Search
Home
Saved
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
0
1.4K views
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
PSIHOPEDAGOGIA HANDICAPULUI HANDICAPULUI DE AUZ Ramurile psihopedagogiei deficienţei de auz .
Sheet Music
Fiind o ştiinţă interdisciplinară ce utilizează în acţiunea de recuperare psihologică şi soc cercetarea pedagogică, psihologică, psiholingvistică, medicină, fiziologie, electronică, sociologie ramurile surdopsihopeda surdopsihopedagogiei: gogiei: surdopedagogia; surdopedagogia; surdopsiho surdopsihologia, logia, audiologi audiologia a educaţio educaţională; nală; surdosociologia. Surdopedagogia
a dezvoltat subramurile: istoria surdopeda surdopedagogiei; gogiei; surdodida surdodidactica; ctica; Surdopedagogia studiază şi stabileşte principiile şi metodele speciale de demutizare în raport du psihofizică a persoanei, metodologia recepţiei vorbirii prin labiolectură, dezvoltarea vorbirii uzân protezei auditive sau fără mecanisme compensatorii în cazul distrugerii parţiale sau totale a apara abilitarea acestora cu mijloace de comunicare în funcţie de specificul lor psihic. dezvo zvolta ltatt su subra bramur murile ile:: ist Surdopsihologia a de istoria oria surd surdopsi opsihol hologie ogiei; i; surd surdopsi opsiholo holo Surdopsih psiholog ologia ia stud studiază iază parti particula cularităţil rităţil surdopsihologia surdopsihologia adultul adultului; ui; surdopsih surdopsihologia ologia muncii. Surdo structurării şi dezvoltării proceselor psihice ale copilului surd în vederea educării lui şi integ socială; modul în care surditatea afectează procesele psihice şi personalitatea adultului deficient de metodele de investigaţie psihologică în vederea adaptării acestuia la viaţa socială. Surdotehnica are ca obiectiv proiectarea celor mai adecvate mijloace de protezare a auzul de compensare a auzului deficitar. Împreună cu audiologia educaţională urmăresc protezarea au şi amenajarea mediului în scopul recepţiei auditive cât mai bune. Surdosociologia are preocupări pentru surdosociologia adultului şi surdosociologia muncii Primii susţinători ai metodei oraliste de demutizare în XVI-XVII.
Primele încercări de demutizare a surzilor s-au făcut în Spania de Pedro Ponce de Le Agricola (sec. XVI); primele demersuri sistematice au fost făcute de Saint John of Beverly ( Manuel Ramirez de Carrion (1579-1652) a folosit metoda fonetică de citire, literele alfabetului er cu valoare de vorbire; Juan Martin Pablo Bonet 1570-1626); Luis Valasco în Anglia, apoi Thoma (1873) a folosit metoda orală de articulare, asocierea cu obiectul, apoi scrierea şi invers. În Germ Heinicke (1727-1790) a susţinut că surzii trebuie învăţaţi la fel ca auzitorii să asocieze diferite sune lucruri din natură.; John Babtist Grasser a insistat ca şi copiii surzi să fie educaţi în şcoli normale. a insistat pe rolul labiolecturii – „audiţie oculară”. John Wallis a analizat şi descris forma difer clasifica vocalele după poziţie în mod de articulare, a arătat influenţa organelor vorbirii asup sunetelor, a clasificat consoanele în închise, deschise şi fricative, ocupându-se de demutizare. Amman îi învăţa pe copii să perceapă organele vorbirii prin observarea în oglindă şi prin atinge perceptivă a sunetelor, a vocalelor, semivocalelor, a consoanelor. Apoi trecea la scrierea lor după la citire după scriere şi apoi se făcea asocieri vorbire-scriere. Sign up to vote on this title
Dezvoltarea comunicării prin mimico-gestic mimico-gesticulaţie. ulaţie. Useful
Not useful
În Franţa, abatele De L’Eppe (1712-1789) a impus ideea instruirii surzilor şi învăţ împreună cu gesturile şi scrisul. Metoda lui, de a face copilul să înţeleagă poziţia diferită a limbii în
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
articula fiecare fonem separat. Era o abordare sintetică a învăţării vorbirii prin care copilul trebuia întregul cuvânt sau întreaga propoziţie prin labiolectură şi să o scrie înainte de a insista asupra pronunţiei. Cine şi când a inventat audiometrul.
A.G.Bell a inventat audiometrul aparat ce a fost folosit pentru a înregistra resturile de auz Cine şi când a inventat primul aparat de amplificare .
În 1900 Ferdinand Alt a inventat primul aparat de amplificare pentru resturile auditive evidenţă a resturilor auditive. Primii profesori ai şcolilor pentru surzi din România .
Băcilă, George Ştefănescu, N. Ionescu Tei, Dimitrie Rusceac (Rusticeanu), Ion Ciorănescu Primele şcoli pentru surzi din România .
Prima încercare de educaţie organizată este atribuită lui Băcilă, fost soldat, a înfiinţat institut particular la Dumbrăveni între 1827-1846. El a luat modelul de la institutul de surdo-mu promovând metoda mimico-gestuală. Prima şcoală de surdo-muţi a luat fiinţă în 1863 din iniţiativa dr. Carol Davilla, numită „El În 1895 şcoala a fost mutată la Focşani. Primul profesor al şcolii a fost deficient de auz, instrui Paris, educa copiii cu ajutorul metodelor mimică, grafică şi dactilă. Au urmat George Ştefănescu Tei. După Congresul de la Milano 1880, metoda mimică Franceză a fost înlocuită cu metoda Germ După cel de-al doilea război mondial educaţia surzilor se făcea în şcolile din Timişoara Cernăuţi, Bucureşti: şcoala pentru fete (1921) şi Şcoala pentru băieţi (1927); Iaşi, Focşani. You're Reading a Preview
Caracteristicile celor trei etape de dezvoltare a psihopedagogiei deficienţei de auz du Unlock full access with a free trial. război mondial din ţara noastră .
După al doilea război mondial şi până-n prezent în educaţia copiilor cu deficienţe se contur Download With Free Trial Prima etapă (1950-1970) a adus schimbări atât în organizare cât şi în metodele de recuperar produs extinderea şi diferenţierea reţelei de instituţii (grădiniţe şi şcoli pentru surzi etc.), p mijloacelor şi metodelor de depistare, diagnosticare şi triere a variatelor tipuri de deficienţe; orga instituţii de pregătire a personalului didactic; elaborarea de planuri speciale de învăţământ, program speciale. Au fost create primele grădiniţe pentru surzi şi hipoacuzici la Bucureşti, Săftica, Făltic Focşani, Satu Mare etc. au fost create unităţi noi şi s-au îmbunătăţit nomenclatorul de meser profesionale pentru surzi. up totip vote this titleşi manuale p S-au editat manuale în urma editării programelor pentru Sign fiecare deonşcoală useful Notîn 1-10. S-a acordat atenţie cercetării ştiinţifice creându-se o secţiedeUseful specialitate cadrul Institutu Pedagogice din Cluj şi Bucureşti (1962). S-a înfiinţat secţia de defectologie la Cluj în 1961, iar la din Bucureşti s-a creat un colectiv de psihopedagogie specială.
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
sprijinirea unor vizite de studiu ale profesorilor români în străinătate, susţinerea expertizei pro Anglia în şcolile din România etc. Au fost luate măsuri pentru optimizarea rezolvării problemelor tuturor categoriilor de handi - pentru surzi a fost asigurată gratuitatea protezelor de toate tipurile; - a fost înfiinţat Secretariatul de stat pentru handicapaţi în 1990; - au fost înfiinţate secţiile de psihopedagogie specială în Universităţile din Bucureşti, Cluj, - a fost înfiinţat Institutul pentru educaţie şi Recuperare a persoanelor Handicapate, cu curriculum, cercetare şi aplicare; - a apărut revista de Educaţie Specială.
Actualmente, se preconizează în privinţa deficienţilor de auz măsuri complexe în plan leg
şi educaţional: 1. Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la acţiunile de recuperare şi integrare şcol profesională a copiilor handicapaţi, incluzând şi pe cei cu deficienţă de auz. 2. Schimbarea atitudinii societăţii cu privire la integrarea surzilor în şcoli generale ş acest sens există un program naţional de integrare a copiilor cu nevoi speciale în comunitate. 3. Diagnosticarea şi protezarea timpurie; implicarea familiei în dezvoltarea limb surd. 4. Schimbarea metodologiei didactice de educare şi compensare a auzului av introducerea mijloacelor moderne de testare şi protezare a auzului rezidual. 5. Perfecţionarea şi modernizarea planurilor, programelor şi manualelor şcolare. 6. Pregătirea de noi specialişti în ţară şi în străinătate. 7. Susţinerea integrării deficienţilor de auz în învăţământul public prin înfiinţare profesori itineranţi etc. Principalele idei ale cercetării moderne în problematica deficienţei de auz . You're Reading a Preview
După al doilea război mondial s-a manifestat un interes ridicat pentru studierea copilului h Unlock full access a free trial. şi pentru optimizarea procesului recuperator vizând atât with aspectele psihologice cât şi cele pedagog etapă este marcată de activitatea interdisciplinară condusă de R. Zazzo. Apar studii de valoare în domeniul Download surdologiei, se Free experimentează noi instrumente şi se a With Trial moderne de măsurare a auzului (audiometria tonală şi vocală), apar instrumente sofisticate electr amplificare sonoră. Sub influenţa ciberneticii şi teoriei sistemelor se conturează ideea investigării şi handicapate a întregii structuri de personalitate ca un sistem format din confluenţa funcţiilor (cogniţia, afectivitatea, motivaţia etc.). Acum, la deficienţii de auz, s-a pus problema perioadei optime şi a metodologiei speci limbajului verbal, acesta îndeplinind atât funcţia de comunicare cât şi de instrument operaţion gândirii. Sign up to vote on this title S-a discutat dacă structurile psihice ale copilului deficient de auz diferă de ale altor c Useful Not useful dezvoltării lor specifice sau dacă aceste structuri sunt retardate temporal până când surzii îţi vor încât aceasta să îndeplinească funcţia de instrument de gândire, dar şi de comunicare. Pe bază de observaţie şi probe G. Trudo şi M. Debesse, în România Constantin Pufan,
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Studiind caracteristicile limbajului interior la surdo-muţi, C. Pufan a găsit 3 particulari reductibilitatea situativă; polisemantism; predominarea specificului vizual al imaginii. Atâta timp nu va participa în procesul gândirii, surdo-mutul nu va putea utiliza limbajul interior. Rezultatele cercetării şi instrumentele acustice au condus la stabilire vârste optime d limbajului verbal, la precizarea metodologiei demutizării, la diferenţierea metodelor de recuperare categorii de deficienţi de auz: surzi asurziţi; surzi oligofreni; deficienţi de vedere cu deficit de au conducând la eficientizarea inserţiei socio-profesionale. Surdologii au identificat modalităţi noi de grăbire a procesului de formare a comunicării integrare a deficientului în sistemul învăţământului general. Problematica raportului gândire-limbaj a fost abordată atât la copilul normal cât şi la copil de către H. Wallon, H Delacroiy, J. Piaget, Vîgotski, O’Connor, J.Bruner. au fost extinse cercetăr la contribuţia învăţării limbii, în recuperarea psihică şi socială a copilului, la interacţiunea din comportament, la învăţare şi dezvoltare. Studii în acest sens au făcut Thorndike, R.Gagné, Galperin Două teorii au dominat cercetarea în legătură cu achiziţia limbajului de către copil, t răsfrânt şi asupra metodologiei de învăţare a limbajului oral de către surzi. O teorie susţinea că „învăţat” expunând copilul la simple asocieri între cuvinte şi lucruri (S. Skinner, 1957). Cealaltă te că limbajul este „prins” simplu de copil, deoarece se credea că omul se naşte cu oarecare struct pentru achiziţia limbajului (Chomsky, 1965), astfel nu era nevoie de o învăţare sau de o com deosebită cu un alt vorbitor. O perspectivă interrelaţională este mai avantajoasă, de oarece este important pentr limbajului atât capacităţile naturale ale copilului cât şi interacţiunea cu un vorbitor matur. Acestei s-a adăugat preceptele „stilului acţional” de interacţiune cu copilul ce s-au constituit în metodo naturalistă şi cea maternal-reflectivă în dezvoltarea limbajului verbal la copiii cu deficienţe auditiv A. Binet a constatat că inteligenţa este dată de unitatea funcţională şi integratoare cognitive, viziune ce s-a răsfrânt asupra înţelegerii psihismului deficientului de auz. J. Piage deficientul (mintal) nu este lipsit de inteligenţă, dar el are un alt tip de inteligenţă ce nu integrează ReadingIndividul a Previewtotuşi înmagazinează experien nuclee genetice şi nu-i exprimă caracterulYou're operaţional. foarte puţin integrată în complexitatea psihicului şi a comportamentului. Unlock full access with a free trial. În prezent, rezultatele cercetărilor argumentează ideea unei noi metodologii a procesului d la toate categoriile de handicapaţi şi anume implicarea tot mai mult a sistemului motivaţion With Free Trial motivaţia ridică tonusul afectiv în învăţareDownload şi determină cooperarea, în procesul recuperator. To ridicat influenţează procesele intelectuale şi volitive. Trăirile emoţionale ajută la o mai bună informaţiei, la o mai bună integrare a acestuia în sistemul existent de cunoştinţe şi menţinere cognitiv. În ultimele decenii, integrarea copiilor deficienţi în şcoli obişnuite, a tins spre normaliz activităţii lor sociale şi profesionale. Schimbarea spre o politică şcolară ca un tot unitar, a făcut t modelul educaţional medical care punea eşecul şcolar exclusiv pe seama deficienţei copilului ecologic. Sign up to vote on this titlea echilibra u Compensarea este acţiunea de contrabalansare a unei deficienţe; înseamnă altul; este un proces adaptativ ce se realizează conştient sauinconştient Useful şi Notcare usefultinde să rest echilibru dereglat. Foarte rar un organism este perfect echilibrat şi de aceea acesta tinde spre echilibrare pr
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
urmare o inhibiţie a resturilor de auz, ceea ce va îngreuna reactivarea lor în urma pr sensibilităţii). Recuperarea poate fi biologică, socială sau psihică. Cea biologică se referă la organele de ce pot fi reactivate prin intervenţie chirurgicală, prin protezare sau medicamente. Recuperare realizează şi se referă la acţiunea pentru integrarea socială, profesională şi socială a deficient Recuperarea psihică este necesară în cazul în care copilul dezvoltă un comportament deviant î cauza lipsei unui instrument de comunicare eficace cu semenii auzitori. Procesul de reabilitare – reabilitarea în psihopedagogie se referă la un sistem bazat pe măs psihologice, pedagogice, sociale, profesionale coordonate în vederea dezvoltării personalităţii c integrării lui în societate. La deficientul de auz reabilitarea presupune formarea unor instrumente contact cu alţii, cu ceilalţi semeni, dobândirea unui instrument de comunicare, în special a limbaj este şi un mijloc de culturalizare în vederea integrării în fluxurile sociale. Este importantă implicar a persoanelor în cauză, printr-un efort ce trebuie întărit printr-o motivaţie adecvată. Problema corectării se include în metodologia celor trei procese şi presupune înlăturarea greşite, îndepărtarea defectelor de pronunţie, a unor deprinderi de gândire sau de comportam Corectarea defectelor de vorbire la deficientul de auz se face sub formă articulatorie prin ortofoni la probleme legate de articulaţie, de structuri gramaticale şi de aspectul semantic; probleme de psih Din punct de vedere al integrării copiilor neauzitori în şcoli obişnuite, în prezent se pune p integrări totale. Aceasta este posibilă în cazul în care deficientul de auz şi-a însuşit mijloacele de altfel este o integrare parţială şi neeficientă. Integrarea mai poate fi discutată la nivel individual sau clase de auzitori, caz în care avem o integrare funcţională. O altă formă este integrarea în clase spe cu deficienţe, ce funcţionează în şcoli obişnuite, caz în care avem o integrare spaţială. Pentru ca integrarea să aibă succes este nevoie să fie îndeplinite anumite condiţii: 1. Între copilul deficient de auz şi colegii săi auzitori să nu fie o diferenţă privind limbajului şi problematica legată de matematică, mai mare de 18 luni. 2. Copilul să aibă o personalitate în formare. Reading a să Preview 3. Deprinderile perceptiv-auditive şiYou're de labiolectură fie dezvoltate. 4. Copilul să beneficieze de sprijinUnlock didactic în funcţie de nevoile sale speciale (incluzând full access with a free trial. modificări în curriculum). 5. Copilul să posede o experienţă audiologică foarte bună şi să aibă proteze auditive Download With Free Trial incluzând radio-sistem. 6. Inteligenţa sau gradul de pierdere de auz nu par a avea o influenţă majoră în integrarea şcoala obişnuită, exceptând extremele. Criteriul major pare să fie intensitatea cu care copilu restantul auditiv. Cu cât copilul este mai surd cu atât el depinde mai mult de micul său potenţial deprinderea de labiolectură şi va suferii în condiţii de zgomot mai ales dacă sistemul de amplif special. 7. Învăţătorul sau profesorul trebuie să manifeste căldură şi să accepte copilul, să f primească sfaturi despre modul în care pot să-l ajute sau să-i acorde atenţie suplimentară. up to vote on this title copilulu 8. Familia trebuie să fie deosebit de angajată în Sign sprijinirea educaţiei corespunzătoare şi continuă a protezelor şi în a-i oferii un mediu lingvistic Useful stimulator Not usefulşi corect. Scopul real al educaţiei este formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, iar mijloace sunt bazate pe comunicare verbală. Scopul şcolii este formarea plenară a personalităţii deficientu
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
CLASIFICARE:
Tipurile de surdităţi ereditare. După criteriul etiologic surdităţile se clasifică în ereditare şi dobândite. În baza studiilor anatomopatologice s-au evidenţiat 3 tipuri de surdităţi ereditare: 1. tipul Siebenmann, caracterizat prin lezarea capsulei osoase în care se află component leziuni secundare ale celulelor senzoriale şi ganglionare ale fibrei nervoase. 2. tipul Sheibe se caracterizează prin atrofia nicovalei, cu leziuni ale elementelor nervoas cohlear şi leziuni la nivelul saculei, labirintului; leziuni ale organului Corti. 3. topul Mondini vizează leziuni la nivelul nervului (ultimele spirale), cu o dilatare a cana şi a ganglionilor cohleari, cu atrofia organului Corti şi atrofia nervilor cohleari. Din punct de vedere clinic se disting surdităţi ereditare fără malformaţii asociate, care sunt evolutive sau neevolutive şi sindroame asociate.
Tipurile de sindroame. Dintre surdităţile asociate cu alte disfuncţii sunt: - surditate asociată cu lezarea ţesutului conjunctiv (sindromul lui Marfan); - surditate asociată cu disfazie moleculară sau maladie metabolică (maladia lui Hurler); - surditate asociată cu disfuncţii hormonale (sindromul lui Pendred); - surditate asociată cu procese de abiotrofie (lezarea ochilor, rinichilor, ţesuturilor nerv sindroamele cele mai frecvente de abiatrofie oro-retiniană este cel al lui Usher caracterizat prin percepţie asociată cu retinita pigmentară; sindromul lui Cochayne caracterizat prin surditate asociată cu retinita pigmentară şi nanism; sindromul lui Hollgrem caracterizată prin surditate asociată cu retinita pigmentară, ataxie vestibulo-cerebrală şi deficienţă mentală; - sindromul Tinits este cauzat de afecţiuni ale urechii interne şi se asociază cu afecţiuni la n You're Reading a Preview externe sau medii. Unlock full access with a free trial.
Tipurile de surdităţi după criteriul anatomo-fiziologic. Toate surdităţile sunt consecinţa unor malformaţii anatomo-fiziologice. Download Withsau Freedereglări Trial Clasificarea ce ţine seama de cauzele anatomo-fiziologice împarte surdităţile în: 1. Surditate de transmisie sau de conducere; 2. Surditate de percepţie sau neurosenzorială; 3. Surditate mixtă; 4. Surditate centrală. 1. Surditate de transmisie sau de conducere este rezultatul unor obstacole, a unor dific calea sunetului în trecerea de la exterior spre interna internă, apărând ca o surditate de baraj urmare a afectării urechii externe şi urechii medii. Majoritatea pierderilor de auz de conducere sun Sign up to vote on this title se rezolvă chirurgical, având natură medicală. Acest tip poate duce la o surditate fluctuantă sau Usefuldetermină Not useful afectează frecvenţele joase.; din punct de vedere al recepţiei vorbirii nedistingerea v diftongilor. Poate avea efecte semnificative în dezvoltarea limbajului copilului şi în progresul educ Cauzele ce determină această surditate localizate la nivelul urechii externe sunt: ceară
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
deregla întreaga viaţă psihică, provocând iritabilitate, nervozitate, nesiguranţă. Zgomotele mai apa unor intervenţii chirurgicale (plastii, intervenţii la nivelul urechii medii sau interne), care duc la rezonanţă a fluxului sonor în comparaţie cu cea dată filogenetic de componentele aparatului aud surdităţii profunde, poate apărea senzaţia falsă „de auz continuu de ceva”. Surditatea de percepţie poate, duce la pierderi grave de auz sau la incapacitatea percep lumii sonore. Această tăcere nu este întotdeauna absolută şi definitivă deoarece unele persoane ma auditiv unele sunete foarte tari sau pot să fie ajutate cu proteze auditive sau cu ajutorul implantulu fie din nou impresionaţi de lumea sonoră. Cauzele acestei surdităţi pot fi multiple. Surdităţile congenitale prenatale au cauze ereditare cromozomiale sau incompatibilitatea sau suferinţe materne. Surdităţile de percepţie mai pot fi provocate de unele afecţiuni la naştere precum: anoxie, toxemia gravidei, anumite afecţiuni cerebrale ale copilului. Alte surdităţi se datorează unor boli ale copilului : de natură bacteriană (meningită); v pojar); de natură toxică (difterie, febră tifoidă); febră foarte mare; unii corpi străini ce pot leza ure traumatisme cu lezarea cohleei, fracturi de craniu, expunerea îndelungată la zgomote foarte puterni Surditatea de percepţie mai poate apărea şi datorită îmbătrânirii şi sclerozării componen interne . Surditatea de percepţie mai poate mai poate fi provocată şi de antibiotice, diuretice, chini clorochinina. 3. Surditatea mixtă include trăsături ale surdităţii de transmisie şi de recepţie şi se întâl otospongiozei, a otosclerozei juvenile sau otosclerozei senile. 4. Surditate centrală ia naştere prin lezarea nervului auditiv datorită unor traume sa nervului, sau altor tumori ce, prin compresiuni asupra nervului sau asupra anumitor zone din corte leziunea acestuia. Unele boli ca encefalita, hemoragiile cerebrale, traumatismele craniene duc nervului auditiv, şi pot produce surditate centrală. De asemenea în urma leziunii bulbului rahidian You're Reading a Preview surditate centrală. Unlock full access with a free trial.
Gradele deficitului auditiv .
Deficitul de auz se diferenţiază deDownload la un subiect la altul With Free Trialîn raport cu locul şi profunzim Deficitul auditiv se poate stabilii cu aparate speciale electroacustice numite audiometre. Prin audiometrice se stabilesc pragurile sensibilităţii auditive pentru diferite intensităţi, exprimate î pentru diferite înălţimi exprimate în herţi. Gradele de pierdere a auzului după Biroul Internaţional de audiofonologie şi caracteristici auditive în condiţii de diminuare tot mai accentuată, sunt: - între 0-20 dB este auz relativ normal în care se aude şi foşnetul frunzelor; - între 20-40 dB este o pierdere de auz uşoară sau hipoacuzie uşoară, subiectul aude aproape şi nu prea înceată, aude şoapta într-o cameră liniştită; Sign up to vote on this title - între 40-70 dB se află pierderea de auz moderată sau hipoacuzie moderată, subiec Not useful Useful protezare pentru a percepe conversaţia, aude ceva din conversaţie dacăeste purtată tare; are percepere a conversaţiei în grup; - între 70-90 dB este o pierdere de auz severă sau hipoacuzie seceră, in care se pot au
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
De exemplu: - a, o, u, au o frecvenţă cuprinsă între 25-500 Hz şi sunt considerate sunete de frecv - e, i, au o frecvenţă cuprinsă între 500-2000 Hz şi sunt sunete de frecvenţă medii - s, f, h, au o frecvenţă cuprinsă între 2000-8000 Hz şi sunt sunete de frecvenţă în Testele obiective .
Ele pun în evidenţă anumite reacţii electrice sau musculare la anumite sunete. Testele o informaţii utile dar nu complete şi sunt, în general, folosite pentru confirmarea hipoacuziei su testele comportamentale sau pentru copiii care nu au reuşit să răspundă la nici un test comportamen Testul care pune în evidenţă răspunsul post-auricular miogenetic , când aparatul înregistre reflex al muşchilor din spatele pavilionului urechii la sunetele de o anumită intensitate. Alt test obiectiv este reacţia acustică a trunchiului cerebral ce poate fi înregistrată ca electric datorită faptului că activitatea electrică din creier poate fi testată prin aplicarea unor ele producerea unui anumit sunet impulsurile electrice transmise de la cohlee spre nervii acustic trunchiul cerebral . Se aplică pe cap trei electrozi, câte unul după fiecare ureche şi unul în frun trebuie să stea nemişcat sau trebuie să fie adormit şi printr-o cască i se va administra semna frecvenţe de 30 de semnale/sec., iar după 1000 de semnale reacţia apare sub forma unei unde intensităţi mai mari ale sunetului apar 5 unde notate de la 1 la 5. unda a 5-a este cea mai amplă şi pentru măsurarea pragului acustic. Se măsoară intensitatea şi la intensităţi mici, observându-se că semnalele sonore slăbesc îşi schimbă forma, rămânând vizibilă doar unda a 5-a, ea fiind încă vizi (pragul de lucru), întâlnită în cazul unui auz normal. Un alt test obiectiv este electrocohleograma pentru copii, ei trebuie să fie anesteziaţi pen mişcările. Se aplică electrozii pe frunte, pe lobul urechii şi un electrod activ pe timpan. Prin transmit stimulii sonori, iar unda numită „potenţial de acţiune” va fi măsurată ca şi la măsurar trunchiul cerebral. Informaţiile se restrâng la frecvenţe mai mari şi se referă la modificările de la n şi a nervului acustic, şi nu la urechea externă şi urechea medie. informaţiile obţinute sunt limitate informaţiile din testele comportamentale. You're Reading a Preview Un alt test obiectiv este tehnica emisiilor oto-acustice . Se introduce o mică celulă, ce pr Unlock fulldin access with ava freeînregistra trial. sonori, în canalul urechii; un microfon minuscul celulă o reacţie numită ecou apare numai la urechea cu auz normal. O ureche care prezintă o uşoară hipoacuzie nu va mai da ac ca atare, nu se obţin informaţii cu privire Download la gradul With hipoacuziei. Free TrialEste o tehnică foarte rapidă, durează 1-3 minute pentru fiecare ureche în parte. Testul se foloseşte pentru depistarea capaci normale la n.n. şi furnizează informaţii despre frecvenţele joase, medii şi înalte ale sunetelor. informaţii despre gradul hipoacuziei şi nici despre cohlee sau despre anumite leziuni la nivelul nerv Testarea impedanţei sau audiometria prin impedanţă , este o metodă obiectivă de dia măsoară funcţionarea urechii medii. Aparatul numit impedanţmetru are trei tubuleţe prin care se i (presiune) în conductul auditiv şi măsoară flexibilitatea timpanului prin vibraţia oscioarelor. Dacă perforaţii sau cicatrici, nu mai are elasticitate, devenind prea flexibil sau prea rigid; flexibilitatea s şi competenţă timpanică . Sign up to vote on this title Impedanţa poate fi reprezentată grafic, numindu-se timpanogramă şi pune în evidenţă m Useful Not useful rigiditatea timpanică. Dacă există o problemă la nivelul urechii medii, apar 4 cazuri anormale: 1. Presiunea negativă (-400 mm coloană de H O) caz în care curba arată că există o flex
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
sonoră, apărând reflexul stipedian. Reflexul apare nu la o intensitate foarte mică a sunetelor, ci Dacă pragul auzului este de 20 dB, reflexul stipedian apare la un sunet de 80 dB; dacă pragul au dB, reflexul apare la 95 dB; la un prag de 60 dB, reflexul apare la 105 dB; la 80 dB, reflexul apar peste această valoare sunetele sunt prea puternice şi nu mai apare reflexul stipedian, ci senzaţ Astfel se obţin informaţii privind gradul pierderii de auz. Impedanţmetria măsoară reflexul stipedian şi compleanţa timpanică. Testele obiective au un rol important în audiologie, în special în cazul copiilor dificil de te comportamentale, dar nu înlocuiesc testele comportamentale în privinţa informaţiilor desp auditivă, mai ales referitor la frecvenţele de vorbire. Testele comportamentale pentru copiii mici .
În această categorie sunt incluse testele screening (triere), ce sunt destinate verificării capa a copilului foarte mic, fără a da informaţii precise asupra tipului de pierdere de auz, pentru necesară efectuarea altor analize mai complexe. Ele dau primul semnal asupra unor eventua auditive şi sunt diversificate în funcţie de dezvoltarea fizică şi psihică a copilului. Pentru perioada 6 – 18 luni se foloseşte testul de distragere a atenţiei şi testul Boille . Testul de distragere a atenţiei se foloseşte atunci când copilul poate să stea singur în şezu şi întoarcă capul pentru a localiza diferitele sunete. În aplicarea acestuia sunt necesare anumite do speciale: o cameră curată, în care nivelul zgomotului să nu fie mai mare de 30-40 dB; o masă joas fără braţe; un aparat capabil să emită frecvenţe şi intensităţi diferite, care nu emite un ton continuu tril; un aparat de emisie şi măsurare a nivelului sunetului (intensitate de 60 – 100-110 dB; frecve 1000 -2000 Hz). Modul de aplicare: copilul stă în poala mamei, cei doi practicieni sunt aşezaţ copilului şi celălalt în spatele copilului; cel din faţă se joacă cu o jucărie în faţa copilului; la un acoperă jucăria, moment în care cel din spate emite sunete de dril de frecvenţe şi intensităţi diferite se va posta la un unghi de 45˚ şi la 1 m distanţă în spatele copilului. Această testare se face pe ureche în parte, înregistrându-se valorile You're pentruReading care copilul a reacţionat prin desprinderea pri a Preview mâinile ce ascund jucăria sau prin tresărire, întorcând capul etc. Unlock full de access withşi a free trial. răspunsurile la anumite sun copii testează Testul Boille este pentru aceeaşi categorie clopoţel, de clinchetul unei linguriţe de cană, la murmur, la foşnetul unui şerveţel, tonul de tril. C genunchii mamei, de data aceasta, cu faţa laDownload ea. Se preferă tonulTrial de tril pentru că se aude mai bine With Free continuu care poate fi mascat de alte tonuri. Anumite evenimente vizuale pot distorsiona atenţi sunetului, de exemplu umbra celui ce se află în spatele copilului, o persoană care intră în încăpere, atrag privirea copilului spre locul respectiv. De asemenea, captarea sunetului de către distorsionată şi de anumite indicaţii tactile (respiraţia celui din spate, a mamei), indicaţii olfactiv puternic, copilul reacţionând mai degrabă la miros decât la sunet). Sunetele parazitare cu durată m min sunt perturbatoare. Specialistul din faţă nu trebuie să privească spre cel din spate, pentru atrage atenţia copilului. Se recomandă schimbarea intensităţii pe aceeaşi frecvenţă şi schimbarea aceeaşi intensitate. Se consideră un răspuns normal atunci când copilul întoarce capul complet Sign up to vote on this title sunet. Useful Not useful Între 18-30 luni se folosesc testele de cooperare. Testul de cooperare foloseşte limbajul verbal implicat în instrucţiuni verbale simple, înţelegere al copilului. Cel mai jos nivel la care copilul poate răspunde este de 40 dB (vorbirea sp
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Testul a fost preluat şi prelucrat de Mc Cormick, fiind un test de discriminare pe anum frecvenţe. Cuvintele sunt rostite la un nivel de discriminare auditivă de 40 dB. Criteriul de trec obţinerea a 4 răspunsuri corecte din 5 încercări, la nivelul de discriminare auditivă de 40 dB. De la 2 la 4 ani se aplică testele ce folosesc ilustraţii: Testul auditiv cu ilustraţii este format din cuvinte monosilabice ce definesc obiectele ilus trebuie să fie familiare copilului. Cuvintele de pe o pagină conţin aceeaşi vocală. Alegerea cuvint în ideea că există o pierdere de auz. În general se observă o incapacitate de a diferenţia consoanele. care stă în spatele copilului, îi cere acestuia să arate pe planşe imaginea indicată. Criteriul de trec constă în identificarea într-un şir de 5 imagini a cel puţin 4 imagini. Alte variante de teste screening sunt testul descris în 1944 de soţii Ewing, testul descris de în 1976 sau testul descris de Kandell în 1953, care foloseşte principiile testului Kandell din 1944. După vârsta de 4 ani se foloseşte audiometria de ton pur când copilul poate să sesizeze un de audiometru. Ea este cea mai folosită metodă comportamentală de diagnosticare a pierderii de test comportamental pentru că se aşteaptă o reacţie din partea subiectului la sunet. Se realizează măsurarea atât a conducţiei aeriene cât şi a conducţiei osoase. Testarea auditive se realizează pentru toate tipurile de frecvenţe specifice audiţiei umane şi pentru toate inte Prin această metodă se procedează la găsirea pragului audibilităţii. Unele măsurători au loc sunetului care sunt auzite de subiect repede în cazul testelor de auz supraprag . Stabilirea pragului în care subiectul tocmai a perceput sunetul) presupune ca subiectul să audă la cel puţin 50% sunetului. Audiometria se realizează la ambele urechi succesiv. Sunetul este generat ca un cure către audiometru şi este convertit în unde sonore de către receptori (căşti sau vibratorul de condu audiometrului). Căştile sunt folosite pentru a transmite sunetul pe cale aeriană şi permite astf pragului de conductibilitate a aerului. Vibratorul este folosit pentru a măsura pragul de conductibil Frecvenţele importante pentru vorbire sunt 500 şi 4000 Hz. Pragurile de auz de ton pur sun intervale de octave şi numai rareori se măsoară la jumătate de interval de octavă. Tăria sunetulu intensitate. Pragul de auz la o anumită frecvenţă este cel mai slab sunet care poate fi auzit, av You're Reading a Preview scăzută intensitate. În audiometria de ton pur scara folosită este scara nivelului de auz în dB (dBHL). Gama d Unlock full access with a free trial. tonurilor este de la -20 dB la 120 dBHL. În urma audiometriei se înregistrează valorile într-o diagramă, numită audiogramă, astfel: Download With Free Trial - frecvenţa este notată la baza audiogramei începând cu 125, 250, 500, 1000, 4000, 800 deasupra audiogramei; - intensitatea este notată lateral, pe partea stângă şi creşte din vârf spre bază (-20, -10, 0, 120 dB). Un auz normal are pragul auditiv între 0 şi 20 dBHL. La pierderea de auz uşoară (20-40 dBHL) se aude vorbirea sub formă de conversa dificultăţi în a înţelege vorbirea în şoaptă. La pierderea de auz moderată (40-70 dBHL) se aude vorbirea tare şi apar dificultăţi în Sign up to vote on this title vorbirii în grup ţi a celei în şoaptă. La pierderea de auz severă (70-90 dBHL) se aude muzica tare, iar în Not ceeauseful ce priveşte vor Useful nu mai este auzită şi nici înţeleasă. La pierderea de auz profundă (peste 90 dBHL) se aud sunete foarte tari şi uneori se confu
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
- căştile şi vibratorul trebuie să fie adecvate aparatului respectiv şi nu se schimbă de la altul; măsurarea trebuie să se realizeze într-o cameră liniştită, eventual izolată fonic (covoare moi duble, geamuri groase); - plasarea căştilor se face adecvat pe urechi (casca cu microfon punctat cu roşu pe urechea - audiograma trebuie făcută mai întâi la urechea dreaptă sau la urechea cu auzul mai bun; - înainte de a-i fixa casca trebuie să i se dea instrucţiunile; - când se aşază casca trebuie îndepărtat părul, protezele sau orice altceva ce împiedică b căştilor; - trebuie să ne asigurăm că nu se transmit indici vizuali care l-ar putea ajuta în identificarea - semnalele auditive trebuie date cu intermitenţe şi nu trebuie să existe un ritm regulat p obişnui cu el sau l-ar obosi. Semnalele sonore se prezintă la aproximativ două secunde unele de alt - semnalul să nu fie prea lung pentru că ar putea leza urechea sau l-ar plictisi pe pacient. Pentru aflarea pragului auditiv se fixează audiometru la frecvenţa de 1000 Hz şi se urmăre intensitate reacţionează subiectul începându-se cu intensitatea de 60 dB. Dacă nu aude se creşt până când aude. Dacă aude la 60 dB, de scade intensitatea până când nu mai aude şi se procedea pragului auditiv. În continuare se fixează audiometrul la 2000 Hz, la 4000 Hz. Pentru copii se co Hz şi 500 Hz, pentru că acestea sunt frecvenţele cele mai importante pentru registrul vorbirii. F 3000 Hz poate fi testată şi poate da informaţii în cazul în care există o cădere bruscă de la 2000 la poate testa şi pentru 6000 Hz în aceeaşi situaţie când există o cădere bruscă. Nu se folosesc frecvenţele foarte înalte de 6000 şi 8000 Hz când există conducţie o asemenea frecvenţe foarte joase de 250 Hz, pentru că există riscul să se găsească un prag vibrotacti auditiv. În cazul testării cu audiometrul trebuie verificat dacă copilul este suficient de matur pentr testare, dacă are o concentrare normală sau dacă are deficit de concentrare, dacă are deficienţe mo împiedica să răspundă. Dacă copilul se plictiseşte trebuie revizuită procedura de testare şi în aces pregătit copilul pentru folosirea recompensei vizuale sau motorii sub formă de joc. Reading a Preview aeriană. Copilul se plasea Procedura pentru audiometria deYou're ton pur pe conducţie experimentator pentru a nu privii spre acesta şi astfel să prindă diferiţi indicatori, care l-ar p Unlock full access with a free trial. identificarea sunetului. Cel mai folosit procedeu este „metoda 10 jos, 5 sus” descrisă de Hughson Este un procedeu de descreştere de la sunete tari la sunete slabe. Pragul se află prin creşterea d Download With Free Trial răspuns la un răspuns. În alte metode de măsurare se foloseşte pragul de la „abia auzit” la „nici Folosirea diferitelor metode pentru aflarea pragurilor auditive poate să dea praguri uşor diferite.
Audiometria de ton pur pe conducţie osoasă se face prin transmiterea sunetului prin vibr
plasat pe osul mastoid. Audiometrul „Komplex” are un astfel de vibrator cu ieşire controlată. transmisă printr-o „bentiţă” fixată pe cap. Ieşirea controlată delimitează tonurile de frecvenţă şi intensitate pentru a nu degener puternice care să lezeze urechea internă. Ieşirea maximă de ton de 250 Hz este limitatăla 30 d Sign up to vote on thiseste title mai ridicat. semnalul este vibrotactil. Pentru frecvenţa de 500 Hz şi mai sus, nivelul vibrotactil Vibraţiile stimulează direct oasele craniene fiind recepţionate simultan de am Not useful Useful în mod Capacitatea de a detecta nivelul vibrotactil variind de la om la om. Vibratorul fixându-se pe orica mastoid) testează ambele urechi simultan, iar persoana testată va răspunde la nivelul la care aude
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
În ce constă metoda 10 jos şi 5 sus. Este un procedeu de descreştere de la sunete tari la sunete slabe. Pragul se află prin creşte un răspuns la un răspuns. Se procedează în felul următor: - se aşează subiectul astfel încât să nu poată obţine nici un indiciu vizual; - i se explică faptul că i se vor testa urechile separat pentru sunete de diferite înălţimi şi că răspundă de fiecare dată când aude un sunet; - i se va spune că se va măsura auzul pentru cele mai slabe sunete pe care le aude şi că răspundă chiar dacă nu este sigur pe deplin dacă a auzit sunetul; - dacă copilul poate spune care este urechea cu care aude cel mai bine se va începe testarea - dacă nu ştie exact cu care ureche aude mai bine, se va începe cu urechea dreaptă (casca r testează auzul din urechea stângă (casca albastră); - casca trebuie să se fixeze foarte bine pe lobul urechii şi să nu fie prea strânsă; - se prezintă sunete la frecvenţa de 1000 Hz şi la intensitatea de 60 dB, la interval de 2 răspunde se măreşte intensitatea în trepte de 10 dB până când subiectul reacţionează; dacă nu reac scot căştile şi se verifică dacă a înţeles bine instructajul; se pun apoi căştile şi se testează apoi urech apoi urechea stângă; - dacă se obţine o reacţie, începe metoda 10 jos, 5 sus; se reduce intensitatea în trep obţinând reacţii la fiecare treaptă; - tonurile de prezentare trebuie să fie prezentate în ritm neregulat astfel încât să nu po reacţia; - se continuă descreşterea în trepte de 10 dB până când nu mai prezintă nici o reacţie; - când nu mai prezintă reacţie, se măreşte intensitatea din 5 în 5 dB până când se obţi reacţie; - pentru confirmare se repetă din nou metoda: se scade din nou intensitatea cu 10 dB pân You're Reading a Preview răspuns” şi apoi se creşte intensitatea din 5 în 5 până se aude tonul. Pentru a folosi corect, ac Unlock with a free trial. din prezentări); trebuie repetat până când va răspunde la 2 din celefull4access prezentări (50% - pragul obţinut se schiţează pe audiogramă; - se continuă testarea pentru celelalte frecvenţeWith (2000 Hz; 4000 Hz; 500 Hz; 250 Hz). Download Free Trial - în final se verifică planul original la 1000 Hz; - testul se repetă şi pentru cealaltă ureche în mod asemănător.
Ce este audiometria vocală . Testarea sensibilităţii auditive pentru vocea umană este mai laborioasă, dar furnizează in precise despre înţelegerea limbajului verbal de către subiect. Orice audiometru are un microfon derulează o bandă înregistrată cu o voce reală, care poate fi modificată din punct de vedere a intensităţii. Prin microfon se transmit sunete izolate, cuvinte monosilabice sauonşiruri de cuvinte (al Sign up to vote this title de frecvenţele majore pe care le includ sunetele lor), propoziţiiscurte mici verbale Usefulsau Not frecvenţe useful seri de cuvinte (10-20) şi în timp ce subiectul audiază prin căşti, notează pe un formular cuvin final se face o comparaţie între ceea ce s-a emis şi ceea ce a auzit subiectul testat, pentru a stab
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Ce este acumetria instrumentală. Este o probă pentru cunoaşterea topografiei leziunii. Testarea se realizează cu diapa compararea audiţiei pe cale osoasă cu cea pe cale timpanică, aeriană. Pentru determinarea acuităţ folosesc o serie discontinuă de diapazoane, seria Betzold , ce cuprinde sunete cu variaţii din oct (16 Hz, 32 Hz, 64 Hz, 128 Hz, 256 Hz, 512 Hz, 1024 Hz, 2048 Hz, 4096 Hz etc.). Cu ajutorul diapazonului poate fi determinat locul şi câmpul audiţiei nealterate. În cazul în percepute sunetele joase, leziunea este la nivelul aparatului de transmisie care genereaz transmisie. Câmpul auditivităţii este între 16-20000 Hz. Cu aparatele în clinică se testează auzul în Hz. În cazul unui auz normal, urechea aude vibraţiile sonore pe cale aeriană un timp de 3 ori mai m cale osoasă. Dintre probele specifice acestui tip de testare amintim proba Schwabach, Rinné ţi Web În proba Schwabach se plasează diapazonul pe osul mastoid şi se compară durata percepţ examinatului cu cea a examinatorului ce are auz normal. Această durată va fi diferită în funcţi pierdere de auz. În proba Rinné se verifică raportul dintre audiţia examinatorului pe cale aeriană cu cea pe la fiecare ureche separat. CO/CA=1/3 audibilitate normală CO/CA=1/1 deficit CO/CA=3/1 ambele sunt reduse În proba Weber se foloseşte diapazonul pus pe vertex, la jumătatea distanţei dintre cele sunetul este perceput în mijlocul craniului în cazul auzului normal. Dacă există o ureche bolnavă, mai întâi în urechea bolnavă în cazul în care aparatul de transmitere este lezat deoarece sunetul spre cohlee şi nu este preluat de urechea externă. Acumetria instrumentală se foloseşte mai rar, utilizându-se mai frecvent audiometria ton cu audiometrul, ce dau informaţii clare şi precise despre gradul şi natura pierderii de auz. You're Reading a Preview
Care sunt principali parametri ai protezei auditive. Unlock full access with a free trial. Protezele auditive măresc presiunea sunetului în organul auditiv prin captarea sun microfon, amplificarea şi transmiterea sunetului amplificat la un receptor sau la o cască ataşată Download With Free Trial ajutorul unei olive. Ele nu pot corecta deficienţele analizatorului auditiv, dar pot suplinii sau mini din efectele acestor tulburări. Fiecare tip de proteză distorsionează într-o anumită formă sunetul ce-l transmit urechii. Es se cunoască performanţele aparatului auditiv din punct de vedere al capacităţii de amplificare a s acurateţei redării lui. Trebuie cunoscut tipul pierderii de auz, caracteristicile audiogramei pentru tipul protezei auditive care să suplinească auzul deficitar. Protezele auditive au putere de amplifica Un aparat de amplificare se compune dintr-un microfon, care colectează sunetele şi le c impulsuri electrice; amplificator, care măreşte energia sonoră; receptor, care schimbă impulsul ele sonore; olivă, care conectează proteza auditivă cu urechea. Toate componentele sunt Sign up to vote on this titleactivate de acumulator. În cazul protezelor auditive de corp, receptorul este despărţit corpul protezei. Useful de Not useful Când se face măsurarea electroacustică a performanţelor protezei se urmăresc câţiva param 1. Câştigul în amplificare „gain” este volumul cu care proteza amplifică un anumit su
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Ieşirea se poate limita electronic, proteza având anumite componente specifice destinate ac acord cu sensibilitatea auditivă a fiecărui purtător. Unele persoane manifestă un fenomen de „rec sensibilitate pentru anumite frecvenţe şi intensităţi) manifestat prin senzaţia de durere. 3. Răspunsul pe frecvenţă măsoară performanţa protezei din punct de vedere al tonurilor. E obţinerea unei diagrame pentru câştigul relativ al protezei pentru fiecare frecvenţă din obţinerea u răspuns la frecvenţe , care trebuie comparată cu acea curbă de audibilitate urmărindu-se dacă se Butoanele de control ale protezei permit reglarea sunetului care iese din receptor pen întâmpinarea necesităţilor purtătorului de proteză. De regulă sunt 4 tipuri de bază de butoane de co - butonul de control al câştigului reglează volumul sunetului şi se prezintă sub forma gradaţii; poate exista un buton intern prefixat care poate să limiteze domeniul în care poate op extern; - butonul de control al tonului (al răspunsului la frecvenţă) schimbă răspunsul de frecven şi poate fi extern sau intern; este marcat cu H. N. L. şi reglează frecvenţele înalte, normale şi joase copil deficient de auz să aibă acces şi la frecvenţele joase); - butonul de control al ieşirii maxime limitează nivelul de presiune al sunetului; la unele control poate fi controlat cu un buton de volum. Este de competenţa audiologului să decidă, pentr în parte, ce tip de ieşire să fie aleasă. Uneori se fixează anumite vârfuri de intensitate pe anumite alte ori se lasă controlul de câştig automat; - butonul de conectare la putere are forma unei mici rotiţe marcată cu: O, N sau T, fii pentru activarea şi dezactivarea protezei.
Care sunt tipurile de proteze personale. Majoritatea copiilor au nevoie de proteze individuale pentru fiecare ureche. În afara acesto însuşirii limbajului verbal, sunt utilizate sisteme de amplificare independente de copil. Unele proteze se ataşează de corpul copilului având receptorul inclus în olivă şi fixat în co externe. Altele se ataşează la nivelul urechii externe retroauricular sau intra canal şi se fixeaz You're Reading a Preview olivelor. access with mai a free puternice trial. a. Protezele auditive ataşate deUnlock corpfullsunt cele şi sunt folosite, în spe mici cu deficienţă de auz profundă. Sunt formate dintr-o cutie, ce conţine părţile electronice amplificatorul şi butoanele de control), careDownload se fixeazăWith într-un buzunar, Free Trial în partea interioară a corpu pornesc două tuburi de plastic care conduc sunetul la receptor care se introduce în olivă. Aceste p că sunt mai mari dau un răspuns de frecvenţă mai bun şi o distorsiune mai mică pe frecvenţele joa microfonul este separat de receptor, fenomenul de feed-back acustic este mai greu de atins. Purtarea protezei auditive de corp trebuie să fie lejeră pentru copil, pentru că aceasta permanent. Aceste tipuri de proteze sunt mai bune pentru copiii mici pentru că în ureche ajunge do asigurându-se o fixare mai bună în urechea mică şi firavă a copilaşului. b. Protezele retroauriculare se poartă atât de adulţi cât şi de copii mici şi de ce ma după ureche şi se leagă de olivă printr-un tub de plastic care penetrează oliva şi se fixează în urec Sign up to vote on this title Părţile electrice sunt montate într-o singură cutie. Sunetul amplificat este trecut printr-un tub, con Useful Not useful de la olivă. Acestea sunt mai apreciate decât cele de corp şi mai puţin expuse deteriorării. Ele pot s mai exigente necesităţi, având putere mare de amplificare, dar pot avea şi ele probleme de feed-bac În ultimul timp au apărut proteze miniaturale pentru copii foarte mici, dar miniaturizarea d
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Semnalele electrice din microfon sunt transformate la nivelul procesorului verbal într-un c transmise către transmiţător care, se prezintă sub forma unui disc mic amplasat în spatele ure Semnalul este transmis de obicei prin unde radio, prin piele, către receptor care este fixat sub dimensiunile unei monede mici. Semnalul din receptor trece prin conductori la electrozi care po cohlee sau pe suprafaţa acestuia. Cu ajutorul electrozilor trece un flux de curent prin cohlee spre n ce poartă spre cortex impulsul nervos. Se creează astfel în cortexul senzaţia de auz. Transmiţătorul care este pe piele suprapus peste receptorul îngropat în piele, poate fi fixat de cap”, ataşată unor ochelari sau chiar cu o agrafă. Acesta poate fi uşor fixat pe păr, ca de altfel care poate fi pus în buzunar sau atârnat de gât şi ale cărui fire pot fi acoperite de haine. Implantul cohlear poate fi proiectat pentru un singur canal sau pentru mai multe. Sistemu desparte canalul în mai multe canale şi fiecare canal este transmis spre electrozi diferiţi. În chirurgicale actuale se foloseşte o bandă de 22 de electrozi care se fixează în cohlee. Aceasta fa purtătorii unui asemenea tip de implant cohlear să înţeleagă vorbirea fără ajutorul cititului de pe lucru nu este posibil în cazul celor cu implant cohlear cu un singur canal. Posesorii de implant cohlear care au amintiri dinaintea surzeniei despre limbajul verbal le cu actuala senzaţie. Aceştia recepţionează noua senzaţie auditivă la început ca pe un sunet ele convorbire la mare distanţă prin microfon fără să înţeleagă ce se rosteşte. Redobândirea deprinderi şi a decodifica vorbirea este o activitate laborioasă şi de lungă durată. Implantul cohlear îi permite persoanei să-şi audă propria voce şi deci să o poată modela comunicarea mai uşoară. Purtătorii de implant cohlear pot să audă sunetele non-verbale de obic unei bufnituri, şuierături sau scârţâituri ceea ce pentru o persoană care n-a auzit de ani de zile înse sentimentul de a fi scos din izolare. În general în decizia efectuării unui implant cohlear se ţine cont ca solicitantul să aib profundă senzorioneurală şi să nu poată să beneficieze de proteze convenţionale; să fie un surd post aibă memoria sunetelor; să aibă sănătatea bună care să-i permită operaţia sub anestezie; să prezi psihologic şi să aibă o atitudine de acceptare a surdităţii. You're Reading Preview există suficient de multe Implantul cohlear la copii, în cazul celor surzi aprelingual, performanţele obişnuite la diferitele teste psihologice după implantul cohlear. De asemenea cop Unlock full access with a free trial. cohlear sunt educaţi după un program de stimulare aurală mai lentă în privinţa achiziţionării comparaţie cu copii deficienţi de auz ce poartă alte tipuri de proteze şi pentru care programele d With Free Trial oral-aurale sunt mai rapide. Se ţine cont cu Download multă precauţie în cazul selectării unui copil pentru im de factorii: vârstă, etiologie, debutul în timp al surdităţii profunde, maturizarea neuronală, mediu etc. e. Proteza cu conducţie osoasă. Protezele de până acum conduceau sunetul cu aj canalul auditiv. Pentru unii copii acest lucru nu este posibil deoarece au pavilioanele deforma suporta oliva sau nu au canal auditiv sau anumite boli cronice împiedică fixarea olivei în urec condiţii, copilul poate fi dotat cu o proteză cu conducţie osoasă. Când o persoană aude normal, produc vibraţii în osul craniului. Aceste vibraţii stimulează urechea internă în mod direct oc Sign up to vote on this title obişnuit (urechea externă şi cea medie). Proteza auditivă cu transmisie osoasă foloseşte acest efect energia Useful Not useful sunetului di transferând craniului printr-un vibrator special. Acest vibrator este o mică piesă ce se fixează pe osul masto urechii cu o bandă metalică ce trece peste cap.
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
0
1.4K views
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Modalităţile de amplificare optimă individuală .
După alegerea unei proteze, pentru fiecare copil sunt necesare ajustări în privinţa ră frecvenţe şi uneori se impune o limitare a nivelului de presiune a sunetului la ieşire. Aceste luc mod curent de către audiolog, dar pot fi făcute şi de profesorii defectologi ce au instruire în acest d natura atribuţiilor acestei profesii, profesorul şi chiar părintele trebuie să urmărească şi să evide bine este purtată proteza de către copil şi cât de utilă îi este. Dacă proteza a fost ajustată corect la tipul şi configuraţia audiogramei deficientului, atunc trebui să dorească să învârtă rotiţa la mai mult de jumătate din două treimi de rotaţie. Aceasta pen că îi rămâne destulă putere de amplificare care i-ar fi necesară în ambianţă mai zgomotoasă. Dacă nevoia să învârtă mai mul rotiţa pentru creşterea amplificării sunetului în condiţii normale de atunci se sesizează specialistul pentru o nouă protezare. De obicei aceste fenomene se petrec pierderi mari de auz. Există două că există două căi de a determina necesarul de amplificare: prin metode stand supunându-l pe copilul cu proteza în funcţiune la o serie de teste de ascultare. Există mai mult standardizare, dar principiul comun al tuturor este de a aplica o anumită formulă la pragul auditiv audiometria de ton pur. Scopul este de a stabili nivelul de amplificare aproximativ şi apoi de a ajus urma supunerii la unele teste de ascultare. Cele mai multe asemenea teste au fost standardizate adultă. Pentru copii s-a adoptat următoarea formulă: se ia în considerare pierderea de auz la ton p frecvenţe (250 Hz, 500 Hz, 2 KHz) se adun, se împarte la 6 şi se adună apoi 60. Valoarea rezultatu nivelul de care are nevoie un copil să asculte vorbirea şi deci nivelul „ieşirii” la care trebuie fi Exemplu: dacă pierderea de auz a unui copil indicată de audiograma de ton pur la cele trei frecve 500 Hz, 2 KHz), arată 80 dB, 90 dB, 100 dB, atunci „ieşirea” necesară este de (80+90+100)/6+80= Nivelul optim de amplificare se află după ce copilul poartă proteza fixată după formula de supus unor teste de discriminare a vorbirii în condiţii de ascultare variate. Aceste teste verbale pe destul de laborioase şi consumă timp. Dacă sunt executate corect oferă informaţia cea mai reală tipul de amplificare de care are nevoie un copil pentru a discrimina mai uşor sunetele limbajului ve You're Reading a Preview Un alt mod de determinare a amplificării necesare este acela de a testa „pragul auditiv acest caz copilului cu proteză de ureche i se va face o audiogramă de ton pur în „câmp deschis”, Unlock full access with a free trial. emis de difuzorul audiometrului pe diferite frecvenţe şi intensităţi şi se întocmeşte o audiogra auditiv protezat” pentru ton pur. Comparând cele două audiograme: cea a „pragului auditiv neprote Download With Free Trial „pragului auditiv protezat”, aflăm câtă amplificare emite proteza copilului reglat la poziţia res relevă totodată şi ce proporţie din spectrul de sunete verbale pot să fie auzite de copil. Factorii care influenţează recepţia mesajului verbal (subiectivi, obiectivi).
Odată ce copilul foloseşte un anumit tip de proteză auditivă şi aceasta este menţinut funcţionare la parametrii optimi, nu înseamnă că i se conferă de la sine accesul la învăţarea limb Există câţiva factori obiectivi şi subiectivi de care trebuie să se ţină seama. în Factori subiectivi: În primul rând locul unde este aşezat copilul în clasă are importanţă Sign up to vote on this title masajului verbal. În afară de faptul că distanţa faţă de vorbitor trebuie să fie optimă, copilul are ne Useful Not usefulpe care cel faţa celui care vorbeşte, profesor sau colegi; labiolectura şi mijloacele extralingvistice foloseşte îi oferă copilului indici suplimentari preţioşi, pe lângă cei oferiţi auditiv cu ajutorul prote Stilul de predare al profesorului, ritmul de vorbire, eliptic sau desonorizat influenţează, d
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
discrimina vorbirea corect, raportul sunet/zgomot trebuie să fie +10, +20 dB (în care semnalul s +10, +20 dB mai intens decât zgomotul). Specialiştii au constatat că pentru o persoană ce folo auditive, raportul sunet/zgomot trebuie să fie mai mare, aproximativ +30 dB. Cercetările au scos într-o clasă disciplinată dintr-o şcoală normală, zgomotul de fond este +60 dB. În acest caz profeso ridice vocea la 90 dB pentru a fi auzit de purtătorul unei proteze auditive convenţionale, ori ace imposibil de realizat pentru majoritatea cadrelor didactice. În general, profesorul este de cele m plasat prea departe de copii, pentru ca un semnal sonor suficient de intens să ajungă şi să fie recep elevii deficienţi purtători de proteză. În acest caz trebuie acţionat pentru scurtarea distanţei d pentru înlăturarea zgomotului. Acest deziderat se obţine prin folosirea sistemelor de transm infraroşii, precum şi prin încercarea de plasare a copilului în apropierea catedrei. Uneori însă î şcolile generale s-au găsit niveluri ale zgomotului de fond de 80-90 dB, ceea ce face ineficientă ch protezelor „radio”. Este necesar controlul nivelului zgomotului şi deci îmbunătăţirea raportului semnal son vine din afara şcolii, celui ce se naşte în interiorul clădirii şi din interiorul clasei propriu-zise. Zgo din afară este dificil de redus dacă nu s-a ţinut cont la construirea şcolii de poziţia clădirii faţ aglomerate de trafic, de liniile de înaltă tensiune, de fabrici etc. geamurile duble pot fi un oare atâta timp cât acestea nu se deschid. Zgomotul ce se stârneşte în şcoală pe coridoare, zgomotul de pe terenul de joacă, sport, să cantine, ateliere afectează deosebit copilul deficient de auz integrat într-o şcoală generală.
Care este valoarea optimă a timpului de reverberaţie . Reverberaţiile , formate în sunetele reflectate de pereţi sau de suprafeţele tari derutează Acestea au o rută mai lungă decât undele sonore emise iniţial şi ajung la ureche după su interferându-se cu el. o persoană care vorbeşte într-o sală mare sau într-un hol reverberat, este greu Timpul de la emiterea unui sunet până la oprirea reflectării lui se numeşte „timp de r Timpul optim de reverberaţie este de 0,5 secunde. În clasele din şcoală s-a găsit un timp de reverb You're Reading a Preview secunde. Pentru a obţine un timp apropiat de cel optim, este necesară tratarea acustică a încăper Unlock full access with a free trial. materiale fonoabsorbante. Modificările sunt făcute de inginerii acusticieni care aleg materialel specifice pentru anumite frecvenţe de sunete. La nivelul claselor se pot face anumite amenajări pr podelelor cu mochete sau a suprafeţelor dureDownload cu draperii sauFree alte Trial materiale. With
Care sunt operaţiile ecologice, sau aparatele de sprijin ale deficienţilor de auz . Aparatele de sprijin ale deficienţilor de auz, relativ simple, pot permite indivizilor să fie in În Anglia persoanele surde pot cumpăra echipament ecologic individual. Multe Departa Servicii Sociale şi multe clinici specializate în problemele auzului au o serie de echipamente puse deficienţilor de auz. Sonerii vizuale şi vibratoare Soneriile luminoase pentru uşi anunţă persoana surdă că Sign cineva sună Sunt două tipu up to vote la onuşă. this title toate luminile din casă se aprind şi se sting, sau doar anumite lumini ce pot fixate usefuloriunde în ca Useful fiNot vizuale pot fi conectate la reţeaua principală sau pot funcţiona pe baterii depinzând de sistemul folo Pentru persoanele cu deficienţe de auz ţi de văz poate fi folosit un evantai pentru a prod
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
Search
Home
Saved
1.4K views
0
Upload
Sign In
Join
RELATED TITLES
0
Psihopedagogia Deficientilor de Auz Curs
Uploaded by zeusbobi
Top Charts
Books
Audiobooks
Save
Embed
Share
Print
Download
Magazines
News
Documents
Sheet Music
elemente de surdodidactica
1
of 18
Mariana Popa Deficienta de auz
Maria Anca Psihologia
Search document
Telefoane Pentru persoane cu surditate severă sau profundă este necesar un adaptor cu expunere vizu Vistel, Qwerty, Minicom. În cazul unui auz diminuat sau dacă se poartă proteză auditivă, vor fi de ajutor unele pi Telefon cu un mecanism de amplificare. O simplă schimbare în receptor modifică volumul. Ac acolo unde câteva persoane au pierderi de auz, de exemplu într-un centru pentru bătrâni sau în ofic unde în general este greu să auzi. Telefon cu „cuplator inductiv”. Persoana cu proteză auditiv poziţia „T” proteza auditivă şi sunetul este receptat direct din bucla inductivă din capăt. Pentru a telefonul funcţionează normal. Alarme de ceas Ceasurile pot avea un mecanism cu lumină intermitentă conectat la tăblia patului. Câ declanşează, cel care doarme este trezit de o lumină intermitentă. Dacă persoana doarme mai nevoie de vibrator în loc de lumină intermitentă. Vibratorul este plasat sub pernă sau salt declanşează o vibraţie puternică. Alarme pentru bebeluşi şi indicatori vizuali Acestea pot fi folosite pentru bebeluşi sau pentru persoane bolnave ce nu au posibilitatea auziţi în exterior. Indicatorul vizual poate informa părintele surd sau îngrijitorul. Mecanismul c microfon şi o lampă. Un semnal auditiv este transformat într-unul vizual. Când copilul plânge invalidă strigă, o lumină va atenţiona persoana surdă. Se poate conecta şi un vibrator. Alarma pentru incendii şi hoţi Alarma pentru incendiu are la bază detectori de fum ce au ataşată o alarmă vizuală sau vibr Sistemul cu „buclă inductivă” Din ce în ce mai multe teatre, biserici localuri din străinătate dispun de un semn ce indică buclă inductivă disponibil. Este vorba de o bobină pe curent electric în camere, teatru sau local c câmp magnetic. Poate fi folosit şi sistemul cu infraroşii ce poate da rezultate mai bune în anumite a Schimbând poziţia pe „T” a protezei auditive, poţi culege sunetele direct din câmpul ma You'refără Reading a Preview sistem elimină sunetele de fond şi oferă o audiţie interferenţe. Poşta electronică Unlock full access with a free trial. Folosind computerele sau terminalele presei oricine se poate conecta la reţeaua de poştă Acesta înseamnă că pot fi transmise mesaje altor persoane prin computerul control şi ceilalţi pot tr Download With Free Trial în schimb.
Sign up to vote on this title
Useful
Not useful
Home
Saved
Top Charts
Books
Audiobooks
Magazines
News
Documents
Sheet Music
Upload
Sign In
Join
