UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI CATEDRA DE PSIHOLOGIE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
PSIHOLOGIE CLINICĂ - SEMESTRUL I -
Le!"# $%&'( )#( *+&,"". D/%&e DAVID
E-0/&1 )/%&e)/'&)2*+3,"".3(#"
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2
PRE4ENTARE GENERALĂ DENUMIREA CURSULUI1 Psihologie clinică
INTROD INTRODUCE UCERE1 RE1 Acest suport detaliat de curs a fost redactat pentru a servi modulelor de psihologie clinică de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Universitatea !a"es# !ol$ai%& 'lu(#)apoca. El se constituie ca prerechi*ită fundamentală pentru aceste module& dar pentru o"ţinerea notei ma+ime el tre"uie completat cu "i"liografia o"ligatorie şi eventual o parte din cea facultativă. De asemenea& ,n te+t sunt indicate anumite site#uri de specialitate de pe internet care tre"uie consultate ,n vederea o"ţinerii notei ma+ime. SCOPUL1 -odulul de psihologie clinică constă ,n curs şi seminariile aferente. El are ca scop familiari*area studenţilor cu domeniile clinicemedicale de aplicare ale psihologiei şi asigurarea unui "aga( de cunoştinţe declarative şi procedurale care să#i facă apţi pentru o activitate eficientă ,n aceste domenii. 'ompetenţa oferită de acest modul studenţilor se referă la /a0 activităţile de diagno diagnosti sticc psihol psihologi ogicc şi evalu evaluare are clinic clinicăă a tul"ur tul"urări ărilor lor psihic psihice& e& psihos psihosoma omatic tice& e& şi a factor factorilo ilorr psihologici implicaţi ,n tul"urările somatice /"0 cercetarea psihologică fundamentală şi aplicativă ,n domeniile clinicemedicale clinicemedicale şi /c0 educaţie şi consiliere consiliere /intervenţie0 psihologică ,n sănătate sănătate şi "oală. De asemenea& se pun "a*ele pentru formarea competenţei de psihoterapeut. TIPUL CURSULUI1 1"ligatoriu CONDIŢIONĂRI1 Psihologie generala& Psihodiagnostic METODE1 -odulele vor fi structurate su" formă de curs şi seminarii aferente. 'a metode cursul va presup presupune une preleg prelegeri eri şi discuţ discuţii ii intera interacti ctive ve iar semina seminarul rul va presup presupune une preleg prelegeri eri&& discuţ discuţii ii interactive şi activităţi practice. CERCETARE Echipa de cercetare este formată din 3ector univ. Dr. Daniel David& 3ector univ. dr.
4iorel 3upu& Asistent univ. drd. Ana#-aria -oga& Psiholog !ianca -acavei. 5emele de cercetare in anul 2662#2667 sunt /80 mecanisme cognitive etiopatogenetice implicate in sănătate şi "oală /20 hipno*a& sugestia şi hipnoterapia.
EVALUARE1 Evaluarea cunoştinţelor declarative şi procedurale do"9ndite ,n cadrul acestui modul se va face printr#un e+amen oral sau scris acoperind temele de curs şi seminar /: puncte0 şi un referat /7 puncte0 care poate acoperi /80 un raport psihologic#anali*ă de ca* /diagnostic şi evaluare clinică a unui ca* real0 sau un raport de cercetare ,n domeniul clinic. Pre*entarea referatului condiţionea*ă susţinerea e+amenului oralscris. )ota ma+imă la e+amenul oralscris /:0 presupune pe l9ngă materialele o"ligatorii /te+tul suportului de curs #; puncte0 şi studierea site#urilor de pe internet sugerate ,n te+tul suportului de curs şi o parte din "i"liografia o"ligatorie /2 puncte0< "i"liografia o"ligatorie este accesi"ilă la !i"lioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei& Universitatea !a"eş#!ol$ai%& !a"eş#!ol$ai%& 'lu(#)apoca dar şi la alte "i"lioteci mari din alte (udeţe ale ţării /este de asemenea accesi"ila online la adresele indicate in acest suport de curs0.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2
PRE4ENTARE GENERALĂ DENUMIREA CURSULUI1 Psihologie clinică
INTROD INTRODUCE UCERE1 RE1 Acest suport detaliat de curs a fost redactat pentru a servi modulelor de psihologie clinică de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Universitatea !a"es# !ol$ai%& 'lu(#)apoca. El se constituie ca prerechi*ită fundamentală pentru aceste module& dar pentru o"ţinerea notei ma+ime el tre"uie completat cu "i"liografia o"ligatorie şi eventual o parte din cea facultativă. De asemenea& ,n te+t sunt indicate anumite site#uri de specialitate de pe internet care tre"uie consultate ,n vederea o"ţinerii notei ma+ime. SCOPUL1 -odulul de psihologie clinică constă ,n curs şi seminariile aferente. El are ca scop familiari*area studenţilor cu domeniile clinicemedicale de aplicare ale psihologiei şi asigurarea unui "aga( de cunoştinţe declarative şi procedurale care să#i facă apţi pentru o activitate eficientă ,n aceste domenii. 'ompetenţa oferită de acest modul studenţilor se referă la /a0 activităţile de diagno diagnosti sticc psihol psihologi ogicc şi evalu evaluare are clinic clinicăă a tul"ur tul"urări ărilor lor psihic psihice& e& psihos psihosoma omatic tice& e& şi a factor factorilo ilorr psihologici implicaţi ,n tul"urările somatice /"0 cercetarea psihologică fundamentală şi aplicativă ,n domeniile clinicemedicale clinicemedicale şi /c0 educaţie şi consiliere consiliere /intervenţie0 psihologică ,n sănătate sănătate şi "oală. De asemenea& se pun "a*ele pentru formarea competenţei de psihoterapeut. TIPUL CURSULUI1 1"ligatoriu CONDIŢIONĂRI1 Psihologie generala& Psihodiagnostic METODE1 -odulele vor fi structurate su" formă de curs şi seminarii aferente. 'a metode cursul va presup presupune une preleg prelegeri eri şi discuţ discuţii ii intera interacti ctive ve iar semina seminarul rul va presup presupune une preleg prelegeri eri&& discuţ discuţii ii interactive şi activităţi practice. CERCETARE Echipa de cercetare este formată din 3ector univ. Dr. Daniel David& 3ector univ. dr.
4iorel 3upu& Asistent univ. drd. Ana#-aria -oga& Psiholog !ianca -acavei. 5emele de cercetare in anul 2662#2667 sunt /80 mecanisme cognitive etiopatogenetice implicate in sănătate şi "oală /20 hipno*a& sugestia şi hipnoterapia.
EVALUARE1 Evaluarea cunoştinţelor declarative şi procedurale do"9ndite ,n cadrul acestui modul se va face printr#un e+amen oral sau scris acoperind temele de curs şi seminar /: puncte0 şi un referat /7 puncte0 care poate acoperi /80 un raport psihologic#anali*ă de ca* /diagnostic şi evaluare clinică a unui ca* real0 sau un raport de cercetare ,n domeniul clinic. Pre*entarea referatului condiţionea*ă susţinerea e+amenului oralscris. )ota ma+imă la e+amenul oralscris /:0 presupune pe l9ngă materialele o"ligatorii /te+tul suportului de curs #; puncte0 şi studierea site#urilor de pe internet sugerate ,n te+tul suportului de curs şi o parte din "i"liografia o"ligatorie /2 puncte0< "i"liografia o"ligatorie este accesi"ilă la !i"lioteca Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei& Universitatea !a"eş#!ol$ai%& !a"eş#!ol$ai%& 'lu(#)apoca dar şi la alte "i"lioteci mari din alte (udeţe ale ţării /este de asemenea accesi"ila online la adresele indicate in acest suport de curs0.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7
RAPORT PSIHOLOGIC PSIHOLOGIC 5 DE CERCETARE CERCETARE TIP1 R/*"#! *+&,"".& R/*"#! )e e#e!/#e ♦ )umele& prenumele şi afilierea ♦ )umele& prenumele şi afilierea autorului autorului ♦ Destinaţia scopul raportului ♦ Destinaţia scopul raportului =. =storicul ca*ului /apro+. :;6 =. 1"iectivele st studiului cuvinte0 A. Date Date de de iden identifi tifica care re ==. Fundamentare teoretică !. Acu* Acu*ee pri princ ncip ipal alee '. =stor storic icul ul tul" tul"ur urăării rii pre pre*en *ente ===. -etodologie /simptome emoţionale& A. Design comp compor orta tame ment ntal ale& e& cogn cognit itiv ive& e& !. Proc Proceedură dură fi*iologic fi*iologice& e& mecanisme mecanisme coping& coping& '. ?u" ?u"iec iecţi stresori curenţi0 D. =sto =stori ricc psih psihia iatri tricc =4. e*ultate o" o"ţinute E. =stori =storicc pers persona onall şi social social F. =sto =stori ricc med medic ical al 4. =mplicaţii B impactul teoretic şi >. ?tat ?tatus us me ment ntal al preactic al studiului< direcţii viitoare @. Diag Diagno nost stic ic D?D?- =4 =4 ,n cerecetare. ==.
Formularea ca*ului /apro+. ;66 cuvinte0 A. Factor Factorii prec precipi ipitan tanţi ţi !. E+aminarea cogniţiilor şi comportamentelor comportamentelor actuale '. E+aminarea longitudinală /evoluţia ,n timp0 a cogniţiilor şi comportamentelor D. Aspecte Aspecte po*itive po*itive ale su"iectu su"iectului lui E. =pot =pote* e*aa de luc lucru ru
===.
Planul terapeutic /apro+. cuvinte0 A. 3istar 3istarea ea pro"le pro"lemel melor or !. ?cop ?copur urii tera terape peut utic icee
2;6
BIBILOGRAFIE1
B&6&".#/7&e "6&./!"#&e CAmerican Ps$chiatric Association /80. DSM-IV, A.P.A.& ashington& D'. /sau varianta ,n lim"a rom9nă#D?-#=40< online httpGGG.ps$cholog$net.org httpGGG.ps$cholog$net.org.. C-ental @ealth A eport of the >eneral ?urgeon< online httpGGG.surgeongeneral.govli"rar$mentalhealth CEmpiricall$ ?uported Ps$chological 5reatments< online httpGGG.apa.orgdivisionsdiv82 B&6&".#/7&e 7/$!/!&'8 !ă"an& A. /8H0. Stres şi personalitate& Editura Presa Universitară 'lu(eană& 'lu(#)apoca. David& D.& @oldevici& =.& ?*amosIo*i& ?.& !ă"an& A?. /2666 ). Psihoterapie şi hipnoterapie hipno terapie cognitivcomportamentală& Editura isoprint& 'lu(#)apoca.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David David& D. /26660. Prelucrări inconştiente inconşt iente de informaie! implicaii imp licaii pentru mass.media, mass.media , practica clinică şi "uridică& Editura Dacia& 'lu(#)apoca. @oldevici& =. /8J0. #lemente de psihoterapie psihoterap ie& Editura All& !ucureşti. =amandescu& !. =. /8:0. Psihologie medicală& Editura =nfomedica& !ucureşti. =amandescu& !. =. /80. #lemente de psihosomatică generală şi aplicată& Editura =nfomedica&
!ucureşti. Ps'chiatr '! Kaplan& @. =.& ?adocI& !. L.& >re""& L. A. /80. $aplan and Sadoc%&s S'nopsis of Ps'chiatr'! (ehavioral Sciences and linical Ps'chiatr'& illiams and ilIins& 3ondon. -iclea& -. /8:0. Stres şi apărare psihică& Presa Universitară 'lu(eană& 'lu(#)apoca. ?arason& >.& ?arason& . /80. *+normal Ps'cholog'& Prentice @all. ?tein& D. L.& Moung& L. E. /820. ognitive Science and linical Disorders& Academic Press& =nc.& 3ondon. 5udose& F. /26660. a+ordare modernă a psihologiei medicale& =nfomedica& !ucureşti. tul+u rărilor mentale şi de comportament & orld @ealth 1rgani*ation /8H0. ID- lasificarea tul+urărilor Editura All& !ucureşti. 999Ve#&7&/!& *e#&")& +&!e-$ +& #e'&+!/ A+"&/!&e& )e H&*%":/ +& P+&,"!e#/*&e C".%&!&'/ +& C"0*"#!/0e%!// ;,!!*155#/,6*(<6(%e!= *e%!#$ &%7"#0/!&& +$*&0e%!/#e e./!e )e /e+! )"0e%&$999(
TUTORI1 - /)#e+/ e-0/& / /#e /e>!&/ *"! 7& "%!/!/?& e+!e C& C&%& %&/T$! /T$!"# "#2*+3 2*+3," ,"".3( ".3(#" #" Psiholog& 'amelia usu Psiholog& Ale+andru 5i"a TEMATICA CURSULUI SEMESTRUL @( @( I%!#")$e#e &% *+&,"".&/ &%&8 "#e ;M")$ @= 8.8. 8.8. 'e este psiho siholo loggia clin linică icăN 8.2. 8.2. Evoluţ Evoluţia ia psiho psiholog logiei iei clin clinice ice şi şi relaţi relaţiile ile ei ei cu disc discipl ipline inele le colat colatera erale le 8.7. 8.7. Funda Fundamen mentar tarea ea teo teoret retico ico#e+p #e+peri erimen mental talăă a psih psiholo ologie gieii clinic clinicee 8.. 8.. olu olull şi şi atr atri" i"uţ uţiil iilee psi psiho holo logu gulu luii cli clini nici cian an ( S8%8!/!e >& 6"/8 M")ee e!&"*/!".e%e!&e >& )e !#/!/0e%! $!&&:/!e &% *+&,"".&/ &%&8 @ "#e ;M")$ = 2.8. A"ordarea "iologică /modelul "io#medical0< elemente de epidemiologie 2.2. A"ordarea dinamic#psihanalitică 2.7. 2.7. A" A"or orda dare reaa uman umanis ist# t#e+ e+pe peri rien enţi ţial alăă 2.. 2.. A" A"or orda dare reaa cogn cognit itiv iv#c #com ompo porta rtame ment ntal alăă 2.;. 2.;. Progra Programar marea ea neurol neuroling ingvis vistic ticăă şi şi a"orda a"ordarea rea ericIs ericIson onian ianăă 2.J. 5endinţe 5endinţe integrativ integrative e paradigma paradigma scientis scientist#prac t#practitio titioner% ner% şi modelul modelul "io#psiho# "io#psiho#soci social al ( D&/.%"+!& D&/.%"+!& *+&,"" *+&,"".& .& >& e'/$/#e e'/$/#e &%&8 &%&8 "#e ;M")$ ;M")$ = ( C"%+&&e#e C"%+&&e#e >& *+&,"!e#/*& *+&,"!e#/*&e e *#e:e%!/#e *#e:e%!/#e .e%e#/8 .e%e#/8 "#e ;M")$ ;M")$ = ( P/#/)&.0e P/#/)&.0e )e )e e#e!/#e e#e!/#e % *+&,"".&/ *+&,"".&/ &%&8 &%&8 "#e ;M")$ ;M")$ = ( F"#0/#e/ F"#0/#e/ >& #"$ e)$/!&' e)$/!&' % % +8%8!/!e +8%8!/!e >& 6"/8 / / *+&,"".$$ *+&,"".$$&& &%&&/% &%&&/% @ "#8 ;M")$ ;M")$ =
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David ;
( P/#!&$/#&!8?& /e *+&,"".&e& &%&e % /:$1 - "#e ;M")$ = :.8. ?ugarului& copilului şi adolescentului :.2. Adultului :.7. 49rstei ,naintate K( P+&,"".&/ 0e)&/0e%!$$& "0*&/%?/ !e#/*e$!&8 >& 0")/&!8?& )e "*!&0&:/#e / /!$$& 0e)&/ *#&% 0&<"/e *+&,"".&e "#e ;M")$ = ( P+&,"".&/ &%&8 % *#/!&/ <$)&&/#8 "#e ;M")$ = @( De"%!"".&/ *+&,"".$$& &%&&/% - @ "#8 ;M")$ = TEMATICA SEMINARULUI ;A+&+!( $%&'( )#)( M"./ A%/-M/#&/=( SEMESTRUL @( Diagnostic şi evaluare clinică modele& tehnici şi instrumentar psihologic /e+. --P=& 'hestionarul de depresie !ecI& 5estul 3uscher etc.0.#8 ore
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David J
CUPRINS I%!#")$e#e &% *+&,"".&/ &%&8 8.8. 'e este psihologia clinicăN 8.2. Evoluţia psihologiei clinice şi relaţiile ei cu disciplinele colaterale 8.7. Fundamentarea teoretico#e+perimentală a psihologiei clinice 8.. olul şi atri"uţiile psihologului clinician 8.;. ?umar
S8%8!/!e >& 6"/8 M")ee e!&"*/!".e%e!&e >& )e !#/!/0e%! $!&&:/!e &% *+&,"".&/ &%&8 2.8. A"ordarea "iologică /modelul "io#medical0< elemente de epidemiologie 2.2. A"ordarea dinamic#psihanalitică 2.7. A"ordarea umanist#e+perienţială 2.. A"ordarea cognitiv#comportamentală 2.;. Programarea neurolingvistică şi a"ordarea ericIsoniană 2.J. 5endinţe integrative paradigma scientist#practitioner% şi modelul "io#psiho# social 2.:. ?umar
D&/.%"+!& *+&,"".& >& e'/$/#e &%&8 ?umar C"%+&&e#e >& *+&,"!e#/*&e *#e:e%!/#e .e%e#/8 ?umar P/#/)&.0e )e e#e!/#e % *+&,"".&/ &%&8 ?umar F"#0/#e/ >& #"$ e)$/!&' % +8%8!/!e >& 6"/8 / *+&,"".$$& &%&&/% P/#!&$/#&!8?& /e *+&,"".&e& &%&e % /:$1 :.8. ?ugarului& copilului şi adolescentului :.2. Adultului :.7. 49rstei ,naintate
P+&,"".&/ 0e)&/0e%!$$& "0*&/%?/ !e#/*e$!&8 >& 0")/&!8?& )e "*!&0&:/#e / /!$$& 0e)&/ *#&% 0&<"/e *+&,"".&e ?umar ( P+&,"".&/ &%&8 % *#/!&/ <$)&&/#8 @( De"%!"".&/ *+&,"".$$& &%&&/% B&6&".#/7&e Î%!#e68#& )e /$!"e'/$/#e
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David :
PSIHOLOGIE CLINICĂ @( INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA CLINICĂ @(@( Ce e+!e *+&,"".&/ &%&8 Psihologia clinică este psihologia aplicată /n patologie şi /n optimi0area su+iecilor umani sănătoşi 1e2. profila2ia +olilor, optimi0area performanelor intelectuale etc.). Patologia studia*ă
modul ,n care se instalea*ă& evoluea*ă şi se termină "olile. ?ta"ilirea rolului şi controlul factorilor psihologici implicaţi ,n patologie revin psihologiei clinice. De asemenea& după cum re*ultă şi din definiţie& un accent puternic se pune recent ,n psihologia clinică şi asupra profila+iei "olilor şi optimi*ării performanţelor su"iecţilor umani sănătoşi. On această direcţie psihologia clinică contri"uie la furni*area unor tehnologii psihologice de control al stresului& al unor o"iceiuri alimentare de*adaptative& de autocontrol emoţional etc. prevenind astfel ,m"olnăvirea şi optimi*9nd performanţele su"iecţilor umani sănătoşi. 'ele două aspecte ,n care sunt implicaţi factori psihologici& curativ şi de optimi*areprofila+ie& definesc direcţiile ma(ore de de*voltare ale psihologiei clinice moderne. Profila+ia /prevenţia0 poate fi primară& secundară sau terţiară. Prevenţia primară se referă la intervenţia care previne instalarea "olii. Ea se adresea*ă populaţiei sănătoase dar cu vulnera"ilitate la "oală şi se reali*ea*ă prin intervenţii la nivel de grup /selecţionat& comunitar etc.0. Prevenţia secundară se referă la intervenţia care are loc imediat după apariţia "olii şi care are ca scop prevenirea complicaţiilor şi evoluţiei "olii /e+. reducerea riscului de suicid ,n depresie0. Prevenţia terţiară se face ,n ca*ul "olilor cronice şi urmăreşte reducerea complicaţiilor induse de complicaţiile "olii /e+. creşterea calităţii vieţii a persoanelor depresive cu tentative de suicid0.
@((
E'"$?&/ *+&,"".&e& &%&e >& #e/?&&e e& $ )&+&*&%ee "/!e#/e
Apariţia formală a psihologiei clinice a avut loc spre sf9rşitul secolul =#,nceputul secolului şi a fost legată de evaluarea intelectuală şi de asistenţa psihologică a su"iecţilor suferin*i de handicap mental. Ulterior& ca urmare a rafinărilor conceptuale şi a de*voltărilor teoretico#metodologice& psihologia clinică şi#a e+tins domeniul de aplicare intervenind astă*i& după cum aminteam mai sus& ,n aspectul curativ al tuturor "olilor ,n care sunt implicaţi factori psihologici şi ,n optimi*area su"iecţilor umani sănătoşi. Desigur& prerechi*ite ale constituirii formale a psihologiei clinice au e+istat cu mult timp ,n urmă. Astfel& ,n Preistorie şi Antichitate identificăm două curente care relevă rolul factorilor psihologici ,n patologie. Primul curent este unul de sorginte magică ,n care "olile erau concepute ca fiind e+presia faptului că "olnavul era posedat de un spirit. Dacă spiritul era rău /cel mai adesea ,n ca*ul ,n care "olnavul avea comportamente antisociale sau autopunitive0 tratamentul consta ,n eliminarea acestui spirit prin anumite ritualuri religioase /e+. e+orci*area0 sau anumite mi(loace fi*ice cu fundament religios /trepanaţii0. Dacă spiritul era "un /comportamentul "olnavului nu era periculos social sau pentru propria persoană0& "oala era considerată sacră iar "olnavul era considerat un om cu atri"ute religioase /e+. profet0. Al doilea curent concepea "oala mentală ca fiind determinată de cau*e naturale. ?pre e+emplu& @ippocrat definea epilepsia nu ca o "oală sacră ci ca o "oală determinată de tul"urări ale creierului. On perioada Evului -ediu ideea antichităţii că "oala psihică este determinată de posesiunea unui spirit rău a devenit dominantă. !olnavii psihici era declaraţi vră(itori& posedaţi de diavol etc. iar tratamentele constau ,n i*olarea acestora ,n locuri improprii /legaţi ,n lanţuri0& e+orcism şi uneori chiar e+ecuţia dacă aceasta era ,n interesul "isericii. On Epoca -odernă& ca urmarea a slă"irii rolului "isericii ,n societate& modelul antic conform căruia "oala psihică este un fenomen natural ,ncepe să devină dominant. Acum apar diverse orientări care ,ncearcă să e+plice cum apare "oala psihică& făc9ndu#se apel la factori sociali şi de mediu /e+. Phillippe Pinel0& factori organici />riesinger&
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David H
Kraepelin0 sau psihologici /-esmer& 'harcot& Lanet& Freud0. Epoca 'ontemporană /sec. 0 este cadrul ,n care psihologia clinică a devenit o ştiinţă de sine stătătoare cu impact ma(or la nivel social.
P+&,"".&e &%&8 'e#+$+ 0e)&&%8 -edicina este ştiinţa care vi*ea*ă aspectul curativ şi profilactic al "olilor. On acest conte+t psihologia clinică ,şi aduce aportul ,n medicină prin reliefarea factorilor psihologici implicaţi ,n aceste aspecte. Aşadar medicina are o e+tensie mai largă dec9t psihologia clinică& aceasta din urmă referindu#se doar la factorii psihologici implicaţi ,n aspectul curativ şi profilactic al "olilor. P+&,"".&e &%&8 'e#+$+ *+&,"".&e( Psihologia clinică& aşa cum a fost definită şi mai sus& este psihologia aplicată ,n patologie şi ,n optimi*area su"iecţilor umani sănătoşi. Aşadar psihologia clinică este o ramură a psihologiei& fiind fundamentată de de*voltările teoretico#e+perimentale care aparţin psihologiei ştiinţifice. 5ermenii de psihologie clinică şi psihologie medicală sunt termenii adesea folosiţi cu aceeaşi semnificaţie& prefer9ndu#se termenul de psihologie clinică de către psihologi şi cel de psihologie medicală de către medici. Psihologia sănătăţii spre deose"ire de psihologia clinică /care se focali*ea*ă pe tratamentul "olii0 se focali*ea*ă pe prevenţia primară a "olii. Prevenţia secundară şi terţiară sunt un segment comun al psihologiei clinice şi psihologiei sănătăţii. @(( F$%)/0e%!/#e/ !e"#e!&"-e*e#&0e%!/8 / *+&,"".&e& &%&e On perioada modernă orice ştiinţă serioasă ,şi "a*ea*ă aplicaţiile practice pe cercetarea fundamentală. De e+emplu& ingineria genetică se "a*ea*ă pe cercetarea fundamentală din genetică& chimioterapia se "a*ea*ă pe cercetarea fundamentală din "iochimie şi farmacologie. On acest conte+t& psihologia clinică este fundamentată de cercetări fundamentale şi aplicative din psihologia ştiinţifică. Psihologia de simţ comun care a fundamentat la ,nceputurile sale psihologa clinică nu poate asigura un demers de anvergură deoarece adesea aparatul său conceptual şi tehnic este limitat şi confu*. ?ă e+emplificăm se spune deseori la nivelul simţului comun că trăsăturile de personalitate sunt o e+plicaţie pentru comportamentul nostru. Dar aceasta este o idee falsă. Ontre trăsăturile de personalitate şi comportament e+istă un mecanism semiotic& nu o legătură cau*ală. De e+emplu& este greşit din punct de vedere ştiinţific să e+plicăm simptomele unui pacient /e+. teamă& tremurături& greţuri& comportament de evitare etc.0 prin an+ietatea sa. Această e+plicaţie este una tautologică. An+ietatea nu este cau*a simptomelor& dar este un termen care descrie şi etichetea*ă simptomele. Această distincţie semantică are o mare importanţă pentru orientarea adecvată a cercetărilor spre elucidarea mecanismelor implicate ,n an+ietate. 1 pre*entare detaliată a fundamentării teoretico#e+perimentale a psihologiei clinice poate fi găsită pe internet la adresa ,!!*155(/*/("#.5)&'&+&"%@.
@(( R"$ >& /!#&6$?&&e *+&,"".$$& &%&&/% Psihologul clinician ,ndeplineşte mai multe funcţii /80 Diagnostic psihologic şi evaluare clinică< se referă la identificare factorilor psihologici implicaţi ,n sănătate şi "oală< /20 'onsiliere psihologică şi intervenţie psihoterapeutică< se referă la controlul factorilor psihologici ,n "oală şi ,n optimi*area su"iecţilor umani sănătoşi< /70 'ercetare< se referă la investigarea rolului factorilor psihologici ,n sănătate şi "oală< /0 Educaţie. Psihologul clinician este acel licenţiat ,n psihologie care s#a speciali*at şi lucrea*ă ,n domeniul clinic /e+. spitale& la"oratoare de sănătate mintală& organi*aţii nonguvernamentale care oferă servicii de consiliere şi psihoterapie etc.0.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David
8.;.
S$0/# Psihologia clinică este psihologia aplicată ,n patologie şi ,n optimi*area su"iecţilor umani sănătoşi /e+. profila+ia "olilor& optimi*area performanţelor intelectuale etc.0. Profila+ia /prevenţia0 poate fi primară& secundară sau terţiară. Apariţia formală a psihologiei clinice a avut loc spre sf9rşitul secolul =#,nceputul secolului şi a fost legată de evaluarea intelectuală şi de asistenţa psihologică a su"iecţilor suferin*i de handicap mental. On Preistorie şi Antichitate& identificăm două curente care relevă rolul factorilor psihologici ,n patologie B unul de sorginte magică şi un altul ce punea la originea "olii metale cau*e naturale. On perioada Evului -ediu ideea că "oala psihică este determinată de posesiunea unui spirit rău a devenit dominantă. On Epoca -odernă& apar diverse orientări care ,ncearcă să e+plice cum apare "oala psihică& făc9ndu#se apel la factori sociali şi de mediu& factori organici sau psihologici. Epoca 'ontemporană /sec. 0 este cadrul ,n care psihologia clinică a devenit o ştiinţă de sine stătătoare cu impact ma(or la nivel social. Psihologia clinică se leagă at9t de medicină& relief9nd factorii psihologici implicaţi ,n profila+ia şi vindecarea "olilor& precum şi de psihologie& a cărei ramură este& fiind fundamentată de de*voltările teoretico# e+perimentale ale acesteia. Psihologul clinician ,ndeplineşte mai multe funcţii& şi anume diagnostic psihologic şi evaluare clinică& consiliere psihologică şi intervenţie psihoterapeutică& cercetare şi educaţie. Ee#&?&& >& /*&/?&&1 /80 >ăsiţi e+emple prin care să arătaţi cum asumpţiile psihologiei de simţ comun sunt contra*ise de date e+perimentale.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 86
( SĂNĂTATE ŞI BOALĂ MODELE ETIOPATOGENETICE ŞI DE TRATAMENT UTILI4ATE IN PSIHOLOGIA CLINICĂ (@( A6"#)/#e/ 6&"".&8 ;0")e$ 6&"-0e)&/=( M")e$ 6&"0e)&/. On cultura europeană are tradiţia cea mai mare& acoperind p9rghiile de putere. !a*9ndu#se pe descoperirile lui Pasteur şi Koch& vi*9nd relaţia dintre diferite "oli şi factorii infecţioşi& el are următoarele asumpţii fundamentale /80 1rice "oală se e+plică printr#o cau*ă de natură fi*ică& infecţioasă sau to+ică. 'unoaşterea acestor factori şi rolul lor ,n instalarea& evoluţia şi terminarea "olilor constituie o ştiinţă care se numeşte etiopatogene*ă< /20 On orice "oală avem două categorii de manifestări semne şi simptome. ?emnele se referă la totalitatea modificărilor fi*ice ce se datorea*ă impactului cu factorul cau*al. ?imptomele repre*intă latura su"iectivă& adică modul ,n care su"iectul ,şi trăieşte "oala. Pentru practica medicală cea mai mare valoare o au semnele. Datorită succesului de care s#a "ucurat& acest model a fost aplicat şi tul"urărilor psihice şi psihosomatice. Astfel& ,n orice tul"urare psihică se caută microle*iuni cere"rale& microorganisme sau de*echili"re "iochimice. 4ala"ilitatea acestui model pentru tul"urări psihice şi psihosomatice a fost ,nsă aprig contestată. 1 direcţie de contestare s#a născut chiar ,n r9ndul psihiatrilor& gener9nd curentul antipsihiatrie /repre*entanţi 3aing& ?*ase0. Aceştia afirmă că noţiunea de "oală mentală este un mit< "oala mentală fie are su"strat organic şi atunci este de competenţa neurologiei& fie nu are su"strat organic şi atunci nu ţine de resortul medicinii. -ai mult& noţiunea de "oală mentală& afirmă autorii& este o simplă etichetă care ,n loc să ţină de sfera (uridică şi socială este ,ncorporată ,n sfera medicinii. Deşi afirmaţia că psihiatrii nu fac altceva dec9t să se (oace de#a medicii repre*intă o po*iţie e+tremistă& unele argumente serioase /precum cele vi*9nd etiologia psihogenă a unor afecţiuni psihice0 au pus su" semnul ,ntre"ării aplicarea acestui model infecţios% ,n ca*ul tul"urărilor psihice sau psihosomatice. C$'&%!e ,e&e: curentul antipsihiatrie, semne şi simptome . (( A6"#)/#e/ )&%/0&-*+&,/%/&!&8( 'a o paradigmă ce a fost ela"orată pornind ,n special de la o"servaţii şi intuiţii clinice& psihanali*a a a"ordat preponderent impactul inconştientului asupra tul"urărilor emoţionale. Asumpţiile fundamentale ale acestei perspective sunt /80 conţinutul refulat al =d#ului tinde să se e+prime plenar la nivelul Ego#ului< /20 conştienti*area la nivelul Ego#ului a acestui conţinut refulat generea*ă trăirile emoţionale negative< /70 odată generate trăirile emoţionale negative& Ego#ul apelea*ă la mecanisme de apărare pentru a "loca conştienti*area lor /e+. represia0. Ontregul demers este sinteti*at su" forma aşa#numitului triunghi al conflictului% /ve*i fig. 80. A
D
Fig. 8. 3riunghiul conflictului.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 88
Acesta are trei componente repre*intă conflictul propriu#*is inconştient& AB an+ietatea generată de conştienti*area acestuia& iar DB mecanismele defensive la care su"iectul apelea*ă ,n scopul reducerii an+ietăţii< /0 dacă se "lochea*ă conştienti*area trăirii emoţionale negative& emoţia se e+primă la nivel fi*iologic printr#o stare de activare& prerechi*ită pentru o nouă stare emoţională& congruentă cu cea refulată /ve*i tipul represor ein"erg& 8: apud. David& 26660< /;0 orice simptom apare datorită unui conflict actual care se reduce ,n fapt la un conflict "a*al din prima copilărie< /J0 eliminarea simptomatologiei se face prin eliminarea conflictului actual& reali*ată prin re*olvarea conflictului "a*al prin intermediului nevro*ei de transfer /conflictul terapeutic0< acest demers este sinteti*at ,n fig. 2.& unde 5 repre*intă relaţia terapeutică& unde se manifestă nevro*a de transfer& A este cadrul actual din viaţa pacientului unde se manifestă conflictul actual& iar ' repre*intă prima copilărie unde se manifestă conflictul "a*al.
T
A A
D
A
Q
D Q
A
D Q C
4ig. 5. 6elaiile dinamice /n cadrul terapiei analitice1triunghiul terapeutic)
Demersul aplicativ al acestui model poate fi sumari*at astfel /80 simptomatologia pacientului este determinată de un conflict actual< /20 conflictul actual ,şi are rădăcinile ,ntr#un conflict mai vechi& "a*al& din istoria pacientului& mai precis din prima copilărie< /70 pentru a re*olva conflictul actual& tre"uie re*olvat conflictul "a*al< /0 pentru a re*olva conflictul "a*al& el tre"uie reactuali*at< /;0 conflictul "a*al este reactuali*at şi trăit ,n cadrul terapiei su" forma nevro*ei de transfer< /J0 pe "a*a materialului cules ,n cursul anali*ei despre conflictul actual şi "a*al şi ,n "a*a anali*ei nevro*ei de transfer trăite ,n cursul terapiei& se construieşte e+plicaţia dinamică< ,nt9i i se e+plică pacientului faptul că& comportamentul său faţă de terapeut /nevro*a de transfer0& repre*intă o transpunere ,n pre*ent a unor capacităţi& stări afective din trecutul său< aceasta se reali*ea*ă prin anali*a materialului adunat ,n cursul psihoterapiei& prin compararea pattern#urilor afective şi comportamentale din terapie cu cele relatate de pacient din trecutul său. Eventual se poate relata mecanismul e+plicativ al acestui transfer. Acest demers ,ntăreşte credinţa pacientului că vechile conflicte pot influenţa reacţii actuale evidente /ve*i cel din cadrul terapiei0. Această etapă poate genera reacţii
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 82
puternice ,n care pacientul retrăieşte conflicte trecute. 'onflictele trecute care vor fi retrăite ,n pre*ent cu a(utorul terapeutului& prin asistenţa şi pre*enţa acestuia& vor fi re*olvate. 'ontri"uie la re*olvare faptul că pacientul& adult fiind& are o altă perspectivă& alte modalităţi de interpretare faţa de perioada c9nd era copil. Ulterior& prin acelaşi procedeu& se arată cum conflictul "a*al a determinat ,n fapt conflictul actual. 'adrul general ,n care se reali*ea*ă acest demers aplicativ este determinat de relaţia terapeutică ai cărei factori principali ,i constituie transferul şi contratransferul. T#/%+7e#$ ,n sens larg se referă la totalitatea trăirilor afective pe care le e+perienţia*ă pacientul faţă de terapeut ,n cursul terapiei. On sens restr9ns& transferul se referă numai la acele trăiri afective pe care le e+perienţea*ă pacientul faţă de terapeut şi care repre*intă o repetare a trăirilor afective pe care acesta le#a avut faţă de persoane semnificative din trecutul său& mai ales din prima copilărie. C"%!#/!#/%+7e#$ se referă& ,n sens larg& la totalitatea trăirilor afective pe care le e+perienţia*ă terapeutul faţă de pacient. On sens restr9ns& contratransferul se referă numai la acele trăiri afective pe care terapeutul le e+perienţea*ă faţă de pacient şi care repre*intă o repetare a trăirilor afective pe care terapeutul le#a avut faţă de persoane semnificative ,n cursul istoriei sale de viaţă sau care repre*intă o reacţie inconştientă la transferul pacientului. On general& se recomandă ca& pe c9t posi"il& contratransferul să nu apară& acest lucru fiind posi"il printr#o pregătire preala"ilă a terapeuţilor& pregătire ,n cursul căreia să se re*olve propriile conflicte. 'u toate acestea& scopul este utopic. -ai intens sau mai puţin intens& contratransferul se manifestă oricum ,n cadrul relaţiei transferenţiale. On acest ca*& terapeuţii sunt pregătiţi să recunoască manifestările contratransferului şi să le "loche*e sau să le utili*e*e creativ ,n terapie. ?emne ale contratransferului reacţii emoţionale puternice& po*itive sau negative& ne(ustificate de situaţia terapeutică faţă de pacient< fante*ii se+uale cu pacientul< creşterea ne(ustificată terapeutic a frecvenţei ,nt9lnirilor etc. )econştienti*area contratransferului duce la ceea ce se numeşte nevro0ă /n doi. 5ransferul pacientului stimulea*ă contratransferul iar contratransferul stimulea*ă transferul pacientului& menţin9ndu#se astfel simptomatologia. =eşirea din cercul vicios se reali*ea*ă prin conştienti*area şi spargerea mecanismului fie de către terapeut /cel mai frecvent B datorită pregătirii sale0& fie de către pacient& stimul9nd astfel terapia /mai rar0. 1dată conştienti*ate& aceste manifestări ale contratransferului vor fi /80 "locate printr#o autoanali*ă sau prin recurgerea la supervi*are sau /20 vor fi utili*ate creativ. Utili*area creativă se referă la faptul că ele pot fi folosite la amplificarea transferului pacientului şi gră"irea instalării nevro*ei de transfer& dinami*9nd astfel demersul terapeutic. 7evro0a de transfer repre*intă o retrăire a conflictelor pacientului din prima copilărie ,n cadrul terapiei& uşur9nd astfel identificarea şi re*olvarea lor.
Te,%&& )e "%+!#$?&e / #e/?&e& !#/%+7e#e%?&/e ;/=Te,%&/ *+&,/%/&!&8 /+&8( 5erapeutul este ,nvăţat să adopte o neutralitate "inevoitoare faţă de pacient. Această neutralitate "inevoitoare implică o atitudine de acceptare a pacientului cu pro"lemele sale& reţinere de la comentarii& critici sau ,ncura(ări adresate pacientului& nediscutarea unor aspecte personale din viaţa terapeutului. Prin tehnici nonintru*ive /e+. asociaţii li"ere B ,n care pacientului i se cere să spună tot ceea ce#i vine ,n minte legat de un anumit eveniment& fără nici o reţinere sau constr9ngere& ,n ordinea ,n care ,i vine& chiar dacă uneori s#ar putea să#şi amintească lucruri ,ntr#o ordine sau formă a"surdă0& pacientul este ghidat spre reamintirea unor episoade din viaţa sa ,n special din prima copilărie. 5ot acest cadru terapeutic duce la o infantili*are a pacientului ,n sens po*itiv din punct de vedere al scopului terapiei& datorită de*echili"rului relaţiei pacientul dă totul%& se de*văluie& iar terapeutul
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 87
răm9ne neutru& superior. Acest de*echili"ru al relaţiei apro+imea*ă ,n fapt relaţia părintecopil şi ca urmare pacientul reacţionea*ă ,n cursul terapiei cu pattern#uri cognitive& comportamentale şi emoţionale amorsate prin investigarea trecutului său sau prin tehnica asociaţiilor li"ere& pattern#uri asemănătoare celor pe care le utili*a ,n copilărie faţă de persoanele semnificative. -ecanismul determinant al transferului este cel al generali*ării stimulului cunoscut din psihologia "ehavioristă un răspuns condiţionat clasic sau operant la un stimul tinde să se producă şi ,n pre*enţa altor stimuli M asemănători stimulului . On ca*ul nostru& răspunsul condiţionat /reacţiile infantile ale pacientului0 determinate de stimulul /o persoană semnificativă din copilărie0 se produce ,n ca*ul stimulului M /terapeutul0 datorită asemănărilor dintre şi M. E+plicaţia psihanalitică clasică& depăşită de studiile e+perimentale& sugera un mecanism fantomatic%& regresiuni ,n care pulsiunile se+uale şi agresive ale pacientului se separă de o"iectul primar /persoane semnificative din copilărie0& fi+9ndu#se asupra terapeutului. Deşi ,n esenţă fenomenul este acelaşi& e+plicaţia psihanalitică& anga(9nd forţe cu calităţi antropomorfice greu de verificat e+perimental& a pierdut ,n faţa e+plicaţiei e+perimentale elegante a demersului "ehaviorist.
;6=Te,%&& )&%/0&e )e +$#!8 )$#/!8( On ca*ul acestor tehnici se ,ncearcă scurtarea timpului necesar generării relaţiei transferenţiale şi mecanismului de transfer prin /80 o atitudine mai activă a terapeutului şi o implicare mai directă /,n locul neutralităţii "inevoitoare0 care avansea*ă imaginea unui părinte preocupat de a ghida prin ,ncura(ări şi o"servaţii critice de*voltarea copilului său%< /20 ,ntre"ări şi chestionare directe ,n locul asociaţiilor li"ere cu privire la evenimente negate din trecutul şi pre*entul pacientului /e+. tehnica podului B i se cere direct pacientului să# şi amintească un eveniment din trecut asociat cu conflictul actual0. -ecanismul anga(at este cel descris mai sus al generali*ării răspunsului. E'"$?&/ #e/?&e& !#/%+7e#e%?&/e elaţia transferenţială ,ncepe de o"icei cu o atmosferă caldă alianţă de lucru ,ntre terapeut şi pacient ca urmare a dorinţei pacientului de a se vindeca& a se eli"era de simptomatologie. On timp& ca urmare a comportamentului terapeutului& se amorsea*ă anumite pattern#uri emoţionale de răspuns infantile care pot fi po*itive /transfer po*itiv0 sau negative /transfer negativ0. '9nd aceste pattern#uri de răspuns ating o anumită intensitate& se generea*ă ceea ce se cheamă nevro*ă de transfer& adică se reactivea*ă nu doar stările afective infantile ci şi mecanismele defensive asociate lor. Acum este momentul ca pe "a*a materialului adunat să se facă interpretarea terapeutică ,n vederea eliminării simptomatologiei prin eliminarea mai ,nt9i a nevro*ei de transfer. ?inteti*9nd acest su"capitol& impactul inconştientului asupra tul"urărilor emoţionale şi psihice are ,n cadrul demersului psihanalitic două nivele /80 conţinutul inconştient generea*ă prin conştienti*are trăiri emoţionale negative< /20 conflictul inconştient "a*al susţine conflictul inconştient actual care determină simptomatologia< altfel spus& e+istă o congruenţă ,ntre trăirile emoţionale trecute inconştiente /"a*ale0 şi trăirile emoţionale pre*ente /actuale0. Această perspectivă psihanalitică este susţinută de o"servaţii clinice şi studii de ca* de(a cele"re precum şi de diverse demersuri e+perimentale reali*ate ,n cadrul tradiţiei psihanalitice sau ,n afara ei.
Ee0*e ;/%/&:e )e /: /*$)( D/'&) =( /80 Ontr#o anali*ă de ca* clasică pentru demonstrarea amne*iei organice& 'laparede /8888;80 a ,nţepat o pacientă cu sindrom KorsaIoff cu un ac pe care ,l avea ascuns ,n m9nă. Ulterior& pacienta a refu*at să mai dea m9na cu el& deşi ea nu avea nici un fel de memorie e+plicită a acelui incident.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 8
/20 Doamna D.& un ca* raportat de Lanet /8H7& 860& a do"9ndit un somnam"ulism isteric ,nsoţit de amne*ie după ce c9ţiva "ăr"aţi au făcut o glumă aduc9ndu#l acasă pe soţul ei care era ,ntr# o stare avansată de e"rietate& lăs9ndu#l pe (os ,n faţa uşii şi anunţ9nd#o că este mort. Ea nu avea nici un fel de amintire conştientă ,n legătură cu acest eveniment& dar era ,ngheţată de groa*ă% de fiecare dată c9nd trecea prin acea uşă. /70 !ag"$ /82H0 a raportat ca*ul unei femei care avea fo"ie faţă de apa curgătoare. Ea nu ,şi amintea ,n ce fel de circumstanţe a do"9ndit această tul"urare& p9nă c9nd a fost vi*itată de o rudă care i#a amorsat memoria din copilărie pentru un incident ,n care ea a fost prinsă su" o cascadă. /0 3evinson /8J:0 a raportat ca*ul unei femei care după o intervenţie chirurgicală a devenit ,n mod ine+plica"il deprimată. ?pre surprinderea lui& su" hipno*ă femeia a afirmat 'hirurgul a spus că poate fi cancer%. =nvestigaţiile ulterioare au de*văluit faptul că ,n timpul intervenţiei chirurgul a descoperit o tumoră posi"il malignă& discut9nd această pro"lemă ,n timp ce pacienta era su" aneste*ie.
Ee0*e ;+!$)&& e*e#&0e%!/e /*$)( D/'&) =( !lum /8J:& 8:0 şi cola"oratorii au cerut unor su"iecţi hipnoti*aţi să ,şi amintească o e+perienţă din copilărie& e+perienţă conflictuală& ,n care era ameninţată propria persoană. Apoi s#au administrat sugestii de amne*ie ,ndreptate către acel eveniment& lăs9nd su"iecţii ,ntr#o stare de arousal emoţional. E+perimentatorii au arătat că arousalul& manipulat ,n acest fel& influenţea*ă performanţa ,n ca*ul unor teste cognitive şi de personalitate. On mod similar& !oGer /8H80 a utili*at o tehnică hipnotică de inducere a unor dispo*iţii afective care implica administrarea de sugestii pentru vi*uali*area şi e+perienţierea unor evenimente cu valenţe emoţionale şi pentru e+perienţierea unei anumite intensităţi afective ,n cursul acestor reamintiri. Apoi se administra o sugestie posthipnotică că nu ,şi vor aminti imaginile care au generat emoţiile& dar că vor răspunde la un stimul /e+. o "ucată de h9rtie colorată0 printr#o anumită stare emoţională& ceea ce s#a şi ,nt9mplat. 3evitt şi cola"oratorii /e+. 3evitt Q 'hapman& 8:< 3evitt& PersI$ Q !rad$& 8J0 au administrat sugestii directe pentru an+ietate urmate de sugestii pentru amne*ie. On am"ele ca*uri& su"iecţii au manifestat semne de arousal emoţional ridicat at9t la testele psihologice standard /e+. răspunsul la --P= sau tehnici proiective0 c9t şi la testul sarcinilor e+perimentale /e+. indici psihofi*iologici& performanţa la testul ?troop0 comparativ cu lotul de control. e$her /8J:0 şi cola"oratorii au mers şi mai departe& arăt9nd că procedurile lor pot produce o varietate de simptome somatice& ca greaţă& cefalee& transpiraţii. 1ricum& datorită amne*iei& su"iecţii din aceste e+perimente nu sunt conştienţi de sursa stării lor emoţionale. 'u e+cepţia lucrărilor lui !oGer /8H80& toate celelalte studii e+perimentale pre*entate mai sus au fost iniţiate şi interpretate ,n tradiţie psihanalitică& ,n care amne*ia posthipnotică este vă*ută ca analogă a represiei. Astfel& e+perienţierea unor emoţii sau a altor semne de conflict ,n condiţiile imposi"ilităţii reamintirii conştiente a sursei acestor stări emoţionale a fost considerată ca fiind analogă cu re,ntoarcerea conţinutului reprimat% din teoria freudiană clasică. E'/$/#e/ 0")e$$& •
*specte po0itive
#
orientarea interesului spre mecanisme etiopatogenetice de ordin psihologic /cau*alitate psihologică pentru simptomatologie psihică şi somatică. # ?timulea*ă de*voltarea psihologiei # Psihanali*a este un element atacat de toate celelalte curente apar orientări alternative
•
# #
#
*specte negative
a orientat focali*area psihologiei pe pro"leme psihopatologice& ignor9nd su"iecţii normali a devenit foarte influentă instituţie şi inerţie la schim"are /opacitate la nou0 teoria psihanalitică nu e verifica"ilăfalsifica"ilă
C$'&%!e ,e&e: triunghiul conflictului, triunghiul terapeutic, conflict +a0al, transfer şi contratransfer, nevro0ă /n doi, nevro0ă de transfer .
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 8;
((
A6"#)/#e/ $0/%&+!-e*e#&e%?&/8
A+$0*?&& )e 6/:8 ♦ nondeterminismul B voinţă li"eră& dreptul de a lege ♦ trăirea su"iectivă& ca fiind cel mai important lucru ♦ su"iectul uman tre"uie studiat ca şi ,ntreg& nu pe părţi /personalitatea este o unitate coerentă şi nu o sumă de secţiuni separate B ve*i id& ego& superego0 nu e+istă legi generale despre funcţionarea fiinţei umane ♦ fiecare su"iect uman este unic ♦ metoda de studiu a su"iectului uman B fenomenologia /actul de a g9ndi& memora& nu o"iectele ce declanşea*ă percepţia etc.0 ♦ nu hedonismul este forţa principală& ci sensul /căutăm sensul0# faptul că eşti adaptat şi sta"il ca persoană poate fi "ine /deoarece elimină durerea0& dar poate fi şi rău pentru că ,ţi "lochea*ă de*voltarea ca persoană. E+istă o conştiinţă internă /versus modelele preluate de la părinţi& care pot fi negative0 care ,ţi spune dacă ai făcut "ine sau rău B ea poate determina autopedepsire şi nevro*ă& dar şi indignare (ustificată şi dorinţa de a schim"a lucrurile "oala nu ,nseamnă ,ntotdeauna pre*enţa simptomului& ci şi lipsa acestuia c9nd ar tre"ui să e+iste /-asloG#5oGard a Ps$cholog$ of !eing%0.
A"ordarea umanist#e+perienţială porneşte de la premisa că patologia psihică şi psihosomatică apare ca urmare a faptului că e+perienţele negative de viaţă "lochea*ă forţele po*itive care stau la "a*a personalităţii noastre. Dintre aceste forţe fac parte nevoia de securitate& afiliere& autoreali*are etc. Pentru a de"loca aceste forţe po*itive şi implicit pentru a ameliora patologia este nevoie de asigurarea unui conte+t psihoterapeutic caracteri*at prin empatie& acceptare necondiţionată şi congruenţă.
E0*/!&/ se referă la faptul că terapeutul ,nţelege cele comunicate de pacient ca şi cum ar fi ,n locul său& ca şi cum ar fi el%& fără ,nsă a se identifica cu pacientul. 1dată ,nţelese cele comunicate de pacient& ele tre"uie comunicate acestuia ,napoi ,ntr#o formă empatică. On mod normal& cele comunicate de pacient ,n cursul terapiei cuprind referiri la situaţii de viaţă sau situaţii interne ale su"iectului şi la reacţiile sale comportamentale şi emoţionale la situaţiile respective. eflectarea terapeutică empatică lasă să se vadă cele comunicate de pacient ,ntr#o formă structurată /e+. evenimentul generea*ă comportamentul produc9nd trăirea su"iectivă 0& insist9nd asupra trăirilor sale emoţionale. 5rua+ şi 5ausch au ela"orat o scală /ve*i mai (os0 pentru a evalua gradul de empatie a reflectărilor terapeutice. De o"icei& prototipul reflectării empatice ,ncepe cu din cele ce mi#ai spusR sau ,nţeleg căR sau din cele ce mi#ai povestit ,nţeleg căR%& urm9nd apoi mesa(ul structurat ca mai sus. Scala de empatie 3rua2-3ausch. )umărul ma+im de puncte este 82. 'u c9t scorul este mai mare cu
at9t terapeutul pre*intă un grad de empatie mai mare. 6#2 5erapeutul pune ,ntre"ări& formulea*ă critici& dă sfaturi. puncte 2# 5erapeutul reflectă aspecte e+terioare /evenimente& comportamente0 la puncte care pacientul a făcut referire. #J eflectările terapeutului includ şi trăiri ale pacientului& dar de importanţă puncte secundară. J#H 5erapeutul reflectă o parte din trăirile principale ale pacientului /e+. din 7# puncte trăiri ma(ore& reflectă una0. H#86 5erapeutul a surprins ma(oritatea sentimentelor e+primate de pacient. puncte 86#82 5erapeutul a surprins toate conţinuturile semnificative e+primate de pacient& puncte pun9ndu#le uneori ,ntr#o formă metaforică ce facilitea*ă relaţia terapeutică.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 8J #2emplu8 Pacientul8 Prietena mea este e+trem de sensi"ilă şi nea(utorată. 5otdeauna tre"uie să o spri(in& să o
a(ut& chiar dacă uneori am eu nevoie de spri(in şi a(utor. Aceasta mă o"oseşte şi mă enervea*ă uneori at9t de tare ,nc9t o urăsc şi aş dori să o văd moartă şi să mă lase ,n pace. 6eflectările terapeutului8
6#2 puncte )u e "ine să doreşti moartea prietenei tale< cel mai "un lucru ar fi să te odihneşti& eventual să#ţi iei o vacanţă şi să pleci undeva singur. Apoi ar tre"ui să te aduni mai "ine pentru a putea re*olva situaţia. 2# puncte Din cele ce ,mi spui& ,nţeleg că prietena ta are frecvent nevoie de a(utorul tău& a(utor pe care tu i#l oferi ,ntotdeauna. #J puncte Onţeleg că prietena ta te solicită e+trem de mult& iar acest lucru te o"oseşte. J#H puncte Onţeleg că prietena ta te solicită e+trem de mult& iar acest lucru te o"oseşte& simţind nevoia de puţină linişte. H#86 puncte Din ce mi#ai spus am ,nţeles că prietena ta este foarte nea(utorată şi astfel te solicită e+trem de mult& iar acest lucru te o"oseşte& simţind nevoia de puţină linişte la care nu poţi a(unge alături de ea& ceea ce te face să#ţi urăşti prietena şi să#i doreşti moartea uneori. 86#82 puncte 5e simţi ca un sclav suprasolicitat. 'omunicarea empatică cu pacientul generea*ă ,ncredere reciprocă& facilit9nd evoluţia terapiei şi elimin9nd reticenţele pacientului prin oferirea unui cadru interpersonal cald& tolerant& ,nţelegător.
Ae*!/#e/ %e"%)&?&"%/!8 presupune acceptarea pacientului cu toate pro"lemele sale& acceptarea lui ca ,ntreg& ca om& fără ca aceasta să ,nsemne faptul că suntem de acord cu ce face sau g9ndeşte. Ol acceptăm ca persoană care are nevoie de a(utor& nu pentru a fi de acord cu el sau a#l ,ncura(a să continue. Acest lucru este foarte important ,n terapie. Pacientul& vă*9nd că este acceptat necondiţionat& ,ncepe să se accepte şi el necondiţionat& să fie mai tolerant cu el& cu simptomele sale& reduc9ndu#se astfel gradul de vinovăţie şi cresc9nd stima de sine& cu implicaţii po*itive pentru continuarea tratamentului şi ameliorarea simptomatologiei. C"%.#$e%?/ se referă la gradul de suprapunere ,ntre comportamentul manifest al terapeutului şi comportamentul interior. 1rice discrepanţă generea*ă ,ndoieli şi ne,ncredere din partea pacientului& cu efecte negative asupra evoluţiei terapiei. 'ongruenţa presupune conştienti*area din partea terapeutului a trăirilor emoţionale vi*avi de pacient& at9t a celor po*itive c9t şi a celor negative iar apoi comunicarea lor către pacient. ?igur& răm9ne la latitudinea terapeutului alegerea momentului comunicării astfel ,nc9t cele comunicate să nu interfere*e cu procesul terapeutic. On ca*ul ,n care cele comunicate au un conţinut negativ& ele tre"uie să fie date ,n termenii eu comunicare% şi nu tu comunicare% pentru a avea un impact favora"il asupra pacientului. Eu comunicare% se referă la faptul că se insistă pe o"iecţii aduse comportamentului pacientului şi nu lui ca persoană. Apare astfel posi"ilitatea ca el să#şi modifice comportamentul criticat< de asemenea se evidenţia*ă impactul negativ al comportamentului asupra terapeutului şi trăirile pe care acesta le e+perienţia*ă& stimul9nd astfel schim"area comportamentului ,n ca*ul unei relaţii terapeutice adecvate. 5u comunicare% se referă la faptul că pacientul este criticat pentru comportamentul său glo"al< aceasta sugerea*ă că nu ar fi nimeni care să schim"e acest comportament deoarece ,nsuşi cel care ,l produce este vinovat. E+. Pacientul ,nt9r*ie la şedinţe. 1dată ce terapeutul conştienti*ea*ă faptul că acest lucru ,i generea*ă nervo*itatea& urmea*ă comunicarea tu comunicare8 # Eşti neserios şi ,mprăştiat% eu comunicare # Faptul că ,nt9r*ii la şedinţe /focali*are pe comportament& pe eveniment& duce la posi"ilitatea ca eul să facă schim"area0 mă pune ,n dilemă /eu sunt ,n dilemă0 să am9n şedinţele cu ceilalţi pacienţi sau să lucre* mai puţin cu tine%.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 8:
Prin reflectările empatice structurate pe care le face& terapeutul a(ută pacientul să descopere mecanismele tul"urărilor sale. 1dată clarificate aceste mecanisme& pacientul& de cele mai multe ori singur& dar la nevoie şi a(utat de terapeut& ştie şi poate ela"ora modalitatea eficace de re*olvare a simptomatologiei. ?curt spus& ,n acest ca* terapeutul oferă e+plicaţia indirect& d9nd impresia pacientului că a descoperit#o singur& ceea ce ar contri"ui la o mai mare acceptare a e+plicaţiei de către pacient. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦
?ugestii pentru formularea unor critici ,nainte de critică spui ceva po*itiv< critici comportamentul& nu persoana< evidenţie*i consecinţele negative faţă de tine /emoţionale şi comportamentale0< sugere*i un comportament de*ira"il< anticipe*i o pedeapsă pentru menţinerea comportamentului inde*ira"il.
E'/$/#e/ 0")e$$& *specte po0itive
8. accentul pe latura emoţională& ignorată p9nă atunci 2. ideea de nondeterminare /destinul ni#l facem noi0 7. este a treia forţă ,n psihologie /evidenţia*ă alte aspecte& deşi nu a reuşit să se impună0 *specte negative
8. a pornit pompos& promiţ9nd mai mult dec9t a putut da /a criticat "ehaviorismul şi psihanali*a& dar nu a oferit o tehnologie psihologică alternativă0 2. au ,mpins psihologia spre o latură neştiinţifică /neg9nd e+istenţa legilor generale
C$'&%!e ,e&e: empatie, acceptare necondiionată,
congruenă, eu comunicare 9 tu
comunicare.
(( A6"#)/#e/ ".%&!&'-"0*"#!/0e%!/8( 5erapia cognitiv#comportamentală consideră pro"lemele psihologice ca fiind răspunsuri de*adaptative ,nvăţate& susţinute de cogniţii disfuncţionale. Pentru a trata eficient pro"lemele psihologice& este necesar să modificăm comportamentele de*adaptative şi cogniţiile prin tehnici specifice de modificare cognitiv#comportamentală. atson a reuşit să cree*e şi să re*olve e+perimental o nevro*ă an+ioasă ,n ca*ul unui "ăieţel de un an Bca*ul clasic al micuţului Al"ert. On momentul ,n care copilul se (uca cu un iepuraş& atson producea un *gomot e+trem de puternic /stimul necondiţionat0 care declanşa la copil o reacţie de teamă /reacţie necondiţionată0. După c9teva astfel de asocieri s#a a(uns ,n situaţia ,n care iepuraşul /stimul condiţionat0 ,i producea copilului o reacţie de teamă /reacţie condiţionată0 cre9ndu#se astfel o reacţie nevrotică. On fa*a a doua a e+perimentului& prin tehnica de desensi"ili*are progresivă s#a trecut la eliminarea acestei reacţii nevrotice. Acest e+periment a fost reluat ,n diverse variante& re*ultatele o"ţinute reuşind să fundamente*e nucleul tare al modelului cognitiv# comportamental /80 'ategoriile nosologice sunt simple etichete ver"ale care tre"uie operaţionali*ate comportamental< /20 1peraţionali*area comportamentală se reduce la comportamente respondente /,nnăscute0 sau operante /,nvăţate0< /70 Eliminarea comportamentelor respondente şi operante care constituie simptomatologia se reali*ea*ă pe "a*a legilor ,nvăţării sta"ilite e+perimental. Acest model& deşi scoate ,n evidenţă rolul factorilor psihologici ,n menţinerea simptomatologiei psihice şi psihosomatice& e+agerea*ă reduc9nd ,ntreaga simptomatologie la
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 8H
factorii psihologici. Din interacţiunea modelului "io#medical şi a celui psihosocial s#a născut modelul "io#psiho#social. El ia ,n calcul elementele valide ale celor două modele& elimin9nd e+agerările fiecăruia. 4om pre*enta ,n cele ce urmea*S procedura terapiei cognitiv#comportamentale ,ntr#un mod sintetic şi didactic. Fa*a = /apro+imativ 2#; şedinţe0 # sta"ilirea unei relaţii terapeutice caracteri*ate prin empatie& congruenţă& acceptare necondiţionată şi cola"orare. Aceasta ,nseamnă sociali*area pacientului cu mediul terapeutic al terapiei cognitive& su"linierea importanţei reali*ării sarcinilor date pentru acasă& ilustrarea pentru pacient a relaţiei dintre cogniţii şi emoţii< # diagnosticul clinic /diagnosticul tul"urării mentale& anamne*a& depistarea factorilor predispo*anţi& declanşanţi şi de menţinere& descrierea simptomelor etc.0< # sta"ilirea pro"lemelor care tre"uie re*olvate ,n decursul terapiei ,n funcţie de priorităţi& av9nd ,n vedere pro"lemele cele mai semnificative pentru pacient şi cele care pot fi cel mai rapid ameliorate. Fa*a == /:#86 şedinţe& ,n funcţie de numărul pro"lemelor identificate0 # concentrarea asupra pro"lemelor specifice formulate ,n termeni comportamentali Anali*a funcţională 8. =dentificarea antecedentelor şi a consecinţelor comportamentului ce tre"uie modificat. Antecedente # stimuli /loc& timp& evenimente0& # cogniţii de*adaptative /e+. e+pectanţe nerealiste etc.0& # stare su"iectivă /e+. negativă etc.0& # modificări "iologice /e+. durere& activarea sistemului vegetativ etc.0. 'onsecinţe # ,ntăriri po*itive sau negative& # pedepse. 2. -odificarea antecedentelor şi a consecinţelor pentru a elimina un comportament cu a(utorul unor tehnici specifice /ve*i capitolul următor0. 7. Urmărirea. . 'oncentrarea asupra următoarei pro"leme etc. Fa*a === /;#: şedinţe0 # concentrarea asupra factorilor generali şi modificarea acestora /e+. stil cognitiv& stil de viaţă de*adaptativ& predispo*iţii "iologice etc.0 care au predispus& au influenţat& au declanşat şi au menţinut tul"urările clinice& privite su" forma unui set de pro"leme re*olva"ile prin tehnici specifice /e+. modificarea asumpţiilor de*adaptative0. Fa*a =4 # evaluare /e+. e+perimentul cu un singur su"iect0 & # urmărire.
E'/$/#e/ 0")e$$&1 *specte po0itive
8. A"ordare eficientă şi pragmatică /oferă o modalitate practică de intervenţie0 2. A"ordare ştiinţifică /asumpţii testate e+perimental0 7. Aplica"ilă ,n psihopatologie& dar şi la su"iecţii sănătoşi *specte negative
8. A"ordare uşor mecanicistă# accentu9nd prea puţin trăirile su"iective& operaţionali*9ndu#le comportamental 2. ?e "a*ea*ă mult pe studii pe animale 7. Etologia arată că e+istă o anumită pregătire genetică pentru anumite comportamente /preparedness0.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 8 C$'&%!e ,e&e: răspunsuri de0adaptative, cogniii disfuncionale.
((
P#".#/0/#e/ %e$#"&%.'&+!&8 >& /6"#)/#e/ e#&+"%&/%8(
Patologia psihică şi psihosomatică are ca origine conform acestui model at9t un deficit de comunicare& c9t şi sistemele de referinţă pe care şi le construieşte su"iectul la nivel inconştient. Deficitul de comunicare se referă nu doar la comunicarea su"iectului cu alte persoane /amintim aici deficitul de comunicare deschisă ,ntre părinte#copil& cu impact asupra etiopatogene*ei schi*ofreniei0 ci şi la li"era circulaţie a mesa(elor ,ntre conştient şi inconştient& cu impact negativ asupra ela"orării unor sisteme de referinţă noi şi adaptative. ?pre e+emplu ,n cultura noastră raţională& su"iectul este determinat să mi*e*e pe factorul conştient& voluntar şi raţional& intuiţia şi sim"olistica imagistică fiind oarecum desconsiderate. ?istemele de referinţă ne a(ută să facem faţă unor situaţii noi. Uneori aceste sisteme de referinţă nu sunt adaptative& ci rigide& astfel că su"iectul nu se poate adapta eficient. ?pre e+emplu& o femeie care a fost victima unui viol ,n copilărie va aprecia toate e+perienţe ulterioare cu "ăr"aţii prin prisma acestui eveniment< acesta va avea consecinţe negative ,n cadrul relaţiilor interpersonale cu cei de se+ opus. Anga(amentul teoretic al acestei perspective nu este "ine conturat& el fiind e+primat mai mult prin mi(loacele tehnice care ,l compun. 'a principii teoretice& pot fi totuşi enumerate următoarele /a0 mecanismele etiopatogenetice psihologice sunt cel mai des de natură inconştientă< /"0 inconştientul procesea*ă diferit informaţia faţă de conştient& astfel că demersul psihanalitic de a transforma inconştientul ,n conştient este sortit eşecului< /c0 demersul psihoterapeutic presupune ca su"iectul să lucre*e constructiv asupra propriului inconştient< astfel inconştientul devine terapeutul su"iectului cu pro"leme< /d0 comunicarea cu inconştientul se face cel mai "ine cu a(utorul hipno*ei& astfel că aceasta este tehnica cel mai des utili*ată de aderenţii la această orientare. ?copurile intervenţiei psihoterapeutice ♦ optimi*area comunicării /interpersonale& precum şi conştient#inconştient0 ♦ fle+i"ili*area sistemelor de referinţă
C$'&%!e ,e&e: deficit de comunicare, sisteme de referină, inconştient, hipno0ă. ((
Te%)&%?e &%!e.#/!&'e1 */#/)&.0/ +&e%!&+!-*#/!&!&"%e# >& 0")e$ 6&"-*+&,"-+"&/(
Această paradigmă ,ncearcă să#i facă pe practicieni mai ,nclinaţi spre cercetare& iar pe oamenii de ştiinţă mai practicieni%. Pentru a#i face pe practicieni mai ,nclinaţi spre cercetare este necesar ca aceştia să a"orde*e& să monitori*e*e& să evalue*e şi să teste*e continuu ipote*e la nivelul Tmoment# to#momentT cu propriii pacienţi. De asemenea& practicienii sunt stimulaţi # dacă nu să facă cercetare fundamentală # să fie interesaţi de aceasta& pun9ndu#se la curent cu cele mai noi descoperiri ,n ştiinţă. Pentru a#i face pe oamenii de ştiinţă mai practicieni& ei tre"uie stimulaţi să reali*e*e cercetare fundamentală mai ecologică& aceasta fiind mai aproape de nevoile şi pro"lemele practice.
M")e$ 6&"-*+&,"-+"&/( -odelul ,şi are originea ,n orientarea psihosomatică& culmin9nd cu activitatea şcolii de la 'hicago a lui Ale+ander. e*ultatele e+perimentale care au dus la conturarea acestui model au demonstrat e+istenţa unor corelaţii ,ntre comportament şi vulnera"ilitatea faţă de diverse "oli. Astfel& s#a demonstrat că comportamentul de tip A creşte riscul afecţiunilor cardiovasculare. -odificările importante din viaţa unui individ& fie ele po*itive sau negative& determină suscepti"ilitate crescută la infecţiile căilor respiratorii superioare. E+istă o corelaţie mare ,ntre nivelul scă*ut al parametrilor imunitari şi confruntarea cu pierderea fiinţelor apropiate. On perioadele de e+amen scade concentraţia de imunoglo"ulină secretorie care constituie prima linie de
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 26
apărare ,mpotriva infecţiilor& mai ales pe tractul respirator. De asemenea& studiile prospective reali*ate pe eşantioane mari de su"iecţi /peste 6660 timp de 86#26 ani au arătat că rata mortalităţii prin cancer era de două ori mai mare la su"iecţii cu un scor mare al depresiei evaluată cu chestionarul --P= dec9t la su"iecţii cu valori medii sau mici ale depresiei. Deşi ultimul din punct de vedere al evoluţiei istorice& acest model "io#psiho#social tinde să se impună ,n practica clinică& pled9nd pentru o a"ordare interdisciplinară a afecţiunilor psihice& psihosomatice şi chiar a celor numite clasic tul"urări somatice. Pe scurt& asumpţiile acestui model se pre*intă astfel /80 ?u"iectul uman tre"uie anali*at la nivele diferite& interacţiunea dintre acestea put9nd produce şi e+plica tul"urările mentale& fi*ice şi psihosomatice& precum şi starea normală. /20 )ivelul cognitiv se referă la procesările informaţionale şi la conţinutul acestora. E+istă două tipuri de procesări informaţionale conştiente şi inconştiente. Procesările informaţionale conştiente se referă la conştienti*area şi ver"ali*area conţinutului mental şi a procesărilor informaţionale. Procesările informaţionale inconştiente se referă la faptul că nu putem ver"ali*a conţinutul mental şi procesările informaţionale şi că nu suntem conştienţi de e+istenţa acestora. Prelucrările informaţionale determină calitatea trăirilor noastre. /70 )ivelul comportamental se referă la ceea ce ,n psihologie este denumit comportament operant. 'omportamentul operant este repre*entat ,n special de comportamentele motorii ,nvăţate aflate su" control voluntar. /0 )ivelul "iologic se referă la toate modificările ce au loc ,n organismul nostru la nivel fi*iologic şi anatomic. -odificările la nivelul sistemului nervos vegetativ generea*ă intensitatea stării noastre su"iective. /;0 )ivelul su"iectiv se referă la descrierile pe care su"iectul le face propriei stări po*itivă& negativă sau neutră. -ai mult& acesta se referă la etichetele ver"ale ale stării emoţionale /e+. Tmă simt an+iosde*amăgitruşinatT etc.0. I%!e#*#e!/#e/ +&0*!"0/!"".&e& )e 8!#e */&e%!
S&0*!"0/!"".
Re/?&&e 0e)&$$& +"&/
Me/%&+0e e!&"*/!".e%e!&e +*e&7&e
4ig :. Mecanismele etiopatogenetice /n simptomatologia tul+urărilor psihice şi psihosomatice
1dată generată prin mecanisme etiopatogenetice specifice& simptomatologia tul"urărilor psihice şi psihosomatice este menţinută şi amplificată prin intervenţia unor factori e+trem de complecşi şi greu de controlat. Astfel& dacă su"iectul ,şi interpretea0ă simptomatologia ,ntr#un mod negativ şi de*astruos& aceasta duce prin intermediul stresului şi an+ietăţii generate de această interpretare la amplificarea simptomatologiei. Un pacient care ,şi interpretea*ă simptomele ca fiind incontrola"ile& de nere*olvat& ca e+presii ale unei "oli ascunse şi incura"ile& ca de ne,nţeles& ca sf9rşitul lui ca persoană normală& deci şi sf9rşitul carierei& familiei etc. generea*ă stres şi an+ietate prin mecanismul discrepanţei cognitive /e+. nu doresc să fiu considerat ne"un& dar uite că sunt%< vreau să ,nţeleg ce se ,nt9mplă dar nu pot% etc.0. ?tresul şi an+ietatea astfel generate pot amplifica simptomatologia care ,n unele ca*uri& dacă nu ar fi fost prelucrată de su"iect ,n mod e+agerat
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 28
negativ& nici nu ar fi fost prea intensă sau remarcată& dispăr9nd odată cu trecerea timpului /e+. modificări ,n ritmul cardiac ca urmare a unui efort deose"it ,n cursul *ilei0. Un al doilea factor e+trem de important care amplifică simptomatologia prin mecanismul descris mai sus este repre*entat de reaciile mediului social la simptomatologie sau la performanţele scă*ute ale pacientului determinate de simptome. ?pre e+emplu& ca urmare a unor simptome /amne*ie& leşin& an+ietate etc.0 grupul de prieteni şi cunoscuţi ,ncepe să evite pacientul& nu ,l mai antrenea*ă ,n activităţi comune etc. On consecinţă& prin mecanismul discrepanţei cognitive /e+. vreau să fiu cu ei dar nu pot& nu mă acceptă%& vreau să reuşesc ,n ceea ce fac dar nu fac faţă sarcinilor% etc.0& stresul şi an+ietatea astfel generate amplifică simptomatologia. Acelaşi lucru se ,nt9mplă ,n ca*ul ,n care performanţele se reduc ca urmare a simptomelor. On ca*ul unor simptome nevrotice& capacitatea pacientului de concentrare se reduce drastic. On consecinţă& performanţele sale /la serviciu& spre e+emplu0 se reduc& antren9nd critici şi o"servaţii din partea celorlalţi /şeful0. Aceste noi conflicte amplifică ,n fapt şi menţin simptomatologia de(a e+istentă& put9nd adăuga chiar elemente noi. Pacientul nu este o "ilă inertă%. El ,ncearcă să facă faţă simptomatologiei ela"or9nd o serie de mecanisme de coping . Dacă acestea sunt adaptative /e+. renunţă la unele sarcini reduc9nd stresul etc.0& totul este 1.K.& pacientul amelior9ndu#şi sau re*olv9ndu#şi singur pro"lemele. Dacă apelea*ă la mecanisme de coping de*adaptative& acestea pot să#i menţină sau să#i amplifice simptomatologia sau să#i genere*e simptome noi /e+. consumul de alcool ca mecanism de coping ,n ca*ul an+ietăţii poate genera pro"leme noi ,n familie& la muncă etc.0. Apelul la asistenţă de specialitate tre"uie vă*ut ca un mecanism de coping la care apelea*ă pacientul pentru a face faţă distresului care ,nsoţeşte simptomatologia.
C$'&%!e
,e&e:
modelul +io-psiho-social, anali0ă cvadrinivelară, simptomatologiei, reaciile mediului social, mecanisme de coping.
(( S$0/#
interpretarea
-odelele etiopatogenetice şi de tratament utili*ate ,n psihologia clinică sunt modelul "io#medical& modelul dinamic#psihanalitic& modelul umanist e+perienţial& modelul cognitiv#comportamental& programarea neurolingvistică şi a"ordarea ericIsoniană şi modelul "io#psiho#social. -odelul "io#medical accentuea*ă importanţa cau*elor de natură fi*ică& infecţioasă ,n instalarea şi menţinerea tul"urărilor psihice. 1 direcţie de contestare s#a născut chiar ,n r9ndul psihiatrilor& gener9nd curentul antipsihiatrie& care are la "a*ă ideea că "oala mentală este un mit& e+ist9nd doar "oli neurologice cu su"strat organic şi "oli cu etiologie psihogenă& care nu ţin de resortul medicinii. A"ordarea dinamic B psihanalitică se centrea*ă ,n special pe impactul inconştientului asupra tul"urărilor emoţionale şi psihice. On cadrul demersului psihanalitic& acesta are două nivele /80 conţinutul inconştient generea*ă prin conştienti*are trăiri emoţionale negative& /20 conflictul inconştient "a*al susţine conflictul inconştient actual care determină simptomatologia< altfel spus& e+istă o congruenţă ,ntre trăirile emoţionale trecute inconştiente /"a*ale0 şi trăirile emoţionale pre*ente /actuale0. =ntervenţia psihoterapeutică se desfăşoară ,n cadrul relaţiei transferenţiale& ai căror factori sunt transferul şi contratransferul. A"ordarea umanist#e+perienţială porneşte de la premisa că patologia psihică şi psihosomatică apare ca urmare a faptului că e+perienţele negative de viaţă "lochea*ă forţele po*itive& care stau la "a*a personalităţii noastre. Pentru a de"loca aceste forţe po*itive şi implicit pentru a ameliora patologia este nevoie de asigurarea unui conte+t psihoterapeutic caracteri*at prin empatie& acceptare necondiţionată şi congruenţă. -odelul cognitiv#comportamental consideră pro"lemele psihologice ca fiind răspunsuri de*adaptative ,nvăţate& susţinute de cogniţii disfuncţionale. Pentru a trata eficient pro"lemele psihologice& este necesar să modificăm comportamentele de*adaptative şi cogniţiile prin tehnici specifice de modificare cognitiv#comportamentală. Patologia psihică şi psihosomatică are ca origine& conform modelului ericIsonian& at9t un deficit de comunicare& c9t şi sistemele de referinţă pe care şi le construieşte su"iectul la nivel inconştient. Pentru a
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 22
re*olva pro"lemele psihologice& se va vi*a fle+i"ili*area sistemelor de referinţă şi optimi*area comunicării /interpersonale şi conştient#inconştient0& utili*9nd mai ales hipno*a. Asumpţiile de "a*ă ale modelului "io#psiho#social se referă la faptul că su"iectul uman tre"uie anali*at la patru nivele /cognitiv& comportamental& "iologic& su"iectiv0< interacţiunea dintre acestea poate produce şi e+plica tul"urările mentale& fi*ice şi psihosomatice& precum şi st area normală. 1dată generată prin mecanisme etiopatogenetice specifice& simptomatologia tul"urărilor psihice şi psihosomatice este menţinută şi amplificată prin intervenţia unor factori ca modul ,n care pacientul ,şi interpretea*ă simptomatologia şi reacţiile mediului social. Oncerc9nd să facă faţă simptomatologiei& acesta ela"orea*ă o serie de mecanisme de coping adaptative şi de*adaptative.
Ee#&?&& >& /*&/?&&1 /80 Unul dintre ca*urile cele"re ,n literatura psihanalitică este cel al -icului @ans%. @ans era un "ăieţel de patru ani care pre*enta o teamă intensă atunci c9nd vedea cai. Deoarece familia sa locuia ,n apropierea unui han unde staţionau multe căruţe& @ans evita să iasă afară din casă pe motiv că#i este teamă de *gomotul pe care l#ar face caii că*9nd /asistase ,n copilărie la pră"uşirea unui cal care transporta o căruţă foarte ,ncărcată0.=nterpretarea psihanalitică accentua ideea de teamă de castrare legată de comple+ul 1edip /caii& mari şi puternici ar fi imaginea sim"olică a tatălui său0 . >ăsiţi e+plicaţii umanist# e+perienţiale şi cognitiv#comportamentale la acest ca*. /20 1feriţi e+plicaţii psihanalitice& umanist e+perienţiale şi cognitiv#comportamentale pentru ca*urile pre*entate la paginile 82#87. /70 >ăsiţi c9t mai multe asemănări şi deose"iri ,ntre relaţia terapeutică de tip psihanalitic şi cea umanist# e+perienţială. /0 Faceţi reflectări empatice şi evaluaţi#le pe scara 5rua+#5ausch Soţul meu întârzie mereu când vine de la lucru şi asta mă supără şi mă irită. Cred că are pe cineva. Mă sperie gândul că ar putea dori să ne despărţim după atâţia ani petrecuţi împreună. Clienta:
Mă enervează că părinţii mă tot controlează; de fiecare dată când întârzii seara mă sună să vadă unde sunt şi asta mă pune în dificultate în faţa prietenilor mei. Clientul:
Clientul: Mă
irită la culme faptul că şeful meu mă tot critică. Ai crede că nu fac nimic bine şi asta e o nedreptate Mi!a şi spus că dacă nu devin mai eficient o să mă dea afară
/;0 >ăsiţi e+emple din care să re*ulte cum reacţiile mediului social pot amplifica simptomatologia ,n ca*ul unui pacient cu depresie. /J0 Pre*entaţi la cele patru nivele /cognitiv& comportamental& fi*iologic& su"iectiv0 un ca* de fo"ie socială.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 27
( DIAGNOSTIC PSIHOLOGIC ŞI EVALUARE CLINICĂ Diagnosticul este din punct de vedere al sensului etimologic o activitate de cunoaştere. Psihodiagnosticul se referă la cunoaşterea factorilor psihici implicai /n gene0a tul+urărilor psihice şi psihosomatice.
Diagnosticul şi evaluare clinică se poate face ,n două mari modalităţi ♦ diagnostic nosologic /,ncadrarea pacientului ,ntr#o categorie nosologică şi particulari*area acesteia pe su"iect0< ♦ diagnostic funcţional /pe pro"lemă0# fiecare pro"lemă este tratată separat /accent pe factorii activatori& consecinţe& factori ce fac să fluctue*e simptomul etc.0. -odul ,n care se reali*ea*ă diagnosticul psihic face o"iectul unor lucrări de referinţă /e+. D?-& ='D etc.0 astfel că ,n cele ce urmea*ă nu vom detalia acest demers& pre*ent9nd doar nucleul său tare. F/:/ I =nterviul ,ncepe cu o discuţie despre lucruri care ,l pun pe "olnav ,ntr#o po*iţie conforta"ilă& de ,ncredere şi siguranţă. Aceasta duce la de*an+ieti*area lui şi apare posi"ilitatea de a intra ,n comunicare cu terapeutul. De asemenea& ,n această fa*ă se ,nregistrea*ă numele şi prenumele pacientului& v9rsta& cetăţenia& naţionalitatea şi domiciliul& date furni*ate de pacient sau aparţinători ,n ca*ul unor tul"urări grave sau a copiilor. ?e notea*ă şi motivul trimiterii. E+. ,n ca*ul unui student la fi*ică& am ,nceput interviul cu discuţii despre premiile luate& proiecte pe care le are& "ursele ,n străinătate primite. Dacă terapeutul dovedeşte cunoştinţe ,n domeniul de interes al pacientului& aceasta poate contri"ui la stimularea evoluţiei terapeutice. )u ,nseamnă că tre"uie să fim enciclopedii. Doar că o eventuală pregătire anterioară ,n ca*ul ,n care ştim cu cine vom discuta s#ar putea să fie utilă. Apoi& treptat se virea*ă spre o"iectul terapiei& menţin9nd un lim"a( de interfaţă cu caracteristici diferite de la pacient la pacient !un& hai acum să ne ,ntoarcem puţin la pro"lemele noastre. Ont9i am să te rog să#mi spui ce te deran(ea*ă /supără0 apoi am să te ,ntre" cum a ,nceput. Deci& ce pro"leme /neca*uri0 sunt& ce te supără /deran(ea*ă0N% On continuare& interviul tre"uie să vi*e*e descrierea acurată a simptomatologiei& de"utul şi evoluţia acesteia de c9nd au ,nceput< de c9nd aţi o"servat aceste modificări< ,nainte de 'răciun N /,n ca*ul ,n care pacientul are dificultăţi ,n a#şi reaminti de"utul& este a(utat cu amorse 'răciun& *iua de naştere etc.0& alte "oli somatice sau psihice& internări anterioare& condiţii social#economice şi informaţii familiale. ;a sf
E+. )evro*ă depresivă /categorie nosologică0& factori declanşatori /moartea mamei0& factori predispo*anţi /personalitate depresivă& stresuri repetate anterioare0& factori de menţinere /condiţiile economice # trăieşte din "anii de la rude0.
F/:/ II On fa*a a doua a interviului urmea*ă o investigare detaliată a comportamentului şi funciilor psihice. =nvestigarea prin interviu tre"uie să fie du"lată de o investigare o"iectivă prin teste psihologice acolo unde acest lucru este posi"il.
C"0*"%e%!/ *+&,&8
&%'e+!&./!8
Factorul perceptiv
I%!e#'&$
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2 Te+! *+&,"".&
-ultor oameni c9nd sunt stresaţi li se ,nt9mplă să vadă lucruri care nu e+istă. 4i s#a ,nt9mplat vreodată aşa cevaN
!ender#?antucci !enton
'omportament
1"servarea mimicii& gesticii& interacţiunii sociale posturii& comportamentului motor. Un aspect general ne,ngri(it& murdar& ne poate duce cu g9ndul la un diagnostic pre*umtiv de alcoolism& schi*ofrenie& depresie& demenţă& dependenţă de drog. Un aspect general caracteri*at printr#o vestimentaţie şi machia( ţipătoare& neasortată& poate duce cu g9ndul la un diagnostic pre*umtiv de manie.)erespectarea u*anţelor sociale sugerea*ă un diagnostic de demenţă sau schi*ofrenie etc.
-emorie
Am să vă spun 86 cifre. 4ă rog să ,ncercaţi să le memoraţi deoarece apoi vi se va cere să vi le amintiţi.
!ar"i*et#5ruscelli a$#fig. comple+ă a$#ver"al echsler
Dispo*iţie
'um vă simţiţi ,n generalN On ce stare de spirit vă ?imţiţi acumN
3uscher& ?5A=& 'hestionarele de depresie !ecI etc.
Personalitate Depersonali*are& Dereali*are
Ai simţit că unele lucruri sunt irealeN
1"sesii
E+istă g9nduri ce vă vin ,n minte chiar dacă nu doriţi acest lucruN
'ompulsii
?imţiţi uneori că tre"uie neapărat să faceţi anumite lucruriN
Atenţie >9ndire şi inteligenţă
--P=
5ouluse#Pieron& Praga aven& echsler Pro"ele piagetiene Pro"e de diagnostic formativ.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2;
1rientarea
Unde vă aflaţiN 'e *i este astă*iN On ce an suntemN
'onştiinţa "olii
/a0 'um credeţi că vă văd ceilalţiN 'e credeţi că g9ndesc ei despre dumneavoastrăN /"0 4ă consideraţi o persoană sănătoasă& fără pro"lemeN /c0 'e pro"leme credeţi că aveţiN /d0 'onsideraţi necesar tratamentul pentru pro"lemele dumneavoastrăN
Delir
'um ,şi motivea*ă comportamentele şi simptomele. )ovicii au tendinţa de a intra ,n detaliile delirului& stimul9ndu#l de fapt prin ,ntre"ările puse. )u este necesară o anali*ă mai detaliată dec9t anali*a necesară schemei de tratament /e+. anali*a necesară clasificării delirului şi identificării structurii sale generale delir de persecuţie& erotic etc.0.
;a sf
F/:/ III On fa*a a treia se poate trece la o investigaţie detaliată ,n cadrul evaluării clinice care vi*ea*ă surprinderea structurii şi dinamicii individuale a pacientului şi oferă informaţii suplimentare celor o"ţinute ,n primele două fa*e care au contri"uit la diagnosticul nosologic. ?e are ,n vedere aici diagnosticarea prin interviu dar uneori şi testarea psihologică a stării pre*ente a pacientului şi a modului ,n care se adaptea*ă la situaţiile concrete& a pro"lematicii comportamentelor simptomatice& a situaţiei somatice a pacientului& a dinamicii şi structurii personalităţii& a comportamentului interpersonal& a principiilor morale şi atitudinilor sociale& a funcţiilor şi identităţii eului& a mecanismelor defensive şi de coping& a conflictelor şi dinamicii lor& a identităţii şi imaginii de sine& a inteligenţei& a"ilităţii competenţei determinanţilor sociali şi situaţiilor curente de viaţă& a pro"lemelor de ecologie socială şi familială& a controlului şi autocontrolului comportamentului etc. ;a sf
pacient şi de o"iectivele terapeutului /c9tă informaţie consideră relevantă0& această etapă de diagnostic şi evaluare clinică se poate ,ntinde ,ntre 8#2 şedinţe. On cursul acestor şedinţe se ,ncepe de(a construirea relaţiei terapeutice. eguli facilitatoare ale diagnosticării şi evaluării clinice /80 alternanţa ,ntre"ărilor deschise /mai ales la ,nceput0 cu ,ntre"ări ţintite /mai ales după sta"ilirea unei comunicări deschise şi fluente,nchise0 /20 comunicare nonver"ală adecvată /70 reflectări empatice frecvente /0 atenţie la ce spune pacientul& dar şi la cum spune. -odul ,n care spune un lucru arată perspectiva lui asupra lucrurilor /e+. ori de c9te ori povesteşte de soţie apare o undă de nervo*itate ,n comportament şi cuvintele folosite& deşi pre*intă lucruri po*itive referitoare la aceasta0
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2J
5ehnici de spargere a re*istenţelor On interviu apar re*istenţe ale pacientului şi dificultăţi ,n comunicare şi ,n o"ţinerea de informaţii relevante pentru tratament. Aceste re*istenţe au diverse surse 8. pacientul este prea grav afectat de "oala sa pentru a susţine o comunicare relevantă< 2. e+pectanţele sale faţă de terapeut sau terapie sunt nesatisfăcute e+. terapeut prea t9năr"ătr9n< terapeut femeie"ăr"at< ca"inetul terapeutic sărăcăcioslu+os etc.< 7. a fost adus ,mpotriva voinţei lui /e+. ameninţat cu divorţul& cu pierderea pensiei etc.0. On primul ca* se apelea*ă la o"ţinerea de informaţii de la familie& rude. Ele tre"uie coro"orate pentru a avea o perspectivă unitară şi a le verifica reciproc. Această tehnică este utilă chiar ,n ca*ul ,n care pacientul poate fi intervievat& pentru a compara perspectiva pacientului cu cea a familiei sau rudelor etc. On ca*ul al doilea spargerea re*istenţelor se "a*ea*ă pe următoarea regulă susţinută de studii de psihologie socială pe măsură ce pacientul ,mpărtăşeşte e+perienţe personale& terapeutul ,ncepe să fie perceput mai po*itiv. Aceasta ,nseamnă că pacientul tre"uie făcut să vor"ească& urm9nd ca apoi atitudinea lui să se modifice pe măsură ce ,mpărtăşeşte terapeutului tot mai multe elemente personale. Următorul algoritm este indicat 5erapeut # 'e pro"leme suntN Pacient # Uite ce este& nu am ceva personal cu tine& dar cred că eşti prea t9năr să mă ,nţelegi şi să mă a(uţi. 5 # Din cele ce ,mi spuneţi& ,nţeleg că sunteţi de*amăgit să ,nt9lniţi un terapeut prea t9năr /reflectare empatică a re*istenţei lui0. P # Da& mă aşteptam la cineva mai matur& la v9rstă mă refer. 5 # 'red că aveţi dreptate să g9ndiţi astfel. 5oţi am dori la neca* să avem un om matur şi puternic l9ngă noi care să ne a(ute /suntem de acord cu re*istenţa lui0. P # Da. 5 # Am să ,ncerc eu să vă a(ut& recomand9ndu#vă unui coleg mai ,n v9rstă ,n care pro"a"il veţi avea mai multă ,ncredere. Dar pentru asta ar tre"ui să ştiu ce pro"leme sunt ca să vă pot recomanda cel mai "un terapeut pentru pro"lemele respective. Deci ce neca*uri suntN P # /de cele mai multe ori ,ncepe să ,mpărtăşească pro"lemele personale0. On ca*ul 7& mecanismul anga(at pentru spargerea re*istenţelor este de aceeaşi factură 5 # 'e pro"leme suntN P # Uite ce este& nu sunt ne"un. De fapt& nici nu vreau să fiu aici& dar am venit de gura nevesti#mii. Şi nu am nici o pro"lemă. 5 # Onţeleg că tre"uie să fiţi e+trem de revoltat şi nemulţumit că aţi fost adus aici. P # Da. 5 # 1ricare ,n locul dumneavoastră ar simţi la fel. 'red că şi eu aş fi e+trem de revoltat să fiu dus undeva ,mpotriva voinţei mele. Dar oricum& cine va adus aiciN P # )evasta. De o lună mă tot "ate la cap să vor"esc cu un psiholog. 5 # De ceN /Dacă pacientul ,ncepe să vor"ească despre pro"leme&1.K.0& dacă nu P # 'rede că am tot felul de pro"leme. Dar eu nu am nici una& adică nu mai multe dec9t orice om. 5 # 5otuşi mi se pare că aveţi o pro"lemă mai ciudată /cu umor0 cu soţia dvs.& g9ndiţi cam diferit. ?au mă ,nşelN P # A& nu cred că aveţi dreptate. ?ă vedeţi /pacientul ,ncepe să vor"ească despre relaţia cu soţia& re*ult9nd şi presupusele pro"leme pentru care soţia i#a cerut să meargă la un psiholog0. Aşadar& tehnicile pentru spargerea re*istenţelor urmea*ă trei paşi principali /80 reflectarea empatică<
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2:
/20 a"ordarea indirectă< /70 oferirea de ,ntăriri.
C$'&%!e ,e&e: psihodiagnostic, diagnostic nosologic, tehnici de spargere a re0istenelor. S$0/#
Psihodiagnosticul se referă la cunoaşterea factorilor psihici implicaţi ,n gene*a tul"urărilor psihice şi psihosomatice. Diagnosticul se poate face ,n două mari modalităţi diagnostic nosologic şi diagnostic funcţional /pe pro"lemă0. Etapele unei evaluări clinice vi*ea*ă succesiv /80 sta"ilirea unui diagnostic psihologic ipotetic şi identificarea anumitor factori ipotetici declanşatori& predispo*anţi şi de menţinere a simptomatologiei< /20 investigarea detaliată a comportamentului şi funcţiilor psihice care duce la preci*area şi clarificarea diagnosticului pre*umtiv< /70 surprinderea structurii şi dinamicii individuale a pacientului. On interviu apar re*istenţe ale pacientului şi dificultăţi ,n comunicare şi ,n o"ţinerea de informaţii relevante pentru tratament. 5ehnicile pentru spargerea re*istenţelor urmea*ă trei paşi principali reflectarea empatică& a"ordarea indirectă şi oferirea de ,ntăriri.
Ee#&?&& >& /*&/?&& /80 E+ersaţi fa*ele diagnosticului nosologic ,n ca*ul unui su"iect cu atac de panică cu agorafo"ie< ce informaţii aţi putea o"ţine ,n fiecare etapă a evaluării& ce re*istenţe aţi putea ,nt9mpinaN
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2H
( CONSILIERE ŞI PSIHOTERAPIE PRE4ENTARE GENERALĂ On sens larg& psihoterapia este definită ca intervenţie psihologică ,n patologie şi optimi*area su"iecţilor umani sănătoşi. On sens restr9ns& psihoterapia repre*intă psihologie aplicată& altfel spus& psihoterapia ,nseamnă intervenţie psihologică ,n practica clinică. Dacă psihoterapia este intervenţie psihologică orientată mai ales spre patologie& consilierea este intervenţie psihologică orientată predominant spre optimi*area su"iecţilor umani sănătoşi /e+. crearea unui sistem coerent de scopuri ,n viaţă& de*voltarea autonomiei clienţilor etc.0. Aşadar termenii de consiliere şi psihoterapie sunt termeni cu semnificaţie apropiată. Dacă psihoterapia este definită ,n sens larg& atunci termenul de consiliere este o su"categorie specifică psihoterapiei. Dacă psihoterapia este definită ,n sens restr9ns& atunci consilierea şi psihoterapia au domenii diferite de aplicaţie patologia pentru psihoterapie şi optimi*area personală pentru consiliere.
C"%+&&e#e/ P+&,"!e#/*&/ *+&,( =ntervenţie ,n psihopatologie1ptimi*area tratament su"iecţilor umani sănătoşi 4ig.= Domeniile psihoterapiei şi consilierii psihologice
Factorii oricărui demers psihoterapeutic sau de consiliere constau ,n 8. diagnostic psihologic şi evaluare clinică /evaluarea stării actuale ,n consiliere0< 2. relaia terapeutică 1de consiliere) # este caracteri*ată ca o alianţă de lucru descrisă ca o atitudine caldă& cola"orativă şi de ,ncredere a pacientului faţă de terapeut& determinată de speranţa pacientului că simptomatologia va fi eliminată şi de acceptarea necondiţionată a pacientului de către terapeut. Ea poate reduce an+ietatea pacientului& ceea ce reduce la r9ndul său simptomatologia& furni*9nd clientului o nouă e+perienţă emoţională şi oportunitatea de a discrimina ,ntre trecut şi pre*ent /!ergin Q >arfield& 80. -ai mult& ,n ca*ul terapiei dinamice& relaţia terapeutică generea*ă şi nevro*a de transfer< aceasta este stimulată prin comportamentul terapeutului /,ntr#o manieră profesională0 şi este foarte importantă pentru următoarea etapă a tratamentului dinamic. On alte forme de terapie /e+. terapia cognitiv#comportamentală& terapia umanistă0& alianţa de lucru nu generea*ă nevro*a de transfer pentru că terapeutul menţine această TalianţăT printr#un comportament empatic& congruent şi cola"orativ faţă de pacient< 7. conceptuali0area sau e+plicaţia dată simptomelor pacientului /pro"lemelor clientului#,n consiliere0 # stimulea*ă nevoia de a modifica cogniţiile şi comportamentele de*adaptative< # reduce de asemenea şi simptomatologia& pentru că pacientul ,şi ,nţelege tul"urarea& astfel ,nc9t an+ietatea determinată de incontrola"ilitatea şi ne,nţelegerea simptomelor este eliminată& şi pentru că accentue*ă speranţele şi e+pectanţele de recuperare /efect place"o0< # este o prerechi*ită pentru schim"area mecanismelor de*adaptative de coping& a cogniţiilor şi interacţiunii cu mediul. . tehnicile sunt str9ns legate de conceptuali*area terapeutică şi vi*ea*ă modificarea elementelor patogenetice sau de sanogene*ă< ;. evaluarea re0ultatelor interveniei.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 2
C$'&%!e ,e&e: psihoterapie şi consiliere psihologică , demers psihoterapeutic şi de consiliere. S$0/#
Dacă psihoterapia este definită ,n sens larg& atunci termenul de consiliere este o su"categorie specifică psihoterapiei. Dacă psihoterapia este definită ,n sens restr9ns& atunci consilierea şi psihoterapia au domenii diferite de aplicaţie patologia pentru psihoterapie şi optimi*area pers onală pentru consiliere. Factorii oricărui demers psihoterapeutic sau de consiliere constau ,n diagnostic psihologic şi evaluare clinică& relaţia terapeutică /de consiliere0& conceptuali*area& tehnicile de intervenţie& evaluarea re*ultatelor intervenţiei.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 76
( PARADIGME DE CERCETARE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ E+perimentul cu un singur su"iect este o ,ntreprindere relativ recentă ,n psihologia clinică e+perimentală& fiind e+presia unei schim"ări de mentalitate şi completări paradigmatice ,n cercetarea fundamentală şi aplicată& cu implicaţii euristice at9t pentru cercetarea c9t şi pentru practica psihologică /'atania şi !righam& 8:H< -orle$ şi Adams& 8H0. -ai clar spus& e+perimentul cu un singur su"iect s#a de*voltat ,n paradigma "ehavioristă /comportamentală0 ,n anii VJ6 dar a"ia recent a fost asimilat serios ,n "aga(atul metodologic al psihologiei e+perimentale academice /!aer& 8:H< Ka*din& 8:H0.
SCURT ISTORIC On perioada c9nd psihologia se năştea ca ştiinţă de sine stătătoare /apro+imativ sf9rşitul secolului =#8H:0 se făcea riguros distincţie ,ntre cercetarea fundamentală şi aplicarea re*ultatelor acestei cercetări /!aer& 8:H< 'atania şi !righam& 8:H< Ka*din& 8:H0. 'ercetarea fundamentală& reali*ată ,n psihologie de psihologii e+perimentalişti& avea următoarele o"iective anga(ate şi susţinute de cercetătorii ancoraţi paradigmei e+perimentale din acea perioadă /a0 ,ncercarea de a descoperi noi cunoştinţe< /"0 descoperirea unei teorii unificate a comportamentului uman din care ar deriva toate cunoştinţele necesare practicii psihologice. Ea se desfăşura ,n la"orator& unde varia"ilele ce influenţau comportamentul uman puteau fi "ine controlate. -ai mult& cercetarea fundamentală urmărea identificarea şi studierea fiecărei varia"ile care ar fi putut influenţa comportamentul uman. Această ,ntreprindere& deşi promiţătoare ,n anga(ament& era oarecum riscantă din cel puţin două motive /80 ,n fond e+istă un număr nelimitat de varia"ile care ar putea influenţa comportamentul uman< /20 unele varia"ile au o influenţă sla"ă& tran*itorie& inconsistentă asupra comportamentului& fără impact pragmatic semnificativ. Pentru a#şi reali*a o"iectivele menţionate mai sus& cercetarea fundamentală recurgea aproape constant la următoarea metodologie designuri e+perimentale multifactoriale& grupuri eşantionate de su"iecţi şi statistică descriptivă şi inferenţială adaptată designurilor multifactoriale. Aplicarea re*ultatelor cercetării fundamentale s#a găsit rapid ,n impas. Aceasta deoarece psihologii clinicieni au descoperit ,n scurt timp faptul că puţine re*ultate ale cercetării fundamentale au o aplicaţie serioasă şi eficientă ,n practica lor clinică. On consecinţă& s#a produs o ruptură ,ntre psihologii e+perimentalişti şi psihologii clinicieni& ultimii ,ncerc9nd să#şi facă meseria% ,n felul lor& "a*9ndu#se pe e+perienţa şi o"servaţiile lor clinice /!aer& 8:H0. Această ruptură a fost accentuată de faptul că metodologia utili*ată de psihologii e+perimentalişti era inutili*a"ilă ,n cercetarea clinică. ?pre e+emplu& este aproape imposi"il de reali*at un eşantion semnificativ de populaţie clinică cu aceleaşi caracteristici& istoric al "olii& evoluţie& simptomatologie etc.& pentru o cercetare care să satisfacă rigorile metodologice ale cercetării fundamentale clasice. -ai mult& de#a lungul anilor s#a iscat o polemică dură& psihologii e+perimentalişti susţin9nd că ceea ce fac psihologii clinicieni este o (oacă& sau orice altceva dar nu ştiinţă. Pe de altă parte& psihologii clinicieni au ripostat& susţin9nd că psihologii e+perimentalişti fac ştiinţă de dragul ştiinţei& cunoştinţele do"9ndite de ei fiind fără vreun impact pragmatic sau valoare ecologică /'atania şi !righam& 8:H0. On acest conte+t& ,n anii WJ6& odată cu naşterea psihoterapiei cognitiv#comportamentale& apare ,n metodologia psihologică o nouă orientare de inspiraţie cognitiv#comportamentală /mai ales de influenţă "ehavioristă0. Această nouă metodologie # e+perimentul cu un singur su"iect # acoperă prăpastia e+istentă ,ntre psihologii e+perimentalişti şi psihologii clinicieni& promov9nd ,n acelaşi timp un nou tip de psiholog scientist#practitioner%# psihologul practician şi om de ştiinţă ,n acelaşi timp /!aer& 8:H< -orle$ şi Adams& 8H0.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 78
CARACTERISTICILE EQPERIMENTULUI CU UN SINGUR SUBIECT #2perimentul cu un singur su+iect urmăreşte relevarea relaiilor cau0ale /ntre diversele varia+ile independente şi comportamentul uman vă0ut ca varia+ilă dependentă. On acest conte+t&
comportamentul este definit ca orice reacţie o"serva"ilă şi măsura"ilă a su"iectului uman. On acest scop el promovea*ă noi tipuri de designuri e+perimentale designul A!A!& designul cu nivele de "a*ă multiple& designul manipulărilor simultane şi designul schim"ării criteriului. On paradigma e+perimentului cu un singur su"iect se renunţă la identificarea şi mai ales la studierea varia"ilelor independente ce au un efect sla"& tran*itoriu şi inconsistent asupra comportamentului uman. On schim"& atenţia se focali*ea*ă pe studierea varia"ilelor care au un efect puternic& sta"il& clar şi vi*i"il asupra comportamentului uman /!aer& 8:H0. =dentificarea acestui efect este uşoară şi evidentă& ea transpar9nd vi*ual din graficele ela"orate şi anali*ele statistice descriptive /e+. graficul de frecvenţă a apariţiei unui comportament0. On acest sens se diminuea*ă ponderea statisticii inferenţiale& al cărei scop era tocmai identificarea efectului varia"ilelor independente cu impact mai redus asupra varia"ilelor dependente& efect care de cele mai multe ori fiind sla"& avea nevoie de metode speciale pentru a fi relevat /e+. anali*a de varianţă& testele de semnificaţie etc.0. ?e păstrea*ă ,n acelaşi timp statistica descriptivă cu rol important ,n sta"ilirea relaţiei de cau*alitate ,ntre varia"ila independentă şi varia"ila dependentă ,n ca*ul paradigmei e+perimentului cu un singur su"iect /!aer& 8:H0. ?inteti*9nd cele afirmate mai sus& putem spune că e+perimentul cu un singur su"iect are două o"iective. Primul o"iectiv se referă la ,ndeplinirea criteriilor e+perimentale efect semnificativ şi "ine controlat al varia"ilei independente asupra varia"ilei dependente aflată ,n studiu& cu implicaţii asupra validităţii interne a demersului e+perimental. Al doilea o"iectiv urmăreşte criteriul pragmatic o"ţinerea unui efect puternic& sta"il şi vi*i"il pe graficele ela"orate& al varia"ilei independente& care permite o inferenţă cau*ală apel9nd uneori doar la mi(loacele statisticii descriptive. Acest al doilea criteriu are un impact serios asupra validităţii e+terne a demersului e+perimental& adică asupra generali*ării conclu*iilor formulate. On e+perimentul cu un singur su"iect& conclu*iile formulate sunt susţinute de re*ultate o"ţinute prin studiul unui singur su"iect. )e putem pune ,ntre"ările care este gradul de generalitate al conclu*iei astfel formulateN Este ea vala"ilă şi ,n ca*ul altor su"iecţiN 'a o regulă generală& validitatea e+ternă a demersului e+perimental cu un singur su"iect este uşor mai redusă ,n comparaţie cu demersurile factoriale clasice. 5otuşi& c9nd efectul varia"ilei independente este puternic şi vi*i"il fără inferenţe statistice complicate /cum adesea se ,nt9mplă ,n e+perimentul cu un singur su"iect0& validitatea e+ternă este şi ea crescută. Acest lucru se poate verifica şi prin repetarea e+perimentului ,n alte designuri e+perimentale cu un singur su"iect sau ,n demersuri e+perimentale clasice dacă pro"lema investigată permite acest lucru. E+perimentul cu un singur su"iect este ,n acelaşi timp un instrument de cercetare fundamentală şi cercetare aplicată. ?pre e+emplu& el poate fi utili*at pentru studiul impactului ,ntăririlor asupra comportamentului /cercetare fundamentală0& dar şi pentru a releva progresele reali*ate de un pacient ,n urma unei intervenţii psihoterapeutice ,n care am modificat contingenţele comportamentale specifice din mediul său /e+. atenţia colegilor după fiecare comportament agresiv ,n clasă0. Altfel spus& utili*at de un practician ,n activitatea sa clinică& spre e+emplu& e+perimentul cu un singur su"iect ,l transformă pe acesta ,ntr#un om de ştiinţă ce descoperă noi relaţii cau*ale ,ntre diverse varia"ile. -ai mult& cuantificarea o"iectivă promovată de e+perimentul cu un singur su"iect completea*ă fericit evaluarea su"iectivă făcută de su"iect privind spre e+emplu evoluţia simptomatologiei lui& funcţie de intervenţia psihoterapeutică reali*ată. =nvers& un om de ştiinţă utili*9nd e+perimentul cu un singur su"iect devine ,n acelaşi timp un practician care se confruntă cu modificarea comportamentală a unui su"iect ţintă. Aceasta este una din faţetele perspectivei scientist#practitioner%& perspectivă ce se "ucură de o tot mai largă influenţă ,n ştiinţa psihologică a acestui sf9rşit de secol.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 72
Desigur& unii scientist#practitioners% sunt mai mult scientists%. On acest ca*& ,n activitatea lor va domina metodologia psihologică clasică. Dar utili*area e+perimentului cu un singur su"iect le poate ,m"ogăţi cunoştinţele la care au a(uns prin metode clasice< altfel spus& ei pot testa mai uşor impactul pragmatic al cunoştinţelor do"9ndite. Dacă un scientist#practitioner% este mai mult practitioner%& e+perimentul cu un singur su"iect va deveni metodologia lui de "a*ă ,n cercetare şi practică. Dar şi ,n acest ca* cunoaşterea metodologiei clasice este necesară deoarece ea ,l poate menţine conectat la ultimele descoperiri şi reali*ări ale cercetării fundamentale clasice& lărgindu#i ,n acelaşi timp "aga(ul de metode de investigaţie psihologică< de fapt& aşa cum aminteam anterior& metodele clasice de investigaţie se pot completa şi coro"ora elegant cu metodologia e+perimentului cu un singur su"iect 'oro"or9nd datele pe care le avem şi lu9nd ,n considerare şi ,mpletirea str9nsă ,ntre metodologia clasică psihologică şi e+perimentul cu un singur su"iect& putem afirma cu certitudine că distincţia clasică la ,nceputul secolului = ,ntre cercetarea fundamentală şi aplicarea cercetării fundamentale nu se mai susţine. On cel mai "un ca* putem vor"i despre cercetare fundamentală /utili*ea*ă preponderent metode psihologice clasice& mai rar e+perimentul cu un singur su"iect0 şi cercetare aplicată /utili*ea*ă preponderent e+perimentul cu un singur su"iect#mai ales ,n clinică& dar şi unele metode psihologice clasice0.
C$'&%!e ,e&e: e2periment cu un singur su+iect, >scientist-practitioner?. S$0/# E+perimentul cu un singur su"iect s#a de*voltat ,n paradigma "ehavioristă& acoperind prăpastia care e+ista ,ntre psihologii e+perimentalişti şi psihologii clinicieni& promov9nd ,n acelaşi timp un nou tip de psiholog scientist#practitioner%# psihologul practician şi om de ştiinţă ,n acelaşi timp. E+perimentul cu un singur su"iect urmăreşte relevarea relaţiilor cau*ale ,ntre diversele varia"ile independente şi comportamentul uman vă*ut ca varia"ilă dependentă. 1"iectivele acestui tip de e+periment sunt /80 ,ndeplinirea criteriilor e+perimentale şi /20 o"ţinerea unui efect puternic a varia"ilei independente. E+perimentul cu un singur su"iect este ,n acelaşi timp un instrument de cercetare fundamentală şi cercetare aplicată.
Ee#&?&& >& /*&/?&& /80 >ăsiţi c9t mai multe situaţii concrete& ,n care e+perimentul cu un singur su"iect constituie o metodă de investigare mai adecvată dec9t metodologia clasică< care sunt caracteristicile situaţiei care v#au determinat să optaţi pentru e+perimentul cu un singur su"iectN
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 77
( FORMAREA ŞI ROLUL EDUCATIV ÎN SĂNĂTATE ŞI BOALĂ AL PSIHOLOGULUI CLINICIAN Formarea psihologului clinician nu se face după un model omogen ,n toate părţile lumii. 'el mai răsp9ndit cadru educativ presupune ani de pregătire psihologică& #; ani pentru o"ţinerea unui doctorat ,n psihologie& 8 an de practică clinică postdoctorală şi 8 an de studii clinice postdoctorale. On ţările Europei de Est şi ,n unele ţări ale Europei 1ccidentale& do"9ndirea competenţei de psiholog clinician se face dup9 #; ani de pregătire ,n psihologie cu speciali*are ,ncep9nd din ani 7 sau de studii. On psihologia clinică se vor"eşte despre o revoluţie caracteri*ată prin deplasarea accentului de pe factorul curativ spre cel profilactic& de la pro"lemele clinice la educarea populaţiei pentru a preveni aceste pro"leme clinice. Această tendinţă este ilustrată ,ncă ,n psihologia de simţ comun unde un prover" spune dacă dai unui om un peşte ,i asiguri o masă& dacă ,l ,nveţi să pescuiască el va putea să#şi procure hrană pentru tot restul vieţii. Astă*i un număr tot mai mare de psihologi şi#au orientat agendele de lucru spre acest domeniual profila+iei& contri"uind astfel la de*voltarea unor modele de sanogene*ă şi la prevenirea instalării şi evoluţiei unor "oli. Unul din conceptele cheie ale acestei orientări este cel de prevenţie. Prevenţia primară se referă la intervenţiile care au ca scop prevenire instalării unor "oli. Ele presupun metode de intervenţie ,n comunitate cu rol educativ şi profilactic. Prevenţia secundară se referă la identificarea rapidă a "olilor şi a de"utului acestora& favori*9nd astfel un tratament adecvat cu efecte po*itive asupra evoluţiei "olilor. Prevenţia terţiară se referă la măsurile anga(ate după fa*a acută a "olilor şi care pot conta ,n asistenţa adecvată ,n ca*ul "olilor cronice& prevenirea recăderilor etc.
C$'&%!e ,e&e: profila2ie, modele de sanogene0ă, prevenie primară, secundară şi teriară.
( PARTICULARITĂŢI ALE PSIHOLOGIEI CLINICE (@( S$./#$ "*&$ >& /)"e+e%!$( Practica psihologiei clinice ,n ca*ul sugarului& copilului şi adolescentului are următoarele particularităţi /a0 areori consultaţia este cerută de copil. De cele mai multe ori părintele sau persoana adultă solicită e+aminarea copilului astfel că rolul acestora este fundamental. /"0 Atunci c9nd decidem ce este patologie şi ce este normal tre"uie ţinut cont de stadiul de de*voltare al copilului. Astfel urinatul ,n pat este normal la un copil de c9teva luni dar nu este normal la unul de 8 ani. /c0 =n terapia acestora sunt implicate mai mult metode nonver"ale /copiii se e+primă mai greu ,n cuvinte0 şi indirecte /adultul este angrenat ,n tratamentul copilului0.
(( A)$!$( Psihologia clinică a adultului tre"uie să ţină seama de următoarele aspecte /a0 De*voltarea intelectuală este relativ ,ncheiată /e+. stadiul formal operator0& astfel că nu ne aşteptăm la modificări marcante ,n arhitectura cognitivă. /"0 De*voltarea personalităţii este la r9ndul ei relativ ,ncheiată& astfel că schim"ări ma(ore ,n personalitatea su"iectului nu pot fi atri"uite unor mecanisme de de*voltare ontogenetică normală.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7
(( V#+!/ %/&%!/!8( Particularităţile psihologiei clinice ,n ca*ul v9rstei ,naintate sunt o"iect de investigaţie recent. Aceasta deoarece asistăm la o creştere a speranţei de viaţă& ceea ce duce implicit la o sporire a numărului populaţiei v9rstnice. Deşi psihologia clinică a v9rstnicului nu se deose"eşte semnificativ de cea a adultului& e+istă c9teva elemente diferenţiatorii. Primul se referă la prevalenţa unor tul"urări psihice. Astfel& ne aşteptăm ca prevalenţa demenţelor şi a depresiilor severe să crească la v9rsta ,naintată. Al doilea aspect se referă la nevoile speciale acestei v9rste /e+. servicii domiciliare etc.0. Al treilea aspect se referă la particularităţile diagnosticului psihologic care este uneori o"strucţionat de confu*ia pacienţilor& lipsa motivaţiei& handicapuri sen*oriale etc.
K( PSIHOLOGIA MEDICAMENTULUI COMPLIANŢA TERAPEUTICĂ ŞI MODALITĂŢI DE OPTIMI4ARE A ACTULUI MEDICAL PRIN MIJLOACE PSIHOLOGICE Te#0e%$ )e *+&,"".&e / 0e)&/0e%!$$& este un termen recent introdus in literatura de specialitate /=amandescu& 8:0. El se referă la aspectele psihologice care apar ,n momentul ,n care su"iectul se află ,n relaţie cu medicamentul. ?u" aspect psihologic& distingem trei etape ,n cadrul acestei relaţii. M"0e%!$ *#e+#&e#&& 0e)&/0e%!$$&( On această etapă& factorul psihologic 8. principal se referă la efectul place"o. Place"o repre*intă o formă medicamentoasă identică cu cea a unui medicament& dar fără su"stanţa activă a acestuia. 'aracterele generale ale efectului place"o sunt /a0 ?u"stanţa administrată este inertă farmacodinamic< /"0 Efectul este simptomatic< /c0 Durata efectului este de regulă scurtă< /d0 Acţiune nespecifică< /e0 =nstalarea efectului este rapidă. Efectul place"o este e+plicat prin e+pectanţele su"iecţilor vis#a#vis de efectul scontat al medicamentului prescris. Altfel spus& efectele medicamentului de tip place"o sunt congruente si determinate de e+pectanţele su"iecţilor referitoare la efectul place"o. M"0e%!$ /?&$%&& 7/#0/"".&e / 0e)&/0e%!$$&( On afara efectului "enefic pe 2. plan somatic şi psihologic& medicamentele e+ercită şi o serie de efecte adverse /e+. reacţii alergice& an+ietate& ameţeli etc.0. Aceste efecte adverse devin stimuli cu valoare psihologică ,ncărcată care pot interfera ulterior # ca urmare a prelucrării lor cognitive # cu "una derulare a tratamentului medicamentos. M"0e%!$ 6&/%?$$&. Aici anali*a psihologică se referă la anali*a costuri "eneficii a 7. tratamentului medicamentos şi la deci*ia continuării sau renunţării la tratamentul ţintă. On ca*ul ,n care tratamentul a fost reuşit& anali*a psihologică se referă şi la de*voltarea ,ncrederii pentru eventuale readministrări. Din punct de vedere psihologic& un ca* particular este dependenţa de medicamente. Această dependenţă poate implica at9t o dependenţă fi*ică c9t şi una psihică. -odul ,n care se tratea*ă aceasta din punct de vedere psihologic va fi discutat la capitolul tul"urărilor legate de consumul de su"stanţe. C"0*&/%?/ !e#/*e$!&8 se referă la un raport e+plicit ,ntre comportamentul "olnavului şi instrucţiunile clinice. Acest raport poate determina trei situaţii posi"ile 8. hipercomplianţă # care poate merge p9nă la adăugarea unor mi(loace terapeutice neindicate< 2. complianţa normală care se ,nscrie ,n cadrul prescripţiilor terapeutice<
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7;
7. hipocomplianţă # care poate merge p9nă la noncomplianţă şi refu*area prescripţiilor terapeutice. Factorii de care depinde complianţa terapeutică sunt /a0 )atura prescripţiilor terapeutice comple+itate acestora& consecinţele lor şi eşecul anterior al unor astfel de prescripţii< /"0 -edicul prestigiul său. 'alităţile relaţionale cu "olnavul etc.< /c0 !olnavul nivelul de ,nţelegere& tipul de personalitate< /d0 !oala severitate "olii& evoluţia acută sau cronică a acesteia etc.< /e0 Antura(ul e+perienţa şi atitudinile acestuia faţă de tratament. Aşa cum am mai amintit pe parcursul acestui curs& actul medical se referă la aspectele curative şi profilactice ,n ca*ul "olilor. Unii din factorii importanţi implicaţi ,n "oală şi sănătate sunt cei psihologici. 'a urmare& psihologia poate optimi*a actul medical ,n toate etapele sale. 1 notă aparte o repre*intă relaţia medic#"olnav. Aceasta este o relaţie terapeutică care poate "eneficia şi poate fi optimi*ată prin aplicare cunoştinţelor din psihologia relaţiilor interpersonale. 5oate aceste aspecte vor fi reluate detaliat ,n semestrul doi c9nd vor fi a"ordate intervenţiile psihologice ,n actul medical.
C$'&%!e ,e&e: psihologia medicamentului, efectul place+o, e2pectanele, compliana terapeutică.
S$0/# 5ermenul de psihologie a medicamentului se referă la aspectele psihologice care apar ,n momentul ,n care su"iectul se află ,n relaţie cu medicamentul. ?u" aspect psihologic& distingem trei etape ,n cadrul acestei relaţii /80 momentul prescrierii medicamentului& /20 momentul acţiunii farmacologice a medicamentului& /70 momentul "ilanţului. 'omplianţa terapeutică se referă la un raport e+plicit ,ntre comportamentul "olnavului şi instrucţiunile clinice şi se poate pre*enta su" formă de hipercomplianţă& complianţă normală& hipocomplicnţă şi noncomplicnţă. Factorii de care depinde complianţa terapeutică sunt natura prescripţiilor terapeutice& medicul& "olnavul& "oala şi antura(ul "olnavului.
Ee#&?&& >& /*&/?&& /80 E+plicaţi modul ,n care pot fi manipulaţi factorii de care depinde complianţa terapeutică pentru a creşte complianţa ,n momentul prescrierii medicamentului& ,n ca*ul unui pacient care urmea*ă să primească un tratament cu antidepresive.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7J
PSIHOLOGIA CLINICĂ ÎN PRACTICA JUDICIARĂ Adesea psihologul clinician este implicat ,n activităţi (udiciare. Una din acestea se referă la domeniul psihiatriei (udiciare şi anume la protecţia "olnavului mintal ce efectuea*ă un act civil& măsurile de apărare socială ,mpotriva "olnavului mintal care a comis sau pre*intă riscul comiterii unui act antisocial şi refu*ul tratamentului de către "olnavul mintal. Una dintre cele mai importante activităţi care tre"uie reali*ate ,n psihiatria (udiciară constă ,n sta"ilirea discernăm9ntului. Discernăm9ntul este un concept psihologic şi psihiatric cu rol ,n sta"ilirea responsa"ilităţii /concept de drept civil şi penal0 unei anumite fapte contravenţionale sau penale. 'omisia care face e+perti*a este condusă de către medicul legist şi adesea ea mai implică doi psihiatri şi un psiholog. e*ultatele anali*ei se regăsesc ,ntr#un raport de e+perti*ă (udiciară medico#psihiatrică. 1 altă activitate (udiciară a psihologului clinician constă ,n cea de e+pert anga(at de instanţele de (udecată atunci c9nd ca*ul aflat pe rol necesită clarificări psihologice. Deontologia şi modul de comportament al psihologului ,n astfel de situaţii sunt reglementate ,n general de codul deontologic al psihologului şi el poate fi consultat la adresa ,!!*155(/*/("#.(
C$'&%!e ,e&e: psihiatrie "udiciară, e2perti0ă psihologică, codul deontologic al psihologului . @( DEONTOLOGIA PSIHOLOGULUI CLINICIAN Deontologia psihologului clinician este riguros delimitată ,n ţările ,n care aceasta este "ine de*voltată. Deşi la noi ,n ţară ,ncă aceste norme nu au fost adoptate& e+istă un acord ,ntre practicienii domeniului că normele de referinţă sunt cele adoptate de către ASOCIAŢIA PSIHOLOGILOR AMERICANI. 'a urmare codul deotologic al psihologului clinician adoptat de APA este cadrul de referinţă pentru psihologii clinicieni de la noi din ţară. 'odul deontologic poate fi consultat la adresa ,!!*155(/*/("#.(
BIBLIOGRAFIE American Ps$chiatric Association /80. DSM-IV, A.P.A.& ashington& D'. !aer& D. -. /8:H0. 1n the relation "etGeen "asic and applied research. On 'atania& '.& !righam& 5. /Eds.0. @and+oo% of applied +ehavoir anal'sis& =rvington Pu"lisher. 'atania& '.& !righam& 5. /8:H ). @and+oo% of applied +ehavior anal'sis, =rvington Pu"lisher. David& D.& @oldevici& =.& ?*amosIo*i& ?.& !ă"an& A. /8H ). Psihoterapie şi hipnoterapie cognitiv-comportamentală, Editura isoprint& 'lu(#)apoca. David& D. /26660. Prelucrări inconştiente de informaie! implicaii pentru mass.media, practica clinică şi "uridică& Editura Dacia& 'lu(#)apoca. @oldevici& =. /8J0. #lemente de psihoterapie& Editura All& !ucureşti. =amandescu& !. =. /8:0. Psihologie medicală& Editura =nfomedica& !ucureşti. Ka*din& A. /8:H0. -ethodolog$ of applied "ehavior anal$sis. On 'atania& '.& !righam& 5. /Eds.0. @and+oo% of applied +ehavoir anal'sis& =rvington Pu"lisher. -orle$& ?.& Adams& -. /8H0. ?ome simple statistical tests for e+ploring single#case time Bseries data& (ritish Aournal of clinical Ps'cholog'& 2H& 8#8H. adu& =.& -iclea& -.& Al"u& -.& )emeş& ?.& ?*amosIo*i& ?. /870. Metodologie psihologică şi anali0a datelor & Editura ?incron& 'lu(#)apca.
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7:
Î%!#e68#& )e /$!"e'/$/#e @( /a0 /"0 /c0
P#e'e%?&/ +e$%)/#8 +e #e7e#8 /1 =ntervenţia care previne instalarea "olii =ntervenţia care se face pentru a reduce complicaţiile date de complicaţiile "olii =ntervenţia care se face pentru a preveni complicaţiile "olii
( /a0 /"0 /c0
F$%?&&e *+&,"".$$& &%&&/% '&:e/:81 Diagnosticul şi evaluarea clinică& cercetarea& pregătirea pacientului & educaţia pentru sănătate. Educaţia& cercetarea& consilierea psihologică şi intervenţia clinică& diagnosticul şi evaluarea. 'onsilierea psihologică şi psihoterapia& evaluarea clinică& educaţia şi prevenţia primară.
( /a0 /"0 /c0
Re*#e:e%!/%?&& $#e%!$$& /%!&*+&,&/!#&e "%+&)e#/$ 81 )oţiunea de "oală mentală% nu se (ustifică )oţiunea de "oală mentală% se referă la impactul factorilor infecţioşi )oţiunea de "oală mentală% se referă la impactul factorilor psihici
( /a0 /"0 /c0
A)e*?&& $#e%!$$& 6&"0e)&/ "%+&)e#/$ 81 5ul"urarea psihică se datorea*ă unor pro"leme de natură organică 5ul"urarea psihică se datoera*ă unor factori sociali şi de mediu 5ul"urarea psihică se datorea*ă unor factori psihici
( A6"#)/#e/ )&%/0&-*+&,/%/&!&8 *e/8 )e / /+$0*?&/ 81 /a0 ?imptomatologia pacientului este determinată de conflictul terapeutic /"0 ?imptomatologia pacientului este determinată de conflictul "a*al /c0 ?imptomatologia pacientului este determinată de conflictul actual& fundamentat pe unul "a*al ( C"%7"#0 /6"#)8#&& )&%/0&-*+&,/%/&!&e !#8&#&e e0"?&"%/e %e./!&'e / 8#"# "%>!&e%!&:/#e / 7"+! 6"/!8 +e *"! e*#&0/1 /a0 ?u" formă de g9nduri reprimate /"0 ?u" formă de activare fi*iologică /c0 ?u" formă de g9nduri negative ( /a0 /"0 /c0
D&% *$%! )e 'e)e#e ".%&!&'-"0*"#!/0e%!/ 0e/%&+0$ !#/%+7e#$$& e+!e1 eprimarea cogniţiilor negative >enerali*area emoţiilor >enerali*area stimulului
K( /a0 /"0 /c0
I%!e#*#e!/#e/ *+&,/%/&!&8 +e %e*e /!$%& %)1 Este generată infantili*area% pacientului Este generată nevro*a de transfer Este generat contratransferul
( /a0 /"0 /c0
F/!"#&& *#&%&*/& /& #e/?&e& !e#/*e$!&e % /6"#)/#e/ )&%/0&-*+&,/%/&!&8 +$%!1 'onflictul "a*al şi conflictul terapeutic 5ransferul şi contratransferul -ecanismele de apărare şi emoţiile negative
@( /a0 /"0 /c0
E0*/!&/ e*#&08 7/*!$ 81 terapeutul se identifică cu pacientul şi pro"lemele acestuia terapeutul ,nţelege cele comunicate de pacient& fără a se identifica cu acesta terapeutul este capa"il să trăiască aceleaşi sentimente ca şi pacientul său
@@( Ae*!/#e/ %e"%)&?&"%/!8 *#e+$*$%e1 /a0 acceptarea pacientului ca persoană& fără a apro"a toate comportamentele acestuia /"0 acceptarea tuturor comportamentelor persoanei /c0 acceptarea unor comportamente& dar nu şi a persoanei ,n general @( C"%.#$e%?/ +e #e7e#8 /1 /a0 acordul dintre ceea ce simte terapeutul şi modul ,n care acesta se comportă /"0 acordul dintre g9ndurile şi sentimentele terapeutului
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7H /c0 acordul dintre g9ndurile şi comportamentele pacientului
@( /a0 /"0 /c0
“T$ "0$%&/#e” "%+!8 %1 o"iecţii la persoana clientului o"iecţii la comportamentul terapeutului o"iecţii la comportamentul clientului
8. A6"#)/#e/ $0/%&+!-e*e#&e%?&/8 "%+&)e#8 *#"6e0ee *+&,"".&e / 7&&%)1 /a0 re*ultatul "locării empatiei /"0 re*ultatul "locării acceptării necondiţionate /c0 re*ultatul "locării forţelor po*itive din individ
@( /a0 /"0 /c0
A6"#)/#e/ ".%&!&'-"0*"#!/0e%!/8 "%+&)e#8 *#"6e0ee *+&,"".&e / 7&&%)1 cogniţii disfuncţionale susţinute de emoţii de*adaptative răspunsuri de*adaptative susţinute de cogniţii disfuncţionale emoţii disfuncţionale susţinute de cogniţii adaptative
@( /a0 /"0 /c0
C"0*"#!/0e%!$ #e+*"%)e%! e+!e1 comportament do"9ndit comportament ,nnăscut comportament ,nvăţat
@( /a0 /"0 /c0
C"%7"#0 /6"#)8#&& e#&+"%&e%e */!"".&/ *+&,&8 >& *+&,"+"0/!&8 /$ / 6/:81 deficit de comunicare şi sisteme de referinţă rigide deficit de comunicare şi convingeri rigide deficit de procesare şi sisteme de referinţă rigide
@K( /a0 /"0 /c0
Te,%&/ )e &%!e#'e%?&e e/ 0/& $!&&:/!8 )e /)e*?&& /6"#)8#&& e#&+"%&e%e e+!e1 anali*a viselor hipno*a e+punerea
@( /a0 /"0 /c0
N&'e$ "0*"#!/0e%!/ +e #e7e#8 /1 comportamentele respondente comportamentele operante comportamentele respondente şi operante
( /a0 /"0 /c0
P#"e+8#&e &%7"#0/?&"%/e )e!e#0&%81 intensitatea trăirilor su"iective calitatea trăirilor su"iective cantitatea trăirilor su"iective
@( I%!e#*#e!/#e/ %e./!&'8 / +&0*!"0/!"".&e& .e%e#e/:8 +!#e+ >& /%&e!/!e *#&%1 /a0 mecanismul interpretării cognitive /"0 mecanismul integrării cognitive /c0 mecanismul discrepanţei cognitive ( /a0 /"0 /c0
D&/.%"+!&$ %"+"".& +e #e7e#8 /1 tratarea separată a pro"lemelor clientului ,ncadrarea clientului ,ntr#o categorie şi particulari*area ei pentru su"iect ,ncadrarea pro"lemelor clientului ,n diferite categorii nosologice
( /a0 /"0 /c0
P$%e?& % "#)&%e ".&8 $#08!"/#ee e!/*e % )e+78>$#/#e/ $%e& e'/$8#& &%&e1 clarificarea şi preci*area diagnosticului pre*umtiv surprinderea structurii şi dinamicii individuale a pacientului ela"orarea unui diagnostic nosologic ipotetic şi identificarea factorilor declanşatori& predispo*anţi şi de menţinere.
( /a0 /"0 /c0
P/>&& $%$& )e0e#+ )e +*/#.e#e / #e:&+!e%?e"# +$%!1 1ferire de ,ntăriri& reflectare empatică& a"ordare indirectă eflectare empatică& a"ordare indirectă& oferire de ,ntăriri A"ordare indirectă& oferire de ,ntăriri& reflectare empatică
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 7
( F/!"#&& "#&8#$& )e0e#+ *+&,"!e#/*e$!& +/$ )e "%+&&e#e +$%!1 /a0 Diagnostic psihologic şi evaluare clinică& relaţia terapeutică /de consiliere0& conceptuali*area& reflectarea empatică& evaluarea re*ultatelor intervenţiei /"0 Diagnostic psihologic şi evaluare clinică& relaţia terapeutică /de consiliere0& conceptuali*area& tehnicile& evaluarea re*ultatelor intervenţiei /c0 Diagnostic psihologic şi evaluare clinică& relaţia terapeutică /de consiliere0& conceptuali*area& tehnicile& depăşirea re*istenţelor pacientului ( /a0 /"0 /c0
Î% +e%+ #e+!#%+ *+&,"!e#/*&/ +e "$*8 $1 =ntervenţie ,n patologie şi optimi*are personală =ntervenţie ,n psihopatologie 1ptimi*are personală şi prevenţie
( /a0 /"0 /c0
E*e#&0e%!$ $ $% +&%.$# +$6&e! +-/ )e:'"!/! % */#/)&.0/1 cognitivistă dinamic#psihanalitică "ehavioristă
K( /a0 /"0 /c0
E*e#&0e%!$ $ $% +&%.$# +$6&e! /"*e#8 *#8*/+!&/ 0e!")"".&8 )&%!#e1 cercetarea aplicativă şi cercetarea clinică cercetarea clinică şi practica clinică cercetarea fundamentală şi cercetarea clinică
( /a0 /"0 /c0
E*e#&0e%!$ $ $% +&%.$# +$6&e! $#08#e>!e #ee'/#e/ #e/?&&"# /$:/e )&%!#e1 diferite varia"ile independente şi comportamentul uman diferite varia"ile independente şi varia"ile etichetă comportamentul uman şi diferite varia"ile dependente
76. D/?& !#e& ee0*e )e !&*$#& )e )e+&.% e*e#&0e%!/ +*e&7&e e*e#&0e%!$$& $ $% +&%.$# +$6&e!1 /a0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX /"0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX /c0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
@( O6&e!&'ee e*e#&0e%!$$& $ $% +&%.$# +$6&e! +$%!1 /a0 reducerea validităţii e+terne şi o"ţinerea unui efect puternic al varia"ilelor independente /"0 ,ndeplinirea criteriilor e+perimentale şi o"ţinerea unui efect puternic al varia"ilelor independente /c0 ,ndeplinirea criteriilor e+perimentale şi identificarea efectului unor varia"ile independente cu impact redus ( /a0 /"0 /c0
Î% *+&,"".&/ &%&8 / /)$!$$& !#e6$&e +8 +e ?&%8 +e/0/ )e1 stadiile de*voltării fi*ice şi psihice de*voltarea inteligenţei şi personalităţii de*voltarea a"ilităţilor cognitive
77. E!/*ee #e/?&e& +$6&e!$$& $ 0e)&/0e%!$ +$%!1 /a0 prescrierea medicamentului& acţiunea farmacologică a medicamentului& dependenţa /"0 prescrierea medicamentului& acţiunea farmacologică a medicamentului& "ilanţul /c0 acţiunea farmacologică a medicamentului& "ilanţul& complianţa
7. Me/%&+0$ e7e!$$& */e6" e+!e )/! )e1 /a0 =nstalarea rapidă a efectului /"0 acţiunea nespecifică /c0 e+pectanţe
( /a0 /"0 /c0
Î% *#/!&/ <$)&&/#8 *+&,"".$ &%&&/% +e *"/!e &0*&/ %1 e+perti*a medicală şi e+perti*a psihologică e+perti*a (udiciară medico#psihiatrică şi e+perti*a psihologică e+perti*a medico#legală şi e+perti*a psihologică
Psihologie clinică Dr. psiholog Daniel David 6
