stratificata, cu rol de a proteja corpul fata de sucurile digestive. In stadiul infectant pentru pesti, parazitul are forma de arc de ceas incolacit si o lungime de aproximativ 2 cm. In gazda finala, cresc lungimea si latimea parazitului, acesta are a re aspect robust, pentru a putea face fata unui mediu mediu complicat, reprezentat reprezentat de intestinul mamiferelor. mamiferelor. Ciclul evolutiv:

Speciile de Anisakis au un ciclu biologic biologic complex, care c are presupune existenta mai multor gazde intermediare. Viermii adulti se imperecheaza si produc oua, care ajung in apa a pa de mare o data cu materiile fecale ale gazdei infectate (mamifere marine). Ouale eclozeaza in apa de mare (apele care au salinitate scazuta nu sunt un mediu prielnic), iar larvele sunt inghitite de crustacee, de obicei eufauside. Crustaceul infestat este inghitit, la randul sau, de un peste (somon, sardina), calmar sau sepie, iar nematoda se va localiza la nivel intestinal si se va inchista intr-un invelis invelis protectiv, de obicei obicei in afara organelor organelor viscerale si, ocazional, in muschi. Ciclul biologic biologic este complet atunci cand pestele infectat este ingerat de catre un mamifer marin, precum balena, foca sau delfinul. Nematoda se dechisteaza in intestin, se hraneste, creste, devine vierme adult, se imperecheaza si elibereaza oua in apa marii prin materiile fecale ale gazdei, initiind un nou ciclu. Omul se infecteaza daca mananca peste insuficient preparat termic sau crud. Rol pathogen

Anisakis determina, la om, boala numita Anisakiasis. In urma consumului de peste infectat crud sau insuficient preparat termic, rezulta infectie intestinala cu larve, dar si reactii alergice la substantele chimice lasate de larve in carnea pestelui parazitat. Primul caz de infestare umana cu un parazit apartinand familiei Anisakidae a fost semnalat in anii 1950, in Olanda, de catre Van Thiel, care a descris prezenta unei nematode marine in organismul unui pacient suferind de durere abdominala severa. Infestarea cu Anisaki este raportata frecvent in zone ale lumii unde pestele se consuma crud, usor murat sau sarat. Arealele cu prevalent cea mai mare sunt Scandinavia (se consuma mult ficat de cod), Japonia (se consuma mult sushi si sashimi), Olanda (daca se mananca hering fermentat infectat – “maatjes”), Coasta Pacifica a Americii de Sud (consum de “ceviche”). 7


La cateva ore dupa ingestia de larve infectioase, apar simptome ca durere absominala violenta, greata, varsaturi. Daca larvele ajung in intestin, la interval de aproximativ aproximativ doua saptamani, apare un raspuns eozinofilic granulomatos sever, care cauzeaza simptome ce mimeaza boala lui Crohn. Diagnostic de laborator

Diagnosticul se stabileste stabileste prin gastroscopie (se observa si se extrag larvele de 2 cm) sau prin biopsie, biopsie, examinandu-se histopatolog histopatologic ic tesutul recoltat. recoltat. Preventie

Anisakiasisul poate fi prevenit cu usurinta prin gatire adecvata la temperaturi mai mari de 60 de grade Celsius sau prin congelare corecta, la cel putin – 35 de grade Celsius timp de 15 ore sau la cel putin – 20 de grade Celsius timp de 7 zile. Saramura si marinarea nu vor ucide parazitul. Înghețarea lumina nu va ucide ucide larvele, dar congelare la -20 ° C timp de o săptămână săptămână sau înghețarea bliț timp de 15 ore la -35 ° C sau mai rece, ucide toate speciile speciile anisakid. anisakid. Pește curat cât cât mai repede repede posibil: posibil: larve larve în zona zona intestin intestin de de pe ște se deplaseze deplaseze rapid rapid în mușchi atunci atunci când pe peștele moare moare,, mai ales dacă dacă peștele este este aprox aproximati imativv manipul manipulat. at. Evita Evitați pește crud, crud, ușor săra sărat, t, sara saramur murat, at, ușor afum afumat, at, usca uscat, t, cu excep excepția cazul cazului ui în care care a fost înghe înghețat, în primul primul rând datorită datorită sării de gătit gătit și / sau marinarii marinarii nu va va fii ucis parazitul. Cei care nu mananc manancaa pește sunt sunt la cel mai mic risc, risc, în timp timp ce lucrătorii lucrătorii din din opera operațiuni de de prelucrare a peștelui se confruntă confruntă cu un risc ridicat ridicat de expunere. Oamenii sunt considerati a fi mult mai expusi riscului de Anisakioza de la consumul de pește sălbatic decât peștii de crescătorie, astfel cum cum sunt absente de la la anisakis pescuiască pescuiască în apele de salinitate scăzută. Reactii alergice

Chiar preparat termic la temperaturi peste 60 de grade Celsius, pestele parazitul (si alte specii inrudite: Pseudoterranova spp, Hysterothylacium aduncum) elibereaza o serie de biochimicale in tesutul tesutul pestelui infestat. infestat. Larve de Anisakis in corpul unui hering (Clupea harengus) Pot aparea manifestari alergice acute, ca urticaria si chiar socul anafilactic, acestea putand fi insotite sau nu de simptome

gastrointestinale gastrointestinale (anisikiasis gastroalergic – reactie generalizata acuta mediata de IgE). Diagnosticul de laborator este, in acest caz, serologic, observandu-se observandu-se o crestere arcanta a titrului IgE IgE in primele zile ulterioare consumului de peste infectat. Tratament

8


Omul este gazda finala a acestui parazit. Larvele de Anisakis nu pot supravietui in organismul uman si vor muri in final. In unele cazuri, tratamentul este simptomatic. In alte cazuri insa, infectia poate duce la obstructie intestinala si, rar, la perforatie intestinala. In functie de severitatea conditiei, tratamentul poate fi medicamentos (pe baza de albendazol) sau chirurgical. FDA (Food and Drug Administration Administration din SUA) recomanda ca toti pe știi și toate crustaceele destinate destinate consumul să fie congelate congelate la -35 ° C (-31 ° F) sau mai mică mică timp de 15 ore, sau în mod regulat congelat la -20 ° C (-4 ° F) sau mai mică, timp de 7 zile. Anisakioza umană este o problemă de sănătate publică, care a devenit mai frecvente recent, precum precum și măsurile măsurile preventive preventive sunt sunt esențiale pentru pentru a controla boala. Astfel, liniile directoare pentru a reduce reduce riscul trebuie trebuie să acopere întregul lan lan ț alimentar, de la practica practica în timpul capturării capturării și manipulare, tratare tratare tehnologica a produselor produselor prelucrate, până până la recomandări pentru consumatori consumatori și de catering ca un întreg, întreg, ca ultimele verigi din din lan țul, și care trebuie, de asemenea ajuta la prevenirea. Regulamentul (CE) 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului Consiliului din 29 aprilie 2004, privind privind igiena igiena produselor produselor alimentare alimentare stabile stabile ște o obliga obliga ție pentru operatori care vând prime, sau aproape crude, crude, produse din din pe ște de a supune produsele produsele pentru congelare congelare la -20 ° C timp de de cel puțin 24 de de ore. În scopul de a ajuta la rezolvarea problemei, Regal Decretul 1420/2006 1420/2006 din 1 decembrie, a fost publicat pe prevenirea parazitozelor la anisakis din produs produsele ele din pește furnizate furnizate de întreprinderile întreprinderile care servesc produse alimentare către consumatorii finali sau la colective. Act juridic completează completează normele comunitare de stabilire stabilire obligația pentru unită țile de a informa consumatorii consumatorii că produsele de pește afectate de decret regal au fost supuse supuse la inghet inghet astfel cum este prevăzut prevăzut.. Aceasta stabile stabilește, de asemenea, asemenea, o serie de activită activități care urmează urmează să fie efectuate efectuate de către AESAN, cum ar fi: sprijinirea sectorului implicat prin crearea sau furnizarea de materiale de informare pentru a facilita facilita respectarea obliga țiilor, incepe un plan general de control control sanitar pentru anisakis parazitoze, să stabilească și să difuzeze difuzeze tehnic tehnic criteriile necesare necesare pentru a identifica, în care înghețarea cazuri este necesar, necesar, și decide decide cu privire la informa informații pentru pentru consumatori, consumatori, în plus fa ță de formare a personalului din întreprinderile întreprinderile afectate.

Apectul scolexului la Ligula intestinalis.

9


Anisakis simplex – simplex – aspect de detaliu al partii anterioare (stanga) si posterioare (dreapta)

Larve de Anisakis de Anisakis sp. care au traversat seroasa viscerala (original).

10


Larve de Anisakis de Anisakis sp. pe viscere (original).

Larve de Anisakis de Anisakis sp. pe viscere – aspect de detaliu (original).

11


Larve de Anisakis de Anisakis sp. pe viscere – aspect de detaliu (original).

Larve vii de Anisakis de Anisakis sp. in musculatura-peste refrigerat (original)

12


Larve vii de Anisakis de Anisakis sp. in musculatura -peste refrigerat (original)


13




14


Larve de Pseudoterranova decipiens

Nivel înalt de parazitism anisakis simplex în carnea unui merluciu (Merluccius merluccius)

15


BIBLIOGRAFIE:

1. Suport Suport curs Microbiol Microbiologie ogie special speciala, a, Prof. dr. ing. ing. Bahrim Gabriela Gabriela,, Universitea Dunarea de Jos Galati, Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor, 2010-2011 2. Suport Suport curs Igiena, Igiena, Prof. dr. ing. ing. Nicolau Nicolau Anca , Universite Universiteaa Dunarea Dunarea de Jos Galati, Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor, 2011-2012 3.

http://www.scribd.com

4.

http://en.wikipedia.org/wiki/Anisakis

5.

http://www.ekilibrium.ro/dictionar_pa http://www.ekil ibrium.ro/dictionar_parazitologie/ANISAKIS razitologie/ANISAKIS

6.

www.fda.gov/food/foodsafety

7.

www.parasitesinhumans.org/anisakis.html

8.

http://animaldiversity.ummz.umich.edu/account http://animaldiversity .ummz.umich.edu/accounts/Anisakis/classification s/Anisakis/classification

9.

http://infectiousdiseases.about.com/anisakiasis.htm

http://www.atlas.or.kr/atlas/alphabet_v s.or.kr/atlas/alphabet_view.phpAnisakis iew.phpAnisakis 10. http://www.atla 11.http://www.cdc.gov/parasites/anisakiasis 11. http://www.cdc.gov/parasites/anisakiasis

16

Referat Anisakis

Recommend Documents