MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică Departamentul Termoenergetică şi Management în Energetică
Raport la practica de producere
Studentul gr. TE-151:
Veaceslav Teișanu
Conducătorul stagiului de practică de la U.T.M.
Ala Tverdohleb lect.univ.
Conducătorul stagiului de practică de la unitatea economică
Chişinău, 2017
CUPRINS Introducere ………………………………………………………………………………………..................... 3 1. FAMILIARIZAREA CU TEHNICASECURITĂŢII LA ÎNTREPRINDERE…................................. 5 ........ 6 2. STUDIEREA SCHEMELOR TERMICE DE PRINCIPIU ȘI TEHNOLOGICE A CET ȘI CT
2.1. Centrale electrice cu termoficare (CET).................................................................................................... 6 2.2. Centrale termice (CT).................................................................................................................................. 7 3
STUDIEREA CONSTRUCTIVĂ A MODULUI DE FUNCȚIONARE ȘI NORMELE DE EXPLOATARE A CAZANULUI............................................................................................................. 9
4
STUDIEREA PROCESULUI DE TRATARE CHIMICĂ A APEI ȘI A GOSPODĂRIEI DE COMBUSTIBIL......................................................................................................................................... 13
4.1. Tratare chimice............................................................................................................................................ 13 4.2 Gospodăria de combustibil........................................................................................................................... 15 5
STUDIEREA PĂRȚII ELECTRICE A CET............................................................................................. 17
6. STUDIEREA PROTECȚIEI MEDIULUI AMBIANT LA ÎNTREPRINDERE................................... 19 Concluzie............................................................................................................................................................... 21 Bibliografie............................................................................................................................................................ 22
2
INTRODUCERE Începutul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică al mun. Chişinău datează din 1946, odată cu elaborarea primului proiect tehnic pentru termoficarea Chişinăului prin producerea energiei termice şi electrice în regim de cogenerare. Astfel încât, 5 ani mai târziu, în septembrie 1951, să fie pusă în funcţiune prima Centrală Electrică cu Termoficare din mun. Chişinău. Construcția și darea în funcțiune a primei turbine de 4 MW a început în anul 1951 și s -a realizat în două etape. La prima etapă au fost instalate șase cazane de presiune medie de tip TC-35 cu arderea combustibilului solid în strat, cu o productivitatea 35 t/h, și 4 turbine cu abur. La etapa a doua s-au instalat două cazane de înaltă presiune de tip БКЗ-120-100ГМ cu productivitatea de 120 t/h și 2 turbine cu abur. Ulterior, datorită extinderii CET 1, în anul 1958 a fost necesară construcţia reţelelor termice magistrale şi punerea în funcţiune a primei staţii de pompare. Relieful complex al terenului, Chişinăul fiind amplasat pe 7 coline, şi divizarea reţelelor termice în zone hidraulice independente au condiţionat construcţia a 17 staţii de pompare. În anul 1968 au fost introduse în exploatare două cazane de apă fierbinte de tip ПТВМ-100, cu productivitatea termică de 100 Gcal/h. În anii 1967 - 1969 cazanele de tip TC-35 au fost reconstruite cu trecerea la arderea gazului natural și a păcurii, cu ridicarea productivității până la 50 t/h. Cazanele au fost marcate de tip ГМde -50.apă Turbinele la vidderedus cu schimbarea condensatoarelor în preîncălzitoare de rețea.auÎnfost anultrecute 1993 turbina tip AK6-35 a fost schimbată cu o turbină de tip P-12-35/5M, cu puterea de 12 MW. Anul 1976 s-a remarcat prin punerea în funcţiune a celei de -a doua Centrale Electrice cu Termoficare şi a reţelei termice cu diam etrul de 1000 mm ce unea CET-1 și CET-2 cu staţia de pompare nr. 8. Ulterior, datorită celor 3 blocuri energetice puse în funcțiune, centrala are o capacitate electrică de 240 MW şi termică de 1200 Gcal/h, fiind remarcată drept cea mai mare centrală termoelectrică din Republica Moldova. Începând din anul 1990, Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică din mun. Chişinău este gestionat de Societatea pe Acţiuni “Termocom”, astfel încât din cauza deficienţelor tehnice şi problemelor financiare, în anul 2015, prin absorbţia de către CET -2 a CET-1 şi procurarea ansamblului funcţional al Societăţii pe Acţiuni “Termocom” în procedura
falimentului, să fie fondată o nouă întreprindere Termoelectrica S.A. Astfel, „Termoelectrica” S.A devine principalul producător de energie electrică în regim de cogenerare; producător şi furnizor de energie termică în or. Chişinău şi suburbia. Concomitent, consumatorii sunt asiguraţi cu servicii de termoficare şi datorită celor două centrale termice amplasate în municipiul Chişinău: CT Sud, CT Vest şi celor 19 centrale suburbane, amplasate în localităţile din suburbii. Fuzionarea celor trei întreprinderi a avut drept scop optimizarea costurilor şi oferirea serviciilor de calitate pentru a avea o companie fezabilă, capabilă să îndeplinească necesităţile consumatorilor şi să asigure un proces de termoficare eficient pentru mun. Chişinău. Încă de la fondare, Termoelectrica S.A. vine cu o nouă viziune şi o nouă abordare, obiectivul primordial fiind îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Astfel, din 2015 prin intermediul Proiectului de Îmbunătăţire a eficienţei SACET, finanţat de Banca Mondială, a fost iniţiat un proces complex de modernizare a companiei, şi anume:
Construcţia liniei suplimentare între CET Sursa 1 şi CET Sursa 2 (a unei conduct e cu diametrul nominal 700 mm şi o lungime de circa 350 de metri); Construcţia Staţiei de Pompare nr.1, cu o capacitate de 2.800 m³/h; 3
reabilitarea celor mai importante Staţii de Pompare (Nr.8, Nr.12, Nr.13) prin înlocuirea pompelor şi instalarea convertizoarelor de frecvenţă; schimbarea reţelelor termice magistrale (circa 12 km) şi înlocuirea a altor 13 km de ţevi vechi cu altele noi preizolate;
instalarea Punctelor Termice Individuale ( 340 de PTI-uri);
reconectarea clădirilor publice la SACET (44 de instituţii) şi instalarea a circa 114 PTI-uri.
Societatea pe Acţiuni este principalul producător și furnizor de energie electrică şi termică în or.„Termoelectrica” Chișinău și suburbii acestuia. Obiectul de activitate al întreprinderii vizează:
producerea energiei electrice;
producerea, transportarea şi distribuţia energiei termice către consumatori, organizaţii ale fondului locativ municipal, instituţii de stat, instituţii bugetare/social-culturale, agenţi economici ş.a..
Astăzi, Societatea pe Acţiuni „Termoelectrica” îşi merită titlul de principalul producător şi furnizor de energie electrică şi termică în mun. Chişinău, deţinând un important sistem de instalaţii termoenergetice şi o experienţă în domeniul de termoficare, în care deţine întâietatea. Lucru asigurat de peste 2.000 de angajaţi, generaţii de specialişti în domeniu, care muncesc nonstop, 24/24, astfel încât, căldura şi lumina să ajungă în fiecare casă din mun. Chişinău. Aceşti oameni au o misiune nobilă cea de îmbunătăţire permanentă a eficienţei şi acoperirea cererii de agent termic şi energie electrică, la cel mai rezonabil preţ, prin respectarea tuturor condiţiilor de siguranţă în alimentarea cu energie, aplicarea criteriilor de calitate, precum şi diminuarea impactului negativ asupra mediului înconjurător. Termoelectrica” S.A. produce energie electrică, livrând în Sistemul Energetic Naţional circa 20% din consumul total de energie electrică al ţării (fără regiunea transnistreană). De asemenea, întreprinderea are capacitatea de livrare a aburului industrial. Centralele Electrice cu Termoficare fac parte din sistemul energetic și funcționează paralel, fiind conectate la rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice către consumatori. Cantitatea necesară de energie electrică pentru distribuția în sistemul energetic variază la fiecare stație în funcție de capacitatea instalată și optimă pentru funcționarea sigură a acesteia. Energia electrică furnizată în sistem de fiecare stație, trebuie să îndeplinească anumite cerințe, cum a r fi frecvența și tensiunea. Procesele termoenergetice – sunt procese complexe, care sunt caracterizate printr-un număr mare de interconexiuni, dinamica cu întârzieri mari, un caracter neliniar pronunțat și, în unele cazuri, modificarea parametrilor dinamici în timp. Funcția principală a echipamentului sistemului de încălzire este de a asigura o funcționare sigură și economică în combinație „cazan -turbinăgenerator”, adică producția continuă și este neîntreruptă pentru o anumită perioadă de timp, folosind cantitatea minimă de combustibil și furnizarea de parametri calitativi prestabiliți.
4
1. FAMILIARIZAREA CU TEHNICA SECURITĂŢII LA ÎNTREPRINDERE În corespundere cu tehnica securităţiila întreprinderi, în organizaţii se petrece instructajul introductiv la locurile de muncă. Instructajul introductiv trebuie să-l treacă fiecare lucrător din nou intrat la serviciu. Elevii ce trec practica tehnologică de asemenea trebuiesă primească instructajul introductiv. - instructajul introductiv la locul de lucru îl petrec conducătorii întreprinderii, în care urmează să lucreze lucrătorul. La instructaj lucrătorii fac cunoştinţă cu particularităţile operaţiunilor procesului tehnologic în secţia dată cu organizarea corectă a locului de muncă, cu amenajările şi regulile de securitate, îndeosebi cu zonele periculoase ale utilajului.
instructajul repetat îl petrece conducătorul secţiei în fiecare semestru şi nu mai puţin o dată în jumătate de an, timpul se determină în dependenţade caracterul lucrului şi profesiei conducătoruluide întreprindere. instructajul în afara planului la tehnica securităţii şi sanităriei se petrece în cazul schimbării procesului tehnologic, întroducerea tehnicii noi, regulilor noi de securitate. În afara tehnicii securităţii a lucrătorilor, anual se petrece pe program special tehnica primirii lucrului. În rezultatul abaterii de la regimul normal de lucru sau încălcarea regulilor securităţii pot să aibă loc traume, intoxicaţii sau boli profesionale. După tipul traumelor există: traume electrice,traume mecanice,traume chimice, traume termice.
Lucrul pe securitatea anti-incendiară la
întreprinderile
alimentaţiei publice are loc prin
contactul inginer-tehnic a personalului. Răspunderea pentru securitate la întreprinderi o duce directorul. În secţiile industriale, la depozite, în birouri, ce nemijlocit se subordonează în întreprinderi, răspunderea se ataşează administratorului. Conducătorul întreprinderii este obligat
să
ceară
de la
lucrătorirespectarea regulilor de securitate
, în cazuri excepţionale a utilajului
anti- incendiară
comercial tehnologic, a sistemului încălzirii şi
ventilaţiei,
aprovizionarea energetică şi deasemenea respectarea de lucrători a regulilor antiincendiare pe obiecte, aranjarea corectă a materialelor, a produselor industriale ş.a. La apariţia incendiilor sau a calamităţilor naturale este necesar de a lua măsuri necesare. Mijloacele antiincendiare se vopsesc în culoare roşie, iar încăperile folosite utilizării acestora cu alb.Respectarea tehnicii
securităţii
şi
profilaxia
antiincendiară la locurile de muncă reprezintă
obligaţiunea
fiecărui lucrător al întreprinderii. Lîngă locurile de muncă se atîrnă instrucţiuni cu securitatea deservirii utilajului.
5
2. STUDIEREA SCHEMELOR TERMICE DE PRINCIPIU ȘI TEHNOLOGICE A CET ȘI CT 2.1. Centrale electrice cu termoficare (CET) Principiul CET-urilor e foarte simplu, fiind bazat pe teorii vechi a energiei aburului. Voi încerca
să explic în câteva cuvinte schema de funcţionare a acestora. O sursă de foc încălzeşte apa, care fie circulă printr-o serpentină, fie staţionează într-un rezervor. Apoi apa, încălzită peste nivelul de fierbere, se transformă în abur cu o temperatură mare (aproximativ 200 grade Celsius, în funcţie de tehnologie) şi capătă o presiune mare, datorită creşterii volumului. Aburul cu temperatura şi presiunea mare intră în turbină şi pune în mişcare paletele turbinei, eventual întreg ansamblul. Turbina, căpătând mişcarea de turaţie, antrenează generatorul, care poate fi de diverse puteri, în funcţie de tehnologie. Rotorul generatorului, prin rotare, creează curentul electric şi, în acest fel, este obţinută energia electrică. Există însă, etapa a doua a funcţionării acestui sistem, care reprezintă motivul pentru care arhitecţii şi inginerii au optat pentru această metodă. Aşadar, aburul cu o temperatură de aproximativ 170 grade Celsius, care iese din turbină, trebuie răcit pentru a se transforma în apă, iar această răcire se poate face prin două modalităţi. Prima metodă se referă la răcirea prin picurare în turnuri de răcire, prin care temperatura se dispersează în aer. O altă metodă ar fi
răcirea în sistemul centralizat de termoficare, care dă posibilitatea creării agentului termic necesar unui obiectiv, mai mare sau mai mic, î n cazul nostru, oraşul Chişinău. În Chişinău avem 2 CET-uri. CET-1 redenumită sub numele de sursa doi, are instalate 2 cazane ПТВМ-100 pentru
energie termică, iar pentru abur sunt 6 cazane ГМ-50 și 2 cazane БКЗ -120/100-ГМ. CET-2 redenumită ca sursa unu are instalat 2 cazane КВГМ-180 și 3 cazane ПТВМ-100 pentru energie termică, iar pentru abur sunt 3 cazane ТГМ-96В.
6
Figura 2.1 Schema termică de principiu a centralei electrice cu termoficare
2.2. Centrale termice (CT) Centralele termice sunt bazate pe producerea energiei termice.
În Chișinău avem 4 centr ale termice: CT-Vest, CT-Sud, CT-Est (care este înrezervă din anul 1998) și CT-Muncești (în rezervă din 2007). La CT -Vest sunt instalate 4 cazane de tip ПТВМ-
100 pentru energie termică, iar pentru abur sunt 2 cazane de tip ДКВР-6,5/13. La CT-Sud sunt instalate mai multe tipuri de cazane. Pentru energie termică sunt 2 cazane de tip TВГМ-30, un cazan de tip ПТВМ-50 și două cazane de tip KВГМ-100, iar pentru abur sunt 2 cazane de tip ДКВР-10/13 și un cazan ДЕ-6,5/13. La CT-Est avem 2 cazane de tip KВГМ-180 energie termică și 2 cazane ДE-25/14 ГM pentru abur. La CT-Muncești sunt instalate 2 cazane ДКВР4/13 și 2 cazane ДКВР -10/13. În figura 2.2 este prezentata schema de principiu a unei centrale termice cu preparare A.C.M., cu functionare pe combustibil gazos, precum si o legenda cu principalele subansamble componente.
7
Figura 2.2 Schema termomecanică de principiu a centralei termice:
Cz-cazan; BCIP-bară colectare de înaltă presiune; VR-ventil de reglare; IRP-instalație de reducere a presiunii; T-turbină; GE-generator electric; BCJP-bară colectoare de joasă presiune; IAR-instalație de încălzire a apei de rețea; PR-pompă de rețea; PC-pompă de condensat; Ddegazor; PA-pompă de alimentare; PAA -pompa apei de alimentare; SP-separator de purjă; RP-
răcitor de purjă.
8
3. STUDIEREA CONSTRUCTIVĂ A MODULUI DE FUNCȚIONARE ȘI NORMELE DE EXPLOATARE A CAZANULUI Prevederi generale privind nomele de exploatare a centralele termice
1. Prevederile din prezentul capitol se referă la centralele termice folosite pentru alimentarea cu căldură a instalaţiilor de încălzire centrală şi de preparare centralizată a apei calde de consum. 2. Cazanele se exploatează şi se verifică după următoarele prescripţii ISCIR : • C 31 - pentru cazanele de apă caldă şi pentru cazanele de abur de joasă presiune; • C 1 - pentru cazanele de apă fierbinte şi pentru cazanele de abur cu presiune de peste 0,7 bar; • C 30 - pentru cazanele mici de abur (presiune peste 0,7 bar şi capacitate sub 100 l).
Verificări funcţionale şi de siguranţă 3. Verificările şi probele prealabile punerii în funcţiune a centralelor termice. 4. Rezultatele verificărilor şi probelor se consemnează în registrul centralei termice. 5. La cazane se verifică: • tirajul; • consumul de combustibil, randamentul, excesul de aer, temperatura şi conţinutul gazelor de ardere, conform metodologiei ISCIR sau instrucţiunilor producătorului (utilizând aparatură specifică); • funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi a limitatoarelor de temperatură şi presiune la atingerea valorilor limită; • intrarea automată în funcţiune şi oprirea cazanelor, preventilarea focarului, iniţierea flăcării, reglarea focului, pe baza debitului de căldură, a temperaturii agentului termic şi a aerului exterior; • pornirea şi oprirea automată a pompei de circulaţie a apei din cazan.
6. La instalaţiile cu agent termic apa caldă se face controlul şi verificarea măsurilor de siguranţă
prevăzute în STAS. În funcţie de soluţie, se verifică: • la instalaţiile cu vas deschis de expansiune - legarea conductelor la vas şi comportarea la depăşirea temperaturii limită; • la instalaţiile cu vase închise de expansiune - funcţionarea dispozitivelor de siguranţă la atingerea presiunii maxime admise; la vasele de expansiune cu membrană se adaugă azot până ce presiunea acestora este mai mare decât presiunea statică a instalaţiei; operaţia se efectuează cu instalaţia rece; • la instalaţiile cu vase închise de expansiune şi rezervoare de descărcare a apei în exces - funcţionarea evacuării excesului de apă dilatată, precum şi funcţionarea automată a pompei de completare, intrarea în funcţiune şi oprirea pompei; • la toate instalaţiile - legarea vaselor de expansiune şi a pompelor de circulaţie a apei pentru asigurarea presiunii totale în inst alaţie. 9
7. Pentru asigurarea circulaţiei agentului termic - apă, se verifică: • realizarea de către pompe a presiunii prevăzute, prin măsurarea presiunii la aspiraţie şi refulare; • realizarea presiunii totale în diferite puncte ale centralei termice; • semnalizarea întreruperii funcţionării unei pompe şi modul de intrare în funcţiune a pompei de rezervă.
9. Pentru asigurarea reglării automate a instalaţiei se verifică: • funcţionarea instalaţiei de automatizare în toate punctele prevăzute: la cazane, la distribuitoare, la ramificaţii; • funcţionarea termostatelor; • intrarea automată în funcţiune a robinetelor de reglare cu mai multe căi şi a pompelor de circulaţie a apei, corespunzător diferitelor regimuri de funcţionare.
10. La instalaţia de preparare a apei calde de consum se verifică: • funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi a limitatoarelor de temperatură, funcţie de te mperatura apei calde de consum; • funcţionarea, conform proiectului, a ansamblului schimbătoare de căldură, rezervoare de ac umulare şi pompe de circulaţie.
11. Pentru asigurarea dezaerisirii şi golirii instalaţiei se verifică: • eficienţa dezaerisirii instalaţiei în punctele cele mai de sus de pe traseul conductelor şi la part ea superioară a echipamentelor; • golirea instalaţiei în punctele cele mai de jos ale conductelor şi la partea inferioară a echipamentelor.
12. La instalaţia de combustibil-depozitarea, alimentarea cazanelor-verificările se fac (în funcţie
de natura combustibilului) după cum urmează: Înainte de pornirea arzătorului se verifică: • legăturile electrice; • sensul de rotaţie corect al motorului; • mişcarea camelor servomotorul arzătorului; • presiunea combustibilului.
a) la instalaţiile de combustibil gazos se verifică: • oprirea automată a arzătoarelor cazanelor în cazul întreruperii alimentării cu gaze, aer sau energie electrică; • oprirea automată a arzătoarelor în cazul atingerii temperaturii sau presiunii m axim admise a agentului termic;
b) la instalaţiile cu combustibil lichid se verifică: • funcţionarea pompelor de alimentare cu combustibil; • alimentarea cu combustibil pe circuitul: rezervor principal, rezervor de zi, agregat de ardere; 10
• oprirea automată a alimentării cu combustibil a cazanelor în cazul întreruperii alimentări i cu aer sau energie electrică; • oprirea automată a alimentării în cazul atingerii temperaturii sau presiunii m axim admise a agentului termic; • asigurarea trecerii de la un combustibil la altul, la agregatele mixte cu ardere: gaze sau combustibil lichid; decuplarea pompei la trecerea pe gaze.
13. La instalaţia de evacuare a gazelor de ardere se verifică: • etanşeitatea canalelor şi a coşului de fum; • continuitatea circulaţiei gazelor de ardere şi tirajul, temperatura şi viteza gazelor în canal, în coş şi la evacuarea în atmosferă; • funcţionarea accesoriilor pentru reglare şi siguranţă - la canale şi coşul de fum.
14. Înainte de punerea în funcţiune propriu -zisă a centralei termice se face testarea secvenţei de
lucru a arzătoarelor conform precizărilor producătorului. La pornirea arzătorului trebuie să aibă loc următoarele operaţii succesive: • pornirea motorului; • deschiderea clapetei de aer de către servomotor; • preventilarea focarului; • poziţionarea clapetei de aer corespunzător sarcinii arzătorului; • deschiderea ventilelor electromagnetice de admisie a combustibilului.
11
Figura 3. Schema constructivă a cazanului ГМ-50
12
4. STUDIEREA PROCESULUI DE TRATARE CHIMICĂ A APEI ȘI A GOSPODĂRIEI DE COMBUSTIBIL
4.1. Tratare chimică Un cazan este un vas închis, în care apa sub presiune, este transformată în abur prin aplicarea de
căldură. În focarul cazanului, energia chimică din combustibil este transformată în căldură, această căldură este transferată apei din cazan în modul cel mai eficient, astfel încât apa se transformă în apă caldă sau în abur. Un cazan trebuie să fie proiectat pentru a absorbi cantitatea maximă de căldură eliberată în procesul de combustie. Această căldură este transferată apei din cazan prin radiaţie, conducţie şi convecţie. Procentul relativ al fiecărei forme de transfer termic este dependent de tipul de cazan, de suprafaţa proiectată de transfer de căldură şi de tipul combustibilului utilizat. Două tipuri principale de cazane sunt utilizate pentru aplicaţii industriale:
Cazane cu foc în tub - produsele de ardere trec prin tuburi, care sunt înconjurate de apă.
Cazane cu apă în tub - produse de ardere trec în jurul tuburilor ce conţin apă. Tuburile sunt interconectate la canalele sau camerele comune şi în cele din urmă la o priză de abur pentru distribuţie la sistemul de abur.
Presupunerea de bază cu privire la calitatea apei de alimentare este că duritatea de calciu şi magneziu, fierul şi cuprul liber, dioxidul de siliciu coloidal şi alţi contaminanţi au fost reduse la minimum, în conformitate cu proiectul cazanului şi parametrii de funcţionare. De asemenea
calitatea apei a fost optimizată la contaminanţii solubili şi în suspensie, care constituie hrana pentru microorganisme. Toate acestea sunt asigurate de procesele de pre-tratare a apei (limpezire, filtrare, demineralizare, dezaerare), astfel încât calitatea ei să corespundă din toate punctele de vedere.
Problema principală o reprezintă gazele corosive, oxigenul şi dioxidul de carbon dizolvat, acestea fiind principalele cauze de coroziune în cazan şi sistemele de pre-cazan şi post-cazan. Depunerea oxizilor metalici în cazan este mai problematică decât prejudiciile cauzate de coroziune. Depunerea nu este numai dăunătoare în sine, dar oferă o deschidere pentru mecanisme suplimentare de coroziune. Ea produce noxe în circuitul de apă de alimentare şi se
concentrează în cazan. Ca urmare, depunerea are loc pe suprafeţe interne, în special în zonele de mare de transfer de căldură. Depozitele metalice acţionează ca izolatoare termice, care pot provoca supraîncălzirea locală şi distrugerea cazanului. Depozite pot restricţiona, de asemenea, circulatia apei în cazan, circulaţia redusă poate contribui la supraîncălziri, creerea unui film de fierbere şi accelerarea depunerilor. 13
Cel mai bun mod de a începe controlul depunerilor şi coroziunii în partea pre-cazan şi final în cazan este de a elimina contaminanţii din apa de alimentare. Apa de alimentare este definită după cum urmează: Apa de alimentare (AC) = Apă de adaos (AA) + Retur condensat (RC) Ecuaţia de mai sus este un echilibru de masă Cea mai comună sursă de coroziune în sistemele de cazan este reprezentată de gazele dizolvate în apa de alimentare: oxigen, dioxid de carbon şi amoniac. Dintre acestea, oxigenul este cel mai agresiv. El este o importantă sursă de coroziune de pitting şi de depunere de fier. Chiar şi în concentraţii mici acest gaz poate cauza probleme serioase de coroziune. Apa de adaos introduce cantitati apreciabile de oxigen în sistem. Oxigenul poate intra, de
asemenea, în apa de alimentare odată cu condensatul de retur din sistem. Posibile surse directe de aer pe retur sunt scurgerile pe partea de aspiraţie ale pompelor, sistemele sub vid, acţiunea de respiraţie la închiderea alimentării rezervoarelor de condens şi la deschiderea acestora şi scurgeri de apă la pompoele care utilizează închidere hidraulică cu apă. Cu toate aceste surse, o bună gospodărire este o parte esenţială a programului de prevenire a coroziunii. Unul dintre aspectele cele mai grave cauzate de prezenţa oxigenului este apariţia corodării suprafeţelor metalice. Acest tip de coroziune poate produce mari defecţiuni, chiar dacă numai o
cantitate relativ mică de metal a fost pierdut, iar rata globală de coroziune este relativ scăzută. Gradul de atac al oxigenului depinde de concentraţia de oxigen di zolvat, de pH-ul şi temperatura apei.
Influenţa temperaturii asupra corozivităţii oxigenului dizolvat este deosebit de importantă. Temperatura ridicată în sine nu provoacă coroziune, dar creşterea de temperatură oferă forţa motrice care accelerează reacţia astfel încât chiar şi cantităţi mici de oxigen dizolvat pot provoca grave probleme de coroziune.
Cazanele şi sistemele adiacente sunt construite în primul rând din oţel carbon şi mediul de transfer termic este apa, deci potenţialul de coroziune este ridic at. Produsele de coroziune ale fierului care se obţin în cazan se regăsesc în diverse forme în funcţie de compoziţia chimică şi starea fizică, cele mai multe sunt sub formă de oxizi sau hidroxid de fier. În general orice fier solubil din apa de alimentare este convertit la hidroxid insolubil când este expus la alcalinitate
ridicată şi la temperatura din cazan. 14
Oxizii de fier sunt împărţiti în două tipuri, oxid roşu de fier (Fe2O3) şi oxid negru magnetit (Fe3O4).Oxidul roşu (hematit) se formează în condiţii de oxidare care sunt în sistemul de condens sau într-un cazan care nu este în funcţiune. Oxidul negru (magnetit) se formează în
condiţii de reducere care există de obicei într-un cazan care funcţionează. Aceşti oxizi, alături de hidroxidul insolubil, se depun în instalaţie, ceea ce duce la funcţionare defectuoasă prin reducerea vitezei de curgere, la creerea de zone de supra- încălzire, sau chiar la blocarea
circuitelor sau distrugerea instalaţiilor. Chiar dacă se foloseşte o apă pre-tratată de bună calitate, este necesar şi un program de tratament al apei în timpul exploatării cazanului cu scopul de
a reacţiona cu duritatea apei de adaos şi de a preveni depunerile de crustă pe suprafeţele metalice; a menţine în suspensie orice substanţe neaderente, cum ar fi nămolul, crustele dure dizolvate sau oxizi şi hidroxizi de fier, fără a se forma fenomenul de spumare; a elimina oxigenul şi celelalte gaze din apă şi să furnizeze alcalinitate suficientă pentru a preveni coroziunea cazanului.
În plus, ca măsură suplimentară de prevenire a coroziunii şi depunerilor în sistemul de alimentare cu apă şi în sistemele de abur şi de condens, este formarea unui film protector la suprafaţa metalului.
4.2. Gospodăriei de combustibil Gospodaria de combustibil comporta gestionarea a doua tipuri de combustibil, respectiv gazul metan si pacura. Gazul natural este transportat la CET-2 prin conducte speciale numite conducte magistrale. Presiunea în ele este de 15- 40 Bar. Necesar pentru micșorarea diametrului și implicit
a investițitei în conducte , ea fiind redusă la punctul de reglare a gazului 0,7 -0,8. Pentru a fi folosit la arzătoarele cazanului gazele trebuie să aibă o presiune mult mai scăzută : supraresiune de 1000-2000 mmH2O. La arzătoare mici și mijlocii și 5000 -6000 mmH2O la arzătoarele mari . De aceea la CET-2 gospodăria de combustibil are o stație de coborîre a presiunii. Tot aici are loc
și măsurarea debitului de gaz și separarea umidității. Gospodăria de combustibil lichid , CET -2 dispune de 4 blocuri cu capacitatea de 64000 tone păcură dintre care în 2 păcura se află sub formă de depozitare în care are loc menținerea păcurei la temperatura constantă de pînă la 70 0C , pentru a menține această temperatură se utilizează compensatoare de aer cald cu o capacitate de 27 m3/min la o presiune de 8 atm. Celelalte cisterne
de depozitare a păcurei se află in permanentă circulație pentru a se utiliza în orice moment.
15
Păcura se aduce la CET-2 cu cisterne cu capacitatea de 55- 60 tone. În cisternele cu păcură se introduc 2 conducte cu apă cu diametru mic. Aburul intră în contact cu păcura care duce la micșorarea viscozității aproape de cea a apei , după care ea curge prin conducta de jos a cisternei spre blocul de depozitare până ajunge la blocul destinat ea este curățată și verificată de cpnținutul apei în păcură. Pentru a pune în circulație păcura sunt folosite 4 pompe cu presiunea de 6 atm și cu puterea 100 kW , fiecare cu debitul de 90 m 3/min. Circulația păcurei are loc datorită a două conducte de apă care sunt alimentate de la blocul funcțional. Păcura ajunge în focarul cazanului prin 2 conducte
separate pentru ca păcura să ajungă la focar trebuie să parcurgă 2 trepte de presiune, prima treaptă are 4 pompe de ridicare a presiunii de la 0 -6 atm. Ea face legătura între blocurui de depozitare și pregătire a păcurei , după care se trece la treapta a 2-a unde sunt situate 4 pompe de ridicare a presiunii de la 6-29 atm. Tot aici sunt amplasate 3
schimbătoare de căldură care ridică temperatura de la 80 pînă la 130 0C. Ca schimbătoare de căldură figureaza preîncălzitoare 3 la număr care pot încălzi pînă la 150 tone/oră de păcură fiecare. Această face legătura între blocul de pregătire și cazan. În acest circuit păcura trece prin 2 filtre de curățare a ei, după care ea ajunge în focar unde are loc arderea, ea arde la temperatura de 1200 0C la presiunea de 13 atm.
16
5. STUDIEREA PĂRȚII ELECTRICE A CET
Figura 5.1. Schema unei centrale electrice cu termoficare
Figura 5.2. Schema de mai sus împărțită în 3 zone cu tensiune egală
17
Figura 5.3. Schema principală a sistemului de servicii proprii la CET
Siguranta in functionare a sistemului de servicii proprii al centralei electrice depinde intr-o mare masura de sursele da alimentare. Necesitatea alegerii unei surse de energie sigure si economice pentru sistemul de servicii proprii a aparut odata cu interconectarea centralelor intre ele intr-un sistem energetic. La inceput atat centrala, cat si sistemul nu puteau asigura o alimentare sigura a serviciilor proprii. Scurtcircuitele din reteaua exterioara sau interioara centralei, datorita imperfectiunilor protectiilor si ale intreruptoarelor precum si a lipsei regulatoarelor automate ale axcitatiilor generatoarelor, duceau la scaderea indelungata a nivelului de tensiune in sistemul de servicii proprii. In sistemul de servicii proprii se folosea pe scara larga motorul asincron cu rotorul bobinat, prevazut cu reostat de pornire. La scaderea tensiunii ( chiar si pentru scurt timp ) , motoarele electrice erau deconectate de la retea prin protectii de minima tensiune, care ducea la perturbarea functionarii serviciilor proprii si prin urmare la intreruperea functioanarii intregii centrale. In aceste conditii a fost necesar sa se alimenteze sistemul de servicii proprii de la generatoarele care nu erau legate la sistemul energetic. Pentru alimentarea serviciilor proprii se prevedea unul sau doua generatoare independente. Aceste generatoare au primit denulirea de grupuri turbogeneratoare de casa si se alimentau cu abur de la aceleasi cazane ca si turbogeneratoarele principale.
18
6. STUDIEREA PROTECȚIEI MEDIULUI AMBIANT LA ÎNTREPRINDERE Energia este unul dintre cei mai importanți factori ce prejudiciază mediul prin diverse fenomene: creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, poluarea mediului cu hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deșeurilor miniere și nucleare etc. Producția și consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuții la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale și producerea de efecte negative asupra sănătății umane. Activitatea energetică este responsabilă de existența poluanților în proporție de peste 50% din emisiile de metan și monoxid de carbon, aproximativ 90% din emisiile de dioxid de sulf, aproximativ 88% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 72% din cantitatea de pulberi în
suspensie evacuate în atmosferă și aproximativ 99% din emisiile de dioxid de carbon. Sectorul energetic cuprinde următoarele activități: extracția și prepararea cărbunelui; extracția petrolului și gazelor naturale; extracția și prepararea minereurilor radioactive; industria de prelucrare a țițeiului; producția, transportul și distribuția de energie electrică și termică, gaze și apă caldă. Unitațile de producție sunt: termocentralele, hidrocentralele si centrala nuclearo -electrică. Termocentralele reprezintă sursa cea mai importantă, care poluează aerul prin procesele de combustie și care genereaza emisii de gaze cu efect de seră (oxizi de azot, oxizi de sulf, CO2) afectînd calitatea atmosferei. Apa caldă rezultată în urma racirii aburului în condensatoare, modifică parametrii calitativi a apelor de suprafață, cu consecințe asupra faunei și florei acvatice; depozitele de zgură și cenușa afectează calitatea aerului din zona și a apelor subterane. Accidentele produse la termocentrale, scurgeri de produse petroliere, afecteaza calitatea apelor
de suprafață și a solului. Impactul asupra mediului cauzat de sursele de energie care a atras în mod special atenția î n ultimii ani, este cel asupra atmosferei: ploile acide și încălzirea globală , efecte ce provin din folosirea pe scara largă a combustibililor fosili. Este avut în vedere și impactul asupra apei,
solului și peisajului, efect care se manifestă mai mult la nivel local. Energia electrica continuă să reprezinte un procent tot mai mare din consumul final de energie, atît ca rezultat al creșterii numărului de aparate electrice în domeniul casnic și al serviciilor, cît ș i ca rezultat al utilizarii mai frecvente a proceselor de producție industriale bazate pe energie
electrică. 19
Distribuția și consumul de energie electrică creează impact asupra mediului prin:
scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice (transformatoare de putere, întrerupatoare de înalta și joasă tensiune, bobine de stingere, reductori de tensiune și curent) aflate în exploatare sau mentenanța; declanșarea de incendii ca urmare a funcționă rii defectuoase a echipamentelor electroenergetice cu ulei electroizolant și a liniei electrice aeriene; scurgeri electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de acumulatori staționăriaccidentale din sțatiile dedetransformare.
Instalațiile electrice de înaltă tensiune constituite în principal din liniile electrice aeriene și stațiile de transformare au posibil impact asupra mediului datorat atît complexității lor cît și a suprafețelor ocupate. În cazul amplasării instalațiilor energetice în zone silvice, se efectuează defrișari în fază de construcție, care se mențin și pe perioada exploată rii, refacîndu-se ulterior numai vegetația de mică înălț ime. Din analiza categoriilor de impact negativ al cîmpului electromagnetic creat de elementele re țelei electrice de foarte înalta tensiune. Singurele categorii care ar putea afecta populația, cîmpul
magnetic și ionizarea creată de descărcarea de tip coroană și descărcările parț iale, nu sunt clarificate pe plan internațional, cercetările stiințifice desfăsurîndu-se în continuare. Obiectivele principale de mediucare se regăsesc în politica de energie se referă la minimizarea
impactului de mediuișdezvoltarea unui sistem energetic durabil. Minimizarea impactului de mediu are trei direcții principale de acțiune:nlocuirea î energiilor poluante cu alte le mai puțin poluante, introducerea tehnologiilor de reducere a emisiil or de gaze si cresterea eficienț ei energetice.
20
CONCLUZIE În concluzie pot să vă spun că această mică practică a pus un nou scop în planurile universitare, fiindcă pe parcurs ce vizitam centralele termice și electrice cu termoficare din Chișinău, tot mai mult mă atrăgea să aflu mai multă informație despre utilajele folosite pentru: întreținere, reparație etc. Dar în deosebi am dorit să cunosc oamenii care sunt angajați în aceste centrale, fiindcă mi-am facut o impresie foarte bună despre acești lucrători. Ei au arătat bunele maniere, politeția, sîrguința, devotamentul, inteligența, sinceritatea și multe altele. Pe parcursul a întregii practici am sesizat și am văzut cum lucrează un CET și am văzut: cazane pe abur, cazane de apă fierbinte, turbine, pompe, generatoare și multe alte mecanisme și utilaje pentru: punerea în
funcțiune, monitorizarea, reparația a unei centrale. Am mai studiat niște sheme: termice, electrice, de apă, de combustibili. Am văzut cum se motorizează centrala și cum se depistează și se lichidează problemele sau accidentele apărute pe parcursul funcționării centralei . În afară de ceea ce am vazut, am mai putut completa niște informații cu care m -am întîlnit anterior și chiar am completat imaginea, avînd ca exemplu real un cazan, care l- am proiectat și l-am calculat la o
lucrare de an la o disciplină din semestrul trecut. Îmi pare rău că mi -sa acordat așa puțin timp, pentru a putea cunoaște mai mult o centrală termică sau o centrală ce funcționează în cogenerare. Oricum sunt nespus de bucuros pentru așa o experiență și vreau să mulțumesc pe toți angajații S.A.Termoelectrica pentru acordarea la așa o practică interesantă și pentru atașarea prietenoasă a acestora față de niște simpli studienți.
21
BIBLIOGRAFIE 1. https://www.termoelectrica.md/ro_RO/despre/cine-suntem/istoric/?print=print 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/CET-1 3. https://www.termoelectrica.md/ro_RO/despre/cine-suntem/ 4. https://www.termoelectrica.md/ro_RO/despre/cine-suntem/valorile-intreprinderii/ 5. https://www.termoelectrica.md/ro_RO/despre/informatii-tehnice/ 6. https://www.scribd.com/doc/87187080/tehnica-securit%C4%83%C5%A3ii 7. http://archiva.flux.md/articole/8370/ 8. http://spitaldeva.ro/spitaldeva/files/2015/anunturi/I-13-1-2002.pdf 9. http://www.edichim.com/ro/aplicatie-tratarea-apei-de-cazan.html 10. http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Serviciile-proprii-ale-unei-ce2579410.php 11. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/ENERGIA-SI-MEDIULINCONJURATOR34463.php
22
