PTE-008. Executie Imbracaminti Rutiere Din Beton de Ciment

Societatea Comerciala DIMEX 2000 COMPANY S.R.L. REBRA

PROCEDURA TEHNICA Co PTE%00&

EXECUTIE IMBRACAMINTI IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

Eitia ! " Re#i$ia! "

Pa'. " i( "2

EXECUTIE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT COD! PT % 00&

LISTA DE SEMNATURI Nume si prenume

Elaborat Ing.Scurtu Daniel Florin

Verificat Ing.Birsan Cornel

Aprobat Scurtu Ioan

01 - 1.0!.010

1"-1#.0!.010

0.0!.010

Data Semnatura

)ISA DE E*IDENTA A EDITIILOR+RE*I,IILOR Nr. Crt.

E$itia%

&e'i(ia

Data

)arti mo$ificate

1

1

1

01.0!.010

+o$ificari $e structura si informatie

Aprobat *Nume * Functia*Semnat. Scurtu Ioan

LISTA DE DI)U,ARE+ RETRA-ERE Nr. Crt

DES,INA,A&

E. Nr .

E$itia* &e'i(ia

DA,A SI N+E*SE+NA,&A DE % )&I+I&E &E,&A/E&E A. Documentului Documentului aplicabil aplicabil A. Documentului Documentului retras

MODI)ICARI E)ECTUATE IN PROCEDURA Nr.crt.

Nr.pag.

Nr.parag.

,et eistent

Continutul mo$ificarii


PROCEDURA TEHNICA EXECUTIE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

Co PTE%00&


Pa'. 2 i( "2

1. SCOP

Prezenta procedura are drept scop descrierea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si utilajelor in realizarii lucrarilor de drumuri din beton de ciment. 2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedură se aplică pentru procesele si tehnologiile executate de S.C. Dimex 2000 Compan S.!.". !ebra. 3. DOCUMENTE DE REFERINTA

#ormati$ C %&'()*% + c.- C.. + $erificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii + terasamente + beton'S/S 1023(')0 + /erminologie'S/S 2)(1'()*1 + /erasamente'S/S ()(3('* +/eren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor'S! (*3(')% + "ucrari de drumuri. mbracaminti din beton de ciment executate in cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate'S/S &100'*1 +"ucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice de calitate 'S/S (21'** +/eren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.'S/S &&2'*) "ucrari de drumuri. gregate naturale de balastiera. 4. TERMINOLOGIE, DEFINITII SI ABREVIERI

Specifice sunt 4 'gregate naturale + materiale granulare naturale de origine minerala, pro$enind din sfaramarea naturala sau artificiala a rocilor'5alast+ agregat natural de balastiera constituit dintr'un amestec de pietris si nisip cu granulatie 0 + 6( mm. '5eton de coiment + amestec de agregate naturale, ciment, apa, e$entual aditi$i in anumite proportii, care prezinta un $olum minim de goluri si rezistenta mecanica superioara'Carota + proba netulburata care se extrage dintr'un strat rutier coezi$ in $ederea $erificarilor de laborator'Colmatare + operatie de umplere a rosturilor, fisurilor si crapaturilor imbracamintilor rutiere cu materiale adec$ate'Cota de proiect 7sinonim C8/ "#9 !8S:4 ' cota caii pr oiectata se considera in axa drumului'Dala + element al imbracamintei din beton de ciment sau stratului de baza delimitat in plan prin rosturi 'Debleu + sapatura a$and forma geometrica regulata, executata pentru realizarea platformei drumului sub ni$elul terenului natural'Decli$itate + inclinarea liniei rosii a drumului fata de orizontala';undatia drumului + strat sau ansambluri de straturi din sistemul rutier care primeste, transmite si repartizeaza patului drumului eforturile $erticale pro$enite din trafic, astfel incat sa nu se depaseasca portanta patului, in conditiile cele mai de fa$orabile care pot sur$enii in perioada de perspecti$a considerata la dimensionarea drumului. '


Co PTE%00&


Pa'.  i( "2

'Strada + drum public din interiorul localitatilor, special amenajat pentru circulatia $ehiculelor si a pietonilor, amplasarii retelelor tehnico'edilitare si asigurarii acceselor la cladirile limitrofe. 'Strat de baza + parte din sistemul rutier situata intre imbracaminte si fundatie a$and rolul de a prelua incarcarile din trafic, in special actiunile tangentiale si de intindere, repartizand fundatiei eforturi $erticale in limita capacitatii de rezistenta a acesteia. 'Strat rutier+ strat component al sistemului rutier. 'Strat de uzura + stratul superior al imbracamintei bituminoase sau din beton de ciment menit sa reziste la actiunile tangentiale produse de trafic si la agentii naturali. n general la strazi se foloseste strat de baza din beton de ciment. 'Substrat + strat constructi$ cu rol, dupa caz, dr enant, anticapilar, izolator sau antigeliti$, asezat pe pamantul din patul drumului in scopul de a feri sistemul rutier sau pamantul din fundatie de efecte daunatoare. '/erasamente + totalitatea lucrarilor de pamant executate in scopul realizarii infrastructurii drumului. '/rotuar + parte laterala a strazii amenajata pentru circulatia pietonilor. '=miditate optima de compactare + umiditate pentru care in procesul compactarii se obtine, pentru un lucru mecanic specific dat, $aloarea maxima a densitatii aparente in stare uscata a pamantului. 5. DESCRIEREA PROCEDURII 5.1. Materiae

Pentru realizarea structurilor rutiere rigide este necesara folosirea unor categorii de materiale specifice fiecarei componente care intra in constituirea sistemului rutier respecti$. /oate aceste materiale $or trebui sa indeplineasca conditiile tehnice generale pri$ind calitatea impusa de normati$ele si prescriptiile tehnice in $igoare. 5.1.1. Materiae !e"tr# tera$a%e"te

n cazul terasamentelor in debleu sau la ni$elul terenului alcatuite din pamanturi argiloase a caror calitate este rea sau foarte rea 7tabel (b, simbol 1e, 1f cf. S/S 2)(1'*1: prin solutia proiectantului se inlocuiesc cu pamanturi corespunzatoare 7tabel (a simbol (, 2,  conf. S/S 2)(13>*1: sau $or fi stabilizate mecanic sau cu lianti 7$ar, cenusa de termocentrala etc.: pe o grosime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim %0cm in cazul pamanturilor foarte rele 7sau a celor cu densitatea in stare uscata: mai mica de (.%00 ?g3mc. Pentru pamanturile argiloase simbol 1d + 7tabel (b + S/S 2)(1: trebuie executata fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minim (% cm cu pamanturi corespunzatoare. 9xecutia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia terasamentelor conf. S/S 2)(1 + *1 + in cazul executie acestora direct pe patul drumului. 5.1.2. Materiae !e"tr# reai&area $trat#ri'r ('"$tit#ti)e ae *#"+atiei

n general in cadrul societatii noastre si conform pr oiectelor, executia straturilor de fundatie compinente al structurii rutiere stradale se face din balast si nisip sau din balast, amestec optimal cu executarea acestora direct pe patul dr umului. Caz ( + fundatia din balast si nisip4 ' pentru stratul izolant + nisip care trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate impuse prin S/S &&2'*)'tabel 1' pentru stratul drenant + balast care trebuie sa indeplineasca conditiile impuse prin S/S &&2'*)'tabel (6. Caz 2 + fundatie din balast, amestec optimal4 ' pentru realizarea straturilor de fundatie se foloseste balast care trebuie sa satisfaca conditiile din tabelul (* si fig.  S/S &&2'*). n cazul trotuarelor fundatia este constituita dintr'un strat de % cm de nisip care sa corespunda conditiilor impuse prin tab. 1 + S/S &&2'*). 5.1.3.Materiae *''$ite !e"tr# reai&area $trat#ri'r +e -a&a $a# re&i$te"te $i #&#ra !e"tr# (ar'$a-i a.Ci%e"t

"a prepararea betoanelor de ciment rutier se $or utiliza urmatoarele sortimente de cimenturi4



Co PTE%00&


Pa'. / i( "2

ciment pentru drumuri si piese de aeroporturi conform S/S (00)2'6*ciment Portland P1% cf. S! **')%ciment Portland P10 cf. S! **')%Conditiile tehnice pentru aceste cimenturi sunt corespunzatoare standardelor dupa care se produc. Depozitarea cimentului se $a face numai dupa constatarea existentei certificatului de conformitate sau de garantie. Durata de depozitare a cimentului nu $a depasi 0 de zile de la data expedierii de catre producator. Se interzice folosirea cimentului a$and temperaturi mai mari de @%00C. (.Areate "at#rae

Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se $or utiliza urmatoarele sorturi de agregate care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice4 nisip natural, sorturile 0' si '6 sau 0'6 conform S/S &&2'*)pietris concasat, sorturile 6'(&, (&'(, (&'10 conform S/S && 2'*) ' agregate de cariera concasate4 criblura 7sorturi *'(&, (&'2%: si split 7sortul 2%'10 sau (&' 10: conform S/S &&6')0. #8/4 Pentru pistele aeroportuare, autostrazi si drumuri cu trafic foarte greu se $a utiliza obligatoriu numai sorturi de nisip natural 0' si '6. erificarea calitatii agregatelor se $a face la apro$izionare si inainte de utilizare. Aetodele de incercare sunt reglementate prin S/S 1&0&'*0 si S/S 60'*). (/ A!a

pa utilizata la prepararea betoanelor rutiere poate sa pro$ina din reteaua publica de apa potabila sau alta sursa care sa indeplineasca conditiile tehnice pre$azute in S/S 6)0'*1. Aetodele de determinare sunt reglementate prin S/S 6)0'*1. erificarea se face la un laborator de specialitate. +/ A+iti)

diti$ii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu %B substanta uscata fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii3modificarii proprietatilor betonului in stare proaspata si3sau intarita. Principalele grupe 7clase: de aditi$i care se intalnesc in practica curenta a betoanelor sunt diferite in functie de efectul principal pe care aditi$ul il are asupra proprietatilor betonului. ceste grupe de baza sunt4 aditi$i reducatori de apaaditi$i intens reducatori de apaaditi$i plastifiantiaditi$i superplastifiantiaditi$i acceleratori de prizaaditi$i intarzietori de prizaaditi$i acceleratori de intarireaditi$i antrenori de aeraditi$i anti'inghetaditi$i impermeabilizatoriaditi$i inhibitori de coeziune. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, marirea gradului de impermeabilizare si a rezistentei la inghet + dezghet repetat, realizare de betoane de clasa superioara, reglarea procesului de intarire, intarziere sau acceleratori de priza se folosesc aditi$i corespunzatori din #90(2')). Pentru betoane supuse la inghet+dezghet repetat + aditi$ recomandat4 antrenor de aer. 5etoane de rezistenta a$and clasa cuprinsa intre C (23(% si C 036 inclusi$ + aditi$ recomandat4 plastifiant sau superplastifiant. 5etoane turnate pe timp friguros + aditi$ recomandat4 anti'inghet + accelerator de pr iza. Stabilirea tipului de aditi$i sau a combinatiei de aditi$i se $a face dupa caz de Proiectant, 9xecutant sau furnizorul de beton. n cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditi$i a caror compatibilitate si comportare impreuna nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si a$izul unui institut de specialitate. e/ A+a'$#ri



Co PTE%00&


Pa'.  i( "2

daosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitate de peste %B substanta uscata fata de masa cimentului in $ederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati speciale. daosurile pot imbunatatii urmatoarele caracteristici ale betoanelor4 lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresi$i. 9xista doua tipuri de adaosuri4 inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. (0B cantitatea de nisip 0' mm din agregateacti$e, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. daosurile acti$e sunt4 zgura granulara de furnal, cenusie. n cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice la calculul raportului 3C se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta. "a executarea straturilor de rezistenta si imbracamintilor se pot folosi pentru betoane de clasa 5c! ,% si 5c! 1,0 ca materiale de adaos, cenusa de termocentrala conform pre$eder ilor din nstructiunile /ehnice de utilizare a cenusilor de centrala termoelectrica la prepararea betoanelor rutiere CD (16'*%. f: 8tel beton Pentru executarea ancorajelor se $or folosi otelul'beton rotund de E (0 mm 7tip 85 6: conform S/S 1*3('*). 5.1.4. Ate %ateriae "e(e$are !e"tr# reai&area $trat#ri'r +e -a&a $i i%-ra(a%i"ti'r +i" -et'" +e (i%e"t.

a: Fartie rezistenta G!;/ 7(2% gr3m: conform S/S 6*)'*& sau ;8"9 D# P8"9/"9# de joasa densitate 70,0& mm grosime: conform S/S *(6('*1, pentru4 executia imbracamintilor din beton de ciment pe fundatie de balast sau piatra spartaizolarea contra aderentei la beton a unei jumatati din ancorele de otel ce trebuiesc pozate in rosturile longitudinale de contact ale imbracamintilor din beton. b: ;luid de protectie P 1% conform prescriptiilor in $igoare, pentru protectia suprafetei betonului proaspat. c: srobit conform # 6(2)'66 a intreprinderii Chimica + Aarasesti colmatarea rosturilor. d: 5itum neparafinos pentru drumuri tip D *03(20 conform S/S 6%1')), filer conform S/S %)'6) si D#=" tip, sort 5, cu insertie textila conform #/ (0(% a #/!9P!#D9! D#=5# + 5ucuresti pentru prepararea mosticurilor bituminoase necesare colmatarii rosturilor. 5.1.5. Bet'a"ee *''$ite !e"tr# reai&area $trat#ri'r +e -a&a $a# i%-ra(a%i"ti'r !e"tr# (ar'$a-i.

' n scopul realizarii stratului de baza din beton de ciment se foloseste C (23(% 75c (% + 5 200:' mbracamintea din beton de ciment se realizeaza cu clasele de betoane rutiere pre$azute, in functie de categoria drumului si clasa traficului. Pentru autostrazi, drumuri nationale, judetene, comunale si strazi cu doua sau mai multe benzi de circulatie pentru trafic greu si stratul de uzura sau un singur strat se foloseste 5c ! %,0 75c! 1,%: pentru strazi cu o banda de circulatie si alei carosabile 5c! ,%, pentru locuri de stationare, platforme de parcare 5c ,%. Pe baza de justificari tehnico'economice si cu a$izul beneficiarului se pot utiliza si alte clase de betoane. 5etoanele de clasa 5c! %,0 se realizeaza cu ciment tip CD 10 sau tip P1%. 5etoanele de clasa 5c! 1,% se realizeaza cu ciment tip CD 10, ciment tip P1% sau ciment tip P10. 5etoanele de clasa 5c! 1,0 sau 5c! ,% se realizeaza cu ciment tip P 10. "te tipuri de cimenturi $or putea fi utilizate numai cu a$izul unui institut de specialitate rutiera cu acordul be neficiarului sau proiectantului. Compozitia betonului rutier se realizeaza cu agregate naturale prelucrate, apa, ciment si aditi$i, in conformitate cu pre$ederile urmatoarei4 a: + imbracamintile ce se executa intr'un singur strat se realizeaza cu agregate concasate 0 '2%mm sau 0 '10 mm, iar cele ce se excuta in doua straturi se realizeaza cu agregate concasate 0 '2% mm in cazul stratului de uzura si 0 '( 710: in cazul stratului de rezistenta.



Co PTE%00&


Pa'. 1 i( "2

#8/4 in lipsa uneia din sorturile de agregat, nisip '6, pietris 6'(&, respecti$ criblura * ' (& se poate realiza un beton cu granulozitate discontinua a$and agregatul total in limitele curbei granulometrice. cest tip de beton nu se aplica la autostrazi, drumuri publice cu trafic foarte greu, piste, cai de rulare si platforme de aerodromuri. b: + 5etonul din stratul de uzura al imbracamintii din beton de ciment se realizeaza cu nisip natural S/S &&2'*) si cribluri S/S &&6')0. #8/4 "a prepararea betoanelor din straturile de uzura pentru locurile de stationare, platforme de parcare auto, strazi si durmuri de exploatare cu o banda de circulatie, precum si alei carosabile se poate inlocui criblura cu pietris S/S &&2 '*) sau piatra sparta 7split: conform S/S &&6')0. c: + 5etonul din stratul de rezistenta si imbracamintilor din beton de ciment rutiere pentru drumuri si strazi cu trafic greu, mediu sau usor se realizeaza cu nisipul de rau si pietris S/S &&2'*) sau piatra sparta 7split: S/S &&6')0. #8/4 Ca material de adaos in stratul de rezistenta realizat cu betoane de clasa 5c! 1,0 si 5c! ,% se poate folosi cenusa de termocentrala conform reglementarilor legale in $igoare. 5.1.0. Materiaee *''$ite !e"tr# ee(#tarea tr't#are'r

beton C &36,% 75c 6,% + 5 (00: pentru montarea bordurilor din betonborduri de beton de tipurile (, , 5(, 52, 51, P si  conform S/S (()'*6beton C &36,% 75c 6,% + 5 (00: sau C *3(0 75c (0 + 5 (%0: pentru realizarea stratului de baza la trotuare 7imbracaminte din asfalt:beton de ciment C (*322,% 75c 22,% + 5 00: pentru realizarea imbracamintii din beton de ciment la trotuare Materiae, tra"$!'rt, +e!'&itare

Pamantul in exces din sapatura rezultat la lucrarile de drumuri se incarca si se transporta cu autobasculantele la gropile de depozitare nominalizate pe baza de contract cu primariile. 5alastul respecti$ nisipul se transporta in depozite intermediare si de aici dupa ce se realizeaza gradul de compactare cerut pentru patul drumului, se aduce cu autobasculantele la punctul de lucru pentru a se realiza infrastructura drumurilor conf. proiect. 5ordurile mari respecti$ bordurile mici. ' Se manipuleaza bucata cu bucata sau pe paleti si se transporta cu ajutorul trailerului. 5ordurile mari se asaza in trailer cu latura lunga perpendicular pe latura lunga a trailerului cel putin  randuri pe mijloc. Aanipularea si transportul elementelor prefabricate se face cel mai de$reme la termenul $erificat prin incercari preliminare sau pre$azut orientati$ functie de clasa betonului din normati$e #9 0(2')). sezarea elementului prefabricat in mijlocul de transport, in depozit sau la locul de punere in opera se pre$ede inca de la proiectare si trebuie reaspectat ca atare, in caz contrar aparand degradari.
8peratiile de aducere la cota a patului drumului, de intindere in straturi si compactare a pamantului si diferitelor straturi rutiere pana la straturile de fundatie inclusi$ se fac folosindu'se urmatoarele utilaje4 ' exca$atoare' compresoare' buldozere' screpere' autogredere-



Co PTE%00&


Pa'.  i( "2

' compactoare cu rulouri netede' maiuri mecanice si manuale-. Pentru fabricare, transportul, punerea in opera a betonului, protectia suprafetei, executarea si colmatarea rosturilor sunt necesare urmatoarele utilaje si dispoziti$e, la executarea imbracamintilor din beton de ciment4 ' statie de betoane' autobasculante' longrine metalice de '1 m' repartizor' utilaj pentru $ibrarea in adancime a betonului' $ibrofinisor de beton 7cu grinda de ni$elare si de $ibrare:' placi $ibratoare' drisca, mistrie' acoperisuri deplasabile' dispoziti$e pentru pul$erizarea peliculei de protectie' masini de taiat rosturi5.3. De$(rierea !r'(e$##i te"''i(

Pentru executarea unui drum public in interiorul localitatii tip de lucrare foarte des intalnita in acti$itatea societatii, este obligatorie respectarea procesului tehnologic de realizare in conditii tehnice de calitate a infrastructurii si a fiecarui strat constituti$ al strazii respecti$e 7terasamente, straturi de baza si de fundatie, imbracaminti din be ton de ciment:. 5.3.1. Tera$a%e"te

'se executa pe terenuri care sa le asigure portanta, sa fie durabile, stabile si usor de intretinut in exploatare' in cazul terasamentelor in debleu alcatuite din pamanturi cu simbolurile 1d, 1e, 1 r + tab. (b + S/S 2)(1'*1 se aplica pre$ederile pre$azute la pct. %.(.(. din prezenta procedura' stabilitatea terasamentelor se asigura in principal prin gradul de compactare. Stabilirea caracteristicilor optime de compactare a terasamentului de drum se determina prin incercarea P!8C/8! normala 7S/S ()(3('*:' gradul de compactare necesar se obtine prin cilindrare cu ajutorul compactaoarelor cu rulouri netede pana la reducerea $olumului de goluri si cresterea densitatii aparente la $aloarea de (00B conf. tab. 2c 7S/S 2)(1'>*1:- realizarea gradului de compactare necesar se stabileste pentru fiecare lucrare. Strat#ri +e *#"+atie +i" -aa$t $i "i$i!

"a compactarea straturilor de fundatie trebuie sa se aiba in $edere urmatoarele4 ' parametrii utilajelor de compactare sa fie conform pre$ederilor din S/S )1*'*0, S/S )&%2'*0, S/S )*('*0' deplasarea utilajelor sa fie liniara, fara serpuiri, iar intoarcerea lor sa nu aiba loc pe portiunile care se compacteaza sau care sunt de curand compactate' fasiile succesi$e de compactare sa se suprapuna pe minim 20cm latime' numarul trecerilor pentru realizarea compactarii pre$azute, se stabileste la inceperea fiecarei lucrari' pentru stabilirea caracteristicilor de compacatre necesare ale straturilor de fundatie pentru drumuri executate conform S/S &100'*1, se foloseste incercarea P!8C/8! modificata. Pentru drumurile din clasele tehnice  si  trebuie sa se realizeze un grad de compactare de min. )*B din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea P!8C/8! modificata conf. S/S ()(3('* in cel putin )B din punctele de masurare si de minim )%B in toate punctele de masurare. Pentru drumurile din clasele tehnice , ,  pana la realizarea unui grad de compactare de (00B din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea P!8C/8! modificata in cel putin )%B din punctele de masurare si de minim )*B in toate punctele de masurare.



Co PTE%00&


Pa'. & i( "2

erificarile se $or face in cel putin un punct la 2%0 m lungime de banda de drum4 ' pentru a realiza o compactare uniforma a straturilor de fundatie pe toata latimea lor nu este indicata montarea anticipat a bordurilorsuprafetele cu deni$elari mai mari de 1 cm se decapeaza pe un contur regulat pe toata grosimea stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza' in zonele cu di$erse obstacole 7cosuri si guri de acces la diferite gospodarii subterane, gropi aparute din di$erse moti$e, etc.: se executa operatii de compactare pe plombe folosindu'se maiul de mana sau placi $ibratoare @ stropire cu apa, respecti$ umplerea cu material adec$at a gropilor dintr'o imbracaminte rutiera' grosimile constructi$e dupa compactare, folosite la realizarea strazilor de catre S8C9D S sunt urmatoarele4 a: + "a carosabil cu strat unic 7de rezistenta si uzura din beton de ciment: trebuie realizat un strat de fundatie de 20 cm din balast 7cu caracteristicile conf. pct. %.(.2. procedura de fata si un strat izolant din nisip de % cmb: + "a parcaje din beton de ciment trebuie realizat un strat de fundatie de (% cm din balast 7conf. pct. %.(.2.:c: + "a carosabil cu strat de uzura din asfalt si strat de baza din beton C (23(% 75c (%: se foloseste un strat de fundatie de (% cm 7conf. pct.&.(.2.: si strat izolant de nisip de % cm 7conf. pct. %.(.2.:d: + "a trotuar din beton de ciment de clasa C (*322,% 5c 22,% se foloseste un strat de % cm de nisipe: + la trotuar asfalt @ beton C &36,% 5c 6,% 7(0: se foloseste un strat de % cm nisip. 5.3.3. Strat#ri +e -a&a $a# +e re&i$te"ta $i #&#ra  reai&ate +i" -et'" +e (i%e"t

Se executa straturi de baza din beton de ciment C (23(%, 5c (% sau imbracaminti intr'un singur strat 7de rezistenta si uzura: de regula caracteristicile betonului fiind acelea ale stratului de uzura, clasa beton C (*322,% '+C 2%30, 5c 22,% + 5c 0 conform proiect. 5.3.3.1. Preatirea *#"+atiei i" )e+erea a$ter"erii -et'"##i

' fundatia trebuie sa aiba la suprafata sa aceleasi pante in profil trans$ersal si decli$itatii in profil longitudinal ca ale suprafetei imbracamintii sub care se afla 7cf. S/S &100 '*1:' deni$elarile admisibile ale suprafetei straturilor de fundatie in sens longitudinal, sub lata de  m $or fi de maxim 2 cm in cazul straturilor de balast masurate in axa benzilor' deni$elarile admisibile ale suprafetei stratului de fundatie in sens trans$ersal, sub lata de  m, $or fi H 6 mm' inainte de a incepe executarea stratului de baza sau imbracamintii din beton de ciment, se $a face receptia fundatiei conf. S/S &100'*1 prin $erificarea elementelor geometrice, abaterilor limita, deni$elarilor admisibile si a gradului de compactare 7proces $erbal de receptie calitati$a tipizat + cod )'(1'(00:pe fundatia $erificata in profil trans$ersal si longitudinal se monteaza longrinele metalice, pe benzi de beton C 13% + C &36,% 75c %'6,%: cu latimea de min. 0 cm. Surplusul acestui beton de langa longrine $a fi spart si indepartat inainte de turnare. Cotarea acesto benzi se executa astfel4 'se traseaza axul drumului cu aliniamente, curbe, cote pe tarusi metalici la distanta maxima de %0 m, dupa care se masoara cu ruleta spre margine, latimea jumatatii imbracamintii, se materializeaza pe teren de asemenea prin tarusi. Se delimiteaza apoi latimea benzii pentru montarea longrinelor. 'cu ajutorul ni$elei se fixeaza precis pe tarusi plantati la distanta max. de %0 cm unul de altul in zona acostamentului cota partii superioare a benzii longrinei, reducandu'se din cota imbracamintei inaltimea longrinei. 'se sapa cu tarnacopul santul in care $a fi executata banda pentru longrine. 'cotele pentru tarusi din zona acostamentului se transmit cu lata si polobocul pe sipculitele fixate in martori de beton turnati din 2 in 2 m in amplasamentul benzii pentru longrine. 'dupa aceasta operatie se umple cu mortar de ciment inter$alul dintre sipculite, se indeasa bine si se ni$eleaza spre margine cu un dreptar care se reazama pe cate 2 sipculite alaturate.



Co PTE%00&


Pa'. 3 i( "2

'se $a tine cont de panta trans$ersala a drumului la realizarea benzilor pentru logrinele din axa si margine. Aontarea logrinelor se $a face la ('2 zile dupa turnarea benzilor la 0cm. "ogrinele $or fi legate intre ele si fixate cu crampoane de fundatie si $or fi asezate perfect la acelasi ni$el. n cazul fundatiilor din balast intre logrinele montate pe fundatie 7umezita in prealabil: se $a asterne un strat de 2 cm nisip la cota si panta suprafetei inferioare a imbracamintei. Pe nisipul bine ni$elat si compactat se $or intinde benzile de hartie ?raft sau folie de polietilena care se $or suprapune min. % cm in sens longitudinal si 20 cm trans$ersal. Se $or consemna cele constatate in procese $erbale de lucrari ascunse 7dupa asternerea hartiei:. A-ateri a+%i$i-ie

' latimea de turnare a benzii de beton poate fi de 2,%'*,% m' abaterea maxima admisibila la latimea proiectata a benzii de beton este de H (% mm la drumuri noi si modernizari' abaterea maxima admisibila la panta pentru drumuri si strazi este de H 0,1B.' deni$elarile maxime admisibile sub dreptarul de m sunt de %mm' numarul maxim de dale fisurate reparate raportat la numarul total al dalelor executate este de ('2B' abaterea maxima admisibila la grosimea totala proiectata a imbracamintii este de +(0 I @ (%mm la drumuri noi si modernizari. %.... Caracteristicile betonului proaspat4 lucrabilitatea 7metoda trasarii: max. cmdensitatea aparenta 2.100 H 10 ?g3mccontinutul de aer oclus ,% H 0,% Btemperatura 7min. @(00C pe timp friguros:"a locul de punere in opera se efectueaza interpretarea rezultatelor incercarilor la lucrabilitate si temperatura a betonului proaspat 7aceasta din urma in perioada cu t0 J @ %0C sau t0 K 2%0C:. !ezultatul fiecarei determinari se analizeaza imediat dupa ce este obtinut. Daca nu este indeplinita conditia pre$azuta, se $or efectua pentru acelasi transport de beton inca 2 determinari si se $a calcula $aloarea medie a celor  rezultate. Daca nici $aloarea medie nu indeplineste conditia pre$azuta, transportul respecti$ de beton se refuza, fiind interzisa punerea lui in lucru. Pentru lucrabilitate se ia o proba opentru fiecare tip de beton si schimb de lucru dar cel putin o proba la 20 mc beton. Pentru temperatura 7la temp. aerului sub @%0C si peste @2%0C: se fac 1 determinari pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru. Ee(#tia i%-ra(a%i"tii +i" -et'" +e (i%e"t

' betonul se $a pune in opera cu $ibrofinisoare intre logrine metalice care se $or aseza pe platforma pregatita cu benzile de 0 cm cu mortar de ciment. 5etonul se executa in general intr'un strat. nainte de asternerea betonului pe suprafata fundatiei, se asterne un strat de nisip de 2 cm grosime dupa compactare. Se aseaza apoi hartia sau folia de polietilena. sternerea betonului se face numai cu repartizoare mecanice cu exceptia unor suprafete reduse la care asternerea se face manual. 5etonul se compacteaza cu ajutorul $i$rofinisoarelor prin 2 treceri ale acestora sau cu placi ori grinzi $ibratoare 7min. .000 $ibratii3min. in cazul asternerii manuale a betonului:. ;inisarea suprafetei se poate face cu ajutorul grinzilor finisoare ale $ibrofinisoarelor sau cu un rulou metalic de 1,0 m lungime din tea$a Dn 2%0mm a$and minim 200 ?g. Strierea betonului se face manual cu o grebla. mbracamintile se executa de regula la temperatura efecti$a de lucru de peste @%0C si numai in mod exceptional sub aceasta temperatura, pana la 00C cu luarea unor masuri speciale in ceea ce pri$este prepararea, asternerea si protejarea betoanelor.



Co PTE%00&


Pa'. "0 i( "2

Caracteristicile betonului rutier intarit trebuie sa fie a. ' !?inc L ,% I %,0 APa 7 (APa L ( #3mm2: + pe prisme de (%0 x ( %0 x &00 mm, la 2* zileb. + !c L 0 I 1% APa 7pe cuburi cu latura de (1(mm, fragmente de prisme cu latura sectiunii de (%0mm 7S/S (26%'**: sau carote 7cf. nstructiuni C %1'*(:. !ezistenta !?inc si !c se determina la 2* zile pe serii de cate  prisme la max. (00mc beton turnat. 7!?inc (%0 pe prisme de (%0 x (%0 x &00 mm si !c pe fragmente din aceste prisme:. Pentru betonul intarit se determina la 2* zile, la locul de punere in opera, rezistenta !c pe carote extrase din imbracamintea rutiera cu frec$enta minima de 2 carote pe 2?m de banda sau min.  carote din fiecare zona de imbracaminte asupra careia exista dubii de calitate. c. +


Co PTE%00&


Pa'. "" i( "2

de beton. Scandura se aseaza perfect $ertical, perpendicular fata de longrine si se marcheaza pozitia ei pe longrine pentru a permite taierea ulterioara a rostului in dreptul ei. 'se executa 2 taieturi paralele la distanta de 2'2,% cm pana la ni$elul superior al scandurii . 5.(. + !ostul de dilatatie longitudinala se executa la platforme in cazul cand imbracamintea e mai lata de (00m la aproximati$ M din latimea acesteia 7in locul unui rost de contact:. C.t + !ostul de contractie trans$ersala se executa pe toata latimea imbracamintei, in linie continua, inclinate la (3& sau perpendicular pe axa dr umului, la distanta intre 1'& m modulata dupa o sec$enta determinata prin proiect 7de ex. 1'%'1 sau %'&'% etc.: si pe o adancime de N' (3% din grosimea dalei la imbracamintile executate intr'un singur strat . /aierea betonului intarit se $a executa la &'21 ore de la punerea in opera asigurandu'se astfel, prin micsorarea sectiunii dalei, fisurarea controlata a intregii sectiuni in dreptul acestui rost. C.( + !ostul de contractie longitudinala se executa cand banda se toarna cu o latime mai mare de %,0m si se realizeaza pe axa acesteia. Se executa prin taiere in betonul intarit in mod similar cu rosturile de contractie trans$ersale si se executa dupa terminarea taierii acestora din urma. Dispunerea rosturilor in plan, la intersectii de strazi, platforme si piete se $a face conform proiectului, e$itandu'se formarea de colturi mai mici de 6%0 si lungime de rost mai mica de 0,%m. ' Colmatarea rosturilor4
Protejarea fata de circulatia auto si pietonala4 ' este interzisa circulatia de orice fel pe betonul proaspat. !estrictiile se ridica in functie de $arsta betonului' pe perioada de intarire a betonului stabilita in functie de anotimp, se $or lua masuri ca auto$ehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia' imbracamintile din beton de ciment se pot da in circulatie pentru auto$ehicule in functie de temperatura atmosferica medie la punctul de lucru astfel4 t medie 70 C: @% @(0 @(% @20 @2% termen 7zile: 2% () (& (1 (2 protejarea betonului proaspat turnat + se face in 2 faze4 ' in prima faza 7pana la completa z$antare: se efectueaza prin acoperisuri de protectie fixe si mobile' in faza a doua se efectueaza printr'un strat de nisip de cm grosime mentinut umed timp de (0 zile. 0. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI 0.1. Se*# +e $a"tier

asigura documentatia tehnica de executie, caiete de sarcini, normati$e tehnice in $igoare si agremente tehnice ale materialelor folosite asigura buna desfasurare a procesului de productie , a conditiilor necesare executarii lucrarilor, a a$izarii, a $erificarii si aprobarii executiei lucrarilorraspunde de calitatea lucrarilor si are obligatia de a introduce in lucrare numai materiale care corespund din punct de $edere calitati$, insotite de de documente care atesta calitatea loria masuri organizatorice de pre$enire a folosirii materialeleor 3 produselor ce nu sunt insotite de acte do$editoare de asigurare a calitatiiinstruieste periodic personalul tehnic din subordine 7 sef lot, punct lucru, maistri , ingineri si sefi de compartimente :asigura personal calificat pentru executia lucrarilor de terasamente, turnare bitum si betoane..



Co PTE%00&


Pa'. "2 i( "2

0.2. Re$!'"$a-i tei( (# ee(#tia

admite executia lucrarilor de drumuri numai pe baza proiectelor atestati si agremente tehnice pentru materialele folosite a$izate de un laborator autorizat$erifica si a$izeaza procedurile tehnice de executie, fisele si pro iectele tehnologice de executieintocmeste si tine e$identa la zi un registru de e$identa a exacutiei lucrarilor de drumuri care le urmareste tehnic si de care raspundepune la dispozitia organelor de control toate documentele necesare pentru $erificarea respectarii F
' $erifica materialele inainte de a fi introduse in opera si documentele care atesta calitatea lor' $erifica asigurarea conditiilor de lucru specificate in procedura, caiete de sarcini si agrementele tehnice pentru materiale' participa la $erificarea calitatii lucrarilor pe faze de executie si semneaza procesele $erbale ce atesta executia lucrarilor$erifica completitudinea si corectitudinea inregistrarilor de calitate emise pe faze de executie participa la inspectiile efectuate de organele SC si a organelor teritorialein cazul aparitiei de neconformitati opreste executia lucrarii, deschide raport de neconformitate, anuntand seful de santier si sefii ierarhiciin baza dispozitiilor de santier emise de proiectant si a$izate de beneficiar, urmareste remedierea neconformitatilor.

6. INREGISTRARI 7 FORMULARE Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:

'Proces $erbal de receptie calitati$a 'condica de betoane

PTE-008. Executie Imbracaminti Rutiere Din Beton de Ciment

Recommend Documents