Quiero Aprender Rumano 1-50

Quiero Aprender Rumano

Vreau să Învaț Româna

La Guía de Rumano en español por:

David Martínez Montero ©DMM 2007-2016 Vreau să invaț româna

QAR Temas 1-50 Enero 2016

QAR

www.quieroaprenderrumano.blogspot.com

Vreau să invaț româna

Quiero Aprender Rumano (QAR) es el método gratuito para aprender rumano en español con mayor número de frases y vocabulario, enlaces útiles, expresiones, explicaciones e ilustraciones orientadas a salvar las dificultades específicas de la gente que habla habitualmente, o conoce, el español a un buen nivel. QAR es un método de autoestudio completo, progresivo, y exhaustivo, para estudiar rumano a su propio ritmo, con la ortografía actualizada, sin el material obsoleto, incompleto, o desordenado de internet, o los documentos demasiado eruditos de las universidades. QAR sirve para los que estudian el idioma partiendo de cero y para las personas que ya tienen nociones del idioma; para una visita ocasional a Rumanía y para la vida diaria; para relacionarse con rumanos y rumanas o, simplemente, por hobby; para los que no tienen profesor y para los que lo tienen, o lo han tenido, y quieren tener material de apoyo. No soy lingüista, ni profesor, ni experto en rumano, pero me gusta la lengua rumana y he puesto entusiasmo y dedicación para la actualización, revisión y corrección constante de este documento. QAR está abierto a sugerencias, comentarios, o informes de posibles erratas que ayuden a este manual a ser práctico, ameno y cercano al lenguaje hablado actual de Rumanía. QAR crece y evoluciona con el tiempo. Desde www.quieroaprenderrumano.blogspot.com puede acceder a la versión más actualizada y a material adicional. QAR comienza con un tema introductorio, dedicado a los sonidos del lenguaje rumano. Del tema 2 al 31 se presentan los aspectos básicos de la lengua rumana. A partir del tema 32 se revisan las conjugaciones y se presenta más vocabulario. Además existe un diccionario y un banco de frases QAR. En los temas podrá encontrar una parte inicial con un sumario, pequeñas explicaciones y tablas. A continuación una lista con el nuevo vocabulario utilizado en la lección, frases de práctica en rumano a la izquierda y su traducción en la parte derecha, expresiones comunes que no aparecen en un diccionario en su orden alfabético por ser combinaciones de palabras o aparecer con un significado diferente al de la literalidad de las palabras. Una lista de autoevaluación con 50 frases en español en la parte izquierda y en rumano en la parte derecha. Todo ello salpicado con fotos e ilustraciones. También podrá encontrar información adicional para saber más, útil para profundizar pero no imprescindible. Además, se han añadido apéndices y notas al final del documento para aclarar dudas y proporcionar material complementario. Cómo usar QAR: Se recomienda que empiece cada lección con una lectura relajada hasta donde empieza la lista de autoevaluación. Vuelva atrás y comience con la lista de frases de ejemplo. Le puede venir bien imprimir las listas para poder tapar la columna de la derecha y tratar de adivinar la traducción, esto es el trabajo de traducción directa. Cuando se sienta preparado pase a la lista de autoevaluación tapando igualmente la columna de la derecha, y tratando de adivinar frase por frase. Puede hacerlo mental, verbalmente o por escrito. Anote el número de aciertos y repase la lista para comprobar su progreso y tratar de superar su marca. Es el trabajo de traducción inversa y el más importante. Una vez consiga hacer la lista sin fallos, o con pocos fallos ocasionales, puede pasar a la siguiente lección. Cada día debería repasar desde unas pocas listas más atrás. Estudie cada lista varias veces o al menos durante unos días, aunque la haga perfectamente o crea que haya avanzado mucho más. Se trata de asimilar, no de memorizar a corto plazo. Si tiene alguna duda puede usar el buscador en el documento pdf para encontrar la palabra necesaria. Si se siente con ganas puede volver a hacer la lista de frases ejemplo tapando la columna de la izquierda. Otro ejercicio que sugiero es intentar declinar las palabras del vocabulario viendo sólo la palabra en negrita, al principio no es fácil, pero con el tiempo se van „adivinando” las variantes declinadas de cada palabra. LO MÁS IMPORTANTE: Sea honrado consigo mismo y no se dé nunca por satisfecho, si no, el curso no sirve para nada. No importa el número de fallos que tenga en las listas, pues son pistas que le avisan de algún concepto con el que todavía no se ha familiarizado. Si mira de reojo la solución antes de intentar adivinarla, el curso pierde su utilidad. Aprender de adulto un segundo o tercer idioma no es fácil. Si no se practica, se olvida casi con la misma facilidad que se aprende. En cambio, si practica a menudo, aprenderá con facilidad y adquirirá gran agilidad. No hay truco. Es cuestión de echarle ganas y horas.

2

QAR



Agradecimientos: Este material no habría sido posible sin la colaboración de rumanos y rumanas que me han ayudado. Al tratarse de un método gratuito y no profesional, no puedo garantizar que toda la información sea correcta. Tan sólo puedo garantizar que se hace un esfuerzo constante por corregir los errores y por mejorar esta guía para que sea lo más útil y cierta posible. Las ilustraciones se han obtenido en sitios de internet donde se asegura que son de dominio público. 3

Mapa de Rumanía y Moldavia. Países donde el rumano es lengua oficial DMM Enero 2016 Notas a la versión 1-50: Se continúa con los verbos de la conjugación I con desinencias –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează en el presente. Se añade un vocabulario de 67 palabras entre las cuales hay 30 nuevos verbos de la primera conjugación, en total en esta edición se supera la barrera de las 3500 frases.


QAR

1


Bună! ¡Hola! 4



El alfabeto rumano



La fonética rumana



Cómo decir “Hola” y “Adiós”

El alfabeto rumano se compone de los 26 caracteres del latín a los que se añaden 5 caracteres suplementarios aplicando signos diacríticos sobre, o debajo de, caracteres ya utilizados. Este es el alfabeto rumano, con los caracteres suplementarios destacados: A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r, s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z

Las letras a, b, d, f, i, k, l, m, n, o, p, q, s, t, u, w, x, y, se pronuncian como se escriben, casi exactamente igual que en español. El resto de las letras: 

Ă, es una vocal media que se pronuncia con la boca no tan abierta como con la “a”, suena a medio camino entre una “a” y una “o”.



Â, es una vocal cerrada a medio camino entre la “i” y la “u” pero, a diferencia del francés, donde tienen una “i” con la boca en forma de “u”, aquí es más bien al contrario, intente pronunciar una “u” con una ligera sonrisa, ayuda empujar el aire desde la boca del estómago. Esta vocal se escribe en medio de las palabras.



Î representa exactamente el mismo sonido que la vocal anterior, pero se escribe al principio y al final de palabra solamente.1



C Se pronuncia como una “k” delante de las vocales excepto “i” y “e”, en cuyo caso se pronuncia como una “ch”. Por ejemplo “circa” se pronuncia “chírka” o en formato A.F.I. /'ʧir.ka/



E se pronuncia igual que en español excepto al principio de algunas palabras, concretamente los pronombres personales y los tiempos del verbo a fi (verbo ser/estar) donde se pronuncia “ie”



G se pronuncia igual que la “g” suave en español delante de las vocales, excepto “i” y “e” en cuyo caso se pronuncia a la manera italiana, o inglesa, y su símbolo fonético es ʤ.


QAR 


H Se pronuncia aspirada como en inglés, es decir, como una “jota” suave. La “H” añadida a la letra “C” antes de “e” o “i” sirve para convertirla en el sonido K, así Chitara se pronuncia “kitara”, asimismo tras la letra “G” antes de “e” o “i” sirve para convertirla en G suave: Ghita se pronuncia Guita.



I se pronuncia igual que en español, pero al final de palabra, si no está acentuada, sobretodo cuando forma el plural o alguna desinencia verbal, simplemente suele modificar el sonido de la letra anterior, y se pronuncia de forma apenas audible. El truco está en colocar la boca como para pronunciar la sílaba con la letra “i” pero sin pronunciar la vocal, o susurrándola.



J se pronuncia como en francés, su símbolo fonético es ʒ



R es siempre suave como en las palabras españolas “pero” o “Sara”



Ș suena como el digrama del inglés “sh”, como en sheep, su símbolo es ʃ



Ț es como la combinación “ts” como en el inglés “its” su símbolo es ʦ



V Se pronuncia como en ciertas regiones de España, con los dientes superiores tocando el labio inferior. A medio camino entre una “b” y una “f”



X igual que en español, su fonética será gs o ks



Z, en rumano no existe el equivalente a nuestro sonido de Z, así, se trata de un sonido de S sonora, a diferencia de nuestra S sorda. Es decir, cuando vea en la fonética un simbolo “z”, no se trata de nuestro sonido sino del rumano, equivalente a la “z” inglesa en palabras como Zip.

Al final del documento hay un apéndice (apéndice e) donde se habla del Alfabeto Fonético Internacional (AFI)2

La revedere! “¡adiós!”

Expresiones 1 

bună! /'bu.nǝ/ ¡hola!



La revedere! /la re.ve'de.re/ ¡adiós!

5


QAR


Para saber más 1

Alfabetul romanesc “Alfabeto rumano” Letra A Ă Â B C

D E F G

H I

Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V

X Y Z

Letra Pronunciación A a Ă ə Â ᵻ B b Ca, că, câ, co, cu, k che, chi Ce, ci ʧ D d E e ie F f Ga, gă, gâ, go, gu, g ghe, ghi Ge, gi ʤ h h (se pronuncia aspirada) I i -i (al final de ͥ palabra sin acentuar) Î ᵻ J ʒ K k L l m m n n o o p p q q r r (suave) s s ș ʃ t t ț ʦ u u v v (como en inglés o en valenciano) x ks o gs y j z z (Como en inglés)

Ejemplos Sara, Ana dacă lângă, România bomboană casă China circa dată elefant ele foc gumă

Fonética /'a.na/ /'sa.ra/ /'da.kǝ/ /'lᵻn.gǝ/ /ro.mᵻ'ni.a/ /bom'bo̯ a.nǝ/ /'ka.sǝ/ /'ki.na/ /'ʧir.ka/ /'da.tǝ/ /e.le'fant/ /'je.le/ /fok/ /'gu.mǝ/

habar

/ha'bar/

Incult ieri

/in'kult/ /jerʲ/

între joc kilometru lac minune nostru operă pace Quebec raport asupra așa total toți unul voce vacă

/'ᵻn.tre/ /ʒok/ /ki.lo'me.tru/ /lak/ /mi'nu.ne/ /'nos.tru/ /'o.pe.rǝ/ /'pa.ʧe/ /ke'bek/ /ra'port/ /a'su.pra/ /a'ʃa/ /to'tal/ /toʦʲ/ /'u.nul/ /'vo.ʧe/ /'va.kǝ/

extrem yoga ziar

/eks'trem/ /'jo.ga/ /zi'ar/

6

QAR

2



El este inginer Él es ingeniero 7

     

Los pronombres personales El verbo a fi (ser, estar), el presente, el negativo y el interrogativo. Cómo decir quiénes somos, de dónde somos o a qué nos dedicamos. La diferencia entre și y iar Los nombres de algunos países Frases con el verbo a fi cuando significa “ser” Estos son los pronombres personales: Pronombres personales Eu /jeu/ Yo Tu Tú El /jel/ Él Ea /ja/ Ella Noi Nosotros/nosotras Voi Vosotros/vosotras Ei /jei/ Ellos Ele /'je.le/ Ellas

La letra “e” se pronuncia como en español. Las únicas excepciones son al principio de los pronombres y del verbo a fi (ser/estar) donde se pronuncia “ie” como en “hielo” (AFI /je/)

Eu

Tu

El

Ea


QAR


Noi y Voi a diferencia del español, sirven para cualquier combinación de sexos:

Eu

+

Tu = Noi 8

Tu +

Tu ... = Voi

La tercera persona sigue un esquema idéntico al español:

El

Ea

Ei

Ei

Ele

El verbo a fi significa tanto “ser” como “estar”3, al final de la lección está la tabla completa. Aquí están las formas que vamos a utilizar en esta lección:

A fi Ser/Estar persoana prezent persona presente (eu) (yo) sunt soy, estoy (tu) (tú) ești4 eres, estás (el, ea) (él, ella) este es, está (noi) suntem (nosotros, nosotras) somos, estamos (voi) sunteți (vosotros, vosotras) sois, estáis (ei, ele) (ellos, ellas) sunt son, están

Eu sunt Maria Eu sunt Carlos Ei sunt Maria și Carlos Ea este Maria iar el este Carlos Tanto iar como și significan “y”. Și suele unir dos palabras de la misma categoría (sustantivos, adjetivos, adverbios…) Iar une dos proposiciones de una frase. Además de para presentarnos y decir quiénes somos, el verbo a fi también nos sirve para decir de dónde somos, o en qué trabajamos.

QAR



Ei sunt din Argentina 9

Ea este profesoară Nombres de algunos países que, salvo “Rumanía” y “España”, se escriben igual en español y rumano: Nombres de países Țară /'ʦa.rǝ/ România /ro.mɨ'ni.a/ Spania /'spa.ni.a/ Italia Austria /a'us.tri.a/ Albania Argentina /ar.ʤen'ti.na/ Australia Irlanda Grecia /'gre.ʧi.a/ Rusia

País Rumanía España Italia Austria Albania Argentina Australia Irlanda Grecia Rusia

No hemos puesto la fonética en los nombres de países que se pronuncian igual que en español. Al provenir ambos del latín, el rumano y el español tienen muchos puntos en común. Se puede observar que, por ejemplo, la palabra ”Austria” no forma diptongo5 El negativo de los verbos se construye de forma similar al español, añadiendo nu antes del verbo.

A fi (forma negativă)

Ser/Estar

(Eu)

no soy, no estoy no eres, no estás no es, no está no somos, no estamos

(Tu) (El) / (Ea) (Noi) (Voi) (Ei) / (Ele)

nu sunt nu ești nu este nu suntem nu sunteți nu sunt

no sois, no estáis no son, no están


QAR


Ea nu este din Spania

Para el interrogativo sólo se usa el signo de interrogación “?” al final de la frase. Ea nu este din Spania? ¿Ella no es de España? Podemos preguntar: Ce ești? Cine este ea? De unde sunt?

¿Qué eres? (¿A qué te dedicas?, ¿Cuál es tu profesión?, ¿Cuál es tu nacionalidad?) ¿Quién es ella? ¿De dónde son?

Los pronombres se sobreentienden, se pueden y se suelen omitir como en español, salvo que queramos enfatizarlos o evitar alguna confusión. Nu este din Spania No es de España

Suntem din Australia También podemos cambiar el orden de las palabras como hacemos en español: Cine ești tu? ¿Quién eres tú? Tu cine ești? ¿Tú quién eres?

Sunt doctor6

10


QAR


Vocabulario 2                     

cine p /'ʧi.ne/ quien, quién: cine --- cui --de prep /de/ de din prep /din/ de doctor m /'dok.tor/7 doctor: doctor doctori doctorul doctorii doctorului doctorilor doctoriță8 f /dok.to'ri.ʦǝ/ doctora: doctoriță doctorițe doctorița doctorițele doctoriței doctorițelor ea p /je̯a/ ella ei p /jej/ ellos el p /jel/ él ele p /'je.le/ ellas eu p /jeu/ yo fi, sunt v /fi/ ser, estar iar conj /jar/ y inginer m /in.ʤi'ner/ ingeniero inginer ingineri inginerul inginerii inginerului inginerilor ingineră f /in.ʤi'ne.rǝ/ ingeniera ingineră inginere inginera inginerele inginerei inginerelor noi p /noi/ nosotros, nosotras nu adv. /nu/ no profesor m /pro'fe.sor/ profesor profesor profesori profesorul profesorii profesorului profesorilor profesoară f /pro.fe'so̯ a.rǝ/ profesora profesoară profesoare profesoara profesoarele profesoarei profesoarelor și conj /ʃi/ y, también tu p /tu/ tú țară f /'tsa.rǝ/ país: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor unde adv /'un.de/ donde voi p /voi/ vosotros/vosotras

Doctoriță

11

QAR



Frases de práctica 2 (Recomiendo que imprima la siguiente lista para poder practicar tapando la columna derecha)                         

El este inginer Eu sunt Maria Eu sunt Carlos Ei sunt Maria și Carlos Ea este Maria iar el este Carlos Ea este profesoară Ce ești? Cine este ea? De unde sunt? Cine ești tu? Tu cine ești? Sunt David Este din Spania Sunteți din Albania Ana și Eva nu sunt din Albania. Ele sunt din Spania Bună, sunt Frank și sunt din Irlanda Suntem din Australia Ea nu este din Spania Ea nu este din Spania? Nu este din Spania Ea este Cristina iar el este Ionut Ei sunt Cristina și Ionut Ei sunt din Argentina Noi suntem din Spania iar el este din Rusia Eu sunt David, sunt din Spania, din Madrid

Él es ingeniero Yo soy María Yo soy Carlos Ellos son María y Carlos Ella es María y él es Carlos Ella es profesora ¿Qué eres? ¿Quién es ella? ¿De dónde son? ¿Quién eres tú? ¿Tú quién eres? Soy David Es de España Sois de Albania Ana y Eva no son de Albania. Ellas son de España Hola, soy Frank y soy de Irlanda Somos de Australia Ella no es de España ¿Ella no es de España? No es de España Ella es Cristina y él es Ionut Ellos son Cristina y Ionut Ellos son de Argentina Nosotros somos de España y él es de Rusia Yo soy David, soy de España, de Madrid

Si lo quiere hacer un poco más difícil vuelva a hacerlo esta vez con la columna de la izquierda tapada.

Este din Spania

12

QAR


Lista de autoevaluación 2 1 Yo soy Juan 2 Yo soy de España 3 Tú eres de Rumanía 4 Ella es de España 5 Él es de Rumanía 6 Yo soy de Rumanía 7 Tú eres de España 8 Ella es de Rumanía 9 Él es de España 10 Antonio es de España 11 Cristina es de Rumanía 12 Soy de España 13 Eres de Rumanía 14 Es de España 15 Es de Rumanía 16 Hola Cristina 17 Hola David 18 ¿De dónde eres? 19 Soy de Rumanía 20 ¿Tú de dónde eres? 21 Yo no soy de Rumanía 22 Soy de España 23 ¡Adiós! 24 ¿De dónde es Pablo? 25 ¿Pablo de dónde es? 26 Pablo no es de Rumanía 27 Cristina no es de España 28 Tú no eres de España 29 Tú no eres de Rumanía 30 ¿Antonio es de Rumanía? 31 No, él es de España 32 ¿Cristina es de España? 33 No, ella no es de España 34 ¿De dónde es ella? 35 Ella es de Italia 36 Jan es de Austria 37 John no es de Australia 38 Pablo es de Argentina 39 Antonio no es de Albania 40 Frank es de Irlanda 41 Ahmed no es de Grecia 42 Sofía es de Italia 43 Ella no es de Rusia 44 Gheorghe no es de China 45 ¿De dónde es Gheorghe? 46 Cristina y Alexandra son de Rumanía 47 Ellas son de Rumanía 48 David y Antonio son de España 49 Ellos son de España 50 Yo soy profesor y ella es doctora


Eu sunt Juan Eu sunt din Spania Tu ești din România Ea este din Spania El este din România Eu sunt din România Tu ești din Spania Ea este din România El este din Spania Antonio este din Spania Cristina este din România Sunt din Spania Ești din România Este din Spania Este din România Bună Cristina Bună David De unde ești? Sunt din România Tu de unde ești? Eu nu sunt din România Sunt din Spania La revedere! De unde este Pablo? Pablo de unde este? Pablo nu este din România Cristina nu este din Spania Tu nu ești din Spania Tu nu ești din România Antonio este din România? Nu, el este din Spania Cristina este din Spania? Nu, ea nu este din Spania De unde este ea? Ea este din Italia Jan este din Austria John nu este din Australia Pablo este din Argentina Antonio nu este din Albania Frank este din Irlanda Ahmed nu este din Grecia Sofia este din Italia Ea nu este din Rusia Gheorghe nu este din China De unde este Gheorghe? Cristina și Alexandra sunt din România Ele sunt din România David și Antonio sunt din Spania Ei sunt din Spania Eu sunt profesor iar ea este doctoriță

13


QAR


Para saber más 2 En la tabla siguiente están las formas conjugadas del verbo a fi. Donde aparece más de una forma son todas válidas y equivalentes, aunque utilizaremos preferentemente la primera.

infinitiv fi verb numărul

(a) fi

gerunziu

imperativ pers. a II-a singular

plural

fost

fiind

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

mai mult ca perfect

sunt, îs

(să) fiu

eram

fui, fusei

fusesem

ești

(să) fii

erai

fuși, fuseși

fuseseși

este, e, îi

(să) fie

era

fu, fuse

fusese

I (noi)

suntem, suntem

(să) fim

eram

furăm, fuserăm

fuseserăm, fusesem

a II-a (voi)

sunteți, sunteți

(să) fiți

erați

furăți, fuserăți

fuseserăți, fuseseți

sunt, îs

(să) fie

erau

fură, fuseră

fuseseră

persoana a II-a (tu) a III-a (el, ea)

plural

participiu

fire

I (eu) singular

infinitiv lung

a III-a (ei, ele)

prezent

fii

fiți

14


QAR

3


Unde sunteți? ¿Dónde está usted? 15

   

“Usted”. Tratamientos de cortesía. El verbo a fi “estar”. Cómo decir dónde estamos. Algunas expresiones útiles Los continentes

En rumano tienen más pronombres de cortesía que en español, incluso para hablar de terceras personas. Éste es el más común, que corresponde a un trato respetuoso en la segunda persona: dumneavoastră usted, ustedes

Para usar el pronombre de cortesía en la segunda persona del singular se cambia el tiempo verbal 9 por el plural, no se dice dumneavoastră ești sino dumneavoastră sunteți que sirve tanto para el singular como para el plural, y que significa todo lo siguiente: Usted es Dumneavoastră sunteți Usted está Ustedes son Ustedes están Unos ejemplos: De unde ești?

¿De dónde eres? ¿De dónde es (usted)? De unde sunteți? ¿De dónde sois (vosotros)? ¿De dónde son (ustedes)? Dumneavoastră de unde ¿De dónde es usted? sunteți? ¿De dónde son ustedes? Voi de unde sunteți? ¿De dónde sois vosotros? Existe otro pronombre de cortesía, algo más atenuada, en segunda persona. Se trata de dumneata que no cambia el tiempo verbal. En resumen, con sus abreviaturas: Dumneavoastră (dvs.) tu voi Dumneata (d-ta) tu


QAR


Ante la duda use dumneavoastră, que sirve tanto para el plural como el singular y es lo más formal y educado.10 Ejemplos: Dumneavoastră sunteți Viorel? ¿Es usted Viorel? Dumneata ești Carlos? ¿Es usted Carlos? En rumano existen también pronombres de cortesía para la tercera persona pero no los vamos a ver de momento.11 Algunas expresiones útiles: Bună ziua /'bu.nǝ ziua/ Buenos días Ce mai faceți? /tʃe mai 'fa.tʃets ʲ/ ¿Qué tal está usted? Bine, mulțumesc /'Bi.ne mul.ʦu'mesk/ Bien, gracias Estos son los continentes:

Continent

Continente

Africa America America de Nord America de Sud Antarctica Asia Europa Oceania

África América América del Norte/ Norteamérica América del sur / Sudamérica Antártida Asia Europa Oceanía

Europa

16

QAR



Vocabulario 3  acolo adv /a'ko.lo/ allí, allá, ahí  aici adv /a'itʃ ʲ/ aquí, acá  Africa12 f /'a.fri.ka/ África: Africă --- Africa --- Africii -- America f /a'me.ri.ka/ América: Americă --- America --- Americii --o America de nord Norteamérica, América del Norte o America de sud Sudamérica, América del Sur  Antarctica f /an'tark.ti.ka/ Antártida: Antarctica --- Antarctica --- Antarctici Antarcticii  Asia f /'a.sja/ Asia: asia --- asia --- asiei  bine adv /'bi.ne/ bien  continent n /kon.ti'nent/ continente continent continente continentul continentele continentului continentelor  dar conj /dar/ pero  dumneata p /dum.ne̯a'ta/ usted  dumneavoastră p /dum.nea'voas.trǝ/ usted, ustedes  Europa f /e.u'ro.pa/ Europa: Europa --- Europa --- Europei -- în prep /ɨn/ en, dentro de  mulțumesc interj /mult.su'mesk/ gracias  nord n /nord/ norte: nord --- nordul --- nordului -- Oceania f /o.ʧe̯a'ni.a/ Oceanía: Oceania --- Oceania --- Oceaniei  sud n /sud/ sur sud suduri sudul sudurile sudului sudurilor

Antarctica

Expresiones 3  Bună ziua!  Ce mai faceți?  Bine, mulțumesc

¡Buenos días! ¿Cómo está usted? ¿Cómo están ustedes? Bien, gracias

Ea este din Italia

17

QAR



Frases de práctica 3 (no olvide tapar una de las columnas):                         

Dumneavoastră sunteți Viorel? Dumneata ești Carlos? Unde ești? Unde sunt? Unde sunteți? Ești din România? Dumneavoastră de unde sunteți? Ești tu din România? De unde sunteți? Voi de unde sunteți? Tu ești din România? Sunteți dumneavoastră din Grecia? Nu, eu sunt din Rusia Ea este din Italia Italia este în Europa Australia este în Oceania Sunt în Spania Spania este în Europa Și România este în Europa Sunt Maria. Și dumneavoastră? Eu sunt Carlos, și sunt din Spania Și eu sunt din Spania, din Barcelona Eu nu sunt din Barcelona, sunt din Valencia Sunteți acolo? Nu, nu sunt acolo. Sunt aici

¿Es usted Viorel? ¿Es usted Carlos? ¿Dónde estás? ¿Dónde están? ¿Dónde está usted?/¿Dónde están ustedes? ¿Eres de Rumanía? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes? Eres tú de Rumanía? ¿De dónde es usted?/¿De dónde son ustedes? ¿Vosotros de dónde sois? ¿Tú eres de Rumanía? ¿Es usted de Grecia?/¿Son ustedes de Grecia? No, yo soy de Rusia Ella es de Italia Italia está en Europa Australia está en Oceanía Estoy en España España está en Europa También Rumanía está en Europa Soy María. ¿Y usted? Yo soy Carlos. Soy de España Yo también soy de España, de Barcelona Yo no soy de Barcelona, soy de Valencia ¿Está usted allí? No, no estoy allí. Estoy aquí

Spania

Al final de la siguiente lista de frases se encuentra una tabla con los nombres de todos los países.

18

QAR



Lista de autoevaluación 3 1 Carlos está allí 2 Ellos están en los Estados Unidos de América 3 Ellas son de Canadá pero están en España 4 Ellos son de Albania y están en Albania 5 Ellos son de Polonia y están en Suiza 6 Tú, Pablo, eres de Argentina 7 y tú, Teresa, eres de Chile 8 Vosotros sois de Sudamérica 9 pero estáis en España 10 Cristina, eres de Rumanía 11 y tú, Ana, eres de España 12 Vosotras estáis en España 13 Yo estoy en España 14 y Pablo está en España 15 Nosotros estamos en España 16 Cristina y Alexandra están en Rumanía 17 Nosotras estamos en Rumanía 18 Ellas están en Rumanía 19 Alina y Radu están en Inglaterra 20 Ellos están en Inglaterra 21 Tudor y Mihai están en Grecia 22 Ellos están en Grecia 23 pero son de Rumanía 24 China está en Asia 25 Marruecos está en África 26 Colombia está en América del Sur 27 Méjico está en América del Norte 28 Francia está en Europa 29 España y Rumanía están en Europa 30 Rusia está en Europa y Asia 31 ¿De dónde son Cristina y Alexandra? 32 ¿Vosotros de dónde sois? 33 ¿Dónde estáis? 34 ¿Ellas dónde están? 35 David y Pablo no están en América 36 Radu es de Rumanía pero no está allí 37 Ana e Isabel son de España 38 pero ellas no están aquí 39 Están en Italia 40 ¿Y tú dónde estás? 41 Japón no está en Europa 42 ¿Está Japón en África? 43 No, Japón está en Asia 44 Buenos días 45 ¿Qué tal está? 46 Bien, gracias 47 ¿Y usted? 48 Bien 49 ¿Usted de dónde es? 50 Soy de Rumanía pero estoy aquí

Carlos este acolo Ei sunt în Statele Unite ale Americii Ele sunt din Canada dar sunt în Spania Ei sunt din Albania și sunt în Albania Ei sunt din Polonia și sunt în Elveția Tu, Pablo, ești din Argentina și tu, Teresa, ești din Chile Voi sunteți din America de Sud dar sunteți în Spania Cristina, esți din România și tu, Ana, ești din Spania Voi sunteți în Spania Eu sunt în Spania și Pablo este în Spania Noi suntem în Spania Cristina și Alexandra sunt în România Noi suntem în România Ele sunt în România Alina și Radu sunt în Anglia Ei sunt în Anglia Tudor și Mihai sunt în Grecia Ei sunt în Grecia dar sunt din România China este în Asia Maroc este în Africa Columbia este în America de Sud Mexic este în America de Nord Franța este în Europa Spania și România sunt în Europa Rusia este în Europa și Asia De unde sunt Cristina și Alexandra? Voi de unde sunteți? Unde sunteți? Ele unde sunt? David și Pablo nu sunt în America Radu este din România dar nu este acolo Ana și Isabel sunt din Spania dar ele nu sunt aici sunt în Italia Și tu, unde ești? Japonia nu este în Europa Este Japonia în Africa? Nu, Japonia este în Asia Bună ziua Ce mai faceți? Bine, mulțumesc Și dumneavoastra? Bine Dumneavoastra, de unde sunteți? Sunt din România dar sunt aici

19


QAR


Para saber más 3 Países del mundo y sus banderas En negrita los nombres en Rumano. La pronunciación puede ser ligeramente distinta a la española: Afganistán/Afganistan Albania Alemania/Germania Andorra Angola Antigua y Barbuda/Antigua și Barbuda Antillas Neerlandesas/Antilele Olandeze Arabia Saudita/Arabia Saudită Argelia/Algeria Argentina Armenia Aruba Australia Austria Azerbaiyán/Azerbaidjan Bahamas Bahréin/Bahrain Bangladesh Barbados Bélgica/Belgia Belice/Belize Benín/Benin Bielorrusia/Belarus Bolivia Bosnia y Herzegovina/Bosnia și Herțegovina Botsuana/Botswana Brasil/Brazilia Brunéi/Brunei Bulgaria Burkina Faso Burundi Bután/Bhutan Cabo Verde Camboya/Cambodgia Camerún/Camerun Canadá/Canada Chad/Ciad Chile China Chipre/Cipru Chipre Septentrional/Republica Turcă a ciprului de Nord Colombia/Columbia Comoras/Insulele Comore República del Congo/Republica Congo República Democrática del Congo/Republica Democrată Congo Islas Cook/Insulele Cook Corea del Norte/Coreea de Nord Corea del Sur/Coreea de Sud Costa de Marfil/Coasta de Fildeș Costa Rica Croacia/Croația Cuba Dinamarca/Danemarca Dominica Ecuador Egipto/Egipt El Salvador Emiratos Árabes Unidos/Emiratele arabe unite Eritrea/Eritreea Eslovaquia/Slovacia Eslovenia/Slovenia España/Spania Estados Unidos/Statele Unite ale Americii Estonia Etiopía/Etiopia Islas Feroe/Insulele Feroe Filipinas/Filipine Finlandia/Finlanda Fiyi/Fiji Francia/Franța Gabón/Gabon Gambia Georgia Ghana Granada/Grenada Grecia Groenlandia/Groenlanda Guatemala Guinea/Guineea Guinea Ecuatorial/Guineea Ecuatorială Guinea-Bissau/Guineea-Bissau Guyana Haití/Haiti Holanda/Olanda Honduras Hong Kong Hungría/Ungaria India Indonesia/Indonezia Irán/Iran Iraq/Irak Irlanda Islandia/Islanda Israel Italia Jamaica Japón/Japonia Jordania/Iordania Kazajistán/Kazahstan Kenia/Kenya Kirguistán/Kârgâzstan Kiribati Kuwait/Kuweit Laos Lesoto/Lesotho Letonia Líbano/Liban Liberia Libia Liechtenstein Lituania Luxemburgo/Luxemburg Macao ARY Macedonia/Macedonia Madagascar Malasia/Malaysia Malawi Maldivas/Maldive Malí/Mali Malta Marruecos/Maroc Islas Marshall/Insulele Marshall Mauricio/Mauritius Mauritania México/Mexic Micronesia/Micronezia Moldavia/Republica Moldova Mónaco/Monaco Mongolia Montenegro/Muntenegru Mozambique/Mozambic Myanmar Nagorno-Karabaj/Nagorno-Karabah Namibia Nauru Nepal Nicaragua Níger Nigeria Noruega/Norvegia Nueva Zelanda/Nouă Zeelandă Omán/Oman Osetia del Sur/Osetia de Sud Pakistán/Pakistan Palaos/Palau Palestina (ANP) /Autoritatea Națională Palestiniană Panamá/Panama Papúa Nueva Guinea/Paua Nouă Ghinee Paraguay Perú/Peru Polonia Portugal/Portugalia Qatar Reino Unido/Marea Britanie República Centroafricana/Republica Centrafricană República Checa/Cehia República Dominicana/ Republica Dominicană Ruanda/Rwanda Rumanía/România Rusia Sahara Occidental/Sahara Occidentală Islas Salomón/Insulele Solomon Samoa San Cristóbal y Nieve/Sfânful Kitts și Nevis San Marino San Vicente y las Granadinas/Sfântul Vincent și Grenadine Santa Lucía/Sfânta Lucia Santo Tomé y Príncipe/Sfântul Tome și Principe Senegal Serbia Seychelles Sierra Leona/Sierra Leone Singapur/Singapore Siria Somalia Somalilandia/Somaliland Sri Lanka Suazilandia/Swaziland Sudáfrica/Africa de Sud Sudán/Sudan Suecia/Suedia Suiza/Elveția Surinam/Suriname Tailandia/Thailanda Tanzania Tayikistán/Tadjikistan Timor Oriental/Timorul de Est Togo Transnistria/Republica Moldovenească Nistreană Trinidad y Tobago/Trinidad-Tobago Turkmenistán/Turkmenistan Turquía/Turcia Tuvalu Ucrania/Ucraina Uganda Uzbekistán/Uzbekistan Futuna/Wallis și Futuna

Vanuatu Yemen

Ciudad del Vaticano/Vatican Venezuela Yibuti/Djibouti Zambia Zimbabue/Zimbabwe

Taiwán/Taiwan Tonga Túnez/Tunisia Uruguay

Vietnam

Wallis y

20


QAR

4


Vorbesc românește Hablo rumano 21

 Los verbos “hablar” y “aprender”  Las nacionalidades y los idiomas  Las contracciones del verbo a fi En rumano “hablar”, se dice a vorbi, no olvide que la “b” y la “v” se pronuncian de forma diferente:

A vorbi (i) /a vor'bi/

Hablar

vorbesc /vor'besk / hablo vorbești /vor'beʃt ʲ/ hablas vorbește /vor'beʃ.te/habla hablamos vorbim (Voi) vorbiți /vor'biʦ ʲ/ habláis (Ei) / (ele) vorbesc hablan (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Noi vorbim El verbo “aprender”, a învăța:

A Învăța (t) /a ɨn.vǝt'sa/ Aprender învăț /ɨn'vǝts/ înveți /ɨn'vets ʲ/ învață /ɨn'vat.sǝ/ învățăm /ɨn.vǝt'sǝm/ (Voi) învățați /ɨn.vǝt'sats ʲ/ (Ei) / (ele) învață (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

aprendo aprendes aprende aprendemos aprendéis aprenden

El învață este din Spania

Unas expresiones útiles: Foarte bine /'fo̯ ar.te 'bi.ne/ Muy bien De puțin timp

Desde hace poco tiempo

Ești sigur? /ieʃt ʲ 'si.gur/

¿Estás seguro?

El vorbeşte de puțin timp. Sabemos decir “eres de Rumanía”. Para decir “eres rumana” tenemos que aprender las nacionalidades. Tanto en rumano como en español se usan hasta cuatro formas. Veamos en la siguiente tabla los adjetivos de nacionalidad para Rumanía y España:

Țară

Nationalitate

Român /ro'mɨn/ România Româncă /ro'mɨn.kǝ/ Români /ro'mɨn ͥ/ Românce /ro'mɨn.ʧe/ Spaniol /spa.ni'ol/ Spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Spania Spanioli /spa.ni'ol ʲ/ Spaniole /spa.ni'o.le/

Nacionalidad Rumano Rumana Rumanos Rumanas Español Española Españoles Españolas

Al final de la lección se incluye una tabla de nacionalidades.

Ea este spaniolă

Unos ejemplos: Sunt român Este româncă El este spaniol Ea este spaniolă Suntem români Voi sunteți spaniole Ei sunt spanioli Ele sunt românce

Soy rumano Es rumana Él es español Ella es española Somos rumanos Vosotras sois españolas Ellos son españoles Ellas son rumanas

QAR



Para decir “soy español y hablo español” hay que saber que las dos palabras “español”, aunque sean iguales, no significan lo mismo. En el primer caso se trata de la nacionalidad, y en el segundo se refiere al idioma. En rumano y en otras lenguas emplean diferentes palabras. Limbă /'lim.bǝ/ Limba română Limba Spaniolă Româna /ro’mɨ.na/ Spaniola /spa’nio.la/ Românește /ro.mɨ’neʃ.te/

Lengua, idioma La lengua rumana, el idioma rumano La lengua española, el idioma español El rumano (el idioma) El español (el idioma) En rumano

El vorbeşte limba română

Eu vorbesc româna

Para decir “hablo rumano” podemos decirlo de varias formas: Vorbesc limba română Hablo la lengua rumana Hablo rumano Vorbesc în română Hablo en rumano Hablo rumano Vorbesc româna Hablo el rumano Hablo rumano

Vorbesc românește13 Hablo a la manera rumana Hablo rumano

Las contracciones En todos los idiomas se usan contracciones en el lenguaje hablado. Pero en rumano y otros idiomas también se escriben. Así tenemos:

Contracciones del verbo a fi (Eu) nu-s

(Yo) no soy

(El/ea) e

(Él/Ella) es

(El/ea) nu e /nu ie/

(Él/Ella) no es

(El/ea) nu-i

(Él/Ella) no es

(Ei/Ele) nu-s

(Ellos/Ellas) no son

23


QAR


La acentuación En los diccionarios de papel no encontrará la pronunciación de las palabras flexionadas. Como regla general, y salvo excepciones, el acento se mantiene en la misma sílaba de la palabra raíz. Por ejemplo: A vorbí, vorbíți (justo detrás de la “b”). Învațá, învațáți (justo después de la “ț”). Pero, Înváț, aquí cambia.

Ea nu-i româncă româncă spaniolă

Vocabulario 4  acum adv /a'kum/ ahora  foarte adv /'fo̯ ar.te/ muy  învăța, învaț v /ɨn.vǝ'ʦa/ aprender, enseñar  limba f /'lim.bǝ/ lengua, idioma: limbă, limbi, limba, limbile, limbii, limbilor  puțin adv /pu'ʦin/ Poco  puțin m /puˈʦin/ poco puțin puținul puțini puținii puținului puținilor puțină f /puˈʦi.nə/ poca puțină puțina puține puținele puținei puținelor  român a. m. y s. m. /ro'mɨn/ Rumano (persona): român, români, românul, românii, românului, românilor  română a. f. /ro'mɨ.nǝ/ Rumana (lengua): română, române, româna, românele, românei, românelor  româncă f /ro'mɨn.kǝ/ Rumana (persona): româncă, românce, românca, româncele, româncei, româncelor  românește adv /ro.mɨ'neʃ.te/ Rumano, al modo rumano  sigur a /'si.gur/ Seguro: sigur, siguri, sigurul, sigurii, sigurului, sigurilor sigură /'si.gu.rǝ/ Segura: sigură, sigure, sigura, sigurele, sigurei, sigurelor  spaniol a /spa.ni'ol/ Español (persona): spaniol, spanioli, spaniolul, spaniolii, spaniolului, spaniolilor spaniolă /spa.ni'o.lǝ/ Española (persona, lengua): spaniolă, spaniole, spaniola, spaniolele, spaniolei, spaniolelor  timp n /timp/ Tiempo: timp, timpuri, timpul , timpurile, timpului, timpurilor  vorbi v /vor'bi/ Hablar

Expresiones 4  Foarte bine

Muy bien

 De puțin timp

Desde hace poco tiempo

 Ești sigur?

¿Estás seguro?

24

QAR



25

Limbă Frases de práctica 4  Sunt român

Soy rumano

 Este româncă

Es rumana

 El este spaniol

Él es español

 Ea este spaniolă

Ella es española

 Suntem români

Somos rumanos

 Voi sunteți spaniole

Vosotras sois españolas

 Ei sunt spanioli

Ellos son españoles

 Ele sunt românce

Ellas son rumanas

 Vorbim românește

Hablamos rumano

 Dumneavoastră vorbiți spaniola?

¿Habla usted español?

 Ea nu-i din Argentina

Ella no es de Argentina

 Ei nu-s din Albania

Ellos no son de Albania

 Sunt spaniol și vorbesc spaniola

Soy español y hablo español

 Învăț româna

Aprendo el rumano

 Voi învățați spaniola?

¿Aprendéis el español?

 Eu nu-s în Asia

No estoy en Asia

 Sunt englez

Soy inglés

 Noi suntem englezi

Nosotros somos ingleses

 Ei sunt americani

Ellos son americanos

 Vorbiți limba română?

¿Habla (usted) rumano?

 Sunt franțuzoaică

Soy francesa

 Dumneavoastră sunteți englez?

¿Es usted inglés?

 Da, sunt englez

Sí, soy inglés

 Nu, nu sunt englez, sunt spaniol

No, no soy inglés, soy español

 Nu sunt italian, sunt român

No soy italiano, soy rumano

Encontrará nombres de países con sus idiomas, y sus adjetivos de nacionalidad en la para saber más 4. Y a continuación las tablas verbales completas de los verbos a vorbi y a învăța

QAR


Lista de autoevaluación 4 1 ¿Es usted búlgaro? 2 Soy español 3 Eres rumana 4 El es americano 5 Ella es italiana 6 Nosotros somos franceses 7 Nosotras somos inglesas 8 Vosotros sois alemanes 9 Vosotras sois canadienses 10 Ellos son japoneses 11 Ellas son portuguesas 12 ¿Eres rusa? 13 ¿Eres egipcio? 14 ¿Es él sueco? 15 ¿Ella es turca? 16 ¿Sois brasileños? 17 ¿Sois chinas? 18 ¿Son ellos suizos? 19 ¿Son ellas coreanas? 20 Yo no soy finlandés 21 Tú no eres danesa 22 Él no es belga 23 Ella no es belga 24 Nosotros no somos rumanos 25 Nosotras no somos rumanas 26 Vosotras no sois españolas 27 Vosotros no sois americanos 28 Ellos no son canadienses 29 Ellas no son japonesas 30 Hablo español 31 Aprendo chino 32 Hablo bien inglés 33 Hablas francés 34 Aprendes ruso 35 Hablas italiano 36 Aprendes alemán 37 Hablas un poco de árabe 38 Hola David 39 Hola Alina 40 ¿Hablas rumano? 41 Hablo un poco de rumano 42 Hablo bien el español e inglés 43 pero no hablo bien rumano 44 ahora aprendo rumano ¿y tú? 45 Yo hablo bien rumano 46 Soy rumana 47 y estoy desde hace poco tiempo en España 48 ahora aprendo español 49 Tú hablas muy bien el español 50 ¿Estás seguro?


Dumneavoastră sunteți bulgar? Sunt spaniol Ești româncă El este american Ea este italiancă Noi suntem francezi Noi suntem englezoaice Voi sunteți nemți Voi sunteți canadience Ei sunt japonezi Ele sunt portugheze Ești rusoaică? Ești egiptean? Este el suedez? Ea este turcoaică? Sunteți brazilieni? Sunteți chinezoaice? Sunt ei elvețieni? Sunt ele coreeance? Eu nu-s finlandez Tu nu ești daneza El nu-i belgian Ea nu-i belgiancă Noi nu suntem români Noi nu suntem românce Voi nu sunteți spanioloaice Voi nu sunteți americani Ei nu-s canadieni Ele nu-s japoneze Vorbesc spaniola Învăț chineza Vorbesc bine engleza Vorbești franceza Înveți rusa Vorbești italiana Înveți germana Vorbești puțin araba Bună David Bună Alina Vorbești românește? Vorbesc puțin românește Vorbesc bine spaniola și engleza dar nu vorbesc bine românește acum învăț româna. Și tu? Eu vorbesc bine românește Sunt româncă și sunt de puțin timp în Spania acum învăț spaniola Tu vorbești foarte bine spaniola Ești sigur?

26


QAR


Para saber más 4 Nacionalidades Nacionalidades (personas)  Albania Anglia

Masculino singular Albanez Englez

Femenino singular Albaneză Englezoaică

Masculino plural Albanezi Englezi

Femenino plural

Argentina Australia Austria Belgia

Argentinian Australian Austriac Belgian

Argentiniană Australiană Austriacă Belgiancă

Argentinieni Australieni Austrieci Belgieni

Argentiniene Australiene Austriece Belgience

Brazilia

Brazilian

Braziliancă

Brazilieni

Brazilience

Bulgaria Canada

Bulgar Canadian

Bulgară Canadiancă

Bulgari Canadieni

Bulgare Canadience

Bulgară

China

Chinez

Chinezoaică

Chinezi

Chinezoaice

Chineză

Coreea de

Coreean

Coreeancă

Coreeani

Coreeance

Coreeană

Danemarca Egipt

Danez Egiptean

Daneză Egipteancă

Danezi Egiptieni

Daneze Egiptience

Daneză Arabă

Elveția Finlanda Franța

Elvețian

Elvețiană

Elvețieni

Elvețiene

Finlandez Francez

Finlandeză Franțuzoaică

Finlandezi Francezi

Finlandeze Franțuzoaice

Finlandeză Franceză

German Neamț Grec Irlandez Islandez Italian

Germană Nemțoaică Greacă Irlandeză Islandeză Italiană

Germani Nemți Greci Irlandezi Islandezi Italieni

Germane Nemțoaice Grece Irlandeze Islandeze Italiene

Germană

Japonez Olandez Polonez Portughez Moldovean

Japoneză Olandeză Poloneză Portugheză Moldoveană

Japonezi Olandezi Polonezi Portughezi Moldoveni

Japoneze Olandeze Poloneze Portugheze Moldovene

Japoneză Neerlandeză Poloneză Portugheză

Român

Româncă

Români

Românce

Rusia

Rus

Rusoaică

Ruși

Rusoaice

Română (românește) Rusă

Serbia Spania

Sârb Spaniol

Sârbi Spanioli

Sârbă Spaniolă

Americani

Sârbe Spaniole (spanioloaice) Americane

Albaneze Englezoaice

Limbă... ”idioma” Albaneză Engleză

Grecia Irlanda Islanda Italia Japonia Olanda Polonia Portugalia Republică Moldova România

englez+esc, +ească, +ești

belgi+an, +ană, +eni, +ene brazili+an, ană, +eni, +ene

sud

Germania

Nacionalidades (“cosas”) ↓

canadi +an, +ană, +ieni, +ene chinez+esc, +ească, +ești coree+an, +ană, +ani, +ane egipt+ean, eană, +eni, +ene

frațuz+esc, +ească, +ești nemț+esc, +ească, +ești

Greacă Islandeză Italiană

Statele Unite ale Americii Suedia Turcia

American

Sârbă Spaniolă (spanioloaică) Americană

Suedez Turc

Suedeză Turcoaică

Suedezi Turci

Suedeze Turcoaice

Suedeză Turcă

Ucraina Ungaria

Ucrainean Ungur Maghiar

Ucraineană Unguroaică Maghiară

Ucraineni Unguri Maghiari

Ucrainene Unguroaice Maghiare

Ucraineană Ungurește Maghiară

italien+esc, +ească, +ești

moldoven+esc, +ească, +ești român+esc, +ească, +ești rus+esc, +ească, +ești

turc+esc, +ească, +ești ungur+esc, +ească, +ești

27


QAR


* Formă

infinitiv vorbi verb tranzitiv numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

gerunziu


plural

(a) vorbi

vorbire

vorbit

vorbind

persoana

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

vorbesc

(să) vorbesc

vorbeam

vorbii

vorbisem

a II-a (tu)

vorbești

(să) vorbești

vorbeai

vorbiși

vorbiseși

a III-a (el, ea)

vorbește

(să) vorbească

vorbea

vorbi

vorbise

I (noi)

vorbim

(să) vorbim

vorbeam

vorbirăm

vorbiserăm, vorbisem*

a II-a (voi)

vorbiți

(să) vorbiți

vorbeați

vorbirăți

vorbiserăți, vorbiseți*

a III-a (ei, ele)

vorbesc

(să) vorbească

vorbeau

vorbiră

vorbiseră

infinitiv

infinitiv lung

participiu

vorbește

vorbiți

mai mult ca perfect 28

nerecomandată

gerunziu

învăța verb tranzitiv


(a) învăța

învățare

învățat

învață numărul

singular

plural * Formă nerecomandată

persoana

prezent

plural

învățând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

învățați

mai mult ca perfect

I (eu)

învăț

(să) învăț

învățam

învățai

învățasem

a II-a (tu)

înveți

(să) înveți

învățai

învățași

învățaseși

a III-a (el, ea)

învață

(să) învețe

învăța

învăță

învățase

I (noi)

învățăm

(să) învățăm

învățam

învățarăm

învățaserăm, învățasem*

a II-a (voi)

învățați

(să) învățați

învățați

învățarăți

învățaserăți, învățaseți*

a III-a (ei, ele)

învață

(să) învețe

învățau

învățară

învățaseră


QAR

5     


Am o mașină românească Tengo un coche rumano El verbo “tener” El artículo indefinido en singular (un, una) Los adjetivos de nacionalidad para las cosas El género de los sustantivos en rumano Las declinaciones

29

Un ceas

El verbo “tener”:

A avea /a've̯a/

Tener

am ai are /'a.re/ avem /a'vem/ (Voi) aveți /a'veʦ ͥ/ (Ei) / (ele) au

tengo tienes tiene tenemos tenéis tienen

(Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Estos son los artículos indefinidos en singular:

O Una Un Un Y unas palabras: Mașină /ma'ʃi.nǝ/ Ceas /ʧe̯as/ Fiu Lucru /'lu.kru/

Coche Reloj Hijo Objeto/cosa/trabajo

”Coche” es una palabra femenina en rumano.

O mașină A veces no se usa la misma palabra para la nacionalidad de una persona y de una cosa Persoane Român Româncă Români Românce

Lucruri Românesc Românească Românești

Personas Cosas Spaniol Spaniolă Spanioli Spaniole

QAR



Las declinaciones: Un sustantivo (p.e.: perro), puede ser masculino o femenino (perro, perra), singular o plural (perro, perros), llevar artículo o no (el perro, perro), y ser sujeto (el perro ladra), objeto directo (tengo un perro), objeto indirecto (le doy un hueso al perro) o complemento (la correa del perro). Lo cual nos da 2x2x2x4=32 combinaciones. El final de cada palabra cambia con el género y el número: perro, perra, perros, perras (4 formas diferentes en español), el artículo va delante, y la función (caso) se consigue con preposiciones (al perro, de un perro) o cambiando la posición del sustantivo en la frase. Pero en rumano el artículo determinado (el, la, los, las) va unido al final del sustantivo y el caso va unido al artículo. Es decir, existen más de 4 terminaciones diferentes. Hay herramientas en internet que dan las 32 formas. En la práctica no tenemos, habitualmente, más de 12 distintas, 6 por género.

Am o maşină românească

El género Hay tres géneros en rumano (masculino, femenino y neutro), que determinan qué artículo poner. No se puede saber el género de una palabra por su traducción al español. Por ejemplo, “coche”, en rumano, es una palabra femenina. Tampoco existe una correspondencia exacta entre género y sexo. Un indicio del género de las palabras es su terminación. Por ejemplo, las palabras terminadas en “u” son masculinas o neutras, y las terminadas en “a” son femeninas. Pero hay terminaciones que son comunes a dos o, incluso, a los tres géneros:

Terminaciones de los sustantivos en singular Masculino Neutro Femenino Consonante -ă -u -a -e -i Al final de la lección tiene una tabla más detallada con las terminaciones exclusivas de cada género y las excepciones. Puede resolver la siguiente lista sabiendo que en el singular las palabras de género neutro y masculino, llevan el artículo masculino un, y las palabras de género femenino llevan el artículo femenino o.14

O mașină Por último una frase que le resultará muy útil: Ai dreptate Tienes razón

Un Ferrari

30

QAR



Vocabulario 5  avea v /a've̯a/ tener  ceas n /ʧe̯as/ reloj: ceas, ceasuri, ceasul, ceasurile, ceasului, ceasurilor  dreptate f /drep'ta.te/ razón: dreptate, dreptăți, dreptatea, dreptățile, dreptății, dreptăților  fiu m /fiw/ hijo: fiu, fii, fiul, fiii, fiului, fiilor  lucru n /'lu.kru/ cosa, objeto, tarea, asunto…: lucru, lucruri, lucrul, lucrurile, lucrului, lucrurilor  mașină f /ma'ʃi.nǝ/ coche: mașină, mașini, mașina, mașinile, mașinii, mașinilor  o art /o/ una  persoană f /per'so̯ a.nǝ/ persona: persoană, persoane, persoana, persoanele, persoanei, persoanelor  românesc a /ro.mɨ'nesk/ rumano: românesc, românești, românescul, româneștii, românescului, româneștilor românească /ro.mɨ'ne̯as.kǝ/ rumana: românească, românești, româneasca, româneștile, româneștii, româneștilor  un art /un/ un Frases de práctica 5  Ionut este român și vorbește româna  El are un ceas românesc  Am un fiu și o mașină  Am o mașină românească  Ai dreptate  El are o mașină  Ea are un Ferrari  Un Ferrari nu e o mașină spaniolă  Ai mașină?  Au un ceas spaniol  Sunt spaniolă  O Dacia este o mașină românească  Ea are un ceas japonez  Noi avem un ceas elvețian  Ai ceas?  Nu, nu am  Eu am o mașină franțuzească  Ei au un fiu  Ele au o mașină  Am lucru  Hirosi vorbește japoneza  Tu nu ai ceas  Noi nu avem mașină  Voi nu aveți lucru  Ea este o persoană

Ionut es rumano y habla rumano Él tiene un reloj rumano Tengo un hijo y un coche Tengo un coche rumano Tienes razón Él tiene un coche Ella tiene un Ferrari Un Ferrari no es un coche español ¿Tienes coche? Tienen un reloj español Soy española Un Dacia es un coche rumano Él tiene un reloj japonés Nosotros tenemos un reloj suizo ¿Tienes reloj? No, no tengo Yo tengo un coche francés Ellos tienen un hijo Ellas tienen un coche Tengo tarea Hirosi habla japonés Tú no tienes reloj Nosotros no tenemos coche Vosotros no tenéis trabajo Ella es una persona

O mașină

31

QAR


Lista de autoevaluación 5 1 Carlos tiene un coche italiano 2 Soy español, 3 hablo español, 4 aprendo rumano, 5 y tengo un coche español, un Seat 6 Soy italiana, 7 hablo italiano, 8 aprendo portugués, 9 y tengo un coche italiano, un Fiat. 10 Eres rumana, 11 hablas rumano, 12 aprendes español, 13 y tienes un coche rumano, un Dacia. 14 Eres americano 15 hablas inglés, 16 no hablas español, 17 y tienes un coche americano, un Ford. 18 Ella es francesa, 19 habla francés, 20 aprende ruso, 21 y tiene un coche francés, un Citröen. 22 Él es inglés, 23 está en Australia, 24 habla japonés, 25 y tiene un coche inglés. 26 Somos alemanes, 27 hablamos alemán, 28 aprendemos árabe, 29 y tenemos un coche alemán. 30 Somos suizas, 31 hablamos francés, italiano y alemán, 32 aprendemos chino, 33 y tenemos un reloj suizo. 34 Sois portugueses, 35 estáis en Brasil, 36 habláis portugués, 37 y tenéis un coche coreano. 38 Sois japonesas, 39 habláis japonés, 40 estáis en Canadá, 41 y tenéis un coche japonés, un Honda. 42 Ellos son turcos, 43 hablan turco, 44 están en Alemania, 45 y tienen un BMW. 46 Ellas son egipcias, 47 hablan árabe, 48 están en Finlandia, 49 y tienen un Renault. 50 Cristina es de Brașov, Rumanía.


Carlos are o mașină italienească Sunt spaniol, vorbesc spaniola, învăț românește, și am o mașină spaniolă, un Seat. Sunt italiancă, vorbesc italiana, învăț portugheza, și am o mașină italienească, un Fiat. Ești româncă, vorbești românește, înveți spaniola, și ai o mașină românească, o Dacia. Ești american, vorbești engleza, nu vorbești spaniola, și ai o mașină americană, un Ford. Ea e franțuzoaică, vorbește franceza, învață rusa, și are o mașină franțuzească, un Citröen. El e englez, e în Australia, vorbește japoneza, Și are o mașină englezească. Suntem nemți, vorbim germana, învățăm araba, și avem o mașină nemțească. Suntem elvețience, vorbim franceza, italiana și germana, învățăm chineza, și avem un ceas elvețian. Sunteți portughezi, sunteți în Brazilia, vorbiți portugheza, și aveți o mașină coreeană. Sunteți japoneze, vorbiți japoneza, sunteți în Canada, și aveți o mașină japoneză, o Honda. Ei sunt turci, vorbesc turca, sunt în Germania, și au un BMW. Ele sunt egiptience, vorbesc araba, sunt în Finlanda, și au un Renault. Cristina e din Brașov, România.

32


QAR


Lista de autoevaluación 5: El género de los sustantivos en rumano según su terminación.

-a

Masculino Bărbat Profesor Veterinar Chelner Paznic Ziarist American Român Francez ----------*

Neutro Hotel ----------------Capitalism Parlament Recensământ Început Etaj ---

Femenino ----------------------------Pijama

-ă

*

---

Doamnă

-e

*

*

Carte

* * ----------* *

-------------------

Plecare Durere Privire Coboîre Bunătate Varietate Celebritate Pensiune Familie

-i

Ardei

Taxi

*

-o -u

--codru --tutungiu

Zero exemplu tabu ---

---------

-Consonante

Terminación -or -ar -er -ic -ist -an ân -ez -ism -ment -mânt -ut -aj

-are -ere -ire -îre -ătate -etate -itate -iune -ie

-ú -giu

Excepciones*

33

Algunos nombres de varón como Mircea tată, popă, Papă, vodă, vlădică, algunos nombres de varón como Costică y algunas profesiones tradicionales. *hay unas 50 excepciones que aparecen más abajo Soare Ginere

tăciune, perciune bădie, tataie y los nombres de los meses que son masculinos zi, tanti y los días de la semana que son femeninos

*Casi todos los suntantivos acabados en –e son femeninos. Estos son los masculinos y neutros: Masculinos: aprilie, arbore, bădie, bebe, burete, castravete, câine, conte, custode, decembrie, dinte, duce, erete, februarie, fluture, frate, ginere, ianuarie, iepure, iulie, iunie, martie, mire, nasture, noiembrie, oaspete, octombrie, pepene, perciune, perete, pește, președinte, șarpe, septembrie, soare, strugure, șoarece, rege, tataie, tăciune, tutore, viezure. Neutros: apendice, clește, codice, lapte, laringe, nume, pântece, portavoce, prenume, pronume, spate, sote.


QAR infinitiv

infinitiv lung

participiu


gerunziu

imperativ pers. a II-a

avea verb tranzitiv

(a) avea

avere

avut

numărul

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

I (eu)

am

(să) am

aveam

avui, avusei

avusesem, avusem*

a II-a (tu)

ai

(să) ai, aibi*

aveai

avuși, avuseși

avuseseși, avuseși*

a III-a (el, ea)

are

(să) aibă, aibe*, aivă*

avea

avu, avuse

avusese, avuse* avuseserăm, avusesem*, avuserăm, avusem*

singular

plural

* Formă nerecomandată

persoana

având perfect simplu

singular ai, aibi*

plural aveți

mai mult ca perfect

34

I (noi)

avem

(să) avem

aveam

avurăm, avuserăm

a II-a (voi)

aveți

(să) aveți

aveați

avurăți, avuserăți

avuseserăți, avuseseți*, avuserăți, avuseți*

a III-a (ei, ele)

au

(să) aibă, aibe*, aivă*

aveau

avură, avuseră

avuseseră, avuseră*


QAR

6     


Am două ceasuri Tengo dos relojes Los números del 1 al 10 Los saludos a lo largo del día Algunos tratamientos de cortesía Los plurales de los sustantivos Cómo preguntar cantidades

35

Două ceasuri

Los números del 1 al 10:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 unu doi trei una două

cinci patru

șapte șase

nouă opt zece

Los números 1 y 2 tienen formas distintas para el masculino y el femenino Saludos a lo largo del día: Bună dimineața /'bu.nǝ di.mi'ne̯a.ʦa/ Bună ziua /'bu.nǝ 'ziwa/

Bună seara /'bu.nǝ 'se̯a.ra/ Noapte bună /'no̯ ap.te 'bu.nǝ/

Desde por la mañana temprano hasta el mediodía aproximadamente Desde el mediodía hasta las seis de la tarde aproximadamente Desde las seis de la tarde en adelante Para despedirnos por la noche

Buenos días Buenos días, buenas tardes Buenas tardes, buenas noches Buenas noches (al despedirnos)

Tratamientos de cortesía con sus respectivas abreviaturas: Domnul D-nul Señor Sr. Doamnă D-na Señora Sra. Domnișoară D-ra Señorita Srta. Veamos unas palabras junto con sus plurales: Género Femenino Neutro Masculino Femenino

Con artículo indefinido O mașină, două mașini Un ceas, două ceasuri Un fiu, doi fii O bere, trei beri

Traducción Un coche, dos coches Un reloj, dos relojes Un hijo, dos hijos Una cerveza, tres cervezas

En la tabla anterior vemos esta regla sencilla pero importante:

Las palabras de género neutro llevan articulo masculino en el singular y femenino en el plural.


QAR


Como vemos, muchas palabras en plural acaban en “i”, pero no siempre es así:

Terminaciones de las palabras masculino neutro femenino en plural sin artículo Terminación en “i” fii ceasuri mașini Terminación en “e” --continente doamne 36

Para preguntar cantidades: masculino neutro femenino Câți Câte ¿Cuántos? ¿Cuántos? ¿Cuántas?

Vocabulario 6        

bere f /'be.re/ cerveza: bere, beri, berea, berile, berii, berilor cât p int m /kɨt/ cuánto: cât, câți, ---, câtora/câtor câtă p int f /'kɨ.tǝ/ cuánta: câtă, câte, ---, câtora/câtor cinci num /ʧinʧ ʲ/ cinco dimineață f /di.mi'ne̯a.ʦǝ/ mañana: dimineață, dimnineți, dimineața, diminețile, dimineții, dimineților doamnă f /'do̯ a.m.nǝ/ señora: doamnă, doamne, doamna, doamnele, doamnei, doamnelor doi num /doj/ dos m domn m /domn/ señor: domn, domni, domnul, domnii, domnului, domnilor  domnișoară f /dom.ni'ʃo̯ a.rǝ/ señorita: domnișoară, domnișoare, domnișoara, domnișoarele, domnișoarei,            

domnișoarelor două num /'do.wǝ/ dos f noapte f /'no̯ ap.te/ noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților nouă num /'no.wǝ/ nueve opt num /opt/ ocho patru num /'pa.tru/ cuatro seară f /'sḙa.rǝ/ tarde, noche: seară, seri, seara, serile, serii, serilor șapte num /'ʃap.te/ siete șase num /'ʃa.se/ seis trei num /trej/ tres una num /'u.na/ una unu num /'u.nu/ uno zece num /'ze.ʧe/ diez

Expresiones 6  Bună dimineață  Bună seara  Noapte bună

Buenos días Buenas tardes Buenas noches

El vocativo de domnul es domnule. Observe en los ejemplos cómo cambia domnul a domnule cuando nos dirigimos directamente a una persona:


QAR


Frases de práctica 6                         

Câți fii ai? Ai trei fii? Câți fii avem? Câte mașini ai? Câte ceasuri ai? Sunteți dumneavoastră de aici? Dumneavoastră sunteți Domnul Eliade? Nu, eu sunt Domnul Sandu Domnul Eliade sunt eu Bună ziua! Domnule Eliade Am trei ceasuri și două mașini Ei au un fiu și o bere Eu am doi mașini în Spania Tu ai trei fii în Irlanda Juan are doi fii în Spania Am o mașină Ai doi mașini El are trei ceasuri Ea are patru fii Noi avem cinci fii Voi aveți șase ceasuri Ei au șapte mașini Ele au opt fii Eu nu am nouă fii Tu nu ai zece ceasuri

¿Cuántos hijos tienes? ¿Tienes tres hijos? ¿Cuántos hijos tenemos? ¿Cuántos coches tienes? ¿Cuántos relojes tienes? ¿Es usted de aquí? ¿Es usted el señor Eliade? No, yo soy el señor Sandu El señor Eliade soy yo Buenos días, señor Eliade Tengo tres relojes y dos coches Ellos tienen un hijo y una cerveza Yo tengo dos coches en España Tú tienes tres hijos en Irlanda Juan tiene dos hijos en España Tengo un coche Tienes dos coches Él tiene tres relojes Ella tiene cuatro hijos Nosotros tenemos cinco hijos Vosotros tenéis seis relojes Ellos tienen siete coches Ellas tienen siete coches Yo no tengo nueve hijos Tú no tienes diez relojes

O bere En la próxima lista los tratamientos de cortesía estarán abreviados o no, según el modelo de la columna izquierda. Vamos a empezar a usar el plural sin artículo de algunas palabras, es decir, la segunda forma que presentamos en nuestro vocabulario.

37

QAR



Lista de autoevaluación 6 1 Carlos tiene nueve cervezas 2 Buenos días, señor (por la mañana temprano). 3 ¿Cuántos hijos tiene? 4 Tengo un hijo. 5 Buenos días señora (alrededor de medio día) 6 ¿Cuántos coches tiene? 7 Buenas tardes señorita 8 ¿Cuántos relojes tiene? 9 Tengo un reloj 10 El Sr. Cantarescu tiene tres coches 11 La Sra. Eminescu tiene cuatro relojes 12 La señorita Sandu tiene cinco cervezas 13 Buenas noches señorita (al despedirse) 14 ¿Tienes seis cervezas? 15 No, no tengo cerveza 16 ¿Tienes siete hijos? 17 No, no tengo siete hijos, tengo un hijo 18 ¿Tienes ocho relojes? 19 No, no tengo ocho relojes, tengo dos relojes 20 El Sr. y la Sra. Cantarescu tienen nueve hijos 21 ¿Cuántos coches tiene el Sr. Schumacher? 22 Schumacher tiene diez Ferrari 23 ¿De dónde es usted, Sr. Eminescu? 24 Soy de Iasi 25 ¿De dónde son ustedes, Sr. y Sra. Sandu? 26 Somos de Constanța 27 ¿Dónde está usted, señorita Sandu? 28 Estoy en Brasov 29 ¿Dónde está la señora Cantarescu? 30 Está en Bucarest 31 ¿Cuántos hijos tiene usted, Sr. Eminescu? 32 ¿Cuántos relojes tiene la Sra. Sandu? 33 Tengo un reloj suizo 34 Buenas noches, señora Cantarescu 35 Buenas noches, señor Sandu 36 ¿Qué tal está usted? 37 Bien gracias, ¿y usted? 38 Muy bien. ¿De dónde es usted? 39 Soy de Timisoara, ¿y usted? 40 Soy de Iasi, 41 Pero estoy en Madrid desde hace poco tiempo 42 ¿Habla inglés? 43 No hablo inglés. Hablo rumano y español. 44 pero ahora aprendo inglés desde hace poco tiempo 45 ¿Cuántos hijos tiene? 46 Tengo dos hijos 47 ¿Y usted? 48 Tengo un hijo en Suiza. 49 Buenas noches, señora Cantarescu. 50 Buenas noches señor Sandu

Carlos are nouă beri Bună dimineața domnule Câți fii aveți? Am un fiu Bună ziua doamnă Câte mașini aveți? Bună seara domnișoară Câte ceasuri aveți? Am un ceas D-nul Cantarescu are trei mașini D-na Eminescu are patru ceasuri D-ra Sandu are cinci beri Noapte bună domnișoară Ai șase beri? Nu, nu am bere Ai șapte fii? Nu, nu am șapte fii, am un fiu Ai opt ceasuri? Nu, nu am opt ceasuri, am două ceasuri. D-nul și D-na Cantarescu au nouă fii Câte mașini are D-nul Schumacher? Schumacher are zece Ferrari De unde sunteți dumneavoastră, D-nul Eminescu? Sunt din Iași De unde sunteți dumneavoastră, D-nul și D-na Sandu? Suntem din Constanța Unde sunteți dumneavoastră, domnișoară Sandu? Sunt în Brașov Unde este Doamna Cantarescu? Este în București Câți fii aveți dumneavoastră, D-nul Eminescu? Câte ceasuri are D-na Sandu? Am un ceas elvețian Bună seara doamnă Cantarescu Bună seara, domnule Sandu Dumneavoastră ce mai faceți? Bine mulțumesc, și dumneavoastră? Foarte bine. De unde sunteți dumneavoastră? Sunt din Timișoara, și dumneavoastră? Sunt din Iași, dar sunt în Madrid de puțin timp. Vorbiți engleza? Nu vorbesc engleza. Vorbesc româna și spaniola. Dar acum invaț engleza de puțin timp. Câți fii aveți? Am doi fii Și dumneavoastră? Am un fiu în Elveția. Noapte bună, doamnă Cantarescu. Noapte bună, domnule Sandu.

38


QAR


Para saber más 6: Formación del plural Casi todos los plurales acaban en “e” y en “i”. El masculino plural siempre acaba en “i”. Esta tabla no contiene todas las posibilidades y sólo es una curiosidad, es preferible acudir a un declinador en red o a un buen diccionario que le indique el plural de las palabras. Una tabla completa requeriría unas cuatro páginas de reglas y otras dos de excepciones, lo cual queda fuera del alcance de este nivel y de las pretensiones de esta guía. Terminación Consonante

Desinencia Masculino Neutro Femenino +i domndomni ----+uri --ceasceasuri ---ar +e --dicționardicționare ---er +e --frigiderfrigidere ---ent +e --accentaccente ---ment +e --complimentcomplimente ---aj +e --etajetaje ---ăt +e --lacătlacăte ---et +e --sunetsunete ---ism +e --reumatismreumatisme ---or +e --covorcovore ---sor -oare --ascensorascensoare ---tor -oare --tractortractoare --Supinos +uri --culesculesuri --Monosílabos +uri --loclocuri ---o +uri --radioradiouri ---ou +uri --cadoucadouri ---i --exercițiu exerciții ---iu -ie --pardesiupardesie ---uri --interviuinterviuri ---eu -e --muzeumuzee ---uri --dineudineuri ---u -i leulei -----cons.+ru -e --teatruteatre ---cons.+lu -uri --titlutitluri ---e -i gineregineri --vulpevulpi = --numenume ---are -ări ----cărarecărări -ate -ăți ----cetatecetăți -oare -ori ----culoareculori -Cons.+ie -ii ----cutiecutii -vocal+ie -i ----gutuiegutui -i = unchiunchi ----+e --condeicondeie --+uri --taxitaxiuri ---ă -i popăpopi --mătușamătuși -e ----doamnădoamne -a -ea -ele ----perdeaperdele -a -ale ----sofasofale

Tienen plural irregular las siguientes palabras masculinas: om>oameni. Femeninas: soră>surori, noră>nurori. Neutras: cap>capete, ou>ouă, seminar>seminarii. El resto de las irregularidades son simples cambios fonéticos.

39


QAR

7      


Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino de 15 años Los números del 11 al 100 Cómo preguntar la edad El verbo vivir/habitar Cómo enlazar algunas frases con care Las contracciones del verbo a avea Vocabulario: algunos parientes

Am zece ani!

Los números del 11 al 20: Unsprezece /'uns.pre.ze.ʧe/ Doisprezece/douăsprezece Treisprezece Paisprezece Cincisprezece /'ʧinʧs.pre.ze.ʧe/ Șaisprezece Șaptesprezece Optsprezece15 Nouăsprezece Douăzeci /douǝ'zeʧ ʲ/

Once Doce (masc. y fem.) Trece Catorce Quince Dieciséis Diecisiete Dieciocho Diecinueve Veinte

El resto de los números hasta el 100, están en la Para saber más 7 al final de la lección.

En el lenguaje informal los rumanos suelen acortar los números que acaban en –sprezece y lo dejan en –șpe así: Unsprezece  Unșpe Doisprezece  Doișpe Treisprezece  Treișpe... Aunque aquí no los vamos a usar, es bueno saberlo para reconocerlos cuando los oigamos. Ya tenemos los conocimientos suficientes para preguntar por la edad y para contestar. Câți ani ai? ¿Cuántos años tienes? Am cincisprezece ani Tengo 15 años Ai douăzeci de ani Tienes veinte años O más formalmente: Ce vârstă aveți? ¿Qué edad tiene (ud.)?

Los números que acaban entre 1 y 19 no llevan “de”, los que acaban entre 20 y 00 sí.

40

QAR



El verbo a locui (t):

A locui (t) /a lo'kuj/ locuiesc locuiești locuiește locuim (Voi) locuiți (Ei) / (ele) locuiesc (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Vivir vivo vives vive vivimos vivís viven

El verbo a locui significa “vivir” con sentido de “vivir en”. Si quisiéramos referirmos a la duración de la vida, por ejemplo “algunos animales viven una media de 12 años” emplearíamos el verbo a trăi Ejemplos: Locuiesc în București Vivo en Bucarest Am un nepot Tengo un sobrino/nieto Are cincisprezece ani Tiene 15 años O mejor, podemos decirlo todo seguido:

Am un nepot care are 15 ani Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años Am un nepot de 15 ani Tengo un sobrino/nieto de 15 años Am un nepot de douăzeci de ani Tengo un sobrino/nieto de veinte años

En rumano se usa la misma palabra para “sobrino” y para “nieto”. Tal vez se esté preguntando cómo distinguirlas. Se podría especificar: Nepot de frate para “sobrino” y nepot de bunic para “nieto”. Aprender un idioma significa aprender a pensar de forma diferente. En la próxima lista de frases considere que quiere igual a sus sobrinos que a sus nietos. Estas son las contracciones del verbo a avea:

A avea (i) (forma negativă) n-am (nu am) n-ai (nu ai) n-are (nu are) n-avem (nu avem) (Voi) n-aveți (nu aveți) (Ei) / (ele) n-au (nu au) (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

no tengo no tienes no tiene no tenemos no tenéis no tienen

Esta es una buena forma de saludar o empezar una conversación con alguien con quien tenemos confianza:

Ce mai faci? ¿Qué tal? Ce faci? significa literalmente „¿qué haces?” Ce faci? ¿Qué haces?

41

QAR



Vocabulario 7  An (s. m.) /an/ Año: An, ani, anul, anii, anului, anilor  Bunic (s. m.) /bu’nik/ Abuelo: bunic, bunici, bunicul, bunicii, bunicului, bunicilor Bunică (s. f.) /bu’ni.kǝ/ Abuela: bunică, bunici, bunica, bunicile, bunicii, bunicilor  Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que: care/carele care/cari căruia/cărui cărora/căror Care (pron. rel.) /’ka.re/ Que (f): care/carea care/cari căreia/cărei cărora/căror  Cincisprezece (num) /’ʧinʧ.spre.ʒe.ʧe/ Quince  Cincizeci (num) /ʧinʧ ͥ’ʒeʧ ͥ/ Cincuenta  Doisprezece (num.) /’dois.pre.ʒe.che/ Doce (m) Douăsprezece (num.) /’douǝs.pre.ʒe.che/ Doce (f)  Douăzeci (num.) /douǝ’ʒech ͥ/ Veinte  Fiică (s. f.) /’fi.kǝ/ Hija: Fiică, fiice, fiica, fiicele, fiicii, fiicelor  Frate (s. m.) /’fra.te/ Hermano: Frate, frați, fratele, frații, fratelui, fraților  Locui (v.) /lo’kui/ Vivir, habitar: locuiesc, locuiești, locuiește, locuim, locuiți, locuiesc Imp.: locuiește Conj.: să locuiască Pp.: locuit  Nepot (s. m.) /ne’pot/ Sobrino/Nieto: Nepot, nepoți, nepotul, nepoții, nepotului, nepoților Nepoată (s. f.) /ne’poa.tǝ/ Sobrina/Nieta: Nepoată, nepoate, nepoata, nepoatele, nepoatei, nepoatelor  Nouăsprezece (num) /’nouǝs.pre.ʒe.che/ Diecinueve  Nouăzeci (num) /nouǝ’ʒech /ͥ Noventa  Optsprezece (num) /’opts.pre.ʒe.che/ Dieciocho  Optzeci (num) /opt’ʒech ͥ/ Ochenta  Paisprezece (num) /’pais.pre.ʒe.che/ Catorce  Patruzeci (num.) /pa.tru’ʒech ͥ/ Cuarenta  Șaisprezece (num) /’shais.pre.ʒe.che/ Dieciséis  Șaizeci (num) /shai’ʒech ͥ/ Sesenta  Șaptesprezece (num) /’shap.tes.pre.ʒe.che/ Diecisiete  Șaptezeci (num) /shap.te’ʒech ͥ/ Setenta  Sută (num) /’su.tǝ/ Cien: sută, sute, suta, sutele, sutei, sutelor  Treisprezece (num.) /’treis.pre.ʒe.che/ Trece  Treizeci (num.) /trei’ʒech ͥ/ Treinta  Unsprezece (num.) /’uns.pre.ʒe.che/ Once  vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor Bunic y bunică tienen el mismo plural. En conjunto, de las 32 combinaciones teóricas, tenemos sólo 10. Expresiones 7  Ce mai faci?  Ce faci? Frases de práctica 7  Câți ani ai?  Am cincisprezece ani  Ai douăzeci de ani  Locuiesc în București  Am un nepot  Are cincisprezece ani  Am un nepot care are 15 ani  Am un nepot de 15 ani  Am un nepot de douăzeci de ani  Avem doisprezece nepoți  Avem douăsprezece nepoate  Am un frate care are cincisprezece ani

¿Qué tal estás? Qué haces? ¿Qué estás haciendo?

¿Cuántos años tienes? Tengo 15 años Tienes 20 años Vivo en Bucarest Tengo un sobrino/nieto Tiene 15 años Tengo un sobrino/nieto que tiene 15 años Tengo un sobrino/nieto de 15 años Tengo un sobrino/nieto de veinte años Tenemos doce nietos/sobrinos Tenemos doce nietas/sobrinas Tengo un hermano que tiene quince años

42

QAR



En la siguiente lista, si ve escrito un número en cifras o en letras estará igual en las dos columnas. Lista de autoevaluación 7 1 Carlos tiene trece años 2 ¿Cuántos años tienes? 3 Tengo veinte años y vivo en España 4 Tengo un sobrino que vive en Italia 5 ¿No tiene dieciocho años? 6 No, no tiene dieciocho años 7 Tiene diecinueve años 8 Y habla muy bien el inglés 9 Tengo una sobrina que es de España 10 ¿Cuántos años tiene? 11 Tiene once años 12 Y habla español y rumano 13 ¿Vive en España? 14 No, ahora vive en Rumanía 15 ¿Vives en Rumanía? 16 Vivo en Alemania pero ahora estoy en España 17 Tengo una nieta en Alemania 18 Y dos nietos en Hungría 19 Ella tiene un coche inglés 20 que tiene doce años 21 Nosotros vivimos aquí 22 pero somos australianos 23 Hablamos inglés y español 24 y vosotros, ¿dónde vivís? 25 Vivimos en Francia desde hace trece años 26 Tengo dos hijos que aprenden japonés 27 Viven en Japón desde hace dos años 28 Tengo una hija de quince años 29 Mihaela tiene dieciséis relojes 30 ¡No tienes diecisiete años! 31 No tengo un coche japonés 32 No tienes un BMW 33 Ella no habla turco 34 No tenemos quince cervezas 35 No tenéis una cerveza danesa 36 No tienen quince años 37 Hola Mihaela 38 Hola David, ¿Qué tal? 39 Bien, ¿y tú? 40 Bien, gracias 41 ¿Cuántos años tienes? 42 Tengo veinte años, ¿y tú? 43 Yo tengo dieciocho años, ¿vives aquí? 44 Sí, vivo aquí, pero soy de Rumanía 45 Hablas bien el español 46 Estoy aquí desde hace 7 años, ¿y tú? 47 Yo vivo aquí desde hace poco tiempo 48 Aprendo español desde hace 2 años 49 Hablas muy bien el español 50 Gracias

Carlos are treisprezece ani Câți ani ai? Am douăzeci de ani și locuiesc în Spania Am un nepot care locuiește în Italia N-are optsprezece ani? Nu, n-are optsprezece ani Are nouăsprezece ani și vorbește foarte bine engleza Am o nepoată care este din Spania Câți ani are? Are unsprezece ani și vorbește spaniola și româna Locuiește în Spania? Nu, acum locuiește în România Locuiești în România? Locuiesc în Germania dar acum sunt în Spania Am o nepoată în Germania. Și doi nepoți în Ungaria Ea are o mașină englezească care are doisprezece ani Noi locuim aici dar suntem australieni vorbim engleza și spaniola Și voi, unde locuiți? Locuim în Franța de treisprezece ani Am doi fii care învață japoneza Locuiesc în Japonia de doi ani Am o fiică de cincisprezece ani Mihaela are șaisprezece ceasuri N-ai șaptesprezece ani! N-am o mașină japoneza N-ai un BMW Ea nu vorbește turca N-avem cincisprezece beri N-aveți o bere daneza N-au cincisprezece ani Bună Mihaela Bună David, ce mai faci? Bine, și tu? Bine, mulțumesc Câți ani ai? Am douăzeci de ani, și tu? Eu am optsprezece ani, locuiești aici? Da, locuiesc aici, dar sunt din România Vorbești bine spaniola Sunt aici de 7 ani, și tu? Eu locuiesc aici de puțin timp. Învaț spaniola de 2 ani Vorbești foarte bine spaniola Mulțumesc

43


QAR


Para saber más 7: Los números del 1 al 100

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Unu/una Doi/două Trei Patru Cinci Șase Șapte Opt Nouă Zece Unsprezece Doisprezece/douăsprezece Treisprezece Paisprezece Cincisprezece Șaisprezece Șaptesprezece Optsprezece Nouăsprezece Douăzeci Douăzeci și unu/una Douăzeci și doi/două Douăzeci și trei Douăzeci și patru Douăzeci și cinci Douăzeci și șase Douăzeci și șapte Douăzeci și opt Douăzeci și nouă Treizeci Treizeci și unu/una Treizeci și doi/două Treizeci și trei Treizeci și patru Treizeci și cinci Treizeci și șase Treizeci și șapte Treizeci și opt Treizeci și nouă Patruzeci Patruzeci și unu/una Patruzeci și doi/două Patruzeci și trei Patruzeci și patru Patruzeci și cinci Patruzeci și șase Patruzeci și șapte Patruzeci și opt Patruzeci și nouă Cincizeci

Cincizeci și unu/una Cincizeci și doi/două Cincizeci și trei 54 Cincizeci și patru 55 Cincizeci și cinci 56 Cincizeci și șase 57 Cincizeci și șapte 58 Cincizeci și opt 59 Cincizeci și nouă 60 Șaizeci 61 Șaizeci și unu/una 62 Șaizeci și doi/două 63 Șaizeci și trei 64 Șaizeci și patru 65 Șaizeci și cinci 66 Șaizeci și șase 67 Șaizeci și șapte 68 Șaizeci și opt 69 Șaizeci și nouă 70 Șaptezeci 71 Șaptezeci și unu/una 72 Șaptezeci și doi/două 73 Șaptezeci și trei 74 Șaptezeci și patru 75 Șaptezeci și cinci 76 Șaptezeci și șase 77 Șaptezeci și șapte 78 Șaptezeci și opt 79 Șaptezeci și nouă 80 Optzeci 81 Optzeci și unu/una 82 Optzeci și doi/două 83 Optzeci și trei 84 Optzeci și patru 85 Optzeci și cinci 86 Optzeci și șase 87 Optzeci și șapte 88 Optzeci și opt 89 Optzeci și nouă 90 Nouăzeci 91 Nouăzeci și unu/una 92 Nouăzeci și doi/două 93 Nouăzeci și trei 94 Nouăzeci și patru 95 Nouăzeci și cinci 96 Nouăzeci și șase 97 Nouăzeci și șapte 98 Nouăzeci și opt 99 Nouăzeci și nouă 100 O sută

51 52 53

44


QAR

8


Deja vorbesc cinci limbi Ya hablo cinco idiomas

 Cómo decir “también”  Cómo situarnos en el espacio (cerca, lejos, entre)  Cómo situarnos en el tiempo (ya, todavía, todavía no, desde hace...)  Respuestas cortas  El verbo “trabajar”  Vocabulario: La familia.

45

Deja vorbesc cinci limbi

Se puede decir “también” de las siguientes formas, aunque la segunda es la más simple y común: El este de asemenea din România Él es también de Rumanía Și el este din România También él es de Rumanía Para situarnos en el espacio. Cerca de… Lejos de… Entre… București este departe de Madrid Bucarest está lejos de Madrid Eu locuiesc aproape de Madrid Yo vivo cerca de Madrid Bilbao este între Barcelona și La Coruña Bilbao está entre Barcelona y La Coruña Para situarnos en el tiempo: De când? De mult timp Acum mult timp în urmă Eu deja vorbesc româna Eu încă locuiesc în Madrid Nu, nu încă

¿Desde cuándo? Desde hace mucho tiempo Desde hace mucho tiempo Ya hablo rumano Todavía vivo en Madrid No, todavía no

Respuestas cortas y concretas: Nu, nu este No, no lo es Da, este Sí, lo es A lucra, “trabajar”:

A lucra (t) lucrez lucrezi lucrează lucrăm (Voi) lucrați (Ei) / (ele) lucrează (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Trabajar trabajo trabajas trabaja trabajamos trabajáis trabajan

Imperfect pers. a I-a: lucram Imperativ pers. a II-a.: lucreaza Conjunctiv pers. a III-a.: să lucreze Participiu.: lucrat Gerunziu: lucrând

QAR



Cuando nos referimos a „trabajo” como sustantivo como cuando decimos: “voy al trabajo”, entonces usamos lucru. Vocabulario 8  Aproape (adv.) /a’proa.pe/ Cerca  Amândoi (num. m.) /a.mɨn’doi/ Ambos Amândouă (num. f.) /a.mɨn’douǝ/ Ambas  Asemenea (adj. inv.) /a’se.me.nea/ Asimismo, también: asemenea  Când (adv., conj.) Cuando.  Cumnat (s. m.) /kum’nat/ Cuñado: Cumnat, cumnați, cumnatul, cumnații, cumnatului, cumnaților Cumnată (s. f.) /kum’na.tǝ/ Cuñada: Cumnată, cumnate, cumnata, cumnatele, cumnatei, cumnatelor  De (Prep.) /de/ De, desde  Deja (adv.) /de’sha/ Ya  Departe (adv.) /de’par.te/ Lejos  Familie (s. f.) /fa’mi.lie/ Familia: familie, familii, familia, familiile, familiei, familiilor  Încă (adv.) /’ɨn.kǝ/ Todavía, aún.  Între (prep.) /’ɨn.tre/ Entre  Lucra (a lucra) (v.) /lu’kra/ Trabajar: lucrez, lucrezi, lucrează, lucrăm, lucrați, lucrează Imp.: lucrează Conj.: să lucreze Pp.: lucrat  Mult m /mult/ Mucho: mult mulți Multă f /'mul.tǝ/ mucha: multă multe  Soră (s. f.) /’so.rǝ/ Hermana: Soră, surori, sora, surorile, surorii, surorilor  Soț (s. m.) /sots/ Marido: Soț, soți, soțul, soții, soțului, soților  Soție (s. f.) /sot’sie/ Esposa: Soție, soții, soția, soțiile, soției, soțiilor  Văr (s. m.) /vǝr/ Primo: Văr,veri,vărul,verii,vărului,verilor  Verișoară (s.f.) /ve.ri’shoa.rǝ/ Prima: verișoara,verișoare,verișoara,verișoarele,verișoarei,verișoarelor También se puede usar vară para “prima” y verișor (diminutivo de văr) para “primo”, además vară también significa “verano”. Expresiones 8  În urmă

Detrás

Frases de práctica 8  Deja vorbesc cinci limbi  El este de asemenea din România  Și el este din România  București este departe de Madrid  Eu locuiesc aproape de Madrid  Bilbao este între Barcelona și La Coruña  De când?  De mult timp  Acum mult timp în urmă  Eu deja vorbesc româna  Eu încă locuiesc în Madrid  Nu, nu încă

Ya hablo cinco idiomas Él es también de Rumanía También él es de Rumanía Bucarest está lejos de Madrid Vivo cerca de Madrid Bilbao está entre Barcelona y La Coruña ¿Desde cuándo? Desde hace mucho tiempo Desde hace mucho tiempo Ya hablo rumano Todavía vivo en Madrid No, todavía no

O familie

46

QAR


Lista de autoevaluación 8 1 Hablamos cinco idiomas 2 Tengo dos coches, ambos tienen dos años 3 Tengo dos cuñados, ambos de 30 años 4 Él también es de Ucrania 5 Trabajo cerca de Madrid 6 Ya no tengo diecinueve años 7 Ahora tengo veinte años 8 Tengo una hija de veintidós años 9 que ya habla tres idiomas 10 Tengo un coche de veintiún años 11 Tengo un coche desde hace veintidós años 12 Tengo un coche que tiene veinticuatro años 13 Desde hace veinticinco años tengo un coche 14 ¿Es Radu rumano? 15 Sí, sí que es. 16 ¿Es Antonio rumano? 17 No, no lo es. 18 ¿Desde cuándo? 19 Desde hace mucho tiempo 20 Desde hace veintiséis años 21 Bucarest está lejos de Guadalajara 22 Trabajamos lejos de Madrid 23 Ella trabaja entre Madrid y Guadalajara 24 ¿Ya vives en Madrid? 25 No, todavía no. 26 ¿Trabajas en Castellón? 27 Trabajáis lejos de aquí. 28 Tengo una mujer que tiene 30 años 29 Tienen un hermano que trabaja en Inglaterra 30 Ellos hablan tres idiomas 31 Brasov está entre Iasi y Timisoara 32 Tengo una hermana que trabaja allí 33 Tienes un reloj desde hace treinta y tres años 34 Tiene un primo en Madrid 35 Tenemos dos primas que aprenden alemán 36 Tenéis 27 primos 37 Soy David 38 Estoy en Guadarrama 39 que está entre Madrid y Segovia 40 Soy de España 41 Vivo cerca de Madrid 42 Ahora aprendo rumano 43 Hablo dos idiomas, 44 inglés y español 45 Tengo treinta y siete años 46 Y trabajo en Las Rozas 47 Desde hace mucho tiempo 48 Tengo dos hermanos, dos cuñadas 49 Y tres sobrinos 50 Tengo un coche que tiene dos años


Vorbim cinci limbi Am două mașini, amândouă au doi ani Am doi cumnați, amândoi de treizeci de ani Și el este din Ucraina Lucrez aproape de Madrid Eu nu mai am nouăsprezece ani Acum am douăzeci de ani Am o fiică de douăzeci și doi de ani care deja vorbește trei limbi Am o mașină de douăzeci și unu de ani Am o mașină de acum douăzeci și doi de ani Am o mașină care are douăzeci și patru de ani De douăzeci și cinci de ani am o mașină Este Radu român? Da, este. Este Antonio român? Nu, nu este. De când? De mult timp De acum douăzeci și șase de ani București este departe de Guadalajara Lucrăm departe de Madrid Ea lucrează între Madrid și Guadalajara Locuiești deja în Madrid? Nu, nu încă Lucrezi în Castellón? Lucrați departe de aici. Am o soție care are treizeci de ani Au un frate care lucrează în Anglia Ei vorbesc trei limbi Brașov este între Iași și Timișoara Am o soră care lucrează acolo Ai un ceas de treizeci și trei de ani. Are un văr în Madrid Avem două verișoare care învață germana Aveți douăzeci și șapte de veri Sunt David Sunt în Guadarrama care este între Madrid și Segovia Sunt din Spania Locuiesc aproape de Madrid Acum învaț româna Vorbesc două limbi engleză și spaniolă Am treizeci și șapte de ani Și lucrez în Las Rozas de mult timp Am doi frați, două cumnate și trei nepoți Am o mașină care are doi ani

47

QAR



Para saber más 8: Familia, parentescos y relaciones personales.

Bebé Niño Adolescente Chico Joven Hombre Adulto Anciano/viejo Homosexual Heterosexual Sexo Padre/papá Hijo Hermano Abuelo Nieto/sobrino Bisabuelo Bisnieto Tío Primo Suegro Consuegro Yerno Cuñado Novio Prometido Novio Esposo Pareja Casado Separado Divorciado Amante Padrino Ahijado Representante Tutor Amigo Compañero Camarada Trabajador Empresario Maestro Maestro Condiscípulo

Persona Bebe (bebeluș) /be’be/ Infancia /ko’pil/ Copil Niña /a.do.les’chent/ Adolescent Adolescente /bǝ’iat/ Băiat Chica /’tɨ.nǝr/ Tânar Joven /bǝr’bat/ Bărbat Mujer /a’dult/ Adult Vejez /bǝ’trɨn/ Bătrân Anciana/vieja /ho.mo.sek’sual/ Homosexual Lesbiana /he.te.ro.sek’sual/ Pariente Heterosexual /seks/ Sex Familia /’ta.tǝ/ Tată Madre/mamá /fiu/ Fiu Hija /’fra.te/ Frate Hermana /bu’nik/ Bunic Abuela /ne’pot/ Nepot Nieta/sobrina /strǝ.bu’nik/ Străbunic Bisabuela /strǝ.ne’pot/ Strănepot Bisnieta /unk ͥ/ Unchi Tía /vǝr//ve.ri’shor/ Văr/verișor Prima /’so.kru/ Socru Suegra /’kus.kru/ Cuscru Consuegra /’ʤi.ne.re/ Ginere Nuera /kum’nat/ Cumnat Cuñada /iu’bit/ Iubit Novia /lo’god.nik/ Logodnic Prometida /’mi.re/ Mire Novia /sots/ Soț Esposa Esposa /’ku.plu/ Cuplu Pareja /kǝ.sǝ.to’rit/ Căsătorit Casada /des.pǝrt’sit/ Despărțit Separada /di.vort’sat/ Divorțat Divorciada Concubina /a’mant/ Amant Amante /nash/ Naș Madrina /fin/ Fin Ahijada /re.pre.ʒen’tant/ Reprezentant Representante /tu’to.re/ Tutore Tutora /’prie.ten/ Prieten Amiga /ko’leg/ Coleg Compañera /to’va.rǝsh/ Tovarăș Camarada /mun.chi’tor/ Muncitor Trabajadora /pa’tron/ Patron Empresaria /ɨn.vǝt.sǝ’tor/ Învățător Maestra /ma’es.tru/ Maestru Maestra /kon.dis’chi.pol/ Condiscipol Condiscípula

Persoana Copilăria Fetiță Adolescentă Fată Tânară Femeie Bătrânețe Bătrână Lesbiană Rudă Familia Mamă Fiică Soră Bunică Nepoată Străbunică Strănepoată Mătușă Vară/Verișoară Soacră Cuscră Noră Cumnată Iubită Logodnică Mireasă Soție Nevastă Pereche Căsătorită Despărțită Divorțată Concubină Amantă Nașă Fină Reprezentantă Tutoare Prietenă Colegă Tovarășă Muncitoare Patroană Învățătoare Maestră Condiscipolă

/per’soa.na/ /ko.pi.lǝ’ri.a/ /fe’tit.sǝ/ /a.do.les’chen.tǝ/ /’fa.tǝ/ /’tɨ.na.rǝ/ /fe’me.ie/ /bǝ’trɨ.net.se/ /bǝ’trɨ.nǝ/ /les’bia.nǝ/ /’ru.dǝ/ /fa’mi.lia/ /’ma.mǝ/ /’fi.kǝ/ /’so.rǝ/ /bu’ni.kǝ/ /ne’poa.tǝ/ /strǝ.bu’ni.kǝ/ /strǝ.ne’poa.tǝ/ /mǝ’tu.shǝ/ /’va.rǝ/ /ve.ri’shoa.rǝ/ /’soa.krǝ/ /’kus.krǝ/ /’no.rǝ/ /cum’na.tǝ/ /iu’bi.tǝ/ /lo’god.ni.kǝ/ /mi’rea.sǝ/ /sot’sie/ /ne’vas.tǝ/ /pe’re.ke/ /kǝ.sǝ.to’ri.tǝ/ /des.pǝrt’sit.sǝ/ /di.vort’sa.tǝ/ /kon.ku’bi.nǝ/ /a’man.tǝ/ /’na.shǝ/ /’fi.nǝ/ /re.pre.ʒen’tan.tǝ/ /tu’toa.re/ /’prie.te.nǝ/ /ko’le.gǝ/ /to’va.rǝ.shǝ/ /mun.chi’toa.re/ /pa’troa.nǝ/ /ɨn.vǝt.sǝ’toa.re/ /ma’es.trǝ/ /kon.dis’chi.po.lǝ/

48


QAR

9     


Bunicul vrea o mașină roșie El abuelo quiere un coche rojo El verbo “querer” Cómo encadenar verbos (conjunctiv) El artículo definido (el, la, los, las) Los adjetivos Vocabulario: Los colores

A vrea (t) vreau vrei vrea vrem (Voi) vreți (Ei) / (ele) vor

49

O mașina roșie Querer quiero quieres quiere queremos queréis quieren


Imperfect pers. a I-a: vream Imperativ pers. a II-a.: Conjunctiv pers. a III-a.: să vrea Participiu.: vrut Gerunziu: vrând

Encadenando verbos: conjunctiv prezent Al unir dos verbos en español, el segundo va en infinitivo si las personas coinciden (quiero vivir, quieres aprender) o, si no, en subjuntivo tras “que” (quiero que vivas, ella quiere que aprendas). En rumano usan un solo modo verbal, llamado conjunctiv, formado por la partícula să y el presente de indicativo, excepto en la tercera persona tanto en singular como en plural cuya forma aparece en esta guía en las tablas verbales. Este tiempo, por tanto, se traduce de dos formas diferentes según coincidan o no las personas de los dos verbos: Vrei să înveți limba română Vreau să înveți limba română Vreau să învaț limba română Vreau să am doi copii Vrea să aiba patru copii

Quieres aprender lengua rumana Quiero que aprendas lengua rumana Quiero aprender lengua rumana Quiero tener dos hijos Quiere tener cuatro hijos.

El único verbo que es completamente irregular en el subjuntivo es el verbo a fi:

A fi (prezent conjunctiv) Ser/estar (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi) (Voi) (Ei) / (ele)

să fiu să fii să fie să fim să fiți să fie

sea, esté seas, estés sea, esté seamos, estemos seáis, estéis sean, estén

Si quiere pedir algo educadamente puede probar con la siguiente fórmula: Aș vrea… Querría… O pedirlo „por favor”:


QAR


Vă rog Por favor Vocabulario útil: Indiferent Indiferente Atunci Entonces Doar Sólo, solamente Así podemos decir frases como: Mi-e indiferent Me da igual, me es indiferente Bine, atunci vreau un ceas auriu Bien, entonces quiero un reloj dorado Aș vrea doar patru Querría sólo cuatro El artículo definido en rumano: El artículo definido en rumano, en español “el”, “la”, “los”, “las”, va unido al final de las palabras. Si son de género másculino o neutro singular se articulan añadiendo una “l” o “ul”para evitar consonantes juntas. Las palabras de género femenino singular se articulan acabando en “a”, (o en “ua” para evitar más de una “a” juntas). El plural masculino acaba en “i” y el plural femenino y neutro acaba en “le”. Todo ello con alguna excepción. Fiu, fiul, fii, fiii Ceas, ceasul, ceasuri, ceasurile Bere, berea, beri, berile Mașină, mașina, mașini, mașinile

Hijo, el hijo, hijos, los hijos Reloj, el reloj, relojes, los relojes Cerveza, la cerveza, cervezas, las cervezas Coche, el coche, coches, los coches

Ejemplos: Ai ceasul albastru? ¿Tienes el reloj azul? Avem ceasurile albastre Tenemos los relojes azules

Los adjetivos: Los adjetivos suelen ir detrás del sustantivo al que acompañan. Hay adjetivos de cuatro formas (como albastru) que son masc. sing., fem. sing., masc. pl., y fem. pl. Tres formas (Portocaliu) masc. sing., fem. sing., y plural tanto masc. como fem. Dos formas (Verde) masc. y fem. E invariables (gri). Tienen que concordar con el sustantivo al que acompañan en género y número. También se pueden utilizar como sustantivos, por ejemplo: Blondul are un frate blond El rubio tiene un hermano rubio Por lo tanto un adjetivo puede comportarse como un sustantivo y declinarse con todas sus formas. Como no hay adjetivos neutros, se escoge el masculino singular y el femenino plural para acompañar a los sustantivos neutros. Vocabulario 9  Alb (adj. m.) /alb/ Blanco: alb, albi, albul, albii, albului, albilor Albă (adj. f.) /’al.bǝ/ Blanca: albă, albe, alba, albele, albei, albelor  Albastru (adj. m.) /al’bas.tru/ Azul (m.): albastru, albaștri, albastrul, albaștrii, albastrului, albaștrilor Albastră (adj. f.) /al’bas.trǝ/ Azul (f.): albastră, albastre, albastra, albastrele, albastrei, albastrelor  Argintiu (adj. m.) /ar.ʤin’ti.u/ Plateado: argintiu, argintii, argintiul, argintiii, argintiului, argintilor Argintie (adj. f.) /ar.ʤin’ti.e/ Plateada: argintie, argintii, argintia, argintiile, argintiei, argintiilor  Atunci (adv.) /a’tunch ͥ/ Entonces  Blond (adj. m.) /blond/ Rubio: blond, blonzi, blondul, blonzii, blondului, blonzilor Blondă (adj.f.) /’blon.dǝ/ Rubia: blondă, blonde, blonda, blondele, blondei, blondelor  Cald (adj. m.) /kald/ Cálido: cald, calzi, caldul, calzii, caldului, calzilor Caldă (adj. f.) /’kal.dǝ/ Cálida: caldă, calde, calda, caldele, caldei, caldelor  Copil (s. m.) /ko’pil/ Niño, niña: copil, copii, copilul, copiii, copilului, copiilor

50


QAR


 Doar (Adv.) /do’ar/ Sólo, solamente  Fustă (s. f.) /’fus.tǝ/ Falda: fustă, fuste, fusta, fustele, fustei, fustelor  Galben (adj. m.) /‘gal.ben/ Amarillo: galben, galbeni, galbenul, galbenii, galbenului, galbenilor Galbenă (adj. f.) /’gal.be.nǝ/ Amarilla: galbenă, galbene, galbena, galbenele, galbenei, galbenelor  Gri (adj. invar.) /gri/ Gris: gri  Indiferent (adj m.) /in.di.fe’rent/ Indiferente (m): indiferent indiferenți, indiferentul, indiferenții, indiferentului, indiferenților Indiferentă (adj. f.) /in.di.fe’ren.tǝ/ Indiferente (f): indiferentă, indiferente, indiferenta, indiferentele, indiferentei, indiferentelor  Închis (adj. m.) /ɨn’kis/ Oscuro, cerrado: închis, închiși, închisul, închișii, închisului, închișilor Închisă (adj. f.) /ɨn’ki.sǝ/ Oscura, cerrada: închisă, închise, închisa, închisele, închisei, închiselor  Maro (adj. invar.) /ma’ro/ Marrón: maro  Mătușă (s. f.) /mǝ’tu.shǝ/ Tía: mătușă, mătuși, mătușa, mătușile, mătușii, mătușilor  Negru (adj. m.) /’ne.gru/ Negro: negru, negri, negrul, negrii, negrului, negrilor Neagră (adj. f.) /’nea.grǝ/ Negra: neagră, negre, neagra, negrele, negrei, negrelor  Pahar (s. n.) /pa’jar/ Vaso: pahar, pahare, paharul, paharele, paharului, paharelor  Pantof (s. m.) /pan’tof/ Zapato: pantof, pantofi, pantoful, pantofii, pantofului, pantofilor  Portocaliu (adj. m.) /por.to.ka’li.u/ Naranja (m.): portocaliu, portocalii, portocaliul, portocaliii, portocaliului, portocaliilor Portocalie (adj. f.) /por.to.ka’li.e/ Naranja (f.): portocalie, portocalii, portocalia, portocaliile, portocaliei, portocaliilor  Rece (adj. m.) /’re.che/ Frío: rece, reci, recele, recii, recelui, recilor Rece (adj. f.) /’re.che/ Fría: rece, reci, recea, recile, recii, recilor  Roșu (adj. m.) /’ro.shu/ Rojo: roșu, roșii, roșul, roșiii, roșului, roșiilor Roșie (adj. f.) /’ro.shie/ Roja: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor  Unchi (s. m.) /unk ͥ / Tío: unchi, unchi, unchiul, unchii, unchiului, unchilor  Verde (adj. m.) /’ver.de/ Verde (m.): verde, verzi, verdele, verzii, verdelui, verzilor Verde (adj. f.) /’ver.de/ Verde (f.): verde, verzi, verdea, verzile, verzii, verzilor  Violet (adj. m.) /vio’let/ Violeta (m) violet, violeți, violetul, violeții, violetului, violeților Violetă (adj. f.) /vio’le.tǝ/ Violeta (f) violetă, violete, violeta, violetele, violetei, violetelor  Vrea (a vrea) (v.) /vrea/ Querer: Vreau, vrei, vrea, vrem, vreți, vor Conj.: să vrea Pp.: vrut Expresiones 9  Vă rog

Por favor

Frases de práctica 9            

Bunicul vrea o masină roșie Vreau să învaț româna Vrei să înveți româna Vreau să înveți româna Vreau să am doi copii Vrea să aiba patru copii Mi-e indiferent Bine, atunci vreau un ceas auriu Aș vrea doar patru Ai ceasul albastru? Avem ceasurile albastre Blondul are un frate blond

El abuelo quiere un coche rojo Quiero aprender rumano Quieres aprender rumano Quiero que aprendas rumano Quiero tener dos hijos Quiere tener cuatro hijos Me da igual Bien, entonces quiero un reloj dorado Querría sólo cuatro ¿Tienes el reloj azul? Tenemos los relojes azules El rubio tiene un hermano rubio

Una ayuda para la próxima lista: Londra Londres

51

QAR


Lista de autoevaluación 9 1 Carlos tiene zapatos negros 2 El coche es rojo 3 Tengo dos relojes azules 4 La abuela tiene noventa años 5 Tengo un coche verde 6 Tienes dos coches naranjas 7 El abuelo tiene cuatro nietos 8 La mujer tiene cuarenta y cinco años 9 Y el marido tiene 50 10 El tío vive en Londres 11 Tiene un coche amarillo 12 No queremos un coche plateado 13 Tenéis un Ferrari rojo oscuro 14 Quiero un reloj gris 15 Queréis dos relojes rojos 16 ¿Quieres un reloj marrón? 17 Me da igual 18 El abuelo aprende inglés 19 Vosotros queréis dos relojes azules 20 Quiero aprender rumano 21 Quiero vivir en Madrid 22 Quieres hablar portugués 23 Ella quiere tener doce hijos 24 Pero yo sólo quiero tener dos 25 Muchos rumanos quieren vivir en Londres 26 Pero no hablan inglés 27 Buenas tardes, 28 Querría dos cervezas frías 29 Querría una cerveza, por favor 30 El tío tiene cuarenta y tres sobrinos 31 El abuelo tiene cuarenta y siete nietos y nietas 32 La abuela es de Cluj 33 El abuelo quiere un coche negro 34 La cerveza es amarilla 35 Quiero el reloj negro 36 ¿Quieres los dos relojes negros? 37 Todavía quiero vivir en Madrid 38 Quiero trabajar en España 39 Ellos quieren los coches verdes que están ahí 40 Queremos cerveza 41 El abuelo tiene 93 años 42 Todavía quiero el coche gris 43 Buenos días, ¿tiene relojes? 44 Sí, tenemos relojes suizos y franceses 45 Querría uno 46 ¿Quiere un reloj suizo o francés? 47 Me da igual 48 Querría un reloj verde 49 Tenemos un reloj suizo verde 50 Bien, entonces quiero el reloj verde


Carlos are pantofi negri Mașina e roșie Am două ceasuri albastre Bunica are nouăzeci de ani Am o mașină verde Ai două mașini portocalii Bunicul are patru nepoți Soția are patruzeci și cinci de ani Și soțul are cincizeci Unchiul locuiește în Londra are o mașină galbenă Nu vrem o mașină argintie Aveți un Ferrari roșu închis Vreau un ceas gri Vreți două ceasuri roșii Vrei un ceas maro? Mi-e indiferent Bunicul învață engleza Voi vreți două ceasuri albastre Vreau să învaț românește Vreau să locuiesc în Madrid Vrei să vorbești portugheza Ea vrea să aiba doisprezece fii Dar eu vreau să am doar doi Mulți români vor să locuiască în Londra dar nu vorbesc engleza Bună seara, Aș vrea două beri reci Aș vrea o bere, vă rog Unchiul are patruzeci și trei de nepoți Bunicul are patruzeci și șapte de nepoți și nepoate Bunica este din Cluj Bunicul vrea o mașină neagra Berea este galbenă Vreau ceasul negru Vrei două ceasurile negre? Încă mai vreau să locuiesc în Madrid Vreau să lucrez în Spania Ei vor mașinile verzi care sunt acolo Vrem bere Bunicul are nouăzeci și trei de ani Încă mai vreau mașina gri Bună ziua, aveți ceasuri? Da, avem ceasuri elvețiene și franțuzești Aș vrea unul Vreți un ceas elvețian sau franțuzesc? Mi-e indiferent Aș vrea un ceas verde Avem un ceas elvețian verde Bine, atunci vreau ceasul verde

52


QAR


Para saber más 9: Los adjetivos En el siguiente tabla sólo aparecen las formas utilizadas como adjetivos por ser las habituales. Adjetivos de cuatro terminaciones

Masculino Femenino Neutro Adjetivos de tres terminaciones Masculino Femenino Neutro Adjetivos de dos terminaciones Masculino Femenino Neutro Adjetivos invariables Masculino Femenino Neutro

Singular Pantof albastru Fustă albastră Pahar albastru Pantof portocaliu Fustă portocalie Pahar portocaliu Pantof verde Fustă verde Pahar verde Pantof gri Fustă gri Pahar gri

Los colores: Culori alb

maro

albastru

mov

azur

negru

bej

ocru

bleu

oranj

bleumarin

portocaliu

galben

roșu

gri

roz

indigo

turcoaz

kaki

verde

magenta

violet

Fuente: http://ro.wiktionary.org/wiki/Apendice:Culori

Plural Pantofi albaștri Fuste albastre Pahare albastre Pantofi portocalii Fuste portocalii Pahare portocalii Pantofi verzi Fuste verzi Pahare verzi Pantofi gri Fuste gri Pahare gri

53

QAR



10

Berea mea este galbena Mi cerveza es amarilla

 Los posesivos (mi, el mío, tu, el tuyo...)  El verbo “saber”

54

Două beri Los posesivos: Los posesivos en rumano son tan numerosos como en español, concuerdan en número y género con el sustantivo. Además, algunos varían según el número de poseedores. Estos son: Persoană 1 sing 2 sing 3 sing 1 plur 2 plur 3 plur

masc/neut sing meu tău său nostru vostru lor

fem sing mea ta sa noastră voastră lor

masc plur mei tăi săi noștri voștri lor

fem/neut plur mele tale sale noastre voastre lor

En para saber más 10 está todo con más detalle. Los siguientes posesivos son invariables: lui ei lor dumneavoastra

de él de ella de ellos, de ellas de usted, de ustedes

Recuerde que las palabras neutras funcionan como masculinas en singular y como femeninas en plural. Los sustantivos con posesivo van articulados: Am un ginere care lucrează în Madrid Tengo un yerno que trabaja en Madrid Ginerele meu lucrează în Madrid Mi yerno trabaja en Madrid Al tău este în Grecia El tuyo está en Grecia El verbo a ști:

A ști (t) Știu Știi Știe Știm (Voi) Știți (Ei) / (ele) Știu (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Saber Sé Sabes Sabe Sabemos Sabéis Saben

Imperfect pers. a I-a: știam Imperativ pers. a II-a.: știi Conjunctiv pers. a III-a.: să știe Participiu.: știut Gerunziu: știind


QAR


Algunos ejemplos: Eu știu engleza Știi japoneza? Aici nu știm italiana Știți multe limbi Socrii mei știu portugheza

Sé inglés ¿Sabes japonés? Aquí no sabemos italiano Sabéis muchos idiomas Mis suegros saben portugués 55

Vocabulario 10  Ginere (s. m.) /’ʤi.ne.re/ Yerno: ginere, gineri, ginerele, ginerii, ginerelui, ginerilor  Mamă (s. f.) /’ma.mǝ/ Mamá: mamă, mame, mama, mamele, mamei, mamelor  Meu (Adj. Pos.) /meu/ Mío: meu, mei Mea (Adj. Pos.) /mea/ Mía: mea, mele  Noră (s. f.) /’no.rǝ/ Nuera: Noră, nurori, nora, nurorile, nurorii, nurorilor  Nostru (adj. pos.) /’nos.tru/ Nuestro: nostru, noștri Noastră (adj. pos.) /’noas.trǝ/ Nuestra: noastră, noastre  Pantalon (s. m.) /pan.ta’lon/ Pantalón (se usa habitualmente en plural como en español) pantalon, pantaloni, pantalonul, pantalonii, pantalonului, pantalonilor  Roz (adj. inv.) /roʒ/ Rosa (de color rosa)  Său (adj. pos.) /sǝu/ Suyo: său, săi Sa (adj. pos.) /sa/ Suya: sa, sale  Socru (s. m.) /’so.kru/ Suegro: socru, socri, socrul, socrii, socrului, socrilor  Soacră (s. f.) /’soa.krǝ/ Suegra: soacră, soacre, soacra, soacrele, soacrei, soacrelor  Ști (a ști) (v.) /shti/ Saber: știu, știi, știe, știm, știți, știu Conj.: să știe Pp.: știut  Tată (s.m.) /’ta.tǝ/ Padre: tată, tați, tatăl (tata), tații, tatălui (tatii), taților  Tău (adj. pos.) /tǝu/ Tuyo: tău, tăi Ta (adj. pos.) /ta/ Tuya: ta, tale  Vostru (adj. pos.) /’vos.tru/ Vuestro: vostru, voștri Voastră (adj. pos.) /’voas.trǝ/ Vuestra: voastră, voastre Frases de ejemplo 10              

Berea mea este galbenă Am un ginere care lucrează în Madrid Ginerele meu lucrează în Madrid Al tău este în Grecia Eu știu engleza Știi japoneza? Aici nu știm italiana Știți multe limbi Socrii mei știu portugheza Fusta sa este roz A ei este verde Pantalonii mei sunt albaștri Mașina ei este violetă Mașina lui este roșie

Mi cerveza es amarilla Tengo un yerno que trabaja en Madrid Mi yerno trabaja en Madrid El tuyo está en Grecia Sé inglés ¿Sabes japonés? Aquí no sabemos italiano Sabéis muchos idiomas Mis suegros saben portugués Su falda es rosa La de ella es verde Mis pantalones son azules El coche de ella es violeta El coche de él es rojo

QAR


Lista de autoevaluación 10 1 Mi suegro tiene cinco nietos 2 El tuyo tiene cuatro 3 Mi suegra tiene cincuenta y ocho años 4 La tuya tiene sesenta y tres 5 Mis coches son verdes 6 Los tuyos son amarillos 7 Mis hijos son negros 8 Los tuyos son blancos 9 Mis hijas hablan inglés 10 Las tuyas hablan turco 11 Tu hija vive en Inglaterra 12 La mía vive en Rumanía 13 Tu hijo tiene un reloj rojo 14 El mío también tiene reloj 15 Tus relojes son suizos 16 Los míos no son suizos 17 Tus hermanos aprenden alemán 18 Los míos no saben español 19 Su madre es portuguesa 20 La suya es finlandesa 21 Su padre es holandés 22 El suyo es americano 23 Sus cervezas están frías 24 Las suyas están calientes 25 Sus yernos aprenden rumano 26 Los suyos aprenden español 27 Nuestro hijo quiere aprender rumano 28 El vuestro sabe japonés 29 Nuestra hija habla chino 30 La vuestra trabaja en Hungría 31 Nuestros abuelos viven en Australia 32 Los vuestros viven en Bulgaria 33 Nuestras cervezas son amarillas 34 Las vuestras están calientes 35 Vuestro reloj es naranja 36 El nuestro es blanco 37 Vuestra madre tiene cuarenta años 38 La nuestra tiene cuarenta y cinco 39 Vuestros suegros son austriacos 40 Los nuestros trabajan cerca de aquí 41 Vuestras cervezas están frías 42 Las nuestras también 43 Su sobrino trabaja en Italia 44 El suyo no trabaja 45 Su sobrina está en Portugal 46 La suya no está allí 47 Sus abuelos (de él) son de Francia 48 Los suyos son austríacos 49 Sus coches (de ellos) son verdes 50 Los suyos son azules


Socrul meu are cinci nepoți Al tău are patru Soacra mea are cincizeci și opt de ani A ta are șaizeci și trei Mașinile mele sunt verzi Ale tale sunt galbene Fiii mei sunt negri Ai tăi sunt albi Fiicele mele vorbesc engleza Ale tale vorbesc turca Fiica ta locuiește în Anglia A mea locuiește în România Fiul tău are un ceas roșu Și al meu are ceas Ceasurile tale sunt elvețiene Ale mele nu sunt elvețiene Frații tăi învață germana Ai mei nu știu spaniola Mama sa este portugheza A sa este finlandeza Tatăl său este olandez Al său este american Berile sale sunt reci Ale sale sunt calde Ginerii săi învață românește Ai săi învață spaniola Fiul nostru vrea să învețe românește Al vostru știe japoneza Fiica noastră vorbește chineza A voastră lucrează în Ungaria Bunicii noștrii locuiesc în Australia Ai voștrii locuiesc în Bulgaria Berile noastre sunt galbene Ale voastre sunt calde Ceasul vostru este portocaliu Al nostru este alb Mama voastră are patruzeci de ani A noastră are patruzeci și cinci Socrii voștrii sunt austrieci Ai noștrii lucrează aproape de aici Berile voastre sunt reci Și ale noastre Nepotul său lucrează în Italia Al său nu lucrează Nepoata sa este în Portugalia A sa nu este acolo Bunicii săi sunt din Franța Ai săi sunt austrieci Mașinile lor sunt verzi Ale lor sunt albastre

56


QAR


Para saber más 10: Adjetivos posesivos Adjetivos posesivos + sustantivo Un solo 1ª poseedor 2ª 3ª

Varios poseedores

1ª

2ª

3ª

Un solo objeto Masculino/neutro Femenino Pantoful meu (mi) Fusta mea (mi) Paharul meu Pantoful tău (tu) Fusta ta (tu) Paharul tău Pantoful său (su [de Fusta sa (su [de él/ella]) él/ella]) Paharul său Pantoful nostru Fusta noastră (nuestro) (nuestra) Paharul nostru Pantoful vostru Fusta voastră (vuestro) (vuestra) Paharul vostru Pantoful lor (su [de Fusta lor (suya ellos/ellas] [de ellos/ellas]) Paharul lor

Varios objetos Masculino Fem/neutro Pantofii mei (mis) Fustele mele (mis) Paharele mele Pantofii tăi (tus) Fustele tale (tus) Paharele tale Pantofii săi (sus Fustele sale (sus [de él/ella]) [de él/ella])) Paharele sale Pantofii noștri Fustele noastre (nuestros) (nuestras) Paharele noastre Pantofii voștri Fustele voastre (vuestros) (vuestras) Paharele voastre Pantofii lor (sus Fustele lor (sus [de ellos/ellas]) [de ellos/ellas]) Paharele lor

Si los adjetivos posesivos se refieren a dos o más sustantivos, la concordancia se realiza con el último: pantoful și fusta mea (mi zapato y mi falda), fusta și pantoful meu (mi falda y mi zapato) Pronombres posesivos Si lo anterior era como decir “mi vaso”, lo siguiente es como decir “el mío”. Pronombres posesivos Un solo poseedor

Un solo objeto Masculino/neutro 1ª Al meu (el mío) 2ª Al tău (el tuyo) 3ª Al său (el suyo) Al lui (el suyo [de él]) Al ei (suyo[de ella])

Varios poseedores

1ª Al nostru (nuestro) 2ª Al vostru (vuestro) 3ª Al lor (suyo [de ellos/ellas])

Femenino A mea (la mía) A ta (la tuya) A sa (la suya) A lui (la suya [de él]) A ei (la suya [de ella]) A noastră (nuestra) A voastră (vuestra) A lor (suya [de ellos/ellas])

Varios objetos Masculino Ai mei (los míos) Ai tăi (los tuyos) Ai săi (los suyos) Ai lui (los suyos [de él]) Ai ei (los suyos [de ella]) Ai noștri (nuestros) Ai voștri (vuestros) Ai lor (suyos [de ellos/ellas])

Femenino/neutro Ale mele (las mías) Ale tale (las tuyas) Ale sale (las suyas) Ale lui (las suyas [de él]) Ale ei (las suyas [de ella]) Ale noastre (nuestras) Ale voastre (vuestras) Ale lor (suyas [de ellos/ellas])

Hay diferentes formas para la tercera persona del singular: Al său “el suyo”, no especifica el género del poseedor, mientras que al lui (el suyo de él), y al ei (el suyo de ella), sí que lo hacen. Basta con que utilice la forma Al său para los tres casos si no tiene que especificar.

57


QAR

11


Vrei să fii mamă? ¿Quieres ser mamá?

 Los determinantes (esta, este, esa, ese...)  El verbo “hacer”  Vocabulario: Las profesiones

Ea este blondă

Los determinantes nos indican el lugar que ocupa un objeto con respecto al que habla. Son palabras como “ese, esa, esta, aquella…”. En rumano se pueden decir de dos formas, según vayan antes o después del sustantivo y en esta lección vamos a ver una de ellas. Las dos formas están en para saber más 11. El verbo “hacer”, a face:

A face (t)

Hacer

fac /fak/ faci /fach ͥ/ face /’fa.che/ facem /fa’chem/ (Voi) faceți /fa’chets ͥ/ (Ei) / (ele) fac (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

hago haces hace hacemos hacéis hacen

Imperfect pers. a I-a: făceam Imperativ pers. a II-a.: fă Conjunctiv pers. a III-a.: să facă Participiu.: facut Gerunziu: facând

Ya hemos utilizado el verbo a face en expresiones como: Ce faci? ¿Qué tal? ¿Qué haces? A lo que podemos responder: Nu e treabă ta No es asunto tuyo A face nos sirve también para expresiones como ésta: Pot să fac prezentările? ¿Puedo presentarles? (¿puedo hacer la presentación?) Y entonces: Ți-l prezint pe David Te presento a David Ți-o prezint pe Diana Te presento a Diana Como se puede observar hay una pequeña diferencia –l, -o que depende de si se trata de una persona de sexo masculino o femenino, y que veremos más adelante cuando estudiemos los pronombres de acusativo y dativo. En cualquiera de los dos casos se puede contestar: Îmi pare bine de cunoștinta Encantado/a de conocerle

58


QAR


Repasemos el subjuntivo: Vreau să învăț yoga Quiero aprender yoga Știu să vorbesc germana Sé hablar alemán Vreau să faci înot Quiero que hagas natación Las frases que vamos a utilizar en nuestra lista para practicar los determinantes serán como las de estos ejemplos: Acea fată este blondă Esa chica es rubia Acest băiat vrea să învețe engleza Este chico quiere aprender inglés Acel pahar este gol Aquel vaso está vacío En rumano tienen sólo dos “grados” de proximidad. En español tenemos tres “este”, “ese” y “aquel”. Vamos a utilizar el primero para “este” y el segundo tanto para “ese” como para “aquel”.

Acei băieți

En el siguiente vocabulario presentamos algunas profesiones. En los oficios tradicionalmente masculinos su femenino apenas se utiliza, como zidar (albañil) o grădinar (jardinero). Para hacer el femenino basta con poner el sujeto en femenino y dejar el resto en masculino. Por ejemplo: Ea este un zidar blond literalmente “Ella es un albañil rubio”.

Vocabulario 11            

Acel (adj. dem. m.) /a’ʧel/ Ese: acel, acei, acelui, acelor Acea (adj. dem. f.) /a’ʧea/ Esa: acea, acele, acelei, acelor Acela (adj. dem. post. m.) /a’ʧe.la/ Ese: acela, aceia, aceluia, acelora Aceea (adj. dem. post. f.) /a’ʧee.a/ Esa: aceea, acelea, aceleia, acelora Acest (adj. dem. m.) /a’ʧest/ Este: acest, acești, acestui, acestor Această (adj. dem. f.) /a’ʧeas.tǝ/ Esta: această, aceste, acestei, acestor Acesta (adj. dem. post. m.) /a’ʧes.ta/ Este: acesta, aceștia, acestuia, acestora Aceasta (adj. dem. post. f.) /a’ʧeas.ta/ Esta: aceasta, acestea, acesteia, acestora Actor (s. m.) /ak’tor/ Actor: actor, actori, actorul, actorii, actorului, actorilor Actriță (s. f.) /ak’trit.sǝ/ Actriz: actriță, actrițe, actrița, actrițele, actriței, actrițelor Avocat (s. m.) /a.vo’kat/ Abogado: avocat, avocați, avocatul, avocații, avocatului, avocaților Avocată (s. f.) /a.vo’ka.tǝ/ Abogada: avocată, avocate, avocata, avocatele, avocatei, avocatelor Ăla (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝ.la/ Ese: ăla, ăia, ăluia, ălora Aia (adj. dem. post. fam. f.) /’a.ia/ Esa: aia, alea, ăleia, ălora Ăsta (adj. dem. post. fam. m.) /’ǝs.ta/ Este: ăsta, ăștia, ăstuia, ăstora Astă (adj. dem. post. fam. f.) /’as.tǝ/ Esta: astă, aste, ăstei/astei, ăstor Băiat (s. m.) /bǝ’iat/ Chico, muchacho: băiat, băieți, băiatul, băieții, băietului, băieților Brunet (adj. m.) /bru’net/ Moreno: brunet, bruneți, brunetul, bruneții, brunetului, bruneților Brunetă (adj. f.) /bru’ne.tǝ/ Morena: brunetă, brunete, bruneta, brunetele, brunetei, brunetelor Brutar (s. m.) /bru’tar/ Panadero: brutar, brutari, brutarul, brutarii, brutarului, brutarilor

59

QAR



 Brutăreasă (s. f.) /bru.tǝ’rea.sǝ/ Panadera: brutăreasă, brutărese, brutăreasa, brutăresele, brutăresei, brutăreselor  Castaniu (adj. m.) /kas.ta’ni.u/ Castaño: castaniu, castanii, castaniul, castaniii, castaniului, castaniilor Castanie (adj. f.) /kas.ta.’ni.e/ Castaña: castanie, castanii, castania, castaniile, castaniei, castaniilor  Coafeză (s. f.) /koa’fe.ʒǝ/ Peluquera: Coafeză, coafeze, coafeza, coafezele, coafezei, coafezelor  Cunoștință (s. f.) /ku.nosh’tsin.tǝ/ Conocimiento: cunoștință, cunoștințe, cunoștința, cunoștințele, cunoștinței, cunoștințelor  Fabrică (s. f.) /’fa.bri.kǝ/ Fábrica: fabrică, fabrici, fabrica, fabricile, fabricii, fabricilor  Face (a face) (v.) /’fa.che/ Hacer: fac, faci, face, facem, faceți, fac Imp.:fă Conj.:să facă Pp.:făcut  Fată (s. f.) /’fa.tǝ/ Chica, muchacha: fată, fete, fata, fetele, fetei, fetelor  Fotbalist (s. m.) /fot.ba’list/ Futbolista (hombre): fotbalist, fotbaliști, fotbalistul, fotbaliștii, fotbalistului, fotbaliștilor Fotbalistă (s. f.) /fot.ba’lis.tǝ/ Futbolista (mujer): fotbalistă, fotbaliste, fotbalista, fotbalistele, fotbalistei, fotbalistelor  Frizer (s. m.) /fri’zer/ Peluquero, barbero: frizer/frizeri/frizerul/frizerii/frizerului/frizerilor  Gol (adj. m.) /gol/ Vacío: gol, goi, golul, goii, golului, goilor Goală (adj. f.) /’goa.lǝ/ Vacía: goală, goale, goala, goalele, goalei, goalelor  Grădinar (s. m.) /grǝ.di’nar/ Jardinero: grădinar, grădinari, grădinarul, grădinarii, grădinarului, grădinarilor  Înot (s. n.) /ɨ’not/ Natación: înot, înoturi, înotul, înoturile, înotului, înoturilor  Magazin (s. n.) /ma.ga’ʒin/ Tienda: magazin, magazine, magazinul, magazinele, magazinului, magazinelor  Mare (adj. m.) /’ma.re/ Grande (m.): mare, mari, marele, marii, marelui, marilor Mare (adj. f.) /’ma.re/ Grande (f.): mare, mari, marea, marile, marii, marilor  Mic (adj. m.) /mik/ Pequeño: mic, mici, micul, micii, micului, micilor Mică (adj. f.) /’mi.kǝ/ Pequeña: mică, mici, mica, micile, micii, micilor  Pe (prep.) /pe/ A (preposición que introduce un complemento directo), sobre, encima de, en.  Plin (adj. m.) /plin/ Lleno: plin, plini, plinul, plinii, plinului, plinilor Plină (adj. f.) /’pli.nǝ/ Llena: plină, pline, plina, plinele, plinei, plinelor  Polițist (s. m.) /po.lit’sist/ Policía (hombre): polițist, polițiști, polițistul, polițiștii, polițistului, polițiștilor Polițistă (s. f.) /po.lit’sis.tǝ/ Policía (mujer): polițistă, polițiste, polițista, polițistele, polițistei, polițistelor  Pompier (s. m.) /pom’pier/ Bombero: pompier, pompieri, pompierul, pompierii, pompierului, pompierilor  Poștăriță (s. m.) /posh.tǝ’rit.sǝ/ Cartera: poștăriță, poștărițe, poștărița, poștărițele, poștăriței, poștărițelor  Poștaș (s. m.) /posh’tash/ Cartero: poștaș, poștași, poștașul, poștașii, poștașului, poștașilor  Prezentare (s. f.) /pre.zen’ta.re/ Presentación: prezentare, prezentări, prezentarea, prezentările, prezentării, prezentărilor  Restaurant (s. n.) /res.tau’rant/ Restaurante: restaurant, restaurante, restaurantul, restaurantele, restaurantului, restaurantelor  Roșcat (adj. m.) /rosh’kat/ Pelirrojo: roșcat, roșcați, roșcatul, roșcații, roșcatului, roșcatilor Roșcată (adj. f.) /rosh’ka.tǝ/ Pelirroja: roșcată, roșcate, roșcata, roșcatele, roșcatei, roșcatelor  Spart (adj. m.) /spart/ Roto: spart, sparți, spartul, sparții, spartului, sparților Spartă (adj. f.) /’spar.tǝ/ Rota: spartă, sparte, sparta, spartele, spartei, spartelor  Toreador (s. m.) /to.rea’dor/ Torero: toreador, toreadori, toreadorul, toreadorii, toreadorului, toreadorilor  Treabă s f /’tre̯a.bǝ/ asunto, ocupación: treabă treburi treaba treburile trebii treburilor  Yoga s f /’jo.ga/ Yoga  Zidar (s. m.) /ʒi’dar/ Albañil: zidar, zidari, zidarul, zidarii, zidarului, zidarilor

60


QAR


Fotbalist Frases de práctica 11            

Nu e treabă ta Ți-l prezint pe David Ți-o prezint pe Diana Îmi pare bine de cunoștinta Vreau să învaț yoga Știu să vorbesc germana Vreau să faci înot Acea fată este blondă Acest băiat vrea să învețe engleza Acel pahar este gol Vrei să fii mamă? Suntem fotbaliști

No es asunto tuyo Te presento a David Te presento a Diana Encantado/a de conocerle Quiero aprender yoga Sé hablar alemán Quiero que hagas natación Esa chica es rubia Este chico quiere aprender inglés Aquel vaso está vacío ¿Quieres ser mamá? Somos futbolistas

Aceşti băieți băieți

En la próxima lista usaremos la primera forma de demostrativo, la que va antes del sustantivo, y que viene explicada en para saber más 11.

61

QAR


Lista de autoevaluación 11 1 Esta chica es grande 2 Este chico es rubio 3 Este vaso está vacío 4 Estas chicas son pequeñas 5 Estos chicos son morenos 6 Estos vasos están llenos 7 Esa chica tiene 20 años 8 Ese chico es pelirrojo 9 Ese vaso está roto 10 Esas chicas son castañas 11 Esos chicos son pequeños 12 Esos vasos están llenos 13 Esta chica quiere ser panadera 14 Este chico quiere ser albañil 15 Estos chicos quieren ser policías 16 Estas chicas quieren ser peluqueras 17 Esa chica quiere tener un coche pequeño 18 Ese chico quiere aprender inglés 19 Esos chicos quieren saber alemán 20 Esas chicas quieren vivir lejos de aquí 21 Quiero saber griego 22 Quieres ser actriz 23 Quiere ser jardinero 24 Quiere ser abogada 25 Queremos ser toreros 26 Queremos ser carteras 27 Queréis saber árabe 28 Quieren aprender rumano 29 Quieren ser futbolistas 30 Quiero ser bombero 31 Queremos hablar español 32 Queréis vivir en Australia 33 Aquella chica quiere ser rubia 34 Aquel chico trabaja en una fábrica 35 Trabajo de vendedor en una tienda 36 ¿Quieres trabajar en un restaurante? 37 Todavía no lo sé 38 ¿Qué estás haciendo? 39 Hago yoga 40 ¿Qué está haciendo ella? 41 Ella hace natación 42 ¿Qué está haciendo este chico? 43 ¿Qué hacéis? 44 ¿Qué hacen esas chicas? 45 No es asunto tuyo 46 ¿Puedo presentarles? 47 Te presento a Jorge 48 Es mi marido 49 Trabaja en una fábrica 50 Encantada de conocerle


Această fată este mare Acest băiat este blond Acest pahar este gol Aceste fete sunt mici Acești băieți sunt bruneți Aceste pahare sunt pline Acea fată are douăzeci de ani Acel băiat este roșcat Acel pahar este spart Acele fete sunt castanii Acei băieți sunt mici Acele pahare sunt pline Această fată vrea să fie brutăreasă Acest băiat vrea să fie zidar Acești băieți vor să fie polițiști Aceste fete vor să fie coafeze Acea fată vrea să aibă o mașină mică Acel băiat vrea să învețe engleza Acei băieți vor să știe germana Acele fete vor să locuiască departe de aici Vreau să știu greaca Vrei să fii actriță Vrea să fie grădinar Vrea să fie avocată Vrem să fim toreadori Vrem să fim poștărițe Vreți să știți araba Vor să învețe româna Vor să fie fotbaliști Vreau să fiu pompier Vrem să vorbim spaniola Vreți să locuiți în Australia Acea fată vrea să fie blondă Acel băiat lucrează într-o fabrică Lucrez ca vânzător într-un magazin Vrei să lucrezi într-un restaurant? Încă nu știu Ce faci? Fac yoga Ce face ea? Ea face înot Ce face acest băiat? Ce faceți? Ce fac acele fete? Nu e treabă ta Pot să fac prezentările? Ți-l prezint pe Jorge Este soțul meu Lucrează într-o fabrică Îmi pare bine de cunoștintă

62

QAR



Para saber más 11: Los adjetivos demostrativos Adj.+s. cercanía (p.ej.: este chico) Singular N/A G/D Plural N/A G/D Adj.+s. lejanía (p.ej.: ese chico) Singular N/A G/D Plural N/A G/D S.+adj. cercanía (p.ej.: el chico este) Singular N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial Plural N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial S.+adj. lejanía (p.ej.: el chico ese) Singular N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial Plural N/A Estándar Coloquial G/D Estándar Coloquial

Masculino Acest băiat Acestui băiat Acești băieți Acestor băieți

Neutro Acest pahar Acestui pahar Aceste pahare Acestor pahare

Femenino Această fată Acestei fete Aceste fete Acestor fete

Acel băiat Acelui băiat Acei băieți Acelor băieți

Acel pahar Acelui pahar Acele pahare Acelor pahare

Acea fată Acelei fete Acele fete Acelor fete

Băiatul acesta Băiatul ăsta Băiatului acestuia Băiatului ăstuia Băieți aceștia Băieți ăștia Băieților acestora Băieților ăstora

Paharul acesta Paharul ăsta Paharului acestuia Paharului ăstuia Paharele acestea Paharele astea Paharelor acestora Paharelor ăstora

Fata aceasta Fata asta Fetei acesteia Fetei asteia/ăsteia Fetele acestea Fetele astea Fetelor acestora Fetelor ăstora

Băiatul acela Băiatul ăla Băiatului aceluia Băiatului ăluia Băieți aceia Băieți ăia Băieților acelora Băieților ălora

Paharul acela Paharul ăla Paharului aceluia Paharului ăluia Paharele acelea Paharele alea Paharelor acelora Paharelor ălora

Fata aceea Fata aia Fetei aceleia Fetei ăleia Fetele acelea Fetele alea Fetelor acelora Fetelor ălora

Cuando el sustantivo precede al adjetivo, el sustantivo va articulado (como en español). La lengua coloquial corresponde a la lengua hablada habitual. Las formas estándar se utilizan en lenguaje formal. Subrayadas, las formas que también pueden funcionar como pronombres, las que he escogido del neutro en realidad son comunes a los tres géneros. Las formas del femenino aceasta, asta, aceea, aia, tienen sentido neutro (como en “¿cuánto cuesta esto? Cât costă asta?)

Suntem fotbaliști

63


QAR

12     


Vreau că fiica mea să se numească Florina Quiero que mi hija se llame Florina

Los verbos pronominales. “Yo me llamo...” Las otras formas de los demostrativos El método “Google” Los números del 100 al 999 Cómo preguntar el precio de las cosas.

64

Profesorul meu Los verbos pronominales: Son verbos que requieren un pronombre adicional. Se utilizan de una forma idéntica al español, pero no todos los verbos que en español son pronominales lo son en rumano, y viceversa. Son pronominales los verbos reflexivos del tipo: “lavarse”, “llamarse”… es decir, verbos que acaban en “-se”, derivados de otros verbos como “lavar”, “llamar”… Algunos verbos (como a se numi) requieren pronombres en acusativo y otros en dativo. Hay verbos que admiten su uso, con y sin pronombres, y hasta con los dos, algunos de ellos cambiando drásticamente su significado, y además existen verbos en los que se usa el pronombre reflexivo con sentido de posesivo como cuando decimos „me lavo la ropa” en vez de decir „lavo mi ropa”. Empezamos con los pronombres reflexivos en acusativo: mă te se ne vă se

me te se nos os se

A (se) numi (t)

Llamar(se)

mă numesc /nu’mesk/ te numești /nu’mesht ͥ/ se numește /nu’mesh.te/ ne numim /nu’mim/ (Voi) vă numiți /nu’mits ͥ/ (Ei) / (ele) se numesc

me llamo te llamas se llama nos llamamos os llamáis se llaman


Imperfect pers. a I-a: numean Imperativ pers. a II-a.: numește Conjunctiv pers. a III-a.: să se numească Participiu.: numit Gerunziu: numind

Ejemplos: Cum te numești? ¿Cómo te llamas? Mă numesc David Me llamo David Dumneavoastră vă numiți Bond Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond En esta lección usaremos los demostrativos que van después del sustantivo y que requieren que éste vaya articulado. Observe las diferencias: Această fată are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes Fata aceasta are 10 ceasuri Esta chica tiene 10 relojes Fata asta are 10 ceasuri Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes


QAR


La primera forma (Acest pahar = este vaso) y la segunda forma (Paharul acesta) son formales. La tercera forma (Paharul ăla), es más coloquial y perfectamente correcta. Las tres se pueden traducir como “este vaso”. La segunda traducción al español (el vaso este, la chica esta) nos puede sonar despectiva cuando nos referimos a personas, pero en rumano simplemente suena informal. He usado esta traducción para que se vea que en nuestro idioma existe una construcción idéntica. En la forma coloquial se comen el “ce” de la forma estándar (acestaăsta). En la práctica basta con usar una sola forma, pero hay que reconocer las tres porque todas se usan. Todas están en la para saber más 11. El método “Google” Para saber cual de las formas se usa más, búsquelas en internet. Escriba, entre comillas, „acest pahar” y luego pruebe con „paharul acesta”. Resultado: 4110 frente a 3030. Como ve, ambas formas se usan con frecuencia parecida. El resultado puede variar según pongamos las diacríticas o no: „Această fată” 3.630, „Aceasta fata” 22.300, „Fata aceasta” 19.700, y „Fata asta” 113.000, gana por mayoría la forma coloquial sin diacríticas. Si tiene dudas sobre el orden o uso más habitual de algunas palabras dentro de una frase, pruebe este método, pero tenga en cuenta que en internet no siempre se usa la ortografía más correcta y que el resultado puede estar desvirtuado porque la frase en cuestión forme parte del título de una canción famosa, por ejemplo. Otro experimento: „Am doua masini” 1950 resultados, „Am doua de masini” (incorrecta) ofrece 0 resultados, „Am 30 de ani” 17.700 resultados, „am 30 ani” (incorrecta) 984 resultados. En para saber más 12 está la forma de construir los números del 100 al 999. Un par de ejemplos: Am o sută zece euro Tengo ciento diez euros Vreau două sute douăzeci și cinci de euro Quiero doscientos veinticinco euros El precio de las cosas Sólo se usa la tercera persona del verbo costar: Cât costă asta? ¿Cuánto cuesta esto? Vasul costă trei sute de euro La vasija cuesta trescientos euros Paharele alea costă două sute de euro Los vasos esos cuestan doscientos euros Vocabulario 12        

  

Ban (s. m.) /ban/ Moneda, dinero: ban, bani, banul, banii, banului, banilor Bărbat (s. m.) /bǝr’bat/ Hombre: bărbat, bărbați, bărbatul, bărbații, băarbatului, bărbaților Bicicletă (s. f.) /bi.chi’kle.tǝ/ Bicicleta: bicicletă, bicicleta, bicicleta, bicicletele, bicicletei, bicicletelor Chiar (adv) /kiar/ también, incluso, hasta Coleg (s. m.) /ko.leg/ Colega, compañero de trabajo: coleg, colegi, colegul, colegii, colegului, colegilor Colegă (s. f.) /ko’le.gǝ/ Colega, compañera de trabajo: colegă, colege, colega, colegele, colegei, colegelor Costa (a costa) /’kos.ta/ Costar: costă Conj.: să coste Pp.:costat Cum (adv.) /kum/ Cómo Electrician (s. m.) /e.lek.tri’chian/ Electricista (hombre): electrician, electriciani, electricianul, electricianii, electricianului, electricianilor Electriciană (s. f.) /e.lek.tri’chia.nǝ/ Electricista (mujer) Electriciană, electriciane, electriciana, electricianele, elecricianei, electricianelor Euro n /'e.u.ro/ Euro: euro euro euroul --- euroului --Far (s. n.) /far/ Faro: far, faruri, farul, farurile, farului,l farurilor Femeie (s. f.) /fe’meie/ Mujer: femeie, femei, femeia, femeile, femeii,l femeilor

65

QAR



 Fetiță (s. f.) /fe’tit.sǝ/ Niña: fetiță, fetițe, fetița, fetițele, fetiței, fetițelor  Fiecare (pron.) /fie’ka.re/ Cada  Frumos (adj. m.) /fru’mos/ Guapo: frumos, frumoși, frumosul, frumoșii, frumosului, frumoșilor Frumoasă (adj. f.) /fru’moa.sǝ/ Guapa: frumoasă, frumoase, frumoasa, frumoasele, frumoasei, frumoaselor  Ieftin (adj. m.) /’ief.tin/ Barato: ieftin, ieftini, ieftinul, ieftinii, ieftinului, ieftinilor Ieftină (adj. f.) /’ief.ti.nǝ/ Barata: ieftină, ieftine, ieftina, ieftinele, ieftinei, ieftinelor  Numi (a se numi) /nu’mi/ Llamarse: mă numesc, te numești, se numește, ne numim, vă numiți, se numesc Imp.:numește, Conj.: să se numească Pp.:numit  Scump (adj.m.) /skump/ Caro: scump, scumpi, scumpul, scumpii, scumpului, scumpilor Scumpă (adj. f.) /’skum.pǝ/ Cara: scumpă, scumpe, scumpa, scumpele, scumpei, scumpelor  Secretar (s. m.) /se.kre’tar/ Secretario: secretar, secretari, secratarul, secretarii, secretarului, secretarilor Secretară (s. f.) /se.kre’ta.rǝ/ Secretaria: secretară, secretare, secretara, secretarele, secretarei, secretarelor  Urât (adj. m.) /u’rɨt/ Feo: urât, urâți, urâtul, urâții, urâtului, urâților  Urâtă (adj. f.) /u’rɨ.tǝ/ Fea: urâtă, urâte, urâta, urâtele, urâtei, urâtelor  Vas (s. n.) /vas/ Vasija: vas, vase, vasul, vasele, vasului, vaselor Expresiones 12  Ce e asta?  Ce doriți?  Este de culoare… (are culoare…) Frases de práctica 12  Vreau că fiica mea să se numească Florina  Cum te numești?  Mă numesc David  Dumneavoastră vă numiți Bond  Această fată are 10 ceasuri  Fata aceasta are 10 ceasuri  Fata asta are 10 ceasuri  Am o sută zece euro  Vreau două sute douăzeci și cinci de euro  Cât costă asta?  Vasul costă trei sute de euro  Paharele alea costă două sute de euro  Femeia aceea face yoga

Femeia aceea face yoga

¿Qué es eso? ¿Qué desea? Es de color… Quiero que mi hija se llame Florina ¿Cómo te llamas? Me llamo David Usted se llama Bond/ustedes se llaman Bond Esta chica tiene 10 relojes Esta chica tiene 10 relojes Esta chica (La chica esta) tiene 10 relojes Tengo ciento diez euros Quiero doscientos veinticinco euros ¿Cuánto cuesta esto? La vasija cuesta trescientos euros Los vasos esos cuestan doscientos euros Esa mujer hace yoga

66

QAR


Lista de autoevaluación 12 1 Mi compañero de trabajo se llama Carlos 2 Me llamo Florina 3 ¿Cómo te llamas? 4 Este hombre se llama Radu 5 Esta mujer es mi hermana 6 Nos llamamos Alberto y Alberta 7 Ellos se llaman Alberto y Alberta 8 ¿Cómo se llaman ellas? 9 Este vaso es mío 10 Ese hombre vive en Madrid 11 Esa mujer hace yoga 12 Aquel vaso es grande 13 Estos hombres son rumanos 14 Estas mujeres son guapas 15 Esos hombres saben hablar ruso 16 Esas mujeres hacen natación 17 Aquellos vasos están rotos 18 Aquel hombre se llama Pedro 19 ¿Cómo se llama esa mujer de allí? 20 Este chico quiere ser electricista 21 La niña ésta se llama Mónica 22 ¿Cuánto cuesta esto? 23 Esto cuesta ciento venticinco euros 24 El futbolista ese cuesta mucho dinero 25 Esa secretaria trabaja mucho 26 El vaso aquel está vacío 27 Mi yerno tiene doscientos cuarenta y un euros 28 ¿Cómo os llamáis? 29 Las vasijas estas son caras 30 ¿Cuánto cuesta una vasija china? 31 Una vasija china cuesta ciento veinte euros 32 Los vasos aquellos son de ella 33 Mis coches son también de ellos 34 ¿Qué desea? 35 Querría un coche barato 36 Ese coche cuesta sólo novecientos euros 37 Pero es un coche muy feo 38 Y tiene los faros rotos 39 ¿Cuánto cuesta cada vasija? 40 Cada vasija cuesta cien euros 41 ¿Qué es eso? 42 Eso es una bicicleta roja 43 ¿Quieres una bicicleta de color amarillo? 44 ¿Cómo se llama esa mujer? 45 Esa mujer de ahí es Gloria 46 Es profesora de inglés 47 Pero trabaja en una tienda 48 Es muy guapa y sabe muchos idiomas 49 Estamos aprendiendo mucho 50 No hablas mucho


Colegul meu se numește Carlos Mă numesc Florina Cum te numești? Bărbatul acesta se numește Radu Femeia aceasta este sora mea Ne numim Alberto și Alberta Ei se numesc Alberto și Alberta Cum se numesc ele? Paharul acesta este al meu Bărbatul acela locuiește în Madrid Femeia aceea face yoga Paharul acela este mare Bărbații aceștia sunt români Femeile acestea sunt frumoase Bărbații aceia știu să vorbească rusa Femeile acelea fac înot Paharele acelea sunt sparte Bărbatul acela se numește Pedro Cum se numește femeia aceea de acolo? Băiatul acesta vrea să fie electrician Fetița asta se numește Monica Cât costă asta? Asta costă o sută douăzeci și cinci de euro Fotbalistul ăla costă mulți bani Secretara aceea lucrează mult Paharul ăla este gol Ginerele meu are două sute patruzeci și unu de euro Cum vă numiți? Vasele astea sunt scumpe Cât costă un vas chinezesc? Un vas chinezesc costă o sută douăzeci de euro Paharele alea sunt ale ei Mașinile mele sunt chiar ale lor Ce doriți? Aș vrea o mașină ieftină Mașina aceea costă doar nouă sute de euro Dar e o mașină foarte urâtă Și are farurile sparte Cât costă fiecare vas? Fiecare vas costă o sută de euro Ce e aceea? Aia e o bicicletă roșie Vrei o bicicletă de culoare galbenă? Cum se numește femeia aceea? Femeia de acolo este Gloria Este profesoară de engleză Dar lucrează într-un magazin E foarte frumoasă și știe multe limbi Învățăm mult Nu vorbești mult

67


QAR


Para saber más 12: Los números del 101 al 999 Con estos ejemplos no tendrá problemas para construir todos los números del 100 al 999 100 101 111 120 200 222 300 333 400 444 500 555 600 666 700 777 800 888 900 999

O sută O sută unu O sută unsprezece O sută douăzeci Două sute Două sute douăzeci și doi Trei sute Trei sute treizeci și trei Patru sute Patru sute patruzeci și patru Cinci sute Cinci sute cincizeci și cinci Șase sute Șase sute șaizeci și șase Șapte sute Șapte sute șaptezeci și șapte Opt sute Opt sute optzeci și opt Nouă sute Nouă sute nouăzeci și nouă

Para indicar cantidades de algo, los números que acaban entre 20 y 100 llevan “de” y los números entre 1 y 19 no lo llevan. Por ejemplo: 115 € O sută cincisprezece euro 120 € O sută douăzeci de euro

Cinci sute de euro

68


QAR

13


Fetița îi dă un os câinelui vecinului La niña le da un hueso al perro del vecino

 El verbo “Dar”  Cómo usar el dativo y genitivo  Qué forma escoger de cada palabra

69

Câinele are un os mare Primero el verbo a da:

A da (t) dau dai dă dăm (Voi) dați (Ei) / (ele) dau (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Dar doy das da damos dais dan

Imperfect pers. a I-a: dădeam, dam Imperativ pers. a II-a.: dă Conjunctiv pers. a III-a.: să dea Participiu.: dat Gerunziu: dând

Ejemplos: Dau ban Dai un câine Ea dă o rață Dăm două baloanele Dați o pisică Ei dau doi bani

Doy dinero Das un perro Ella da un pato Damos los dos globos Dais un gato Ellos dan dos monedas

El Dativo y Genitivo En la siguiente frase: La niña le da un hueso al perro de los vecinos Los sustantivos rumanos tienen 6 formas diferentes por cada género. Para saber cual de ellas tiene que escoger bastará con que busque la palabra en el diccionario, vea su género y siga el siguiente esquema: Género masculino o neutro, p.e.: câine (perro), pahar (vaso) o șarpe (serpiente) Al perro, del perro

El perro (un) Perro, a/de + art. Ind + perro/s

Câine (s. m.) /kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor

Perros

Los perros

A los perros, de los perros


QAR


Género femenino p.e.: rață (pato), mașină (coche) o casă (casa):

El pato

(un) Pato

Al pato, del pato

Rață (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor

Patos, a/de + (art. Indefinido) pato/s

Los patos

70

A los patos, de los patos

Así obtenemos: Fetița dă un os câinelui vecinilor

La niña da un hueso al perro de los vecinos

Para obtener el título de nuestra lección sólo hace falta poner Îi (le), en la frase: Fetița îi dă un os câinelui vecinilor La niña le da un hueso al perro de los vecinos Los equivalentes a nuestros artículos indefinidos „un, una, unos, unas” se declinan en rumano. Un Un Unui a un, de un O Una Unei a una, de una Niște Unos Unor a unos, a unas, de unos, de unas Si la palabra que va antes del genitivo no lleva artículo determinado, o entre la cosa poseída y el poseedor se encuentra un adjetivo, el verbo a fi o varias palabras, entonces se le añade un artículo posesivo o “genitival” que concuerda con la cosa poseída y que refuerza la idea de posesión: Artículo genitival Masculino Neutro Femenino Singular al a Plural ai ale Vea la diferencia: Regele spaniei El rey de España Regele Juan Carlos al spaniei El rey Juan Carlos de España Ejemplos: O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin Una niña da un hueso al perro de un vecino Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino Aquí tenemos una tabla con ejemplos: Los artículos indefinidos Singular Plural Nominativo Acusativo Masculino Un vecin Doi (niște) vecini Neutro Un pahar Două (niște) pahare Femenino O fetiță Două (niște) fetițe Genitivo Dativo Masculino Unui vecin Unor vecini Neutro Unui pahar Unor pahare Femenino Unei fetițe Unor fetițe Los numerales como p.e. Trei, se consideran artículos indefinidos pero no se declinan.


QAR


Los sustantivos femeninos acompañados por unei, usan la forma de nominativo/acusativo plural

Un pahar al unei fetițe Un vaso de una niña Niște pahare ale unei fetițe Unos vasos de una niña Así: Un copil dă un os unei pisici a unui vecin Un niño da un hueso a un gato de un vecino Un copil dă oase unor câini ai vecinului Un niño da huesos a unos perros del vecino Vocabulario 13              

Balon (s. n.) /ba’lon/ Globo: balon, baloane, balonul, baloanele, balonului, baloanelor Casă (s. f.) /’ka.sǝ/ Casa: casă, case, casa, casele, casei, caselor Câine (s. m.) /’kɨi.ne/ Perro: câine, câini, câinele, câinii, câinelui, câinilor. Da (a da) /da/ Dar: dau, dai, dă, dăm, dați, dau Imp.:dă!, Conj.: să dea Pp.:dat Niște num /ˈniʃ.te/ Unos, unas Pește (s. m.) /’pesh.te/ Pez: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor Pisică (s. f.) /pi’si.kǝ/ Gato: pisică, pisici, pisica, pisicile, pisicii, picicilor Os (s. n.) /os/ Hueso: os, oase, osul, oasele, osului, oaselor Pup (s. m.) /pup/ Beso (en lenguaje infantil): pup, pupi, pupul, pupii, pupului, pupilor Pupic (s. m.) /pu’pik/ Besito (lenguaje familiar e infantil): pupic, pupici, pupicul, pupicii, pupicului, pupicilor Rață (s. f.) /’rat.sǝ/ Pato: rață, rațe, rața, rațele, raței, rațelor Rege (s. m.) /’re.ge/ Rey: rege, regi, regele, regii, regelui, regilor Regină (s. f.) /re’ʤi.nǝ/ Reina: regină, regine, regina, reginele, reginei, reginelor Străbunic (s. m.) /strǝ.bu’nik/ Bisabuelo: străbunic, străbunici, străbunicul, străbunicii, străbunicului, străbunicilor Străbunică (s. f.) /strǝ.bu’ni.kǝ/ Bisabuela: străbunică, străbunice, străbunica, străbunicele, străbunicei, străbunicelor  Șarpe (s. m.) /’shar.pe/ Serpiente: șarpe, șerpi, șarpele, șerpii, șarpelui, șerpilor  Vecin (s. m.) /ve’chin/ Vecino: vecin, vecini, vecinul, vecinii, vecinului, vecinilor Vecină (s. f.) /ve’chi.nǝ/ Vecina: vecină, vecine, vecina, vecinele, vecinei, vecinelor Frases de práctica 13  Dau ban  Dai un câine  Ea dă o rață  Dăm două baloanele  Dați o pisică  Ei dau doi bani  Fetița îi dă un os câinelui vecinilor  O fetiță dă un os unui câinelui unui vecin  Eu îi dau un ban unui fiu al unui vecin  Un copil dă un os unei pisici a unui vecin  Un copil dă oase unor câini ai vecinului  Câinele are un os mare

Doy dinero Das un perro Ella da un pato Damos los dos globos Dais un gato Ellos dan dos monedas La niña le da un hueso al perro de los vecinos Una niña da un hueso al perro de un vecino Yo le doy una moneda a un hijo de un vecino Un niño da un hueso a un gato de un vecino Un niño da huesos a unos perros del vecino El perro tiene un hueso grande

La próxima lista está diseñada para que tenga que usar todas las formas de algunas palabras

71

QAR



Lista de autoevaluación 13 1 La hija de mi padre es mi hermana Fiica tatălui meu este sora mea 2 Un perro tiene un hueso Un câine are un os 3 El perro tiene un hueso Câinele are un os 4 Dos perros tienen huesos Doi câini au oase 5 Los perros tienen los huesos Câinii au oasele 6 Una niña tiene un perro O fetiță are un câine 7 La niña tiene el perro Fetița are câinele 8 Dos niñas tienen dos perros Două fetițe au doi câini 9 Las niñas tienen los perros Fetițele au câinii 10 Una niña tiene un hueso de un perro O fetiță are un os al unui câine 11 La niña tiene el hueso del perro Fetița are osul câinelui 12 Unas niñas tienen unos huesos de unos perros Niște fetițe au niște oase ale unor câini 13 Las niñas tienen los huesos de los perros Fetițele au oasele câinilor 14 Una niña da un hueso a un perro de un vecino O fetiță dă un os unui câine al unui vecin 15 La niña da el hueso al perro del vecino Fetița dă osul câinelui vecinului 16 Unas niñas dan huesos a unos perros de unos vecinos Niște fetițe dau oase unor câini ai unor vecini 17 Las niñas dan los huesos a los perros de los vecinos Fetițele dau oasele câinilor vecinilor 18 Un gato tiene un pez O pisică are un pește 19 El gato tiene el pez Pisica are peștele 20 Dos gatos tienen peces Două pisici au pești 21 Los gatos tienen los peces Pisicile au peștii 22 Un niño tiene un gato Un copil are o pisică 23 El niño tiene el gato Copilul are pisica 24 El niño tiene dos gatos Copilul are două pisici 25 Los niños tienen los gatos Copiii au pisicile 26 Un niño tiene un pez de un gato Un copil are un pește al unei pisici 27 El niño tiene el pez del gato Copilul are peștele pisicii 28 Unos niños tienen unos peces de unos gatos Niște copii au niște pești ai unor pisici 29 Los niños tienen los peces de los gatos Copiii au peștii pisicilor 30 El niño da un pez a un gato Copilul dă un pește unei pisici 31 El niño le da el pez al gato del vecino Copilul îi dă peștele pisicii vecinului 32 El niño da un pez a unos gatos Copilul dă un pește unor pisici 33 El niño da un pez a los gatos Copilul dă un pește pisicilor 34 Un globo está allí Un balon este acolo 35 El globo es rojo Balonul este roșu 36 Dos globos están aquí Două baloane sunt aici 37 Los globos son azules Baloanele sunt albastre 38 Tengo un globo Am un balon 39 Tienes el globo Ai balonul 40 Tenemos dos globos Avem două baloane 41 Tenéis los globos Aveți baloanele 42 Un niño da un besito a un globo Un copil dă un pupic unui balon 43 El niño da un besito al globo Copilul dă un pupic balonului 44 Unos niños dan besos a unos globos Niște copii dau pupici unor baloane 45 Los niños dan besos a los globos Copiii dau pupici baloanelor 46 Un globo de un vecino está allí Un balon al unui vecin este acolo 47 El globo del vecino es amarillo Balonul vecinului este galben 48 Unos globos de unos vecinos están aquí Niște baloane ale unor vecini sunt aici 49 Los globos de los vecinos son verdes Baloanele vecinilor sunt verzi 50 El padre del padre de mi padre es mi bisabuelo Tatăl tatălui tatălui meu este străbunicul meu

72

QAR



Para saber más 13: LOS CASOS Y LAS DECLINACIONES En “La niña da un hueso al perro del vecino” hay un verbo y cuatro sustantivos con funciones diferentes: Nominativo (N), Acusativo (A), Dativo (D) y Genitivo (G). Es útil distinguirlas, porque en rumano la forma de la palabra puede variar según su función. Nominativo, es el sujeto que suele ir antes del verbo al principio de la frase. Responde a la pregunta ¿quién? “¿Quién da el hueso al perro?”  La niña Acusativo: Es el objeto directo (OD) que suele ir tras el verbo. Para saber si un sustantivo es OD podemos pasar la frase a pasiva y ver si se convierte en sujeto: “Un hueso es dado al perro del vecino por la niña”. Responde a la pregunta: “¿Qué (verbo) (sujeto)?” “¿Qué da la niña?” Un hueso. El Nominativo y el Acusativo se escriben igual: “un pato tiene un pato” O rață are o rață, aunque el sujeto (N) va antes del verbo y el objeto directo (A) después. Genitivo: Es el complemento del sustantivo que le precede, ya sea sujeto “el niño del jardinero da un beso al globo”, o no “la niña da un hueso al perro del vecino”, e indica el poseedor. Lleva delante la preposición “de”. En rumano es la flexión del artículo que acompaña al sustantivo. Copilul are un balon copiluluiEl niño tiene un globo del niño. Responde a la pregunta “¿de quién? No va al inicio de una frase, ni justo después del verbo. Puede existir un genitivo de un genitivo de un genitivo… como en la frase “la madre de la madre de mi madre es mi bisabuela” Dativo: va inmediatamente detrás del verbo, “El niño da un hueso al perro del jardinero”. Suele llevar la preposición “a” delante. Recibe la acción del verbo, en este caso es el perro el que recibe el hueso. Se detecta preguntando ¿a quién?  Al perro (D) Por tanto: La niña (N-sujeto) da (verbo) un hueso (A-OD) al perro (D-O indirecto) del vecino (G-Complemento) En rumano el artículo definido (el, la, los, las) va pegado al final de la palabra, el indefinido (un, una, unos, unas, varios, varias, muchos, dos, tres, cuatro…) va delante y separado. El caso va pegado al artículo. En masculino: Copil (s. m.) /ko’pil/ Singular sin artículo Plural sin artículo Singular con artículo Plural con artículo definido definido definido definido Niño Nominativo (N) Acusativo (A) Genitivo (G) Dativo (D) En neutro: Os (s. n.) /os/ Hueso Nominativo (N) Acusativo (A) Genitivo (G) Dativo (D) En femenino: Rață (s. f.) /’ra.ʦǝ/ Pato Nominativo (N) Acusativo (A) Genitivo (G) Dativo (D)

(un) copil (un) copil (a, ai…) unui copil Unui copil Singular sin artículo definido (un) os (un) os (a, ai…) unui os Unui os Singular sin artículo definido (o) rață (o) rață *(a, ai…) (unei) rațe (unei) rațe

(doi, niște…) copii (doi, niște…) copii (a, ai...) unor copii Unor copii Plural sin artículo definido (două, niște…) oase (două, niște…) oase (a, ai) unor oase Unor oase

copilul copilul copilului copilului

copiii copiii copiilor copiilor

Singular con artículo Plural con artículo definido definido osul oasele osul oasele osului oaselor osului oaselor

Plural sin artículo Singular con artículo Plural con artículo definido definido definido (două, niște…) rațe rața rațele (două, niște…) rațe rața rațele *(a, ai…) (unor) rațe raței rațelor unor rațe raței rațelor

Hay 16 cuadrículas de caso, artículo y número por cada género pero, como mucho, sólo 6 formas diferentes. El femenino es un poco diferente del masculino y del neutro, porque para el G/D singular femenino escogemos la forma plural y para el masculino/neutro singular escogemos la forma básica en todos los casos. Más adelante veremos otro caso, el Vocativo, y los complementos preposicionales.

73


QAR


14 ¿Por qué crees que me ha dado 1150 euros? De ce crezi că mi-a dat 1150 de euro?  Los números de 1000 en adelante     

El verbo “Creer” El pretérito perfecto Los pronombres de complemento indirecto “¿Por qué?” Expresiones de tiempo

74

El verbo a crede:

A crede (t) creer cred crezi crede credem (Voi) credeți (Ei) / (ele) cred (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

creo crees cree creemos creéis creen

Imperfect pers. a I-a: credeam Imperativ pers. a II-a.: crede Conjunctiv pers. a III-a.: să creada Participiu.: crezut Gerunziu: crezînd

Ejemplos: Crezi în asta? ¿Crees en esto? Cred în Dumnezeu Creo en Dios Nu crede în horoscop No cree en el horóscopo Aquí están los participios de los verbos que ya conocemos para poder formar un nuevo tiempo: el pasado. Infinitivo Participio pasado (Pp) Traducción A fi fost sido, estado A avea avut tenido A face facut hecho A învăța învățat Aprendido A locui locuit Vivido, habitado A lucra lucrat Trabajado A ști știut sabido A (se) numi numit llamado A vrea vrut querido A da dat dado A crede crezut creído El pasado se forma con la forma auxiliar del verbo a avea, vamos a ver esto con el verbo a da

A da (t) (pasado) Dar (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi) (Voi) (Ei) / (ele)

Am dat Ai dat A dat Am dat Ați dat Au dat

He dado Has dado Ha dado Hemos dado Habéis dado Han dado

Como se puede ver, el auxiliar no es exactamente igual al verbo a avea

QAR

www.quieroaprenderrumano.blogspot.com A avea (tener) Am Ai Are Avem Aveți Au


A avea aux. (Haber) Am Ai A Am Ați Au

El pasado corresponde tanto a nuestro pasado simple como al pretérito perfecto. Es decir: Eu am dat Yo he dado, yo di Los pronombres de Dativo: La frase de la lección anterior „Fetița îi dă un os câinelui vecinului”contiene un pronombre de dativo „îi” que en español significa ”le” Estos son los pronombres de dativo (los cuales se usan en muchos otros verbos aparte del verbo “dar”): Îmi Îți Îi Ne Vă Le

me te le nos os les

Un ejemplo: Fetița îmi dă un câine La niña me da un perro Además para el reflexivo de la tercera persona tanto en plural como en singular: Își se, a sí mismo/misma, a sí mismos/mismas Unas expresiones: De ce? Pentru că... Alo? Salut Acasă

¿Por qué? Porque... ¿Dígame? Hola En casa

Los pronombres que acaban o empiezan por vocal forman contracciones con el auxiliar y con partículas como nu, să, ce etc.: El îmi dă El mi-a dat El îți dă El ți-a dat El îi dă El i-a dat El ne dăEl ne-a dat El vă dăEl v-a dat El le dăEl l-a dat El își dăEl și-a dat El nu îmi dăEl nu-mi dă

Él me daÉl me ha dado Él te daÉl te ha dado Él le daÉl le ha dado Él nos daÉl nos ha dado Él os daÉl os ha dado Él les daÉl les ha dado Él se daÉl se ha dado Él no me daÉl no me ha dado

Podrá ver las contracciones con más detalle en para saber más 14

75


QAR


Expresiones de tiempo: Ieri Azi Mâine După-amiază De seară

Ayer Hoy Mañana Por la tarde De noche

Ejemplos: Ea nu vrea să-mi dea un pupic Ce-i dau mâine? Nu-ți dau nimic Ei nu ne-au dat bani luna aceasta De ce nu mi-ai dat nimic? Ți-au dat ieri pașaportul meu

Ella no quiere darme un besito ¿Qué le doy mañana? No te doy nada Ellos no nos han dado dinero este mes ¿Por qué no me has dado nada? Te han dado ayer mi pasaporte

El uso es tan parecido al español, que en rumano también tienen una forma enfática o „tónica” de decir “me”, que es “a mí” y que no sustituye a la anterior forma sino que se suma a ella como en español: Mie Ție Lui Ei Sie Nouă Vouă Lor

A mí A ti A él A ella A él, a ella, a sí mismo, a si misma A nosotros A vosotros A ellos, a ellas

Ejemplos: Mie îmi dă două beri. Și mie A mí me da dos cervezas. Y a mí dar ție îți dă doar una Pero a ti te da sólo una Para los números mayores de mil: O mie Două mii O mie nouă sute șaptezeci Unsprezece mii patru sute cincizeci și șase

1000 2000 1970 11456

Moș Crăciun

76

QAR



Vocabulario 14  Acasă (adv.) /a’ka.sǝ/ En casa, a casa  Agricultor (s. m.) /a.gri.kul’tor/ Agricultor: agricultor, agricultori, agricultorul, agricultorii, agricultorului, agricultorilor  Azi (adv.) /aʒ ͥ/ Hoy  Bancă (s.f.) /’ban.kǝ/ Banco: bancă, bănci, banca, băncile, băncii, băncilor  Bizar (adj. m.) /bi’ʒar/ Extraño, raro: bizar, bizari, bizarul, bizarii, bizarului, bizarilor Bizară (adj. f.) /bi’ʒa.rǝ/ Extraña, rara: bizară, bizare, bizara, bizarele, bizarei, bizarelor  Bomboană (s. f.) /bom’boa.nǝ/ Caramelo: bomboană, bomboane, bomboana, bomboanele, bomboanei, bomboanelor  Crede (A crede) (i) /a ’kre.de/ Creer: cred, crezi, crede, credem, credeți, cred. Imp.:crede Conj.:să creada Pp.:crezut  Creștin (adj. m.) /kresh’tin/ Cristiano: creștin, creștini, creștinul, creștinii, creștinului, creștinilor Creștină (adj. f.) /kresh’ti.nǝ/ Cristiana: creștină, creștine, creștina, creștinele, creștinei, creștinelor  Cu (prep.) /ku/ Con  Cuvânt (s.n.) /ku’vɨnt/ Palabra: cuvânt, cuvinte, cuvântul, cuvintele, cuvântului, cuvintelor  Delfin (s. m.) /del’fin/ Delfín: delfin, delfini, delfinul, delfinului, delfinilor  Deștept (adj. m.) /desh’tept/ Inteligente (m.), despierto: deștept, deștepți, deșteptul, deștepții, deșteptului, deștepților Deșteaptă (adj. f.) /desh’teap.tǝ/ Inteligente (f.), despierta: deșteaptă, deștepte, deșteapta, deșteptele, deșteptei, deșteptelor  Dumnezeu (s. m.) /dum.ne’ʒeu/ Dios: Dumnezeu, dumnezei, dumnezeul, dumnezeii, dumnezeului, dumnezeilor  După (prep.) /’du.pă/ Después (de)  După-amiază Por la tarde  Fermier (s. m.) /fer’mier/ Granjero: fermier, fermieri, fermierul, fermierii, fermierului, fermierilor  Găină (s. f.) /gǝ’i.nǝ/ Gallina: găină, găini, găina, găinile, găinii, găinilor  Grădină (s. f.) /grǝ’di.nǝ/ Jardín: grădină, grădini, grădina, grădinile, grădinii, grădinilor  Horoscop (s. n.) /jo.ros’kop/ Horóscopo: horoscop, horoscoape, horoscopul, horoscoapele, horoscopului, horoscoapelor  Ieri (adv.) /ier ͥ/ Ayer  Mâine (adv.) /’mɨi.ne/ Mañana  Mie (s.f.) /mie/ Mil: mie, mii, mia, miile, miei, miilor  Monedă (s. f.) /mo’ne.dǝ/ Moneda: monedă, monezi, moneda, monezile, monedei, monezilor  Moș Crăciun Papá Noel, Santa Claus /mosh krǝ’chiun/  Niciun art /ni.ʧi.un/ Ninguno: niciun niciunii niciunui niciunor Nicio art /ni.ʧi.o/ ninguna: nicio niciunele niciunei niciunor  Nimic (pron. neg/adv.) (n.) /ni’mik/ Nada: nimic, nimicuri, nimicul, nimicurile, nimicului, nimicurilor  Nou (adj. m.) /nou/ Nuevo: nou, noi, noul, noii, noului, noilor  Nouă (adj. f.) /nouǝ/ Nueva: nouă, noi/nouă, noua, noile/nouăle, noii/nouăi, noilor/nouălor  Obosit (adj. m.) /o.bo’sit/ Cansado: obosit, obosiți, obositul, obosiții, obositului, obosiților Obosită (adj. f.) /o.bo’si.tǝ/ Cansada: obosită, obosite, obosita, obositele, obositei, obositelor  Pașaport (s. n.) /pa.sha’port/ Pasaporte: pașaport, pașapoarte, pașaportul, pașapoartele, pașaportului, pașapoartelor  Păpușă (s. f.) /pǝ’pu.shǝ/ Muñeca: păpușă, păpuși, păpușa, păpușile, păpușii, păpușilor  Pentru (prep) /’pen.tru/ Por, Para  Prieten (s. m.) /’prie.ten/ Amigo: prieten, prieteni, prietenul, prietenii, prietenului, prietenilor Prietenă (s. f.) /’prie.te.nǝ/ Amiga: prietenă, prietene, prietena, prietenele, prietenei, prietenelor  Sport (s. n.) /sport/ Deporte: sport, sporturi, sportul, sporturile, sportului, spoturilor  Șef (s. m.) /shef/ Jefe: șef, șefi, șeful, șefii, șefului, șefilor Șefă (s. f.) /’she.fǝ/ Jefa: șefă, șefe, șefa, șefele, șefei, șefelor  Vis (s. n.) /vis/ Sueño: vis, vise, visul, visele, visului, viselor  Zi (Ziuă) (s.f.) /ʒi/, /’ʒiuǝ/ Día: Zi (Ziuă), zile, ziua, zilele, zilei, zilelor

77


QAR


 Zoologic (adj. m.) /zoo’lo.ʤik/ Zoológico, zoo: zoologic, zoologici, zoologicul, zoologicii, zoologicului, zoologicilor Zoologică (adj. f.) /zoo’lo.ʤi.kǝ/ Zoológica: zoologică, zoologice, zoologica, zoologicele, zoologicei, zoologicelor Expresiones 14     

De ce? Pentru că... Alo? Salut Acasă

¿Por qué? Porque... ¿Dígame? Hola En casa

Frases de práctica 14                  

Crezi în asta? Cred în Dumnezeu Nu crede în horoscop Fetița îmi dă un câine Ea nu vrea să-mi dă un pupic Ce-i dau mâine? Nu-ți dau nimic Ei nu ne-au dat bani luna aceasta De ce nu mi-ai dat nimic? Ți-au dat ieri pașaportul meu Mie îmi dă două beri. Și mie. dar ție îți dă doar una Mie îmi dă o mașină Îti dau trei beri El nu-mi dă mașinile Ea vrea șă-mi dea trei cărți Mi-ai dat două bomboane Dă-mi păpusa ta!

¿Crees en esto? Creo en Dios No cree en los horóscopos La niña me da un perro Ella no quiere darme un besito ¿Qué le doy mañana? No te doy nada Ellos no nos han dado dinero este mes ¿Por qué no me has dado nada? Te han dado ayer mi pasaporte A mí me dă dos cervezas. Y a mí. Pero a ti te da sólo una Me da a mí un coche Te dan tres cervezas El no me da los coches Ella quiere darme tres libros Me has dado dos caramelos ¡Dame tu muñeca!

Un pașaport

78

QAR



Lista de autoevaluación 14 1 ¿Diga? ¿Sí? 2 Hola, soy Pepe 3 Hola Pepe 4 ¿Está Florin en casa? 5 Ayer estuvo en Craiova 6 Pero hoy creo que está en Bucarest 7 ¿Has vivido en Bucarest? 8 Sí, he vivido en Bucarest 9 Entre mil novecientos noventa y seis 10 y dos mil uno 11 Hizo yoga hace tres días 12 Nosotros hemos trabajado aquí durante tres años 13 Habéis tenido tres perros 14 Pero ahora no tenéis ninguno 15 He sido albañil pero ahora soy profesor 16 Han vivido en Madrid en 1995 17 ¿Crees en los horóscopos? 18 Ellos no creen en los horóscopos 19 Ella no cree en Dios 20 Pero nosotros somos cristianos 21 Y creemos en Dios 22 La hija del jardinero todavía cree en Papá Noel 23 Creo que tengo 2500 € en el banco 24 Ella me dio una moneda ayer 25 ¿Creéis que él tiene mucho dinero? 26 ¿Te ha hablado en inglés? 27 No, me ha hablado en rumano 28 Él le ha dado un hueso al perro del jardinero 29 El granjero nos ha dado tres gallinas 30 El delfín del zoo es muy inteligente 31 Vuestro jefe os ha dado mil quinientos euros 32 Ellas querían dos mil euros 33 Pero yo les he dado sólo mil 34 He tenido un sueño muy extraño 35 Ayer trabajé de mañana 36 Pero hoy trabajo de tarde 37 Y mañana trabajo por la noche 38 Hago yoga todos los días 39 Pero ayer no hice yoga 40 Porque estaba muy cansado 41 ¿Por qué estabas muy cansado? 42 Porque hice mucho deporte 43 ¿Qué has hecho hoy? 44 He aprendido dos palabras nuevas 45 He estado en Madrid por la mañana 46 Y he hablado con un amigo de mi padre 47 Que ha vivido aquí en dos mil cinco 48 Y me ha dado dos globos rojos 49 A ti te ha dado una muñeca azul 50 Y a él le ha dado tres caramelos

Alo? Da? Bună, sunt Pepe Salut Pepe Florin este acasă? Ieri a fost în Craiova Dar azi cred că este în București Ai locuit în București? Da, am locuit în București. Între o mie nouă sute nouăzeci și șase și două mii unu A facut yoga de acum trei zile Noi am lucrat aici timp de trei ani Ați avut trei câini Dar acum n-aveți niciunul Am fost zidar dar acum sunt profesor Au locuit în Madrid în 1995 Crezi în horoscop? Ei nu cred în horoscop Ea nu crede în Dumnezeu Dar noi suntem creștini și credem în Dumnezeu Fiica grădinarului încă mai crede în Moș Craciun Cred că am două mii cinci sute de euro în bancă Ea mi-a dat o monedă ieri Credeți că el are mulți bani? Ți-a vorbit în engleză? Nu, mi-a vorbit în românește El i-a dat un os câinelui grădinarului Fermierul ne-a dat trei găini Delfinul grădinii zoologică este foarte inteligent Șeful vostru v-a dat o mie cinci sute de euro Ele au vrut două mii de euro Dar eu le-am dat doar o mie Am avut un vis foarte bizar Ieri am lucrat de dimineața Dar azi lucrez de după-amiază Și mâine lucrez de seara Fac yoga în fiecare zi Dar ieri n-am făcut yoga Pentru că eu am fost foarte obosit De ce ai fost foarte obosit? Pentru că am facut mult sport Ce ai facut azi? Am învățat două cuvinte noi Am fost în Madrid de dimineața și am vorbit cu un amic tatălui meu care a locuit aici în două mii cinci și mi-a dat două baloane roșii Ție ți-a dat o păpușă albastră și lui i-a dat trei bomboane

79


QAR


Para saber más 14: los pronombres de objeto indirecto (Dativos) y sus contracciones: Por cada pronombre (p.e.: îmi) tenemos una forma tónica (mie), una forma átona (îmi), y su contracción (mi) que puede llevar algún guión dependiendo si va junto a una palabra (-mi, mi-) o entre dos (-mi-)

Pronombres de objeto indirecto (Dativo)

Forma tónica

Forma átona I

mie ție lui ei nouă vouă lor

îmi îți

-mi -ți

miți-

-mi -ți

miți-

mi ți

miți-

miți-

-mi-ți-

îi ne vă le

-i ne vă le

inevle-

-i -ne -vă -le

ine vă le

i ni vi li

inevle-

inevăle-

-i-ni-vi-li-

Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros www.editatenea.com

SINGULAR

PLURAL

1ª 2ª M. 3ª F. 1ª 2ª 3ª

Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por vocal II III IV V VI VII VIII IX

I Ante la mayoría de tiempos simples II Tras nu y să (en să-mi, să-ți, să-i) III Ante el auxiliar para formar el pretérito perfecto o el condicional IV Tras el imperativo afirmativo y el gerundio. V Ante la forma e del verbo a fi como en: Mi-e sete VI Ante verbos con reflexivo se VII En lenguaje coloquial ante formas simples que comiencen por vocal excepto î VIII En lenguaje coloquial ante formas simples de verbos que comiencen por î IX En construcciones con verbo antepuesto y pronombre se postpuesto: pare-mi-se

trei pisici

80

QAR

15



Cât e ceasul? ¿Qué hora es?

 Cómo preguntar y decir la hora  Preposiciones que acompañan a las expresiones de tiempo  El genitivo de los nombres propios  El Genitivo de los determinantes (de este, de esta...)  El verbo “venir”

81

La forma más común de preguntar la hora es ésta: Cât e ceasul? ¿Qué hora es? Ejemplos: Cât e ceasul, vă rog? ¿Qué hora es, por favor? Scuzați-ma, cât e ceasul? Disculpe, ¿tiene hora? Ce oră e? ¿Qué hora es? A lo que nos pueden contestar: Este ora cinci Son las cinco O más comúnmente: E cinci E patru E cinci și zece E cinci și un sfert E cinci și cincisprezece Ora douăzeci și trei E șase fără un sfert E șase fără zece E cinci și jumătate

Son las cinco Son las cuatro Son las cinco y diez Son las cinco y cuarto Son las cinco y quince Las veintitrés Son las seis menos cuarto Son las seis menos diez Son las cinco y media

Más coloquialmente se cambia jumătate por jumate y se elimina el și: E cinci jumate Son las cinco y media Se usa “unu, două, douăsprezece” para “una, dos, doce” respectivamente E unu Es la una E două fix Son las dos en punto


QAR


Uno de los usos de la preposición la que podemos traducir más o menos como “a”: La ce ora? Când? La două Până la două Pe la unu

¿A qué hora? ¿Cuándo? A las dos hasta las dos cerca de la una, sobre la una aproximadamente

Si usamos el reloj de doce horas podemos especificar: 82

La șase după amiaza A las seis de la tarde La șase dimineața A las seis de la mañana Nu înainte de ora nouă dimineața No antes de las nueve de la mañana También podemos usar preposiciones y adverbios: După ora opt seara Peste o oră Peste două ore Între trei și patru E deja ora unsprezece

Después de las ocho de la tarde Dentro de una hora Dentro de dos horas Entre las tres y las cuatro Son ya las once

Se usan algunos genitivos como zilei, nopții u orei: Ora doisprezece miezul zilei Las doce del mediodía Ora doisprezece miezul nopții Las doce de la (media)noche În jurul orei patru Alrededor de las cuatro Aquí está el Genitivo de los nombres propios. Está todo explicado en para saber más 15. Unos ejemplos: Alberto este fratele lui Carmen Alberto es el hermano de Carmen Carmen este sora lui Alberto Carmen es la hermana de Alberto José este soțul Mariei José es el esposo de María Para escribir el genitivo de un determinante, por ejemplo: “El perro de este hombre”, se pone en genitivo sólo el determinante si éste va delante del sustantivo, o ambos si va detrás. Câinele acestui bărbat este mare El perro de este hombre es grande Câinele bărbatului acestuia este mare El perro de este hombre es grande

El verbo “venir”:

A veni (i) vin vii vine venim (Voi) veniți (Ei) / (ele) vin (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Venir, llegar vengo vienes viene venimos venís vienen

Imperfect pers. a I-a: veneam Imperativ pers. a II-a.: vino Conjunctiv pers. a III-a.: să vină Participiu.: venit Gerunziu: venind


QAR


Ejemplos: Au venit și verișorii mei Încă n-a venit Geamantanul lui George n-a venit Veniți din Africa?

Han venido también mis primos Todavía no ha venido No ha llegado la maleta de George ¿Viene usted de África?

Para decir “vengo de” se dice vin din, pero para decir “vengo a” se dice vin în Jean Michel Jarre vine în România! ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía! Cesaria Evora nu mai vine în România Cesaria Evora ya no viene a Rumanía Vocabulario 15                

Amiază (s. f.) /a’mia.ʒă/ Mediodía: Amiază, amiezi, amiaza, amiezile, amiezii, amiezilor Carte (s. f.) /’kar.te/ Libro, carta (naipe): carte, cărți, cartea, cărțile, cărții, cărților Fără (prep, conj, adv.) Sin, menos. Fix (adj. m.) /fiks/ Fijo, en punto: fix, ficși, fixul, ficșii, fixului, ficșilor Fixă (adj. f.) /’fik.sǝ/ Fija: fixă, fixe, fixa, fixele, fixei, fixelor Geamantan (s. n.) /ʤea.man’tan/ Maleta: Geamantan, geamantane, geamantanul, geamantanele, geamantanului, geamantanelor Înainte (adv.) /ɨ.na’in.te/ Antes (de) Jumătate (s. f.) /ʤu.mǝ’ta.te/ Mitad, media: jumătate, jumătăți, jumătatea, jumătățile, jumătății, jumătăților Măr (s. n.) /mǝr/ Manzana: măr, mere, mărul, merele, mărului, merelor Miez (s.n.) /mieʒ/ Medio: miez, miezuri, miezul, miezurile, miezului, miezurilor Noapte (s. f.) /’noap.te/ Noche: noapte, nopți, noaptea, nopțile, nopții, nopților Oră (s. f.) /’o.rǝ/ Hora: oră, ore, ora, orele, orei, orelor Până (prep. Inv.) /’pɨ.nǝ/ Hasta Peste (prep. Inv.) /’pes.te/ Sobre, encima de Sfert (s. n.) /sfert/ Cuarto: sfert, sferturi, sfertul, sferturile, sfertului, sferturilor Veni (a veni) (i) /ve’ni/ Venir: vin, vii, vine, venim, veniți, vin Imp.: vino! Subj.: să vină Pp.: venit Verișor (s. m.) /ve.ri’shor/ Primo: verișor, verișori, verișorul, verișorii, verișorului, verișorilor

Expresiones 15  Scuzați-mă  În jurul

Perdone, disculpe Alrededor de

Oră șase

83


QAR


Frases para practicar 15                                          

Cât e ceasul, vă rog? Scuzați-ma, cât e ceasul? Ce oră e? Este ora cinci E cinci E patru E cinci și zece E cinci și un sfert E cinci și cincisprezece Ora douăzeci și trei E șase fără un sfert E șase fără zece E cinci și jumatate E cinci jumate E unu E două fix La ce ora? Când? La două Până la două Pe la unu La șase după amiaza La șase dimineața Nu înainte de ora nouă dimineața După ora opt seara Peste o oră Peste două ore Între trei și patru E deja ora unsprezece Ora doisprezece miezul zilei Ora doisprezece miezul nopții În jurul orei patru Alberto este fratele lui Carmen Carmen este sora lui Alberto José este soțul Mariei Câinele acestui bărbat este mare Câinele bărbatului acestuia este mare Au venit și verișorii mei Încă n-a venit Geamantanul lui George n-a venit Veniți din Africa? Jean Michel Jarre vine în România! Cesaria Evora nu mai vine în România

¿Qué hora es, por favor? Disculpe, ¿tiene hora? ¿Qué hora es? Son las cinco Son las cinco Son las cuatro Son las cinco y diez Son las cinco y cuarto Son las cinco y quince Las veintitrés Son las seis menos cuarto Son las seis menos diez Son las cinco y media Son las cinco y media Es la una Son las dos en punto ¿A qué hora? ¿Cuándo? A las dos hasta las dos cerca de la una, sobre la una aproximadamente A las seis de la tarde A las seis de la mañana No antes de las nueve de la mañana Después de las ocho de la tarde Dentro de una hora Dentro de dos horas Entre las tres y las cuatro Son ya las once Las doce del mediodía Las doce de la (media)noche Alrededor de las cuatro Alberto es el hermano de Carmen Carmen es la hermana de Alberto José es el esposo de María El perro de este hombre es grande El perro de este hombre es grande Han venido también mis primos Todavía no ha venido No ha llegado la maleta de George ¿Viene usted de África? ¡Jean Michel Jarre viene a Rumanía! Cesaria Evora ya no viene a Rumanía

84

QAR



Lista de autoevaluación 15 1 ué hora es? 2 La una en punto 3 La una y cuarto 4 Las dos menos veinte 5 Las dos 6 Son las dos y veinte 7 Son las dos y media 8 Son las tres 9 Viene a las tres y diez 10 Vengo a las cuatro menos cuarto 11 Ella viene a las cuatro 12 ¿Vienes a las cuatro y cuarto? 13 Creo que viene a las cuatro y veinte 14 Quiero que vengas a las cinco 15 ¿Venís a las cinco y cinco? 16 El jardinero viene a las cinco y media 17 El hijo de este hombre viene a las seis 18 El hijo del jardinero viene a las seis y cuarto 19 Son las siete menos cinco 20 Las siete en punto 21 Venimos a las siete y veinticinco 22 Ellas vienen a las ocho menos cuarto 23 Son las ocho 24 Esta chica viene a las ocho y cinco 25 Alrededor de las ocho y media 26 Son las nueve en punto 27 Vengo a las nueve y diez 28 El quiere que vengas a las diez menos cuarto 29 Las diez 30 A las diez y veinte 31 Son las once menos diez 32 He venido a las once en punto 33 Creo que (él) ha venido a las doce menos veinte 34 Me ha dado tres libros a las doce menos cinco 35 Trabajo a las doce en punto 36 Vengo a las doce y veinticinco 37 La una menos diez 38 Quiero que venga sobre las ocho 39 Pero él quiere venir después de las ocho 40 El perro de este hombre tiene tres huesos 41 Los huesos de esta mujer son grandes 42 El gato de esa niña es negro 43 El pez de ese hombre es plateado 44 El hijo de este jardinero tiene tres manzanas 45 Le he dado tres monedas a ese hombre 46 Le has dado cien euros al marido de esta mujer 47 Ellos creen que esta niña habla inglés 48 Ese futbolista viene entre las cinco y las seis 49 ¿A qué hora viene el hijo de María? 50 No sé

Cât e ceasul? Ora unu fix Unu și un sfert Două fără douăzeci Ora două E ora două și douăzeci E ora două și jumatate E ora trei Vine la ora trei și zece Vin la ora patru fără un sfert Ea vine la ora patru Vii la ora patru și un sfert? Cred ca vine la ora patru și douăzeci Vreau să vii la ora cinci Veniți la cinci și cinci? Grădinarul vine la ora cinci și jumatate Fiul acestui bărbat vine la ora șase Fiul grădinarului vine la ora șase și un sfert E ora șapte fără cinci Ora șapte fix Venim la ora șapte și douăzeci și cinci Ele vin la ora opt fără un sfert E ora opt Această fată vine la ora opt și cinci În jurul orei opt și jumatate E ora nouă fix Vin la ora nouă și zece El vrea să vii la ora zece fără un sfert Ora zece La ora zece și douăzeci E (ora) unsprezece fără zece Am venit la (ora) unsprezece fix Cred că el a venit la douăsprezece fără douăzeci Mi-a dat trei cărți la (ora) douăsprezece fără cinci Lucrez la (ora) douăsprezece fix Vin la (ora) douăsprezece și douăzeci și cinci Ora unu fără zece Vreau să vină pe la opt Dar el vrea să vină după de la ora opt Câinele bărbatului acestuia are trei oase Oasele femeii acesteia sunt mari Pisica fetiței aceleia este neagra Peștele bărbatului aceluia este argintiu Fiul grădinarului acestuia are trei mere I-am dat trei monede bărbatului aceluia I-ai dat o sută de euro soțului femeii acesteia Ei cred că fetița aceasta vorbește engleza Fotbalistul acela vine între cinci și șase La ce oră vine fiul Mariei? Nu știu

85


QAR


Para saber más 15: Declinación de los nombres propios

Nominativo Acusativo Genitivo Dativo Vocativo

Masculino David Pe David, cu David Lui David Lui David Davide!

Femenino acabado en “a” Cristina Pe Cristina, cu Cristina Cristinei Cristinei Cristino!

Femenino no acabado en “a” Carmen Pe Carmen, cu Carmen Lui Carmen Lui Carmen Carmen!

86


QAR

16      


Încerc mai târziu Pruebo más tarde

Iar vs. și (II) Las conjugaciones de la lengua rumana

87

Los números ordinales (primero, segundo...) El verbo “probar, intentar” Vocabulario: Los meses del año Verbos que se conjugan como a veni

Un calendar

Unas expresiones: Pe curând Foarte sigur/ă La telefon Mai târziu Va rugam… Astă-vară

Hasta luego, hasta pronto Muy seguro/a Al teléfono, al aparato Más tarde Por favor (Les rogamos…) Este verano (el verano pasado, el último verano)

Iar vs. Și (II) Ya hemos visto que tanto iar como și se traducen “y”, y que no se utilizan de la misma manera. Și se utiliza para unir palabras de la misma categoría como dos sustantivos o dos adjetivos que califican a un mismo sustantivo. Iar se utiliza para unir proposiciones. Estos son unos ejemplos que aclaran la cuestión: David și Pedro sunt înalți Juan este înalt și slab Juan este înalt iar Pedro este slab Juan este înalt și slab iar Pedro este scund și slab Juan și Pedro sunt scunzi Juan și Pedro sunt slabi iar Carla este grasă Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Câinele maro și pisica galbenă sunt mari iar câinele gri și pisica neagra sunt mici

David y Pedro son altos Juan es alto y delgado Juan es alto y Pedro es delgado Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado Juan y Pedro son bajos Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja Juan es delgado y Carla y María son gordas El perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris y el gato negro son pequeños

Aunque se podría decir: David este înalt iar Pedro este înalt”, en la práctica no se dice porque suena redundante y se diría: David și Pedro sunt înalți, con lo cual, iar a pesar de ser una conjunción copulativa equivalente a și, en realidad se usa cuando se unen proposiciones con valor adversativo y donde su significado es próximo a dar.

En la siguiente frase de Florian Pittiș, aunque hay dos proposiciones, usa și porque el sujeto no cambia: Dumnezeu e drept, bun și știe ce face Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace


QAR


El verbo a încerca:

A încerca (i) încerc încerci încearcă încercăm (Voi) încercați (Ei) / (ele) încearcă (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Intentar, probar intento intentas intenta intentamos intentáis intentan

Imperfect pers. a I-a: încercam Imperativ pers. a II-a.: încearcă Conjunctiv pers. a III-a.: să încerce Participiu.: încercat Gerunziu: încercând

Ejemplo: Am încercat să fac un portret He intentado hacer un retrato Las Conjugaciones En rumano existen cuatro conjugaciones, que corresponden a los verbos terminados en: -a (a lucra), ea (a avea), -e (a face), y en –i (a vorbi) o –î (a coborî). No todos los verbos de una misma conjugación se conjugan igual. Sin embargo, un verbo básico y sus derivados a base se prefijos, se conjugan de la misma forma. Se conjugan igual que a veni: contraveni conveni cuveni deveni interveni parveni preveni proveni redeveni reveni surveni

contravenir convenir, acordar corresponderle, tocarle llegar a ser, convertirse en, hacerse intervenir triunfar, lograr prevenir provenir, proceder volver a ser volver sobrevenir

Unos ejemplos extraídos de internet con los verbos a deveni y a reveni: Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie Am devenit milionar Cred că e bine să revin mai târziu "Regele Ferdinand" a revenit în țară Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Va rugam reveniți Am revenit

Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia Me he hecho millonario Creo que es bueno que vuelva más tarde El “Rey Fernando” ha vuelto al país Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde. Les rogamos que vuelvan He vuelto

Los ordinales: Los ordinales indican el orden de algo o alguien dentro de una serie: Primero, segundo, tercero etc. Se abrevian poniéndoles una “o” chiquitita a la derecha si son masculinos o una “a” chiquitita si son femeninos, esto es: 1º, 2º, 3º etc., a veces se escriben en números romanos: Carlos VCarlos quinto. En rumano ocurre algo parecido. Tienen: primul, al doilea, al treilea etc… aunque se suelen abreviar: Filip al II-lea (Felipe II), o incluso Filip al 2-lea. En para saber más 16 tenemos la lista de los números ordinales hasta el 100º.

88

QAR



89

Los meses del año Los meses del año son palabras de género masculino a pesar de que algunas acaban en “e”. Son invariables, es decir, no se flexionan. En cambio la palabra “mes”, lună, es de género femenino: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Enero Febrero Marzo Abril Mayo Junio Julio Agosto Septiembre Octubre Noviembre Diciembre

Vocabulario 16  Aprilie (s.) /a’pri.li.e/ Abril  August (s.) /’au.gust/ Agosto  Bun (adj. m.) /bun/ Bueno: bun, buni, bunul, bunii, bunului, bunilor Bună (adj. f.) /’bu.nǝ/ Buena: bună, bune, buna, bunele, bunei, bunelor  Calendar (s. n.) /ka.len’dar/ Calendario: calendar, calendare, calendarul, calendarele, calendarului, calendarelor  Contraveni (a contraveni) (i) /kon.tra.ve’ni/ Contravenir: contravin, contravii, contravine, contravenim, contraveniți, contravin Imp.: contravino! Subj.: să contravină Pp.: contravenit  Conveni (a conveni) (i) /kon.ve’ni/ Convenir, acordar: convin, convii, convine, convenim, conveniți, convin Imp.: convino! Subj.: să convină Pp.: convenit  Cuveni (a cuveni) (refl.) /ku.ve’ni/ Corresponderle, tocarle: ---, ---, cuvine, ---, ---, cuvin Conj.: să cuvină Pp.: cuvenit  Decembrie (s.) /de’chem.bri.e/ Diciembre  Deveni (A deveni) (i) /a de.ve’ni/ Llegar a ser, convertirse en, hacerse: devin, devii, devine, devenim, deveniți, devin. Imp.: devino Subj.: să devină Pp.: devenit  Februarie (s.) /fe.bru’a.ri.e/ Febrero  Gras (adj. m.) /gras/ Gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor Grasă (adj. f.) /’gra.sǝ/ Gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor  Ianuarie (s.) /ia.nu’a.ri.e/ Enero  Interveni (a interveni) (i) /in.ter.ve’ni/ Intervenir: intervin, intervii, intervine, intervenim, interveniți, intervin Imp.: intervino! Subj.: să intervină Pp.: intervenit  Iulie (s.) /’iu.li.e/ Julio

QAR                               



Iunie (s.) /’iu.ni.e/ Junio Lună (s. f.) /’lu,nǝ/ Mes: lună, luni, luna, lunile, lunii, lunilor Istorie (s. f.) /is’to.rie/ Historia: Istorie, istorii, istoria, istoriile, istorie, istoriilor Înalt (adj. m.) /ɨ’nalt/ Alto: înalt, înalți, înaltul, înalții, înaltului, înalților Înaltă (adj. f.) /ɨ’nal.tǝ/ Alta: înaltă, înalte, înalta, înaltele, înaltei, înaltelor Încerca (A încerca) (t) /a ɨn.cher’ka/ Probar, intentar: încerc, încerci, încearcă, încercăm, încercați, încearcă. Imp.: încearcă. Subj.: să încerce. Pp.: încercat Mai (s.) /mai/ Mayo, más Martie (s.) /mar.ti.e/ Marzo Milionar (s. m.) /mi.lio’nar/ Millonario: milionar, milionari, milionarul, milionarii, milionarului, milionarilor Milionară (s. f.) /mi.lio’na.rǝ/ Millonaria: milionară, milionare, milionara, milionarele, milionarei, milionarelor Monstru (adj. m.) /’mons.tru/ Monstruo (masc.): monstru, monștri, monstrul, monștrii, monstrului, monștrilor Monstră (adj. f) /’mons.trǝ/ Monstruo (fem.): monstră, monstre, monstra, monstrele, monstrei, monstrelor Noiembrie (s.) /no’iem.bri.e/ Noviembre Octombrie (s.) /ok.tom.bri.e/ Octubre Papă (s. m) /’pa.pǝ/ Papa: papă, papi, papa, papii, papei, papilor Parveni (a parveni) (i) /par.ve’ni/ Triunfar, lograr: parvin, parvii, parvine, parvenim, parveniți, parvin Imp.: parvino! Subj.: să parvină Pp.: parvenit Portret (s. n.) /por’tret/ Retrato: portret, portrete, portretul, portretele, portretului, portretelor Preveni (a preveni) (i) /pre.ve’ni/ Prevenir: previn, previi, previne, prevenim, preveniți, previn Imp.: previno! Subj.: să prevină Pp.: prevenit Proveni (a proveni) (i) /pro.ve’ni/ Provenir: provin, provii, provine, provenim, proveniți, provin Imp.: provino! Subj.: să provină Pp.: provenit Redeveni (a redeveni) (i) /re.de.ve’ni/ Volver a ser: redevin, redevii, redevine, redevenim, redeveniți, redevin Imp.: redevino! Subj.: să redevină Pp.: redevenit Regat (s. n.) /re’gat/ Reino: regat, regate, regatul, regatele, regatului, regatelor Reveni (A reveni) (i) /a re.ve’ni/ Volver: revin, revii, revine, revenim, reveniți, revin. Imp.: revino Subj.: să revină Pp.: revenit Rupt (adj. m.) /rupt/ Roto: rupt, rupți, ruptul, rupții, ruptului, rupților Ruptă (adj. f.) /’rup.tǝ/ Rota: ruptă, rupte, rupta, ruptele, ruptei, ruptelor Septembrie (s.) /sep’tem.bri.e/ Septiembre Scund (adj. m.) /skund/ Bajo (persona): scund, scunzi, scundul, scunzii, scundului, scunzilor Scundă (adj. f) /’skun.dǝ/ Baja (persona): scundă, scunde, scunda, scundele, scundei, scundelor Slab (adj. m.) /slab/ Delgado: slab, slabi, slabul, slabii, slabului, slabilor Slabă (adj. f.) /’sla.bǝ/ Delgada: slabă, slabe, slaba, slabele, slabei, slabelor Sportiv (Adj.) /spor’tiv/ Deportista (masc.) sportive, sportivi, sportivul, sportivii, sportivului, sportivilor Sportivă (Adj.) /spor’ti.vǝ/ Deportista (fem.) sportivă, sportive, sportive, sportivele, sportivei, sportivelor Student (s. m.) /stu’dent/ Estudiante (masc.): student, studenți, studentul, studenții, studentului, studenților Studentă (s. f.) /stu’den.tǝ/ Estudiante (fem.): studentă, studente, studenta, studentele, studentei, studentelor Surveni (a surveni) (i) /sur.ve’ni/ Sobrevenir: ---, ---, survine, ---, ---, survin Subj.: să survină Pp.: survenit Telefon (s. n.) /te.le’fon/ Teléfono: telefon, telefoane, telefonul, telefoanele, telefonului, telefoanelor Țară (s. f.) /’tsa.rǝ/ País: țară, țări, țara, țările, țării, țărilor Vacanță (s. f.) /va’kant.sǝ/ Vacaciones: vancanță, vacanțe, vacanța, vancanțele, vancanței, vancanțelor Vampir (s. m.) /vam’pir/ Vampiro: vampir, vampiri, vampirul, vampirii, vampirului, vampirilor Vară (s. f.) /’va.rǝ/ Verano: vară, veri, vara, verile, verii, verilor

90


QAR


Expresiones 16      

Pe curând Foarte sigur/ă La telefon Mai târziu Va rugam… Astă-vară

Hasta luego, hasta pronto. Muy seguro/a Al teléfono, al aparato Más tarde Por favor (Les rogamos…) Este verano (el verano pasado, el último verano)

Frases para practicar 16  David și Pedro sunt înalți  Juan este înalt și slab  Juan este înalt iar Pedro este slab

David y Pedro son altos Juan es alto y delgado Juan es alto y Pedro es delgado

         

Juan este înalt și slab iar Pedro este scund Juan și Pedro sunt scunzi Juan și Pedro sunt scunzi iar Carla este grasă Juan și Pedro sunt scunzi dar Carla nu este scundă Juan este scund iar Carla și Maria sunt grase Câinele maro și pisica galbenă sunt mari iar câinele gri și pisica neagra sunt mici Dumnezeu e drept, bun și știe ce face Am încercat să fac un portret Phelps a devenit cel mai bun sportiv din istorie

     

Am devenit milionar Cred că e bine să revin mai târziu "Regele Ferdinand" a revenit în țară Sunt în vacanță. Reveniți mai târziu! Va rugăm reveniți Am revenit

Juan es alto y delgado y Pedro es bajo y delgado Juan y Pedro son delgados Juan y Pedro son delgados y Carla es gorda Juan y Pedro son bajos pero Carla no es baja Juan es delgado y Carla y María son gordas el perro marrón y el gato amarillo son grandes y el perro gris y el gato negro son pequeños Dios es justo, bueno, y sabe lo que hace He intentado hacer un retrato Phelps se ha convertido en el mejor deportista de la historia Me he hecho millonario Creo que es bueno que vuelva más tarde El “Rey Fernando” ha vuelto al país Estoy de vacaciones. Vuelvan más tarde Les rogamos que vuelvan He vuelto

Înalt și scund

91

QAR



Lista de autoevaluación 16 (Nota: cuando decimos que algo de cristal está roto, empleamos el adjetivo spart, cuando lo usamos para otro tipo de objetos, empleamos rupt.) 1 Ella es enfermera y él es profesor 2 Te has convertido en un monstruo 3 Enero es el primer mes del año 4 El libro de estos estudiantes está roto 5 Febrero es el segundo mes del año 6 En el año 1025 Polonia se convirtió en reino 7 Marzo es el tercer mes del año 8 El hijo de Carmen y Florin sabe sueco 9 Abril es el cuarto mes del año 10 Benedicto XVI es el octavo papa alemán 11 Mayo es el quinto mes del año 12 ¿Quién está al aparato? 13 Buenos días señor Eliade, soy Ionut 14 ¿Está Radu en casa? 15 No, todavía no. Creo que viene a las seis 16 ¿Está seguro? 17 Sí, estoy segurísimo 18 Entonces pruebo más tarde 19 Adiós señor Eliade 20 Hasta luego, Ionut 21 Junio es el sexto mes del año 22 Elena no está todavía en casa 23 Creo que viene más tarde 24 Pruebo a las siete y media 25 Julio es el séptimo mes del año 26 Estamos de vacaciones 27 Agosto es el octavo mes del año 28 Estoy en casa 29 Septiembre es el noveno mes del año 30 ¡Adiós y hasta luego, señor Martínez! 31 Octubre es el décimo mes del año 32 Vuelvo a las cuatro y media 33 Noviembre es el undécimo mes del año 34 ¿Vuelves mañana? 35 Diciembre es el duodécimo mes del año 36 Ella vuelve más tarde 37 Volvemos a las once 38 Vosotros no volvéis al país 39 Ellos no vuelven a Inglaterra 40 Quiero que pruebes más tarde 41 El intenta hacer unos retratos 42 Lo intentamos mañana 43 ¿Probáis a las siete? 44 Ellos lo han intentado 45 Te has hecho millonario 46 Él se convierte en vampiro 47 Quiero que llegues a ser profesora 48 Sé lo que hacéis 49 Sé lo que hiciste el último verano 50 El polaco es la lengua de los polacos

Ea este infirmieră, iar el este profesor Ai devenit un monstru Ianuarie e prima lună a anului Cartea acestelor studenți este ruptă Februarie e a două lună a anului În anul 1025 Polonia a devenit regat Martie este a treia lună a anului Fiul lui Carmen și Florin știe suedeza Aprilie este a patra lună a anului Benedict al XVI-lea este al optulea papă german Mai este a cincea lună a anului Cine este la telefon? Bună ziua, domnule Eliade. Sunt Ionut Radu este acasă? Nu, nu încă. Cred că vine la ora șase Sunteți sigur? Da, sunt foarte sigur Atunci încerc mai târziu La revedere domnule Eliade Pe curând, Ionut Iunie este a șasea lună a anului Elena nu este încă acasă Cred că vine mai târziu Încerc la ora șapte și jumatate Iulie e a șaptea lună a anului Suntem în vacanță August e a opta lună a anului Sunt acasă Septembrie e a nouă lună a anului La revedere și pe curând, domnule Martinez! Octombrie e a zecea lună a anului Revin la ora patru și jumatate Noiembrie e a unsprezecea lună a anului Revii mâine? Decembrie e a douăsprezecea lună a anului Ea revine mai târziu Revenim la ora unsprezece Voi nu reveniți în țară Ei nu revin în Anglia Vreau să încerci mai târziu El încearcă să facă niște portrete Încercăm mâine Încercați la șapte? Ei au încercat Ai devenit milionar El devine vampir Vreau să devii profesoară Știu ce faceți Știu ce ai făcut astă-vară Poloneza este limba polonezilor

92


QAR


Para saber más 16: Los números ordinales

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXIII XXIV XXV XXVI XXVII XXVIII XXIX XXX XXXI XXXII XXXIII XXXIV XXXV XXXVI XXXVII XXXVIII XXXIX XL L LX LXX LXXX XC C

Primero (1º) Segundo (2º) Tercero (3º) Cuarto (4º) Quinto (5º) Sexto (6º) Séptimo (7º) Octavo (8º) Noveno (9º) Décimo (10º) Undécimo (11º) Duodécimo (12º) Décimo tercero (13º) Décimo cuarto (14º) Décimo quinto (15º) Décimo sexto (16) Décimo séptimo (17º) Décimo octavo (18º) Décimo noveno (19º) Vigésimo (20º) Vigésimo primero (21º) Vigésimo segundo (22º) Vigésimo tercero (23º) Vigésimo cuarto (24º) Vigésimo quinto (25º) Vigésimo sexto (26º) Vigésimo séptimo (27º) Vigésimo octavo (28º) Vigésimo noveno (29º) Trigésimo (30º) Trigésimo primero (31º) Trigésimo segundo (32º) Trigésimo tercero (33º) Trigésimo cuarto (34º) Trigésimo quinto (35º) Trigésimo sexto (36º) Trigésimo séptimo (37º) Trigésimo octavo (38º) Trigésimo noveno (39º) Cuadragésimo (40º) Quincuagésimo (50º) Sexagésimo (60º) Septuagésimo (70º) Octogésimo (80º) Nonagésimo (90º) Centésimo (100º)

Primul Al doilea (al II-lea) Al treilea (al III-lea) Al patrulea (al IV-lea) Al cincilea (al V-lea) Al șaselea (al VI-lea) Al șaptelea (al VII-lea) Al optulea (al VIII-lea) Al nouălea (al IX-lea) Al zecelea (al X-lea) Al unsprezecelea (al XI-lea) Al doisprezecelea (al XII-lea) Al treisprezecelea (al XIII-lea) Al paisprezecelea (al XIV-lea) Al cincisprezecelea (al XV-lea) Al șaisprezecelea (al XVI-lea) Al șaptesprezecelea (al XVII-lea) Al optsprezecelea (al XVIII-lea) Al nouăsprezecelea (al XIX-lea) Al douăzecilea (al XX-lea) Al douăzeci și unulea (al XXI-lea) Al douăzeci și doilea (al XXII-lea) Al douăzeci și treilea (al XXIII-lea) Al douăzeci și patrulea (al XXIV-lea) Al douăzeci și cincilea (al XXV-lea) Al douăzeci și șaselea (al XXVI-lea) Al douăzeci și șaptelea (al XXVII-lea) Al douăzeci și optulea (al XXVIII-lea) Al douăzeci și nouălea (al XXIX-lea) Al treizecilea (al XXX-lea) Al treizeci și unulea (al XXXI-lea) Al treizeci și doilea (al XXXII-lea) Al treizeci și treilea (al XXXIII-lea) Al treizeci și patrulea (al XXXIV-lea) Al treizeci și cincilea (al XXXV-lea) Al treizeci și șaselea (al XXXVI-lea) Al treizeci și șaptelea (al XXXVII-lea) Al treizeci și optulea (al XXXVIII-lea) Al treizeci și nouălea (al XXXIX-lea) Al patruzeci (al XL-lea) Al cincizeci (al L-lea) Al șaizeci (al LX-lea) Al șaptezeci (al LXX-lea) Al optzeci (al LXXX-lea) Al nouăzeci (al XC-lea) (o) sută (al C-lea)

Primera (1ª) Segunda (2ª) Tercera (3ª) Cuarta (4ª) Quinta (5ª) Sexta (6ª) Séptima (7ª) Octava (8ª) Novena (9ª) Décima (10ª) Undécima (11ª) Duodécima (12ª) Décimo tercera (13ª) Décimo cuarta (14ª) Décimo quinta (15ª) Décimo sexta (16ª) Décimo séptima (17ª) Décimo octava (18ª) Décimo novena (19ª) Vigésima (20ª) Vigésimo primera (21ª) Vigésimo segunda (22ª) Vigésimo tercera (23ª) Vigésimo cuarta (24ª) Vigésimo quinta (25ª) Vigésimo sexta (26ª) Vigésimo séptima (27ª) Vigésimo octava (28ª) Vigésimo novena (29ª) Trigésimo (30ª) Trigésimo primera (31ª) Trigésimo segunda (32ª) Trigésimo tercera (33ª) Trigésimo cuarta (34ª) Trigésimo quinta (35ª) Trigésimo sexta (36ª) Trigésimo séptima (37ª) Trigésimo octava (38ª) Trigésimo novena (39ª) Cuadragésima (40ª) Quincuagésima (50ª) Sexagésima (60ª) Septuagésima (70ª) Octogésima (80ª) Nonagésima (90ª) Centésima (100ª)

Primă A două A treia A patra A cincea A șasea A șaptea A opta A noua A zecea A unsprezecea A douăsprezecea A treisprezecea A paisprezecea A cincisprezecea A șaisprezecea A șaptesprezecea A optsprezecea (a XVIII-a) A nouăsprezecea (a XIX-a) A douăzecea (al XX-a) A douăzeci și una (a XXI-a) A douăzeci și două (a XXII-a) A douăzeci și treia (a XXIII-a) A douăzeci și patra (a XXIV-a) A douăzeci și cincea (a XXV-a) A douăzeci și șasea (a XXVI-a) A douăzeci și șaptea (a XXVII-a) A douăzeci și opta (a XXVIII-a) A douăzeci și noua (a XXIX-a) A treizecea (a XXX-a) A treizeci și una (a XXXI-a) A treizeci și doua (a XXXII-a) A treizeci și treia (a XXXIII-a) A treizeci și patra (a XXXIV-a) A treizeci și cincea (a XXXV-a) A treizeci și șasea (a XXXVI-a) A treizeci și șaptea (a XXXVII-a) A treizeci și opta (a XXXVIII-a) A treizeci și noua (a XXXIX-a) A patruzecea (a XL-a) A cincizecea (a L-a) A șaizecea (a LX-a) A șaptezecea (a LXX-a) A optzecea (a LXXX-a) A nouăzecea (a XC-a) A o sută (a C-a)

93


QAR


17 Concertul are loc la 1 ianuarie El concierto tiene lugar el 1 de Enero

   

Otros usos de los verbos que ya conocemos Algunas preposiciones Los días de la semana y las fechas Los verbos “poder” y “gustar”

94

Concert

Podemos formar muchas expresiones con los verbos que ya conocemos como, por ejemplo, “tener lugar” que se dice a avea loc, y “tener suerte” a avea noroc, como en español pero, para decir “tengo sed” o “tengo hambre”, para hablar del tiempo en expresiones como “hace frío”, y para decir “hay” como en “hay un perro” empleamos el verbo a fi. “Formar parte de” se dice A face parte din. Para decir “me sienta bien esta prenda” o “estos pantalones me vienen grandes” empleamos en verbo a veni. Veamos algunos ejemplos: Tanto foame (hambre), como sete (sed), no tienen plural. Mi-e foame (îmi este foame) Tengo hambre Mi-e sete (îmi este sete) Tengo sed Îmi este somn Tengo sueño Frumos (guapo), palabra que ya conocíamos, también se utiliza para hablar del tiempo: E frumos Hace bueno Am noroc Tengo suerte Astazi are loc ceremonia Hoy tiene lugar la ceremonia Mâine are loc examenul Mañana tiene lugar el examen Concertul are loc în Parcul Izvor din București El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest Al treilea război mondial nu a avut loc La tercera guerra mundial no ha tenido lugar Riscul face parte din viața unui om de afaceri El riesgo forma parte de la vida de un hombre de negocios Cum îți vin? ¿Qué tal te sientan? Îmi vin foarte mari Me vienen muy grandes También es útil aprender la siguiente expresión: Pe mâine Hasta mañana Las preposiciones: Las preposiciones son palabras invariables con las que se construyen complementos. Al contrario que en español no se emplea el artículo con muchas preposiciones y adverbios. Hay preposiciones como pe, sub, lângă, în... que requieren el uso del acusativo sin articular y otras como în jurul o în fața que requieren el uso del Genitivo/Dativo, una excepción es cu “con” que requiere el uso de acusativo con artículo, poco a poco iremos viendo el resto de preposiciones. Ejemplos: Este o carte pe masă Sunt trei cărți sub masă Sunt două pisici lângă masă Este un câine în bucătărie

Hay un libro en (sobre) la mesa Hay tres libros debajo de la mesa Hay dos gatos junto a la mesa Hay un perro en la cocina


QAR


Si no quisiéramos usar el equivalente a nuestro artículo determinado, tenemos que emplear el artículo indeterminado: Este o carte pe o masă Hay un libro en una mesa

95

Este o carte pe masă

Hay un libro encima de la mesa

în vs. La Para decir “Vivo en España” o en cualquier otro país se dice Locuiesc în Spania, en cambio, para decir “vivo en Bucarest” o en cualquier otra ciudad, se emplea tanto la preposición în como la preposición la. Se explicará la diferencia más adelante. Por otra parte, con la expresión “tener lugar” se usa la preposición în para los países y la para las ciudades o sitios más concretos, “tiene lugar en el monasterio”, are loc la manastirea. Prohibido decir: „Locuiesc la Spania” Los días de la semana Los días de la semana son de género femenino a pesar de que algunos acaban en “i”: Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

Lunes Martes Miércoles Jueves Viernes Sábado Domingo

En español el verbo “poder” se usa habitualmente para indicar habilidad, conocimiento, o permiso y se une conjugado al infinitivo de otros verbos. Como en los ejemplos: “Puedo correr rápido” o “¿puedo fumar?”. En rumano el verbo a putea requiere el uso del Conjunctiv de la forma que ya conocemos.

A putea (t) Poder pot poți poate putem (Voi) puteți (Ei) / (ele) pot (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

puedo puedes puede podemos podéis pueden

Imperfect pers. a I-a: puteam Conjunctiv pers. a III-a.: să poată Participiu.: putut Gerunziu: putând

Ejemplos: Ce bine că pot să vorbesc în română! ¡Qué bien que puedo hablar en rumano! Poți să mi-dai trei euro? ¿Me puedes dar tres euros? Poate un câine să vorbească? ¿Puede hablar un perro?


QAR


El verbo a plăcea (gustar) se usa con pronombre dativo:

A plăcea (i/t) Gustar plac placi place placem (Voi) placeți (Ei) / (ele) plac (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

gusto gustas gusta gustamos gustáis gustan

Imperfect pers. a I-a: plăceam Imperativ pers. a II-a.: placi Conjunctiv pers. a III-a.: să placă Participiu.: plăcut Gerunziu: plăcând

Ejemplos: Îmi place ciocolata Îți place să vorbești româna Îi plac baloanele Ne-a plăcut concertul Le-au plăcut discursurile

Me gusta el chocolate Te gusta hablar en rumano Le gustan los globos Nos ha gustado el concierto Les han gustado los discursos

Vocabulario 17  Afacere (s. f.) /a’fa.che.re/ Negocio: afacere, afaceri, afacerea, afacerile, afacerii, afacerilor  Astăzi (adv. Inv.) /’as.taʒ ͥ/ Hoy: Astăzi  Bucătărie (s. f.) /bu.kǝ.tǝ’ri.e/ Cocina: Bucătărie, bucătăria, bucătării, bucătăriile, bucătăriei, bucătăriilor  Ceremonie (s. f.) /che.re.mo’ni.e/ Ceremonia: ceremonie, ceremonia, ceremonii, ceremoniile, ceremoniei, ceremoniilor  Ciocolată (s. f.) /chio.ko.’la.tǝ/ Chocolate: ciocolată, ciocolate, ciocolata, ciocolatele, ciocolatei, ciocolatelor  Concert (s. n.) /kon’chert/ Concierto: concert, concerte, concertul, concertele, concertului, concertelor  Discurs (s. n.) /dis’kurs/ Discurso: discurs, discursuri, discursul, discursurile, discursului, discursurilor  Duminică (s. f.) /du’mi.ni.kǝ/ Domingo: duminică, duminici, duminica, duminicile, duminicii, duminicilor  Echipă (s. f.) /e’ki.pǝ/ Equipo: echipă, echipe, echipa, echipele, echipei, echipelor  Examen (s. n.) /ek’sa.men/ Examen: examen, examene, examenul, examenele, examenului, examenelor  Film (s. n.) /film/ Película, cine: film, filme, filmul, filmele, filmului, filmelor  Frig (s. n.) /frig/ Frío: frig friguri frigul frigurile frigului frigurilor  Foame (s. f.) /’foa.me/ Hambre: Foame, ---, foamea, ---, foamei, -- Grup (s. n.) /grup/ Grupo: grup, grupuri, grupul, grupurile, grupului, grupurilor  Joi (s. f.) /yoi/ Jueves: joi, joi, joia, joile, joii, joilor  Lângă (prep. Invar,) /’lɨn.gǝ/ Junto, junto a, al lado de.  Loc (s. n.) /lok/ Lugar: loc, locuri, locul, locurile, locului, locurilor  Luni (s. f.) /’lu.ni/ Lunes: luni, luni, lunea, lunile, lunii, lunilor  Mănăstire (s. f.) /mǝ.nǝs’ti.re/ Monasterio: mănăstire, mănăstiri, mănăstirea, mănăstirile, mănăstirii, mănăstirilor  Marți (s. f.) /marts ͥ / Martes: marți, marți, marțea, marțile, marții, marților  Masă (s. f.) /’ma.sǝ/ Mesa, comida: masă, mese, masa, mesele, mesei, meselor  Miercuri (s. f.) /’mier.ku.ri/ Miércoles: miercuri, miercuri, miercurea, miercurile, miercurii, miercurilor  Mondial (adj. m.) /mon’dial/ Mundial (m): mondial, mondiali, mondialul, mondialii, mondialului, mondialilor Mondială (adj. f.) /mon’dia.lǝ/ Mundial (f): mondială, mondiale, mondiala, mondialele, mondialei, mondialelor  Noroc (s. n.) /no’rok/ Suerte: Noroc, noroace, norocul, noroacele, norocului, noroacelor  Parc (s. n.) /park/ Parque: parc, parcuri, parcul, parcului, parcurile, parcurilor  Parte (s. f.) /’par.te/ Parte: parte, părți, partea, părțile, parții, părților

96

QAR



 Plăcea (a plăcea) (v) (i/t) /a plǝ’chea/ Gustar: plac, placi, place, plăcem, plăceți, plac. Imp.: placi Subj: să placă Pp.: plăcut  Prințesă (s. f.) /print’se.sǝ/ Princesa: prințesă, prințese, prințesa, prințesele, prințesei, prințeselor  Putea (a putea) (v.) (t) /pu’tea/ Poder: pot, poți, poate, putem, puteți, pot. Subj.: să poată Pp.: putut  Război (s. n.) /rǝʒ’boi/ Guerra: război, războaie, războiul, războaiele, războiului, războaielor  Risc (s. n.) /risk/ Riesgo: risc, riscuri, riscul, riscului, riscurilor  Săptămână (s.f.) /sǝp.tǝ’mᵻ.nǝ/ Semana: săptămână, săptămâni, săptămâna, săptămânile, săptămânii, săptămânilor  Sâmbătă (s. f.) /’sɨm.bǝ.tǝ/ Sábado: sâmbătă, sâmbete, sâmbăta, sâmbetei, sâmbetelor  Sete (s. f.) /’se.te/ Sed: Sete, ---, setea, ---, setei, -- Somn (s.n.) /somn/ Sueño: somn, somnuri, somnul, somnurile, somnului, somnurilor  Sub (prep) /sub/ Debajo de, bajo  Viață (s. f.) /’viat.sǝ/ Vida: viață, vieți, viața, viețile, viaței. vieților  Vineri (s. f.) /’vi.ne.ri / Viernes: vineri, vineri, vinerea, vinerile, vinerii, vinerilor  Ziar (s. n.) /ʒiar/ Periódico: ziar, ziare, ziarul, ziarele, ziarului, ziarelor Expresiones 17  Pe mâine Frases de práctica 17  Mi-e foame (îmi este foame)  Mi-e sete (îmi este sete)  Îmi este somn  E frumos  Am noroc  Astazi are loc ceremonia  Mâine are loc examenul  Concertul are loc în Parcul Izvor din București  Al treilea război mondial nu a avut loc  Riscul face parte din viața unui om de afaceri negocios  Cum îți vin?  Îmi vin foarte mari  Este o carte pe masă  Sunt trei cărți sub masă  Sunt două pisici lângă masă  Este un câine în bucătărie  Este o carte pe o masă  E viața lor, fac ce vor  Ce bine că pot să vorbesc în română!  Poți să mi-dai trei euro?  Poate un câine să vorbească?  Îmi place ciocolata  Îți place să vorbești româna  Îi plac baloanele  Ne-a plăcut concertul  Le-au plăcut discursurile

Hasta mañana

Tengo hambre Tengo sed Tengo sueño Hace bueno Tengo suerte Hoy tiene lugar la ceremonia Mañana tiene lugar el examen El concierto tiene lugar en el Parque Izvor de Bucarest La tercera guerra mundial no ha tenido lugar El riesgo forma parte de la vida de un hombre de ¿Qué tal te sientan? Me vienen muy grandes Hay un libro en (sobre) la mesa Hay tres libros debajo de la mesa Hay dos gatos junto a la mesa Hay un perro en la cocina Hay un libro en una mesa Es su vida, hacen lo que quieren ¡Qué bien que puedo hablar en rumano! ¿Me puedes dar tres euros? ¿Puede hablar un perro? Me gusta el chocolate Te gusta hablar en rumano Le gustan los globos Nos ha gustado el concierto Les han gustado los discursos

97

QAR



Lista de autoevaluación 17 1 El lunes es el primer día de la semana Luni este prima zi a săptămânii 2 El concierto tiene lugar en Cluj Concertul are loc la Cluj 3 El martes es el segundo día de la semana Marți este a doua zi a săptămânii 4 Septiembre tiene 30 días Septembrie are 30 de zile 5 El miércoles es el tercer día de la semana Miercuri este a treia zi a săptămânii 6 Quiero formar parte de este equipo Vreau să fac parte din această echipă 7 El jueves es el cuarto día de la semana Joi este a patra zi a săptămânii 8 El libro está en la mesa Cartea este pe masă 9 El viernes es el quinto día de la semana Vineri este a cincea zi a săptămânii 10 El periódico está junto al libro Ziarul este lângă carte 11 El sábado es el sexto día de la semana Sâmbătă este a șasea zi a săptămânii 12 Hay un pato debajo de la mesa Este o rață sub masă 13 El domingo es el séptimo día de la semana Duminică este a șaptea zi a săptămânii 14 El concierto es a las 15:30 Concertul este la 15:30 15 El examen tiene lugar el 1 de Enero en Bucarest Examenul are loc la 1 ianuarie la București 16 La ceremonia tiene lugar el 2 de Septiembre en Timisoara Ceremonia are loc la 2 Septembrie la Timișoara 17 ¿Te ha gustado la película? Ți-a plăcut filmul? 18 Me gustan las mujeres de Rumanía Îmi plac femeile din România 19 No nos gustan las guerras Nu ne plac războaiele 20 Le gustan los hombres altos Îi plac bărbații înalți 21 ¿Qué películas os gustan? Ce filme vă plac? 22 A ellos les gustan las películas de guerra Lor le plac filmele de război 23 ¿Puedo tener un perro? Pot să am un câine? 24 Puedes venir mañana Poți să vii mâine 25 Ella puede convertirse en princesa Ea poate să devină prințesă 26 Los días de la semana son: Zilele săptămânii sunt: 27 Lunes, martes, miércoles, Luni, marți, miercuri, 28 Jueves, viernes, sábado y domingo joi, vineri, sâmbătă, și duminică. 29 Me gustas mucho Îmi placi mult 30 Hay dos libros al lado de la mesa Sunt două cărți lângă masă 31 Hay tres libros encima de la mesa Sunt trei cărți pe masă 32 Letizia se convirtió en princesa Letizia a devenit prințesă 33 ¿Podemos volver más tarde? Putem să revenim mai târziu? 34 La segunda guerra mundial tuvo lugar en el siglo XX Al doilea război mondial a avut loc în secolul al XX-lea 35 Hace mucho frío. Tengo mucho frío Este foarte frig. Mi-e foarte frig 36 Tengo mucho calor Mi-e foarte cald. 37 ¿Tienes sed? Ți-e sete? 38 Ellos pueden hablar rumano aquí Ei pot să vorbească românește aici 39 Podéis hablar rumano si queréis Puteți să vorbiți româna dacă vreți 40 Tienes suerte Ai noroc 41 Nos gustan las mujeres bajas Ne plac femeile scunde 42 Tengo mucha sed Îmi este foarte sete 43 Tengo mucha hambre Îmi este foarte foame 44 ¿Te gusta la cerveza? Îți place berea? 45 A él le gustan los perros azules Lui îi plac câinii albaștri 46 ¿Os gusta el chocolate? Va place ciocolata? 47 Él puede venir más tarde El poate să vină mai târziu 48 Ellos pueden tener mucho dinero Ei pot să aiba mulți bani 49 ¿Puedes darme un perro? Poți să mi-dai un câine? 50 ¿Quieres formar parte de este grupo? Vrei să faci parte din acest grup?

98


QAR

18      


Caută sub masă Busca debajo de la mesa

Los números decimales El Imperativo Los verbos a trăi y a căuta Vocabulario: la casa, animales Más sobre el verbo a dă Articulos que acompañan a los adjetivos

99

Los decimales Basta con poner la unidad donde iría la coma. A veces se dice cu o și. La coma decimal se llama virgula /’vir.gu.la/ y se utiliza por ejemplo en matemáticas, como en: 3/2=1,5 (unu virgula cinci) Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Doua paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Am un euro și douazeci și cinci de cenți Câți bani ai?

Esto cuesta 15,95 € Los dos vasos cuestan 25,50 Tengo un euro y veinticinco céntimos ¿Cuánto dinero tienes?

El imperativo: El imperativo se usa con la segunda persona y sirve para dar órdenes o consejos, suele ir con signo de admiración. Es la que viene indicada como Imp. cuando se presenta un verbo en esta guía. En rumano el imperativo singular concide normalemente con la segunda o la tercera persona del presente de indicativo, aunque hay alguna excepción. El plural y el singular de cortesía coinciden con la segunda persona del plural de indicativo, salvo excepciones. Estos son los imperativos de algunos verbos: A fifii!, fiți! A aveaai!, aibi! A facefă! A învățaînvăța! A vorbivorbește! A lucralucrează! A dadă!

¡Sé!, ¡seáis! ¡Ten! ¡Haz! ¡Aprende! ¡Habla! ¡Trabaja! ¡Da!

Ejemplos: Vorbește românește! ¡Habla rumano! Veniți! ¡Venid! La traducción al rumano de la expresión latina Carpe Diem podría ser: Trăiește clipa! ¡Vive el momento! Ejemplo: Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... Vive el momento... mañana puede ser demasiado tarde


QAR


Este es el verbo a trăi que significa „vivir” igual que a locui, pero en un sentido que abarca desde la cantidad de años, al modo de vida:

A trăi (t)

Vivir

trăiesc trăiești trăiește trăim (Voi) trăiți (Ei) / (ele) trăiesc (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

vivo vives vive vivimos vivís viven

Imperfect pers. a I-a: trăiam Imperativ pers. a II-a.: trăiește! Conjunctiv pers. a III-a.: să trăiască Participiu.: trăit Gerunziu: trăind

Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii Las hormigas son insectos sociales que viven en colonias În Spania trăiesc peste 600.000 de români En España viven unos 600.000 rumanos A căuta:

A căuta (t)

Buscar

caut cauți caută căutăm (Voi) căutați (Ei) / (ele) caută (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

busco buscas busca buscamos buscáis buscan

Imperfect pers. a I-a: căutam Imperativ pers. a II-a.: caută! Conjunctiv pers. a III-a.: să caute Participiu.: căutat Gerunziu: căutând

Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania Buscamos colaboradores rumanos que vivan en España Para formar el negativo del imperativo basta con poner nu delante del infinitivo para la segunda persona del singular y nu delante de la segunda persona del plural Nu vorbi! No hables Nu vorbiți! No habléis Nu fiți stupizi! ¡No seáis estúpidos! Artículos que acompañan a los adjetivos: Al artículo que acompaña al adjetivo y que sirve para marcar una elección lo llamamos adjetival. En el modo Acusativo/Nominativo tenemos: Masculino Neutro Femenino Singular Cel Cea Plural Cei Cele Ejemplos Masculino Neutro Femenino Singular pantoful cel mare paharul cel albastru casa cea mica el zapato grande el vaso azul la casa pequeña Plural pantofii cei mari paharele cele albastre casele cele mari los zapatos grandes los vasos azules las casas grandes

100


QAR


Ejemplos: Am o masă mare Câinele e lângă o masă mare Am o masă mare și o masă mică Câinele e lângă masă cea mare

Tengo una mesa grande El perro está junto a una mesa grande Tengo una mesa grande y una mesa pequeña El perro está junto a la mesa grande

En la frase anterior hemos puesto un artículo „cea” para destacar el objeto (la mesa grande) frente a otro (la mesa pequeña, con la que se pudiera confundir). Este tipo de artículos también sirven para construir los superlativos: 101

Carlos este cel mai bun prieten al meu Maria este mai înaltă decât sora ei dar este la fel de înaltă ca și fratele ei Cea mai mare carte din lume are 3 metri

Carlos es mi mejor amigo María es más alta que su hermana pero es igual de alta que su hermano El libro más grande del mundo tiene 3 metros

Vocabulario 18    

        

 

Asin (s. m.) /a’sin/ Asno, Burro: asin, asini, asinul, asinii, asinului, asinilor Baie (camera de) (s.f.) /baie/ (cuarto de) Baño: baie, băi, baia, băile, băii, băilor Bou (s. m.) /bou/ Buey: bou, boi, boul, boii, boului, boilor Bucuros (adj. m.) /bu.ku’ros/ Alegre, contento: bucuros, bucuroși, bucorosul, bucuroșii, bucurosului, bucuroșilor Bucuroasă (adj. f.) /bu.ku’roa.sǝ/ Alegre, contenta: bucuroasă, bucuroase, bucuroasa, bucuroasele, bucuroasei, bucuroaselor Cal (s. m.) /kal/ Caballo: cal, cai, calul, caii, calului, cailor Cameră (s. f.) /’ka.me.rǝ/ Habitación: cameră, camere, camera, camerele, camerei, camerelor Cel (adj. dem.) /chel/ El: cel, cei, cea, cele, celei, celor Cent (s.m.) /chent/ Céntimo: cent, cenți, centul, cenții, centului, cenților Cămară (s. f.) /kǝ’ma.rǝ/ Despensa: cămară, cămări, cămara, cămările, cămării, cămărilor Căuta (A căuta) (t) /kǝu’ta/ Buscar: caut, cauți, caută, căutăm, căutați, caută. Imp.:caută Subj.: să caute Pp.: căutat Clipă (s. f.) /’kli.pǝ/ Instante, momento: clipă, clipe, clipa, clipele, clipei, clipelor Coridor (s. n.) /ko.ri’dor/ Pasillo: coridor, coridoare, coridorul, coridoarele, coridorului, coridoarelor Colaborator (s. m.) /ko.la.bo.ra’tor/ Colaborador: colaborator, colaboratori, colaboratorul, colaboratorii, colaboratorului, colaboratorilor Colaboratoare (s.f.) /ko.la.bo.ra.’toa.re/ Colaboradora: colaboratoare, colaboratoare, colaboratoarea, colaboratoarele, colaboratoarei, colaboratoarelor Colonie (s. f.) /ko.lo’ni.e/ Colonia: colonie, colonii, colonia, coloniile, coloniei, coloniilor Decât (adv. Conj.) /de’kɨt/ Que (comparativo)


QAR


 Deloc (adv.) /de’lok/ En absoluto, de ningún modo, para nada  Destul (adv.) /des’tul/ Bastante, suficiente.  Dormitor (s. n.) /dor.mi’tor/ Dormitorio: dormitor, dormitoare, dormitorul, dormitoarele, dormitorului, dormitoarelor  La fel Igual, idéntico  Fotoliu (s. n.) /fo’to.liu/ Sillón: fotoliu, fotolii, fotoliul, fotoliile, fotoliei, fotoliului, fotoliilor  Furnică (s. f.) /fur’ni.kǝ/ Hormiga: furnică, furnici, furnica, furnicile, furnicii, furnicilor  Iapă (s. f.) /’ia.pǝ/ Yegua: iapă, iepe, iapa, iepele, iepei, iepelor  Insectă (s. f.) /in’sec.tǝ/ Insecto: insectă, insecte, insecta, insectele, insectei, insectelor  Intrare (s. f.) /in’tra.re/ Entrada: intrare, intrări, intrarea, intrările, intrării, intrărilor  Lume (s. f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor  Măgar (s. m) /mǝ’gar/ Burro, asno: măgar, măgari, măgarul, măgarii, măgarului, măgarilor  Ocupat (adj. m.) /o.ku’pat/ Ocupado: ocupat, ocupați, ocupatul, ocupații, ocupatului, ocupaților Ocupată (adj. f.) /o.ku’pa.tǝ/ Ocupada: ocupată, ocupate, ocupata, ocupatele, ocupatei, ocupatelor  Porc (s. m.) /pork/ Cerdo: porc, porci, porcul, porcii, porcului, porcilor  Prea (adv) /prea/ Demasiado  Pui (s. m.) /pui/ Pollo: pui, pui, puiul, puii, puiului, puilor  Salon (s. n.) /sa’lon/ Salón: salon, saloane, salonul, saloanele, salonului, saloanelor  Social (adj. m.) /so’chial/ Social (m): social, sociali, socialul, socialii, socialului, socialilor Socială (adj. f.) /so’chia.lǝ/ Social (f): socială. Sociale, sociala, socialele, socialei, socialelor  Șofer (s. m.) /sho’fer/ Chófer: șofer, șoferi, șoferul, șoferii, șoferului, șoferilor  Stupid (adj. m.) /stu’pid/ Estúpido: stupid, stupizi, stupidul, stupizii, stupidului, stupizilor Stupidă (adj. f.) /stu’pi.dă/ Estúpida: stupidă, stupide, stupida, stupidele, stupidei, stupidelor  Sufragerie (s. f.) /su.fra.ʤe’ri.e/ Comedor: sufragerie, sufragerii, sufrageria, sufrageriile, sufrageriei, sufrageriilor  Șoarece (s. m.) /’Shoa.re.che/ Ratón: șoarece, șoareci, șoarecele, șoarecii, șoarecelui, șoarecilor  Televizor (s. n.) /te.le.vi’ʒor/ Televisor: televizor, televizoare, televizorul, televizoarele, televizorului, televizoarelor  Terasă (s. f.) /te’ra.sǝ/ Terraza: terasă, terase, terasa, terasele, terasei, teraselor  Trăi (a trăi) (t) /trǝ’i/ Vivir: trăiesc, trăiești, trăiește, trăim, trăiți, trăiesc Imp.: trăiește! Conj.: să trăiască Pp.: trăit  Vacă (s. f.) /’va.kǝ/ Vaca: vacă, vaci, vaca, vacile, vacii, vacilor  Virgulă (s. f.) /’vir.gu.lǝ/ Coma: virgulă, virgule, virgula, virgulele, virgulei, virgulelor

O vacă

Expresiones 18 

Trăiește clipa!

¡Vive el momento!

102


QAR


Frases de práctica 18                     

Asta costă cincisprezece euro nouăzeci și cinci Două paharele costă douazeci și cinci cu cincizeci Am un euro și douazeci și cinci de cenți Câți bani ai? Vorbește românește! Veniți! Trăieste clipa...mâine poate fi prea târziu... tarde Furnicile sunt insecte sociale care trăiesc în colonii colonias În Spania trăiesc peste 600.000 de români Căutăm colaboratori români care trăiesc în Spania España Nu vorbi! Nu vorbiți! Nu fiți stupizi! Am o masă mare Câinele e lângă o masă mare Am o masă mare și o masă mică Câinele e lângă masa cea mare Carlos este cel mai bun prieten al meu Maria este mai înaltă decât sora ei dar este la fel de înaltă ca și fratele ei Cea mai mare carte din lume are 3 metri

Esto cuesta 15,95 € Los dos vasos cuestan 25,50 Tengo un euro y veinticinco céntimos ¿Cuánto dinero tienes? ¡Habla rumano! ¡Venid! Vive el momento...mañana puede ser demasiado Las hormigas son insectos sociales que viven en En España viven unos 600.000 rumanos Buscamos colaboradores rumanos que vivan en No hables No habléis ¡No seáis estúpidos! Tengo una mesa grande El perro está junto a una mesa grande Tengo una mesa grande y una mesa pequeña El perro está junto a la mesa grande Carlos es mi mejor amigo María es más alta que su hermana pero es igual de alta que su hermano El libro más grande del mundo tiene 3 metros

O casă mare

103

QAR



Lista de autoevaluacióin 18 1 ¿Dónde está el gato? 2 No sé, busca en la cocina 3 He buscado en la cocina pero no está allí 4 Entonces busca en el salón 5 Tampoco está allí 6 ¿Has buscado en el dormitorio? 7 Yo busco en el dormitorio pequeño 8 Y tú buscas en el grande 9 ¿Buscamos en la terraza? 10 No está ni en el baño ni en la terraza 11 Creo que está en el salón 12 Sí, el gato está en el salón 13 El gato está debajo de la mesa 14 que está junto al sillón grande 15 ¿Dónde está su perro (de usted)? 16 No sé dónde está mi perro 17 Busque en el comedor 18 El perro está cerca del televisor 19 Hay un ratón en la entrada 20 El gato busca al ratón 21 Los perros buscan al gato 22 Busco una habitación grande 23 ¿Buscáis trabajo en internet? 24 Buscad un perro 25 Estoy bastante contento 26 No estoy cansada 27 Ahora estoy ocupado, vuelve mañana 28 No estoy cansado para nada 29 Él me da tres ratones 30 Yo le doy a él tres gallinas 31 Tú me das a mí cuatro patos 32 Ella le da a él un cerdo 33 Yo te doy una vaca 34 Él nos da dos caballos 35 Nosotros os damos un burro 36 Vosotros me dáis cinco gatos 37 Yo le doy a ella un buey 38 Ella me da una yegua 39 Ellos nos dan un perro 40 Ellas les dan tres pollos 41 Dame 15,50 € 42 Dale a ellos 19,95 43 Dadle a él tres 44 Tengo tres cervezas en la despensa 45 Busco una casa con tres dormitorios 46 Busco trabajo en España 47 Busco trabajar como chófer 48 Tengo una casa grande y bonita 49 Quiero una casa con tres dormitorios, terraza 50 cocina y dos cuartos de baño

Unde este pisica? Nu știu, caută în bucătărie Am căutat în bucătărie dar nu-i acolo Atunci caută în salon Nu-i nici acolo Ai căutat în dormitor? Eu caut în dormitorul cel mic și tu cauți în cel mare Căutăm în terasă? Nu-i nici în baie nici în terasă Cred că este în salon Da, pisica este în salon Pisica este sub masă care este lângă fotoliu cel mare Unde este câinele dumneavoastră? Nu știu unde este câinele meu Căutați în sufragerie Câinele este aproape de televizor Este un șoarece la întrare Pisica caută șoarecele Câinii caută pisica Caut o cameră mare Cautați de lucru pe internet? Cautați un câine! Sunt destul de bucuros Nu sunt obosită Acum sunt ocupat, revino mâine Nu sunt obosit deloc El îmi dă trei șoareci Eu lui îi dau trei găini Tu mie îmi dai patru rațe Ea lui îi dă un porc Eu îți dau o vacă El ne dă doi cai Noi vă dăm un măgar Voi îmi dați cinci pisici Eu ei îi dau un bou Ea îmi dă o iapă Ei ne dau un câine Ele îi dau trei pui Dă-mi cincisprezece euro și cincizeci de cenți Dă-le lor nouăsprezece și nouăzeci și cinci Dați-i trei Am trei beri în cămară Caut o casă cu trei camere Caut de lucru în Spania Caut să lucrez ca șofer Am o casă mare și frumoasă Vreau o casă cu trei dormitoare, terasă bucătărie și două camere de baie

104


QAR

19     


Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas

Los pronombres de acusativo Los verbos a spune y a zice Las estaciones del año Expresiones de “necesidad” Verbos que se conjugan como a face

105

Un tirbușon

Estos son los pronombres de acusativo: mă te îl, o ne vă îi, le

me te lo, la nos os los, las

Es decir, los mismos que habíamos visto para el verbo reflexivo a se numi con la diferencia de la tercera persona. Existe una forma tónica: pe mine A mí pe tine A ti pe el A él pe ea A ella pe noi A nosotros, a nosotras pe voi A vosotros, a vosotras pe ei A ellos pe ele A ellas Ejemplos: Îl caut pe David Busco a David O caut pe Ana Busco a Ana Observe la diferencia: Te caut Te busco Îți caut un cadou Te busco un regalo En el primer caso, “-¿Qué busco? -A ti”, el “te” de “te busco”, es complemento directo. En el segundo caso “-¿Qué busco? -Un regalo” el complemento directo es “un regalo”, y “te” es, por tanto indirecto.

Un cadou


QAR


Hay dos verbos que significan “decir” y “contar” que son a zice y a spune:

A zice (t) /’ʒi.che/ zic /ʒik/ zici /ʒich ͥ/ zice /’ʒi.che / zicem /’ʒi.chem/ (Voi) ziceți /’ʒi.chets ͥ/ (Ei) / (ele) zic (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Decir digo dices dice decimos decís dicen

Imperfect pers. a I-a: ziceam Imperativ pers. a II-a.: zi! Conjunctiv pers. a III-a.: să zică Participiu.: zis Gerunziu: zicând 106

A spune (t) /’spu.ne/

Contar

spun /spun / spui /spui/ spune /’spu.ne/ spunem /’spu.nem/ (Voi) spuneți /’spu.nets ͥ/ (Ei) / (ele) spun

cuento cuentas cuenta contamos contáis cuentan


Imperfect pers. a I-a: spuneam Imperativ pers. a II-a.: spune! Conjunctiv pers. a III-a.: să spună Participiu.: spus Gerunziu: spunând

Ejemplos: Nu știe ce spune No sabe lo que dice El zice că da Él dice que sí Estas son las estaciones del año: Anotimp Primăvară Vară Toamnă Iarnă

Estación (del año) Primavera Verano Otoño Invierno

Ejemplos: Anotimpul meu preferat este iarna Anotimpul meu preferat este primăvăra Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase Îmi place foarte mult când ninge

Mi estación preferida es el invierno Mi estación favorita es la primavera Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano No tengo una estación preferida, todas son bonitas Me gusta mucho cuando nieva

Vară

QAR



Expresiones de necesidad: Si lo que necesitas es un objeto, alguna cosa, entonces se puede usar a avea nevoie de (necesitar, o literalmente “tener necesidad de”), o îmi trebuie “me hace falta”. Si lo que necesitas es que alguien hago algo, alguna acción, entonces hay que usar la expresión trebuie să “es necesario que” o “tenemos que”. Îmi trebuie un tirbușon Me hace falta un sacacorchos Am nevoie de o cheie de conserve Necesito un abrelatas Am nevoie de tine Te necesito (tengo necesidad de ti) Am nevoie de ajutor Necesito ayuda Trebuie să vorbiți Tenéis que hablar Se conjugan igual que a face: contraface falsificar desface deshacer preface transformar reface rehacer, reparar satisface satisfacer Au contrafăcut 30.000 de euro Han falsificado 30.000 euros El desface un nod El deshace un nudo A contrafăcut semnătură ta Ha falsificado tu firma Vocabulario 19  Adevăr (s. n.) /a.de’vǝr/ Verdad: adevăr, adevăruri, adevărul, adevărurile, adevărului, adevărurilor  Adevărat (adv.) /a.de.vǝ’rat/ Verdad, verdadero/a:  Ajutor (s. m.) /a.yu’tor/ Ayuda, ayudante (masc.): ajutor, ajutori, ajutorul, ajutorii, ajutorului, ajutorilor Ajutoare (s. f.) /a.yu’toa.re/ Ayuda, ayudante (f.) ajutoare, ajutoare, ajutoarea, ajutoarele, ajutoarei, ajutoarelor  Anotimp (s. n.) /a.no’timp/ Estación (del año): anotimp, anotimpuri, anotimpul, anotimpurile, anotimpului, anotimpurilor  Bar (s. n.) /bar/ Bar: bar, baruri, barul, barurile, barului, barurilor  Cadou (s. n.) /ka.do.u/ Regalo: cadou, cadouri, cadoul, cadourile, cadoulul, cadourilor  Cheie (s. f.) /keie/ Llave, clave: cheie, chei, cheia, cheile, cheilei, cheii  Conservă (s. f.) /kon’ser.vǝ/ Conserva: conservă, conserve, conserva, conservele, conservei, conservelor  Contraface (a contraface) /kon.tra’fa.che/ Falsificar: contrafac, contrafaci, contraface, contrafacem, contrafaceți, contrafac Imp.: contrafă Conj.: să contrafacă Pp.: contrafăcut  Curte (s. f.) /’kur.te/ Patio: curte, curți, curtea, curțile, curții, curților  Desface (a desface) /des’fa.che/ Deshacer: desfac, desfaci, desface, desfacem, desfaceți, desfac Imp.: desfă Conj.: să desfacă Pp.: desfăcut  Iarnă (s. f.) /’iar.nǝ/ Invierno: iarnă, ierni, iarna, iernile, iernii, iernilor  Imediat (adv.) /i.me’diat/ Inmediatamente.  nevoie s f /ne'vo.je/ necesidad: nevoie nevoi nevoia nevoile nevoii nevoilor o a avea nevoie necesitar o a fi nevoie ser necesario  Ninge (a ninge) (v. t.) /’nin.ʤe/ Nevar: ---, ---, ninge, ---, ---, --- Imp.:--- Conj.:să ningă Pp.:nins  Nod (s. n.) /nod/ Nudo: nod, noduri, nodul, nodurile, nodului, nodurilor  Operație (s. f.) /o.pe’rat.sie/ Operación: Operație, operații, operația, operațiile, operației, operațiilor  Ploua (a ploua) (v. t.) /ploua/ Llover: ---, ---, plouă, ---, ---, plouă Imp.:--- Conj.:să plouă/să ploaie Pp.: plouat  Preface (a preface) /pre’fa.che/ Falsificar: prefac, prefaci, preface, prefacem, prefaceți, prefac Imp.: prefă Conj.: să prefacă Pp.: prefăcut  Preferat (adj. m.) /pre.fe’rat/ Preferido, favorito: preferat, preferați, pretaratul, preferații, preferatului, preferaților Preferată (adj. f.) /pre.fe’ra.tǝ/ Preferida, favorita: preferată, preferate, preferata, preferatele, preferatei, preferatelor  Primăvară (s. f.) /pri.mǝ’va.rǝ/ Primavera: primăvară, primăveri, primăvara, primăverile, primăverii, primăverile

107

QAR



 Reface (a reface) /re’fa.che/ Rehacer, reparar: refac, refaci, reface, refacem, refaceți, refac Imp.: refă Conj.: să refacă Pp.: refăcut  Satisface (a satisface) /pre’fa.che/ Satisfacer: satisfac, satisfaci, satisface, satisfacem, satisfaceți, satisfac Imp.: satisfă Conj.: să satisfacă Pp.: satisfăcut  Semnătură (s. f.) /sem.nǝ’tu.rǝ/ Firma: semnătură, semnături, semnătura, semnăturile, semnăturii, semnăturilor  Spune (a spune) (v. t.) /’spu.ne/ Decir, contar: spun/spui, spui, spune, spunem, spuneți, spun Imp.:spune Conj.:să spună/să spuie Pp.:spus  Trebuie să /’tre.bu.je/ Tener que, hay que  Tirbușon (s. n.) /tir.bu’shon/ Sacacorchos, abrebotellas: tirbușon, tirbușoane, tirbușonul, tirbușoanele, tirbușonului, tirbușoanelor  Toamnă (s. f.) /’toam.nǝ/ Otoño: toamnă, toamne, toamna, toamnele, toamnei, toamnelor  Tot (pron. m.) /tot/ Todo: tot, toți, ---, tuturor Toată (pron. f.) /’toa.tǝ/ Toda: toată, toate, ---, tuturor  Urgent (adj. m.) /ur’ʤent/ Urgente (m): urgent, urgenți, urgentul, urgenții, urgentului, urgenților Urgentă (adj. f.) /ur’ʤen.tǝ/ Urgente (f): urgentă, urgente, urgenta, urgentele, urgentei, urgentelor  Vară (s. m.) /’va.rǝ/ Verano: vară, vere, vara, verele, verei, verelor  Zice (a zice) (v. t.) /’ʒi.che/ Decir: zic, zici, zice, zicem, ziceți, zic Imp.:zi Conj.:să zică Pp.:zis

iarnă Frases de práctica 19  Îl caut pe David  O caut pe Ana  Te caut  Îți caut un cadou  Nu știe ce spune  El zice că da  Anotimpul meu preferat este iarna  Anotimpul meu preferat este primăvăra  Anotimpurile mele preferate sunt primăvara și vara  Nu am un anotimp preferat, toate sunt frumoase  Îmi place foarte mult când ninge  Îmi trebuie un tirbușon  Am nevoie de o cheie de conserve  Am nevoie de tine  Am nevoie de ajutor  Trebuie să vorbiți  Au contrafăcut 30.000 de euro  El desface un nod  A contrafăcut semnătură ta  Lunile anotimpului vara sunt: iunie, iulie și august

Busco a David Busco a Ana Te busco Te busco un regalo No sabe lo que dice Él dice que sí Mi estación preferida es el invierno Mi estación favorita es la primavera Mis estaciones favoritas son la primavera y el verano No tengo una estación preferida, todas son bonitas Me gusta mucho cuando nieva Me hace falta un sacacorchos Necesito un abrelatas Te necesito (tengo necesidad de ti) Necesito ayuda Tenéis que hablar Han falsificado 30.000 euros El deshace un nudo Ha falsificado tu firma Los meses de verano son: junio, julio y agosto

108

QAR



Lista de autoevaluación 19 1 Tengo que volver en invierno 2 Tienes que hablar en italiano 3 Ella tiene que venir pronto 4 Tenemos que hablar tú y yo 5 Tenéis que hacerlo inmediatamente 6 Tienen que decirlo ya 7 Necesito un abrelatas 8 Búscalo en la cocina 9 ¿No me das el tuyo? 10 No, lo necesito 11 ¿Necesitas ayuda? 12 ¡Socorro! 13 Te necesito 14 Ella necesita dinero 15 Necesitamos un reloj 16 Tenéis que buscarlo en una tienda 17 Tenéis que volver en primavera 18 Necesitan una operación urgente 19 Me hace falta una llave 20 Te digo lo que quiero 21 Dime la verdad 22 Dices lo que haces pero 23 No haces lo que dices 24 Ella dice que lo sabe 25 Ella dice lo que sabe 26 Ella lo dice 27 Dilo en francés 28 Decimos la verdad 29 ¿De verdad? 30 De verdad 31 Dicen que hablan alemán 32 Las estaciones del año son: 33 Primavera, verano, 34 Otoño e invierno 35 En invierno nieva 36 En verano hace calor 37 En otoño llueve mucho 38 Me gusta la primavera 39 Porque en primavera hace bueno 40 Mis hijas están en el salón 41 Búscalas 42 Las busco inmediatamente 43 Tus hijos no están en casa 44 Búscalos 45 Los busco en el bar 46 Creo que el perro está en el patio 47 Búscalo 48 Lo busco mañana 49 No sé dónde está el gato 50 ¿Lo busco debajo de la mesa?

Trebuie să revin la iarna Trebuie să vorbești în italiană Ea trebuie să vina în curând Trebuie să vorbim tu și eu Trebuie să o faceți imediat Trebuie să o spună acum Am nevoie de o cheie de conserve Caută-o în bucătărie Nu-mi dai pe al tău? Nu, am nevoie Ai nevoie de ajutor? Ajutor! Am nevoie de tine Ea are nevoie de bani Avem nevoie de un ceas Trebuie să o cautați într-un magazin Trebuie să reveniți la primăvară Au nevoie de o operație urgentă Îmi trebuie o cheie Îți spun ce vreau Spune-mi adevarul Tu zici ce faci dar nu faci ce zici Ea zice că știe Ea zice ce știe ea o spune Spune-o în franceza Spunem adevărul E adevărat? Da, e adevărat Zic că vorbesc germana Anotimpurile sunt: Primăvară, vară, Toamnă și iarnă Iarna ninge Vara este caldă Toamna plouă mult îmi place primăvara pentru că primăvara e frumoasă Fiicele mele sunt în salon Caută-le Le caut îmediat Fiii tăi nu sunt acasă Caută-i Îi caut în bar Cred ca câinele este în curte Caută-l Îl caut mâine Nu știu unde este pisica O caut sub masă?

109


QAR


Para saber más 19: Pronombres de Acusativo:

Pronombres de objeto directo (Acusativo)

Forma tónica

Forma átona I

pe mine pe tine pe el pe ea pe noi pe voi pe ei pe ea

mă te îl o ne vă îi le

Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros www.editatenea.com

1ª 2ª SINGULAR

M. F.

3ª PLURAL

1ª 2ª 3ª

Formas junto a otras palabras que acaban o empiezan por vocal II III IV V VI VII VIII mă te -l -o ne vă -i le

mtel-o nevile-

-mă -te -l -o -ne -vă -i -le

-mă-te-------vă-----

I Ante tiempos simples (excepto imperativo afirmativo y gerundio), futuro literario II Tras nu y să III Ante el auxiliar del pretérito perfecto y del condicional IV Tras el imperativo afrimativo y el gerundio V Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con futuro VI Fórmulas de deseo o imprecación expresadas con condicional VII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por vocal salvo îVIII En lenguaje familiar ante las formas simples de verbos que comiencen por î-

-m-te-l-o-ne-v-i-le-

mtelonevile-

mătelonevăile-

110

QAR


20


Dă-mi-i! ¡Dámelo!

 Los pronombres de dativo+acusativo  Los verbos “comprar” y “enviar”

111

Un timbru Cuando combinamos un objeto indirecto con uno directo, se suele producir una contracción: îl o îi le îmi mi-l mi-o mi-i mi le îți ți-l ți-o ț-i ți le îi i-l i-o i-i i le ne ni-l ne-o ni-i ni le vă vi-l v-o vi-i vi le le li-l le-o li-i li le Ejemplos: Ea i-l dă Ella se lo da (a él/a ella) Ea vi-i dă Ella os lo da El orden de los pronombres es siempre el mismo, aunque se intercala el verbo cuando se utiliza la partícula o. Las variantes se pueden ver con más detalle en para saber más 20. Ți-a dat-o Te la he dado Compare las pequeñas diferencias (dónde van situados los guiones) con los siguientes ejemplos: Mi-l dă Me lo da Mi l-ai dat Me lo has dado Dă-mi-l Dámelo Hay que tener en cuenta las variaciones de género con respecto al español. Así, en los dos ejemplos siguientes la palabra “dámelo” se traduce de diferente forma en rumano: Dă-mi un timbru. Dă-mi-l! Dame un sello. ¡Dámelo! Dă-mi o mașină. Dă-mi-o! Dame un coche. ¡Dámelo!

O scrisoare


QAR


El verbo comprar:

A cumpăra (t) Comprar cumpăr cumperi cumpără cumpărăm (Voi) cumpărați (Ei) / (ele) cumpără (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

compro compras compra compramos compráis compran

Imperfect pers. a I-a: cumpăram Imperativ pers. a II-a.: cumpără! Conjunctiv pers. a III-a.: să cumpere Participiu.: cumpărat Gerunziu: cumpărând 112

Ejemplos: Vreau să cumpăr un ceas Îi cumpăr Vreau să cumpăr o mașină O cumpăr

Quiero comprar un reloj Lo compro Quiero comprar un coche Lo compro

Se puede, como en español y como en algunos otros verbos, emplear el verbo como si fuese reflexivo Vreau să-mi cumpăr un calculator noi Quiero comprarme un ordenador nuevo Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente dinero

El verbo enviar:

A trimite (t) trimit trimiți trimite trimitem (Voi) trimiteți (Ei) / (ele) trimit (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Enviar envío envías envía enviamos enviáis envían

Imperfect pers. a I-a: trimiteam Imperativ pers. a II-a.: trimite! Conjunctiv pers. a III-a.: să trimită Participiu.: trimis Gerunziu: trimițând

Ejemplos: Mi-ai trimis scrisoarea? ¿Me has enviado la carta? Ți-ai trimis-o ieri Te la he enviado ayer Trimite-mi faxul Mándame el fax

Un calculator


QAR


Vocabulario 20  Calculator (s. n.) /kal.ku.la’tor/ Ordenador, computadora: calculator, calculatoare, calculatorul, calculatoarele, calculatorului, calculatoarelor  Cumpăra (a cumpăra) /kum.pǝˈra/ Comprar: cumpăr, cumperi, cumpără, cumpărăm, cumpărați, cumpără Imp.: cumpără! Conj.: să cumpere Pp.: cumpărat  Fax (s. n.) /faks/ Fax: fax, faxuri, faxul, faxurile, faxului, faxurilor  Mesaj (s. n.) /me’saʤ/ Mensaje: mesaj, mesaje, mesajul, mesajele, mesajului, mesajelor  Scrisoare (s. f.) /scri’soa.re/ Carta: scrisoare, scrisori, scrisoarea, scrisorile, scrisorii, scrisorilor  Timbru (s. n.) /’tim.bru/ Sello: timbru, timbre, timbrul, timbrele, timbrului, timbrelor  Trimite (a trimite) /tri’mi.te/ Enviar: trimit, trimiți, trimite, trimitem, trimiteți, trimit Imp.: trimite Conj.: să trimită Pp.: trimis  Suficient (adj. m.) /su.fi’chient/ Suficiente (m): suficient, suficienți, suficientul, suficienții, suficientului, suficienților Suficientă (adj. f.) /su.fi’chien.tă/ Suficiente (f): suficientă, suficiente, suficienta, suficientele, suficientei, suficientelor

Frases de práctica 20  Ea i-l dă

Ella se lo da (a él/a ella)

 Ea vi-i dă

Ella os lo da

 Ți-a dat-o

Te la he dado

 Mi-l dă

Me lo da

 Mi l-ai dat

Me lo has dado

 Dă-mi-l

Dámelo

 Dă-mi un timbru. Dă-mi-l!

Dame un sello. ¡Dámelo!

 Dă-mi o mașină. Dă-mi-o!

Dame un coche. ¡Dámelo!

 Vreau să cumpăr un ceas

Quiero comprar un reloj

 Îi cumpăr

Lo compro

 Vreau să-mi cumpar un calculator noi

Quiero comprarme un ordenador nuevo

 Vrea să îsi cumpere o mașină dar nu are suficienti bani

Quiere comprarse un coche pero no tiene suficiente

dinero  Mi-ai trimis mesajul?

¿Me has enviado el mensaje?

 Ți l-am trimis ieri

Te la he enviado ayer

 Trimite-mi faxul

Mándame el fax

113

QAR



Lista de autoevaluación 20 1 Quiero tu reloj 2 ¿Me lo das? 3 Te lo doy 4 Él me lo da 5 Nosotros te lo damos 6 Vosotros se lo dais 7 Ellos se lo dan (a él) 8 Ella me lo ha dado 9 Dámelo 10 Désenlo (ustedes) a ellos 11 ¿Me das tu coche? 12 No te lo doy 13 Nosotros te lo damos 14 Vosotros nos lo habéis dado 15 Dáselo (a ella) 16 Tengo cuatro libros de Cervantes 17 Ella me los da 18 Se los doy (a él) 19 Se los das (a él) 20 Él te los da 21 Os los damos 22 Vosotros nos los dais 23 Ellas se los dan (a ellos/ellas) 24 Ellos se los dan (a ellas/ellas) 25 Dádmelos 26 Dádselos (a él) 27 Dádselos (a ellos) 28 ¿Me los habéis dado? 29 Tengo dos zapatos 30 No me los has dado 31 No te los he dado 32 ¿Se los das a ella? 33 Él nos los da 34 Dádmelos 35 Démelos 36 Dámelos 37 Tienes dos faldas 38 Dámelas 39 Ella me las da 40 Vosotros se las dais (a ella) 41 Vosotras se las dais (a ellas) 42 Se las has dado a él 43 Tengo una carta para ti 44 Envíamela 45 Envíasela a él 46 Dímelo 47 Díselo a él 48 (Él) nos lo dice 49 Cómpramelo (para mí) 50 Cómpramelo (yo te lo vendo)

Vreau ceasul tău Mi-l dai? Ți-l dau El mi-l dă Ți-l dăm I-l dați Ei I-l dau Ea mi l-a dat Dă-mi-l Dați-li-l Îmi dai mașina ta? Nu ți-o dau Noi ți-o dăm Voi ne-ați dat-o Dă-i-o Am patru cărți de Cervantes Ea mi le dă I-le dau I-le dai El ți le dă Vi le dăm Ni le dați Ele le dau lor Ei le dau lor Dați-mi le Dați-i le Dați-li le Mi le-ați dat? Am doi pantofi Nu mi i-ai dat Nu ți i-am dat I-i dai El ni-i dă Dați-mi-i Dați-mi-i Dă-mi-i Ai două fuste Dă-mi-le Ea mi le dă Voi i le dați Voi i-le dați I l-ai dat Am o scrisoare pentru tine Trimite-mi-o Trimite-i-o Spune-mi-o Spune-i-o El ne-o spune Cumpără-mi-o Cumpără-o

114

QAR



Para saber más 20: Pronombres de Dativo + Acusativo: Fuente: Esquemas de rumano José Damián González-Barros www.editatenea.com

Pronombres de Dativo + Acusativo Dativo Acusativo I II îmi îl mi-l mi lo mi-o mi-(verb)-o îi mi-i mi ile mi le mi leîți îl ți-l ți lo ți-o ți-(verb)-o îi ți-i ți ile ți le ți leîi îl i-l i lo i-o i-(verb)-o îi i-i i ile i-le i lene îl ni-l ni lo ne-o ne-(verb)-o îi ni-i ni ile ni le ni levă îl vi-l vi lo v-o v-(verb)-o îi vi-i ni ile vi le vi lele îl li-l li lo le-o le-(verb)-o îi li-i li ile li-le li le-

III -mi-l -mi-o -mi-i -mi-le -ți-l -ți-o -ți-i -ți-le -i-l -i-o -i-i -i-le -ni-l -ne-o -ni-i -ni-le -vi-l -ne-o -ni-i -vi-le -li-l -li-o -li-i -li-le

I Forma habitual en la mayoría de los tiempos II Delante del auxiliar del pretérito compuesto y del condicional III En el imperativo y el gerundio. En la segunda persona funciona como reflexivo.

115


QAR

21    


Mâine o să merg cu tine Mañana iré contigo

Los verbos “ir” y “hallarse” Cómo formar el futuro Los puntos cardinales Cómo se dice conmigo, contigo etcº1

116

Roza vânturilor El verbo “ir”:

A merge /’mer.ʤe/ Andar, ir (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi) (Voi) (Ei) / (ele)

merg mergi merge mergem mergeți merg

voy vas va vamos vais van

Imperfect pers. a I-a: mergeam Imperativ pers. a II-a.: mergi! Conjunctiv pers. a III-a.: să meargă Participiu.: mers Gerunziu: mergând

Ejemplos: La câte luni au mers bebelușii voștri? ¿Con cuántos meses han caminado vuestros bebés? Fetița mea a mers la un an și o lună Mi niña ha andado al año y un mes

En rumano existen varias formas de construir el futuro, es necesario reconocerlas todas pero, para expresarnos, nos basta con la forma más sencilla que consiste en poner la partícula o delante del conjunctiv, así el futuro (uno de ellos) del verbo a merge es:

A merge (futuro) O să merg O să mergi O să meargă O să mergem (Voi) O să mergeți (Ei) / (ele) O să meargă (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

ir (futuro) iré irás Irá Iremos Iréis Irán

Mâine o să merg la școală Mañana iré a la escuela

QAR



Otra forma de construir el futuro algo menos común, es con el verbo a avea precediendo al conjunctiv

A merge (futuro)

ir (futuro)

Am să merg Ai să mergi Are să meargă Avem să mergem (Voi) Aveți să mergeți (Ei) / (ele) Au să meargă (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

iré irás Irá Iremos Iréis Irán

Le-a spus că are să meargă la medic Les ha dicho que irá al médico Y una tercera, que se usa mucho menos, con el verbo a vrea en su forma auxiliar quitándole la „v”:

A merge (futuro) ir (futuro) oi merge îi merge a merge om merge (Voi) îți merge (Ei) / (ele) or merge (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)


Existe una forma culta o literaria que, en teoría, se usa mucho en el lenguaje escrito y que practicaremos en la próxima lección.

A merge (futuro) ir (futuro) voi merge vei merge va merge vom merge (Voi) veți merge (Ei) / (ele) vor merge (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)


Si hacemos una búsqueda en internet de las cuatro formas en futuro de la misma frase obtenemos: O să merg 52% Voi merge 33% Am să merg 15% Oi merge <1% La mayoría de los resultados de Oi merge se refieren a documentos sobre lingüística, textos poéticos, antiguos o dialectales, y a veces con un sentido de probabilidad incierta en vez de futuro. Por tanto no recomiendo usarlo. A pesar de ser un medio escrito, en internet se usa la forma coloquial. No se complique y úsela para su comunicación diaria tanto oral como escrita. Deje la forma literaria sólo para textos escritos de carácter formal. Y sólo si se siente con agilidad puede probar la forma „am să” para alguna conversación. Los puntos cardinales (punctele cardinale) Nord Est Sud Vest

Norte Este Sur Oeste

117


QAR


A continuación un extracto de un artículo de Wikipedia en rumano: În geografie, cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud și vest. De fapt este vorba de patru direcții. Nordul și sudul sunt orientate către polii geografici respectivi. Estul și Vestul sunt definite de direcția de rotație a Pământului.

En geografía, los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste. De hecho, se trata de cuatro direcciones. El norte y el sur están orientados hacia los polos geográficos respectivos. El este y el oeste están definidos por la dirección de rotación de la Tierra. 118

Aparte del vocabulario que aparece al final de la lección, fíjese en las siguientes expresiones del párrafo anterior: De fact De hecho Este vorba de Se trata, se habla Ejemplos: În acest articol este vorba de bucurie O să merg spre sud până la Madrid O să mergeți spre nord până în Franța Iarna a revenit în nordul și vestul țarii

En este artículo se habla de la alegría Iré hacia el sur hasta Madrid Iréis hacia el norte hasta Francia El invierno ha regresado al norte y al este del país

O busolă Conmigo, contigo, etc. Para decir conmigo, contigo etc., en rumano se usa el pronombre de acusativo en su forma tónica precedido por cu, lo contrario de cu es fără. Cu con Fără sin Ejemplos: Cu tine vreau să trăiesc Quiero vivir contigo Nu pot să trăiesc fără tine No puedo vivir sin ti Sunt de acord cu tine Estoy de acuerdo contigo Expresiones: A fi de acord cu Estar de acuerdo con Pe jos A pie, caminando Cum îți merge? ¿Cómo te va?

pe jos


QAR


El verbo hallar también se usa en reflexivo como en español, y con pronombres de acusativo:

A se afla

Hallarse

mă aflu te afli se află ne aflăm (Voi) vă aflați (Ei) / (ele) se află (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

me hallo te hallas se halla nos hallamos os halláis se hallan

Imperfect pers. a I-a: aflam Imperativ pers. a II-a.: află-te! Conjunctiv pers. a III-a.: să afle Participiu.: aflat Gerunziu: aflând

Ejemplo: Te afli de puțin în Spania? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España? Vocabulario 21        

         

     

Afară (adv.) /a’fa.rǝ/ Afuera Apă (s. f.) /’a.pǝ/ Agua: apă, ape, apa, apele, apei, apelor Articol (s. n.) /ar’ti.kol/ Artículo: articol, articole, articolul, articolele, articolului, articolelor Bal (s. n.) /bal/ Baile: bal, baluri, balul, balurile, balului, balurilor Bebeluș (s. m.) /be.be’lush/ Bebé: bebeluș, bebeluși, bebelușul, bebelușii, bebelușului, bebelușilor Busolă (s. f.) /bu’so.lǝ/ Brújula: busolă, busole, busola, busolele, busolei, busolelor Bucurie (s. f.) /bu.ku’ri.e/ Alegría: bucurie, bucurii, bucuria, bucuriile, bucuriei, bucuriilor Cardinal (adj. m.) /kar.di’nal/ Cardinal, principal (m): cardinal, cardinali, cardinalul, cardinalii, cardinalului, cardinalilor Cardinală (adj. f.) /kar.di’na.lǝ/ Cardinal, principal (f): cardinală, cardinale, cardinala, cardinalele, cardinalei, cardinalelor Către (Prep.) /’kǝ.tre/ Hacia Cofetărie (s. f.) /ko.fe.tǝ’ri.e/ Cafetería: Cofetărie, cofetării, cofetăria, cofetăiile, cofetăriei, cofetăriilor Cum (adv.) /kum/ Cómo Definit (adj. m.) /de.fi’nit/ Definido: definit, definiți, definitul, definiții, definitului, definiților Definită (adj. f.) /de.fi.’ni.tǝ/ Definida: definită, definite, definita, definitele, definitei, definitelor Direcție (s. f.) /di’rec.ti.e/ Dirección: direcție, direcții, direcția, direcțiile, direcției, direcțiilor Est (s. n.) /est/ Este: est, ---, estul, ---, estului, --Facultate (s. f.) /fa.kul’ta.te/ Facultad: facultate, facultăți, facultatea, facultății, facultățile, facultăților Fapt (s. m.) /fapt/ Hecho: fact, facți, factul, facții, factului, facților Farmacie (s. f.) /far.ma’chi.e/ Farmacia: farmacie, farmacii, farmacia, farmaciile, farmaciei, farmaciilor Geografic (adj. m.) /ʤe.o’gra.fik/ Geográfico: geografic, geografici, geograficul, geograficii, geograficului, geograficilor Geografică (adj. f.) /ʤe.o’gra.fi.kǝ/ Geográfica: geografică, geografice, geografica, geograficele, geograficiei, geograficelor Geografie (s. f.) /ʤe.o.gra’fi.e/ Geografía: geografie, geografii, geografia, geografiile, geografiei, geografiilor întâlnire f /ᵻn.tᵻl'ni.re/ encuentro, cita: întâlnire întâlniri întâlnirea întâlnirile întâlnirii întâlnirilor Jos (adv.) Abajo Medic (s. m.) /’me.dik/ Médico: medic, medici, medicul, medicii, medicului, medicilor Merge (a merge) /’mer.ʤe/ Ir, andar: merg, mergi, merge, mergem, mergeți, merg Conj.: să meargă Pp.: mers Orientat (adj. m.) /o.ri.en’tat/ Orientado: orientat, orientați, orientatul, orientații, orientatului, orientaților

119


QAR

    

  

      


Orientată (adj. f.) /o.ri.en’ta.tǝ/ Orientada: orientată, orientate, orientata, orientatele, orientatei, orientatelor Pământ (s.n.) /pǝ’mɨnt/ Tierra: pământ, pământuri, pământul, pământurile, pământului, pământurilor Plimbare (s. f.) /plim’ba.re/ Paseo: plimbare, plimbări, plimbarea, plimbările, plimbării, plimbărilor Poimâine (adv.) /poi.mɨi.ne/ Pasado mañana Pol (s. m.) /pol/ Polo: pol, poli, polul, polii, polului, polilor Prietenos (adj. m.) /pri.e.te’nos/ Amistoso: prietenos, prietenoși, prietenosul, prietenoșii, prietenosului, prietenoșilor Prietenoasă (adj. f.) /pri.e.te’noa.sǝ/ Amistosa: prietenoasă, prietenoase, prietenoasa, prietenoasele, prietenoasei, prietenoaselor Problemă (s. f.) /pro’ble.mǝ/ Problema: problemă, probleme, problema, problemele, problemei, problemelor Punct (s. n.) /punkt/ Punto: punct, puncte, punctul, punctele, punctului, punctelor Respectiv (adj. m.) /res.pek’tiv/ Respectivo: respectiv, respectivi, respectivul, respectivii, respectivului, respectivilor Respectivă (adj. f.) /res.pek’ti.vǝ/ Respectiva: respectivă, respective, respectiva, respectivele, respectivei, respectivelor Rotație (s. f.) /ro’tat.si.e/ Rotación: rotație, rotații, rotația, rotațiile, rotației, rotațiilor Roză (s. f.) /’ro.ʒǝ/ Rosa: roză, roze, roza, rozele, rozei, rozelor Situat (adj. m.) /si’tuat/ Situado: situat, situați, situatul, situații, situatului, situaților Situată (adj. f.) /si’tua.tǝ/ Situada: situată, situate, situata, situatele, situatei, situatelor Spre (prep.) /spre/ Hacia Școală (s. f.) /’shkoa.lǝ/ Escuela: școală, școli, școala, școlile, școlii, școlilor Vânt (s. n.) /vɨnt/ Viento: vânt, vânturi, vântul, vânturile, vântului, vânturilor Vest (s. n.) /vest/ Oeste: vest, ---, vestul, ---, vestului, ---

Expresiones 21  A fi de acord cu  Pe jos  Cum îți merge?

Estar de acuerdo con A pie ¿Cómo te va?

Frases de práctica 21               

La câte luni au mers bebelușii voștri? Fetița mea a mers la un an și o lună Mâine o să merg la școală Le-a spus că are să meargă la medic Cele patru puncte cardinale sunt nord, est, sud și vest În acest articol este vorba de bucurie O să merg spre sud până la Madrid O să mergeți spre nord până în Franța Iarna a revenit în nordul și vestul țarii Cu tine vreau să trăiesc Nu pot să trăiesc fără tine Sunt de acord cu tine Cum îți merge? Te afli de puțin timp în Spania? Vreau să știu pe unde mergi și ce faci

¿Con cuántos meses caminaron vuestros bebés? Mi niña ha caminado al año y un mes Mañana iré a la escuela Les ha dicho (a ellas) que irá al médico Los cuatro puntos cardinales son norte, este, sur y oeste En este artículo se habla de la alegría Iré hacia el sur hasta Madrid Iréis hacia el norte hasta Francia El invierno a regresado al norte y el este del país Quiero vivir contigo No puedo vivir sin ti Estoy de acuerdo contigo ¿Cómo te va? ¿Te hallas desde hace poco tiempo en España? Quiero saber por dónde andas y qué haces

120

QAR



En la siguiente lista practicaremos el futuro con la forma O să. Lista de autoevaluación 21 1 La semana que viene estaré contigo 2 Mañana hablaré con ella 3 El año que viene aprenderé a hablar italiano 4 ¿Vendrá con él o con ella? 5 Se lo diré a Peter 6 Pasado mañana tendré más dinero 7 Viviremos en Rumanía 8 Haré lo que quieras 9 Vendrán con vosotros 10 Lo intentaré más tarde 11 El concierto tendrá lugar en el mes de diciembre 12 No podremos venir mañana 13 Te buscaré 14 Viviréis cien años 15 Iré a una cafetería 16 Mañana iré a la facultad 17 Voy a Rumanía todos los años 18 Tenemos que ir a la farmacia 19 ¿Vienes conmigo? 20 Mañana te compraré un regalo 21 Voy con ella 22 Sólo contigo puedo vivir 23 Lo haré contigo o sin ti 24 Iremos hacia el este hasta Valencia 25 Irán hacia el oeste hasta Portugal 26 Nuestro país está situado en el este de Europa 27 Rumanía se halla al norte de Bulgaria 28 Con una brújula puedes saber dónde está el norte 29 No compraré un coche 30 Iremos nosotros dos 31 Me compraré unos pantalones en junio 32 Aprenderé a vivir sin ti 33 No buscaré a Peter 34 Viene del norte 35 Tenemos que ir 36 ¿Quieres ir conmigo al baile? 37 ¿Quieres que vayamos al cine? 38 Vamos a pie 39 Tendré un encuentro con el jefe 40 Tendrá problemas 41 Necesitaremos agua 42 Estaré afuera 43 No las necesitaréis (a ellas) 44 Tiene que venir conmigo 45 ¿Quién quiere venir conmigo? 46 ¿Puedo hablar contigo? 47 Te enviaré sólo un pequeño mensaje amistoso 48 ¿Me dará las muñecas? 49 Creo que daré un paseo 50 Vendré el viernes por la tarde o el sábado

Săptămâna care vine o să fiu cu tine Mâine o să vorbesc cu ea Anul care vine o să învăț să vorbesc italiana O să vina cu el sau cu ea? O să-i spun lui Peter Poimâine o să am mai mulți bani O să locuim în România O să fac ce tu vrei O să vină cu voi O să încerc mai târziu Concertul o să aibă loc în luna decembrie N-o să putem să venim mâine O să te caut O să trăiți o sută de ani O să merg la o cofetărie Mâine o să merg la facultate Merg în România în fiecare an Trebuie să mergem la farmacie Vii cu mine? Mâine o să-ți cumpăr un cadou Merg cu ea Doar cu tine pot să trăiesc O să o fac cu tine sau fără tine O să mergem spre est până la Valencia O să meargă spre vest până în Portugal Țara noastră este situată în estul europei România se află la nord de Bulgaria Cu o busolă poți să ști unde este nordul Nu o să cumpăr o mașină O să mergem noi doi O să-mi cumpăr niște pantaloni în iunie O să învăț să trăiesc fără tine N-o să-l caut pe Peter Vine din nord Trebuie să mergem Vrei să mergi cu mine la bal? Vrei să mergem la film? Mergem pe jos O să am o întâlnire cu șeful O să aibă probleme O să avem nevoie de apă O să fiu afară N-o să aveți nevoie de ele Trebuie să vină cu mine Cine vrea să vină cu mine? Pot să vorbesc cu tine? O să-ți trimit doar un mic mesaj prietenos O să-mi dea păpușile? Cred că o să fac o plimbare O să vin vineri seara sau sâmbătă

121


QAR

22    


El mi-o va spune Él me lo dirá

Los verbos “usar” y “poner” El futuro con forma auxiliar de “a vrea” Vocabulario: izquierda, derecha… El que, la que…

122

stângă

Este es el verbo usar:

A folosi

Usar, utilizar

folosesc folosești folosește folosim (Voi) folosiți (Ei) / (ele) folosesc (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

uso usas usa usamos usáis usan

Imperfect pers. a I-a: foloseam Imperativ pers. a II-a.: folosește! Conjunctiv pers. a III-a.: să folosească Participiu.: folosit Gerunziu: folosind

Ejemplos: Folosesc zilnic internetul Utilizo internet a diario Ce șampon folosești? ¿Qué champú usas? Cum se folosește calculatorul? ¿Cómo se usa el ordenador? El verbo poner:

A pune

poner

pun/pui pui pune punem (Voi) puneți (Ei) / (ele) pun (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

pongo pones pone ponemos ponéis ponen

Imperfect pers. a I-a: puneam Imperativ pers. a II-a.: pune! Conjunctiv pers. a III-a.: să pună/puie Participiu.: pus Gerunziu: punând/puind

Ejemplos: Eu pun muzică Pongo música Pui un mesaj Pones un mensaje En rumano las preguntas se “ponen”: Puneți o întrebare Haga una pregunta


QAR


La preposición que suele acompañar al verbo “poner” suele ser pe. Carte, además de “libro”, significa “carta” (naipe) Puneți o carte pe masă Ponga una carta sobre la mesa “Poner fin” se dice a pone punct, literalmente “poner punto (final) a algo”, “acabar con” Cum pot pune punct războiului cu soacra? ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra ? Y una conocida expresión que sólo cambia un poco de español a rumano. En español ponemos los puntos sobre las íes, en rumano ponen el punto sobre la i. A pus punctul pe „i” Ha puesto los puntos sobre las íes En el tema anterior vimos cómo se formaba el futuro con el auxiliar de a vrea y el infinitivo sin a de un verbo. Se usa menos que el futuro con O să, pero lo verá en textos científicos, literarios, administrativos… por eso es necesario conocerlo.1 Recordemos el auxiliar: Voi Vei Va Vom Veți Vor Un par de ejemplos: Nu va merge fără noi No irá sin nosotros Vom ști mâine Sabremos mañana Ya sabemos usar el verbo “ir”, pero ahora tenemos que saber hacia dónde: La dreapta a la derecha La stângă a la izquierda în fața al frente, frente a… Ejemplos: El face un pas în fața Él da un paso al frente Faceți la stânga Gire a la izquierda

Dreaptă 1

Es tentador, y no del todo incorrecto, traducir la frase Nu va merge fără noi como “no va a ir sin nosotros” ya que suena parecido al español. Sin embargo, hay razones para no hacerlo. Primero porque va no procede de nuestro verbo “ir” sino del verbo rumano “a vrea” , “querer”. Segundo porque la expresión “ir a” del español es más coloquial con lo cual se correspondería más con la forma “o să” del rumano. Tercero, porque en otras frases no se parece, Vor şti=”sabrán”. Y cuarto, porque en frases como Vom şti mâine, suena más natural “sabremos mañana” que “vamos a saber mañana”. En resumen, si le suena más natural hágalo, si no, use el futuro simple del español.

123

QAR



Anteriormente vimos los artículos adjetivales cel, cea, cei, cele. Si a estos artículos le añadimos care, se convierten en pronombres cel care el que, el cual cea care la que, la cual cei care los que, los cuales cele care las que, las cuales Ejemplo: Este cel care învață cel mai repede Es el que aprende más rápido 124

Las diacríticas: Las diacríticas son los signos que se ponen encima o debajo de las letras para cambiar su sonido. En español tenemos la diéresis: “ ¨ ” , la “ñ”, y la tilde. En catalán usan la cedilla “ç”. Muchos idiomas que se escriben con el alfabeto latino usan diacríticas o dígrafos (conjuntos de dos letras) para adaptar la escritura a los sonidos característicos de cada lengua. Una excepción es el inglés, que al no ser un lenguaje fonético, su escritura no se corresponde exactamente con la pronunciación. En rumano tienen: ă, â/î, ș, ț. Para saber cómo puedes escribir las diacríticas con un teclado en español consulta el anexo 3. Vocabulario 22  Bilet (s. n.) /bi’let/ Entrada: bilet, bilete, biletul, biletele, biletului, biletelor  Cap (s. n.) /kap/ Cabeza: cap, capete, capul, capetele, capului, capetelor  Călătorie (s. f.) /kǝ.lǝ.to’ri.e/ Viaje: călătorie, călătorii, călătoria, călătoriile, călăroriei, călătoriilor  Concediu (s. n.) /kon’che.diu/ Vacaciones, baja laboral: concediu, concedii concediul, concediile, concediului, concediilor  Cremă (s. f.) /’kre.mǝ/ Crema: cremă, creme, crema, cremele, cremei, cremelor  Diacritic (s. n.) /di.a’kri.tic/ Diacrítica: diacritic, diacritice, diacritical, diacriticele, diacriticului, diacriticelor  Drept (adj. m.) /drept/ Derecho: drept, drepți, dreptul, drepții, dreptului, drepților Dreaptă (adj. f.) /’dreap.tǝ/ Derecha: dreaptă, drepte, dreapta, dreptele, dreptei, dreptelor  Ecologic (adj. m.) /e.ko’lo.ʤic/ Ecológico: ecologic, ecologici, ecologicul, ecologicii, ecologicului, ecologicilor Ecologică (adj. f.) /e.ko’lo.ʤi.kǝ/ Ecológica: ecologică, ecologice, ecologica, ecologicele, ecologicei, ecologicelor  Folosi (a folosi) (v. t.) /fo.lo’si/ Usar, utilizar: folosesc, folosești, folosește, folosim, folosiți, folosesc Imp.: folosește Conj.:să folosească Pp.: folosit  Internet (s. n.) /in.ter’net/ Internet: internet, ---, internetul, ---, internetului, -- Întrebare (s. f.) /ɨn.tre’ba.re/ Pregunta: întrebare, întrebări, întrebarea, întrebările, întrebării, întrebărilor  Lung (adj. m.) /lung/ Largo: lung, lungi, lungul, lungii, lungului, lungilor Lungă (adj. f.) /’lun.gǝ/ Larga: lungă, lungi, lunga, lungile, lungii, lungelor  Muzică (s. f.) /’mu.ʒi.kǝ/ Música : muzică, musici, muzica, muzicii, muzicile, muziciei, muzicilor  Numai (adv.) /’nu.mai/ Sólo, solamente  Operat (adj. m.) /o.pe’rat/ Operado : operat, operați, operatul, operații, operatului, operaților Operată (adj. f.) /o.pe’ra.tǝ/ Operada: operată, operate, operata, operatele, operatei, operatelor  Pas (s. m.) /pas/ Paso : pas, pași, pasul, pașii, pasului, pașilor  Preț (s. n.) /prets/ Precio: preț, prețuri, prețul, prețurile, prețului, prețurilor  Produs (s. n.) /pro’dus/ Producto: produs, produse, produsul, produsele, produsului, produselor  Pune (a pune) (v.t.) /’pu.ne/ Poner: pun, pui, pune, punem, puneți, pun  Raft (s. n.) /raft/ Estante, estantería: raft, rafturi, raftul, rafturile, raftului, rafturilor  Repede (adj. m.) /’re.pe.de/ Rápido, rápidamente: repede, repezi, repedele, repezii, repedelui, repezilor Repede (adj. f.) /’re.pe.de/ Rápida, rápidamente: repede, repezi, repedea, repezile, repezii, repezilor  Sclav (s. m.) /sklav/ Esclavo: sclav, sclavi, sclavul, sclavii, sclavului, sclavilor


QAR

   

    

Sclavă (s. f.) /’skla.vǝ/ Esclava: sclavă, sclave, sclava, sclavele, sclavei, sclavelor Singur (adj. m) /’sin.gur/ Solo: singur, singuri, singurul, singurii, singurului, singurilor Singură (f) /’sin.gu.rǝ/ Sola: singură, singure, singura, singurele, singurei, singurelor Stâng (adj. m.) /stɨng/ Izquierdo: stâng, stângi, stângul, stângii, stângului, stângilor Stângă (adj. f.) /’stɨn.gǝ/ Izquierda: stângă, stângi, stânga, stângile, stângii, stângilor Soare (s. m.) /’soa.re/ Sol: soare, sori, soarele, sorii, soarelui, sorilor Specialist (adj. m.) /spe.chi.a’list/ Especialista (m): specialist, specialiști, specialistul, specialiștii, specialistului, specialiștor Specialistă (adj. f.) /spe.chi.a’lis.tǝ/ Especialista (f): specialistă, specialiste, specialista, specialistele, specialistei, specialistelor Șampon (s. n.) /sham’pon/ Champú: șampon, șampoane, șamponul, șampoanele, șamponului, șampoanelor Teatru (s. n.) /’tea.tru/ Teatro: teatru, teatre, teatrul, teatrele, teatrului, teatrelor Viitor (adj. m.) /vii’tor/ Futuro, próximo: viitor, viitori, viitorul, viitorii, viitorului, viitorilor Viitoare (adj. f.) /vii’toa.re/ Futura, próxima: viitoare, viitoare, viitoarea, viitoarele, viitoarei, viitoarelor Vreme (s. f.) /’vre.me/ Tiempo (atmosférico): vreme, vremuri, vremea, vremurile, vremii, vremurilor Zilnic (adv.) /’ʒil.nik/ A diario, diariamente

Frases de práctica 22  El mi-o va spune  Folosesc zilnic internetul  Ce șampon folosești?  Cum se folosește calculatorul  Folosiți diacritice  Eu pun muzică  Pui un mesaj  Puneți o întrebare  Puneți o carte pe masă  Cum pot pune punct războiului cu soacra?  Vom ști mâine       


Él me lo dirá Utilizo internet a diario ¿Qué champú usas? ¿Cómo se usa el ordenador? Use diacríticas Pongo música Pones un mensaje Haga una pregunta Ponga una carta sobre la mesa ¿Cómo puedo poner fin a la guerra con la suegra? Lo sabremos mañana

Mâine va fi duminică

Mañana será domingo

El face un pas în fața Faceți la stânga Este cel care învață cel mai repede Unde vrei să pun cărțile? Unde să le pun? Pune cărțile pe raftul din camera ta

Él da un paso al frente Gire a la izquierda Es el que aprende más rápido ¿Dónde quieres que ponga los libros? ¿Dónde los pongo? Pon los libros en la estantería de tu habitación

Para la próxima lista ha de saber que en rumano se usa la misma palabra para las agujas del reloj que para los idiomas.

Șampon

125

QAR



Lista de autoevaluación 22 1 ¿Qué champú usamos para los niños? 2 ¿Qué champú usan los niños? 3 ¿Para qué se utiliza? 4 Dos mujeres de cada tres usan cremas 5 Ha aprendido a utilizar el ordenador 6 Ha puesto precio a su cabeza 7 Haré un viaje largo 8 Mañana compraré unas entradas de teatro 9 Vendrás el lunes? 10 ¿Qué harás mañana? 11 Tendrás tres niños 12 ¿Irá? 13 Trabajará aquí 14 El querrá y ella no querrá 15 María estará en casa sobre las ocho 16 Mañana hará buen tiempo 17 Tendremos tres días de (con) sol 18 ¿Iremos? 19 Vaya a la izquierda 20 Gire a la derecha 21 ¿Por qué las agujas del reloj van hacia la derecha? 22 Utilizarán sólo productos ecológicos 23 Daremos dinero 24 Compraremos un coche nuevo 25 El jueves próximo estaré en casa 26 Iré andando 27 Vendrá 28 Me lo dará 29 No se usarán demasiado 30 No irá sin nosotros 31 Ellos le enviarán (a usted) una carta a casa 32 Le enviaré a un especialista 33 ¿Cuándo me operarán? (¿Cuándo seré operado?) 34 (Usted) necesitará ayuda en casa 35 Irina será la mujer de David 36 A la izquierda de la habitación pondremos el televisor 37 Él te lo dará 38 Él nos las dará 39 Quieren ir de vacaciones 40 Irán de vacaciones 41 ¿Quién es el que está hablando contigo? 42 Ella no es la que me ha gustado 43 Para los que hablan inglés 44 Tengo una pregunta para las que saben rumano 45 El que me ha enviado un regalo 46 Es la que hace demasiadas preguntas 47 ¿Quiénes son los que usan internet? 48 La han utilizado como esclava 49 Creo que seré la única persona del mundo 50 que no querrá hacer películas

Ce șampon folosim pentru copii? Ce șampon folosesc copiii? Pentru ce se folosește? Două femei din trei folosesc creme A învățat să folosească calculatorul A pus preț pe capul lui Voi face o călătorie lungă Mâine voi cumpăra niște bilete de teatru Vei veni luni? Ce vei face mâine? Vei avea trei copii Va merge? Va lucra aici El va vrea și ea nu va vrea Maria va fi acasă pe la opt Mâine va fi o vreme frumoasă Vom avea trei zile cu soare Vom merge? Mergeți la stânga Faceți la dreapta De ce limbile ceasului merg spre dreapta? Vor folosi numai produse ecologice Vom da bani Vom cumpăra o mașină nouă Joia viitoare voi fi acasă Voi merge pe jos Va veni Mi-o va da Nu se vor folosi prea mult Nu va merge fără noi Ei vă vor trimite o scrisoare acasă Vă voi trimite la un specialist Când voi fi operat? Veți avea nevoie de ajutor acasă. Irina va fi soția lui David În stânga camerei vom pune televizorul El ți-l va da El ni le va da Vor să meargă în concediu Vor merge în concediu Cine este cel care vorbește cu tine? Ea nu este cea care mi-a plăcut Pentru cei care vorbesc engleza Am o întrebare pentru cele care știu româna Cel care mi-a trimis un cadou Este cea care pune prea multe întrebări Cine sunt cei care folosesc internetul? Au folosit-o ca sclavă Cred că voi fi singura persoană din lume care nu va vrea să facă filme

126


QAR

23   


Dacă aș fi bogat... Si yo fuera rico…

Los verbos a lua y a primi El condicional El verbo a dori

127

O cafea El verbo a lua:

Tomar, coger Llevarse

A lua iau iei ia luăm (Voi) luați (Ei) / (ele) iau (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

tomo/cojo tomas/coges toma/coge tomamos/cogemos tomáis/cogéis toman/cogen

Imperfect pers. a I-a: luam Imperativ pers. a II-a.: ia! Conjunctiv pers. a III-a.: să ia Participiu.: luat Gerunziu: luând

Ejemplos: Iau autobuzul Cojo el autobús Vrei să iei o cafea? ¿Quieres tomar un café? El verbo a primi:

A primi

Recibir

primesc primești primește primim (Voi) primiți (Ei) / (ele) primesc

recibo recibes recibe recibimos recibís reciben


Imperfect pers. a I-a: primeam Imperativ pers. a II-a.: primește! Conjunctiv pers. a III-a.: să primească Participiu.: primit Gerunziu: primind

Ejemplos: Ai primit mesajul care ți l-am trimis pe mail? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail? Primesc vizita rudelor Reciben la visita de los familiares Para el condicional conviene conocer esta palabra: Dacă Si Ejemplo: Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Si hoy es viernes mañana será sábado

QAR



Esta es una forma de construir un condicional sin ningún tiempo especial, pero también existe una forma verbal, llamada condițional-optativ que se construye con una forma auxiliar de a avea: Aș Ai Ar Am Ați Ar más el infinitivo (sin a) del verbo. Ejemplos: Aș cumpăra un cadou Cu cine ai merge într-un parc de distracție? Cât bani ar primi lunar? Am învăța de la pasări, zborul lor Ce ați face dacă ați fi bogați Ar lucra împreună

Compraría un regalo ¿Con quién irías a un parque de atracciones? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente? Aprenderíamos de los pájaros su vuelo ¿Qué haríais si fuerais ricos? Trabajarían juntos

El condicional rumano, más sencillo que el español, Usa el mismo tiempo verbal en las dos proposiciones de la frase y, al igual que en español, admite cambiar el orden de éstas. Aș veni dacă aș primi o ofertă foarte bună Vendría si recibiera una muy buena oferta Dacă aș primi o ofertă foarte bună aș veni Si recibiera una oferta muy buena vendría Existe también un condițional-perfect que se forma con el auxiliar que hemos acabado de aprender, que sería condițional-optativ + fi + Pp Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo frumoasă Dacă aș fi lucrat, nu cred că aș fi avut rezultate Si hubiera trabajado, no creo que hubiera tenido resultados prea bune la examene demasiado buenos en los exámenes

mare Las diferentes formas de construir el condicional en rumano están en para saber más 23. El condicional también se usa para pedir educadamente que se haga algo o para expresar un deseo o una intención: Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Querría comprarte un regalo Mi-aș placea să fiu șefă Me gustaría ser jefa Aș dori să iau niște vinete Desearía llevarme unas berenjenas

O vânătă

128


QAR


El verbo a dori (desear) que ya había salido en algún tema anterior (“ce doriți?”) se conjuga exactamente igual que a primi:

A dori

Desear

doresc dorești dorește dorim (Voi) doriți (Ei) / (ele) doresc

deseo deseas desea deseamos deseáis desean


Imperfect pers. a I-a: doream Imperativ pers. a II-a.: dorește! Conjunctiv pers. a III-a.: să dorească Participiu.: dorit Gerunziu: dorind

Ejemplos: Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie Desearía dos plazas en el tren para el 2 de junio Vă doresc succes Le deseo éxito Una expresión muy corriente: Vă doresc o zi bună! ¡Que tenga un buen día! (le deseo un buen día) Vocabulario 23  Amic (adj. m.) /a’mik/ Amigo: amic, amici, amicul, amicii, amicului, amicilor Amică (adj. f.) /a’mi.kǝ/ Amiga: amică, amice, amica, amicele, amicei, amicelor  Autobuz (s. n.) /a.u.to’buʒ/ Autobús: autobuz, autobuze, autobuzul, autobuzele, autobuzului, autobuzelor  Birou (s. n.) /bi’rou/ Despacho: birou, birouri, biroul, birourile, biroului, birouilor  Bogat (adj.m.) /bo’gat/ Rico: bogat, bogați, bogatul, bogații, bogatului, bogaților Bogată (adj. f.) /bo’ga.tǝ/ Rica: bogată, bogate, bogata, bogatele, bogatei, bogatelor  Cafea (s. f.) /ka’fea/ Café: cafea, cafele, cafeaua, cafelele, cafelei, cafelelor  Corect (adj. m.) /ko’rect/ Correcto: corect, corecți, corectul, corecții, corectului, corecților Corectă (adj. f.) /co’rec.tǝ/ Correcta: corectă, corecte, corecta, corectele, corectei, corectelor  Covor (s. n.) /co’vor/ Alfombra: covor, covoare, covorul, covoarele, covorului, covoarelor  Creștere (s. f.) /’kresh.te.re/ Crecimiento, subida: creștere, creșteri, creșterea, creșterile, creșterii, creșterilor  Dacă (conj.) /’da.kǝ/ Si  Dată (s. f.) /’da.tǝ/ Fecha: dată, dăți, data, dățile, dății, dăților  Decizie (s. f.) /de’chi.ʒi.e/ Decisión: decizie, decizii, decizia, deciziile, deciziei, decicziilor  Dori (a dori) (v.t.) /do’ri/ Desear: doresc, dorești, dorește, dorim, doriți, doresc Imp.:dorește Conj.:să dorească Pp.:dorit  Dus-întors /dus.ɨn’tors/ Ida y vuelta  Excursie (s. f.) /ex.kur.si.e/ Excursión : excursie, excursii, excursia, excursiile, excursiei, excursiilor  Expoziție (s. f.) /ex.po’ʒit.si.e/ Exposición: expoziție, expoziții, expoziția, expozițiile, expoziției, expozițiilor  Fericit (adj. m.) /fe.ri’chit/ Feliz (m): fericit, fericiți, fericitul, fericiții, fericitului, fericiților Fericită (adj. f.) /fe.ri’chi.tǝ/ Feliz (f): fericită, fericite, fericita, fericitele, fericitei, fericitelor  Frică (s. f.) /’fri.kǝ/ Miedo: frică, frici, frica, fricile, fricii, fricilor  Floare (s. f.) /’floa.re/ Flor: floare, flori, floarea, florile, florii, florilor  Hotel (s. n.) /jo’tel/ Hotel: hotel, hoteluri, hotelul, hotelurile, hotelului, hotelurilor  Împreună (adv.) /ɨm.pre’u.nǝ/ Junto, juntos  Lapte (s. n.) /’lap.te/ Leche: lapte, lăpturi, laptele, lăpturile, laptelui, lăpturilor  Lunar (adv.) /lu’nar/ Mensualmente  Lua (a lua) /lua/ Tomar, coger, recoger: iau, iei, ia, luăm, luați, iau Imp.: ia Conj. :să ia Pp.: luat

129


QAR                      

     


Mare (s. f.) /’ma.re/ Mar: mare, mări, marea, mările, mării, mărilor Metrou (s. n.) /me’trou/ Metro (transporte): metrou, metrouri, metroul, metrourile, metroului, metrourilor Necesar (adj. m.) /ne.che’sar/ Necesario: necesar, necesari, necesarul, necesarii, necesarului, necesarilor Necesară (adj. f.) /ne.che’sa.rǝ/ Necesaria: necesară, necesara, necesara, necesarele, necesarei, necesarelor Ochi (s. m.) /ok ͥ / Ojo: ochi, ochi, ochiul, ochii, ochiului, ochilor Ofertă (s.f.) /o’fer.tǝ/ Oferta: ofertă, oferte, oferta, ofertele, ofertei, ofertelor Om (s.m.) /om/ Hombre, gente: om, oameni, omul, oamenii, omului, oamenilor Parc de distracție  Parque de atracciones Pasăre (s. f.) /’pa.sǝ.re/ Pájaro: pasăre, păsări, pasărea, păsările, păsării, păsărilor Pauză (s. f.) /’pa.u.zǝ/ Pausa: pauză, pauze, pauza, pauzele, pauzei, pauzelor Pictură (s. f.) /pik’tu.rǝ/ Pintura: pictură, picture, picture, picturile, picturii, picturilor Piesă (s. f.) /’pie.sǝ/ Pieza: piesă, piese, piesa, piesele, piesei, pieselor Primi (a primi) (v. t.) /pri’mi/ Recibir: primesc, primești, primește, primim, primiți, primesc Imp.:primește, Conj.:să primească Pp.:primit Prin (prep.) /prin/ Por Rezultat (s.n.) /re.ʒul’tat/ Resultado: rezultat, rezultate, rezultatul, rezultatele, rezultatului, rezultatelor Rudă f /'ru.dǝ/ pariente: rudă rude ruda rudele rudei rudelor Salariu (s. n.) /sa’la.riu/ Salario: salariu, salarii, salariul, salariile, salariului, salariilor Sănătate (s.f.) /sǝ.nǝ’ta.te/ Salud: sănătate, ---, sănătatea, ---, sănătății, --Scurt (adj. m.) /skurt/ Corto: scurt, scurți, scurtul, scurții, scurtului, scurților Scurtă (adj. f.) /’scur.tǝ/ Corta: scurtă, scurte, scurta, scurtele, scurtei, scurtelor Stație (s. f.) /’stat.sie/ Estación (de tren…): stație, stații, stația, stațiile, stației, stațiilor Străin (adj. m.) /strǝin/ Extranjero, extraño: străin, străini, străinul, străinii, străinului, străinilor Străină (adj. f.) /’strǝi.nǝ/ Extranjera, extraña: străină, străine, străina, străinele, străinei, străinelor Succes (s. n.) /suk’ches/ Éxito: succes, succese, succesul, succesele, succesului, succeselor Traducător (s. m.) /tra.du.kǝ’tor/ Traductor: traducător, traducători, traducătorul, traducătorii, traducătorului, traducătorilor Traducătoare (s. f.) /tra.du.cǝ’toa.re/ Traductora: traducătoare, traducătoare, traducătoarea, traducătoarele, traducătoarei, traducătoarelor Tren (s. n.) /tren/ Tren: tren, trenuri, trenul, trenurile, trenului, trenurilor Trist (adj. m.) /trist/ Triste (m): trist, triști, tristul, triștii, tristului, triștilor Tristă (adj. f.) /’tris.tǝ/ Triste (f) : tristă, triste, trista, tristele, tristei, tristelor Ultim (adj. m.) /’ul.tim/ Último: ultim, ultimi, ultimul, ultimii, ultimului, ultimilor Ultimă (adj. f.) /’ul.ti.mǝ/ Última: ultimă, ultime, ultima, ultimele, ultimei, ultimelor Vizită f /vi'zi.tǝ/ Visita: vizită, vizite, vizita, vizitele, vizitei, vizitelor Zahăr (s. n.) /’ʒa.jǝr/ Azúcar: zahăr, ---, zahărul, ---, zahărului, --Zbor (s. n.) /ʒbor/ Vuelo: zbor, zboruri, zborul, zborurile, zborului, zborurilor

Expresiones 23  Vă doresc o zi bună!

Que tenga un buen día (le deseo un buen día)

O floare

130


QAR


Frases de práctica 23                           

Iau autobuzul Vrei să iei o cafea? Ai primit mesajul care ți l-am trimis pe mail? Primesc vizita rudelor Dacă astăzi este vineri mâine va fi sâmbătă Aș cumpăra un cadou Cu cine ai merge într-un parc de distracție? Cât bani ar primi lunar? Am învăța de la pasări, zborul lor Ce ați face dacă ați fi bogați Ar lucra împreună Aș veni dacă aș primi o ofertă foarte bună Dacă aș primi o ofertă foarte bună aș veni Aș fi mers la mare dacă vremea ar fi fost frumoasă Dacă aș fi lucrat, nu cred că aș fi avut rezultate prea bune la examene buenos en los exámenes Aș vrea să-ți cumpăr un cadou Mi-aș placea să fiu șefă Aș dori să iau niște vinete Aș dori două locuri la trenul pentru data de 2 iunie junio Vă doresc succes Maria îi spune fratelui: -Eu am 71 de timbre , tu câte ai? -Dacă mi-ai da timbrele tale și aș mai cumpăra încă 15, atunci aș avea 98 de timbre Câte timbre are fratele Mariei?

Un tren

Cojo el autobús ¿Quieres tomar un café? ¿Has recibido el mensaje que te he enviado por mail? Reciben la visita de los familiares Si hoy es viernes mañana será sábado Compraría un regalo ¿Con quién irías a un parque de atracciones? ¿Cuánto dinero recibiría mensualmente? Aprenderíamos de los pájaros su vuelo ¿Qué haríais si fuerais ricos? Trabajarían juntos Vendría si recibiera una muy buena oferta Si recibiera una oferta muy buena vendría Habría ido al mar si hubiera hecho buen tiempo Si hubiera trabajado, no creo que hubiera tenido resultados demasiado Querría comprarte un regalo Me gustaría ser jefa Desearía llevarme unas berenjenas Desearía dos plazas en el tren para la fecha del 2 de Le deseo éxito Maria le dice al hermano -Yo tengo 71 sellos, ¿Tú cuántos tienes? -Si me dieras tus sellos y si comprara otros 15 entonces tendría 98 sellos ¿Cuántos sellos tiene el hermano de María?

131

QAR



Lista de autoevaluación 23 1 Si lo hubiera tenido te lo habría dado 2 Sin lenguaje la vida del hombre sería muy triste 3 Iría de excursión si hiciera buen tiempo 4 Si tuviera tiempo iría a la oficina 5 Si tuviera dinero compraría una casa 6 le compraría a mi hermano un coche 7 Podría necesitar también una operación 8 He recibido de regalo un teléfono 9 ¿Dónde pondrías la alfombra? 10 Vendría muy bien debajo de la mesa 11 Iré al mar si hace buen tiempo 12 Iría al mar si hiciera buen tiempo 13 Me gustaría más la pieza si fuera más corta 14 No iría al mar porque tengo miedo del agua 15 Tome el metro en dirección Háje 16 Tome el metro de la estación Paddington 17 Hasta la estación Victoria 18 ¿Qué coche se cogería si tuviera el dinero necesario? 19 Me compraría un coche mejor 20 He tomado la decisión correcta 21 Has tomado la decisión de volver a Madrid 22 Si fuera rico ya no trabajaría 23 Querría hacer una excursión por el país 24 Iría al teatro si tuviera una entrada 25 Sería traductor si supiera lenguas extranjeras 26 Tome asiento 27 Puede (usted) coger un autobús 28 Hago (tomo) una pausa sobre las ocho 29 La recogemos con el coche 30 Carmen ha recibido una subida de sueldo 31 ¿Cuándo has recibido la última carta de tu amigo? 32 Si estuviera en tu lugar 33 Iría con los ojos cerrados 34 Si pudiera, ¿qué querría ser? 35 Si quieres podríamos coger un autobús 36 Desearía una habitación en el hotel 37 Ellos desearían un billete de ida y vuelta 38 Quiero ir de vacaciones al mar 39 Querría hablar con usted 40 Deseo hacer un viaje a Alemania 41 Desearía aprender la lengua rumana 42 Desea ir a una exposición de pintura 43 Ella desea ser feliz 44 Él desea comprar flores bonitas 45 ¿Qué deseas en la vida? 46 ¿Desea café sólo o café con leche? 47 ¿Cuánto azúcar desea? 48 Le deseamos un buen año 49 Te deseamos salud 50 Desearía hablar con George

Dacă l-aș fi avut, ți l-aș fi dat Fără limbă viața omului ar fi foarte tristă Aș merge în excursie dacă ar fi timp frumos Dacă aș avea timp aș merge la birou Dacă aș avea bani aș cumpăra o casă I-aș cumpăra fratelui meu o mașină Ar putea avea nevoie și de o operație Am primit cadou un telefon Unde ai pune covorul? Ar veni foarte bine sub masă Voi merge la mare dacă vremea va fi bună Aș merge la mare dacă vremea ar fi bună mi-ar placea mai mult piesa dacă ar fi mai scurtă N-aș merge la mare pentru că mi-e frică de apa Luați metroul în direcția Háje Luați metroul de la stația Paddington Pâna la stația Victoria Ce mașină v-ați lua dacă ați avea banii necesari? Mi-aș cumpăra o mașină mai bună Am luat decizia corectă Ai luat decizia de a reveni la Madrid Dacă aș fi bogat n-aș mai lucra Aș vrea să fac o excursie prin țară Aș merge la teatru dacă aș avea un bilet Aș fi traducător dacă aș ști limbi străine Luați loc Puteți să luați un autobuz Iau o pauză pe la opt Luăm pe ea cu mașina Carmen a primit o creștere de salariu Când ai primit ultima scrisoare de la amicul tău? Dacă aș fi în locul tău Aș merge cu ochii închiși Dacă aș putea, ce aș vrea să fiu? Dacă vrei, am putea lua un autobuz Aș dori o cameră la hotel Ei ar dori un bilet dus-întors Vreau să merg în concediu la mare Aș vrea să vorbesc cu dumneavoastră Doresc să fac o călătorie în Germania Aș dori să învaț limba română Dorește să meargă la o expoziție de pictură Ea dorește să fie fericită El dorește să cumpere flori frumoase Ce dorești în viață? Doriți cafea neagră sau cafea cu lapte? Cât zahăr doriți? Vă dorim un an bun Îți dorim sănătate Aș dori să vorbesc cu George

132


QAR


Para saber más 23: Formas de construir el condicional.

El Condicional Propozitia condițională Română Prezent sau viitor

propoziția principală Prezent sau viitor 133

Español

Dacă (Am/voi avea) bani Presente

(cumpăr/voi cumpăra) o mașină Presente o futuro

Română

Si tengo dinero Contițional-optativ prezent

(compro/compraré) un coche Condițional-optativ prezent

Español

Dacă aș avea bani Pretérito imperfecto de subjuntivo

aș cumpăra o mașină Condicional

Română

Si (tuviera/tuviese) dinero Condițional-optativ perfect

compraría un coche Condițional-optativ perfect

Español

Dacă aș fi avut bani aș fi cumpărat o mașină Pretérito pluscuamperfecto de subjuntivo Condicional perfecto Si hubiera tenido dinero

habría comprado un coche

QAR

24



Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas?

 Las preposiciones de acusativo (I)  Los verbos irregulares.

134

Un taxi Estas son las preposiciones simples que van seguidas por palabras en acusativo. Casi todas van sin artículo y la mayoría las hemos visto en lecciones anteriores: a către cu de drept după fără în între întru la lângă pâna pe pentru peste prin spre sub

a/de hacia/para con/a/contra/de/en/por/y de/para/por/a por detrás de/tras/después de/según sin/excepto/fuera de en/a/por/hacia/sobre entre/en medio de/sobre/encima de en/dentro de a/hacia/para/hasta cerca de/junto a hasta/antes sobre/a/en/por para/por sobre/dentro de/ durante por hacia/para/a bajo

Las preposiciones no siempre tienen una traducción exacta. Estos son sus usos más comunes: A se utiliza principalmente para acompañar al infinitivo como en “maneras de vivir”: moduri de a trăi o en “es fácil de hacer”, aunque en frases como esta última es más común usar el participio con la preposición “de” (El segundo de los siguientes ejemplos). También en frases como “huele a rosa” E ușor a face Es fácil de hacer E ușor de făcut Es fácil de hacer A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă Estar contigo es una ducha caliente en un día de invierno El infinitivo se usa con menos frecuencia que en español, por ejemplo, para decir, “es fácil hablar rumano”, lo más común es escoger una forma personal en vez del infinitivo, y decir algo así como “es fácil que hables rumano”: E ușor să vorbești limba română Es fácil hablar rumano


QAR


Către significa “hacia” o “para” en frases como en “hacia la tarde” o “hacia Rumanía”. En ambos casos puede sustituirse por spre. También puede utilizarse para decir cuando alguien le habla “a” una persona o le envía algo (p.e.: una carta…), aunque en estos casos es más frecuente usar el dativo Avem zboruri ieftine către România Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía Cu es una excepción porque requiere el artículo cuando nos referimos a algo que usamos, habitualmente un medio de transporte. Si va con un pronombre, este toma su forma tónica en acusativo. El merge cu taxiul El va en taxi Ea merge cu mine Ella va conmigo De se suele traducir como “de” pero no confundir con el genitivo (tercero de los siguientes ejemplos): Caut cartea de franceza Busco el libro de francés Cumpăr case de lemn Compro casas de madera Caut cartea franțuzoacei Busco el libro de la francesa

Un scaun de lemn Drept significa “por”, se usa poco, no confundir con el adjetivo drept que significa “justo” o “derecho” Drept cine mă iei? ¿Por quién me tomas? După significa detrás de, según, etc… con sentido temporal, espacial, etc. După casă se află livada Detrás de la casa se halla el huerto

O livadă Fără significa “sin”, o “menos”. Este ora zece fără cinci Son las diez menos cinco

135


QAR


În vs. La (II) Tanto în como la pueden significar entre otras cosas “a” y “en”. Con países sólo se usa în. Con ciudades se usa la2 o în dependiendo del sentido. Se traducen como “en” cuando se trata de verbos que no indican desplazamiento y como “a” cuando implican desplazamiento o movimiento, y sólo cambia el verbo: 136

Sunt în România la București Estoy en Rumanía en Bucarest Merg în România la București Voy a Rumanía a Bucarest La mayor dificultad viene porque en español usamos la preposición “de” prácticamente para casi todo donde en otros idiomas utilizan varias preposiciones. Países Ciudades, localidades Edificios, instituciones “En casa” Estancias concretas Entornos geográficos Medios de transporte Cuando equivale a “encima de” En la calle A pie En la mesa (p.e. sentado a la mesa)

în în Spania la/în la Madrid la/în la universitate, la spital acasă în în curte, în sală de sters la la munte, la plaja, la mare cu cu mașina, cu trenul pe pe masă, pe televisor, pe raft pe pe strada pe pe jos la la masă

También se pueden usar para situarnos en el tiempo: Vine în fiecare seară Viene todas las tardes Tanto în como la siguen las mismas reglas que el resto de preposiciones: Sunt la facultate Estoy en la facultad Sunt la facultatea de litere Estoy en la facultad de letras Sunt la o facultate Estoy en una facultad Cuando a în le añadimos el artículo indefinido se transforma en într-, es decir în+o =Intr-o, în+un=într-un Lo mismo ocurre con din+ artículo indefinido, o prin + artículo indefinido Sunt într-o sală Estoy en una sala Între significa “entre”: Între cinci si zece iulie am concediu Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones

2

Cuando el que habla está en el mismo sitio que la persona a la que se dirije, por ejemplo, si llegas a Bucarest y llamas a un amigo que está allí, le dices: Sunt în Bucureşti. Pero si llamas a tus amigos de Madrid desde Bucarest dices: Sunt la Bucureşti. Sólo si estáis en el mismo sitio puedes decir: Sunt în Bucureşti. En el resto de los casos se usa la.


QAR


Los verbos irregulares: Dentro de cada una de las cuatro conjugaciones hay distintos modelos de conjugación que agrupan pequeñas irregularidades. Sin embargo, hay unos pocos verbos a los que se considera completamente irregulares: Verbele neregulate sunt: a bea, a da, a avea, a fi, a la, a Los verbos irregulares son: beber, dar, tener, ser/estar, lua, a mânca, a preda, a prelua, a sta, a ști, a usca și a lavar, coger/tomar, comer, impartir/enseñar/dar vrea. lecciones, tomar/asumir/encargarse/hacerse cargo de, estar/detenerse/quedarse, saber, secar, y querer Ya hemos visto a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, y a ști. A preda y a prelua se conjugan como a da y a lua respectivamente. El verbo a la está en desuso y no lo vamos a ver, para el verbo “lavar” usan otros verbos que verenos más adelante. Los verbos a bea y a mânca los veremos en el tema siguiente. Elevii bucureșteni ''predau'' lecții de ecologie Los escolares de Bucarest “imparten” lecciones de ecología Fiat ar putea prelua Opel Fiat podría hacerse cargo de Opel Este es el verbo A sta:

A sta stau stai stă stăm (Voi) stați (Ei) / (ele) stau (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Quedarse,estar Permanecer me quedo te quedas se queda nos quedamos os quedáis se quedan

Stau aici o săptămână Ea stă la hotel? Stai acolo! Stau jos

Imperfect pers. a I-a: stăteam Imperativ pers. a II-a.: stai! Conjunctiv pers. a III-a.: să stea Participiu.: stat Gerunziu: stând

Me quedo aquí una semana ¿Está ella en el hotel? ¡Quédate allí! Estoy sentado

El verbo a usca (secar) tiene dos formas en el presente (la primera es más común al menos en internet) y puede ser reflexivo o no, como su equivalente en español:

A Usca usuc, usc usuci, uști usucă, uscă uscăm (Voi) uscați (Ei) / (ele) usucă, uscă (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Secar seco secas seca secamos secáis secan

Imperfect pers. a I-a: uscam Imperativ pers. a II-a.: usucă!, uscă! Conjunctiv pers. a III-a.: să usuce, uște Participiu.: uscat Gerunziu: uscând

Tanto en español como en rumano se usa el reflexivo en frases donde se sobreentiende “a mí mismo” como en “me lavo las manos”, y en frases dónde indicamos simplemente que el que realiza la acción lo hace con cosas propias como en “me hago la cama” o “me lavo la ropa” donde no tiene sentido decir “a mí mismo” y sí “lavo mi ropa” o “hago mi cama”, es lo que ocurre en la primera de las siguientes frases: Îmi usuc hainele în grădină Seco mi ropa en el jardín Usuci hainele la aer liber Secas la ropa al aire libre

137

QAR



Un uscător de păr Vocabulario 24  A (prep.) /a/ A, de  Aer (s.n.) /’a.er/ Aire: aer, aere, aerul, arele, aerului, aerelor  Așteptare (s.f.) /ash.tep’ta.re/ Espera: așteptare, așteptări, așteptarea, așteptările, așteptării, așteptărilor  Avion (s.n.) /a’vion/ Avión: avion, avioane, avionul, avioanele, avionului, avioanelor  Bibliotecă (s.f.) /bi.blio’te.kǝ/ Biblioteca: bilbiotecă, biblioteci, biblioteca, bibliotecile, bibliotecii, bibliotecilor  Brichetă (s.f.) /bri’ke.tǝ/ Mechero: brichetă, brichete, bricheta, brichetele, brichetei, brichetelor  Bucureștean (adj. m.) /bu.ku.resh’tean/ Natural de Bucarest (m): Bucureștean, bucureșteni, bucureșteanul, bucureștenii, bucureșteanului, bucureștenilor Bucureșteană (f.) /bu.ku.resh’tea.nǝ/ Natural de Bucarest (f): Bucureșteană, bucureștene, bucureșteana, bucureștenele, bucureștenei, bucureștenelor  Ceai (s.n.) /cheai/ Té: ceai, ceaiuri, ceaiul, ceaurile, ceaiului, ceaiurilor  Cinema (s.n.) /chi.ne’ma/ Cine: cinema, cinemauri, cinemaul, cinemaurile, cinemaului, cinemaurilor  Coadă (s.f.) /’koa.dǝ/ Cola: coadă, cozi, coada, cozii, cozii, cozilor  Concret (adj. m.) /kon’kret/ Concreto: concret, concreți, concretul, concreții, concretului, concreților Concretă (f) /kon’kre.tǝ/ Concreta: concretă, concrete, concreta, concretele, concretei, concretelor  Curs (s.n.) /kurs/ Curso: curs, cursuri, cursul, cursurile, cursului, cursurilor  Drept (prep.) /drept/ Por, en lugar de  Duș (s. n.) /dush/ Ducha: duș, dușuri, dușul, dușurile, dușului, dușurilor  Ecologie (s.f.) /e.ko.lo’ʤi.e/ Ecología: ecologie, ---, ecologia, ---, ecologii, ecologiei, -- Elev (s.m.) /e’lev/ Alumno, escolar: elev, elevi, elevul, elevii, elevului, elevilor Elevă (s.f.) /e’le.vǝ/ Alumna, escolar: elevă, eleve, eleva, elevele, elevei, elevelor  Fierbinte (adj. m.) /fier’bin.te/ Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintele, fierbinții, fierbintului, fierbinților Fierbinte (f.) Ardiente, caliente, hirviente: fierbinte, fierbinți, fierbintea, fierbințile, fierbinții, fierbinților  Gară (s.f.) /’ga.rǝ/ Estación de tren: gară, gări, gara, gările, gării, gărilor  Greu (adj. m.) /greu/ Pesado, difícil (m): greu, grei, greul, greii, greului, greilor Grea (f) /grea/ Pesada, difícil (f): grea, grele, greaua, grelele, grelei, grelelor  Greșeală (s.f.) /gre’shea.lǝ/ Error: greșeală, greșeli, greșeala, greșelile, greșelii, greșelilor  Haină (s.f.) /’jai.nǝ/ Ropa: haină, haine, haina, hainele, hainei, hainelor  Idee (s.f.) /i’dee/ Idea: idee, idei, ideea, ideile, ideii, ideilor  La (a la) (v.t.) /la/ Lavar (pop.): lau, lai, lă, lăm, lați, lau Imp.:lă, Conj.:să lea/să laie/să leie Pp.:lăut  Lecție (s.f.) /’lek.tsie/ Lección: lecție, lecții, lecția, lecțiile, lecției, lecțiilor  Lemn (s.n.) /lemn/ Madera, leña: lemn, lemne, lemnul, lemnele, lemnului, lemnelor  Liber (adj. m.) /’li.ber/ Libre (m): liber, liberi, liberul, liberii, liberului, liberilor Liberă (adj. f.) /’li.be.rǝ/ Libre (f): liberă, libere, libera, liberele, liberei, liberelor  Liniștit (adj. m.) /li.nish’tit/ Tranquilo: liniștit, liniștiți, liniștitul, liniștiții, liniștitului, liniștiților Liniștită (f) /li.nish’ti.tǝ/ Tranquila: liniștită, liniștite, liniștita, liniștitele, liniștitei, liniștitelor

138

QAR          

                        



Literă (s.f.) /’li.te.rǝ/ Letra: literă, litere, litera, literele, literei, literelor Livadă (s.f.) /li’va.dǝ/ Huerto: livadă, livezi, livada, livezile, livezii, livezilor Mână (s.f.) /’mɨ.nǝ/ Mano: mână, mâini, mâna, mâinile, mâinii, mâinilor Mânca (a mânca) (v.t.) /mɨn’ka/ Comer: mănânc/mânc, mănânci/mânci, mănâncă/mâncă, mâncăm, mâncați, mănâncă/mâncă Imp.: mănâncă/mâncă Conj.: să mănânce/mânce Pp.: mâncat Ministru (s.m.) /mi’nis.tru/ Ministro: ministru, miniștri, ministrul, miniștrii, miniștrului, miniștrilor Mod (s. n.) /mod/ Modo, manera: mod, moduri, modul, modurile, modului, modurilor Motocicletă (s.f.) /mo.to.chi’cle.tǝ/ Moto, motocicleta: motocicletă, motociclete, motocicleta, motocicletele, motocicletei, motocicletelor munte m /'mun.te/ monte, montaña: munte munți muntele munții muntelui munților Naștere (s.f.) /’nash.te.re/ Parto, nacimiento: naștere, nașteri, nașterea, nașterile, nașterii, nașterilor Neregulat (adj. m.) /ne.re.gu’lat/ Irregular (m): neregulat, neregulați, neregulatul, neregulații, neregulatului, neregulaților Neregulată (adj. f.) /ne.re.gu.’la.tǝ/ Irregular (f): neregulată, neregulate, neregulata, neregulatele, neregulatei, neregulatelor Parcare (s.f.) /par’ka.re/ Aparcamiento: parcare, parcări, parcarea, parcările, parcării, parcărilor Păr (s.m.) /pǝr/ Pelo: păr, peri, părul, perii, părului, perilor Pâine (s.f.) /’pɨ.ine/ Pan: pâine, pâini, pâinea, pâinile, pâinii, pâinilor Pâna (prep.) /’pᵻ.na/ Hasta Ploaie (s.f.) /’ploa.ie/ Lluvia: ploaie, ploi, ploaia, ploile, ploii, ploilor Preda (a preda) (v.t.) /pre’da/ Impartir, dar lecciones: predau, predai, predă, predăm, predați, predau Imp.:predă Conj.:să predea Pp.:predat Prelua (a prelua) (v.t.) /pre’lua/ Hacerse cargo de: preiau, preiei, preia, preluăm, preluați, preiau Imp.:preia Conj.: să preia/preieie Pp.: preluat Poză (s.f.) /’po.ʒǝ/ Foto, pose: poză, poze, poza, pozele, pozei, pozelor Prosop (s.n.) /pro’sop/ Toalla: prosop, prosoape, prosopul, prosoapele, prosopului, prosoapelor Public (adj. m.) /’pu.blik/ Público: public, publici, publicul, publicii, publicului, publicilor Publică (f) /’pu.bli.kǝ/ Pública: publică, publice, publica, publicele, publicei, publicelor Rău (adj. m.) /rǝu/ Malo: rău, răi, răul, răii, răului, răilor Rea (f) /rea/ Mala: rea, rele, reaua, relele, relei, relelor Rușine (s.f.) /ru’shi.ne/ Vergüenza: rușine, rușini, rușinea, rușinile, rușinii, rușinilor Sală (s.f.) /’sa.lǝ/ Sala: sală, săli, sala, sălile, sălii, sălilor Sală de curs Aula, clase Sală de așteptare Sala de espera Sală de naștere Sala de partos, paritorio Scaun (s.n.) /skaun/ Silla: scaun, scaune, scaunul, scaunele, scaunului, scaunelor Spin (s.m.) /spin/ Espina: spin, spini, spinul, spinii, spinului, spinilor Spital (s.n.) /spi’tal/ Hospital: spital, spitale, spitalul, spitalele, spitalului, spitalelor Sta (a sta) /sta/ (v.i.) Quedarse, permanecer, estar: stau, stai, stă, stăm, stați, stau Imp.:stai Conj.:să stea Pp.: stat Stăpân (s.m.) /stǝ’pɨn/ Amo, dueño: stăpân, stăpâni, stăpânul, stăpânii, stăpânului, stăpânilor Stăpână (s.f.) /stǝ’pɨ.nǝ/ Ama, dueña: stăpână, stăpâne, stăpâna, stăpânele, stăpânei, stăpânelor Stradă (s.f.) /’stra.dǝ/ Calle: stradă, străzi, strada, străzile, străzii, străzilor Taxi (s. n.) /ta’xi/ Taxi: taxi, taxiuri, taxiul, taxiurile, taxiului, taxiurilor Trandafir (s.m.) /tran.da’fir/ Rosa: trandafir, trandafiri, trandafirul, trandafirii, trandafirului, trandafirilor Universitate (s.f.) /u.ni.ver.si’ta.te/ Universidad: universitate, universități, universitatea, universitățile, universității, universităților

139

QAR    



Usca (a usca) (v.t.) /us’ka/ Secar: usuc/usc, usuci/uști, usucă/uscă, uscăm, uscați, usucă/uscă Imp.: usucă/uscă Conj.: să usuce/uște Pp.: uscat Uscător (s. n.) /us.kǝ’tor/ Secador, secadora, tendedero: uscător, uscătoare, uscătorul, uscătoarele, uscătorului, uscătoarelor Ușor (adj. m.) /u’shor/ Fácil (m.): ușor, ușori, ușorul, ușorii, ușorului, ușorilor Ușoară (f.) /u’shoa.rǝ/ Fácil (f.): ușoară, ușoare, ușoara, ușoarele, ușoarei, ușoarelor Verb (s.n.) /verb/ Verbo: verb, verbe, verbul, verbele, verbului, verbelor 140

Frases de práctica 24  E ușor a face  E ușor de făcut  A fi cu tine e un duș fierbinte într-o zi de iarnă invierno  Nu mi-e frica și nici rușine să stau în brațele tale brazos  E ușor să vorbești limba română  Avem zboruri ieftine către România  El merge cu taxiul  Ea merge cu mine  Caut cartea de franceza  Cumpăr case de lemn  Caut cartea franțuzoacei  Drept cine mă iei?  După casă se află livada  Este ora zece fără cinci  Sunt în România la București  Merg în România la București  Vine în fiecare seară  Sunt la facultate  Sunt la facultatea de litere  Sunt la o facultate  Sunt într-o sală  Între cinci si zece iulie am concediu  Elevii bucureșteni ''predau'' lecții de ecologie  Fiat ar putea prelua Opel  Stau aici o săptămână  Ea stă la hotel?  Stai acolo!  Stau jos  Îmi usuc hainele în grădină  Usuci hainele la aer liber

Es fácil de hacer Es fácil de hacer Estar contigo es una ducha caliente en un día de No me da miedo ni vergüenza estar entre (en) tus Es fácil hablar rumano Tenemos vuelos baratos hacia Rumanía Él va en taxi Ella va conmigo Busco el libro de francés Compro casas de madera Busco el libro de la francesa ¿Por quién me tomas? Detrás de la casa se halla el huerto Son las diez menos cinco Estoy en Rumanía en Bucarest Voy a Rumanía a Bucarest Viene todas las tardes Estoy en la facultad Estoy en la facultad de letras Estoy en una facultad Estoy en una sala Entre el cinco y el diez de julio tengo vacaciones Los escolares de Bucarest „dan” lecciones de ecología Fiat podría hacerse cargo de Opel Estoy aquí una semana ¿Se queda ella en el hotel? ¡Quédate allí! Quédate sentado Me seco la ropa en el jardín Secas la ropa al aire libre

Spini

QAR



Lista de autoevaluación 24 1 Es fácil de decir pero es difícil de hacer 2 He enviado una carta al ministro 3 Quédate conmigo 4 Está en una silla de madera 5 Después de la lluvia viene el sol 6 Mi ordenador va sin problemas 7 Voy a Rumanía 8 Estoy en Rumanía 9 Vas a Madrid 10 Quédate en Madrid 11 Voy a la escuela a pie 12 Estoy en España, en Madrid, en la facultad, en el aula 13 Voy a Francia, a París, a la universidad, en coche 14 Viene a Inglaterra, a Londres, en avión 15 El libro está en la biblioteca, en la estantería 16 Tengo un mechero en casa, en la cocina, en la mesa 17 Voy a la estación, al aparcamiento, en moto 18 Estoy en el hospital en la sala de espera 19 Y mi mujer está en la sala de partos 20 Estoy en el cine en la cola 21 La foto está en la sala de estar, encima del televisor 22 Ella viene a Rumanía, a Cluj, el 1 de Junio 23 No puedo hablar porque estoy en el cine 24 Me quedo en el hotel Ritz 25 Se quedan en el hotel dos días 26 Seco la ropa en el secador/en el tendedero 27 Se seca las manos 28 ¿Cómo te secas el pelo? 29 Yo uso un secador de pelo 30 ¿Cuanto tiempo te quedas en Rumanía? 31 Le he dado (hecho) un baño 32 Y lo he secado con una toalla 33 Estoy en la cola 34 No me gusta el te sin azúcar 35 La que está junto a ti en la mesa trabaja en España 36 El perro va detrás de su amo 37 Voy (a) por pan 38 Envíale por el doctor 39 Aprenda español sin profesor 40 No hay rosa sin espinas 41 Cometo (hago) errores sin querer 42 Mi amiga viene conmigo a la biblioteca pública 43 Quédate tranquilo que no te he dicho nada malo 44 ¿Quieres venir conmigo al cine? 45 Es más fácil hacer mal que bien 46 Es fácil hablar mucho sin hacer nada concreto 47 Es difícil hablar ruso 48 Se seca el pelo con el secador de pelo 49 Tú me diste la idea de trabajar en España 50 Aprendo un nuevo modo de vivir

E ușor de zis dar e greu de făcut Am trimis o scrisoare ministrului Stai cu mine Stă pe un scaun de lemn După ploaie vine soare Calculatorul meu merge fără probleme Merg în România Sunt în România Mergi la Madrid Stai în Madrid Merg la școala pe jos Sunt în Spania, la Madrid, la facultate, în sala de curs Merg în Franța, la Paris, la universitate, cu mașina Vine în Anglia, la Londra cu avionul Cartea este la bibliotecă pe raft Am o brichetă acasă, în bucatarie, pe masă Merg la gară, în parcare, cu motocicleta Sunt la spital în sala de așteptare și soția mea este în sala de naștere Sunt la cinema, la coadă Poza este în sufragerie, pe televizor Ea vine în România la Cluj pe 1 Iunie Nu pot să vorbesc pentru că sunt la film Stau la hotelul Ritz Stau la hotel doi zile Eu usuc hainele în uscator/pe uscator Îsi uscă mâinile Cum îți usuci părul? Eu folosesc un uscator de păr Cât timp stai în România? L-am făcut baie și l-am uscat cu un prosop Stau la coadă Nu-mi place ceaiul fără zahăr Cea care este lângă tine la masă lucrează în Spania Câinele merge după stăpânul său Merg după pâine Trimite-l după doctor Învățați limba spaniolă fără profesor Nu-i trandafir fără spini Fac greșeli fără să vreau Prietena mea merge cu mine la biblioteca publică Stai liniștit că nu ți-am zis nimic rău Vrei să vii cu mine la film? E mai ușor a face rău decât bine E ușor să vorbești mult fără să faci nimic concret E greu să vorbești limba rusă Se usucă părul cu uscătorul de păr Tu mi-ai dat ideea de a lucra în Spania Învaț un nou mod de a trăi

141


QAR


Para saber más 24: Preposiciones que rigen acusativo

Preposiciones de acusativo Simples

Compuestas a la de-a înspre către lângă de către pe la contra* pe de la pe lângă cu pentru de pe până la de peste despre până în drept până din până între după prin dinspre până pe fără spre dintru printre în sub fără a printru între fără de etc. Rigen caso acusativo: a) Preposiciones propiamente dichas: a, către, cu, contra* ( cuando va seguida de un substantivo sin articular: contra bani, contra avere), de, de-a, de la, de lângă, despre, din, dinspre, dintru, după, fără, în, înspre, între, întru, la, lângă, până, pe, pentru, peste, prin etc. Un lugar aparte merecen las palabras: ca, decât, cât y drept que se manifiestan como preposiciones, pero son adverbios (i-a servit ca model, roșu ca bujorul, nu are decât o revistă, nu i-a spus decât atât, înalt cât plopul, l-a luat drept model, mă ia drept student). b) Locuciones preposicionales que tienen en último lugar una de las preposiciones del punto (a): (în) afară de, cât despre, cât pentru, cu privire la, drept urmare a, în decurs de, în funcție de, în legătură cu, în raport cu/de, față cu/de, pe bază de etc. c) Preposiciones que no se construyen con formas pronominales de 1ª o 2ª persona: per (preț per articol, per bucată, per kilogram), pro( s-a arătat pro emisiuni de divertisment, pro emigrare), supra (En matemáticas: doi supra trei, unu supra doi), versus (continuu versus discontinuu, Iona versus chitul uriaș), via (la Viena via Budapesta, s-a adresat instanței via comisia de judecată).

142


QAR

25    


Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama 143

Las preposiciones de acusativo (II) Los verbos “Comer” y “Beber” Hai să… Actividades periódicas Un pahar de apă

Repasamos la siguientes preposiciones, la mayoría ya vistas en temas anteriores. Întru significa en, dentro de. Normalmente aparece así: într-o o într-un. Lucrez într-o uzină Trabajo en una fábrica Lucrați într-un birou Trabajas en una oficina Lângă significa cerca de o junto a Lângă masă este un pahar Junto a la mesa hay un vaso Pâna, hasta Cât costă un taxi pâna la gară? ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación? Stai aici până vine primăvara Quédate aquí hasta que llegue la primavera Pe: sobre, a, en, por. Precede al pronombre de acusativo en su forma tónica, como en el segundo de los siguientes ejemplos que también es el título de una canción: Mergi pe jos? ¿Vas a pie? Doar pe mine tu ma vrei Sólo a mí me quieres Pentru, „para”, „por” también se puede utilizar en frases similares a întru, esta vez con sentido de trabajar para una empresa o institución, no necesariamente dentro de un edificio. Lucram pentru tine Trabajamos para ti Lucrez pentru o bancă Trabajo para un banco Pentru puțin De nada Prin se traduce como „por” Vreau să fac o călătorie prin România Quiero hacer un viaje por Rumanía Spre significa „hacia” Merg cu avionul spre București Voy en avión a Bucarest Sub, „bajo”, o „debajo de” Cadavrul e sub pat El cadáver está debajo de la cama


QAR


Los verbos „comer” y „beber”:

A Mânca

Comer

mănânc, mânc mănânci, mânci mănâncă, mâncă mâncăm (Voi) mâncați (Ei) / (ele) mănâncă, mâncă

como comes come comemos coméis comen


Imperfect pers. a I-a: mâncam Imperativ pers. a II-a.: mănâncă!, mâncă! Conjunctiv pers. a III-a.: să mănânce/mânce Participiu.: mâncat Gerunziu: mâncând

Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari Come un ratón vivo por 5 dólares Eu mănânc o căpșună Estoy comiendo una fresa Mănânci o pâine prăjită cu unt Estás comiendo una tostada con mantequilla

A Bea

Beber

beau bei bea bem (Voi) beți (Ei) / (ele) beau (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

bebo bebes bebe bebemos bebéis beben

Imperfect pers. a I-a: beam Imperativ pers. a II-a.: bea! Conjunctiv pers. a III-a.: să bea/beie Participiu.: băut Gerunziu: bând

Bei alcool? ¿Bebes alcohol? Oamenii beau bere La gente bebe cerveza

O sticlă de bere Despre es una preposición de acusativo que significa „sobre”, „acerca de”. Hai să + un verbo en la primera persona del plural es la forma de animar a alguien a hacer algo juntos: Hai să vorbim despre tine Hablemos de ti Hai să mergem la mine Vamos a mi casa Se sobreentiende la palabra „casa” en frases como la anterior. Hai! ¡Vamos!

144


QAR


Vocabulario 25         

          

           

  

Alcool (s.m.) /al.ko’ol/ Alcohol: alcool, alcooli, acoolul, alcoolii, alcoolului, alcoolilor Bagaj (s.n.) /ba’gash/ Equipaje: bagaj, bagaje, bagajul, bagajele, bagajului, bagajelor Bea (a bea) (v.t.) /bea/ Beber: beau, bei, bea, bem, beți, beau Imp.: bea Conj.: să bea/beie Pp.: băut Cadavru (s.n.) /ka’da.vru/ Cadáver: cadavru, cadavre, cadavrul, cadavrele, cadavrului, cadavrelor Carne (s.f.) /’kar.ne/ Carne: carne, cărnuri, carnea, cărnurile, cărnii, cărnurilor Cartof (s.m.) /kar’tof/ Patata: cartof, cartofi, cartoful, cartofii, cartoful, cartofilor Căpșună (s.f.) /kǝp’shu.nǝ/ Fresa: căpșună, căpșuni, căpșuna, căpșunile, căpșunii, căpșunilor Ceva (pron.) /che’va/ Algo, algún, alguna Cofeină (s.f.) /ko’fei.nǝ/ Cafeína: cofeină, cofeine, cofeina, cofeine, cofeinei, --Cuțit (s.n.) /kut’sit/ Cuchillo: cuțit, cuțite, cuțitul, cuțitele, cuțitului, cuțitelor Dejun (s.n.) /de’shun/ Comida de mediodía: dejun, dejunuri, dejunul, dejunurile, dejunului, dejunurilor Despre (prep) /’des.pre/ De, acerca de, sobre Dolar (s. m.) /do’lar/ Dólar: dolar, dolari, dolarul, dolarii, dolarului, dolarilor Farfurie (s.f.) /far.fu’ri.e/ Plato: farfurie, farfurii, farfuria, farfuriile, farfuriei, farfuriilor Fruct (s.n.) /frukt/ Fruto, fruta: fruct, fructe, fructul, fructele, fructului, fructelor Furculiță (s.f.) /fur.ku’lit.sǝ/ Tenedor: furculită, furculițe, furculița, furculițele, furculiței, furculițelor Gândac (s.m.) /gɨn’dak/ Escarabajo: gândac, gândaci, gândacul, gândacii, gândacului, gândacilor Gheață (s.f.) /’gueat.sǝ/ Hielo: gheață, ghețuri, gheața, ghețurile, gheții, ghețurilor Hai(de) (interj) /jai/ ¡Venga!, ¡Vamos! Important (adj m.) /im.por’tant/ Importante (m): important, importanți, importantul, importanții, importantului, importanților Importantă (f) /im.por’tan.tǝ/ Importante (f): importantă, importante, importanta, importantele, importantei, importantelor Kilogram (s.n.) /ki.lo’gram/ Kilogramo, kilo: kilogram, kilograme, kilogramul, kilogramele, kilogramului, kilogramelor Lingură (s.f.) /’lin.gu.rǝ/ Cuchara, cucharada: lingură, linguri, lingura, lingurile, lingurii, lingurilor Litru (s.m.) /’li.tru/ Litro: litru, litri, litrul, litrii, litrului, litrilor Micul dejun Desayuno Mineral (adj. m.) /mi.ne’ral/ Mineral (m): mineral, minerali, mineralul, mineralii, mineralului, mineralilor Minerală (f) /mi.ne’ra.lǝ/ Mineral (f): minerală, minerale, minerala, mineralele, mineralei, mineralelor Muscă (s.f.) /’mush.kǝ/ Mosca: muscă, muște, musca, muștele, muștei, muștelor Oraș (s.n.) /o’rash/ Ciudad: oraș, orașe, orașul, orașele, orașului, orașelor Pat (s.n.) /pat/ Cama: pat, paturi, patul, paturile, patului, paturilor Pește (s.m.) /’pesh.te/ Pez, pescado: pește, pești, peștele, peștii, peștelui, peștilor Portocală (s.f.) /por.to’ka.lǝ/ Naranja (color): portocală, portocale, portocala, portocalele, portocalei, portocalelor Prăjit (adj. m.) /prǝ’shit/ Frito: prăjit, prăjiți, prăjitul, prăjiții, prăjitului, prăjiților Prăjită (f) /prǝ’shi.tǝ/ Frita: prăjită, prăjite, prăjita, prăjitele, prăjitei, prăjitelor Proaspăt (adj. m.) /’proas.pǝt/ Fresco (alimento): proaspăt, proaspeți, proaspătul, proaspeții, proaspătului, proaspeților Proaspătă (f) /’proas.pǝ.tǝ/ Fresca: proaspătă, proaspete, proaspăta, proaspetele, proaspetei, proaspetelor Rețetă (s.f.) /ret’se.tǝ/ Receta: rețetă, rețete, rețeta, rețetele, rețetei, rețetelor Roșie (s.f.) /’ro.shi.e/ Tomate: roșie, roșii, roșia, roșiile, roșiei, roșiilor Sarma (s.f.) /sar’ma/ (plato típico rumano a base de carne picada, arroz y otros ingredientes envueltos en hoja de col): sarma, sarmale, sarmaua, sarmalele, sarmalei, sarmalelor

145


QAR       


Sticlă (s.f.) /’sti.klǝ/ Botella, cristal: sticlă, sticle, sticla, sticlele, sticlei, sticlelor Suc (s.n.) /suk/ Zumo, jugo: suc, sucuri, sucul, sucurile, sucului, sucurilor Supă (s.f.) /’su.pǝ/ Sopa: supă, supe, supa, supele, supei, supelor Unt (s.n.) /unt/ Mantequilla: unt, ---, untul, ---, untului, --Uzină (s.f.) /u’ʒi.nǝ/ Fábrica (grande): uzină, uzine, uzina, uzinele, uzinei, uzinelor Vin (s.n) /vin/ Vino: vin, vinuri, vinul, vinurile, vinului, vinurilor Viu (adj m) /viu/ Vivo: viu, vii, viul, viii, viului, viilor Vie (f) /vie/ Viva: vie, vii, via, viile, viei, viilor

Expresiones 25  Hai!  Pentru puțin  Poftă bună!

¡Vamos! De nada ¡Buen provecho!

Frases de práctica 25  Lucrez într-o uzină  Lucrați într-un birou  Lângă masă este un pahar  Cât costă un taxi pâna la gară?  Stai aici până vine primăvara  Mergi pe jos?  Doar pe mine tu ma vrei  Lucram pentru tine  Lucrez pentru o bancă  Vreau să fac o călătorie prin România  Merg cu avionul spre București  Cadavrul e sub pat  Mănâncă un șoarece viu pentru 5 dolari  Eu mănânc o căpșună  Mănânci o pâine prăjită cu unt  Bei alcool?  Oamenii beau bere  Hai să vorbim despre tine  Hai să mergem la mine  Hai la mine  Micul dejun e prima masă din zi și cea mai importantă

Trabajo en una fábrica Trabajáis en una oficina Junto a la mesa hay un vaso ¿Cuánto cuesta un taxi hasta la estación? Quédate aquí hasta que venga la primavera ¿Vas a pie? Sólo a mí tú me quieres Trabajamos para ti Trabajo para un banco Quiero hacer un viaje por Rumanía Voy en avión hacia Bucarest El cadáver está debajo de la cama Come un ratón vivo por 5 dólares Yo como una fresa Comes una tostada con mantequilla ¿Bebes alcohol? La gente bebe cerveza ¡Hablemos de ti! Vamos a mi casa Vamos a mi casa El desayuno es la primera comida del día y la más importante

Un cartof

146

QAR


Lista de autoevaluación 25 1. Tomaremos un agua mineral 2. ¿Desea un vino blanco o tinto? 3. Desearíamos comer 4. Querría algo de beber 5. No ponga patatas fritas 6. Me gusta comer frutas frescas 7. ¿Te gusta la carne? 8. Como pescado todas las semanas 9. Como pescado una vez por semana 10. Como fruta a diario 11. Tomamos un café todas las mañanas 12. ¡No comáis escarabajos! 13. ¿Bebemos un café o un té? 14. Necesitan un té sin azúcar 15. ¿No quieres una Coca-cola? 16. Tomará una Pepsi 17. Cuando esté en Rumanía comeré sarmales 18. Cuando estoy triste voy por la ciudad con el coche 19. No puede comer carne de cerdo 20. Trabajaré en un restaurante 21. Trabajarán para mí 22. ¡Vamos a una cafetería! 23. Déme un kilogramo de fresas 24. Querría dos kilos de patatas 25. El tenedor está junto a la cuchara 26. El cuchillo está encima del plato 27. El vaso está lleno de vino 28. En mi sopa hay una mosca 29. Come como un cerdo 30. He bebido hasta las 6 de la mañana 31. Bebamos una cerveza fría 32. Voy hacia el este 33. El equipaje de mano está debajo del asiento 34. Para beber quiero un vino blanco 35. Coméis pescado todos los lunes 36. Me gusta el zumo de naranja 37. Querría un litro de zumo de tomate 38. ¡Hablemos! 39. ¡Bebamos! 40. ¡Comamos! 41. ¡Vamos al restaurante! 42. ¡Vamos a mi casa! 43. Ven a mi casa 44. Vamos a intentar hacer una receta nueva 45. Estoy bebiendo una Pepsi con hielo 46. ¿Dónde se puede comer barato? 47. Sólo bebo café descafeinado 48. Déme una botella de vino 49. ¡Que aproveche! 50. Lo mejor es que desayunemos en casa


O să luăm o apă minerală Doriți un vin alb sau roșu? Am dori să mâncăm Aș dori ceva de băut Nu puneți cartofi prăjiți Îmi place să mănânc fructe proaspete Îți place carnea? Mănânc pește în fiecare săptămână Mănânc pește de o oră pe săptămână Mănânc fructe zilnic Luăm o cafea în fiecare dimineață Nu mâncați gândaci! Bem o cafea sau un ceai? Au nevoie de un ceai fără zahăr Nu vrei o Coca-cola? O să ia un Pepsi Când eu sunt în România o să mânănc sarmale Când sunt trist merg prin oraș cu mașina Nu poate mânca carne de porc O să lucrez într-un restaurant O să lucreze pentru mine Hai să mergem la o cofetărie Dați-mi un kilogram de căpșuni Aș vrea două kilograme de cartofi Furculița este lângă lingură Cuțit este pe farfurie Paharul este plin cu vin În supa mea e o muscă Mănâncă ca un porc Am băut până 6 dimineața Hai să bem o bere rece Merg spre est Bagajul de mână este sub scaun De băut vreau un vin alb Mâncați pește în fiecare luni îmi place sucul de portocale Aș vrea un litru de suc de roșie Hai să vorbim! Hai să bem! Hai să mâncăm! Hai să mergem la restaurant! Hai să mergem la mine! Vino pâna la mine Hai să încercăm să facem o rețetă noua Beau un Pepsi cu gheață Unde se poate mânca ieftin? Eu doar beau cafea fără cofeină Dați-mi o sticlă de vin Poftă bună! Cel mai bine e să luăm micul dejun în casă

147


QAR

26    


Nu puneți carul înaintea boilor No ponga el carro delante de los bueyes

Las preposiciones de genitivo I Los verbos “leer” y “escribir” El imperfecto Los dativos posesivos

148

Campionul Todas las preposiciones en rumano que van seguidas por palabras en genitivo o por adjetivos posesivos acaban en –a o –(u)l y se pueden traducir con expresiones que en español acaban en „de” asupra contra împotriva împrejurul înaintea înapoia îndărătul Se află înaintea mea Ziariștii stau împrejurul campionului Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor Cartoful e un leac natural bun contra durerilor reumatice Vreau un medicament împotriva dureri dentare Înapoia casei am o livadă Un copac este îndărătul casei

acerca de en contra de en contra de alrededor de delante de detrás de detrás de

Se halla delante de mí Los periodistas están alrededor del campeón La música tiene un efecto muy grande sobre los niños La patata es un buen remedio natural contra los dolores reumáticos Quiero un medicamento contra el dolor dental Detrás de la casa tengo un huerto Un árbol está por detrás de la casa

Asimismo, hay otras preposiciones compuestas, que tienen de, din, o prin precediendo a la preposición, como deasupra, dimpotriva o primprejurul. Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Hay muchas nubes por encima de Bucarest

Nori Por último hay numerosas locuciones preposicionales de genitivo formadas por las partículas de-a, din, în, la más un adverbio articulado, como, por ejemplo în fața „delante de”, o în stânga „a la izquierda de”. Véase para saber más 26. Este depresivă din cauza crizei Está deprimida a causa de la crisis


QAR

El verbo „leer”:

A citi

Y el verbo „escribir”

leer

citesc citești citește citim (Voi) citiți (Ei) / (ele) citesc (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

A scrie

leo lees lee leemos leéis leen

Imperfect pers. a I-a: citeam Imperativ pers. a II-a.: citește! Conjunctiv pers. a III-a.: să citească Participiu.: citit Gerunziu: citind 149

escribir

scriu escribo scrii escribes scrie escribe scriem escribimos (Voi) scrieți escribís (Ei) / (ele) scriu escriben Îmi place să citesc literatură bună A scris un articol asupra familiei (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)


Imperfect pers. a I-a: scriam Imperativ pers. a II-a.: scrie! Conjunctiv pers. a III-a.: să scrie Participiu.: scris Gerunziu: scriind Me gusta leer buena literatura Ha escrito un artículo acerca de la familia

Este es el imperfecto de algunos verbos que ya conocemos: eram era/estaba aveam Tenía erai eras/estabas aveai Tenías era era/estaba avea Tenía eram éramos/estábamos aveam teníamos erați érais/estábais aveați teníais erau eran/estaban aveau tenían

citeam citeai citea citeam citeați citeau

leía leías leía leíamos leíais leían

scriam scriai scria scriam scriați scriau

escribía escribías escribía escribíamos escribíais escribían

El imperfecto se forma de idéntica manera en todos los verbos añadiendo a la raíz las mismas partículas que ya conocemos para formar el pretérito perfecto: -am -ai -a -am -ați -au El verbo a fi tiene raíz irregular. Eu eram un copil cu imaginație Yo era un niño con imaginación Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor En ciertas frases donde en español se usa un posesivo, en rumano se usa un dativo posesivo, y en vez de: „No sé tu dirección” se dice algo así como „no te sé la dirección”. Aunque las dos frases siguientes son equivalentes y correctas, la segunda es más frecuente: Nu știu adresa ta No sé tu dirección Nu-ți știu adresa No sé tu dirección Vocabulario nuevo: 

Adresă (s.f.) /a’dre.sǝ/ Dirección: adresă, adrese, adresa, adresele, adresei, adreselor

QAR    

      

                       



Asupra (prep. Inv.) /a’su.pra/ Sobre, acerca de Atât, atâta (adv.) /a’tɨt/ Tan, tanto Autor (s.m.) /a.u’tor/ Autor: autor, autori, autorul, autorii, autorului, autorilor Autoare (f) /a.u’toa.re/ Autora: autoare, autoare, autoarea, autoarele, autoarei, autoarelor Campion (s.m.) /kam.pi’on/ Campeón: campion, campioni, campionul, campionii, campionului, campionilor Campioană (f.) /kam.pi’oa.nǝ/ Campeona: campioană, campioane, campioana, campioanele, campioanei, campioanelor Car (s.n.) /kar/ Carro: car, care, carul, carele, carului, carelor Citi (a citi) (v.t.) /chi’ti/ Leer: citesc, citești, citește, citim, citiți, citesc. Imp.: citește Conj.: să citească Pp.: citit Contra (prep. adv.) /’kon.tra/ Contra, en contra de Copac (s.m.) /ko’pak/ Árbol: copac, copaci, copacul, copacii, copacului, copacilor Creion (s.n.) /krei’on/ Lápiz: creion, creioane, creionul, creioanele, creionului, creioanelor Deasupra (prep. inv.) /de.a’su.pra/ Encima de, por encima de Depresiv m /de.preˈsiv/ Deprimido, depresivo: depresiv depresivul depresivi depresivii depresivului depresivilor Depresivă f /de.preˈsi.və/ Deprimida, depresiva: depresivă depresiva depresive depresivele depresivei depresivelor Dentar (adj. m.) /den’tar/ Dental (m): dentar, dentari, dentarul, dentarii, dentarului, dentarilor Dentară (f) /den’ta.rǝ/ Dental (f): dentară, dentare, dentara, dentarele, dentarei, dentarelor Dicționar (s.n.) /dikt.si.o’nar/ Diccionario: dicționar, dicționare, dicționarul, dicționarele, dicționarului, dicționarelor Dragoste (s.f.) /’dra.gos.te/ Amor: dragoste, dragoste, dragostea, dragostele, dragostei, dragostelor Durere (s.f.) /du’re.re/ Dolor: durere, dureri, durerea, durerile, durerii, durerilor Efect (s.n.) /e’fek.te/ Efecto: efect, efecte, efectul, efectele, efectului, efectelor Eficient (adj. m.) /e.fi.chi’ent/ Eficiente (m): eficient, eficienți, eficientul, eficienții, eficientului, eficienților Eficientă (f) /e.fi.chi’en.tǝ/ Eficiente (f): eficientă, eficiente, eficienta, eficientele, eficientei, eficientelor Guvern (s.n.) /gu’vern/ Gobierno: guvern, guverne, guvernul, guvernele, guvernului, guvernelor Imaginație (s.f.) /i.ma.ʤi’nat.si.e/ Imaginación: imaginație, imaginații, imaginația, imaginațiile, imaginației, imaginațiilor Inimă (s.f.) /’i.ni.mǝ/ Corazón: inimă, inimi, inima, inimile, inimii, inimilor Împotriva (prep.) /ɨm.po’tri.va/ En contra de Împrejurul (prep.) /ɨm.pre’ʒur.rul/ Alrededor de Înaintea (prep.) /ɨ.na’in.tea/ Delante de Înapoia (prep. /ɨ.na’po.ia/ Detrás de Îndărătul (prep.) /ɨn.dǝ’rǝ.tul/ Detrás de Întrerupere (s.f.) /ɨn.tre’ru.pe.re/ Interrupción: întrerupere, întreruperi, întreruperea, întreruperile, întreruperii, întreruperilor Leac (s.n.) /leak/ Remedio, medicamento: leac, leacuri, leacul, leacurile, leacului, leacurilor Medicament (s.n.) /me.di.ka’ment/ Medicamento: medicament, medicamente, medicamentul, medicamentele, medicamentului, medicamentelor Natural (adj. m.) /na.tu’ral/ Natural (m): natural, naturali, naturalul, naturalii, naturalului, naturalilor Naturală (f) /na.tu’ra.lǝ/ Natural (f): naturală, naturale, naturala, naturalele, naturalei, naturalelor Nor (s.m.) /nor/ Nube: nor, nori, norul, norii, norului, norilor Nume (s.n.) /’nu.me/ Nombre: nume, nume, numele, numele, numelui, numelor Pagină (s.f.) /’pa.ʤi.nǝ/ Página: pagină, pagini, pagina, paginile, paginii, paginilor Pasaj (s.n.) /pa’saʒ/ Pasaje: pasaj, pasaje, pasajul, pasajele, pasajului, pasajelor Poezie (s.f.) /po.e’ʒi.e/ Poesía: poezie, poezii, poezia, poeziile, poeziei, poeziilor Propoziție (s.f.) /pro.po’ʒit.sie/ Frase, proposición: propoziție, propoziții, propoziția, propozițiile, propoziției, propozițiilor

150


QAR 

    


Reumatic (adj. m.) /re.u.’ma.tik/ Reumático: reumatic, reumatici, reumaticul, reumaticii, reumaticului, reumaticilor Reumatică (f) /re.u’ma.ti.kǝ/ Reumática: reumatică, reumatice, reumatica, reumaticele, reumaticei, reumaticelor Roman (s.n.) /ro’man/ Novela: roman, romane, romanul, romanele, romanului, romanelor Scrie (v.t. și i,) /’skri.e/ Escribir: scriu, scrii, scrie, scriem, scrieți, scriu. Imp.: scrie. Concj.: să scrie. Pp.: scris Spate (s.n.) /’spa.te/ Espalda: spate, spete, spatele, spetele, spatelui, spetelor Terapie (s.f.) /te.ra’pi.e/ Terapia: terapie, terapii, terapia, terapiile, terapiei, terapiilor Ziarist (s.m.) /ʒi.a’rist/ Periodista (m): ziarist, ziariști, ziaristul, ziariștii, ziaristului, ziariștilor Ziaristă (f) /ʒi.’ris.tǝ/ Periodista (f): ziaristă, ziariste, ziarista, ziaristele, ziaristei, ziaristelor

Ejemplos:    

Se află înaintea mea Ziariștii stau împrejurul campionului Muzica are un efect foarte mare asupra copiilor

Se halla delante de mí Los periodistas están alrededor del campeón La música tiene un efecto muy grande sobre los niños

Cartoful e un leac natural contra durerilor reumatice reumáticos

La patata es un remedio natural contra los dolores

              

Vreau un medicament împotriva dureri dentare Înapoia casei am o livadă Un copac este îndărătul casei Sunt mulți nori deasupra Bucureștiului Este depresivă din cauza crizei Îmi place să citesc literatură bună A scris un articol asupra familiei Eu eram un copil cu imaginație Ea avea inima de gheață, nu credea în dragoste Nu știu adresa ta Nu-ți știu adresa Nu știa să scrie Ați citit această poezie? Ți-aș scrie, dar nu-ți știu adresa Ți-aș fi scris, dar nu ți-am știut adresa

Quiero un medicamento contra el dolor dental Detrás de la casa tengo un huerto Un árbol está por detrás de la casa Hay muchas nubes por encima de Bucarest Está deprimida a causa de la crisis Me gusta leer buena literatura Ha escrito un artículo acerca de la familia Yo era un niño con imaginación Ella tenía el corazón de hielo, no creía en el amor No sé tu dirección No sé tu dirección No sabía escribir ¿Has leído esta poesía? Te escribiría pero no sé tu dirección Te habría escrito pero no sabía tu dirección

Un creion Lista de autoevaluación 26 1. El yoga es una terapia eficiente contra los dolores de espalda Yoga este o terapie eficientă împotriva durerilor de spate

151

QAR


2. No está bien poner el carro delante de los bueyes 3. Hay árboles alrededor de su casa (de él) 4. He leído un artículo en contra del gobierno 5. Estoy escribiendo un libro 6. Ella lee una frase 7. ¿Cómo se escribe su (de usted) apellido? 8. Por favor, escríbamelo 9. Vive por encima de nosotros 10. Escribiré cartas a una amiga de Rumanía 11. Escribo cartas a unos amigos de España 12. ¿Qué lees? 13. Leo una novela de amor muy bonita 14. Leo desde hace tres horas sin interrupción 15. He leído 30 páginas hasta ahora 16. Cuanto más leas, 17. más fácil te será aprender inglés 18. ¿Te leo un pasaje de este libro? 19. Él sabía leer antes de ir a la escuela 20. No quiero escribirle 21. Mihaela ha leído mucho pero ha escrito poco 22. ¿Quién ha leído el libro? 23. Quiero leer una novela 24. ¡Léelos con o sin diccionario! 25. Yo leo chino 26. Nosotros no leemos 27. Si te gusta leer, ¡lee! 28. Léeme, por favor 29. Cuando era estudiante me gustaba leer 30. Escribo con lápiz 31. He escrito cartas 32. ¿Escribes a un amigo? 33. No, a una amiga 34. Quiero escribir a la familia, a casa 35. Radu me escribió hace una semana 36. Te he escrito 37. ¿Por qué no me has escrito? 38. Pedro no le escribe 39. Pedro no me escribe 40. Escribe una carta a su amiga 41. Mihai no sabe todavía leer y escribir 42. Escribía una carta a mi amigo 43. Leeré un buen libro 44. He leído la novela de Balzac “Eugénie Grandet” 45. Lee esta poesía 46. Este autor va a escribir un nuevo libro 47. Habéis leído muchos libros 48. He leído libros mejores 49. Te escribiría si supiera tu dirección 50. Te habría escrito si hubiera sabido tu dirección

Para saber más 26: Preposiciones de Genitivo


Nu e bine să pui carul înaintea boilor Sunt copacii împrejurul casei lui Am citit un articol împotriva guvernului Eu scriu o carte Ea citește o propoziție Cum se scrie numele dumneavoastra de familie? Vă rog să-mi scrieți Locuiește deasupra noastră O să scriu scrisori unei prietene din România Scriu scrisori unor prieteni din Spania Ce citești? Citesc un roman de dragoste foarte frumos Citesc de trei ore fără întrerupere Am citit 30 de pagini până acum Cu cât citești mai mult, cu atât iți va fi mai ușor să înveți engleza Să-ți citesc un pasaj din cartea asta? El știa să citească înainte de a merge la școală Nu vreau să-i scriu Mihaela a citit mult, dar a scris puțin Cine a citit cartea? Vreau să citesc un roman Citiți-le cu sau fără dicționar! Eu citesc chineza Noi nu citim Dacă îți place să citești, citește! Citește-mi, te rog! Când eram student, îmi plăcea să citesc Scriu cu creionul Am scris scrisori Scrii unui prieten? Nu, unei prietene Vreau să scriu familiei, acasă Radu mi-a scris acum o săptămână Ți-am scris De ce nu mi-ai scris? Petru nu-i scrie Petru nu-mi scrie Scrie o scrisoare prietenei sale Mihai nu știe încă să citească și să scrie Scriam o scrisoare prietenului meu. Voi citi o carte bună Am citit romanul lui Balzac „Eugénie Grandet" Citește această poezie Acest autor va scrie o nouă carte Ați citit multe cărți Am citit cărți mai bune Ți-aș scrie dacă ți-aș ști adresa Ți-aș fi scris dacă ți-aș fi știut adresa

152

QAR



Preposiciones de genitivo Simples Compuestas Locuciones asupra deasupra de-a curmezișul în urma contra* dimpotriva de-a latul din partea împotriva dimprejurul de-a/în/la dreapta în numele împrejurul dedesubtul de-a/în/la stânga în locul înaintea primprejurul de-a lungul în privința înapoia dinaintea din/în contra în scopul îndărătul dindărătul din/în centrul în timpul dinapoia din/în dosul în cursul dinăuntrul din/în fața în decursul din/în josul din cauza din/în jurul în dreptul de jur-împrejurul din/în susul jur-împrejurul în decursul din/în mijlocul în vederea din/în spatele pe baza... din/în stânga

*contra ( Seguida de sustantivo articulado: contra unor dureri, contra durerilor)

153


QAR

27


Cobori pe scări? ¿Bajas por las escaleras?

 Los verbos “bajarse de” y “decidirse”  Las preposiciones de genitivo II (Locuciones)  El perfecto simple

154

Scări Existen verbos que terminan en î, y que pertenecen a la misma conjugación que los terminados en i, como a vorbi, estos son posiblemente los dos más comunes:

Bajar, Bajarse

A coborî (i) cobor cobori coboară coborâm (Voi) coborâți (Ei) / (ele) coboară (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

bajo bajas baja bajamos bajáis bajan

Imperfect pers. a I-a: coboram Imperativ pers. a II-a.: coboară! Conjunctiv pers. a III-a.: să coboare Participiu.: coborât Gerunziu: coborând

Hai să coborâm bagajele Vamos a bajar el equipaje Hai să coborâm ¡Bajemos! Cobori pe scări? ¿Bajas por la escaleras?

A hotărî hotărăsc hotărăști hotărăște hotărâm (Voi) hotărâți (Ei) / (ele) hotărăsc (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Decidir, decidirse decido decides decide decidimos decidís deciden

Imperfect pers. a I-a: hotăram Imperativ pers. a II-a.: hotărăște! Conjunctiv pers. a III-a.: să hotărască Participiu.: hotărât Gerunziu: hotărând

Azi hotărăsc când revin în România Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía Ea a hotărât să-și faca bagajele Ella ha decidido hacerse el equipaje M-am hotărât să o cumpar Me he decidido a comprarla

A pesar de pertenecer a la misma conjugación, a coborî no lleva desinencia adicional y a hotărî sí la lleva. Ambos pueden ser reflexivos.A hotărî significa “decidir” o “decidirse”, también se puede usar la siguiente fórmula: A lua a hotărâre Tomar una decisión


QAR


Algunas locuciones de genitivo comunes puestas en práctica: La stânga, la dreapta, în centrul… În centrul Moldovei va fi mai cald En el centro de Moldova va a hacer más calor În urma Venea în urma mea Venía detrás de mí Din partea Avea nevoie de o recomandare specială, din partea unui Necesitaba una recomendación especial de parte de un profesor profesor Foarte drăguț din partea ta Muy amable de tu parte Din cauza Era nervos din cauza examenelor Estaba nervioso a causa de los exámenes În fața Mătușa lui era din nou în fața ușii Su tía estaba de nuevo delante de la puerta În mijlocul Masa este în mijlocul camerei La mesa está en medio de la habitación În timpul El era calm în timpul interviului Estaba tranquilo durante la entrevista

Bagaj Estas expresiones van seguidas de un sustantivo en genitivo o de un posesivo. Algunas de ellas pueden ir seguidas también de otras proposiciones: E tristă din cauza că nu a putut să-și cumpere un Está triste a causa de que no ha podido comprarse un telefon teléfono El perfecto simple, perfectul simplu, corresponde más o menos al pretérito perfecto español. Aunque no se suele usar en la lengua hablada, salvo en alguna región de Rumanía, se usa mucho en textos históricos y en novelas y narraciones

155


QAR


en tiempo pasado. No es imprescindible para expresarse, pero es necesario si quiere disfrutar de la literatura escrita en rumano. Aquí lo vemos en algunos verbos que ya conocemos: a fi fost fui fuși fu furăm furăți fură

a avea avut avui avuși avu avurăm avurăți avură

a face făcut făcui făcuși făcu făcurăm făcurăți făcură

a merge mers mersei merseși merse merserăm merserăți merseră

a primi primit primii primiși primi primirăm primirăți primiră

a hotărî hotărât hotărâi hotărâșî hotărî hotărârăm hotărârăți hotărâră

Para construir este tiempo, es mejor fijarse en el participio que en el infinitivo. A fi tiene una raíz irregular. Para más detalles ver el apartado para saber más del final de la lección. Unos ejemplos: Acesta fu singurul răspuns Unde sunt? fură primele lui cuvinte Avu un vis tare straniu Avură noroc Pepe îi făcu semn lui Juan Se făcu roșu Ele făcură acest lucru Merse în urma femeii Merseră cam o jumătate de oră Tudor primi un pachet de la bunica lui Hotărî să-i spună adevărul

Ésta fue la única respuesta ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras Tuvo un sueño muy extraño Tuvieron suerte Pepe le hizo señas a Juan Se puso rojo Ellas hicieron este trabajo Fue detrás de la mujer Caminaron como una media hora Tudor recibió un paquete de su abuela Decidió contar la verdad

Vocabulario 27             

Apartament (s.n.) /a.par.ta’ment/ Piso, apartamento: apartament, apartamente, apartamentul, apartamentele, apartamentului, apartamentelor Calm (adj. m.) /kalm/ Calmado, tranquilo: calm, calmi, calmul, calmii, calmului, calmilor Calmă (f) /’kal.mǝ/ Calmada, tranquila: calmă, calme, calma, calmele, calmei, calmelor Cam (adv) /kam/ Aproximadamente, cerca de Clădire (s.f.) /klǝ’di.re/ Edificio, construcción: clădire, clădiri, clădirea, clădirile, clădirii, clădirilor Coborî (a coborî) (v) /ko.bo’rɨ/ Bajar, bajarse de: cobor, cobori, coboară, coborâm, coborâți, coboară Imp.: coboară Conj.: să coboare Pp.: coborât Cutie (s.f.) /ku’ti.e/ Caja: cutie, cutii, cutia, cutiile, cutiei, cutiilor Din cauza A causa de Din partea De parte de Drăguț (adj. m.) /drǝ’guts/ Agradable, encantador: drăguț, drăguți, drăguțul, drăguții, drăguțului, drăguților Drăguță (f) /drǝ’gut.sǝ/ Agradable, encantadora: drăguță, drăguțe, drăguța, drăguțele, drăguței, drăguțelor Gripă (s.f.) /’gri.pǝ/ Gripe: gripă, gripe, gripa, gripele, gripei, gripelor Hamburger (s.m.) /’jam.bur.ʤer/ Hamburguesa: hamburger, hamburgeri, hamburgerul, hamburgerii, hamburgerului, hamburgerilor Hotărî (a hotărî) (v.t.) /jo.tǝ’rɨ/ Decidir, decidirse: hotărăsc, hotărăști, hotărăște, hotărâm, hotărâți, hotărăsc Imp.: hotărăște Conj.: să hotărască Pp.: hotărât Hotărâre (s.f.) /jo.tǝ’rɨ.re/ Decisión, resolución: hotărâre, hotărâri, hotărârea, hotărârile, hotărârii, hotărârilor

156


QAR                      

În centrul En el centro de În fața Delante de În mijlocul En medio de În timpul Durante În urma Detrás de Interviu (s.n.) /in.ter’vi.u/ Entrevista: interviu, interviuri, interviul, interviurile, interviului, interviurilor Lift (s.n.) /lift/ Ascensor: lift, lifturi, liftul, lifturile, liftului, lifturilor Muzeu (s.n.) /mu’ʒe.u/ Museo: muzeu, muzee, muzeul, muzeele, muzeului, muzeelor Nervos (adj. m.) /ner’vos/ Nervioso: nervos, nervoși, nervosul, nervoșii, nervosului, nervoșilor Nervoasă (f) /ner’voa.sǝ/ Nerviosa: nervoasă, nervoase, nervoasa, nervoasele, nervoasei, nervoaselor Orizont (s.n.) /o.ri’ʒont/ Horizonte: orizont, orizonturi, orizontul, orizonturile, orizontului, orizonturilor Pachet (s.n.) /pa’ket/ Paquete: pachet, paquete, pachetul, pachetele, pachetului, pachetelor Pijama (s.f.) /pi.ʒa’ma/ Pijama: pijama, pijamale, pijamaua, pijamalele, pijamalei, pijamalelor Primul (num.) /’pri.mul/ Primero: ---, .---, primul, primii, primului, primilor Prima (num.) /’pri.ma/ Primera: ---, ---, prima, primele, primei, primelor Probabil (adv.) /pro’ba.bil/ Probablemente Răspuns (s.n.) /rǝs.puns/ Respuesta: răspuns, răspunsuri, răspunsul, răspunsurile, răspunsului, răspunsurilor Recomandare (s.f.) /re.ko.man’da.re/ Recomendación: recomandare, recomandări, recomandarea, recomandările, recomandării, recomandărilor Scară (s.f.) /’ska.rǝ/ Escalera: scară, scări, scăra, scările, scării, scărilor Semn (s.n.) /semn/ Seña, señal, signo: semn, semne, semnul, semnele, semnului, semnelor Special (adj. m.) /spe.chi’al/ Especial (m): special, speciali, specialul, specialii, specialului, specialilor Specială (f) /spe.chi’a.lǝ/ Especial (f): specială, speciale, speciala, specialele, specialei, specialelor Straniu (adj. m.) /’stra.niu/ Extraño: straniu, stranii, straniul, straniii, straniului, straniilor Stranie (f) /’stra.ni.e/ Extraña: stranie, stranii, strania, straniile, straniei, straniilor Tare (adv.) /’ta.re/ Muy Ușă (s.f.) /’u.shǝ/ Puerta: ușă, uși, ușa, ușile, ușii, ușilor

Expresiones 27 


A lua a hotărâre

Tomar una decisión

O cutie

157


QAR


Frases de práctica 27                          

Hai să coborâm bagajele Hai să coborâm Cobori pe scări? Azi hotărăsc când revin în România Ea a hotărât să-și faca bagajele M-am hotărât să o cumpar În centrul Moldovei va fi mai cald Venea în urma mea Avea nevoie de o recomandare specială, din partea unui profesor Foarte drăguț din partea ta Era nervos din cauza examenelor Mătușa lui era din nou în fața ușii Masa este în mijlocul camerei El era calm în timpul interviului E tristă din cauza că nu a putut să-și cumpere un telefon Acesta fu singurul răspuns Unde sunt? fură primele lui cuvinte Avu un vis tare straniu Avură noroc Pepe îi făcu semn lui Juan Se făcu roșu Ele făcură acest lucru Merse în urma femeii Merseră cam o jumătate de oră Tudor primi un pachet de la bunica lui Hotărî să-i spună adevărul

Vamos a bajar el equipaje ¡Bajemos! ¿Bajas por la escaleras? Hoy decido cuando vuelvo a Rumanía Ella ha decidido hacerse el equipaje Me he decidido a comprarla En el centro de Moldova va a hacer más calor Venía detrás de mí Necesitaba una recomendación especial de parte de un profesor Muy amable de tu parte Estaba nervioso a causa de los exámenes Su tía estaba de nuevo delante de la puerta La mesa está en medio de la habitación Estaba tranquilo durante la entrevista Está triste a causa de que no ha podido comprarse un teléfono Ésta fue la única respuesta ¿Dónde estamos? Fueron sus primeras palabras Tuvo un sueño muy extraño Tuvieron suerte Pepe le hizo señas a Juan Se puso rojo Ellas hicieron este trabajo Fue detrás de la mujer Caminaron como una media hora Tudor recibió un paquete de su abuela Decidió contar la verdad

Muzeu

158


QAR


Lista de autoevaluación 27 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

¡Baja! ¿En qué parada tengo que bajar? Si vamos en coche podemos bajar donde nos guste Si no puede bajar, ¡no baje! Bajaremos a pie Si puedes bajar, ¡baja! ¿Dónde te bajas? Me bajo en la universidad ¿También ellos se bajan en la universidad? No, ellos no se bajan en la universidad Bajo por las escaleras María baja por las escaleras Vosotros bajáis en el ascensor El chico baja del árbol El sol se pone (baja) tras el horizonte ¿Quién se baja del autobús? ¿Bajamos aquí? ¿Quién decide? Ha decidido bajar aquí También puedo decidirlo sola ¿Quién ha decidido? Si puede decidir, decida, ¡por favor! No he decidido nada todavía ¿Qué habéis decidido? Hemos decidido ir en verano a la montaña ¿Ha decidido qué libro quiere llevarse? El jefe ya ha tomado una decisión Estoy en el hotel Continental del centro de la ciudad Quiero comprar un piso en el centro de la ciudad Este edificio se halla delante del museo ¡Quiero estar delante de un televisor! El aire se halla a nuestro alrededor Probablemente has trabajado bien durante el año No vienen a la escuela a causa de la gripe Hizo una pausa Fue con decisión hacia ella Caminaron hasta el metro No recibió ni una respuesta María habló de nuevo El gato dio señales de vida No le creyó Alina se convirtió en su mejor amiga (de ellos) El perro buscó en la caja ¡Adiós! Dijeron Ion y Traian Compraron unas hamburguesas Le envió a hacer un té La envió lejos Les envió a casa (a ellos) Puso el equipaje de David en un carrito Se pusieron los pijamas

Coboară! La ce stație trebuie să cobor? Dacă mergem cu mașina putem coborî unde ne place Dacă nu puteți să coborâți, nu coborâți! O să coborâm pe jos Dacă poți să cobori, coboară! Unde cobori? Cobor la universitate Și ei coboară la universitate? Nu, ei nu coboară la universitate Cobor pe scări Maria coboară pe scări Voi coborâți cu liftul Băiatul coboară din copac Soarele coboară după orizont Cine coboară din autobuz? Coborâm aici? Cine hotărăște? A hotărât să coboare aici Pot hotărî și singură Cine a hotărât? Dacă puteți să hotărâți, hotărâți, vă rog! N-am hotărât nimic încă Ce ați hotărât? Am hotărât să mergem vara la munte Ați hotărât ce carte vreți să luați? Șeful a luat deja o hotărâre Stau la hotelul Continental din centrul orașului Vreau să cumpăr un apartament în centrul orașului Această clădire se află în fața muzeului Vreau să stau în fața unui televizor! Aerul se află în jurul nostru Probabil ai lucrat bine în timpul anului Nu vin la școală din cauza gripei Făcu o pauză Merse cu hotărâre spre ea Merseră până la metrou Nu primi nici un răspuns Maria vorbi din nou Pisica dădu semne de viață Nu-l crezu Alina deveni prietena lor cea mai bună Câinele căută în cutie La revedere, spuseră Ion și Traian Cumpărară niște hamburgeri Îl trimise să facă un ceai O trimise departe Îi trimise acasă pe ei Puse bagajul lui David pe un cărucior Își puseră pijamalele

159


QAR


Para saber más 27: Perfectul Simplu

Verbos que Verbos que terminan en –ea. Verbos que terminan en e Verbos que Verbos que terminan en -a Verbos en -e y su participio y su participio no termina terminan en -i terminan en -î termina en -ut en -ut -ai

-ui

-sei

-ii

-îi

-ași

-uși

-seși

-iși

-își

-ă

-u

-se

-i

-î

-arăm

-urăm

-serăm

-irăm

-îrăm

-arăți

-urăți

-serăți

-irăți

-îrăți

-ară

-ură

-seră

-iră

-îră

160


QAR

28    


Vă pot ajuta? ¿Le puedo ayudar?

Las preposiciones de dativo El pluscuamperfecto Los verbos a ajuta, a duce, a aduce y a se duce Los comparativos

161

desert Estas son las preposiciones de dativo, básicamente todas significan lo mismo: datorită

gracias a, debido a, a causa de, por culpa de grație gracias a… mulțumită gracias a… Acompañan a sustantivos en dativo, o a los pronombres de dativo que ya conocemos: Mie Ție Lui Ei Sie Nouă Vouă Lor Ejemplo: Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni una prietenă amiga Pueden ser sustituidas por otras expresiones como din cauza El equivalente rumano al pluscuamperfecto español sería el mai mult ca perfect que suele sustituirse en la práctica por el perfect compus. Se reconoce por la desinencia –se- que lleva intercalada. Se construye quitando la última consonante del participio y añadiendo:

mai mult ca perfect eu tu el/ea noi voi ei/ele

Participio acabado en vocal+t -sem -seși -se -serăm -serăți -seră

Otros Participios -se-sem -se-seși -se-se -se-serăm -se-serăți -se-seră


QAR


Veamos en la práctica el mai mult ca perfect con dos verbos, a lucra y a merge, cuyos participios son respecivamente lucrat y mers mersesem (yo) había ido lucrasem (yo) había trabajado merseseși habías ido lucraseși habías trabajado mersese (él/ella) había ido lucrase (él/ella) había trabajado merseserăm habíamos ido lucraserăm habíamos trabajado merseserăți habíais ido lucraserăți habíais trabajado merseseră habían ido lucraseră habían trabajado Ejemplos: Eu vorbisem Yo había hablado Tu mâncaseși Tú habías comido Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho El verbo a ajuta

A ajuta

Ayudar

ajut ajuți ajută ajutăm (Voi) ajutați (Ei) / (ele) ajută

Ayudo Ayudas Ayuda Ayudamos Ayudáis Ayudan


Imperfect pers. a I-a: ajutam Imperativ pers. a II-a.: ajută! Conjunctiv pers. a III-a.: să ajute Participiu.: ajutat Gerunziu: ajutând

Îți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda para ayudarte en tu estudio Ajută-mă! ¡Ayúdame! Ca să indica el propósito de una acción y suele ir seguido de un verbo en conjunctiv. Ajutor significa “ayuda”, si es con interjección equivaldría a nuestro ¡socorro!. Esta misma palabra se usa en la expresión “echar una mano”: A da o mână de ajutor Echar una mano Ahora el verbo reflexivo en acusativo a se duce:

A se duce mă duc te duci se duce ne ducem (Voi) vă duceți (Ei) / (ele) se duc (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Irse me voy te vas se va nos vamos os vais se van

Imperfect pers. a I-a: mă duceam Imperativ pers. a II-a.: du-te! Conjunctiv pers. a III-a.: să se ducă Participiu.: dus Gerunziu: ducând

Mă duc la hotel Me voy al hotel Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos? Mă duc la școală ca să învăț Voy a la escuela para aprender El verbo a se duce se utiliza para “irse a la cama” aunque no se utiliza la palabra pat, “cama”, sino culcare, que es el sustantivo correspondiente al verbo a se culca, acostarse. A se duce la culcare Irse a acostar, irse a dormir

162


QAR


A duce, significa “llevar, conducir”, a aduce también se conjuga igual y significa “traer” Ce drum duce la castel? Au fost de acord că trebuie să lucrăm mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârșit Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare

¿Qué camino lleva al castillo? Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar más si queremos llevar el proyecto a buen término Ellos quieren llevarlas a ellas en coche El camarero me trae un refresco

También tenemos la expresión a aduce aminte, que es “traer a la mente” o sea “recordar”: Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para ti Tenemos tres grados de comparación: de superioridad, de inferioridad y de igualdad: Comparativos de superioridad mai … decât de inferioridad mai puțin … decât tot atât de ... ca (și) de igualdad tot așa de … ca (și) la fel de … ca (și) deopotrivă de … ca (și)

más…que menos…que tan…como tan…como igual…que igual…que

Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro Vorbești mai bine românește decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana

Un leu Vocabulario 28  Aduce (v t) /a’du.che/ Traer: aduc, aduci, aduce, aducem, aduceți, aduc Imp.: adu Conj.: să aducă Pp.: adus A aduce aminte Recordar  Ajuta (v t) /a.yu’ta/ Ayudar: ajut, ajuți, ajută, ajutăm, ajutați, ajută Imp.: ajută, Conj.: să ajute, Pp.: Ajutat  Animal (s.n.) /a.ni’mal/ Animal: animal, animale, animalul, animalele, animalului, animalelor  Băutură (s.f.) /bǝu’tu.rǝ/ Bebida: băutură, băuturi, băutura, băuturile, băuturii, băuturilor  Bezea (s.f.) /be.ʒea/ Merengue: bezea, bezele, bezeaua, bezelele, bezelei, bezelelor  Bursă (s.f.) /’bur.sǝ/ Beca, bolsa (de valores): bursă, burse, bursa, bursele, bursei, burselor  Ca să Para, por  Castel (s.n.) /kas’tel/ Castillo: castel, castele, castelul, castelele, castelului, castelelor  Celebru (adj. m.) /che’le.bru/ Célebre (m): celebru, celebri, celebrul, celebrii, celebrului, celebrilor Celebră (f) /che’le.brǝ/ Célebre (f): celebră, celebre, celebra, celebrele, celebrei, celebrelor

163

QAR



 Chelner (s.m.) /’kel.ner/ Camarero: chelner, chelneri, chelnerul, chelnerii, chelnerului, chelnerilor  Crez (s.n.) /kreʒ/ Creencia, credo: crez, crezuri, crezul, crezurile, crezului, crezurilor  Curat (adj. m.) /ku’rat/ Limpio: curat, curați, curatul, curații, curatului, curaților Curată (f) /ku’ra.tǝ/ Limpia: curată, curate, curata, curatele, curatei, curatelor  Datorită (prep.) /da.to’ri.tǝ/ Gracias a, por culpa de  Desert (s.n.) /de’sert/ Postre: desert, deserturi, desertul, deserturile, desertului, deserturilor  Drum (s.n.) /drum/ Camino, carretera, calzada: drum, drumuri, drumul, drumurile, drumului, drumurilor  Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus Duce (a se) Irse  Etaj (s.n.) /e’tash/ Piso, planta: etaj, etaje, etajul, etajele, etajului, etajelor  Grație (prep.) /’grat.sie/ Gracias a  Hartă (s.f.) /’jar.tǝ/ Mapa: hartă, hărți, harta, hărțile, hărții, hărților  Kilometru (s.m.) /ki.lo’me.tru/ Kilómetro: kilometru, kilometri, kilometrul, kilometrii, kilometrului, kilometrilor  Leu (s.m.) /leu/ León, (moneda de curso legal en Rumanía): leu, lei, leul, leii, leului, leilor  Mâncare (s.f.) /mɨn’ka.re/ Comida: mâncare, mâncări, mâncarea, mâncările, mâncării, mâncărilor  Meniu (s.n.) /me’niu/ Menú: meniu, meniuri, meniul, meniurile, meniului, meniurilor  Milă (s.f.) /’mi.lǝ/ Milla: milă, mile, mila, milele, milei, milelor  Moarte (s.f.) /’moar.te/ Muerte: moarte, morți, moartea, morțile, morții, morților  Modern (adj. m.) /mo’dern/ Moderno: modern, moderni, modernul, modernii, modernului, modernilor Modernă (f) /mo’der.nǝ/ Moderna: modernă, moderne, moderna, modernele, modernei, modernelor  Mort (adj. m) /mort/ Muerto: mort, morți, mortul, morții, mortului, morților Moartă (f) /’moar.tǝ/ Muerta: moartă, moarte, moarta, moartele, moartei, moartelor  Mulțumită (prep.) /mult.su’mi.tǝ/ Gracias a  Niciodată (adv.) /nich ͥ.o’da.tǝ/ Nunca  Ospătar (s.m.) /os.pǝ’tar/ Camarero: ospătar, ospătari, ospătarul, ospătarii, ospătarului, ospătarilor  Periculos (adj. m.) /pe.ri.ku’los/ Peligroso: periculos, periculoși, periculosul, periculoșii, periculosului, periculoșilor Periculoasă (f) /pe.ri.ku’loa.sǝ/ Peligrosa: periculoasă, periculoase, periculoasa, periculoasele, periculoasei, periculoaselor  Poet (s.m.) /poet/ Poeta (m): poet, poeți, poetul, poeții, poetului, poeților Poetă (f) /’poe.tǝ/ Poeta (f), poetisa: poetă, poete, poeta, poetele, poetei, poetelor  Proiect (s.n.) /pro’iect/ Proyecto: proiect, proiecte, proiectul, proiectele, proiectului, proiectelor  Prost (adv.) /prost/ Mal  Răcoritor (adj. m.) /rǝ.ko.ri’tor/ Refrescante (m): răcoritor, răcoritori, răcoritorul, răcoritorii, răcoritorului, răcoritorilor Răcoritoare (f) /rǝ.ko.ri’toa.re/ Refrescante (f): răcoritoare, răcoritoare, răcoritoarea, răcoritoarele, răcoritoarei, răcoritoarelor  Religios (adj. m.) /re.li’ʤios/ Religioso: religios, religioși, religiosul, religioșii, religiosului, religioșilor Religioasă (f) /re.li.gi’oa.sǝ/ Religiosa: religioasă, religioase, religioasa, religioasele, religioasei, religioaselor  Sfârșit (s.n.) /sfɨr’shit/ Fin, final: sfârșit, sfârșituri, sfârșitul, sfârșiturile, sfârșitului, sfârșiturilor  Studiu (s.n.) /’stu.diu/ Estudio: studiu, studii, studiul, studiile, studiului, studiilor  Târg (s.n.) /tɨrg/ Feria, mercado: târg, târguri, târgul, târgurile, târgului, târgurilor  Toaletă (s.f.) /toa’le.tǝ/ Servicios, aseos: toaletă, toalete, toaleta, toaletele, toaletei, toaletelor  Trecut (adj. m.) /tre’kut/ Pasado: trecut, trecuți, trecutul, trecuții, trecutului, trecuților Trecută (f.) /tre’ku.tǝ/ Pasada: trecută, trecute, trecuta, trecutele, trecutei, trecutelor  Vulpe (s.f.) /’vul.pe/ Zorro: vulpe, vulpi, vulpea, vulpile, vulpii, vulpilor

164


QAR


Expresiones 28  A da o mână de ajutor  A se duce la culcare

Echar una mano Irse a la cama

Frases de práctica 28  Datorită crezurilor religioase nu a avut nici o prietenă                  

Por culpa de las creencias religiosas no ha tenido ni una amiga Eu vorbisem Yo había hablado Tu mâncaseși Tú habías comido Făcu ce nu mai făcuse niciodată Hizo lo que nunca había hecho Îți voi da ce o să pot ca să te ajut în studiul tău Te daré lo que pueda por ayudarte en tu estudio Ajută-mă! ¡Ayúdame! Mă duc la hotel Me voy al hotel Ei unde trebuie să se ducă? ¿Dónde tienen que ir ellos? Mă duc la școală ca să învăț Voy a la escuela para aprender Ce drum duce la castel? ¿Qué camino lleva al castillo? Au fost de acord că trebuie să lucrăm Han estado de acuerdo en que tenemos que trabajar mai mult dacă vrem să ducem proiectul la bun sfârșit más si queremos llevar el proyecto a buen término Ei vor să le ducă pe ele cu mașina Ellos quieren llevarlas a ellas en coche Chelnerul îmi aduce o băutură răcoritoare El camarero me trae un refresco Asta îmi aduce aminte că am și eu un cadou pentru tine Esto me recuerda que yo también tengo un regalo para ti Leul este un animal mai periculos decât vulpea El león es un animal más peligroso que el zorro Vorbești mai bine românește decât sora ta Hablas el rumano mejor que tu hermana El se duce să trimită cărți unor studenți Él se va a enviar libros a unos estudiantes Mă duc să cumpăr un ziar Me voy a comprar un periódico Nu știm dacă ne ducem la mare No sabemos si nos vamos al mar

O vulpe

165


QAR



Fue a la universidad gracias a una beca Maria le había dado muchos libros a su hermano ¿Habías comido ya el postre? Tenemos que ayudar a nuestros amigos ¡Ayúdeme! ¡No me ayudes! ¡No me ayudéis! ¿Podrías ayudarme? ¿Puedes ayudarme? María le está ayudando Me gustaría que me ayudes cuando lo necesito Me has ayudado mucho ¿Quieres que te ayude? Te puedo ayudar yo, si quieres ¿Quieres que te ayudemos? Clipea me ayuda en el jardín ¡Ven también tú a echarnos una mano! Esto me habría ayudado de verdad Este trabajo te podría ayudar a hacerte más célebre Ayúdame a hacer el merengue ¿Me ayudas a poner la mesa? Me voy al mercado ¿Puedo ir al servicio, por favor? Él quiere irse a un museo Queremos irnos al restaurante ¿Os vais allí en coche? ¿Dónde te vas? Me voy a la cama Era verdad que Javier no se iba a casa El señor y la señora Nanu se iban a Rumanía Nos vamos por el pasillo del tercer piso Mejor os vais fuera Vete al salón a ayudar a mamá Mañana me iré a una exposición El año 2010 será mejor que el 2009 Era un poeta tan grande como Mihai Eminescu Maria es igual de alta que tú Un Ferrari cuesta más que un Dacia Este país es mucho más pequeño que Bulgaria pero es más moderno Una milla es más larga que un kilómetro América es más grande que Europa Tengo un mapa en casa que es mejor que este La ciudad está más limpia este año que el año pasado El coche va peor hoy que ayer Tienes que traer un perro El gato trae a casa ratones muertos Yo no me acuerdo de su muerte ¿Le traigo (a usted) también el menú? El camarero trae la comida y la bebida

A mers la universitate datorită unei burse Maria ii daduse multe cărți fratelui sau Mâncaseși deja desertul? Trebuie să-i ajutăm pe prietenii noștri Ajutați-mă! Nu mă ajuta! Nu mă ajutați! Ai putea să mă ajuți? Poți să mă ajuți? Maria îl ajută Mi-ar plăcea să mă ajuți atunci când am nevoie M-ai ajutat mult Vrei să te ajut? Te pot ajuta eu, dacă vrei Vrei să te ajutăm? Clipea mă ajuta în grădină Vino și tu să ne dai o mână de ajutor! Asta m-ar fi ajutat într-adevăr Acest lucru te-ar putea ajuta să devii și mai celebru! Ajută-mă să fac bezele Mă ajuți să pun masa? Mă duc la târg Pot să mă duc la toaletă, vă rog? El vrea să se ducă la un muzeu Vrem să ne ducem la restaurant Vă duceți acolo cu mașina? Unde te duci? Mă duc la culcare Era adevărat că Javier nu se ducea acasă Domnul și doamna Nanu se duceau în România Ne ducem pe coridorul de la etajul trei Mai bine vă duceți afară Du-te în salon să o ajuți pe mama Mâine o să mă duc la o expoziție Anul 2010 va fi mai bun decât 2009 Era un poet tot atât de mare ca Mihai Eminescu Maria e la fel de înaltă ca tine Un Ferrari costă mai mult decât o Dacia Această țară este mult mai mică decât Bulgaria dar este mai modernă O milă este mai lunga decât un kilometru America este mai mare decât Europa. Am o hartă acasă care este mai buna decât aceasta. Orașul este mai curat anul acesta decât anul trecut Mașina merge mai prost azi decât ieri Trebuie să aduci un câine Pisica aduce în casă șoareci morți Eu nu-mi aduc aminte de moartea lui Vă aduc și meniul? Ospătarul aduce mâncarea și băutura

166


QAR

29


Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis?

 Los adverbios  Ba da, Ba nu  Los verbos a juca y a spăla

167

Pastă de dinți Los adverbios son palabras que van junto a los verbos para calificar una acción. La mayoría de los adverbios rumanos tiene la misma forma que el adjetivo en masculino singular del que proceden: Scrie corect Escribe correctamente Sólo los que proceden de adjetivos que terminan en –esc, forman el adverbio en –ește: românescromânește Los que proceden de verbos o sustantivos se forman con –iș o îș. Fațăfățiș, pieptpieptiș Muy pocos acaban en –mente: realrealmente, socialsocialmente Algunos sustantivos que indican períodos de tiempo pueden funcionar como adverbios y suelen ir articulados: Merg vara la mare Voy en verano al mar Los adverbios negativos suelen añadir una segunda negación antes del verbo: Nici nu bea, nici nu manâncă Ni come, ni bebe Los adverbios pueden ser de: Lugar: Aici-acolo, aproape-departe, jos-sus, afară-înăuntru, nicăieri-pretutindeni, înainte-înapoi, deasupradedesubt, dincoace-dincolo, oriunde, unde, alături, acasă, etc. Vrei să stai aici? ¿Quieres quedarte aquí? Poșta centrală e foarte aproape La oficina central de correos está muy cerca Tiempo: acum-atunci, ieri-azi-mâine, poimâine-alaltăieri, devreme-târziu, niciodată-(în)totdeauna, mereu, adesea, deseori-rareori, des-rar, adineauri, deseară, curând, apoi, când, încă, iarăși, imediat, iar, etc. Cine știe unde este acum Quién sabe dónde estará ahora Atunci am învățat primul meu cuvânt român Entonces aprendí mi primera palabra rumana Modo: așa, bine, anevoie, degeaba, cam, abia, aievea, astfel, doar, gata, mai, tocmai, întocmai, numai, zadarnic, asemeni, rar, mult-puțin, foarte, prea, destul, împreună, etc. După-masă va fi gata Estará listo después de comer


QAR


Afirmación: da, ba da, ba bine că nu, evident, bineînțeles, firește, sigur, desigur, întocmai, neapărat, etc. Ba da equivale a un “sí” enfático, cuando queremos hacer hincapié en una respuesta afirmativa o cuando respondemos afirmativamente ante una aseveración o pregunta negativa: Nu locuiești în oraș? ¿No vives en la ciudad? Ba da! ¡Sí! 168

Negación: nu, ba nu, nici, dimpotrivă, nicidecum, etc. Lo contrario de ba da es ba nu Ai mulți bani Tienes mucho dinero Ba nu! ¡Que no! El verbo jugar:

A juca

Jugar, actuar

joc joci joacă jucăm (Voi) jucați (Ei) / (ele) joacă (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

juego juegas juega jugamos jugáis juegan

Imperfect pers. a I-a: jucam Imperativ pers. a II-a.: joacă Conjunctiv pers. a III-a.: să joace Participiu.: jucat Gerunziu: jucând

El verbo a juca, es reflexivo cuando se trata de jugar con un juguete: Vrei să te joci cu mingea? ¿Quieres jugar con la pelota? Cuando se trata de practicar un deporte, jugar a un juego, o interpretar un papel, no es reflexivo: Pepe joacă șah Pepe juega al ajedrez Joacă un mare actor Actúa un gran actor Știi să joci tenis? ¿Sabes jugar al tenis? Un refrán: Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en la mesa

O pisică și un șoarece


QAR


El verbo lavar:

A spăla

Lavar

spăl speli spală spălăm (Voi) spălați (Ei) / (ele) spală

lavo lavas lava lavamos laváis lavan


Imperfect pers. a I-a: spălam Imperativ pers. a II-a.: spală Conjunctiv pers. a III-a.: să spele Participiu.: spălat Gerunziu: spălând

El verbo a spăla admite muchas posibilidades. Se usa en reflexivo con pronombre acusativo cuando nos lavamos a nosotros mismos: Mă spăl cu apă Me lavo con agua Mă spăl pe dinți Me lavo los dientes Se usan pronombres dativos cuando lavamos algo que pertenece a alguien (dativo posesivo) para indicar esa posesión: Îmi spăl cămașa Me lavo la camisa Îți spăl cămașa Te lavo la camisa Îmi speli cămașa? ¿Me lavas la camisa? Y se usa como un verbo transitivo cuando lavamos un objeto sin indicar la posesión: Eu spăl un obiect Yo lavo un objeto Am timp să spăl farfuriile Tengo tiempo de lavar los platos Incluso admite tanto pronombres de dativo como de acusativo indistintamente, las dos frases siguientes son válidas: Își spăla mâinile Se lava las manos Se spăla pe mâini Se lava las manos Vocabulario 29                

Duce (v.t) /’du.che/ Llevar: duc, duci, duce, ducem, duceți, duc Imp.: du Conj.: să ducă Pp.: dus Arhitect (s.m) /ar.ji’tect/ Arquitecto: arhitect, arhitecți, arhitectul, arhitecții, arhitectului, arhitecților Ba da (adv) /ba da/ Sí Ba nu (adv) /ba nu/ No Biliard (s.n.) /bi.li’ard/ Billar: biliard, biliarde, biliardul, biliardele, biliardului, biliardelor Cămașă (s.f.) /kǝ’ma.shǝ/ Camisa: cămașă, cămăși, cămașa, cămășile, cămășii, cămășilor Central (adj. m.) /chen’tral/ Central (m): central, centrali, centralul, centralii, centralului, centralilor Centrală (f) /chen’tra.lǝ/ Central (f): centrală, centrale, centrala, centralele, centralei, centralelor Des (adv) /des/ A menudo, con frecuencia Dinte (s.m.) /’din.te/ Diente: dinte, dinți, dintele, dinții, dintelui, dinților Domino (s.n.) /do.mi’no/ Dominó: domino, dominouri, dominoul, dominourile, dominoului, dominourilor Față (s.f.) /’fa.tsǝ/ Cara, rostro: față, fețe, fața, fețele, feței, fețelor Gata (adv) /’ga.ta/ Preparado (a), Listo (a) Juca (v.t.) /ʒu’ka/ Jugar, actuar: joc, joci, joacă, jucăm, jucați, joacă Imp.: joacă Conj.: să joace, Pp.: jucat Lenjerie (s.f.) /len.ʒe’ri.e/ Lencería, ropa interior: lenjerie, lenjerii, lenjeria, lenjeriile, lenjeriei, lenjeriilor Minge (s.f.) /’min.ʤe/ Pelota: minge, mingi, mingea, mingile, mingii, mingilor Nisip (s.n.) /ni’sip/ Arena: nisip, nisipuri, nisipul, nisipurile, nisipului, nisipurilor

169


QAR        


Obiect (s.n.) /o’biect/ Objeto materia obiect, obiecte, obiectul, obiectele, obiectului, obiectelor Pastă (s.f.) /’pas.tǝ/ Pasta: pastă, paste, pasta, pastele, pastei, pastelor Popic (s.n.) /po’pik/ Bolo: popic, popice, popicul, popicele, popicului, popicelor Poștă (s.f.) /’posh.tǝ/ Correos: poștă, poște, poșta, poștele, poștei, poștelor Praf (s.n.) /praf/ Polvo: praf, prafuri, praful, prafurile, prafului, prafurilor Rachetă (s.f.) /ra’ke.tǝ/ Raqueta: rachetă, rachete, racheta, rachetele, rachetei, rachetelor Robot (s.m.) /ro’bot/ Robot: robot, roboți, robotul, roboții, robotului, roboților Roman (s.m.) /ro’man/ Romano: roman., romani, romanul, romanii, romanului, romanilor Romană (s.f.) /ro’ma.nǝ/ Romana: romană, romane, romana, romanele, romanei, romanelor Sigur (adv) /’si.gur/ Seguramente, con seguridad Spăla (v.t.) /spǝ’la/ Lavar: spăl, speli, spală, spălam, spălați, spală Imp.: spală, Conj.: să spele, Pp.: spălat Șah (s.n.) /shaj/ Ajedrez: șah, șahuri, șahul, șahurile, șahului, șahurilor Tenis (s.n.) /’te.nis/ Tenis: tenis, teniși, tenisul, tenișii, tenisului, tenișilor Univers (s.n.) /u.ni’vers/ Universo: univers, universuri, universul, universurile, universului, universurilor Zar (s.n.) /ʒar/ Dado: zar, zaruri, zarul, zarurile, zarului, zarurilor

     

Frases de práctica 29                          

Scrie corect Merg vara la mare Nici nu bea, nici nu manâncă Vrei să stai aici? Poșta centrală e foarte aproape Cine știe unde este acum! Atunci am învățat primul meu cuvânt român După-masă va fi gata Nu locuiești în oraș? Ba da Ai mulți bani Ba nu! Vrei să te joci cu mingea? Pepe joacă șah Joacă un mare actor Știi să joci tenis? Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă la Mă spăl cu apă Mă spăl pe dinți Îmi spăl cămașa Îți spăl cămașa Îmi speli cămașa? Eu spăl un obiect Am timp să spăl farfuriile Își spăla mâinile Se spăla pe mâini

Escribe correctamente Voy en verano al mar Ni come, ni bebe ¿Quieres estar aquí? La oficina central de correos está muy cerca ¡Quién sabe dónde está ahora! Entonces aprendí mi primera palabra rumana Después de comer estará lista ¿No vives en la ciudad? Sí Tienes mucho dinero ¡Que no! ¿Quieres jugar con la pelota? Pepe juega al ajedrez Actúa un gran actor ¿Sabes jugar al tenis? Cuando el gato no está en casa, juegan los ratones en mesa Me lavo con agua Me lavo los dientes Me lavo la camisa Te lavo la camisa ¿Me lavas la camisa? Yo lavo un objeto Tengo tiempo de fregar (lavar) los platos Se lava las manos Se lava las manos

Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul (Dios no juega a los dados con el universo) Albert Einstein

170

QAR



Lista de autoevaluación 29 1. No te vayas allí 2. ¿Está lejos? 3. Seguramente es Ana 4. Estoy listo inmediatamente 5. Estamos juntos 6. ¿No te gustan las patatas? 7. Sí, me gustan 8. ¿Ella no es arquitecto? 9. Sí, ella es arquitecto 10.El niño juega con arena 11.Les gusta jugar a las cartas 12.Pepe juega al billar 13. Jugamos al dominó 14. ¿Sabes jugar al tenis? 15. Sabes que he jugado al tenis durante el invierno 16. Antes jugaba a los bolos muy a menudo 17. Este año todavía no he jugado 18. Ahora, juguemos a los bolos 19. Juego al tenis con una raqueta 20. ¿Juegas con mi robot? 21. Mi padre sabe jugar al tenis 22. Vamos a jugar! 23. Me voy al baño a lavarme 24. ¡Lávese! 25. No se lave ahora 26. La lencería se lava con dificultad 27. Lávese las manos 28. Me lavo la ropa 29.Te lavas la camisa 30. Se lava la camisa 31. Nos lavamos las camisas 32. Yo te lavo tu camisa 33. ¿Tú me lavas mi camisa? 34. El sabe lavar 35. Se va al baño a lavarse 36. Los romanos se lavaban en baños públicos 37. Por la tarde me lavo con agua caliente 38. Yo me he lavado 39. ¡Lávate! 40. Lavo mi coche 41. Se lo lava ahora 42. Me lavo la cara 43. Me he lavado la cara 44. Me lavo a mí, no a ti 45. Cuando vuelvo de la ciudad me lavo el polvo de la cara 46. Me lavo los dientes dos veces al día 47. ¿Se ha lavado (usted)? 48. Lávese los dientes por la mañana con pasta de dientes 49. Me voy a lavar las manos 50. Dios no juega a los dados con el universo

Nu te duce acolo Este departe? Sigur este Ana Imediat sunt gata Suntem împreună Nu-ți plac cartofii? Ba da, îmi plac Ea nu este arhitect? Ba da, ea este arhitect Copilul se joacă cu nisip Le place să joace cărți Pepe joacă biliard Jucăm domino Știi să joci tenis? Tu știi că am jucat tenis în timpul iernii Înainte jucam popice foarte des Anul acesta nu am mai jucat Acum să jucăm popice Joc tenis cu o rachetă Te joci cu robotul meu? Tătal meu știe să joace tenis Hai să ne jucăm Mă duc în baie să mă spăl Spălați-vă! Nu vă spălați acum Lenjeria se spală greu Spălați-vă pe mâini Îmi spăl hainele Iți speli cămașa Își spală cămașa Ne spălăm cămășile Eu îți spăl cămașa ta Tu îmi speli cămașa mea? Ei știu să spele Se duce în baie să se spele Romanii se spalau în băi publice Seara mă spăl cu apă caldă Eu m-am spălat Spală-te! Îmi spăl mașina I-l spală chiar acum Mă spăl pe față M-am spălat pe față Mă spăl pe mine nu pe tine Când vin din oraș mă spăl de praf pe față Mă spăl pe dinți de doi ori pe zi. V-ați spălat? Spălați-vă pe dinți dimineața cu o pastă de dinți Mă duc să mă spăl pe mâini Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul

171


QAR

30


Cine merge încet, departe ajunge Quien va despacio, llega lejos

 El supino  Los verbos a ajunge y a cânta  Algunos isntrumentos musicales

172

O mașină de spălat El supino es una forma impersonal del verbo que expresa una finalidad y que consta de una preposición (de, după, la, pe, pentru) y el participio. En español se usaría el infinitivo solo, con una preposición (de, para, por, a...) o la palabra „que”. La frase del tema anterior: „La lencería se lava con dificultad”, se diría de forma más natural: Lenjeria e greu de spălat La lencería es difícil de lavar También se usa con sustantivos: Mașină de spălat Lavadora (literalmente: máquina de lavado) Mașină de scris Máquina de escribir Ochelari de citit Gafas para leer Casi todos los verbos usan la preposición de: Am de citit Tengo que leer N-am nimic de făcut No tengo nada que hacer Aunque hay verbos que usan otras preposiciones como la: Am dus hainele la spălat He llevado la ropa a lavar El supino acompaña con frecuencia a adverbios como greu, bine, ușor... E ușor de spus Es fácil de decir E greu de făcut Es difícil de hacer E bine de știut Es bueno saber(lo) El verbo a ajunge significa “llegar” y “bastar” o “ser suficiente”

A ajunge

Llegar

ajung ajungi ajunge ajungem (Voi) ajungeți (Ei) / (ele) ajung

llego llegas llega llegamos llegáis llegan


Imperfect pers. a I-a: ajungeam Imperativ pers. a II-a.: ajungi! Conjunctiv pers. a III-a.: să ajunga Participiu.: ajuns Gerunziu: ajungând


QAR


Ejemplos: Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie He llegado tarde porque he tenido una avería În câte zile ajunge? ¿En cuántos días llega? Va ajunge imediat Llegará inmediatamente Si lo usamos con pronombre dativo significa que algo nos llega, nos alcanza o nos es suficiente: Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge No me llega el dinero, pero la comida es suficiente Una expresión útil: Ajunge! ¡Basta! Y unos refranes: Ruga păcătosului n-ajunge la cer La oración del pecador no llega al cielo Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri La zorra, cuando no llega a las uvas, dice que están agrias El verbo a cânta significa „cantar”, „tocar” (un instrumento musical), o „interpretar” (una pieza musical)

A Cânta cânt cânți cântă cântăm (Voi) cântați (Ei) / (ele) cântă (Eu) (Tu) (El) / (ea) (Noi)

Cantar Tocar (un instrumento) canto, toco cantas, tocas canta, toca cantamos, tocamos cantáis, tocáis cantan, tocan

Imperfect pers. a I-a: cântam Imperativ pers. a II-a.: cântă! Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte Participiu.: cântat Gerunziu: cântând

Para „cantar” o „tocar” una pieza musical, no es necesario ninguna preposición: Cântă groaznic Canta fatal Orchestra cântă Mozart La orquesta toca (algo de) Mozart En cambio, para „tocar un instrumento” se usa la preposición la: Acest cerșetor cântă la acordeon Este mendigo toca el acordeón

acordeon Ahora con el supino: Am de cântat un cântec românesc Tengo que cantar una canción rumana

173


QAR


Vocabulario 30         

 

    

          

Acordeon (s.n.) /a.kor.de’on/ Acordeón: acordeon, acordeoane, acordeonul, acordeoanele, acordeonului, acordeoanelor Acru (adj. m.) /’a.kru/ Agrio: acru, acri, acrul, acrii, acrului, acrilor Acră (f) /’a.kra/ Agria: acră, acre, acra, acrele, acrei, acrelor Ajunge (v.t.) /a’ʒun.ʤe/ Llegar, bastar: ajung, ajungi, ajunge, ajungem, ajungeți, ajung Imp.: ajunge, Conj.: să ajunga Pp.: ajuns Avarie (s.f.) /a.va’ri.e/ Avería: avarie, avarii, avaria, avariile, avariei, avariilor Cânta (v.t.) /kᵻn’ta/ Cantar, tocar: cânt, cânți, cântă, cântăm, cântați, cântă Imp.: cântă Conj.: să cânte Pp.: cântat Cântec (s.n.) /’kᵻn.tek/ Canto, canción Cântec de leagăn Canción de cuna Catedrală (s.f.) /ka.te’dra.lǝ/ Catedral: catedrală, catedrale, catedrala, catedralele, catedralei, catedralelor Cer (s.n.) /cher/ Cielo: cer, ceruri, cerul, cerurile, cerului, cerurilor Cerșetor (s.m.) /cher.she’tor/ Mendigo: cerșetor, cerșetori, cerșetorul, cerșetorii, cerșetorului, cerșetorilor Cerșetoare (s.f.) /cher.she’toa.re/ Mendiga: cerșetoare, cerșetoare, cerșetoarea, cerșetoarele, cerșetoarei, cerșetoarelor Corabie (s.f.) /ko’ra.bi.e/ Velero, nave: corabie, corăbii, corabia, corăbiile, corăbiei, corăbiilor Excelent (adv.) /eks.che’lent/ Excelentemente Excelent (adj. m.) /eks.che’lent/ Excelente (m): excelent, excelenți, excelentul, excelenții, excelentului, excelenților Excelentă (f) /eks.che’len.tǝ/ Excelente (f): excelentă, excelente, excelenta, excelentele, excelentei, excelentelor Ghitară (s.f.) /gui’ta.rǝ/ Guitarra: ghitară, ghitare, ghitara, ghitarele, ghitarei, ghitarelor Greier (s.m.) /gre.ier/ Grillo: greier, greieri, greierul, greierii, greierului, greierilor Groaznic (adv.) /groaʒ.nik/ Fatal, horriblemente, espantosamente Instrument (s.n.) /ins.tru’ment/ Instrumento: instrument, instrumente, instrumentul, instrumentele, instrumentului, instrumentelor Interesant (adj. m.) /in.te.re’sant/ Interesante (m): interesant, interesanți, interesantul, interesanții, interesantului, interesanților Interesantă (f) /in.te.re’san.tǝ/ Interesante (f): interesantă, interesante, interesante, interesantele, interesantei, interesantelor Intersecție (s.f.) /in.ter’sect.sie/ Cruce, intersección: intersecție, intersecții, intersecția, intersecțiile, intersecției, intersecțiilor Început adj m /ɨn.ʧe'put/ Principio: început, începuturi, începutul, începuturile, începutului, începuturilor Încet adv /ᵻn'ʧet/ lentamente Leagăn (s.n.) /’lea.gǝn/ Cuna: leagăn, leagăne, leagănul, leagănele, leagănului, leagănelor Lume (s.f.) /’lu.me/ Mundo: lume, lumi, lumea, lumile, lumii, lumilor Mașină de scris Máquina de escribir Mașină de spălat Lavadora Minunat (adj. m.)/mi.nu’nat/ Maravilloso: minunat, minunați, minunatul, minunații, minunatului, minunaților Minunată (f) /mi.nu’na.tǝ/ Maravillosa: minunată, minunate, minunata, minunatele, minunatei, minunatelor Oboi (s.n.) /o’bo.i/ Oboe: oboi, oboaie, oboiul, oboaiele, oboiului, oboaielor Ochelari (s.m.) /o.ke’lar ͥ / Gafas: ---, ochelari, ---, ochelarii, ---, ochelarilor Păcătos (adj. m.) /pǝ.kǝ’tos/ Pecador: păcătos, păcătoși, păcătosul, păcătoșii, păcătosului, păcătoșilor

174


QAR

              


Păcătoasă (f) /pǝ.kǝ’toa.sǝ/ Pecadora: păcătoasă, păcătoase, păcătoasa, păcătoasele, păcătoasei, păcătoaselor Petrecere (s.f.) /pe’tre.che.re/ Diversión, celebración, fiesta: petrecere, petreceri, petrecerea, petrecerile, petrecerii, petrecerilor Pian (s.n.) /pian/ Piano: pian, piane, pianul, pianele, pianului, pianelor Piață (s.f.) /’piat.sǝ/ Mercado: piață, piețe, piața, piețele, pieței, piețelor Recital (s.n.) /re.chi’tal/ Recital, concierto: recital, recitaluri, recitalul, recitalurile, recitalului, recitalurilor Regulă (s.f.) /’re.gu.lǝ/ Regla, norma: regulă, reguli, regula, regulile, regulii, regulilor Rugă (s.f.) /’ru.gǝ/ Oración: rugă, rugi, ruga, rugile, rugii, rugilor Rusesc (adj. m.) /ru’sesk/ Ruso: rusesc, rusești, rusescul, ruseștii, rusescului, ruseștilor Rusească (f) /ru’seas.kǝ/ Rusa: rusească, rusești, ruseasca, ruseștile, ruseștii, ruseștilor Strugure (s.m.) /’stru.gu.re/ Uva: strugure, struguri, strugurele, strugurii, strugurelui, strugurilor Superb (adv.) /su’perb/ Maravillosamente Tamburină (s.f.) /tam.bu’ri.nǝ/ Pandereta: tamburină, tamburine, tamburina, tamburinele, tamburinei, tamburinelor Tocmai (adv) /’tok.mai/ Precisamente, apenas, ahora mismo, justo ahora Trompetă (s.f.) /trom’pe.tǝ/ Trompeta: trompetă, trompete, trompeta, trompetele, trompetei, trompetelor Țăran (s.m.) /tsǝ’ran/ Campesino: țăran, țărani, țăranul, țăranii, țăranului, țăranilor Vioară (s.f.) /vi’oa.rǝ/ Violín: vioară, viori, vioara, viorile, viorii, viorilor Xilofon (s.n.) /xi.lo’fon/ Xilófono: xilofon, xilofoane, xilofonul, xilofoanele, xilofonului, xilofoanelor

Expresiones 30  Ajunge! Frases de práctica 30  Cine merge încet, departe ajunge  Lenjeria e greu de spălat  Am de citit  N-am nimic de făcut  Am dus hainele la spălat  E ușor de spus  E greu de făcut  E bine de știut  Am ajuns târziu pentru că am avut o avarie  În câte zile ajunge?  Va ajunge imediat  Nu-mi ajung banii, dar mâncarea îmi ajunge  Ruga păcătosului n-ajunge la cer  Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri agrias  Cântă groaznic  Orchestra cântă Mozart  Acest cerșetor cântă la acordeon  Am de cântat un cântec românesc  La începutul recitalului nu a cântat prea bine  A cântat superb la sfârșitul recitalului  Ea tocmai cântă un cântec rusesc  Ea nu a cântat la petrecerea din seara aceasta

¡Basta!

Quien va despacio llega lejos La lencería es difícil de lavar Tengo que leer No tengo nada que hacer He llevado la ropa a lavar Es fácil de decir Es difícil de hacer Es bueno saberlo He llegado tarde porque he tenido una avería ¿En cuántos días llega? Llegará inmediatamente No me llega el dinero, pero la comida es suficiente La oración del pecador no llega al cielo Cuando la zorra no llega a las uvas, dice que están Canta fatal La orquesta toca algo de Mozart Este mendigo toca el acordeón Tengo que cantar una canción rumana Al principio del concierto no cantó demasiado bien Ha cantado maravillosamente al final del concierto Ella acaba de cantar una canción rusa Ella no ha cantado en la fiesta de esta noche

175


QAR



Leer, he leído, pero escribir, no he escrito nada ¿Qué hay que hacer? Es interesante leerlo No hay mucho que escribir No hay nada que hacer Tienes muchas cosas que hacer hoy Es bueno saber esta regla Es difícil de creer que ella hable chino Tengo que trabajar mucho La carne es buena para comer Para beber, vino blanco Yo tengo que hacerlos pasado mañana Ya he llegado Había poca gente cuando he llegado Tiene que llegar (usted) al primer cruce Llegará un día de estos Llegará a mediados de mes Por favor, ¿Cómo puedo llegar a la catedral? Cuando vamos a pie llegamos despacio Cuando vamos en avión llegamos rápido Un campesino llega la mercado Si fuera en avión llegaría más rápido ¿Cómo se puede llegar desde Timisoara a Bucarest? ¿Cómo se puede llegar desde España a Rumanía? Ve despacio para llegar lejos Llegaremos hoy después de comer al mar Si fueras más rápido, llegarías a tiempo ¿A qué hora llega? ¿Adónde quiere (usted) llegar? El tren ha llegado Las naves llegaron al puerto Los grillos cantan de noche Tocas muy bien la guitarra Sé tocar cuatro instrumentos La madre le canta una canción de cuna Mi hermana toca el oboe Yo sé tocar la pandereta Has cantado excelentemente ¿Sabes tocar la trompeta? En la escuela toco el xilófono Canta muy bien Ella canta de alegría ¿Por qué no te gusta cantar conmigo? Quiero cantar Le gusta cantar Pepe toca de maravilla el violín El domingo el juega al tenis o toca el piano Canta tan bien como tú Canta mejor que tú Canta peor que tú

De citit, am citit, dar de scris, n-am scris nimic Ce-i de făcut? E interesant de citit Nu-i mult de scris Nu-i nimic de făcut Ai multe lucruri de făcut azi E bine de știut regula asta E greu de crezut că ea vorbește chineza Am de lucrat mult Carnea e bună de mâncat De băut, vin alb Eu le am de făcut poimâine Deja am ajuns Era puțină lume când am ajuns Trebuie să ajungeți la prima intersecție Va ajunge într-un din zilele acestea Va ajunge la jumătate lunii Vă rog, cum pot ajung la catedrală? Când mergem pe jos, ajungem încet Când mergem cu avionul, ajungem repede Un țăran ajunge la piață Dacă aș merge cu avionul, aș ajunge mai repede Cum se poate ajunge de la Timișoara la București? Cum se poate ajunge din Spania în România? Mergi încet, că ajungi departe! Vom ajunge azi după-masă la mare Dacă ai merge mai repede, ai ajunge la timp La ce oră ajunge? Unde vreți să ajungeți? Trenul a ajuns Corăbiile au ajuns în port Greierii cântă noaptea Cânți foarte bine la ghitară Știu să cânt la patru instrumente Mama îi cântă un cântec de leagăn Sora mea cântă la oboi Eu știu să cânt la tamburină Ai cântat excelent Știi să cânți la trompetă? La școală cânt la xilofon Cântă foarte bine Ea cântă de bucurie De ce nu-ți place să cânți cu mine? Vreau să cânt Îi place să cânte Pepe cântă minunat la vioară Duminica el joacă tenis sau cântă la pian Cântă tot atât de bine ca tine Cântă mai bine decât tine Cântă mai puțin bine decât tine

176


QAR

31    


Pofta vine mâncând El apetito viene comiendo

El gerundio Mi se pare Mă doare Partes del cuerpo humano

177

Corpul uman El gerundio se reconoce por las terminaciones (-ând o -ind en rumano, „endo” o „ando” en español) que se añaden a la raíz del verbo. Înveți mai repede o limbă vorbind Aprendes más rápido un idioma hablando Se puede hablar perfectamente sin usar un sólo gerundio, pero es necesario reconocerlo, por ejemplo, la siguiente frase puede construirse tanto con como sin gerundio. El gerundio puede tener sentido causal (como en el próximo ejemplo), temporal, condicional o modal. También observamos que el negativo del gerundio se forma con la sílaba nepegada al principio de la palabra. Nefiind atent a făcut accident Al no estar atento ha provocado un accidente Pentru că n-a fost atent a făcut accident Como no ha estado atento ha provocado un accidente

Un accident Cuando al gerundio se le añade un pronombre, tanto de acusativo como de dativo, se le añade la letra u y el correspondiente pronombre con un guión, quedando una estructura muy parecida a la española: Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau No gustándome el vino tinto, no bebo Aunque en español preferimos otro tipo de construcciones sin el gerundio a la hora de traducir: Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Como las grasas me sientan mal, no como grasa


QAR II


Los verbos que terminan en –i o –ia –ie forman el gerundio en –ind los que terminan en –a, -î, o –ea en -înd con excepciones como a vegheaveghind El verbo a părea:

A părea

Parecer

par pari, pai Pare Părem (Voi) păreți (Ei) / (ele) Par

parezco pareces parece parecemos parecéis parecen


Imperfect pers. a I-a: cântam Imperativ pers. a II-a.: cântă! Conjunctiv pers. a III-a.: să cânte Participiu.: cântat Gerunziu: cântând

Se usa con más frecuencia como un verbo impersonal reflexivo, así pues, en la práctica se usa sólo la tercera persona precedida del pronombre dativo abreviado:

A se părea Parecer Mi se pare Ți se pare I se pare Ni se pare Vi se pare Li se pare

Me parece Te parece Le parece Nos parece Os parece Les parece

O el participio părut para la construcción del pasado: Mi s-a părut, ți s-a părut... Cuando precede a un verbo va seguida de la partícula că: Se pare că ai dreptate Parece que tienes razón Mi se pare că am temperatură Me parece que tengo fiebre También se usa la forma enfática del pronombre dativo: Mie mi se pare un plan foarte bun A mí me parece un plan muy bueno Si quisiéramos usar el verbo „parecer”, con el sentido de „parecerse a alguien” usaríamos a se asemăna o a semăna cu, que no veremos de momento.

Vin roșu

178


QAR II


A durea (doler) es un verbo incompleto que se usa sólo en tercera persona, al estilo de a plăcea, tanto en singular doare, como en plural dor. En este caso se emplean los pronombres de acusativo: mă, te, îl, ne, vă, îi

A durea

Doler

----doare --(Voi) --(Ei) / (ele) dor

----duele ----duelen


Imperfect pers. a I-a: --Imperativ pers. a II-a.: --Conjunctiv pers. a III-a.: să doară Participiu.: durut Gerunziu: durând

Te doare piciorul Ne dor brațele Ne doare brațul Te dor picioarele

Te duele la pierna Nos duelen los brazos Nos duele el brazo Te duelen las piernas

También se puede usar la forma enfática del pronombre: Pe mine mă doare capul A mí me duele la cabeza En la frases siguientes aparecerá vocabulario relacionado con las partes del cuerpo, curiosamente en rumano no tienen una palabra distinta para distinguir el pie de la pierna. Si le es necesario especificar puede decir laba piciorului (mano de la pierna), o de la gleznă în jos (del tobillo para abajo)

Braț Vocabulario 31  Absolut (adv.) /ab.so’lut/ Absolutamente  Accident (s.n.) /ak.chi’dent/ Accidente: accident, accidente, accidentul, accidentele, accidentului, accidentelor  Amigdală (s.f.) /a.mig’da.lǝ/ Amígdala: amigdală, amigdale, amigdala, amigdalele, amigdalei, amigdalelor  Amigdalită (s.f.) /a.mig.da’li.tǝ/ Amigdalitis, anginas: amigdalită, amigdalite, amigdalita, amigdalitele, amigdalitei, amigdalitelor  Amuzant (adj. m.) /a.mu’ʒant/ Divertido: amuzant, amuzanți, amuzantul, amuzanții, amuzantului, amuzanților Amuzantă (f.) /a.mu’ʒan.tǝ/ Divertida; amuzantă, amuzante, amuzanta, amuzantele, amuzantei, amuzantelor  Atent (adj. m., adv.) /a’tent/ Atento: atent, atenți, atentul, atenții, atentului, atenților Atentă (adj. f.) /a’ten.tǝ/ Atenta: atentă, atente, atenta, atentele, atentei, atentelor  Băiețel (s.m.) /bǝ.ie’tsel/ Chiquillo: băiețel, băieței, băiețelul, băiețeii, băiețelului, băiețeilor

179


QAR II         

       



         




Benefic (adj. m.) /be’ne.fik/ Benéfico: benefic, benefici, beneficul, beneficii, beneficului, beneficilor Braț (s.n.) /brats/ Brazo: braț, brațe, brațul, brațele, brațului, brațelor Burtă (s.f.) /’bur.tǝ/ Barriga: burtă, burți, burta, burțile, burții, burților Ceva (pron. Indet.) /che’va/ Algo, algún, alguna, cierto, cierta. Cicatrice (s.f.) /chi.ca’tri.che/ Cicatriz: cicatrice, cicatrice, cicatricea, cicatricele, cicatricei, cicatricelor Corp (s.n.) /korp/ Cuerpo: corp, corpuri, corpul, corpurile, corpului, corpurilor Cot (s.n.) /kot/ Codo: cot, coate, cotul, coatele, cotului, coatelor Crimă (s.f.) /’kri.mǝ/ Crimen: crimă, crime, crima, crimele, crimei, crimelor Deprimant (adj. m.) /de.pri’mant/ Deprimente (m): deprimant, deprimanți, deprimantul, deprimanții, deprimantului, deprimanților Deprimantă (f) /de.pri’man.tǝ/ Deprimente (f): deprimantă, deprimante, deprimanta, deprimantele, deprimantei, deprimantelor Direct (Adj. m.) /di’rect/ Directo: direct, direcți, directul, direcții, directului, direcților Directă (f) /di’rec.tǝ/ Directa: directă, directe, directa, directele, directei, directelor Durea (v.t.) /du’rea/ Doler: ---, ---, doare, ---, ---, dor Imp.: --- Conj.: să doară Pp.: durut Extrem (adj. m.) /ex’trem/ Extremo: extrem, extremi, extremul, extremii, extremului, extremilor Extremă (f) /ex’tre.mǝ/ Extrema: extremă, extreme, extrema, extremele, extremei, extremelor Gât (s.n.) /gᵻt/ Cuello: gât, gâturi, gâtul, gâturile, gâtului, gâturilor Gleznă (s.f.) /’gleʒ.nǝ/ Tobillo: gleznă, glezne, glezna, gleznele, gleznei, gleznelor Gras (adj. m.) /gras/ Graso, gordo: gras, grași, grasul, grașii, grasului, grașilor Grasă (f) /’gra.sǝ/ Grasa, gorda: grasă, grase, grasa, grasele, grasei, graselor Grăsime (s.f.) /grǝ’si.me/ Grasa: grăsime, grăsimi, grăsimea, grăsimile, grăsimii, grăsimilor Incredibil (adj. m.) /in.kre’di.bil/ Increíble (m): incredibil, incredibili, incredibilul, incredibilii, incredibilului, incredibililor Incredibilă (f) /in.kre’di.bi.lǝ/ Increíble (f): incredibilă, incredibile, incredibila, incredibilele, incredibilei, incredibilelor Îngrozitor (adj. m.) /ᵻn.gro.ʒi’tor/ Espantoso: îngrozitor, îngrozitori, îngrozitorul, îngrozitorii, îngrozitorului, îngrozitorilor Îngrozitoare (f) /ᵻn.gro.ʒi.toa.re/ Espantosa: îngrozitoare, îngrozitoare, îngrozitoarea, îngrozitoarele, îngrozitoarei, îngrozitoarelor Labă (s.f.) /’la.bǝ/ Pata, pie: labă, labe, laba, labele, labei, labelor o Laba piciorului  Pie Măsea (s.f.) /mǝ’sea/ Muela: măsea, măsele, măseaua, măselele, măselei, măselelor Merit (s.n.) /’me.rit/ Mérito: merit, merite, meritul, meritele, meritului, meritelor Nedrept (Adj. m.) /ne’drept/ Injusto: nedrept, nedrepți, nedreptul, nedrepții, nedreptului, nedrepților Nedreaptă (f) /ne’dreap.tǝ/ Injusta: nedreaptă, nedrepte, nedreapta, nedreptele, nedreptei, nedreptelor Părinte (s.m.) /pǝ’rin.te/ Padre o madre: părinte, părinți, părintele, părinții, părintelui, părinților Părea (v) /pǝ’rea/ Parecer: par, pari, pare, părem, păreți, par Imp.: pari Conj.: să pară Pp.: părut Picior (s.n.) /pi’chior/ Pierna: picior, picioare, piciorul, picioarele, piciorului, picioarelor Plan (s.n.) /plan/ Plan: plan, planuri, planul, planurile, planului, planurilor Poftă (s.f.) /’pof.tǝ/ Apetito, ganas: poftă, pofte, pofta, poftele, poftei, poftelor Principal (adj. m) /prin.chi’pal/ Principal (m): principal, principali, principalul, principalii, principalului, principalilor Principală (f) /prin.chi’pa.lǝ/ Principal (f): principală, principale, principala, principalele, principalei, principalelor Responsabil (adj. m.) /res.pon’sa.bil/ Responsable (m): responsabil, responsabili, responsabilul, responsabilii, responsabilului, responsabililor

180


QAR II

     


Responsabilă (f) /res.pon’sa.bi.lǝ/ Responsable (f): responsabilă, responsabile, responsabila, responsabilele, responsabilei, responsabilelor Rinichi (s.m.) /ri’ni.ki/ Riñón: rinichi, rinichi, rinichiul, rinichii, rinichiului, rinichilor Sforăit (s.n.) /sfo.rǝ’it/ Ronquido: sforăit, sforăituri, sforăitul, sforăiturile, sforăitului, sforăiturilor Stomac (s.n.) /sto’mak/ Estómago: stomac, stomacuri, stomacul, stomacurile, stomacului, stomacurilor Temperatură (s.f.) /tem.pe.ra’tu.rǝ/ Temperatura: temperatură, temperaturi, temperatura, temperaturile, temperaturii, temperaturilor Uman (adj. m.) /u’man/ Humano: uman, umani, umanul, umanii, umanului, umanilor Umană (f) /u’ma.nǝ/ Humana: umană, umane, umana, umanele, umanei, umanelor Ureche (s.f.) /u’re.ke/ Oreja: ureche, urechi, urechea, urechile, urechii, urechilor

Ureche Frases de práctica 31  Pofta vine mâncând  Având mașină, ai putea merge mai des la părinți             

Înveți mai repede o limbă vorbind Nefiind atent a făcut accident Pentru că n-a fost atent a făcut accident Neplăcându-mi vinul roșu, nu beau Grăsimile, făcându-mi rău, nu mănânc gras Se pare că ai dreptate Mi se pare că am temperatură Mie mi se pare un plan foarte bun Te doare piciorul Ne dor brațele Ne doare brațul Te dor picioarele Pe mine mă doare capul

El apetito viene comiendo Teniendo coche, podrías ir más a menudo donde tus padres Aprendes más rápido un idioma hablando Al no estar atento ha provocado un accidente Como no ha estado atento ha provocado un accidente No gustándome el vino tinto, no bebo Como las grasas me sientan mal, no como grasa Parece que tienes razón Me parece que tengo fiebre A mí me parece un plan muy bueno Te duele la pierna Nos duelen los brazos Nos duele el brazo Te duelen las piernas A mí me duele la cabeza

Laba piciorului

181


QAR II



Yendo a pie llegaría más tarde Yendo en avión llegaría más rápido Yendo a pie he llegado más tarde Estando en Rumanía es necesario aprender rumano Trabajando juntos, los niños aprenden a vivir juntos ¿No os parece divertido? Parece que ha sido responsable de más crímenes Me parece que el principal mérito es el mío Parece que el ronquido es bueno para la salud ¿Qué te parece? Me parece bien Me parece muy interesante Me parece muy injusto No me parece bien en absoluto Me parece muy mal Me parece absolutamente increíble eso que escribes A mí me parece extremadamente deprimente Me parece que también tiene (usted) un chiquillo ¿Qué te duele? ¿Te duele algo? Me duele la cicatriz Si te sigue doliendo vete directamente al hospital Desde ayer me duele la cabeza Me duele la cabeza espantosamente Me duelen las piernas No me duele nada Ayer me dolió la cabeza pero hoy ya no me duele ¿Qué le duele (a usted)? Me duele un diente Me duele la garganta ¿Le duele mucho? Sí, mucho Le duele (a usted) el oído a causa del vuelo Me duele mucho la cabeza Me duele esta muela Me duele este diente ¿Dónde le duele? Me duele aquí Me duele el estómago Me duele eso que me dices Tengo un dolor de muelas Me duele el codo Me duele la barriga Me duele el pie Cuando tienes amigdalitis te duelen las amígdalas Me duelen los riñones Me duele esta muela de arriba Me duele esta muela de abajo Me duele esta muela de delante Me duele esta muela de atrás

Mergând pe jos ai ajunge mai târziu Mergând cu avionul, aș ajunge mai repede Mergâng pe jos am ajuns mai târziu Stând în România, e nevoie să înveți românește Lucrând împreună, copiii învața să trăiască împreună Nu vi se pare amuzant? Se pare că a fost responsabil pentru mai multe crime! Mi se pare că principalul merit e al meu Se pare că sforăitul este benefic pentru sănătate Cum ți se pare? Mi se pare bine Mi se pare foarte interesant Mi se pare foarte nedrept Nu mi se pare bine deloc Îmi pare foarte rău Mi se pare absolut incredibil ceea ce scrii Mie mi se pare extrem de deprimant Mi se pare că aveți și un băiețel Ce te doare? Te doare ceva? Mă doare cicatricea Dacă te mai doare, du-te direct la spital De ieri mă doare capul Mă doare capul îngrozitor Mă dor picioarele Nu mă doare nimic Ieri m-a durut capul, dar azi nu mă mai doare Ce vă doare? Mă doare un dinte Mă doare gâtul Vă doare rău? Da foarte rău Vă doare urechea din cauza zborului Mă doare foarte tare capul Mă doare această măsea Mă doare acest dinte Unde vă doare? Mă doare aici Mă doare stomacul Mă doare ceea ce îmi spui Am o durere de măsele Mă doare cotul Mă doare burta Mă doare laba piciorului Când ai amigdalită, te dor amigdalele Mă dor rinichii Mă doare această măsea de sus Mă doare această măsea de jos Mă doare această măsea din față Mă doare această măsea din spate

182

QAR II


32

Acceptați carduri?


¿Aceptáis tarjetas? 183

    

Las conjugaciones en rumano Elementos comunes en todas las conjugaciones La Conjugación I Elementos comunes en la conjugación I Modelo de conjugación I1 (Verbos que se conjugan como a ajuta)

Los verbos rumanos se dividen en cuatro conjugaciones. Los acabados en –a, -ea, -e y –î o i. El sistema verbal rumano, como el de todas las lenguas romances, es más o menos tan complejo como el español 16. Los verbos reciben desinencias que cambian con la persona, número y tiempo. Sin embargo, en el rumano hablado se suelen emplear menos tiempos (como en el caso del pasado), o incluso tiempos más sencillos formados a base de auxiliares (como es el caso de algunos futuros). En esta parte nos vamos a fijar principalmente en los tiempos que se forman con desinencias para desarrollar nuestra agilidad con los verbos. Muchos de los verbos considerados regulares contienen alternancias gráficas o fonéticas. Además existen verbos irregulares que ya se han visto en la primera parte. Todas las conjugaciones tienen en común: 

Alternancias fonéticas: Las consonantes c, y g cambian su sonido (k y g suave) por (ch y ll) cuando se les pone detrás una e o una i



Alternancias gráficas y fonéticas. Cuando la desinencia empieza por i, y se añade a las consonantes s,t,d, éstas se tranforman en ș, ț y z respectivamente. Estas alternancias se consideran regulares y no implican nuevos modelos de conjugación Ajut (Ayudo)ajuți (ayudas), Acord (doy)acorzi (das) Tampoco se consideran irregularidades cuando la que cambia es la letra que precede, como en los verbos de la primera conjugación cuyo infinitivo termina en –sta: asist (asisto)asiști (asistes) Estos cambios nos permiten en el lenguaje hablado „adivinar” la última „i” ya que ésta apenas se pronuncia.



La tercera persona del plural del presente es siempre igual o a la tercera persona del singular o a la primera persona del singular.


QAR II


La conjugación I contiene todos los verbos acabados en –a excepto los que acaban en –ea. Es decir los verbos acabados en -consonante+a y los verbos acabados en –ia. Según las desinencias que recibe su raíz en el presente de indicativo, la conjugación I se puede dividir en 6 categorías:

Persona

Modelos de la Primera conjugación Desinencias que reciben en el presente de indicativo I 1 2 3 4 5 6 1sg Ø -u -i Ø -ez -ez 2sg -i -i -i Ø -ezi -ezi 3sg -ă -ă -e -e -ează -ază 1pl -ăm -ăm -em -em -ăm -em 2pl -ați 3pl -ă -ă -e -e -ează -ază Todos los verbos de la conjugación I1 tienen en común lo siguiente: 













La raíz se obtiene quitando la última –a del infinitivo Ajutaajut-aajut Taiatai-atai La segunda persona del singular acaba en –i Ajut-iajuți taitai La tercera persona del singular y del plural son iguales y acaban en –ă o en -e Ajutăajută Taietaie La primera persona del plural acaba en –m Ajutăm Tăiem La segunda persona del plural acaba en –ați Ajutați Taiați En el presente de indicativo la acentuación en la primera y segunda persona del plural, pasa de la raíz a la primera sílaba de la desinencia. La última i de la desinencia no añade ninguna sílaba, se considera „muda” y altera la consonantes d, s, y t, inmediatamente anteriores „palatalizándolas” Ajut Tai Ajuți Tai Ajută Taie Ajutăm Tăiem Ajutați Tăiați Ajută Taie La tercera persona del conjunctiv acaba en –e. El ajută „Él ayuda” el vrea să ajute „Él quiere ayudar” El taie el vrea să taie

Para construir el imperfecto se añaden las siguientes desinencias a la raiz:

184


QAR II


-ai -ași -ă o –e -arăm -arăți -ară Son comunes, excepto en la tercera persona de singular donde para los infinitivos acabados en consonante+a se añade una –ă a la raíz, y para los infinitivos acabados en i+a se añade una -e Para el mai mult ca perfect ajutasem ajutaseși ajutase ajutaserăm, ajutasem ajutaserăți, ajutaseți ajutaseră Vista la conjugación I, vamos a fijarnos en el primer modelo, uno de los más sencillos y comunes, verbos que se conjugan como el verbo a ajuta, que ya hemos visto en el primer manual, y que no contienen irregularidades. Es decir los que en el presente tienen las terminaciones: Ø, -i, -ă, ăm, ăți, ă acuz acuzi acuză acuzăm acuzați acuză infinitiv ajuta verb tranzitiv numărul singular

plural

aplaud aplauzi aplaudă aplaudăm aplaudați aplaudă

infinitiv lung

ajut ajuți ajută ajutăm ajutați ajută

asist asiști asistă asistăm asistați asistă

participiu

gerunziu


plural

(a) ajuta

ajutare

ajutat

ajutând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

ajut

(să) ajut

ajutam

ajutai

ajutasem

a II-a (tu)

ajuți

(să) ajuți

ajutai

ajutași

ajutaseși

a III-a (el, ea)

ajută

(să) ajute

ajuta

ajută

ajutase

I (noi)

ajutăm

(să) ajutăm

ajutam

ajutarăm

ajutaserăm, ajutasem

a II-a (voi)

ajutați

(să) ajutați

ajutați

ajutarăți

ajutaserăți, ajutaseți

a III-a (ei, ele)

ajută

(să) ajute

ajutau

ajutară

ajutaseră

persoana

ajută

ajutați

mai mult ca perfect

El vocabulario de la lección incluye los 25 primeros verbos del Diccionario QAR que comparten este modelo de conjugación.

gunoi

185

QAR II



Vocabulario 32  accepta, accept v /ak.ʧep'ta/ aceptar  achita, achit v /a.ki'ta/ pagar, saldar  acorda, acord v /a.kor'da/ otorgar, conceder  acuza, acuz v /a.ku'za/ acusar  admira, admir v /ad.mi'ra/ admirar  adopta, adopt v /a.dop'ta/ adoptar  aduna, adun v /a.du'na/ reunir, sumar  afirma, afirm v /a.fir'ma/ afirmar  aloca, aloc v /a.lo'ka/ destinar, asignar, presupuestar  alt art /alt/ otro: alt alți --- --- altui altor altă art /'al.tǝ/ otra: altă alte --- --- altei altor  aluneca, alunec v /a.lu.ne'ka/ resbalar, patinar, deslizar(se)  alunga, alung v /a.lun'ga/ echar, ahuyentar, quitar  amabil a /a'ma.bil/ amable (m): amabil amabili amabilul amabilii amabilului amabililor amabilă /a'ma.bi.lǝ/ amable (f): amabilă amabile amabila amabilele amabilei amabilelor  amendă f /a'men.dǝ/ multa: amendă amenzi amenda amenzile amenzii amenzilor  amenința, ameninț v /a.me.nin'tsa/ amenazar  amesteca, amestec v /a.mes.te'ka/ mezclar  amplifica, amplific v /am.pli.fi'ka/ amplificar, ampliar, aumentar  amuza, amuz v /a.mu'za/ divertir(se)  angajat a /an.ga'ʒat/ empleado, contratado: angajat angajați angajatul angajații angajatului angajaților angajată /an.ga'ʒa.tǝ/ empleada, contratada: angajată angajate angajata angajatele angajatei angajatelor  anunța, anunț v /a.nun'ʦa/ anunciar, avisar  aplauda, aplaud v /a.pla.u'da/ aplaudir  aplica, aplic v /a.pli'ka/ aplicar, colocar  aproba, aprob v /a.pro'ba/ aprobar  apuca, apuc v /a.pu'ka/ coger, agarrar  arunca, arunc v /a.run'ka/ echar, tirar, arrojar  asculta, ascult v /as.kul'ta/ escuchar  asigura, asigur v /a.si.gu'ra/ asegurar  asista, asist v /a.sis'ta/ asistir  buget n /bu'ʤet/ presupuesto: buget bugete bugetul bugetele bugetului bugetelor  capitală f /ka.pi'ta.lǝ/ capital: capitală capitale capitala capitalele capitalei capitalelor  card n /kard/ tarjeta de crédito: card carduri cardul cardurile cardului cardurilor  călător m /kǝ.lǝ'tor/ viajero: călător, călătorul, călători, călătorii, călătorului, călătorilor călătoare f /kǝ.lǝ'to̯ a.re/ viajera: călătoare, călatoarea, călătoare, călătoarele, călătoarei, călătoarelor  căldură f /kǝl'du.rǝ/ calor: căldură călduri căldura căldurile căldurii căldurilor  câteva p /kᵻ.te’va/ unas, algunas

  

   

cetățean m /ʧe.tə'ʦean/ ciudadano: cetățean cetățeni cetățeanul cetățenii cetățeanului cetățenilor cetățeană f /ʧe.tə'ʦea.nǝ/ ciudadana: cetățeană cetățene cetățeana cetățenele cetățenei cetățenelor cineva p /ʧi.ne'va/ cualquiera, uno, alguno construcție f /kons'truk.ʦie/ construcción: construcție construcții construcția contrucțiile construcției construcțiilor consum n /kon'sum/ consumo: consum consumuri consumul consumurile consumului consumurilor crăciun n /krǝ'ʧjun/ navidad: crăciun crăciunuri crăciunul crăciunurile crăciunului crăciunurilor credit n /'kre.dit/ crédito: credit credite creditul creditele creditului creditelor culoare f /ku'loa.re/ color: culoare culori culoarea culorile culorii culorilor

186


QAR II            


cultural a /kul.tu'ral/ cultural (m): cultural culturali culturalul culturalii culturalului culturalilor culturală /kul.tu'ra.lǝ/ cultural (f): culturală culturale culturala culturalele culturalei culturalelor decent a /de'ʧent/ decente (m): decent decenți decentul decenții decentului decenților decentă /de'ʧen.tǝ/ decente (f): decentă decente decenta decentele decentei decentelor deget n /'de.ʤet/ dedo: deget degete degetul degetele degetului degetelor deseori adv /de.se'or ͥ/ a menudo, frecuentemente dialog n /di.a'log/ diálogo: dialog dialoguri dialogul dialogurile dialogului dialogurilor dintre prep /'din.tre/ de, entre egoism n /e.go'ism/ egoísmo: egoism --- egoismul --- egoismului --fals a /fals/ falso: fals falși falsul falșii falsului falșilor falsă /'fal.sǝ/ falsa: falsă false falsa falsele falsei falselor financiar a /fi.nan.ʧi'ar/ financiero: financiar financiari financiarul financiarii financiarului financiarilor financiară /fi.nan.ʧi'a.rǝ/ financiera: financiară financiare financiara financiarele financiarei financiarelor firmă f /'fir.mǝ/ empresa, rótulo: firmă firme firma firmele firmei firmelor frigider n /fri.ʤi'der/ frigorífico: frigider frigidere frigiderul frigiderele frigiderului frigiderelor funționar m /funk.ʦi.o'nar/ funcionario: funcționar funcționari funcționarul funcționarii funcționarului funcționarilor funcționară f /funk.ʦi.o'na.rǝ/ funcionaria: funcționară funcționare funcționara funcționarele funcționarei funcționarelor

 

            

gel n /ʤel/ gel: gel geluri gelul gelurile gelului gelurilor global a /glo'bal/ global (m): global globali globalul globalii globalului globalilor globală a /glo'ba.lǝ/ global (f): globală globale globala globalele globalei globalelor glugă f /'glu.gǝ/ capucha: glugă glugi gluga glugile glugii glugilor grevă f /'gre.vǝ/ huelga: grevă greve greva grevele grevei grevelor gunoi n /gu'no.i/ basura: gunoi gunoaie gunoiul gunoaiele gunoiului gunoaielor identitate f /i.den.ti'ta.te/ identidad: identitate identități identitatea identitățile identității identităților invitație f /in.vi'ta.ʦi.e/ invitación: invitație invitații invitația invitațiile invitației invitațiilor informație f /in.for'ma.ʦi.e/ información: informație informații informația informațiile informației informațiilor întotdeauna adv /ᵻn.tot.dea'u.na/ siempre hârtie f /hᵻr’tie/ papel: hârtie hârtii hârtia hârtiile hârtiei hârtiilor joc n /ʒok/ interpretación, actuación: joc jocuri jocul jocurile jocurului jocurilor juriu n /'ʒu.riu/ jurado: juriu jurii juriul juriile juriuliu juriilor locuință f /lo.ku'in.ʦǝ/ vivienda: locuință locuințe locuința locuințele locuinței locuințelor mențiune f /men.ʦi'u.ne/ mención, distinción: mențiune mențiuni mențiunea mențiunile mențiunii mențiunilor meteorolog m /me.te.o.ro'log/ meteorólogo: meteorolog meterologi meteorologul meteorologii meteorologului meteorologilor

meteorologă f /me.te.o.ro'lo.gǝ/ meteoróloga: meteorologă meteorologe meteorologa meteorologele meteorologei meteorologelor

      

 

militar m /mi.li'tar/ militar (m): militar militari militarul militarii militarului militarilor militară f /mi.li'ta.rǝ/ militar (f): militară militare militara militarele militarei militarelor mutare f /mu'ta.re/ mudanza: mutare mutări mutarea mutările mutării mutărilor nucleu n /nu'klew/ núcleo: nucleu nuclee nucleul nucleele nucleului nucleelor oțet n /o'ʦet/ vinagre: oțet oțeturi oțetul oțeturile oțetului oțeturilor pace f /'pa.ʧe/ paz: pace păci pacea păcile păcii păcilor paradă f /pa'ra.dǝ/ desfile: paradă parade parada paradele paradei paradelor piper m /pi'per/ pimienta: piper piperi piperul piperii piperului piperilor pom m /pom/ frutal (árbol): pom pomi pomul pomii pomului pomilor premiu n /'pre.miu/ premio: premiu premii premiul premiile premiului premiilor

187


QAR II  

         


prețios a /pre.ʦi'os/ precioso: prețios prețioși prețiosul prețioșii prețiosului prețioșilor prețioasă /pre.ʦi'oa.sǝ/ preciosa: prețioasă preșioase prețioasa prețioasele prețioasei prețioaselor propunere f /pro'pu.ne.re/ propuesta: propunere propuneri propunerea propunerile propunerii propunerilor pulover n /pu'lo.ver/ jersey: pulover pulovere puloverul puloverele puloverului puloverelor radio n /'ra.di.o/ radio: radio radiouri radioul radiourile radioului radiourilor reducere f /re'du.ʧe.re/ reducción: reducere reduceri reducerea reducerile reducerii reducerilor regret n /re'gret/ pesar, pena, sentimiento: regret regrete regretul regretele regretului regretelor regret! ¡lo siento! sare f /'sa.re/ sal: sare săruri sarea sărurile sării sărurilor seră f /'se.rǝ/ invernadero: seră sere sera serele serei serelor situație f /si.tu'a.ʦie/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor societate f /so.ʧi.e'ta.te/ sociedad: societate societăți societatea societățile societății societăților sosire f /so'si.re/ llegada: sosire sosiri sosirea sosirile sosirii sosirilor spectator m /spec.ta'tor/ espectador: spectator spectatori spectatorul spectatorii spectatorului spectatorilor spectaroare f /spec.ta'toa.rea/ espectadora: spectatoare spectatoare spectatoarea spectatoarele spectatoarei spectatoarelor

       

stres n /stres/ estrés: stres stresuri stresul stresurile stresului stresurilor șomer m /ʃo'mer/ parado: șomer șomeri șomerul șomerii șomerului șomerilor șomeră f /ʃo'me.rǝ/ parada: șomeră șomere șomera șomerele șomerei șomerelor talent n /ta'lent/ talento: talent talente talentul talentele talentului talentelor taxator m /ta.ksa'tor/ cobrador (en transporte público): taxator taxatori taxatorul taxatorii taxatorului taxatorilor taxatoare f /ta.ksa'toa.re/ cobradora: taxatoare taxatoare taxatoarea taxatoarele taxatoarei taxatoarelor taxă f /'ta.ksa/ tasa, tarifa: taxă taxe taxa taxele taxei taxelor termen n /'ter.men/ término, plazo: termen termene termenul termenele termenului termenelor ulei n /u'lei/ aceite: ulei uleiuri uleiul uleiurile uleiului uleiurilor unghie f /'un.gi.e/ uña: unghie unghii unghia unghiile unghiei unghiilor

seră Expresiones 32  De aceea

Por eso, así

Unghii

188


QAR II


Frases de práctica 32                  

Acceptați carduri? A mers 5.000 km că să achite o amendă Eu o admiram pentru talentul ei Acordați credite pentru un termen scurt? Juriul acordă câteva mențiuni Premiul mare a fost acordat dlui. Moraru E foarte urât să acuzi Oamenii te pot acuza de egoism De ce s-au adunat cetățenii în piață? Familia se adună în jurul pomului de Crăciun Carlos a adunat informații despre situația financiară a firmei Soția spune că trebuie să adune bani pentru un frigider nou Afirmăm că familia este nucleul societății Ajută-mă să duc geamantanul acesta la etajul doi Cine mă poate ajuta? O ajut pe mama mea și pe tatăl meu la mutarea în noua casă Problemele globale ne amenință viitorul omenirii

 

Taxatoarea îi anunță călătorii să achite taxa, pentru că amenda este mare Amestecați oțetul cu sare, piper și ulei Publicul e în picioare și aplaudă jocul actorilor

 

Toată lumea a aplaudat Guvernul aprobă 420 de euro lunar pentru șomeri

  

Nu mă apucă de glugă! Nu arunca hârtii pe pământ! Ascultați deseori radioul?

radio

¿Aceptan (ustedes) tarjetas? Ha recorrido 5.000 km. para pagar una multa Yo la admiraba por su talento ¿Conceden créditos a corto plazo? El jurado concede unas menciones El gran premio ha sido concedido al señor Moraru Está muy feo acusar La gente te puede acusar de egoísmo ¿Por qué se ha concentrado la gente en la plaza? La familia se junta alrededor del árbol de navidad Carlos ha reunido informaciones sobre la situación financiera de la empresa La mujer dice que tiene que reunir dinero para un frigorífico nuevo Afirmamos que la familia es el núcleo de la sociedad Ayúdame a llevar esta maleta al segundo piso ¿Quién me puede ayudar? Ayudo a mi mamá y a mi papá en la mudanza a la nueva casa Los problemas globales nos amenazan el futuro de la humanidad La cobradora le avisa al viajero que pague la tarifa, porque la multa es grande. Mezcle el vinagre con sal, pimienta y aceite El público está en pie y aplaude la interpretación de los actores Todo el mundo ha aplaudido El gobierno aprueba 420 Euros mensuales para los parados ¡No me tires de la capucha! ¡No tires papeles al suelo! ¿Escucháis a menudo la radio?

189


QAR II



Regret! Dar nu pot accepta propunerea dvs. Ai acceptat invitația mea No tiene dinero y por eso no paga las tasas a tiempo ¿Conceden créditos para la construcción de viviendas? Concedemos créditos también para otros fines A los mejores estudiantes les han concedido premios Os acuso a vosotros Iulia admira el jersey de Carlos Ella quiere adoptar un niño Ya sé sumar Tengo que juntar dinero para el coche David afirma que cada momento es precioso David me ayuda siempre Carlos le ayuda como puede No te puedo ayudar ¿Le puedo ayudar (a usted) en algo? Nosotros ayudamos a nuestros padres Ella ayuda a sus amigos ¿Te ha ayudado alguien? Te ayudo yo ¿Quieres que te ayude? ¿Es usted tan amable de ayudarme? ¡Por favor, ayúdame con mis lecciones! Está bien que ayudemos a los niños sin padres ¿Qué presupuesto cree que tendríamos que destinar? Los coches patinan en el hielo El chocolate ahuyenta el estrés Los funcionarios amenazan con la huelga Le ha amenazado con el dedo ¿Cómo se mezclan los colores? El consumo de carne amplifica el efecto invernadero Quiero divertirme Los meteorólogos anuncian buen tiempo Le he avisado de mi llegada Los espectadores le aplauden calurosamente Coloco uñas postizas de gel Alemania aprueba la reducción de los impuestos ¡Coge la serpiente por la cola! Yo no tiro basura por la calle Nosotros escuchamos la lección Ella escucha la radio Tú escuchas música ¡Escúchame! ¡Tienes que escuchar! Él escucha el diálogo Se asegura contra los accidentes El idioma asegura la identidad cultural Él asegura a los empleados un salario decente Esto asegura la paz entre los hombres 1000 personas asisten al desfile militar de la capital

Lo siento, pero no puedo aceptar su propuesta Has aceptado mi invitación Nu are bani și de aceea nu achită taxele la timp Acordați credite pentru construcția de locuințe? Acordăm credite și pentru alte scopuri Celor mai buni studenți li s-au acordat premii Vă acuz pe voi Iulia admiră puloverul lui Carlos Ea vrea să adopte un copil Deja știu să adun Trebuie să adun bani pentru mașină David afirmă că fiecare clipă este prețioasă David mă ajută întotdeauna Carlos îl ajută cum poate Nu te pot ajuta Vă pot ajuta cu ceva? Noi ne ajutăm părinții Ele își ajută prietenii Te-a ajutat cineva? Te ajut eu Vrei să te ajut? Sunteți amabil să mă ajutați? Te rog, ajută-mă cu lecțiile mele! E bine să-i ajutăm pe copiii fără părinți Ce buget credeți că ar trebui să alocăm? Mașinile alunecă pe gheață Ciocolata alungă stresul Funționarii amenință cu greva L-a amenințat cu degetul Cum se amestecă culorile? Consumul de carne amplifică efectul de seră Vreau să mă amuz Meteorologii anunță vreme frumoasă I-am anunțat sosirea mea Spectatorii îl aplaudă cu multă căldură Aplic unghii false cu gel Germania aprobă reducerea taxelor Apucă șarpele de coadă! Eu nu arunc gunoi pe stradă Noi ascultăm lecția Ea ascultă radioul Tu asculți muzică Ascultă-mă! Trebuie să asculți! El ascultă dialogul Se asigură împotriva accidentelor Limba asigură identitatea culturală El asigură angajaților un salariu decent Aceasta asigură pacea dintre oameni 1000 de oameni asistă la paradă militară din capitală

190


QAR II

33


Cât costă această? ¿Cuánto cuesta esto? 191

 La Conjugación I (cont.)  Boca arriba, boca abajo  Vreun/vreunul Veamos el verbo a circula ”circular” que se conjuga igual que los verbos de la lección anterior: infinitiv circula verb

(a) circula

participiu

gerunziu

circulare

circulat

circulând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular circulă

plural circulați

numărul

persoana I (eu)

circul

(să) circul

circulam

circulai

circulasem

singular

a II-a (tu)

circuli

(să) circuli

circulai

circulași

circulaseși

a III-a (el, ea)

circulă

(să) circule

circula

circulă

circulase

I (noi)

circulăm

(să) circulăm

circulam

circularăm

circulaserăm, circulasem

a II-a (voi)

circulați

(să) circulați

circulați

circularăți

circulaserăți, circulaseți

a III-a (ei, ele)

circulă

(să) circule

circulau

circulară

circulaseră

plural

prezent

infinitiv lung

Pâine

mai mult ca perfect


QAR II


Entre estos verbos están el verbo a cânta, que ya vimos en la parte I y el verbo a costa “costar” que sólo se usa en tercera persona. infinitiv costa verb tranzitiv numărul singular

participiu

gerunziu


plural

(a) costa

costare

costat

costând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

mai mult ca perfect

I (eu)

—

—

—

—

—

a II-a (tu)

—

—

—

—

—

costă

(să) coste

costa

costă

costase

I (noi)

—

—

—

—

—

a II-a (voi)

—

—

—

—

—

costă

(să) coste

costau

costară

costaseră

persoana

a III-a (el, ea) plural

infinitiv lung

a III-a (ei, ele)

—

—

En las frases de ejemplo encontrará la expresión a avea grijă que significa tener cuidado o simplemente cuidar. Muchos de los verbos tienen varias traducciones como a bucura „alegrar” según sean reflexivos a (se) bucura “alegrarse, disfrutar, gozar” o no. O como el verbo a (se) culca que, además de “acostarse”, a semejanza del español, también tiene el sentido de “mantener relaciones sexuales”. Este último verbo da lugar al adjetivo culcat “acostado, tumbado”, lo cual nos da pie para explicar cómo se dice boca arriba y boca abajo: Culcat pe burtă/cu fața în jos/cu fața la pământ Tumbado boca abajo/prono Culcat pe spate/cu fața în sus Tumbado de espaldas/boca arriba El adjetivo vreun y el pronombre vreunul se usan sobretodo en singular Vreun/Vreunul

Singular Plural Mas./Neut. Fem. Masc. Fem./Neut. Nom./Ac. Adjetivo vreun vreo vreunii vreunele Pronombre vreunul vreuna Gen./Dat. Adjetivo vreunui vreunei vreunor Pronombre vreunuia vreuneia vreunora Mai este vreun pix pe masă? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa? Mai este vreunul pe masă? ¿Queda alguno sobre la mesa? Se observa que el verbo a fi „ser, estar, haber”, si se le pone delante mai „todavía” adquiere el sentido de „quedar”.

Un pix

192


QAR II


Vocabulario 33  actualmente adv /ak.tu.al'men.te/ actualmente  astupa, astup v /as.tu'pa/ tapar  asuma, asum (a-și asuma) (v.t.) /a.su’ma/ asumir  ataca, atac v /a.ta'ka/ atacar  atârna, atârn v /a.tᵻr'na/ colgar, colgarse, pender  autentifica, autentific v /a.u.ten.ti.fi'ka/ autorizar, autenticar, legalizar, identificar  bancnotă f /bank'no.tǝ/ billete: bancnotă bancnote bancnota bancnotele bancnotei bancnotelor  biftec n /'bif.tek/ bistec, filete: biftec biftecuri biftecul biftecurile biftecului biftecurilor  bigamie f /bi.ga'mi.e/ bigamia: bigamie bigamii bigamia bigamiile bigamiei bigamiilor  blestema, blestem v /bles.te'ma/ maldecir  boală f /'boa.lǝ/ enfermedad: boală boli boala bolile bolii bolilor  brancardă f /bran'kar.dǝ/ camilla: brancardă brancarde brancarda brancardele brancardei brancardelor  bucura, bucur v /bu.ku'ra/ alegrarse, alegrar, disfrutar, gozar  campionat n /kam.pi.o'nat/ campeonato: campionat campionate campionatul campionatele campionatului campionatelor

         

       

câștiga, câștig v /kᵻʃ.ti'ga/ ganar cealaltă p /'ʧea.lal.tǝ/ la otra: cealaltă celelalte celuilalte celorlalte celălalt p /'ʧe.lǝ.lalt/ el otro: celălalt celălalți celuilalt celorlalți certifica, certific v /ʧer'tifik/ certificar, testimoniar circula, circul v /ʧir.ku'la/ circular clarifica, clarific t /kla.ri.fi'ka/ aclarar, esclarecer, clarificar comanda, comand v /ko.man'da/ encargar, ordenar (en un restaurante...) compara, compar v /kom.pa'ra/ comparar comunica, comunic v /ko.mu.ni'ka/ comunicar concurs n /kon'kurs/ concurso: concurs concursuri concursul concursurile concursului concursurilor condamna, condamn v /kon.dam'na/ condenar confirma, confirm v /kon'firm/ confirmar confunda, confund v /kon'fund/ confundir considera, consider v /kon.si.de'ra/ considerar constata, constat v /kons.ta'ta/ constatar, comprobar consulta, consult v /kon'sult/ consultar, examinar, reconocer, atender consuma, consum v /kon.su'ma/ consumir, gastar credincios a /kre.din.ʧi'os/ creyente (m.): credincios credincioși credinciosul credincioșii credinciosului credincioșilor

credincioasă /kre.din.ʧi'oa.sǝ/ creyente (f.): credincioasă credincioase credincioasa credincioasele credincioasei         

    

credincioaselor critica, critic v /kri.ti'ka/ criticar culca, culc v /kul'ka/ acostar, acostarse culcat a /kul'kat/ acostado, tumbado: culcat culcați culcatul culcații culcatului culcaților culcată /kul'ka.tǝ/ acostada, tumbada: culcată culcate culcata culcatele culcatei culcatelor dată f /'da.tǝ/ dato: dată date data datele datei datelor delegat a /de.le'gat/ delegado: delegat delagați delegatul delegații delegatului delegaților delegată /de.le'ga.tǝ/ delegada: delegată delegate delegata delegatele delegatei delegatelor devreme adv /de'vre.me/ temprano exactitate f /ek.sak.ti'ta.te/ exactitud: exatitate exatități exatitatea exatitățile exatității exatităților formă f /'for.mǝ/ forma: formă forme forma formele formei formelor fumat n /fu'mat/ (el) fumar: fumat fumate fumatul fumatele fumatului fumatelor gaură f /'ga.u.rǝ/ agujero, abertura: gaură găuri gaura găurile găurii găurilor gravidă f /gra'vi.dǝ/ embarazada: gravidă gravide gravida gravidele gravidei gravidelor grijă f /'gri.ʒǝ/ cuidado: grijă griji grija grijile grijii grijilor imagine f /i'ma.ʤi.ne/ imagen: imagine imagini imaginea imaginile imaginii imaginilor imposibil a /im.po'si.bil/ imposible (m): imposibil imposibili imposibilul imposibilii imposibilului imposibilor

193


QAR II  

     

      

     

 




imposibilă a /im.po'si.bi.lǝ/ imposible (f): imposibilă imposibile imposibila imposibilele imposibilei imposibilor individual a /in.di.vi.du'al/ individual (m): individual individuali individualul individualii individualului individualilor individuală /in.di.vi.du'a.lǝ/ individual (f): individuală individuale individuala individualele individualei individualelor închisoare f /ᵻn.ki'soa.re/ cárcel, prisión: închisoare închisori închisoarea închisorile închisorii închisorilor lege f /'le.ʤe/ ley: lege legi legea legile legii legilor medalie f /me'da.li.e/ medalla: medalie medalii medalia medaliile medaliei medaliilor notă f /'no.tǝ/ nota: notă note nota notele notei notelor oaspete m /'oas.pe.te/ huésped: oaspete oaspeți oaspetele oaspeții oaspetelui oaspeților obligație f /o.bli'ga.ʦi.e/ obligación: obligație obligații obligația obligațiile obligației obligațiilor organizator m /or.ga.ni.za'tor/ organizador: organizator organizatori organizatorul organizatorii organizatorului organizatorilor organizatoare f /or.ga.ni.za'toa.re/ organizadora: organizatoare organizatoare organizatoarea organizatoarele, organizatoarei organizatoarelor pacient m /pa.ʧi'ent/ paciente (m): pacient pacienți pacientul pacienții pacientului pacienților pacientă f /pa.ʧi'en.tǝ/ paciente (f): pacientă paciente pacienta pacientele pacientei pacientelor perete m /pe're.te/ pared: perete pereți peretele pereții peretelui pereților pix n /piks/ bolígrafo: pix pixuri pixul pixurile pixului pixurilor plantă f /'plan.tǝ/ planta: plantă plante planta plantele plantei plantelor plecare f /ple'ka.re/ salida, partida: plecare plecări plecarea plecările plecării plecărilor prostituată f /pros.ti.tu'a.tǝ/ prostituta: prostituată prostituate prostituata prostituatele prostituatei prostituatelor rând n /rᵻnd/ turno: rând rânduri rândul rândurile rândului rândurilor situație f /si.tu'a.ʦi.e/ situación: situație situații situația situațiile situației situațiilor tablou n /ta'blou/ cuadro: tablou tablouri tabloul tablourile tabloului tablourilor troleibuz n /tro.lei'buz/ trolebús: troleibuz troleibuze troleibuzul troleibuzele troleibuzului troleibuzelor veste f /'ves.te/ noticia: veste vești vestea veștile veștii veștilor vinovat m /vi.no'vat/ culpable (m): vinovat vinovați vinovatul vinovații vinovatului vinovaților vinovată f /vi.no'va.tǝ/ culpable (f): vinovată vinovate vinovata vinovatele vinovatei vinovatelor uriaș a /u.ri'aʃ/ gigante (m): uriaș uriași uriașul uriașii uriașului uriașilor uriașă /u.ri'a.ʃǝ/ gigante (f): uriașă uriașe uriașa uriașele uriașei uriașelor utilizator m /u.ti.li.za'tor/ usuario: utilizator utilizatori utilizatorul utilizatorii utilizatorului utilizatorilor utilizatoare f /u.ti.li.za'toa.re/ usuaria: utilizatoare utilizatoare utilizatoarea utilizatoarele utilizatoarei utilizatoarelor vreo p f /vreo/ alguna, una: vreo --- vreunei --vreun p m /vre'un/ algún, alguno, un: vreun --- vreunui ---

Medalie

194

QAR II


Frases de práctica 33  Cât costă această?  Mai este vreun pix pe masă?  Mai este vreunul pe masă?  Pe perete atârnă un tablou  Autentifică-te cu numele de utilizator  Mă bucur că înveți această limbă  Poți să cânți. E rândul tău  Cine a câștigat?  Am câștigat această medalie  Actualmente banii circulă sub formă de monede, bancnote și carduri  Situația se va clarifica  Ospătar, am comandat două biftecuri, nu unul  Omul poate trăi în societate fără să comunice cu cei din jurul său?  L-a condamnat la doi ani închisoare  Consider că aceste lecții sunt importante  Alcoolul poate fi periculos dacă este consumat în timp ce luați medicamente  Nu mai e cafea, s-a consumat toată  Copii se culcă devreme  Bărbatul stă culcat pe burtă  Femeia stă culcată pe spate  Pacientul stă culcat pe brancardă  M-am culcat cu organizatorii, dar nu am câștigat consursul  Ai grijă de tine  Ai grijă!  Am grijă de plante


¿Cuánto cuesta esto? ¿Queda algún bolígrafo sobre la mesa? ¿Queda alguno sobre la mesa? En la pared cuelga un cuadro Identifícate con el nombre de usuario Me alegro de que aprendas este idioma Puedes cantar. Es tu turno ¿Quién ha ganado? He ganado esta medalla Actualmente el dinero circula en forma de monedas, billetes y tarjetas de crédito La situación se va a aclarar Camarero, he pedido dos filetes, no uno ¿Puede el hombre vivir en la sociedad sin comunicarse con los de su alrededor? Les ha condenado a dos años de cárcel Considero que estas lecciones son importantes El alcohol puede ser peligroso si es consumido mientras toma medicamentos Ya no queda café, se ha gastado todo Los niños se acuestan temprano El hombre está tumbado boca abajo La mujer está tumbada boca arriba El paciente está tumbado en la camilla Me he acostado con los organizadores pero no he ganado el concurso Cuidate ¡Ten cuidado! Cuido de las plantas

Plantă

195


QAR II



¿Cómo tapo los agujeros? ¡Asume el riesgo! ¿Qué obligación asume Andrei? Iulia ataca a Elena Todo depende de él Tienes que identificarte Si eres creyente no puedes maldecir a nadie Me alegro de tu éxito El libro ha gozado de un éxito gigante Alegro a mis padres cuando obtengo buenas notas Radu ha alegrado a su hermana con una buena noticia ¡Nos alegramos de teneros como huéspedes! Me alegro de que este hombre haya venido De todos él es el que canta mejor La vida es una canción. ¡Cántala! Los campesinos cantan con alegría Mi equipo ganó el campeonato Así ganamos tiempo Se certifica la exactitud de los datos Los autobuses circulan a diario entre Iasi y Bucarest Este trolebús circula con frecuencia Tengo que aclararme la situación Yo pido vino tinto. ¿Tú que pides? Vamos a pedir un menú No me puedo comparar con ella Maria os va a comunicar la dirección ¿Has comunicado a algún delegado la hora de salida? ¿Le has comunicado a alguno la hora de salida? Él habla sin comunicar ni una idea La ley condena la bigamia Os confirmo que soy yo el de las imágenes Es imposible que confundas a una con la otra Te considero culpable Ha comprobado que está embarazada de nuevo Tiene ud. que consultar con un médico Es necesario que sea examinado por un especialista ¿Cuánto alcohol consume a la semana? Yo consumo a diario muchos zumos naturales La grave enfermedad le consumía ¿Cuánto cuesta un café? ¿Cuánto cuesta una habitación individual? ¿Cuánto cuesta por una noche? El fumar cuesta muchísimo dinero Critiquemos a todos no sólo a Carlos ¿A qué hora te acuestas? Cuando tengo sueño me acuesto Se ha acostado con una prostituta Te has acostado a las 10 ¿Tenéis algún animal o pájaro en casa? ¿Tenéis algún parado en la familia?

Cum astup găurile? Asumă-ți riscul! Ce obligație își asumă Andrei? Iulia o atacă pe Elena Totul atârnă de el Trebuie să te autentifici Dacă ești credincios nu poți să blestemi pe cineva Mă bucur de succesul tău Cartea s-a bucurat de un succes uriaș Îi bucur pe părinți când iau note bune Radu și-a bucurat sora cu o veste bună Ne bucurăm să vă avem ca oaspeți! Mă bucur că a venit acest om Dintre toți el cântă cel mai bine Viața este un cântec. Cântă-l! Țăranii cântă cu bucurie Echipa mea a câștigat campionatul Așa câștigăm timp Se certifică exactitatea datelor Autobuzele circulă zilnic între Iași și București Troleibuzul acesta circulă des Trebuie să îmi clarific situația Eu comand vin roșu. Tu ce comanzi? Vom comanda un meniu Nu mă pot compara cu ea Maria vă va comunica adresa Ai comunicat vreunui delegat ora plecării? Ai comunicat vreunuia ora plecării? El vorbește fără a comunica nici o idee Legea condamnă bigamia Vă confirm ca eu sunt cel din imagini Este imposibil să o confunzi una cu cealalta Te consider vinovat A constatat că este din nou gravidă Trebuie să consultați un medic Este nevoie să fiți consultat de un specialist Cât alcool consumați într-o săptămână? Eu consum zilnic multe sucuri naturale Greaua boală îl consuma Cât costă o cafea? Cât costă o cameră individuală? Cât costă pentru o noapte? Fumatul costă foarte mulți bani Hai să-i criticăm pe toți nu numai pe Carlos La ce oră te culci? Când mi se face somn, mă culc S-a culcat cu o prostituată Te-ai culcat la ora 10 Aveți vreun animal sau vreo pasăre în casă? Aveți vreun șomer în familie?

196


QAR II


34 Directorul felicită pe studenți El director felicita a los estudiantes

197

 La Conjugación I (cont.)  La acentuación en los verbos Continuamos con los verbos de la conjugación I que no tienen desinencia en la primera persona del singular de indicativo. Veamos a descurca que se suele utilizar en reflexivo cuando significa “arreglárselas”. infinitiv descurca verb tranzitiv numărul singular

plural

(a) descurca

persoana

prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

descurcare

descurcat

descurcând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular descurcă

plural descurcați

mai mult ca perfect

I (eu)

descurc

(să) descurc

descurcam

descurcai

descurcasem

a II-a (tu)

descurci

(să) descurci

descurcai

descurcași

descurcaseși

a III-a (el, ea)

descurcă

(să) descurce

descurca

descurcă

descurcase

I (noi)

descurcăm

(să) descurcăm

descurcam

descurcarăm

descurcaserăm, descurcasem

a II-a (voi)

descurcați

(să) descurcați

descurcați

descurcarăți

descurcaserăți, descurcaseți

a III-a (ei, ele)

descurcă

(să) descurce

descurcau

descurcară

descurcaseră

La acentuación en los verbos No hay regla fija para la acentuación de los verbos en el presente. Por ejemplo, los verbos executa y exercita tienen mismo modelo de conjugación y mismo número de sílabas, pero llevan el acento en diferentes sílabas: execut, exercit. Esa es una de las razones por las que esta forma suele aparecer en algunos diccionarios junto con el infinitivo. Como norma, el acento recae siempre sobre la desinencia de todos los tiempos (lo que está marcado en azul) excepto en el presente de indicativo y conjuntivo en singular y la tercera persona del plural.


QAR II


198

stilou Hay que recordar que los verbos que terminan en –sta de esta conjugación, como exista o gusta que aparecen en esta lección, alternan la s de la segunda persona del singular en vez de la t: insistinsiști

infinitiv gusta verb tranzitiv numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

gerunziu


plural

(a) gusta

gustare

gustat

gustând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

gust

(să) gust

gustam

gustai

gustasem

a II-a (tu)

guști

(să) guști

gustai

gustași

gustaseși

a III-a (el, ea)

gustă

(să) guste

gusta

gustă

gustase

I (noi)

gustăm

(să) gustăm

gustam

gustarăm

gustaserăm, gustasem

a II-a (voi)

gustați

(să) gustați

gustați

gustarăți

gustaserăți, gustaseți

a III-a (ei, ele)

gustă

(să) guste

gustau

gustară

gustaseră

persoana

Laleaua

Ciupercă

gustă

gustați

mai mult ca perfect


QAR II


Vocabulario 34      

act n /akt/ acta, documento: act acte actul actele actului actelor album n /al'bum/ álbum: album albume albumul albumele albumului albumelor alt art, a /alt/ otro: alt alți altui altor altă /'al.tǝ/ otra: altă alte altei altor apropiere f /a.pro.pi'e.re/ cercanía, proximidad: apropiere apropieri apropierea apropierile apropierii apropierilor o În apropiere cerca (de) atacant s /a.ta'kant/ atacante, delantero: atacant atacanți atacantul atacanții atacantului atacanților atacantă / a.ta'kan.tǝ/ atacante, delantera: atacantă atacante atacanta atacantele atacantei atacantelor automobil n, a /a.u.to.mo'bil/ automóvil: automobil automobile automibilul automobilele automobilului automobilelor

    

căsătorie f /kǝ.sǝ.to'ri.e/ casamiento, matrimonio: căsătorie căsătorii căsătoria căsătoriile căsătoriei căsătoriilor chinezesc a /ki.ne'zesk/ chino: chinezesc chinezești chinezescul chinezeștii chinezescului chinezeștilor chinezească /ki.ne'ze̯as.kə/ china: chinezească chinezești chinezeasca chinezeștile chinezeștii chinezeștilor ciupercă f /ʧiw'per.kə/ seta, champiñón: ciupercă ciuperci ciuperca ciupercile ciupercii ciupercilor companie f /kom.pa'ni.e/ compañía: compania companii compania companiile companiei companiilor computer n /kom'pu.ter/ computadora, ordenador: computer computere computerul computerele computerului computerelor

            

con n /kon/ cono: con conuri conul conurile conului conurilor criză f /'kri.zə/ crisis: criză crize criza crizele crizei crizelor cultiva, cultiv v /'kul'tiv/ cultivar dărâma, dărâm v /də.rɨ'ma/ derribar, demoler declara, declar v /de.kla'ra/ declarar denunța, denunț v /de.nunˈʦa/ denunciar descurca (a se), descurc v /des.kur'ka/ desenvolverse, arreglárselas determina, determin v /de.ter.mi'na/ determinar, originar dezvolta, dezvolt v /dez.vol'ta/ desarrollar diferit a/di.fe'rit/ diferente (m): diferit diferiți diferitul diferitții diferitului diferiților diferită /di.fe'ri.tə/ diferente (f): diferită diferite diferita diferitele diferitei diferitelor director a/di'rek.tor/ director: director directori directorul directorii directorului directorilor directoare /di'rek.to̯ a.re/ directora: directoare directoare directoarea directoarele directoarei directoarelor discuta, discut v /dis.kuˈta/ discutir document n /do.kuˈment/ documento: document documente documentul documentele documentului documentelor

        

dorință f /do'rin.ʦə/ deseo: dorință dorințe dorința dorințele dorinței dorințelor economic a/e.ko'no.mik/ económico: economic economici economicul economicii economicului economicilor economică /e.ko'no.mi.kə / económica: economică economice economica economicele economicei economicelor elimina, elimin v /e.li.mi'na/ eliminar enorm a /e'norm/ enorme (m): enorm enormi enormul enormii enormului enormilor enormă /e'nor.mə/ enorme (f): enormă enorme enorma enormele enormei enormelor european a /e.u. ro'pe̯an/ europeo: european europeni europeanul europenii europeanului europenilor europeană /e.u. ro'pe̯a.nə/ europea: europeană europene europeana europenele europenei europenelor evita, evit v /e.vi'ta/ evitar executa, execut v /eg.ze.ku'ta/ ejecutar, realizar exercita, exercit v /eg.zer.ʧi'ta/ ejercer, ejercitar exista, exist v /eg.zis'ta/ existir, haber

199


QAR II                      


expira, expir v /eks.pi'ra/ caducar, expirar, vencer, cumplirse explica, explic v /eks.pli'ka/ explicar exporta, export v /eks.por'ta/ exportar exprima, exprim v /eks.pri'ma/ expresar ezita, ezit v /e.zi'ta/ dudar falsifica, falsific v /fal.si.fi'ka/ falsificar felicita, felicit v /fe.li.ʧi'ta/ felicitar formulă f /for'mu.lə/ fórmula: formulă formule formula formulele formulei formulelor fost a/fost/ ex, que fue, anterior: fost fosți fostul fosții fostului fosților fostă /'fos.tə/ ex, que fue, anterior: fostă foste fosta fostele fostei fostelor frământa, frământ v /frə'mɨn.ta/ preocupar, inquietar; amasar funcție f /'funk.ʦi.e/ función, cargo, empleo: funcție funcții funcția funcțiile funcției funcțiilor fura, fur v /fu'ra/ robar garanție f /ga.ran'ʦi.e/ garantía: garanție garanții garanția garanțiile garanției garanțiilor gardă f /'gar.də/ guardia: gardă gărzi garda gărzile gărzii gărzilor gaz n /gaz/ gas: gaz gaze gazul gazele gazului gazelor glob n /glob/ planeta Tierra: glob globuri globul globurile globului globurilor gust n /gust/ gusto, sabor: gust gusturi gustul gusturile gustului gusturilor gusta, gust v /gus'ta/ gustar, probar hoț m /hoʦ/ ladrón: hoț hoți hoțul hoții hoțului hoților imita, imit v /i.mi'ta/ imitar implica, implic v /im.pli'ka/ implicar înțelegere f /ɨn.ʦe'le.ʤe.re/ entendimiento, acuerdo: înțelegere înțelegeri înțelegerea înțelegerile înțelegerii înțelegerilor

 

învățător m /ɨn.və.ʦə'tor/ maestro: învățător învățători învățătorul învățătorii învățătorului învățătorilor judecătorie f /ʒu.de.ka.to'ri.e/ tribunal, juzgado: judecătorie judecătorii judecătoria judecătoriile judecătoriei judecătoriilor

      

lalea f /la'le̯a/ tulipán: lalea lalele laleaua lalelele lalelei lalelelor legumă f /le'gu.mə/ legumbre, verdura: legumă legume leguma legumele legumei legumelor limpede a /'lim.pe.de/ claro: limpede limpezi limpedele limpezii limpedelui limpezilor limpede /'lim.pe.de/ clara: limpede limpezi limpedea limpezile limpezii limpezilor lucrare f /lu'kra.re/ trabajo, obra: lucrare lucrări lucrarea lucrările lucrării lucrărilor lucrător a /lu.krə'tor/ trabajador: lucrător lucrători lucrătorul lucrătorii lucrătorului lucrătorilor lucrătoare /lu.krə'to̯ a.re/ trabajadora: lucrătoare lucrătoare lucrătoarea lucrătoarele lucrătoarei lucrătoarelor majorare f /ma.ʒo'ra.re/ aumento, subida: majorare majorări majorarea majorările majorării majorărilor matematică f /ma.te'ma.ti.kə/ matemáticas: matematică matematici matematica matematicile matematicii matematicilor

        

materie f /ma'te.ri.e/ materia, asignatura: materie materii materia materiile materiei materiilor mâncare f /mɨn'ka.re/ plato, comida: mâncare mâncăruri mâncarea mâncărurile mâncării mâncărurilor menaj n /me'naʒ/ tarea doméstica: menaj menajuri menajul menajurile menajului menajurilor milă f /'mi.lə/ piedad, compasión: milă mile mila milele milei milelor minor a /mi'nor/ menor (m): minor minori minorul minorii minorului minorilor minoră /mi'no.rə/ menor (f): minoră minore minora minorele minorei minorelor număr n /nuˈmər/ número: număr numere numărul numerele numărului numerelor obstacol n /ob'sta.kol/ obstáculo: obstacol obstacole obstacolul obstacolele obstacolului obstacolelor ocazie f /o'ka.zi.e/ ocasión: ocazie ocazii ocazia ocaziile ocaziei ocaziilor pagubă f /'pa.gu.bə/ daño, perjuicio: pagubă pagube paguba pagubele pagubei pagubelor

200


QAR II            


periodic a /pe.ri'o.dik/ periódico: periodic periodici periodicul periodicii periodicului periodicilor periodică /pe.ri'o.di.kə/ periódica: periodică periodice periodica periodicele periodicei periodicelor personal n /per.so'nal/ personal: personal personale personalul personalele personalului personalelor plată f /'pla.tə/ pago, paga: plată plăți plata plățile plății plăților presiune f /pre.si'u.ne/ presión: presiune presiuni presiunea presiunile presiunii presiunilor publicație f /pu.bli'ka.ʦi.e/ publicación: publicație publicații publicația publicațiile publicației publicațiilor rasă f /'ra.sə/ raza: rasă rase rasa rasele rasei raselor referitor (la) adv /re.fe.ri'tor/ acerca (de), referente (a) reparație f /re.pa'ra.ʦi.e/ reparación: reparație reparații reparația reparațiile reparației reparațiilor salarizat a /sa.la.ri'zat/ asalariado, remunerado: salarizat salarizați salarizatul salarizații salarizatului salarizaților salarizată /sa.la.ri'za.tə/ asalariada, remunerada: salarizată salarizate salarizata salarizatele salarizatei salarizatelor sărbătoare f /sər.bə'to̯ a.re/ fiesta: sărbătoare sărbători sărbătoarea sărbătorile sărbătorii sărbătorilor secundă f /se'kun.də/ segundo: secundă secunde secunda secundele secundei secundelor sentiment n /sen.ti'ment/ sentimiento: sentiment sentimente sentimentul sentimentele sentimentului sentimentelor

        

sol n /sol/ suelo, terreno: sol soluri solul solurile solului solurilor stilou n /sti'low/ estilográfica: stilou stilouri stiloul stilourile stiloului stilourilor suprafață f /su.pra'fa.ʦə/ superficie: suprafață suprafețe suprafața suprafețele suprafeței suprafețelor temă f /'te.mə/ tema: temă teme tema temele temei temelor totul a, num, art, p /'to.tul/ todo: tot totul toți toții --- tuturor toată /'to̯ a.tə/ toda: toată toate toata toatele --- tuturor țiței n /ʦi'ʦei/ crudo, petróleo: țiței țițeiuri țițeiul țițeiurile țițeiului țițeiurilor uscat a /us'kat/ seco: uscat uscați uscatul uscații uscatului uscaților uscată /us'ka.tə/ seca: uscată uscate uscata uscatele uscatei uscatelor virus n /'vi.rus/ virus: virus virusuri virusul virusurile virusului virusurilor zid n /zid/ muro: zid ziduri zidul zidurile zidului zidurilor

Zid

stilou

201


QAR II



Directorul felicită pe studenți Ai 60 de secunde să dărâmi toate conurile Dacă te hotărăști să denunți, mergi la Judecătoria de Gardă din Madrid Se descurcă foarte bine în locuri mai uscate Cum se descurcă soția dv. singură cu menajul? Voi discutați despre majorarea prețurilor Despre ce discută domnul Munteanu seara cu soția sa? Dan și Ion discută referitor la reducerile de personal în compania unde lucrează Execut lucrări la cele mai bune prețuri Există o bancă în apropiere? Criza economică exercită o mare presiune asupra lucrătorilor europeni În trecut, când nu existau bani, plățile se făceau cu legume Astăzi pe glob există un număr enorm de automobile În lume există un număr foarte mare de publicații periodice A adunat într-un album imaginile care exprimau dorințele ei Ciupercile se dezvoltă în sol bogat Au discutat despre toate O reparație mică poate evita pagube mari Am executat tot ce mi-ai dat de făcut A expirat termenul de garanție Am explicat cum trebuie să faci A ezitat să se ducă acolo A falsificat un document A furat un stilou L-au furat hoții

hoț

El director felicita a los estudiantes Tienes 60 segundos para derribar todos los conos Si te decides a denunciar, ve al Juzgado de Guardia de Madrid Se las arregla muy bien en lugares más secos ¿Cómo se las arregla su mujer sola con las tareas domésticas? Discutís sobre la subida de los precios ¿Sobre qué discute el señor Munteanu por la noche, con su mujer? Dan y Ion discuten acerca de la reducción de personal en la compañía donde trabajan Realizo trabajos a los mejores precios ¿Hay un banco cerca? La crisis económica ejerce una gran presión sobre los trabajadores europeos En el pasado, cuando no existía dinero, los pagos se hacían con legumbres Hoy en día en la Tierra existe un número enorme de automóviles En el mundo existe un número muy grande de publicaciones periódicas Ha reunido en un álbum las imágenes que expresaban sus deseos Las setas se desarrollan en suelo rico Han discutido acerca de todo Una pequeña reparación puede evitar grandes daños He realizado todo lo que me has encargado Ha vencido el plazo de la garantía He explicado como tienes que hacer Ha dudado en irse allí Ha falsificado un documento Ha robado una estilográfica Le han robado los ladrones

202


QAR II



Ellos cultivan la tierra Ei cultivă pământul Cultivo toda la superficie Cultiv pe toată suprafața Quiero cultivar setas Vreau să cultiv ciuperci ¡Derribaremos el muro! O să dărâmăm zidul! ¿Tiene algo que declarar? Aveți ceva de declarat? Denuncio a mi hija O denunț pe fiica mea Ahora cada cual se las apaña como puede Acum fiecare se descurcă cum poate ¿La suerte determina el éxito? Norocul determină succesul? Las plantas necesitan agua para desarrollarse Plantele are nevoie de apă pentru a se dezvolta ¿Sobre qué discuten Juan y Pedro? Despre ce discută Juan și Pedro? Discuto a menudo con él sobre la clave del éxito Discut des cu el despre cheia succesului ¿Sobre qué discute el estudiante con su profesor? Despre ce discută studentul cu profesorul său? ¿Cómo se elimina un virus de ordenador? Cum se elimină un virus de computer? Quise eliminar a Carlos Am vrut să îl elimin pe Carlos Él evita los obstáculos El evită obstacolele Ha ejecutado sin piedad a su antigua esposa Și-a executat fără milă fosta soție Considero que no existe una fórmula del éxito Consider că nu există o formulă a succesului No ejerzo ningún otro cargo remunerado Nu exercit nici o alta funcție salarizată Existen sabores diferentes Există gusturi diferite Hay cuatro razas humanas Există patru rase umane Está bien cuando en la familia hay buen entendimiento E bine când în familia există buna înțelegere El plazo expira y ud. no tiene aún los documentos Termenul expiră iar dvs. nu aveți încă actele ¿Qué explican los profesores en la lección? Ce explică profesorii la lecții? Los profesores explican la asignatura Profesorii explică materia ¿Qué explica el profesor? Ce explică profesorul? Él explica la lección El explică lecția Ahora explico dónde está la estación Acum explic unde este stația El profesor explica en rumano Profesorul explică în limba română Explique porqué ha escrito estas palabras Explicați de ce ați scris cuvintele acestea Te he explicado el problema dos veces Ți-am explicat problema de două ori Le explico a mi hijo el tema de matemáticas Îi explic fiului meu tema la matematică Se lo explico a mi hijo I-o explic fiului meu Mi maestra explica con claridad Învățătoarea mea explică limpede Holanda exporta muchos tulipanes Olanda exportă multe lalele Azerbayán podría exportar petróleo y gas a Rumanía Azerbaijan ar putea exporta țiței și gaze în România No pueden expresar sus sentimientos Nu pot să-și exprime sentimentele El delantero duda entre el Liverpool y el Real Madrid Atacantul ezită între Liverpool și Real Madrid Es muy fácil falsificar monedas Este foarte ușor să falsifici monede Mihai ha felicitado a su compañera de trabajo Mihai a felicitat-o pe colega sa Les felicitamos con ocasión de los fiestas de invierno Vă felicităm cu ocazia sărbătorilor de iarnă Quiero felicitarle por el matrimonio Vreau să vă felicit cu ocazia căsătoriei ¡No voy a preocuparme por los árboles! Nu merg să mă frământ pentru copaci! Sé demasiado bien lo difícil que es amasar un pan Știu prea bine ce greu e să frămânți o pâine ¿Te preocupa la crisis? Te frământă criza? Un menor roba un coche y provoca un accidente Un minor fură o mașină și face accident Un ladrón ha robado el libro “Cómo hacerte rico” Un hoț a furat cartea „Cum să devii bogat“ Quiero probar platos chinos Vreau să gust mâncăruri chinezești ¡No me imites! Nu mă imita! Yo en el amor lo doy todo y me implico con todo Eu în dragoste dau tot și mă implic cu totul ¿Quieres implicarte? Vrei să te implici?

203

QAR II



35

Îmi imprumuți un creion? ¿Me prestas un lápiz? 204

 La Conjugación I (cont.)  La alternancia ăa en los verbos acabados en -ăca Continuamos con los verbos de la conjugación I. La alternancia aă se produce en las formas del presente donde el acento recae en la raíz, cuando un infinitivo tiene una ă antes de la última consonante. En este tema lo veremos con los verbos a se îmbrăca y a împăca infinitiv îmbrăca verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

(a) îmbrăca prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

îmbrăcare

îmbrăcat

îmbrăcând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular îmbracă

plural îmbracați

mai mult ca perfect

I (eu)

îmbrac

(să) îmbrac

îmbrăcam

îmbrăcai

îmbrăcasem

a II-a (tu)

îmbraci

(să) îmbraci

îmbrăcai

îmbrăcași

îmbrăcaseși

a III-a (el, ea)

îmbracă

(să) îmbrace

îmbrăca

îmbrăcă

îmbrăcase

I (noi)

îmbrăcăm

(să) îmbracăm

îmbrăcam

îmbrăcarăm

îmbrăcaserăm, îmbrăcasem

a II-a (voi)

îmbrăcați

(să) îmbracați

îmbrăcați

îmbrăcarăți

îmbrăcaserăți, îmbrăcaseți

a III-a (ei, ele)

îmbracă

(să) îmbrace

îmbrăcau

îmbrăcară

îmbrăcaseră

Jachetă


QAR II


Vocabulario 35           

altul p /'al.tul/ el otro: altul alții altuia altora alta p /'al.ta/ la otra: alta, altele, alteia, altora aparență f /a.pa'ren.ʦə/ apariencia: aparență aparențe aparența aparențele aparenței aparențelor apoi adv /a'poʲ/ después atacare f /a.ta'ka.re/ ataque: atacare atacări atacarea atacările atacării atacărilor bătaie f /bə'ta.je/ paliza: bătaie bătăi bătaia bătăile bătăii bătăilor caracter n /ka.rak'ter/ carácter: caracter caractere caracterul caracterele caracterului caracterelor câtva art /kɨt'va/ un poco, algo, alguno: câtva câțiva --- câtorva câtăva /kɨ.tə'va/ un poco, algo, alguna: câtăva câteva --- câtorva chiulangiu m /kju.lan'ʤi.u/ novillero, pellero: chiulangiu chiulangii chiulangiul chiulangiii chiulangiului chiulangiilor chiulangie f /kjulan'ʤi.e/ novillera, pellera: chiulangie chiulangii chiulangia chiulangiile chiulangiei chiulangiilor cină f /'ʧi.nə/ cena: cină cine cina cinele cinei cinelor coafor m /ko̯ a'for/ peluquero, peluquería: coafor coafori coaforul coaforii coaforului coaforilor comentator m /ko.men.ta'tor/ comentarista (m): comentator comentatori comentatorul comentatorii comentatorului comentatorilor comentatoare f /ko.men.ta.to̯ a.re/ comentarista (f): comentatoare comentatoare comentatoara comentatoarele comentatoarei comentatoarelor

                       

confirmare f /kon.fir'mare/ confirmación: confirmare confirmări confirmarea confirmările confirmării confirmărilor copertă f /ko'per.tə/ portada: copertă coperte coperta copertele copertei copertelor dușman m /duʃ 'man/ enemigo: dușman dușmani dușmanul dușmanii dușmanului dușmanilor dușmană f /duʃ 'ma.nə/ enemiga: dușmană dușmane dușmana dușmanele dușmanei dușmanelor familial a /fa.mi.li'al/ familiar (m): familial familiali familialul familialii familialului familialilor familială /fa.mi.li'a.lə/ familiar (f): familială familiale familiala familialele familialei familialelor final n /fi'nal/ final: final finaluri finalul finalurile finalului finalurilor importa, import v /im.por'ta/ importar indica, indic v /in.di'ka/ indicar infracțiune f /in.frak.ʦi'u.ne/ infracción: infracțiune infracțiuni infracțiunea infracțiunile infracțiunii infracțiunilor insista, insist v /in.sis'ta/ insistir insulta, insult v /in.sul'ta/ insultar invita, invit v /in.vi'ta/ invitar invoca, invoc v /in'vok/ invocar, apelar, alegar, poner como excusa... îmblănit a /ɨm.blə'nit/ forrado de piel: îmblănit îmblăniți îmblănitul îmblăniții îmblănitului îmblăniților îmblănită /ɨm.blə'ni.tə/ forrada de piel: îmblănită îmblănite îmblănita îmblănitele îmblănitei îmblănitelor îmbrăca (a se), îmbrac v t /ɨm'brak/ vestir(se) împăca (a se), împac v /ɨm.pə'ka/ reconciliar(se), entender(se) împiedica, împiedic v /ɨm.pje.di'ka/ impedir o (a se) împiedica tropezar împrumuta, împrumut v /ɨm.pru'mut/ prestar, tomar prestado încurca, încurc v /ɨn.kur'ka/ enredar, embrollar, confundir, embarazar îndată adv /ɨn'da.tə/ inmediatamente, enseguida îndura, îndur v /ɨn.du'ra/ soportar, aguantar înjura, înjur v /ɨn.ʒu'ra/ injuriar, jurar înlâtura, înlătur v /ɨn.lə.tu'ra/ alejar, descartar, apartar întâi adv /ɨn'tɨ ʲ/ al principio, en primer lugar întâmpina, întâmpin v /ɨn.tɨm.pi'na/ acoger, recibir, salir al encuentro

205


QAR II              


întârziere f /ɨn.tɨr.zi'e.re/ retraso: întârziere întârzieri întârzierea întârzierile întârzierii întârzierilor întuneca (a se), întunec v /ɨn.tu.ne'ka/ oscurecerse jachetă f /ʒa'ke.tə/ chaqueta: jachetă jachete jacheta jachetele jachetei jachetelor judeca, judec v /ʒu.de'ka/ juzgar, reflexionar jura (a se), jur v /ʒu'ra/ jurar justifica, justific v /ʒus.ti.fi'ka/ justificar leșina, leșin v /le.ʃi'na/ desmayarse lupta, lupt v /lup'ta/ luchar manifesta, manifest v /ma.ni.fes'ta/ manifestar, poner de relieve, manifestarse mărita (a se), mărit v /mə.ri'ta/ casar(se) (sólo se usa para mujeres) mătura, mătur v /mə.tu'ra/ barrer meci n /me'ʧi/ partido (de futbol, baloncesto, etc): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor merita, merit v /me.ri'ta/ merecer naționalitate f /na.ʦi.o.ma.li'ta.te/ nacionalidad: naționalitate naționalități naționalitatea naționalitățile naționalității naționalităților

         

neplăcut a /ne.plə'kut/ molesto, desagradable: neplăcut neplăcuți neplăcutul neplăcuții neplăcutului neplăcuților neplăcută /ne.plə'ku.tə/ molesta, desagradable: neplăcută neplăcute neplăcuta neplăcutele neplăcutei neplăcutelor nimeni art, a, num /'ni.me.nʲ/ nadie: nimeni --- nimănui/nimănuia --noutate f /no.u'ta.te/ novedad: noutate noutăți noutatea noutățile noutății noutăților nuntă f /'nun.tə/ boda: nuntă nunți nunta nunțile nunții nunților original a /o.ri.ʤi'nal/ original (m): original originali originalul originalii originalului originalilor originală /o.ri.ʤi'na.lə/ original (f): originală originale originala originalele originalei originalelor osteneală f /os.te'ne̯a.lə/ cansancio, esfuerzo: osteneală osteneli osteneala ostenelile ostenelii ostenelilor patrie f /'pa.tri.e/ patria: patrie patrii patria patriile patriei patriilor pensionare f /pen.si.o'na.re/ jubilación: pensionare pensionări pensionarea pensionările pensionării pensionărilor popor n /po'por/ pueblo: popor popoare poporul popoarele poporului popoarelor prelungire f /pre.lun'ʤi.re/ ampliación, retraso, prolongación: prelungire prelungiri prelungirea prelungirile prelungirii prelungirilor

       

rasism n /ra'sism/ racismo: rasism --- rasismul --- rasismului --rubeolă f /ru.be'o.lə/ rubeola: rubeolă rubeole rubeola rubeolele rubeolei rubeolelor sărăcie f /sə.rə'ʧi.e/ pobreza: sărăcie sărăcii sărăcia sărăciile sărăciei sărăciilor secret a /se'kret/ secreto: secret secreți secretul secreții secretului secreților secretă /se'kre.tə/ secreta: secretă secrete secreta secretele secretei secretelor vaccin n /vak'ʧin/ vacuna: vaccin vaccinuri vaccinul vaccinurile vaccinului vaccinurilor vârstă f /'vɨrs.tə/ edad: vârstă vârste vârsta vârstele vârstei vârstelor victorie f /vik'to.ri.e/ victoria: victorie victorii victoria victoriile victoriei victoriilor zăpadă f /za'pa.də/ nieve: zăpadă zăpezi zăpada zăpezile zăpezii zăpezilor

zăpadă

206


QAR II



Nu merită osteneala A tot insista devine neplăcut Dacă vrei să spui ceva, fă-o, dar fără să insulți pe nimeni Jean se va îmbrăca îndată Cine se îmbracă mai bine? El îmbracă o jachetă îmblănită V-am invitat Chiar dacă m-ai invitat (tot) n-aș veni Chiar dacă m-ai fi invitat (tot) n-aș fi venit N-am fost invitat Doresc să vă invit la ceva Îi invităm în fiecare duminică Câți bani să-ți împrumut? Câțiva Nu vom încerca să încurcăm pe nimeni Nu e bine să judecăm cărțile după copertă și oamenii după haine Colegii au întâmpinat-o pe Mihaela la gară estación Un comentator leșină în direct înaintea unui meci Noi luptăm pentru pace Spaniolii au manifestat împotriva prelungirii vârstei de pensionare Vrei să te măriți cu mine? Mătur zăpada Această noutate merită confirmare Ospătarul s-a împiedicat Îți împrumut păpușa mea Îmi împrumuți un creion?

No vale la pena Tanto insistir se hace molesto Si quieres decir algo, dilo pero sin insultar a nadie Jean se va a vestir en seguida ¿Quién se viste mejor? Él viste una chaqueta forrada de piel Le he invitado (a ud.) Aunque me invitaras no vendría Aunque me hubieras invitado no habría venido No he sido invitado Me gustaría invitarle a algo Le invitamos todos los domingos ¿Cuánto dinero te presto? Algo No vamos a intentar engañar a nadie No está bien juzgar los libros por la portada ni los hombres por la ropa Los compañeros han recibido a Mihaela en la Un comentarista se desmaya en directo antes de un partido Nosotros luchamos por la paz Los españoles se han manifestado en contra del retraso de la edad de jubilación ¿Quieres casarte conmigo? Barro la nieve Esta novedad merece confirmación El camarero tropezó Te dejo mi muñeca ¿Me prestas un lápiz?

Nuntă En la siguiente lista aprovechamos para repasar el imperativo con el verbo a îmbrăca

207


QAR II



Rumanía ha importado menos gas en 2009 România a importat mai puțin gaz în 2009 ¡No importa! Nu importă! La brújula indica el polo norte de la Tierra Busola indică polul nord al pământului ¿Por qué insistes? De ce insiști? Tengo que insistir acerca de su carácter original Trebuie să insist asupra caracterului său original Alina ha insultado a Ana en público Alina a insultat-o în public pe Ana Invíteme Invitați-mă Te invito a cenar Te invit la cină Invité a mi amigo que vino enseguida L-am invitat pe amicul meu care a venit îndată Te escribo para invitarte a mi boda Îți scriu pentru ca să te invit la nunta mea Ana alega problemas familiares como causa del retraso Ana invocă probleme familiale pentru întârziere Por favor, vístase y vayámonos Vă rog să vă îmbrăcați și să mergem Se ha puesto la ropa Și-a îmbrăcat haina ¡No te vistas! Nu te îmbrăca! ¡No se vista! Nu vă îmbrăcați! ¡Vístete! Îmbracă-te! ¡Vístase! Îmbrăcați-vă! Tengo que reconciliarme con mis enemigos Trebuie să mă împac cu dușmanii mei Me entiendo también con otra nacionalidad Mă împac și cu altă naționalitate Mi enfermedad me ha impedido ir a la facultad Boala mea m-a împiedicat să merg la facultate ¿Cuánto quieres que te preste? Cât vrei să-ți împrumut? ¿Quieres que te preste este libro? Vrei să-ți împrumut această carte? Te he traído el libro que me prestaste Ți-am adus cartea pe care mi-ai împrumut-o Prestándome dinero me ha ayudado mucho Împrumutându-mi banii m-a ajutat mult Ha confundido Irán con Irak A încurcat Iranul cu Irakul No he venido a Grecia para soportar racismo Nu am venit în Grecia ca să îndur rasismul El dinero te ayuda a soportar la pobreza Banii te ajută să induri sărăcia ¿Por qué le injurias todo el día? De ce îl înjuri toată ziua? El azúcar quita los dolores Zahăr înlătură durerile Recibimos a los huéspedes en la estación Noi întâmpinăm oaspeții la gară Los compañeros recogen a Mihaela en la estación Colegii o întâmpină pe Mihaela la gară La nubes oscurecen el fin de semana Norii întunecă finalul săptămânii Juzga las cosas por las apariencias Judecă lucrurile după aparențe Primero júzgate a ti mismo después juzga al otro Întâi judecă-te pe tine și apoi judecă pe altul Carlos jura que no roba Carlos se jură că nu fură Ha jurado decir la verdad A jurat să spună adevărul ¿Qué justifica una infracción? Ce justifică o infracțiune? Blair justifica el ataque a Irak Blair justifică atacarea Irakului Un comentarista se desmaya de calor en directo Un comentator leșină de căldură în direct Me he desmayado en todas las vacunas Am leșinat la toate vaccinurile Luchamos por nuestra patria Luptăm pentru patria noastră Los pueblos luchan en contra de la guerra Popoarele luptă împotriva războiului La rubeola se manifiesta como una enfermedad leve Rubeola se manifestă ca o boală ușoară ¿Cómo se manifiesta la gripe? Cum se manifestă gripa? Ana se ha casado en secreto Ana s-a măritat în secret ¡Me caso! Mă mărit! Los novilleros barren el patio de la escuela Chiulangiii mătură în curtea școli Mihaela ha barrido el pelo de la peluquería Mihaela a măturat părul în coafor ¡Mereces una paliza! Meriți o bătaie! Creo que he merecido la victoria Cred că am meritat victoria

208

QAR II


36

Ce bine te miști!


¡Qué bien te mueves! 209

     

La Conjugación I (cont.) La alternancia șcșt en verbos acabados en -șca El uso de la segunda persona como impersonal A mi casa, a tu casa... La construcción Trebuie + conjunctiv ¿A qué te dedicas?

Continuamos con los verbos de la conjugación I. Los verbos que acaban en -șca como mișca, mușca, împușca, pișca, cambian la letra c por una t tanto en la segunda persona singular de indicativo, como en la segunda singular y tercera del conjunctiv prezent: infinitiv mușca verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

(a) mușca prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

mușcare

mușcat

mușcând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular mușcă

plural mușcați

mai mult ca perfect

I (eu)

mușc

(să) mușc

mușcam

mușcai

mușcasem

a II-a (tu)

muști

(să) muști

mușcai

mușcași

mușcaseși

a III-a (el, ea)

mușcă

(să) muște

mușca

mușcă

mușcase

I (noi)

mușcăm

(să) mușcăm

mușcam

mușcarăm

mușcaserăm, mușcasem

a II-a (voi)

mușcați

(să) mușcați

mușcați

mușcarăți

mușcaserăți, mușcaseți

a III-a (ei, ele)

mușcă

(să) muște

mușcau

mușcară

mușcaseră

armă

QAR II



A veces en rumano se usa la segunda persona como un impersonal y se traduciría como el infinitivo: În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página

En rumano se sobreentiende la palabra “casa” en frases como ¿Vienes a mi casa? O ¿te mudas a mi casa? Donde se dice literalmente: “¿Vienes a la mía?”, o “¿Te mudas a la mía” Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa Una de las formas de preguntar a qué se dedica alguien es con el verbo a ocupa, que también significa ocuparse de algo: Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas?

motor

Por último, presentamos la construcción trebuie + conjunctiv que sería el equivalente al español “tener que + verbo” o “hay que + infinitivo” Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo

Gumă de mestecat

210

Vocabulario 36                                      

adversar m /ad.ver'sar/ adversario: adversar adversari adversarul adversarii adversarului adversarilor adversară f /ad.ver'sa.rǝ/ adversaria: adversară adversare adversara adversarele adversarei adversarelor agent m /a'ʤent/ agente (m): agent agenți agentul agenții agentului agenților agentă f /a'gen.tǝ/ agente (f): agentă agente agenta agentele agentei agentelor alternativ a /al.ter.na'tiv/ alternativo: alternativ alternativi alternativul alternativii alternativului alternativilor alternativă /al.ter.na'ti.vǝ/ alternativa: alternativă alternative alternativa alternativele alternativei alternativelor armă f /'ar.mǝ/ arma: armă arme arma armele armei armelor auto n /'a.u.to/ coche consiliu n /kon'si.lju/ consejo: consiliu consilii consiliul consiliile consiliului consiliilor control n /kon'trol/ control: control controale controlul controalele controlului controalelor corporal a /kor.po'ral/ corporal (m): corporal corporali corporalul corporalii corporalului corporalilor corporală /kor.po'ra.lǝ/ corporal (f): corporală corporale corporala corporalele corporalei corporalelor detector n /de.tek'tor/ detector: detector detectoare detectorul detectoarele detectorului detectoarelor experiență s /eks.pe.ri'en.ʦǝ/ experiencia: experiență experiențe experiența experiențele experienței experiențelor factură f /fak'tu.rǝ/ factura: factură facturi factura facturile facturii facturilor gen n /ʤen/ clase, tipo: gen genuri genul genurile genului genurilor gumă f /'gu.mǝ/ chicle, goma: gumă gume guma gumele gumei gumelor o gumă de mestecat chicle gură f /'gu.rǝ/ boca: gură guri gura gurile gurii gurilor ilegal a /i.le'gal/ ilegal (m): ilegal ilegali ilegalul ilegalii ilegalului ilegalilor ilegală /i.le'ga.lǝ/ ilegal (f): ilegală ilegale ilegala ilegalele ilegalei ilegalelor iubire f /ju'bi.re/ amor: iubire iubiri iubirea iubirile iubirii iubirilor local a /lo'kal/ local (m): local locali localul localii localului localilor local /lo'ka.lǝ/ local (f): locală locale locala localele localei localelor material n /ma.te.ri'al/ material: material materiale materialul materialele materialului materialelor medicină f /me.di'ʧi.nǝ/ medicina: medicină --- medicina --- medicinelor/medicinilor mesteca, mestec v /mes.te'ka/ masticar minciună f /min'ʧju.nǝ/ mentira: minciună minciuni minciuna minciunile minciunii minciunilor minister n /mi.nis'ter/ ministerio: minister ministere ministerul ministerele ministerului ministerelor mira (a se), mir v /mi'ra/ asombrar(se), extrañar(se) mișca (a se), mișc v /miʃ 'ka/ mover(se) modifica, modific v /mo.di.fi'ka/ modificar motor n /mo'tor/ motor: motor motoare motorul motoarele motorului motoarelor mușca, mușc v /muʃ 'ka/ morder muta (a se), mut v /mu'ta/ mudar(se) normă f /'nor.mǝ/ norma: normă norme norma normele normei normelor obliga, oblig v /o.bli'ga/ obligar observa, observ v /ob.ser'va/ observar, notar ocupa, ocup v /o.ku'pa/ ocupar olimpiadă f /o.lim.pi'a.dǝ/ olimpiada: olimpiadă olimpiade olimpiada olimpiadele olimpiadei olimpiadelor participa, particip v /par.ti.ʧi'pa/ participar pădure f /pǝ'du.re/ bosque: pădure păduri pădurea pădurile pădurii pădurilor pica (fam), pic v /pi'ka/ suspender planetă f /pla'ne.tǝ/ planeta: planetă planete planeta planetele planetei planetelor plimba, plimb v /plim'ba/ pasear

QAR II                       



poseda, posed v /po.se'da/ poseer practica, practic v /prak.ti'ka/ practicar prefera, prefer v /pre.fe'ra/ preferir procura, procur v /pro.ku'ra/ procurar, hacerse con, adquirir profita, profit v /pro.fi'ta/ aprovechar pronunța, pronunț v /pro.nun'ʦa/ pronunciar psihiatru m /psi.hi'a.tru/ siquiatra (m): psihiatru psihiatri psihiatrul psihiatrii psihiatrului psihiatrilor psihiatră f /psi.hi'a.trǝ/ siquiatra (f): psihiatră psihiatre psihiatra psihiatrele psihiatrei psihiatrelor publica, public v /pu.bli'ka/ publicar pupa, pup v /pu'pa/ besar (fam.) reclama, reclam v /re.kla'ma/ reclamar recomanda, recomand v /re.ko.man'da/ recomendar rectifica, rectific v /rek.ti.fi'ka/ rectificar refuza, refuz v /re.fu'za/ rehusar, rechazar regreta, regret v /re.gre'ta/ sentir, lamentar sămânță f /sǝ'mîn.ʦǝ/ semilla: sămânță semințe sămânța semințele seminței semințelor sănătos a /sǝ.nǝ'tos/ sano: sănătos sănătoși sănătosul sănătoșii sănătosului sănătoșilor sănătoasă /sǝ.nǝ'toa.sǝ/ sana: sănătoasă sănătoase sănătoasa sănătoasele sănătoasei sănătoaselor scaner n /'ska.ner/ escáner: scaner scanere scanerul scanerele scanerului scanerelor schimbare f /skim'ba.re/ cambio: schimbare schimbări schimbarea schimbările schimbării schimbărilor tânăr a /'tᵻ.nǝr/ joven (m): tânăr tineri tânărul tinerii tânărului tinerilor tânără /'tᵻ.nǝ.rǝ/ joven (f): tânără tinere tânăra tinerele tinerei tinerelor test n /test/ prueba, test: test teste testul testele testului testelor text n /tekst/ texto: text texte textul textele textului textelor trebuie v /'tre.bu.je/ hay que..., tener que... vagabond a /va.ga'bond/ vagabundo: vagabond vagabonzi vagabondul vagabonzii vagabondului vagabonzilor vagabondă /va.ga'bon.dǝ/ vagabunda: vagabondă vagabonde vagabonda vagabondele vagabondei vagabondelor

pădure

212


QAR II


Frases de práctica 36                

        

Jumătate dintre tinerii români mestecă gumă zilnic

La mitad de los jóvenes rumanos mastica chicle a diario În Singapore este ilegal să mesteci gumă En Singapur es ilegal masticar chicle De ce te miri că nu te ajut? ¿Por qué te asombras de que no te ayude? Nu trebuie să miște un deget No tiene que mover un dedo Carlos e hotărât să nu miște un deget Carlos está decidido a no mover un dedo Cum să modifici o pagină Cómo modificar una página Ce determină un câine să muște? ¿Qué determina que un perro muerda? Vreau să te muți la mine Quiero que te mudes a mi casa Vrea să se mute din casa părinților Quiere mudarse de casa de los padres Nu știi? Te învăț. Nu poți? Te ajut. Nu vrei? Te oblig! ¿No sabes? Te enseño. ¿No puedes? Te ayudo. ¿No quieres? Te obligo Nu poți să obligi pe nimeni să meargă la psihiatru No puedes obligar a nadie a ir al psiquiatra Cu ce te ocupi? ¿A qué te dedicas? Monica vrea să participe la Olimpiada din 2012 Mónica quiere participar en las Olimpiadas de 2012 A picat examenul auto Ha suspendido el exámen del coche Mă plimb sub soare Me paseo bajo el sol Copiii mei nu au vrut să se plimbe Mis hijos no quisieron pasear Vineri ne plimbăm cu bicicleta noaptea El viernes paseamos en bicicleta por la noche Nu am venit să ne plimbăm No hemos venido a pasear A practicat medicina alternativă Ha practicado la medicina alternativa Practici sport? ¿Practicas deporte? De unde ne procurăm semințele de legume? ¿Dónde podemos adquirir las semillas de verduras? Procurați-vă din timp bilete de tren Compre con antelación billetes de tren Ministerul a publicat numele celor care au El ministerio ha publicado el nombre de los que han picat examenul suspendido el examen Ce îmi puteți recomanda? ¿Qué me puede recomendar? Două femei au refuzat controlul cu scanere corporale Dos mujeres han rechazado el control con escáneres corporales

planete

213


QAR II



Mastico con la boca cerrada ¿Por qué te asombras de que no tienes novio? Todavía me asombro de por qué tengo éxito Yo de aquí no me muevo ¡Tenemos que movernos rápido! ¡Qué bien te mueves! El motor se mueve Me muevo en tu dirección ¡Muévete! No es necesario que modifiquemos las normas Ha mordido a un agente en un dedo Quiero mudarme a tu casa Si no quieres, ¡te obligo! Me gusta observar planetas ¿No has observado ningún cambio? Me gusta ocuparme del jardín de mamá ¿Quién se ocupa de los perros vagabundos? ¿A qué se dedica (ud.)? Participo en este concurso Te invito a participar Hemos perdido con el adversario más fácil No ha pasado la prueba del detector de mentiras Me gusta pasearme por el bosque ¡Vamos a pasear! Este médico posee una rica experiencia Posee un buen material No podemos practicar todos los días Es sano practicar deportes ¿Qué deportes practicáis? ¿Qué clase de películas prefieres? Prefiero otro color Prefiero ir ahora Quiero comprarme un teléfono nuevo Se ha comprado un arma No te aproveches de mi amor Aprovechemos el buen tiempo Nosotros te ayudaremos a pronunciar correctamente ¿Cómo se pronuncia esta palabra? ¿Quieres publicar un libro? El 4 de enero de 2010 publico un texto ¿No me besas? Reclamo una factura demaiado grande Tenemos que reclamar en la administración Practico yoga y se lo recomiendo a todos ¿Qué me recomiendas? El consejo local rectificará el presupuesto de la ciudad El niño rechaza la comida ¿Por qué se niegan los padres a tener más hijos? Nadie lamenta nada Sentimos no poder invitar a Carlos

Mestec cu gura închisă De ce te miri că nu ai prieten? Încă mă mir de ce am succes Eu de aici nu mă mișc Trebuie să ne mișcăm repede! Ce bine te miști! Motorul se mișcă Mă mișc în direcția ta Mișcă-te! Nu e nevoie să modificăm normele A mușcat un agent de un deget Vreau să mă mut la tine Dacă nu vrei, te oblig! Îmi place să observ planete N-ai observat nici o schimbare? Îmi place să mă ocup de grădina mamei Cine se ocupă de câinii vagabonzi? Cu ce vă ocupați? Particip la acest concurs Te invit să participi Am picat cu cel mai ușor adversar A picat testul cu detectorul de minciuni Îmi place să mă plimb prin pădure Hai să ne plimbăm! Acest medic posedă o experiență bogată Posedă un bun material Nu putem să practicăm în fiecare zi Este sănătos să practici sporturi Ce sporturi praticați? Ce gen de filme preferi? Prefer o altă culoare Prefer să merg acum Vreau să îmi procur un telefon nou Și-a procurat o armă Nu profita de iubirea mea Să profităm de vremea frumoasă Noi te vom ajuta să pronunți corect Cum se pronunță acest cuvânt? Vrei să publici o carte? Pe 4 ianuarie 2010 eu public textul Nu mă pupi? Reclam o factură prea mare Trebuie să reclamăm la administrație Practic yoga și o recomand tuturor Ce-mi recomanzi? Consiliul local va rectifica bugetul orașului Copilul refuză mâncarea De ce refuză părinții să aiba mai mulți copii? Nimeni nu regretă nimic Regretăm că nu-l putem invita pe Carlos

214

QAR II



37

Puteți repeta, vă rog? ¿Me lo puede repetir, por favor? 215

 La Conjugación I (cont.) Continuamos con otros 25 verbos de la conjugación I, como ejemplo el verbo a rezema que significa “apoyarse” o “recostarse”, y que tiene alguna variante, aunque de las dos formas reazem/rezem la más común es la forma regular (rezem), suele ir en reflexivo y acompañado de la preposición de o pe: infinitiv

singular

plural

participiu

gerunziu


rezema verb tranzitiv

numărul

infinitiv lung

(a) rezema

persoana

prezent

rezemare

rezemat

conjunctiv prezent

imperfect

rezemând perfect simplu

reazemă, rezemă

plural rezemați

mai mult ca perfect

I (eu)

reazem, rezem

(să) reazem, rezem

rezemam

rezemai

rezemasem

a II-a (tu)

reazemi, rezemi

(să) reazemi, rezemi

rezemai

rezemași

rezemaseși

a III-a (el, ea)

reazemă, rezemă

(să) reazeme, rezeme

rezema

rezemă

rezemase

I (noi)

rezemăm

(să) rezemăm

rezemam

rezemarăm

rezemaserăm, rezemasem

a II-a (voi)

rezemați

(să) rezemați

rezemați

rezemarăți

rezemaserăți, rezemaseți

a III-a (ei, ele)

reazemă, rezemă

(să) reazeme, rezeme

rezemau

rezemară

rezemaseră

Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él


QAR II


Vocabulario 37                 

agenție s f /a.ʤen'ʦi.e/ agencia: agenție agenții agenția agențiile agenției agențiilor artist s m /ar'tist/ artista (m): artist artiști artistul artiștii artistului artiștilor artistă s f /ar'tis.tǝ/ artista (f): artistă artiste artista artistele artistei artistelor așa adv /a'ʃa/ así atentat s n /a.ten'tat/ atentado: atentat atentate atentatul atentatele atentatului atentatelor baghetă s f /ba'ge.tǝ/ batuta: baghetă baghete bagheta baghetele baghetei baghetelor bec s n /bek/ bombilla: bec becuri becul becurile becului becurilor bine s n /'bi.ne/ bien: bine --- binele --- binelui --brusc adv /brusk/ bruscamente bucată s f /bu'ka.tǝ/ parte, trozo: bucată bucăți bucata bucățile bucății bucăților capabil (de) adj /ka'pa.bil/ capaz (m): capabil capabili capabilul capabilii capabilului capabililor capabilă /ka'pa.bi.lǝ/ capaz (f): capabilă capabile capabila capabilele capabilei capabilelor circulație s f /ʧir.ku'la.ʦi.e/ circulación: circulație circulații circulația circulațiile circulației circulațiilor cutremur s n /ku'tre.mur/ terremoto: cutremur cutremure cutremurul cutremurele cutremurului cutremurelor deranj s n /de'ranʒ/ molestia: deranj deranjuri deranjul deranjurile deranjului deranjurilor dirijor s m /di.ri'ʒor/ director (de orquesta o de coro): dirijor dirijori dirijorul dirijorii dirijorului dirijorilor dirijoare s f /di.ri'ʒo̯ a.re/ directora: dirijoare dirijoarea dirijoare dirijoarele dirijoarei dirijoarelor dulce s n /'dul.ʧe/ dulce: dulce dulciuri dulcele dulciurile dulcelui dulciurilor ideologie s f /i.de.o.lo'ʤi.e/ ideología: ideologie ideologii ideologia ideologiile ideologiei ideologiilor incandescent adj /in.kan.des'ʧent/ incandescente (m): incandescent incandescenți incandescentul incandescenții incandescentului incandescenților incandescentă /in.kan.des'ʧen.tǝ/ incandescente (f): incandescentă incandescente incandescenta incandescentele incandescentei incandescentelor

    

indicator s n /in.di.ka'tor/ indicador, señal: indicator indicatoare indicatorul indicatoarele indicatorului indicatoarelor furat adj /fu'rat/ robado: furat furați furatul furații furatului furaților furată /fu'ra.tǝ/ robada: furată furate furata furatele furatei furatelor grupare s f /gru'pa.re/ agrupación: grupare grupări gruparea grupările grupării grupărilor luat adj /lu'at/ llevado: luat luați luatul luații luatului luaților luată /lu'a.tǝ/ llevada: luată luate luata luatele luatei luatelor maidanez s m /ma.i.da'nez/ perro sin dueño, perro vagabundo: maidanez maidanezi maidanezul maidanezii maidanezului maidanezilor

            

muncă s f /'mun.kǝ/ trabajo: muncă munci munca muncile muncii muncilor pardon interj /par'don/ ¡perdón! piept s n /pjept/ pecho: piept piepturi pieptul piepturile pieptului piepturilor planifica, planific v t /pla.ni.fi'ka/ planificar politic adj m /po'li.tik/ político: politic politici politicul politicii politicului politicilor politică s f , adj f /po'li.ti.kǝ/ política: politică politice politica politicele politicei politicelor realitate s f /re.a.li'ta.te/ realidad: realitate realități realitatea realitățile realității realităților rebel adj /re'bel/ rebelde (m): rebel rebeli rebelul rebelii rebelului rebelilor rebelă /re'be.lǝ/ rebelde (f): rebelă rebele rebela rebelele rebelei rebelelor renunța, renunț v i /re.nun'ʦa/ renunciar repara, repar v t /re.pa'ra/ reparar, arreglar repeta, repet v t /re.pe'ta/ repetir respecta, respect respira, respir v t /res.pi'ra/ respirar

216

QAR II          

            



revendica, revendic v t /re.ven.di'ka/ reivindicar rezema (a se), rezem v t /re.ze'ma/ apoyar(se), recostar(se) rezerva, rezerv v t /re.zer'va/ reservar rezista, rezist v i /re.zis'ta/ resistir rezolva, rezolv v t /re.zol'va/ resolver ridica, ridic v t /ri.di'ka/ levantar, levantarse risca, risc v t /ris'ka/ arriesgar rutier adj /ru.ti'e.re/ de carretera (m): rutier rutieri rutierul rutierii rutierului rutierilor rutieră /ru.ti'e.rǝ/ de carretera (f): rutieră rutiere rutiera rutierele rutierei rutierelor sacrifica, sacrific v t /sa.kri.fi'ka/ sacrificar saluta, salut v t /sa.lu'ta/ saludar săruta (a se), sărut v t /sǝ.ru'ta/ besar(se) schimba, schimb v t /skim'ba/ cambiar scuipa, scuip v t /sku.i'pa/ escupir scutura, scutur v t /sku.tu'ra/ sacudir, agitar scuza, scuz v t /sku'za/ excusar, disculpar sediu s n /'se.dju/ sede: sediu sedii sediul sediile sediului sediilor separa, separ v t /se.pa'ra/ separar solicita, solicit v t /so.li.ʧi'ta/ solicitar spânzura, spânzur v t /spᵻn.zu'ra/ colgar, ahorcar specifica, specific v t /spe.ʧi.fi'ka/ especificar spera, sper v t /spe'ra/ esperar transport s n /trans'port/ transporte: transport transporturi transportul transporturile transportului transporturilor turism s n /tu'rism/ turismo: turism turisme turismul turismele turismului turismelor

dulciuri

217


QAR II



Nu renunț la niciun leu din banii mei No renuncio a ningún leu de mi dinero Cum să renunți la fumat? ¿Cómo renunciar a fumar? A venit timpul să renunțăm la becurile incandescente Ha llegado el tiempo de que renunciemos a las bombillas incandescentes Nu vreau să renunț așa ușor No quiero renunciar tan fácilmente Eu pot renunța la cafea iar tu nu poți renunța Yo puedo renunciar al café y tú no puedes renunciar a la dulciuri los dulces Ai renunțat la cafea? ¿Has renunciado al café? Aș repara televizorul dar nu știu cum Repararía el televisor pero no sé cómo Puteți repeta, vă rog? ¿Puede repetir, por favor? Istoria se repetă La historia se repite Învață să respecți pe cei din jurul tău Aprende a respetar a los de tu alrededor De ce nu respecți regulile de circulație? ¿Por qué no respetas las normas de circulación? În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere En nuestro trayecto hay muchas señales de tráfico pe care șoferul trebuie să le respecte que el conductor tiene que respetar Ea își rezemă capul de pieptul lui Ella apoya la cabeza en el pecho de él Aș dori să rezerv o masă pentru trei persoane Desearía reservar una mesa para tres personas Aș vrea să rezerv două locuri pentru mâine seară Quisiera reservar dos localidades para mañana por la noche Tata dă un telefon la agenția de turism și rezervă El padre llama por teléfono a la agencia de turismo y bilete de călătorie reserva el billete de viaje Dirijorul ridică bagheta El director levanta la batuta Am un ceas care rezistă la apă și nu se strică Tengo un reloj que resiste en el agua y no se estropea Ea rezolvă bine problemele Ella resuelve bien los problemas Cum se rezolvă problema câinilor maidanezi? ¿Cómo se resuelve el problema de los perros callejeros? Vă rog să mă scuzați Le ruego me disculpe Suntem capabili să separăm visul de realitate? ¿Somos capaces de separar el sueño de la realidad? Sper că ești sănătos Espero que estés sano Sper să ajungem devreme acasă Espero que lleguemos temprano a casa Speră că va reveni curând Espera que va a volver pronto

Maidanez

218


QAR II



¿Cómo planifico una excursión? No renuncio a ti Ha renunciado a la vida de artista Quiero que arregle la ducha ¿Lo puede reparar hoy? ¿Açun tiene tiempo de reparar también el ascensor? Ha reparado su coche con piezas robadas ¿Puede repetir, por favor? ¿Tengo que repetir la lección? Espero repetir el resultado No repitas mis errores ¡Respétenos! No ha respetado la señal de Stop Ya no puedo respirar Respire aire limpio Una agrupación rebelde ha reivindicado el atentado Gran Bretaña reivindica un trozo de la Antártida Se apoya en un árbol Nos recostamos contra la pared He reservado una habitación Deseo reservar una mesa para mañana Han resisitido hasta el último hombre Resulevo un problema ¿Cómo se resuelve la crisis política? Levántate y anda Me he levantado de la cama Levantemos el vaso Ha arriesgado la vida Jorge se arriesga a ir a la cárcel Me sacrifico por el bien del equipo En política se sacrifica todo Quiero saludar a Irina en primer lugar Saludo la decisión tomada Beso a mamá La temperatura ha cambiado bruscamente ¿Puede cambiarme el aceite? ¿Tengo que cambiar de tren? Ha escupido a un adversario Un terremoto sacude la capital Nos sacudimos el polvo No quiero disculparte Quiero disculparme Perdón, discúlpeme Disculpe la molestia Las ideologías nos separan Solicito una beca de transporte ¿Podemos solicitar alguna ayuda? Se ahorcó en la sede de su anterior lugar de trabajo Especifico que no he participado en este concurso No esperes nada de él

Cum planific o excursie? Nu renunț la tine A renunțat la viată de artist Vreau să repare dușul O puteți repara azi? Mai aveți timp să reparați și liftul? Și-a reparat mașina cu piese furate Puteți repeta, vă rog? Trebuie să repet lecția? Sper să repet rezultatul Să nu repeți greșelile mele Respectați-ne! Nu a respectat indicatorul Stop Nu mai pot să respir Respirați aer curat O grupare rebelă a revendicat atentatul Marea Britanie revendică o bucată de Antarctica Se rezemă de un copac Ne rezemăm de perete Am rezervat o cameră Doresc să rezerv o masă pentru mâine Au rezistat până la ultimul om Rezolv o problemă Cum se rezolvă criza politică? Ridică-te și mergi M-am ridicat din pat Să ridicăm paharul Și-a riscat viața Jorge riscă să ajungă în închisoare Mă sacrific pentru binele echipei În politică se sacrifică totul Vreau să o salut pe Irina în primul rând Salut hotărârea luată O sărut pe mama Temperatura s-a schimbat brusc Puteți să-mi schimbați uleiul? Trebuie să schimb trenul? A scuipat un adversar Un cutremur scutură capitala Ne scuturăm de praf Nu vreau să te scuz Vreau să mă scuz Pardon, mă scuzi Scuzați deranjul Ideologiile ne separă Solicit o bursă de transport Putem solicita vreun ajutor? S-a spânzurat la sediul fostului loc de muncă Eu specific că nu am participat la acest concurs Să nu speri nimic de la el

219

QAR II


38

Sunați-ne!


¡Llámenos! 220

 La Conjugación I (cont.)  Alternancia ăa en la tercera persona del singular de los verbos a arăta y a agăța  A uita y a se uita Los verbos a arăta y a agăța sólo cambian la ă por una a en la tercera persona del presente de indicativo y de subjuntivo infinitiv agăța verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

(a) agăța prezent

plural

gerunziu

agățare

agățat

agățând

imperativ pers. a II-a singular agață

plural agățați

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

agăț

(să) agăț

agățam

agățai

agățasem

a II-a (tu)

agăți

(să) agăți

agățai

agățași

agățaseși

a III-a (el, ea)

agață

(să) agațe, agățe

agăța

agăță

agățase

I (noi)

agățăm

(să) agățăm

agățam

agățarăm

agățaserăm, agățasem

a II-a (voi)

agățați

(să) agățați

agățați

agățarăți

agățaserăți, agățaseți

a III-a (ei, ele)

agață

(să) agațe, agățe

agățau

agățară

agățaseră

arăta verb tranzitiv

singular

participiu

I (eu)

infinitiv

numărul

infinitiv lung

infinitiv lung

participiu

gerunziu

mai mult ca perfect


plural

(a) arăta

arătare

arătat

arătând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

arăt

(să) arăt

arătam

arătai

arătasem

a II-a (tu)

arăți

(să) arăți

arătai

arătași

arătaseși

a III-a (el, ea)

arată

(să) arate

arăta

arătă

arătase

I (noi)

arătăm

(să) arătăm

arătam

arătarăm

arătaserăm, arătasem

a II-a (voi)

arătați

(să) arătați

arătați

arătarăți

arătaserăți, arătaseți

a III-a (ei, ele)

arată

(să) arate

arătau

arătară

arătaseră

persoana

arată

arătați

mai mult ca perfect

El resto de los verbos que presentamos en este tema siguen las reglas de los temas anteriores.

QAR



Los siguientes ejemplos ayudarán a aclarar la diferencia entre a uita “olvidar” y a se uita (la) “mirar (a)”: Am uitat ce doream să-ți spun Și-a uitat ochelarii acasă Se uită în oglindă Florin se uită la televizor Mă uit la ei

He olvidado que deseaba decirte Se ha olvidado las gafas en casa Se mira en el espejo Florin mira el televisor (La) miro a ella 221

cravată Por último, señalar que le verbo a ustura ”picar”, sólo se usa en la tercera persona.

giruetă


QAR


Vocabulario 38   

           

adunare f /a.du'na.re/ suma: adunare adunări adunarea adunările adunării adunării agăța, agăț v /a.gǝ'ʦa/ colgar, enganchar ambulanță f /am.bu'lan.ʦǝ/ ambulancia: ambulanță ambulanțe ambulanța ambulanțele ambulanței ambulanțelor arăta, arăt v /arǝ'ta/ mostrar, enseñar balcon n /bal'kon/ balcón: balcon balcoane balconul balcoanele balconului balcoanelor batistă f /ba'tis.tǝ/ pañuelo: batistă batiste batista batistele batistei batistelor bloc n /blok/ bloque, edificio: bloc blocuri blocul blocurile blocului blocurilor bolnav a /bol'nav/ enfermo: bolnav bolnavi bolnavul bolnavii bolnavului bolnavilor bolnavă /bol'na.vǝ/ enferma: bolnavă bolnave bolnava bolnavele bolnavei bolnavelor camion n /ka.mi'on/ camión: camion camioane camionul camioanele camionului camioanelor cardiolog s /kar.di.o'log/ cardiólogo: cardiolog cardiologi cardiologul cardiologii cardiologului cardiologilor cardiologă /kar.di.o'lo.gǝ/ cardióloga: cardiologă cardiologe cardiologa cardiologele cardiologei cardiologelor caz n /kaz/ caso: caz cazuri cazul cazurile cazului cazurilor câmp n /kᵻmp/ campo: câmp câmpuri câmpul câmpurile câmpului câmpurilor ciocan n /'kan/ martillo: ciocan ciocane ciocanul ciocanele ciocanului ciocanelor ciocănel n /ʧjo.ka'nel/ martillito, baqueta: ciocănel cioănele ciocănelul ciocănelele ciocănelului ciocănelelor claxon n /klak'son/ bocina, claxon: claxon claxoane claxonul claxoanele claxonului claxoanelor compozitor s /kom.po.zi'tor/ compositor: compozitor compozitori compozitorul compozitorii compozitorului compozitorilor

compozitoare /kom.po.zi'to̯a.re/ compositora: compozitoare compozitoare compozitoarea compozitoarele         

    

  

   

compozitoarei compozitoarelor contract n /kon'trakt/ contrato: contract contracte contractul contractele contractului contractelor cravată f /kra'va.tǝ/ corbata: cravată cravate cravata cravatele cravatei cravatelor elefant m /e.le'fant/ elefante: elefant elefanți elefantul elefanții elefantului elefanților febră f /'fe.brǝ/ fiebre: febră febre febra febrele febrei febrelor fereastră f /fe're̯as.trə/ ventana: fereastră ferestre fereastra ferestrele ferestrei ferestrelor gazon n /ga'zon/ césped: gazon gazoane gazonul gazoanele gazonului gazoanelor giruetă f /ʤi.ru'e.tǝ/ veleta: giruetă giruete girueta giruetele giruetei giruetelor grav a, adv /grav/ grave (m), gravemente: grav gravi gravul gravii gravului gravilor gravă /'gra.vǝ/ grave (f): gravă grave grava gravele gravei gravelor imunologic a /i.mu.no'lo.ʤik/ inmunológico: imunologic imunologici imunologicul imunologicii imunologicului imunolocicilor imunologică /i.mu.no'lo.ʤi.kǝ/ inmunológica: imunologică imunologice imunologica imunologicele imunologicelei imunologicelor memoria f /me'mo.ri.e/ memoria: memorie memorii memoria memoriile memoriei memoriilor minim a /'mi.nim/ mínimo: minim minimi minimul minimii minimului minimilor minimă /'mi.ni.mǝ/ mínima: minimă minime minima minimele minimei minimelor nas n /nas/ nariz: nas nasuri nasul nasurile nasului nasurilor nivel n /ni'vel/ nivel: nivel niveluri nivelul nivelurile nivelului nivelurilor oftalmolog s /of.tal.mo'log/ oftalmólogo: oftalmolog oftalmologi oftalmologul oftalmologii oftalmologului oftalmologilor oftalmologă /of.tal.mo'lo.gǝ/ oftalmóloga: oftalmologă oftalmologe oftalmologa oftalmologele oftalmologei oftalmologelor oglindă f /o'glin.dǝ/ espejo: oglindă oglinzi oglinda oglinzile oglinzii oglinzilor orelist s /o.re'list/ otorrinolaringólogo: orelist oreliști orelistul oreliștii orelistului oreliștilor orelistă /o.re'lis.tǝ/ otorrinolaringóloga: orelistă oreliste orelista orelistele orelistei orelistelor parabolic a /pa.ra'bo.lik/ parabólico: parabolic parabolici parabolicul parabolicii parabolicului parabolicilor parabolică /pa.ra'bo.li.kǝ/ parabólica: parabolică parabolice parabolica parabolicele parabolicei parabolicelor piele f /'pje.le/ piel: piele piei pielea pieile pielii/pieii pieilor pilulă f /pi'lu.lǝ/ píldora: pilulă pilule pilula pilulele pilulei pilulelor protest n /pro'test/ protesta: protest proteste protestul protestele protestului protestelor reflex a /re'fleks/ reflejo: reflex reflecși reflexul reflecșii reflexului reflecșilor

222

QAR



                

reflexă /re'flek.sǝ/ refleja: reflexă reflexe reflexa reflexele reflexei reflexelor ridicat a /ri.di'kat/ elevado: ridicat ridicați ridicatul ridicații ridicatului ridicaților ridicată /ri.di'ka.tǝ/ elevada: ridicată ridicate ridicata ridicatele ridicatei ridicatelor sânge n /'sᵻn.ʤe/ sangre: sânge sângiuri sângele sângiurile sângelui sângiurilor scrum n /skrum/ ceniza: scrum scrumuri scrumul scrumurile scrumului scrumurilor sistem n /sis'tem/ sistema: sistem sisteme sistemul sistemele sistemului sistemelor stare f /'sta.re/ estado: stare stări starea stările stării stărilor strica, stric v /stri'ka/ estropear suna, sun v /su'na/ sonar, llamar por teléfono suporta, suport v /su.por'ta/ soportar, aguantar, sufrir suprima, suprim v /su.pri'ma/ suprimir suspenda, supend v /sus.pen'da/ suspender suspin n /sus'pin/ suspiro: suspin suspine suspinul suspinele suspinului suspinelor șansă f /'ʃan.sǝ/ suerte, oportunidad: șansă șanse șansa șansele șansei șanselor tare adv /'ta.re/ fuerte(mente), extremadamente termina, termin v /ter.mi'na/ terminar, acabar transforma (a se), transform v /trans.for'ma/ transformar(se) transpira, transpir v /trans.pi'ra/ transpirar, sudar transporta, transport v /trans.por'ta/ transportar transportator m /trans.por.ta'tor/ transportista: transportator transportatori transportatorul transportatorii

     

transportatorului transportatorilor tremura, tremur v /tre.mu'ra/ temblar trompă f /'trom.pǝ/ trompa: trompă trompe trompa trompele trompei trompelor tuna, tun v /tu'na/ tronar țipa, țip v /ʦi'pa/ gritar uda, ud v /u'da/ regar, rociar, mojar uita, uit v /wi'ta/ olvidar

         

o a se uita la mirar a urca, urc v /ur'ka/ subir, ascender, trepar ustura v /us.tu'ra/ picar, escocer valorifica, valorific v /va.lo.ri.fi'ka/ valorar verifica, verific v /ve.ri.fi'ka/ verificar, comprobar vindeca, vindec v /vin.de'ka/ curar, sanar volum n /vo'lum/ volumen: volum volume volumul volumele volumului volumelor vomita, vomit v /vo.mi'ta/ vomitar yoyo n /jo'jo/ yoyó zgomot n /zgo'mot/ ruido: zgomot zgomote zgomotul zgomotele zgomotului zgomotelor zmeu n /'zmew/ cometa: zmeu zmeie zmeul zmeiele zmeului zmeielor



Oglindă

223


QAR


Frases de práctica 38 

Avem șanse minime, dar ne agățăm de ele

  

Le-am arătat colegilor tablourile mele Sunați-ne! Vreți să sunăm pe cineva să vă ia acasă?

  

Îmi place cum sună claxonul ăsta Deșteptătorul trebuie să sune mai mult Zgomotul la volum ridicat suprimă sistemul imunologic Îmi puteți recomanda ceva pentru cazul meu să mă ajute să suprim poftă de mâncare? Crezi că vei termina lucrul până la această oră? Ambulanța transportă pacienții grav bolnavi la spital Vreau să transport o motocicletă din Italia în București Elefantul m-a udat cu trompa lui Dacă ați uitat să luați o pilulă, să o luați Otoscopul îl ajută pe medic să se uite în urechea noastră Am uitat ce doream să-ți spun Și-a uitat ochelarii acasă Se uită în oglindă Florin se uită la televizor Se uită pe fereastră Jocul meu yoyo urcă și coboară Dacă te ustură ochii, mergi la oftalmolog Mă ustură pielea Doctorul ne verifică reflexele cu un ciocănel

                 

Tenemos mínimas posibilidades pero nos aferramos a ellas Les he enseñado mis cuadros a los compañeros ¡Llámenos! ¿Quiere que llamemos a alguien para que le lleve a casa? Me gusta como suena esta bocina El despertador tiene que sonar más El ruido a volumen elevado suprime el sistema inmunológico ¿Me puede recomendar algo para mi caso para yudarme a surpimir las ganas de comer? ¿Crees que terminarás el trabajo a esta hora? La ambulancia transporta a los pacientes gravemente enfermos al hospital Quiero transportar una moto de Italia a Bucarest El elefante me ha mojado con su trompa Si ha olvidado tomar una píldora, tómela El otoscopio le ayuda al médico a mirar en nuestro oído He olvidado que deseaba decirte Se ha olvidado las gafas en casa Se mira en el espejo Florin mira el televisor Mira por la ventana Mi yoyó sube y baja Si te escuecen los ojos ve al médico Me pica la piel El doctor comprueba nuestros reflejos con un martillito Se va a curar por sí mismo El otorrino nos cura cuando tenemos problemas en la nariz, la garganta y los oídos

Se va vindeca de la sine Orelistul ne vindecă atunci când avem probleme cu nasul, gâtul și urechile

Zmeu

224


QAR



Los dulces te estropean los dientes ¿Qué parabólica cuelgo en mi balcón? Cuelgas correctamente el cuadro en la pared La brújula señala el norte La veleta señala la dirección del viento Muéstreme corbatas y pañuelos No aparenta (ud.) la edad ¿Qué aspecto tiene él? ¿Qué le puedo enseñar, señor? Mi despertador suena a las ocho Llámeme otro día ¿Quién ha llamado? Sufro dolor de dientes Suprímele la memoria Tienes 48 horas para cancelar los contratos Los transportistas suspenden las protestas Tengo que terminar un trabajo Espero terminarlo para el fin de semana Todo se ha transformado en ceniza Su alegría (de ellos) se ha convertido en suspiros ¿Transpira (ud.) mucho? Las ambulancias transportan a los enfermos Este camión transporta frutas Tiemblo a causa de la fiebre Deje de temblar así Afuera truena Ha tronado como en un día se verano ¡No grites! ¡No grites al teléfono! Yo grito bastante a menudo Mi niña grita más fuerte que yo No quiero regar el césped La lluvia riega los campos No riegue las flores a diario en tiempo de invierno ¡Mira cuantos animales! Mire, está allí ¿Cómo subo a la terraza del edificio? ¡Vamos a montar a caballo! Subo y bajo 16 pisos todos los días ¡Sube al árbol! Mi cometa sube al cielo Me pican mucho los ojos Valoro cada minuto Valoremos los trabajos de nuestros compositores El cardiólogo verifica el estado de nuestro corazón ¿Puede comprobar el nivel del aceite? Verifico las sumas con la calculadora Curo todas las enfermedades del mundo Puedes sanar tu vida ¿Has vomitado?

Dulciurile îți strică dinții Ce parabolică îmi agăț de balcon? Agăți corect tabloul pe perete Busola arată nordul Girueta arată direcția vântului Arătați-mi cravate și batiste Nu arătați vârsta Cum arată el? Ce vă pot arăta, domnule? Deșteptătorul meu sună la opt Sunați-mă în altă zi Cine a sunat? Suport durerea de dinți Suprimă-i memoria Ai 48 de ore să suspenzi contractele Transportatorii suspendă protestele Am de terminat o lucrare Sper s-o termin până la sfârșitul săptămânii Totul s-a transformat în scrum Bucuria lor s-a transformat în suspine Transpirați mult? Ambulanțele transportă bolnavii Acest camion transportă fructe Tremur din cauza febrei Nu mai tremura atâta Afară tună A tunat ca într-o zi de vară Nu țipa! Nu țipi la telefon Eu țip destul de des Fetița mea țipă mai tare ca mine Nu vreau să ud gazonul Ploaia udă câmpurile Nu udați florile zilnic pe timpul iernii Uite ce de animale! Uitați, este acolo Cum urc pe terasa blocului? Hai să ne urcăm pe cal! Urc și cobor 16 etaje în fiecare zi Urcă în copac! Zmeul meu urcă pe cer Mă ustură foarte tare ochii Îmi valorific fiecare minut Să valorificăm lucrările compozitorilor noștri Cardiologul verifică starea inimii noastre Puteți verifica nivelul uleiului? Verific adunările cu calculatorul Vindec toate bolile din lume Poți să-ți vindeci viața Ai vomitat?

225


QAR

39


Soția mea așteaptă un copil Mi mujer espera un niño 226

   

La Conjugación I (cont.) Alternancia eea en la tercera persona del presente, verbos que se conjugan como a încerca Alternancia ea, a ierta Alternancia șeșa

Muchos verbos de la conjugación I que tienen la “e” como penúltima vocal, cambian ésta por “ea” como en el verbo que ya conocemos a încerca, en la tercera persona del presente: infinitiv alerga verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

(a) alerga prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

alergare

alergat

alergând

alergați

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

(să) alerg

alergam

alergai

alergasem

a II-a (tu)

alergi

(să) alergi

alergai

alergași

alergaseși

a III-a (el, ea)

aleargă

(să) alerge

alerga

alergă

alergase

I (noi)

alergăm

(să) alergăm

alergam

alergarăm

alergaserăm, alergasem

a II-a (voi)

alergați

(să) alergați

alergați

alergarăți

alergaserăți, alergaseți

a III-a (ei, ele)

aleargă

(să) alerge

alergau

alergară

alergaseră

ierta verb tranzitiv

plural

aleargă

plural

alerg

infinitiv

singular

singular

I (eu)

En cambio, los verbos a ierta, a înșela, y a așeza cambian la “e” por una “a”

numărul

imperativ pers. a II-a

infinitiv lung

participiu

mai mult ca perfect

17

gerunziu


plural

(a) ierta

iertare

iertat

iertând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

mai mult ca perfect

I (eu)

iert

(să) iert

iertam

iertai

iertasem

a II-a (tu)

ierți

(să) ierți

iertai

iertași

iertaseși

a III-a (el, ea)

iartă

(să) ierte

ierta

iertă

iertase

I (noi)

iertăm

(să) iertăm

iertam

iertarăm

iertaserăm, iertasem

a II-a (voi)

iertați

(să) iertați

iertați

iertarăți

iertaserăți, iertaseți

a III-a (ei, ele)

iartă

(să) ierte

iertau

iertară

iertaseră

persoana

iartă

iertați

El verbo a chema, “llamarse” es reflexivo como en español pero se usa en tercera persona, no se dice mă chem sino mă cheamă, literalmente „me llaman”.

QAR



Vocabulario 39  alerga, alerg v /a.ler'ga/ correr  apleca, aplec v /a'plek/ inclinarse, asomarse  aștepta, aștep v /aʃ 'tep/ esperar, aguardar  așeza, așez v /a'ʃez/ colocar, poner o a se aseza sentarse  boteza, botez v /bo.te'za/ bautizar  burete m /bu're.te/ esponja: burete bureți buretele bureții buretelui bureților  certa, cert v /ʧer'ta/ regañar, reñir, reprender o a se certa pelearse; reñir  chema, chem v /ke'ma/ llamar o a se chema llamarse  chimie f /ki'mi.e/ química: chimie --- chimia --- chimiei -- cui n /kuj/ clavo: cui cuie cuiul cuiele cuiului cuielor  deștepta (a se), deștept v /deʃ 'tep.ta/ despertar(se)  detergent m /de.ter'ʤent/ detergente: detergent detergenți detergentul detergenții detergentului detergenților  dezlega, dezleg v /dez.le'ga/ desatar, soltar, resolver  dicțiune f /dik.ʦi'u.ne/ dicción: dicțiune dicțiuni dicțiunea dicțiunile dicțiunii dicțiunilor  freca, frec v /fre'ka/ fregar, frotar  genunchi m /ʤe'nun.kʲ/ rodilla: genunchi genunchi genunchiul genunchii genunchiului genunchilor  ierta, iert v /jer'ta/ perdonar  îndemna (la), îndemn v /ᵻn.dem'na/ impulsar, estimular  îndrepta, îndrept v /ᵻn.drep'ta/ enderezar, corregir, remediar  îneca (a se), înec v /ᵻ.ne'ka/ ahogar(se)  îngheța, îngheț v /ᵻn'get/ helar, congelar  însemna, însemn v /ᵻn.sem'na/ marcar, significar, señalar  înșela, înșel v /ᵻn.ʃe'la/ engañar  întreba, întreb v /ᵻn.tre'ba/ preguntar  lac n /lak/ lago: lac lacuri lacul lacurile lacului lacurilor  lega, leg v /le'ga/ atar, unir, enlazar, anudar  linie f /'li.ni.e/ línea: linie linii linia liniile liniei liniilor  mister n /mis'ter/ misterio: mister mistere misterul misterele misterului misterelor  nega, neg v /ne'ga/ negar  pată f /'pa.tǝ/ mancha: pată pete pata petele petei petelor  picătură f /pi.ka'tu.rǝ/ gota: picatură picături picătura picăturile picăturii picăturilor  pleca, plec v /ple'ka/ irse, partir, marcharse  salvare f /sal'va.re/ ambulancia: salvare salvări salvarea salvările salvării salvărilor  struț m /struʦ/ avestruz: struț struți struțul struții struțului struților  tunel n /tu'nel/ túnel: tunel tuneluri tunelul tunelurile tunelului tunelurilor  vapor n /va'por/ barco: vapor vapoare vaporul vapoarele vaporului vapoarelor  vorbă f /'vor.bǝ/ palabra, charla: vorbă vorbe vorba vorbele vorbei vorbelor

vapor

227


QAR



Struțul aleargă repede Pe cine aștepți? Soția mea așteaptă un copil Diana își botează astăzi fetița la Bran Mă cert cu Dan în fiecare zi Cum te cheamă? Pe mine mă cheamă David Chemați vă rog un taxi Frecați-vă mâinile Iartă-mă! Încearcă să mă înșele Mă înșală memoria De ce înșală bărbații? Spre cine să mă îndrept? Guvernul îngheață salariile A însemnat cu creionul o zi în calendar Întreb oglinda cine e cea mai frumoasă Când nu știm cât e ceasul, întrebăm: ce oră e? Sau, cât e ceasul? Trebuie să legăm victoriile Când am plecat afară era soare Maria îl întreabă pe Ion unde pleacă Vreți să plecați mâine? De ce plecați deja? Plec pentru că sunt obosit Plec pentru că deja este târziu

El avestruz corre rápido ¿A quién esperas? Mi mujer espera un niño Diana bautiza hoy a su niña en Bran Discuto con Dan todos los días ¿Cómo te llamas? Yo me llamo David Pida por favor un taxi Frótese las manos ¡Perdóname! Intenta engañarme Me falla la memoria ¿Por qué engañan los hombres? ¿A quién me dirijo? El gobierno congela los salarios Ha marcado con el lápiz un día en el calendario Pregunto al espejo quién es la más bella Cuando no sabemos qué hora es, preguntamos: “Ce oră e?” O „cât e ceasul?” Tenemos que encadenar las victorias Cuando he salido afuera hacía sol María le pregunta a Ion dónde se va ¿Quiere (usted) irse mañana? ¿Por qué se va usted ya? Me voy porque estoy cansado Me voy porque ya es tarde

Struț

228


QAR



Corro por la calle ¿No tienes con quien correr? Se inclina hacia la derecha Me asomo por la ventana Siéntense en sus sitios Me voy a sentar a la mesa junto a la ventana Siéntate en mis rodillas Te espera un hombre He esperado muchos años Le espera a Mihai Le espera a Irina La reina ha bautizado un barco Ha bautizado a su hija Carlos explica por qué se ha peleado con Cristina No nos peleemos ¿Me has llamado? ¿Tu perro viene cuando le llamas? ¡Llame a una ambulancia, por favor! Me he despertado temprano Te perdono ¿Podrías perdonar si te engañara? Intenta si puedes resolver el problema Desentraña el misterio Frote la mancha con detergente Me froto con la esponja Quiere probar la cocina rumana Ha animado a los estudiantes a aprender Ha enderezado un clavo Dirige el coche hacia la ciudad Ha corregido su dicción Te ahogas en una gota de agua El motor se ahoga En tiempo de invierno los lagos se congelan El agua se ha congelado Nosotros nos congelamos de frío Significas mucho para mí Ha señalado una palabra en el texto Has marcado un lugar en el mapa Les ha engañado con palabras bonitas Ha engañado a su mujer Lo mejor es que preguntes El profesor de química pregunta mucho Me pregunto dónde está el lago rojo ¿Como se hace un nudo de corbata? El túnel une las dos ciudades Nosotros no negamos la verdad Querría preguntarte por qué niegas esto Se ha ido a España ¿Dónde vas? El tren va a salir de la línea número 4

Alerg pe stradă Nu ai cu cine alergi? Se apleacă spre dreaptă Mă aplec pe fereastră Așezați-vă la locurile voastre Mă voi așeza la masa de lângă fereastră Așază-te pe genunchii mei Te așteaptă un om Am așteptat mulți ani Îl așteaptă pe Mihai O așteaptă pe Irina Regina a botezat un vapor Și-a botezat fiica Carlos explică de ce s-a certat cu Cristina Hai să nu ne certăm M-ai chemat? Câinele tău vine când îl chemi? Chemați o salvare, vă rog! M-am deșteptat devreme Te iert Ai putea ierta dacă te-ar înșela? Încerci dacă poți să dezlegi problema Dezleagă misterul Frecați pata cu detergent Mă frec cu buretele Vrea să încerce bucătăria românească A îndemnat studenții să învețe A îndreptat un cui Îndreaptă mașina spre oraș Și-a îndreptat dicțiunea Te îneci într-o picătură de apă Se îneacă motorul În timpul iernii, lacurile îngheață Apa a înghețat Noi înghețăm de frig Însemni foarte mult pentru mine A însemnat un cuvânt în text Ai însemnat un loc pe hartă L-a înșelat cu vorbe frumoase Și-a înșelat soția Cel mai bine e să întrebi Profesorul de chimie întreabă mult Mă întreb unde este lacul roșu Cum să legi un nod de cravată? Tunelul leagă cele două orașe Noi nu negăm adevărul Aș vrea să te întreb de ce negi asta A plecat în Spania Unde pleci? Trenul va pleca de la linia numărul 4

229


QAR

40


Înot în piscină Nado en la piscina 230

   

La Conjugación I (cont.) Alternancia ooa en la tercera persona del presente Alternancia ăa Alternancia ăe (verbos que se conjugan como a cumpăra)

La alternancia ooa se produce en la tercera persona del presente de algunos verbos de la conjugación I que tienen la letra “o” como penúltima vocal en el infinitivo. Veamos el verbo “convocar”. infinitiv convoca verb tranzitiv

(a) convoca

participiu

gerunziu

convocare

convocat

convocând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular convoacă

plural convocați

numărul

persoana I (eu)

convoc

(să) convoc

convocam

convocai

convocasem

singular

a II-a (tu)

convoci

(să) convoci

convocai

convocași

convocaseși

a III-a (el, ea)

convoacă

(să) convoace

convoca

convocă

convocase

I (noi)

convocăm

(să) convocăm

convocam

convocarăm

convocaserăm, convocasem

a II-a (voi)

convocați

(să) convocați

convocați

convocarăți

convocaserăți, convocaseți

a III-a (ei, ele)

convoacă

(să) convoace

convocau

convocară

convocaseră

plural

prezent

infinitiv lung

mai mult ca perfect

La alternancia ăa se produce en todo el singular y en la tercera persona del plural del presente de indicativo y subjuntivo, como en el verbo a lăsa “dejar (de)” infinitiv

infinitiv lung

participiu

gerunziu

(a) lăsa

lăsare

lăsat

lăsând

persoana

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

mai mult ca perfect

I (eu)

las, lăs

(să) las, lăs

lăsam

lăsai

lăsasem

a II-a (tu)

lași, leși

(să) lași, leși

lăsai

lăsași

lăsaseși

a III-a (el, ea)

lasă

(să) lase, lese

lăsa

lăsă

lăsase

I (noi)

lăsăm

(să) lăsăm

lăsam

lăsarăm

lăsaserăm, lăsasem

a II-a (voi)

lăsați

(să) lăsați

lăsați

lăsarăți

lăsaserăți, lăsaseți

a III-a (ei, ele)

lasă

(să) lase, lese

lăsau

lăsară

lăsaseră

lăsa verb tranzitiv numărul singular

plural


plural

lasă

lăsați


QAR


El verbo a căsca combina la alternancia ăa con la ya vista scșt infinitiv căsca verb tranzitiv numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

gerunziu


plural

(a) căsca

căscare

căscat

căscând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

casc

(să) casc

căscam

căscai

căscasem

a II-a (tu)

caști

(să) caști

căscai

căscași

căscaseși

a III-a (el, ea)

cască

(să) caște

căsca

căscă

căscase

I (noi)

căscăm

(să) căscăm

căscam

căscarăm

căscaserăm, căscasem

a II-a (voi)

căscați

(să) căscați

căscați

căscarăți

căscaserăți, căscaseți

a III-a (ei, ele)

cască

(să) caște

căscau

căscară

căscaseră

persoana

cască

căscați


La alternancia ăe se produce en la segunda persona singular del presente y en la tercera persona tanto singular como plural del presente del conjunctiv. Así se comportan verbos que acaban en –ăra, como a cumpăra que ya conocemos y a apăra „defender”: infinitiv apăra verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

(a) apăra prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

apărare

apărat

apărând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular apără

plural apărați

mai mult ca perfect

I (eu)

apăr

(să) apăr

apăram

apărai

apărasem

a II-a (tu)

aperi

(să) aperi

apărai

apărași

apăraseși

a III-a (el, ea)

apără

(să) apere

apăra

apără

apărase

I (noi)

apărăm

(să) apărăm

apăram

apărarăm

apăraserăm, apărasem

a II-a (voi)

apărați

(să) apărați

apărați

apărarăți

apăraserăți, apăraseți

a III-a (ei, ele)

apără

(să) apere

apărau

apărară

apăraseră

piscină


QAR


Vocabulario 40                  

ac n /ak/ aguja: ac ace acul acele acului acelor adăuga, adăug v /a.dǝ.u'ga/ añadir afacere f /a'fa.ʧe.re/ negocio: afacere afaceri afacerea afacerile afacerii afacerilor apăra, apăr v /a.pǝ'ra/ defender, proteger argint n /ar'ʤint/ plata: argint arginturi argintul arginturile argintului arginturilor atac n /a'tak/ ataque: atac atacuri atacul atacurile atacului atacurilor ață f /'a.ʦǝ/ hilo, hebra: ață ațe ața ațele aței ațelor baterie f /ba.te'ri.e/ pila, batería: baterie baterii bateria bateriile bateriei bateriilor băga, bag v /bǝ'ga/ meter benzină f /ben'zi.nǝ/ gasolina: benzină benzine benzina benzinele benzinei benzinelor benzinărie f /ben.zi.nǝ'ri.e/ gasolinera: benzinărie benzinării benzinăria benzinăriile benzinăriei benzinăriilor călca, calc v /kǝl'ka/ pisar căra, car v /kǝ'ra/ llevar, transportar o a se căra irse, largarse căsca, casc v /kǝs'ka/ bostezar chioșc n /kjosk/ quiosco: chioșc chioșcuri chioșcul chioșcurile chioșcului chioșcurilor clătina, clatin v /klǝ.ti'na/ tambalearse, vacilar convoca, convoc v /kon.vo'ka/ convocar corespunzător a /ko.res.pun.zǝ'tor/ correspondiente (m): corespunzător corespunzători corespunzătorul

            

corespunzătorii corespunzătorului corespunzătorilor corespunzătoare /ko.res.pun.zǝ'to̯ a.re/ correspondiente (f): corespunzătoare corespunzătoare corespunzătoarea corespunzătoarele corespunzătoarei corespunzătoarelor crăpa, crăp v /krǝ'pa/ romper, partir cuib n /kujb/ nido, agujero curăța, curăț v /ku.ra'ʦa/ limpiar descărca, descarc v /des.kǝr.ka/ descargar dezbrăca, dezbrac v /dez.brǝ'ka/ desnudar dispozitiv n /dis.po.zi'tiv/ dispositivo: dispozitiv dispozitive dispozitivul dispozitivele dispozitivului dispozitivelor duzină f /du'zi.nǝ/ docena: duzină duzini duzina duzinile duzinii duzinilor fișier n /fi.ʃi.er/ fichero: fișier fișiere fișierul fișierele fișierului fișierelor groapă f /'gro̯ a.pǝ/ tumba: groapă gropi groapa gropile gropii gropilor haide! interj /'haj.de/ ¡vamos! iarbă f /'jar.bǝ/ hierba: iarbă ierburi iarba ierburile ierbii ierburilor (gen-dat sg neart.  ierbi) imperiu n /im'pe.riw/ imperio: imperiu imperii imperiul imperiile imperiului imperiilor infecție f /in'fek.ʦi.e/ infección: infecție infecții infecția infecțiile infecției infecțiilor

              

o în față enfrente, delante (de) înălța, înalț v /ᵻ.nǝl'ʦa/ levantar, izar, erigir încărca, încarc v /ᵻn.kǝr'ka/ cargar înghețată f /ᵻn.ge'ʦa.tǝ/ helado: înghețată înghețate înghețata înghețatele înghețatei înghețatelor îngrășa, îngraș v /ᵻn.grǝ'ʃa/ engordar, abonar îngropa, îngrop v /ᵻn.gro'pa/ enterrar înota, înot v /ᵻ.no'ta/ nadar jucător m /ʒu.ka'tor/ jugador: jucător jucători jucătorul jucătorii jucătorului jucătorilor jucătoare f /ʒu.kǝ'to̯ a.re/ jugadora: jucătoare jucătoare jucătoarea jucătoarele jucătoarei jucătoarelor lăsa, las v /lǝ'sa/ dejar, permitir, abandonar lăuda, laud v /lǝ.u'da/ alabar lebădă f /'le.bǝ.dǝ/ cisne: lebădă lebede lebăda lebedele lebedei lebedelor lider m /'li.der/ líder: lider lideri liderul liderii liderului liderilor mărime f /mǝ'ri.me/ tamaño: mărime mărimi mărimea mărimile mărimii mărimilor mâncărime f /mᵻn.kǝ'ri.me/ picor: mâncărime mâncărimi mâncărimea mâncărimile mâncărimii mâncărimilor milion n, num /mi.li'on/ millón: milion milioane milionul milioanele milionului milioanelor mobil a /mo'bil/ móvil (m): mobil mobili mobilul mobilii mobilului mobililor

232

QAR                               



mobilă /mo'bi.lǝ/ móvil (f): mobilă mobile mobila mobilele mobilei mobilelor monument n /mo.nu'ment/ monumento: monument monumente monumentul monumentele monumentului monumentelor mușchi m /'muʃ.k ʲ/ músculo: mușchi mușchi mușchiul mușchii mușchiului mușchilor număra, număr v /nu.mǝ'ra/ contar, enumerar oaie f /'o̯ a.je/ oveja: oaie oi oaia oile oii oilor ordona, ordon v /or.do'na/ ordenar, imponer ou n /ow/ huevo: ou ouă oul ouăle oului ouălor parlament n /par.la'ment/ parlamento: parlament parlamente parlamentul parlamentele parlamentului parlamentelor pasager m /pa.sa'ʤer/ pasajero: pasager pasageri pasagerul pasagerii pasagerului pasagerilor pasageră f /pa.sa'ʤe.rǝ/ pasajera: pasageră pasagere pasagera pasagerele pasagerei pasagerelor păduche m /pǝ'du.ke/ piojo: păduche păduchi păduchele păduchii păduchelui păduchilor piscină f /pis'ʧi.nǝ/ piscina: piscină piscine piscina piscinele piscinei piscinelor plug n /plug/ arado: plug pluguri plugul plugurile plugului plugurilor

o plugul de zăpadă quitanieves provoca, provoc v /pro.vo'ka/ provocar puternic a /pu'ter.nik/ poderoso, potente (m): puternic puternici puternicul puternicii puternicului puternicilor puternică /pu'ter.ni.kǝ/ poderosa, potente (f): puternică puternice puternica puternicele puternicei puternicelor edicul mp f /'ra.nǝ/ herida: rană răni rana rănile rănii rănilor răbda, rabd v /rǝb'da/ aguantar, soportar, sufrir râs n /rᵻs/ risa: râs râsuri râsul râsurile râsului râsurilor râu n /rᵻw/ río: râu râuri râul râurile râului râurilor reuniune f /re.u.ni'u.ne/ reunión: reuniune reuniuni reuniunea reuniunile reuniunii reuniunilor revistă f /re'vis.tǝ/ revista: revistă reviste revista revistele revistei revistelor salată f /sa'la.tǝ/ ensalada, lechuga: salată salate salata salatele salatei salatelor săpa, sap v /sǝ'pa/ cavar scandal n /skan'dal/ escándalo: scandal scandaluri scandalul scandalurile scandalului scandalurilor scăpa, scap v /skǝ'pa/ escapar sculptor m /'skulp.tor/ escultor: sculptor sculptori sculptorul sculptorii sculptorului sculptorilor spectacol n /spek'ta.kol/ espectáculo: spectacol spectacole spectacolul spectacolele spectacolului spectacolelor steag n /ste̯ag/ bandera: steag steaguri steagul steagurile steagului steagurilor supăra, supăr v /su.pǝ'ra/ superar șosea f /ʃo'se̯a/ carretera: șosea șosele șoseaua șoselele șoselei șoselelor toca, toc v /to'ka/ picar (cortar muy fino) varză f /'var.zǝ/ col: varză verze varza verzele verzei verzelor vată f /'va.tǝ/ algodón: vată --- vata --- vatei ---

varză

233


QAR



Convoc 150 de jucători dacă e nevoie Înot în piscină Peștii pot înota fără probleme Ei înoată către suprafața apei Petre toacă 5 milioane de euro pentru propagandă Dan o apără pe Liliana Cum te aperi de vampirii? Apărați viața umană Ne apărăm de atacul câinilor vagabonzi vagabundos Ce cumperi azi? Vreau să cumpăr o carte Cumpăr medicamente de la farmacie La benzinărie cumpărăm benzină Cumpăr reviste de la chioșc Nu vă supărați Adăugați sare dacă e nevoie Doriți să adăugați plante noi în grădina dumneavoastră? Nu te bagă în față! Poți să-mi bagi ața în acul ăsta? Pasagerii ne calcă pe picioare Când casc mă doare mușchiul Cum descarc fișierele? Elena se dezbracă pe bani Înalț steagul Am un dispozitiv care îți încarcă mobilul când mergi

mobil

Convoco a 150 jugadores si es necesario Nado en la piscina Los peces pueden nadar sin problemas Ellos nadan hacia la superficie del agua Petre derrocha 5 millones de euros para propaganda Dan defiende a Liliana ¿Cómo te defiendes de los vampiros? Defienda la vida humana Nos defendemos del ataque de los perros ¿Qué compras hoy? Quiero comprar un libro Compro medicamentos en la farmacia En la gasolinera compramos gasolina Compro revistas en el quiosco No se enfade Añada sal si es necesario ¿Desea añadir plantas nuevas en su jardín? ¡No te cueles! ¿Me puedes enhebrar el hilo en esta aguja? Los pasajeros nos pisan en los pies Cuando bostezo me duele el músculo ¿Cómo descargo los ficheros? Elena se desnuda por dinero Izo la bandera Tengo un dispositivo que te carga el móvil cuando andas

234


QAR



Los líderes europeos convocan una reunión El parlamento entierra el escándalo Nado en el río Los cisnes nadan en los lagos ¡Vamos, amigos, a nadar! ¡Les ordenamos que no beban! Los piojos provocan picores fuertes La infección provoca dolor Yo pico la col para la ensalada El perro defiende las ovejas He comprado una dozena de huevos ¿Puedes comprarme un helado? ¿Dónde se puede comprar flores? La quitanieves limpia la carretera ¿Con qué se limpia la plata? Me limpio la herida con algodón He contado hasta cien Cuento ovejas No te enfades Añade agua He añadido fotos nuevas Tenemos que largarnos de aquí Harías bien en irte a otra ciudad Viorel se mete en negocios con Cosmin ¡No pises la hierba! Bostezo cuando tengo sueño Busco palabras en el diccionario No busco a Elena, busco a Ion Te busca un hombre al teléfono El imperio se tambalea Te partes de risa Se me agrieta la piel de los dedos He descargado un álbum Mis padres no me dejan desnudarme en las películas El escultor erige un monumento Stefan Cel Mare erigió 44 monasterios Cargo mis pilas ¿Por qué no se carga el juego? Este desayuno no engorda Como pero no engordo El cerdo engorda Ha dejado una carta en la mesa He dejado a los niños en casa de los padres Ella ha alabado el espectáculo He aguantado demasiados años Los enfermos de los hospitales sufren hambre Carlos ha cavado sólo su (propia) tumba Cave un agujero correspondiente al tamaño de la planta

Quiero escapar de ellas Gica ha escapado de la cárcel

Liderii europeni convoacă o reuniune Parlamentul îngroapă scandalul Înot în râu Lebedele înoată pe lacuri Haide, prietene, să înotăm Vă ordonăm să nu beți! Păduchii provoacă mâncărime puternica Infecția provoacă durere Eu toc varză pentru salată Câinele apără oile Am cumpărat o duzină de ouă Poți să-mi cumperi o înghețată? De unde se pot cumpăra flori? Plugul de zăpadă curăță șoseaua Cu ce se curăță argintul? Îmi curăț rana cu vată Am numărat până la o sută Număr oi Nu te supăra Adaugă apă Am adăugat poze noi Trebuie să ne cărăm de aici Ai face bine să te cari în alt oraș Viorel se bagă în afaceri cu Cosmin Nu călca pe iarbă! Casc atunci când mi-e somn Caut cuvinte în dicționar N-o caut pe Elena, îl caut pe Ion Te caută un bărbat la telefon Imperiul se clatină Te crăpi de râs Mi se crapă pielea degetelor Am descărcat un album Părinții nu mă lasă să mă dezbrac în filme Sculptorul înalță un monument Stefan Cel Mare a înălțat 44 de mănăstiri Îmi încarc bateriile De ce nu se încarcă jocul? Acest mic dejun nu îngrașă Mănânc dar nu mă îngraș Porcul se îngrașă A lăsat o scrisoare pe masă Am lăsat copiii la părinți Ea a lăudat spectacolul Rabd de prea mulți ani Bolnavii din spitale rabdă de foame Carlos și-a săpat singur groapa Săpați un cuib corespunzător mărimii plantei Vreau să mă scap de ele Gica a scăpat de închisoare

235


QAR

41


Marcel joacă tenis Marcel juega al tenis 236

     

La Conjugación I (cont.) Alternancia ei (verbos que se conjugan como a prezenta) Alternancia ăa/e (verbos que se conjugan como a învăța o a spăla) Alternancia uo/oa (verbos que se conjugan como a juca) Alternancia ăa y ăe en el mismo verbo (a căpăta) Alternancia eea y ăe en el mismo verbo (a semăna)

La alternancia ei se produce en verbos como a prezenta, en todas las formas del singular del presente y la tercera persona del plural del presente: infinitiv prezenta verb tranzitiv numărul

(a) prezenta

persoana

prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

prezentare

prezentat

prezentând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular prezintă

plural prezentați

mai mult ca perfect

I (eu)

prezint

(să) prezint

prezentam

prezentai

prezentasem

a II-a (tu)

prezinți

(să) prezinți

prezentai

prezentași

prezentaseși

a III-a (el, ea)

prezintă

(să) prezinte

prezenta

prezentă

prezentase

I (noi)

prezentăm

(să) prezentăm

prezentam

prezentarăm

prezentaserăm, prezentasem

a II-a (voi)

prezentați

(să) prezentați

prezentați

prezentarăți

prezentaserăți, prezentaseți

prezintă

(să) prezinte

prezentau

prezentară

prezentaseră

singular

plural

a III-a (ei, ele)

La alternancia ăa/e se produce en verbos como a învăța, o a spăla que ya conocemos, o a apăsa :

infinitiv apăsa verb tranzitiv

(a) apăsa

participiu

gerunziu

apăsare

apăsat

apăsând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular apasă

plural apăsați

numărul

persoana I (eu)

apăs

(să) apăs

apăsam

apăsai

apăsasem

singular

a II-a (tu)

apeși

(să) apeși

apăsai

apăsași

apăsaseși

a III-a (el, ea)

apasă

(să) apese

apăsa

apăsă

apăsase

I (noi)

apăsăm

(să) apăsăm

apăsam

apăsarăm

apăsaserăm, apăsasem

a II-a (voi)

apăsați

(să) apăsați

apăsați

apăsarăți

apăsaserăți, apăsaseți

a III-a (ei, ele)

apasă

(să) apese

apăsau

apăsară

apăsaseră

plural

prezent

infinitiv lung

mai mult ca perfect


QAR


La alternancia uo/oa se produce en verbos como a juca que ya hemos visto o a purta:

infinitiv purta verb tranzitiv

infinitiv lung

participiu

gerunziu

(a) purta

purtare

purtat

purtând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular poartă

plural purtați

numărul

persoana I (eu)

port

(să) port

purtam

purtai

purtasem

singular

a II-a (tu)

porți

(să) porți

purtai

purtași

purtaseși

a III-a (el, ea)

poartă

(să) poarte

purta

purtă

purtase

I (noi)

purtăm

(să) purtăm

purtam

purtarăm

purtaserăm, purtasem

a II-a (voi)

purtați

(să) purtați

purtați

purtarăți

purtaserăți, purtaseți

a III-a (ei, ele)

poartă

(să) poarte

purtau

purtară

purtaseră

plural


En verbos como a căpăta en la segunda persona del singular se producen dos alternancias a la vez:

infinitiv căpăta verb tranzitiv numărul singular

plural

(a) căpăta

persoana

prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

căpătare

căpătat

căpătând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular capătă

plural căpătați

mai mult ca perfect

I (eu)

capăt

(să) capăt

căpătam

căpătai

căpătasem

a II-a (tu)

capeți

(să) capeți

căpătai

căpătași

căpătaseși

a III-a (el, ea)

capătă

(să) capete

căpăta

căpătă

căpătase

I (noi)

căpătăm

(să) căpătăm

căpătam

căpătarăm

căpătaserăm, căpătasem

a II-a (voi)

căpătați

(să) căpătați

căpătați

căpătarăți

căpătaserăți, căpătaseți

a III-a (ei, ele)

capătă

(să) capete

căpătau

căpătară

căpătaseră

En verbos como a semăna se produce una alternancia eea en la tercera persona del presente de indicativo, además de ăe en la segunda persona del presente y en la tercera del conjunctiv prezent:

infinitiv semăna verb tranzitiv numărul singular

plural

(a) semăna

infinitiv lung semănare

participiu

gerunziu

semănat

semănând

imperativ pers. a II-a singular seamănă

plural semănați

persoana

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

semăn, seamăn

(să) semăn, seamăn

semănam

semănai

semănasem

semeni

(să) semeni

semănai

semănași

semănaseși

a III-a (el, ea)

seamănă

(să) semene

semăna

semănă

semănase

I (noi)

semănăm

(să) semănăm

semănam

semănarăm

semănaserăm, semănasem

a II-a (voi)

semănați

(să) semănați

semănați

semănarăți

semănaserăți, semănaseți

a III-a (ei, ele)

seamănă

(să) semene

semănau

semănară

semănaseră

a II-a (tu)

Por último, señalar que el verbo a amâna es completamente regular.

mai mult ca perfect


QAR


Vocabulario 41                

amâna, amân v /a.mᵻ'na/ aplazar, retrasar apăsa, apăs v /a.pǝ'sa/ apretar, presionar atlantic a /a'tlan.tik/ atlántico: atlantic atlantici atlanticul atlanticii atlanticului atlanticilor atlantică /a'tlan.ti.kǝ/ atlántica: atlantică atlantice atlantica atlanticele atlanticei atlanticelor atmosferă f /at.mos'fe.rǝ/ atmósfera: atmosferă atmosfere atmosfera atmosferele atmosferei atmosferelor barză f /'bar.zǝ/ cigüeña: barză berze barza berzele berzei berzelor bască f /'bas.kǝ/ boina: bască băști basca băștile băștei băștilor buton n /bu'ton/ botón: buton butoane butonul butoanele butonului butoanelor căpăta, capăt v /kǝ.pǝ'ta/ recibir câmpie f /kᵻm'pi.e/ llanura: câmpie câmpii câmpia câmpiile câmpiei câmpiilor ceașcă f /'ʧe̯aʃ.kǝ/ taza: ceașcă cești ceașca ceștile ceștii ceștilor corpuscul m /kor'pus.kul/ corpúsculo: corpuscul corpusculi corpusculul corpusculii corpusculului corpusculilor desfășura, desfășor v /des.fǝ.ʃu'ra/ desarrollar, desplegar divers a /di'vers/ diverso: divers diverși diversul diverșii diversului diverșilor diversă /di'ver.sǝ/ diversa: diversă diverse diversa diversele diversei diverselor edificiu n /e.di'fi.ʧiw/ edificio: edificiu edificii edificiul edificiile edificiului edificiilor energie f /e.ner'ʤi.e/ energía: energie energii energia energiile energiei energiilor eveniment n /e.ve.ni'ment/ acontecimiento: eveniment evenimente evenimentul evenimentele evenimentului evenimentelor

           

        



festival n /fes.ti'val/ festival: festival festivaluri festivalul festivalurile festivalului festivalurilor fotbal n /'fot.bal/ fútbol: fotbal --- fotbalul --- fotbalului fundiță f /fun'di.ʦǝ/ cinta: fundiță fundițe fundița fundițele fundiței fundițelor înconjura, înconjor v /ᵻn.kon'ʒor/ rodear însura, însor v /ᵻn.su'ra/ casarse (para hombres)18 lacrimă f /'la.kri.mǝ/ lágrima: lacrimă lacrimi lacrima lacrimile lacrimii lacrimilor ligă f /'li.gǝ/ liga (de fútbol…): ligă ligi liga ligile ligii ligilor limitat a /li.mi'tat/ limitado: limitat limitați limitatul limitații limitatului limitaților limitată /li.mi'ta.tǝ/ limitada: limitată limitate limitata limitatele limitatei limitatelor material a /ma.te.ri'al/ material (m): material materiali materialul materialii materialului materialilor materială /ma.te.ri'a.lǝ/ material (f): materială materiale materiala materialele materialei materialelor mănușă f /mǝ'nu.ʃǝ/ guante: mănușă mănuși mănușa mănușile mănușii mănușilor măsura, măsor v /mǝ.su'ra/ medir naș m /naʃ/ padrino (de bautizo): naș nași nașul nașii nașului nașilor nașă f /'na,ʃǝ/ madrina (de bautizo): nașă nașe nașa nașele nașei nașelor natură f /na'tu.rǝ/ naturaleza: natură naturi natura naturile naturii naturilor ocean n /o'ʧe̯an/ océano: ocean oceane oceanul oceanele oceanului oceanelor optime f /op'ti.me/ octavo (mat), octava (mus.): optime optimi optimea optimile optimii optimilor papion n /pa.pi'on/ pajarita: papion papioane papionul papioanele papionului papioanelor pălărie f /pǝ.lǝ'ri.e/ sombrero: pălărie pălării pălăria pălăriile pălăriei pălăriilor păsa (a-i păsa cuiva de ceva), păs v /pǝ'sa/ importar, preocupar(se alguien por algo) petic n /'pe.tik/ parche: petic petice peticul peticele peticului peticelor pieptăna (a se), pieptăn v /pjep.tǝ.na/ peinar(se) plângere f /'plᵻn.ʤe.re/ queja: plângere plângeri plângerea plângerile plângerii plângerilor prezenta, prezint v /pre.zen'ta/ presentar

238


QAR            

   

putere f /pu'te.re/ potencia, poder, fuerza: putere puteri puterea puterile puterii puterilor purta, port v /pur'ta/ llevar răspundere f /rǝs'pun.de.re/ respuesta: răspundere răspunderi răspunderea răspunderile răspunderii răspunderilor răsturna, răstorn v /rǝs.tur'na/ volcar reprezenta, reprezint v /re.pre.zen'ta/ representar rezervor n /re.zer'vor/ depósito: rezervor rezervoare rezervorul rezervoarele rezervorului rezervoarelor ruga, rog v /ru'ga/ rogar, rezar săpun n /sǝ'pun/ jabón: săpun săpunuri săpunul săpunurile săpunului săpunurilor scula, scol v /sku'la/ despertar scutec n /sku.tek/ pañal: scutec scutece scutecul scutecele scutecului scutecelor semăna (cu), semăn v /se.mǝ'na/ parecer(se a) serviciu n /ser'vi.ʧiw/ trabajo: serviciu servicii serviciul serviciile serviciului serviciilor stol n /stol/ bandada: stol stoluri stolul stolurile stolului stolurilor strecura, strecor v /stre.ku'ra/ meter talangă f /ta'lan.gǝ/ cencerro: talangă tălăngi talanga tălăngile tălăngii tălăngilor termometru n /ter.mo'me.tru/ termómetro: termometru termometre termometrul termometrele termometrului termometrelor

   


turna, torn v /tur'na/ verter, echar vărsa, vărs v /vǝr'sa/ derramar, desembocar zână f /'zᵻ.nǝ/ hada: zână zâne zâna zânele zânei zânelor zbura, zbor v /zbu'ra/ volar

pălărie

239


QAR



Ieri am amânat întâlnirea Avem să amânăm întâlnirea E suficient să apeși un buton În fiecare an se desfășoară aici diverse festivaluri Natura este lumea materială care ne înconjoară Nu vreau să mă însor Nu mă însor cu Nicole Fiica mea nu a vrut să joace fotbal cu mine Fiul meu nu a vrut să se joace cu păpușa Marcel joacă tenis Fetiță ta se piaptănă singură? După ce mă pieptăn, mă îmbrac Virusul se prezintă sub formă de corpusculi V-o prezint pe nașa mea zână Boul poartă o talangă Carla poartă pălărie Iarnă port mănuși Fiecare dintre aceste evenimente reprezintă clipe din viață Tu te scoli la șase și jumatate Mă spăl pe cap su șampon Spală-te pe mâini cu săpun Mă spăl cu gel de duș Milan se strecoară în optimile Ligii Campionilor O hârtie luată de vânt zboară în aer Berzele zboară în stoluri spre Africa

Ayer aplacé la cita Tenemos que aplazar la cita Basta con apretar un botón Todos los años se desarrollan aquí diversos festivales La naturaleza es el mundo material que nos rodea No quiero casarme No me caso con Nicole Mi hija no quiso jugar al fútbol conmigo Mi hijo no quiso jugar con la muñeca Marcel juega al tenis ¿La niña se peina sola? Después de peinarme, me visto El virus se presenta bajo la forma de corpúsculos Les presento a mihada madrina El buey lleva un cencerro Carla lleva sombrero En invierno llevo guantes Cada uno de estos acontecimientos representan momentos de la vida Tú te despiertas a las seis y media Me lavo la cabeza con champú Lávate las manos con jabón Me lavo con gel de ducha El Milán se mete en octavos de la Liga de Campeones Una hoja llevada por el viento vuela por el aire Las cigüeñas vuelan en bandadas hacia África

Barză albă

240


QAR



Hoy aplazo la cita Aplazaremos el examen Aprieto un botón Me aprieta algo en el pecho Quiero ganar energía para ir más lejos Todos los años se celebra el concurso ¿Qué festivales se han celebrado en este edificio? La atmósfera rodea la Tierra Los montes rodean la llanura Me caso en verano Pedro se casa mañana con Ana ¿Quieres jugar al fútbol? El termómetro mide la temperatura ¿Cómo mido la potencia de un motor? ¿Cuánto te preocupa? No me preocupo por los premios Me gusta peirnarme ¡Péinate! Después de lavarme, me peino ¿Puedo presentarle al señor Popescu? ¿Qué documentos tengo que presentar? Quiero presentar una queja Mi padre lleva gafas Tu abuelo lleva boina Llevo una cinta en la cabeza El bebé lleva pañales Me gusta llevar pajarita María lleva un parche en el ojo El autobús vuelca Nosotros representamos a 5 sociedades Ud. representa a una Sociedad Limitada Reza todo el día Le ha rogado que le haga un trabajo Nosotros nos despertamos todos los días temprano Me despierto rápido Me despierto a las seis El se despierta tarde ¿Cuándo se despierta Daniel? El rumano se parece al italiano Adriana se va a parecer a su madre Mihai se parece a sus padres Me meto en tu cama Echo vino en los vasos Echo café en la taza Echo gasolina en el depósito El Sena desemboca en el Océano Atlántico No quiero derramar lágrimas ¡Cómo me gustaría volar! ¿Cuánto has volado? El avión vuela a 1000 km por hora

Azi amân întâlnirea O să amânăm examenul Apăs un buton Mă apasă ceva pe piept Vreau să capăt energie să merg mai departe În fiecare an, se desfășoară concursul Ce festivaluri s-au desfășurat în acest edificiu? Atmosfera înconjoară pământul Munții înconjoară câmpia Mă însor la vară Pedro se însoară mâine cu Ana Vreți să jucați fotbal? Termometrul măsoară temperatura Cum măsor puterea unui motor? Cât de mult îți pasă? Nu îmi păs de premii Îmi place să mă pieptăm Piaptănă-te! După ce mă spăl, mă pieptăn Pot să vi-l prezint pe domnul Popescu? Ce documente trebuie să prezint? Vreau să prezint o plângere Tătal meu poartă ochelari Bunicul tău poartă bască Port o fundiță pe cap Bebelușul poartă scutece Îmi place să port papion Maria poartă un petic pe ochi Autobuzul se răstoarnă Noi reprezentăm 5 societăți Dvs. Reprezentați o societate cu răspundere limitată? Toată ziua se roagă L-a rugat să-i facă un serviciu Noi ne sculăm în fiecare zi devreme Mă scol repede Eu mă scol la ora șase Ei se scoală târziu Când se scoală Daniel? Româna seamănă cu italiana Adriana va semăna cu mama ei Mihai seamănă cu părinții săi Mă strecor în patul tău Turn vin în pahare Turn cafea în ceașcă Turn benzina în rezervor Sena se varsă în Oceanul Atlantic Nu vreau să vărs lacrimi Ce mi-ar plăcea să zbor! Cât de mult ați zburat? Avionul zboară cu 1000 de km pe oră

241


QAR

42


Câinele latră El perro ladra 242

    

La Conjugación I2 verbos con desinencias en el presente –u, -i, -ă, -ăm, -ați, -ă Alternancia ăa (verbos que se conjugan como a lătra) Conjugación I3, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -i, -i, -e, -em, -ați, -e Conjugación I4, verbos que acaban en –ia con desinencias en el presente -, -, -e, -em, -ați, -e La voz pasiva

Verbos de la conjugación I que cambian la última -a del infinitivo por otra vocal en la primera persona del presente de indicativo, en primer lugar, los que la cambian por una -u, como a intra infinitiv intra (verb) verb numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

gerunziu


(a) intra

intrare

intrat

intrând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

intru

(să) intru

intram

intrai

intrasem

a II-a (tu)

intri

(să) intri

intrai

intrași

intraseși

a III-a (el, ea)

persoana

intră

plural intrați

mai mult ca perfect

intră

(să) intre

intra

intră

intrase

I (noi)

intrăm

(să) intrăm

intram

intrarăm

intraserăm, intrasem

a II-a (voi)

intrați

(să) intrați

intrați

intrarăți

intraserăți, intraseți

a III-a (ei, ele)

intră

(să) intre

intrau

intrară

intraseră

a lătra añade además la alternancia que ya conocemos ăa infinitiv lătra verb tranzitiv numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

gerunziu


plural

(a) lătra

lătrare

lătrat

lătrând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

mai mult ca perfect

I (eu)

latru

(să) latru

lătram

lătrai

lătrasem

a II-a (tu)

latri

(să) latri

lătrai

lătrași

lătraseși

a III-a (el, ea)

latră

(să) latre

lătra

lătră

lătrase

I (noi)

lătrăm

(să) lătrăm

lătram

lătrarăm

lătraserăm, lătrasem

a II-a (voi)

lătrați

(să) lătrați

lătrați

lătrarăți

lătraserăți, lătraseți

a III-a (ei, ele)

latră

(să) latre

lătrau

lătrară

lătraseră

persoana

latră

lătrați


QAR


De los verbos que acaban en –ia hay un grupo que sustituye la –a por una –i en la primera persona del presente de indicativo como a întârzia, que sería la conjugación I 3 y que lleva las siguientes desinencias en el presente (-i, -i, -e, em, -ați, -e)

infinitiv întârzia verb tranzitiv numărul

(a) întârzia

persoana

prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

întârziere

întârziat

întârziind

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular întârzie

plural întârziați

mai mult ca perfect

I (eu)

întârzii

(să) întârzii

întârziam

întârziai

întârziasem

a II-a (tu)

întârzii

(să) întârzii

întârziai

întârziași

întârziaseși

a III-a (el, ea)

întârzie

(să) întârzie

întârzia

întârzie

întârziase

I (noi)

întârziem

(să) întârziem

întârziam

întârziarăm

întârziaserăm, întârziasem

a II-a (voi)

întârziați

(să) întârziați

întârziați

întârziarăți

întârziaserăți, întârziaseți

a III-a (ei, ele)

întârzie

(să) întârzie

întârziau

întârziară

întârziaseră

singular

plural

Y otro grupo que simplemente quitan la –a y se quedan con la vocal –i como terminación en la primera persona, es el caso de a mângâia infinitiv mângâia verb tranzitiv numărul

(a) mângâia

persoana

prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

mângâiere

mângâiat

mângâind

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular mângâie

mângâiați

mai mult ca perfect

I (eu)

mângâi

(să) mângâi

mângâiam

mângâiai

mângâiasem

a II-a (tu)

mângâi

(să) mângâi

mângâiai

mângâiași

mângâiaseși

a III-a (el, ea)

singular

plural

mângâie

(să) mângâie

mângâia

mângâie

mângâiase

I (noi)

mângâiem

(să) mângâiem

mângâiam

mângâiarăm

mângâiaserăm, mângâiasem

a II-a (voi)

mângâiați

(să) mângâiați

mângâiați

mângâiarăți

mângâiaserăți, mângâiaseți

a III-a (ei, ele)

mângâie

(să) mângâie

mângâiau

mângâiară

mângâiaseră

plural

O a tăia que añade la alternancia ăa

infinitiv tăia verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

infinitiv lung

participiu

gerunziu

(a) tăia

tăiere

tăiat

tăind

imperativ pers. a II-a singular taie

plural tăiați

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

mai mult ca perfect

I (eu)

tai

(să) tai

tăiam

tăiai

tăiasem

a II-a (tu)

tai

(să) tai

tăiai

tăiași

tăiaseși

a III-a (el, ea)

taie

(să) taie

tăia

tăie

tăiase

I (noi)

tăiem

(să) tăiem

tăiam

tăiarăm

tăiaserăm, tăiasem

a II-a (voi)

tăiați

(să) tăiați

tăiați

tăiarăți

tăiaserăți, tăiaseți

a III-a (ei, ele)

taie

(să) taie

tăiau

tăiară

tăiaseră

La voz pasiva19 La voz pasiva en rumano se construye de forma similar al español. Por ejemplo con el verbo a căuta

243

QAR



dragon

En presente, bastaría con usar el verbo a fi + participio, concretamente el adjetivo derivado del participio:

Eu căut Yo busco Eu sunt căutat Yo soy buscado Ea este căutată Ella es buscada En pasado, el prezent perfect con fost (el participio del verbo a fi), en medio:

Am căutat He buscado Am fost căutat He sido buscado Y en futuro del verbo a fi con (voi, vei etc) + el adjetivo derivado del participio:

El va căuta Él buscará El va fi căutat Él será buscado

Foarfecă

244


QAR


Vocabulario 42

       

apropia (a se), apropii v /a.pro.pi'a/ acercar(se) buză f /'bu.zǝ/ labio: buză buze buza buzele buzei buzelor cale f /'ka.le/ calle, avenida, camino, vía: cale căi calea căile căii căilor ceapă f /'ʧe̯a.pə/ cebolla: ceapă cepe ceapa cepele cepei cepelor chirurg m /ki'rurg/ cirujano: chirurg chirurgi chirurgul chirurgii chirurgului chirurgilor clasă f /'kla.sǝ/ clase: clasă clase clasa clasele clasei claselor continua, continuu v /kon.ti.nu'a/ continuar, seguir cumpărătură f /kum.pǝ.rǝ'tu.rǝ/ compra: cumpărătură cumpărături cumpărătura cumpărăturile cumpărăturii cumpărăturilor

                   

discuție f /dis'ku.ʦi.e/ discusión: discuție discuții discuția discuțiile discuției discuțiilor dragon m /dra'gon/ dragón: dragon dragoni dragonul dragonii dragonului dragonilor fantomă f /fan'to.mǝ/ fantasma: fantomă fantome fantoma fantomele fantomei fantomelor foarfecă f /'fo̯ ar.fe.kǝ/ tijera: foarfecă foarfece foarfeca foarfecele foarfecei foarfecelor ghinion n /gi.ni'on/ gafe, mala suerte: ghinion ghinioane ghinionul ghinioanele ghinionului ghinioanelor iaurt n /jawrt/ yogur: iaurt iaurturi iaurtul iaurturile iaurtului iaurturilor iguană f /i'gwa.nǝ/ iguana: iguană iguane iguana iguanele iguanei iguanelor intra, intru v /in'tra/ entrar insulă f /'in.su.lǝ/ isla: insulă insule insula insulele insulei insulelor încuia, încui v /ᵻn.ku'ja/ cerrar, encerrar întârzia, întârzii v /ᵻn.tᵻr.zi'a/ retrasarse, llegar tarde întâmpla (a se), (sólo 3ª pers.) v /ᵻn.tᵻm'pla/ ocurrir, pasar întâmplător adv /ᵻn.tᵻm.plǝ'tor/ por casualidad, casualmente lătra, latru v /lǝ'tra/ ladrar librărie f /li.brǝ'ri.e/ librería: librărie librării librăria librăriile librăriei librăriilor lup m /lup/ lobo: lup lupi lupul lupii lupului lupilor mângâia, mângâi v /mᵻn.gᵻ'ja/ acariciar, consolar motiv n /mo'tiv/ motivo: motiv motive motivul motivele motivului motivelor mustra, mustru v /mus'tra/ regañar, reprender, reprobar permanent a /per.ma'nent/ permanente (m): permanent permanenți permanentul permanenții permanentului permanenților

permanentă /per.ma'nen.tǝ/ permanente (f): permanentă permanente permanenta permanentele permanentei permanentelor

          

poliție f /po'li.ʦi.e/ policía: poliție poliții poliția polițiile poliției polițiilor scriitor m /scri.i'tor/ escritor: scriitor, scriitori scriitorul scriitorii scriitorului scriitorilor scriitoare f /scri.i.to̯ a.re/ escritora: scriitoare scriitoare scriitoarea scriitoarele scriitoarei scriitoarelor silicon m /si.li'kon/ silicona: silicon siliconi siliconul siliconii siliconului siliconilor speria (a se), sperii v /spe.ri'a/ asustar(se) sufla, suflu v /su'fla/ soplar tăia, tai v /tǝ'ja/ cortar umbla, umblu v /um'bla/ andar, caminar , marchar umfla, umflu v /um'fla/ hinchar, inflar urla, urlu v /ur'la/ bramar, rugir, aullar zgâria, zgârii v /zgᵻ.ri'a/ rascar, arañar

245


QAR


Frases de práctica 42

 

Câinele latră Aflu întâmplător că nu departe este un magazin nou

              

Ea trebuie să continue Aveți să continuați discuția și mâine? Intru în magazinul acesta după cumpărături Noi intrăm în magazin după cumpărături Ar durea-o dacă i-ai spune ce s-a întâmplat Un prieten adevărat te mustră pe față Noaptea cineva umblă cu hainele mele Eu umblu pe jos A umflat 55 de baloane și a zburat cu ele Apropiați-vă! Carlos se încuie în toaletă Dvs. aveți dreptate când spuneți că eu întârzii la cursuri Nu mă sperie dragonii Pisica ta continuă să zgârie Ai ghinion dacă îți taie calea o pisică neagră?

   

Sunt chemată la telefon de Dana Ai fost rugat să vii la timp Veți fi așteptați la gară de Maria Pantofii purtați prea des se strică

   

El este felicitat de colegi Cărțile vor fi puse la loc A fost vizitat de rude? Sunt căutat de părinți

lup

El perro ladra Encuentro por casualidad que no lejos hay una tienda nueva Ella tiene que continuar ¿Tenéis que seguir la discusión también mañana? Entro en esta tienda para comprar Entramos en la tienda para comprar Le dolería (a ella) si le dijeras (a él) lo que ha pasado Un verdadero amigo te regaña a la cara De noche alguien anda con mis ropas Voy a pie Ha inflado 55 globos y ha volado con ellos ¡Acérquese! Carlos se encierra en el baño Ud. tiene razțon cuando dice que llego tarde a los cursos No me asustan los dragones Tu gato sigue arañando ¿Tienes mala suerte si un gato negro se te cruza por l la calle? Soy llamado por teléfono por Dana Se te ha pedido que vengas a tiempo Vais a ser esperados en la estación por Maria Los zapatos llevados demasiado a menudo se estropean Él es felicitado por los compañeros de trabajo Los libros serán puestos en su sitio ¿Ha sido visitado por los parientes? Soy buscado por mis padres

246


QAR



Rumanía se halla en el sudeste de Europa Descubro una novedad interesante Descubre que aquí hay una librería Seguimos trabajando en un proyecto con los italianos Yo entro en clase Tú entras en la oficina Él entra por la puerta Entráis en la sala Ellos entran en la librería Ha ocurrido un accidente ¿Qué va a pasar con Diana? ¿Qué ha pasado con Daniel? No puedo regañarla a cada segundo Yo soplo hasta en el yogur Hoy camino por la ciudad Tú caminas poco Él camina mucho Andáis a la escuela ¿Quién camina en busca de ayuda? Tienes que ir al doctor ¿Me inflas el globo? Se ha inflado los labios con silicona Los lobos aúllan por muchos motivos El perro que ladra no muerde Nos acercamos a la isla ¡No os acerquéis! Cerraría la puerta pero no tengo llave Jack encerraba a su mujer en casa ¿Has llegado tarde al trabajo? El llega tarde permanentemente No llegues tarde a la universidad No me asustan los fantasmas Me dan miedo las iguanas Me he asustado No me dan miedo los vampiros Tu gato te ha arañado Yo la acaricio lentamente Acariciame Las tijeras se usan para cortar ¿Corto las cebollas? Ya no cortan mis cuchillos de cocina El libro es leído por el alumno Soy esperado por los amigos Es buscado por la policía Este libro ha sido escrito por un gran escritor El enfermo ha sido operado por un cirujano joven Él será visitado por los amigos ¿Quién va a ser invitado al concierto? Voy a ser llamado por el director Sí, serás llamado por el director

România se află în sud-estul Europei Eu aflu o noutate interesantă Tu afli că aici este o librărie Continuăm să lucrăm la un proiect cu italieni Eu intru în clasă Tu intri în birou El intră pe ușă Voi intrați în sală Ei intră în librărie S-a întâmplat un accident Ce se va întâmpla cu Diana? Ce s-a întâmplat cu Daniel? Nu pot s-o mustru în fiecare secundă Eu suflu și în iaurt Astăzi umblu prin oraș Tu umbli puțin El umblă mult Voi umblați la școală Cine umblă după ajutor? Trebuie să umbli pe la doctori Îmi umfli balonul? Și-a umflat buzele cu silicon Lupii urlă din mai multe motive Câinele care latră nu mușcă Ne apropiem de insulă Nu vă apropiați! Aș încuia ușa dar n-am cheie Jack își încuia soția în casă Ați întârziat la serviciu? El întârzie permanent Nu întârzii la universitate Nu mă sperie fantomele Mă sperie iguanele M-am speriat Nu mă sperie vampirii Pisica ta m-a zgâriat Eu o mângâi încet Mângâie-mă Foarfeca este folosită la tăiat Să tai cepele? Nu-mi mai taie cuțitele de bucătărie Cartea este citită de elev Sunt așteptat de prieteni Este căutat de poliție Cartea aceasta a fost scrisă de un mare scriitor Bolnavul a fost operat de un chirurg tânăr El va fi vizitat de prieteni Cine va fi invitat la concert? Voi fi chemat de director Da, vei fi chemat de director

247


QAR


43 Los deportistas se entrenan en el gimnasio Sportivii se antrenează în sală de sport

248



La Conjugación I5, verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează

En este tema practicaremos con verbos de la conjugación I5 que siguen el mismo esquema que el verbo a abandona:

abandona verb tranzitiv numărul

singular

plural

persoana

infinitiv (a) abandona prezent

infinitiv lung abandonare conjunctiv prezent

participiu abandonat imperfect

gerunziu abandonând perfect simplu

imperativ pers. a II-a singular abandonează

plural abandonați

mai mult ca perfect

I (eu)

abandonez

(să) abandonez

abandonam

abandonai

abandonasem

a II-a (tu)

abandonezi

(să) abandonezi

abandonai

abandonași

abandonaseși

a III-a (el, ea)

abandonează

(să) abandoneze

abandona

abandonă

abandonase

I (noi)

abandonăm

(să) abandonăm

abandonam

abandonarăm

abandonaserăm, abandonasem

a II-a (voi)

abandonați

(să) abandonați

abandonați

abandonarăți

abandonaserăți, abandonaseți

a III-a (ei, ele)

abandonează

(să) abandoneze

abandonau

abandonară

abandonaseră

palat


QAR


Vocabulario 43                                  

abandona, abandonez v /a.ban.do'na/ abandonar abilita, abilitez v /a.bi.li'tez/ autorizar, habilitar abona (a se), abonez v /a.bo'na/ abonar(se) aborda, abordez v /a.bor'da/ abordar abuza, abuzez v /a.bu'za/ abusar acumula, acumulez v /a.ku.mu'la/ acumular accelera, accelerez v /ak.ʧe.le'ra/ acelerar accentua, acentuez v /ak.ʧen.tu'a/ acentuar accesa, accesez v /ak.ʧe'sa/ acceder achiziționa, achiziționez v /a.ki.zi.ʦi.o'na/ adquirir acredita, acreditez v /a.kre.di'tez/ acreditar acționa, acționez v /ak.ʦi.o'na/ actuar, accionar adapta, adaptez v /a.dap'ta/ adaptar administra, administrez v /ad.mi.nis'tra/ administrar adresa (a se), adresez v /a.dre'sa/ dirigir(se) agasa, agasez v /a.ga'sa/ agredir, fastidiar, provocar agrava, agravez v /a.gra'va/ agravar amaneta, amanetez v /a.ma.ne'ta/ empeñar amenaja, amenajez v /a.me.na'ʒa/ acondicionar, acomodar, arreglar amortiza, amortizez v /a.mor.ti'za/ amortiguar, amortizar analiza, analizez v /a.na.li'za/ analizar ancheta, anchetez v /an.ke'ta/ investigar; indagar anexa, anexez v /a.nek'sa/ adjuntar, anexar angaja, angajez v /an.ga'ʒa/ dar un empleo, emplear a se angaja comprometerse antrena, antrenez v /an.tre'na/ entrenar anula, anulez v /a.nu'la/ anular apel m /a'pel/ llamamiento: apel apeluri apelul apelurile apelului apelurilor apela (la), apelez v /a.pe'la/ apelar (a), recurrir (a) aprecia, apreciez v /a.pre.ʧi'a/ apreciar aproviziona, aprovizionez v /a.pro.vi.zi.o'na/ abastecer, proveer, suministrar, surtir aranja, aranjez v /a.ran.ʒa/ arreglar, colocar arbitra, arbitrez v /ar.bi'tra/ arbitrar aresta, arestez v /a.res'ta/ arrestar aur n /'a.ur/ oro: aur --- aurul --- aurului

Aur

249

QAR              



chirurgie f /ki.rur'ʤi.e/ cirugía: chirurgie chirurgii chirurgia chirurgiile chirurgiei chirurgiilor comisie f /ko'mi.si.e/ comisión: comisie comisii comisia comisiile comisiei comisiilor cont n /kont/ cuenta: cont conturi contul conturile contului conturilor contabil s, a /kon'ta.bil/ cona (m): contabil contabili contabilul contabilii contabilului contabililor contabilă /kon.ta.bi'lǝ/ contable (f): contabilă contabile contabila contabilele contabilei contabilelor contrast n /kon'trast/ contraste: contrast contraste contrastul contrastele contrastului contrastelor copie f /'ko.pi.e/ copia: copie copii copia copiile copiei copiilor debutant s /de.bu'tant/ debutante (m): debutant debutanți debutantul debutanții debutantului debutanților debutantă /de.bu'tant.tǝ/ debutante (f): debutantă debutante debutanta debutantele debutantei debutantelor dosar n /do'sar/ expediente: dosar dosare dosarul dosarele dosarului dosarelor drog n /drog/ droga: drog droguri drogul drogurile drogului drogurilor dureros a /du.re'ros/ doloroso: dureros dureroși durerosul dureroșii durerosului dureroșilor dureroasă /du.re'ro̯ a.sǝ/ dolorosa: dureroasă dureroase dureroasa dureroasele dureroasei dureroaselor estetic a /es'te.tik/ estético: estetic estetici esteticul esteticii esteticului esteticilor estetică /es'te.ti.kǝ/ estética: estetică estetice estetica esteticele esteticei esteticelor favoare f /fa'vo̯ a.re/ favor: favoare favoruri favoarea favorurile favoarei favorurilor în favoarea + gen.: a favor de favorabil a /fa.vo'ra.bil/ favorable (m): favorabil favorabili favorabilul favorabilii favorabilului favorabilor favorabilă /fa.vo'ra.bi.lǝ/ favorable (f): favorabilă favorabile favorabila favorabilele favorabilei favorabilelor fermecător a /fer.me.kǝ'tor/ encantador, fascinante: fermecător fermecători fermecătorul fermecătorii fermecătorului fermecătorilor fermecătoare /fer.me.kǝ.to̯ a.re/ encantadora, fascinante: fermecătoare fermecătoare fermecătoarea fermecătoarele fermecătoarei fermecătoarelor

       

insomnie f /in.som'ni.e/ insomnio: insomnie insomnii insomnia insomniile insomniei insomniilor investiție f /in.ves'ti.ʦi.e/ inversión: investiție investiții investiția investițiile investiției investițiilor literar a /li.te'rar/ literario: literar literari literarul literarii literarului literalilor literară /li.te'ra.rǝ/ literaria: literară literare literara literarele literarei literarelor mafiot s /ma.fi'ot/ mafioso: mafiot mafioți mafiotul mafioții mafiotului mafioților mafiotă /ma.fi'o.tǝ/ mafiosa: mafiotă mafiote mafiota mafiotele mafiotei mafiotelor meci n /me'ʧi/ partido (dep.): meci meciuri meciul meciurile meciului meciurilor metabolism n /me.ta.bo.lism/ metabolismo: metabolism --- metabolismul --- metabolismului --moale a /'mo̯ a.le/ blando: moale moi moalele moii moalelui moilor moale blanda: moale moi moalea moile moii moilor neurologic a /ne.u.ro'lo.ʤik/ neurológico: neurologic neurologici neurologicul neurologicii neurologicului neurologicilor neurologică /ne.u.ro'lo.ʤi.kǝ/ neurológica: neurologică neurologice neurologica neurologicele neurologicei neurologicelor



palat n /pa'lat/ palacio: palat palate palatul palatele palatului palatelor

Palat

250


QAR  


post n /post/ puesto, empleo: post posturi postul posturile postului posturilor prestigios a /pres.ti.ʤi'os/ prestigioso: prestigios prestigioși prestigiosul prestigioșii prestigiosului prestigioșilor prestigioasă /pres.ti.ʤi'o̯ a.sǝ/ prestigiosa: prestigioasă prestigioase prestigioasa prestigioasele prestigioasei prestigioaselor

     

          

primărie f /pri.mǝ'ri.e/ ayuntamiento: primărie primării primăria primăriile primăriei primăriilor remediu n /re'me.diw/ remedio: remediu remedii remediul remediile remediului remediilor rezervare f /re.zer'va.re/ reserva: rezervare rezervări rezervarea rezervările rezervării rezervărilor sala de sport gimnasio, sala de deporte sarcină f /'sar.ʧi.nǝ/ embarazo, carga: sarcină sarcini sarcina sarcinile sarcinii sarcinilor sexual a /sek.su'al/sexual (m): sexual sexuali sexualul sexualii sexualului sexualilor sexuală /sek.su'a.lǝ/ sexual (f): sexuală sexuale sexuala sexualele sexualei sexualelor sexual adv sexualmente stewardesă f /ste.war'de.sǝ/ azafata: stewardesă stewardese stewardesa stewardesele stewardesei stewardeselor șoc n /ʃok/ choque: șoc șocuri șocul șocurile șocului șocurilor talpă f /'tal.pǝ/ tacón, talón: talpă tălpi talpa tălpile tălpii tălpilor totdeauna adv /tot.de̯a'u.na/ siempre trafic n /tra'fik/ tráfico: trafic traficuri traficul traficurile traficului traficurilor tragedie f /tra.ʤe'di.e/ tragedia: tragedie tragedii tragedia tragediile tragediei tragediilor trimestru n /tri'mes.tru/ trimestre: trimestru trimestre trimestrul trimestrele trimestrului trimestrelor una art, num, a (f), pron /'u.na/ una, alguna: --- --- una unele uneia unora unul art, num, a (m), pron /'u.nul/ uno, alguno: --- --- unul unii unuia unora ușurință f /u.ʃu'rin.ʦǝ/ facilidad: ușurință ușurințe ușurința ușurințele ușurinței ușurințelor valiză f /va'li.zǝ/ maleta: valiză valize valiza valizele valizei valizelor

Valiză

251


QAR


Frases de práctica 43     

Omul este un animal abandonat în lume Un medic a abuzat sexual 20 de copii Cum să-mi accelerez metabolismul? Vreau să acționez totdeauna în favoarea oamenilor Cum vei acționa dacă cineva îți va face ceva rău?

  

Legile acționează Miniștrii acționează totdeauna corect? Câte kilograme acumulezi în primul trimestru de sarcină? Străinul îmi adresează o întrebare Trebuie să se adreseze medicului Noi trebuie să vă adresăm o întrebare Comisia care anchetează protestele se adresează societății cu un apel public Femeile sunt angajate la acest post Sportivii se antrenează în sala de sport Guvernul anulează ajutor financiar pentru mame la nașterea copilului Apelează la remedii naturale pentru insomnie Cât de des apelezi la Paracetamol? Apreciez pe colega Popescu Apreciez mult sentimentul acesta fermecător A apreciat favorabil proiectul Mă duc să mă aprovizionez Mama aranjează hainele în valiză Meciul va fi arbitrat de Ion Poliția arestează trei mafioți O stewardesă a fost arestată pentru trafic de droguri

                

El hombre es un animal abandonado en el mundo Un médico ha abusado sexualmente de 20 niños ¿Cómo acelero mi metabolismo? Quiero actuar siempre a favor de los hombres ¿Cómo actuarías si alguien te fuera a hacer algo malo? La leyes actúan ¿Los ministros siempre actúan correctamente? ¿Cuántos kilos acumulas en el primer trimeste de embarazo? El extranjero me dirige una pregunta Tiene que dirigirse al médico Tenemos que dirigirle una pregunta La comisión que investiga las protestas se dirige a la sociedad con un llamamiento público Las mujeres son contratadas en este puesto Los deportistas se entrenan en el gimnasio El gobierno anula la ayuda financiera para las madres por el nacimiento del hijo Recurre a los remedios naturales para el insomnio ¿Con qué frecuencia recurres al Paracetamol? Aprecio al colega Popescu Aprecio mucho este sentimiento fascinante Ha valorado favorablemente el proyecto Me voy a aprovisionar La madre coloca la ropa en la maleta El partido será arbitrado por Ion La policía arresta a tres mafiosos Una azafata ha sido arrestada por tráfico de drogas

stewardesă

252


QAR



Ha sido doloroso abandonar a mi familia ¿Por qué abandonan los niños la escuela? La ley autoriza al gobierno a enviar el presupuesto ¿A qué revista te has suscrito? El problema se puede abordar con facilidad Carlos ha abusado sexualmente de dos menores El coche se ahoga cuando acelero ¿Cómo puedo acentuar el contraste de una imagen? ¿Cómo accedo a mi cuenta? ¿Qué tienes que saber antes de comprar un coche? ¿Vale la pena adquirir un coche de los años 60? Tengo que acreditarme cada 5 años ¿Cómo tiene que actuar un hombre? ¿A favor de quién va a actuar Petre? ¿Cómo acumulo puntos para el concurso? ¿Cómo te administras eficientemente el tiempo? A algunos les resulta difícil adaptarse a este mundo ¿A quién diriges una pregunta? Me dirijo a la taquillera Ella tiene que dirigirle una pregunta He sido agredida por ella La crisis política agrava la crisis económica En invierno se agravan las enfermedades neurológicas Carol ha empeñado su palacio Javi empeña hasta sus dientes de oro Ayúdame a arreglar el jardín El ayuntamiento adecenta un parque La suela blanda amortigua los choques Amortice su inversión Analizo un texto literario Analízate Los policías investigan la tragedia Es deseable que adjunte la copia del pasaporte En el expediente se adjunta también el original El jefe a contratado un nuevo ingeniero Me comprometo a ayudarle Ha contratado arquitectos Su mujer fue contratada en una empresa prestigiosa Ana desea ser contratada en el Banco Agroindustrial Deseo ser contratado como contable Me comprometo a terminan el trabajo para el lunes Tienes que entrenarte para ganar Deseo anular mi reserva Olga anula su visita a Moscú No quiero recurrir a la cirugía estética ¿Los espectadores aprecian el espectáculo? ¿Dónde se aprovisiona Papá Noel? ¿Dónde coloca la madre la ropa? Un debutante arbitra el partido Han arrestado a Carlos

A fost dureros să-mi abandonez familia De ce abandonează copii școala? Legea abilitează guvernul să trimită bugetul La ce revistă te-ai abonat? Problema se poate aborda cu ușurință Carlos a abuzat sexual două minore Mașina se îneacă când accelerez Cum pot să accentuez contrastul unei imagini? Cum îmi accesez contul? Ce trebuie să știi înainte să achiziționezi o mașină? Merită să achiziționez o mașină din anii 60? Trebuie să mă acreditez din 5 în 5 ani Cum trebuie să acționeze un om? În favoarea cui va acționa Petre? Cum acumulez puncte pentru concurs? Cum să-ți administrezi eficient timpul? Unora le vine greu să se adapteze la lumea aceasta Cui adresezi o întrebare? Mă adresez taxatoarei Ei trebuie să vă adreseze o întrebare Am fost agasată de ea Criza politică agravează criza economică Iarna se agravează bolile neurologice Carol și-a amanetat palatul Javi își amanetează până și dinții de aur Ajutați-mă să-mi amenajez grădina Primăria amenajează un parc Talpa moale amortizează șocurile Amortizați-vă investiția Analizez un text literar Analizează-te Polițiștii anchetează tragedia Este de dorit să anexați copia pașaportului La dosar se anexează și originalul Șeful a angajat un nou inginer Mă angajez să vă ajut A angajat arhitecți Soția dvs. a fost angajată la o firmă prestigioasă Ana dorește să fie angajat la Banca Agroindustrială Doresc să fiu angajat în funcția de contabil Mă angajez să termin lucrarea pâna luni Trebuie să te antrenezi pentru a câștiga Doresc să anulez rezervarea mea Olga își anulează vizita la Moscova Nu vreau să apelez la chirurgia estetică Spectatorii apreciază spectacolul? De unde se aprovizionează Moș Crăciun? Unde aranjează mama hainele? Un debutant arbitrează meciul L-au arestat pe Carlos

253


QAR

44


A aterizat avionul? ¿Ha aterrizado el avión? 254



La Conjugación I5 verbos con desinencias en el presente –ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează (cont.)

infinitiv așeza verb tranzitiv numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

gerunziu


plural

(a) așeza

așezare

așezat

așezând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

așez

(să) așez

așezam

așezai

așezasem

a II-a (tu)

așezi

(să) așezi

așezai

așezași

așezaseși

a III-a (el, ea)

așază

(să) așeze

așeza

așeză

așezase

I (noi)

așezăm

(să) așezăm

așezam

așezarăm

așezaserăm, așezasem*

a II-a (voi)

așezați

(să) așezați

așezați

așezarăți

așezaserăți, așezaseți*

a III-a (ei, ele)

așază

(să) așeze

așezau

așezară

așezaseră

persoana

* Forma no recomendada

cec

așază

așezați

mai mult ca perfect


QAR


Vocabulario 44                                       

 

activitate f /ak.ti.vi'ta.te/ actividad: activitate activitatea activități activitățile activității activităților aeroport n /a.e.ro'port/ aeropuerto: aeroport aeroportul aeroporturi aeroporturile aeroportului aeroporturilor agendă f /a'ʤen.dǝ/ agenda: agendă agenda agende agendele agendei agendelor alimentație f /a.li.men'ta.ʦi.e/ alimentación: alimentație alimentația alimentații alimentațiile alimentației alimentațiilor anchetă f /an'ke.tǝ/ investigación: anchetă anchete ancheta anchetele anchetei anchetelor anterior m /an.te.ri'or/ anterior (m): anterior anteriorul anteriori anteriorii anteriorului anteriorilor anterioară f /an.te.ri'o̯ a.ră/ anterior (f): anterioară anterioara anterioare anterioarele anterioarei anterioarelor apos m /a'pos/ acuoso: apos aposul apoși apoșii aposului apoșilor apoasă f /a'po̯ a.sǝ/ acuosa: apoasă apoasa apoase apoasele apoasei apoaselor asasina asasinez v /a.sa.si'na/ asesinar așeza, așezez v /a.ʃe'za/ colocar, poner

o A se așeza sentarse atenua, atenuez v /a.te.nu'a/ atenuar ateriza, aterizez v /a.te.ri'za/ aterrizar autoriza, autorizez v /a.u.to.ri'za/ autorizar, facultar avansa, avansez v /a.van'sa/ adelantar, avanzar avertiza, avertizez v /a.ver.ti'za/ advertir aviație f /a.vi'a.ʦi.e/ aviación: aviație aviația aviații aviațiile aviațiiei aviațiilor azilant m /a.zi'lant/ asilado, refugiado: azilant azilanți azilantul azilanții azilantului azilanților azilantă f /a.zi'lan.tǝ/ asilada, refugiada: azilantă azilanta azilante azilantele azilantei azilantelor baza, bazez v /ba'za/ basar o a se baza (pe) confiar (en), basarse (en) beneficia, beneficiez v /be.ne.fi.ʧi'a/ beneficiarse, disfrutar binecuvânta, binecuvântez v /bi.ne.ku.vɨn'ta/ bendecir bloca, blochez v /blo'ka/ bloquear, obstaculizar, parar, cerrar bombarda, bombardez v /bom.bar'da/ bombardear calcula, calculez v /kal.ku'la/ calcular capitula, capitulez v /ka.pi.tu'la/ capitular, rendirse caracteriza, caracterizez v /ka.rak.te.ri'za/ caracterizar, describir cec n /ʧek/ cheque: cec cecul cecuri cecurile cecului cecurilor ceda, cedez v /ʧe'da/ ceder cenzura, cenzurez v /ʧen.zu'ra/ censurar cerceta, cercetez v /ʧer.ʧe'ta/ investigar, indagar chestiona, chestionez v /kes.ti.o'na/ preguntar, cuestionar chestionar n /kes.ti.o'nar/ cuestionario: chestionar chestionarul chestionare chestionarele chestionarului chestionarelor cita, citez v /ʧi'ta/ citar, mencionar claxona, claxonez v /klak.so'na/ tocar el claxon, tocar la bocina, pitar cointeresa, coninteresez (în) v /ko.in.te.re'sa/ hacer que alguien se interese (en), implicar (en) colabora, colaborez v /ko.la.bo'ra/ colaborar comercializa, comercializez v /ko.mer.ʧi.a.li'za/ comerciar, comercializar compensa, compensez v /kom.pen'sa/ compensar completa, completez v /kom.ple'ta/ completar, rellenar compresă f /kom'pre.sǝ/ compresa, cataplasma: compresă compresa comprese compresele compresei compreselor conducător m /kon.du.kǝ'tor/ dirigente (m):conducător conducătorul conducători conducătorii conducătorului conducătorilor conducătoare f /kon.du.ka'to̯ a.re/ dirigente (f): conducătoare conducătoarea conducătoare conducătoarele conducătoarei conducătoarelor dac m /dak/ dacio20: dac dacul daci dacii dacului dacilor dacă f /'da.kǝ/ dacia: dacă daca dace dacele dacei dacelor declarație /de.klaˈra.ʦi.e/ declaración: declarație declarația declarații declarațiile declarației declarațiilor

255


QAR          

      

            


dezvoltare f /dez.vol'ta.re/ desarrollo: dezvoltare dezvoltarea dezvoltări dezvoltările dezvoltării dezvoltărilor dezvoltat m /dez.vol'tat/ desarrollado: dezvoltat dezvoltatul dezvoltați dezvoltații dezvoltatului dezvoltaților dezvoltată f /dez.vol'ta.tǝ/ desarrollada: dezvoltată dezvoltata dezvoltate dezvoltatele dezvoltatei dezvoltatelor dificil m /di.fi'ʧil/ difícil (m): dificil dificilul dificili dificilii dificilului dificililor dificilă f /di.fi'ʧi.lǝ/ difícil (f): dificilă dificila dificile dificilele dificilei dificilelor excesiv m /eks.ʧe'siv/ excesivo: excesiv excesivul excesivi excesivii excesivului excesivilor excesivă f /eks.ʧe'si.vǝ/ excesiva: excesivă excesive excesiva excesivele excesivei excesivelor formular n /for.mu'lar/ formulario: formular formularul formulare formularele formularului formularelor frază f /'fra.zǝ/ frase: frază fraza fraze frazele frazei frazelor gratuit m /gra.tu'it/ gratuito: gratuit gratuitul gratuiți gratuiții gratuitului gratuiților gratuită f /gra.tu'i.tǝ/ gratuita: gratuită gratuita gratuite gratuitele gratuitei gratuitelor greșit m /gre'ʃit/ equivocado, culpable (m): greșit greșitul greșiți greșiții greșitului greșiților greșită f /gre'ʃi.tǝ/ equivocada, culpable (f): greșită greșita greșite greșitele greșitei greșitelor guturai n /gu.tu'raj/ catarro, resfriado: guturai guturaiul guturaie guturaiele guturaiului guturaielor homosexual m /ho.mo.sek.su'al/ homosexual (m): homosexual homosexualul homosexuali homosexualii homosexualului homosexualilor homosexuală f /ho.mo.sek.su'a.lǝ/ homosexual (f): homosexuală homosexuala homosexuale homosexualele homosexualei homosexualelor impozit n /im'po.zit/ impuesto: impozit impozitul impozite impozitele impozitului impozitelor instruire f /in.stru'i.re/ instrucción: instruire instruirea instruiri instruirile instruirii instruirilor legătură f /le.gǝ'tu.rǝ/ relación, atadura: legătură legătura legături legăturile legăturii legăturilor medical m /me.di'kal/ médico (adj.): medical medicalul medicali medicalii medicalului medicalilor medicală f /me.di'ka.lǝ/ médica (adj.): medicală medicale medicala medicalele medicalei medicalelor națiune f /na.ʦi'u.ne/ nación: națiune națiunea națiuni națiunile națiunii națiunilor nazal m /na'zal/ nasal (m): nazal nazalul nazali nazalii nazalului nazalilor nazală f /na'za.lǝ/ nasal (f): nazală nazala nazale nazalele nazalei nazalelor partener m /par.te'ner/ socio, compañero: partener partenerul parteneri partenerii partenerului partenerilor parteneră f /par.te'ne.rǝ/ socia, compañera: parteneră partenera partenere partenerele partenerei partenerelor program n /pro'gram/ programa: program programul programe programele programului programelor regiune f /re.ʤi'u.ne/ región: regiune regiunea regiuni regiunile regiunii regiunilor republică f /re'pu.bli.kǝ/ república: republică republica republici republicile republicii republicilor resursă f /re'sur.sǝ/ recurso: resursă resursa resurse resursele resursei resurselor secreție f /se'kre.ʦi.e/ secreción: secreție secreția secreții secrețiile secreției secrețiilor spațiu n /'spa.ʦiw/ espacio: spațiu spațiul spații spațiile spațiului spațiilor sprijin n /'spri.ʒin/ apoyo, amparo: sprijin sprijinul sprijine sprijinele sprijinului sprijinelor stat n /stat/ estado: stat statul state statele statului statelor tăiere f /tǝ'je.re/ corte, recorte: tăiere tăierea tăieri tăierile tăierii tăierilor tratament n /tra.ta'ment/ tratamiento: tratament tratamentul tratamente tratamentele tratamentului tratamentelor umbră f /'um.brǝ/ sombra: umbră umbra umbre umbrele umbrei umbrelor unit m /u'nit/ unido: unit unitul uniți uniții unitului uniților unită f /u'ni.tǝ/ unida: unită unita unite unitele unitei unitelor vamal m /va'mal/ aduanero: vamal vamalul vamali vamalii vamalului vamalilor vamală f /va'ma.lǝ/ aduanera: vamală vamala vamale vamalele vamalei vamalelor

256


QAR


Frases para practicar 44        

    

           

Brutus îl asasinează pe Cezar Pentru a lăsa mai mult spațiu, și biblioteca se poate așeza pe perete Mă voi așeza la masa de lângă fereastră Pe cei mai înalți copii i-am invitat să se așeze în ultima bancă Avionul a aterizat pe aeroportul din Paris la ora 19:00 Lucrările avansează Pe ce te bazezi? Specialiștii recomandă punctele-cheie pentru o alimentație corectă, bazându-se pe legătura dintre alimentație și sănătate. Ne avertizează de la început ce fel de frază vom citi Azilanții pot să beneficieze gratuit de tratament de urgență Elevii de azi beneficiază de multă informație necesară Republica Moldova beneficiază de sprijinul statelor dezvoltate Aceste țări beneficiază de resursele Programului programa Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Mi se pare că ați calculat greșit impozitele Guturaiul este caracterizat prin secreție nazală apoasă Trebuie să-i cointeresăm pe studenți în activitățile Cum colaborezi cu oamenii dificili Sportul nu compensează consumul excesiv de alcool Dumnealui ce completează? Dumnealui completează acte pentru concurs Nu, funcționarii nu completează agenda, ei completează formularele Ea completează ancheta Am încercat să completăm cunoștințele despre America Latină Ați completat acest chestionar

Brutus asesina a César Para dejar más espacio, también la biblioteca se puede colocar en la pared Me sentaré en la mesa de al lado de la ventana A los chicos más altos les he invitado a sentarse en el último banco El avión ha aterrizo en el aeropuerto a las 19 horas Los trabajos avanzan ¿En qué te basas? Los especialistas recomiendan los puntos claves para una alimentación correcta, basándose en la relación entre la alimentación y la salud Nos advierte desde el principio de qué clase de frase leeremos Los refugiados puden beneficiarse gratuitamente de tratamiento de urgencia Los alumnos de hoy se disfrutan de mucha información necesaria La República Moldova se beneficia del apoyo de los estados desarrollados Estos países se benfician de los recursos del de las Naciones Unidas para el Desarrollo Me parece que ha calculado mal los impuestos El catarro se caracteriza por la secreciíon nasal acuosa Tenemos que hacer que los estudiantes se interesen en las actividades ¿Cómo colaborar con las personas difíciles? El deporte no compensa el consumo excesivo de alcohol ¿Qué completa el sr.? El sr. completa las actas para el concurso No, los funcionarios no completan la agenda Ellos rellenan los formularios Ella completa la investigación He intentado que completemos los conocimientos sobre América Latina Habéis completado este cuestionario

umbră

257


QAR



¿Quién asesinó a Ángela? ¿Dónde colocamos la lavadora? ¿Dónde colocamos este espejo? Te ruego que te sientes en la silla No te sientes Siéntense, por favor Sentémosnos en esta mesa Nos sentamos (pasado) en nuestras sillas Me senté en la hierba, estaba muy cansado Me sentaré más tarde, prefiero estar de pie Siéntense en sus sitios El viajero se sentó a la sombre de un árbol ¿Me siento en esta silla? Las compresas con sal atenúan el dolor ¿Cuándo aterrizamos? ¿Ha aterrizado el avión de Madrid? ¿Cuando ha aterrizado el avión? Portugal autoriza el matrimonio entre homosexuales Te digo que Alfredo va ser ascendido en el puesto Ya he sido advertido por el jefe ¿En qué te basas cuando hablas así? Cada lección se basa en los conocimientos anteriores (Ud.) se beneficiará de instrucción gratuita Rogaba a los padres que bendijeran el matrimonio La nieve bloquea la carretera Un coche bloquea una calle La aviación ha bombardeado el aeropuerto ¿Cómo se calcula una baja médica? No quiero rendirme ¿Por qué se caracteriza esto? Describa a los dirigentes dacios ¿A quién le cedes el sitio? Tú le cedes a un extranjero el sitio El ayuntamiento de la capital censura una exposición He investigado todos los documentos Ellos siguen investigando las plantas de estas regiones Ellos te preguntan a ti y tú les preguntas a ellos Pepe cita a Mihai Eminescu El alcalde cita a Lincoln ¿Cuándo es ilegal tocar el claxon? El estado implica a las empresas en emplear La república tiene que colaborar con otros estados Colabora con socios de otros países Comercializamos puertas de madera ¿Cómo se compensan los recortes? La catedral fue completada en 1840 Tiene (ud.) que completar unos formularios Tiene que completar la declaración de aduana ¿Quiere completar este cheque? Rellene por escrito los espacios libres

Cine a asasinat-o pe Angela? Unde așezăm mașina de spalat? Unde așezăm această oglindă? Te rog să te așezi pe scaun Nu te așeza Așezați-vă, vă rog Să ne așezăm la masa aceasta Ne așezarăm pe scaunele noastre Mă așezai pe iarbă, eram foarte obosit Mă voi așeza mai târziu, prefer să stau în picioare Așezați-vă la locurile voastre Călătorul s-a așezat la umbra unui copac Să mă așez pe scaunul acesta? Compresele cu sare atenuează durerea Când aterizăm? A aterizat avionul de la Madrid? Când a aterizat avionul? Portugalia autorizează căsătoria între homosexuali Îți spun eu că Alfredo va fi avansat în post Am fost deja avertizat de șef Pe ce te bazezi când vorbești așa? Fiecare lecție se bazează pe cunoștințele anterioare Veți beneficia de instruire gratuită Ruga părinții să binecuvânteze căsătoria Zăpada blochează drumul O mașină blochează o stradă Aviația a bombardat aeroportul Cum se calculează un concediu medical? Nu vreau să capitulez Prin ce s-ar caracteriza aceasta? Caracterizați conducătorii daci Cui cedezi locul? Tu îi cedezi unui străin locul Primăria capitalei cenzurează o expoziție Am cercetat toate documentele Ei continuă să cerceteze plantele acestei regiuni Ei te chestionează pe tine, iar tu îi chestionezi pe ei Pepe îl citează pe Mihai Eminescu Premierul îl citează pe Lincoln Când este ilegal să claxonezi? Statul cointeresează firmele să angajeze Republica trebuie să colaboreze cu alte state Colaborează cu parteneri din alte țări Comercializăm uși din lemn Cum se compensează tăierile? Catedrala a fost completat în 1840 Trebuie să completați niște formulare Trebuie să completați declarația vamală Vreți să completați acest cec? Completați, în scris, spațiile libere

258


QAR

45


Îmi place să dansez Me gusta bailar 259

   

La Conjugación I5 (Cont.) A da seama (darse cuenta) Nu contează (no importa) Cel mai frumos (el que mejor...)

Otro verbo que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează es a dansa: infinitiv dansa verb tranzitiv numărul singular

plural

persoana

(a) dansa prezent

infinitiv lung

participiu

gerunziu

dansare

dansat

dansând

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu


plural

dansează

dansați

mai mult ca perfect

I (eu)

dansez

(să) dansez

dansam

dansai

dansasem

a II-a (tu)

dansezi

(să) dansezi

dansai

dansași

dansaseși

a III-a (el, ea)

dansează

(să) danseze

dansa

dansă

dansase

I (noi)

dansăm

(să) dansăm

dansam

dansarăm

dansaserăm, dansasem*

a II-a (voi)

dansați

(să) dansați

dansați

dansarăți

dansaserăți, dansaseți*

dansează

(să) danseze

dansau

dansară

dansaseră

a III-a (ei, ele) * Forma no recomendada

tablă


QAR


Vocabulario 45             

aerian m /a.e.ri'an/ aéreo: aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea: aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor anume adv /a'nu.me/ concretamente aparat n /a.pa'rat/ aparato: aparat aparatul aparate aparatele aparatului aparatelor astigmatism n /as.tig.ma'tism/ astigmatismo: astigmatism astigmatismul --- --- astigmatismului --biblia n /'bi.bli.a/ biblia, la Biblia chef n /kef/ ganas: chef cheful chefuri chefurile chefului chefurilor club n /klub/ club: club clubul cluburi cluburile clubului cluburilor compoziție f /kom.po'zi.ʦi.e/ composición: compoziție compoziția compoziții compozițiile compoziției compozițiilor concentra, concentrez (a se) v /kon.ʧen'tra/ concentrar(se) concesiona, concesionez v /kon.ʧe.si.o'na/ dar en concesión, conceder condiționa, condiționez v /kon.di.ʦi.o'na/ condicionar confort n /kon'fort/ confort: confort confortul conforturi conforturile confortului conforturilor conta, contez v /kon'ta/ contar a conta (pe) contar con

                          

contracta, contractez v /kon.trak'ta/ contratar, contraer contrasta, contrastez v /kon.tras'ta/ contrastar controla, controlez v /kon.tro'la/ controlar corecta, corectez v /ko.rek'ta/ corregir coresponda, corespondez v /ko.res.pon'da/ cartearse, mantener correspondencia, escribir cartas crea, creez v /kre'a/ crear credita, creditez v /kre.di'ta/ dar créditos dansa, dansez v /dan'sez/ bailar, danzar datora, datorez v /da.to'ra/ deber deceda, decedez v /de.ʧe'da/ fallecer, morir declanșa, declanșez v /de.klan'ʃa/ desencadenar, desatar, provocar decola, decolez v /de.ko'la/ despegar deconecta, deconectez v /de.ko.nek'ta/ desconectar demola, demolez v /de.mo'la/ demoler, derribar demonstra, demonstrez v /de.mons'tra/ demostrar, manifestarse depărta, depărtez v /de.pǝr'ta/ alejar, apartar deranja, deranjez v /de.ran'ʒa/ molestar derapa, derapez v /de.ra'pa/ derrapar desena, desenez v /de.se'na/ dibujar desființa, desființez v /des.fi.in'ʦa/ suprimir, anular, abolir, disolver dictare f /dik'ta.re/ dictado: dictare dictarea dictări dictările dictării dictărilor exact m /eg'sakt/ exacto: exact exactul exacți exacții exactului exacților exactă f /eg'sak.tǝ/ exacta: exactă exacta exacte exactele exactei exactelor explicație f /eks.pli'ka.ʦi.e/ explicación: explicație explicația explicații explicațiile explicației explicațiilor forță f /'for.ʦǝ/ fuerza: forță forța forțe forțele forței forțelor general m /ʤe.ne'ral/ general (m): general generalul generali generalii generalului generalilor generală f /ʤe.ne'ra.lǝ/ general (f): generală generala gen erale generalele generalei generalelor globalizare f /glo.ba.li'za.re/ globalización: globalizare globalizarea globalizări globalizările globalizării globalizărilor intimitate f /in.ti.mi'ta.te/ intimidad: intimitate intimitatea intimități intimitățile intimității intimităților

260

QAR               



lumină f /lu'mi.nǝ/ luz: lumină lumina lumine luminele luminei luminelor masă f /'ma.sǝ/ masa: masă mase masa masele masei maselor operă f /'o.pe.rǝ/ obra, ópera: operă opera opere operele operei operelor orice p /orʲ'ʧe/ cualquier, cualquiera peisaj n /pe.i'saʒ/ paisaje: peisaj peisaje peisajul peisajele peisajului peisajelor protecționism n /pro.tek.ʦi.o'nism/ proteccionismo: protecționism protecționismul --- --- protecționismului --seama simplu m /'sim.plu/ simple (m): simplu simplul simpli simplii simplului simplilor simplă f /'sim.plǝ/ simple (f): simplă simpla simple simplele simplei simplelor simultan adv /si.mul'tan/ simultáneamente subteran m /sub.te'ran/ subterráneo: subteran subteranul subterani subteranii subteranului subteranilor subterană f /sub.te'ra.nǝ/ subterránea: subterană subterana subterane subteranele subteranei subteranelor sumă f /'su.mǝ/ suma: sumă suma sume sumele sumei sumelor tablă f /'ta.blǝ/ pizarra: tablă table tabla tablele tablei tablelor tact n /takt/ tacto: tact tactul tacturi tacturile tactului tacturilor tineresc m /ti.ne'resk/ juvenil (m): tineresc tinerescul tinerești tinereștii tinerescului tinereștilor tinerească f /ti.ne're̯as.kǝ/ juvenil (f): tinerească tinereasca tinerești tinereștile tinereștii tinereștilor valoros m /va.lo'ros/ valioso: valoros valorosul valoroși valoroșii valorosului valoroșilor valoroasă f /va.lo'roa.sǝ/ valiosa: valoroasă valoroasa valoroase valoroasele valoroasei valoroaselor

Biblia

261


QAR


Frases de práctica 45



Concentrați-vă asupra orei la care trebuie să plecați

Concéntrese en la hora a la que tiene que irse



Primăria capitalei concesionează două parcări

El ayuntamiento de la capital ha dado en concesión

subterane

dos aparcamientos subterráneos

Eu nu condiționez pe nimeni, fiecare face ce crede

Yo no condiciono a nadie, cada uno hace lo que cree

că este mai bine pentru el

que es mejor para él



Nu contează

No importa



Puteți conta pe asta

Puedes contar con esto



Cine are să corecteze greșelile?

¿Quién corregirá los errores?



Între cei care corespondează nu este

Entre los que se escriben cartas no hay

o intimitate prea mare

una intimidad demasiado grande



Banii îmi creează confort

El dinero me da comodidad



Îmi place să dansez

Me gusta bailar



Doriți să dansați?

¿Desea bailar?



Cele mai multe dintre accidente s-au datorat

La mayoría de los accidentes se han debido

consumului de alcool

al consumo de alcohol



Avionul decolă de pe aeroportul din București

El avión despegó del aeropuerto de Bucarest



A fost deconectat de la aparate și respiră singur

Ha sido desconectado de los aparatos y respira solo



El a demonstrat mult tact

Él ha demostrado mucho tacto



S-a demonstrat adevărul

Se ha demostrado la verdad



M-am depărtat

Me he apartado



Nu m-ar fi deranjat dacă ea nu ar fi vrut să participe

No me habría molestado si ella no hubiese querido



participar 

Îmi pare rău că trebuie să vă deranjez

Siento tener que molestarle



V-ar deranja dacă aș veni la dumneavoastră?

¿Le molestaría si viniera a su casa?



El desenează cel mai frumos

Él es el que mejor dibuja



Prietenul desenează foarte frumos

El amigo dibuja muy bien



Îi place să deseneze imagini din natură

Le gusta dibujar imágenes de la naturaleza



Statul controlează forțele armate

El estado controla las fuerzas armadas



Biblia scrie că Dumnezeu a creat lumea

La Biblia dice que Dios creó el mundo



Vă deranjează lumina puternică?

¿Le molesta la luz potente?

262


QAR



Tienes que concentrarte Nosotros contamos con usted Nada más que te importa a ti Le importa sólo a él Nada importa ahora No importa en absoluto Le he corregido la composición Por favor, corríjame siempre El profesor corregirá cualquier error Todos han corregido los errores He corregido las pruebas de tres estudiantes El profesor corrige los dictados ¿Puedo contratar dos créditos simultáneamente? Ha contraído una enfermedad La globalización contrasta con el proteccionismo Controlamos el espacio aéreo China da créditos a Moldavia por un millón de dólares Se crea una atmósfera juvenil Nos crea muchos problemas Ha creado una obra valiosa ¿Sabes bailar? No tengo ganas de bailar Ya no puedo bailar Voy a bailar al club Nos hemos ido a bailar No vamos a bailar Mi hermana es la que mejor baila Aprender a bailar no es simple ¿Cuánto le debo? ¿Qué suma le debo? Te debo una explicación Se debe al astigmatismo ¿Qué desencadena las crisis concretamente? El avión ha despegado a la hora exacta Ha dimitido del cargo de director general Ha demolido un bloque de viviendas Las masas se manifiestan Yo le demuestro al amigo la verdad Estás invitado a alejarte ¿Le molesto? No me he dado cuenta No quiero molestarle Esto no me molesta No me molestes con nada Los coches derrapan ¿Tus compañeros pueden dibujar un paisaje? Dibújame al menos uno ¿Se puede dibujar en esta pizarra? Ella dibuja con atención Yo dibujo una escalera Ha sido suprimido un grupo de ladrones

Trebuie să te concentrezi Noi contăm pe dumneavoastră Contează numai pe tine Contează doar pe el Nimic nu contează acum Nu contează deloc I-am corectat compoziția Vă rog să mă corectați întotdeauna Profesorul va corecta orice greșeală Toți au corectat greșelile Am corectat testele a trei studenți Profesorul corectează dictările Pot să contracta două credite simultan? A contractat o boală Globalizarea contrastează cu protecționismul Controlăm spațiul aerian China creditează Moldova cu un milion de dolari Se creează o atmosferă tinerească Ne creează multe probleme A creat o operă valoroasă Stiți să dansați? N-am chef să dansez Nu mai pot dansa Merg să dansez în club Ne-am dus să dansăm Nu mergem să dansăm Sora mea dansează cel mai frumos A învăța să dansezi nu este simplu Cât vă datorez? Ce sumă îi datorezi? Îți datorez o explicație Se datorează astigmatismului Ce anume declanșează crizele? Avionul a decolat la ora exactă A demisionat la funcția de director general A demolat un bloc de locuințe Masele demonstrează Eu îi demonstrez prietenului adevărul Ești invitat să te depărtezi Vă deranjez? Nu mi-am dat seama Nu vreau să deranjez Asta nu mă deranjează Nu mă deranjați cu nimic Mașinile derapează Colegii tăi pot desena un peisaj? Desenează-mi cel puțin unul Se poate desena pe tabla aceasta? Ea desenează atent Eu desenez o scară A fost desființat un grup de hoți

263


QAR

46


Cât durează filmul? ¿Cuánto dura la película? 264

 

La Conjugación I5 (Cont.) Repaso del dativo de un sustantivo

He aquí otro verbo, a dura, que se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează:

infinitiv dura (vb.) verb tranzitiv numărul singular

plural

infinitiv lung

participiu

Gerunziu


plural

(a) dura

durare

durat

durând

prezent

conjunctiv prezent

imperfect

perfect simplu

I (eu)

durez

(să) durez

duram

durai

durasem

a II-a (tu)

durezi

(să) durezi

durai

durași

duraseși

a III-a (el, ea)

durează

(să) dureze

dura

dură

durase

I (noi)

durăm

(să) durăm

duram

durarăm

duraserăm, durasem*

a II-a (voi)

durați

(să) durați

durați

durarăți

duraserăți, duraseți*

durează

(să) dureze

durau

durară

duraseră

Persoana

a III-a (ei, ele) * Forma no recomendada

balanță

durează

durați

mai mult ca perfect

QAR



El verbo a expedia (enviar), de la misma conjugación, nos servirá de ayuda para repasar el dativo del sustantivo, lo más llamativo que tenemos que recordar es que para el dativo femenino singular, el sustantivo se pluraliza, subrayado en el ejemplo:

Eu îi expediez unui cursant o scrisoare

Yo le envío un cursilllista una carta

Eu îi expediez unei colege o scrisoare

Yo le envío a una colega una carta

Eu le expediez unor cursanți o scrisoare

Yo le envío a unos cursillistas una carta

Eu le expediez unor colege o scrisoare

Yo le envío a unas colegas una carta

“Divorciarse” no es reflexivo en rumano, aunque sí se usa la misma preposición „de”: Ana divorțează de Petre

Ana se divorcia de Petre

Dinamită

Vocabulario 46 1. același art. prep. /a'ʧe.laʃʲ/ el mismo 2. aerian m /a.e.ri'an/ aéreo aerian aerianul aerieni aerienii aerianului aerienilor aeriană f /a.e.ri'a.nǝ/ aérea aeriană aeriana aeriene aerienele aerienei aerienelor 3. aspect n /as'pekt/ aspecto aspect aspectul aspecte aspectele aspectului aspectelor 4. atenție f /a'ten.ʦi.e/ atención atenție atenția atenții atențiile atenției atențiilor 5. balanță f /ba'lan.ʦǝ/ balanza balanță balanța balanțe balanțele balanței balanțelor 6. colet n /ko'let/ paquete colet coletul colete coletele coletei coletelor 7. conopidă f /ko.no'pi.dǝ/ coliflor conopidă conopida conopide conopidele conopidei conopidelor 8. culinar m /ku.li'nar/ culinario culinar culinarul culinari culinarii culinarului culinarilor culinară f /ku.li'na.rǝ/ culinaria culinară culinara culinare culinarele culinarei culinarelor 9. cursant m /kur'sant/ cursillista (m) cursant cursantul cursanți cursanții cursantului cursanților cursantă f /kur'san.tǝ/ cursillista (f) cursantă cursanta cursante cursantele cursantei cursantelor 10. despacheta, despachetez v /des.pa.ke'ta/ desempaquetar 11. devaloriza, devalorizez (a se) v /de.va.lo.ri'za/ depreciar(se), desvalorizar(se), devaluar(se) 12. dicta, dictez v /dik'ta/ dictar 13. dinamită f /di.na'mi.tǝ/ dinamita dinamitǝ dinamita dinamite dinamitele dinamitei dinamitelor 14. dirija, dirijez v /di.ri'ʒa/ dirigir 15. disponibiliza, disponibilizez v /dis.po.ni.bi.li'ʒa/ despedir, echar 16. distra, distrez (a se) v /dis'tra/ divertir(se), entretener(se), distraer(se)

265


QAR 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31.


divorța, divorțez v /di.vor'ʦa/ divorciarse dura, durez v /du'ra/ durar echilibra, echilibrez v /e.ki.li'bra/ equilibrar efectua, efectuez v /e.fek.tu'a/ efectuar, realizar elabora, elaborez v /e.la.bo'ra/ elaborar emigra, emigrez v /e.mi'gra/ emigrar enerva, enervez (a se) v /e.ner'va/ poner(se) nervioso/a epuiza, epuizez (a se) v /e.pu.i'za/ agotar(se), cansar(se) examina, examinez v /ek.sa.mi'na/ examinar expedia, expediez v /eks.pe.di'a/ enviar, mandar, expedir exploata, exploatez v /eks.plo̯ a'ta/ explotar exploda, explodez v /eks.plo'da/ estallar favoriza, favorizez v /fa.vo.ri'za/ favorecer fericire f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor heliocentric m /he.li.o'ʧen.trik/ heliocéntrico heliocentric heliocentricul heliocentrici heliocentricii heliocentricului heliocentricilor

heliocentrică f /he.li.o'ʧen.tri.kǝ/ heliocéntrica heliocentrică heliocentrica heliocentrice heliocentricele heliocentricei helicentricelor 32. iubit m /ju'bit/ querido, amado iubit iubitul iubiți iubiții iubitului iubiților

iubită f /ju'bi.tǝ/ querida, amada iubită iubita iubite iubitele iubitei iubitelor 33. întreg m /ɨn'treg/ entero, completo, todo întreg întregul întregi întregii întregului întregilor Întreagă f /ɨn'tre̯a.gǝ/ entera, completa, toda întreagă întreaga întregi întregile întregii întregilor 34. manager m /ma.na'ʤer/ directivo, representante manager managerul manageri managerii managerului managerilor 35. masaj n /ma'saʒ/ masaje masaj masajul masaje masajele masajului masajelor

36. modă f /'mo.da/ moda modă moda mode modele modei modelor 37. model n /mo'del/ modelo model modelul modele modelele modelului modelelor 38. național m /na.ʦi.o'nal/ nacional m național naționalul naționali naționalii naționalului naționalilor națională f /na.ʦi.o'na.lǝ/ nacional f națională naționala naționale naționalele naționalei naționalelor 39. orchestră f /or'kes.trǝ/ orquesta f orchestră orchestra orchestre orchestrele orchestrei orchestrelor 40. personal m /per.so'nal/ personal m personal personalul personali personalii personalului personalilor personală f /per.so'na.lǝ/ personal f personală personala personale personalele personalei personalelor 41. profesional m /pro.fe.si.o'nal/ profesional m profesional profesionalul profesionali profesionalii profesionalului profesionalilor

profesională f /pro.fe.si.o'na.lǝ/ profesional f profesională profesionala profesionale profesionalele profesionalei profesionalelor 42. proiectil n /pro.jek'til/ proyectil proiectil proiectilul proiectile proiectilele proiectilului proiectilelor

43. recomandat m /re.ko.man'dat/ recomendado, certificado recomandat recomandatul recomandați recomandații recomandatului recomandaților recomandată f /re.ko.man'da.tǝ/ recomendada, certificada recomandată recomandata recomandate recomandatele recomandatei recomandatelor 44. stoc n /stok/ stock stoc stocul stocuri stocurile stocului stocurilor

45. telegramă f /te.le'gra.mǝ/ telegrama telegramă telegrama telegrame telegramele telegramei telegramelor 46. teorie f /te.o'ri.e/ teoría teorie teoria teorii teoriile teoriei teoriilor 47. vedetă f /ve'de.tǝ/ estrella, protagonista vedetă vedeta vedete vedetele vedetei vedetelor

266


QAR



Cât durează filmul? Eu îi expediez unui cursant o scrisoare Eu îi expediez unei colege o scrisoare Eu le expediez unor cursanți o scrisoare Eu le expediez unor colege o scrisoare Eu examinez agenda Eu examinez și completez niște formulare A dictat toate rețetele culinare unui amic Cine dirijează? Cristina se distrează în Germania Cum se distrează danezii? Ana divorțează de Petre Acolo ziua durează mai mult decât în alte părți Conopida echilibrează nivelul grăsimilor în sânge Trebuie să echilibrăm viața personală cu cea profesională Cine a elaborat teoria heliocentrică? Vrei să știi ce-l enervează pe iubitul tău? Jessica se epuizează la sala de sport Eu examinez și completez niște formulare Aș dori să expediez o scrisoare Cui i-ai expediat scrisoarea? Un proiectil a explodat în aer Credeam că îmi explodează capul Un autobuz a explodat Dinamita explodează

masaj

¿Cuánto dura la película? Yo le envio a un estudiante una carta Yo le envio a una colega una carta Yo les envio a unos estudiantes una carta Yo les envio a unos colegas una carta Yo examino la agenda Yo examino y completo unos formularios Ha dictado todas las recetas culinarias a un amigo ¿Quién dirige? Cristina se lo pasa bien en Alemania ¿Cómo se divierten los daneses? Ana se divorcia de Petre Allí el día dura más que en otras partes La coliflor equilibra el nivel de las grasas en la sangre Tenemos que equilibrar la vida personal con la profesional ¿Quién ha elaborado la teoría heliocéntrica? ¿Quieres saber lo que le cabrea a tu novio? Jessica se agota en el gimnasio Yo examino y completo unos formularios Desearía enviar una carta ¿A quién le has enviado la carta? Un proyectil ha explotado en el aire Creía que me explotaba la cabeza Un autobús ha explotado La dinamita expota

267


QAR



La fábrica ha despedido a 100 empleados Me distraigo al mismo tiempo El espectáculo dura cerca de tres horas ¿Cuánto dura el vuelo? Vosotros examináis la agenda ¿Qué examina el jefe? El directivo examina los documentos Él examina el plan Desearía enviar un telegrama Siempre deshago el equipaje completamente La monena nacional se ha devaluado Las estrellas dictan la moda de la calle Traian dirige la orquesta Mihai dirige la circulación También me lo paso bien sin ti Nos lo hemos pasado bien juntos Diviértete con nosotros Todo el mundo se lo pasa bien ¿Tú cómo te distraes? Las chicas sólo quieren divertirse ¿Por qué quieres divorciarte? Alexandra y Gica se divorcian ¿Cuánto dura el espectáculo? Equilibro la balanza Equilibro los aspectos de mi vida Tenemos que equilibrar el presupuesto Hago masaje Sergio efectúa una visita a Bruselas Tengo que elaborar un programa Mercedes elabora un nuevo modelo Han aprendido cómo elaborar proyectos Quiero emigrar a Canadá ¿Por qué emigran los rumanos? Me enfado demasiado rápido Me enoja que no tengo dinero Cuando me enfado me voy al bosque Los recursos se agotan Han agotado el stock Vosotros comprobáis la agenda ¿Qué examina el jefe? El jefe examina el plano Lo examina con atención Desearía enviar un telegrama Él envía un mensaje ¿Dónde se envían los paquetes? Quiero enviar esta carta certificada Ha sido explotado en el trabajo ¿Qué ha explotado? Adrián ha estallado de felicidad No favorecemos a nadie

Uzina a disponibilizat 100 de angajați Mă distrez în același timp Spectacolul durează aproape trei ore Cât durează zborul? Voi examinați agenda Ce examinează șeful? ¿Managerul examinează documentele? El examinează planul Aș dori să expediez o telegramă Întotdeauna despachetez întreg bagajul Moneda națională s-a devalorizat Vedetele dictează moda străzii Traian dirijează orchestra Mihai dirijează circulația Mă distrez și fără tine Ne-am distrat împreună Distrează-te cu noi Toata lumea se distrează Tu cum te distrezi? Fetele vor doar să se distreze De ce vrei să divorțezi? Alexandra și Gica divorțează Cât durează spectacolul? Echilibrez balanța Echilibrez aspectele vieții mele Trebuie să echilibrăm bugetul Efectuez masaj Sergiu efectuează o vizită la Bruxelles Trebuie să elaborez un program Mercedes elaborează un nou model Au învățat cum să elaboreze proiecte Vreau să emigrez în Canada De ce emigrează românii? Mă enervez prea repede Mă enervează că nu am bani Când mă enervez mă duc în pădure Resursele se epuizează Au epuizat stocul Voi examinați agenda Ce examinează șeful? Șeful examinează planul Îl examinează cu atenție Aș dori să expediez o telegramă El expediază un mesaj Unde se expediază coletele? Vreau să expediez această scrisoare recomandată A fost exploatat în muncă Ce-a explodat? Adrian explodează de fericire Nu favorizăm pe nimeni

268


QAR

47


Dușul nu funcționează La ducha no funciona 269

  

La Conjugación I5 (Cont.) Peculiaridades de los verbos a forma y a fixa La expresión „fumar como un carretero” A fuma, también se conjuga con las terminaciones ez, ezi, ează, ăm, ați, ează: infinitiv

fuma verb tranzitiv

infinitiv lung

participiu

gerunziu

imperativ pers. a II-a singular plural

(a) fuma

fumare

fumat

fumând

singular

persoana I (eu) a II-a (tu)

prezent fumez fumezi

conjunctiv prezent (să) fumez (să) fumezi

imperfect fumam fumai

perfect simplu fumai fumași

fumează fumați mai mult ca perfect fumasem fumaseși

plural

a III-a (el, ea) I (noi) a II-a (voi)

fumează fumăm fumați

(să) fumeze (să) fumăm (să) fumați

fuma fumam fumați

fumă fumarăm fumarăți

fumase fumaserăm, fumasem* fumaserăți, fumaseți*

a III-a (ei, ele)

fumează

(să) fumeze

fumau

fumară

fumaseră

numărul


Stele


QAR


El verbo a forma significa tanto “formar” grupos, equipos etc, o “formarse” las estrellas, como “marcar un número de teléfono”

Formați grupuri de trei persoane.

Formen grupos de tres personas

Am format numărul 34-56-78

He marcado el número 34-56-78

El verbo a fixa, es muy versátil y se utiliza tanto para concertar una cita, quedar para un encuentro, cerrar una entrevista, para fijarse unos objetivos, o para fijar algo físico, por ejemplo, a la pared. Trebuie să fixez ora de consultație la dentist

Tengo que concertar la hora de consulta con el dentista

Para decir la expresión fumas como un carretero, depende si se lo dices a un hombre o a una mujer. En rumano un hombre puede fumar como „un turco” y una mujer como una „serpiente”, pero como „serpiente” es una palabra masculina se usa un femenino “șerpoaică”, palabra que designa a una mujer seductora, vívaz y pérfida, de ahí que la frase adquiera algo de sentido puesto que el reptil no fuma. Cumnatul meu fumează ca un turc Soacra mea fumează ca o șerpoaică

Mi cuñado fuma como un carretero Mi suegra fuma como un carretero

aisberg

270


QAR


Vocabulario 47 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56.

acces n /akˈʧes/ acceso acces accesul acces accesuri accesurile accesului accesurilor aisberg n /ˈais.berg/ iceberg aisberg aisbergul aisberguri aisbergurile aisbergului aisbergurilor ascensor n /as.ʧenˈsor/ ascensor ascensor ascensorul ascensoare ascensoarele ascensorului ascensoarelor ascuns m /asˈkuns/ escondido ascuns, ascunsul, ascunși, ascunșii, ascunsului, ascunșilor ascunsă f /asˈkun.sə/ escondida ascunsă ascunsa ascunse ascunsele ascunsei ascunselor bancar m /banˈkar/ bancario bancar bancarul bancari bancarii bancarului bancarilor bancară f /banˈka.rə/ bancaria bancară bancara bancare bancarele bancarei bancarelor bază f /ˈba.zə/ base bază baza baze bazele bazei bazelor biologic m /bi.oˈlo.ʤik/ biológico biologic biologicul biologici biologicii biologicului biologicilor biologică f /bi.oˈlo.ʤi.kə/ biológica biologică biologica biologice biologicele biologicei biologicelor concluzie f /konˈklu.zi.e/ conclusión concluzie concluzia concluzii concluziile concluziei concluziilor condiționat m /kon.di.ʦi.o.nat/ condicionado condiționat condiționatul condiționați condiționații condiționatului condiționaților

condiționată f /kon.di.ʦi.oˈna.tə/ condicionada condiționată condiționata condiționate condiționatele condiționatei condiționatelor 57. consultație f /kon.sul'ta.ʦi.e/ consulta consultație consultația consultații consultațiile consultației consultațiilor

58. cuptor n /kupˈtor/ horno cuptor cuptorul cuptoare cuptoarele cuptorului cuptoarelor 59. dăunător m /də.u.nəˈtor/ dañino dăunător dăunătorul dăunători dăunătorii dăunătorului dăunătorilor dăunătoare f /də.u.nəˈtoa.re/ dañina dăunătoare dăunătoarea dăunătoare dăunătoarele dăunătoarei dăunătoarelor 60. dentist m /denˈtist/ dentista (m) dentist dentistul dentiști dentiștii dentistului dentiștilor dentistă f /denˈtis.tə/ dentista (f) dentistă dentista dentiste detistele dentistei dentistelor 61. deșeu n /deˈʃew/ desecho deșeu deșeul deșeuri deșeurile deșeului deșeurilor 62. distanță f /disˈtan.ʦə/ distancia distanță distanța distanțe distanțele distanței distanțelor 63. electric m /eˈlek.trik/ eléctrico electric electricul electrici electricii electricului electricilor electrică f /eˈlek.tri.kə/ eléctrica electrică electrica electrice electricele electricei electricelor 64. exemplu n /ekˈsem.plu/ ejemplo exemplu exemplul exemple exemplele exemplului exemplelor 65. finanța v /fi.nan'ʦa/ financiar 66. fixa v /fik'sa/ fijar 67. fericire f /fe.ri'ʧi.re/ felicidad fericire fericirea fericiri fericirile fericirii fericirilor 68. fisc n /fisk/ fisco fisc fiscul --- --- fiscului --69. forma v /for'ma/ formar (grupos, equipos…), marcar (un número de teléfono) 70. formula v /for.mu'la/ formular 71. forța v /fort'sa/ forzar 72. fotografia v /fo.to.gra.fi'a/ fotografiar 73. frâna v /frɨ'na/ frenar 74. fuma v /fu'ma/ fumar 75. funcționa v /funk.ʦi.oˈna/ funcionar 76. fuziona v /fu.zi.oˈna/ fusionar 77. garanta v /ga.ranˈta/ garantizar 78. generaliza v /ʤe.ne.ra.liˈza/ generalizar 79. grupă f /ˈgru.pə/ grupo grupă grupa grupe grupele grupei grupelor 80. guverna v /gu.verˈna/ gobernar 81. haos n /haos/ caos haos haosul haosuri haosurile haosului haosurilor 82. holding n /ˈhol.ding/ holding holding holdingul holdinguri holdingurile holdingului holdingurilor 83. homofobia homofobia 84. imagina v /i.ma.ʤiˈna/ imaginar 85. impozita v /im.po.ziˈta/ tasar, gravar con impuestos

271


QAR


86. inacceptabil m /i.nak.ʧepˈta.bil/ inaceptable (m) inacceptabil inacceptabilul inacceptabili inacceptabilii inacceptabilului inacceptabililor inacceptabilă f /i.nak.ʧepˈta.bi.lə/ inaceptable (f) inacceptabilă inacceptabila inacceptabile inacceptabilele inacceptabilei inacceptabilelor 87. incinera v /in.ʧi.neˈra/ incinerar

88. incrimina v /in.kri.miˈna/ incriminar, criminaliza 89. indian m /in.diˈan/ indio indian indianul indieni indienii indianului indienilor indiană f /in.diˈa.nă/ india indiană indiana indiene indienele indienei indienelor 90. informațional m /in.for.ma.ʦi.oˈnal/ informativo informațional informaționalul informaționali informaționalii informaționalului informaționalilor informațională f /in.for.ma.ți.oˈna.lə/ informativa informațională informaționala informaționale informaționalele informaționalei informaționalelor 91. instalație f /ins.taˈla.ʦi.e/ instalación instalație instalația instalații instalațiile instalației instalațiilor

92. încălzire f /ɨn.kəlˈzi.re/ calefacción încălzire încălzirea încălzirii încălzirile încăzirii încălzirilor 93. însă conj /ˈɨn.sə/ sin embargo, no obstante 94. întrevedere f /ɨn.tre.veˈde.re/ entrevista întrevedere întrevederea întrevederi întrevederile întrevederii întrevederilor 95. jurnalist m /ʒur.naˈlist/ periodista (m) jurnalist jurnalistul jurnaliști jurnaliștii jurnalistului jurnaliștilor

jurnalistă f /jur.naˈlis.tə/ periodista (f) jurnalistă jurnalista jurnaliste jurnalistele jurnalistei jurnalistelor 96. majoritate f /ma.ʒo.riˈta.te/ mayoría majoritate majoritatea majorități majoritățile majorității majorităților 97. mecanic m /meˈka.nik/ mecánico mecanic mecanicul mecanici mecanicii mecanicului mecanicilor mecanică f /meˈka.ni.kə/ mecánica mecanică mecanica mecanice mecanicele mecanicei mecanicelor 98. membru m /ˈmem.bru/ miembro (m) membru membrul membri membrii membrului membrilor membră f /ˈmem.brə/ miembro (f) membră membra membre membrele membrei membrelor 99. mers n /mers/ marcha, caminata mers mersul mersuri mersurile mersului mersurilor 100. moment n /moˈment/ momento moment momentul momente momentele momentului momentelor 101. negociere f /ne.go.ʧiˈe.re/ negociación negociere negocierea negocieri negocierile negocierii negocierilor 102. obiectiv m /o.bjek.tiv/ objetivo obiectiv obiectivul obiectivi obiectivii obiectivului obiectivilor obiectivă f /o.biekˈti.və/ objetiva obiectivă obiectiva obiective obiectivele obiectivei obiectivelor 103. politician m /po.li.ti.ʧiˈan/ político politician politicianul politicieni politicienii politicianului politicienilor politiciană f /po.li.ti.ʧiˈa.nə/ política politiciană politiciana politiciene politicienele politicienei politicienelor 104. pensie f /ˈpen.si.e/ pensión pensie pensia pensii pensiile pensiei pensiilor 105. pieton m /pi.eˈton/ peatón pieton pietonul pietoni pietonii pietonului pietonilor 106. presă f /ˈpre.sə/ prensa presă presa prese presele presei preselor 107. probă f /ˈpro.bə/ prueba probă proba probe probele probei probelor 108. radiator n /ra.di.aˈtor/ radiador radiator radiatorul radiatoare radiatoarele radiatorului radiatoarelor 109. scris n /scris/ escrito scris scrisul scrisuri scrisurile scrisului scrisurilor  în scris por escrito 110. stea f /ste̯a/ estrella stea steaua stele stelele stelei stelelor 111. sufix n /suˈfiks/ sufijo sufix sufixul sufixe sufixele sufixului sufixelor 112. șerpoaică f /ʃerˈpo̯ aj.kə/ víbora (f), mujer pérfida șerpoaică șerpoaica șerpoaice șerpoaicele șerpoaicei șerpoaicelor

113. televiziune f /te.le.vi.ziˈu.ne/ televisión televiziune televiziunea --- --- televiziunii --114. tendință f /tenˈdin.ʦə/ tendencia tendință tendința tendințe tendințele tendinței tendințelor 115. tonă f /ˈto.nə/ tonelada tonă tona tone tonele tonei tonelor 116. turc m /turk/ turco turc turcul turci turcii turcului turcilor turcă f /ˈtur.kə/ turca turcă turca turce turcele turcei turcelor 117. țigară f /ʦiˈga.rə/ cigarrillo țigară țigara țigări țigările țigării țigărilor

272


QAR


118. următor m /ur.məˈtor/ siguiente, próximo următor următorul următori următorii următorului următorilor următoare f /ur.mə.to̯ a.re/ siguiente, próxima următoare următoarea următoare următoarele următoarei următoarelor

119. vechi m /vek ʲ/ viejo, antiguo vechi vechiul vechi vechii vechiului vechilor veche f /ˈve.ke/ vieja, antigua veche vechea vechi vechile vechei vechilor 120. viciu n /ˈvi.ʧiw/ vicio viciu viciul vicii viciile viciului viciilor 121. viraj n /viˈraʒ/ viraje, giro viraj virajul viraje virajele virajului virajelor 122. zero n /ˈze.ro/ cero zero zeroul zerouri zerourile zeroului zerourilor

viraj Frases de práctica 47         

Trebuie să fixez ora de consultație la dentist dentista La început ei au format echipa de negociere tres din trei membri Noi reprezentăm 5 societăți care ar putea forma un holding Agențiile de presă formează însă partea ascunsă a aisbergului informațional Formulează răspunsurile cu cuvintele tale Nu este bine să forțați copiii să mănânce tot din del farfurie Mecanicul trebuia să frâneze de la 200 la 80 de km pe o distanță prea scurtă Nu fumați Vreau să fumez o țigară

Tengo que concertar la hora de consulta con el Al principio formaron el equipo de negociación con miembros Representamos a 5 sociedades que podrían formar un holding Las agencias de prensa sin embargo forman la parte oculta del iceberg informativo Formula las respuestas con tus palabras No está bien obligar a los niños que coman todo lo plato El mecánico tenía que frenar de 200 a 80 km en una distancia demasiado corta Nu fume Quiero fumar un cigarrillo

273

QAR


   

Azi nu fumezi Fumezi prea mult Este inacceptabil să fumezi în lift Cumnatul meu fumează ca un turc

    

Soacra mea fumează ca o șerpoaică Ascensorul funcționează, dar ea preferă mersul pe jos Dușul nu funcționează Funcționează instalația de încălzire centrală? Statul român garantează accesul tuturor cetățenilor săi pe piața muncii Dar de ce generalizezi în baza unui singur exemplu? Astăzi e greu să ne imaginăm viața noastră fără televiziune Majoritatea statelor nu impozitează pensiile mici Fiscul a impozitat ilegal jurnaliștii și artiștii

      


Hoy no fumas Fumas demasiado Es inaceptable que fumes en el ascensor Mi cuñado fuma como un carretero

Mi suegra fuma como un carretero El ascensor funciona pero ella prefiere ir a pie La ducha no funciona ¿Funciona la instalación de calefacción central? El estado rumano garantiza el acceso a todos sus ciudadanos al mercado de trabajo ¿Por qué generalizas basándote en un solo ejemplo? Hoy es difícil que nos imaginemos nuestra vida sin la televisión La mayoría de los estados no grava las pensiones pequeñas El fisco ha gravado ilegalmente a los periodistas y a los artistas Spitalul incinerează aproape două tone de deșeuri El hospital incinera 2 toneladas de deshechos biológicos biologice Au apărut noi probe care îl incriminează pe Dominique Han aparecido nuevas pruebas que incriminan a Dominique Nu trebuie să îl incriminăm pe Mutu No tenemos que incriminar a Mutu

(Prohibido fumar)

274


QAR



No deseo financiar este proyecto El ayuntamiento financia al club con 50.000 euro Hungría financia tres proyectos de cine Puede fijar una entrevista por teléfono o por escrito ¿Podemos concertar una consulta? Fijemos un encuentro para la semana que viene Costel se fija unos objetivos altos Se fija a la pared Ha marcado (usted) mal ¿Quién tiene que formar los grupos? ¿Qué número ha marcado (usted)? Tiene que marcar primero el cero Formen palabras nuevas con los siguientes sufijos Formen dos equipos ¿Qué número has marcado? ¿Cómo se forman las estrellas? Formule algunas conclusiones ¿Cómo se formula una pregunta? Formula respuestas lo más cortas posibles Es un error forzar una situación No fuerce las cosas No quiero tentar mi suerte demasiado ¿Puedo sacarle una foto a usted? ¿Se puede hacer fotos aquí? Se frena bruscamente y sin motivo El coche frena y evita a los peatones Tienes tendencia a frenar en los virajes No fumes, por favor, aquí Los italianos fuman cigarrillos rumanos Una cuarta parte de los rumanos fuma No fumo Fumar es un vicio caro y dañino Les gusta fumar El frigorífico viejo todavía funciona ¿Cómo funciona está lavadora? Mostró cómo funciona este televisor El radiador eléctrico no funciona No funciona el aire acondicionado Tres compañías de China se fusionan Garantizamos acceso a los servicios bancarios El caos se generaliza No generalizo, pero es así Dios gobierna el mundo Los políticos no saben gobernar Imagine una situación en la que va a la tienda Imagínese que está en el año 2500 No quiero gravar las pensiones en este momento Los indios incineran los cadáveres Quiso incinerar a su madre en el horno Las Naciones Unidas quieren criminalizar la homofobia

Nu doresc să finanțez acest proiect Primăria finanțează clubul cu 50.000 euros Ungaria finanțează trei proiecte de filme Puteți fixa o întrevedere prin telefon sau în scris Putem fixa o consultație? Să fixam o întâlnire pentru săptămâna viitoare Costel își fixează obiective înalte Se fixează pe perete Ați format greșit Cine are să formeze grupele? Ce număr ați format? Trebuie să formați mai întâi zero Formați cuvinte noi cu următoarele sufixe Formați două echipe Ce număr ai format? Cum se formează stelele? Formulați niște concluzii Cum se formulează o întrebare? Formulează răspunsuri cât mai scurte. Este o greșeală să forțez o situație Nu forțați lucrurile Nu vreau să-mi forțez norocul prea mult Pot să vă fotografiez? Se poate fotografia aici? Se frânează brusc și fără motiv Mașina frânează și evită pietonii Ai tendința să frânezi la viraje Nu fuma, te rog, aici Italienii fumează țigări românești Un sfert din români fumează Nu fumez A fuma este un viciu scump și dăunător Le place să fumeze Frigiderul cel vechi mai funcționează Cum funcționează această mașină de spălat? A arătat cum funcționează televizorul acesta Radiatorul electric nu funcționează Nu funcționează aerul condiționat. Trei companii din China fuzionează Garantăm acces la serviciile bancare Haosul se generalizează Nu generalizez, dar așa este Dumnezeu guvernează lumea Politicienii nu știu să guverneze Imaginați o situație în care mergeți la magazin Imaginați-vă că sunteți în anul 2500 Nu vreau să impozitez pensiile în acest moment Indienii incinerează cadavrele A vrut să-și incinereze mama în cuptor Națiunile Unite vor să incrimineze homofobia

275


QAR

48


Mă interesează mult Istoria Artei Me interesa mucho la Historia del Arte 276



La Conjugación I5 (Cont.)

A interesa: infinitiv verb tranzitiv

numărul

singular

plural

(a) interesa

infinitiv lung interesare

participiu interesat

gerunziu interesând

imperativ pers. a II-a singular plural interesează

interesam interesai

perfect simplu interesai interesași

interesasem interesaseși interesase

interesați

persoana

prezent

I (eu) a II-a (tu)

interesez interesezi

conjunctiv prezent (să) interesez (să) interesezi

a III-a (el, ea)

interesează

(să) intereseze

interesa

interesă

I (noi)

interesăm

(să) interesăm

interesam

interesarăm

a II-a (voi)

interesați

(să) interesați

interesați

interesarăți

interesaserăm, interesasem* interesaserăți, interesaseți*

a III-a (ei, ele)

interesează

(să) intereseze

interesau

interesară

interesaseră

imperfect

mai mult ca perfect


Seguimos con los verbos que se conjugan como a interesa. Por ejemplo a influența que significa influir o influenciar: Părinții îi influențează pe copii Soacra mea fumează ca o șerpoaică

Los padres influyen en los niños Mi suegra fuma como un carretero

EL verbo a înceta significa cesar, dejar de, sin embargo, a înceta din viață significa fallecer, morir, expirar. Compárese con încet, visto en el tema 30, que significa lentamente, despacio.


QAR


277

alăptare Vocabulario 48 1. 2. 3. 4.

alăptare f /a.ləpˈta.re/ lactancia alăptare alăptarea alăptări alăptările alăptării alăptările alunecare f /a.lu.neˈka.re/ avalancha, resbalón alunecare alunecarea alunecări alunecările alunecării alunecărilor amenințare f /a.me.ninˈʦa.re/ amenaza amenințare amenințarea amenințări amenințările amenințării amenințărilor american m /a.me.riˈkan/ americano american americanul americani americanului americanii americanilor americană f /a.me.riˈka.nə/ americana americană americana americane americanele americanei americanelor 5. angajator m /an.ga.ʒaˈtor/ empleador angajator angajatorul angajatori angajatorii angajatorului angajatorilor angajatoare f /an.ga.ʒaˈto̯ a.re/ empleadora angajatoare angajatoarea angajatoare angajatoarele angajatoarei angajatoarelor 6. arhitectură f /ar.hi.tekˈtu.rə/ arquitectura arhitectură arhitectura --- arhitecturi --- arhitecturii

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

artă f /ˈar.tə/ arte artă arta arte artele artei artelor astfel adv /ˈast.fel/ así, de este modo, este tipo autoritate f /aw.to.riˈta.te/ autoridad autoritate autoritatea autorități autoritățile autorității autoritcților barcă f /ˈbar.kə/ barca barcă barca bărci bărcile bărcii bărcilor casnic m /ˈkas.nik/ casero, doméstico casnic casnicul casnici casnicii casnicului casnicilor casnică f /ˈkas.ni.kə/ casera, doméstica cascnică casnica casnice casnicele casnicei casnicelor căsuță f /kəˈsu.ʦə/ casilla căsuță căsuța căsuțe căsuțele căsuțe căsuței căsuțe căsuțelor centru n /ˈʧen.tru/ centro centru centrul centre centrele centrului centrelor chimic m /ˈki.mik/ químico chimic chimicul chimici chimicii chimicului chimicilor chimică f /ˈki.mi.kə/ química chimică chimica chimice chimicele chimicei chimicelor cultură f /kulˈtu.rə/ cultura cultură cultura culturi culturile culturii culturilor desăvârșire f /de.sə.vɨrˈʃi.re/ perfeccionamiento, plenitud desăvârșire desăvârșirea desăvârșiri desăvârșirile desăvârșirii desăvârșirilor

17. discuție f /dicˈku.ʦi.e/ discusión discuție discuția discuții discuției discuțiile discuțiilor 18. drag m /drag/ querido drag dragul dragi dragii dragului dragilor dragă f /ˈdra.gə/ querida dragă draga dragi dragile dragii dragilor 19. echipament n /e.ki.paˈment/ equipamiento echipament echipamentul echipamente echipamentele echipamentului 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

echipamentelor fenomen n /fe.noˈmen/ fenómeno fenomen fenomenul fenomene fenomenele fenomenului fenomenelor

fizică f /ˈfi.zi.kə/ física fizica fizica fizici fizicile fizicii fizicilor fotografie f /fo.to.graˈfi.e/ fotografía fotografie fotografia fotografii fotografiile fotografiei fotografiilor garsonieră f /gar.so.niˈe.rə/ estudio garsonieră garsoniera garsoniere garsonierele garsonierei garsonierelor graffiti n /grafˈfi.ti/ grafiti --- --- graffiti graffitile --- graffitilor industrie f /inˈdus.tri.e/ industria inedit m /i.neˈdit/ inédito inedit ineditul inediți inediții ineditului inediților inedită f /i.neˈdi.tə/ inédita inedită inedita inedite ineditele ineditei ineditelor

QAR 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65.



influența v /in.flu.enˈʦa/ influir, influenciar informa v /in.forˈma/ informar instala v /ins.taˈla/ instalar interesa v /in.te.reˈsa/ interesar interoga v /in.te.roˈga/ interrogar intimida v /in.ti.miˈda/ intimidar inventa v /in.venˈta/ inventar izola v /i.zoˈla/ aislar îmbrățișa v /ɨn.brə.ʦiˈsa/ abrazar împacheta v /ɨm.pa.keˈta/ empaquetar înainta v /ɨ.na.inˈta/ avanzar, adelantar înceta v /ɨn.ʧeˈta/ cesar, dejar de  a înceta din viață fallecer, morir închiria v /ɨn.ki.riˈa/ alquilar încredința v /ɨn.kre.dinˈʦa/ asegurar, confiar înfățișa v /ɨn.fə.ʦiˈʃa/ mostrar, presentar, describir înființa v /ɨn.fi.inˈʦa/ fundar, crear îngrijora (a se ) v /ɨn.gri.ʒoˈra/ preocupar(se), inquietar(se) înmormânta v /ɨn.mor.mɨnˈta/ enterrar, sepultar înregistra v /ɨn.re.ʤisˈtra/ registrar, grabar, notar întrebuința /ɨn.tre.bu.inˈʦa/ emplear, usar, utilizar jena v /ʤeˈna/ molestar, incomodar lectură f /lekˈtu.rə/ lectura lectură lectura lecturi lecturile lecturii lecturilor limitator n /li.mi.taˈtor/ limitador limitator limitatorul limitatoare limitatoarele limitatorului limitatoarelor localitate f /lo.ka.liˈta.te/ localidad localitate localitatea localități localitățile localității localităților localnic m /loˈkal.nik/ lugareño localnic localnicul localnici localnicii localnicului localnicilor localnică f /loˈkal.ni.kə/ lugareña localnică localnica localnice localnicele localnicei localnicelor masiv m /maˈsiv/ masivo: masiv masivul masivi masivii masivului masivilor masivă f /maˈsi.və/ masiva masivă masiva masive masivele masivei masivelor măsură f /məˈsu.rə/ medida măsură măsura măsuri măsurile măsurii măsurilor mobilat m /mo.biˈlat/ amueblado mobilat mobilatul mobilați mobilații mobilatului mobilaților mobilată f /mo.biˈla.tə/ amueblada mobilată mobilata mobilate mobilatele mobilatei mobilatelor musafir m /mu.saˈfir/ invitado musafir musafirul musafiri musafirii musafirului musafirilor musafiră f /mu.saˈfi.rə/ invitada musafiră musafira musafire musafirele musafirei musafirelor oare adv int /ˈo̯ a.re/ ¿puede que…? oficiu n /oˈfi.ʧju/ oficina, servicio oficiu oficiul oficii oficiile oficiului oficiilor onoare f /oˈno̯ a.re/ honor onoare onoarea onoruri onorurile onoarei onorurilor pizză f /ˈpi.ʦə/ pizza pizză pizza pizze pizzele pizzei pizzelor perioadă f /pe.riˈo̯ a.də/ periodo perioadă perioada perioade perioadele perioadei perioadelor polițist m /po.liˈʦist/ policía (m), policíaco polițist polițistul polițiști polițiștii polițistului polițiștilor polițistă f /po.liˈʦis.tə/ policía (f), policíaca polițistă polițista polițiste polițistele polițistei polițistelor rușinos m /ru.ʃiˈnos/ vergonzoso rușinos rușinosul rușinoși rușinoșii rușinosului rușinoșilor rușinoasă f /ru.ʃiˈno̯ a.sə/ vergonzosa rușinoasă rușinoasa rușinoase rușinoasele rușinoasei rușinoaselor scufundare f /sku.funˈda.re/ buceo scufundare scufundarea scufundări scufundările scufundării scufundărilor slav m /slav/ eslavo slav slavul slavi slavii slavului slavilor slavă f /ˈsla.və/ eslava slavă slava slave slavele slavei slavelor sinucigaș m /si.nu.ʧiˈgaʃ/ suicida (m) sinucigaș sinucigașul sinucigași sinucigașii sinucigașului sinucigașilor sinucigașă f /si.nu.ʧiˈga.ʃə/ suicida (f) sinucigașă sinucigașa sinucigașe sinucigașele sinucigașei sinucigașelor

278

QAR



66. subiect n /suˈbjekt/ asunto, tema subiect subiectul subiecte subiectele subiectului subiectelor 67. șezlong n /ʃezˈlong/ tumbona șezlong șezlonul șezlonguri șezlongurile șezlongului șezlongurilor 68. umbrelă f /umˈbre.lə/ paraguas umbrelă umbrela umbrele umbrelele umbrelei umbrelelor  umbrelă de soare parasol, sombrilla 69. valoare f /vaˈloa.re/ valor valoare valoarea valori valorile valorii valorilor 70. viteză f /viˈte.zə/ velocidad viteză viteza viteze vitezele vitezei vitezelor 71. voluntar m /vo.lunˈtar/ voluntario voluntar voluntarul voluntari voluntarii voluntarului voluntarilor voluntară f /vo.lunˈta.rə/ voluntaria voluntară voluntara voluntare voluntarele voluntarei voluntarelor

barcă Frases de práctica 48 1. Cum influențează aceste evenimente viața omului? 2. Slavii au influențat cel mai masiv desăvârșirea limbii române. 3. Alimentația influențează în foarte mare măsură starea de sănătate. 4. Alăptarea influențează sănătatea copilului și a mamei pe întreaga perioadă a vieții lor. 5. Când ne interesează ceva, noi spunem: Mă interesează 6. Te interesează 7. Orice fenomen nou mă interesează 8. Când mă interesează ceva, ascult atent 9. Ce îl interesa mai mult pe studentul de la matematică? 10. Ce îl interesează pe angajator? 11. Mă interesează mult istoria artei 12. Partenerul își dădea seama că afacerea mă interesează 13. Obiectele care mă interesau mai mult în școală erau fizica și matematica. 14. Oare această informație nu interesează pe nimeni? 15. Mă interesează mult subiectul discuției

¿Cómo influyen estos acontecimientos en la vida del hombre? Los eslavos han influido en el más masivo perfeccionamiento de la lengua rumana. La alimentación influye en muy gran medida el estado de salud La lactancia influye en la salud del niño y de la madre en todo el periodo de su vida. Cuando nos interesa algo, nosotros decimos: Me interesa. Te interesa Cualquier fenómeno nuevo me interesa Cuando me interesa algo, escucho atentamente ¿Qué es lo que más le interesa al estudiante de matemáticas? ¿Qué le interesa al empleador? Me interesa mucho la historia del arte El socio se daba cuenta de que el negocio me interesa. Las materias que más me interesaban en la escuela eran la física y las matemáticas. ¿Puede que esta información no interese a nadie? Me interesa mucho el asunto de la discusión.

279

QAR


16. Pe mine nu mă interesează romanele polițiste 17. Și-a cumpărat apartamentul sau îl închiriază? 18. Alunecările de teren izolează localnicii din mai multe localități 19. Înaintați în căsuța corespunzătoare 20. Vreau să închiriez o mașină 21. Se poate închiria aici un echipament de scufundări? 22. Cel mai mare graffitti din lume înfățișează portretul lui David Villa 23. S-au înregistrat în întreaga țară 174 de accidente de circulație 24. Inventează un aparat casnic inedit 25. Inventează un plan

graffiti


A mí no me interesan las novelas policiacas ¿Se ha comprado el apartamento o lo alquila? Las avalanchas de terreno aíslan a los lugareños de varias localidades. Avance a la casilla correspondiente Quiero alquilar un coche ¿Se puede alquilar aquí un equipo de buceo? El grafiti más grande del mundo muestra el retrato de David Villa. Se ha registrado en todo el país 174 accidentes de circulación. Inventa un aparato doméstico inédito Inventa un plan

280


QAR



¿Quién influencia a los niños? ¿A quién influencian los padres? ¿Cómo influye (ud.) en su hijo? ¿Tú dónde te informas? Infórmate Los voluntarios informan sobre la cultura americana Las autoridades instalan limitadores de velocidad Cuando me interesa algo, escucho atentamente Me interesa mucho el tema de la discusión Me Interesa dónde va a tener lugar el encuentro No me interesa el libro éste ¿Qué le interesa concretamente? (A mí) me interesan las chicas Me interesa el arte Me interesa la arquitectura Cualquier cosa me interesa Un padre interroga a su futuro yerno No nos intimidan las amenazas No nos intimidan ese tipo de declaraciones Él ha inventado una receta nueva de pizza ¿Con qué materiales aislamos nuestra vivienda? Te abrazo, con cariño Abraza a su (de ellos) invitado Lo envolvemos para regalo Los rebeldes avanzan hacia Aden Avanza hacia el éxito Más despacio Deje de hablar, por favor Ella ha alquilado un estudio cerca del trabajo Deseo alquilar espacio para una oficina Deseo alquilar una habitación Desearía alquilar un coche ¿Se puede alquilar aquí una tumbona? ¿Se puede alquilar aquí una barca? ¿Se puede alquilar aquí una sombrilla? Alquilo habitación amueblada ¿A quién confias los secretos de la empresa? Nosotros confiamos las cosas de valor al banco Ella me ha confiado este secreto sólo a mí Las fotografías muestran imágenes Cree grupos de lectura Se funda un Centro de Excelencia en Física ¿Te preocupa el futuro? ¿Que es lo que más te preocupa? ¿Por qué te preocupas sin motivo? Rusia entierra con honores a Kalashnikov ¿Por qué no se entierra a los suicidas? La funcionaria registra las actas Este producto se utiliza en la industria química Se incomoda con su pasado vergonzoso

Cine îi influențează pe copii? Pe cine influențează părinții? Cum influențați copilul dvs.? Tu de unde te informezi? Informează-te Voluntarii informează despre cultura americană. Autoritățile instalează limitatoare de viteză. Când mă interesează ceva, ascult atent. Mă interesează mult subiectul discuției. Mă interesează unde va avea loc întâlnirea. Nu mă interesează cartea aceasta. Ce anume vă interesează? (Pe mine) mă interesează fetele. Mă interesează arta. Mă interesează arhitectura Orice mă interesează. Un tată își interoghează viitorul ginere. Nu ne intimidează amenințările. Nu ne intimidează astfel de declarații. El a inventat o rețetă nouă de pizza. Cu ce materiale ne izolăm locuința? Te îmbrățișez, cu drag. Îl îmbrățișează pe musafirul lor. O împachetăm pentru cadou. Rebelii înaintează spre Aden. Înaintează spre succes. Mai încet. Încetați, vă rog, să vorbiți. Ea a închiriat o garsonieră aproape de serviciu. Doresc să închiriez spațiu pentru un oficiu. Doresc să închiriez o cameră. Aș dori să închiriez o mășină. Se poate închiria aici un șezlong? Se poate închiria aici o barcă? Se poate închiria aici o umbrelă de soare? Închiriez cameră mobilată. Cui încredințezi secretele firmei? Noi încredințăm lucrurile de valoare băncii. Ea mi-a încredințat acest secret numai mie. Fotografiile înfățișează imagini. Înființați grupuri de lectură. Se înființează un Centru de Excelență în Fizică. Te îngrijorează viitorul? Ce te îngrijorează cel mai mult? De ce te îngrijorezi fără motiv? Rusia îl înmormântează cu onoruri pe Kalașnikov. De ce nu se înmormântează sinucigașii? Funcționara înregistrează actele. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. Se jenează de trecutul său rușinos.

281


QAR

49


Ea se machiază Ella se maquilla 282




negocia infinitiv verb tranzitiv (VT211)

numărul

singular

plural

(a) negocia

infinitiv lung negociere

negociez negociezi

conjunctiv prezent (să) negociez (să) negociezi

a III-a (el, ea)

negociază

I (noi)

participiu negociat

gerunziu negociind

imperativ pers. a II-a singular plural negociază

negociați

negociam negociai

perfect simplu negociai negociași

negociasem negociaseși

(să) negocieze

negocia

negocie

negociase

negociem

(să) negociem

negociam

negociarăm

a II-a (voi)

negociați

(să) negociați

negociați

negociarăți

negociaserăm, negociasem* negociaserăți, negociaseți*

a III-a (ei, ele)

negociază

(să) negocieze

negociau

negociară

negociaseră

persoana

prezent

I (eu) a II-a (tu)

imperfect

mai mult ca perfect


Seguimos con los verbos que se conjugan como a negocia. A tener en cuenta que el verbo nota es un falso amigo que no significa „notar” sino „anotar”. Secretara notează în agendă numele și La secretaria anota en la agenda los prenumele lor apellidos y los nombres de ellos.


QAR


Vocabulario 49 1. adolescent m /a.do.lesˈʧent/ adolescente (m) adolescent adolescentul adolescenți adolescenții adolescentului adolescenților

adolescentă f /a.do.lesˈʧen.tə/ adolescente (f) adolescentă adolescenta adolescente adolescentele adolescentei adolescentelor 2. alegere f /aˈle.ʤe.re/ elección alegere alegerea alegeri alegerile alegerii alegerilor

3. 4. 5. 6. 7.

aspirină f /as.piˈri.nə/ aspirina aspirină aspirina aspirine aspirinele aspirinei aspirinelor cantitate f /kan.tiˈta.te/ cantidad cantitate cantitatea cantități cantitățile cantității cantităților chitanță f /kiˈtan.ʦə/ recibo chitanță chitanța chitanțe chitanțele chitanței chitanțelor ciclu n /ˈʧi.klu/ ciclo ciclu ciclul cicluri ciclurile ciclului ciclurilor confesional m /kon.fe.si.oˈnal/ confesional (m) confesional confesionalul confesionali confesionalii confesionalului confesionalilor

confesională f /kon.fe.si.oˈna.lə/ confesional (f) confesională confesionala confesionale confesionalele confesionalei confesionalelor 8. conflict n /konˈflikt/ conflicto conflict conflictul conflicte conflictele conflictului conflictelor

9. cotidian m /ko.ti.diˈan/ cotidiano cotidian cotidianul cotidieni cotidienii cotidianului cotidienilor cotidiană f /ko.ti.diˈa.nə/ cotidiana cotidiană cotidiana cotidiene cotidienele cotidienei cotidienelor 10. coș n /coʃ/ cesta coș coșul coșuri coșurile coșului coșurilor 11. cuminte m /kuˈmin.te/ obediente (m) cuminte cumintele cuminți cuminții cumintelui cuminților cuminte f /kuˈmin.te/ obediente (f) cuminte cumintea cuminți cumințile cuminții cuminților 12. destinație f /des.tiˈna.ʦi.e/ destino destinație destinația destinații destinațiile destinației destinațiilor 13. doctoral m /dok.toˈral/ doctoral (m) doctoral doctoralul doctorali doctoralii doctoralului doctoralilor doctorală f /dok.toˈra.lə/ doctoral (f) doctorală doctorala doctorale doctoralele doctoralei doctoralelor 14. dronă f /ˈdro.nə/ dron 15. educațional m /e.du.ka.ʦi.oˈnal/ educativo educațional educaționalul educaționali educaționalii educaționalului educaționalilor

educațională f /e.du.ka.ʦi.oˈna.lə/ educativa educațională educaționala educaționale educaționalele educaționalei educaționalelor 16. exercițiu n /eg.zerˈʧi.ʦiw/ ejercicio exercițiu exercițiul exerciții exercițiile exercițiului exercițiilor

17. fastuos m /fas.tuˈos/ fastuoso fastuos fastuosul fastuoși fastuoșii fastuosul fastuoșilor fastuoasă f /fas.tuˈo̯ a.sə/ fastuosa fastuoasă fastuoasa fastuoase fastuoasele fastuoasei fastuoaselor 18. fiindcă conj /fiˈind.kə/ como, ya que, porque 19. intim m /ˈin.tim/ íntimo intim intimul intimi intimii intimului intimilor intimă f /ˈin.ti.mə/ íntima intimă intima intime intimele intimei intimelor 20. învățământ n /ɨn.və.ʦəˈmɨnt/ enseñanza învățământ învățământul învățăminte învățămintele învățământului învățămintelor 21. legaliza v /le.ga.liˈza/ legalizar

22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.

lichida v /li.kiˈda/ liquidar licență f /liˈʧen.ʦə/ licencia licență licența licențe licențele licenței licențelor liniște f /ˈli.niʃ.te/ silencio calma liniște liniștea --- --- linișții --lista v /lisˈta/ inscribir, imprimir litoral n /li.toˈral/ litoral litoral litoralul litoraluri litoralurile litoralului litoralurilor machia (a se) v /ma.kiˈa/ maquillar (se) masterat n /mas.teˈrat/ máster masterat masteratul masterate masteratele masteratului masteratelor

283


QAR


29. măslină f /məsˈli.nə/ aceituna, oliva măslină măslina măsline măslinele măslinei măslinelor

284

măsline

30. 31. 32. 33. 34. 35.

micșora v /mik.ʃoˈra/ reducir, disminuir migdală f /migˈda.lə/ almendra migdală migdala migdale migdalele migdalei migdalelor misiune f /mi.siˈu.ne/ misión misiune misiunea misiuni misiunile misiunii misiunilor navă f /ˈna.və/ nave, barco navă nava nave navele navei navelor negocia v /ne.go.ʧiˈa/ negociar necunoscut m /ne.ku.nosˈkut/ desconocido necunoscut necunoscutul necunoscuți necunoscuții necunoscutului necunoscuților

necunoscută f /ne.ku.nosˈku.tə/ desconocida necunoscută necunoscuta necunoscute necunoscutele necunoscutei 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55.

necunoscutelor nota v /noˈta/ anotar

ofensa v /o.fenˈsa/ ofender ofta v /ofˈta/ suspirar onora v /o.noˈra/ honrar opera v /o.peˈra/ operar organiza v /or.ga.niˈza/ organizar orienta v /o.ri.enˈta/ orientar otrăvitor m /o.trə.viˈtor/ venenoso otrăvitor otrăvitorul otrăvitori otrăvitorii otrăvitorului otrăvitorilor otrăvitoare f /o.trə.viˈto̯ a.re/ venenosa otrăvitoare otrăvitoarea otrăvitoare otrăvitoarele otrăvitoarei otrăvitoarelor pansa v /panˈsa/ vendar paraliza v /pa.ra.liˈza/ paralizar patina v /pa.tiˈna/ patinar păstra v /pəsˈtra/ guardar conservar mantener pensiona v /pen.si.oˈna/ jubilar(se) pictor m /ˈpik.tor/ pintor pictor pictorul pictori pictorii pictorului pictorilor pisa v /piˈsa/ moler machacar fastidiar plasa v /plaˈsa/ colocar plasator m /pla.saˈtor/ acomodador plasator plasatorul plasatori plasatorii plasatorului plasatorilor plasatoare f /pla.saˈto̯ a.re/ acomodadora plasatoare plasatoarea plasatoare plasatoarele plasatoarei plasatoarelor polua v /po.luˈa/ contaminar posa v /poˈsa/ posar prenume n /preˈnu.me/ nombre prenume prenumele prenume prenumele prenumelui prenumelor


QAR


56. preșcolar m /preʃ.koˈlar/ preescolar preșcolar preșcolarul preșcolari preșcolarii preșcolarului preșcolarilor preșcolară f /preʃ.koˈla.rə/ preescolar (f) preșcolară preșcolara preșcolare preșcolarele preșcolarei preșcolarelor 57. preuniversitar m /pre.u.ni.ver.siˈtar/ preuniversitario preuniversitar preuniversitarul preuniversitari preuniversitarii preuniversitarului preuniversitarilor preuniversitară f /pre.u.ni.ver.siˈta.rə/ preuniversitaria preuniversitară preuniversitara preuniversitare preuniversitarele preuniversitarei preuniversitarelor 58. privat m /priˈvat/ privado privat privatul privați privații privatului privaților

privată f /priˈva.tə/ privada privată privata private privatele privatei privatelor prostituție f /pros.tiˈtu.ʦi.e/ prostitución prostituție prostituția prostituții prostituțiile prostituției prostituțiilor proiecta v /pro.jekˈta/ diseñar proyectar raport n /raˈport/ relación raport raportul raporturi raporturile raportului raporturilor reclamă f /reˈkla.mə/ anuncio reclamă reclama reclame reclamele reclamei reclamelor rest n /rest/ resto rest restul resturi resturile restului resturilor sexy a inv /ˈsek.sy/ sexy substanță f /subsˈtan.ʦə/ substancia substanță substanța substanțe substanțele substanței substanțelor terorist m /te.roˈrist/ terrorista (m) terorist teroristul teroriști teroriștii teroristului teroriștilor teroristă f /te.roˈris.tə/ terrorista (f) teroristă terorista teroriste teroristele teroristei teroristelor 67. turist m /tuˈrist/ turista (m) turist turistul turiști turiștii turistului turiștilor turistă f /tuˈris.tə/ turista (f) turistă turista turiste turistele turistei turistelor 68. universitar m /u.ni.ver.siˈtar/ universitario universitar universitarul universitari universitarii universitarului 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66.

universitarilor

universitară f /u.ni.ver.siˈta.rə/ universitaria universitară universitara universitare universitarele universitarei universitarelor 69. vacant m /vaˈkant/ vacante (m) vacant vacantul vancanți vacanții vacantului vacanților

vacanță f /vaˈkan.tə/ vacante (f) vacantă vacanta vacante vacantele vacantei vacantelor 70. video a inv /ˈvi.de.o/ vídeo 71. voie f /ˈvo.je/ voluntad voie voia voi voile voii voilor  a da voie dejar, dar permiso

patina

285

QAR


Frases de práctica 49 1. Dronele lichidează teroriști ca la jocurile video 2. Ea se machiază 3. Omul trebuie să micșoreze cantitatea de gaze și substanțe otrăvitoare 4. Negociați salariul în raport cu coșul minim de consum21. 5. Secretara notează în agendă numele și prenumele lor. 6. Ea a notat câteva informații despre pictorul Igor Vieru 7. Nu cred că am notat bine numărul de telefon 8. O reclamă cu Paris Hilton ofensează femeile din Brazilia 9. Azi organizăm un concurs pentru un post vacant 10. A primit răspuns favorabil de la o prestigioasă instituție educațională care organizează cursuri de engleză pentru afaceri. 11. Turiștii care mergeau în Tunisia se orientează spre litoralul din Spania 12. Am nevoie de exerciții regulate pentru a păstra forma 13. Fiindcă eşti cuminte, îţi dau voie să-i păstrezi 14. Migdalele se pisează turnând câte puțină apă de trandafiri 15. Se pisează o aspirină și se amestecă cu puțină apă. 16. Chișinău plasează Moldova pe harta destinațiilor de cultură 17. Un plasator este o persoană care plasează spectatorii la locurile lor în sălile de spectacol 18. Industria țărilor dezvoltate poluează totul 19. Pot exista automobile care să nu polueze atmosfera? 20. Învățământul românesc poate fi de stat sau public, privat și confesional. Învățământul de stat sau public este gratuit pentru toți cetățenii statului român. El este organizat pe trei niveluri: preşcolar, preuniversitar și universitar. 21. Învățământul universitar românesc se organizează pe trei cicluri de studii: licență (3 ani), masterat (2 ani), studii doctorale (3 ani). 22. Pozează în lenjerie intimă și câștigă 1.000 de dolari pe zi 23. Heidi Klum are 42 de ani și 4 copii, dar pozează sexy ca o adolescentă 24. Cum ai fi procedat dacă erai tu musafirul? 25. Un bărbat a procedat corect într-o situație de conflict


Los drones liquidan a los terroristas como en los videojuegos Ella se maquilla El hombre tiene que disminuir la cantidad de gases y sustancias venenosas. Negocie el salario en relación con la cesta mínima de consumo. La secretaria anota en la agenda el apellido y el nombre de ellos. Ella ha anotado algunas informaciones acerca del pintor Igor Vieru No creo que (yo) haya anotado bien el número de teléfono Un anuncio con Paris Hilton ofende a las mujeres de Brasil Hoy organizamos un concurso para un puesto vacante Ha recibido respuesta favorable de una prestigiosa institución educativa que organiza cursos de inglés de negocios. Los turistas que iban a Túnez se orientan hacia el litoral de España. Necesito ejercicios regulares para mantener la forma Como eres obediente, te doy permiso para que te lo quedes. Las almendras se muelen vertiendo un poco de agua de rosas Se machaca una aspirina y se mezcla con un poco de agua. Chisinau coloca a Moldavia en el mapa de los destinos culturales. Un acomodador es una persona que coloca a los erspectadores en sus sitios en las salas de espectáculo La insustria de los paises desarrollados lo contamina todo ¿Pueden existir automóviles que no contaminen la atmósfera? La enseñanza rumana puede ser estatal o pública, privada y confesional. La enseñanza estatal o pública es gratuita para todos los ciudadanos del estado rumano. Se organiza en tres niveles: prescolar, preuniversitario y universitario. La enseñanza universitaria se organiza en tres ciclos de estudio: licenciatura (3 años), máster (2 años), doctorado (3 años). Posa en lencería íntima y gana 1000 dólares al día Heidi Klum tiene 42 años y 4 niños, pero posa sexy como una adolescente ¿Cómo habrías procedido si fueras tú el invitado? Un hombre ha procedido correctamente en una situación de conflicto

286


QAR



¿Legalizamos la prostitución? Ferrari se inscribe en la bolsa Las noches se acortan Diga sobre qué ha negociado El precio se negocia En nuestra vida cotidiana a menudo negociamos (Usted) Ha aceptado negociar con nosotros ¿Qué anota la secretaria? Tú anotas mi número de teléfono Todos los días me anoto lo que tengo que hacer Anote las palabras desconocidas ¿Quieres anotar? ¡Anota! No deseo ofender a nadie No me ofende El compañero de trabajo ha anotado todo Carlota suspiraba Ha suspirado dos veces ¿Por qué suspira cuando habla de Gabriela? Es una misión que me honra Kevin se opera de nuevo en la rodilla izquierda ¿Qué organizan ellos hoy? ¿Se organizan también conciertos a menudo? El profesor organizará la discusión ¿Aquí se organizan también festivales? Organizamos excursiones En la primavera de 2017 se organizan elecciones En Rumanía todo el mundo organiza bodas fastuosas El médico venda la herida El invierno paraliza Europa La crisis paraliza la industria del aceite de oliva ¿Cuánto te cuesta patinar en Bucarest? Tiene 2 años y medio pero patina perfectamente ¿Has guardado el recibo? Creo que me la quedaré solo para mí Nosotros guardamos el dinero en el banco Hemos decidido guardar el dinero en el banco Conservar en frío ¡Mantenga la calma! Quédese con el cambio Él se va a jubilar por motivos de salud El director se jubila ¿Quién contamina más la atmósfera? Contamina el aire, el agua y el suelo La marcha pie no contamina el aire Mihaela posa sexy para su amado ¿Cómo procede cuando tiene que tomar decisiones? ¿Cómo quieres procecer? Proyecta un baño para una familia con niños Un joven diseña barcos en Francia

Legalizăm prostituția? Ferrari se listează la bursă Nopțile se micșorează Spuneți despre ce ați negociat Prețul se negociază În viața noastră cotidiană deseori negociem Ați acceptat să negociați cu noi Ce notează secretara? Tu notezi numărul meu de telefon În fiecare zi îmi notez ce trebuie să fac. Notați cuvintele necunoscute Vrei să notezi? Notează! Nu doresc să ofensez pe cineva Nu mă ofensează Colega a notat totul Carlota ofta A oftat de două ori De ce oftează când vorbeşte despre Gabriela? Este o misiune care mă onorează Kevin se operează din nou la genunchiul stâng Ce organizează ei azi? Se organizează des asemenea concerte? Profesorul va organiza discuții Aici se organizează și festivaluri? Organizăm excursii În primăvara lui 2017 se organizează alegeri În România toată lumea organizează nunţi fastuoase Medicul pansează rana Iarna paralizează Europa Criza paralizează industria uleiului de măsline Cât te costă să patinezi în București? Are 2 ani și jumătate, dar patinează perfect Ai păstrat chitanța? Cred că o să o păstrez doar pentru mine Noi păstrăm banii la bancă Am hotărât să păstrăm banii în bancă Păstrați la rece Păstrați liniștea! Păstrați restul El se va pensiona din motive de sănătate Directorul se pensionează Cine poluează cel mai mult atmosfera? Poluează aerul, apa și solul Mersul pe jos nu poluează aerul Mihaela pozează sexy pentru iubitul său Cum procedați când trebuie să luați decizii? Cum vrei să procedezi? Proiectează o baie pentru o familie cu copii Un tânăr proiectează nave în Franţa

287

50



Când poţi să-mi telefonezi? ¿Cuándo puedes telefonearme?


telefona infinitiv verb tranzitiv

numărul

singular

plural

(a) telefona

infinitiv lung telefonare

participiu

gerunziu

telefonat

telefonând

persoana

prezent

I (eu) a II-a (tu)

telefonez telefonezi

conjunctiv prezent (să) telefonez (să) telefonezi

a III-a (el, ea)

telefonează

(să) telefoneze

telefona

telefonă

I (noi)

telefonăm

(să) telefonăm

telefonam

telefonarăm

a II-a (voi)

telefonați

(să) telefonați

telefonați

telefonarăți

telefonează

(să) telefoneze

telefonau

telefonară

a III-a (ei, ele) * Formă nerecomandată

imperativ pers. a II-a singular plural telefonează

telefonam telefonai

perfect simplu telefonai telefonași

telefonasem telefonaseși telefonase

imperfect

telefonați

mai mult ca perfect

telefonaserăm, telefonasem* telefonaserăți, telefonaseți* telefonaseră


QAR


Vocabulario 50 1. abuz n /aˈbuz/ abuso abuz abuzul abuzuri abuzurile abuzului abuzurilor 2. anumit pron /a.nuˈmit/ concreto, determinado anumit anumiți anumitor anumită pron /a.nuˈmi.tǝ/ concreta, determinada anumită anumite anumitor 3. anticipat m /an.ti.ʧiˈpat/ anticipado anticipat anticipatul anticipați anticipații anticipatului anticipaților anticipată f /an.ti.ʧiˈpa.tǝ/ anticipada anticipată anticipata anticipate anticipatele anticipatei anticipatelor 4. audiere f /a.u.diˈe.re/ audiencia audiere audierea audieri audierile audierii audierilor 5. beneficiar m /be.ne.fi.ʧiˈar/ beneficiario beneficiar beneficiarul beneficiari beneficiarii beneficiarului beneficiarilor beneficiară f /be.ne.fi.ʧiˈa.rǝ/ beneficiaria beneficiară beneficiara beneficiare beneficiarele beneficiarei beneficiarelor 6. biciclist m /bi.ʧiˈklist/ ciclista(m) biciclist biciclistul bicicliști bicicliștii biciclistului bicicliștilor

7. 8. 9. 10. 11.

biciclistă f /bi.ʧiˈklis.tǝ/ ciclista (f) biciclistă biciclistă bicicliste biciclistele biciclistei biciclistelor calitate f /ka.liˈta.te/ calidad calitate calitatea calități calitățile calității calităților capăt n /ˈka.pǝt/ final, extremo capăt capătul capete capetele capătului capetelor cerere f /ˈʧe.re.re/ solicitud, ruego cerere cererea cereri cererile cererii cererilor client m /kliˈent/ cliente (m) client clientul clienți clienții clientului clienților clientă f /kliˈen.tǝ/ cliente (f) clientă clienta cliente clientele clientei clientelor constructor m /konsˈtruk.tor/ constructor constructor constructorul constructori constructorii constructorului constructorilor

constructoare f /kons.trukˈo̯ a.re/ constructora constructoare constructoarea constructoare constructoarele constructoareai constructoarelor 12. corupție f /koˈrup.ʦi.e/ corrupción corupție corupția corupții corupțiile corupției corupțiilor

13. creativitate f /kre.a.ti.viˈta.te/ creatividad creativitate creativitatea creativități creativitățile creativității creativităților 14. delicios m /de.liˈʧjos/ delicioso delicios deliciosul delicioși delicioșii deliciosului delicioșilor

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.

delicioasă f /de.liˈʧjo̯ a.sǝ/ deliciosa delicioasă delicioasa delicioase delicioasele delicioasei delicioaselor domeniu n /doˈme.niw/ dominio domeniu domeniul domenii /domeniile domeniului domeniilor emoție f /eˈmo.ʦi.e/ emoción emoție emoția emoții emoțiile emoției emoțiilor furt n /furt/ hurto, robo furt furtul furturi furturile furtuluui furturilor generație f /ʤe.neˈra.ʦi.e/ generación generație generația generații generațiile generației generațiilor generos m /ʤe.neˈros/ generoso generos generosul generoși generoșii generosului generoșilor generoasă f /ʤe.neˈro̯ a.sǝ/ generosa generoasă generoasa generoase generoasele generoasei generoaselor imunitate f /i.mu.niˈta.te/ inmunidad imunitate imunitatea imunități imunitățile imunității imunităților intenție f /inˈten.ʦi.e/ intención intenție intențiia intenții intențiile intenției intențiiilor întregime f /ɨn.treˈʤi.me/ totalidad întregime întregimea întregimi întregimile întregimii întregimilor mizerabil m /mi.zeˈra.bil/ miserable (m) mizerabil mizerabilul mizerabili mizerabilii mizerabilului mizerabililor mizerabilă f /mi.zeˈra.bi.lǝ/ miserable (f) mizerabilă mizerabila mizerabile mizerabilele mizerabilei mizerabilor moșneag m /moʃ.neag/ viejo, anciano moșneag moșneagul moșnegi moșnegii moșneagului moșnegilor nevoit m /ne.voˈit/ necesario nevoit nevoitul nevoiți nevoiții nevoitului nevoiților nevoită f /ne.voˈi.tǝ/ necesaria nevoită nevoita nevoite nevoitele nevoitei nevoitelor performant m /per.forˈmant/ eficiente (m), competitivo performant performantul performanți performanții

performantului performanților performantă f /per.forˈman.tǝ/ eficiente (f), competitiva performantă performanta performante performantele performantei performantelor 28. plastic m /ˈplas.tik/ plástico plastic plasticul plastici plasticii plasticului plasticilor

plastică f /ˈplas.ti.kǝ/ plástica plastică plastica plastice plasticele plasticei plasticelor 29. potent m /poˈtent/ potente (m) potent potentul potenți potenții potentului potenților potentă f /poˈten.tǝ/ potente (f) potentă potenta potente potentele potentei potentelor

289


QAR


30. pozitiv m /po.ziˈtiv/ positivo pozitiv pozitivul pozitivi pozitivii pozitivului pozitivilor pozitivă f /po.ziˈti.vǝ/ positiva pozitivă pozitiva pozitive pozitivele pozitivei pozitivelor 31. precedent m /pre.ʧeˈdent/ precedente (m) precedent precedentul precedenți precedenții precedentului precedenților

precedentă f /pre.ʧeˈden.tǝ/ precedente (f) precedentă preceprecedentelor 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65.

protesta v /pro.tesˈta/ protestar rambursa v /ram.burˈsa/ reembolsar raporta v /ra.porˈta/ denunciar, informar realiza v /re.a.liˈza/ realizar refugia v /re.fu.ʤiˈa/ refugiar remunera v /re.mu.neˈra/ remunerar reproșa v /re.proˈʃa/ reprochar resemna v /re.semˈna/ resignar(se) săra v /sǝˈra/ salar sechestra v /se.kesˈtra/ secuestrar semna v /semˈna/ firmar semnala v /sem.naˈla/ señalar semnaliza v /sem.na.liˈza/ señalizar sezon n /seˈzon/ temporada sezon sezonul sezoane sezoanele sezonului sezoanelor simpatiza v /sim.pa.tiˈza/ simpatizar sincroniza v /sin.kro.niˈza/ sincronizar sistematiza v /sis.te.ma.tiˈza/ sistematizar situa v /si.tuˈa/ situar specializa v /spe.ʧi.a.liˈza/ especializar staționa v /sta.ʦi.oˈna/ estacionar stima v /stiˈma/ estimar stimula v /sti.muˈla/ estimular soartă f /ˈso̯ar.tǝ/ suerte soartă soarta sorți sorțile sorții sorților sublinia v /sub.li.niˈa/ subrayar sunet n /ˈsu.net/ sonido sunet sunetul sunete sunetele sunetului sunetelor supralicita v /su.pra.li.ʧiˈta/ sobrepujar supraveghea v /su.pra.ve.geˈa/ supervisar suspecta v /sus.pekˈta/ sospechar șantaja v /ʃan.taˈʒa/ chantajear șifona v /ʃi.foˈna/ arrugar(se) tachina v /ta.kiˈna/ hacer rabiar tampona v /tam.poˈna/ bloquear, taponar telefona v /te.le.foˈna/ telefonear traficant m /tra.fiˈkant/ traficante (m) traficant traficantul traficanți traficanții traficantului traficanților traficantă f /tra.fiˈkan.tǝ/ traficante (f) traficantă traficanta traficante traficantele traficantei traficantelor 66. victimă f /ˈvik.ti.mǝ/ víctima victimă victima victime victimele victimei victimelor 67. web web

290

QAR



291

Biciclistă Frases de práctica 50 1. Am protestat ca nu mi s-a acordat dreptul de a avea un avocat prezent la audiere 2. Peste 20.000 de oameni protestează în acest moment în centrul capitalei 3. Ce trebuie să știe cei care vor să protesteze în spațiul public? 4. Vă vom rambursa în întregime suma 5. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele 6. Dacă ești sănătos, îți poți face planuri de viitor și le poți realiza 7. A angajat arhitecţi şi constructori capabili să realizeze orice proiect 8. Până acum am realizat 20 de operații plastice. 9. Îi remunerăm mizerabil pe profesori și medici, dar vrem învățământ performant și servicii medicale de calitate. 10. Am să-mi reproșez multe lucruri pe care nu leam făcut 11. Dacă vrei să le dai un gust delicios, este cel mai bun moment în care să-i sărezi 12. Cum stimulăm imunitatea în sezonul rece? 13. Se supralicitează ca să se arate cât de potent este un club sau altul 14. Cu oamenii cu care trebuie să mă supraveghez când vorbesc, mai bine nu mai vorbesc

He protestado que no se me ha concedido el derecho de tener un abogado presente en la audiencia. Más de 20.000 personas protestan en este momento en el centro de la capital. ¿Qué tienen que saber los que quieren protestar en espacios públicos? Le reembolsaremos en su totalidad la suma Los beneficiarios tienen que reembolsar todas las sumas Si estás sano puedes hacer planes de futuro y los puedes llevar a cabo Ha contratado arquitectos y constructores capacea de realizar cualquier proyecto Hasta ahora he realizado 20 operaciones estéticas Les pagamos miserablemente a los profesores y médicos, pero queremos una enseñanza competitiva y servicios médicos de calidad. Tengo que reprocharme muchas cosas que no he hecho Si quieres darle un gusto delicioso, es el mejor momento para echarle sal ¿Cómo estimulamos la inmunidad en la estación fría? Se sobrepuja para demostrar lo potente que es un club u otro Con la gente con la que tengo que vigilarme cuando hablo, mejor ya no hablo

15. Suspectezi că esti victima unui furt de identitate?

¿Sospechas que eres la víctima de un robo de identidad?

16. Cine telefonează?

¿Quién telefonea?

17. Cui telefonezi?

¿A quién telefoneas?


QAR


18. El vrea să telefoneze

Él quiere telefonear

19. Mi-ai telefonat?

¿Me has telefoneado?

20. Mătușa ei îi telefonează din America

Su tía (de ella) le telefonea desde América

21. Cine îi telefonează din America?

¿Quién la telefonea desde América?

22. Mihai îi telefonează Mariei

Mihai telefonea a María

23. Mihai le telefonează părinților

Mihai telefonea a sus padres

24. Ar fi bine să ne telefonați sâmbătă

Estaría bien que nos llamáramos

25. Ai fi putut să-mi telefonezi!

¡Podrías haberme llamado por teléfono!

Lista de autoevaluación 50 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Protesto hoy y mañana y lo que haga falta Quiero reembolsar anticipadamente el crédito Informa sobre la corrupción Informamos de las actividades ¿Tienen uds que realizar todos los ejercicios? ¡Haga realidad su sueño! ¿Cómo se realiza una página web? Él se refugia en Chisinau Ha necesitado refugiarse en Francia ¿Qué clase de trabajo se remunera con 100 lei? Paga con generosidad Hoy no tengo qué reprocharles a los jugadores No se reprocha nada ¿Qué reprocha (ud.) a la generación precedente? Me ha llamado para reprocharme este asunto Resignate, esta es tu suerte El Madrid no se resigna: ¡Lucharemos hasta el final! No eches sal al agua Han secuestrado a un cliente ¿Dónde tengo que firmar?

Protestez astăzi și mâine și cât va mai fi nevoie Vreau să rambursez anticipat creditul Raportează corupția Raportăm activităţile Aveți să realizați toate exercițiile? Realizaţi-vă visul! Cum se realizează o pagină web? El se refugiază la Chişinău A fost nevoit să se refugieze în Franța Ce fel de lucru se remunerează cu 100 de lei? Remunerează generos Astăzi nu am ce să le reproșez jucătorilor Nu își reproșează nimic Ce reproșați generației precedente? M-a sunat să-mi reproșeze acest lucru Resemnează-te, asta ți-e soarta Real nu se resemnează: Vom lupta până la capăt! Nu sărezi apa Au sechestrat un client Unde trebuie să semnez?

292


QAR 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

El jefe está firmando ahora las aplicaciones Firme el libro Podemos firmar el contrato ¿Quieres denunciar un abuso? ¡Ciclistas, señalicen sus intenciones en la carretera! Ni siquiera ahora simpatizo con él ¿Cómo sincronizo el sonido con las imágenes? La música no se sincroniza con el dispositivo Los especialistas sistematizan los archivos ¿Tiene alguna mesa situada junto a la ventana? Me especializo en cirugía estética Se especializarán en un determinado campo Aparco donde quiero Estimo a María ¿Como estimulamos la creatividad del niño? Subraya las emociones que consideres positivas Subraye las palabras desconocidas ¿A ti quién te supervisa en el lugar de trabajo? Aprende a supervisar sin controlar La policía sospecha de un traficante de armas Ha sido acusado de chantajear a Peter Su antigua amada le chantajea La falda no se arruga La camisa no se arruga nunca Dos viejos se hacen rabiar como dos adolescentes ¿Sabes cómo hacerla rabiar? Uno de ellos bloquea varios coches Ellos me telefonean todos los días ¿Cuándo puedes telefonearme? Telefonearé a diario


Acum șeful semnează cererile Semnaţi cartea Putem semna contractul Vrei să semnalezi un abuz? Bicicliști, semnalizați-vă intențiile în trafic! Nici acum nu mă simpatizez cu el Cum sincronizez sunetul cu imaginile? Muzica nu se sincronizează cu dispozitivul Specialiştii sistematizează arhivele Aveți vreo masă situată la fereastră? Mă specializez în chirurgia estetică Se vor specializa într-un anumit domeniu Staționez unde vreau O stimez pe Maria Cum stimulăm creativitatea copilului? Subliniază emoțiile pe care le consideri pozitive Subliniați cuvintele necunoscute Pe tine cine te supraveghează la locul de muncă? Învaţă să supraveghezi fără să controlezi Poliția suspectează un traficant de arme A fost acuzat că-l șantajează pe Peter Fosta lui iubita îl șantajează Fusta nu se șifonează Cămașa nu se șifonează niciodată Doi moșnegi se tachinează ca doi adolescenți Știi cum să o tachinezi? Unul dintre ei tamponează mai multe mașini Ei îmi telefonează în fiecare zi Când poți să-mi telefonezi? Voi telefona zilnic

Apéndice

A

Guía de recursos gratuitos en internet para aprender rumano. (Los enlaces en esta guía han sido comprobados en el momento de su inclusión (entre noviembre y diciembre de 2014), pero puede que no sigan funcionando pasado un tiempo, visite http://quieroaprenderrumano.blogspot.com.es/ para comprobar si existen versiones más recientes.)

LOS MÁS ÚTILES

293


QAR

Quiero Aprender Rumano

http://quieroaprenderrumano .blogspot.com.es/

Curs de Limba Română http://www.dprp.gov.ro/elear ning/


Vorbiți românește

http://www.vorbitiroman este.ro/

Limba care ne unește http://cnt.md/romint/undp/in dex.php

Dictionare.com

Dexonline.ro

www.dictionare.com

www.dexonline.ro

Learn Romanian with Nico

Linguasnet http://www.linguasnet.com/le ssons/home_ro.html

Rumano de supervivencia http://www.rri.ro/es_es/Radi oRomaniaInternational/ruman o-de-supervivencia-594

Loecsen curso de rumano http://www.loecsen.com /travel/0-es-67-14-58curso-gratis-rumano.html

https://www.youtube.com/ch annel/UCzKrAcUGNwkSMOhL gNuQAwg

Autodidact http://granturi.ubbcluj.ro /autodidact/services.html

Medios de comunicación en rumano PRENSA GENERALISTA Prensa en rumano de política y noticias en general. (Sólo sitios con diacríticas)

Adevărul http://adevarul.ro/ Y http://www.adevarul.es/

Agerpres http://www.agerpres.ro/

Cotidianul www.cotidianul.ro

294


QAR

1.

Dilema veche http://dilemaveche.ro/


EVZ http://www.evz.ro/

Digi24 www.digi24.ro 3

Gândul http://www.gandul.info/

Jurnalul http://jurnalul.ro/

295

Mediafax http://www.mediafax.ro/

Ultima oră http://www.ultima-ora.ro/ Ring http://www.ziarulring.ro/

România liberă http://www.romanialibera.ro/

EMIGRACIÓN, DIÁSPORA

Diaspora românească http://www.diasporaro.com/

Românul din Spania http://www.romanul.eu/

Noi în Spania http://www.noiinspania.com/

Occidentul românesc http://occidentulromanesc.com/

Ziarul Românesc Spania Românească http://www.spaniaromaneasca.com/ http://www.ziarulromanesc.net/

DEPORTES Fanatik http://www.fanatik.ro/

Gazeta sporturilor http://www.gsp.ro/

Pro sport http://www.prosport.ro/

ECONOMÍA Curierul Național http://www.curierulnational.ro/

http://www.zf.ro/


QAR


Capital http://www.capital.ro/

HUMOR Academia Cațavencu http://www.academiacatavencu.info/ 296

PRENSA ROSA Revistas del corazón, famosos, cotilleos.

Cancan http://www.cancan.ro/ Ciao! http://www.revistaciao.ro/

Libertatea http://www.libertatea.ro/

Click! http://www.click.ro/

Ok! http://www.okmagazine.ro/

REVISTAS, UN POCO DE TODO

Bravo (Para adolescentes) Star Junior (padres y madres) Men’s Health (Revista masculina) http://www.menshealth.ro/

http://bravonet.ro/

http://www.starjunior.ro/


QAR

Ce se întâmplă doctore? (salud) http://www.csid.ro/

Doctorul zilei (salud) http://www.doctorulzilei.ro/


Formula as (salud complementaria) http://www.formula-as.ro/ 297

Tvmania (Televisión)

eCuisine (Cocina) http://www.ecuisine.ro/

Good Food (Cocina) http://www.goodfood.ro/

Promotor (motor) Animal zoo (Animales) http://www.animalzoo.ro/

Scienceworld (divulgación científica) http://www.scienceworld.ro/

http://www.tvmania.ro/

http://www.promotor.ro/

Top Gear (motor) http://www.topgear.ro/

Știință Tehnică (divulgación científica)

The industry (Medios y marcas)

http://stiintasitehnica.com/

http://theindustry.ro/

Memoria (Historia rumana reciente) http://www.memoria.ro/

Go4it (aparatos electrónicos) http://www.go4it.ro/

Historia http://www.historia.ro/

Revistas Femeninas Avantaje http://www.avantaje.ro/

Click pentru femei http://www.clickpentrufemei.ro/

Eva http://www.eva.ro/

QAR


EVZ Monden http://www.evzmonden.ro/

Felicia http://www.revistafelicia.ro/


One http://www.one.ro/ 298

Unica http://www.unica.ro/

TELEVISIÓN Canales emitidos online gratis desde sus páginas oficiales y se ven fuera de Rumanía

http://1music.ro/live/

http://www.antena3.ro/live. php

http://www.b1.ro/live.p hp

http://jurnaltv.md/ro/live/ http://www.kanald.ro/liv e.html

http://www.digi24.ro/Media/TV /Live/Digi24

http://www.publika.md/live http://www.romaniatv.net/li ve

http://www.tvcity.ro/

http://webtv.realitatea.n et/live

http://www.tvrplus.ro/livetvr-international

Plataformas de televisión Múltiples canales, algunos de ellos emitidos en plataformas de pago y que se pueden ver aquí gratis.


QAR


Para algunos es necesario tener un programa reproductor adicional como SopCast o similar. http://mywebtv.info

http://www.tv14.net/romaniatelevision-station/ 299

PLATAFORMAS DE RADIO Múltiples canales de radio para elegir

http://www.romaniaradi o.ro/

http://delicast.com/radi o/Romania

http://www.surfmusic.de/coun try/romania.html

Radio România Internațional:

http://www.asculta.fm/

http://www.rri.ro/es_es/page s/home/

CURSOS DE RUMANO completos y gratuitos


QAR


„Limba care ne unește”. Uno de los cursos más completos de la red, totalmente gratuito. Tres niveles, cuadernos de ejercicios y audio incluidos. Ideal para hacer con un profesor, completamente en rumano. http://cnt.md/romint/undp/ Curso muy completo con 100 lecciones. Unas 2000 frases traducidas en rumano y en español, con la posibilidad de bajarse el audio completo gratuitamente en mp3. A veces no se muestran todas las frases.

www.goetheverlag.com/book2/RO/ROES/ROES002.HTM

Completísimo curso con lecciones, audio y ejercicios que abarcan todos los niveles.

http://granturi.ubbcluj.ro/autodidact/services.html

ENCICLOPEDIAS Enciclopedia tipo wikipedia, en rumano, hecha por rumanos y orientada a las humanidades. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Enciclopedia_Rom%C3%A2niei Wikipedia en rumano

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

RECURSOS LINGÜÍSTICOS GRATUITOS Diccionarios, cursos parciales y herramientas lingüísticas en la red. Colección de recursos y enlaces para aprender rumano.

300


QAR


http://www.101languages.net/ro manian/

www.archeus.ro/lingvistica/main

Múltiples recursos lingüísticos, diccionarios, declinador, conjugador, y traductor al inglés de palabras sueltas, posibilidad de encontrar la palabra base si se le da una variante declinada y de encontrar todas las variantes de una palabra base, así como herramientas para añadir diacríticas y acentos. Citas de personajes célebres en rumano.

http://www.citatecelebre.net/ Desde aquí se puede acceder a muestras de exámenes oficiales de distintos niveles.

http://www.csidiomas.ua.es/exa menes-oficiales/rumano/aclro Página con citas de personajes célebres

http://cuvintecelebre.ro/

www.dexonline.ro

Sin duda el mejor diccionario tipo Dex (Dicționar explicativ), un compendio de múltiples diccionarios, pero además contiene el que considero el mejor declinador y conjugador de palabras Herramienta automática que pone las diacríticas a un texto dado.

http://www.diacritice.com/

Varios diccionarios en uno: DEX, diccionarios bilingües para inglés, francés y alemán, y un traductor de frases que ha mejorado con el tiempo.

www.dictio.ro

www.dictionare.com

Diccionario inglés-rumano con varios recursos. Recomendables su Guía de conversación con unas 2000 frases con audio original en inglés y rumano, y otras secciones como vocabulario o la guía básica. Requiere tener Flash Player instalado. Diccionario rumano-inglés, incluye expresiones usuales y, en algunos casos, frases para las palabras buscadas

301


QAR


www.dictionarromanenglez.ro Varios ejercicios entretenidos de vocabulario.

http://www.digitaldialects.com/R omanian.htm Actividades presentadas en formato cómic animado, en valencià o en rumano, a elegir, con una calidad de sonido excelente. Es necesario descargar e instalar.

www.edu.gva.es/polin/val/publi_ rom_val.html Unas 80 listas de vocabulario y algunas frases, con entretenidos ejercicios tipo test.

www.engoi.com/es/ro/index.htm l Pequeño curso tipo cómic multilingüe.

http://www.europensemble.eu/

http://es.forvo.com/languages/ro /

Millares de Audios de palabras y expresiones en rumano con voces auténticas, si hay alguna palabra que no encuentres, puedes solicitar que alguien la pronuncie y la deje allí grabada. Te puedes bajar el MP3 correspondiente. La calidad y volumen del sonido varía de unos audios a otros. Listas completas de verbos conjugados y cientos de páginas con vocabulario en inglés y rumano.

Happychild www.happychild.org.uk/freeway/roma nian/index.htm

Diccionario bilingüe con múltiples combinaciones de idiomas y la posibilidad de acceder a un teclado virtual rumano. www.langtolang.com

Un buen traductor de palabras sueltas que te proporciona frases con la palabra buscada.

https://es.glosbe.com/

302


QAR


Vocabulario gráfico. Las palabras básicas todas ilustradas. http://idiomas.astalaweb.com/Otro s/Rumano/Vocabulario%20gráfico %20de%20rumano.asp#.VI9jDu8 3P4h

Silabeador en rumano, separa las sílabas y marca la acentuación de la palabra escrita. 303

http://ilr.ro/silabisitor/

Curso con audio y juegos para aprender palabras sueltas.

http://www.internetpolyglot.com/roma nian/lessons-es-ro

Prueba de nivel online de rumano para ciudadanos extranjeros. http://languages.skop.ro/teste-online/teste-romana-pentru-cetatenistraini/test-de-limba-romana/

Un curso que promete pero que de momento se queda en el inicio. Incluye un pequeño test de nivel. http://www.learnro.com/

Entretenido Curso tipo cómic. Nivel principiante.

http://www.linguasnet.com/lessons/ho me_ro.html

http://www.logosdictionary.org/

http://www.memrise.com/courses/engl ish/romanian/

http://mylanguages.org/learn_romania n.php

Colección de diccionarios bilingües. Además hay un diccionario infantil ilustrado y una minibiblioteca con varios relatos con audio y texto. Pequeños cursos de frases y vocabulario construidos por los propios usuarios con la atractiva herramienta de Memrise. Diversas lecciones con vocabulario, algunas frases, un poco de gramática y las prácticas “tarjetas de memoria” o “flashcards”.


QAR


Además de las lecciones escritas con audio gratuitas, también incluyen unas pocas lecciones en video. En el momento de escribir esto había 48 lecciones en audio y prometen una por semana. http://rolang.ro/Romanian-weeklylessons.php

Vocabulario y frases con tarjetas de memoria 304

http://www.surfacelanguages.co m/language/Romanian

Artículo en inglés con consejos sobre cómo aprender rumano y múltiples recursos, muchos de los cuales, los mejores, ya se han incluido en este documento. http://vagabondista.hubpages.co m/hub/learn-Romanian Conjugador completo. En la versión gratuita te dan una lista de hasta 25 verbos que se conjugan igual que el que has buscado. La forma de entrar el texto en rumano es un poco extraña. Por ejemplo, para poner la ș hay que poner S, si no, no lo reconoce. http://www.verbix.com/language s/romanian.shtml Otro diccionario basado en una colección de diccionarios tipo DEX www.vocabular.ro Múltiples diccionarios, entre ellos uno de rimas.

http://www.webdex.ro/ Wikcionario en rumano, cada vez más completo. Incluye la transcripción fonética de un gran número de palabras. http://ro.wiktionary.org/w/index. php?title=Categorie:Rom%C3%A2 n%C4%83&from=A Diccionario inglés-rumano con frases ejemplo para muchas de las palabras.

www.wordreference.com/enro

QAR



CANALES DE YOUTUBE PARA APRENDER RUMANO https://www.youtube.com/ch annel/UCzKrAcUGNwkSMOhL gNuQAwg

https://www.youtube.com/ch annel/UCtR9Q6SaCEJTxjy4cYq svYg

305

https://www.youtube.co m/user/languagetutorials 1

PARA AMPLIAR CONOCIMIENTOS (A partir de un nivel intermedio) Artículo sobre el origen y evolución del alfabeto rumano http://www.omniglot.com/wri ting/romanian.htm

Artículos sobre la lengua rumana con video. http://universitaria.tvh.ro/vorbiti-scrietiromaneste/

Documentos interesantes de la cultura rumana. Muchos audiovisuales. http://www.romanianvoice.co m/

Espacio donde se comentan errores que los rumanos cometen con su propia lengua http://scriebine.com/

Sonidos de la lengua rumana, fonética prosodia etc, con grabaciones. http://www.etc.tuiasi.ro/sibm /romanian_spoken_language/ ro/prezentare_generala.htm

Espacio para el uso correcto del rumano http://vorbesteromaneste.ro/

Blog sobre lenguaje y algo más. https://diacritica.wordpr ess.com/

QAR



Demos gratuitas de Texto a Voz con voz rumana. Texto a voz gratuito con límite de caracteres, ofrece las voces rumanas de loquendo, con un simpático Avatar. Voz natural. Una de ellas, incomprensiblemente, no pronuncia la letra ț (hay que poner manualmente ts), la otra sí. http://www.oddcast.com/home/demos/tts/tt s_example.php?utm_expid=46875813-0 Programa de Texto a Voz con voz rumana Carmen. Voz bastante natural. Demo gratuita hasta 250 caracteres.

http://www.ivona.com/en/ Utilizan la voz Carmen pero le ponen otro nombre. Límite de 250 caracteres. http://www.lumenvox.com/espanol/products /tts/# Similar a Ivona pero con el inconveniente de tener que escuchar un aviso previo pegado al audio que se busca. http://www.readspeaker.com/voice-demo/

Voces originales de Loquendo (ahora Nuance) con una molesta musiquita para evitar uso fraudulento de la demo. Con voz masculina y femenina. Límite de 500 caracteres. http://www.nuance.com/for-business/bysolution/customer-service-solutions/solutionsservices/inbound-solutions/loquendo-small-businessbundle/interactive-tts-demo/index.htm Voz demasiado robótica. Limitado a 200

caracteres. http://www.baum.ro:40/index.php?language=ro&pagina=t tsonline

Traductor de Google con texto a Voz, completamente robótica, pero con la ventaja de traducción al mismo tiempo, y de poder escribir textos amplios. https://translate.google.es/?ie=UTF-8&hl=es&client=twob#en/es/

306

QAR



Textos bilingües Cuento El país de los colores en español http://www.google.es/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0 CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fredined.mecd.gob.es%2Fxmlui%2Fbitstream %2Fhandle%2F11162%2F3868%2F00220102000010.pdf%3Fsequence%3D1&e i=O8yOVIp0xeVoY6BqAM&usg=AFQjCNFQOrPBfrNs2waHMZoA1Z3FLy1LbA&sig2=YWQFLAicg7QmAM5HwuJBw

y en rumano

307 http://www.google.es/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0 CCMQFjAA&url=http%3A%2F%2Fdl243.dinaserver.com%2Fhosting%2Fcarei.es %2Fdocumentos%2F%2FEL_Pais_de_los_Colores_RUMANO_web.pdf&ei=yMu OVPCwFcuXapf-gtgD&usg=AFQjCNGVTQ3XbU1DjUFHJdPpt6_4cvkIw&sig2=4Ln3x1DtqpPP-Adx3BQ6GQ

El cuento El búho y la gatita, poema de Edward Lear, en múltiples idiomas. http://www.bompa.org/ Poesía en español traducida al rumano. http://www.oazadecuvinte.com/ Poemas de Elisabeta Botan en español y en rumano. http://www.pulso-digital.com/poesia-3/infamia-y-otrospoemas-version-bilingue-rumano-espanol-por-elisabetabotan/ Dolan Mor poemas bilingües español-rumano http://www.eforyatocha.com/2010/07/19/dolan-morpoemas-bilingues-espanol-rumano-2/ http://www.crearensalamanca.com/antologia-bilingueespanol-rumano-carmen-bulzan-presentacion-ensalamanca/

Libros y documentos en rumano Sitio desde el que descargar una gran variedad y cantidad de libros en rumano: http://www.cartiaz.com/index.php?option=cat&id=0& pag=1&var=all Más de 50 libros en rumano relativamente recientes. Ensayo en su mayoría. www.polirom.ro/biblioteca-online

Gran colección de relatos y libros actuales. Literatura http://editura.liternet.ro/catalog/1/Romana/toatecartile.html

Poesía. Hay unas pocas con audio para ir acostumbrando el oído. www.poezii.biz

QAR



FOROS Con ayuda principalmente en inglés http://forum.wordreference.com/forumdisplay.php?f=76 Con ayuda en francés http://help.berberber.com/ajutor-la-traduceri-romanian Donde uno puede poner su lista de frases y, con suerte, alguien las traduce.

http://www.phrasebase.com/forum/board.php?FID=56

OTROS (Para pasar un rato con un nivel intermedio en adelante) Triviador en rumano. Consquista Rumanía compitiendo con otros contrincantes y gánales a base de constestar preguntas de cultura general http://romania.triviador.com/ Chistes clasificados por categorías. Algunos de ellos no aptos para todos los gustos. www.bancuri.net Diccionario de argot y palabras malsonantes. No apto para menores. www.123urban.ro

Diccionario de rimas, por si alguno se atreve a hacer algún poema en rumano http://www.poezie.ro/index.php/workshop/dictionary/dictionar-de-rime.html

Poesía para niños y alguna hecha por niños. http://www.poeziipentrucopii.info/

308

QAR

B



Bibliografía

Diccionarios y vocabularios Diccionario Rumano (rumano-español, www.edicioneslu.com ISBN 84-96445-00-3

spaniol-român)

©

309

2004

Ediciones

Librería

Universitaria,

S.L.

Diccionario de bolsillo rumano-español y viceversa (Dictionar de buzunar român-spaniol și veceversa) © 2004 P. Nieto. (Editorial Sísifo) [email protected] ISBN 978-84-932799-9-6 Diccionario Rumano-Español Español-Rumano (Dicționar Român-Spaniol Spaniol-Român) © Turpin Editores S.L. (Corrección y Gramática Ileana Bucurenciu) ISBN 84-609-1803-3 Dicționar poliglot (română, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) ©2001 Teora (Carmen Nedelcu, Maria Iliescu, Gabriela Scurtu, Valeria Neagu, Adriana Costăchescu) www.Teora.ro ISBN 973-20-0060-0 Dicționar român-spaniol și spaniol-român (Dic. Spaniol mic dublu) ©2005, 1997 Teora (Cristina Hăulică, Eleodor Focșeneanu) www.Teora.ro ISBN 973-601-347-2 Vocabulario ilustrado español-rumano (Vocabular ilustrat român-spaniol) Icaria Editorial www.icariaeditorial.com © Montserrat Esteve Palà, Norbert. Traducción rumana: Nicolae Razvant, Svetlana Gherta ISBN 978-84-7426-503-3 Léxico para situaciones español-rumano român-spaniol Autora: Ana Maria Diaconescu © Centro de Lingüística Aplicada Atenea. Abril 2005. www.editatenea.com ISBN 84-95855-47-X Dicționar spaniol-român de expresii și locuțiuni Autores: Rafael Pisot, Loreta Mahalu, Constantin Teodorovici © 2002 Editura POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-683-965-6 Dicționar român-spaniol de expresii și locuțiuni Autores: Constantin Teodorovici, Rafael Pisot © 2005 Editura POLIROM www.polirom.ro ISBN 973-681-855-1 Tsutsu Diccionario Dibujado español-rumano Diționar desenat spaniol-român Idea original: Ángel Martínez Ramos © 2006 Prensa Universitaria www.prensauniversitaria.com ISBN 84.95955.35.0 Marele Dicționar Vizual în 5 Limbii: Română, Engleză, Franceză, Spaniolă, Germană © 2008 QA International Jean Claude Corbeil, Ariane Archambault www.litera.ro ISBN 978-973-675-460-9 Dicționar Spaniol-Român pentru copii © Susaeta Ediciones, S.A. Publicat în România de Editura Girasol. București 2009 Ilustrații: Eduardo Trujillo ISBN: 978-606-525-001-7

Guías de conversación, frases usuales etc... Guía práctica de conversación Español Rumano ©Málaga Traduce Adriana Pintori Olivotto ©Editorial Arguval www.arguval.com ISBN 84-89672-38-5 Rumano guía de conversación y diccionario © Difusión (Centro de investigación y Publicaciones de Idiomas S.L.) www.difusion.com Autora: Ileana Oana Dumitru. Editorial: Idiomas Pons ISBN 978-84-8443-387-3 Ghid de spaniolă pentru români, spaniola fără bariere (Guía de español para rumanos, español sin barreras) RalucaElena Țuc ©Espasa Calpe, S. A., Madrid Junio 2005 www.espasa.com ISBN 84-670-1834-8

QAR



Ghid de conversație YALE român spaniol © URMO S.A. de Ediciones www.urmo.com ISBN 84-314-0486-8 Ghid de conversație și dicționar român-spaniol, spaniol-român Autora: Angelica Tomsa Editorial A.C.L. www.almacendelibreria.com ISBN 84-609-2074-7 Rumano de cada día (Româna de fiecare zi) Autores: Stan Nechifor, Javier Lorente (Gramática). Idiomas Pons ©Difusión, Centro de Investigación y Publicaciones de Idiomas, S.L., Barcelona, 2007 www.difusion.com ISBN 978-848443-459-7 310

Guías de autoestudio Le roumain sans peine (El rumano sin esfuerzo) Sólo disponible en francés e italiano. Autor Vincent Iluțiu © Assimil 1989 www.assimil.com ISBN 2-7005-0145-4 Teach Yourself Romanian. En inglés. Autores: © 1992, 2003 Dennis Deletant & Yvonne Alexandrescu www.teachyourself.co.uk ISBN 978-0-340-86852-2 Colloquial Romanian. En inglés. © Dennis Deletant, Ramona Gönczöl-Davies 1983, 1985, 2002 ISBN 0-415-23783-1, ISBN 0-203-99475-2 (E-book) www.eBookstore.tandf.co.uk Româna cu sau fără profesor (En rumano con traducciones al inglés y al francés) Autora: Liana Pop © Editurii Equinox 1991 ISBN 973-9114-04-0

Otros Cărtile lui Nur (los libros de Nur) (Varios textos para niños en edad escolar en edición bilingüe rumano-español) Autores © 2006 Ahmad Alkuwaifi, Montserrat Torres Fabrés www.puntintercanvi.org ISBN 84-611-2069-8 Esquemas de Rumano (Gramática y usos lingüísticos) Autor: José Damián González-Barros © 2004 Centro de lingüística aplicada Atenea www.editatenea.com ISBN 84-95855-36-4 Guía Total Rumanía (Guía de viaje) © Grupo Anaya S.A. 2008 www.anayatouringclub.com ISBN 978-84-9776-687-6


QAR

C


Cómo escribir las diacríticas en rumano

Hay varias formas de escribir los textos en rumano con sus diacríticas. Todas ellas están comprobadas en los programas de Microsoft Office, sistema operativo Windows e Internet Explorer, y no se puede garantizar que funcionen con otros programas.. 1. El método más recomendable para quien escriba en los dos idiomas, español y rumano, es aprenderse los códigos Unicode para los caracteres especiales del rumano, es decir, si tiene un teclado español con la configuración en español (aparecen en la barra de tareas las letras ES). a. ĂAlt+258, ăAlt+259, ȘAlt+350, șAlt+351, ȚAlt+354, țAlt+355 b. ÂShift+^ (la tilde mayúscula que hay junto a la letra p) y después A o también Alt+131 ÎShift+^ y después I o también Alt+140 2. Puede simplemente copiar este trozo de texto (ĂăȘșȚțÂâÎî) e ir copiando y pegando las letras necesarias, una vez compuesta la palabra puede cortarla y pegarla. Esto sirve incluso para poder pegar en los buscadores de internet que sólo aceptan ASCII. 3. En los programas de Office como Word, Excel, Powerpoint, puede Insertar un Símbolo. Déle al menú Insertar, haga click sobre Símbolo, Más símbolos, vaya a Latín Extendido B y seleccione el carácter necesario. Una vez lo haya usado se pondrá el primero en la lista de caracteres sugeridos cada vez que dé a Insertar Símbolo. En Openoffice también funciona este método con la diferencia de que no se genera una lista con los últimos caracteres insertados y se tarda más. 4. Para un texto largo en rumano recomiendo cambiar la Configuración del teclado. Si es la primera vez que lo hace tiene que seguir todos estos pasos: haga click sobre el símbolo ES que aparece en la barra inferior de la pantalla, haga Click sobre Mostrar Barra de Idioma, despliegue la barra de idioma haciendo Click en la flechita y luego en Configuración. En Servicios Instalados haga Click en Agregar, se le ofrecerá una lista de idiomas donde podrá desplegar Rumano, elija Teclado Rumano Estándar, déle a Aplicar y Aceptar. Puede minimizar la barra si quiere. Una vez hecho esto, cada vez que desee cambiar de español a rumano y viceversa basta con dos clicks, pulse en ES y eleja RO o viceversa. Esta es la distribución que queda:

En mayúsculas

En minúsculas

”!@#$%^&*( )_+ „1234567890-= QWERTYUIOPĂÎ qwertyuiopăî ASDFGHJKLȘȚÂ asdfghjklșțâ ZXCVBNM;:? \zxcvbnm,./ Este método sirve incluso en los buscadores o en otras „suites” como Open office. No obstante, las diacríticas no serán visibles en programas que no tengan instalados caracteres distintos a los ASCII como, por ejemplo, los chat basados en IRC. Tiene el inconveniente de que la configuración del teclado en rumano no tiene tildes ni el signo de interrogación de apertura. Personalmente, cuando trabajo con los dos idiomas a la vez uso método 1 con los programas Word y MSN, y el método 4 con Excel. He pegado en la parte superior del teclado numérico una pequeña tira que dice lo siguiente: Alt+ ă259 ș351 ț355 Mays. -1 Son sólo 3 códigos a memorizar y me resulta más rápido que usar el ratón para Insertar. Tanto para â como para î no se necesita usar teclado especial puesto que existe la tilde circunfleja “^” junto a la letra “p” del teclado español.

311


QAR

D


Videos

Vocabulario y frases básicas en video Casi todos los videos contienen ayuda en inglés solamente.  

www.youtube.com/user/dictzionarutza Divertido „diccionario” con unas pocas palabras explicadas en video por una rubia sexy www.youtube.com/watch?v=VZK9sCeagNc Una modelo nos explica las primeras frases en rumano



langmedia.fivecolleges.edu/collection/lm_romania/roIndex.html (Unos cuantos videos que se pueden bajar. Diálogos cortos con frases muy útiles en situaciones habituales)



www.youtube.com/watch?v=Rfxc0d5qHuo&feature=channel_page Los colores



www.watchmojo.com/index.php?id=7074 Los días de la semana



www.watchmojo.com/index.php?id=7075 Los números del uno al diez



www.youtube.com/watch?v=5rXgvXJlMqQ&feature=channel_page Los números y el cambio de moneda



www.youtube.com/watch?v=wQY2NffAIHE&feature=related Frutas y verduras



www.youtube.com/watch?v=yr0dFOLw9NE&feature=related Frases básicas



www.youtube.com/watch?v=NBNuHkYSnLw&feature=channel Frases útiles en el aeropuerto



www.youtube.com/watch?v=tY7lCiIJ3us&feature=related Las partes de la cara



www.metacafe.com/watch/yt-EsstT76QtYA/learn_romanian_pronouns_numbers Pronombres y números

Videos musicales con letras Unas canciones de Cleopatra Stratan con las letras 

www.youtube.com/watch?v=yvvSSYQGe5U „Ghita” cantada por Cleopatra Stratan y subtitulada en español



www.youtube.com/watch?v=S8MrlduovYc „Ghita” esta vez en foto fija y la letra en rumano



www.youtube.com/watch?v=xx-Ia0kO-fk&feature=related „Zunea zunea”



www.youtube.com/watch?v=YWEVuxRZCTE&feature=related „Zunea zunea” con la letra original



www.youtube.com/watch?v=IYI8L3aDhtA „Noapte bună”



www.youtube.com/watch?v=dpBsiYKl9UU „Noapte bună” con la letra original

Smiley 

www.youtube.com/watch?v=lLX_bkaJ8og „Am bani de dat” con letra en rumano

312


QAR

E


El alfabeto fonético internacional AFI

El Alfabeto Fonético Internacional La transcripción fonética se realiza utilizando el Alfabeto Fonético Internacional (AFI). Algunas de las ventajas de éste, frente a otros modos de notación de la pronunciación, son las siguientes:      

A cada sonido le corresponde un solo símbolo. A la mayoría de los sonidos transcritos le corresponden las mismas letras utilizadas en las lenguas romances (entre las que se encuentran el español y el rumano), así son fáciles de memorizar y reconocer. Es el único alfabeto fonético reconocido en el medio científico a nivel internacional Se utiliza en los diccionarios más prestigiosos del tipo inglés-español o englez-român con los que están familiarizados muchos estudiantes. Todos los fenómenos fonológicos (acento, separación silábica, entonación etc.) de las lenguas que han sido bien estudiadas tienen un modo de notación estandarizado Se trata, por tanto, de la mejor alternativa frente a las transcripciones “figuradas”, las cuales no son capaces de transcribir ciertos sonidos y remiten a sonidos de otros idiomas que tal vez el estudiante de rumano tampoco conozca.

Transcripción fonética Los símbolos fonéticos van encerrados entre barras oblícuas / /. La sílaba acentuada se marca emplazando una línea vertical (ˈ) antes de la sílaba que contiene la vocal acentuada. En los monosílabos el acento no se marca. La separación silábica se señala con un punto (.) entre las sílabas. En aquellos lugares donde coincidan un punto y la indicación de un acento, el punto no se escribe. Limba română Ejemplo en Transcripción rumano

Ejemplo en español

Descripción del sonido

a

amar

/aˈmar/

ámbar

vocală deschisă centrală nerotunjită

e

elev

/eˈlev/

bebé

vocală mijlocie anterioară nerotunjită

i

iris

/ˈi.ris/

iris

vocală închisă anterioară nerotunjită

o

ocol

/oˈkol/

ojo

vocală mijlocie posterioară rotunjită

u

uluc

/uˈluk/

ñu

vocală închisă posterioară rotunjită

ə

fără

/ˈfə.rə/

No existe

vocală mijlocie centrală nerotunjită

ɨ

vârî

/vɨˈrɨ/

No existe

vocală închisă centrală nerotunjită

Símbolo Vocales

Consonantes p

pom

/pom/

pupa

consoană oclusivă bilabială surdă

b

bun

/bun/

baba

consoană oclusivă bilabială sonoră

313


QAR


t

tot

/tot/

todo

consoană oclusivă alveolară surdă

d

dud

/dud/

dedo

consoană oclusivă alveolară sonoră

k

coc chel

/kok/ /kel/

coco

consoană oclusivă velară surdă consoană oclusivă palatală surdă

ɡ

gol ghem

/ɡol/ /ɡem/

gama guitarra

consoană oclusivă velară sonoră consoană oclusivă palatală sonoră

ʦ

țap

/ʦap/

No existe

consoană africată alveolară surdă

ʧ

cer

/ʧer/

chapa

consoană africată postalveolară surdă

ʤ

ger

/ʤer/

No existe

consoană africată postalveolară sonoră

f

foc

/fok/

fofo

consoană fricativă labiodentală surdă

v

val

/val/

No existe

consoană fricativă labiodentală sonoră

s

sos

/sos/

salsa

consoană fricativă alveolară surdă

z

zer

/zer/

No existe

consoană fricativă alveolară sonoră

ʃ

șarpe

/ˈʃar.pe/

No existe

consoană fricativă prepalatală surdă

ʒ

jar

/ʒar/

No existe

consoană fricativă prepalatală sonoră

/ˈhar.pə/ /hiˈe.nə/ /horn/

No existe

h

harpă hienă horn

consoană fricativă glotală surdă consoană fricativă palatală surdă consoană fricativă velară surdă

m

mal

/mal/

mamá

consoană nazală bilabială sonoră

n

nor bancă

/nor/ /ˈban.kə/

nana banco

consoană nazală alveolară sonoră consoană nazală velară sonoră

l

lac

/lak/

lago

consoană lichidă laterală alveolară sonoră

r

rac

/rak/

pero

consoană lichidă vibrantă alveolară sonoră

Semivocales (diptongos) w

rouă

/ˈro.wə/

guapa

consoană sonantă labiovelară

j

iarnă

/ˈjar.nə/

hielo, diana

consoană sonantă palatală

e̯

deal

/de̯al/

No existe

semivocala corespunzătoare vocalei [e]

o̯

doar

/do̯ ar/

doy

semivocala corespunzătoare vocalei [o]

Palatalización ∎ʲ

unchi

/unkʲ/

Palatalización de la consonante precedente

Ejemplos:      

cinci /ʧinʧʲ/ băiat /bəˈjat/ pleoapă /'ple̯o̯a.pə/ alcool /al.koˈol/ exact /eɡˈzakt/ este /ˈjes.te/

     

copíi m /koˈpij/ cópii f /ˈko.pij/ genunchi /ʤeˈnunkʲ/ genunchiul /ʤeˈnun.kjul/ háină f /ˈhaj.nə/ haínă a /haˈi.nə/

314


QAR 

real /reˈal/




reazem /ˈre̯a.zem/

Una vez vistos y oídos los ejemplos anteriores no deberían quedar dudas sobre el funcionamiento del AFI pero, aunque lo mejor es escuchar horas y horas de audios, se debería hacer hincapié en los siguientes puntos acerca del alfabeto rumano: 



Las letras que no pertenecen al alfabeto latino se llaman diacríticas (en español tenemos: á, é, í, ó, ú, ñ, ü), es normal que en internet nos encontremos con textos que no las llevan, lo cual puede llevar a confusión. Mana, mană, măna, mâna, mână son palabras diferentes en rumano, igual que en español “practica” y “práctica”, “bebe” y “bebé” o “ano” y “año”. Las letras del alfabeto rumano que no se corresponden nunca con un sonido equivalente en español son las siguientes: ă, î, â, h, j, ș, ț, v, z. o o

o o o o o o

ă(AFI /ə/) Se trata de una vocal a medio camino entre la “a” y la “o”, como en algunas palabras del catalán. Trate pronunciar una “a” con la boca no tan abierta y la mandíbula relajada. î, â(AFI /ɨ/) Se trata de una vocal que suena entre “i” y “u” (no se trata exactamente de la vocal francesa o japonesa). Trate de pronunciar una “u” con con los labios extendidos a los lados a modo de media sonrisa, ayuda imaginar que se echa el aire con un golpe de estómago. h(AFI /h/) Aunque el símbolo AFI sea igual que nuestra letra, no se trata de una letra muda, sino del sonido parecido a una “jota” suave que tienen los ingleses en palabras como “house” j(AFI /ʒ/) Se trata de un sonido a medio camino entre una “s” y una “y” como en la palabra francesa “jouer” ș(AFI /ʃ/) Es el sonido representado como “sh” en las palabras inglesas “she” o “shower” ț(AFI /ʦ/) El símbolo representa muy bien su sonido, equivalente al de la palabra italiana “pizza” o la inglesa “its” v(AFI /v/) Se trata de la v “valenciana” o sea, una consonante que suena como una “f” sonora, y no como una “b” z(AFI /z/) Una “s” sonora

Es decir ¡ojo! Las letras “h”,”v”, y “z”, aunque se escriban en la transcripción fonética igual que en español, no suenan igual. 





La letra “g” en el alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir “ge” o “gi” viene representada por el símbolo /ʤ/: o g+e, g+iAFI /ʤe/,/ ʤi/ Entre una “ch” y una “ll” como en la palabra inglesa “gentleman”, o la italiana “giro” en el resto de los casos se utiliza igual que en español: o g+a, g+o... AFI /ga/ /go/ ... es decir “suave” La letra “c” del alfabeto rumano, cuando va seguida de “e” o “i” es decir, “ce” o “ci” se representa con el símbolo /ʧ/: o C+e, c+i AFI /ʧe, /ʧi/ Como nuestra “ch” de “chorizo”, en el resto de los casos se utiliza igual que en español: o C+a, c+o... AFI /ka/, /ko/..., para formar el sonido fuerte “k” en rumano, delante de “e” e “i”, se pone una “h” en medio: o Che, chi  AFI /ke/, /ki/ Otras peculiaridades fonéticas: o La “r” siempre es suave como en la palabra española “pera” aunque vaya al principio de palabra o La “l” suena más “engolada”, más cerca de la laringe.

315


QAR o o

o


Para formar el sonido suave de “g” delante de “e” o “i” como en el español “guitarra”, se pone una h delante de la vocal: ghiozdan La “e” al principio de los tiempos verbales del verbo a fi (nuestros verbos ser y estar) y de los pronombres, suena como “ie” en la palabra “hielo” (AFI /ˈje.lo/), por ejemplo palabras como el /jel/ o este /ˈjes.te/ La “i” del final de muchas palabras es muda o casi, y puede tener un efecto, llamado palatalización, en la consonante que le precede:  Transformando las consonantes t, s, d, y c en ț, ș, z, y ch respectivamente.  O cambiando el sonido de las consonantes “g” y “c” /g//ʤ/, /k//ʧ/. En cualquiera de los dos casos no añade ninguna sílaba adicional  O, incluso cambiando la letra anterior a la consonante que le precede, ya sea una vocal o una consonante: insistinsiști  Su símbolo al final de las palabras cuando no está acentuada es / ʲ/

Las letras â e î, aunque representan el mismo sonido tienen una clara diferencia ortográfica: la î se escribe siempre al inicio y al final de las palabras, mientras que la â se escribe en medio. Esta regla ha cambiado a lo largo del tiempo, con lo cual es probable que se encuentre palabras que no siguen estas reglas, sobretodo si se trata de textos antiguos.

316


QAR

F


Lista de abreviaturas



aadjetivo



acacusativo



advadverbio



artartículo



conjconjunción



datdativo



depdeporte



ffemenino



fin  financiero, finanzas, relativo a la economía



gengenitivo



interjinterjección



intinterrogativo



invinvariable



mmasculino



mat  matemáticas



mus  música



nneutro



nomnominativo



numnumeral



ppronombre



perspersona



preppreposición



ssustantivo



vverbo

317

QAR



NOTAS 1

La ortografía rumana ha variado con el tiempo y en este caso concreto lo ha hecho varias veces. La norma actual es que la Â se escribe en medio de las palabras y la Î al principio y al final. Sin embargo, al ser una norma relativamente reciente, verá aún muchos textos donde encontrará palabras como Cît, Romînia o similares. Existen también excepciones en palabras derivadas y compuestas como bineînțeles 2

Dada la poca fiabilidad de las transcripciones figuradas, que utilizan letras del idioma habitual, en este caso del español, incapaz de transcribir ciertos sonidos del rumano como „ă, â, î, ș. ț”, y aunque se puede remitir a sonidos equivalentes en otros idiomas más conocidos por gran parte de los hispanohablantes como el inglés o el francés, pero no lo son por todos, he optado por recoger la fonética internacional. Para quien no esté acostumbrado le supondrá un pequeño esfuerzo adicional al principio. Al final, no sólo resultará más útil y exacto, sino que le ayudará además en el aprendizaje de otros idiomas donde la grafía es más complicada (como el polaco o el ruso) pero existen diccionarios con trancripciones fonéticas, o en un idioma como el inglés donde no basta con aprenderse unas pocas reglas de pronunciación puesto que no se trata de un idioma fonético, y son imprescindibles las transcripciones. En cualquier caso, lo más útil es escuchar el idioma en grabaciones hechas por nativos. En realidad se trata no sólo del verbo más importante del rumano, que suma nuestros dos verbos “ser” y “estar”, sino que además forma parte de expresiones nuestras en las que utilizamos otros verbos como “hacer” o “haber”, además de ser un verbo auxiliar y formar la voz pasiva del resto de los verbos. Así que no escatime esfuerzos en dominar este verbo pues es el que se va a encontrar en mayor número de frases. 3

4

Salvo error u omisión, si una palabra no lleva marcado el acento es porque se trata de un monosílabo o porque es un nombre propio donde no se considera necesario, en este caso, ești es un monosílabo porque la “i” final no se pronuncia. En muchas palabras, la “i” final cambia el sonido de alguna letra anterior, aquí, ha habido una transformación sș. 5

En rumano, además de las combinaciones que en español son diptongos como “ie”, “ue”, “eu” etc, hay más diptongos como “ea”, “oa”, y triptongos que en español. Sin embargo, no siempre esas mismas combinaciones de vocales son diptongos y se pronuncian en una sola sílaba, por eso hay que estar atento a la fonética presentada en los diferentes vocabularios de las lecciones. A diferencia del francés, en rumano se pronuncian como se escriben en español, y a diferencia del inglés no varía su pronunciación de una palabra a otra, lo cual nos facilita el aprendizaje. 6

En rumano el acento no se escribe y puede ir sobre cualquier sílaba. Es por tanto importante fijarse en la fonética de cada palabra cuando se presenta en el vocabulario. La acentuación se marca delante de la sílaba acentuada, así: /pa'la.bra/. En el resto del texto en rumano se ha procurado resaltar la acentuación (excepto en los monosílabos), ya sea en negrita, o en cursiva, pero tenga en cuenta que en los originales rumanos nunca verá señalados los acentos. 7

Tanto los sustantivos como la mayoría de los adjetivos se declinan y tienen varias formas. Más adelante se explicarán las declinaciones. 8

Existen palabras que admiten más de una acentuación (normalmente sólo damos la más habitual), es el caso de doctor que podría pronunciarse también doctor, o doctoriță, que podría ser doctoriță, o también profesor, profesor. En realidad, el acento no es tan marcado como en español, así que recomiendo una entonación “plana” para las palabras cuya acentuación ignore, seguro que le entienden igual. En español ocurre algo parecido, decimos “tú eres”, pero “usted es”, es decir, sutituimos la segunda persona del singular por la tercera persona del singular. 9

10

Tu se utiliza con familiares, amigos o colegas del trabajo con quien tienes confianza, dumneavoastră se utiliza con desconocidos o para dirigirnos a una persona mayor o a un superior jerárquico en el trabajo, dumneata se utiliza para dirigirnos a un subordinado, a una persona de menor edad que no conocemos, o un compañero de trabajo con quien no tenemos confianza. 11

Al no usarse en español no tienen una traducción directa, son dumneaei, dumnealor y dumenalui, y sería algo así como el equivalente a “la señora es profesora”, dumneaei este profesoară 12

Los nombres de los continentes y países se escriben en mayúsculas como en español, asimismo se utiliza la forma articulada o determinada (Africa en vez de Africă), y no se utiliza, o no existe su plural.

318

QAR



El primer título de esta guía fue “Vreau să învaț româneşte”. La palabra româneşte es un adverbio de modo, que significa “al modo rumano”, “en rumano”. Una frase como “vorbesc româneşte”, significa “hablo en rumano”, o simplemente “hablo rumano”. Sin embargo, “Vreau să învaț româneşte”, es decir “Quiero aprender en rumano”, no recoge el verdadero sentido del título “Quiero aprender rumano”. 13

14

En rumano se produce un fenómeno parecido al español a la hora de poner un artículo a un adjetivo. Muchas veces se omite el sustantivo, sin embargo el artículo concuerda con el mismo. Así, a la hora de pedir, por ejemplo, “una cerveza San Miguel”, podemos pedir simplemente “una San Miguel”, en vez de “un San Miguel”, lo cual sería más bien una escultura. Lo mismo ocurre en rumano, debemos pedir una cerveza “o bere” y podemos decir “O Ursus” a pesar de que Ursus acabe en consonante. Sin embargo, con las marcas de los vehículos suele ocurrir que la gente concuerda el artículo con la marca y no con el tipo de vehículo. Así, mientras que en español, si nos preguntan el tipo de coche que tenemos podemos decir tengo un Honda o un Mercedes, en cambio, en rumano, te podrán decir “Am o Honda” o “Am un Mercedes”. 15 Optsprezece es la palabra rumana con más consonantes seguidas: 5 16 No es un problema exclusivo del rumano, todas las lenguas romances tienen un sistema verbal bastante más enrevesado que, por ejemplo, el inglés. La división en conjugaciones tan sólo hace referencia a la terminación de una sola de las formas que adopta cada verbo, cuando en realidad un verbo suele adoptar varias decenas de formas. Se ha llegado a clasificar los verbos rumanos de distintas maneras, desde clasificaciones reduccionistas poco prácticas que obligaban a memorizar infinidad de reglas y excepciones, hasta clasificaciones maximalistas que prácticamente separaban cada excepción en una categoría nueva. Es decir, desde clasificaciones que agrupaban los miles de verbos rumanos en tan sólo diez categorías, hasta las que los agrupan en más de 600 categorías (es la clasificación que utilizan los modelos computacionales, como el flexionador de dexonline.ro) Aquí hemos optado por una clasificación intermedia que agrupa los verbos en unos 69 modelos de conjugación, basado en las diferencias en el presente de indicativo. Como en todo, sobretodo en los idiomas, es la práctica lo que hará que vayamos acostumbrándonos a un sistema verbal distinto del nuestro. 17 Los verbos a înșela y a așeza se comportan como a ierta, pero no es exactamente la misma alternancia, se trata de la alternancia șe  șa en la tercera persona del presente, es frecuente verlos escritos de forma incorrecta: Mă înșeală memoria, “Me falla la memoria”, a la manera de verbos como a alerga frente a lo correcto que es Mă înșală memoria. 18 A însura se utiliza para decir que un hombre se casa con alguien, a mărita para decir que una mujer se casa: James Bond se casa  James Bond se însoară, pero: mi hermana se casa  se mărită sora mea 19 La voz pasiva no es la forma “natural” de las lenguas romances que la utilizan menos que, por ejemplo, el inglés, se usa más para formas impersonales donde el sujeto de la voz activa se quiere colectivizar, ocultar, disimular o restarle importancia. Aún así se utiliza, y de forma muy parecida en rumano y español. De hecho, la construcción es tan similar que ya ha habido frases en este método en voz pasiva sin necesidad de explicarlas. 20 Dacia era una antigua región que se situaba en las cercanías del Danubio donde se halla actualmente Rumanía. Los Dacios eran una tribu prerromana que habitaba en esa región y que fueron conquistados y asimilados por los romanos. 21 La cesta “mínima de consumo” mensual estableció en Rumanía en el año 2000, mediante un estudio estadístico, los gastos mensuales mínimos para adquirir productos alimentarios, no alimentarios y servicios. Esta cesta mínima de consumo se utiliza para cálculos de salarios o para medir los niveles de vida de la población.

319

Quiero Aprender Rumano 1-50

Recommend Documents