CUPRINS
Argument…………………………………………………………………………………2 I.Generalitati.Tipuri I.Generalitati.Tipuri de scări………..…………………………….…………………….4 II. Casa scării……………………………………………………………………………..6 III.Scări din et!n armat………………………………………………………………..." III.#.$lemente c!mp!nente………………………………………………………" III.2.%imensi!nare &uncți!nală………………………………………………….' III.(.Scări e)teri!are din et!n armat………………………………………....#* III.4.Scări interi!are din et!n armat m!n!lit………………………………...#* III.+.Te,n!l!gia III.+.Te,n!l!gia de e)ecuție a scăril!r din et!n armat....................................# armat....................................### III.6.Scari interi!are din et!n armat-pre&aricat…………………………….#4 armat-pre&aricat…………………………….#4 I. I.$lemente generale de calcul………………………………………………………….#6 .N!rme de sănătatea și securitatea muncii……………………………………………#" I./ili!gra&ie…………………………………………………………………………....#' Ane)e……………………………………………………………………………………...#0
1
ARGU1$NT
Tema Tema proiectului de certificare nivel III este”Scări din et!n armat ”, Am ales această lucrare deoarece: - scările sunt utilizate utilizate în toate tipurile de construc construcții având forme și structuri structuri diferite; -alege -alegerea rea tipului tipului de scară,ca scară,calcu lculul lul ei și tenol tenologi ogiaa de realiza realizare re influe influennțează ează mod modul ul de comportare în timp,sta!ilitatea și siguranța în e"ploatare; -dimensiunile lor sunt sunt foarte importante atât atât din punct de vedere al accesului accesului cât și din punct de vedere al evacuării# $ucrarea este structurată astfel: %n capit!lul I am dat definiția scărilor, scărilor,am am enumerate enumerate câteva câteva condi condiții pe care tre!uie tre!uie să le îndeplinească,iar îndeplinească,iar apoi am clasificat scările după mai ulte criterii: -după destina destinație și rol; -după -după poz poziiție; -după modul de comportare la foc; f oc; -după înăl înălțimea treptelo treptelor; r; -după material; -după forma în plan# Am scris câteva proprietă proprietăți ale scărilor din piatră, lemn, lemn, metal metal și !eton armat
Capit!lul II cuprinde noțiuni despre casa scării, scării, %n capit!lul III sunt a!ordate scările din !eton armat astfel: -elementele componente, componente, -dimensionare, -noțiuni despre despre scările e"terioar e"terioare, e, -noțiuni despre despre scările interioar interioare, e, -tenologia de realizare realizare a scărilor monolite monolite și tenologia de montare a scărilor prefa!ricate# prefa!ricate#
Capit!lul este rezervat elementelor generale de calcul, %n Capit!lul I sunt trecute norme norme de sănătatea sănătatea și securitatea muncii muncii la realizarea scărilor# scărilor# $a sfâr sfârșitul lucrări lucrăriii am alcătuit alcătuit o !i!liograf !i!liografie ie și câteva câteva ane"e ane"e cu diferite diferite scări scări și elemente elementele le unei scări din !eton armat# &carile sunt mi'locul de acces ,dintre e"teriorul si interiorul unei cladiri si trecerea de la un nivel nivel la altul# Istoria Istoria scarilor scarilor se pierde pierde in negura negura timpului ele fiind printre primele descoperir descoperirii ale omului in materie de constructii# (rimele scari au fost cioplite in piatra )roca* si odata cu inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn,acestea fiind mai usor de lucrat# Au urmat scarile din metal si !eton armat# In secolul "", pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort minim depus la urcare, in diverse cladiri pu!lice si comerciale,oamenii au construit scarile rulante# (entru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar pentru cel al !alustradelor se folosesc fierul +
for'at, aluminiu si alte metale# alustrada mai poate fi din !eton armat turnat in diverse forme si modele dupa imaginatia fiecarui aritect,iar mana curenta ce acopera !alustrada poate fi din lemn, ta!la, mase plastice, etc# ezvoltarea continuă a sistemelor de scări garantează faptul că fiecare scară corespunde atat din punct de vedere tenic cat si estetic celor mai inalte asteptări , indiferent dacă alegeti o scară din lemn, lemn laminat, piatră, sticlă sau metal# e la inceput scara, descide aritectului si investitorului o multime de posi!ilităti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scărilor de orice fel: - treptele scărilor !ine proportionate oferă sigurantă, sta!ilitate si stil - sistemul de ancora' in perete nu necesită alte piese . accesorii inestetice si inutile - o gamă largă de mană curentă si materiale pentru !alustrade garantează individualitate si fle"i!ilitate - o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se potrivi cu un anumit stil; - suspensie elastică pentru a amortiza zgomotul si vi!ratiile ; - un sistem de protectie al treptelor )montat lateral* care impiedică deteriorările si care nu necesită etape suplimentare de constructie ; - posi!ilităti multiple de im!inare pentru punerea in aplicare a dorintelor dumneavoastră personale#
/
I.G$N$RA3ITATI. TIPURI %$ SCRI
&carile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul terenului e"terior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii# 0olul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz de incendiu sau cutremur# &carile tre!uie sa satisfaca o serie de conditii privind: − confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei; − rezistenta si sta!ilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea elementelor componente, greutatea oamenilor; − aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului interior sau e"teri
C3ASI5ICAR$ upa destinatie si rolul lor: − scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect aritectonic deose!it; in caz de incendiu sau cutremur,servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri )ma"im doua nivele*; − scarile principale servesc la circulatia normala in cladire; − scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita# Aceste scari, in general, nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau cutremur# upă poziia faă de clădire, se deose!esc: − scări interioare; − scări e"terioare
− − − − −
upă modul de comportare la foc )determinat de materialele din care se e"ecută* sunt: rezistente la foc )piatră, !eton armat*; semirezistente la foc )metalice*; semicom!usti!ile )din lemn ignifugat*; com!usti!ile )din lemn, în piese cu seciuni mari*; inflama!ile )din lemn, în piese cu seciuni mici*#
upă înălimea , a treptelor, scările se împart în: − scări cu trepte 'oase, cu 2 13,4cm, utilizate la scările principale care deservesc clădiri cu mai mult de patru eta'e, la scări pentru grădinie,5coli,spitale; − scări cu trepte de înălime mi'locie, avînd 13,3 2 2 16,4cm, sunt cele mai comode la urcat; se folosesc la scări principale în clădiri cu cel mult patru eta'e, sau la scări secundare în clădiri cu mai mult de patru eta'e; − scări cu trepte înalte, avînd 16,3 2 2 ++,4; sunt utilizate la scări secundare în clădiri cu mai puin de patru eta'e sau la scări de pivniă, pod# 7
− − − − − − −
upă materialul din care se e"ecută scările pot fi din: lemn; zidărie; piatră; metal; !eton simplu; !eton armat monolit; elemente prefa!ricate din !eton armat#
upă forma lor în plan, scările se clasifică în: − scări cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste; treptele acestor scări au formă dreptungiulară ; − scări cu rampe cur!e sau în spirală, continue sau cu podeste; treptele acestor scări au în plan formă trapezoidală ; − scări !alansate, la care întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor
Scarile din lemn 8u varietatea sa in culori, modele si tipuri, lemnul este dintotdeauna prima alegere, cand este vor!a de am!ient, conforta!ilitate, naturalete si calitate# 9olosirea scarilor din lemn prezinta anumite avanta'e : - poate fi folosit : lemn masiv, furniruri de inaltă calitate si lemn laminat modern artar, fag, ste'ar, cires, nuc, maon si altele , o paletă largă de modele si culori ; - im!inare longitudinală si im!inare in dinti ; - lăcuire in mai multe straturi, ecologică a fiecărei trepte pentru longevitate, rezistentă si un design natural# &cara autoportantă din lemn laminat este de o calitate superioară #9olosind avanta'ele unui material modern cu nenumărate posi!ilităti de structurare , un design si o calitate de mare valoare # &uprafetele lemnului laminat sunt in mare măsură nepretentioase la intretinere, fotosta!ile si rezistente la temperaturi inalte# Scari din piatra Astăzi stau la dispozitie o gamă largă de pietre de mare valoare# (e langă criteriile estetice putem nota si următoarele puncte: - sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivită: granit )piatră dură: solicitare mare, de e"# in spatii pu!lice*, marmură )piatră moale: folosire personală sau suprafete mai putin solicitate*, pietre artificiale de !eton pentru utilizări diferite ; - fiecare piatră ofera aspect individual , piatra este unica , ofertă o mare varietate de culori si structuri ; - materialele din piatră sunt diferite , tre!uie sa provina din cariere selectate atent ; - modelele pentru scari reprezintă numai o parte din gama largă de materiale din piatră care stau la dispozitie pentru scara ; (entru mană curentă, !are, stalpi ,trepte , pot fi alese diferite variante com!inatii # "istă fle"i!ilitate , se pot scim!a treptele, precum si alte componente, solutii care pot fi adoptate in cazul unor amena'ări noi# &carile spiralate si elicolidale 4
(osi!ilitătile variate in cazul scărilor spiralate si elicoidale sunt e"presia design-ului modern, in pas cu moda in constructii# - scări spiralate din lemn, otel sau otel aliat - o diversitate mare de materiale pentru trepte )lemn, piatră si sticlă* - mană curentă cur!ă din cordea, lemn, otel sau otel aliat - variatii de !alustrade cu 5an, sticlă sau !are verticale de umplutură 3<
Scări din et!n simplu și armat &unt cele mai folosite datorită avanta'elor mai ales datorită unei sta!ilităti,unei rezistențe și datorită unei siguranțe ridicate în e"ploatare#le pot fi din !eton simplu,din !eton armat monolit și din !eton armat prefa!ricat#
II.CASA SCARII 8asa scarii este spatiul special amena'at pentru amplasarea scarilor interioare# Tre!uie sa fie vizi!ila si accesi!ila direct de la intrare# Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in caz de pericol, tre!uie sa fie separat de restul cladirii prin pereti, plansee si usi rezistente la foc# Acest lucru este necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in e"terior, fara a parasi casa scarii# (eretii de la casa scarii tre!uie sa ai!a grosimea minima de +4 cm la zidarie si de minimum +< cm la !eton, pentru prote'area acestui spatiu in caz de incendiu #
8asa scarii va fi ventilata si iluminata natural# &uprafata ferestrelor este de cel putin 1=17 din suprafata orizontala a casei scarilor, pentru fiecare eta' in parte# 8and nu este posi!ila iluminarea naturala,se admite lumina artificiala, cu conditiia sa fie asigurata posi!ilitatea de functionare, in orice moment )incendiu, cutremur* a unui sistem automat de iluminare artificiala# ste necesara posi!ilitatea de comunicare cu acoperisul cu pod sau tip terasa#9orma in plan a scarii depinde de: suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele aritectonice si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor#
3
III. SCRI %IN /$TN AR1AT
III.#.$lemente c!mp!nente atorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este indicata folosirea !etonului armat, material cu rezistente mecanice favora!ile la temperaturi ridicate # lementele componente ale unei scari din !eton armat sunt: treapta, contratreapta, rampa, podestul, !alustrada# Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula# Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel# $ungimea li!era a treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de de!itul curent al circulatiei si de dimensiunile o!iectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara# 8ontratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte consecutive, formand inaltimea treptei# 0aportul dintre inaltimea si latimea l a treptei dap anta scarii# Intre aceste elemente tre!uie sa e"iste relatia landel: + > l ? 3+ @ 37 cm ,iar pentru gradinite + > l ? 4 @ 3< cm#(anta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei# In functie de inaltimea contratreptei scarile pot fi: 'oase cu 2 13,4 cm mi'locii cu ? 13,4@16,4 cm si inalte cu B 16,3@++,4 cm# Treptele 'oase sunt recomandate pentru scari secundare, iar cele mi'locii pentru scari principale si secundare# Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare, iar cele cu B1C,4 cm sunt admise doar la scari de serviciu# (entru a realiza pasirea comoda, treapta se prevede cu un profil )ciu!uc*, care iese in consola +@4 cm# (rofilul constituie, in acelasi timp si un element decorative# 0ampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau cur!a# Dumarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate, si de cel mult 13 trepte# (este acest numar, se recomanda a fi intrerupte prin podeste de odina# $inia pasului, este proiectia in plan a liniei de calcare normala a treptelor# Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei, la o distanta de 4<@3< cm de acesta# Inaltimea li!era intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin +,+< m la scari principale si 1,C< m la scari de serviciu, masurat pe o raza ce pleaca de la mucia treptei# Erinda de vang este elementul de rezistenta )grinda inclinata* pe care reazema treptele sau planul rampei # (odestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara la nivelul unor suprafete plane orizontale# $atimea podestului este egala cu latimea scarii, pentru a asigura circulatia numarului de flu"uri# alustrada se prevede la partea li!era a rampei sau podestului, tre!uind sa reziste la solicitarile mecanice )evacuare oameni*# Inaltimea de siguranta a !alustradelor e necesar sa fie <,@<,C m, putandu-se reduce in functie de latimea !alustradei# (ot fi prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele scarilor# Fana curenta este o piesa profilata, situata in mod o!ligatoriu la partea superioara a !alustradei# a este fi"ata solid de !alustrada sau de peretii scarilor, pe o singura parte a rampelor, la scarile care deservesc 1@/ flu"uri, iar la scarile mai late pe am!ele parti# 9orma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel conceputa, incat sa fie usor cuprinsa cu mana #
6
III.2.%imensi!narea &uncți!nală In cadrul dimensionarii functionale se vor determina prin calcul: latimea siinaltimea treptelor, latimea rampei si a podestelor# imensiunile treptei, latimea si inaltimea se sta!ilesc in functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia scarii# Inaltimea unei trepte )* rezulta din conditia n#G# in care nnumarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg; G-inaltimea dintre eta'e# 8unoscand , se pe G se poate determina latimea treptei ! din relatia lui landel !>+?3+@37cm $a cladirile de locuit cu populatie redusa, latimea rampei rezulta din relatii functionale si din posi!ilitatea de a se putea transporta pe scara diferite o!iecte# $a cladirile pu!lice )cu aglomerare mare de oameni*, latimea scarii rezulta dintr-o dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol# $atimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de flu"uri, fara a se cumula flu"urile care vin de la niveluri diferite# "ceptie fac salile de teatru sau cinematograf#
Dumarul de flu"uri prin care se evacueaza persoanele se determina cu relatia: 9 ? D = 8 in care: 9-numarul de flu"uri rezultat; D-numarul de persoane evacuate; 8-capacitatea de evacuare a unui flu"# 0ezultatele se rotun'esc la numarul intreg imediat superior# Dumarul de persoane D se determina din proiectul cladirii sau se sta!ileste in functie de destinatia acesteia# 8apacitatea de evacuare a unui flu" )8* este indicata, in functie de destinatia cladirilor# $a cladirile de locuit, capacitatea de evacuare a unui flu" este 8? C<
(e !aza numarului de flu"uri se determina latimea scarii, care este cel putin : de <,< pentru un flu" de 1,1< pentru + flu"uri; de 1,3< pentru / flu"uri; de +,1< pentru 7 flu"uri; de +,4< pentru 4 flu"uri# $atimile uzuale de scara sunt cele care corespund la +-/ flu"uri# $atimea ma"ima a scarii nu se imiteaza, dar rampele cu latime peste +,7< m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu !alustrade intermediare# &carile se vor mentine cu latime constanta, pe portiunile unde circulatia este aceeasi# $a cladirile de locuit, inaltimea si latimea treptelor, latimea rampelor si a podestelor se mentin constante pe toate nivelele scarii# In general, o scara tre!uie sa ai!a aceeasi latime de sus pana 'os# (ot face e"ceptie aripile care urca la pod sau care co!oara la pivnita sau su!soluri,care pot fi mai ingustate# In consecinta, zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala )fara ingrosari interioare*# In situatiile in care regulile impun ca usile sa se descida in sensul evacuarii )spre casa scarii*, podestul respectiv tre!uie sa ai!a latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz mai mica de 13< cm# $a partea interioara a rampelor scarilor incise si pe am!ele parti la cele descise se prevad !alustrade a caror rezistenta la foc tre!uie sa fie aceeasi cu a scarii# upa latime, parapetele si !alustradele se impart in : - inguste, cand au latimea mai mica de +< cm ; - late, cand latimea lor depaseste +< cm# Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de latime; astfel pentru cele inguste, latimea este C< cm, iar pentru cele late, ea scade conform ta!elului # In general, o scara tre!uie sa ai!a aceeasi latime de sus pana 'os# (ot face e"ceptie aripile care urca la pod sau care co!oara la pivnita sau su!soluri,care pot fi mai ingustate# In consecinta, zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi verticala )fara ingrosari interioare*# In situatiile in care regulile impun ca usile sa se descida in sensul evacuarii )spre casa scarii*, podestul respectiv tre!uie sa ai!a latimea corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in nici un caz mai mica de 13< cm#
C
$a partea interioara a rampelor scarilor incise si pe am!ele parti la cele descise se prevad !alustrade a caror rezistenta la foc tre!uie sa fie aceeasi cu a scarii# upa latime, parapetele si !alustradele se impart in : - inguste, cand au latimea mai mica de +< cm ; - late, cand latimea lor depaseste +< cm# Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este in functie de latime; astfel pentru cele inguste, latimea este C< cm, iar pentru cele late, ea scade conform ta!elului # $atimea )cm* +< +4 /< /4
Inaltimea )cm* C< 6#4 4 +#4
$atimea )cm* 7< 74 4< 3<
Inaltimea )cm* < 66#4 64 6+#4
$a cladirile de locuit , inaltimea minima de siguranta a parapetului indifferent de latime nu poate sa scada su! < cm# (odestele vor fi dimensionate in functie de numarul de flu"uri care este identic cu cel de pe rampa scarii, prin care se face evacuarea persoanelor# (rin dimensiunile functionale ale scarii intelegem dimensiunile de ga!arit in stadiul scarii finisate#
III.(.Scări e)teri!are din et!n &carile e"terioare , de la intrare sau de la su!sol vor rezema fie pe console legate de zidaria peretelui, fie pe fundatii independente de restul constructiei# Aceste fundatii vor avea aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul !un de fundare si sa depaseasca adancimea de inget# Treptele si podestul acestor scari rezemate la am!ele capete, tre!uie sa ai!e o panta redusa, spre partea inferioara a scarii, pentru a permite scurgerea apei; ala pe care se aseaza treptele din !eton poate rezema pe o umplutura de pamant, ca si cofra'# Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de pamant compactat# Divelul podestului e"terior se recomanda a fi mai 'os decat al pardoselii vesti!ulului de intrare# Intre scara e"terioara si constructie se prevede un rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu cea a scarii e"terioare#
1<
III.4.Scari interi!are din et!n armat m!n!lit. &cara de !eton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii, prin intermediul casei scarilor# 0ampa scarii din !eton armat monolit este o dala rezemata longitudinal, descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang# 0ezemarea longitudinala a rampei se poate realiza prin intermediul placii podestului, care, la randul sau poatefi rezemat pe + sau / laturi#Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul )impiedicat a se roti in plan vertical*, care necesita grosime si armare sporita# Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi amplasate la intersectia
11
intre rampa si podest# 0ezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang )grinzi inclinate* se foloseste atunci cand desciderea rampei este mare# 0ezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin : - amlasarea acestor grinzi la marginile rampei )in cazul casei scarii vitrate* sau putin retrase spre interior, in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei ; - prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea podestului ; - amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale, reducand astfel ga!aritul li!er al scarii# 0ezemarea transversala a rampei se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii# ala continua pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa su!tire, prismatica# Aceasta comportare spatiala da scarii o rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi de rezemare#In cazul cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul, rampa se va incastra in peretii longitudinali ai casei scarii, iar podestul va lucra separat, fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest# Treptele, la scarile din !eton armat monolit, pot fi alcatuite din !eton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din !eton armat # atorita efectului aritectonic deose!it, se utilizeaza din ce in ce mai des scarile cu treapta . contratreapta# $a acest tip de scari, sarcinile e"terioare vor determina eforturi care sunt preluate numai de trepte si contratrepte# aca ungiul intre trepte si contratrepte este de C< 8, aceste scari poarta denumirea de scari ortopoligonale# &olicitarea preponderenta,la acest tip de scari, este incovoierea# Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi continue si etrieri sau armaturi continue si cu !are suplimentare inclinate# (entru simplificarea calculelor, grosimea treptelor va fi egala cu cea a contratreptelor# atorita concentrarilor de eforturi, in locurile de frangere a liniei mediane se prevad armaturi inclinate#
1+
&ectiune printr-o scara din !eton armat monolit, cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor: 1-dala ; +-podest ; /-im!racamintea podestului ; 7-armura dalei ; 4-mana curenta im!racata in tu! (H8 ; 3-suporturile mainii curente ; 6-contratreapta inclinata im!racata in foi de material plastic ; -idem, treapta#
III.+.Te,n!l!gia de e)ecu ție a scăril!r din et!n armat &cările din !eton armat monolit se pot e"ecuta odată cu plan5eele între care sunt prevazute sau după e"ecuia acestora, mai ales când plan5eele sunt din elemente prefa!ricate# acă scările se toarnă după e"ecuia plan5eelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de podest să fie lăsate mustăi pentru legarea lor cu armăturile rampei sau ale vangului# "ecuia monolită a scărilor din !eton armat cuprinde următoarele lucrări: -trasarea scărilor; -cofrarea scărilor; -armarea scărilor; -turnarea și compactarea !etonului; -decofrarea# Trasarea scăril!r se face astfel: -se trasează linia o!lică care indică partea inferioară a rampei sau vangului,precum și intradosul treptelor; -se sta!ilesc pozițiile primei și ultimei trepte de pe rampă; -se trasează linia o!lică ce trece prin vârfurile trptelor și o linie orizontală la nivelul podestului; -pe linia orizontală se trasează împărțirea treptrelor după lățimea lor,cu firul cu plum! se împarte corespunzător linia o!lică#
1/
C!&rarea scăril!r &cările din !eton armat monolit pot fi e"ecutate într-o singură etapă )rampa,vang 5i trepte*sau în două etape, întâi rampa sau vangul 5i apoi treptele# %n primul caz se e"ecută cofra'ul înclinat al rampei sau vangului 5i cofra'ul pentru contratreapta# pentru scările care se e"ecută în doua etape, se cofrează mai întâi elementele de rezistenă )podeste,vanguri* se !etonează 5i apoi se e"ecută cofra'ul treptelor# 8ofra'ul pentru contratreapta se realizează ca un tipar, reprezentând negativul contratreptei, pentru a permite operaiile de !etonare 5i finisare
Armarea scăril!r (odestele, rampele 5i grinzile de vang se armează după regulile date pentru plăci 5i grinzi de !eton armat# atenie deose!ită se acordă legăturilor de continuitate a armăturilor din scară cu armatura plan5eelor pe care le une5te# $a scările cu rampe de !eton armat, treptele nu au rol de rezistenă, de aceea se e"ecută din !eton simplu# Turnarea și c!mpactarea et!nului 8ofra'ele de lemn, !etonul veci sau zidăriile - care vor veni în contact cu !etonul proaspăt vor fi udate cu apă cu )+-/* ore înainte 5i imediat înainte de turnarea !etonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată#in mi'locul de transport, descărcarea !etonului se va face în: !ene, pompe, !enzi transportoare, 'gea!uri sau direct în lucrare# %nălimea de cădere li!eră a !etonului nu tre!uie să fie mai mare de /,<< m#etonul se toarnă pornind de la partea de 'os a scării 5i se compactează cu pervi!ratoare sau vi!ratoare de cofra'# $a turnarea unei scări se admit rosturi de lucru numai în lungul grinzilor de podest, când acestea nu se pot turna integral#%n cazul treptelor
17
e"ecutate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea plăcii de !eton armat să se se prevadă mustăi de legatură, pentru a asigura legatură a treptelor cu placa# %ec!&rarea rdinea este următoarea: -se decofrează pările laterale )contratrepte, pări de vang sau rampe* -pările orizontale sau înclinate )de la podeste, rampe, grinzi* -!etonul tre!uie să ai!ă rezistena la compresiune de minimum +4 dan=cm#
5inisarea scaril!r din et!n armat. $a scarile din !eton armat, finisa'ul se utilizeaza in functie de destinatia cladirii, importanta scarii, considerente estetice si economice# &carile din !eton armat se pot finisa cu : - mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1,4 cm ; in cazul unei circulatii frecvente, se prote'eaza muciile cu otel cornier fi"at prin - ancore metalice# (entru a evita alunecarea, suprafata treptelor se va prevedea rulata sau !uciardata; - placa'e din piatra naturala )placi de mozaic*, la treptele si contratreptele asezate pe un pat de + cm de mortar de ciment ; - mozaic turnat ; - scanduri de ste'ar fi"ate in di!luri de lemn ; - (H8 fi"at cu adezivi# Intradaosul scarilor din !eton armat se tencuieste si se zugraveste III.6.Scari interi!are din et!n armat-pre&aricat. 8apacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefa!ricate la scari de !eton armat,in ordinea cresterii gradului de industrializare : - trepte prefa!ricate independente ; - trepte, contratrepte si grinzi de vang ; - rampa si semipodest prefa!ricat# Treptele prefa!ricate independente pot fi elemente cu goluri sau fara goluri,pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau incastrate in zidarie# Treptele dreptungiulare vor rezema intre ele pe o fasie de 7cm;cele triungiulare au suprafata de contact tesita, contactul realizandu-se printr-un rost frant,cu laturi de /cm# Erinzile de vang prefa!ricate pot avea sectiunea transversala in forma de cremaliera# Erinzile de vang reazama pe grinzi de podest, care pot fi prefa!ricate sau monolite# &carile cu rampa prefa!ricata din !eton armat au treptele si grinzile de vang cuprinse intr-un singur element )pot fi realizate cu vang marginal sau central* asemanator cu structura cesoanelor# $a cladirile din panouri mari, in conditiile unui grad mare de industrializare, se folosesc scari prefa!ricate din panouri mari, alcatuite din rampa si 'umatatea podestului prefa!ricat # 0ezemarea acestui element prefa!ricat )rampa > semipodest* se face pe podest sau grinda de podest de la planseul eta'ului si pe panoul de perete de la casa scarii# &carile din !eton armat prefa!ricat prezinta dezavanta'ul rigidizarii reduse a cladirii, comparativ cu cele din !eton monolit# $a cladirile industriale inalte, se folosesc scarile elicoidale 14
prefa!ricate, realizate dintr-un stalp central, trepte prefa!ricate# $ipsa contratreptelor si forma trapezoidala a treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat#
lementele prefa!ricate pot fi realizate în : - staii specializate cu activitate continuă; - poligoane special amena'ate sezoniere; - ateliere din incinta 5antierului ) preturnate*#
13
I. $3$1$NT$ G$N$RA3$ %$ CA3CU3 (entru a efectua calculul scarilor, acestea se descompun in elemente simple, izolate: treapta,rampa, grinda de vang, grinda de popdest, dala podestului# Incarcarea utila din aglomeratia de oameni ce poate proveni in caz de pericol, are valoarea cuprinsa intre /4<<@4<<< D=m+ ;la aceste incarcari se adauga incarcarea permanenta provenita din greutatea proprie, pardoseala si tencuiala intradaosului# Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai permanenta . pe o suprafata inclinata, iar cea utila . pe o suprafata orizontala# (laca rampei, care se considera simplu rezemata sau incastrata pe grinda podestului, se va calcula in functie de raportul laturilor placii, dupa una sau doua directii# &e recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor, care va determina un consum mai redus de armatura# (laca si grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee, carra li se asigura continuitatea cu treptele# Erinda de podest este incarcata din rampe su! forma de sarcini concentrate, prin intermediul grinzii de vang, si de sarcina aferenta din placa de podestsu! forma unei sarciniuniform distri!uite# Erinzile de vang, care preiau incarcarile de la trepte si rampa, se calculeaza cu grinzi simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea pe toate nivelele, daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la torsiune a grinzilor de podest pot fi negli'ate#
.NR1$ %$ SNTAT$ ȘI S$CURITAT$ A 1UNCII $a realizarea scărilor din !eton armat se respectă următoarele norme de protecția muncii: -(entru lucrarile de !etoane se vor aplica prevederile instructiunilor de securitate si sanatate in munca pentru prepararea, transportul, turnarea !etoanelor si e"ecutarea lucrarilor din !eton, !eton armat si precomprimat# -Inainte de inceperea turnarii !etoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul de e"ecutie si soliditatea cofra'elor, a scelelor si a podinelor de lucru# -&e interzice personalului fara atri!utii de serviciu in zona de lucru a instalatiei de preparare a !etonului# Instalaiile electrice necesare punerii în funciune a vi!ratoarelor, se vor realiza respectându-se regulile de tenică a securităii pentru instalaii electrice# -%n timpul deplasarii vi!ratorului, precum 5i întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta o!ligatoriu vi!ratorul de la reea# 8onductorii electrici, care alimentează cu energie vi!ratorul, vor fi fle"i!ili 5i izolai în tu! de cauciuc# 8arcasa vi!ratorului va fi legată la pământ, iar lucratorii vor purta în timpul lucrului cizme 5i mănu5i electroizolante# Atunci când în timpul lucrului se constată defectarea vi!ratorului, acesta va fi imediat deconectat 5i predat electricianului pentru verificare# &e interzice utilizarea vi!ratoarelor defecte# -8aile de acces catre elementul in care se toarna !etonul vor fi eli!erate de materiale si mentinute in stare de curatenie# -&e interzice accesul lucratorilor in zona de turnare a !etoanelor# -In cazul prepararii !etoanelor pe santier se vor afisa instructiuni specifice privind modul de lucru cu instalatiile de preparare a !etoanelor, atragandu-se atentia asupra punctelor in care e"ista pericol de accidentare si unde vor fi afisate indicatoare de avertizare
16
/I/3IGRA5I$
#. AN%R$ICA 7. Construcţii U.T. Press Clu8 Nap!ca2**29 2.1ARUSCIAC %. :c!!rd.; Construcţii civile II Institutul P!lite,nic Clu8 Nap!ca 5acultatea de C!nstruci Pedag!gică /ucure>ti#00(9 4.Gl!dean 3igiaAu)iliar Curricular clasa a ?II-a3ucrări de structuri pentru c!nstrucții. +. ,ttp@BBB.r!!tics.uc.r!
1
AN$?$
1C
+<
+1
++
