MINISTERUL EDUCAŢIEI A REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Catedra Cate dra”Studiul ”Stu diul şi teh!l!" teh !l!"ia ia #aterialel! #ateria lel!r” r”
Ra$!rt
la practica de iniţiere
A elaborat:st.gr elaborat :st.grupei upei ITTA-151 ITTA-151
A verificat: Trifan N.
Chişinu !"1#
%& MĂSURAREA DIMENSIUNILOR SEMI'ABRICATELOR (I A PIESELOR 1.1. $surarea cu şublerul 1.!. $surarea cu %icro%etrul )& TEHNICA SECURITĂŢII (I PROTECŢIA ANTIINCENDIARĂ ANTIINCENDIARĂ !.1. Noţiuni generale !.!. Cerinţele tehnicii securitţii %uncii &nainte de &nceperea lucrului !.'. Cerinţele tehnicii securitţii %uncii &n ti%pul lucrului !.(. Cerinţele tehnicii securitţii %uncii la sf)rşitul lucrului !.5. *rotecţia antiincendiar *& SECŢIA DE STRUN+IRE '.1. Construcţia şi destinaţia strungului 1+#! '.!. ,cule aşchietoare utiliate la strunire '.'. /ispoitive utiliate la strunire şi asigurarea protecţiei de prindere a sculelor şi a se%ifabricatelor pe strunguri '.(. *relucrarea se%ifabricatelor pe strunguri '.5. 0le%entele regi%ul de aşchiere la strunire ,& SECŢIA DE 'RE-ARE (.1. $aşini-unelte de freat (.!. *articularitţile procesului de freare (.'. Tipuri de free şi lucrrile de ba efectuate la %aşinile-unelte de freat (.(. /ispoitive utiliate la %aşinile-unelte de freat (.5. 0le%entele regi%ul de aşchiere la freare .& SECŢIA DE SUDARE 5.1 Noţiuni generale 5.! ,udarea prin topire 5.' ,udarea prin presiune
!
1. MĂSURAREA MĂSURAREA DIMENSIUNILOR DIMENSIUNILOR SEMIFABRICA SEMIFABRICATELOR TELOR ŞI A PIESELOR %&%& M/0urarea 1u şu2lerul Șublerul este un instrument de măsură a lungimii, folosit pentru a măsura cu o precizie de până la o sutime de milimetru,
lungimea sau lățimea unui obiect, obiect, distanța între două planuri sau profunzimea profunzimea unei găuri. Șublerul
este utilizat în în general în mecanică pentru a măsura distanța dintre suprafețele opuse ale corpurilor. corpurilor.
Un șubler poate fi un simplu simplu compas sau poate fi dotat de scară gradată pentru a putea citi măsura relevată relevată în mod imediat, cum este de exemplu șublerul cu cursor nonio, cunoscut și ca șublerul Vernier . O rudă apropiată a șublerului este este micrometrul micrometrul (instrument mai precis decât șublerul), cunoscut și sub numele de șubler Palmer . ȘUBLERUL CU CURSOR Șublerul
cu cursor este este constituit din două părți. Partea fixă, care încorporează încorporează și rigla gradată si partea mobilă sau mai simplu cursor. e aici și numele acestui instrument. instrument. !n acest caz, caz, cursorul dispune de un sistem de bloca", pentru a evita pierderea accidentală a cotei relevate. relevate. e obicei este folosit un șurub de bloca" pentru a împiedica mi șcarea accidentala a cursorului. CLASIFI CLA SIFICAR CARE E IN FUNC FUNCȚIE DE UZ .
Șublerul în fucție de uz, dispune de diferiți apendici (ex# ciocul șublerului), acest lucru ne permite împărțirea șublerelor în
mai multe categorii# $. extern , dotat de un cioc gândit pentru a măsura doi pere ți, două planuri sau suprafete externe si diametral opuse, ale unui obiect. %. intern, dotat dotat de un cioc cioc în formă formă de de cuțit folosit folosit pentru pentru a măsura măsura doi doi pere pere ți, planuri planuri sau sau suprafe suprafe țe interne interne și diametral opuse, ale unui obiect. &. universal , acesta dispune de o serie de de ciocuri și apendici care permit efectuarea efectuarea mai multor tipuri tipuri de măsurări.
Șublerele obișnuite folosesc vernierul eci%al cu autorul cruia se pot citii di%ensiuni di%ensiuni cu preciie de "1 %%. 2a acest vernier distan distanța dintre dou repere repere alaturate este de "3 %% adica cu "1
%% %ai %ica dec)t distanta dintre dou repere alturate de pe rigl. Aduc)ndu-se Aduc)ndu-se ciocurile unul l)ng cellalt reperul " 4ero al vernierului va coincide cu reperul " 4ero al riglei. 6n acest ca vor %ai coincide reperul 1" al vernierului cu reperul 3 al riglei. Alte Alte repere ale vernierului nu vor %ai coincide cu nici un reper al riglei. Aceast Aceast situa ție se va repeta de c)te ori reperul " 4ero al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
Tipuri de șublere:
de exterior și interior de adâncime de trasare pentru tru ro roți din dințate
'
fig.1- Șubler de adâncime
fig.2- Șubler de trasare
ȘUBLERUL E E!TER"#R
$%rți componente : 1. rigla gradat% 2. șurub de fixare &. cursor '. șurub de blocare (. cioc mobil superior ). cioc fix superior *. cioc fix inferior +. cioc mobil inferior ,. ernier
Cu șu2lerul de ad31i#e se %soar distantele dintre pragurile a7elor precu% si ad)nci%ea gaurilor. 0l se co%pune din rigla gradat cursor vernier și șurubul de fi7are. Cursorul este construit (
cu dou tlpi de spriin. 8igla si vernierul șublerului de ad)nci%e sunt gradate la fel ca rigla și vernierul șublerelor obișnuite c)nd captul riglei este la același nivel cu suprafa ța tlpilor de spriin vernierul indic cota " 4ero. $surarea ad)nci%ii unei gauri precu% si %surarea lungi%ii unui prag se fac cu autorul șublerului de ad)nci%e. ,e țin apsate tlpile pe suprafața de spriin astfel &nc)t cursorul s nu %iște. ,e deplasea rigla de p)n la fundul gaurii. ,e fi7ea rigla cu șurubul de bloca
dup care se face citirea cotei %surate.
%&)& M/0urarea 1u #i1r!#etrul Mi1r!#etrul Micrometrul este
un instrument pentru măsurarea lungimilor mici, de ordinul micronilor , al cărui principiu de funcționare se bazează pe transformarea mișcării de rotație a unui șurub micrometric în mișcare de transla ție. 'ste un instrument de mare precizie.
Pre1i4ia de #/0urare •
•
•
""1 %% """5 %% """! %%
P/r5i 1!#$!ete
5
1-potcoava !-nicovala '-tia şurub %icro%etric (-bucş gradat 5-ta%bur #-şurub %icro%etric 9-dispoitiv de ali%itare a apsrii -dispoitiv de blocare a tiei 3 plcuţe iolante 1"-reper longitudinal 11-1! scar gradat 1'-scar gradat4circu%ferinţa ta%burului
Ti$uri 1!0tru1ti6e
$icro%etrul de e7terior
$icro%etrul de e7terior cu cadran
$icro%etrul digital
#
$icro%etrul pentru roţi dinţate
$icro%etrul de ad)nci%e
2a strung %asurrile de preciie se fac cu %icro%etrul. *reciia de %surare a %icro%etrelor obișnuite este de ;- ""1 %%. $icro%etrul este alctuit dint-o potcoav care are la un capt o nicoval fi7. 2a cellalt capt al potcoavei se afl bucsa cilindric filetat &n interior. 6n filetul buc șei cilindrice se &n șurubea prin inter%ediul roetei captul filetat al tiei. Tia este solidar cu ta%burul și se &nșurubea &n bucsa cilindric iar captul cellalt al ei se apropie sau se deprtea de nicoval. *iesa de %surat se introduce &ntre suprafețele de %surare ale %icro%etrului: suprafa ța frontal a nicovalei și cea a tiei. *entru ca piesa s nu fie str)ns prea tare &ntre suprafețele de %surare ta%burul se rote ște prin inter%ediul unui dispoitiv de protec ție poate cu clinchet. C)nd cele dou suprafe țe de %surare au atins piesa roeta dispoitivului de protec ție poate fi rotit oric)t ea nu %ai antrenea tia. *e o generatoare a bucșei cilindrice este trasat o linie iar sub aceast linie și deasupra ei se afl c)te un r)nd de diviiuni. /iviiunile de sub linie repreint %ili%etri &ntregi iar cele de deasupra u%at ți de %ili%etri. *artea conic a ta%burului este diviat &n 5" de prți. C)nd suprafe țele de %surare sunt &n contact una cu cealalt ta%burul gradat este &n poiția " 4ero acoperind toate diviiunile buc șei cilindrice &n afar de reperul "4ero al ei iar reperul " 4ero al ta%burului se afl &n dreptul liniei longitudinale. *asul filetului tiei este de "5 %% deci la o rota ție tia avanseaa cu "5 %%< deoarece partea conic a ta%burului este diviat &n 5" de prți egale &nsea%n c rotindu-se ta%burul cu o diviiune tia va avansa cu o suti%e de %ili%etru. $icro%etrele de filet 4,TA, 11#9!-' au o construcțe cu totul ase%ntoare %icro%etrului obișnuit av)nd &ns &n plus dou v)rfuri: unul pris%atic și unul conic. =)rful pris%atic se introduce &n nicovala %icro%etrului și are profilul corespuntor profilului teoretic al spirei filetului controlat &n sectiunea a7ial. =)rful conic se introduce &n tia șurubului %icro%etric și are for%a corespuntoare golului filetului. 9
=)rfurile se &nlocuiesc &n funcție de pasul filetului controlat. 0le au coi care se spriin &n locurile de asa%blare pe bile clite pentru a avea posibilitatea s se roteasc &n urul a7ei și s se reglee dup unghiul de pant al filetului.
)& TEHNICA SECURITĂŢII (I PROTECŢIA ANTIINCENDIARĂ )&%& N!5iui "eerale *rin protectia tehnica se i%pun regulile si %iloacele tehnice necesare pentru asigurarea integritatii sanatatii si vietii studentilor &n ti%pul efectuarii diverselor procese de productie precu% si %etodele de reducere a efortului fiic &n ti%pul desfasurarii activitatii de %unca. $asurile igienico-sanitare ur%aresc scopul crearii unor conditii de %unca sanatoase si confortabile precu% si protectia studentilor de influenta factorilor nocivi capabili sa produca boli profesionale otraviri into7icatii profesionale acute etc. *rin lege este stabilit ca protectia %uncii face parte integranta din procesul de %unca si ca obligatia si raspunderea pentru realiarea deplina a %asurilor de protectie a %uncii o au > potrivit atributiilor ce le revin > cei care organieaa controleaa si conduc procesul de %unca adica la locul de %unca sefii sectiilor sectoarelor atelierelor depoitelor etc. ?rice activitate econo%ica trebuie sa aiba &n vedere &n %od organic pe l)nga cerintele de securitate a %uncii. Conducatorii si organiatorii proceselor de %unca nu trebuie sa considere %asurile de protectie a %uncii ca un accesoriu al organiarii productiei ci ca o parte integranta a acesteia.
)&)& Ceri5ele tehi1ii 0e1urit/5ii #u1ii 7aite de 71e$erea lu1rului Inainte de a incepe lucru la diferite strunguri%asinie unelte de freat%asini de gautitde taiataparate de sudat si %ulte alte aparatepri%ul lucru care trebue sal face% trebue sa respecta% ur%atoarele reguli de securitate: -8espectaţi &ntotdeauna regulile tehnicii securitţii %uncii indicate pe panourile fi7ate pe strung%asini de gauritfreatetc. - Nu puneţi strungul &n e7ploatare p)n ce nu aţi studiat toate instrucţiunile e7plicate de %aestru. -aparatulstrungul%asinele trebue sa fie conectate la pria de pa%int si la pria de tensiune electrica. - *e c)t este posibil purtaţi accesorii de protecţie 4cşti ochelari &nclţ%inte de protecţie etc.. - *rul lung legaţi-l la spate. 6n ca contrar el poate fi prins şi se poate &nc)lci &n %ecanis%ul principal. - 6n ca de aflare a perturbaţiilor deasupra capului &n spaţiul de lucru purtaţi casc. - *urtaţi &ntotdeauna o %asc de siguranţ &n ti%pul lucrului cu %aterialul la prelucrarea cruia se for%ea praf.
- *urtaţi &ntotdeauna &nclţ%inte de protecţie cu garnitur de oţel şi talp nealunecoas. - Niciodat nu purtaţi &%brc%inte larg de lucru. - @ineţi &ntotdeauna &ncheiaţi nasturii şi copcile la %)necile &%brc%intei de lucru pentru a evita pericolul de &nc)lcire a prţilor libere ale &%brc%intei &n %ecanis%ele principale. - /ac purtaţi cravat sau alte accesorii libere la &%brc%inte fiţi atenţi ca ele s nu se &nc)lceasc &n %ecanis%ele principale 4s nu fie prinse de ctre %ecanis%ul ce se roteşte. - Nu lucraţi la strung dac v aflaţi sub influenţa drogurilor şi a alcoolului. - /ac suferiţi de a%eţeli şi leşinuri nu lucraţi la strung - =erificaţi dac cablurile electrice nu sunt deteriorate pentru a evita trau%ele &n reultatul scprii curentul electric 4şoc electric.
)&*& Ceri5ele tehi1ii 0e1urit/5ii #u1ii 7 ti#$ul lu1rului - $e%oraţi poiţia 4locul a%plasrii &ntreruptorului de siguranţ pentru a v putea folosi de el din orice situaţie. - *entru a evita deservirea incorect a strungului &nainte de punerea lui &n funcţiune %e%oraţi a%plasarea &ntreruptoarelor. - Nu v atingeţi de &ntreruptoare &n ti%pul lucrului. - Nu v atingeţi cu %)inile goale sau cu altceva de universal şi piesa care se rotesc sau de cuţit. - iţi atenţi ca a7ul s nu v prind degetele. - 6ntotdeauna &n ti%pul lucrului l)ng strung fiţi foarte atenţi cu aşchiile 4şpanul şi fiţi atenţi s nu alunecaţi pe lichidul de rcire sau pe ulei. - /ac nu veţi lucra la strung deconectaţi strungul de pe panoul de co%and şi deconectaţi-l de la sursa de ali%entare. - 6nainte de curţarea strungului sau a dispoitivelor sale periferice deconectaţi şi &nchideţi &ntreruptorul principal. - /ac la strung lucrea %ai %ulţi %uncitori nu &ncepeţi lucrul ulterior p)n ce nu infor%aţi ur%torul %uncitor despre acţiunile dvs.. - Nu efectuaţi la strung nici o schi%bare care ar putea pune &n pericol siguranţa lui. - /ac aveţi &ndoieli &n privinţa corectitudinii şi ordinii de lucru la strung contactaţi personalul responsabil. - 6n ca de &ntrerupere a curentului electric deconectaţi i%ediat &ntreruptorul principal. - 6nainte de schi%barea instru%entului &ntrerupeţi toate operaţiile şi opriţi strungul.
)&,& Ceri5ele tehi1ii 0e1urit/5ii #u1ii la 083rşitul lu1rului -dupa ter%inarea lucrului trebue de adus totul in ordinede facut curatene. - de deconectat de la intrerupatorul de la sursa de current electric. -daca strungul sa defectat trebue sa pune% pe el o placuta cu infor%atia Bnu lucreaa sau DreperatieE. - 6n ti%pul %ontrii şi scoaterii pieselor prelucrate şi a cuţitelor &n ti%pul eli%inrii aşchiilor din spaţiul de lucru folosiţi-v de %nuşi pentru a nu v rni %)inile şi a nu cpta arsuri. - Nu ştergeţi detaliul prelucrat şi nu &nlturaţi aşchiile cu %)inile sau cu c)rpa &n ti%pul rotirii instru%entului. *entru aceasta opriţi strungul şi folosiţi peria. - /up ter%inarea lucrului reglaţi strungul &n aşa fel ca el s fie pregtit pentru ur%toarea serie de operaţii. 3
)&.& Pr!te15ia atii1ediar/ Incendiul este o ardere ce se devolt fr control &n ti%p şi spaţiu care distruge bunuri %ateriale pune &n pericol viaţa oa%enilor şi ani%alelor. Consecinţele factorilor periculoşi a incendiilor sunt: producerea trau%elor 4cderea şi prbuşirea construcţiilor into7icarea şi decesul oa%enilor precu% şi distrugerea bunurilor %ateriale 4focul deschis şi sc)nteile te%peratura ridicat a %ediului şi a %aterialelor fu%ul şi produsele de ardere to7ice e7ploiile. Incendiul ibucneşte din diferite %otive: cutre%ur de p%)nt alunecri de teren 4distrugerea surselor &n care arde focul liniilor electrice fu%atul neglienţa şi nerespectarea regulilor antiincendiare. ,copul principal al aprrii &%potriva incendiilor &l constituie > aprarea vieţii o%ului şi a colectivitţii u%ane. 6n ca de incendiu prin inter%ediul 3"1 se infor%ea serviciul de po%pieri indic)nd adresa. ,e &nchide gaul se deconectea electricitatea se lichideaa &ncperi. ,e iau %suri pentru stingerea focului cu %iloace disponibilecu stingator de focnisip pentru a evita curentul care va intensifica focul. 6n ca c)nd haina se aprinde ea trebuie acoperit cu o ptur breent ud de lipit cu haina incendiat de perete sau de culcat la p%)nt nici &ntr-un ca nu se fuge. 6n ona de incendiu se ptrunde nu%ai &n haine ude prin fu% se reco%and a trece pe furiş sau &n poiţie aplicat. Trebuie de ţinut %inte c copii se ascund sub pat &n dulapuri.
*& SECŢIA DE STRUN9IRE *&%& C!0tru15ia şi de0tia5ia 0tru"ului %:;)
1"
'i"& *&%&% Vederea "eeral/ şi $/r5ile 1!#$!ete ale 0tru"ului !r#al< %= 2atiul 0tru"ului> )& $/$uşa 8i?/> *& 01hi#2/t!r de tura5ii> ,& $a!u ele1tri1 de 1!#ad/> .& ar2!re $ri1i$al> ;& d!r de atreare> @& 63r8> & 1/ru1i!r> & 0aia tra06er0al/> %& 0aia 0u$eri!ar/> %%& di0$!4iti6 $!rt01ul/> %)& 63r8 r!tati6> %*& $i!l/> %,& $/$uşa #!2il/> %.& şuru2 1!du1/t!r> %;& a?a a6a0uril!r> %@& #!t!r au?iliar $etru de$la0area ra$id/ a 1/ru1i!rului> %& !$rit!r $etru de1u$larea atre/rii 1/ru1i!rului> %& 2ar/> )& 1i!1it!r re"la2il> )%& #!t!r $ri1i$al de atreare> ))& 1utie de a6a0> )*& l!1ul r!5il!r de 01hi#2 $etru 11
8iletare> ),& #aete $etru 01hi#2area a6a0ului> ).& r!at/ de de$la0are l!"itudial/ a 1/ru1i!rului> );& #ai6el/ $etru de$la0area tra06er0al/ a 0/iei tra06er0ale > )@& #aet/ $etru 1u$larea şi de1u$larea $iuli5ei $etru 8ilet& ,trungul nor%al %odelul 1F#! 4fig. '.1.1 este destinat e7ecutrii diferitor lucrri de strunit strunirea suprafeţelor cilindrice şi conice e7terioare si interioare. strunirea frontala filetarea 4de dreapta .si de st&nga %etric in ţoli %odul cu un &nceput sau %ai %ulte &nceputuri pentru filetarea frontal şi strunire prin copiere. ,trungul se utilieaa pentru producţia unitar a pieselor in serii %ici si %ilocii.
*&)& S1ule aş1hiet!are utili4ate la 0truire Cuţitele sunt printre cele %ai rspandite scule folosite &n industria de prclucrare a %etalelor. 0le se folosesc la strunguri universale strunguri revolver carusel %aşini de rabotat de %orteat strunguri auto%ate si se%iauto%ate strunguri cu co%and nu%eric şi %aşni-unelte cu destinaţie %ultipl.6n funcţie de tipul %aşinii de construcţia cuţitului de %aterialul din care este confecţionat partea aşchietoare şi condiţiile de lucru cuţitele sunt de %ai %ulte tipuri 4fig.'.!.1
'i"& *&)&% a > drepte pentru strunire e7terioar< b &ncovoiate< c - pentru strunire longitudinal a suprafețelor cu praguri< d pentru tiat 4reteat sau canelat< e -. pentru %aşini-unelte auto%atiate< f pentru rabotat cotit< g - de %orteat< h pentru strunirea gurilor &nfundate< i pentru strunirea gurilor strpunse< pentru strunit &ncovoiate cu fi7are %ecanic< G - disc profilat l profilate pris%atic. 2a cuţitele drepte repreentate &n plan a7a cuţitului este o linie dreapt iar la cele &ncovoiate - o linie &ncovoiat. Cotite se < nu%esc cuţitele ale cror a7e &n vederea lateral preint o linie cotit Cuţitele pentru strunire longitudinal 4drepte şi &ncovoiate se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice e7terioare şi lucrea cu avans longitudinal 4fig. '.!.! cuţitele 1 ! (. Cuţitele pentru strunire frontal se folosesc la strunirea suprafeţelor plane 4stiunirea capetelor şi lucrea cu avans transversal 4fig'.!.!. cuţitele ' 5 Cuţitele de reteat 4tiat se folosesc pentru prelucrarea canalelor 4pentru canelat şi tierea 4retearea pieselor 4fig '.!.! cuţitul # lucr)nd cu avans transversal. 1!
'i" *&)&) . Schema aranjării în poziţie de lucru a cuţitelor.
Cuţitul este alctuit din cap 4partea aşchietoare şi partea de fi7are 4fig. '.!.'. *artea aşchietoare este deter%inat de ele%entele ur%toare: faţa de degaare și dou feţe de aşeare. 2iniile de intersecţie ale feţelor de aşeare cu cea de degaare for%ea %uchiile principale şi secundare de aşchiere a cuţitului 4tiş principal şi taiş secundar iar intersecţia celor dou %uchii aşchietoare for%ea v)rful cuţitului. *artea aşchietoare are for%a unei pene cu unghiurile H şi J. Aşearea reciproc a %uchiilor aşchietoare este deter%inat de unghiurile K K 1L şi M.
'i" *&)&*& Construcţia
capului cuţitului nghiurile H J K K1 L şi M sunt para%etrii geo%etrici ai tişului. nghiurile H şi J se indic şi se %soar &n planul secţiunii principale 4&n planul N-N 4fig. '.!.1 perpendicular pe %uchia aşchietoare principal< unghiurile K K1 şi L - &n planul principal 4de ba. =alorile 4%ri%ile acestor unghiuri se aleg &n funcţie de proprietţile fiico-%ecanice ale %aterialului care va fi prelucrat.
3.3. Dispozitive utiiz!te ! st"u#$i"e %i !si&u"!"e! p"ote'(iei )e p"i#)e"e ! s'ueo" %i ! se*i+!,"i'!teo" pe st"u#&u"i *iesa ce se prelucrea se fi7ea &n centre sau &n %andrin.
intre dispozitivele de prindere a sculelor pe strung, cele mai răspîndite sunt suporturile portcuțit, de diferite construcții# cu placă sau cu patru pozi ții ducerea si fixarea sculei în pozitia de lucru se realizeaza prin rotirea suportului portcuțit cu a"utorul manetei $. 1'
Fig.5.1.Dispozitivul portcuț it
uțitul se fixează în portcuțitul & cu șuruburile %, astfel încît vîrful lui să se găsească la înălțimea axei piesei de prelucrat . Pentru așezarea cuțitului la înalțimea necesară, de obicei se folosesc plăcuțe de reglare care se așează sub cuțit. ceastă înălțime la care se fixează vîrful cuțitului se verifică după v îrful din pinola papușii mobile sau cu a"utorul unor șabloane. *entru prelucrarea aleaelor se instalea &n pinola papuşii %obile. 6n ti%pul prelucrrii suprafeţelor cilindrice sau conice se conecteaa a7ul avansului şi la rotaţia arborelui principal cu se%ifabricatul scula se deplasea 6n planul longitudinal paralel cu suprafata de prelucrare. Avansul &n direcţia transversal 4ad&nci%ea de patrundere se realiea %anual dup vernie cu autorul şurubului transversal al suportului. *iesele scurte la care 42 este %ai %ic dec&t 4/ ale piesei2O/P' se fi7ea &n platoul universal cu ' flci care asigura o str&ngere concentricprin deplasarea si%ultan a flcilor. lcile universalului sunt reversibileastfel &nc&t per%it stringerea pieselor din e7terior sau interior. *entru prinderea pieselor la care lungi%ea sa depaseste ' dia%etre 2O/Q' se utiliea ca suport supli%entar v&rfuri de diferite construc ții 4si%plerotativecu degaareinversecu biletc.6n unele cauri piesa poate fi prins &ntre dou v&rfuriunul fi7at &n arborele principal al strungului iar cellalt &n pinola papu șei %obile.6n aceste cauri %iscarea de rotație se trans%ite piesei prin inter%ediul flan șei de antrenare și a ini%ii de antrenare. *entru fi7area pieselor cu dia%etru %ic se folosesc %andrine cu buc șe elastice . 2a prelucrarea pieselor lungi cu raportul 2O/Qcu scopul de a evita &ncovoerea sub acțiunea forțelor de așchiere se folosesc dispositive nu%ite lunette care pot fi %obile sau fi7e.
3.4. Prelucrarea semifabricatelor pe strunguri Prelu1rarea 0u$ra8etel!r $lae $ri 0truire Renerarea unei suprafete plane la strunire este posibila daca se foloseste %iscarea principala de aschiere > rotatie > si %iscarea de avans transversal > %iscare de translatie .,uprafete plane pot fi prelucrate pe orice tip de strung. revolver. ,uprafetele plane ale pieselor cu dia%etrul %are si 1(
inalti%e %ica se pot prelucra pe strunguri frontale sau pe strunguri carusel iar cele ale pieselor cu di%ensiuni %ari in general pe strunguri carusel . ,trunirea unei suprafete plane decurge de obicei in doua etape : degrosare si finisare . *entru fiecare etapa in parte se folosesc anu%ite scule si regi%uri de aschiere corespunatoare 4 de %are productivitate la degrosare si la finete la finisare .
Prelu1rarea 0u$ra8etel!r de r!tatie e?teri!are $ri 0truire *relucrarea suprafetelor de rotatie e7terioare prin strunire se poate realia prin ur%atoarele operatii : degrosare se%ifinisare si finisare .
Struirea de de"r!0are a ar2!ril!r se poate realia din una sau %ai %ulte treceri cu unul sau %ai %ulte cutite in functie de for%a arborelui lungi%ea sa si %ari%ea adaosului de prelucrare . 2a strunirea de degrosare se indeparteaa cea %ai %are parte a adaosului de prelucrare fiind posibile in functie de tipul arborelui %ai %ulte sche%e de aschiere cu% ar fi: prelucrarea arborilor netei cu %ai %ulte cutite prin diviarea adaosului de prelucrarea in lungi%e -
prelucrarea arborilor cu %ai %ulte cutite prin diviarea adaosului in adanci%e
Prelu1rarea 0u$ra8etel!r de r!tatie iteri!are $ri r!tatie iteri!are $ri 0truire *relucrarea prin strunire a aleaelor cilindrice si conice se realieaa cu autorul sculelor de tip cutit pentru strunit interior sau cutite %ontate in bare portcutit. ,trunirea interioara se aplica aleaelor cu dia%etre %ari prelucrate anterior prin gaurire sau largire sau a celor obtinute prin forare %atritare sau turnare. Acest procedeu se realieaa in conditii %ai grele decat strunirea e7terioara deoarece: aschia ra%ane in interiorul piesei %ai %ult ti%p contribuind astfel la incalirea piesei si cutitului< -
evacuarea caldurii este i%piedicata de grosi%ea peretelui piesei<
lungi%ea de prindere in consola a cutitului este %are ceea ce conduce la aparitia vibratiilor si a defor%atiilor sculei deter%inand astfel o stare necorespunatoare suprafetei prelucrate . ,trunirea interioara se foloseste la prelucrarea pieselor in caul productiei de unicate si serie %ica sau a aleaelor de dia%etre %ari la care utiliarea sculelor cu di%ensiuni de prelucrare fi7e 4largitoare aleatoare nu este rationala . ,che%ele tehnologice la prelucrarea prin strunire a aleaelor se stabilesc in functie de %asina-unealta for%a si di%ensiunile piesei . In vederea obtinerii preciiei de prelucrare trebuie avut gria ca fi7area cutitelor sa fie cat %ai rigida . In caul prelucrarii aleaelor cu cutite fi7ate pe bare portcutit pentru a se asigura o rigiditate buna se folosesc dispositive de bucse de ghidare care au rolul sa asigure o conducere corecta a barei portcutit in ti%pul prelucrarii . /ispoitivele pot fi fi7ate direct pe %asa %asinii in caul prelucrarii aleaelor scurte sau in arborele principal al %asinii acest ulti% tip de dispoitip se utilieaa la prelucrarea pe strunguri revolver si se%iauto%ate . 15
Prelu1rarea 0u$ra8etel!r $r!8ilate $ri 0truire Cutite $r!8ilate sunt caracteriate prin aceea ca %uchia lor taietoare are profilul identic cu cel al suprafetei care ur%eaa a se prelucra . Cutitele profilate pot fi: pristamtice sau disc. Cutitul $ri0#ati1 poarta acesta denu%ire datorita for%ei pris%atice a corpului . Cutitul poate lucra cu avans tangential . olosirea cutitului cu avans radial este li%itata de vibratiile care apar atunci cand lungi%ea taisului este prea %are< de aceea lungi%ea l a suprafetelor profilate prelucrate cu avans radial nu poate depasi circa !5-'" %%. *entru suprafetele cu lungi%e %ai %are se poate asea cutitul tangential cu conditia ca rigiditatea piesei si a suportului de prindere a cutitului sa fie suficient de %are .
Cutituldi01 $r!8ilat per%ite un nu%ar %are de ascutiri efectuate pe fata de degaare . Cutitul se obtine prin taierea unui disc cu suprafata laterala profilata 4generatoarea discului identica cu profilul care se prelucreaa .
3.5. Elementele regimul de aşchiere la strunjire 6n ti%pul prelucrrii piesei pe strung se realiea ur%atoarele %işcari: a %işcarea principal - %işcarea de rotaţie a arborelui principal cu se%ifabricatul< b %işcarea de avans - deplasarea suportului &n direcţia longitudinal sau transversal< c %işcarile au7iliare - %işcarile rapide ale suportului &n direcţia longitudinal sau transversal se obţin de la un %otor electric separat cu NSl G.
Latul 1ie#ati1 al #i01arii $ri1i$ale 2anţul cine%atic al %işcarii principale serveşte pentru trans%iterea %işcarii de rotaţie de la %otorul electric la arborele principal. Arborele principal obţine turaţiile de la %otorul electric 4N-1" G n %.e. S 1(5" rotO%in prin trans%iterea de curea cu 4"1(! "!5(%% cuplaul bilateral cu discuri 4pentru %işcarea direct şi invers a arborelui principal blocul balador 5#-51 si roata dinţat 5". 2a trans%iterea de rotaţie direct a arborelui principal %işcarea se realiea prin blocul balador 5#-51 blocul '(-'3 blocul balador (9-55-'. 2a conectarea angrenaului inter%ediar grupa de blocuri -(5 si !!-(5 unite de la o parghie intr &n angrena cu roţile !! Ui iar blocul ('-5! se deplasea &n dreapta şi intr &n angrena cu roţile !#-5!. Rrupa angrenaului inter%ediar are ( poiţii cu diferite rapoarte de trans%itere.
La5ul 1ie#ati1 al #iş1arii de a6a0 1#
2anţul cine%atic al %işcarii de avans asigur deplasarea suportului cu scula. 0le%entele finale ale lanţului sunt - arborele principal si suportul. *entru calcularea avansului se ţine cont de relaţia 1 rotO%in a arb.Oprinc. - , %%Orot. /in aceast condiţie de la o rotaţie a arborelui principal suportul se deplaseaa e7act cu %ari%ea avansului , 4%%Orot. /e la arborele principal %işcarea de rotaţie se trans%ite prin veriga a%plasarii pasului (5-(5V sau prin roţile dinţate #"-#" blocului (!-5#-'5 4trans%isia '5-!-'5 inversea& avansul lira roţilor de schi%b (!-35-5" 4pentru avans nor%al filetarea %etric si &n ţoli sau prin #(-35-39 4pentru filetarea &n pitci şi %odul. 2a conectarea cuplaului $! şi deconectarea rotii dinţate '5 de pe arborele W %işcarea se trans%ite de la arborele IW la conul Norton 4aici conul Norton repreint grupa conductoare. 2a conectarea cuplaelor $! si $( prin roţile '5-! şi !-'5 şi %ecanis%ul %ultiplicator.
,& SECŢIA DE 'RE-ARE ,&%& Maşiiuelte de 8re4at
'i"& ,&%& C!0tru15ia #aşiii de 8re4at ui6er0ale 1u 1!0!la <
prţile principale co%ponente < b X %ontarea capului de freat vertical In principiu prţile co%ponente ale %aşinii universale de freat sunt ur%toarele 4fig. (.1.1 : placa de ba 1 pe care este %ontat corpul 19
%aşinii ! in interiorul acestuia fiind prevut cutia de vitee 4C= acţionat de %otorul electric "< de la cutia de vitee a7ul principal # al %aşinii pri%eşte %işcarea principal şi o trans%ite sculei care se %ontea pe un dorn port X scul susţinut de braţul X suport 5 pe care se fi7ea lagrul $ al dornului < se%ifabricatul se prinde pe %asa 9 a %aşinii put)nd e7ecuta fie %işcare de avans longitudinal %% fie %işcarea de avans transversal %%% prin inter%ediul sanie X transversale S & de ase%enea e7ist posibilitatea %işcrii de avans vertical %' cu autorul sniei verticale ( nu%it şi consola %aşinii. In interiorul acesteia este %ontat cutia de avansuri C) acţionat de %otorul electric 1*& aceasta per%ite obţinerea avansurilor %ecanice ale se%ifabricatului. *entru funcţionarea ca %aşin de freat vertical braţul suport 5 se deplasea la st)nga pe ghidaele oriontale R! iar pe ghidaele verticale +t se %ontea capul de freat vertical 11 care preia %işcarea de la a7ul principal al %aşinii şi o trans%ite prin inter%ediul unui angrena conic la a7ul port X scul vertical. /e cele %ai %ulte ori acesta se poate &nclina cu un anu%it unghi d)nd posibilitatea frerii suprafeţelor &nclinate din aceeaşi prindere a se%ifabricatului.
,&)& Parti1ularit/5ile $r!1e0ului de 8re4are rearea este o operaţie de aşchiere e7ecutat cu autorul unei scule rotitoare prevut cu %ai %ulte tişuri denu%it fre < scula efectuea %işcarea principal de rotaţie iar %işcrile de avans sunt e7ecutate fie de ctre se%ifabricat fie de ctre scul. rearea se efectuea pe %aşini de freat. *rin freare se pot prelucra suprafeţe e7terioare sau interioare plane cilindrice sau profilate. ,che%a de principiu a frerii suprafeţelor plane este preentat &n figura (.!.1. rea 1 e7ecut %işcarea principal iar se%ifabricatul ! %işcarea rectilinie de avans . iecare dinte al freei aşchia at)ta ti%p c)t se %işc &n contact cu se%ifabricatul pe un arc de cerc corespuntor unghiului. de contact (.
1
'i"& ,&)&%. ,che%a de principiu a fre-
sensul şi contra avanrrii
'i"& ,&)&)& rearea &n sului
Aşchiile au o for% de pan &ntruc)t grosi%ea lor varia de la o valoare %ini% amin , " la valoarea %a7i% ama- sau invers dup cu% frearea se face contra avansului 4fig. (.!.! a sau &n sensul avansului 4fig. (.!.! /. 2a frearea &n contra avansului sensul %işcrii principale de rotaţie a freei este opus sensului %işcrii de avans &n punctul de tangenţ ) al sculei la suprafaţa prelucrat iar Ia frearea &n sensul avansului cele dou %işcri au acelaşi sens &n punctul de tangenţ ). 2a frearea &n sensul avansului dinţii freei se uea %ai rapid deoarece la intrarea lor &n %aterial se produc şocuri %ai %ari %ai ales la prelucrarea se%ifabricatelor turnate care au la suprafaţ o crust %ai dur. 2a frearea contra avansului co%ponenta vertical F v a forţei de aşchiere este orientat astfel &nc&t tinde s desprind se%ifabricatul de pe %asa %aşinii iar la frearea &n sensul avansului co%ponenta vertical F v apas se%ifabricatul pe %asa %aşinii sau &n dispoitivul de prindere conduc)nd la necesitatea unor forţe %ai %ici de str)ngere. Alegerea %etodei de freare se face ţin)nd cont de la ca la ca de avantaele şi deavantaele pe care le au cele dou %etode. $etoda de freare contra avansului se aplic de regul la degroşarea se%ifabricatelor &n special c)nd acestea au o crust dur iar %etoda frerii &n sensul avansului se aplic de obicei la finisarea se%ifabricatelor de grosi%e %ic ce se prind %ai dificil pe %aşinile de freat.
4.3. Tipuri de freze şi lucrările de bază efectuate la maşinile-unelte de frezat ,culele utiliate la prelucrrile prin freare se nu%esc free. Acestea au un corp cu for%a general de rotaţie pe care sunt prevute %ai %ulte one active denu%ite dinţi 4spre deosebire de cuţitele de strung care au o singur on activ. Nu%rul dinţilor varia &ntre doi şi peste 1"" &n funcţie de dia%etrul freei şi de destinaţia acesteia. 13
/up soluţia constructiv a realirii dinţilor freele se &%part &n dou categorii. 07ist free cu dinţi dintr-o bucat cu corpul sculei 4free tip %onobloc şi free cu dinţi aplicaţi. &n pri%ul ca dinţii se realiea prin tierea &n corpul sculei a canalelor ce %aterialiea golul dintre dinţi iar &n l doilea ca dinţii se %ontea pe corp prin siste%e %ecanice.
'i"& ,&*&% Construcţia freelor %onobloc
!"
'i"& ,&*&)& Construcţia freelor cu
dinţi aplicaţi : 1 X corpul sculei < ! X dinţii freei < " X suprafaţa de prindere a freei pe %aşin
In figura 4(.'.1 se preint construcţia unei free &n varianta %onobloc iar &n figura 4(.'.! se arat construcţia unei free cu dinţii aplicaţi. Construcţia %onobloc a freelor se utiliea %ai ales la free de dia%etre %ici iar varianta cu dinţi aplicaţi se pretea %ai ales pentru free cu dia%etre %ai %ari. /up %odul de realiare practic a feţelor şi tişurilor dinţilorV freele se clasific de ase%enea &n dou categorii : free cu dinţi freaţi 4fig. (.'.' a şi free cu dinţi detalonaţi 4fig. (.'.' /.
reele cu dinţi freaţi au suprafaţa de aşeare a dintelui S) plan sau for%at din %ai %ulte suprafeţe plane realiate &ntotdeauna prin freare. Cele cu dinţi detalonaţi au suprafaţa de aşeare curb dup o directoare care de obicei este spirala arhi%edic. Aceast suprafaţ se nu%eşte suprafaţ detalonat şi se realiea pe %aşini speciale de tipul strungurilor nu%ite %aşini de detalonat. X ,pre deosebire de dinţii freaţi dinţii detalonaţi se ascut nu%ai pe suprafaţa 4plan de degaare SD pstr&ndu-şi constant profilul %aterialiat toc%ai prin suprafaţa de aşeare care r%)ne intact la reascuţire. Acest fapt reco%and dantura detalonat %ai ales pentru freele profilate&n toate caurile suprafeţele active ale dinţilor se ascut prin rectificare profilat. 'i"& ,&*&*. Tipuri de dinţi
!1
In figura 4(.'.( se preint unele tipuri de free şi e7e%ple de utiliare a acestora cu scoaterea &n evidenţ a %işcrii principale şi a celor de avans. /in pri%a categorie fac parte freele frontale ca cele din figura 4(.'.( a la care dinţii sunt dispuşi pe suprafaţa frontal şi freele cilindrice 4fig. (.'.( / la care dinţii sunt dispuşi pe suprafaţa cilindric a corpului sculei. /in a doua categorie fac parte freele cilindro-frontale 4fig. (.'.( 11.# c ce pot prelucra si%ultan dou suprafeţe plane adiacente dispuse sub un unghi egal de obicei cu 3"Y. reele pentru canale si%ple pot fi de tip deget 4cu coada %onobloc şi av)nd de obicei dia%etrul %ic 4fig. (.'.( d sau de tip disc av)nd dinţii cu un singur tiş principal 4fig. (.'.( e şi fig. (.'.( sau cu trei tişuri principale 4fig. (.'.( f. 0le se utiliea foarte des la frearea canalelor de pan a crestturilor şi chiar la reteri. &n acest ulti% ca de cele %ai %ulte ori se folosesc free disc &nguste şi de dia%etru %are nu%ite free X fierstru 4fig. (.'.( g. reele profilate sunt destinate prelucrrii suprafeţelor profilate concave 4canale profilate sau conve7e 4suprafeţe e7terioare profilate. /in aceast categorie fac parte freele unghiulare 4fig. (.'.( h şi freele se%irotunde concave 4fig. (.'.( i freele se%irotunde conve7e 4fig. (.'.( j freele pentru ghidae &n coad de r)ndunic 4fig. (.'.( 0 sau pentru canale &n for% de 4fig. (.'.( l şi altele. ? grup special de free profilate este aceea a freelor destinate prelucrrii roţilor dinţate prin %etoda divirii 4frearea individual a fiecrui gol dintre doi dinţi vecini nu%ite free %odul. or%a freelor disc X %odul şi a freelor deget X %odul este artat &n figura (.'.( % şi n. *roductivitatea şi calitatea fabricaţiei danturilor roţilor dinţate este net superioar &n caul folosirii %etodei de freare prin rulare a flancurilor dinţilor utili)nd %aşini speciale de freat şi scule corespuntoare 4fig. (.'.( o. ? alt categorie special de free utiliate destul de des este aceea a freelor pentru frearea filetelor 4fig. (.'.( p.
/in figura 4(.'.( %ai reult c dinţii freelor pot avea tişurile principale drepte 4fig. (.'.( a e f h 0 l etc sau elicoidale 4fig. (.'.( / c d .
!!
!'
'i"& ,&*&,& i!erse tipuri de freze
4.4. ispoziti!e utilizate la maşinile-unelte de frezat PRINDEREA CU BRIDE F8i"& ,&,&%G0ste utiliat &n caul producţiei de unicate la fi7area se%ifabricatelor de di%ensiuni %ari şi &n caul c&nd configuraţia acestora este %ai co%ple7 e7ist)nd de regul şi suprafeţe paralele cu %asa %aşinii şi situate sub suprafaţa prelucrat astfel &nc&t bridele 1 sau şuruburile ! cu care se fi7ea se%ifabricatul " s nu &%piedice procesul de aşchiere.Zridele se reae% pe calele de spriin # care trebuie s aib aceeaşi grosi%e total cu cea a piesei &n ona destr&ngere. PRINDEREA CU DISPO-ITIVE /ispoitivele de tipul %enghinelor sau al universalelor şi platourilor se utiliea deobicei &n caul pieselor de di%ensiuni %ai %icişi al producţiei de serie c&nd este necesar repetarea frecvent a prinderii şi desfacerii se%ifabricatelor de pe %aşin. 'i"& ,&,& *rinderea cu bride : 1 X %asa %aşinii < ! X piesa < ' X brid < # X
şurub : 5 X cal
,&.& Ele#etele re"i#ul de aş1hiere la 8re4are *rincipalii para%etri ai regi%ului de freare sunt ur%torii : vitea de aşchiere 4vitea %işcrii principale de aşchiere vitea de avans 4vitea %işcrii secundare de aşchiere ad)nci%ea de aşchiere şi lţi%ea de contact.
VITE-A DE A(CHIERE =itea de aşchiere v este considerat vitea punctelor de raV %a7i% ale tişurilor freei .şi se calculea cu relaţia v S/rO1"""[%O%%\ 4(.5.1 &n care D este dia%etrul e7terior al freei &n %% şi n este turaţia freei &n rotO%in. . !(
/in relaţia 11.1 reult c o fre lucrea cu vitee de aşchiere cu at)t %ai %ari cu c)t dia%etrul ei e7terior este %ai %are şi cu c)t turaţia ei este %ai %are.
VITE-A DE AVANS =itea de avans sm este dat de %ri%ea deplasrii relative a piesei prelucrate faţ de un punct oarecare de pe a7a freei &ntr-un %inut. 0a se e7pri% deci &n %%O%in. &ntruc)t %işcarea de avans este e7ecutat de obicei de ctre se%ifabricatul fi7at pe %asa %aşinii de freat reult c vitea de avans este de regul egal cu vitea de deplasare a %esei respective depin)nd 4&n caul general al utilirii avansurilor %ecanice de caracteristicile tehnice ale %aşinii. =itea de avans este o %ri%e legat direct de noţiunea de productivitate. Cu c)t vitea de avans este %ai %are productivitatea prelucrrii creşte şi creşte de ase%enea lungi%ea 2 a suprafeţei prelucrate &ntr-un interval de ti%p t 4%in dat : 2 S s%t [%%\. 4(.5.! &ntruc)t &n ti%pul frerii &ntr-un %inut scula efectuea n rotaţii &n calculul regi%urilor de aşchiere intervine de foarte %ulte ori noţiunea de mărime a avansului pe o rotaţie a frezei sr [%%Orot\. /e ase%enea este folosit foarte des noţiunea de avans 3 pe dinte sd [%%Odinte\ e7pri%)nd %ri%ea deplasrii relative a
se%ifabricatului ce se freea &ntr-un interval de ti%p egal cu acela dintre intrarea &n sau ieşirea din %ateriala doi dinţi alturaţi. &ntre cele trei noţiuni e7ist relaţiile : sr n & sr 4 Sa & sn
s d n.
4( .5 .'
ADNCIMEA DE A(CHIERE
'i"&,&.&%& /efinirea ad)nci%ii de aşchiere şi a lungi%ii de contact : 62 X planul de lucru < t X adlncl%ea de aşchiere < t X lungi%ea de contact
!5
2a freare adanci%ea de aşchiere l se %soar pe o direcţie perpendicular pe planul de lucru 6.2. confor% figurei (.5.1 şi repreint proiecţia porţiunii tişului principal aflat &n contact direct cu aşchia pe aceast direcţie. 2ungi%ea de contact t a sculei cu piesa reult din aceeaşi figur şi se defineşte ca proiecţie a liniei de contact dintre tişurile freei şi piesa de prelucrat raportat la o rotaţie a freei. 0a şe %soar &n planul de lucru *.2.
DIMENSIUNILE CARACTERISTICE ALE A(CHIEI =ariaţia principalilor para%etri ai regi%ului de aşchiere la freare deter%in variaţia nu%rului şi a di%ensiunii aşchiilor detaşate &n unitatea de ti%p deci i%plicit a productivitţii procesului de aşchiere. /i%ensiunile aşchiei detaşate din %aterial nu sunt identice cu cele ale aşchiei nedetaşate &nc de tişurile sculei şi depind de caracteristicile sculei de proprietţile %aterialului prelucrat şi de regi%ul de aşchiere. /i%ensiunile de ba ale aşchiei nedetaşate sunt lţi%ea şi grosi%ea acesteia măsurate perpendicular pe direcţia mi7cării principale. 2ţi%ea / a aşchiei este di%ensiunea aşchiei considerat pe suprafaţa de aşchiere iar grosi%ea aşchiei 4nedetaşate a este di%ensiunea aşchiei considerat
perpendicular pe suprafaţa de aşchiere. Ca şi &n caul general la frearea cu scule av)nd tişuri drepte şi fr racordri se respect relaţia bStOsin7 [%%\ 4(.5.( &n care t este ad)nci%ea de aşchiere [%%\ şi 7 este unghiul de atac principal şi de ase%enea se respect relaţia a S sa sin op sin 7 [%%\ 4(.5.5 &n care &n plus sd este avansul pe dinte [%%Odinte\ şi op este unghiul dintre direcţia de avans şi direcţia %işcrii principale. &n funcţie de lţi%ea şi grosi%ea aşchiei reult secţiunea ) a acesteia %surat perpendicular pe direcţia %işcrii principale ) S a/ [%%!\. 4(.5.# Aceast %ri%e influenţea &n %od direct forţele aprute &n procesul de freare şi prin ur%are deter%in o anu%it valoare a puterii consu%ate &n procesul de freare.
STABILIREA CONDIŢIILOR DE A(CHIERE LA 'RE-ARE *rin stabilirea condiţiilor de aşchiere la freare se &nţelege stabilirea para%etrilor principali ai regi%ului de aşchiere a di%ensiunilor şi secţiunii aşchiilor &ndeprtate stabilirea tipului şi caracteristicilor sculelor utiliate ca şi deter%inarea forţelor de aşchiere şi a puterii consu%ate la aşchiere. !#
!9
!
5. "E#$%& E "'&(E .&% N!5iui "eerale Pri 0udare 0e 7țele"e uirea= 7#$reuarea a d!u/ !2ie1te= di #ateriale de !2i1ei #etali1e 0au ter#!$la0ti1e= utili43d 1/ldura 0au $re0iuea 1u 0au 8/r/ aut!rul u!r #ateriale de ada!0& Atunci cand &%binarea este realiat &n ur%a schi%brii de fa 4topirii a %aterialului procesul se nu%ește sudare prin topire. ,udrii prin topire &i este specific apariția unei one denu%ite ona influențat ter%ic 4]IT &n care pot aprea %odificri %icrostructurale ce conduc la reducerea reistenței produsului %etalic sudat. ,e reco%and ca aceast on sa fie c)t %ai %ic pentru a nu afecta proprietțile %ecanice ale celor doua %ateriale ce trebuie &%binate prin sudare. 6%binarea este asigurat de cordonul de sudur care este un volu% de %aterial solidificat care realiea continuitatea structurii cristaline a celor dou %ateriale.
)ateriale utilizate la sudare $ateriale supuse procesului de sudare sunt %aterialul de ba 4$Z și %aterial de adaos 4$A care este opțional. /e obicei %aterialul de adaos este preent &n operația de sudare doar atunci c)nd rostul 4spațiul dintre co%ponente care trebuie u%plut este %are sau c)nd %aterialele ce trebuie &%binate nu sunt co%patibile %etalurgic. Trebuie astfel ales un %aterial care s interacționee 4for%ee soluții solide sau constituenți nefragili at)t cu un %aterial c)t și cu cellalt %aterial astfel &nc)t %aterialul de adaos s realiee puntea de legtur &ntre cele dou %ateriale. $aterialul din care se confecționea electrodul 4$0 este un alt factor i%portant care afecteaa operația de sudare. Alegerea acestui %aterial depinde de natura %aterialelor utiliate &n proces și de caracteristicile pe care trebuie sa le aib cordonul sudat. Aceste caracteristici pot privi duritatea tenacitatea reistența la coroiuneetc.
5.*.-5.3. "udarea prin topire si prin presiune 6n construcţiile %etalice se deosebesc dou procedee de sudare: sudarea prin topire< sudarea prin presiune. "udarea prin topire este procedeul de &%binare a dou sau %ai %ulte piese prin topirea local a acestora cu sau fr %aterial de adaos. $etoda se poate realia ce gae 4 sudura o7iacetilenic cu arc electric cu hidrogen ato%ic şi alu%inoter%ic. "udarea prin presiune este %etoda de sudare realiat fr adaos de %aterial c)nd %aterialele ce ur%ea a fi &%binate se aduc &n stare plastic şi apoi sunt presate prin procedee %ecanice.
-
"udarea prin presiune se poate realiza+ electric, prin rezistenă prin forjare cu gaze aluminotermic prin presare. /n construciile metalice se folosesc cel mai adesea sudarea cu arc electric, sudarea prin presiune şi sudarea o0iacetilenică.
&legerea procedeului de sudare se face in1nd seama de următoarele criterii+ materialele sudate utilajul folosit condiiile de funcionare ale organului de maşină. ,udarea constituie unul din cele %ai sigure si e7peditive procedee de asa%blare fiind aplicat pe larg la realiarea ansa%blurilor din tabla groasa sau subţire profile bare s)r% etc. 8sp)ndirea acestui procedeu de asa%blare se e7plic şi prin faptul c preţul de cost al &%binrii este sensibil %ai scut dec)t cel al &%binrilor obţinute pe alte ci. • • • • • • • •
$ai departe sunt preentate principalele procedee de sudare: sudarea %anuala cu electroi %etalici &nveliţi< sudarea electric prin reistenţ prin puncte sudarea %anuala prin topire cu arc electric sudarea auto%at sub strat de flu7 sudarea &n %ediu de ga protector sudarea &n baie de gur sudarea prin topire cu ga sudarea electrica prin presiune 1. "udarea manuală cu electrozi metalici 2n!elii repreint unul dintre cele %ai
rsp)ndite procedee de asa%blare prin sudare datorit si%plitţii sale şi rsp)ndirii utilaelor de sudare. 0lectroii %etalici &nveliţi sunt vergele %etalice confecţionate din %ateriale cu co%poiţia chi%ic identica sau apropiat de cea a %etalului de ba 4 %aterialul pieselor ce se sudea . =ergelele %etalice sunt acoperite cu un &nveliş alctuit din pulberi care au rolul de a uşura a%orsarea şi &ntreţinerea arcului electric precu% şi protecţia bii de sudur &%potriva o7igenului din at%osfer. Conducerea electrodului &n ti%pul sudrii 4 ig.5.!.1 se realiea prin i%pri%area
si%ultan a trei %işcri: o %işcare de deplasare a7ial pe %sur ce electrodul se consu% astfel &nc&t lungi%ea arcului s se %enţin constant 4 variaţiile lungi%ii arcului electric conduc la variaţii de tensiune variaţii de intensitate şi deci la depuneri neunifor%e < o %işcare de deplasare &n lungul custurii *< o %işcare de deplasare transversala 3 &n vederea obţinerii lţi%ii custurii şi depunerii unifor%e a %etalului 4 for%rii Bsolilor custurilor •
• •
'i"&.&)&% ,che%a sudarii %anuale cu arc electric cu electroi %etalici inveliti
/mbinările se pot obţine prin custuri continue frag%entate sau prin puncte de sudur. Ansa%blurile obţinute cu custuri continue pot reista unor solicitri i%portante şi au asigurat etanşeitatea. n %are deavanta al sudrii cu electroi %etalici &nveliţi &l constituie faptul c o7igenul din spaţiul &nconurtor ptrunde &n baia de %etal topit şi provoac o7idarea acesteia. Acest neauns este deosebit de accentuat &n caul sudrii unor %ateriale deosebite cu% sunt oţelurile aliate şi %etalele aliaele ne feroase. *entru a se &nltura acest neauns au fost puse la punct procedee de sudare la care arcul electric arde proteat de un ga protector. Aceste procedee sunt cunoscute sub denu%irea general de sudare cu arc electric &n %ediul protector de gae. Raele folosite &n acest scop sunt de obicei argonul bio7idul de carbon sau a%estecul lor. *. "udarea electrică prin rezistenă, prin puncte constituie unul dintre cele %ai rsp)ndite procedee de sudare &n lucrrile de asa%blare. Acest procedeu este folosit frecvent la &%binarea tablelor profilului şi s)r%elor subţiri. ,udarea se realiea prin str)ngerea pieselor &ntre doi electroi din cupru şi tri%iterea &n circuit a unui curent electric cu intensitate foarte %are. /atorit reistenţei electrice de contact dintre piesele sudate se devolt o %are cantitate de cldur care produce topirea locala a %aterialului pieselor şi prin solidificarea nucleului topit astfel for%at se obţine un punct de sudur 4 ig.5.!.! .
'i"& .&)&)& ,che%a sudrii electrice prin reistenţ prin puncte
3. "udarea manuală prin topire cu arc electric
'i"& .&)&*. ,udarea cu arc electric
6n acest ca calitatea sudurii este influenţat de pregtirea şi de disponibilitatea sudorului. *roductivitatea este scut. $etoda se aplic pentru toate tipurile de custuri indiferent de poiţia acestora.
4. "udarea automată sub strat de flu0
'i"& .&)&,. ,udura auto%at sub strat de flu7
2a acest tip de sudare calitatea sudrii este %ult superioar sudrii %anuale consu%ul de energie electric este %ult redus iar productivitatea este superioar. 6n caul sudurilor scurte sau pe contururi curbate şi greu accesibile se utiliea sudura se%iauto%at. ,ub flu7 cu tub fle7ibil ca &n care conducerea arcului electric se face %anual. *rin acest procedeu de sudare se realiea custuri drepte de lungi%e relativ %are sau custuri circulare oriontale puţin &nclinate.
5. "udarea 2n mediu de gaz protector
'i"& .&)&.& ,udarea &n %ediu cu ga protector
6n acest ca arcul electric poate fi supravegheat productivitatea este %ai %are şi costul %ai redus. 2a sudarea tablelor subţiri %ai ales dac acestea sunt realiate din oţeluri ino7idabile ter%oreistente aceast %etod este destul de eficient. /rept ga protector se utiliea bio7idul de carbon la sudarea oţelurilor iar pentru sudarea cuprului se foloseşte argon sau aot.
. "udarea 2n baie de zgură
'i"& .&)&;& ,udura &n baie de gur
Curentul electric trece cu autorul electroilor prin baia de gur şi prin %etalul topit la piesele de sudat.
$etoda este folosit la sudarea pieselor de grosi%e %ari. *rocedeul per%ite realiarea unor piese co%ple7e alctuite din ele%ente forate turnate-forate sau %atriţate.
. "udarea prin topire cu gaz
'i"& .&)&@. ,udura prin topire cu gae
2a acest procedeu drept co%bustibil este folosit de obicei acetilena iar ca %aterial de adaos folosesc s)r%e care au co%poiţia chi%ic apropiat de a %aterialului de ba. *rocedeul este folosit la sudarea tablelor subţiri cu grosi%ea sub (%% precu% şi sudarea neferoase.
6. "udarea prin presiune ,udarea prin acest procedeu se face fr adaos de %aterial şi se poate realia dou variante: a sudarea prin refulare< b sudarea prin topire inter%ediar. *rocedeul are o %are productivitate şi este indicat &n caul producţiei de serie. 0ste folosit la sudarea pieselor &n for% de bare ţevi şine de cale ferat ar%turi pentru beton ar%at care au secţiuni variate ca for% şi %ri%e.
'i"& .&)&& ,udarea prin presiune
