Psihologia Relatiilor de Cuplu Si a Familiei

PSIHOLOGIA RELAŢIILOR DE CUPLU ŞI A FAMILIEI Titular disciplină: Lect. univ. dr. MONICA MORARU Anul: III Semestrul: VI Număr de ore: - Curs 28 ore - Seminarii 14 ore - Total 42 ore Forma de evaluare finală: examen Credite: 5 Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Domeniul fundamental : Ştiinţe Sociale şi Politice Domeniul de licenţă : Psihologie Specializare: Psihologie Tip disciplină: de specialitate obligatorie I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI: 1. Sensibilizarea studenţilor faţă de complexitatea şi actualitatea integrării factorului uman

în microstructura de bază a societăţii, viaţa de familie. 2. Antrenarea studenţilor studenţilor în promovarea promovarea resurselor resurselor calitativ-progresi calitativ-progresive ve ale vieţii de familie. familie.

II. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ A. CURS 1. Delimitări conceptuale •

•

cuplu, căsătorie, familie functiile familiei

2. Dinamica structurilor familiale • •

poligamia şi monogamia monogamia – forme de organizare organizare a vietii familiale familia extinsă şi familia nucleară

3. Familia restructurata. Experiente neofamiliale familia restructurata: concubinajul, celibatul, cuplul fără descendenţi, familia monoparentala, familia mixta expe experi rien ente te neof neofam amil ilia iale le:: semi semi-c -căs ăsni nici cia, a, pseu pseudo do-c -căs ăsni nici cia, a, uniu uniuni nile le homosexuale, grupul comunitar sexual, swingers •

•

4. Paradigme explicative cu privire la cuplu şi familie teoria dezvoltării (ciclurilor vieţii) •

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

























• •

• •

teoria structurală (dinamica rolurilor şi a puterii) teori teoriaa funcţi funcţiona onală lă (proc (procesu esuală ală): ): aborda abordarea rea comuni comunicaţ caţion ională ală,, aborda abordarea rea interacţi interacţionis onist-sim t-simboli bolică, că, abordarea abordarea din perspecti perspectiva va conflict conflictului ului,, abordare abordareaa socială a schimbului teoria sistemică (holistă) teoria istoristă (intergeneraţională)

5. Alegerea partenerului conjugal motivaţia alegerii in societatea traditionala/moderna traditionala/moderna criterii de alegere a partenerului conjugal •

•

6. Rolurile conjugal-parentale. Disfunctii de rol conceptele de rol, rol conjugal-parental ; sex-rol si gen-rol ; teorii asupra formării identităţii sexuale stereotipii de gen-rol disfuncţii de rol •

• •

7. Stiluri maritale. Stiluri parentale stiluri/tipologii maritale parentalitate; stiluri stiluri parentale; competente competente si responsabilitati responsabilitati parentale; consilierea parintilor anexe • •

• •

8. Calitatea vieţii familiale indicatori obiectivi şi subiectivi ai calităţii vieţii familiale rolul serviciilor de asistenţă, consiliere şi terapie familială educaţia profamilială •

• •

B. SEMINAR 1. Familia in Romania contemporana. Criza familiei. O perspectiva socio- demografica 2.

3. 4. 5.

6. 7.

asupra familiei: nuptialitatea, natalitatea, divortialitatea divortialitatea Parteneriatul afectiv – suport al cunoasterii si interdezvoltarii cuplului (eseu despre IUBIRE) Factori Factori favorizanti favorizanti si de risc ai disfunct disfunctiona ionalitat litatii ii maritale. maritale. Consecintele Consecintele divortia divortialitat litatii ii asupra copiilor Violenta Violenta in in familie familie – un un fenomen fenomen cu impact impact psihopsiho-socia sociall Fenomenul copiilor ai caror parinti muncesc in strainatate Educabili Educabilitatea tatea comportam comportamentul entului ui parental parental Aspecte ale parteneriatului scoala - familie

C. Bibliografie

























Banton, M., Discriminarea, Ed. Dy Style, Bucuresti, 1999. Birch, A., Psihologia dezvoltarii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2000. Bruckner, P., Finkielkrant, A., Noua dezordine amoroasa, Editura Trei, Bucuresti, 2005 Bulgaru, M. (2003), Aspecte teoretice si practice ale asistentei sociale (suport de curs), UMS, Chisinau. 8. Cosnier, J., Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor, Ed. Polirom, 2002. 9. Duck, S., Relatiile interpersonale, Ed. Polirom, Iasi, 2000. 10. Ducici I., Fericire, Iubire, Femeie, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1994. 11. Dobson J., Armonia în familie, Ed. Noua Speranţă, Timişoara, 1994. 12. Dumitru, I. Al., Consiliere psihopedagogica, Polirom, 2008 13. Gouti, D., Kokkinou, M. (coord.), Criza familiei, Editura Sophia, 2011 a supra maternitatii. Bucuresti: Ed. SPER 14. Enache, R. (2003). O perspectiva psihologica asupra 15. Enache, R. Asistenta sociala a copilului si familiei, Ovidius University Press, Constanta, 2011 16. Enachescu, C., Tratat de psihosexologie, Polirom, 2003 17. Fratiman, Fratiman, Livica. Livica. (2003). (2003). Notiuni de psihosociologia familiei si planning familial. Constanta: Ed. Fundatiei “Andrei Saguna”. 18. Fromm, E. (1995). Arta de a iubi. Bucuresti: Ed. Anima 19. Fukuyamo, F., Marea ruptura, Humanitas, Bucuresti, 2002 20. Hardyment, C. (2000). Viitorul familiei. Bucuresti: Ed. Stiintifica. 21. Jose Ortega y Gasset, Studii despre iubire, Ed. Humanitas, 2002. 22. Mihailescu, I., Familia in societatile europene, Editura Universitatii din Bucuresti, 1999. 23. Ilut, P., Familia. Cunoastere si asistenta, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1995. 24. Ilut, P., Sociopsihologia Sociopsihologia si antropologia antropologia familiei, Polirom, 2005 25. Jung, Jung, C.G. Casatoria Casatoria ca relatie relatie psiholog psihologica, ica, in vol. vol. Puterea Puterea sufletul sufletului, ui, a treia treia parte, parte, ed. Anima, Buc, 1994 26. MECT, Sa construim impreuna cei 7 ani...de-acasa, Bucuresti, 2008 27. Mihailescu Mihailescu,, I. (1995). (1995). Politici sociale in domeniul populatiei si familiei. In Politici sociale. Romania in context european. Bucuresti: Ed. Alternative. 28. Mihailescu, I. (1999). Familia in societatile europene, Bucuresti: Editura Universitatii din Bucuresti. 29. Mircea, T., Familia – de la fantasma la nebunie, Ed. Marineasa, Timisoara, 1994. 30. Miroiu M., Despre natură, femei şi morală, Ed. Alternative, 1996; 31. Mitrofan, I., Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie, Ed. Stiintifi Stiintifica ca si Enciclop Enciclopedica, edica, Bucuresti, 1989. , Mitrofan N., Familia de la A ... la Z. Mic dictionar al vietii de familie. Ed. 32. Mitrofan I. , Ştiinţifică, Bucureşti, 1991. 33. Mitrofan, I., Mitrofan, N., Elemente de psihologie a cuplului, Ed. Sansa, Bucuresti, 1994. 34. Mitrofan I., Ciupercă C. , Psihologia , Psihologia relaţiilor dintre sexe - Mutaţii şi alternative, Editura Alternative, Bucureşti, 1997. 35. Mitrofan I., Ciupercă C., Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei, Edit. Press Mihaela, Bucureşti, 1998. 4. 5. 6. 7.

























40. Nuta, A., Inocenta si inchipuire. Psihologia relatiei de cuplu, Editura SPER, 2000 41. Pascal, M. N. (2001). Arta de a fi mereu impreuna. Bucuresti: Ed. Axel Springer 42. Radulescu, S. (1997). Sociologia si istoria comportamentului sexual deviant. Bucuresti:

Ed. Nemira. 43. Scutaru, Anca, (2006), Familia monoparentala de la vulnerabilitate la autocontrol. Iasi: Ed. Lumen. 44. Stanciulescu, E., Sociologia educatiei familiale, vol. I, II, Ed. Polirom, 1997, 1998. 45. Stekel, W. (1995). Recomandari psihanalitice pentru mame. Bucuresti: Ed. Trei 46. Serban, Serban, Elena Elena Petronela Petronela (2005), (2005), Asistenta sociala a mamelor adolescente. Iasi: Ed. Lumen. 47. Stefan, Stefan, Cristina Cristina,, (2001), (2001), Familia monoparentala. Aspecte privind protectia sociala. Bucuresti: Ed. Arefana. 48. Tocqueville, A., Despre democratie in America, vol. II, 1995 49. Voinea, M., Psihosociologia familiei, Bucuresti: T.U.B., 1993 50. Voinea Voinea,, M. (1996 (1996). ). Aspecte psihosociale ale modelelor familiale ale tranzitiei in Romania: accelerarea tranzitiei. Bucuresti: Ed. I. N. I. 51. Vrasmas, E. (2008). Interventia socio-educationala ca sprijin pentru parinti. Bucuresti: Ed. Aramis. 52. Zapodeanu, Monica, 2005, Terapii familiale si asistenta sociala a familiei. Iasi: Ed. Lumen.

STABILIREA NOTEI FINALE: Examen: 60%; Seminarii: 15% Teste pe parcurs: 10%; Teme de control: 15%

























FAMILIE F – FIDELITATE A – ARMONIE M – MULTUMIRE MULTUMIRE I – IUBIRE L – LINISTE I – IZBANDA E - EGALITATE

























INTRODUCERE Iubirea imbogateste, pentru ca primeste si daruieste la nes farsit, pe cand ura saraceste, caci nu da si nu primeste nimic. (Parintele Dumitru Staniloaie)

Studiul familiei s-a impus cu necesitate in epoca moderna, desi preocuparile sunt foarte vechi. Initial, metodele de cercetare a familiei au fost filologice, etnologice si istorice. Abea in ultimele patru decenii ale secolul XX concepandu-se abordari teoretice si metodologice de pe pozitii complementare si interdisciplinare, interdisciplinare, intre care cele de psihologie psihologie sociala, sociologie, pedagogie a adultului adultului si psihologie psihologie a copilului, psihopatologie psihopatologie si psihiatrie psihiatrie sociala, psihoterapie si antropologie antropologie detin pozitii prioritare. Importanţa familiei ca instituţie, ca microsistem social, este confirmată si de apariţia unor domenii conexe ca: planing familial, educaţia părinţilor, părinţilor, design ambiental, dreptul familie etc. Numerosi autori au intreprins intreprins studii comparative si transculturale privind structurile structurile si tipur tipurile ile famili familiale ale,, dinam dinamica ica relati relatiilo ilorr conjug conjugalal-par parent entale ale,, a struct structuri urilor lor roluri rolurilor lor famili familiale ale,, fenomenele de psihosociologia psihosociologia si psihosexologia psihosexologia familiei



























CURSUL 1 DELIMITARI CONCEPTUALE

structu tura ra bipol bipolara ara,, de tip tip biop biopsi sihos hosoci ocial al,, bazat bazata a pe 1. Cuplul Cuplul este este defi defini nitt ca o struc interdeterminism mutual – – partenerii, barbat si femeie, se sustin, se dezvolta, se stimuleaza, se

satisfac, satisfac, se realizeaza realizeaza ca individ individualit ualitati ati biologic biologice, e, afective afective si sociale, sociale, unul prin intermed intermediul iul celuilalt (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998). Cuplul conjugal reprezinta nucleul generativ al microgrupului familial, exprimand structural si functional

modul in care doua persoane de sex opus se intemeiaza creator, dezvoltandu-se, motivandu-se si determinandu-se mutual prin interacomodare si interasimilare, simultan in plan biologic, psihologic si social (I. Mitrofan, N.

Mitrofan, 1991, p. 89).

Cuplul poate fi armonic, satisfacator, stabilizator, avand mari sanse de a se transforma intr intr-o -o casa casato tori rie, e, sau, sau, din din cont contra ra,, diza dizarm rmon onic ic,, nesa nesati tisf sfac acat ator or,, dist distor orsi sion onan ant, t, tinz tinzan andd la disociere/dizolvare.

2. Casatoria Din punct de vedere juridic , casatoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei familii. Din punct de vedere psihologic, “casatoria este o relatie psihologica intre doi oameni constienti, constienti, o constructie complicata, alcatuita dintr-o serie intreaga de date subiective si obiective,

























Patrilocalitatea Patrilocalitatea implica stabilirea resedintei noilor soti impreuna sau in apropierea parintilor sotului.

implica o resedinta resedinta neutra. Matrilocalitatea inseamna stabilir stabilirea ea domiciliu domiciliului lui impreuna impreuna sau in Neolocalitatea implica Matrilocalitatea inseamna apropierea parintilor sotiei. In prezent, arata I. Mihailescu (1993), domina casatoriile matrilocale si, indeosebi, cele neolocale.

Din perspectiva religioasa, vorbim despre taina casatoriei (a cununiei), ce implica relatia de „comuniune responsabila dintre barbat si femeie”; o legatura naturala de dragoste si ajutor reciproc, bucurie de celalalt si rabdare a lui” (D. Staniloaie); o legatura pe viata intre cei doi soti alcatuind unitatea completa completa (barbat-femeie). (barbat-femeie). Parintele Dumitru Staniloaie : „Adam a fost totdeauna Adam-Eva. Aceste doua aspecte (masculin si feminin) ale omului sunt in asa masura inseparabile in iubirea lui Dumnezeu, incat o fiinta umana, luata izolat si considerata in sine, nu e om deplin...Nu este decat o jumatate de om, intr-o existenta izolata de complementarul sau, care s-ar iubi numai pe sine. Cei doi se iubesc pentru ca se completeaza si nu sunt uniformi. Iubirea nu se naste intre doua suflete care suna la fel, ci in cele care suna „armonic”, spune Schiller. Iubirea imbogateste pe fiecare, pentru ca primeste si daruieste la nesfarsit, nesfarsit, pe cand ura ura saraceste, caci caci nu da si nu primeste primeste nimic”. nimic”. Casatoria ca legatura naturala si monogama a fost slabita si desfigurata de poligamie/poliandrie. Omul nu se mai realizeaza ca persoana. El devine un fel de individ-specie, lipsit de o adevarata comuniune personala. In el se dezvolta mai mult pasiunea speciei dereglate de pacat, decat trasaturile unei persoane cu caractere spirituale reliefate in mod propriu.

3. Familia reprezinta ultimul element al triadei: cuplu-casatorie-familie. cuplu-casatorie-familie. Din punct de vedere juridic, familia reprezinta grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, avandu-si originea in acte juridice precum: casatorie, rudenie, adoptie.

Din perspectiva sociologica, „familia este elementul natural si fundamental al societatii” (I. Mitrofan, N. Mitrofan, 1991); reprezinta una dintre constructiile sociale cele mai vechi si

























W. Stephens (1963): familia este o uniune sexuala legitimata social; presupune un contract de casatorie, mai mult sau mai putin explicit, care specifica drepturi si obligatii reciproce intre soti si viitorii lor copii.

C. Levi-Strauss: familia este un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si obligatii obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale, incluzandu-le incluzandu-le pe cele sexuale.

Maria Voinea (1978) defineste familia ca fiind “o forma complexa de relatii biologice, sociale, materiale si spirituale intre oameni legati prin casatorie, sange sau adoptiune. Fiind un fenomen social, se dezvolta odata cu dezvoltarea societatii si se modifica in raport cu aceasta”

(apud. Rodica Enache, 2011). O definitie interesanta ne este oferita de Adina Baran-Pescaru (2004, p. 14): „Familia este un grup social, care poate sau nu sa include adulti de ambele sexe (ex.

familiile cu un singur parinte), poate sau nu include unul sau mai multi copii (ex. cuplurile fara copii), care pot sau nu sa fie nascuti din casatoria lor (ex. copiii adoptati sau copiii unui partener dintr-o casatorie anterioara. anterioara. Relatia dintre adulti poate sau nu sa aiba originea in casatorie (de ex., cuplurile care coabiteaza), ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna (de ex., cuplurile care fac naveta). naveta). Adultii Adultii pot sau nu sa coabiteze coabiteze sexual, sexual, iar relatia relatia poate sau nu sa implice implice sentimente sentimente valorizate social, cum sunt: dragostea, atractia, respectful fata de parinti si admiratia ».

perspectiva psiho-social psiho-socialaa, « fami Din perspectiva famili liaa repr reprez ezin intă tă o unit unitat atee de inte intera racţ cţiu iuni ni şi intercomunicări personale, cuprinzând rolurile sociale de soţ, soţie, tată, mamă, fiu şi fiică, frate şi soră, constituită în şi prin afecţiune » (I. Mitrofan, 1989). Caracteristici ale familiei (I. Mitrofan, N. Mitrofan, Familia de la A la Z, 1991): a) existe existenta nta unu unuii numar numar de de persoa persoane; ne; b) reunirea lor ca urmare a unui act civil (actul de casatorie) ;

























Institutul canadian pentru familie Vanier (apud. Adina Baran-Pescaru, Familia azi. O perspectiva perspectiva socio-pedagogi socio-pedagogica, ca, 2004): familia reprezinta “orice combinatie de doua sau mai

multe persoane, care relationeaza in timp prin legaturi de acord reciproc, nastere si/sau adoptie sau plasament si care isi asuma impreuna responsabilitati : a) sustinere fizica si grija fata de membrii grupului ;

b) adaugarea de noi membri membri prin procreatie procreatie si adoptie ; c) social socializa izarea rea copiil copiilor or ; d) controlu controlull social social al copiilo copiilorr ; e) producere, consum consum si distribuire distribuire a bunurilor bunurilor si serviciilor ; f) hrana afectiva – dragoste ».

Ecaterina Ecaterina Vrasmas Vrasmas (2008) defineste familia ca fiind “unicul grup social caracterizat de determinarile naturale si biologice, singurul in care legaturile de dragoste si consanguinitate capata o importanta primordiala prin interactiunile multiple si determinante intre toti membrii ei. In acest creuzet de relatii, valori si sentimente copilul primeste forta si imboldul principal al dezvoltarii sale” (apud. Rodica Enache, 2011). Din punct de vedere religios, familia reprezinta unirea conjugala dintre cei doi soti in vederea nasterii de copii.

Functionalitatea familiei depinde de exista mai multor factori: starea generala a societatii, regimul regimul politic, politic, nivelul nivelul de dezvoltar dezvoltaree economica economica,, tehnolog tehnologica, ica, nivelul nivelul general general de instruct instructie, ie, educatie si civilizatie, tipul, dimensiunea, structura familiei, diviziunea rolurilor si autoritatii in familie, traditii, obiceiuri, norme morale, valori spirituale etc.

























sexual/reproductiva. Modernitatea redimensioneaza drastic functiile familiei, mergand pana la ignorarea unora dintre ele in cadrul unor variate configuratii familiale. •

Functi Functia a economi economica ca - famili familiaa trebu trebuie ie sa-si sa-si asigur asiguree venitu venituri ri sufici suficient entee pentru pentru

satisfacerea nevoilor de baza. Daca reuseste acest lucru, familia se poate concentra mai mult asupra realizarii celorlalte functii. In caz contrar, se pune in pericol insasi existenta familiei ca institutie sociala. Functia economica cuprinde 3 dimensiuni : componenta nta produc productiv tivaa – producerea bunurilor 1. compone bunurilor si serviciilor necesare

traiului familiei ; In societatea moderna, familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei (P. Ilut, 1995). Principala functie

economica a familiei moderne este cea de consum. Cu cat veniturile familiei sunt mai mici, cu atat se manifesta mai multe dispute familiale. 2. componenta profesionala – transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii ; 3. componenta financiara – administrarea unui buget de venituri si cheltuieli

- astazi, asistam la un buget dezechilibrat, datorita surselor sporadice de venit venit si/ sau chelt cheltuie uieli li exager exagerate ate intrintr-oo anumit anumitaa direc directi tiee (chelt (cheltuie uieli li referitoare la subzistenta). subzistenta). Cunoscuta ’’lege a lui Engel’’ afirma existenta unei relatii direct proportionale intre nivelul de saracie al unei familii si volumul cheltuielilor necesare asigurarii subzistentei fizice : cu cat veniturile sunt mai mici, cu atat ponderea cheltuielilor cheltuielilor pentru subzistenta este mai mare. mare. •

Functia de socializare



























3. social-integrativa – nivelul de adaptare si integrare sociala este direct dependent de

achizitiile realizate in cadrul grupului familial de apartenenta ; 4. cultural-formativa – formarea si cultivarea atitudinilor si sentimentelor estetice, a

spiritului critic in receptarea unor produse artistice ; dezvoltarea unor capacitati creatoare ; cultivarea atitudinilor si sentimentelor religioase etc. Din aceasta perspectiva, se poate vorbi de familii inalt educogene – sprijina educarea copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala ; familii satisfacator educogene – asigura copiilor conditii de educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistemul activitatilor in aceasta directie ; familii slab educogene – lipsa educatiei familiale si a controlului controlului parental (M. Voinea, 1993). •

Functia de solidaritate/de suport emotional, spiritual, moral este o functie complexa.

Famili Familiaa sanato sanatoasa asa asigu asigura ra unitat unitatea, ea, intimi intimitat tatea, ea, coeziu coeziunea nea,, securi securitat tatea ea emotio emotional nala, a, fizic fizicaa si materiala a membrilor ei, unitatea acesteia, dezvoltarea personalitatii umane in cadrul unui climat/mediu familial centrat pe valori precum: iubire neconditionata, daruire, munca, respect mutual, sinceritate, incredere, fidelitate etc. Aceasta functie a cunoscut o diminuare in timp, datorita mobilitatii sociale, a diviziunii

























•

reglementarea reglementarea modelelor modelelor reproducerii reproducerii permitand/interzicand permitand/interzicand anumite forme de

mariaj (ex., mai multe sotii/mai multi soti), promovand o anumita conceptie despre divort si recasatorire ; se incurajeaza sau nu reproductia ; •

•

organizarea productiei si a consumului (functia economica) ; functia de socializare a copiilor – asigurarea conditiilor conditiilor necesare pentru insusirea

valorilor pe care le promoveaza ; •

functia de solidaritate psihoafectiva – familia asigura securitate afectiva, ajutor,

conf confor ortt psih psihos ospi piri ritu tual al ; din din acest acest mo moti tiv, v, fami famili liaa repr reprez ezin inta ta si asta astazi zi fundalul socioafectiv cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor indivizilor ; •

familia este factorul cel mai m ai important in acordarea directa, nemijlocita a statutului social – – individul, prin faptul ca s-a nascut intr-o familie, mosteneste bunuri materiale

si o pozitie sociala recunoscuta : clasa sociala, grup etnic, ’’blazon’’ ; familia ofera statut social si indirect, prin scolarizare.

























*** Aplicatii: 1. Realizati un eseu cu tema „Criza familiei in Romania contemporana”, pornind de la urmatoarele

afirmatii:

-

„...Fami „...Familia lia este este o realita realitate te vie, vie, care fara fara a-si a-si pierde pierde sensul sensul fundamen fundamental tal sacru, sacru, este este supusa supusa cu violenta violenta dezordinii cotidiene a profanului, traversand o criza fara precedent...INCOTRO?” (I. Mitrofan, C. Ciuperca, „Psihologia vietii de cuplu”, 2002).

-

Ritmu Ritmull de viata viata trepida trepidant, nt, stresu stresull de supras suprasoli olicit citare are,, nevoia nevoia de adapta adaptare re la nou nou,, mirajul mirajul modelel modelelor or extravagante, alienarea spirituala, probleme existentiale grave, eul individual/colectiv individual/colectiv depersonalizat au modificat fundamentul familiei, conferindu-i noi roluri si destinatii(Idem). destinatii(Idem).

-

„Ar putea putea famili familiaa sa mai fie o oaza, oaza, in mijlo mijlocul cul unei unei societati societati agresi agresive ve si nevroti nevrotice? ce? (...) (...) Sau asa asa cum nimeni nu poate fi fericit intr-o lume nefericita, sotii ar urma sa-si verse, in interiorul celulei conjugale, toata ura, oboseala, spaima sau indiferenta pe care le inmagazineaza in lumea de afara?...”(Pascal Bruckner, A. Finkielkrant, „Noua dezordine amoroasa”, 1995, pp. 136-137).

-

Noua dezordi dezordine ne amoroas amoroasaa se naste naste intr-o intr-o lume ce nu mai este este indrago indragostit stita, a, dar care care este influe influentata ntata de de o serie de fenomene (revolta femeilor, a minoritatilor sexuale) ce au o mare capacitate de perturbare in sfera sfera socio-pol socio-politic itica. a. Si daca dezordinea dezordinea este o stare stare generala, generala, aparitia aparitia si accentuar accentuarea ea acesteia acesteia in domeniul cuplului nu este decat o reflectare si o consecinta a haosului in care se misca lumea contemporana (Idem).

-

Familia Familia va deveni deveni o simpla simpla coabit coabitare are accident accidentala ala a femeii femeii si barbat barbatului, ului, caminu caminull devenind devenind un adapost adapost

























-

sntimentu sntimentull acut acut al insecur insecuritat itatii ii economi economico-so co-social ciale, e, cu creste cresterea rea anxieta anxietatii tii de relatie; relatie;

-

dimi diminu nuar area ea masi masiva va a rate rateii demo demogr graf afic icee – cres creste tere reaa ingr ingrij ijor orat atoa oare re a avor avortu turi rilo lor, r, a divo divort rtul ului ui,, scaderea nr. de casatorii;

-

agre agresi sivi vita tate te si viol violen enta ta dome domest stic ica; a;

-

diminuare diminuareaa functiei functiei educati educativ-val v-valoric oricee a familiei familiei – frecven frecvente te tulburari tulburari de de relationa relationare re si comunica comunicare re dintre parinti, parinti-copii;

-

ateiza ateizarea rea pop popul ulati atiei ei („frac („fractur turaa spir spiritu ituala ala”); ”);

-

destabiliz destabilizarea area valori valorilor lor spiritua spirituale, le, moral-re moral-religi ligioase, oase, transm transmisib isibile ile de la o genera generatie tie la alta alta de sute sute de ani;

-

Diminuare Diminuareaa autocontro autocontrolului lului vietii vietii insti instinctua nctuale: le: viol, viol, abuz sexual, sexual, datorat datoratee si cresteri cresteriii impactului impactului resurselor de informatie pornografica;

-

Neinteleg Neintelegeri eri cresc crescute ute in in cupluri cuplurile le tinere tinere,, durata durata acestora acestora fiind fiind in scader scadere; e;

-

Optiunea Optiunea in creste crestere re a tinerilor tinerilor pentru pentru forme forme de de conviet convietuire uire nelegife nelegiferate rate;;

-

Abandonul Abandonul batra batranilor nilor,, dificult dificultati ati mater materiale iale si emotio emotionale nale ale ale famili familiei ei varstni varstnice ce

























CURS 2 DINAMICA STRUCTURILOR FAMILIALE Motto:

„Atunci cand omenirea s-ar stinge, ultimul barbat isi va petrece ultimele lui ore in cautarea nevestei si a copiilor”

(Linton, 1949)

1. Originea grupului familial Originea familiei si a tipurilor de mariaj se pierde in timp. „Ca si in alte cazuri cand e vorba de reconstituiri ale unui fragment de timp atat de indepartat, e greu sa obtii un „film” precis si convingator pe tema aparitiei familiei, arata P. Ilut. (...) este probabil ca familia sa fi aparut, prin incercari derulate pe o lunga perioada de timp, ca strategia institutionala optima (in termeni de costuri si beneficii) sa raspunda diferitelor cerinte legate de supravietuirea si dezvoltarea grupurilor umane” (P. Ilut, 2005, p. 71). Aparitia familiei este explicata prin „ nevoia de a reglementa relatiile sexuale dintre membrii unui grup



























Un exemplu deosebit de mariaj, studiat de K. Gough (1952), il constituie cazul Nayar (P. Ilut, 2005, pp77-78). «In India, la o casta superioara din regiunea Nayar, fetele pubescente trec printr-o ceremonie de patru zile, in timpul careia se “casatoresc” cu un barbat numit de Gough “sot de ritual”. Ceremonia este obligatorie pentru ca fetele sa isi inceapa cariera sexuala si de reproducere. Dupa consumarea ritualului, ele sunt libere sa aiba relatii sexuale cu cati barbati vor, cu conditia sa nu incalce restrictiile de casta si incest”. Barbatii cu care se cupleaza se numesc “soti vizitatori”. “Ei nu petrec mai mult de o noapte la rezidenta fetei in cauza”. Daca “nevestele” din Nayar Nayar nu pot dovedi paternitatea paternitatea copiilor, sunt pedepsite. pedepsite. Cazul Nayar arata “ institutionalizarea culturala a situatiei de (posibila) diferenta dintre tatal biologic si tatal social, precum si nevoia ca acesta din urma sa existe; ritualul de casatorie are loc tocmai in vederea acreditarii

sociale a unui tata (sotul de ritual)”.

























1. Poliginia Poliginia – un barbat este casatorit concomitent cu mai multe femei. Este un tip de

mariaj foarte raspandit in tarile islamice, la multe populatii africane, la indigenii australieni si la unii indieni din SUA. Pentru a putea supravietui, o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli foarte stricte si clare, in care afectiunea sa fie egal distribuita din partea sotului. Poliginia poate fi sororala - „ sororal polygyny” – barbatul se casatoreste cu toate sau unele dintre surorile sotiei, si non-sororala, cand aceasta regula nu este impusa. In mod similar, exista si o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat – „ levirate”. 2. Poliandria Poliandria – femeia are in acelasi timp mai multi soti. Poliandria este destul de rara,

fiind asociata cu conditiile grele ale existentei; este intalnita in regiuni restranse din India, Nepal,

























Familiile monogame cele mai cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta de-a

familia nucleara nucleara lungul timpului sunt familia extinsa (caracteristica societatii traditionale) si familia (specifica societatii moderne).

3. Familia extinsă si familia nucleara Familia extinsă (largita/compusa) se pierde ca debut şi existenţă în memoria timpului şi

are în unele locuri şi ţări diferite variante. Familia extinsa reuneşte mai multe generaţii (de regula trei) – cuprinde pe langa nucleul familial si alte rude: parintii sotului/sotiei, fratii si surorile sotului si/sau ale sotiei cu sotii/sotiile, copiii lor, unchi/matusi ai cuplului conjugal.

























Func Funcţi ţiaa esen esenţi ţial alăă a aces acestu tuii tip tip de fami famili liee este este repr reprod oduc ucer erea ea grup grupul ului ui soci social al şi nu dezv dezvol olta tarea rea pers person onal alit ităţ ăţii ii part parten ener eril ilor or.. Desi Desi se prod produc uc nume numero roas asee conf confli lict ctee intr intraa si intergenerationale, familia extinsa ridica bariere psihologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 1998). Pe parcursul secolului XX, familia extinsa a scazut ca preponderenta. Aceasta schimbare este asociata cu cresterea mobilitatii, cu diminuarea responsabilitatilor financiare ale copiilor fata de parintii care imbatranesc. Familia Familia nucleara nucleara (conjugala, (conjugala, simpla) simpla) – este unitatea compusa dintr-o pereche maritala

(sot-s (sot-soti otie) e) si

iii iii depend dependent entii de

ăsător ăsătoriţi iţi

ii

adopt adoptaţi aţi

locui locui

si

























Alegerea partenerului este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. Este insa mai expusa instabilitatii, divortului emotional si legal. Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare, iar cand sentimentul iubirii dispare, cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. Există încă destule persoane care se angajează în viaţa de familie dar nu conştientizează dacă sunt pregătite sau dacă sunt apte pentru a fi soţ, soţie, părinte. De aici apar dezamăgirile, dezamăgirile, conflictele şi chiar „fracturile” „fracturile” între vis, proiecţie şi realitate realitate (I. Mitrofan).

Începând cu anii 1970, familia nucleară cunoaşte un regres accentuat, mai ales in tarile puternic industrializate. industrializate. Din numeroasele numeroasele explicaţii posibile posibile ale acestui fenomen se impun impun două:



























f)

„cupluri care coabiteaza” / „casatorii conventionale” – aranjamente familiale care se aseamana altor forme, dar nu legalizeaza mariajul.

Din 1972 acest Institut recunoaste cuplurile cuplurile cu parteneri de acelasi ace lasi sex, ca familii.

























*** Aplicatii: Realizati o analiza comparativa a caracteristicilor familiei in societatea traditionala si in societatea moderna, avand acces la modelul oferit de P. Ilut in lucrarea „Sociopsihologia si antropologia familiei” (2005).

























1. Familia restructurata Societatea contemporană cunoaste o serie de modificări de structură a familiei care reprezintă noi tipuri de convieţuire sau forme derivate ale acesteia. Aceste forme sunt reunite sub

























- posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati; - dezvoltarea deprinderilor deprinderilor interpersonale; - un nivel economic ec onomic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice;

























L. Roussel (1989) considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa-si transforme „celibatul” intr-o casatorie, dar „recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor”.

I. Mitrofan si C. Ciuperca (1998) arata ca, in general, cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva .















































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































































-

modu mo dull de mani manifes festar taree a autor autorita itatii tii parent parentale ale etc. etc.

Nota:

Pentru identificarea caracteristicilor caracteristicilor mediului familial, se poate utiliza ca instrument „Chestionarul adresat Anexa 1), iar consilierul, testul proiectiv „Familia”, aplicat copiilor, numai daca are acreditare in parintilor” ( Anexa

utilizarea lui de la Colegiul Psihologilor.

In diversitatea familiilor, din punct de vedere al structurii si functionalitatii, se pot identifica variatii in privinta urmatorilor indicatori ( MECT, „Consilierea in gradinita...start

pentru viata”, 2008, pp. 40-41): -

„autoritate: familii autoritare, care care dezvo dezvolta lta initia initiati tivel velee copil copilulu ului,i, fermit fermitatea atea in acti actiun une, e, curi curioz ozit itat atea ea epis episte temi mica, ca, spir spirit itul ul obie obiect ctiv iv de auto autoev eval alua uare; re; familii reprimatoare, care care nu incu incura raje jeaz azaa spir spirit itul ul de inde indepe pend nden enta ta al copi copilu lulu lui, i, ii

restrictioneaza actiunile, il impiedica sa se autoevalueze obiectiv, sa-si formeze o imagine de sine, o constiinta de sine adecvata. -

Integrarea sociala: familii integrate social (...); familii la limita integrarii (nesigure, inchistate...).

-

Activ/pasiv: familii active care au ca principiu autoafirmarea, depasirea dificultatilor, care incurajeaza copiii la dinamism, motivatie a invatarii si muncii, a increderii in sine; familii pasive, care care sunt sunt indi indife fere rent nte, e, gene genere reaz azaa sent sentim imen entu tull de esec, esec, de neincredere in fortele proprii, descurajare.

-

Completitudine/incompletitudine: fami famili liii in care care pari parint ntii ii form formea eaza za „m „mie iezu zull familiei”, familii in care unul dintre membrii familiei lipseste definitiv sau temporar (deces, divort, separare), familii reconstituite , familii in care bunicii sau alte persoane isi fac prezenta, prin influenta asupra copilului.

-

Acord/dezacor Acord/dezacordd conjugal generat de situatii precum: adoptia unui copil de parinti mai varstnici, familii reconstituite din familii divortate cu copii rezultati din casatorii anterioare, implicarea in exercitarea rolurilor parentale si a altor adulti (bunici, matusi, unchi unchi), ), prezen prezenta ta mai mu multo ltorr copii copii si consti constitui tuirea rea grupur grupurilo ilorr frater fraterne ne cu inter interese ese diferite, conflicte intre frati, pozitia copilului pe scara varstei, copilul unic si atitudini contrare ale parintilor fata de el.

























particularitatile particularitatile individuale individuale ale copilului, copilului, il motiveaza, il apreciaza si il sustin in activitatile pe care le desfasoara, fara sa ridice la rang de catastrofa nereusitele copilulu copiluluii si familii care subapreciaza competentele copilului, nu acor acorda da aten atenti tiee disponibilitatilor disponibilitatilor lui, nu-l incurajeaza si valorizeaza”. Parentalitatea, comportamentul parental, este un produs al socializarii si internalizarii

(Ralph LaRosa) (apud Bigner, Jerry J., „An introduction to parenting”, 1995, p. 11). In perioada copilariei timpurii, socializarea are un puternic caracter matern, asociat a sociat intr-o anumita masura, cu influenta intensa a tatalui. Mama reprezinta primul model pentru copil. Prin imitatie, copilul preia diferite atitudini si comportamente sociale, convingeri si mentalitati ( E. Stanculescu, 2002, pp. 105-107). Stilurile parentale exprima modalitati de relationare cu copiii, in vederea formarii si

controlul parental parental si dezvolta dezvoltarii rii personali personalitatii tatii acestora. acestora. Majoritat Majoritatatea atea autorilo autorilor, r, combinan combinandd controlul suportul parental , identifica urmatarele stiluri (modalitati) de actiune parentala: stilul permisiv,

stilul autoritar, stilul democratic (echilibrat), stilul neglijent (de respingere), stilul autoritarist. •

Stilul permisiv – prezinta un nivel scazut al controlului controlului parental: copilului ii sunt

impu impuse se puti putine ne norm normee de cond condui uita ta si puti putine ne resp respon onsa sabi bili lita tati ti;; pari parint ntii ii acord acordaa independenta si libertate copilului, manifesta dragoste ridicata, dar limite scazute; parintii sunt inconsecventi inconsecventi (ex: ora de culcare este 20, intr-o zi si 22, intr-o alta zi); se utilizeaza explicatia si negocierea pentru a obtine acordul copilului; parintele permisiv nu este abuziv sau ineficient, dar datorita inconsecventei, modul sau de abordare nu este eficient pe termen lung – copilul invata sa-si manipuleze parintele, iar parintele confunda agresivitatea agresivitatea copilului cu afirmarea sa; parintii nu se valorizeaza suficient. •

Stilul autoritar – parintii stabilesc limite si isi controleaza copiii, dar intr-un mod

iubitor si afectuos (ex: „stii ca n-ar fi trebuit sa faci asta...”); stabilesc principii si reguli reguli de conduita conduita morala; morala; transmit transmit valori valori precum: precum: munca, munca, autorita autoritate, te, disciplin disciplina, a, ordine, traditie, bine, iubire etc. •

Stilul democratic (echilibrat) – este bazat pe conceptele democratice de „egalitate” si

























intr-un mod bland, afectuos, empatic. Credinte parentale specifice: „nu este acceptata blamarea copilului”; copilului”; „copiii au nevoie de incurajare”; „copiii trebuie sa invete sa rezolve probleme”. Regula de aur: „sa-i tratezi pe altii asa cum ai fi vrut sa te trateze pe tine”. •

Stil neglijent (de respingere) – este considerat un stil „indiferent”, datorita lipsei de

comunicare, de control si implicare emotionala in viata copilului; parintii prezinta dragoste si limte scazute; neglijarea copilului este un fenomen specific parintilor imaturi, bolnavi psihic, dependenti, dominatori, agresivi, instabili. •

Stil parental autoritarist (abuziv) – limit limitee inalt inaltee si dragos dragoste te scazut scazuta, a, cel putin putin

mani ma nife fest st;; sunt sunt valo valori riza zate te supu supune nere reaa si resp respec ectu tull cu oric oricee pret pret;; pari parint ntii ii nu isi isi incurajeaza copiii spre rezolvarea problemelor; regulile si treburile casnice nu se negociaza; disciplina este confundata cu pedeapsa (fizica, de cele mai multe ori); lipseste comunicarea autentica si se dezvolta relatii anxiogene (teama, furie, evitare); sentimentul propriei valori si a stimei fata de sine sufera puternic – copilul se simte nemerituos si inadaptat. Climatul educativ din familie se organizeaza, asadar, in jurul a doua axe: axa autoritateliber libertat tatee sau constr constrange angerere-per permis misivi ivitat tatee si axa dragos dragostete-ost ostil ilita itate te / atasam atasament ent-re -respi spinge ngere re

(Elisabeta Stanculescu, 1997). Pe baza cercetarilor clinice, C. Enachescu (2005) distinge mai multe tipuri parentale : a) tata agresiv, violent, autoritar, intolerant b) tata bland, cald, prietenos c) tata anxios, depresiv, inchis, defetist d) tata iubitor, simpatic

Mama este centrul experientelor copilului pe plan fiziologic, psiho-afectiv, intelectual; relatia dintre mama si copil se realizeaza prin voce, hrana, miros, vedere, satisfactie, joc, securitate etc . Tipologii: a) „mama captiva” – egoism, caracter imperios, vigilent; b) „mama abuziva” abuziva” – nu poate desprinde desprinde dragostea materna materna de propria persoana; persoana; c) „mama nesecurizanta” – cea care priveste copilul ca pe un mijloc; d) „mama intelectuala” – ordine, corectitudine, grija pentru echilibrul alimentar si igienic;

























important si imediat asupra dezvoltarii copilului. Efectele negative ale modelului patern se vor manif manifest estaa mai tarziu tarziu in compo comporta rtamen mentel telee si atitud atitudini inile le copilu copilulu lui,i, in mo model delul ul person personali alitat tatii ii acestuia, insa efectele negative ale modelului matern se manifesta precoce, mai ales in sfera emotional-afectiva, vegetativa si somatica, arata C. Enachescu in „Tratat de psihopatologie” (2005). Cara Caract cter eris isti tici ci

pent pentru ru

iden identi tifi fica care reaa

tipu tipulu luii

de

rela relati tiee

pari parint ntee-co copi pill

din din

pers perspe pect ctiv ivaa

acceptarii/neacceptarii acceptarii/neacceptarii sale (Osterrich, apud Ecaterina Vrasmas, „Consilierea si educatia parintilor”, 2002): Copilul acceptat Copilul neacceptat - este creativ, liber, spontan, inventiv, - este este inch inchis is,, neco necomu muni nica cati tivv original -

manifesta

autonomie,

independenta,

deschidere pentru comunicare si relationare

mani manife fest staa agre agresi sivi vita tate te,, brut brutal alit itat ate, e, pus pus pe cearta, se joaca singur

-

cu cei din jurul sau

part parten ener er ine inefi fici cien entt de joa joaca ca;; se sup supar araa cand cand pierde

-

are are ca capac pacitat itatii de de lilider der

-

dezord dezordona onat, t, neaten neatent; t; are stari stari de anxie anxietat tatee si si

-

este este pers persev ever eren ent, t, cura curajo joss

-

pose poseda da aut autorit oritaate, te, forta orta de conc conceentra ntrare re,,

-

caut cautaa sim simppatia atia sem semen eniilor lor

capacitate de autoaparare

-

se cramponeaza de adulti; se teme de

frustrare; nesigur;

-

cauta cauta sa se afirm afirme; e; pre prefer feraa jocu jocuril rilee crea creativ tivee

parinti (duri, ostili, severi); dereglari de

-

prez prezin inta ta un un nive nivell de asp aspir irat atii ii ina inalt lt etc etc..

limbaj/comportament -

se

imbolnaveste

frecvent;

este

trist,

disperat, sarcastic, pesimist; isi reprezinta viitorul vag si confuz

Adina Baran-Pescaru, Baran-Pescaru, in lucrarea „Parteneriat in educatie” (2004, p.11), apreciaza ca „toti parintii (cel putin 99%) vor sa fie parinti buni si evita sa faca ceea ce cred ei ca ar face un parinte rau. Adopta stilurile insusite de la parintii lor, pentru ca nu stiu ce altceva sa faca si simt ca aceasta este modalitatea corecta de a fi parinte”. Nu exista o reteta speciala pentru a fi un bun parinte, dar trebuie sa existe anumite calitati. Parintele trebuie sa fie un model pentru copilul sau, sa il iubeasca neconditionat, sa il

accepte asa cum este el, sa stie cand si cum sa spuna NU, sa se faca dispensabil pentru pentru copil.

























-

reguli clare;

-

mesaje scurte, clare si simple centrate pe a face si nu pe a nu face;

-

fermitate;

-

auto autori rita tate te afir afirma mata ta cu drag dragos oste te;;

-

atit atitud udin inee pozi poziti tive ve,, opti optimi mism sm;;

-

rabdare;

-

evit evitar area ea eti etich chet etar arii ii si si a com compa para rari rii; i;

-

raspuns imediat la nevoile copilului (nevoia de securitate afectiva sau nevoia de atasament, nevoia de diferentiere, de recunoastere a identitatii copilului, nevoia de explorare a mediului etc.);

-

res respect ect si acce accepptar tare;

-

recun recunoas oaster teree si si defi defini nire re clara clara a pro proble blemei mei;;

-

colaborare;

-

incurajare;

-

implicare si empatie;

-

ascultare;

-

disc discip ipli lina nare re poz pozit itiv ivaa a cop copil ilul ului ui;;

-

recun recunoas oaster terea ea calita calitatil tilor or si a reusit reusitelo elor; r;

-

confid confident ential ialita itate te si incre increder deree recipr reciproca oca;;

-

relaxare;

-

simtul umorului;

-

blandete etc.

Functii parentale (Killen, „Copilul maltratat”, 1998):

-

capaci capacitat tatea ea de de a perc percepe epe copil copilul ul asa asa cum cum este este el; el;

-

capaci capacitat tatea ea de a se angaja angaja emot emotion ional al pozit pozitiv iv in viat viataa copilu copilului lui;;

-

capaci capacitat tatea ea de de empa empatie tie in relati relatiaa cu copilu copilul; l;

-

capacitatea capacitatea de de a avea avea asteptar asteptarii realiste realiste in crester cresterea ea si supr supravegh avegherea erea copilu copilului lui

Repere generale gen erale privind relatia parinte-copil (Sursa:MECT, „Sa construim impreuna cei



























-

Cum Cum obi obisn snui uies este te sa serv servea easc scaa mas masa? a?

-

Ce titipur puri de de lilichid chidee be bea?

Cunostinte, atitudini si practici parentale privind sanatatea copilului -

Copi Copilu lull este este ins inscr cris is la la medi medicu cull de fam famil ilie ie??

-

Care Care este este frec frecven venta ta contr controal oalelo elorr medica medicale le preve preventi ntive? ve?

-

Copi Copilu lull se se imb imbol olna nave vest stee des des??

-

Cum reacti reactione oneaza aza copilu copilull in in sit situat uatii ii de boala? boala?

-

Cine Cine prescr prescrie ie medic medicame amente ntele le copil copilulu uluii in acest acestee situat situatii ii??

Cunostinte, atitudini si practici parentale privind igiena copilului -

Copi Copilu lull stapa stapane nest stee depri deprind nder eril ilee de igien igiena? a?

-

Cand se spal spalaa pe main aini?

-

De cate cate ori ori se se spa spala la pe dint dinti? i?

-

Ce stie stie desp despre re igie igiena na inti intima ma??

-

Cum poarta hainele?

-

Ce tip tip de de haine haine poar poarta ta?? Sunt Sunt acest acestea ea adecv adecvate ate anot anotimp impulu ului? i?

Cunostinte, atitudini si practici parentale in raport cu dezvoltarea copilului -

Parintele Parintele apreciaza apreciaza in mod mod corect corect gradu gradull de dezvolt dezvoltare are integ integrala rala a copilului copilului sau?

-

Cunoaste Cunoaste importanta importanta jocului jocului in dezvol dezvoltare tareaa integra integrala la a copilului copilului sau?

-

Care Care sunt sunt caract caracteri eristi sticil cilee comport comportame amenta ntale le ale ale copilul copilului ui??

-

Ce jocu jocuri ri si si jucar jucarii ii il sustin sustin pe pe copil copil in dezvo dezvolta ltarea rea sa? sa?

-

Cine Cine se joac joacaa mai mai des des cu copi copilu lul? l?

-

Ce tip tip de activ activita itati ti poate poate desf desfasu asura ra copil copilul ul in mod mod indep independ endent ent??

-

Care Care trebui trebuiee sa fie impli implicar carea ea copilu copilului lui in activ activita itati tile le casnic casnice? e?

-

Cine reprezint reprezintaa autori autoritate tateaa pentru pentru copil? copil? Sub Sub ce ce forma forma se manif manifesta esta ea?

-

Ce metode metode de stimular stimularee utilize utilizeaza aza in ingri ingrijire jireaa si educarea educarea copilu copilului? lui?

-

Ce impa impact ct cred credee ca are are rela relatia tia cu cu adult adultul ul asup asupra ra copi copilul lului ui?? etodele etodele de

ol al

entului entului copilul copilului ui pe

le utiliz utiliz

























responsabilitate

A fi parinte inseamna a indeplini o

este imoral A nu fi parinte semnifica eludarea

obliga obligatie tie civica civica,, este este o direct directie ie a

responsabilitatii; lipsa copiilor arata

iden identi tita tate te sexu sexual alaa si si com compe pete tent ntaa

responsabilitatii responsabilitatii civice iresponsabilitate A fi par parin inte te dem demon onst stre reaz azaa acce accept ptar area ea A nu fi pari parint ntee demo demons nstr trea eaza za o

naturalitate

genului sexual Parentalitatea este instinctiva, a fi

respingere a genului sexual A nu fi parinte este nenatural

casatoria

parinte este natural Parentalitatea da da se sens ca casatoriei,

A nu fi parinte scade din valoarea

implica satisfactie maritala si previne

mariajului, creste sansele de divort si

divortul Parentalitatea

lasa loc insatisfactiei insatisfactiei maritale A nu fi parinte indica

normalitate si sanatate mentala

ment mental ala, a,

indica

matu maturi rita tate te

sanatate soci social alaa

stabilitate personala

si subnormal subnormalitat itatea ea sanatati sanatatiii mentale; mentale; lips lipsaa copi copiil ilor or indi indica ca imat imatur urit itat atee sociala si un slab echilibru emotional

3. Consilierea parintilor Optimizand relatiile dintre parinti si copii, vom da valoare relatiilor din interiorul familiei si parintilor, ca persoane. Un parinte care va sti cum sa raspunda nevoilor copilului, isi va dezvolta increderea in sine si va avea o deschidere mai mare inspre copil (MECT, „Sa

construim impreuna cei 7 ani...de-acasa”, 2008, p. 29). In general, parintii solicita consiliere pentru schimbarea atitudinii si comportamentelor copiilor pe care le considera indezirabile. Isi doresc ca acestia sa detina cunostinte, priceperi, deprinderi, sa se comporte civilizat, sa aiba un limbaj adecvat, sa relationeze cu alti copii de varsta lor, sa se adapteze programului gradinitei/scolii, sa evite comportamentele nepotrivite. Parintii au nevoie de informatii, de exercitiu, de sprijin, de educatie pentru a contribui la

























*** Aplicatii:

Realizati portretul parintelui implicat!

Este foarte important sa identificam nevoile de consiliere ale parintilor prin intermediul intalnirilor intalnirilor informale, sedinte, interviuri etc. ( Anexa 2: Chestionar pentru determinarea nevoii de consiliere a parintilor).

Un obiectiv important al consilierii familiei il constituie prevenirea abuzului si neglijarii copilului. *** Abuz asupra copilului (Legea nr. n r. 272/2004): orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intro relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de aceasta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala/sociala, integritatea integritatea corporala, sanatatea fizica/psihica a copilului. Abuz emotional – frica, teroare, insecuritate, durere, nefericire, asteptare; carente afective, atasament slab;

copilul nu reuseste sa relationeze adecvat cu mediul fizic si social; expresii utilizate de catre parinti: „nu esti in stare de nimic!”, „m-ai facut de rusine!”, „niciodata nu reusesti sa...”; „faci ca mine, ca altfel...”; „te rog sa taci, nu ai dreptul sa spui nimic, ai gresit!” etc. Oare cum s-ar simti parintii daca seful le-ar adresa astfel de expresii??? Abuz fizic – loviri, scuturari, batai, ciupituri, muscaturi, aruncari, izolare etc. Neglijare – copilul nu beneficiaza de hrana, adapost, imbracaminte, ingrijire medicala; parintele nu ofera

copilului sprijin emotional, atentie.

Indicii ale abuzului si neglijarii ( Sursa: „Rolul si responsabilitatile responsabilitatile personalului didactic Autoritatea Nationala pentru Protectia Protectia in promova promovarea rea si protectia protectia drepturi drepturilor lor copilulu copilului” i” - Autoritatea Drepturilor Copilului, 2006)

























Da dova dovada da de cuno cunost stin inte te sau sau com compo port rtam amen ente te sexu sexual alee

contactul acestuia cu alti copii sau adulti Este Este secr secret etos os si izol izolat at

In consilierea parintilor, parintilor, intervin o serie de dificultati, cum ar fi: •

comunicare dificila, datorita nivelului instructional precar sau unor dizabilitati;

•

lipsa de implicare in rezolvarea problemelor;

•

asteptari nerealiste;

•

experiente negative care au condus la o slaba incredere in serviciile oferite de specialisti etc.

Conditii Conditii eficiente eficiente ale consilierii consilierii parintilor (MECT, (MECT, „Consili „Consilierea erea in gradinit gradinita...st a...start art pentru viata”, 2008, 2008, pp.41-42): pp.41-42): Pregatim

mediul

•

ambiant

Ascultam cu atentie Reamintim si intelegem

realizam o ambianta destinsa, prietenoasa; eliminam, pe cat posibil, sursele de zgomot sau alti stimuli perturbatori care pot distrage atentia;

•

ne asezam la aceeasi inaltime cu parintele, la distanta optima care nu ameninta

•

pozitia parintelui, parintelui, stam fata fata in fata. captam atentia inainte de a incepe discutia, stabilim si mentinem contactul

•

vizual, utilizam numele celui consiliat realizam legatura cu informatiile anterioare: Data trecuta mi-ai spus ca...!

•

repetam instructiunile: Am stabilit impreuna ca nu judecam copilul, ci purtarea lui!

•

Invitam parintele sa reformuleze, folosind cuvintele lui, ceea ce ii spunem: As dori sa ma asigur ca m-am facut inteles!

•

Verificam cuvintele utilizate de parinti: As dori sa-mi spui daca am inteles bine!

























Primul pas in consilierea parintilor este explorarea problemei, direct sau indirect, prin: intrebari de clarificare, intrebari inchise/deschise, intrebari de sumarizare, tonul vocii, mimica fetei, fetei, orient orientare areaa privir privirii, ii, gestu gesturi ri etc. etc. Urmeaza Urmeaza oferir oferirea ea de inform informati atii,i, sugest sugestii ii si evalua evaluarea rea procesului. *** Aplicatii: 1. Creati un pliant despre consiliere, destinat parintilor din gradinita/scoala. 2. Dezvoltati un plan de consiliere pentru parinti: scop, obiective, metode, resurse, durata, activitati/sedinte, evaluare

*** Consilierea parintilor pentru optimizarea relatiei parinte-copil cu probleme sau cu dificultati de comportament (exemplu de program) (Idem, pp. 42-51) Argument: Scop: dezvoltarea unor practici parentale in vederea disciplinarii pozitive a copiilor. Obiective: •

sa orienteze in mod constient atentia asupra evenimentelor pozitive din activitatea copilului;

•

sa discute lucrurile placute din viata copiilor;

•

sa formuleze cerinte adaptate la varsta copiilor astfel incat sa poata fi respectate de acestia.

Metode: observatia, discutii in grupuri mici, joc de rol, brainstormingul, studiul de caz Resurse: film, povesti, imagini, planse, fise de lucru, hartie, markere, videoproiector, flipchart, coli de flipchart, chestionare de evaluare

Grup tinta: parinti, alte persoane care au in grija copilul Durata: cel putin 6 sedinte, in functie de specificul grupului de parinti Etape anterioare inceperii programului de consiliere: •

analiza chestionarelor de identificare a nevoilor de consiliere pentru parinti;



























•

ii supara pe fratele/sora, pe colegi, deseori, astfel incat acestia plang;

•

deranjeaza mereu cand vin musafiri sau in timpul activitatilor de la gradinita;

•

este nelinistit in timpul mesei, se ridica, frecvent tranteste cate ceva;

•

intervine mereu in conversatiile adultilor;

•

tipa daca nu primeste ceva sau nu i se da voie sa faca ceva;

•

arunca obiectele din jurul sau si striga.

Sedinta 1. Definirea dificultatilor comportamentale ale copilului in familie Scop: descrierea concreta a problemei comportamentale Desfasurarea primei intalniri : parintii vor fi rugati sa relateze evenimentele ce au avut loc recent Discutarea obiectivelor: le spunem parintilor ca in aceasta sedinta dorim sa discutam despre problemele comportamentale comportamentale ale copilului in familie si ca dorim sa stabilim obiectivele consilierii ce vizeaza aceste probleme

Discutarea rezultatelor evaluarii: rezumam rezultatele evaluarii psihologice pe urmatoarele domenii: comportamentul copilului in familie, la gradinita, in timpul situatiei de evaluare; evitam interpretarile sau etichetarile cu scop diagnostic; precizam ca exista sau nu posibilitatea unor abilitati mai slab dezvoltate sau a unor deficite de dezvoltare.

Rezumarea dificultatilor comportamentale ale copilului : se descriu, impreuna cu parintii, dificultatile de

























Scopul: Realizarea unei intelegeri comune asupra cauzelor care determina comportamentul copilului – vor fi analizate caracteristicile copilului, ale parintilor si problemele familiale ce pot influenta comportamentul copilului; este necesar sa participe toti membrii adulti ai familiei.

Desfasurarea sedintei: •

discutarea evenimentelor ce au avut loc de la ultima sedinta si prelucrarea listei de probleme;

•

discutare discutareaa perspecti perspectivei vei parintilo parintilorr asupra asupra posibilelo posibilelorr cauze ale comportam comportamentu entului lui problemat problematic ic (exemp (exemple: le: copil copil impuls impulsiv, iv, are proble probleme me de concen concentra trare, re, proble probleme me eredit ereditare are,, tulbur tulburar arii de metabolis metabolism, m, alergii alergii la diferite diferite alimente, alimente, alte probleme probleme de sanatate sanatate,, educatie educatie gresita, gresita, datorata datorata mamei/tatalui/bunicilor/stiluri de educatie divergente, copilul este rasfatat, este tratat prea sever, parintii sunt prea permisivi, copilul este neglijat de mama/tata; diferite evenimente traumatice – moartea unui parinte, divortul parintilor, nasterea unui frate, suprasolicitarea mamei/tatalui din cauza profesiei/problmelor financiare, probleme maritale, rivalitate intre frati etc.);

Prezentarea perspectivei consilierului asupra asupra posibilel posibilelor or cauze ale comportam comportamentul entului ui problemat problematic ic – discutam cu parintii in ce masura problemele din familie, insusirile copiilor si cele ale parintilor ajung sa influenteze comportamentul copilului.

Sedinta 3. Obiectivele si planificarea activitatii de consiliere

























Tema pentru parinti: identificarea evenimentelor pozitive, notarea lor in jurnal, impartasirea aprecierilor copilului.

Sedinta 5. Construirea interactiunilor pozitive prin intermediul jocului Scopul: acordarea atentiei copilului in timpul jocului. Obiective: cresterea numarului de interactiuni pozitive intre parinti si copil. Desfasurarea sedintei: 1. Pregatirea listei cu probleme si cu obiective 2. Discutarea evenimentelor care au avut loc de la ultima sedinta si dezbaterea listei cu probleme 3. Evaluarea sarcinilor stabilite la ultima sedinta

Jocul cu copilul: se precizeaza parintilor ca jocul cu copilul nu va rezolva toate problemele, dar el ajuta la diminuarea tensiunii dintre parinti si copii; copilul alege jocul; se evita jocurile cu reguli si se opteaza pentru jocurile de constructii, de rol, creative; la programul de joaca nu au voie sa participe alti copii; sunt apreciate aspectele impreuna!; Ia uite, ce bine ti-a iesit...!; Grozav...!). Grozav...!). pozitive (ex.: Imi place cand ne jucam atat de frumos impreuna!;

Tema pentru parinti: desfasurarea de jocuri, alegerea momentelor potrivite pentru joc, acordarea de feedback pozitiv si insemnari in jurnal.

















































5. Cate ore sta in medie copilul acasa intr-o zi lucratoare? 6. Care dintre parinti se ocupa mai mult de educatia copilului? 7. Mai sunt si alte persoane care se ocupa de educatia copilului? Cine anume? 8. Cum puteti caracteriza relatia copilului cu fiecare dintre frati? 9. Faceti des observatii copilului dv.? Ce va nemultumeste cel mai des? 10. Cum procedati atunci cand copilul greseste? 11. Va suparati atunci cand copilul va contrazice? 12. Cedati usor in fata insistentelor copilului atunci cand el solicita ceva cu care nu sunteti de acord? 13. Considerati benefica exigenta in educatia copilului dv.? 14. Va intelegeti cu sotul/sotia in privinta pedepselor si recompenselor? 15. De care dintre parinti/persoane care il ingrijesc este copilul mai atasat? 16. Care dintre membrii familiei este mai autoritar cu copilul? 17. Care sunt activitatile din afara gradinitei/scolii la care copilul participa cu sprijinul dumneavoastra? 18. In ce situatii povesteste copilul despre activitatea de la gradinita/scoala? gradinita/scoala? 19. care sunt asteptarile dv. fata de copil in acest an? 20. Cum considerati ca s-a integrat copilul dv. in gradinita/scoala? gradinita/scoala? Familia este multumita de el?



























2. Atunci cand ma confrunt cu proble probleme me in creste cresterea rea si educ educar area ea

copil opiluului lui

meu,

apelez la sugestiile... sugestiile... Membrilor familiei Prietenilor si cunostintelor care au copii de varsta copilului meu Alto Altorr pari parint ntii pe foru forumu muri rile le Internetului Medi Medicu culu luii de fami famili liee si/s si/sau au

Deloc

Foarte rar

Uneori

Des

Foarte des

























De ce copilul nostru nu are chef de joaca? De ce copilul meu este rasfatat? Stra Strate tegi giii educ educat atio iona nale le pent pentru ru ADHD Copi Copiii ii cu

ceri cerint ntee

educ educat ativ ivee

speciale Cum se dezvolta copilului stima de sine? Cand

si

cum

imi

recompensez/pedepsesc recompensez/pedepsesc copilul? Copilul si programele TV Copilul supradotat Are copil opiluul meu meu nevo nevoie ie de

























ai copiilor din grupa Sa partic particip ip la activi activitat tatile ile organi organizat zatee pe teme propuse de consilierul gradinitei Sa activez ca voluntar pentru sprijinirea altor parinti si copii cu dificultati Sa apelez apelez la consil consilier ieree indivi individua duala la sau alaturi de copil Sa acce accept pt cons consil ilie iere reaa

indi indivi vidu dual alaa

a

copilului meu

Nota: Va rog sa aduceti la cunostinta consilierului decizia dv. ca propriul copil sa beneficieze de sprijin individual si sa semnati acordul de principiu.

























ANEXA 3

Test privind stresul la copii (The Stress Test for Children: David Elkind, 1988) (Sursa: MECT, „Consilierea in gradinita...start gradinita...start pentru viata”, 2008, p. 76)

























CHESTIONAR DE EVALUARE A ATITUDINII FATA DE SINE SI FATA DE FAMILIE Raspundeti prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: 1. Ti s-a intamplat sa te gandesti ca familia este uneori un obstacol in calea afirmarii tale? 2. Cele mai multe din visurile tale le impartasesti prietenilor mai curand decat membrilor familiei? 3. Relatiile cu familia sunt pasnice si armonioase? 4. Te simti adesea ranit/a de cuvintele si actiunile altora? 5. Ai un accentuat sentiment de inferioritate sau o lipsa de incredere in tine pe care incerci sa o ascunzi? 6. Iti schimbi des dispozitia? 7. In familie te simti apreciat/a si apropiat/a la fel ca si in afara ei? 8. In familia ta domneste o ambianta prietenoasa si destinsa?



























10 11 12 13 14 15

DA - 1 DA - 1 DA - 2 DA -1 DA -1 DA 1

NU - 2 NU - 2 NU - 1 NU - 2 NU - 2 NU 2

















































Astfel, unele cercetari realizate in SUA arata ca atat femeile necasatorite, cat si cele casatorite care au un loc de munca sunt mult mai sanatoase decat cele casnice, pe cand barbatii casatoriti sunt mai sanatosi decat cei necasatoriti. Femeile de varsta mijlocie casatorite, dar casnice, sufera in mai mare masura de depresie decat barbatii de aceeasi varsta, in vreme ce femeile de varsta mijlocie necasatorite sau care lucreaza nu prezinta diferente in gradul

























Aceste fenomene psiho-sociale reflecta, de altfel, criza familiei contemporane, respectiv criza morala a societatii! Precaritatea conditiilor socio-economice socio-economice sub nivelul satisfacerii nevoilor bazale de siguranta si sanatate biologica si psihica, corelate cu un sistem instructional-educativ instructional-educativ incomplet, deficitar, accentueaza, intretine si agraveaza deficitele adaptative socio-familiale. O

























Si totusi, in ciuda promovării libertăţii sexuale, foarte mulţi tineri se simt singuri, prezintă probleme psihosociale (indiferenţă faţă de şcoală şi faţă de profesie, indiferenţă relaţională, atracţie pentru alcool şi droguri) şi o mare paletă de comportamente deviante. Pe de altă parte, părinţii de astăzi, cu realizări profesionale deosebite, unii dintre ei, au eşuat în temele mari











































































Psihologia Relatiilor de Cuplu Si a Familiei

Recommend Documents